Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Argument.............................................................................................................................2
Bibliografie........................................................................................................................26
1
Argument
Turismul rural a fost practicat în România multa vreme în mod neorganizat,
rezultând din necesitatea turistilor de a gasi un mod de cazare accesibil si cu un grad de
confort mai ridicat decât în cazul campingurilor sau cabanelor, în timpul vacantelor lor.
Dupa 1989, s-a manifestat nevoia unei organizari a acestor spatii de cazare, prin
omologarea si clasificarea lor. Gama serviciilor s-a îmbunatatit, s-a largit si, astfel, tot
mai multi sateni si-au deschis casele pentru a primi turisti. Primele forme ale turismului
rural organizat au aparut în zona Rucar-Bran, ulterior înfiintându-se si ANTREC. Dupa
aparitia acestei organizatii, în fiecare judet au fost omologate gospodarii si a aparut
concurenta, bazata în special pe resursele naturale ale zonei, pe atractiile oferite turistilor.
Ca urmare a acestor transformari si a tendintei de modernizare si perfectionare a
activitatilor turistice rurale, turismul rural a ocupat si ocupa un loc important în oferta
turistica din tara noastra, reprezentând pentru multi dintre noi o alternativa atractiva în
vederea petreceri vacantelor si concediilor.
2
Capitolul 1
Turismul rural si agroturismul sunt doua concepte diferite, desi unii autori
considera ca sunt identice. Aceste concepte se identifica pâna la un anumit nivel, dupa
care se diferentiaza.
Turismul rural are o arie de cuprindere mai mare, incluzând si agroturismul. Dar,
spre deosebire de turismul rural, agroturismul trebuie sa respecte o serie de criterii legate
de consumatori, precum: sederea în gospodaria taraneasca, consumul produselor agricole
obtinute în respectiva gospodarie, participarea, în limita posibilitatilor, la diferite
activitati din gospodarie.
Definirea turismului, în sens larg, a determinat aparitia unor opinii diferite cu
privire la continutul si caracteristicile acestuia.
În ceea ce priveste produsul turistic rural, acesta consta în a oferi turistilor
servicii, precum: cazare, cazare si mic dejun, demipensiune (cazare, mic dejun si prânz
sau cina), pensiune completa (cazare si toate mesele incluse). La acestea se mai adauga
excursii, transport, tratament balnear, participarea la diverse festivaluri si sarbatori
traditionale. Acest produs este alcatuit din: componente de baza, care cuprind cazare ,
3
alimentatie si transport; si componente auxiliare, care cuprind agrement, tratament
balnear, activitati sportive, etc..
Alegerea unei destinatii turistice nu este deloc usoara, datorita existentei
multitudinilor de oferte, a unor nevoi si preferinte diverse. Un rol important în alegerea
destinatiei turistice o au urmatoarele elemente:
factori naturali: asezare geografica, relieful, hidrografia, vegetatia, fauna si clima;
Dupa cum am amintit, pe lânga notiunea de turism rural apare si notiunea de
agroturism. Agroturismul a aparut din dorinta de a creste veniturile gospodariilor rurale,
prin valorificarea potentialului economic al acestora. Pentru a caracteriza agroturismul pe
segmente specializate, se formuleaza o multime de definitii derivate.
Produsele agroturistice oferite turistilor sunt foarte diversificate si pot crea
multe facilitati: posibilitatea pregatirii mesei de catre turisti din produse proaspete,
obtinute în gospodaria rurala; posibilitatea oferita turistilor de a participa sau de a asista
la o serie de obiceiuri traditionale din gospodarie, localitate sau zona, precum: nunti,
spectacole folclorice, târguri satesti, hore, sezatori, etc..
4
Fie ca este vorba de turism rural sau de agroturism, continutul activitatii se
circumscrie coordonatelor:
spatiul rural – cu aspecte referitoare la asezare din punct de vedere al marimii,
densitatii populatiei, structurii sociale, modului de utilizare a terenului, dar si la
mijloacele de
locuitori – populatia pastratoare a unor traditii, obiceiuri, dar si detinatoare a
terenurilor, a echipamentelor de gazduire si chiar ofertant de servicii.
Dintre structurile de primire ale turismului rural, care se dezvolta în spatiul rural fac
parte: pensiuni turistice rurale, moteluri, campinguri, tabere scolare, tabere de creatie
artistica, sate de vacanta, tabere pentru activitati ecologice si alte forme organizatorice
create în scopul dezvoltarii turismului rural.
Pensiunea turistica rurala este o unitate cu activitate hoteliera, cu capacitate de pâna
la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri, functionând într-o cladire independenta
sau în locuinta unui cetatean (spatiu familial), care în spatii special amenajate, asigura
cazarea turistilor, precum si pregatirea si servirea mesei la preturi moderate.
Cererea pentru turismul rural ar putea fi structurata pe mai multe segmente:
Un prim segment ar putea fi reprezentat de tinerii care si-au parasit satele în
care s-au nascut, pentru a-si continua studiile sau pentru a gasi un loc de munca
mai bun la orase, si care vin aici pentru a-si vizita rudele si pentru a arata
propriilor copii locurile natale, obiceiurile traditionale, preocuparile si
îndeletnicirile satenilor.
Un al treilea segment al cererii este oraseanul, care doreste sa scape de stresul
cotidian, sa-si petreaca vacanta într-un mediu curat si sa aiba un regim alimentar
sanatos.
5
copii, dorind sa le ofere un mediu atractiv si mai curat de petrecere a
vacantelor.
Cea mai mare categorie este reprezentata de persoanele cu venituri mai mici,
care nu-si permit sa-si petreaca concediul într-o pensiune clasica.
Orice persoana care doreste sa se relaxeze, sa practice activitati sportive într-un
cadru natural si agreabil, precum si acele persoane, care doresc sa învete câte
ceva din tainele mestesugurilor (olarit, pictat icoane pe sticla, cojocarit, dogarit,
etc,).
Dintre motivatiile turistilor, care formeaza cererea pentru vacantele în mediul
rural se pot enumera urmatoarele:
Turismul rural este o forma de turism accesibila unei mari categorii de clientela
datorita preturilor reduse. Deoarece este o forma de turism, ce se poate practica în toate
6
anotimpurile anului, turismul rural contribuie la evitarea aglomeratiei specifice
sezoanelor de vârf.
7
Capitolul 2
În anul 1997, prin Ordonanta nr.63 privind stabilirea unor facilitati pentru
dezvoltarea turismului rural, Guvernul României a prevazut functionarea pensiunilor
turistice si pensiunilor agroturistice. La data intrarii în vigoare a acestei ordonante, se
abroga O.G. nr.62/1994. Apare astfel, în 1998, Legea nr. 187/14.10.1998, pentru
aprobarea OG nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului
rural.
În anul 1999, este emis Ordinul nr. 61/27.04.1999, prin care se
individualizeaza clasificarea sub forma florilor, margaretelor.
8
Ultima reglementare promovata si emisa, ce vizeaza turismul rural, este
Ordinul nr. 510/28.06.2002, care aduce modificari Ordinului nr.61/1999 în ceea ce
priveste clasificarea structurilor de primire turistice. Potrivit Ordinului nr.510, termenul
de "ferma agroturistica" nu mai este folosit, structurile de primire turistica din mediul
rural fiind pensiunile turistice rurale.
Aceste norme metodologice sunt obligatorii pentru toti agentii economici
proprietari sau/si administratori de structuri de primire turistica. Pentru darea în folosinta
a unei pensiuni, este necesara solicitarea, înainte cu minim 60 de zile, a procedurii de
clasificarea a acesteia catre Directia Generala de Autorizare si Control (D.G.A.C).
D.G.A.C va întocmi certificatul de control, care va fi însotit de fisa privind încadrarea
nominala a camerelor si, respectiv, fisa privind structura spatiilor de alimentatie destinate
servirii turistilor, prin care se stabilesc capacitatea si structura unitatii. O cerere tip în
vederea obtinerii certificatului de clasificare este prezentata în anexa nr. 3.
Categoria de clasificare a pensiunii turistice rurale este determinata de îndeplinirea
în totalitate a criteriilor obligatorii prevazute (anexa nr. 4) si de realizarea urmatorului
punctaj minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevazute în anexa nr.5.
Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este urmatorul:
- de 3 margarete 80 puncte
- de 2 margarete 40 puncte
Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.G.A.C. din 3 în 3 ani. Agentul
economic va solicita vizarea certificatului cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea
termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viza.
Desi exista un cadru legal care acopera în cea mai mare parte activitatea de turism
rural, putine sunt "afacerile" care se încadreaza în aceasta. În general, pensiunile
omologate si clasificate fac parte din organizatii mai mari, ca de exemplu ANTREC.
Majoritatea, însa, sunt mici afaceri de familie, care nu îndeplinesc unele sau nici una
dintre conditiile prezentate aici, motivul de baza fiind lipsa de informare a oamenilor. De
aceea, se simte puternic nevoia unui program de mediatizare a legislatiei turistice în
domeniu, de atragere a acestor pensiuni (din punct de vedere juridic inexistente) în
9
circuitul turistic organizat, reusindu-se astfel pastrarea unui control statistic, calitativ si
fiscal al turismului rural din România.
10
Capitolul 3
Aceasta forma de reprezentare a turismului rural, prin asociatii, federatii, etc.,
are capacitatea si libertatea, ca ori de câte ori se constata ca legislatia este în
neconcordanta cu realitatea, sa se poata formula propuneri de îmbunatatire a acesteia si sa
se poata promova actiuni de sustinere în vederea completarii cadrului legislativ în
domeniu.
Dupa nivelul de actiune, asociatiile sunt: cu actiune la nivel local, national sau
international.
11
Aceasta asociatie are ca membri persoane din mediul rural, firme, asociatii si 1900 de
proprietari de case.
Promovarea turismului rural, utilizând metode si tehnici moderne care sa permita
crearea unei retele proprii de turism si racordarea la turismul european. Acest lucru se
12
va realiza prin: pliante, brosuri, înregistrari video si cataloage prin care sa fie pus în
valoare potentialul turistic rural din România. ANTREC organizeaza campanii de
publicitate pentru unitatile clasificate si omologate, incluse în retea, prin mijloace mass-
media.
În catalogul EUROGÎTES, din 1996, realizat sub patronajul Federatiei Europene
de turism Rural, România a fost reprezentata de 20 de gospodarii, fiind plasata alaturi
de oferta turistica a unor tari cu o bogata traditie în acest domeniu, tari precum
Belgia, Franta, Irlanda.
În anul 1998, numarul membrilor ajunge la 2.500, iar cel al filialelor la 30.
În prezent, ANTREC are 31 de filiale judetene ( în cele 41 de judete din tara)
aproape în toata România, un numar de 2500 membri, si pensiuni turistice si
agroturistice în 770 de sate românesti.
Evenimente importante organizate de ANTREC:
13
Sarbatoarea Recoltei 1997, 1998 – World Trade Center, Bucuresti;
Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural (A.N.T.R.E.C.) va propune Ministerului
Prin legea
Turismului elaborarea unei legi prin care sa se reglementeze activitatea din acest domeniu.
turismului rural pe care A.N.T.R.E.C. doreste sa o promoveze, vor fi stabilite normele
de constructie în zonele rurale si masurile de combatere a turismului "la negru".
În protocolul din 3 februarie 1994, cu Ministerul Turismului, s-au pus bazele
cooperarii în vederea realizarii în comun a unor actiuni în dezvoltarea turismului rural, în
elaborarea cadrului legislativ adaptat la realitatile actuale. În cadrul acestor actiuni,
FRDMR a promovat un proiect de lege, pentru sustinerea turismului rural, a derulat un
program PHARE, a asigurat o baza de date necesara editarii în conditii grafice moderne a
unui ghid agroturistic cu primele 200 de gospodarii atestate în perioada 1991-1994.
14
În mai 1994, a fost încheiat un protocol între Ministerul Tineretului si
Sportului si FRDMR. Acest protocol a pus bazele colaborarii cu privire la integrarea
tinerilor din zonele rurale în activitati de turism rural. Prin aceste actiuni au fost
pregatiti, ca ghizi si manageri în agroturism, 100 de tineri proveniti din gospodariile
taranesti.
În anul 1994 s-a derulat un program PHARE, care a facilitat organizarea, în
sapte judete, a unor actiuni de promovare a turismului rural.
FRDMR asigura:
FRDMR realizeaza:
15
programe de dezvoltare a agroturismului si turismului rural;
un presedinte;
publica;
3. Aproba tipul fundamental de sat turistic, serviciile turistice care urmeaza sa
constituie “specialitatea satului” si formele prioritare de turism la propunerea
comisiei de promovare, publicitate si agrement.
4. Aproba limitele maxime ale tarifelor pentru serviciile de baza oferite turistilor, la
propunerea comisiei financiare, în concordanta cu normele aflate în vigoare.
5. Aproba bugetul asociatiei – volumul, caile de formare a bugetului, cheltuielile din
buget, alte încasari si cheltuieli – la propunerea comisiei financiare.
16
6. Aproba functiile si sarcinile pentru activitatile remunerate (permanent sau sezonier)
din fondul asociatiei, cuantumul remuneratiei si persoanele propuse pentru a
îndeplini functiile respective, la recomandarea Comitetului asociatiei.
10. Contracteaza împrumuturi bancare pentru investitii turistice la nivel de “sat turistic”
si sprijina contractarea unor împrumuturi cu aceleasi destinatii de catre ,membrii
asociatiei.
Dupa 1990, asociatia a actionat pentru sprijin si ajutor umanitar, si a reusit sa-
l obtina datorita faptului ca radacinile si esenta acesteia au fost în afara României. În
anii 1991-1992, a desfasurat activitati de parteneriat în scopul dezvoltarii satelor
românesti. OVR a pus în functiune o retea de turism rural cuprinzând localitati din
judetele: Maramures, Alba, Bistrita-Nasaud, Brasov, Sibiu.
17
Asociatia Pensiunilor Turistice Info-Tur, Sucevita. Membrii sai sunt: 20
de case de vacanta, 3 pensiuni agroturistice din Sucevita, una din Marginea si un
restaurant din Radauti.
-atragerea unor sume de finantare necesare unor proiecte de dezvoltare durabila în
zona de referinta.
18
Capitolul 4
Criteriul valorii turistice are în vedere atât valoarea cât si functia turistica a zonei.
Functia turistica a zonelor este stabilita în raport cu tipul si valoarea resurselor
turistice si se va evidentia prin forme de turism de baza sau specializate. Este vorba de
turismul de sejur sau itinerant, dar si de formele legate de specificul resurselor turistice
(cultural, religios, stiintific, tratament balnear, sporturi de iarna, pescuit sportiv etc.).
19
Criteriul ecologic presupune stabilirea nivelului minim de poluare acceptat, de
degradare a mediului si a resurselor turistice, în vederea promovarii turistice a unui
teritoriu, statiuni sau centru turistic. Asadar, calitatea ecologica a unei zone reprezinta un
important criteriu în analiza si stabilirea posibilitatilor de dezvoltare si promovare
turistica a acesteia, dar si în stabilirea impactului activitatii economie-mediu-turism si a
modalitatilor de gestionare a acestuia.
Un alt mod de prezentare al zonelor rurale românesti este potrivit criteriului
asezarii geografice. În acest mod putem distinge cinci zone principale, în care se
promoveaza turismul rural, acest criteriu fiind utilizat si în realizarea catalogului
ANTREC: Moldova si Bucovina; Dobrogea; Muntenia si Oltenia; Maramures, Crisana si
Banat; Transilvania.
Dobrogea cuprinde regiunea de sud-est a României si include doua mari unitati
naturale: Podisul Dobrogei si Delta Dunarii, a doua ca întindere si prima ca
spectaculozitate din Europa. În partea sudica a litoralului Marii Negre, între Capu Midia,
20
în nord, si granita cu Bulgaria, în sud, s-a conturat o adevarata "Riviera Româneasca",
existând practic un lant de statiuni balneoclimaterice maritime. În Podisul Dobrogei
exista si atractii cultural-istorice: vestigii ale celor mai vechi orase de pe teritoriul
României, respectiv orasele-cetati elene de pe tarmul Marii Negre si cele daco-romane de
pe malul Dunarii, monumente arhitectonice si artistice din epocile elenistica, romana si
bizantina.
Delta Dunarii, aflata în partea de nord a Dobrogei, constituie unul din putinele
medii naturale europene aproape nealterate de interventia umana. Ea ofera turistilor
iubitori de natura un peisaj cvasi-exotic, la care se adauga o mare varietate faunistica,
practic cea mai bogata fauna avicola din Europa, aproximativ 300 de specii si unele
specii rare de pesti, cum ar fi sturionii.
Muntenia si Oltenia. Cele doua provincii se afla în partea de sud a tarii, între
creasta Muntilor Carpati si Dunare. Vizitatorii pot întâlni în zona peisaje naturale foarte
variate, de la cele de lunca, la depresiuni, dealuri înalte si munti cum sunt: Muntii
Fagaras, cei mai înalti de la noi, Parâng, Retezat, Godeanu sau fenomene carstice, stânci
cu forme antropomorfice – Sfinxul si Babele din Bucegi, pesteri, chei si poduri naturale.
Numeroase lacuri glaciare din zona muntoasa si salinele din zona deluroasa ofera
posibilitati de practicare a sporturilor nautice, pescuitului si a curelor de tratament.
În zona rurala poate fi admirata o extraordinara arhitectura populara, foarte bine
pastrata în satele de deal si munte, cu case cu pridvor, porti monumentale si un frumos
mobilier taranesc. Aceeasi vocatie pentru frumos o au si ceramica populara de la Horezu,
arta tesutului de covoare, alte obiecte pentru locuinta si costumele populare.
Maramures, Banat si Crisana. Aceasta regiune este situata în partea de nord-
vest a României, detinând spectaculoase peisaje montane: conuri vulcanice, culmi, cum
ar fi Creasta Cocosului din Muntii Gutâi, pesteri (Pestera Ursilor, Meziad si Vadu
Crisului, din Muntii Apuseni), chei, cele mai lungi din tara fiind în zona Minis-Nera-
Caras-Defileul Dunarii si lacuri termale pe care cresc nuferi unici în Europa. Pentru
iubitorii de sporturi nautice, pescuit si cei ce apeleaza la curele termale se gasesc conditii
ideale de sejur în întreaga zona.
21
cu aspect de adevarata câmpie. Natura este nealterata de interventia omului, cu multe
frumuseti, unele declarate monumente ale naturii: pesteri (Scarisoara care adaposteste un
ghetar, ce reprezinta o raritate la aceasta altitudine), chei (Cheile Turzii, Cheile
Râsnoavei, unde este amenajata o platforma de bungee-jumping, cea mai înalta de la noi
din tara), defilee si coloane de bazalt (Detunatele). Numeroase lacuri, de origini foarte
diferite, glaciare, în masive de sare, lacuri de acumulare, iazuri, ofera posibilitati de
practicare a sporturilor nautice si a pescuitului sportiv. În aceasta zona se gasesc si cele
mai multe si mai bogate izvoare minerale si termale si pot fi admirate, de asemenea, cele
mai frumoase cetati medievale (Rupea, Remetea, Codlea). În satele din zona se pastreaza
o extraordinara arhitectura populara, în lemn, piatra sau combinata. Aici sunt bine
conservate elemente de arta populara, pictura pe sticla, dansuri, cântece, obiceiuri,
costume populare, create în exclusivitate de tarani.
Satele turistice pastorale (Vaideeni si Jina). În aceasta grupa, pot fi incluse,
în general, sate de munte, în care preocuparea de baza a localnicilor este cresterea oilor si
a vitelor, si care pot sa atraga turistii, prin meniuri bazate pe produse lactate. Aceste
meniuri pot fi completate cu oua, carne de pasare, de ovine, si de bovine, iar pentru
divertisment pot fi organizate ospete ciobanesti, petreceri traditionale.
Amenajarea turistica a satelor montane din zona rurala are influente si asupra
conservarii mediului înconjurator. Este necesara, astfel, o delimitare a zonelor de
protectie a peisajului, delimitare legata de existenta unei zonari turistice a întregului
teritoriu. În aceste zone de protectie toate constructiile, drumurile si orice amenajari
trebuie supuse unor aprobari speciale. Protectia peisajelor include nu numai aspecte
legate de sursele de poluare, ci si de degradarea peisajelor pe plan estetic.
În tara noastra, patrimoniul turistic este insuficient valorificat, iar produsul
turistic rural este în curs de cristalizare. În momentul de fata, produsul turistic rural
îmbraca forma unor gospodarii sau a unor asezari care ofera prestatii turistice primare,
daruind în acelasi timp, cu generozitate bogatia valorilor satelor românesti. Un turism
rural de calitate presupune servicii si prestatii de calitate. Se subîntelege ca echipamentele
23
turismului rural trebuie sa dispuna de o dotare sanitara moderna, de conditii de confort
atât pentru gazduire, cât si pentru alimentatie publica, de cai de acces si mijloace de
comunicatie civilizate. Trebuie acordata o atentie deosebita promovarii produsului
turistic rural, care necesita: publicarea unor buletine informative, înfiintarea unui ziar sau
a unei reviste de profil, editarea anuala a unui catalog, la standarde europene, elaborarea
unor programe de media si realizarea unui oficiu de informare si difuzare. Se impune, pe
de alta parte:
Rezervarea unor locuri de cazare într-o pensiune din mediul rural se poate face
fie printr-un sistem direct de rezervare, când turistii care au mai fost gazduiti îsi aduc
rudele, prieteni, care la rândul lor, sunt potentiali clienti stabili, fie prin intermediul unei
centrale de rezervari. Rezervarea reprezinta serviciul prin care, în baza unei oferte ferme
si clare, se asigura si apoi se confirma clientului posibilitatea de prestare a serviciilor
comandate. Gazda îsi anunta disponibilitatea de oferta turistica numai dupa ce a finalizat
pregatirea conditiilor de primire a oaspetilor.
Din punct de vedere arhitectural, pensiunile turistice sunt fie constructii
moderne, amenajate în stil modern, fie autentice case taranesti, amenajate si aranjate
pastrând specificul zonei. Fiecare tip de casa se adreseaza unui anumit gen de turisti, cei
24
mai pretentiosi alegând casele moderne, strainii si iubitorii de natura si folclor simtindu-
se foarte bine în case vechi, autentice.
Turismul rural are o baza motivationala larga, reprezentata prin: reîntoarcerea la
natura, cunoasterea traditiei, culturii, creatiei populare, practicarea unor sporturi,
consumul de alimente si fructe proaspete. Turismul rural corespunde unei varietati de
gusturi si preferinte, adresându-se unui segment larg de consumatori.
25
Bibliografie
st. Mitrache, V.Manole, M. Stoian, Fl. Bran, I. Istrate– Op. cit., pag.118 ;
26