ACTIVITATI UMANE CU IMPACT NEGATIV ASUPRA PEISAJUL ARIILOR PROTEJATE Ariile protejate includ n perimetrul lor ecosisteme fragile,

biocenoze vulnerabile n raport cu modul de utilizare a terenurilor astfel nct, gama activitatilor umane cu impact negative asupra acestora este foarte vasta. Cele mai agresive forme de interventie antropica asupra interrelatiilor dintre componentele naturale ale peisajului ariilor protejate pot fi: agricultura, silvicultura, turismul, transporturile, industria Majoritatea practicilor agricole moderne s-au dovedit deosebit de nocive pentru natura si peisaje. Pentru cresterea productivitatii, au fost distruse numeroase habitate rare, n special prin drenarea zonelor umede si irigarea zonelor aride. Pe alocuri, practicile de tip industrial aproape au eradicate plantele si animalele salbatice. Folosirea intensiva a fertilizatorilor, pesticidelor si ierbicidelor a dus la poluarea si uneori la distrugerea efectiva a ariilor naturale nvecinate. Turismul, ca activitate economica, poate cauza pagube mari ariilor protejate, n special daca nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce si mari beneficii. Facilitatile turistice intra deseori n conflict cu telurile de conservare si degradeaza peisajele naturale; presiunile pentru dezvoltarea unor asemenea facilitati sunt deosebit de puternice n fostul bloc al tarilor est-europene, n timp ce, n unele arii protejate, turismul pur si simplu nu este prezent. Transportul, n special cel rutier, are un impact crescnd asupra ariilor protejate: prin poluarea aerului, congestie, zgomot si intruziune vizuala si prin nsasi construirea drumurilor. Patru sectoare ale industriei au impact deosebit asupra ariilor protejate: industria energetica; industria manufacturiera; industria extractiva; industria mestesugareasca la scara mica. Silvicutura. n ntreaga Europa, doar fragmente izolate din adevaratele paduri naturale supravietuiesc, majoritatea fiind localizate n Europa de Nord si Europa de Sud-Est. Aproape toate padurile au fost modificate prin interventia umana n cursul a sute sau chiar mii de ani. Asemenea alterari pot reduce sau creste biodiversitatea, dar ntotdeauna schimba structura padurii.Acolo unde exista paduri virgine, ele ar trebui conservate urgent, n marea majoritate prin arii protejate. Ca activitate agricola, pasunatul poate devasta padurile; de asemenea, poluarea aerului nu respecta nici o granita; chiar si ca fenomen declansat n mod natural, focul poate deveni devastator n padurile modificate, n special daca este urmat de pasunat intensiv.