Evolutia Faunelor de mamifere din

cuaternarul Romaniei
Stanila Marius Dumitru (inginerie geologica)
 Importanta cercetarii Cuaternarului
Evenimentul cel mai important al perioadei este
glaciatiunea. Fenomenul are o importanta
deosebita asupra procesului de sedimentatie si
asupra evolutiei vietii.
 Teritoriul Romaniei nu a fost acoperit niciodata de o
calota glaciara comparabila cu cea scandinava sau cea
alpina. Pozitia geografica a Romaniei a determinat ca in
Cuaternar sa fie resimtite din plin majoritatea oscilatiilor
climatice generate de avansarea sau retragerea calotelor
aflate la o distanta oarecare.
Europa n timpul ultimei ere glaciare
 Alternantele dintre episoadele reci si calde au avut impacte
directe asupra repartitiei si evolutiei diferitilor taxoni de
mamifere.
Consecintele frecventei si amploarei oscilatiilor climatice de
pe parcursul acestei perioade sunt:
- Tendintele permanente de migratie ale faunelor sub
influenta directa a gradientilor climatici;
- ocurentele si extinctiile diferitilor taxoni;
- accelerarea mecanismelor evolutive

Intr-un ambient aflat intr-o continua schimbare, mamiferele au

incercat in permanenta sa raspunda modificarilor prin
adaptari. Ariile de distributie biogeografica au fost in
consecinta extrem de fluctuante, iar atunci cand presiunea
anumitor factori, abiotici sau biotici a depasit anumite praguri
de toleranta, s-a ajuns la extinctia totala a unor taxoni.
 Fauna pliocena
Fauna pliocena si in special cea din Pliocenul inferior era o
fauna de climat temperat cald.
In Dacianul terminal, la Beresti fauna de mamifere indica o
crestere a gradului de continentalizare.
Dupa acest episod arid, in Romania, umiditatea si caldura
revin. Dovezi asupra acestei reveniri sunt oferite de faunele
Pliocene devenite celebre, cele de la Capeni si Virghis, din
sud-estul Transilvaniei. Padurile romaniene de acolo, au
generat zacaminte de carbuni in care puteau fi intalnite
mamifere precum mastodonti ( Mammut borsoni , Anancus
arvernensis), tapiri (Tapirus arvernensis), rinoceri (
Stephanorhinus leptorhinus), cai primitivi (Hipparion), porci
primitivi (Sus minor), cervide (Metacervoceros pardinensis,
Cervus), castor (Castor praefiber) ori maimute
(Dolichopithecus ruscinensis, Mesipithecus monspessulanus).
 mastodonti
Mammut borsoni

Anancus arvernensis

Stephanorhinus leptorhinus

Tapirus arvernensis

Hipparion Dolichopithecus ruscinensis

 Dar se gaseau si carnivore, sunt de retinut tigrii cu dinti-
pumnal (Machairodontidae), canide (Canis sp.), felide ori
urside, intre care se remarca o forma de panda, astazi
stinsa (Parailurus anglicus), immigrant din zona Asiei de
sud-est. Asociatia celor 2 mastodonti este tipica pentru
Romanianul inferior si in Bazinul Dacic.

Machairodontidae Parailurus anglicus

 La scurta vreme mai tarziu la Malauseri putem vorbi despre un
peisaj de savana intrerupta de zone impadurite. Apar resturi de
castor, desmane si veverite zburatoare ( Pliopetaurista) sunt dovezi
pentru un astfel de peisaj, dar si o reincalzire. Zonele de savana
erau populate de mamifere mari precum rinocerul Stephanorhinus
leptorhinus si proci mistreti (Sus cf. provincialis )
Ulterior etapele calde au alternat cu cele in care apareau deja
degradari climatice.
Desmanele apar si in Pliocenul superior de la Debren.

Stephanorhinus leptorhinus
desmane

Pliopetaurista
 Finalul Pliocenului este marcat de o succesiune de alternante
intre climatul temperat cald si episoade de racire si ariditate,
dovedite de disparitia unor taxoni ca Engelhardtia sau Nyssa
si cresterea ierboaselor si a polenului de Pinus.
In Bazinul Dacic se remarca o succesiune de specii de
proboscidieni: Mammuthus rumanus , M. gromovi, M.
meridionalis.
La Tetoiu apare si un elan primitiv Libralces gallicus , aparitia
acestui animal indica fenomene de deteriorare climatica

Engelhardtia meridionalis Libralces gallicus

 Faunele de la Betfia VII/I si Betfia IX sunt importante
pentru ca :
1. Incheie procesul de disparitie a reprezentatilo villanyeni
si a anumitor specii termofile vechi
2. Anunta deja schimbarile evolutive care vor urma

(Terzea 1995)
Urmatorul element in evolutia faunelor il reprezinta situl
Betfia V ( Menapian sup.), care dovedeste sosirea unui nou
val de imigranti, in special dintre mamiferele mari
:Cynalopex praecorsac, Homotherium moravicum,
Capreolus capreolus suessenbornensis, Praealces
latifrons, Bison schoetensacki, Praemegaceros, etc.
Homotherium moravicum
Praealces latifrons

Bison schoetensacki

Praemegaceros
 In fauna de micromamifere din acest moment incep
sa se desfasioare o serie de procese evolutive:

- Prima cladogeneza in cadrul genului Microtus , ce

conduce la M. hintoni si M. borgundiae;
- Dezvoltarea lui Lagurus transylvanicus, forma
marker pt. Menapianul superior si Bavelian
- Aparitia pentru intaia orara a specie Mimomys
savini, care incepand de aici isi va continua evolutia
in Bavelian si aproape in intreg Cromerianul.
 Dinte molar de mimomys savini

Microtus arvalis

Mimomys savini
 Bavelianul bazal este reprezentat de fauna de la
Chiscau-1, iar in ansamblul ei aceasta varsta poate
fi mai bine urmarita in situl de la Betfia VII/3.

In privinta dezvoltarii lagurinelor, sunt de mentionat:

- dezvoltarea semnificativa a specie Lagurus
transylvanicus, cu morfotipul nominative dominant in
orizonturile superioare baveliene de la Betfia VII/3
- disparitia lui Prolagurus pannonicus, probabil ca
rezultat al competitiei cu Lagurus transylvanicus.
 Cromerianul aduce o serie de modificari in componenta
faunelor. Speciile care au caracterizat Pleistocenul
inferior dispar, fiind inlocuite de forme moderne, care fie
ca se regasesc in faunele actuale fie reprezinta directi si
apropiati ale acestore.

Faune cromeriene au fost intalnite la Betfia VII/4, Brasiv,

Rotbav-Dealul Tiganilor, Feldioara-Cariera, Gura
Dobrogei-4, Casian si Subpiatra.

Inceputul Cromerianului corespunde unei fluctuatii

climatice severe, cu o cadere destul de drastica a
temperaturilor. In consecinta acum apar o serie de
animale ca Microtus agrestis, Ursus deningeri sau
Mammuthus trogontherii, semne clare ale deteriorarii
peisajului vegetal.
Mammuthus trogontherii
Ursus deningeri

Microtus agrestis
 Complexul Cromerian include insa si etape temperate,
asa cum este cea in care la Brasov apare Arvicola
cantiana, insotite de Hystrix, Glis glis, Mus musculus si
Parapodemus coronensis.
Tot o etapa temeperata apare si in Cromerianul de la
Subpiatra, in care apar mamifere mari precum:
Capreolus capreolus suessenbornensis, Sus scrofa,
Ursus cf. deningeri.
Faunele cromeriene sunt bine reprezentate in siturile de
la Rotbav si Feldioara (Radulescu & Samson 1985). Se
cunosc : Mammuthus trogontherii, Stephanorhinus
hundsheimensis, Praealces latifrons, Allophippus cf.
marxi, A. cf. suessenbornensis, Cervus elaphus
acoronatus etc.
 Sus scrofa

Capreolus capreolus suessenbornensis

Arvicola cantiana Mus musculus

Cervus elaphus acoronatus
 Nivelele intalnite in aceste situri indica o alternanta de climate, cu
etape de deteriorari, dovedite pe de o parte de o serie de mamifere
ca Microtus cf. oeconomus sau Rangifer, precum si de planosoluri
ingropate, cu strcturi poligonale, ce demonstreaza prezenta
conditiilor periglaciare.
In Elster, un nou val de mamifere patrunde in Romania, sosind atat
dinspre est ( Ellobius cf. palaeotalpinus, Microtus gregalis, Saiga)
cat si din spatiul egean ( Allactaga orghidani).

Saiga

Ellobius cf. palaeotalpinus

 In restul Pliocenului mediu, pot fi mentionate o serie de evenimente
evolutive la nivelul mamiferelor mici:
- dezvoltarea unor taxoni, precum Arvicola terrestris si Microtus
(Terricola) subterraneus spre finele Holsteinului, precum si aparitia
pentru ultima oara a Allocricetus bursae si Pliomys lenki;
- imigrarea, in timpul unui interstadial din Saalian a genului Rattus,
sosit dinspre Asia.
- aparitia speciilor Eolagurus luteus si Lagurus lagurus la inceputul
Salianului.

Lagurus lagurus
Rattus Eolagurus luteus
 Pentru Elster si Saale, mamiferele mari sunt cel mai bine
reprezentate in sud-estul Transfilvaniei(Radulescu &Samson,1985 ).
In Elser, apare in tara noastra pentru intaia orara rinocerul lanos
(Coelodonta antiquitatis), alaturi de el mai apar cai primitivi (Equus
cf. mosbachensis), cerbi cu coarne gigantice, de talie foarte mare
(Megaceros (Dolichodoryceros) savini), bizoni de marimi
impresionante (Bison cf. priscus) , elefanti de stepa (Mammuthus
trogontherii). Aceste animale indica spatii deschise , fara arbori,
adica un peisaj cu o vegetatie degradata din cauza conditiilor
climatice aspre.

Coelodonta antiquitatis Equus cf. mosbachensis

Megaceros savini
 Interglaciarul Holstein a creat in aceeasi zona scoarte de alterare de
tip ferretto, la Bicsad. In aceasta etapa mai calda, rinocerul lanos
este inlocuit de Stephanorhinus kirchbergebsis, alaturi de care mai
apar cervide (Cervus elaphus) sau bovidae din grupul bivolilor (
Bubalus murrensis), insotite de mamifere mici.
La Bodoc, Malnas, Ghidfalau, Sf. Gheorghe sau Sindominic sau
intalnit: Stephanorhinus hemitoechus, Mammuthus primigenius,
Megaceros giganteus, Equus insulidens, Bison priscus, Marmota
bobac, Cervus elaphus, Rangifer tarandus, Ursus spelaeus.

Bubalus murrensis
Cervus elaphus
 Pleistocenul superior, care incepe o data cu
interglaciarul Eem, este extreme de bine reprezentat in
Romania, printr-o bogatie remarcabila de situri aflate atat
in umplutirle unor pesteri cat si la exterior.
Aparitiile noi : Hystrix vinogradovi, Gulo gulo, Equus
scyticus , E. transylvanicus.
Gulo gulo

Equus scyticus

Hystrix vinogradovi
 Particularitatea ultimului glaciar consta in frecventa oscilatiilor
climarice in care etapele de degradare alterneaza cu cele de
ameliorare. In consecinta, exista o pendulare a doua
complexe faunistice, fiecare dintre ele incluzand reprezentanti
cu anumite exigente climatice. Pe de o parte este vorba
despre animale de climat temperat, unele chiar termofile (
Hystrix vinogradovi, Rattus sp., Castor fiber, Apodemus
sylvaticus, Panthera pardus , Capreolus capreolus, Sus
scrofa), iar pe de alta de specii criofile, stepice (Allactaga
major, Microtus gragalis, M nivalis, Ochotona pusilla, Alopex
lagopus, Rangifer tarandus, Saiga tatarica, Rupicapra
rupicapra, Capra ibex, Coelodonta antiquitatis, Mammuthus
primigenius).
Cele mai importante dovezi pentru Pleistocenul superios
provin din grote. Pesteri precum Pestera Zmeilor, Igrita,
Pestera Cioarei, Cioclovina, Nandru, La Adam, etc
 O data cu incheierea ultimului glaciar si in special dupa
Dryasul tanar in tara noastra se prodc disparitii a unor
mamifere mari, care se inscriu in scenariul petrecut la
scara mondiala, In afara lor parasesc teritoriile romanesti
si taxoni tipici stepelor, care se retrag in alte areale
pozitionate de regula la est si nord-est fata de Romania.

Timpurile Holocene vor fi caracterizate in consecinta de

faune a caror biodiversitate este mult saracita fata de
Pleistocen si care au fost si sunt in permanenta
decimate de interventiile antropice din ce in ce mai
consistente pe masura apropierii de prezent.
 Bibliografie
Geologia Cuaternarului, N. Macarovici 1969
Geologia Cuaternarului ,Vlad Codrea 1998
Cuaternar Curs pentru studentii geologi si
geografi, Meszaros Nicolae 1990
www.google.ro
https://www.wikipedia.org