Stra tegia ile llezvoltare

a luilefului lleamf-
perioada ile programare zot4 - zozo

/
 in perioada de programare 2OO7-2OL3, ca urmare a dificultdlilor a pirure.,.1n; implementarea
proiectelor, Ministerul Fondurilor Europene comunicd in Buletinul informativ - fnstrurhbl{te'qtructurale,
nr. 8, decembrie 2013, aplicarea regulii ,,N+3", adicd fondurile europene
' algsale pentru anii.2€'t
i :"
I Si' 2012
pot fi cheltuite p5ni la 31 decembrie 2014, respectiv 3l decembrie 2015. lentru a asiSura o q,rltinuitate
a planificirii strategice anterioare, prin prisma obiectivelor sale generpe gi spehfice, Sfrltugit O"
dezvoltare a judetului Neamt acoperd perioada de programare 2014-2023. \, \/
Strategia de dezvoltare durabil6 a judelului Neamt pe perioada 2014- central
sd se asigure ci mdsurile Si acliunile intreprinse in direclia dezvoltirii socio-economice durabile de cdtre
toli actorii de la nivelul judelului, atat publici, cat $i privati, sunt sinergice Si sunt c6t mai eficiente in
atingerea scopurilor propuse.
Dezvoltarea socio-economic; a judelului presupune declinarea relevantd la nivel local a
obiectivelor de cre5tere durabili gi incluzivd a Strategiei Europa 2020. Astfel, obiectivul central al
dezvoltirii durabile este abordat intr-o dubli perspectiv6 : aceea a obiectivelor tematice pe care
regulamentele europene le stabilesc pentru Fondurile Structurale Si de Investilii (FEDR, FSE, FEADR, etc.)
Si aceea a provocirilor Si nevoilor socio-economice $i de mediu de la nivelul
judelului.
Pentru a concretiza aceasti dublS abordare intr-o maniere care si asigure $i o lizibilitate crescuta
a felului in care strategia rdspunde prin obiectivele gi mdsurile propuse nevoilor 5i provocdrilor
identificate - element esenlial pentru o ulterioari implementare eficace ti eficient5 Si pentru
mobilizarea comunitililor locale - Strategia este structuratA in trei perli principale: analiza provocdrilor 5i
nevoifor fa nivelul judelului pentru perioada 2OI4-2O23, propunerea viziunii de dezvoltare Si a
obiectivelor generale, structura operationali a strategiei de dezvoltare.
Pentru coerenta cu obiectivele tematice ale Fondurilor Structurale ti de Investilii, at6t analiza
nevoilor, cat Si structura operalionalS a Strategiei au fost organizate logic in jurul obiectivelor tematice
(in special al celor 11 obiective FEDR). Analiza nevoilor la nivel local a utilizat insd gi abordarea < de jos in
sus ) prin derularea unor consultdri cu actorii locali in diferite localii din judel, de-a lungul cirora au fost
discutate concluziile analizelor de tip cantitativ-statistic derulate prln utilizarea datelor Institutului
National de Statisticd 9i a celor puse la dispozilie de cdtre instituliile deconcentrate 5i descentralizate de
la nivelul judelului (lnspectoratul Scolar, Directia de S6n;tate PublicS, Direclia Geherali de Asistente
Sociald $i Proteclia Copilului, Agentia pentru ProtecJia Mediului, Agenlia de Pldti $i Intervenlie in
AgriculturS, Agenlia Judeleand de Ocupare a Forlei de Muncd, Directia Judeleand de CulturS, etc.)
precum gi de cele asociative public-private cum este Camera de Comert Si Industrie.

Documentul de fali este structurat in trei capitole care corespund celor trei etape logice de
realizare mentionate mai sus :analiza diagnostic, viziunea de dezvoltare $i planul operalional.

Page 2 of 205
1. Prezentaie generald............... ..................................4
2. Dezvoltare economice .................5
3. Social .......... ................................53
4. Mediu ......... ..................,............. 83
5. Dezvoltaie teritoriald gi spa1ia|i........... ............... 110
5. Turism ..........125
Capitolul 2: VIZIUNEA DE DEZVOLTARE 149
1. Contextul strategic............. .................................. 149
2. Analizd cdmparjtivd priorit6li de dezvoltare .................................. 155
3. Misiune $i Viziune de dezvoltare.......... ......--.......162
Logica intervenliei (Obiective generale gi specifice).. ............................. 1G2

Capitolul 3: PIAN OPERATIONAT L94

1. Structura logicd a Strategiei de dezvoltare a judefului Neamt 2014-2023 ................. 194
1.1. Obiectiv general 1. Un jude! in care mobilitatea intra Si interzonald este crescutd 194

1.2. Obiectivul general 2. Servicii medicale de calitate $i u$or accesibi|e...................... 196

1.3. Obiectiv general 3. Servicii sociale adecvate nevoilor populatiei ........................... 197

1.4. Obiectiv general 4. Un mediu inconjur;tor sdn;tos................................................ 200

1.5. Obiectiv general 5. Un sector turistic competitiv, pilon al economiei judelene..... 202

1.5. Obiectiv general 6. Un judel dezvoltat multipolar 9i echilibrat teritorial ............... 204

Page 3 of 205
Capitolul 1: ANALIZA DIAGNOSTIC
1. Prezentare generalS
!
1.1. Localizare geografici 9i relief

invecinat cu judetele Suceava la nord, Harghita la vest, Baciu la sud gi cu judelele la5i Si Vaslui la
est, Judelul Neam! este situat in partea central-estic; a Rom6niei in regiunea Nord Est 5i se incadreazS,
din punct de vedere geografic, intre 46040' si 47o2o' latitudine nordic; ;i 25043' $i 27015' longitudine
esticd. Formele de relief au indllimi cuprinse intre 1907m (v6rful Ocolagul Mare) gi 169 m (lunca Siretului).

Judetul Neaml prezintd un relief variat, muntos in partea de vest, cobor6nd in trepte citre PodiSul
Central Moldovenesc 9i culoarele raurilor Siret $i Moldova in partea de est.
Principalele unitSli muntoase au altitudini situate intre 1554 m in Muntii Tarcdu, la sud de valea
Bicazului ti la est de valea Ddmucului pi 1907 m in masivul CeahlSu.

In zona estic;, teritoriul judelului NeamI cuprinde depresiunile NeamL Craciu-Bistrita ti o parte din
depresiunea TazlSu. Unitatea de podiS are caracteristicile generale ale Podigului Central Modovenesc.

]'2. Clima
clima judetului Neamt este temperat continentali, iar caracteristicile acesteia sunt determinate de
particularitSlile circulaliei atmosferice, de altitudine, de formele 5i fragmentarea reliefului, dar gi de
suprafelele lacustre ale amenajdrii hidroenergetice a raului BistriIa.
in ceea ce priveSte regimul climatic, acesta prezintd un caracter continental in bstul judelului unde
aerul este mai uscat dec6t in zona montand. in cazul maselor de aer rece, zona montani deviazi
inaintarea acestora, determinand geruri intense in condiliile existenlei unor depresiuni barice ad6nci
deasupra Mdrii Negre Si Mirii Mediterane. Astfel de efecte contribuie la aparilia unor viscole violente in
zona esticd a judetului. in cazul maselor de aer instabile, ascensiunea forlatd a aerului umed pe versantii
estici contribuie la producerea efectelor de foehn in masivul Ceahliu spre valea Bistrilei 9i in depresiunile
subcarpatice NeamI Si Craciu-Bistrita.
in ceea ce priveSte regimul precipitaliilor, maximul de precipitalii se inregistreaz; in luna iunie. ti
minimul in lunile ianuarie - februarie, in zona montand minim ul inregistr6ndu-se in luna octombrie.

Page 4 of 205
 economtca
I-;ia,j
2.1. Descriere macro-economici

Datele macro-economice plaseazA judetul Neam! in partea inferioari a clasamentului Regiunii Nord-
Est, una dintre cele mai sdrace zone NUTS 2 din Uniunea EuropeanS. At6t in ce priveste Produsul Intern
Brut generat in jude!, cat ti PIB/capita, judelul Neamt este depdsit de judelele tasi, Bacdu $i Suceava $i se
afli aproape de cifrele judelelor Vaslui gi Boto$ani.
De asemenea, evolulia PIB-ului in perioada 2OO7 -2OII in judelele din Regiunea Nord-Est indice
faptul ci judetul Neam!, asemeni celorlalte judeje, a resimlit efectele crizei economice care a debutat in
2008. Graficul evoluliei de mai jos indicd ?nsd o disjuncJie ingrijor5toare a evoluliei activitdlii economice
intre judele, Neamlul plas6ndu-se in categoria judelelor mai putin dinamice: daci o revenire a cregterii
PIB-ului se inregistreazi in 2011, ritmul este mult inferior celui inregistrat de judetul la$i $i chiar Suceava.

Evolufia PIB-ului judefelor din regiunea Nord-

Est 2007-2011 (milioane RON)
18000

16000

14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

Surso dotelor: lNSlnstitutul Nolionol de Stotisticd

Graficul de hai jos prezintd evolulia P|B/capita in judelele Regiunii Nord-Est, o imagine mai
relevantd a capacitSlii economiei locale de a furniza bunistare. Reugind s6 inregistreze o noud cre$tere
dup5 perioada de crizd (2008-2010) 5i plas6ndu-se astfel in grupul judelelor care au inregistrat un
reviriment, judetul Neamt a inregistrat doar o revenire timidi in jurul valorilor pre-criz6, afi56nd un
P|B/capita la jumdtatea valorii nationale Si cu o treime mai mic fal; de cel din judetul tati.

Page 5 of 2Os
 Surso dotelor: tNS-tnstitutul Nolionol de Stotisticd, prelucroreo consultontului
pentru ca analiza macro-economici sd fie pertinentd Si si permiti oblinerea unbi imagini realiste a
funclionerii economiei judelului Si nu doar o ( fotografie ) staticd a activitdlii economice cu o utilitate
analiticd sc;zuta, ea trebuie sA vizeze profilul de competitivitate economicd a judelului Neamt. Analiza
competitivitdtii include elementele centrale care reprezinte resurse cheie pentru activitatea economicS:
resursele umane de muncd, productivitatea muncii, capacitatea de export $i distribulia activitAtii
economice pe sectoare.

in ce privegte resursa de munc5, schema de mai jos prezinti categoriile statistice care pot fi
analizate. Cum se poate observa, datele cu privire la resursa de muncd sau la Someri nu sunt suficiente
din perspectiva com petitivitdlii economice, fiind necesari o analizd care sd coroboreze evolutia resurselor
de munc6 cu cea a populatiei active gi cu cea a populaliei ocupate civile, pentru a intelege care sunt
resursele < reale > disponibile pentru economia privat; producitoare de valoare adiugatd.

Page 6 of 205

M
 /+
/ct:) ,'
:,1
?l {
\,. degi graficul de mai jos prezintd cifre similare
in ce prive$te evolulia ponderii resurselor de
(,r totalul populaliei judelul
AClnq-fi intre Neam!, Regiunea Nord-Est gi la nivel nalional (cu anumite
nuanle le8ate de fluctualiile de la un an la altul), rata de activitate (prezentat; in schema urm;toare)
prezintS diferenle notabile in defavoarea jude!ului Neam!.

Evolu!ia resurselor de muncd disponibile din

totalpopulalie - comparatie national-
regional-judetean l% dln total pop. rezidenta)
55
55,5
65
.2007
64,5
64
t 2008

63,s r 2009
63 r 2010
62,5
r 2011
62
61,5 .2072
61
Nord-Est

Sutso dotelor: lNSlnstitutul Nolionol de Stotisticd, prelucroreo consultontului

Similard rlivelului inregistrat in Regiunea Nord-Est, rata de activitate a populatiei judelului Neamt
este cu circa 5% inferioari mediei nalionale. Aceasta reprezintd un dezavantaj competitiv pentru
activitatea economicd, reprezentand o barierd pentru atragerea investitorilor Si pentru dezvoltarea IMM-
urilor locale.

Rata de activitate - comparatie national-

regional-judetean l% din total pop.
rezidenta)
45
40
35 .2007
30 .2008
t(
! 2009
20
15
r 2010

a2077
5 a 2072
0
Nord-Est

Surso dotelor: INS-Institutul Notionolde Stotistic', prelucrsreo consultontului

Ponderea populaliei ocupate civile a judelului Neamt (reprezentend populalia care este angajati
in tr-o activitate generatoare de venit: salariu sau orice alt; formd) este ti ea constant inferioard nivelului

PaEe 7 ol 2OS

M
nalional (cu mai mult de 57o) insd superioari nivelului inregistrat in confirmi
caracterul problematic al capitalului uman in judetul Neam!.
Pe l6ngi ponderea populaliei ocupate civile, graficele de mai prqzinte 9i populaliei
ocupate civile in servicii publice la totalul populaliei ocupate. Ponderea in judetul
Neaml precum gi evolulia ei in direclia sciderii poate reprezenta un atu in bilizirii resurselor
umane pentru dezvoltarea economic; privatS.

Pop. ocupati in servicii publice din total pop.

ocupate l%l2oo8
45

40

35

30
a PopulaJie ocupate in servicii
25
publice
20
r Rest pop. Ocupati
15

10

0
Nord-est

Sutso dotelor: lNSlnstitutul Nolionolde Stotisticd, prelucrcreo consultontului

Pop. ocupati in servicii publice din total pop.

ocupate (%l2ot2
45,00

40,00

35,00

30,00

25,00
I Populatie ocupati in servicii
publice
20,00
r Rest pop. Ocupata
15,00

10,00

5,00

0,00
Nord-est

Surso dotelot: tNslnstitutul Notionol de Stotisticd, prelucroteo consultontului

Rata $oma.iului in judelul Neam! se inscrie perfect in tendintele regionale gi nalionale, prezentAnd
valori similare. gomajul in judelul Neam! a inregistrat cre$teri importante (s-a dublat) in perioada crizei
economice, ajung6nd la 8% in 2009, apoi coborSnd in apropierea nivelului pre-crize in 2012. Av6nd in
vedere evolulia populaliei active Si a celei ocupate, datele Somajului arat6 cd resursele de munci care se

Page 8 of 205

w
 .' : \

se epuizeazd de asemenea ugor, intreprinderile 5i societ5lile comerciale putandu-se

pid cu o lipsi de forld de munci calificatd.

Evolulia ratei somajului la niveluljudelelor

Regiunii Nord-Est gi nalional, 2007-2Ot2

NORD-EST

-Regiunea

-Suceava
Vaslui
-

Surso dotelor: lNS-.institutul Notionol de Stotisticd

Constat;rile de mai sus legate de evoluJia ratei Somajului sunt coroborate de datele cu privire la
ponderea salarialilor ?n totalul populaliei stabile in verstd de muncd. Judelul Neam!, asemeni intregii
Regiuni Nord-Est, prezintd rate ale popula!iei salariate mult inferioare mediei na!ionale, indic6nd
ponderea ridicatS.a agriculturii de subzistenJ6 $i a activitSlilor sezoniere in activitatea economicS care
are astfel un profil slab competitiv (activit;ti cu micd valoare addugatd). DiferenJele semnificative intre
ponderea salarialilor 5i cea a resurselor de munc6 sau a ratei populatiei active reprezint; ponderea
foarte importahti a grupului de persoane care, desi apte de munce, reprezintd o resursd slab accesibild
gi/sau dificil de mobilizat antreprenorial pentru economia moderni si/sau investitori.

Evolulia ponderii salariafilor (nr. mediu

anuallin pop. stabili in v6rsti de munca
2008-2012(%l
40

35

30
r 2008

r 2009
20
r 2010
15
f 2077
10
.2072
5

0
Nord-est

Sutso dotelor: lNSJnstitutul Nolionolde Stotisticd, prelucrcteo consultontului

Page 9 of 205
 De altfel, slaba valoare ad;ugati generat; de economia judetului este i
jos, prezentand evolu!ia ca$tigului salarial nominal mediu brut lunar 5i d productivitetii r tpe
persoand ocupatd (calculati ca raport intre valoarea addugatd brutd ti numtrul de'persoane. ).
Astfel, cattigul salarial nominal mediu brut lunar judetean este inferio;celui r{ional 9i nalionaf, rm6nd
insS tendinlele de crestere rapidd de pani in 2008 9i de plafonare a cretteriNit an.
Distanla intre salariul nominal mediu brut lunar la nivel national 5i cel la nivelu Neamt se
m;re$te. Aceast; evolulie indicS, din nou, profilul de economie cu slabd valoare ad;ugatd care se
bazeazS, ca atu competitiv, pe nivelul scezut al salariilor: un avantaj comparativ slab giin erodare rapidd.

Evolufia cAgtiguluisalarial nominal mediu ,

brut funar 2OO8-2OL?

2500

2000

1500 +National
+Nord-est
1000
+Neamt
500

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 20lo 2077 2072

Surso dotelor: lNS./nstitutul Notio.nol de Stotisticd

Productivitatea muncii pe persoani ocupatd este 5i ea inferioard nivelului natrional cu circa o

treime, ingrijordtoare fiind insd evolulia de decuplare de la tendinla nationalS care a inceput sd se
manifeste in perioada 2009-2011. Productivitatea muncii in judelul Neam! pare a se fi plafonat, un
element extrem de ingrijoritor av6nd in vedere sc6derea concomitentd a Somajului.

Productivitatea muncii pe persoani ocupati

(RON, preturicurente)
60000

s0000

40000

30000

20000

10000

Surso dotelor tNSlnstitutul Notionolde Stotisticd si colculele consultontului

Page 10 of 205
 distribulia pe macro-sectoare economice a activitelii, se poate observa o structuri
regdie$te problematica nalional; a ponderii prea mari a persoanelor ocupate in agriculturd
comparativ cu cifra de afaceri generatd de sectorul agricol. in termeni de evolu!ie, dacd sectorul
industrial 9i cel al serviciilor au reu$it, dupi o scidere in 2009, sd depSgeasci perioada de crizi (in
termeni de cifrd de afacbri generat;), sectorul agricol nu pare a fi afectat in mod semnificativ de
conjunctura economicd mondialS pe fondul unei productii a cirei valoare de pia15 nu reu5e5te sd
inreBistreze cresteri semnificative, tredand lipsa de dezvoltare a valorii addugate a produselor in
aceastd ramur; economicS.

Evolulia cifrei de afaceri a unatetilor active in

judelul Neam! pe sectoare economice
(milioane RON)
7000

6000

5000

4000

3000 -Agriculturi
2000

1000

Cifra de afaceri pe sectoare economice 2012,

judelul Neamf (mil. RON)

I Agriculturd
I lndustrie 9i construclii
I Servicii

r Sutso dotelor: lNslnstitutul Notionol de Stotisticd

Problema ponderii celor ocupali ?ntr-un sector agricol slab productiv este extrem de acutd in
judeJul Neamt. Distribulia cifrei de afaceri gi cea a populaliei ocupate civile sunt elocvente in acest sens:

Page 11of 205

dacd mai pulin de un sfert din cifra de afaceri totale este generatd in j agricol,
aproape 4O%o din populalia ocupatd civilS salariat; este angajatd in acest $e1 re parte
importantei agriculturii de subzistenlS, aceast; structure a economiei,
economicd sc;zut5, presupune gi bariere in calea dezvoltdrii viitoare (limi resursel
umane), dar ti un risc crescut pentru coeziunea socialS (risc de excluziu largi de
persoane). Posibili factori explicativi adilionali, precum exploatarea agricolS a j citre firme cu
sedii inregistrate in alte judele, nu reprezinti dec6t elemente de ingrijorare sqplimentari pentru
competitivitatea judetului, indicAnd nivelul scizut de atractivitate pentru afaceri al judetului Si o pierdere
a unor venituri potentiale din taxe $i impozite.

Populatia ocupati civili, pe activiteti

ale economiei nationale (la sfirSitul
anului 20121 - judelul Neamf

! Agriculturi
I Industrie ti construclii
I Servicii

Surso dotelor: INS-Institutul Notionol de Stotistico, ptelucroreo consultontului

O privire asupra distribuliei cifrei de afaceri pe activitali ale economiei nationale (la nivel de
secliune CAEN Rev.2), arate o imagine mai detaliate a profilului productiv al judelului Neamt Si a
evoluliei acestuia in ultimii ani (2008-2012). Daci cele doud mari subsectoare economice, despre care
$tim la nivel de analizd calitativi ci sunt foarte importante pentru economia judelului, comertul 5i
industria prelucrdtoare, domind puternic Si reu$esc si igi revini robust Si concomitent incep6nd cu
2010, dupi o scidere puternicd inregistratd in 2009, agricultura inregistreazd fluctuatii (scdderi fald de
anul anterior in 2009, 2010 gi 2012 gi cregteri in 2011) nu foarte importante la un volum al cifrei de
afaceri totale aflat la jumdtatea celui inregistrat in industria prelucratoare. Nivelul foarte sdzut al
activitalilor terliare 5i cuaternare (servicii cu valoarea addugat6 mare) - activititi de servicii prestate
intreprinderilor, informalii $i comunicalii (include activitilile TIC) - precum $i lipsa unei evolulii pozitive
pe o perioadd de 5 ani, ilustreazd profilul economic slab competitiv al unui judet inci puternic
dependent de agriculturd gi de c6teva mari investitii industriale.

Page 12 of 205
 - Ftolutia cifrei de afaceri (mil. RON)a unitililor locale
;'active din agriculturd, industrie, construcfii, comer! gi
alte servicii pe activitifi ale economiei nationale -
judelulNeam!

siMcuhud 5i F*un

-Agricuhud,

I FURN|Z,aREA 0r rftrRcrt ErEctRtc_A Sl

rERM cA, cAzE, CATDA A€R coIoITIoNAr
^PA 'I
-pRoDUcnA

+ DISIRIBUI A APEIj SAIUAfu TAI€, GTSTIONAREA

DI'TURIToR,AcIvTATIDTDEcoNTAMINAnT

_COMERTCU RID|c,TA! CU AMAIUiIIUI, RIPARAREA

ArjrovtHrcuLELoR tr MorocrclEttroR

DEPOZIIART

-,IRAN5PORT'I

_ HOTTLURI'I RESTAURAIITI

tMoBlLtaRt, ]rcHtRtERt 9t AcI|vlAI D€

-FrMNzacl[
SIRV]CII PRISTATE i'{ PRINC PAT INTRTPRINDERITOR
(.divniti prcleson.k. rriintift e titehnte,.divnfi i de
s.tuiciiadhininrarive ri .ctMtr!ide €dici' supon )

-- SAIATATE tiasrsrErlA socrALA

* AITT ACI]VI'IAT DE sTRVCII

Surso dqtelor: INSJnstitutul Nofional de Statisticd

Page 13 of 205
 in ce privegte distribulia resursei umane (persoane ocupate) intre iettoare economicq macro,
evolulia (intre 2008 Si 2012) la nivelul judelului Neam! a fost similard celei friegistrate la nivelul 'Regiunii
Nord-Est qi la nivelul lerii (graficele de mai jos), cu o cre$tere a ponderii seqtbrului agricol Si o- stddere a
cresterea cifrei de afaceri din industrie, care i depdtltin
celui industrial. Av6nd in vedere cretterea depdsit in 201?Tiivelul
2012 frivelul din
2008, precum Si evolutia agricultuni, aceastd evolutie este ingrijor;toare deo\<Qce aratdy'' principalul
sector productiv al judelului i5i cregte productivitatea insd igi scade ponderea t;--ngajator in lipsa
emergentei unui alt sector competitiv. O situatie similard se poate constata $i in comer!, unde cresterea
cifrei de afaceri are loc concomitent cu o creStere foarte slabi a ponderii persoanelor ocupate in comertr.
Acesti factori cumulali presupun o restrangere a pielei muncii gi un risc de cre$tere a emigratiei fo4ei de
muncd gi a agriculturii de subzistenld.

Evolufie distribulie persoane ocupate pe

sectoare economice - Neamt (%)
700%

90v
I Administralie publicA + s;nState
+ educatie+distribulia apei
80%
salubritate
r Administralie puhlica + sin;tate
70y
+ educalie+distribulia apei
salubritate
60%
I Come4 + tradsport

50%

I Construclii
40vo

30% I Induitrie

20v.
r Agriculturt, silviculturi, pescuit
70%

o%

Surso dotelor: lNSl nstitutul Notionol de Stotisticd

Page 14 of 2OS

/
 Evolufie distribufie persoane ocupate pe
sectoare economice - Nord-est (%)
700%

90%
r 5.ryicii/rector cuar€rnar
80v.
70% rAdmlnistralie publici +s;n;tat. +
edlcalle*distribulE ape sal!britate
6dv.
50v.
40%
30%
20%
r Ar.icuhura, 3ilvicultuii, p.tcult
yix
o%

sutso dotelor: lNrlnstitutul Nationol de Stotistico

Evolulie distribulie persoane ocupate pe sectoare

economice - national (%)
ro0v.
90v.

ao%
I Servicii/sector cuaternar

60v. r Administralie publicA + sinAtate +

educaJie+distributia apei salubritate
50%
I Come4 + transPort
40%

30v I Construclii
20%

70vo
I lndustrie

o%
I Agriculture, silviculture, pescuit

Sutso dotelor: lNslnstitutul Notionol de Stotisticd, elucroreo consultontului

in ce privegte productivitatea muncii pe sectoare (la nivel de secliune CAEN Rev.2), pe

fondul unei
problematice (vezi disculia generalS de mai sus), comparalia cu nivelul nalional indice un profil
, fvolulii
Paselsor2os
0l/
IA/
din nou ingrijordtor: productivitate mult scdzutd fald de media national; i0 industrie (piiN lul sector
competitiv al judelului), productivitate inferioari fa15 de nivelul nalional, ii:fomert (un gectpi, portant
in judel ca cifrd de afaceri 5i pondere in ocuparea forlei de muncd) Si o 'productivltatF muli inferioari
mediei nationale in sectorul tertiar, generator de valoare ad;ugati mare'gi competitivitatg btonomice
(informalii Si comunicalii, activit;ti profesionale Stiintifice Si tehnice). '..

Productivitatea muncii pe activiteti ale economiei

nationale CAEN Rev.2 : Neamt vs. nationaa?,OLL
(lei/persoand ocupati), tranzacf ii imobiliare excluse
150000

140000

120000

100000

80000

60000

40000

20000 tJudelul Neaml

0 r Nalional

*u'"o.*.o."c-"-'"':oudo.o-C-*s'-oo'*.,"""."u"oo t
-S"oo*s5".""=
..i
"**f"ot"
"".t "."11.""'""$

Sutso dotelor lNSlnstitutul Nolionol de Stotisticd

Evolulia productivitilii muncii per sectoare (la nivel de sectiune CAEN Rev. 2) prezinti o imagine de
ansamblu ingrijordtoare cu sectoare importante ca pondere (produclie ti persoane ocupate) care fie
stagneaz;, fie inregistreazd scAderi constante de productivitate ?n intervalul 2008-20f1 (comerlul
?nregistrand scdderi majore) Si sectoare generatoare de valoare addugate mare (infoiinagii gi comunicalii)
care inregistreazd gi ele scdderi ale productivitdlii pe fondul crizei economice. Industria inregistreazi
totu$i cregteri constante ale productivitd!ii, elemente care sunt de a ltfel justificate. $i coroborate de cifrele
investitiilor realizate in sector in aceast; perioad;.

Un caz interesant este cel al activitdlilor profesionale, Stiintifice Si tehnice (incluz6nd

activitilile de
C&D) care inregistreazd cresteri ale productivitStrii muncii in lipsa unor investitii ' majore. Activititile
culturale $i spectacolele au inregistrat gi ele o cregtere importantS a productivitSlii in perioada 200g-
2011, probabil pe fondul inaugurdrii $lii polivalente din piatra Neam!.

Page 16 of 205
 utia productivitilii muncii (RON valoare adaugata
bruta pe persoani ocupate) pe activititiale
economiei nationale (secfiune CAEN Rev.2) in judeful
N ea m! 2OO8-2OLL, t ra n za cf i i i m o b i I ia re exc u se I

turi, s lvicult!ri ti percuir

->Agricu

+ ndust.aextr.ctiva,ihdu3tria prelu*atoar.,
produ.tia tifurnr.a€a de en.r8ic .lectrica t
termrc;, gaz., apl elda tl ..r .onditionat:
dinribu!ia.pel; 5alubritale, S.sronarea det!arilor,
activit;li de d.contaninare

cu ridic.ta sicu am;n!ntu fepararea

-FCome( '
a!toveh cule or 5r motociclct.lor; transpon 5i
depo.nare, hoteluri ti restaor.nte

+ Infomalii ti comunicatii

Inr€m.di.ri f ina nciare tl :trlurari

-ts

prolcaionse, gtii.lifrc.titehnrce;
acrivirali de servicli adminisvative 5i activit5ll d.
-Activit;ti

pub id 5i apSra.ej .sigur:.i so.i.le

din sEtehul oub rc:invilada.t; s;n;tate t
-Admlnistralie
asisten!i ro.rall

culturaleSispectacoe;repafaliid.
rrodus. dc uzcatnic tialte s.ruicii
-Activitil

surso dotelor: tNs-tnstitutul Nolionol de stotisticd, prelucrareo consultontului

Tabelul de mai jos,prezintd evolutia productivit5tii muncii pe secliuni cod CAEN Rev.2la nivel
nalional. Comparatia cu tabelul precedent indici faptul ci judelul Neam! are o evolulie similari cu nivelul
nalional pe principalele sectoare economice prezente in jude!. in sectoare cu valoare addugatd mare,
cum sunt inteimedierile financiare, informaliile gi comunicafiile, judelul Neam! are insd o evolulie
negativd care diverge fa15 de nivelul nalional unde aceste sectoare au reutit sd inregistreze dupd
perioada de crizS noi creSteri.

fr
Page 17 of 205
 .

Evolufia productivitetii muncii (RON valpa

adaugata bruta pe persoani ocupatd), pe
ale economiei nationale CAEN Rev.2la nivel
naf io na | 2OO8-2OLL, tra nzactii i mobi ia re excl use I

Agrltuhurl, si&iuhur: ti F*0n

+lndunria enradivrr indun.i. pclucdtoa€r p.odu4ia 9i

funizarea de€neryie.ledricd Jitermicl, grr€,.pi
..1d5 t a€rconditb.ati dislibutia apcij slubil:le,
Senionare. d€!!urilor, adlvir:ti d€ de6nramln.re

cu ridi.ar. ricu rhrnuntulj r.p.r.rct

adowhi.ur€ror 5i @tGi.r€t€ro.; tr.nspon Ji
deoorna.€: hdelu.i r r$taur.nt€
-com.4

+ Info.ma!ii 5i.omu.ielii

nrermdien finan.iad ti asiiurtn

-a-

Activtlli profetoi.le, tii,ntmce ri l€hnie; activiuli de

*toicii .df,ininGtive ii aa.rvit,ti de *frtii tupon
-

Adminisrfajie publi., ri aplErer asigldri$cial€din

3istemul p!hlic, inltllmlnt, slnltat€ ri.dsren!l s*iaLi
-

Acrivnrli cultuEb risp.fta6le; EpaEtiide prcdued.

ur.asna ti:he$dki
-

Sutsa dotelor: INS-institutul Nolionol de Stotisticd

Av6nd in vedere importanta industriei prelucrdtoare in profilul economic al judelului este

important sd intelegem care sunt acele produclii industriale care sunt prezente in judelul Neam!. Mai
jos tabelul prezinti ponderea sub-sectoarelor industriale din judelul Neamt evolulia lor intre 2007
Si $i
2012. Se poate usor observa cd profilul industrial a suferit modificdri importante.in aceasti perioadd:
dacd in 2007 fabricarea de magini, utilaje 5i echipamente Si industria produselor din metal dominau,
reprezentand aproape 43% din produclia industriald a judelului, in 2012 acestea au fost inlocuite de
industria metalurgicd, chimic6 Si fabricarea produselor din minerale nemetalice. Industria alimentard gi
fabricarea articolelor de imbricdminte au pdstrat o pondere constant;. Aspect notabil, industria
alimentard reprezintd doar LOYo din produclia industrial; intr-un judet cu un profil atat de pregnant
agricol ceea ce arati cd economia judelului nu reuge$te si dea valoare addugat6 producliei agricole
brute inainte de a o comercializa.

Page 18 of 205
 industriale. pe activiteti la nivel de

Fabricarea Droduselor textile

Fabricarea articolelor de imbriclmime

Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din
lemn si Dlut5, cu exceDtia mobilei

Fabricarea echipamentelor electrice

Fabricarcade mobilS
Productia gi furnizarea de energie electrici gi
aoi caldi si aer conditionat
Surso dotelor: lNSlnstitutul Nolionol de Stotisticd

Evolulia discutat6 mai sus este ilustratd in graficul de mai jos. Se poate lesne observa evolutia
pozitivd a industriei constructiilor metalice gi a produselor din metal 5i evolulia mult mai modestd a
celorlalte sectoare de activitate industriali.

W Page 19 of 205
 U
lndicii productiei industriale l%1, pe activ
nivel de diviziune CAEN - judelutNeamf
too%l I

qF Fabricarea articolelo. de imbdcanint.

+Tib;cn.a t linierea pieilor;fabricar.a..ticolelor

d. voiaj timarochinlri.. h..natam€nt.lor tl
i.c;lFmlntei; pr.pbrarea ti vopsnea blan!rilor

lemnului. labricarea produrelor din

-FPr.lucr.r.a
lem. sipl!t,. cu excepiia mobilei

h6nieiti a produselor di. h6rti.

-F.Fabricarea

subttanFlor ti. produrelo. chtmice

--Fabricarea

Fabricaree produ*lor din cauciuc timar. pt.srk.

a rorproduse din min.ral. nem.r.tic.

-Fabricarea

Indurtria met.lurgica

+hd!sfiia conrtrudiilo.m.tali.e5i.produstordin
meta. excl$iv m.sini. utilaje tiin3tala!ii

qF F: bricarea .ch ipament€lor electric€

vt lat. 5i.chipah.nt. n.L.a.

Fabri.ar€. d€ mobii
-'"

a Prodlqa ril!.nlzarea d. en.rsie .l.crri.a ri

t.rmicl. sar., ap5 cald, ti:€rconditionat

Sursa dotelor INS-lnstitutul Nolionol de Statisticd

Page 20 of 205

/
 fnvestiliile redlizate de companii in perioada 2OO8-20I2, ilustrate in graficul de mai jos (cu
( exceplia
iiir, leuttr:rii1 sunt-.aberente cu analizele sectoriale de mai sus: industria prelucrdtoare a reinceput invesliile
in\t[oarsci4erilor iniliale generate de criza economicS, asigu16nd cre$terea robusti a productivit;lii f;rd
creStere de personal, turi5mul 9i activitetile de servicii prestate in principal intreprinderilor au inregistrat o
cregtere in 2009-2077 (generate fie de fondurile europene disponibile, fie de nevoia de a cre$te
productivitatea in perioada de crizd) scdz6nd apoi din nou investiliile in 2012, iar restul sectoarelor au
inregistrat scdderi. O menliune importantd este legatd de comer!, un sector cu pondere importanti atat
in totalul cifrei de afaceri, c6t 5i in ocuparea forlei de munci care a inregistrat scideri constante ale
investitiilor in toat; aceast; perioadi, demonstrend cet de sensibil este acest sector la ciclul economic ti
c6t de necesard este dlversificarea economicd (a serviciilor) prin dezvoltarea sectoarelor cu valoare
adiugatd mai mare pentru judetul Neamt.

Investilii brute in bunuri corporale din unitilile locale, pe activiteli

ale economiei nationale la nivel de se$iune CAEN Rev.2, judelul
Neamt (mil. RONI

pr. ucratoare
-]-indusrria
<F!rcductia sifum larea de enersie electrlca sl
t.mis, gaz.,apa ca da sl aer conditionat

+disfi ibotia apei' 5alubritat., g.3tionare.

deseorilo., aclivitati de decontanina€

+comert cu ndrc.ta s cu aman!nt!Lj repar.rea

a!tovehic!lelor 3i ft otocicl.re or

depozitare

-$anspo.t3i

<l-rranzactii 6obiliar., inchnieri si act viiati de

servicii prert:te in principal lntreprlnderllor

+3anatate si.eienta eci.la

alt€ activit.ti de seNicli

Surso dotelor: lNs;lnstitutul Nofionol de Stotisticd

Page 21 of 205
 Investilii nete din unitilile locale, pe activitali ale economiei naliohale
la nivel de seqiune CAEN Rev,2, judelul Neamt (mil. RONI

enracti%

-lnduetia prelof.to.r.
-Finduetlr.

silurnD.r.. de energi..l.ctrica si
termi.a, 9a2., apa cald. si ..r conditlonat
-pDdocti:
d istributia ape , talvuit t., gestionar.. d.*url or,
actitt.ti de d<o^t.min.r.
-

+com.n.u sicu 6manuntul: r.D.Erea

'idicata

sidepozlt.E

-ransp€rt
u.i si restaurl.te

-hot. i.torh.rit
si codlnic.rii

-
nanzacui imi,.biliare, inchni.ri si activh.ti de
t.Mciiprest t. in principal intEprind..ilor
-

+ sanat6te si asist.n\a Fciala

*-:lt a.tivit:ti d. s.rui.il

Surso dotelor lNSJnstitutul Notionol de Stotisticd

O importantd menliune trebuie facuti cu privire la minerit. Dezvoltarea mineritului
la suprafa!5 ti
in subteran poate fi realizat6 prin: deschiderea de cariere (calcar, gresie), captarea de ape minerale gi
dezvoltarea unui brand de cStre o societate care si aparlini CJ NeamL deschiderea exploatSrii de Uraniu
de la GrinlieS. Acest din urmi proiect este de importanfi nalionalS $i strategicd, dar la nivel regional
poate crea 5i locuri de munca ?n judelul nostru, locuri de munc6 atat de necesare ast;zi. Este extrem de
important insd sd se facd acest lucru cu respectarea normelor de mediu gi in corelare cu leglslalia in
vigoare.
Bineinteles, datd fiind importanla strategic; naliona15, cd decizia nu va fi luatd doar la nivel local, dar
consider cd aceastS investilie trebuie si se regiseascd in strategia judelului.

Page 22 ot 2OS
 prin a spune c; judetul nostru are nevoie de a dezvolta mari investilii care se
valoare $i care sA creeze noi locuri de munca. Existd multe oportunitdli de afaceri, dar dacd
micpordm decalajul dintre judelul Neam! $i restul zonelor ldrii trebuie sd promov6m 5i
implementdm proiecte de amploare. Pand la urmi proiectele mari genereaza beneficii mari.

2.2. Comerl

Cifrele privirid come4ul indici o evolulie doar parlial pozitiv;. Dacd in 2OO7, inainte de criz5,
comerlul judetului a reusit se evite derapajele de la nivel nalional unde balanla era puternic negativS,
odatd cu revenirea fluxurilor incep6nd cu 2010 a reu$it s; mentinS un sold net pozitiv. Tendinla extrem de
pozitive a balantei comerciale gi a cre5terii fluxurilor totale de comer!, in special export, din perioada
2009-2072 a cunoscut o inriutSlire in 2013 c6nd, degi balanla a rdmas pozitivd, fluxurile totale au scdzut
mult fati de 2072.lmporturile mai ales au fost puternic afectate, intorcandu-se la niveluri apropiate celor
din 2009.

Exporturi vs. importuri - judeful Neaml (mii

EUR),2007-2012
500000
450000
400000
3s0000
300000
250000 +Exporturi FOB de mirfuri
200000 +lmporturi CIF de m;rfuri
150000
100000
50000
0
2009 2010 2071

Surso dotelor: lNtlnstitutul Nolionol de Stotisticd

Page 23 of 205
 surso dotelor.: lNrl nstitutul Notional de Stotisticd

Ca 5i produse exportate Si importate, tabelul de mai jos prezint; o distribulie care corespunde
principalelor ramuri industriale prezente in judel: se importi materie prime pentru industria
prelucrdtoare (metalurgie, magini gi echipamente electrice, materii textile) care i5i exportd apoi
produsele. Av6nd in vedere procesele administrative de export, tabelul de mai jos nu este o imagine
completd a exporturilor judelului, o parte a acestora av6nd loc mediat prin firme 5i structuri inregistrate
in alte judete. Din informaliile de mai jos rezultd c6 metalele comune Si articolele din acestea alituri de
materiile textile gi articolele din acestea constituie cele mai importante produse de export ale judetului,
departe de mobilier gi produsele din lemn. Se poate observa de asemenea lipsa produselor alimentare
din aceastd listd, un aspect care trSdeazd lipsa de competitivitate a producliei igricole (produsele
agricole brute apar deseori in statistica altor judele datoritd inregistr;rii lor contabile, e rezonabil si
presupunem ci dacd judelul ar fi procesat competitiv produsele agricole ele ar fiap6rut mai puternic in
statistici).

ffiffi*
33697 30013 2462L

ffin#
WT&KSST
I{'i:ffii+'
li;+i:{'S
-tlT{,$*f
',r
:9i'.'ik "
4804 7551 4668

Page 24 of 205

/
 Surso dotelot: lNSlnstitutul Notionol de Stotisticd

26060 2s247 16808 25405 29924 31201

5559 7S4L 475L 9220

78t29
Page 25 of 205

W
 $s,w$i
121098 724762 70929 105181
l,

:uL.E1

L9644 18963 LT3T7

Surso dotelor: INS-lnstitutul Notio.nol de Stotisticd

Categoriile de produse exportate au totuti o evolulie cu elemente pozitive: dacd produsele din lemn
gi articolele din piatri stagneazS sau scad in fluxurile comerciale intre 2007 Si 2012, maginile gi
echipamentele electrice, cu o valoarea adiugatd mai mare, reu$esc o crestere. Cresterea exporturilor are
insd loc, dupi cum putem constata, pe baza produselor textile (at6t articole de imbrdcdminte c6t $i fibre).
Aceasta indicd faptul ci exporturile rdman totu$i dependente de pielele de export traditionale, de
activit5li de tip lohn 5i cd nu reugesc si produci saltul c6tre categorii de produse cu o valoare addugatd
mai mare. Aceastd evolutie traduce de fapt dificultdtrile generale ale economiei judetene de a-gi schimba
profilul cdtre o economie mai diversificate care sd reugeasci generarea unor producJii competitive cu
valoare addugatd mare. Competitivitatea la export rim6ne dominatd de logica forlei de lucru ieftine gi de
dependenla de cSteva investilii industriale cu piata de desfacere extrem de sensibilS la ciclurile
economice (metalele).

Page 25 of 205
 porturile judelului Neam! 2007 vs. 2012 (mii
I MSrfuri5i produse diverse (MobilS;
aparate de iluminat 5i alte articole
similare {inclusiv componente)

I MaSini, aparate 9i echipamente electrice;

aparate de inregistrare 5au de reprodus
sunetultiimaginile

I Metale comune Siarticole din acestea

rArticole din piatri, ipsos, ciment,

ceramic;, sticlS tidin alte materiale
similare

I Materiitextile ti articole din acestea

(fibre, filamente si articole de
imbracaminte)

I Produse din lemn, plutd Siimpletituri din

nuiele

Surso dotelor: lNS] nstitutul Nolionol de Stotisticd

2.3. Structura teritoriblS a activitetii economice

Distributia activitatii economice in teritoriul judelului indicd o existentd a trei mari poli de activitate
intensd generaii in jurul celor trei mari centre urbane ale judelului, in ordinea mirimii cifrei de afaceri:
Piatra-Neam!, Roman $i Tirgu-Neam!.

Se poate de asemenea observa existenJa unor axe de dezvoltare economicd de-a lungul
principalelor axe de circulalie, in special pe direclia Piatra-Nea ml-Bacdu Si pe direclia Roman-Baceu (cu o
posibilS extindere ti cetre lagi pe drumul nalional).

Dac; aceastA distribu!ie este una pozitiv;, avand in vedere posibilitatea dezvoltdrii economice multi-
polare a judelului, existenla unor zone gri slab productive in plini zoni dens locuitd (in zona de est a
judelului) reprezintS o problemd care indicS, iar, slaba dezvoltare economici a zonei rurale dominate de
agricultura de subzisten!5.5pre exemplu, in zona Fiurei-Ma rgineni gi zona Valea Ursului-poienari-Stanila,
degi existd firme inregistrate ca active la nivelul teritoriului lor, cifra de afaceri generatd de acestea este
extrem de slab5. nstfel, se explicd de ce populalia activd din aceste zone are tendinla de a lucra in
centrele mai active din proximitate.

Pace 2l ot 2Os
GRAFICUL GRAWTANONAL AL S(rcETATILOR C ERCIAIE
LEC€iTIA

IrrL a.b! ldrir-.dY |r,l

!r'a. uhrb .driiattlt lriErL

t
a loca.b . .rucdriru
J0d. aUCE V
o, lo.ld.. o.&tn b5&

cdrrtrr !r&r&d.

s!,'', Aab/lot:. u{t. s'fint'.tg

Page 28 of 205
2.4. intreprinderile mici 9i mijlocii
intreprinderile mici 5i mijlocii reprezintd cheia de bolt6 a dezvolt;rii economice durabile a unui
teritoriu, asigurend maximizarea retenliei locale a beneficiilor activitilii economice c6t 5i dezvoltarea
bazati pe resurse locale (endogene). in judelul NeamL lMM-urile au cunoscut in ultimii ani o evolulie
negativd, similarS celei de la nivel nalional, resimlind impactul crizei economice. Astfel, numdrul de IMM-
uri din judet a scdzut in,aproape toate ramurile economice intre 2008 Si 2012, mai pulin in domeniul
agriculturii, unde insd num;rul acestora a rimas aproape constant.

Evolufia numdrului de IMM-uri in judelul

Neam t
12000

10000

8000

5000
+Numirul de IMM-uri
4000

2000

Sutso dotelor INS-lnstitutul Notionol de Stotisticd

Page 29 of 205
 Sutso dotelor: lNslnstitu\ul Nofionol de stotisticd

ActivitSlile profesionale, $tiinlifice Si tehnice $i cele turistice au inregistrat o revenire u$oar; in ce

priveste numArul de IMM-uri in 2012.

Evolulia numiruluide IMM-uri pe sectoare

de activitate - judelul Neamf

+Transport 5i depozitare

+Hoteluri $i restaurante

+lntormalii 5i comunicalii

+lntermedieri finanaiare ti asigurlri

+Tranzactii imobiliare

+ Activit4i profesionale, $tiinlif ice 9i

tehnice

de servicii administrative 5i
adiviteli de servicii supon
-ActivitSli

-invdtSmant
si asistenl6 sotialS

-Slnltate
+Activitrti de spedacole, culturale fi
recreative

..,.F Alte activitatide servicii

Sursa dotelor tN5Jnstitutul Notionol de Stotisticd

 ui, domeniu foarte important la nivel social prin numdrul de angajali Si cifra de

Evolulia numeruluide IMM-uri pe sectoare

de activitate - judelul Neamg
4500

4000

3s00

3000

2500 +Come4 cu ridicata ticu

amdnuntul; repararea
2000
autovehiculelor li
1500 motocicletelor

1000

500

Surso: INS Neomt

Numirul de intreprinzdtori particulari a crescut doar u5or in perioada de referinlS (o tendinlS

similard celor de la nivel nalional unde s-a inregistrat o migralie a |MM-urilor cdtre forma mai
avantajoasS fiscal a PFA-urilor), iar intreprinderile familiale au cunoscut o scddere puternic6.

Evolufia numirului de intreprinzetori

particulari - judeful Neaml

+intreprind€ri familiale

+Persoane independente

2007 2008 2009 2010 2017 2072

, sutso: INS Neomt

in graficul de mai jos se poate observa ponderea cifrei de afaceri generate (pe activiti{i ale
economiei nalionale la nivel de secliune CAEN Rev.2) de IMM-urile din judeJul NeamI in 2012 in totalul
cifrei de afaceri. in afaiS de sectoare ca industria prelucrdtoare (metalurgie, textil), salubritate gi
constructii, IMM-urile sunt practic cele care asiguri intreaga activitate economicd a judetului. Mai mult
chiar, firmele mici genereazd peste 50% din cifra de afaceri la nivel judetean. Cu toate acestea, cifra de

Page 31of 205

afaceri a firmelor mici are cea mai mic5 pondere in sectoarele cele mai productive/care au cele mai
mari investitii/cele mai importante exportatoare cum sunt industria prelucritoare 5i cometul.
Numirul scdzut de firme din sectorul te rtia r/cuaterna r (in afara comerlului) este de asemenea o
caracteristicd evidentd a economiei jude!ului Neam!. Aceasta trddeazd problemele de. competitivitate ale
economiei judelului 5i faptul cd mare parte din resursa umane este angajati in activitbti cu slabi valoare
--
adiugatd. , -

Cifra de afaceri aunitetibr locale active din industrie, constrddii,

come4 ti alte servicii, ''

pe activitili ale economiei nationale, compara!ie unititi mici-mlilotii

vs. medii vs. mari,2012 (milioane RON) '\--_---'

5000

4500

4000

3s00

3000

2500

2000

1500

1000 r CA unitili mari

500

0 r CA unitdti
',b\ mijlocii

,-'fi o".""-...s"""':.*".";-":;".:..."."".
*.....".::""..$'-::"""'tllr$i;;l:'11-1i'"*ffi
..."'
.*a" _"9' ".s ,.€- -o*
-
^...$
r CA unit6Ii

u"r,st'"*.rd "d
.'" .u**...J
\s' .5\
"""* locale (micigi

..3
.f ctr .."f."-C
..e'
.c Jt""d' mijlocii)

ee" s,a'
-C .s'""-'""r*c
.c$
-.of'
..""'
ba""" -o\" -ot
,4. ^t""''
reo ..N

r9' ."J
' Sutso: INS Neaml

Concluzia anterioari se poate ugor verifica in graficul de mai jos. Apare ca evidentd necesitatea
cre$terii competitivit;Iii IMM-urilor din judel prin diversificare economic;5i cre9terea productivitdtii
muncii prin dezvoltarea resurselor umane gi oferirea de oportunititi de angajare la nivel local in sectoare
cu valoare adiugatd mai mare.

Page 32 of 205

/
 . '
-l

:fersonaluldin unititile locale active din industrie,

" -- -.-:,.-' construcfii, come49i alte servicii, pe activitili ale
economiei nationale gi pe clase de mirime - judetul
Neamf,2012

;l"^t$::;$*'*u*'
^.6..
co' :.$ ""d'
"o'
Surso : INS Neomt

Productivitatea muncii este Siin judelul Neam! o problemi a IMM-urilor, CAlangajat fiind la nivelul
IMM-urilor la jumdtate fa!; de cea din firmele mari in industria prelucritoare.

Page 33 of 205
 Surso : INS Neoml

in ce privegte capacitatea |MM-urilor locale de a-Si dezvolta activitatea prin investitrii, graficul de mai
sus coroborat cu graficul de maijos prezentand evolutia investitiilor brute pe sectoare economice (la nivel
de secliune CAEN Rev.2), indici faptul ce acestea au o capacitate investitionald, sc6zut;. Investitiile
majore sunt realizate in sectoare unde ponderea firmelor mari este cea mai important;, restul
sectoarelor inregistr6nd niveluri scdzute ale investiJiilor care nu reu5esc sd igi revini in urma scdderilor
inregistrate in urma crizei economice. Aceasta poate reprezenta o indicaiie asupra faptului ci refeaua
de IMM-uri este puternic dependentd de dezvoltarea activitilii in domenii unde sunt prezente firmele
mari (de muhe ori rezultatul unor achizilii sau investitii ale unor grupuri multinationale). IMM-urile par
a avea astfel o slabe capacitate de a genera o activitate economici care si se autosusgini sau si fie
competitive la export in conditii de crizi economici sau absenta marilor investitii in industria
prelucritoare.

Page 34 of

//
 din
pe
de

400

350

300

250

200

150

100

50 r 250 5i peste salariati

0 150-249 salariali
t 0-49 salariaJi

{:;{:'$::t::is$t:ii$:}tff
-""1:V $n" ^".,4 .._:Y".
r Surso: INS Neomt

Astfel, releaua de tMM-uri pare a fi, din datele dinsponibile, slab integrat pe orizontal| Si puternic
dependent de activitatea economici generati de firmele mari fie direct (prin subcontractare sau
contracte de prestiri) fie indirect (prin veniturile generate la nivel local prin taxe gi salariile angajatilor). A

2.5, Inovatia 9i cercetarea

Datele statistice macro disponibile cu privire la activitatea de cercetare-dezvoltare indicS un profil al
jude!ului Neam! de joasd intensitate in acest sector esenlial pentru dezvoltare competitivitetii economice
5i a produselor, $i serviciilor inovatoare. Graficul de mai jos arati numirul scdzut de salariali in activitatea
de C&D din judelul Neaml, comparat cu numirul de salariali in activitatea C&D la nivel regional $i
nalional.

Page 35 of 205
 Evolulia numirului de salariali din activitatea...
de cercetare-dezvoltare la 10000 persoane

Surso i //Vs

Distribulia salarialilor in activitatea de C&D arat; ci in judelul Neamt, personalul auxiliar are o
pondere mult mai mare decat la nivel nalional sau chiar regional. Aceasta structur; poate indica faptul
cd la nivelul judelului Neam} activitatea de cercetare-dezvoltare rim6ne dominatS, mai mult ca la nivel
de regiune sau nalional, de structuri de cercetare-dezvoltare mogtenite din trecut (institute de C&D),
traditional slab conectate cu intreprinderile private $i cu nevoile de inovare pentru produqia de piali.
Av6nd in vedere profilul activit;tii economice din judel (valoare adiugat; scizut6) 5i existenta unui
numdr limitat de produse sau servicii inovatoare, datele brute din graficele de mai,jos par a corobora
concluzia cd activitatea de cercetare-dezvoltare este conectati doar limitat la lumea intreprinderilor.

Salariati din activitatea de cercetare- Salariali din activitatea de cercetare-

dezvoltare la nivel national - 2012 dezvoltare la nivelul Regiunii Nord-Est -
2012

I Cercetdtori
I Cercetitori

r Tehnicieni ti r
asimilali
Tehnicieni ti
asimilaJi
r Alte categorii
r Alte categorii
de salariali
de salariali

Page 36 of 205

//
 Salariati din activitatea de cercetaredezvoltare la nivelul iudetului
Neaml - 2012

I CercetAtori

I T€hnicieni ti asimilali
I Alte categorii de salariali

Faptul ci sectorul cercet;rii ti inov;rii este pulin dezvoltat in judetul Neamf este ilustrat $i de
structura cheltuie[lor de cerceta re-dezvolta re, av6nd o valoare absolut5 scezut;, fluctuanti gi in general
dedicat6 salariilor Si cheltuielilor curente ale Institutelor/Centrelor de cercetare.

Cheltuaeli de cercetare-dezvoltare (de Cheltuieli de c€rcetare-dezvoltare (curentel -

capitall - iudetul Neaml (mii RONI judetul Neamt (mii RoNl
3000
2500
2000
1500
de +Cheltuieli de
cercetare-
-cheltuieli cercetare-
1000 dezvoltare dezvoltare
500 (de capital) (curente)
0

2007 200a 2009 2070 207L 2072

".s """t".o "s""d)"dl

Cheltuielile de C&D ponderi pe tipuri (curente vs. de capitalf - 2012

700%

90v.

80%

70%

60vo

50yo I CheltuieliC&D de capital

40% .. ! Cheltuieli C&D curente
30yo

20%

ro%

o%

Surso : INS 5i ptelucroreo consultontului

Page 37 of 205
2.6. Agriculturi

Judelul Neamt este un teritoriu in care agricultura este o activitate economici care ocupa,.o buni
parte din populalia rezidenti, dup; cum am vezut in statisticile anterioare. Privind agricol,
observim ci ponderea suprafetei agricole in judelul Neam! este inferioard celei de la nivelul Regiunii
Nord-Est, diferenld explicabili prin ponderea mult mai important; a suprafelelor de pSdure Si vegetatie
forestierd din judelul Neamt, in specialin jumitatea sa vesticd muntoasS.

Fondul funciar dupi modul de folosinli -

regiunea Nord-Est (ha), 2012

r Suprafa!a agricole

r Pidurj 9i alte terenuri cu

vegeta!ie forestiera

r Ape si biili

I Alte suprafete

Surso: lnstitutul Notionol de Stotisticd Neomt

Fondul funciar dupd modul de folosinfi -

judelul Neaml (ha), 2012

r Suprafata agricol6

! Piduri 9i alte terenuri cu

vegetatie forestieri
r Ape Si bSlti ,

r Alte suprafetel)

Surso : lnstitu.tul Norio.nol de Stotisticd N eomt

Graficul de mai jos ilustreazi modul de folosinl; al suprafelei agricole $i evolulia lui in ultimii 6 ani.
Cum se poate observa, suprafala arabi16 domini aceasti distribulie fiind urmati de p59uni ti fanele

4
' Page 38 of 205
 datS:de prezenla Si importanta zonei muntoase in relieful lude1utui1. OeSi rpecitia,l peOo-
ul propice culturii fructicole, suprafala de livezi gi pepiniere pomicole este una extrem de
us, in ultimii 6 ani nu se inregistreazd modificiri notabile in aceastd distributie, suprafelele
fiind grosso-modo constante. Faptul ci suprafala arabild este atat de importantS, iar livezile 9i
pepinierele pomicole rim6n la valori sc5zute sunt o indicatie a ponderii importante a exploataliilor
intensive de mari dimensiuni, avdnd in vedere faptul ca exploatalia mic6-medie este mai pulin profitabilS
la culturile cerealiere/intensive dec6t in cazul legumiculturii 5i al fructiculturii. Aceastd distributie a
suprafelelor agricole coroboreazi gi informalia statistic; de mai sus cu privire la slaba valoare addugatd a
produselor rezultate din filierele agricole existente in jude! (ex. dezvoltarea unei filiere pomicole gi
fructicole ar fi impulsionat dezvoltarea procesirii gi ar fi condus la comercializarea de produse cu valoare
adiugat6 mai mare).

Evolulie suprafata agricole, dupd modulde

folosinli - judeful Neam! (ha)
180000

16000q

140000

120000

100000

80000 Fanele

60000 - 5i pepiniere viticole

40000 -ViiLivezi 5i pepiniere pomicole

20000 -
0

Sutso: lnstitutul Nolionol de Stotisticd Neoml

Suprafafa cultivate cu principalele culturi, in

anul 2012 - judeful Neamf

I Porumb

a Grau
I Orz ti orzoaice
! Ovdz

! Floarea soarelui

r Sfecla de zahir
I Canofi
r Alte culturi

Sutso: lnstitutul Nofionol de Stotisticd Neoml

Page 39 of 205
 in ceea ce prive$te principalele culturi raportate la suprafala totalS cu , se observi tdptul d,
a$a cum se poate intui, culturile de porumb, grau (si cereale in general) 5i floarea soarelui - culturi de
suprafald mare - ocupi mare parte din suprafala total; cultivatd la nivelul iudetulu-i. Legumicultura nu
pare a reprezenta o filieri important; in jude!, cel pulin nu la nivel de produclii pentru -pia!d, c4re s; fie
raportate. _-- _-..'
in legituri cu acest profil al utilizdrii terenului agricol, este necesar sd inlelelem care este produilia
de piali care rezulti. Cum putem observa din graficul rezumativ de mai jos, produclia vegetal; prezint;
fluctuatii importante in intervalul 2OO7-2OI2, denotand o dependenld ridicatd fate de factorii climatici, pe
cdnd produclia animalS r5m6ne constante fdrd o evolulie pozitive. Evolulia producliel animale este o alta
indicalie a lipsei de investilii gi a dificultSlii dezvolt;rii unor ferme viabile economic, in ciuda cresterii
cererii mondiale pentru carne 5i produse animale.
Serviciile agricole rim6n la valori foarte joase, ceea ce este un indicator al impd4irii agriculturii
judelene - similar celei nalionale - intre mari proprietari (care integreazd intreaga filierd 5i i5i asigurS
serviciile agricole in regie proprie) Si cei foarte mici exploatdnd terenul in regim de,subzistenti (nu pot
reprezenta o cerere pentru servicii agricole).

Evolufia productiei ramurii agricole - iudetul

Neam! (miiRON - preturicurente)
1200000

1000000

800000

600000 -vegetal6
agricole
400000
-5ervicii
200000

Surso: lnstitutul Nolionol de Stotisticd Neoml

AvAnd in vedere relieful Si caracteristicile pedo-climatice ale jude!ului 5i distributia producliei

ramurii agricole, este interesant de observat (in graficul de mai jos) cd ponderea productiei animale este
aproape egald (chiar mai micd) in judelul Neam! fali de media regionalS (unde judele ca la5i, Vaslui,
Bacdu delin suprafele arabile mai mari, iar la$i, Vaslui 9i Boto$ani au'o ponilere cel pulin dubld a
suprafelei arabile fa15 de Neam!). Av6nd in vedere cel de-al doilea grafic (animale ce revin la 100 de ha)
aceasta indice o exploatare ale cdrei rezultate se inregistreazS in contul unor firme aflate in alte judete.
cu alte cuvinte, beneficiile poten!ialului zootehnic nu sunt realizate 5i/sau retinute deiudet.

Page 40 of 205
 !

Producfia ramuriiagricole - categorii, Nord-

Est vs. Neamf
100%

90%

80%

70%

60%
t Servicii agricole
50%
r Animali
40%
I Vegetale

Animale ce revin la 100 hectare teren ,

comparalie Nord-Est vs. Neam!
140
+Regiunea Nord - Est
tzi Bovine

+Regiunea Nord - Est

100
Porcine

80 +Regiunea Nord - Est

Ovine ticaprine
60
J-Judetul NEAMT
Bovine
40
+Judetul NEAMT
20 Porcine

0 +ludelul NEAMT
Ovine Si caprine

Surso: lnstitutul Notionol de Stotisticd Neomt

Modernizarea agriculturii judelene prin tranzilia de la agricultura de subzisten!5 la o agricultur;

modernd, performantd (capabild de productivitate ti generatoare de valoare adiugate), orientat; cStre
piati este in fapt principala miz; a sectorului in judelul Neam!. Datele generale statistice indicd faptul cd
exploatatiile agricole individuale, exploatatii in majoritate de subzistenlS care cu greu pot deveni baza
uneiintreprinderi agricole viabile economic, rdm6n dominante. Mai mult, ponderea lor a crescut in 2011
fati de nivelul minim atins in 2010. Ponderea lor a scizut din nou in 2012, ins; aceasti evolulie este
insuficientd pentri o modernizare susJinut6 5i durabilS a sectorului agricol.

Page 41 of 205
 Suprafala cultivati - evolufia ponderii
exploatafiilor agricole individuale (ha) .

'

2072

2071
I suprafali cultivate (exclusiv
2010 exploatalii individuale)

2009 r Suprafale cultivatd exploataJii

agricole individuale
2008

2007

Surso: lnstitutul Notionol de Stotisticd Neoml

Din tabelul de mai jos, care compari produclia medie la ha pe produclii vegetale, se poate observa
cd exploatarea agricold individuald este mai pulin productiv; dec6t media la aproape toate tipurile de
producJii 5i in special in ce privette producliile care domini in judel: cereale, floarea soarelui, sfeclS de
za hdr, ra pili.

Page 42 of 205

/
 Froduclia medie la ha pe principalele produ4ii vegetale, comparalie generali vs.
exploatalii agricole individuale - kgilha (2012)

Exploatalii agricole individuale

Furaje verzi anuale - total
Exploatatii agricole individuale
Varzd alb; - total
Exploatatii aSricole individuale I

Ceapd uscatJ - total I

Exploatalii agricole individuale I

Tomate - total I
Exploatalii agricole individuale
Cartofi - total
Exploatatii agricole individuale
Sfecl; de zahir - total
Exploatatii aS.icole individuale I
Soia boabe - total I
Exploatalii agricole individuale I
Rapit5 - total I
Exploatatii agricole individuale I
Floarea soarelui - total I I kg/ha
Exploatalii agricole individuale T
Fasole boabe - total T
Exploatalii agricole individuale I
Mazrre boabe - total I
Exploatatii aSricole individuale I
Porumb boabe - total II
Exploatalii agricole individuale I
oviz - total
Exploatalii agricole individuale -II
Orz giorzoaicd - total I
Exploatalii agricole individuale I
Secard - total I
Exploatatii agricole individuale I
'Greu - total I
Exploatalii aSricole individuale I
Grau ti secar, - total

-
rso: lnstitutul Norionolde Stotisticd Neoml

in ce privegte produclia de fructe gi legume, observim cd ea nu reuseSte si evolueze in mod

semnificativ, trid5nd lipsa de investilii in domeniu datorati in primul 16nd lipsei de organizare a
sectorului in structuri de exploatare (organizalii de producdtori). Organizarea sectorului ar fi creat
structuri economice capabile sd genereze planuri de afaceri viabile 9i s; oblind finantiri (europene sau de
alt tip) pentru investilii in cregterea producliei. De altfel, produclia de fructe este una extrem de slabd
pentru un judel cu profilul pedo-climatic precum Neamt.

Page 43 of 205
 Evolufia productiei totale agricole vegetale,
judelul Neaml (tone)
80000

70000

60000

50000

40000

30000

20000

10000

Surso dotelor: lNs-lnstitutul Notionolde Stotisticd, preluuoreo consultontului

Lipsa organizdrii productive in sectorul de fructe se poate lesne observa din'graficul de mai jos
ilustrdnd evolutia produqiei de fructe in sectorul privat in general Si in exploataliile agricole individuale in
special. Egalitatea dintre media private Si exploataliile individuale indicd lipsa unor organizatii de
producitori sau a unor investilii majore ?n sector care s; conducd la cresterea producliei.

Evolufia productiei medii de fructe pe tip de

proprietate - judetul Neam!
60

50

40
+Sector privat, din care:
30
+Exploatatii agricole
20 individuale

10

0
2010 2071 2072

Surso: tnstitutul Nolic]'hol de Stotisticd Neomf

Sectorul animalier, un alt sector cu potential foarte bun in jude!, rdm6ne, aga cum am vdzut $i mai
sus, un sector problematic. Tabelul de mai jos indici scdderi ale producliei de carne pe aproape toate
speciile (mai pulin la pisdri) intre 2007 $i 2012, asemen;tor produselor derivate (lapte, lane).

PaBe 44 of 205
':,

Produ4h agricole animali Judetul NEAMT

Anul 2007 2008 2009 20lo 2011 20L2
miitone greutate 33,0 33,3 28,9 23,8 20,9 20,8
in viu
din care:'
Carne de bovine miitone 8,s 9,0 9,0 7,8 7,O 7,7
greutate in viu
Carne de porcine miitone 20,t 79,7 75,4 11,9 9,6 9,s
greutate ?n viu
Carne de ovine ti caprine miitone 2,2 2,1 2,0 1,3 L,5 7,4
greutate in viu
Carne de pasdre miitone greutate )) 2,6 2,5 2,8 2,8 2,8
in viu
Lapte de vac; ti bivoli!5 mii hl 2045,6 1807 772a 1439 1488 1356
(inclusiv consumul viteilor)
Lapte de oaie si caprd mii hl 742,2 138 tt2 115 L02 100
L6 ni tone 473,5 468 586 405 383 361
Oud milioane buci!i t47,7 152 747 145 166 150
Miere extrasi tone 332,8 353 298 549 402 359

Surso : Anuorul judelului Neomt 2073, DRS Neomt

Silvicultura este una dintre ramurile foarte importante ale sectorului primar din judeJul Neam!, mai
ales datoritd profilului geografic al judelului (jumitatea muntoasS de vest cu largi zone imp6durite) gi
prezentei in judet a unui sector industrial al mobilei care in ciuda problemelor actuale reprezintd un
potenlial de dezvoltare care nu poate fi neglijat. Problematica retrocedirii pddurilor $i a durabilitdtii
exploat;rii silvice reprezinti insd o temi cu impact major in viitor.
Fondul forestier 2007 2008 2009 2010 2011 20L2
NEAMT (mii hal
Tota I 258,4 259,O 258,9 259,0 259,O 259,3
Suprafata p5durilor 253,5 253,r 253,9 253,8 253,9 254,4
Riginoase 141,6 141,1 74L,5 L41,O 139,8 r39,2
Foioase 111,9 772,0 772,4 772,8 t!4,1 775,2
Alte terehuri 4,9 5,9 5,0 5,2 5,L 4,9

Surso: DRS Neoml

Page 45 of 205
 Suprafata terenurilor pe care s-au executat ,. '-
regeneriri artificiale (ha) - judetul Neamt
400

350

300

250

200

150

100

50

Surso: lnstitutul Nolionol de Stotisticd Neoml

Evolulia suprafelelor de terenuri pe care s-au executat regeneriri artificiale denoti un trend general
pozitiv in special pentru vegetalia riginoasS. Compar6nd evolulia regenerdrilor artificiale cu evolutia
volumului de lemn recoltat putem observa un echilibru precar ce trebuie intr-o primi fazi menlinut,
urm6nd ca pe termen lung acesta s5 fie sulinut prin politici de monitorizare gi control privind defri'irile
necontrolate.

Evolutia volumului de lemn recoltat pe

esente (mii m", lemn brut) - judelul Neamf '

800

700

600
+Risinoase
500
*Fag
400
+Stejar
300
+Diverse specii tari
200 +Diverse specii moi
100

Surso: lnstitutul Notionol de Stotisticd Neomf

in ce prive5te structura agricold gi viabilitatea economicS a exploataliilor, judelul Neam! se

confrunt5, in general, cu aceleagi probleme pe care le are intreaga agriculturd rorir6neasc5: ponderea
foarte importanti a agriculturii de subzistenti, dificultitile de organizare ale fermierilor 9i distribuSia
foarte dezechilibrat; a suprafetelor intre exploataliile foarte mari gi celq foarte mici. Aceste probleme
reprezinte in fapt principalii factori care explic5 lipsa de performantd economici a agriculturii (elemente
ale acesteia sunt evocate mai sus in termeni de produclie $i evoluJie a ei) pe misura potentialului dat de
pedologie, climat, etc. O problemi care rezult6 din dificila organizare a fermierilor locali care se face

Page 46 of 20S
 .17
simtitd din ." to ce rnai
prin persoane:iuridice amplasate in afara judetului, f5c6nd ca produclia sd pdrdseascd imediat judelul
ioPlte 9ea putea genera taxe sau venituri la nivel local, altele decat cele legate strict de exploatarea
terenului.

Distribulia din graficul de mai jos indicd aceasti rupturi a suprafelei agricole intre marea Si mica
proprietate 5i slaba prezenli/pondere a acelui tip de exploatare medie. Exploatarea medie este centrul
Politicii Agricole Comune care asigurd o agriculturd durabil5 9i permite dezvoltarea ruralS. Mai mult de
40% din suprafala agricoli totali este exploatatd in regim de fermi mare (peste 100 de HA), fermele mici
reprezentand Si ele 30% (pentru o populalie ocupat; in agricultur; de circa 4OYo din totalul populaliei
ocupate). Mai mult,90% dintre fermieri exploateazd suprafele sub 5 hectare.

Procent din suprafafa totali pe dimensiuni de

ferma - 2Ot4

I Peste 100 HA

I intre 5 si 100 HA
rSub 5 HA

Surso: APIA Neomt

Singura $ansd a exploatatiilor agricole mici de a fi viabile economic (de a genera o cifrd de afaceri
care s5 permite dezvoltarea 5i se asigure veniturile agriculturilor alSturi de plata taxelor) este organizarea
lor in cooperative/organizalii de producitori/asocialii care si asigure masa criticd pentru a face posibil;
investitiile (in organizarea producliei $i transformarea ei pentru pialS) Si intrarea pe piala comerlului
modern. Din pecate tocmai in segmentul micilor fermieri lipsesc iniliativele de cooperare, de asociere in
vederea dezvoltdrii producliei. Din tabelul de mai jos putem vedea cd fermierii persoane juridice delin o
suprafalS medie care depSgeste 50 de ha pentru principalele tipuri de ferme. Doar fermele exploatate sub
formd de PFA sau cooperativd (exist6nd o singurd cooperativd) delin o suprafald medie mai mic5. Aceasta
presupune cd mica proprietate este, in majoritatea sa coversitoare, exploatatd in regim de subzistenli de
cdtre indivizi Si nu de persoane juridice. Cu alte cuvinte micii proprietari nu se asociazi.

AsocrATrE DE cREscAToRt DE ANTMALE 104 t4,29t.OS 737.4739

COOPERATIVA AGRIcod 1 23.00 23
INSTITUTIE DE CULT 722 2,627.ta 27.53426
iNTREPRTNDERE tNDtvtDUALA 118 tl,469.97 64.43803
IMM 209 54,120.38 254.9492
INSTITUTIE DE STAT 10 1.585.93 158.593
PERSoANA FtztcA AUToRTZATA 259 5,594.15 21.59903
TOTAL GENERAL 883 89,711.65 101.5987

Surso: APIA Neomt

PaEe 47 of 2Os
 Din perspectivd economic;, agricultura ecologica poate reprezenta o altefnativi pentlu lermierii
mici $i mUlocii pentru a rezista concurentei de pe piati Si a-Si asigura veniturile necesare continuirii
activitSlii, fiind vorba de o produclie agricolS cu valoare adiugati mai mare 5i unde'lanlul de distribulie
este mult mai scurt asigu16nd un transfer mai pulin mediat al beneficiilor citre a8ricuttori.

Agricultura ecologicd ar fi astfel o filiere alternativS pentru unii producdtoii.(in-judetul Neam!. Cu

toate acestea, datele APIA Neam! indicd o dezvoltare inc5 timida a acestui tip de produclie (doar 21 de
ferme au solicitat ajutorul de stat pentru agricultura ecologici in 2013 din cele c6teva mii existente).
Un instrument institutional important pentru dezvoltarea rurale este reprezentat de drupurile de Acliune
Locali (GAL). in judelul Neamt existd 5 GAL-uri dintre care 2 includ doar comune din jude1. 4 dintre cele 5
GAL-uri sunt in mare parte incluse in teritoriul judelului Neam!. Cu excepJia zonei de sud-est 5i a f65iei
peri-montane care merge de la Tirgu Neam! la Tarc;u, teritoriul judelului este acoperit de GAL-uri. Lista
lor este prezentat; mai jos:

Suprafal Populati Reprezen

Denumirea Acoperire comune
; totale e tant Date de contact GAL
GAt GAL
lkm'l) Locuitori legal '

Adresa: Primaria Com.

Comune :
Hangu, sat Hangu,
Bicaz -
Chei, Bicazu
comuna Hangu, Judetul
Asociatia
- Ardelean, Borca,
Neaml
CeahlSu, Ddmuc,
"Grupul de Pintilie Tel: O754 643 935
Farca$a, G rintieS, 1850 60.940
Actiune Locali 9tefania Fax: 0333 819 473
Hangu, Pipirig,
CeahlSu" Emaili I

Poiana Teiului,
sal.cedhlau@qmail.com
Resca, Tagca Orate :
salceahlau@eal-
Bicaz
cea hlau.ro www.qal-

Adresa : Str. PrincipalS,

nr. 1285 , Loc. zine$ti,
J udetul Neaml
Comune : rellFaxt 0233 283 471.
Dochia, Balcani, Mbbil :0747 565 555,
Asociatia
Borle$ti, 0727 693 648,
Grupul de 0759 012 130
M;rgineni, Piatra Daniel
Adiune Locali 694,Or 5r.242
goimului, Tazli u, Vasiliu ' E-mail :
(G.A.L.)"Nicola qalroznovanu@vahoo.co
zenesti
e Roznovanu"
Orate: .m
Roznov off ice@salnicolaeroznov
anu.ro
www.Ealnicolaeroznovan

Adresa : Com. Bira, sat

Comune: Bira, jud. NeamL C.P.
GAL "Podisul Bira, Sagna, 5r7030
Petraru
de Nord al Boghicea, 292,97 17 .966 TellFaxz 0233 765 5O2
DenuI
Barladului" Gadinli, St;niIa, Mobif :0765 314 72O,
Oteleni 0768 101 938
E-mail :

Page 48 of 205
i salpnb@vahoo.ro
www.galDnb.ro
Comune:
Bargduani,
Dragomire$ti, Adresa: Sat Vad, Comuna
Bode$ti, Ciohordni, Dragomiresti, jud
Dulce$ti, Faurei, Neam'
GAL "$tefan Girov, Vileni, Tel/Fax: 0233 293.999
Pa na ite
cel Trifesti, Ruginoasa, 829,05 60.224 Tel: 0731 056 262
Vasile
Mare" $tefan cel Mare, E-mail:
Tupilatri, Tibucani, avanttiss@vahoo.com
Dobreni, izo po int.teh n ic@va hoo.c
GrumAzeSti, om
Negrbgti, Petrica ni,
Rdzboieni
Adresa : Str.Orizontului
nr.58, Loc. Si bioani,
Com. Sdbdoani, jud.
NeamI
Comune:
Tef : 0233 735 L83 ;
GAI "Valea $bdoani, TdmdSeni, Dascilu
105,90 31.553 Mobil : 0730 223 880,
Siretului". Doljetti, Valeria
0753.s51.558
Rachileni
E-mail :
gal.valeasiretului@va hoo
.com
www.galvaleasiretului. ro
Surso : APDRP

Page 49 of 205
M,RTA GRUPURITOR DEACNUNE L()cAtAJUDEruL ilEArI
Li'rrtn rr trin
tiaull|lqa*ffi
- I _ r..L-Jcdur
- e !d..n nr,ra!
! ut r*anrrtrtnri4
c4,*rdl||
G{C-!
I c{.rd i@w!
I qrtrsrrli
I c lFdrobnrlr i
I cnb&4f,

Jud.lURefi

CruICh
\" ,/
S.ut trr.ttisltt lgiurtiro.nd,t&r- ttldl Git-
- 6 W. Wn11

Page 50 of 205

//
 ': o
p* 90,
:o
o
o ._:
E(u rc I
og E * g e'o.r.?g!i:
I
i;tE-'EE r{ r
E6 E=
's
'E
::
; o
ii--i aJE h 6;
E 6 F' ;E :
.*En :e !". 0., F
,'q
h,d F E 6; E=
'ij FE
,:Fg -sE EeE
.-9,o i,t Y
: : l; I a::+
g$l, FE ts i €
F;E g:FE
TF€3 E"3 e€ E g; d P,o ;--+=
EF'Ui Hg $H i i''€#
=

lt|!lu
EE,ii [E ![ .E
'f
E
'i
I'E.g
o r lD o
eE'tt o! ),,1 .Em
q>
E,irso. €;
H;Ef :'sG:-:E .!s:
)l!
g
o3aP
a,6 .:.EAE
'UA - o
i!€
o c
E
f
o.
eE0= ',,*HE'i",=o,
gs3: EHEEEbi'3
*Ag o
E t.E;1.i
gEa €gr-;
g
.!or
PEt: Fp5;FRgFfi Osar
1-:E E;EE
.= fu b.r.!
gaF.=f ;e E E

gESFHE$gEti::r* egB.>iE;lE
o:: U-: o I (! T
Y
E,Ee!.I"gi:l'fi3E5Y gt EE'sE*E ;
fi;'EE5:iBESlEiFE
gg=:;;::-tBSEFEH :qg5Fe;Fi €
9ll'!!
a.r .: .E u)(! o tl ii - *lE I
Ugk;E:.cExE>b,s<b FlgEiE,rq^s
6:;g:;:6r9
$$iE!E;aE+;I#E; i i :'E t F F ! FE
5303E5b.E5th.rBE5
eO- O- O- (J4
(J o.= ts O; O o. r:
=EE:3Fg€FE o.

: gi _? - <!*
'q)
q)
qE $si i
ii:r3l'E.g
o-:!.=(4EE I 'F
h ;:3
b iio.,
E EEE
.o .Eg:.€-EqP :-;'=SE
361 *sai
e:L-o60eui
UE> ,9gPItq,H
,o E!*: gsiiSi9 €"t# E€H
.9
E
.9 = -a
UpXor,9
EEF=3li-anEi."$-Ei
o ar:.ij.=t
c ari;:E
HEiE FiEi i iEFE:E
o 'i
F
|! '3 's k'E E
o o >:(!r'= U c
o
c
P=
l,l5Lodro
o, -.
.- -
.19
E t
E'=€t si -r1*i"iEt*EE
g
(!
o.
J - l!
'ij,o9i*E
*rE
= >
o
C\
o EPHSgE;.Es;is!!s
o E,;.! b ;.: ;3flEsnEH"'g=a
N
OJ
o
6_oE-.e6
H=€U;: rq:E.;E!1ic:€==gs
I X U::i H
o
3
:s*bE=.s
.! L= N 6? i n,gi€ € Hi: € EEFEI
9:qi=6
E E:,6 c o- : E:F r; F iE Fr.5*'Ht:;
(!
3E;=g-
.ts
s P rE: g
t!
tr SigEi;;
\
r! o i'\=
@ o- rrJ 4d
o./
ieEiEEEEi$:egagi
2.8. Provociri strategice - Dezvoltare economicE
y' cresterea competitivitS!ii IMM-urilor (productivitate, export, produblie
mare)

Cre$terea competitivit;tii agriculturii prin dezvoltarea produc!iei cu valoare pdiugati mai mare
gi organizarea sectorului

Cre$terea capacititii de conectare a IMM-urilor intre sectoarele economice (comerl-industrie

prelucrdtoare-servicii turistice, etc.)

Sprjinirea IMM-urilor in investitiile lor legate de dezvoltarea productiei Si clusterizare

Sprijinirea dezvoltdrii de start-up-uri in domeniul serviciilor

2.9, Concluzie

Judelul Neam! prezinti un profil economic cu o problematicd a competitivitdlii similar6 in linii

mari celei de la nivel nalional Si regional: productivitate deficitarS (valoare adiugatd micd a produselor
5i serviciilor), slab inovatoare, sectoare performante cu caracter insular; agricultura de subzisten!5. in
judelul NeamI doar c6teva sectoare din industria prelucritoare reugesc in ultimii ani s5-5i creasci
productivitatea gi cifra de afaceri. Daci serviciile sunt dominate de come4 - profil slab competitiv -
agricultura are o produclie cu valoare adiugatd mic5.
cu toate acestea, judelul deline atuuri importante pentru dezvoltarea economicd: potential
agricol 5i turistic, este traversat de doud importante coridoare TEN-T $i detine resurse Si traditie pentru
prelucrarea lemnului. Cu toate acestea, problema resursei umane (emigratie puternid a resursei celei
mai formate gi/sau apte de muncd, rata de activitate joasd, ponderea importantd a persoanelor
ocupate inagricultura de subzistentS, dificultetrile invSJim6ntului profesional/voca!ional, etc.)
reprezintd poate cea mai importanti barieri in calea realizdrii acestor potenliale prin piedica pe care o
reprezintd pentru atragerea unor investitori gi dezvoltarea antreprenoriatului. Lipsa resursei umane
adecvate este ilustrat; de productivitatea sc;zuti a muncii din IMM:uri. Dei asemenea, investiliile
realizate de intreprinderi, in special in industria prelucrdtoare, conduc la cre5teri ale productivitdlii, dar
gi la sciderea numirului de persoane angajate. Aceasta arate cat de importantd este investilia public;
in dezvoltarea competenlelor ti abilit6!ilor resursei de munc; $i incurajared antreprenoriatului
(dezvoltarea de IMM-uri performante).

Gradul scdzut de integrare/clusterizare al firmelor din jude1, in special al IMM-urilor, face dificild
inovatia Si dezvoltarea de produse/servicii cu valoarea addugati mai mare gi reprezinti astfel o cauzS
important; a lipsei de competitivitate a activit;Iilor economice locale.
in domeniul agriculturii, ponderea important6 a agriculturii de subzistenlS Si/sau a exploataliilor
mici individuale, slaba pondere a fermelor medii, slaba organizare a producdtorilor gi orientarea cdtre
culturile cerealiere conduc la obtinerea de produse cu valoare addugatS, micd. Lipsa de procesare 5i de
structuri economice care sd adauge valoare ad6ugati la nivel local produselor agricole, explicd de ce o
mare parte a acestora pirdsesc judelul in stare bruti fdrd a contribui decat foarte pulin la bunistarea
iudetului.

Page 52 of

//
 -
Chiar daci in intervalul 1990 2000 Judelul NeamI a cunoscut o lejeri cregtere a populaliei
stabile, acesta se confrunt; cu o diminuare a densitetii populaliei, datoratd in mare parte gi migraliei,
afl6ndu-se intr-o scidere constant; incep6nd cu anii 2000, tendinld manifestati $i pe parcursul
ultimilor ani.

Populatia stabili la 1 iulie

Evolufie jud. Neam!

580000
570000
560000
550000 I Populalie stabilS 1 iulie

540000
530000
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1990 1995 2000 200s 2007 2008 2009 2010 2077 2072 2073

Surso: lnstitutul Nolionol de Stotisticd

Analizind evolutia populatiei judelului Neaml in perioada 2000-2013 se observd o descrestere

constantd a numirului de locuitori ai judelului. in continuare se preconizeazi o descreSterea continui
a demografiAi judelului care se va menline constanta panA la orizontul 2025.

Mai mult, incepdnd cu anul 1995judetul Neaml a cunoscut 5i o scddere suslinutd a populatiei
active, in prezent aceFsta menlinendu-se la un nivel relativ constant cu o medie de 203,03 mii
persoane pe intervalul 2OO7 - 2072.

Populafia activi civili

Evolufie jud. Neam!

I mii persoane

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1990 1995 2000 2005 2007 2008 2009 2010 2077 2072

Surso : lnstitutul Notionol de Stotisticd

Page 53 of 205
 Soldul migrator a r;mas relativ constant in ultimii ani, negativ, dar sub media regiunii Nord-Est, ca
urmare a unui trend asemdnitor urmat at6t de plecdrile c6t gi de sosirile din mediul urban gi rural.

Surso: lnstitutul Notionol de Stotisticd

Conform datelor statistice inregistrate, la 1 ianuarie 2013, un procent de 62,72/o din populalia
judelului Neaml avea regedinla in mediul rural, procent mai ridicat decat media regionalS, care este
situate la 56,83Yo. Situalia populatiei pe localitali urbane ne indid o repartitie rural-urban situati sub
normele nalionale cu un excedent de populalie in mediul rural. Principalele aglomerdri urbane din
judel corespund polilor regionali de dezvoltare economici (spre exemplu, peste 30 % din populalia
judetului Neamt se aflS in Municipiile Roman $i Piatra Neam!).

Repartilie urban - rural jud. Neaml

I ianuarie 2013

I Ur&an

I Rural

Surso tnstitutul Nolionol de Stotisticd

Page 54 of ?05

//
 './\ Piramida varstelor jud. Neamg
1 iulie1990
populalie totalS

85 ani si peste
8&84 ani
75 79 ani
7O-74 ani
6569 ani
60€4 ani
55-59 ani
' 50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
t % Femei

35-39 ani l% Barbati

3G34 ani
23-29 ani
2G24 ani
15-19 ani
' 10-14 ani
5-9 ani
0'4 ani

Surso: lnstitutul Notionol de Stotisticd, cu ptelucrorco consultontului

Analizand piramida v6rstelor pentru judelul Neam! din anul 1990 in comparalie cu cea din 2013
observim in prezent o populalie imbdtranite. Pentru segmentul 0 - 20 de ani observdm o diminuare de
la 34,75%o dih totalul populaliei in anul 1990 la 20,79% din totalul populaliei in anul 2013, iar pentru
segmentuf 50 de ani plus o cre$tere de la t4,46yo din totalul populatiei in anul 1990 la 2L,7t% din
totalul populaliei in anul 2013. in ceea ce prive$te repartilia pe varste a populaliei din judelul Neaml
in funclie de mediul de re$edin!5, se observd o prezenl; mai ridicati in mediul urban a segmentului de
populalie 55-64 ani, iar in mediul rural grupa de verst; cea mai r;spandit; este reprezentat5 de
populalia din segmentul de v6rstd 35-44 ani. De asemenea, in mediul rural se observ5 o prezenfd mai
importanti a populaliei imb;trenite, cea peste 55 de ani, situtalie similari cu cea int6lnitd la nivel
nalional.

Page 55 of 205

N,
 o
'o

ll
2

,g 2
(!
t I
o
I:
IL
o
OJQ o.

ll
E g E. E i E i E i E - E E'E E'E E'E
o !d6.6.
.

o
z. ,tE
zoFts6o

5oE
!oi3
9No
!U o ';.
F=.!
'E: e
{t
.E tt
o
o. ycEccEccccccccc.cc ro
i dnoooooaooooo4 o
iA
d .ir

gf
o
+rl
t!
Jq,
o
o.

!'E 'E'E i'E E'E'E'E I'E 'E'E 'E'E E E

C{6{6{
;<5;o;<5;d;o;o;o;o6o
'a6AA@o6

/
 -. +.2. Resu rse umane tr ocuparea de munci
Evolulia populatiei ocupate civile pe activititi ale economiei nationale

Diferente
Evolulie
CAEN Rev.2 (activititi ale economiei nalionale) 2008-20t2 Persoane
2008-
%
20L2
TOTAL

AGRTcULTURA, stLVtcuLruRA St pEscutr

INDUSTRIE

rNDUsrRtA ErrRAcrrvA o,00% 0

tNDUsrRtA PRELUcRAToARE

pRoDUcftA Sr FURNTzAREA DE ENERGTE ELEcrRtcA gt rERMtcA, GAZE, ApA

. CALDA St AER coNDtTtoNAT

DISTRIEUTIA APEI; SALUERITATE, GESTIoNAREA DESEURILoR, ACTIVITATI DE

DECONTAMINARE

CONSTRUCTII

coMERT cu RtDTCATA Sr cu AMANUNTUL; REpARAREA AUTovEHtcULELoR Sl

I MOTOCICLETELOR

TRANSPORT $I DEPOZITARE

HOTELURI 5I RESTAURANTE

TNFORMATI Sr COMUNTCAT|I

tNTERMEDTERT FtNANcAnt 5t nsteunAnt

TRANZACJII IMOBILIARE

AcnvtrATt pRoFEsroNALE,ST NTtFtcE St rEHNtcE

acrrvrrAl DE sERVtcl ADMrNtsrRATtvE St AclvtrAl DE sERVtcl supoRT

ADMtNTSTRAT|E puBLtcA gr nlAnane; estGURARt soctALE DtN stsrEMUL

PUBLIC

iNVATAMANT

SANATATE Sr AsrsrENTA soctArA

AclvtrATt DE spEcrAcoLE, cULTURALE St REcREATtvE

ALTE AcnvrrATr DE sERVtc

Surso: lnstitutul Nolionol de Stotisticd

,
in ceea ce privette evolulia populatiei ocupate civile pe activitili ale economiei nalionale, in
intervalul 2OO8-20L2, se observd o diminuare consistenti a numirului de persoane in industrie ti

tH Page 57 of 205
industria prelucr;toare, dar Si o crestere in agriculturd, silvicultur5 $i pescuit, come4 cu ridicata gi cu
amanuntul, repararea autovehiculelor gi motocicletelor $i transport gi depozitare. ,

Din punct de vedere al structurii populaliei ocupate civile, judelul Neamt prezinti o diferenl;
notabila fald de structura de la nivel nalional, doud dintre cele trei sectoare ecbtloinice dominante
fiind suprareprezentate $i concentr6nd gi cel mai important numdr de persoane active (75,57% din
totaful iudelului Neam! fati de 38,2I% la nivelul national) , respectiv:
o AgriculturS, silviculturi $i pescuit - 44,O9Yo din totalul populaliei judelului Neamt fa!5 de
20,60% la nivel naliona I

. Industrie industrie prelucritoare

ti - 37,48% din totalul populaliei judelului Neaml fald de
U,6l% la nivel nalional

Evolulia salariului nominal mediu net lunar pe activititi ale economiei natiohale (compara;ie
Jud. Neamt vs Rominia)

ldr.d.b 6n.|tld ndlo..a. 2qF209 2m$2oto 2olo20lt 20ll-roul l|||r (x..||l.l lon- lh.r.||.l
20l2 ,'tl
AGrtI,nna snvrcurn na I P€scutT t a t a r.075,m l.i. LO93,CD l.i
tt usTta
J a a , 1.182.mbi 1.541,CD l.i
II}I'SIEA IIIIACI|VA a , t i 2.47l,0Olei 2.785,0 lei

, a , , 1.069,@l€i 1.393,0 l.i

PNOOUCIIA SI Rf'IE nl EI{Ei6E qICTiCA E
DE
IEUICA G/IZE APA CAIDA SI AIT CO]DITP AT
t , , , 2.894,@ lei ,I.9oa,mt.i

D6rram |,t|i s{!8tr rE GttbMnf^ne$urloi

rcllv|I^n ot occot{T ltlltff , a I I 1.343,m lei r388.m bi

oo$mrfl , : , t 857,m bi r.r93,m l.i

OU IDrlTA I CU Ar ruaTlX; RlP UIfA
q,|TEAT
ruTO\r:HtCUltlOR lt MOTOC|CII TEIOI J , a t 861,m l.i 1.305,0 l.i
ll f6tolts otr'oim ll , t a , l.lE9,m bi l.624,mbi
t{oIEluEI tfsl^t R lflE , , t , 557,m bi E5O,@ l.i
fIitmall9 c(nu||clll t : a : 1.395,@ leil ?.992,@ l.i
t t a t 2.202,0|.i 3.547,@ l.i
tn tzaclt rourarf , , t f 907,00l.i 1244,@ lei

^crMTAn
?loE$flr!. sntttrt !t tE|NrE , t , a l.1196,@ lei 2.215,(x)|€i
tcltvtl^It of latMcr aD{x6lnallw
sEtvtct gnorT
st tcrfian ot
, , t , 7E1,@ l€i 1.030.m bi
ADitllsrn ft I lli n soct rl
PUqJCA ATAI
ott sIiIEIlrt Pulltc
ASE(n
: t t , l-728,m leir 2.102,m lei

I{VATIIAI'I ! t t , 1.191.@l.i 1.371,00l.i

5IflATAIE E AIISIEiITA 3(XIAI.A
, t t t 1.30610lei l.3l5,ml.i
EIMTAn Dct'tct^lotr, Crruutaf 3 n!(lalm t t t , 959,6lci 1.14,(D t.i

^ltt
AGTtvtTAI of stntrc! a , a , 1.057,(D l.i 929,m lei

Surso: lnstitutul Nolionol de Stotisticd

lmportant de mentionat este faptul c; toate cretterile salariului nominal net lunar s-au inregistrat
in domenii de activitate cu venituri reduse. Chiar dacd reprezint6 o pondere important; in economia
judeleand aceste domenii de activitate asigurA venituri mici chiar la nivel national.
$i

3.3. Educatie 9i formare profesionale continui

Unit5li de invdtimant:
 2012-2013 au fost functionale 133 de unit5fi Scolare cu personalitate juridic6, la
-- -jn-anul $colar
care au fost arondate 224 de structuri, din care:

. invdtamant de masd - 353 unitdli;

. inv;ISmAnt special - 4;
. Cluburi 9i palate ale copiilor - 4 unit;!i $i o structura.
Unitdli $colare organizate pe niveluri de $colarizare:
. invdlim6nt preScolar - 79;

invdlim6nt primar - 68;

o invilSm6nt gimnazial - 158;
. inv6}afnant liceal de masd - 38;
. invdlSm6nt liceal special - L;

invS|5m5nt postliceal - 1.

Unitili tcolare pe niveluri de gcolarizare jud. Neamt

r 20L2 -2013

inv6tSmSnt
^In$$mtBl,
r
liceal special;'1

Surso: Roport ptivind storeo invdldmAntului nemleonin onul ,color 2012-201i - lnspectorotul Scolor Judeteon Neomt

inceea ce priveste sistemul de inv61im6nt, atat populatia gcolard c6t gi numSrul personalului
didactic s-au aflat pe o panti descendenti in perioada 2OO7 -2OL2.

Page 59 of 205
 c, cF. o
!<-o
ql 'AO r.{
.9
f'=N o
E ! f ^ o
F:I E8
E-d*n
;av)r!l
o -o-! cJ i:f clE
a
-=x.s
E',F 9 E
2 E E
'P ;i
r.- '=o
'gc:3
c ET qr
::E6t
4 c cL<
5
c lo-.ir*
.g
t
.o
g.s '=(!CL
Io c.a!
EC
,l! .r! o c= O
E '.= *dt O
co {!E
lo c|!+o
I L 't!
(.r1

tt! .=E Ea E,:

t! .!g
E(J .eg
fi'a :.!EE
.g
;b N:= ;( ol

-g
€.: c.EF-:
E,/rSts(!
t
e EE bO:.\r
co oc
iE)9)
o
al .E:EF
ci- (l) E
EEEEgEEEEA
,k' 6=
,g;; c
,6
q
^
': cs
.!s .gE
<=crmo
*;SE
5 ii.2 or

ba (.,! oJ cJ

E
t
C.-
E5 *b
,gN gE
o
c,
.|!E
z El!
f3 sg €',a-t^
F i:a
(!:-
rl!
.tE E.3 3 4
o=
.!t
-9 J]; R +,H U
o B.
o !,5 c.r

o s5
!.u H6Pg
!J a.
I0J -!
A
o
c
EE
po, e
3ry3:
o-x-+
0,1
o. q.,QE9
'"' or ,.o q/

FgEgIEE J=i.i]C6
or,lt
-
() J >-^
! i:! E
E 5E q'
atr 6.1 v
E
o;9'F
=';E
g E ;,E.
E;E'9
: to 'E .g
U(IJE-
€.ElFi
c.,' F 2 6
6- (/).= q-
 o
o
r0

E
z=
5
f

f
q
E c

F
E E
t, A
A
c
a
! E
E E
'g
t
o
c c a
2 c a

E c
 .a
.o
lt
o
>- u iii t\l
EE.l;oE
(ol c:r< r€6 .-.
ro
q)
o o o ro n0
,F.E'893E o o- o
€Ee o o.
o o
: EgPfE z,=2

fi€E; o
o o o o
o-
o
z'ez o o

!+i 9';!9i o o o o
o o
z'az o

qr A t-s
.2 =<
E t., u)a E l'-
-!;(6-6l:>. I
,b j E Ez"l
-!

,o 3,gs<d
E .= ,i. o s - N |.\
)i6
=
.:
E o
|j
z
i5
q, ,9 E N
.FE :*
't
o
z

E
'a qr.s: F |.\ F.
zfr
E
_9
o F.
N
o
z
.9.=h!.-
.9;!9i d
or
o
o
z'ez c; <)

tl l'..
|.\
5

z t€E
|...

zEe.

<3 dE *q ;iN
RX RX R3
.r.l .rO
RR FF FF
 Evoluf ia abandonului gcolar
450
400
3s0
300
250
200
150
100
50
0

^"& ^6>" ^""" ^d) ^6} ^d9

u .s''
^g' aos' ^r'
"d" 1*' aS'
^g
^o'
1"
"""
Surso: lnstitutul Notionol de Stotisticd, preluuoreo consultontului

inceea ce privette evolutia abandonului gcolar la nivelul judelului Neamt, se observd o

diminuare a numdrului de cazuri in ultimii 3 ani, important fiind de menlionat faptul ci numdrul de
cazuri nu este unul ingrijoritor, fiind sub celinregistrat la nivel regional gi nafional.
in ceea ce. prive$te invitr;m6ntul universitar din judetul Neaml, acesta este concentrat in
totalitate in municipiul Piatra Neam!, fiind prezente 4 facultili:
. Facultatea de Economie $i Administrarea Afacerilor (Al. loan Cuza lasi)
. Filia la ASE Bucuregti

. Facultatea de Muzici Piatra Neam!

. Universitatea Spiru Haret Bucuregti - Centrul teritorial Piatra-NeamI

Evolulie studenli inscrigi jud. Neaml

1000
900
800
700
600 Studenti
s00 -Nr.invdtimant public
. 400 Studenti
300 -Nr.invit;ment privat
200
100
0

Surss: lnstitutul Notionol de Stotisticd

Page 53 of 205
 Referitor la evolutia studentilor inscri;i, se observi o diminuare a numdrului acestora pentru
intervalul 2009-20!2, inregistrendu-se o scidere a numdrului de studenli inscrigi de 35yo in
invdlSmantul privat, respectiv de 54o/o in invdFmantul public. De notat fiptul ci in prezent judetul
Neaml nu prezintS atuurile necesare pentru ca acesta sd devind centru universitar, - .. -
3.4. Situatialomajului

Rata gomajului - evolutie

10

6
Romania
5
- Regiunea Nord-Est
4
- Neemt
3
-Jud.
2

0
2007 2008 2009 2010 2071 2072 2013

Surso: lnstitutul Nolionol de Stotisticd

conform datelor lNs, evolulia $omajului in perioada zooT - 2orz nu a'1inregistrat valori
semnificative la nivelul judelului Neam}. La nivelul anului 2013, rata gomajului de 6,tt/o de la nivelul
intregului judet este sub cea regionale rc,75%l dar se situeazd deasupra nivelului nalional (s,65yo\,
astfelincet crearea de noi locuri de munci continud sd reprezinte o prioritate.
Activit6lile agricole $i industriale prezente in judel au imprimat o puternid identitate in jurul
acestor sectoare de activitate, reprezent6nd principalele domenii economice cu potenfial de angajare
ridicat. Datoritd diminuirii disponibilitdlii locurilor de muncd din domeniul industrial, recalificarea
fo4ei de munci in judel a reprezentat ti continu; sd fie o necesitate imediatd. in prezent existi o
ofert6 diversificatd de cursuri de recalificare. Un fenomen ingrijor;tor diri acest punct de vedere este
insi evolulia cheltuielilor pentru formarea profesionali, care au urmat un trend descrescetor in ultimii
5 ani, ca urmare a reducerilor bugetare.

page 64 of 205
.

/
 il'L i.
o
o
ro

ri! ll
li

5
It rllli
,ts9ggE
I
I
I E;i3i!i
,i I iffiilr
.aC
I
t

I
ut
2
t
E
l

=a
5S
J'
f<

*E
c)B
fs t3
t3 0
oS t
-E
>:
Es
Gg
s5
Eur
(q
P3
bt i
 3.5. Asistenl5 sociali 9i grupuri vulnerabile
t
Prote4ia copilului

Evolutie intr5ri-iegiri copii din centre de plasament 2010 - 2013 {trim

Ir) t.

tilntr"ril
lieslri

' Sutso: DGASPC Neoml

data de 30.09.2013 numirul copiilor aflali in evidenla sistemului de protectie al DGASPC

La
Neam! era de 2437 copii, din care:
in servicii din subordineo D.G.A.S.P.C. Neomt:
a) ln cadrul serviciilor de tip rezidenlial:
. centre maternale: 3 copii
. case de tip familial, apartamente:81 copii

. centre de plasament: 197 copii, din care 23 asistati

. centre de recuperare pentru copii cu dizabilitdti:84 copii
. centre de primire in regim de urgentS: 18 copii
in servicii dflote in subordineo altor outoritdti:

o centre de recuperare pentru copii cu dizabilit;Ii: 2 copii

o gcoli speciale: 338 copii

. organisme private autorizate:95 copii

b) in cadruf serviciilor de zi '

. centre de zi:24 copii

Page 66 of 205

//
 . el-in.c1.l1ul serviciilor'de tip familial

.. ._,.-,-.o' asistenl; maternald/plasament la rude, alte familii sau persoane: 1123 copii, din
care 558 copii la asistenli maternali profesionigti
. tutele:38
d) incredin!5ri. in vederea adopliei: 6 copii

Adoptii finalizate care sunt in perioada de monitorizare: 12 copii;

e) Servicii de consiliere gi prevenire: 273 copi|.

f) Alte servicii (recuperare): 143 copii;

Copii aflaliin sistemul de protecfie

jud. Neamf 2013

lSublan
!6ani
r 7- 13 ani
a74- 77 ani
118 ani neimplinili

0,78%

Surso: DGASPC Neoml

Din totalul de 2437 de copii aflati in sistemul de proteclie la nivelul judelului Neaml, peste
trei sferturi dintre acegtia sunt in segmentul de v6rsta 7-I7 ani, av6nd nevoi permanente de
ghidare, consiliere 5i indrumare educafionalS.

Servicii sociale persoane adulte

Situatia beneficiarilor de servicii ti prestatii oferite in cadrul compartimentelor specializate

ale DGASPC Neamf la 30 septembrie 2013

a) acordare prestalii Si drepturi persoane cu handicap

o persoane in evidenlS:

r' L6.363 persoane cu handicap, din care 802 institulionalizate Si 15.561

neinstitutionalizate;
/ 752 asistenti personali Si 2.498 persoane care au optat pentru indemnizalie;

o prestalii plStite pentru persoane cu handicap:

/ platd indemnizalie lunard pentru:

t Page 57 of 205
 - un numdr de 4.648 persoane adulte cu handicap grav, tn valoare toiald de
8.469.222 lei;
- un numdr de 8.051 persoane adulte cu handicap accentuat, in valoare totalS de
L 1.931.848 lei ;

/ plati alocalie zilnicd de hrand pentru un numSr de 8 copii iu HIV/SIDA in valoare totalS
de 24.LL2lei:.
/ platd buget personal complementar pentru:

- persoane cu handicap grav - 1.046 copii 5i 4.548 adulli, in valoare total; de

4.647.514 lei;
- persoane cu handicap accentuat - 338 copii gi 8.061 adulli, in valoare totald de
5.089.603 lei;
- persoane cu handicap mediu - 253 copii Si 543 adulli, in r)aloare totald de
236.544,50 lei;
- plati indemnizatii insolitor pentru un numdr de L.430 nevizdtori, in cuantum total
de 7.934.159 lei.
. drepturi acordate conform legii:
r' au fost eliberate 46.324 bilete gratuite auto Si 10.804 bilete gratuite CFR Si s-a decontat
suma de 7.726.133,72lei reprezent6nd plata transportului interurban de cSlitori (auto 5i
CFR) pentru un numir de 23.033 bilete $i 11.492 de beneficiari;

/ au fost eliberate 591 de legitimalii transport urban;

r' au fost primite 9i eliberate un numir de 354 roviniete, din care 172 peritru reprezentanlii
legali ai copiilor cu dizabilitdJi, 146 pentru persoane adulte,36 pentru persoane adulte cu
handicap, care posedd matini adaptate;
y' s-a decontat suma de 82.189,89 lei pentru un numir de 41 beneficiari de credite pentru
care dobanda se suport; din bugetul de stat.

Situotid pegoonelor adulte cu handicap neinsitutionalizote pe tipuri gi groide de hondicap to

30 septembrie 2073 se prezintd ostfel:
Grod grov accentuot mediu utor TOTAL
Tip
lizic 1110 20L2 188 6 3315
375 t47 77 '1830
somdtic L297
auditiv 1 470 15 0 tl86
vizuol 1863 1226 130 30. 3249
mintal 934 2192 79 30 3235
psihic 73 769 5 I 848
osocidt 473 745 80 8 ,1306
hiv/SIDA t7l 25 7 0 L97
boli rare 29 53 0 0 82
surdocecitate 2 1 3
TOTAL 5031 8789 646 85 14552
 Jqtelul Neamt dispune de o strategie de incluziune sociald at6t pentru copiii aflali in sistemul
-deprofec;ie, cet gi pentru persoanele adulte. Aceaste strategie se concentreaze asupra integrdrii
sociale si profesionale a tinerilor care pirisesc sistemul de proteclie a copilului, precum $i a
celorlalte grupuri vulnerabile. Din punct de vedere statistic, doud treimi din tipurile de handicap ale
persoanelor care primesc asistentd sunt de naturi fizici, vizuald mintald.
$i

Situalia percoanelor cu dizabilitili pe

grad de handicap

Surso: DGASPC Neamt

Totodat;, o categorie din ce in ce mai extinsa de risc este reprezentatd de copiii ai cdror
pArinli sunt ptecali la munci in strdinatate. 80% dintre ace$tia se aflS in ingrijirea rudelor p6ni la
gradul lv 5i nu beneficiaz6 in prezent de mdsuri de proteclie suplimentari. Judelul Neam! ocupa
locul 3 la nivel nalional in ceea ce prive$te judelele cu cei mai mulli copii rdmasi singuri inregistrali
la nivelul DGASPC, fiind surclasat de judelele Baceu ti Suceava, acestea din urmd ridic6nd aceasti
problemd la nivel regional.

Nu in ultimul rend, o constatare importantd se referi la centrele aflate in subordinea Direcliei

Generale de Asistenti sociald gi Proteclia copilului Neaml. Avend in vedere gradul ridicat de
ocupare al. acestor structuri (centre de plasament clasice ti modulate, apartamente pi case de tip
familial) a tost identificatd nevoia de a dezvolta acest tip de serviciu.

Page 69 of 205
 o

"o F
I 3

il*llliil
.. lllll
t I
I
II I
I
II t
I t 'I
t
I
-?. I ,I
I ,l
! I t
|rl I
!f I
o
ltl
-
IE tt
|rI
n
l
c
2
ul
A
l!J
I
t6 t
E I
9 I
=
C'
E
|r|
tt
F
c
I t
 .!n ceea ce prive$te pensia medie lunari, din punct de vedere statistic, judelul Neamt este
pozitioDat favdrabil, in anul 2013 fiind clasat peste media regionalS cu o pensie medie lunari de
'
ln fei, dar totugi la o diferenli de 38 leifafi de media nalional5.

Pensie medie lunari de asiguriri de stat - evolutie

900

800

700

600

500

400 NORD-EST

300 -Regiunea
r
2o0

100

Sursa : lnstitutul Norionol de Stotisticd

3.6, Sistemul de sin5tate

Evolutia unitetilor sanitare pe categorii sectorul majoritar de

stat

20
! 2004
15
r 2005
10 67 7 7 5
5
33333 r 2008
0 r 2010
Dispensare Sanatorii Cabinete Cabinete Centre de .2072
medicale balneare medicale stomatologice transfuzie
scolare scolare

Sutso : lnstitutul Nolionol de Stotisticd

Situafia sistemului de sinetate la nivel judelean este relativ stabil; in ceea ce prive$te
unitetile sanitare din sectorul majoritar de stat. Conform trendului national, unit;tile sanitare din
sectorul majoritar priyat au cunoscut un trend crescitor.
ln ceea ce privegte evolulia unitdlilor sanitare din sectorul majoritar privat in intervalul 2004-
2012 a fost inregistratd o cre$tere semnificativa a cabinetelor medicale de medicind general;, de
specialitate, a cabinetelor stomatologice gi a farmaciilor.

Page 71 of 205
 Evolufia unititilor sanitare pe categorii sectorul majoritar
privat
350 304
300 2'ozss'isrst ,,"2s3
t ))Q-'
250 -.
200
150 .2004
88gi879r
!
'!31,,,f r
2006

2008

| 2010
.2012

surso: lnstitutul stotistico

,Notionolde
serviciife de senState
Seruicii de sdndtate profiladice
Activitatea de prevenire a bolilor se desfSgoard in cadrul Direcliei de SihState Fublicd Neam! in:
1. Departamentul de supraveghere in sdnState publicd:
A. Compartimentul de supraveghere epidemiologicd 9i control boli transmisibile
B. Compartimentul de evaluare a factorilor de risc din mediul de viali 5i muncS
C. Compartimentul de evaluare Si promovare a sendtelii

D. Laboratorul de diagnostic Si investigare in sdnState publica

2. Serviciul de controlin sen;tate publicS:
A. Biroul/Compartimentul Inspectia 5i controlul factorilor de risc din mediul de viald gi
muncS;

B. Biroul/Compartimentul control unit6li qi servicii de senetate,

3. Punctele fixe de lucru Roman $i Tg. Neam1, in str6nsd colaborare cu reteaua de medicini
tcolarS, unit;lile sanitare cu paturi, servicii specifice, mediatori sanitari romi, asistenti
comunitari, unit;Iile sanitare fdrd paturi din judet, societatea civilS.
Principalele servicii de sindtate profilactice furnizate in judelul Neamt se realizeazi in cadrul
principalelor programe nalionale de sdnitate, respectiv:
o Realizarea imunizirilor conform calendarului national de vacciniri

o Supravegherea principalelor boli infectioase pentru prevenirea aparitiei epidemiilor Si

instituirea principalelor mdsuri de control
. Monitorizarea evoluliei infectiei HIV/SIOA
o Supraveghereabolilortransmisibile

Page72 of 205
 -. Supravegherea calit;!ii apei potabile Si a imbolnivirilor in relalie cu apa nepotabild.
. Supravegherea calitdlii alimentelor Si prevenirea toxiinfectiilor alimentare
o Monitorizarea condiliilor igienico-sanitare in colectivitdlile de copii gi tineri
. Monitorizarea gi prevenirea imboln5virilor asociate factorilor de risc ocupalionali
. Mo,nitorizarea gi evaluarea modului de gestionare a degeurilor medicale
. Promovarea sdndtdtii gi educalia pentru sdn;tate prin campanii tematice.
Seruicii de sdn.dtote c.urative

Unitdti sonitore existente lo sfArtitul onului 2013 in judeful Neoml

Mediul urbon Mediul rurol

f 4 spitale
+ l spital
+ 5 cabinete medicale de medicind
+ 4 dispensare medicale generald adulli
* 37 cabinete medicale de medicin6 + 141 cabinete medicale de familie
generalS adulli + l societate medicalS civilS
+ 1ls cabinete medicare de famitie I ;3 l'Jili: i" tucru ate rarmaciitor
* 79 farmacii * 3 drogherii

* 2 drogherii + 1 depozit farmaceutic

i 63 cabinete stomatologice
* 3 depozite farmaceutice + 5 laboratoare medicale
+ l centru medical de specialitate + 4laboratoare de tehnicd dentari

* 3 amburatoriiintesrate spitarurui I ::ilffl#::::f :0""'''"""

1
+ 200 ca binete stomatologice fiziokinetoterapie
* 309 cabinete medicale de specialitate
+ 1 centru de transfuzie sanguind
+ 40 laboratoare medicale
* 82 laboratoare de tehnic; dentari
* 2 centre de s;n6tate mintal;
+ I unitate de ambulanli cu 58 de
a utosanitare
* 10 cabinete medicale de
fiziokinetoterapie.
Surso: Dirc$io de Sdndtote Publicd Neom, - Ropott de octivitote 2013

Page 73 of 205
I nfrastructura de sdndtdte
il
Situalia unitdlilor sanitare cu paturi din judetul NeamI

Crt. Unitatea sanitari Subordonati tlu[rir paluii

disponibile
Spitalul Judetean de
Consiliului J udelea n
1 Urgenld Piatra-NeamI 883 paturi
Neamtr

Spitalul Municipal
2 Roman Consiliul Local Roman 665 paturi

Spitalul Or;senesc
Consiliul Local Tirgu-
3 Tirgu-Neamt 260 paturi
NeamI

Spitalul de
P ne u m oftiz iologie Consiliul Local
4 320 paturi
Bisericani Alexa ndru cel Bun

Spitalul de psihiatrie
Consiliul Judelean
5 Sf. Nicolae Roman 130 paturi
Neaml

Total paturi
disponibile judelul 2.259 paturi
Neamt

Situatia paturilor din spitale pe specialit5li

situatia paturilor pe specialiteli

Numdr
Specializare paturi
Spitolizare continud 2.259
lnterne 168
Nefrologie 70
Boli infectioase 104
Cardiologie 110
Dermato-veneroloRie 27
Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice 40
Endocrinologie 20
Gastroenterologie 20
Hematologie ,15
Neonatologie 117
Neurologie 90
Oncologie 65
Pediatrie 199
Pneumologie 306

,. Page74 of 205

,M
 Psihiatrie 255
Recuperare medicale fizicd si balneoloeie 43
Reumatologie 50
Chirurgie 200
Neurochirurgie 8
Obstretic;-ginecologie 185
Oftalmologie 27
ORL 40
Ortopedie-traumatologie 60
Urologie 25
ATI (anestezie, terapie intensivi) 55
lngrijiri paleative 6
Cozu de zi 57

Paturiin spitale regiunea NE

22000

21500

21000

20500

20000
! Paturi in spitale
19s00

19000

18500
' Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2007 2008 2009 2010 2077 2012

r surso: lnstitutul Nolionolde Stotistico si prelucroreo consultontului

in ceea ce privegte situalia paturilor in spitale in intervalul 2007-2072, se observd o diminuare

majord a acestora in perioada 2010-2011 atat la nivel judelean c6t gi regional. Pentru anul 2012
observdm o cre$tere la nivel regional 9i o stagnare la nivelul judelului Neam!.

Page 75 of 205
 Paturiin spitale jud. Neamf
2800

2700
2500

2500

2400
2300

2200
2100
2000
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2001 2008 2009 2010 2017 2012

Surso : lnstitutul Nolionol de Stotisticd 5i prelucroreo consultontului

Numir locuitori per pat in spital

Surso: lnstitutul Nolionol de Stotistico si prelucroreo consultontului

Analiz6nd numirul de paturi in spitale disponibile raportate la populalia locald observim

diferenle majore in ceea ce prive$te numdrul de locuitori per pat de spital, mai exact la nivel
nalional avem un numdr de aproximativ 155 de oameni / pat in spital, la nivel regional 185 de
oameni / pat in spita l, iar la nivelul judelului Neamf 247 deoameni /patinspital.
Sintetiz6nd situalia paturilor in spitale la nivelul judelului Neam!, observdm o accentuare a
problematicii legate de accesibilitatea sistemului de sendtate. Acesta se confruritd cu o diminuare
severd a numdrului de paturi disponibile in spitale 9i un numdr foarte mare de locuitori per pat in
spita l.

Page 76 of 205
 .- . -AEPARTIT]A UI{FANLOR SANITARE SI SERI'ICIILOR COI|IE(E DE SANATATE

E saa.l

I utoro,tulr
I ubo*. oo*

a Fd*diE-.-

? F.nrd

Sut dab: Dneqjo & Sdattor. Plb/kn N.onl - RoFn de aiditon 2073

in legdturi cu accesibilitatea serviciilor de sindtate Si repartilia teritorialS a acestora putem

observa in primul rand o diseminare echitabild a cabinetelor medicale $i a farmaciilor pe teritoriul
judetului, dar in acelagi timp constat;m ti o aglomerare in jurul principalelor zone urbane din judel
a spitalelor ti a unit6lilor de asistentd social;.

Situaf ia personalul sanitar

Personal medico-sanitar pe categorii

3000
I Medici (exclusiv stomatologi)
2500

2000
I Stomatologi

1500 I Farmacisti

1000 I I I I t
I
500
I T I I I I Personal sanitar mediu

0 ! Asistenti medicali obstetrica -

ginecologie (Moase)
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul2010 Anul2011 Anul 2012

Sutso: lnstitutul Nolionol de Stotisticd Si prelucroreo consultontului

in ceea ce priveSte evolulia personalului medico-sanitar pe categorii, observdm pentru

intervalul de timp 2007-2012 o cregtere a numirului de medici la nivelul judetului Neamt de peste
10%, in trend cu media nalionalS, dar peste cea regionalS.

Page77 of zos
 Repartif ia personalului sanitar

Personalsanitar mediu

Personal sanitar auxiliar

Medici

Alt personal mediu angajat

Alt personalcu studii superioare

Alt personal sanitar cu studii superioare

Asistentri medicali cu studii superioare

Farmacigti

Fiziokinetoterapeuli

0 200 400 600 8001000r20m4001.600

I Repartitia personalului sanitar

Surso: tnstitutul Nolionol de Stotisticd ti prelucroreo consultontului

Page 78 of 205

/
 Numirul medicilor (exclusiv dentitti), dup; specialitatea medicalS

din Total

Nr. Crt. Specialitatea medicalS Total d.c:femei

med,pt.copii medicireridenti
din care d.c.
total total
femei femei
A B 1 2 3 4 5 6
1. Total, d.c: 355 257 30 26 65 50
2. Alergologie gi imunoloSie clinici 0 0 0 0 0 0
3. AtT.t. 77 10 0 0 3
4. Boli infec!ioase t2 T7 0 0 1 1
5. Cardiologie 14 10 0 0 5 4
6. Dermatovenerologie 5 4 0 0 0 0
Diabet zaharat, nutrilie Si boli
4 4 0 0 1 7
7. metabolice
8. Endocrinologie 6 6 0 0 2 2
Expertiza medicalS a capacit6lii de
0 0 0 0 0 0
9. muncd
10. Farmacologie clinici 0 0 0 0 0 0
11. Gastroenterologie 3 3 0 0 1 1
12. Genetici medicala 0 0 0 0 0 0
13. Geriatrie 9i gerontologie 0 0 0 0 0 0
14. Hematologie 1 I 0 0 0 0
15. Medicind de familie 3 7 0 0 3 7
15. Medicini de urgenti 22 13 0 0 t7 6
17. Medicine intehi 18 74 0 0 2 2
18. Medicini generald 19 13 0 0 0 0
19. Medicina muncii 2 0 0 0 0
20. MedicinE sportivi 0 0 0 0 0 0
21. Nefrologie 2 2 0 0 1 1
22. Neonatologie 8 8 4 4 4 4
23. Neurologie 12 72 0 0 2 2
24, Neurologie pediatrici 7 0 0 0 I 0
25. Oncologie medicalS 9 I 0 0 3 3
26. Pediatrie 24 )) 20 2 2
27. Pneumologie 20 77 0 0 4 4
28. Psihiatrie 11 6 0 0 1 0
29. Psihiatrie pediatricS 1 1 7 1 0 0
30. Radioterapie 0 0 0 0 0 0
Recuperare, medicini fizicd $i
8 6 0 0 3 2
31. bllneologie
t2. Reumatologie 4 3 0 0 0 0
33. Chirurgie cardiovasculara 0 0 0 0 0 0
u, Chirurgie generale 20 3 0 0 1 0
35. Chiruigie oralS 5i maxilo- faciali 7 1 0 0 0 0
36. Chirurgie pediatrice 2 2 1 1 1
ChirurBie plastici-microchirurgie
37. rdconstructivi
1 1 0 0 0 0

38. chirurgie toracici 2 1 0 0 1 0

39. Chirurgie vasculari 0 0 0 0 0 0

Page 79 of 205
40. Neurochirurgie 1 L 0 U 0
4t, ObstetricS- ginecologie 18 15 0 0 2 1
42. Oftalmologie 5 5 0 '0 .0 0
43. Ortopedie gi traumatologie 9 2 i 0 0 0
44. o.R.L. 8 3 0 0 0 0
45. Urologie 5 1 0 0 7 0
46. Anatomie oatolosicd 4 3 0 0, 0 0
47, Epidemiologie 7 5 0 0 0 0
48. lgiend 3 2 0 0 0 0
49. Medicinl de laborator 15 15 0 0 3 3
50. Medicind legalS 6 3 0 0 1 1

51. MedicinS nuclear: 0 U 0 0 0 0

52. Radiologie - imagistice medicali 20 15 0 0: 5 5
53. sdndtate publicS si management 1 1 0 0 0 0
54. Ah: specialitate medicalS 0 0 0 0 0 0

Surso: Dircclio de Sdndtote Publicd Neomt

Page 80 of 205
 (u (!* (-oi o
lo
l
a-
ln=
E:,
!6.E
c.f.E
AI
o
@=)rE ao
OJ.'9 ,iE X
EE E !=
OJIVC
)r0
!
*! = o.Y
6 t!| lt
l!g
Q- FE s 'tr oo
z,= uto drOo
0(,)(u='E
(!; Y n
3*<f :(J=l!
=9 of,a 9!
g
E,X o)i-(o
!.6F
c, :-
!6 i.85
E

-a) 9t=
;,@o
Eo- .9 'e
:03 1lE
o- E'E
qil ''
E
E
O
dJL ccct
gdt oJ-(J g
fc
O-L
_o
reQt/|d
q,

oO s!a\ --- = 6 rlt rw

-:,-rE-
:= OJ o>c= 'PY 'A
CdJ^i 'EE *or
).! A
3 E* I oJ
'6 oJ
gc
(uL
E q,,
H
o -!
_._of
*s R
-
:or.gg
6b 3.c;i
q
r!c .o H *3 ;
E.0
P==
!! it
.Y,lDo.g ! Et q,.i *
rlc!(u.,::
E; c
c o0 ao = c
.2 c ,E -- 94, -
9Q LE
Ec) '-"iP =glE
-A (E! rE: r!
o (o d, (u := :."1 u :.9 H=
= q):6
ll
o E =sl
ET
(! qrO (t )ftr : c 'g
ro : o
90 r^ (uc
g.=
f F.! I
- ?.! 5:: t.r
=t
O- 0., 'J:
: g
c,
'F Es.;b
Pe E i5 'a.=I-Ce .g
c QE
4.a Ao.E5
=c =F
E
J
6.
.=ooJ
6llc
.,.:
; 6 6E tu
E
,; ,.= , a
e^(1,

'|!G (E C )(D

!, =9
Lt
Oor _E
>(!u= _.c =
o 't'i o
qj
6- t1
ci o-
.=
.F$IE 9,o
(u .Eo
! !N
o i;
o
N
oJl
H\ 'E 9E g
E
o., l'u:
E
tU
hN
,H crg A
9? 6;" a
o
s5
,6E
'=
5

a) =e lE
r-o
i
rc ., > llE
J;i>rs.= Y
a
o llE.=
|3-
o:=
C(J
o:t =
.'J
4 c,_ ;,rD ._ :1 .=
I
.95.9
d0=.o E(ui-.-Y- g
F !dr .= o f u E
o ',6E
(5C O r(!
d.9.-
t lg

3
ttl Orc
!3 E€: 8
c.- '=i.:=-,.6
o !
N ;o E ,E
o
c
3)(Ei
.^>)l!
'= F-
: -r!
F
-
Ei =ei
=E'3.-
&E E; (o
: -s
or
r o> '7h -q'., E q
o E'-E
E
; lE-
=
q)
,o
EE qr?
qE
Y(!.9
r! Y
.!
{ Fq, o A.. : b lij c2 9 -q :
rYt
t3o ?^ Y.r g !- i
g
qJ
;j
d r!, E
Y o
tJa
oj.-
lt
o
=
.ed 5- es 4c 0
o-
' o rG=
E , Fl O-
' '
 3.8. Provociri strategice - Populalie gi dezvoltare sociali
t
/ Sprijinireainfiin!;rii, dezvoltirii pi funcliondrii serviciilor sociale primarq la nivelul comunitdtilor
locale in parteneriat cu asocialiile non-guvernamentale prezente in judel
/ Facilitarea accesului la serviciile publice de asistenlS medicalS gi sociald 5iincurajarea dezvolt;rii
parteneriatelor public - private
r' lmplicarea comunitdfilor locale in implementarea proiectelor gi in procesul deciziilor strategice
la nivel local

Dezvoltarea invdlSmentului profesional in parteneriat cu sectorul privat, pentru a facilita

integrarea tinerilor pe piala muncii
Promovarea dezvolterii economiei sociale gi integrarea grupurilor marginalizate

Sustinerea dezvoltdrii IMM-urilor la nivel local prin crearea de oportuniteli pentru

intreprinzdtorii locali intorgi in lari
y' Crearea unei structuri specializate de monitorizare 5i consiliere a copiilor cu pdrinlii plecali la
muncd in striinitate

3,9. Concluzie - Populafie 5i dezvoltare sociali

Problema socialS de fond a judetului Neam! este cea legatS de depopulare gi imbdtranirea
populaJiei, mai ales in zona rurali. Evolutia demograficd negativd a judelului este cauza unor evolutii
negative la nivelul activitdlii economice Si indirect asupra finanlSrii Si viabilit6lii tuturor serviciilor de
asistenld socialS (sciderea contributiilor).
toate acestea, la originea fenomenului de migralie (at6t cdtre centre urbane din tari cat ti in
Cu
afara ldrii) se aflS lipsa de oportunitili economice gi de carierd, fenomen ce agraveazi depopularea
generate de imb;tranirea populatiei (natalitate scizuti).

Prin cre$terea nevoilor de asistenld socialS, prin cre$terea ratei de dependenlS, fenomenul de
imbitr6nire gi depopulare pune presiune asupra sistemelor de asistente sociali gi servicii publice gi
comunitare. Rata inalte de inactivitate in r6ndul persoanelor apte de munci precum $i numdrul
persoanelor incadrate cu diferite grade de handicap se adaugi pentru a creste presiunea asupra
sistemului de asisten!5 socialS din judet (numdrul beneficiarilor de prestatii sociale la nivel judelean
este ridicat).
problemi majore a asistentei sociale este furnizarea ei fird un obiectiv clar de reinsertie
O altd
socialS gi pe piata muncii (pentru persoanele apte de muncd), de reautonomizare a persoanei prin
furnizarea acelor competenle Si oportunitdti care sd o scoatd din starea de dependenlS.
Aceste tendinte gi abordiri pun pe termen scurt $i mediu problema eficacitdtii sistemului de
asisten!; socialS (poate el si igi atingd obiectivele in termeni de protejare gi asigurare a unui nivel de
trai decent pentru populalia asistatd a judelului?) Si pe termen mediu 9i lung cea a sustenabilit;tii
sistemului in intregul siu (lipsa de finanlare gi de personalin conditiile cre$terii nevoilor).
De aceea este urgent; luarea unor mdsuri care sd asigure o mai bund implicare a comunitetii $i a
societitii civile in general in furnizarea de servicii gi prestatii sociale care si conducS, pe baze locale
(subsidiaritate), la cresterea eficacitS!ii gi eficienlei serviciilor sociale, contribuind gi la obiectivril
european al dezinstituliona lizd rii. De asemenea dezvoltarea unei economii sociale trebuie sd preia o

Page 82 of 205
 pal!-e-din sarcinile actuale ale sistemului de proteclie gi asistenld sociald, mai ales in zonele cartierelor
defavorizate din orage $i in zonele rurale slab populate. lmplicarea mediului de afaceri ar trebui
. incurajati pentru.a identifica oportunitili reale de integrare pe piala muncii a grupurilor defavorizate
gi/sau sdrace (romi, persoane cu handicap u5or, etc.).

4. Mediu
4,L. Cadru natural

Cadrul natural al judelului Neamt este divers 5i complex, de o mare frumusele, incluz6nd cdmpii,
dealuri, vdi $i mun!i. Acesta prezint; o mare varietate de formaliuni vegetale, game de culori 5i forme,
toate acestea conferindu-i acestui teritoriu un caracter de specificitate aparte.
Ariile naturale proteiate din judetul Neaml
' Porcuri Nolionale'
o Cheile Bicazului-Higma9 - 3315,82 ha pe teritoriul Judelului Neam! (comunele Bicaz Chei,
Bicazu Ardelean, Demucl,362t,27 ha pe teritoriul Judetului Harghita

o Ceahliu - 7742,5 ha, aflate doar pe teritoriul Judetului Neam! (oragul Bicaz, comunele Bicazul
Ardelean, Ceahli u gi Tagca)
Pdrcuri naturole

Vanetori-Neamt - 30818 ha, aflate in intregime pe teritoriul Judetului Neam! (Agapia, Bel!6te$ti,
Brusturi, CrdcSoani, Vdnitori Neam!, R;ucetti, Pipirig 5i ora$ul Tg. Neam!).
Rezervotii forestiere

. Dobreni- Comuna Dobreni, 37 ha

. Pangir,ati- Comuna Pengdrali, 2 ha

. Codrul Secular Runc - Localitatea Bahna,58 ha
. Secu - Localitatea Secu, 776,7 ha,in cadrul ROSPA0129 Masivul CeahlSu
. Gosman - Comuna Tarciu, 175 ha
o Polita cu Crini - Comuna Ceahliu, 370 ha; in cadrul Parcului Nalional Ceahldu
o Codrii de Arami - Comuna Agapia, 7 ha;

Pidurea de Argint - Comuna Agapia, 2 ha.

Rezervdtii lounistice

. Rezervatia de zimbri Neamt - Comuna V6ndtori-Neam!, 11500 ha; in cadrul Parcului Natural
V6nStori
. Brateg - Comuna Tarc5u, 30,7 ha
o Borca - Comuna Borca, 357 ha
Rezervdlii floristice

o Dealul Vulpii-Botoaia ( Ochiul de stepi) - Municipiul piatra-Neam!, 2 ha

PaBe 83 of 205
Re ze rv agi i pa I e o nto I ogi ce

eLocu|fosi|ifercoz|a-Municipiu|Piatra.Neam1,l0ha
. Loculfosilifer Pietricica - Municipiul Piatra-Neamt, 39,50 ha
o Locul fosilifer Cernegura - Municipiul Piatra-Neaml, 198,2 ha in cadrul ROSC10156 Munlii
Go$man

o Locul fosilifer Ag6rcia - Municipiul Piatra-Neamt, t ha

Rezervotii ocvotice
o P6riul Borcuta - Comuna Borca, 1,2 ha
. Lacul Cueidel - Comuna Garcina, 114 ha

o Lacul lzvorul Muntelui- Orasul Bicaz, 150 ha, parlialin ROSPA0129 Masivul Ceahliu

Arii de protectie speciold ovifounisticd

. Lacul Vaduri- Comuna Alexandru cel Bun, 119 ha

. Lacul P6ngirati- Comuna Pang;ra!i,153 ha

Monumente dle noturii

. Cascada Duruitoarea - Comuna CeahlSu, t ha; in cadrul Parcului Nalional Ceahldu

. Cheile Bicazului - Comuna Bicaz-Chei, 11.500 ha; in cadrul Parcului Nalional Cheile Bicazului-
HiSmaS

o Cheile Sugiului- Comuna Bicaz- Chei, 90 ha, in ROSC|0033 Cheile Sugiului Munticelu

. Stanca gerbegti - Comuna Stefan cel Mare, 5 ha

. Piatra Teiului - Comuna Poiana Teiului, 0,2 ha
. Pestera Totorog - comuna Bicazu Ardelean, 0,1 ha
. Pettera Munticelu - Comuna Bicazu Ardelean, t ha, in ROSC|0033 Cheile Sugdului Munticelu.

4,2. Biodiversitate

Ca urmare a marii diversiteli de biotopuri $i habitate, Judelul Neam! posedi o flori 5i o

fauni bogate.
ldentificarea habitatelor in Judelul Neam! a fost realizatd lu6nd .in considerare o serie de
factori precum speciile dominante, formarea plantelor, caracteristicile zonei, localia geograficd,
altitudinea, topografia, rocile si solul.
in total, au fost identificate urmdtoarele 35 de habitate:
. Habitate de apd dulce - 7 habitate

. Habitate specifice paji$tilor si tufdri$urilor - 13 habitate

. Habitate de turbirie ti mlattina -2 habitate
. Habitate de roc; Si grotS- 4 habitate

Page 84 of 205
....-: ".

Habitate de pddure -t habatate

Flora judelului cuprinde 2269 specii de plante dintre care 8 sunt plante protejate acoperite
de Anexele la' Directiva Habitatelor,4 dintre ele sunt acoperite de Anexele la Convenlia Bern $i 27
sunt fistate in Anexele la EGO 57 /2007 privind regimul zonelor protejate, conservarea habitatelor
naturale gi conservarea florei si faunei sdlbatice.
Fauna Judetului Neamt cuprinde 454 specii de animale, cele mai multe dintre ele fiind protejate
de diferite legi nalionale $i internationale. in EGO 57 /2007, au fost identificate 136 specii de
nevertebrate t10 din ele fiind specii protejate), 32 specii de pette (10 din ele fiind specii protejate), 15
specii de amfibieni (toate protejate) 10 specii de reptile (8 protejate), 203 specii de pdsdri (126
protejate) ti 58 specii de mamifere (41 protejate).

Ariile naturale protejate de interes comunitar

SPA -
declarate prin HG. nr. 971 din 5 octombrie 2011 pentru modificarea 5i completarea
Hotdrarii Guvernului nr.I.284/?OO7 privind declararea ariilor de proteclie specialS avifaunisticd - parte
integrantd a relelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

Suprafala (ha) Suprafata

Nr. suprapusi pe Plan de
Denumire Localizare Peterit,
crt. Total; supraf. ANP manatement
judetului
l%l
1. ROSPA0018 J udetele NeamI
Include Parcul
Cheile (comunele Bicaz
National
Bicazului- Chei, Bicazu
7967 3s82.4 Cheile DA
Hdgmag Ardelean,
Bicazului
Dimuc) 9i
Hd$maS
Harghita
2. ROSPA0072 Judelele lati,
Lunca Neamt
Siretului (comunele
Mijlociu Doljesti, cedinti,
Horia, lcuSesti,
10455 5436,6 DA
lon Creangi,
. Sagna, Secuieni,
TimS$eni ii
municipiul
Roman), Bacdu
3. ROSPAOlOT Judelele NeamI
VSndtori- (comunele
Neamt Agapia,
Include Parcul
B6ltdteSti,
Natura I
Brusturi,
30841 30841 VanStori DA
CricSoani,
G6rcina, Hangu,
NeamI -
30818 ha.
Pipirig, R;uce$ti,
Ven;tori Neaml
Si oratul Tirgu

Page 85 of 205
 NeamI) $i
Suceava
4. ROSPAO125 Judetul Neamt -
Lacurile Comunele
Vad uri Alexandru cel
452 452 272 DA
P6ngdra!i Bun tiPangerati
$i ora$ul Piatra
Neamt
5. ROSPA0129 Judetul Neamt
Masivul (Comunele Bicazu
Ceahldu Ardelean,
Ceahldu, Grintiei, 27 .837 27427 7742.5 NU
Tagca gi Oragul
Bicaz) judetul
Si
Harghita
5. ROSPA0138 J udetul Neam!

Piatra (comunele
9oimului- Borle$ti,
Sco4eni- cande$ti,
G6rleni Dumbrava Rogie,
37 .445 20594.7 NU
Piatra $oimului,
Rediu 5i Tazliu gi
oraSul Piatra
Neam!) $i jud.
Baciu

SCI - declarate prin Ordin nr. 2387 /2077 pentru modificarea gi completarea. HotSrarii Guvernului
nr. f .96412007 privind instituirea regimului de arie naturalS protejatd a siturilor de importan!;
comunitarS, ca parte integrante a relelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

Suprafata (hal Suprafala

suprapusi Plan de
Nr. Denumire Locali2are Pe terit.
Total; pe supraf. Management
crt. judelului
ANP (%)
1. ROSCl0024 Judetul Neamt
Este inclus in
CeahlSu (ora5ul Bicaz,
totalitate in
comunele Bicazu
7737 7737 Parcul Da
Ardelean,
Na!ional
Ceahliu, GrintieS,
Ceahliu 100
Tasca)
2. ROSCr0027 Este inclus in
Cheile Judetele NeamI totalitate in
Bicazului - (comunele Bicaz
7642 3286
Pa rcul
Da
HAsmas Chei, Dimuc) gi Nalional
Harghita cheile
Bicazului-

Page 85 of 2O5

/
 Hesmas 100
3. ROSCr0033 Include
Cheile Rezervatia
Judetul NeamI Nu- in curs de
$ugdului - (comunele Bicaz
N atura ld
elaborare prin
Munticelu 335 335 Cheile
Chei ii Bicazu
gugdului -
Proiect POS
Ardelean) Mediu
Munticelu -
26.8
4. ROSCl0152
Pddurea Judetul Neam!
Florea nu- (comuna Stdnita) 18.978 2277 .3 Nu
Frumugica- $ijudetul la$i
Ciurea
5. ROSCt01s6 Judelul Neamt
Muntii (Comunele
Include
Goqman Alexa ndru cel
Locurile
Bun, Dumbrava
Fosilifere
RoSie, Piatra L7 .L56 17.156 NU
Cernegura gi
Soimului,
Agarcia
Pang;rati $i
r,150/o
Tarciu qi ora5ul
Piatra Neamt)
6. ROSCt0270 Judetul NeamI
Van;tori (comunele
Neam! Agapia, B5l!5te$ti,
' Brusturi, Include
CrdcSoani, par!ial Parcul
G6rcina, Hangu, 30206 30205 Natural DA
Pipirig, RduceSti, Vendtori
Vanitori- NeamI Neamt
gi oragul Tirgu
.
Neamt) Si
judelul
Suceava
7. ROSCr0323 Judetul Neam!
Muntii (comunele
Ciucu lui Dimuc, Tarciu) 9i 59.541 NU
judelele Bacdu $i
Harghita
8. ROSCr0363 Jude!ul Neam!
R6ul ' (comunele
Moldova Dr;gdnetti, NU- in curs de
intre P;strSveni, elaborare prin
Oniceni $i
' Rduce$ti,
3.215 1028,8
proiect POS
MiteSti Timitetti, Mediu
Urecheni,
Tibucani),

Page 87 of 205
 judetele lasi 9i
Suceava
9. ROSCt0364 Jude!ul Neam!
R6ul (comunele
Moldova Bote$ti, Cordun,
Nu - in curs de
intre Dulcegti,
elaborare prin
Tupilali gi Gherdetti, Horia, 4.720 4.720
proiect POS
Roman Tupilali, VSleni,
Mediu
libuca ni gi oraul
Roman) 9i jude!ul
la si

10. ROSCr0355
Rdul Judelul Neamt NU - in curs de
Moldova (comuna elaborare prin
5.303 105
intre Drdg;ne9ti) $i proiect POS
Peltinoasa judetul Suceava Mediu
si Rusi
,
77. ROSCt0378 Jude!ul Neamt
Riul Siret (comunele
Se suprapune
intre Doljetti, Gadinti,
parlial peste
Pa$cani Si Horia, lon
3.7LI 7447 ,2 ROSPA Lunca NU
Roman Creangi, Sagna,
Siretului
Tdmdgeni gi
Mijlociu
oragul Roman) 5i
iudetul lasi

in concluzie este important de menlionat faptul ci ariile naturale protejate,, prin valoarea lor
naturalS gi gradul redus al intervenliei umane pe teritoriul lor, sunt cele mai bune exemple de
gestionare a patrimoniului natural, iar integrarea 9i corelarea acestora sub forma unor coridoare verzi
poate constitui o valoare addugatA mare pentru teritoriul iudelului Neam!.

4.3. Interacliunea Agriculturi - Mediu

Pe l6ngi sectorul industrial, sectorul agricol poate deveni o importanta sursi de poluare, cu
posibil impact negativ asupra calit;lii mediului (in special asupra apei gi solului), asupra biodiversitdtii
naturale cat Si asupra florei Si faunei, putand afecta sau chiar distruge unele ecosisteme.
Evolutia utilizirii solului in agriculturd in ultimii ani in Judelul Neam! este prezentate in tabelul de
maijos:

Evolutia utilizirii solului in agriculturi (suprafatE - hal

Page 88 of 205
Nr. -tJtflizare suprafata lhal
2@4 2005 2006 2@7 2008 2m9 2010 20tL 2012
Terenr
1. 170.555 t70.4s4 770.375 770.349 770.727 770.992 777.067 170.930 770.923
arabil
2. PStuni 68.432 68.168 68.739 58.94s 69.tO7 69.228 69.Us 69.774 69.905
Fenete 9i
terenuri
3. 40.624 40.99s 40.687 40.614 40.419 40.341 40.168 40.105 40.t70
inierbate
'
natural
Podgorii
ti
pepiniere
4. 1.082 7.O72 1.O84 947 972 684 705 780 676
, culturi
viti de '

Livezi ti
5. pePiniere 2.843 2.873 2.705 2.630 2.471 2.478 2.572 2.4L7 2.229
atbo.i
TOTAT
AGRICUtTURAl zA3.s& 283.S02 283.s90 283.48s 283.632 283.663 284.051 2l,,'.O02 283.905
Suprafati

lmpactul unor factori - precum eroziunea, alunec6rile de teren, zonele inundabile, efectele
acizilor, compactarea, deficitul de nutrienli etc. - asupra calitilii solului in Judelul Neam! se prezint;
dupd cum urmeazi:

lmpactul unei serii de factori asupra situatiei calitltii solului

Suprafata (hal
Factori diunato.i 2009 2010 20LL 2072
Eroziune 64.875,78 65.338,03 65.775.27 64.815,00
Aluneclri de teren 25.177,r2 2s.202,34 25.455,28 25.tt7,00
Zoneinundabile L4.971,99 76.08s,7L 16.808,19 14.972,00
Daune acizi 52.911,00 52.770,OO 57.767,00 10,4.269,00
E
o Compa€tare sol cauzate de lucriri
tu
improprii
63.339,86 67.952,64 68.U6,7s 63.340,00
z
E Deficit nutrienti 752.478,OO 755.474,OO 1s8.826,00 752.478,00
o
.El
Volum edafic redus 1.519,02 7.579,O2 1.519,02 79.364,00
Salinizare
Exces de umiditate in sol 63.805,00 65.875,60 66.276,79 63.805,00
Gleizare 4.894,27 6.033,63 7.239,L6 4.894,00
Pseudo-gleizare 17.380,06 L9.273,46 19.563,35 17.380,00
Seceti periodice 3.920,00 39.200,00
De$ertificare 1.519,00

Page 89 of 205
 inceea ce privette impactul a diferili factori asupra calitdlii solului se observd o majorare
considerabili a volumului edafic redus (grosimea solului p6nd la rocile compacte $i masive) ti a
daunelor cauzate de acizi.

4.4. Releaua hidrografici

Sistemul de Gestionare a Apei Neam! acoper; aproape intreaga suprafald a judetului, cu exceptia
pirlii estice care este acoperit; de bazinul hidrografic al R6ului Barlad. Lungimea retelei hidrografice
codificate a Judelului Neaml este de 2150 km; exist; un numdr de 39 de barai€ folosite pentru
produclia de electricitate, pescuit ti proteclie impotriva inundaliilor. Volumul total al acestor
acumulSri este de 1306,546 milioane m3.
Principalele r6uri in Judelul Neamt sunt Siret, Moldova, Bistrita, Ozana gi Tazleu. Principalele
caracteristici ale acestor rauri sunt prezentate succint in tabelul de mai jos.

DeversSri Deversdri medii

Nr Statie
Riuri maxime in 2010 multi-anuale
Hidrometrici '
(m'/s) (63/s)
Bazin hidrografic Siret
Nicolae
7. Siret t92 / 27,rO 37,7
BSlcescu
2. Moldova Roman 473 / 7,O8 31,9
3. Bistrila Frunzeni 767 / 25,LO 19,0
Neamt
4. Dumbrava 77,2 / 6,08 1,s2
(Ozana)
5. TazlSu Tazli u 62,s/ 22,1O 1,33

Apele subterane reprezintd principala sursi de alimentare cu api pentru populatia judetului; apa
subterani este folositi ca sursd centralizatd pentru zonele urbane gi ca sursi localS - fant6ni, fronturi
de captare-pentru zonele rurale.

Page 90 of 205

/
 c
o
ot

o,
f I
f, u, .t
st s IbB
a;
aii !a
EI ,:EEEt !{
€r
IE F-EFE!
'lo
.gE
EI
ET EE
ot
.a .a
qE E;ssi oE
9o
o
-
uJ
o
5
..lli 3
(,
6
rif
$*
t$
EE
?
r3
te
€1
s$
(/,=

.
UJ
-
5
:)
UJ
o
?
=

o a
tr ul
o
c.
t
o
o '!i
o :
t
e
o
= c,
UJ
I
E
a:
UJ
t
 Colitoteo rdurilol
t
ReJeaua hidrografici cuprinde bazinul hidrografic al 16ului Siret. Afluenlii principaliai Siretului
sunt raul Bistrila $i r6ul Moldova, iar un afluent principal al rdului Moldova este raul Neam! (Ozana).
Sursi important; de api de suprafald pentru productia de apd potabili este sursa de suprafatd BStca
Doamnei pe reul Bistrila care face parte din bazinul Siret / Bistritra.

Legend.

_ Foarte bunr
Euna
ModGr.ta,
'Shbr
- Foaata3hba
R|l|tincrmnhoril .
- lrcud
- Gndt!

a\

Resursele de apd subterand sunt disponibile in vdile raurilor principale 9i intr-o mdsurd mai mic;
in viile afluenlilor. Unele dintre aceste surse sunt poluate de activit;lilb agricole, localii de depozitare
a deqeurilor, deversarea de ape uzate, industrie $i alte activitdli. Principalele surse de ap; subteran;
folosite pentru produclia de apd potabili sunt Vaduri (sistemul Piatra Neamt), Simionetti (sistemul
Roman), Lunca Si Preuteu$ti (sistemul Tirgu Neam!) ti Timise$ti (sistemul lagi). Acestea sunt localizate
in v;ile Bistrila, Neam! Si Moldova. Urmitoarea figuri oferd o perspectivd asupra surselor de apd
subterand:

Laltndr

illi r..t"'
E-
^d.6.rn.
mTITn #Xi*

Sutso : Moster Plonuljudelului Neomt - APA SERV S.A.

Page 92 of 205

//
 Retelele de infrastructurd rutier;, de ap6 gi canalizare provoace probleme in majoritatea
judetelor din nord-estul !5rii. Tehnologia industrial; gi agricolS este in mod evident invechiti,
personalul'are un nivel sc;zut de calificare, existA totodat; probleme de mediu cauzate de lipsa
resurselor de apd, despiduriri, alunecdri de teren de amploare $i existenla stratului freatic la mare
adancime.

Lista operatorilor economici care administreaz; retelele de apa/canal

1. Compania Judetean; Apa Serv S.A. este operator regional al Serviciului Public de alimentare cu
apd Si canalizare din judelul Neaml.

Aria de operare Apaserv in judetul Neaml este impe(iti ?n trei zone:

- Zona Sud: Piatra-Neam! - Bicaz;

- Zona Estl Roman;

- Zona Nord: Tirgu NeamI.
in prezent compania.asigurd:
- servicii de furnizare a apei potabile in:
- 2'municipii: Piatra-Neam!, Roman;
- 3 orase:nrgu Neam!, Bicaz, Roznov;
24 comune: Alexandru cel Bun, Dumbrava Rogie, S;vinesti, G6rcina, Girov, Dochia, Zine$ti,
Bode$ti, Dobreni, $tefan cel Mare, Tasca, Horia, Tdm5geni, SibSoani, Cordun, 86ra, Riucegti,
Grumizegti, Vandtori, B;ll5te$ti, Agapia, p;strdveni, Timise$ti, Brusturi.
- servicii de colectare Si epurare a apelor uzate in:
- 2 municipii: Piatra-Neam!, Roman;
- 3 orage:Tirgu Neam!, Bicaz, Roznov;

- 4,comune:Alexandru cel Bun, Savinegti, Horia, Brusturi.

2' S.C. APAVITAL S.A. la$i

deservette comunele Timitegti, Doljetti, Sibioani (sat Traian), operatori
economicidin zona Roman (S.C. Mittal Steel S.A., S.C. Suinprod S.A., etc).

Page 93 of 205
 '' o

H I
E
I! 1 r35
E
I t :I!
EI
,,
tc r3
ii
I

5 .
{l , i
J
s
i
3
D\
€
!
t
II
{;', I !

iiitiii
E
I !
I 6
d
!t
I '"1 "I
s

I
I t.
F

l
l
I
!

:,
t

o5
=t
ox
-c
8[
lU ur
Ed f;
ad I
EP
o< t
3E
HE
o=
f€
EH

/
Alimeiilire cu apd

Toate oragele din judel Si aproape 42 yo din localit6li beneficiazi de sisteme existente de
alimentare cu ap5. in special pentru componentele vechi ale acestor sisteme pot fi prezentate
succint urmAtoarele probleme principale depistate:

Probleme generale:

. Pierderi mari de api (peste 50 %);

o Avarii conducte pe perioada refacerii drumurilor;
o Conduite din azbociment in unele segmente de relea (care sunt totu$i in curs de inlocuire).
Probleme gpecifice oentru Judetul Neamt:

o Pericol pentru sursele de api de suprafali:

Raul Bistrila: risc sporit de poluare rezultend din bazinul hidrografic extins (intreaga zond localizati
in Rom6nia)
. Sisteme de transport lungi
o Niveluri de presiune scdzut; parlial ca urmare a sistemelor invechite

Principalele probleme critice sunt legate de calitatea apei, in specialin cazul pulurilor din zona
rurali. Pentru asigur8rea conformdrii in sectorul alimentdrii cu ap5, toate comunele afectate de
calitatea precari a apei trebuie sd beneficieze de sisteme adecvate de alimentare cu apd. Alte
probleme critice sunt reprezentate de valoarea redusi a analizelor de api gi de pericolul potential
pentru suriele de apd de suprafald. Sunt necesare eforturi generale in domeniul controlului calitdlii
apei, protecliei ti totodatd in domeniul reabilit;rii ti protecliei surselor subterane.

Apa uzati
Abordarea in domeniul colectirii $i traterii apelor uzate este determinati 5i ea de datele
impuse pentru conformare p6nd la care trebuie implementate valorile ridicate pentru efluent. in
primul r6nd trebuie sd se asigure imbundtdlirea tratdrii apelor uzate, care la r6ndul ei trebuie sd fie
derulati impreuni cu misuri de reabilitare hidraulicd pentru relelele de canalizare existente.

Princioalele obiective in domeniul apelor uzate sunt:

o reducerea in mod eficient a infiltririlor in sistemele de colectare a apelor uzate;

. operarea eficienta a facilitSlilor existente de epurare a apelor uzate,
. eliminarea oricdror riscuri de contaminare provenind de la consumatori non-casnici;
. cre$terea gradului de conectare la sistemele de colectare a apelor uzate.

in ce'ea ce priveste situalia staliilor de epurare din jude!, acestea sunt vechi $i in stare
degradatd, devers6nd efluentul direct in rauri $i emisari. Situalia este cauzat; preponderent de
faptul cA facilitSlile existente nu funclioneaz;, sunt vechi ti au o proiectare invechitd sau sunt intr-o
stare avansatd de degrada re.

Prin proiectul ,,Reabilitarea 5i extinderea sistemelor de alimentare cu ap; Si de canalizare in

judelul Neimf" din POS Mediu, faza 1 sunt in derulare o serie de lucriri de reabilitare $i extindere a

Page 95 of 205
relelelor de alimentare cu apd 5i canalizare, precum $i a staliilor de tratare ap5 ti epu/are apd
t
uzatd. Prin acest proiect se urm;reste cre$terea calitdlii serviciilor de alimentare cu ape $i
canalizare, precum $i cretterea ratelor de conectare a populaliei din aglomeririle mari (peste
10.000 locuitori) in vederea conform;rii cu directivele europene.

in urmdtoarele faze ale acestui proiect se urm;re$te cre$terea calitd!ii serviciilor de

alimentare cu apd gi canalizare, precum $i cre$terea ratelor de conectare a populaliei din
aglomerdrile mici (sub 10.000 locuitori) in vederea conformdrii cu directivele europene.

Sistemele de colectare a apelor uzate trebuie si fie extinse pentru a include intreaga
populalie deservitS. Sistemele existente de colectare a apelor uzate sunt in stare avansatd de
uzur;, ca urmare a nivelului mare al exfiltririi apelor uzate $i infiltrarilor / conectirilor intre
colectoarele de ape uzat; $i cele de apd pluvialS.

4.6, Poluarea apei

Surse majore de poluore

in mod curent, sursele majore de poluare in jude! sunt:
o Marile aglomer5ri urbane care deverseazd cele mai mari ihcdrcdii poluante (substanle
organice, amoniac, metale grele etc.) din statiile de epurare municipale ti industriale
cu randament de tratare insuficient. Un procent ridicat al statiilor de epurare
existente funclioneazd inadecvat ca urmare a lipsei de fininlare, lipsei de
management gi capacitate de operare, folosirea de echipamente invechite 5i depdsite
Si recurgerea la procese de tratare inadecvate.

. Agenlii producitori de energie termic; 5i electric;, industria de procesare chimici gi

industria prelucritoare a metalelor, care deverseazd cele mai mari volume de apd
uzat;.
. Rampe municipale sau industriale de depozitare a de5eurilor solide, cu sisteme
inadecvate sau inexistente de colectare Si tratare a levigatului, care este deversat in
cursuri de api.

Surse difuze gi punctuale de poluare din agriculturi (zootehnie, cre$tere a animalelor

etc.).

Urmdtorul tabel prezinte statutul curent al Staliilor de epurare existente in Judetul Neamt.

Stalii de epurare existente in Judelul Neamt

Lungime R6ulin care

Populalie Tip Starea curente a statiei de
Localitate refea se
racordati SEAU €purare.
canalizare deverceazi

Componenti
m P,E. Sta re
statie

Piatra 89.,500 58.859 M+B Lucriri civile: Adecvat Raul Bistrita

Page 96 of 2Os

//
 Stalii de epurar€ existente in Judetul Neamt

Lungime R6ulin care

Populalie Tip Starea curenti a staliei de
Locdlitate retea se
racordat; SEAU epurate
canalizare deverseazi

Componenti
m P.E. Stare
statie
Neamt

Partea
Adecvat
electromecanica

Roznov 13.000 2.190 M+B Lucr;ri civile: Inadecvat Reul Bistrila

Partea
Inadecvat
electromecanici

Bicaz 15.000 5.700 M+B Lucrdri civile: Adecvat Raul Bistrita

Partea
Adecvat
electromecanici

Roman 61.000 54.600 M+B Lucrdri civile: Inadecvat RSul Siret

Pa rtea
Inadecvat
electromecanici

Tirgu
Neaml
24.000 7 .424 M+B Lucr;ri civile: Adecvat R6ul Neam!

Partea
Adecvat
electromecanici

in ceea ce prive$te situalia locuitorilor cu locuinlele conectate la sistemele de canalizare gi

epurarea a apelor, la sf6rgitului anului 2013, remarcdm urmdtoarele:
- ,3O,5Yo din populalia total; a judelului Neam! este conectatd la stalii de epurare
ordSene$ti (procent aproape identic cu media regionalS)
- 3L,46Yo din populafia totald a judetului Neamt este conectatd la sisteme de canalizare
cu dpurart!

Analiz6nd situalia populaliei deservite de sistemul public de alimentare cu apd, pentru anul
2012, remarcdm faptul cd 47,88%o din populalia totali a judetului Neaml este deservitd, cu peste 7
procente mai mult dec6t media regionalS.

Page 97 of 205
lmpoctul deversdrii opelor uzote
t
Prin prisma utiliz6rii apelor de suprafalS $i subterane, impactul apelor uzate deversate
(tratate sau netratate) poate fi multiplu. Cele mai relevante impacturi sunt:

. lmpact negativ asupra utiliz;rii surselor de suprafali / surselor subterane ca Si surse

pentru ap; potabile.
. lmpact negativ asupra utilizdrii surselor de suprafali / surselor subterane pentru
irigAri.
. Reducerea gradului de utilizare a apelor de suprafald pentru pescuit.

. Folosirea apei de suprafalit / apei subterane pentru domenii industriale (apa de

rdcire, apa tehnologicd, apa de spilare)
. lmpact negativ asupra utiliz;rii apelor de suprafalS ca Si zone de agrement in regiuni
cu importante concentrdri de populalie.
. lmpact negativ general asupra ecosistemelor acvatice ale emisarilor care necesit;
protectie.
Problemele de calitate a apei provocate de deversdrile de apd uzati pot fi de ordin igienic,
toxic, fizic sau estetic.

lmpoct osupro opetor de suprolotd

Apele de suprafa!; sunt preponderent afectate de deversarea de ape uzate ordsene9ti gi

industriale netratate sau tratate insuficient. Aga cum s-a descris in capitolul precddent, majoritatea
staliilor de epurare existente funclioneazd cu randament foarte sdzut. intruc6t sistemele de
aerare ale bazinelor de ndmol activ nu funclioneazS, procesele de tratare sunt reduse la
sedimentarea suspensiilor solide.

Sursele de poluare din judetul Neaml conform APM Neamt, sunt:

Volum Grad
Domeniul
ape uzate Poluanfi de
Surce de poluare de Emisar
evacuate siecifici epurare
activitate (mil.m3l -%-
Piatra Neamt
Retea
fibrd de celulozd,
canalizar
colorantri, produgi de
S.C. Petrocart S.A. 2L12 e 0,30 M,B
incleiere, Alr(S04)3, etc/
ordgenea
CBOs, CCOCT,MTS
sc5
agentri deszd pezire
carosabil, produse
Inspectoratul de petroliere, factori de
8424 -il- 0,30
Polilie Neam! contaminare biologicS/
CBOs, CCOCT, PO4'z-,
MTS, subst.extractibile

Page 98 of 205

//
 factori de contam inare
biologicS, produ$i chim.
5.C. TYC IMPEX de dezinfeqie,
5610 -t t- o,o7
s.R.L. detergenli/CBO5, CCOCT,
subst. extractibile, PO42-,
MTS
amelioratori, enzime de
S.C. Paliria Com fermentalie, acid folic,
1581 -t t- 0,03
s. R. L. proteine,etc/MTS,
CCOCT, CBo5, NH1-
factori de contaminare
biologici, produgi chimici
Grup Scolar Ghe. 1,18
8532 -t t- pt.dezinfeclie,
Ca rtid n u
detergenli/ PO4'l-, MTS,
subst. extractibile
aditivi alimentari:
coloranli, aromatizanti,
indulcitori, agenti
S.C. Kubo lce
7552 -t t- 0,03 gelifiere, agenti
s. R.L.
frigorifici, etc/ CB05,
CCOCT, MTS, subst.
extractibile
factori de contam inare
biologicd, detergenli,
Grand Hotel produgi chimici
5 510 -l t- 1,10
CeahlSu S. R.L. pt.dezinfeclie etc/cBO5,
CCOCT, NHr*,
PO12-,subst. extracti bile
factori de contam inare
biologici, detergenli,
S.C. Rocom produti chimici
5510 -l t- 0,20
Central S.A. pt.dezi nfeclie etc/CBOs,
CCOCT, NHr',
POa2-,subst. extractibile
factori de contaminare
biologicd, produgi chim.
S.C. Valrodim de dezinfeclie,
lmpex R.L.
5610 -il- o,o2
S. detergenli/CB05, CCOCT,
subst. extractibile, PO42-,
MTS
bacterii, viruSi, toxine,
alti factori de
contaminare M+dezin-
Spitalul J udelean 8610 -il- 4,4
biologicd/CBOs, fect.
PO+'z-,CCOCr, MTS,
subst. extractibile

Page 99 of 205
//
 amelioratori, enzime de
S.C. Liciu Pan fermentqtie, acid folic,
1581 -t t- 0,05
Prod S. R.L. proteine;etc1l-v1T5, ..

CCOCT, CBO., NHnt

amelioratori, enzime de
fermentalie, acid folic,
S.C. Panmont S.A. 1581 -t t- 0,10
proteinb,etc/MTS,
CCOCT, CBos, NH4'
nitrozamine, aditivi
S.C. Prod Prosper alimentari: coloranji,
1011 -il- 0,0058
aromatizanti/ MTS,
s. R. L.
cBos, ccocr
nitroza mine, aditivi
alimentari, factori de
S.C. Dustim Prod contaminare
1013 -lt- 0,10
1

s. R. L. biologicS/CBOs, CCOCT,
MTS, PO42-, subst.
extractibile
coloranli, compugi
organici volatili din
S.C. Langellotti vopsele, solventil=;f ibre
1511 -t t- 0,33 M
lmp. S. R.L. textile fine, pulberi/NHr'
CBOs, CCOCT,MTS,
subst.extractibile
metale grele, subst.
organice oxidabile,
S.C. Feromet S.A. 2593 -t t- o,r7
etc/cBo5, ccocr,
subst.extractibile
amelioratori, enzime
de fermentatie, acid
S.C. Vinalcool S.A. -il- 0,08
folic, proteine,etc/MTS,
CCOCT, CBOs, NH4''

Bicaz
coloran;i, compugi
Retea organici volatili din
S.C. Canguro canalizare vopsele, solvenli;fibre
1310 o,o7
Wool S.A. oraseneas :extile fine, pulberi/NHr'
ca CBOs, CCOCT,MTS,
subst.extractibile
bacterii, viru$i, toxine,
alli factori de
contaminare
Spitalul Or;tenesc 8610 -t t- o,o4
biologici/CBOs, '
PO4'?-,CCOCr, MTS,
subst. extractibile

Page 100 of 205

 produ$i petrolieri,
hidrocarburi
510 -t t- 0.07 aromatice/NH4', PO42-,
substanle extractibile,
MTS
Roman
Retea
canalizare pH,CB05,CCOCr, MTS,
S.C. Turoag S.A. Hotel 0,09 S1+ H2S, subst.extr.
orSgeneas
NHa', Pr.
c;
SpSlitorie
pH,CBO5,CCOCr, MTS,
S.C. GRUP-ROYAL auto, pretratare
' alim. -t t- 0,72 52 + H2S, subst.extr.
s. R. L. mecanicS
pu blicd
NHq*, Pr.

pH,CBOS,CCOCr, MTS,
S.C. NEMASE Motel -t t- 0,28 Sz+ H2S, subst.extr.
NHrt, Pr.
pH,CBOs,CCOCr, MTS,
S.C. Cord-
Abator -t t- 0,01 S2-+ H2S, subst.extr.
Company
NHa', Pr.
Dezinfecti pH,CB05,CCOCr, MTS,
pretratare
S.C. PROTAN S.A. e -t t- 0,03 S1+ H2S, subst.extr.
ecologici mecanic;
NHq., Pr.
pH,CB05,CCOCr, MTS,
Spital Municipal Spital -l t- 7,54 S2'+ H2S, subst.extr.
NHq', Pr.
pH,CB05,CCOCr, MTS,
Spital
Spital -t t- 0,3 Sa+ H2S, subst.extr.
Precista
NHa', Pr.
pH,CB05,CCOCr, MTS,
Grup $colar gcoald,
-t t- o.22 S2'+ H25, subst.extr.
VASILE SAVU cantinS
NHq', Pr.
pH,CB05,CCOCr, MTS,
Colegiul Tehnic gcoa ld,
DAN U BIANA cantin;
-il- o.37 S2-+ H2S, subst.extr.
NHa', Pr.
pH,CBO5,CCOCr, MTS,
Prelucr. pretratare
s.c. UMARO S.A.
metalice
-il- 0,10 Sz+ H2S, subst.extr.
chimic;
NHr*, Pr.
pH,CBO5,CCOCr, MTS,
Seminar Teologic gcoal6,
-tt- o,23 S2'+ H2S, subst.extr.
SF. GHEORGHE cantin;
N Hr*,Pr
pH,CB05,CCOCr, MTS,
Seminar Teologic gcoal6,
Franciican cantini
-il- o,32 S2'+ H2S, subst.extr.
NHa*,Pr.

Page 101 of 205

 U
Depozit pH,CBO5,CCOCr, MTS,
S.C. PETROM
prod.petr -t t- 0,15 S2-+ H2S, subst.extr.
Depozit PECO
oliere NHa*,Pr.
StaIie
ca rburanti pH,CBO5,CCOCr, MTS,
SC OMV -t t- 0,13 S2-+ H2S, subst.extr.
alim. NHq*, Pr.
publice
pH,CBO5,CCOCT; MTS,
Mordrit-
SC
ind. alim. -t t- 0,26 Sl+ H2S, subst.extr.
Panificalie SA
NHq*,Pr
pH,CB05,CCOCr, MTS,
SC Mira-Lucia SA ind. alim. -il- 0,31 S2-+ H2S, subst.extr.
N Hat,Pr.
pH,CBOS;CCOCr, MTS,
Unitate
u.M.01147 -il- 2,2 SL+ H2S, subst.extr.
militari
NHa',Pr.
pH,CBO5,CCOCr, MTS,
Liceul cu Program gcoalS,
-t t- 0,15 52-+ H2S, subst.extr.
Sportiv cantind
NHa*,Pr.
pH,CBO5,CCOCr, MTS,
Agricol,
5.C. MARSAT S.A. -t t- o,o7 Sz+ H2S, subst.extr.
siloz
NHq*,Pr
pH,CB05,CCOCr, MTS,
Grup
ISU PETRODAVA
pompieri
-il- 0,0004 $2 + H2S, subst.extr.
'
NHa'.Pr.
Tg. Neamt
ReIea
Regia NalionalS a Amoniu, CBOs, CCO-
Prelucrare canalizare
Pidurilor 0,116 Cr, Extractibile, H2S+S2-,
a lemnului o16geneas
RomSilva Suspensii.
ci
Amoniu, CBO5, CCO-
Prelucrare
S.C. LA DORNA -il- 0,859 Cr, Extractibile, H2S+S2-,
a laptelui
Suspensii
Amoniu, CBO5, CCO-
Prelucrare
S.C. 1 DECEMBRIE -il- 0,0585 Cr, Extractibile, H2S+S2-,
a laptelui
Suspensii
Surso : Moster Plonul judetului Neomt - APA SERV S.A.

4.7. Situafiadegeurilor
Activit5tile socio-economice Si industriale din Judelul Neam! duc la generarea unor volume
substantiale de degeuri casnice Si industriale. Gestionarea colectdrii, transportului 5i depozitdrii
acestor deseuri nu a fost o prioritate principald in trecut Si, in consecin!;, starea mediului induce
un anume risc populatiei.

Page 102 of 205

 Managementul degeurilor solide reprezinti una dintre cele mai critice probleme de proteclie
a mediului.

Deseurile urbane sunt compuse din deSeuri casnice, de$euri generate de companii Si institulii,
degeuri stradale, degeuri organice din parcuri qi gridini, c6t gi degeuri provenite din activiteli de
construire ti demolare.
in judelul Neam!, managementul deseurilor urbane nu a ajuns inci la standarde europene; in
zonele rurale, nu s-a implementat inc; un sistem general de colectare a degeurilor.
in zonele urbane, managementul de5eurilor urbane - colectare, transport gi depozitare - este
asigurat de cateva companii de salubrizare, care acoper; doar municipiile gi oratele ti ceteva sate
din imprejurimile acestor zone urbane.

Situalia depozitelor de degeuri in exploatare in judetul Neamt

Depozite municipale conforme

Nr. Capacitate disponibill de depozitare

Judet Depozit Operator
Crt. la sfartitul anului 2012 (mc)
Celula 1:
,,Asocierea 5.C. Rosal
Sistat5 depozitarea
1 NEAMT Piatra Neamt S.R.L. - 5.C. Salubritate
Celu la 2:
s.A."
Ls02L3,29

Depozite industriale (de produ4ie) nepericuloase

Suprafala Anul programat

Observatii
Agent economic Adresa ocupati pentru inchidere
(ha)

Arcelor Mittal Roman

SimioneSti
Tubular Product S.A. 0,00s 2032 conform
comuna Cordun
Roman-halda noui
S.C. Cersanit Romania S.A.
Roman 0,072 2034 conform
Roman-halda noud

Lista incineratoarelor de degeuri din judetul Neamt care se aflS sub in€identa HG L28|2OO2
privind incinerarea dg5eurilor
- SC Carpatcement Holding SA -
Fabrica de ciment TaSca ca o facilitate pentru tratarea
termic; a de$eurilor; in prezent nu coincinereazi degeuri municipale.
Instalatie LocaJie Tipul Capacitatea Tipul de degeuri
proiectati (t/anl
Instala!ie de fabricare - degeuri solide -
ciment Tatca
Cuptoare rotative Ciment - 1.200.000
72to e/zi
pentru clincher tone/an
Carpatcement - deSeuri lichide -

tt Page 103 of 205

Holding S.A. - Fabrica 16,8 tone/zi
de ciment Tasca
Anvelope uzate, uleiuri uzate Si emulsii, de$euri afe la.fabricarea lacurilor gi
vopselelor, degeuri de hartie Si carton, degeuri de lemri, degeuri plastice,
Tipuri de degeuri co-
degeuri textile, degeuri din batal (fracJie solidd 9i lichidi), degeuri de la
incinerate
rafinarea petrolului, cleiuri, adezivi gi solvenli, n6moluri de la statiile de
epurare si de la fabricarea hartiei.

- S.C. Kober S.R.L. Turture$ti Girov, judelul Neamt detine o instalalie de, incinerare pentru
-
ape chimice rezultate din activitatea proprie, cu o capacitate de 1.500 t/an.

4.8. Riscuri de mediu

Riscurile de mediu prezentate mai jos au fost extrase din cadrul "Schemei cu riscurile
teritoriale din zona de competenlS a Inspectoratului pentru Situalii de Urgenti Petrodava al
judelului NeamI".

Fenomene meteorologice periculoase

lnunddlii
Teritoriul judelului NeamI aparline in proporlii aproximativ egale sectorului cu climd de
munte (partea de vest) $i celui cu climA continental; - !inutul climei de Aealuri, districtul
Subcarpa!ilor estici gi par!ial Podigului Central Moldovenesc Uum;tatea de est).
Cantitdlile medii anuale de precipitatii cresc gradat de la est c5tre vest, de la 550 mm in est.
la peste 1000 mm in vest. Zona montand Si subcarpatic; cu altitudini mai mari primeSte anual intre
800 Si 1050 mm, sectorul de podig intre 600 9i 800 mm (Piatra-Neamt - 549 mm, Tirgu Neaml - 572
mm) iar pe vdile largi ale Bistrilei, Moldovei $i Siretului intre 550 5i 600 mm (Rbman - 529 mm).
Cantitatile medii ?n luna iulie variazd pe mai mult de jum;tate din suprafala judelului intre 90 $i
140 mm, iarin valea rSului Siret scad p6nd la 70 mm.

Seceta este un fenomen deseori intalnit in timpul verii. Cantititile medii ale lunii ianuarie se
incadreazi intre 30 ii 70 mm, iarin zona montan5 80 mm.
Inundaliile sunt in multe cazuri amplificate de activit;li umane ca: depozitarea de materiale gi
degeuri pe maluri care sunt antrenate la ape mari 5i produc blocaje in special la travers;ri,
reducerea secJiunii de scurgere prin executarea de lucriri de traversare, executarea de constructii
neautorizate in zonele inundabile ale cursurilor de apd, in mod special imprejmuiri 5i anexe
gospodiregti.
Toate comunele din judel pot fi afectate mai mult sau mai pulin de inunbatii, cu exceplia
comunei Si bSoani.
Acest tip de risc poate afecta in jude!, cu aproximalie, urmdtoarele oblective aflate in zona
inunda bilS:
. 2300 gospoddrii individuale;
. 97 societili comerciale sau institulii publice;
. 9049 ha terenuri agricole;
. 232 km de drumuri;

Page 104 of 205

/
 Secetd hidroloEicd

Seceta hidrologici este caracterizati prin micsorarea accentuati a debitelor pe cursurile de

api, din care unele sunt afectate intermitent sau prelungit de fenomenul de secare. Lipsa debitelor
pe cursurile de ap6 afecteaz; consumatorii de apd care au stalii de captare in bazinele unor astfel
de cursuri de api. in judelul Neaml zona afectate de secetd hidrologici se aflS in bazinul
hidrografic al 16ului Moldova cu afluenlii de dreapta cei mai importan!i, respectiv 16ul Neam!
(Ozana) gi paraul Topolita.

Ploi cu corader de avercd

Ploile cu caracter de aversi sunt mai frecvente in zonele de munte: municipiul Piatra-Neamt,
ora5ul Tirgu Neam1, comunele Piatra $oimului, Tazl;u, Tarciu, D;muc, Bicazu Ardelean, Borca,
Farca$a, Poiana Teiului, Bicaz Chei $i Pipirig.

Grindind
Conform istoricului, localitilile cele mai des afectate de cdderi de grindind se afli in zona de
sud a judeiului, de-a lungul comunicaliilor Piatra Neam!-Costiga gi Rom6ni - Secuieni, in zona de
nord, pe direclia Tirgu NeamI - P;strdveni, qi in zona de est - localit6lile Sibeoani, Gherie$ti,
Timigeni, Doljegti, StAnila, lcugegti, Valea Ursului, Oniceni, Boghicea gi Bira;
Ninsori obundente viscolite care blocheozd circulat o outo se inregistreazS in special pe traseele
ti
Piatra-Neamt - Brusturi, Piatra Neam! Roman - Poienari, Bicaz - potoci, petru Vodd - pluton,
-
Romani - Moldoveni - Secuieni, Piatra Neam! - M;rgineni, Girov - gtefan cel Mare - Dragomiregti
- Rdzboieni etc.;
Intensificdri ob vAntului cu aspect de tornadd au avut loc in Tirgu Neam!, Ceahl6u, GrinJies Si
Poiana Teiului;

ingheg

O particularitate a judelului NeamI o reprezint; fenomenul de zipor de pe raut Bistrita.

LocalitSlile afectate de acest fenomen fiind Poiana Teiului, Farcasa gi Borca.
lncendii de pHure
Suprafala fondului forestier din judelul Neamt este de 262.445 ha, din care 224.205 ha sunt
acoperite cu pdduri. Acesta este r;spandit pe toat5 suprafala judelului, cu o pondere mai
insemnatS in jumetatea vestid, acolo unde gi relieful este muntos.

Suprafetele impidurite care pot fi afectate de incendiile de pddure reprezintd cca. 60 % din
suprafa!d.
Fondul forestier al judetului Neamt este format din paduri de molid, pin, brad 5i alte conifere
care posedd o mare capacitate de ardere, precum Si din diferite categorii de foioase care au o mai
mic; capacitate de ardere (stejar, mesteac;n, plop de munte, etc.).
Posibilitatea producerii incendiilor de pidure este relativ ridicat;, mai ales in perioadele
secetoase gi in zonele perimetrale agezirilor umane.

Zonele impidurite care prezintd factor de risc pentru producerea acestui tip de situalie de
urgenla sunt situate pe raza ocoalelor silvice Vaduri, Gercina, Roznov, TazlSu, Tirgu Neam! Si
Viratec.

Page 105 of 205

 Perioadele in care se produc incendiile de pidure sunt in lunile martie -'aprilie, dar gi pe
toatd perioada verii (daci sunt veri secetoase), cat Si toamna (septembrie - octombrie). in ultimii
ani s-au inregistrat in medie cate 3-4 incendii pe an la nivelul intregii pireclii.Silvice Piatra Neamt,
toate afectend litiera.
Fenomene distructive de origine geologici

Cutremure de pdmdnt
Teritoriul judetului Neam! poate fi afectat de migcdrile seismice,din zona Vrancea situatd la
cca. 150 km depirtare. DeSi au fost inregistrate mi$c6ri seismice cu epicentrul in zona Tazldu,
probabilitatea de aparilie a unor astfel de mi$cdri cu epicentrulin judetul Neamt este redus6.
Conform normativului menlionat, judetul Neaml este situat in totalitate in zona de
intensitate seismice vll (exprimati in grade MSK rotunjite la numere intregi).
Pericolul producerii unor alunecdri de teren ca urmare a mi5cdrilor seismice este prezent pe
din suprafala judetrului Neam!, procent ce reprezintS relieful muntos, cu pante mari, cu
cca. 48,60/o
o mai mare susceptibilitate la alunecdri de teren.

Aparilia unor migcdri seismice in alte zone ale Romaniei (Fdgira', Banai, Moldova Noud,
in zone invecinate sub limita a 200-300 km din Moldova gi Ucraina este posibi15 (existd
Carei) sau
sub aspectul hazardului), dar nu prezintd importan!5 ca risc (probabilitate.$i intensitate foarte
reduse).

Ca urmare a migcdrilor seismice sunt posibile aparilii locale a unor dezastre complementare
la construcliile Si instalatiile tehnologice. Vechimea in serviciu a constructiilor industriale din
judeJul NeamI este variabild. Acestea cuprind instalatii ce lucreazd sub preslune, folosesc
substante toxice, iar avarierea lor ar putea produce pierderi de vieli omenetti, mari pagube
materiale, precum $i importante dezechilibre ecologice.
Depozitele de carburanli, care sunt amplasate in mod curent in perimetrele construibile,
reprezint; o sursd de explozii Si incendii.
Aluneciri de teren
AlunecSrile de teren ca situatie de urgenli independentd nu prezintS Feriodicitate. Fiind o
pierdere de echilibru a unui masiv de pdm6nt, ele sunt provocate 5i favorizate de alterarea calitSlii
pSmenturilor (prin umezire, interzicerea traseelor tradilionale de circulalie, eliminarea apelor
subterane etc.) de cre$terea valorii sarcinilor gravitalionale (constructii, depozite de pdm6nt sau
materiale) sau de intervenlii neautorizate, fird o bazd corectS asupra geometriei sistemului
(sdpdturi locale la bazd, Santuri, tunele, cre$terea unghiului de pantd a taluzurilor). Ultimele doui
cauze ale alunecirilor de teren, fiind provocate prin intervenlii umane, pot fi prevenite $i Iinute
sub control, eventual prin severe mdsuri coercitive.

Zonele cu potenlial ridicat de producere a alunecdrilor de teren se gisesc pe teritoriul

urmdtoarelor localititi: Piatra-Neamt, Bicaz (lzvorul Alb, Potoci), Bicazu Ardelean, Bira, BorleSti,
Bote$ti, Dobreni, Dulcegti (Corhana), Fiurei, lcugegti, Moldoveni, Pdstrdveni, R;uceSti, Rizboieni,
Romani, Sagna, gtefan Cel Mare, Tupilali Si Urecheni.

Zonele cu potential mediu de producere a alunecSrilor de teren se gdsesc pe teritoriul

urmitoarelor localitdti: Agapia, Biltdte$ti, Borca, Ceahliu, Farcasa, G6rcina (Cuqjdel), Hangu, lon

Page 105 of 205

 ' ceang5, PiatrE Soimului, Pipirig (Dolhesti, Pluton), Poiana Teiului (Petru Vodd) gi Tagca (Tatca Deal
-:-slHamioaia).

Page 107 of 20S

N,
 o
n|
.s5 o

T ; =fip !6*:
E=6-^ .2
d)
l!i!.=
dlqr|!'cr
@
o
o,

;hi
:zt ;.= E ,hE
!r ee-. X 6 -E .g
:=;: ; $ 'F : ;
oE7

.I
o,

t=5E sq"f c -
o= o Ty Ef d= - F
c o >-(lJro!!''Of,=
:=g .!
'ii ;= E
t{:e € g TF 6 oE
E8. I
=
g .! i .: c3
E
b
;i; S ;E -E o-^
,H,= U
:: .,:! .-.: L 'i:
: F o.' _q ::
)(!
=
-o
t,$;
-t'-6:=|!
66's
c>xElC-Ff!
,E * 5E
3,*,h €- oJ'.\E o;9FIc
iie* E
.8.b €8P E e E
3

€g,H 3 EE F-AE
g:E
R.=.:
ie.9. g; dF
6.:a
sg
j^
.: jj
.gEA e e.E s68 E*S
F'UL - o
E='F l!EE ,F
a ""
g q

gi* A t:q€PE
-c *l(! E
(E (E F o
FHr b a)

'0,6 6 E 8:I ;=3-e- S ,faE

grF:6=
EEg E i;B;5I EgE Isf !€'eE*s gea
:
! &"gS

Hfi9 i *iHii"q
T!J ,d-!E.EE;-3 €*{ TEI E EE;
3na,e.:33'P; ';Eo
E:[:8.^: EE E; -: €*i c * { # r l s E F g g=
IU
!
G

o gEigg =
a€=a;=sgEl cl
crl S,EgeEEBSE€t'sH
-J c J u o_
bo -J (u o- .i trJ cl
c EI
o_

o. <l

l-o
ls
lN
g:=
lE -q
sj €3 'E
.::=0
5o lf
ldJ ri
E lo '.f, oA J
(EELo
q,
tt lgl o 9.9 -; 6 :o
liB (u :-- .o.: '-^ (u C, f
|!
5
l'- =
letE :5'
o (J
€fi g€ $
I
t l3i E -o:* i:9.g
lo -i.!2 (u t|l
(uc -.:
E3 5il !
(E
l--
lP or.'
- !.
=
o qE gE
lT;5
0,)
= yt.r.",o: E
.s
lor g_o
E.!
! rE Y
p
N l'a ib
b..! €b
or'
bEc, 905 c- Fa
f
!6ET E E aq HE iH
-;rErodr
fD

Eg Fg
T'
c o
;.8 €:
qJ

=X
E:!-se.EnE
=I
F
o *gg!,:qr *E
bF
EE 5
e .!. E !,!q i! E -e- =g
oP o.l -o
3
tn ?-
=:- -:: c
,rt(l.)(J(lJ
(u
(!
Ezi!.zxY 89 !3 HE
.!
o
=Fe=cE$
t!.-Qo=X!
g,€; l€E= iEa33 *e
tr UiS']."'-ae-a
o =,E3991p
giEx"sBF 'El
:giHETEH
rlflol al-F€5€:*i€
oi F
c,,
<l lCrroi^saO
(r!o-
c o-s(,o- (r.r oJ trt .: E 6- d
f aLl
4 ol
 4.t0, Provociri strategice - Mediu ti infrastructura de mediu
y' Reducerea infiltrSrilor in sistemele de colectare a apelor uzate
y' Cresterea gradului de conectare la sistemele de colectare a apelor uzate
/ Diminuarea riscurllor de contaminare provenind de la consumatorii non-casnici
y' cretterea gradului de colectare gi de reciclare la nivelul judelului
/ Investilii in monitorizare $i managementul ariilor protejate ti planificarea de coridoare verzi
necesare corelerii acestora
/ Investilii in infrastructura de proteclie a mediului impotriva calamitililor naturale
/ Cre$terea productivitSlii centralelor electrice prin modernizarea unitSlilor de produclie

4.1L, Concluzii - Mediu 9i infrastructura de mediu

Conform vizunii Naliunilor Unite, o societote iii poote compromite copacitoteo de o sotisfoce
nevoile esengiole ole membrilor sdi in viitor in moi multe moduri, cum or fi explootoreo excesivd o
resurselor de core. dispune. Avonsul tehnologic poate rezolvo cAtevo dintre problemele imediote, insd
poote genero Si olte probleme moi mori1. De aceea, $i in ceea ce privegte problematica de mediu, orice
acliune trebuie s; fie integrat; intr-o viziune de dezvoltare durabilS, av6ndu-se in vedere importanta
efortului conceitat.
Av6nd in vedere calitatea actualS a cadrului natural din judelul Neamt $i potenlialul pe care acesta
ilprezintS, incurajarea protejarii resurselor existente impreuni cu exploatarea sustenabili a acestora
reprezintd principalul obiectiv pe termen mediu 5i lung.
in in primul rand un instrument
ceea ce prive5te mdsurile de protectia mediului, acestea sunt
pentru prezervarea resurselor existente Si facilitarea dezvoltdrii economice 9i sociale. Crearea unui
sistem de gestiune integrat al degeurilor casnice Si non-casnice ce include ti componentele de reciclare 5i
refolosire, impreuni cu modernizarea $i extinderea infrastructurii de api canal reprezinte o necesitate,
ce trebuie s; aibd in vedere respectarea normelor de proteclie a mediului 5i si aibd ca scop protejarea
sdn;tdJii populatiei judelului.
in contextul schimbirilor climatice actuale, judelul Neam!, ca si restul ldrii, se regSse$te in situatia
in care riscurile naturale constituie o problematici de actualitate, ce trebuie contracarat; prin metode
active de planificare, pregdtire 5i proteclie.

I UN Documents: Gathering a Eody of Global Agreements compiled by the NGO Committee on Education of the

Conference of NGOs from Unitbd Nations web sites, htto://www.un-documents.net/ocf{2 htm

Page 109 of 205
 U
5. Dezvoltare teritoriali 9i spa!iald

5,1. Pozilionarea judelului Neam! in contextul configuratiei politor urbani ai

Regiunii Nord-Est

Regiunea Nord-Est a Romaniei, cu o suprafa!5 de 36.849,83 kmp, reprezinti 15,5% din fondul
funciar al teritoriului nalional, teritorial fiind cea mai mare regiune. Judetul Neamt se afld in partea
centrald, la extremitatea vestic; a Regiunii Nord-Est, avand o suprafala de 5895,15 kmp.
Regiunea Nord-Est este formatd din 6 judele: Bacdu, Botogani, lasi, Neamt, Suceava Si Vaslui, care
conlin la 16ndul lor 17 municipii,29 orage 5i 505 comune cu 2414 sate component€. Printre acestea,
regiunea include doud orage de rang | (municipii de importanl; nalionale cu potenlialS influen!5 la nivel
european) 9i anume, municipiul Baciu 5i municipiul laqi.
Regiunea Nord-Est este compusd astfel:

@ 9{

Sotot ni r3,5X 512,1 1,t,ax 6ar

Sutso dstelor Nstionol de Stotistico
.lN'lnstitutul

Dispersia teritoriald a localitdlilor urbane la nivelul Regiunii Nord-Est nu este foarte echilibrat;,
exist6nd mai multe zone lipsite de orate pe o razd de 25-30 km: Sud-estul judetului Bptogani; Nord-estul
judelului lasi, Estul judetului Baciu; Vestul judelului Vaslui, Zona central-estice a judelului Vaslui; Nord-
Vestul judetului Suceava; Nord Vestuljudelului Baceu Si Nord Vestuljudelului Neam!.

Page 110 of 205

/
 Pif{crAu Fou uR6 xl o { RForuxcl roRo+gr

N.

oqrrll

turr ErIl
hoO
fic
c
,Hrrd
'o Ollt l, -*P

r.€oErar

a L@lteb{|a
o Lo.elit to-fifunLltu

o tocalibR.lednb i!.1
Lifi't .drlibmdv. ir,rdol
Lrrit judal t{eern

Srrta dab/o,t Shlr*r dc dctrt''r9 ttttwua , Rorlc/ri

Judelul.Neam!, asemeni judelelor lasi $i Vaslui, are un num5r mic de orage, incluzAnd doar 2
municipii, dintre care nici unul nu este un oras de rang l: Piatra Neamt (rang ll resedinta de judel) 5i
Roman (rang ll). Celelalte 3 ora$e din jude! au rangul lll: Tirgu Neamt, Bicaz 5i Roznov.

Sutso dotelor: lNSlnstitutul Nalional de Stotisticd

Page 111 of 205

 in Judelul Neam! singura
localitate care a primit statut de ora$ P Cp^rr por-r uRB ar co|rFrcuiarr rErRoFolttaT€DrfiGo|ltEALoRo*:t?

in perioada de dupi anul 2000 este

Roznov (declarat ora5 in anul 2003),
situat la sud fa15 de municipiul Piatra
Neamtr, pe axul de circulatie Piatra
NeamI - Baciu.
Localit;Iile urbane din
Regiunea Nord-Est se pot clasifica gi
dupd gradul de polarizare sau
potentialul localitilii ca pol urban in
contextul na!ional 5i international.
intre principalii poli urbani gi zone
metropolitane din regiune, intreaga
extremitate estic; a judelului Neamt
*",9 '!g'
(incluzdnd municipiul Roman Si
comunele limitrofe) face parte din
zona metropolitan; BacSu-Roman.

Din perspectiva regionali,

municipiul Piatra Neam! este cel mai
a
important pol urban al judeJului o
LocCll&Or.

Neamt, fiind considerat alSturi de ",O Locdlbt *...dnb lud.r

municipiile Bacdu, Botosani gi timit .dmhbratv. lud.l
tilld! i'./d.l N.r
Suceava ca pol metropolitan cu i) Pol nitlpola q/ pdardal lbandorr.|
potential regional (doar municipiul Pol rYtatopofbn ar pobntal trabl8l
SU'! drrbbi. Slr rd6dc
lagi este clasat ca pol metropolitan &n/oid, ltdlti.r. , tu nEtopdlan o, @nd.l trsand tftr
Grtndr hb4 trri t{'n'..,'Dbi
P',r!. Pd m.tDplolrn ar poont ld. FUA'
cu potential internalional). R&,P'!9'.nrwixrt Pd urt& or i{tsrti z..da
R.ototld. twn b Ar,,nabr.
e l!'lfE,'dtt Ne..t w Z.oa rblrogdlbm
Lipsa categoriei de pol
ffiffiffi&* 'r,d\rti
Zooa cu pdantd
metropolitan cu potential tl8tr,i twda'l - ADR N,rl-.d - '.ftDdnrn
tr u.'i'ori tt E'.rb.-)

supraregional (intermediari intre -

cea cu pol internalional Si cea cu pol regional) atat la nivel regional c6t 9i judelean indicd potentialul de
crestere a oricirui pol cu potenlial regional prin procesul de constituire a zonelor metropolitane. Acest
proces include pe l6ngd polul metropolitan cu potenlial regional Piatra Neam! municipiul Roman, prin
ti
cuprinderea acestui municipiu intr-o zond metropolitand cu influenle directe ale municipiului Bacdu $i
conectarea acesteia cu zona metropolitan; din jurul municipiului piatra-Neam!.
Ariile functionale urbane (FUA), reprezintd viitorul potenlial exploatabil al policentricititrii $i baza
procesului viitor de dezvoltare urband. in ludelul Neam! existd un singur pol meiropolitan cu potenlial
de arie funclionalS urbanS, structurat in jurul municipiului Roman. Aceasta se explicd prin pozilionarea in
teritoriu a acestui pol socio-economic al judelului care il include in aceeagi zoni metropolitand cu Baceu
pe axa de circulatie care il leagd pe acesta de la$i $i nordul l;rii.

Judelul Neam! este compus din 2 municipii,3 orage gi 78 de comune cu un total de 344 sate
componente. Localit;tile urbane din judel sunt urm;toarele:

Page 112 of 205

/
 NUME IOCAI.ITAIE SrATUr RANG CI.ASA PIOT
,Piatra Neamt Resedinta judet tl Potential r€glonal
Roman Municipiu tl Potential FUAt
T€€u Neamt Oras l Influenta 20nala
Bicaz Oras l

Roznov Oras l
.FUAat. ubono
tuncdonolo (luncdoaol ufuon aQo)

Aceste localit;li urbane la nivel de jude! traseazi gi configureazd arii metropolitane, tendinle Si
potential de dezvoltare, legdturi de influenld intre localititi, atat pe teritoriul administrativ al judelului
cat 5i in afara'acestuia. Din studiile de specialitate efectuate in ultimii ani (Strategia de Dezvoltare
RegionalS Nord-Est; Strategia de Dezvoltare TeritorialS a Romaniei; Orase competitive-Remodelarea
Geografiei Economice a Rom6niei; Atlasul interactiv Corine Land Cover) sunt definite doud zone
metropolitane la nivelul judetrului Neam!.
Principala zonS metropolitane este cea definiti de legetura dintre municipiile Roman gi Baciu.
Atet geometria cat $i relieful Judetului Neaml faciliteazd legdtura dintre cele doud municipii, ariile de
influenti metropolitand ale acestora fiind unite, realizand astfel aria metropolitand Bacau-Roman. Din
punct de vedere al pozitionirii Municipiului Roman, se poate identifica gi o invecinare cu aria
metroplitand a Municipiului lasi, aria definiti a acestuia din urmi avendu-Si limita la nord-est fa!; de
Roman, l6ngi ora5ul Podul lloaiei, pe traseul Baceu-Roman-Tirgu Frumos-Podu lloaiei. Se conclude astfel
tendinta de dezvoltare a localitililor pe axul de circulalie Bucure'ti-Bac;u-Roman-la$i. Se observi in
zonele din jurul ora$ului Roman dezvoltarea localit;lilor prin aparilia Jesuturilor cu morfologie urbanS.
A doua zond metropolitand este cea a m unicipiului-re$edin!; de jude! Piatra Neam!, care este
conectat cu oraSul Roman printr-o regiune cu potenlial metropolitan. in aceasti zond, sub influenla
metropolitand a regedinlei de jude!, este inclus ti orasul Roznov. in acest caz, Iesuturile cu morfologie
urbani dezvoltate intre Piatra Neamt Si Roznov merg mai departe de acesta din urm5, c6tre sud, pe
traseul de circulalie Bacdu-Buhugi-Roznov-Piatra Neam!. Acest traseu de dezvoltare a tesuturilor cu
morfologie urban; se termini in ora5ul Bicaz, dupd cum se poate observa in harta de mai jos.

Page 113 of 205

 Tirgu Neaml este clasat ca un pol urban cu influenld zonali. Fiind situat in partea de nord a
judelului, acesta beneficiaz; de leg;turi la nivel rutier cu restul judelului (Piatra Neamt tlicaz), avdnd, in
acelasi timp $i un acces mai facil pe traseul la$i-Podu lloaiei-Tirgu Frumos-Pa$cani-Tirgu Neamt, unde
Pagcani (jud. la5i) este clasat ca un pol metropolitan cu potential de arie urbani funclionalS.

HATTA PruLOR UR3A"I . POIARUAREA URAA A I}I JUOEIUL XEAXT

--
-

,\

9-*d.hFI
,tode@b.-,-
,bJ.|'or.4odlh

Judelul Neam! are o structura de dezvoltare policentrid conferiti at6t de poziJionarea zonelor
urbane in cadrul judelului precum gi de structura conexiunilor intre acestea. Din perspectiva distribuJiei
teritoriale a polilor urbani doar zona de nord-vest a judetului este lipsite pe o razd de aproximativ 25 de
km de prezenla unui pol urban. Avend in vedere caracterul muntos al acestei zone 9i deci accesibilitatea
sa mai scdzutS, distanla fati de polii urbani ai judelului reprezint; o barieri in direclia dezvoltArii care
trebuie luatd in considerare in politicile de amenajare a teritoriului.
Configuralia actualS a localitSlilor urbane gi a ariilor metropolitane in Judetul Neamt subliniazd o
dezvoltare concentrati in zona de est a judelului (Roman) cu leg;turi in afara teritoriului administrativ al
judelului (Bacdu, lagi) gi o dezvoltare mai scdzutd in zona vestice 5i nordicS (Tirgu Neam1, Bicaz, Borca)
unde existi un grad de accesibilitate mai sc6zut. Amplasat mai central, polul metropolitan constituit in
jurul retedintei de judet Piatra-Neaml reprezintS, prin posibila sa dezvoltare,. o oportunitate de a
conecta mai str6ns zonele estid Si vestici a judetului, cresc6nd gansele de dezvoltare a acesteia din
urmi.

Page 114 of 205

 5.2. Accesibilitate - Judelul Neamg in contextul Regiunii Nord-Est, al Romaniei
5l af ioridoarelor pan-europene

Judelul'Neam1 este amplasat intr-o zoni privilegiati a Regiunii Nord-Est din punct de vedere al
coridoarelor pan-europene de transport (TEN-T). Harta de mai jos prezintS releaua de coridoare TEN-T
(care includ atat axe de circulalie rutier;5i feroviard modernizate c6t gi cele in curs de modernizare sau
planificate, at6t pe rejeaua ,,core" c6t li pe cea, mai largd, ,,comprehensive,,) la nivel nalional
Si
intersectia lor cu teritoriul judelean.

. -..-- h. tD.rorrrd. d r-
t- b.r*r6r.--.-
7 *er-**
r h.,E,-\.:*.b
b!*rdr-i-rd.
-
-

lTr.;

Drumul Europeon F85j (Lituania, Belarus, ucraina) - siret - suceava - Falticeni - Roman - Bac;u -
Buzdu - Urziceni - Bucuresti - Giurgiu - (Bulgaria, Grecia);

Drumul European E583: Sib;oani - tagi - Sculeni;

Cum se poate observa analizdnd configuratia relelei TEN-T (existenti dar Si planificat;) , judetul
NeamJ este traversat de 2 circulalii TEN-T core rutiere (Transilvania-lasi Si Bucuresti-Siret)
Si 1 circulalie

Page 115 of 205

TEN-T core feroviari (magistrala 500 care leagd prin Romania sudul Peninsulei Balcanice $i lstanbulul de
Ucraina). Aceaste structurd a coridoarelor pan-europene reprezintd un potential major pentru
dezvoltarea economici a judelului intr-o primi etapd din perspectiva tranzitului ca un hub logistic $i de
transport.
Reteaua de drumuri nationale care traverseaz; localititile urbane ale iudetului este formatd din:

CNCUTAIE OII REOU]IE }'OID€ST

DN72C: Gheoryheni - Lacu
TETEATJA PRI|C|PAIETOR CAI OE

Ro$u - Bicaz;
N
- Ludu5 - Tirgu
Divls: Turda
Mures-Toplita-Poiana
Largului - Piatra Neamt -
Bac;u; DiV158: Poiana Largului
- Tirgu Neamt Criste$ti; -
DN15C: Piatra Neamt
Beltitesti - Tirgu Neaml -
Fdlticeni; DN7'Di Piatra
Neamt - Girov - Roman -
Vaslui;

DN28: Roman - Tirgu Frumos -

lagi - Albila;

in cadrul regiunii Nord Est

refeaua feroviare aflat5 in judelul
Neamt reprezint; doar LO,7Yo din
totalul lungimii relelei feroviare. IEOCXOA

Din punctul de vedere al a Localidlo.&

o
accesibilit;tii pe cale aerian6, chiar
dac; pe teritoriul judetului nu existi
o LocdfdlR...dr.rt lr.l
:,* L"kr*L 8dfi*i$div. ird.l

un aeroport major, in proximitatea tLir

judeJului Neamt existi 3 aeroporturi '''1..'x Unib iud.l
A€rcpoafuri
orum Ewo96on
internationale (55 km intre Piatra &,/'s. dr6,or Sr!ro9,! d, Orun l|atonal
dtrvc{,'t tdiba.a.. tut'€',E,
NeamI $i aeroportul din Baciu): G!r|,0t Fob4 Ina fla{ Pl6rt
Cd. F!r!b

Aeroportul Internalional lasi,

R.6o,P,qMrWEl Traeu rutb lEtl-T p.hcjp€l ca ve i nro.'drid
R.gitld, Mt e Arrs*. Trd6u b.or/5 IErTT iDdintr
, IdibrLt/ /V.l&rd rcrr'.. rY irixlFl c. \n ll
Aeroportul International George R.6.ue d.bc.r|td, Srrdrtirild
^
(J fur|d da !taa?! al ilaltaaaJud€.
dig.,iFd. ,N/'ftrt b ,',t{l l.\
Enescu (Bacdu) Si Aeroportul /E.i,,/ra rsd-.d - ADR turd-od
Prrnd da t!ca.! d trondar*lbaoriaa

Internalional Stefan cel Mare

(Suceava). Toate cele trei aeroporturi se aflS in curs de dezvoltare (noi curse internalionale, etc.).

La nivelul localitdtilor urbane strdzile ord$enesti

din Regiunea Nord-Est totalizeazd 3839 km, din
care 55,8Yo reprezinti str;zi ordsene$ti modernizate. Gradul cel mai ridicat de modernizare a str;zilor
or65enegti este intelnit in judetul Neamt, urmat de judetul Bacdu 9i judelul la5i. La nivel national,
Regiunea Nord-Est este cea de-a doua regiune cu cel mai mic grad de modernizare a str;zilor ori$ene5ti.

Page u6 of 205
 5.3. Accesibilitate - Circulatiile la nivelul Judetului Neamt

Din cei 14.239 km de drumuri publice la nivelul regiunii, doar 1.7G5 km compun releaua de
drumuri publice din Judelul Neam!.
Un element important ce trebuie menlionat in cadrul studiului accesibilitSlii la nivel judelean este
relieful, premisd a dezvoltirii infrastructurii prezente.
Relieful judelului Neam! se suprapune patial Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovei gi
Podi5ului Moldovenesc. Agadar, unitatea de relief predominanti in jude! este cea muntoase,
reprezentat; de carpalii orientali (prin muntii Bistrilei, masivul CeahlSu, munlii H69ma5, muntii rarc;u $i
muntii st6ni5oarei), care totalizeazet 278.769 ha (51% din suprafala judelului este zoni muntoasd). De
asemenea, putem aminti unitatea subcarpaticS, reprezentatd de Subcarpalii Moldovenegti, Si cea de
dealuri, ale eoijiSului Central Moldovenesc. in mod firesc relieful influenleazi direct infrastructura de
transport. Agadar, harta relelei de circulalii a Judetului Neam! prezinti o densitate mai mare in zona
central-estic5, in zona de podig.
Aceast; segmentare faciliteaz; o bund conectivitate rutierd cu pdrlile de nord, de sud Si de est,
lucru care nu se intalne$te $i in partea de vest, aducend dupi sine un raport proporlional al dezvoltdrii
economice.
obstacolul muntos din partea de vest a judelului determini pentru Judetul Neam! o densitate
scdzuti Si la nivel. de drumuri publice ti cei ferate, fiind la nivel de regiune judelul cu cea mai micd
densitate pentru ambele tipuri de circulalii. O infrastructura rutierd bine dezvoltati nu numai c6
favorizeazd accesul la zonele urbane, dar funclioneazd $i ca un catalizator pentru procesul de urbanizare.

La nivelul regiunii, judelul Neam! prezint; un procent scdzut la categoria drumuri publice
modernizate, degi in ce prive5te drumurile ord5enegti gradul de modernizare este mai mare dec6t media
regional;. Acest aspect reprezintd un dezavantaj nu doar din punct de vedere al infrastructurii rutiere ci
$i din punct de vedere al constituirii ariilor metropolitane, mai devreme mentionate cu impact direct Si
pentru programele de dezvoltare rurali prin beneficiile economice obtinute Si transferate de dtre forla
de muncd originard din acesta zond.
Gradul de modernizare a drumurilor publice in regiunea Nord-Est (2010-2012)

Surso dotelor: lNrtnstitutul Nolionol de Stotisticd

La nivel de cale feratd, Judelul Neam! are o buni legSturi cu Bucure$tiul: municipiul Roman are
leg6tur; directd (magistrala 500), iar Piatra NeamJ are o legdtur; indirectd prin transfer realizat la Bacdu.
Acelea$i caracteristici se intalnesc 5i in cazul legdturii cu la$i. Din harta cdilor ferate observdm faptul cd
prin Judelul Neam! nu se realizeazd o legSturd directd cu Transilvania si mai departe cu vestul
I;rii.
Situatia infrastructurii feroviare la nivelul judelului, unde pentru cdile ferate $i statiile $i haltele aferente
nu sunt prevezute lucrdri de modernizare ci doar de mentenanlS, este similar; celei de la nivel nalional.
Aceaste lipsd de investilii conduce la sciderea vitezei de rulare, la deprecierea calit;tii serviciilor de
transport feroriiar 5i in consecin!; a cererii de transport pe calea feratd (de cel;tori sau de mirfuri)

Page 117 of 205

gener6nd un cerc vicios defavorabil transportului feroviar $i implicit dezvoltirii multimodalitdtii $i a
mobilitdJii prietenoase cu mediul.

D,ensitatea drumurllor publlce Den3ltatea llnlllor de cale

in regiunea l{ord-Egt 20ll ferata in regiunea Nord-Est 2011
km drum public / kmp t8titoriu km linio f€rata / kmp teritoriu

Botosani ,16,I
Suceava

lasi 43,3 lasi

Vaslui 11,1 Vaslui

Bacau Bacau

Suceava Botosani

Neamt Neamt

Surso dotelor: tNs..institutul Notionol de Stotisticd

Pozilia localit;lilor urbane, care contureazS forma de cruce mai devreme mentlonatS, conduce la
urmitoarea configuralie a conectivitSlii gi mobilitilii: existe legeturi rutiere intre toate cele 5 ora$e din
jude! (nu oricare doud orage sunt insS conectate direct, pentru multe binoame tl:cer:? prin Piatra
pe axele Bicaz-Piatra Neamt-
Neam! fiind obligatorie), la nivel de cale ferati insi exist; o legdturd doar
configurarea de tip
Roznov cStre Bacdu 5i Roman-Tirgu Neam! prin Pa$cani. Aceast; situatie este dati de
de linie la Bicaz-chei 5i la Tirg,u-Neam1. Pe 16ng5
fish-bone a relelei de cale feratS din.iudet, cu capete
pianificate lucriri de
italiile aferenie oragelor, in1ude! maieriste 8 halte. Pand in acest moment nu sunt
modernizare a staliilor sau a haltelor.

Page 118 of 205

 ?(

i'l
(f l '---

\:,
h-h'.-e

Nl4dfu'8e

in cadrul judelului exist6 3 noduri intermodale importante.

Municipiul Roman poate fi considerat cel mai important nod intermodal
la nivelul judelului, dat
fiind cd este traversat de drumul european Egs, element component
ar relelei rutiere ,,core,, TEN_T care
oferi astfel un acces facir cdtre Bucure$ti, ragi gi arJi pori de dezvortare importanli.
De asemenea
municipiul Roman este o stalie importanti pe coridorul feroviar TEN-T (linie
ferat; electrificatd) care
leagd Bucuregtiul de Suceava Si lasi ($i peninsula Balcanicd de
Ucraina) .

ResedinJa de judel Piatra Neaml este de asemenea un centru

intermodal, care fiind pozifionat in
centrul judelului, realizeazi prin intermediul drumurilor nalionale, cum
am mentionat anterior, legituri
directe cu toate orasele din jude!. Piatra Neamt este inclus; in reteaua
rutaera TEN-T,,core,,. caracterul
intermodal este dat de existenla cdii ferate citre Bacdu. cu toate
acestea, existd multe aspecte
problematice legate de conectivitatea resedinJei de jude!:
faptul cd piatra Neam! se afld pe o cale feratd
al cirei capit este.la Bicaz (nu este conectati cu Transilvania), nu
este electrificatd, iar goselele aflate pe
coridorul TEN-T trebuie modernizate.

. Tirgu NeamI poate fi, de asemenea, considerat nod intermodal, datoritd faptului c; este conectat
la reteaua nalionale de cale feratd 5i se aflS pe traseul reJelei
rutiere TEN-T ,,core,,. Dati fiind insa
ponderea sd economic6, el are o importan!;
redusi ca nod intermodal av6nd in principal un potenlial de
nod de legiturd a hinterland-ului judelean cu polii socio-economici
exteriori, fiind conectat prin pascani
cu lati $i apoi cu magistrala 500 Bucurerti-Siret.

in general, pentru toate cele trei noduri intermodale sunt necesare

investilii majore in reabilitarea
infrastructuriloi existente (c5i ferate,
Sosele), modernizarea lor (electrificare, lSrgirea 5i adaptarea
goselelor la un trafic mai intens, etc.) precum gi
in dezvoltarea centrelor de transfer intermodal cale
feratS-rutier sau a hub-urilor logistice.
Tabelul cantitativ ti calitativ al infrastructurii de transport judelului Neam!:
a

il Page l19 of 205

 199it,5&t lm
lqlt

Drumuri nationale
Caltarata modemlt.t+.dalotc: Stal! nadlc:
370,119 km 175,886kn
eleddffcrt€: 95r ldln tot.lul I 4CX
72.126 rm drumudlor natlon.l€) I Sore l-fn:
a6r

Orumurl nadonrh
nenod€rnlr'tel
19,055 km
5t6 (dl^ tot lul
d.umurllor natlonale)

C.l de clrcul.tie C.id.ainulatla

Ior.l 230,076 lm Tor.l: 1765,626lm

l2x {dln tot lul 88t6 {dln rotalul
circulatiilor le nivll ckcula'tillor le nivcl
dejud!t) d.ludet)

Surso dotelor Consiliul Judeteon Neoml, Dirc4io Generold de Dezvoltote Judeteond, 2013-2014

in contextul regiunii, gradul cel mai ridicat de modernizare a strdzilor ore$eneSti este intelnit in
judelul Neamf, 70]% din totalul strizilor orSgenegti fiind modernizate. Astfel, cea mai importanti
problemi a transportului public local o reprezint6 innoirea parcului auto Si nu modernizarea cdilor de
circulaJie. Conform datelor INS 2012, transportul public la nivel local este realizat doar in municipiul
Piatra-NeamI, prin autobuze, microbuze 5i troleibuze.
Unul dintre factorii care favorizeazd dezvoltarea peri-urbani armonioasi Si durabil6 este
mobilitatea intre centrul urban 5i localitilile invecinate. Un nivel crescut de conectivitate intre polul
metropolitan gi hinterland-ul sdu depinde in mare misurd de accesibilitatea serviciilor de transport
public, care este accesibil unor pituri mai largi de populalie, asigu16nd atat o dezvoltare sustenabili, cet
Si un acces mai facil al polului urban la resursele de toate tipurile localizate in proximitatea sa. Pentru ca
transportul public si fie viabil gi durabil el trebuie conceput astfel inc6t si asigure, in urma diferitelor
initiative ti servicii din care e compus, atet mobilitatea intravilani a ora5elor cat $i conectarea polilor de
activitate intre ei (transport intre principalele oraSe) 5i a zonelor rurale cu polii urbani.

Page 120 of 205

 in Cbriituzie, se observi astfel faptul c; judelul Neaml necesitd lucrdri de dezvoltare a
infrastructurii iutiere 5i feroviare, consolid6ndu-5i pozitia de hub de transport la nivelul regiunii (cu
implicatii pozitive la nivel economic gi social), cresc6nd gradul de conectivitate in raport cu regiunile
invecinate gi incuraj6nd accesibilitatea polilor urbani, inclusiv prin transportul public. O infrastructuri
rutier; bine dezvoltat5 riu numai cd favorizeazd accesul la zonele urbane, dar funclioneazi gi ca un
catalizator pentru procesul de urbanizare.

5.4. Dezvoltare teritoriali 9i spatiali - Releaua de localitSli

Harta retelei de localitdli a judelului Neam! prezint; o densitate mai mare a localitSlilor in
jum5tatea de est.'Acest lucru creeazd o densitate crescuti a populatiei gi un grad ridicat de acces la
oportunitdli pentru rezidentii zonei de est. Aceasta distribulie este un argument puternic pentru
procesul de constituire a ariilor metropolitane in zona colinari (cu implicatie directd asupra dezvoltdrii
localitSlilor rurble din proximitatea polilor urbani - suburbanizare) ti pentru accesibilitatea crescutd atet
in jude! cet 5i in exteriorul acestuia, pentru rezidentii din centrele urbane 5i aria lor de influenld
metropolitan;.

RETEAIA OG LOCATJTATI IT TERITORUL JUOCTUIU )IEAIT

-.*..'.--{P*
1
=*--
6 - \ --f_ _-^.r^ --
I
I
I
I
I
-
I

hwblfrri-.

Localizarea centrelor urbane (piatra NeamL Roman, Roznov gi Tirgu Neamt) in zona
de deal 5i
podiS creeazS un dezechilibru in partea de N-V a judeJului din punct de vedere al
urbaniz6rii, aspect
care reprezintS'o barierd pentru dezvoltarea socio-economici a zonelor rurale din aceasti
arie.
Conectivitatea redusd cu zonele metropolitane sau oraSe defavorizeazd dezvoltarea localiti!ilor
din
variate puncte de vedere (teritorial, demografic, economic, servicii publice, acces la oportunitdti),
creand
lacune semnificative la nivelul indicatorilor cantitativi calitativi socio-economici. in
$i concluzie, in aceste
zone trecerea unei comune la statutul de oras este foarte dificild.

Page 121 of 205

 5.5. Dezvoltare teritorialS 9i spatiald - Potenlialul de urbanizare
Harta zonelor cu potential mare de urbanizare, realizatd in cadrul studiului (Orase competitiveD al
Bdncii Mondiale, prezintS o ilustrare a distributriei unitAtilor ad ministrativ-teritoriale din.iudeJ in funclie
de densitatea populatiei lor rezidente comparate cu densitatea mediand a UAT-urilor din Rom6nia.
Aceasti harti indici astfel care sunt acele uniteli administrativ teritoriale in care existi o concentrare a
popula!iei, indic6nd astfel potenlialul de urbanizare alfiecdreia.

ZONELE CU POTETNAL IARE DE URBAIIZARE tEo€l|oa

-.--.- ud. rbn di.l-d! ira..

|.,ir. ut|- -nJr.5r l5r.
JU(L IIJCEAYA
a rd||.n-.4ow
- O . !..ar-.drurc5b
< {r.1t o.!. d.

I {.17.0 r7o.e r.
I o17.o5oDrd
I o5o.o!o L' d
I1r.r.500.{.d
I'Dr.rd.2.r r

Jud- HAl(IlfIA

Jrr.t VASLU

Jud. lACAt,

- Se poate observa ugor cd principalele orage ale judetului au un potential de.polarizare a

localitdlilor limitrofe in raza lor de urbanizare. Astfel se poate observa cum Piatra-Neaml
impreuni cu Roznov influenleazd localitelile din partea de sud a judetului, care sunt pozitionate
pe o axd de urbanizare care are la extremitatea sud-esticd municipiul Bacdu. ,

Oragul Roman genereazi in jurul giin legituri cu municipiul Bac;u o zond de dezvoltare a densit5tii
populaliei rurale.
Oragul Tirgu Neaml genereazd un pol de urbanizare local, cu o mai buni legdturi cu Piatra-Neamt
Si cu exteriorul judetului.

Potenlialul de urbanizare este astfel subliniat in zona de est, zonS cu o densitatd crescuti la nivelul
infrastructurii rutiere gi a relelei de localit;li urbane. Acest potenlial este aproape absent in zona de vest
care nu prezintd aceleaSi caracteristici.
in
concluzie, pe lSngi faptul cd sunt motoare de cre$tere economicS, oragele catalizeazd
dezvoltarea teritoriali, in special in zonele rurale aflate in vecin;tatea lor. Trebuie astfel create
oportunitdli Si mijloace de dezvoltare gi de accesibilitate a mediului urban. Dezvoltarea urband poate
stimula dezvoltarea ruralS.

Page I22 ol 2Os

/
 5.6. Analiza SWOT - Dezvoltare teritorialS 9i spalia15
Puncte tari
Judeiul este traversat, prin municipiul
Roman, de coridorul lX paneuropean
(ramuri feroviari gi rutierd), ce leagi
nordul de estul Europei.
UAT-urile din zona estic; a judelului
in raia de polarizare a polilor urbani cu
potenlial regional.
Multipolaritatea dezvolterii socio-
economice a judetului
Localitetile urbane au potential de
inter'rnodalitate
Pondere ridicatd de drumuri publice
modernizate
Constituirea ariilor metropolitane
Oportunititi
- Harta TEN-T a coridoarelor europene de
transport rutier ce urmeazd a fi
modernizate traverseazi judetul prin
retedinJa acestuia, Piatra Neam!, fecand
legdtura cu oragul lagi.
- Dezvoltarea unui hub de transport Si
logistic ihtre Transilvania gi Moldova.
- Dezvoltarea unui hub de logistic; la
Roman, punct de interseclie intre sudul
Romaniei Si laSi.
- Potential ridicat de dezvoltare teritoriald
Puncte slabe
Relieful reprezinte in jum;tatea de vest a
judelului o barieri in calea dezvoltdrii
urbane / economice / a accesibilititii.
Influenla urbani scizuti in partea de
intr; nord-vest a jude!ului
lnfrastructurile peri-urbane slab
dezvoltate
Infrastructura de transport rutier
Si
feroviar prezintd deficien!e
Nu existi cdi de circulalie rutiere de mare
vitezd
Absenla serviciilor de transport public bine
dezvoltate intre loca litd!ile urbane
Caracter rural pronuntat
Amenintiri
- Crearea unui coridor de transport
dezvoltat intre Transilvania $i Moldova
rimine un subiect care nu este pe agenda
publicd / se preferd trecerea prin Bac6u.
- Riscul de marginalizare a centrului
administrativ al judetului
- Migralia in teritoriul administrativ al
judelului Bacdu
Page 123 of 205
 5.7. Provociri
y' Dezvoltarea mobilititii periurbane Si a zonelor montane (elaborarea Si implementarea
planurilor de mobilitate urband durabild)

r' Ameliorarea conexiunii la releaua TEN-T (core) a infrastructurii rutiere gi feloviare judelene

y' Dezvoltarea infrastructurilor de transfer intermodal in principalele centre urbane ale

judetrului, aflate pe coridoarele TEN-T (Piatra-Neaml, Tirgu Neamt, Roman)

r' Elaborarea cadastrului teritoriului judelean

/ Dezvoltarea infrastructurii de centre de servicii sociale gi culturale prin PPP (ONG)

r' Cretterea calititii spaliilor publice din zonele urbane

5.8. Concluzie

Elementul cheie care caracterizeazd judelul Neam! din perspectiva amenajerii teritoriului este
segmentarea teritoriului in doud p54i aproximativ egale: zona muntoase gi zona de podis/colinarS. in
condi!iile de dezvoltare socio-economici a jude!ului (descrisi in celelalte capitole) aceastd situatie topo-
geografici devine conditie structurantd pentru planificarea $i implementarea politicilor gi misurilor de
amenajare a teritoriului in vederea combaterii disparitSlilor $i asigurdrii'dezvoltdrii socio-economice
echilibrate gi dura bile.

Din aceastd perspectivS, includerea judelului in reteaua Trans European Transport Network,
Comprehensive Si Core (relelele TENT-T de transport) reprezintd un atu incontestabil, prin oportunitatea
pe care o reprezintd de a conecta intreguljudel la fluxurile pan-europene.

Dac; structura teritorial; induce segmentarea potenlialului de dezvoltare teritoriald, includerea pe

traseul ,,core" TEN-T (at6t rutier cat gi feroviar) a judelului are potenlialul ameliorerii acestor disparitdti
de dezvoltare.

Oportunitatea pe care o reprezintd existenta unor axe de circulalie incluse in coridoarele TEN-T
in vederea asigurdrii dezvoltdrii socio-economice echilibrate teritorial poate fi utilizatd doar dac5, pe
leng5 investitia in dezvoltarea infrastructurilor de circulalii majore (pe coridoarele mentionate), sunt
implementate solu!ii eficace pentru asigurarea conecterii teritoriului (mai ales a zonelor muntoase $i/sau
rurale) gi a resurselor sale la polii urbani cu potenlial metropolitan.
Datd fiind structura urbani gi evolulia procesului de urbanizare 5i peri-urbanizare din judet,
conectarea teritoriului gi a resurselor sale la fluxurile Si oportunitd!ile economice trebuie realizat,
conform Strategiei Regiunii Nord-Est 2074-2020, prin incurajarea dezvolterii principalelor centre urbane
ca poli urbani sau metropolitani inclusi in zone urbane funclionale, bine conectate mai departe in
teritoriu. Aceasta presupune concomitent: '

. Realizarea potenlialului de nod intermodal al oragelor Piatra Neam!, Roman $i Tirgu Neamt

Page 124 of 205

 . Dezvoltarea transportului public Si a infrastructurilor urbane critice in comunele peri-urbane

. Moderriizarea conexiunilor intre zona ruralS mai indepertat6 sau montan; Si principalii poli
urbani (modernizarea infrastructurii, dezvoltarea transportului public)
Adoptarea acestui triplu obiectiv are in vedere asigurarea dezvoltirii polilor urbani in cadrul unor
zone urbane funclionale, lu6nd in considerare tendinlele din procesul de urbanizare existente la nivel
nalional 5i loca12 (deplasarea populaliei cdtre centrele urbane care a rezultat in urbanizarea localitSlilor
rurale peri-urbane, generend astfel o tendin!5 de urbanizare).

6. Turism

6,1. Descrierea sectoruluituristic

Dezvoltarea turisticS presupune existenla intr-o zon; a unui potential turistic atractiv, care poate
si asigure integrarea acelui teritoriu in circuitul turistic intern gi internalional. Pentru ca aceastd
integrare sd se poate realiza, zona trebuie s5 dispund de o serie de componente esenliale: infrastructure
turistic; 9i generalS (peniru accesibilitate in teritoriu), potenlial turistic atAt natural, cat Si antropic Si
structuri turistice , ca bazd tehnicd gi material; a turismului.
in judelul Neam1, zonele dezvoltate din punct de vedere al activitSlii turistice sunt arealele Tirgu
NeamL Piatra Neamt ti CeahlSu (Duriu).
6.1.1. Turism cultural

in judelul Neam! pot fi vizitate, conform listei monumentelor istorice 2010 a Ministerului Culturii gi
Patrimoniului National,537 de astfel de monumente istorice, printre care se regdsesc:35 de situri
arheologice, 103 agezdri din care 3 sunt aSezdri fortificate, 9 cetSli, 19 necropole, 80 de case, conace Si
hanuri traditionale, T ziduri de incinti Si fortificate,2 centre urbane istorice la Roman ti Tirgu Neam1,4l
de clddiri monument istoric, 36 turnuri gi clopotnile.

in judel se gisesc de asemenea 54 de ministiri gi schituri: Mandstirile Agapia, Alma5, Bisericani,

Bistrita, Bodesti, Dumbrdvele, Durdu, Horiicioara, Horaila, Muntele ceahldu, Muntele pietricica, Neam!,
Nechit, Paltin, Pangdrali, Pe$tera-Garcina, petru vod;, poiana-Brusturi, Rdzboieni, Secu, sihdstria,
TarcSu, Tazl;u, Vdratec; schitul Agapia veche, Bdlldte$ti, Borlegti, Brani$te, cjrbuna, cerebuc, Cuviosul
Daniil sihastrul, cuviosul Pahomie cel Mare, cuviosul paisie de la Neamf, Draga-cozla, lcoana Noui,
lcoana Veche, Nifon, P;strdveni, Pocrov, Poiana lui loan, Poiana Maicilor Rdpciunita, Sfanta Ana, Sfentul
Daniil sihastrul, Sfantul llie Tdciune, sfantul llie vama-Brate$, sfantul toan cel Nou, sfantul Mina Tirgu-
Neam!, Sihla, 5i6nile, Tardu, Tibucani, Urecheni, Vovidenia.

2 Avend o abordbre de planjficare teritoriali care pleacd de la tendintele care se exprime natural incercand doar sa
( corecteze )) dezechilibrele inerente generate la nivel teritorial evitend, ins5, conflictul deschis cu aceste tendinle.

Page 125 of 205

 MANASTIRI

Cele mai vechi men;stiri din jude! sunt Menistirea Neam! Si Menistirea Bistrita, de secol XIV gi

Mdn;stirile Tazl6u, R;zboieni, Bisericani Si Agapia Veche, de secol XV.

Cea mai veche mdndstire din judet Si din Regiunea Nord-Est, este Ministirea Neamt, construit5 tn
sec al XIV lea de Mu5atini. Situat; in comuna Vanitori din judetul Neaml (l6ngi Tirgu Neamt), pe valea
p6r6ului Nemti$or, aceasta este cea mai veche mdndstire din Moldova. Locatia poate fi vizitate
impreund cu muzeul din incinta ei $i cea mai veche biblioteci mAnestireascS.

Ministirea Bistrita din judelul Neamt este asezate in comuna Alexandru cel Bun - sat Bistrila, la o
distante de 8 kilometri spre vest de orasul Piatra Neamt, pe drumul DN 15 Piatra Neamt-Bicaz.
Mdnistirea este ctitoriti de Alexandru cel Bun. inceputurile MSn6stirii Bistrita din judeiul
Neam! dateazd de la sf6rgitul secolului al XIV-lea, din vremea domniei lui Petru Mu$at c6nd a fost
construitd o bisericd de lemn, iar in anul 1402, pe locul acestei biserici, domnitorul Alexandru cel Bun a
construit o biserici din piatrd.

Page 125 of 2Os

/

/
 Ministliea Tazl;u este situatd la poalele M;gurii Tazliului gi la 35 km sud de municipiul Piatra
Neamt, ctitorie din 7497 a lui $tefan cel Mare pe locul unei biserici de lemn construite de Alexandru cel
Bun.

Men;stirea Rezboieni este situat; in com. Rizboieni la 25 km de Piatra Neam! Si la 35 km de Tirgu

Neamt, ctitorie din 1495 a lui Stefan cel Mare. De-a lungul anilor biserica de la mdndstirea Rdzboieni a
suferit mai multe interventii, insi intre anii 1975-L977 a revenit la forma ei initial; ca urmare a lucrdrilor
de restaurare in care au fost inl;turate turlele ridicate in secolul al XIX lea, pridvorul, precum Si alte
anexe.

Page 127 of 205

 Mdnistirea Bisericani, construite in zona muntelui Pietrosu la o altitudine de 650 m,.se afl6 la 12
km vest de orasul Piatra Neam!, pe DN 15 - Piatra Neam!-Bicaz, construitd posibilin anul 1520, ctitoriti
de Bogdan al lll lea gi Petru Raret.
La inceput, pe locul in care gdsim astezi mindstirea, se pare d ar fi existat o sihSstrie a acesteia. in
anul 1498, Cuviosul losif a p;r;sit Mdn;stirea Bistrila $i impreuni cu alti cSlug5ri a inceput s;
construiasce o bisericd cu mijloace proprii, dar abia in vremea lui Stefenil; Vod; (15U-1527), nepotul
Sfentului $tefan cel Mare, cilug5rii de la Eisericani reugesc, cu ajutorul acestuia, sd-gi ridice un ldcag de
piatrd.

CETATI

Cetili din judetul Neaml: Cetatea Neamtului, Cetatea Nou; a Romanului, Cetatea Veche
Si Castele
a Romanului (Cetatea Mu$atind a Romanului), Cetatea Batca Doamnei.

Cetatea Neamtului, a5ezatd aproape de vdrful cel mai inalt al Culmii' Ple5ului, in localitatea Tirgu-
Neaml, la 46 km de Piatra Neamt, face parte din categoria monumentelor medievale de valoare
exceplionald din Romenia. A fost declarat; monument istoric in 1866, anul constructiei acesteia nu se
$tie cu exactitate, in$ este notat in documente faptul cd s-a ridicat in timpul lui Petru Mu$at (1375-
1391). Pe lange cetate, construclia a fost gi m;ndstire in timpul lui Vasile Lupu. Cetatea Neamtului este
inclusi in patrimoniul UNESCO.

Page 128 of 20S

/t
/
 Cetatea veche a Romanului este prima cetate a oragului Roman, construiti in a doua jumatate a
secolului al XIV-lea, pe platoul inalt de pe malul steng al 16ului Moldova. Se crede a fi fost construit; in
timpul lui Petru I Musat (1375-1391) spre sfArgitul domniei sale.
Cetatea Noui a Romanului, este situatd la aproximativ 5 km de oragul Roman, pe malul st6ng al
Siretului, in apropierea confluenlei cu Moldova, l6ngd actualul sat Gadinli. Construita de gtefan cel Mare
in anul 1466, Cetatea Nou; de la Roman a fost o adev;ratd fortificalie de piatrd gi un punct de rezistenli
pentru partea de sud a T;rii Moldovei. Este singura cetate care nu a fost ridicatd pe un loc greu accesibil,
asemenea celorlalte cet;li din perioada medievalS gi a fost alcatuitd dintr-un nucleu de ziduri. Aceste
ziduri erau inconjurate de un 9an1 de apirare, cu o ldlime de 30-G0 m, oblinut prin abaterea apelor
Siretului Si pavat cu lespezi de piatrS.
Cetatea Batca Doamnei este situatd la aproximativ 4 km sud-vest de municipiul Piatra Neam!,
dincolo de schitul 5i cartierul Doamna, pe creasta unui pinten denumit B6tca Doamnei. A$ezarea aparline
eneoliticului (CUcuteni A), epocii bronzului (cultura Monteoru), cuprinde o cetate dacice (sec. I i. d. Hr. - |
d. Hr.) 5i o asezare feudali de secol Xll. Cetatea Dacice de pe Batca Doamnei descoperitd de cdtre
fondatorul Muzeului de lstorie din Piatra-Neamt, Constantin M;tase, reprezinti cel mai vechi monument
istoric de pe teritoriul m'unicipiului Piatra NeamI si este desfdsurat; pe o suprafald de 20.000 m2 pe
creasta in5ltimii cuprinzand platoul central, terasele vestice $i suprafelele nivelate pentru construclii ale
amplasa mentului.

MUZEE

Complexul Muzeal Judetean Neaml a fost infiinlat in anul 1978 $i integreazd 15 unit;li muzeale
din judet: Muzeul de Artd Eneoliticd Cucuteni, Muzeul de gtiinle Naturale Piatra-Neamt, Muzeul de Arti
Piatra-Neaml, .Muzeul de Etnografie Piatra-Neamt, Muzeul Memorial Calistrat Hoga$ piatra-Neamt,
Expozitia curtea Domneasc; Piatra-NeamL Galeriile de Artd Lascdr vorel piatra-Neaml, Muzeul de
lstorie Roman, Muzeul de 9tiintele Naturii Roman, Muzeul de Art; Roman, Muzeul de lstorie si
Etnografie Tirgu Neam1,.Muzeul Cetatea Neaml-Tirgu Neam!, Casa MemorialS Veronica Micle Tirgu
NeamJ, Muzeul Memorial lon Creang; Humulesti-Tirgu Neam! $i Muzeul de lstorie Bicaz.

Page 129 of 205

 U
Recunoscut ca institulie public5 de interes regional, unitatea sa de bazd avdnd o vechime de
aproape opt decenii, Complexul Muzeal Judetean Neaml asiguri cercetarea, colectioqarea; conservarea,
restaurarea, comunicarea Si expunerea, in scopul cunoa5terii, educdrii Si recreerii publicului local 5i din
afara judelului, a celor mai importante mirturii materiale care atest; existenJa 5i evolulia comunitdtilor
umane din zona subcarpatic6 a Moldovei, precum gi specificul mediului inconjurdtor.
Muzeul de Arte Eneolitici Cucuteni abordeazi o tematici dublS in cadrul siu, fiind in acelasi timp
5i muzeu de istorie Si muzeu de art; gi deline in acest moment cea mai important; coleqie eneoliticd din
sud-estul Europei. Aceastd expozilie este dedicati exclusiv artei cucuteniene, cohtinand cele doud
componente de bazd ale sale, arta decorativd $i arta figurativi. Dintre aceste doud mari categorii in care
se inscriu manifestSrile artistice ale creatorilor artei Cucuteni, cea care poate fi consideratd ca fiind cu
adevirat insemnatS este ceramica pictat; cucuteni.

Muzeul de lstorie Roman este cunoscut pentru colectia referitoare la perioada dacicS, prezentd
prin intermediul expozitiei permanente dar gi a celor organizate periodic, adipostite intr-o cledire
monument istoric, casa Negruzzi. Relativ recent, sunt prezentate in cadrul expozitiei permanente $i
obiecte din istoria medicinei, donate de cAtre doctorul Epifanie Cozarescu. Coleclia este compusd din
documente cu specific medical, diplome, lucriri de doctorat, obiecte de instrumentar medico-
chirurgical, truse de diferite specialitdli, recipiente gi c6ntare farmaceutice dat6nd din secolul al X|X-lea.
Muzeul de lstorie $i Etnografie Tirgu Neamt este organizat tematic., in doud sectiuni 9i prezintd
artefacte Si produse ale istoriei Si civilizatiei locale. Expozitia permanentd gizduiti de muzeu are un
specific istorico-arheologic gi etnografic, piesele provenind in special din depresiunea subcarpatici
Neam!. Colecliile sunt expuse in clidirea in care a fost infiinlate prima gcoalS publici din Tirgu Neaml-
Scoala DomneascS, ridicatS in 1852 din iniliativa lui Grigore Alexandru Ghica.

Muzeul Cetatea Neamt Tirgu Neaml a fost infiinlat incS din anul 1940, distrus in timpul
confrunt;rilor militare din anul 1944 Si reinfiinlat in anul 1957. Despre existenta unui muzeu propriu-zis
la Cetatea Neam! nu se poate vorbi insi decet in anul 2009, odatd cu infiintarea expoziliei permanente
organizate in urma lucririlor de restaurare realizate in anii 2007-2008.

Page 130 of 205

/
 Muzeul de lstorie Bicaz, intemeiat in 1958, funclioneazd din 1966 in clddirea fostului teatru sdtesc
"lon Kalinderu'i, numit in epoci ti Teatru Regal. A organizat prima expozilie permanenti, dupd oblinerea
actualei cl;diri, iar tematica muzeului urmare$te doud aspecte: locuirea V5ii Bistrilei, din cele mai vechi
timpuri peni astdzi Si construclia hidrocentralei de la Bicaz.
Muzeul de Arte diri Piatra-Neamt deline lucrdri de artd rom6neasc6: pictur6, sculpturS, graficd gi
artd decorativd. Muzeul a fost deschis in anul 1964, ca seclie de artd a Muzeului Regional de Arheologie,
in prezent exis{6nd peste 200 de lucrdri in cele 5 sSli de expozilie. Inilial a funclionat ca gcoala primari,
clidirea fiind construitd in 1930 de c;tre italienii Carol Zani-antreprenor $i Vincenzo Puschiasis-sculptor
in piatr;.

Cele mai vizitate monumente istorice din judejul Neam! sunt urmdtoarele: Ansamblul Curlii
Domnegti - municipiul Piatra Neam!; Biserica domneasc; Nagterea Sf. loan Botezdtorul - municipiul
Piatra-Neaml; Turh clopotniti - municipiul Piatra Neam!; Fosta mAndstire "Peste Vale" - municipiul
Piatra Neamt; Ruine beci, azi muzeu - municipiul piatra Neam!; Min;stirea Agapia - comuna Agapia;
M;ndstirea Bistrila - comuna Alexandru cel Bun; Ansamblul schitului sf. Ana - comuna Ceahldu;
Ministirea Neam! - comuna vendtori - Neamt; M;nistirea p6ngdrali - comuna pdngdrali; Manestirea
Rdzboieni - comuna Rdzboieni; Catedrala episcopald Sf. Paraschiva - municipiul Roman; casa Veniamin
Costachi - municipiul Roman; Fosta biserici armeneasci azi biserica "Adormirea Maicii Domnului" -

Page 131 of 205

 U
municipiul Roman; M;n;stirea Tazldu - comuna Tazleu; Cetatea Neamlului - ora$ Tirgu Neamt;
Mdndstirea V;ratec - comuna Agapia; M5nistirea Secu - comuna V6ndtori - Neam!; Mendstirea Sih6stria
- comuna Van;tori - Neamu Muzeu - casa memorial5 "lon Creang;" - oras Tirgu Neamt.

6.1.2. Turism de agrement

Arealul turistic Piatra Neaml s-a dezvoltat datoritd resurselor montane din zond Si a fost sustinut
de proiectele de dezvoltare turistic; din ultima perioadd. Pentru zona Ceahliu, elementul principal de
interes este arealul masivului Ceahliu, aldturi de microclimatul din staliunea DurSu gi barajul lzvorul
Muntelui.
Judelul NeamJ beneficiazi de un relief structurat in trepte de la vest la est, cu Masivul CeahlSu,
avdnd ca punct maxim v6rful Ocolagul Mare-1907 m, urmdnd Subcarpalii Moldovei ti Podigul Moldovei
ti apoi Lunca Siretului, cu cea mai joas6 altitudine-159 m. R6urile Siret, Moldova, Bistrita Si CracSu, cu
afluenlii lor Si diferitele lacuri hidroenergetice, de regularizare gi irigalii, pisciculturd gi agrement,
alcituiesc bogata relea hidrografici $i sporesc atraclia zonei, pe parte de turism de agrement, recreere
Si agroturism.
Arii protejate in judetul NeamI:
- 10 rezervalii fo restiere (Pddureo de orgint, Codrii de oromd, Pdngd.rogi, etc.l;

- 3 rezervalii paleontologice Si fosilifere (mungii Cozlo, Pietricico SiCerneguro din Piotra-Neomfl;

- 5 rezervalii geologice (Cheile Sugdului, Coscddo Duruitoorea, etc'l;
- 3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;

- 12 rezervalii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice Si mixte;

- 5 monumente ale naturii:4 stejari seculari 5i un ulm secular (Piotro Teiului, etc.l'

Ariile naturale de interes nalional Si local ocupS o suprafali de 38 448 ha. Dintre acestea, cele mai
impresionante sunt Pdrcul Notionol Ceahtdu, cu o suprafalS de 7 747,5 ha 5i Poriul Notional Cheile
Bicozutui-Hd5mag cu o suprafali de 6 575 ha. O altd arie protejat;, de interes nalional, este rezervatia
naturalS de la Venitori, care cuprinde 30 818 ha. Dintre ariile protejate dg interes local pot fi amintite
rezervatia forestierd de la Dobreni, locul tzvorul Muntelui (150 ho), rezervotio floristicd Deolul Vulpii 9i
rezervoruf fosilifer (din zona Bicaz Chei), stAnco de lo $erbegti (comuna 9tefan cel Mare), de asemenea
Pddureo de argint ti Codrii de orom4 situate in localit5!ile Agapia gi Viratec.

La acestea se adSugd rezervatiile naturale Dobreni, Gosmon, Brotet, Borco, Lacul cueidel lcel mai
mare fac de baraj natural din Romania) ji oriile noturole protejote
Secu, Rezervolio Codrul Seculor Runc,
pietricico, Cozto Si AgArcia (din zono Piatra-Neaml), ariile speciale avifaunistice Lacurile Pdngdroli ti
voduri.
La nivelul judelului NeamJ au fost declarate situri de importanli comunitar; Noturo 2000
urmdtoarefe arii naturale protejate: Ceohtdu, Cheile Bicozului-Hd5ma5, Cheile $ugdului-Munticelu,
PAd u reo Gotm on, VAndbri-Neo mt.

- Parcul Natural Vanitori-Neamt (30 818 ha, din care 26 300 ha fond forestier)

Conline in perimetrul sdu rezervaliile forestiere Codrii de oromd (lao altitudine de cci. 600 m, cu arbori
ce depisesc 135 de ani) gi Pddureo de Argint (declaratd arie protejatd in 1972, cu o suprafali de 2,5 ha),
Rezervatio de zimbri 5i t'ound cotpoticd "Drogo7 Vodd".

Page 132 ot 2Os

//
Parcul National ceahliu (a fost declarat arie protejati in 1955, dar limitele actuale au fost
stabilite in 2003 ti,are o suprafald de 7 7 4z,s ha) cuprinde, la r6ndul s6 u, cateva arii protejate,
intre care Rezervotio ttiintificd ocologut Mare gi Rezervolia botonicd potito cu crini.

Parcul Nalibnal cheile Eicazului-H;tmag (constituitin anul 2000, cu o suprafatd de 6 575 ha)

Page 133 of 205

 Alte rezervalii, uior accesibile 5i situate in jurul municipiului Piatra-Neaml, sunt lacurilg Cuejdel,
Vaduri $i P6ngdrati.
Lacuf Cuejdel este cel mai mare lac de baraj natural din lard, cu o suprafali de 72,2 ha, o lungime
de I km, o l;time medie de 102 m 5i o ad6ncime medie de 7,44 m. S-a format in urma unor aluneciri de
teren succesive, ce au afectat versantul sting al viii Cuejdel intre anii 1978 5i 1991. Este declarat
rezervalie in anul 2004, aici form6ndu-se un microclimat specific Si o vegetalie caracteristici mediului
lacustru.

Lacul Vaduri este situat la 10 km vest de Piatra-Neamt, in comuna Alexandru cel Bun, aproape de
DN15, $i este unul din cele 9 lacuri de acumulare de pe cursul Bistrilei cu o suprafa!; de 119 ha. A fost
declarat in 2004 arie de protecJie specialS avifaunisticS.
Lacul P6ngirati este al treilea ca vechime din cele 9 lacuri de acumulare de pe Bistrila, fiind format
in 1954, se afli la 15 km vest de Piatra-Neamt ti este alimentat, in principal, cu apd din Lacul lzvorul
Muntelui, prin canalul de aductiune al uzinei Stejaru.
Lacul lzvorul Muntelui este singurul lac din Moldova unde se pot practica aporturi nautice, de la
schi acvatic, scufundiri, la plimbdri cu barca, cu hidrobicicleta sau cu vaporagul. Este cel mai mare lac
antropic de pe r6urile interioare ale Romaniei Si singurul lac de interior pe care se serbeazd Ziua Marinei.
Lacul are o lungime de 35 km, iar barajul este unul dintre cele mai mari din !ar5: inSljime 127 m, cota la
coronament 520 m, lungimea la coronament 435 m, lungimea la bazi f27 m, letimea maximd la bazi
119 m, volumul de beton incorporat 1 552 000 mc.

. ,d.:rr*$Hii:.

Page 134 of 205

,(
 . Valorificarea potenlialului unor localii care nu au fost aduse in atenlia publicului larg. Discutdm
aici de: rezervalii paleontologice, forme de relief carstic, structuri geologice care au generat toponime
cunoscute la nivel mondial de cei din domeniu, rezervalii dendrologice, z;cAmantul de Uraniu de la
Grinlie$.
Putem aminti aici despre doar c5teva exemple: Pettera Munticelu (Ghiocelul), Cheile $ugdului, gresia de
Ta rci u.
Aceste locatii pot atrage turisti obi$nuili, dar 5i elevi, studenli, profesori din Romdnia Si din lume. Vreau
si v; amintesc, in acest context, ci doar in mediul universitar din Romania existd in fiecare an cateva mii
de studenli care urmeazi profile ce au ca obiect de studiu obiective pe care judelul Neaml le are in
patrimoniul seu natural $i stiintific.
Bineinteles c; existi Si un interes al turi$tilor obignuiti de a vedea $i vizita obiective noi, aga inc6t
atragerea ambelor categorii de vizitatori genereazd in final o dezvoltare economici beneficd pentru
judelul nostru.

Amenajarea de piste pi trasee pentru biciclete amplasate in locatii pitoresti (Valea Bistritei, Lacul
Cuiejdel, parcuri ddndrolcigice, etc.) sau care sd uneasc5 puncte de interes turistic/istoric/ttiinlific.

Dezvoltarea turismului pe raul Bistrila (pe 9i de-a lungul sdu), trasee pentru rafting, trasee
pietonale, falele, trasee pentru bicicla$ti, amenajarea de pontoane pentru pescuit, amenajarea de localii
pentru picnic, amenajarea de plaje pentru turi$ti, $.a.m.d.. Exist; numeroase locuri in judel care se
preteazi pentru asemenea amenaj;ri: Tarcdu, SavineSti, Dumbrava Rosie, Vandtori Neaml, in zona
16urilor Ozana gi Moldova.

Dezvoltarea sportului profesionist de nivel nalional 9i mondial prin investilii in infrastructur;,

investilii care vbr aduce nu doar rezultate in plan sportiv, ci 9i in plan economic prin vizita participantilor
Si turi$tilor. Deasemeni, investitiile respective vor deveni baze de antrenament gi cantonament pentru
sportivii din lar; $i din str;inetate. Este o mare oportunitate pentru judelul Neaml, deoarece putem fi
deosebit de atractivi pentru cei din strAindtate prin ceea ce oferim, prin frumuselea locurilor, dar $i prin
costuri reduse dacd este sd le compardm cu ceea ce existd astdziin alte l5ri.

De exeinplu, judelul Neam! poate organiza un tur pentru ciclismul profesionist care si fie inclus
in circuitul mondial (bineinleles gi in cel nalional). Ata cum existd in lume Turul Normandiei sau Turul
Cataluniei (nu discutdm aici de alte mari competilii), de ce nu am avea Turul MAndstirilor sau Turul
Neamlului care si treacd prin diverse localitili ale judetului, parcurgend obiectivele de interes pe care le
putem astfel populariza mult mai bine. Pentru aceasta se poate folosi si moderniza infrastructura
existentd sau se pot amenaja noi trasee.

La acelati capitol (infrastructura pentru sport) putem realiza un Centru Olimpic pentru Caiac
Canoe. Acesta se poate amenaja pe cursul actual al reului Bistrita sau in paralel cu acesta. Investilia
conste in construirea unui canal in lungime de 2500-3200 de metri la o ldlime de 50-75 de metri, a unei
tribune pentru spectatori $i a catorva anexe necesare desfSSurdrii activitelii specifice acestui sport.
Investifia totalS ar fi de 18-23 milioane de lei.
Acest tentru va deveni Centru National pentru antrenamente $i competilii nalionale, dar si
internalionale pentru un sport in care Romania este printre primele ldri din lume.
in afara competiliilor, aceastd bazi, ca giin cazul circuitelor cicliste, se va folosi pentru agrement.

Page 135 of 205

 U
5.1.3. Statiuni balneoclimaterice

Statiunea Biltitegti
Staliunea este amplasatd in centrul comunei B5l!5te$ti, fiind situatd la 33 km nord de regedinla
judelului, municipiul Piatra-Neaml gi la 12 km sud de oragul Tirgu NeamJ, pe drumul'nalional 15C, care
face legdtura intre cele dou; localitdti. Localitatea Bal!;testi este agezate intr-un cadru natural atractiv,
in sud-vestul Depresiunii Neamt, care este delimitati la vest de culmile Muntelui St6nigoara, ce ating
inillimi de cca 1000 m, Muntelui Agapiei (896 m) 9i Dealului Mare Vdratec (f008 m); la est Dealul
Boistea (579 m) gi Corni (600 m) la nord Culmea Ple5u (911 m) giin sud 9aua BSlt;te5ti (538 m).

Staliunea BSltdtegti se bucuri de un climat moderat, iar existenla izvoarelor de ape minerale cu un
continut foarte ridicat in s;ruri plaseazi Sanatoriul de Balneofizioterapie, $i Recuperare Medicald "Dr.
Dimitrie Cantemir" Bdltitegti din punct de vedere curativ, la nivelul zonelor turistice europene: Karlsbad,
Vichy.

Staliunea este consemnat5 documentar la inceputul secolului al Xvlll-lea, fiini cunoscuti pentru
apele minerale clorurate, sulfatate, iodice, bromurate cu o concentralie de p6n5 la 280g/1. intre factorii
de curd se evidenliazd, de asemenea, aerul curat puternic ozonat. B5ile, situate la o altitudine de 475 m,
funclioneazS din anul 1810, prin grija prinlului Cantacuzino care a pus bazele primei statiuni in aceasti
zon5. in 1878 doctorul Dimitrie Cantemir cumpdra proprietatea Si o dezvolta, urm6nd ca p6nd in 1993
staliunea sd treaci prin mai multe proprietSli.
Analizele efectuate de U. Chihac, Franz Humael in 1939, de Petru Poni in 1850, de Stenner 5i Kony
in 1883 au confirmat cA apele sunt cele mai bogate in sdruri din toate apele omologate in Europa. Apele
minerale de aici au luat medalii de aur la Paris in anul 1900 gi la Bucure$ti in anul 1905. Capacitatea de
cazare era de 100 de camere in anul 1938, fiind ulterior modernizat; 5i extinsd in 1970, iar din 1993 a
fost preluatd de Ministerul Ap;r6rii Nationale, avend o capacitate de cazare de 450 de.locuri.
in prezent patru hoteluri care oferi tratament in serii de 15-18 zile pentru
StaJiunea BSlJdte$ti are
500 de pacienli. Apele minerale din staliunea BSltdte$ti sunt indicate in tratamentul unor afectiuni ale
aparatului locomotor, afectiuni vasculare periferice, afecliuni ale sistemului nervos, afecliuni
respiratorii.

Statiunea NeguleSti

Staliunea Negule$ti este situatd in comuna Piatra $oimului, la o distanl; de 10 km de oragul Roznov
Si 25 de km de municipiul Piatra-Neamt. Agezat5 la o altitudine de circa 400 de m intr-o zond de un

Page 135 of 205

/
pitoresc Si farmec aparte, cu dealuri 5i coline impddurite, la poalele Carpalilor Orientali, la contactul
muntilor Gogmanului cu depresiunea Cracdu-Bistrila, a atras inc; de la sf6r5itul secolului al XIX - lea
iubitorii de nature.
in apropiere de Negule5ti se aflS un lac de baraj natural cu o suprafald de 3 500 mp, lacul Veselaru,
iar la 2 km in amonte se afld un izvor cu apd dulce, pe care localnicii il folosesc in vindecarea bolilor de
ochi. Pro priet;lile.a cestuia au fost apreciate de germanii gi polonezii care au lucrat la fosta fabrica de
sticl; din NeguleSti. Apele de Negule$ti, cele 10 izvoare, sunt ape clorosodice, magnezice, iodurate,
substanla uscatd variind in funclie de perioada anului 26-40911.

Statiunea Negule$ti a fost infiinlatd in anul 1874, iar din anul 1935 a fost reamenajati cu o baze de
tratament. Aceasta a funclionat p5nd in anul 1952 c6nd a fost desfilnlati din lipsa dotdrilor
corespunzdtoare. Din anul 1978 s-au fdcut demersuri pentru valorificarea apelor de la Negule$ti Si abia in
anul 1986 s-au inceput lucririle pentru construirea staliunii Si a bazei de tratament. P6nd in vara anului
1992, staliunea a funclionat doar ca hotel de cazare firi bazd de tratament.

Proiectul pentru dezvoltarea Staliunii Negulesti faza a ll-a a fost demarat in anul 1993 9i a
continuat pani in anul 1995, c5nd din lipsa fondurilor necesare nu s-au mai terminat lucrdrile de punere
in funcliune a statiunii. De atunci 5i p6n5 in prezent Staliunea balneo-climatericd de la Negule5ti se aflS
intr-o stare de conservare.
Statiunea Oglinzi

Situatd la o altitudine de 480 m Si traversat; de DN 15C, staliunea Oglinzi apatine administrativ de

oratul Tirgu Neani!, ince din anul 1888. Statiunea se afld intr-o microdepresiune din sud-estul Culmii
Ple$ului cunoscuti sub numele de Poiana D5sc;lilei. Zona este uqor inclinat6 5i deschisd c;tre sud-est,
fiind in acela$i timp flancat6 de versanli acoperili cu pdduri de foioase. Apele minerale au fost cunoscute
$i folosite de populalia primelor agezdri de aici, iar in anul 1856 s-au fdcut analize chimice, prin care s-a
constatat ce sunt clorosodice, de mare concentralie. Are un microclimat specific zonei colinare, cu o
circulalie atmosferic6 moderati 9i fdri temperaturi excesive. Aerul este bogat in ioni negativi, este
ozonat gi are un efect tonifiant asupra organismului.
Pane in anul 1939, Staliunea Oglinzi a cunoscut o perioadd de dezvoltare avdnd paciengi din
intreaga lari, iar atmosfera de vacanlS era intrelinut; prin concerte zilnice oferite de fanfara militarS. Cu
timpul, datorite lipsei de fonduri sta!iunea Oglinzi s-a degradat, iar cele patru f6nt6ni 5i galeriile
subterane nefiind.exploatate s-au infundat. Din anul 1988, staliunea a fost redeschisd parlial in doar
doud pavilioane, cu o capacitate de 90 de locuri.

Page 137 of 205

 incepSnd cu toamna anului 1998, Staliunea Oglinzi s-a deschis intr-o formA modernizatd 9i cu o
bazd de tratament nou5. Ca urmare a analizelor microbiologice Si fizico-chimice a,apelor de la Biile
Oglinzi s-a constatat cd acestea gi-au imbunit;lit calitdJile gi au fost clasate pe locul cinciin Europa.

Astizi, Staliunea Oglinzi dispune de o bazi de tratament cu bdi calde, impachetdri cu parafini, bii
galvanice, curen!i dinamici, ultrasunete, masaj ti gimnasticd medicalS. Aici se pot trata afectiuni
reumatismale, ginecologice, dermatologice, afectiuni ale aparatului respirator, sechele post-traumatice
5i nevroze astenice.

Din luna august 2009, societatea de investilii SIF Transilvania demareazd un proiect de
modernizare a staliunii Oglinzi, in valoare de 20 milioane de euro. Proiectul pre.vede constructia unui
complex hotelier de patru stele cu o capacitate de cazare de 240 de locuri, a unui centru spa Si a unui
centru de conferinle, dar gi amenajarea unei zone de agrement pe o suprafald de 9.000 m2.
Statiunea Duriu

Localitatea Durdu este situate la 100km de Piatra Neam! 9i la 6km de comuna CeahlSu (de care
aparline administrativ), la o altitudine de 780-800m la poalele masivului Ceahldu - staliunea se aflS intr-
o regiune montani frecventati incd din secolul al XVll-lea. La Dur;u se afld o mici bisericd pictat; de
studenti Si absolvenli ai Academiei de Arte Frumoase din lagi sub indrumarea gi cu sprijinul pictorului
roman Nicolae Tonitza, intre anii 1935 Si 1937.
in zond existd posibilitatea de a efectua excursii pe muntele Ceahl5u (pe unul din trasee se gdsegte
cascada Duruitoarea-25m inSl!ime), sta!iunea de aici fiind recomandatd atat pentru practicarea
sporturilor de iarnd, pe partia amenajati cat $i pentru tratament, pe tot parcursul anului.

6,2, Analiza sectorului turistic

6.2.L. capacitatea de cazare gi fluxurile de turigti

Cu toate cd deline resurse naturale Si antropice de mare valoare turistici, judetul Neamt nu are un
profil marcat turistic. in ciuda potenlialului pe care il are, judelul se pozilioneaze in jumdtatea inferioari
a clasamentului nalional pe judele in ce privegte intensitatea turistic; (numSrul de locuri-zile per cap de
locuitor). Harta de mai jos ilustreaz; acest profil slab turistic aljudelului Neamt.

Page 138 of 205

 NIEXSTTATEA TUR|AICA A JUI'EIELOR ROTAI'IEI

I e!b'r|b-*tdro.o

I-
-

E Sr/ttlrart
''

Evolulia capacitilii de cazare in ultimii 7 ani prezintd o cre$tere limitatd, indic6nd o economie
turistice care nu reu$egte se se afirme.

Evolulia capacititii de cazare

(locuri-zile) in judelul Neaml

Anul Anul Anul An ul Anul Anul Anul

2007 2008 2009 2010 2077 2012 2013

Surso: lnstitutul Notionol de Stotisticd, prelucrorco consultontului

Page 139 of 205

 U
DE ATATEA IOI{UXE]|TELOR IiI JUD€TUL NEAIT rtoaroa
ld..!tFtr

ld. grcta
r-*_,--.---_\,-..-. *r_- r_;_
I
I (Ard,orotuq.
IrAr-EroiUrd

r.. qil

lL ||alottt

.b.l nllll

ld. !a/ca, g'l'i*'ctAtt.@trl.ld

in ciuda existenlei unui patrimoniu cultural-istoric remarcabil (vezi harta de mai sus) distribuit pe
mare parte a teritoriului judelean, capacitatea de cazare este distribuit; inegal, concentrdndu-se in
principal in centrele urbane giin jumetatea de vest, muntoas; a judelului (harta de mai jos3) in statiunea
Bdl!;tegti $i in jurul monumentelor religioase ti istorice. Aceastd distribu!ie teritorialS sugereazi
necesitatea dezvoltirii de noi produse turistice atractive care si asigure o atractivitate gestionati, nu o
simpli utilizare a atracliilor inerente care sunt,,muntele", patrimoniul religios-istoric Si ora$ul ca centru
de activitdti socio-economice.

I Degi aceste he4i nu prezinti li turismul dc tranzit, avend in vedere impactul sau marginal asupra economiei locale
(adeveratele beneficii economice generate de turism se oblin prin vanzarea produseior turistice integate care inclid
intotdeauna cazarea) putem lua in considerare datele prezentate aici ca fiind o descriere corecta a fiecventirii turistice a
judefului.

, Page 140 of 205

/
 CAPACTIAIEA DE CAZARE TURISTICA llltaroa
MTIAR L@I,RI.ZLE
r.t'aur- disav r.br
lr4llrCCAVA a
txro rooo@.o,|a
r ur-!o@ioma+-
I- uro ro@&@b,ri

ld HAiSlf?a

Jrd. YAIllI

ch- dr.*|r|
^r:t
Id.gA/Clr, \ -
,
s- ar nJnr\unir ur6nrt aE s!^nsrra'/ 2or3

In mod natural, capacitatea turisticd intr-o anumitd zond este legatd de intensitatea frecventdrii
turistice din acba zond gi proximitatea sa. Acest fapt se verifici gi in judetul Neam!, dup; cum se poate
observa comparand harta de mai sus cu cea de mai jos.9i in ce prive5te frecventarea putem observa
concentrarea puternice in partea de vest, in orasele judejului si in staliunea 86ltdte$ti.

IIII{OgNfl AITUTIC N STRUCIURI D€ PRITIRE TURI!'TICA rlolroa

t?,dt@Tran N $tt -20t3 lrrrEtffitf
Lrra u!a-.ona-ilr tira
a
r( ||rE^v a

tATd | 6a @rrrt
|,Aror@10uftlor-i
I r.rro roooornFr
I- uros@rocD.rqn

rd Yrlut

\ our 'i-t r*r*r.a.r

\\ Crql(aha
rd.3 cr!
s-!.!-- ,cra6r r.rq.. x snrsrr,.
in termeni de evolulie a innopt;rilor anuale inregistrate in structurile de cazare din judelul Neam!,
putem observa o ingrijordtoare stagnare cu o tendinld de scidere in ultimii 7 ani, ceea ce atrage din nou
atentia asupra nevoii de a dezvolta atractivitatea judeJului. Evolulia aceasta cuplati cu tendinta de

Page 141 of 205

cregtere a capacite$i de cazare (vezi graficul de mai sus) pune problema sustenabilitltii economice a
intreprinderilor din sector 9i a celor care depind de externalititile generate de ttirism dar indici 9i
faptul ci nu lipsa capacititii de cazare in sine reprezinti bariera principalA pentru dezvoltarea
economiei turistice.

Evolulia numerului de innoptiriin

judelul Neam! in perioada 2OO7-
2013
400000

300000

200000

100000

0
Anul 2007Anul 2008Anul 2009Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013

Surso: Institutul Nofionol de Stotisticd, prelucroteo consultontului

Cum se poate observa din harta de mai jos, viabilitatea economicd a firmelor care detin spatii de
cazare turistici in jude! este puternic pusd la incercare de rata foarte scdzuti de ocupare a capacit;tii de
cazare: de numai 16% in 2013. Aflat; in plus in scddere constantd (vezi graficul de mai jos) rata de
ocupare joasi este generati de o atractivitate sc5zut5 $i de un sejur mediu la fel de scizut (care a scdzut
-
in ultimii 2 ani 2O]-2 9i 2013 - sub 2 innoptdri per sejur, incluz6nd in aceasti medie cifrele pentru
statiunea $ltitetti care reprezentand un turism subventionat social prezintd cifre mult superioare ceea
ce imbun;tdlesc in mod fals rezultatul general judelean).

RATA OE OCUPARE A UALAA CAPAC]IAn| TURIANCE r.tearaa

trr-ft-tw'rd
!|n!--*.*fr
l"
Jsd. a,ctAVA o
I
I
-

Jod l{AiOl{ll^

Jqr l^cru
sn fr r3,tttrrr.I xn6ra o€ st^ttstrc/rLu rotr

Page 142 of zos

 Evolufie rata de ocupare anuali a
capacit5|ii de cazare judetene (%l
30

25

20

15

10

0
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

. Surso: lnstitutul Nofionol de Stotisticd, prelucrored consultontului

Graficul de mai jos este elocvent in ce priveste evolulia sejurului mediu al unui vizitator al judeJului
Neamt in ultimii 7 ani. Aceastd evolulie in care in majoritatea localiilor din jude! turistii nu rdman nici
m6car dou6 nopli este un semnal de alarmi cu privire la viitorul turismului judegean in absenla unei
acliuni rapide Si concrete de stimulare a atractivitelii prin marketingul unor produse inovatoare de
turism pe filierele cu cel mai mare potenlial.

Evolulia sejurului mediu in judeful

Neam!,2007-2OL3 (innoptiri/sejur)

2,7

7,9

1,8

7,7

7,6
Anul 2007 Anul2008 Anul 2009 Anul2OlO Anul 2011 Anul2O12 Anul 2013

Surso: lnstitutul Notionol de Stotisticd, prelucroreo consultontului

,t\
Page 143 of 205
 6.2.2. Sezonalitate

O alti problem; major; a turismului la nivelul Romaniei o reprezint; sezonalitatea extrem de

dezechilibratd cu perioade de extra-sezon pronunlate gi lungi. Aceastd caracteristicd se verifici, din
picate gi la nivelul judelului Neaml, unde putem constata c; frecventarea turisticd'are loc vara iar in
perioada de toamni, primivari $i iarn6 avem de a face cu un extra-sezon cu frecvent;ri foarte joase, in
anumite locatii apropiate chiar de zero.
Graficele de mai jos prezint; varialia numdrului de innoptdri lunare pe diferite destinalii din jude1,
grupate in functie de tipul de turism dominant practicat la nivelul acelei destinatii: turism urban (city-
break sau turism de afaceri/M|CE), turism cultural-religios, turism de agrement/mdntan/activ, turism
bafnear/de sandtate. Aceasti imp6(ire permite identificarea unor diferenJe de pottern de sezonalitate
intre diferitele tipuri de turism, acolo unde acestea existS. Luarea in considerare a 2 ani consecutivi
micgoreazd riscul unor abera!ii statistice generate de situa!ii particulare care scapd analizei.

Sezonalitate orase - innoptari pe luni in ,

peraoada 2Ot2-2OLl
120q)
1(xm
8qx)
5(m
-.-+- MUNICIPIUL PIATRA NEAMT
/|{m
.--I- MUNICIPIUL ROMAN
2@
---r--. ORAS TIRGU NEAMT
o

Surso: lnstitutul Nolionol de Stotisticd, ptelucrcreo consultontului

' Page 144 of 205

/
f-
Sezona f itate tu rism re I igios, perioa da 2OL2-2OI3
/l(m
3500
3@O
2500
2@O
1500
1mo +AGAPIA
5@ -+--VINATORI-NEAMT
o
N a{ a.{ rr ..{ .{ N a{ ft a{ .t d
FNFd
tn.tt.6d6
ooooooo0coooooooooooo
d .{ .{ a{ a{ .{ r{ |\t .{ a-a .{ .{ a{ .l .{ a{ t.{
000
e i € 3g€Et ". I .fl .g
i$t t ;$t a'
412
3g EEts
€tH
o c;

Sursa: lnstitutul Norionol de Stotisticd, prelucroreo consultontului

Sezonalitate turism de agrement/montan,

innoptari 2Ot2-2O13

+ BICAZU ARDEI-EAN

-{-CEAHLAU
r\ N ..{ .t 6l r{ .{ .{ Fa F,t ft .t
o oo q{
irda. -. qr !.d o goooooo
oooo d-t-ld-l
.\r .{ i{ a! .\tN 6r tt.{.t
i.l r. cl .l r.lt-{ -.ii
r\|
oooOooooci
..
rai
rt r{ t! .{ r\a -
---.- ORAS 8rcAZ
^t ^l
e!i eif !- 3a€Ei
:$ t t € t H! E :,E

Surso: lnstitutul Nslionol de Stotisticd, prelucroreo consultontului

Page 145 of 205

 Sezona litate innopta ri statiu nea Ba ltatesti 2OL2-
20L3
140@
120@
1(D@
8@O
6mo
4@O
2mo
o '-+-MLTATESII
ddddat.\r .9 3 ln rr| dr rt! (o .o rn
ii r{ t{ d !-r
oaoooo oo A eoooooo o -olttt!
a{ r{ r\| r\| rr. a!
.e.g.c96.c .cl; E
it,
E
tr0
Nr!r{NFlrtr\| EEEE
.ll.9.s.e6_e.e t 99.1
h IE E .a-
:55qo. E= ! 9
EEEE.E.5
c:E|!
-oi
3
o 0l c!E(!
.oE
frr:g
Sursa: lnstitutul Notionol de Stotisticd, prelucroreo consultontului

Se poate observa cd, in afara municipiului Roman, care are o sezonalitate echilibratd pe fondul unei
frecventdri scdzute, atat destinatiile urbane, c6t gi cele culturale sau cele rural/montane prezinti o
sezonalitate accentuatd sau chiar puternic dezechilibratd in favoarea periobdei de vard, cu o frecventare
foarte scizuti in restul anului. O mentiune trebuie fdcutS in legdture cu iarna (luna decembrie) c6nd o
parte dintre destinatii (mai ales cele aflate in zona montand sau aproape de unul dintre centrele
religioase) inregistreazd o mai buni frecventare pe fondul vacantelor de iarnd gi'al sdrbdtorilor de
Crdciun 9i Anul Nou.

Page 146 of 205

/
 o
o
g. G'+
.?l:
E ia,
dr.1= l!
F
(!
c
E a E a*
'cli-cr=(Jo
ai. E bae iE
(! cE
'/FE -Xa,U3
.9 c?
ae 6.i,E=€
.,r
i:r
(!
g$
(JL(JE:=i- ;I E s:
.o./}9-;
=l 'e (l) cO C
aO r-lJ r=
€o - f.:
qr -,rtJ;
,E=gEsfEg=
--:=:flPPA=

i! ,.oo
5
G I €:
(! N- "gE;oEE:1
dJ ii
t''
N
3
rtE
H er EfEErsig;
'=t!=cAY@F
.< ro ! i.q
a,):=l!!
(!:.P_-
q'F H goJ
:frFg[*;E
o ) I - -: r;'tt -
.:3
*-
iie 9 t
i.3::
3 '11
"Eg9{E",3
.ij ,o
'aE
'Y q'
-
,-;.E
t rrr ,o
o
'"
:-e*gE5;E
(J-- o-.- t o (tr.::
C-N::e-,
:Ue c=bs
--=,aE<o: iiiE,[;EsH
r.s ii.! H*'-
!u d, .: .-= !9.g:*q,EQ
'E
f dr =
u Ltll
xl!CF 'f;-sEieI=E
c,
!
o s.E^i[:'-
.gEg;:g€g ro
*.E,!+.lr;Fq,
F*eER:3S-
o 9 5;! E q, d
:N).o.E.:YlE,,
.s
E
6o,ki.q.z-.:U
c
A
EsFF:.F48
; al ; i d
q,
E
faEsrEte:
oJ= "
*€ Egg€ fr:f;= ig
4 c.9 6 \r'.r
djg Vn F
TE fi::E 9;; :.9
! -oo i

-'g'$
o-:
..::
E
o
?A
;
69
E;-4; E6_Ez!
=ZQc
:lp=
o..-E=O
h*'"Uofr
c)

'^ -_\or
'7
6 e\J
.9Eco
,=
P
g# Fi! i;E;9 g
i;:{eEE ;
.gDn 6
I z'= n H,. E
.E;id
u*
)G
*d=o-P
t= gg or ;:
-E
!,. Oc
bI €; !;€s Eet;$I:
f,<*:
- ;i EfrE6 f;"9 Et:5 s#E.;;dl
g:
o
=9?3
d P:
r!.E;:
q,
El-;e
'lE:s sEISrE;
o
!o E(ots,:oJorE
E'E3,r";eE€-:
E'-z.a ; 6.? i ;E l+5=:3E
o
F
c,

I
=iE.;t!;* iE" !!;tqsqE"fi*EI
i6g,sEt=g
o st8-gH;Ei
H,8.E53.833 tH
3 _.?(EON.J-Ori
l!
'=,;;eqr=oo 5 no € 5 tr; g : F iI E :
=E:eEEi:EBEE
:; E"n : ;; : ij;iErEE;gs:IR;
---
o 'J:=or'o!rcc
c ,l!
o
F ,: EE
o
.l,1
N
(o J
sH*ggFgg
c <-bnoU(Jo-rrJlrJ
i- ^ rD q, x x o
CI
t
sfi5nI;gEEEpE=*i'
a- r (!_O r o
 6.3. Provociri strategice - Dezvoltare turistici

/ Dezvoltarea de produse turistice integrate competitive

r' Restaurarea, conservarea, protectia 5i valorificarea patrimoniului cultural-istoric

{ Integrarea patrimoniului cultural gi natural in produse turistice integrate

r' Dezvoltarea marketingului on-line al produselor turistice

/ Dezvoltarea 5i adoptarea de instrumente de guvernanti a sectorului turistic (ghiduri

de bune practici pentru furnizorii de servicii turistice, dezvoltarea de instrumente de e-reputatie, e-
marketing pentru produsele turistice din judet)

r' Organizarea sectorului turistic (oficii de turism, centre de inforrnare, primire, etc.)

r' Dezvoltarea accesibilitalii durabile a atracliilor turistice dinjudet

Concluzie

Sectorul turistic din judelul Neaml se confrunti cu o serie de probleme care, sunt similare cu cele
care afecteazd in linii mari intreaga tar;. Ele sunt accentuate de accesibilitatea scizuti a judetului pentru
principalele piele gi/sau bazine emitente de turitti (Bucuregti, vestul t6rii, etc.) cuplati cu lipsa de produse
turistice integrate care si valorifice bogatele resurse gi patrimoniul local.

O problemi majori o reprezintd Si starea in care se gisegte mare parte din patrimoniul cultural-
religios-istoric al judelului gi/sau lipsa de utilizare durabili a sa in produse turistice moderne gi inovatoare.

Infrastructura de marketing gi informare/prim ire turistic5 este doar patial dezvoltati, fiind puternic
influenlati in mod negativ de slaba prezenfi a unor produse turistice competitive (care iau in considerare,
in construirea ofertelor, asteptirile clientelelor potenliale in mod strategic Ai realist gi reugesc si conduci
la cregterea frecventirii turistice).

AvAnd in vedere aceste elemente este esenlial5 aparitia unor structuri de guvernanlS a sectorului
turistic eficace Si eficiente care sd asigure colaborarea principalilor actori publibi gi privati cu resurse 5i
interese in dezvoltarea turismului la nivelul judelului Neamt. De asemenea, este necesari crearea de
clustere gi incubatoare in care produsele gi serviciile altor sectoare cu tradilie sau potential in judel
(textile, agriculturi ecologicS, agriculturi traditionalS, zootehnie, silviculturS, etc.) si fie asociate
antreprenorilor in turism pentru a propune pe piala turisticd produse cu un inalt grad de specificitate.

Page 148 of 2O5

/
Capitolul 2: VIZIUNEA DE DEZVOLTARE
1. Contextulstrategic
Pentru a putea asigura o dezvoltare socio-economicd durabilS gi pentru a putea obtine ugor finangirile
cele mai adecvate obiectivelor locale, strategia judeleand trebuie si se insereze in strategiile de nivel
superior, plec6nd de la orientirile Europa 2020 9i prioritStile tematice ale fondurilor europene (FEDER, FSE,
FEGA, etc.) pentru perioada 2O74-2O2O. Strategia de dezvoltare a judelului Neaml trebuie astfel si asigure
integrarea armonioas; a politicilor gi programelor de dezvoltare, care vizeazi teritoriul judelean, in
politicile regionale, nationale 9i europene. De aceea, viziunea de dezvoltare a judelului, misiunea
Consiliului Judelean ca prinaipal actor coordonator al programelor de dezvoltare, cat si orizontul temporA
al prezentei strategii (2OI4-2O231 sunt formulate gi structurate in jurul orientirilor gi calendarului
perioadei de programare 2OI4-2O20 a bugetului UE, dar gi plec6nd de la Acordul de Parteneriat RomAnia-
CE. Cadrul national strategic este luat gi el in considerare prin Strategia NalionalS pentru Dezvoltare
RegionalS 2OL4-2O20.

In consecinte, mai jos, inainte de a prezenta viziunea de dezvoltare pentru perioada 2014-2023, sunt
prezentate pe scurt atat cadrul strategic european, c6t gi cel national 9i regional.

1.1. Contextul strategic European

Actualmente, Europa se gisegte intr-o plini fazi de transformare. Recenta crizi economicd gi-a lisat o
amprenti puternici asupra economiei europene, anul6nd aproape anii de progrese economice gi sociale,
pun6nd in evidenfd deficienlele structurale ale economiei Europei. in paralel cu aceste evolufii, lumea
evolueazd rapid, iar provocirile pe termen lung, precum globalizarea $i presiunea exercitate asupra
resurselor, se intensificS.

Ca urmare a crizei economice, obiectivul de garantare a unei cretteri economice viitoare este mult mai
greu de atins. DificultSfile cu care se confrunti in prezent atat intreprinderile, cdt gi gospodiriile pentru a
obtine credite 5i a investi, impreuni cu situaiia inci fragilS in care se giseSte sistemul financiar reprezinti
o fren; pentru redresarea economicS.

Actionand colectiv, ca Uniune, pentru a face fali situaliei actuale, Europa trebuie si rispundi unor
provociri, precum deficienle structurale, intensificiri ale provocirilor globale legate de economiile care
devin tot mai intdrconectate, nevoia unor mdsuri corective ale sistemelor finantelor mondiale 9i nu in
ultimul 16nd trecerea la acliune pentru evitarea declinului.

Struteqia Eurcpd 2Om

Strategia Europa 2020 igi propune si asigure o crettere economici:

- inteligentd, prin investilii mai eficiente in educalie, cercetare $i inovare;

- durabild, prin orientarea decisivi citre o economie cu emisii scizute de dioxid de carbon;

Page 149 of 205

 - favorobild incluziunii, prin punerea accentului pe crearea de locuri de niunci gi pe reducerea
sa racle l.
Strategia se concentreaz; pe cinci obiective ambitioase privind ocuparea fo(ei de munc5, inovarea,
educatia, reducerea siriciei gi energia/clima.

.o ratd de ocupare a fo4ei de muncd de 75 Yo in r6ndul populaliei cu varste cuprinse intre 20 Si

64 de ani

.alocarea a 370 din PIB-ul UE pentru cercetare Si dezvoltare

.reducerea cu 2O% a emisiilor de gaze cu efect de seri (sau chia{ cu 30%, in condilii
favorabile)fa16 de nivelurile inregistrate in 1990
.cre$terea ponderii surselor de energie regenerabili pdnd la 2O%o
.cre$terea cu2OTo a eficienlei energetice

.reducerea sub 10% a ratei de pdrisire timpurie a Scolii

.cre9terea la peste 40% a ponderii absolventilor de studii superioare in 16ndul populaliei in
versti de 30-34 de ani

.reducerea cu cel pulin 20 de milioane a numirului persoanelor care suferi sau riscd sd sufere
de pe urma sdrdciei $i a excluziunii sociale

De asemenea, pentru perioada 2OL4-2O2O, toate programele operafionale sectoriale finanlate din
fonduri FEDR trebuie si igi stabileasci obiectivele plecand de la 11 obiective tematice :

Page 150 of 205

 1.2. Contextul strategic Nalional

Tintele Struteaiei Europo 2020 asumote de RomAnio

in ceea ce privegte tintele Strategiei Europa 2020 asumate de Rom6nia, acestea sunt:

Page 151 of 205

 U
Acordul de porteneriot 2074-2020

Pentru a contribui la atingerea tintelor Strategiei Europa 2020 asumate de Rominia, a fost creat
instrumentuf strategic Acordul de parteneriot 2074-2020 care asiguri cadrul strategic pentru programele
operationale ale RomAniei finantate din cinci fonduri structurale gi de investilii europene (fonduri ESI):

1. Fondul european de dezvoltare regionalS (FEDR),

2. Fondul de coeziune (FC),

3. Fondul social european (FSE),

4. Fondul european agricol pentru dezvoltare ruralS (FEADR)

5. Fondul european pentru pescuit ti afaceri maritime (FEPAM).

Acordul de parteneriat vizeazd urmbtoarele provociri 9i priorit5!ile aferente:

. promovarea competitivitilii 5i a dezvoltirii locale, in vederea consolidirii sustenabilitatii

operatorilor economici 5i a imbun;t;!irii atractivititii regionale;
o dezvoltarea capitalului uman, prin cregterea ratei de ocupare a fo4ei de munci gi a
numSrului de absolvenli din inv5t;mantul te4iar, oferind totodati solufii pentru provocirile
sociale severe gi combaterea siriciei, in special la nivelul. comunititilor defavorizate sau
marginalizate ori in zonele rurale;

o dezvoltarea infrastructurii fizice, at6t in sectorul TlC, c6t 9i in sectorul transporturilor, in

vederea sporirii accesibilitd!ii regiunilor din RomAnia Si a atractivit;tii acestora pentru
investitori;

o incurajarea utilizirii durabile gi eficiente a resurselor naturale, prin promovarea eficienlei

energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a proteqiei mediului gi a adaptirii
la schimbSrile climatice;

o consolidarea unei administralii publice moderne 5i profesioniste, prin intermediul unei

reforme sistemice, orientate cbtre solutionarea erorilor structurale de guvernan;i.

in funclie de potenlialul identificat gi ludnd in considerare disparititile teritoriale. constatate la nivel de

anafiz6, au fost stabilite urmAtoarele prioritili de dezvoltare teritorialS pentru perioada 2OL4-2020:

o imbunitilirea calit;tii vietii pentru comunit5lile locale 9i. regionale, pentru ca regiunile
Romdniei sd devini mai atractive pentru locuit, pentru petrecerea timpului liber, pentru
investitii $i munce

o consolidarea retelei urbane, prin dezvoltare policentrice gi specializare teritorialS

. promovareaparteneriatelorrural-urbane

Page 152 of 205

 o cresterea accesibilititii gi conectivititii prin: cregterea accesibilit5lii la marile aglomerafii
urbane gi imbunititirea accesibilit5tii intre aglomeratiile urbane majore, acces echitabil la
servicii de interes Seneral gi conectarea zonelor rurale la releaua majord de transport gi la
utilitilile publice de nivel mai inalt (urban)
Pentru asigurarea unei abordiri integrate pentru dezvoltarea teritorialS a anumitor zone subregionale
specifice, sunt definite urmitoarele sisteme:

c Dezvoltareo locold asigurotd de comunitote / dezvoltoreo locold de tip Leoder (DLRC) - care
in 4onele urbane urmiregte si creascd nivelul de incluziune sociali gi si reduci siricia in
r6ndul comunitifilor marginalizate din oragele romanetti. Acest instrument va fi utilizat in
special in oraSe (ora5e mici cu o populatie de p6ni la 20.000 locuitori) 9i in zonele rurA
invecinate, zonele rurale firi centre urbane, zonele costiere de-a lungul Dunirii 9i Delter
Dunirii, zonele de r6uri gi lacuri mari in care existi ferme de acvaculturS, zone defavorizate
din tentrele urbane.

c lnvestitii teritoriole integrote (lTl) - un instrument utilizat pentru stimularea creirii de zone
urbane funclionale, care pot oferi o organizare teritoriali mai eficientd 5i un acces mai bun
la servicii de interes general. Acest instrument va fi utilizat in urmitoarele tipuri de teritorii:
zone urbane funclionale Si Rezervalia Biosferei Delta Dundrii. Utilizarea lTl in zonele urbane
funclionale se va axa pe doud obiective principale: dezvoltarea zonelor majore de
dezvoltare (ex. concentrarea pe inovare, cercetare-dezvoltare, accesul la relele europene) gi
dezvoliarea teritoriald echilibratS.

. Dezyoltoreo urbond durobild are ca misuri prioritare: suslinerea dezvolterii economiei

oragelor, imbunitSlirea calitilii mediului in zonele urbane, sustinerea dezvoltirii
infrastructurii de bazS 9i a mobilitilii urbane in oragele Romdniei.
. Cooperore teritoriold: Strategia UE pentru regiunea Dundrii, cooperare teritoria16 europeani

Aceasti dezinstitutionalizare a serviciilor trebuie sd producd ca efecte comuniteti locale puternice gi

autonome care, pe lingS exercitarea atributiilor ce le revin, s6 aibi instrumentele gi capacitatea necesare
de a incuraja dezvoltarea localS sub toate aspectele sale.

Stroteoiei tudetului Neamt)

Aceast; strategie are ca si obiectiv general imbunitSlirea continui a calitilii vielii, prin asigurarea
bun;stirii, protecliei .mediului gi coeziunii economice gi sociale pentru comunitifi sustenabile capabile si
Sestioneze resursele in mod eficient pi si valorifice potenlialul de inovare gi dezvoltare echilibrata,
economici gi sociald a regiunilor.
Obiectivele specifice ale acestei strategii sunt:

Page 153 of 205

 . Cretterea rolului funcfiilor oragelor 9i municipiilor in dezvoltarea regiunilor, prin investitii care sd
Si
sprijine cregterea economicd, protejarea mediului, imbunit6lirea infrastructurii edilitare urbane gi
coeziunea socialS

o Cregterea eficientei energetice in sectorul public i/sau rezidenlial pentru a Contribui la reducerea
cu 2oo/o a em isiilor de CO2, in conformitate cu Strategia Europa 2020

e Cregterea gradului de accesibilitate a regiunilor prin imbunititirea mobilitSlii regionale 9i

asigurarea serviciilor esentiale pentru o dezvoltare economici sustenabil; 9i inclusivi

r Regenerarea zonelor defavorizate 5i stimularea incluziunii sociale a comunititilor marginalizate,

prin crearea premiselor necesare pentru asigurarea serviciilor esenliale gi condifiilor decente de
trai

. Cre$terea economiilor regionale, prin dezvoltarea infrastructurii specifice inovdrii gi cerceterii,

precum Si stimularea com petitivit;tii IMM-urilor

r Stimularea dezvoltirii competitive gi durabile a turismului la nivel regional 9i local, prin valorificarea
durabilS a patrimoniului cultural cu potenlial turistic ai crearea/modernizarea infrastructurii
specifice de turism

. Protectia ti imbunetSlirea mediului prin cregterea calit5tii serviciilor de api, reabilitarea siturilor
industriale poluate gi abandonate, luarea unor misuri de prevenire a riscurilor ti cretterea
capacit5lii de intervenfie in situafii de urgenli.

1.3. Contextul strategic Regional

Stroteoio de Dezvoltore Reoionald Nord-Est 2O!4-2O20 lversiune de lucru moi 2074i

Aceasta strategie igi propune ca obiectiv general derularea in Regiunea Nord-Est a unui proces de
cre$tere economici durabilS, favorabil cretterii com petitivit5lii economice 9i incluziunii sociale, care sd
conduci la o diminuare a decalajelor existente fali de celelalte regiuni ale RomAniei..

in ceea ce privette priorititile tematice ale strategiei de dezvoltare regionalS acestea se prezinti dupi
cum urmeazi :

Page 154 of 205

 Prioritate Obiectiv specific
Cregterea ocupirii in 16ndul tinerilor gi a grupurilor vulnerabile
imbunEtSfirea accesului ti a participirii la educalie ti instruire
1. imbu ndtilirea capitalului de calitate
uman Cregterea accesului la servicii de sindtate de calitate
Promovarea incluziunii sociale, prin regenerarea zonelor rurale
gi urbane aflate in declin
Cregterea accesibilitdtii, conectivitelii 9i mobilitS!ii, prin
2. Dezvoltarea unei realizarea de investifii in infrastructura de transport
infrastructuri moderne Stimularea atractivit6!ii gi economiei locale, prin cregterea
accesului la infrastructura TIC de calitate
Sprijinirea inovirii gi com petitivitS!ii mediului economic,
promovarea rezultatelor oblinute
lmpulsionarea sectorului de cercetare-dezvoltare, in special a

celui aplicat
3. Sprijinirea unei economii jmbun;t5!irea accesului firmelor la servicii de afaceri de calitate
competitive gi. a
Sprijinirea exporturilor $i a com petitivit5tii produselor locale la
dezvoltirii locale
export
Sprijinirea dezvoltirii urbane
Sprijinirea dezvoltdrii zonelor rurale
Sprijinirea valorifi cirii potentialului turistic existent
4. Optimizarea utilizirii gi Promovarea eficien!ei energetice
protejarea resurselor Protejarea mediului gi a biodiversitSfii, prin realizarea de
naturale investilii

2. Analizi comparative priorititi de dezvoltare

Pentru a asigura continuitatea cu perioada anterioari de programare (2OO7-2Ot3l gi a capitaliza
rezultatele programelor;i proiectelor implementate in acest cadru, viziunea pi obiectivele generale pentru
perioada 2OL4-2O23 pleaci de la concluziile unei analize a obiectivelor gi rezultatelor perioadei 2OO7-2OL3.
Astfel, asemeni Agendei Locale 21 (Strategia judelului pentru perioada 2007-20131 9i Strategia de
dezvoftare pentru perioada 2014-2023 tintette marile domenii ale dezvolt;rii durabile: social, economic gi
mediu. Obiectivele anterioare sunt preluate $i reform ulate/structurate astfel incit sd fie mai adaptate
competenlelor principalilor actori institulionali (Consilii Judelene, Primirii, structuri deconcentrate) activi
la nivelul teritoriului judetean, dar 9i capacit5fii lor institulionale ti spatiului lor bugetar. in acest fel,
prezenta Strategie incearci si asigure un cadru pentru o mai mare eficacitate gi eficienli a politicilor si

Page 155 of 205

programelor publice locale, avand in vedere cA Fondurile Structurale 9i de Investilii Europene (FSIE) alocate
Rominiei vizeazi oblinerea de rezultate concrete la nivel macro (nu doar la nivel 9e livrabil de proiect)
socio-economic ai reprezint5 principala sursi de finanlare pentru dezvoltarea judelului in perioada 2014-
2023.

2.1. Agenda Local5 21 - Planul local de dezvoltare durabili a judelului Neamt (2007-
2013)

Agenda LocalS 21 -
Planul local de dezvoltare durabilS a judetului Neaml reprezinti principalul
document de planificare strategice a direcliilor prioritare de dezvoltaie ale judelului Neamt. Acest
document a reprezentat, p6ni in momentul de fafd, unul din principalele mijloace de programare
strategici puse la dispozigia autoritililor din judef, dorind si ofere un plan concret de ac;iune gi de
implementare care si vini in int6mpinarea nevoilor comunitilii locale.

in ceea ce privegte structura documentului de planificare strategic; sus menlionat, acesta a:

- evaluat potenlialul socio-economic al judelului,
- analizat atat punctele tari gi slabe ale judelului, cat gi oportunitSlile 5i ameninl5rile cu care acest
teritoriu se confrunti,
- conturat obiectivele generale gi specifice de dezvoltare
- elaborat planul local de acliune
- identificat portofoliul de proiecte prioritare
La momentul elaboririi Agendei Locale 21 - Planul local de dezvoltare durabilS a judelului Neam!, in
anul 2008, obiectivele generale erau structurate dupi cum urmeazS:

lll.1.1 Capitalul Natural

- Managementul durabil al capitalului natural

lll.1.2 Domeniul Economic

- intirirea gi dinamizarea structurilor institulionale locale, cdt gi a mediului economic;

- imbunitilirea spaliului rural 9i cregterea competitivitilii sectorului agro-alimentar;
- Dezvoltarea infrastructurii de transport;
- Refacerea gi dezvoltarea infrastructurii de bazi;

- Turism durabil la nivelul judelului Neaml;

lll.1.3 Domeniul Social

- Dezvoltarea gi imbunitSlirea calititii serviciilor sociale gi a infrastructurii asociate lor;

- Dezvoltarea, imbunitdtirea calit;lii serviciilor de sinitate gi repartizarea echilibrat5 a acestora pe
teritoriul judetului;
- imbunitilirea Si adaptarea la piala muncii a sistemului de invdlim6nt;

Page 156 of 205

nl
,l/
Capitol Obiectiv general Subcapitol Obiective specifice

1.1.1Calitatea -Reducerea gi prevenirea poluirii aerului

aerului ambiental -Monitorizarea continui a calitSfii aerului

la nivel judetean;

1.1.2 Zgomot
-$osele de centur; pentru principalele
orase din judet;
1.1.3 Resurse de api -Utilizarea durabilS a resurselor de ap5;
1.1.4 Resurse -Managementul durabil al resurselor
minerale minerale;
-Reactuaf izarea hir;ii pedologice ] ,
-Efectuarea de studii silvo-pastorale pentr.
pistrarea unui raport optim intre
efectivele de animale gi suprafelele de
pigune;
1.1 Managementul
-Cregterea capacitetii productive a
1. Mediu durabil al capitalului terenurilor, prin eliminarea efectelor
1.1.5 Solul
natural eroziunii, excesului de umiditate, ariditate,
aluneciri de teren;
-Efectuarea de studii 5i aplicarea de
tehologii bine fundamentate gtiin!ific
pentru eliminarea deficitului de elemente
nutritive ale solurilor gi oblinerea de
productii ridicate;

1.1.6 Arii protejate

- Realizarea unui management adecvat
pentru ariile protejate
-Conservarea 5i managementul durabil al
1.1.7 Pidurile ecosistemelor forestiere din judelul
Neamt

1.1.8 Degeuri -Sistem de management durabil al

de5eurilor la nivelul judelului Neamt
2.l intirirea gi

dinainizarea
-Crearea unei administra!ii publice locale
moderne, bazat; pe satisfacerea
structurilor
2. 2.1.1Descriere jude! necesitetilor cetetenilor
institutlonale Locale,
Economic -Sprijinirea activitatii economice la nivel
cat Si a mediului
local 5i judefean
economic
I 2.2 imbuniti!irea 2.2.lAgricultura -Modernizarea exploata!iilor agricole;

Page 157 of 205

Capitol Obiectiv general Subcapitol Obiective specifice
spatiului rural 5i -Sprijinirea fermierilor gi a persoanelor care
cretterea igi desfdgoari activitatea in sectorul agro-
com petitivit;lii alimentar;
sectorului agro-
alimentar
2.3 Dezvoltarea -Extinderea sistemului de transport public
infrastructurii de 2.3.1Transport -Cretterea gradului de confort pentru
transport mijloacele de transport;
-imbunititirea infrastructurii judelene gi
2.4 Refacerea ti locale de transport,
2.4.1. lnfrastructura
dezvoltarea
de bazi -Asigurarea accesului tuturor locuitorilor la
infrastructurii de bazi relelele de energie electrici 9i gaze
naturale
2.5 Turism durabil la
nivelul judetului 2.5.1Turism -Dezvoltarea infrastructurii de turism gi

sport recreativ
Neamt
-Dezvoltarea / extindeiea parteneriatelor
intre institutii, autorititi locale Si ONG-uri
pentru dezvoltarei de servicii sociale.
-Consolidarea parteneriatului public-privat.
-Dezvoltarea reJelei de lucru inter-
institulionale la nivel local;
- Participarea activ; si imbunetetirea
accesului beneficiarilor la serviciile sociale;
3.1 Dezvoltarea 5i
imbunititirea calitdtii -Sensibilizarea 5i informarea opiniei publice
asupra drepturilor peisoanelor gi
3. Social serviciilor sociale gi a 3.1.l Servicii sociale
grupurilor in dificultate in vederea
infrastructurii
imbunet5tirii atitud inii si
asociate lor
com porta m e ntu lu i general privind
problematica specifici;
-Asigurarea respectirii standardelor
minime de calitate in domeniul protecliei
sociale gi a celor specifice pentru fiecare
tip de serviciu oferit;
-Promovarea furnizdrii serviciilor de
calitate care si raspundd nevoilor

Page 158 of 205

//
Capitol Obiectiv geneial Subcapitol Obiective specifice
individuale ale persoanei cu dizabilitili;
-Dezvoltarea de servicii cu caracter primar
gi servicii alternative;

-Accesibilizarea mediului in vederea evitirii

transformirii dizabilitdtii in surse de
handicap;
-Cregterea gradului de ocupare a fortei de
munci pentru persoanele cu handicap.
- Restructurarea gi modernizarea centrelor
de proteclie speciali pentru copii gi
pentru personae adulte cu dizabilititi;
-Perfec!ionarea gi specializarea
personalului de ingrijire din centrele
sociale Si 5colile speciale;
-imbun;tetirea sistemului educalional 9i de
formare profesionali;
-Corelarea sistemului de proteclie a
copilului cu handicap cu cel al adultului cu
handicap;
-Prevenirea abandonului gi reducerea
numdrului de copii institutio na lizati;
-Pregitirea gi integrarea socio-profesionalS
a tinerilor din centrele de plasament

-Dezvoltarea serviciilor de ingrijiri medicale

la domiciliu in urban gi rural;
3.2 Dezvoltarea, -Dezvoltarea 5i diversificarea serviciilor de
imbunit6!irea calititii asistenti medicalS preventivi gi curativi
serviciilor de si nitate in ru ral gi urban;
3.2.1Senitate
gi repartizarea - Dezvoltarea infrastructurii in domeniul
echilibrati a acestora medical;
pe teritoriul jude!ului
-Realizarea unui sistem informalional gi a
unei baze de date necesare cunoagterii
evolutiei biologice;

tt1 Page 159 of 205

Capitol Obiectiv general Subcapitol Obiective specifice
-Acces egal 9i sporit la'educalie gi
dezvoltare fizicd armonioasi;
-Calitate ridicati a Educatiei Si preg5tirea
3.3.1inv5!imAnt
3.3 imbunitS!irea 9i societ5tii bazate pe cunoaStere;
preuniversitar gi
adaptarea la piata
special
-Reconstructia invitemantului in mediul
muncii a sistemului de rural;
inv;temant -Reabilitarea, modernizarea, extinderea 5i
dotarea 5colilor speciale.
3.3.2 invdlimAnt - Reabilitarea, modernizarea, extinderea gi

special dotarea centrelor socla le

lmportant de mentionat este faptul ci in momentul elaboririi Agendei Locale 21 - Planul local de
dezvoltare durabila a judetului Neam!, proiectele identificate pentru indeplinirea obiectivelor generale 9i
specifice corespundeau surselor de finanlare din acel moment. Pentru actuala per.ioadi de programare
strategicd 2OI4 - 2023, multe dintre proiectele identificate in cadrul Agendei Locale 21 - Planul local de
dezvoltare durabilS a judelului Neam! 2007-2013, trebuie actualizate ti integrate in formatul noii perioade
de programare strategice.

2.2. Strategia de Dezvoltare a Judelului Neam! 2014-2023

Prin prisma obiectivelor sale generale 9i specifice, Strategia de Dezvoltare a Judetului Neamf 2014-
2023 igi propune si asigure o continuitate a planificirii strategice prevdzute de Agenda LocalS 21 - Planul
local de dezvoltare durabilS a judeiului Neamt (2007-2013).

Strategia anterioari - Agenda Locali 21 - Planul local de dezvoltare durabilS a judelului Neam! (2007-
2013) prezenta o viziune globali de dezvoltare a judetului NeamI, prin asocierea obiectivelor sale de
dezvoltare la pilonii centrali ai dezvoltirii durabile. Axele de dezvoltare previzute in cadrul straiegiei
anterioare au fost integrate in prezenta strategie pentru asigurarea unei continuit;ti coerente.

Valoarea adiugati pe care o prezinti strategia de dezvoltare de fald este dati de multiplele elemente
de analizd, din care menlionem :

- analiza surselor de finanlare disponibile pentru perioada 2OI4-2O2O, mai exact Cadrul financiar
multianual 2OL4-2O2O
- analizaatribuliilor Consiliului Judelean 5i a capacititilor acestuia in implementarea de proiecte
- analiza rezultatelor perioadei de programare anterioare 9i a capacitilii actorilor locali in
gestionarea de proiecte cu finanfare nerambursabilS
Scopul prezentei Strategii de dezvoltare este acela de a identifica o serie de linii strategice de
dezvoltare pertinente, cu proiecte gi surse de finanfare viabile conforme cu arhitectura politicii de

I
Page 160 of 205
coeziune 9i care si permitd o sinergie optim; cu ariile de competen!5 ale Consiliului Judean Neam1,
pilonul institufional al dezvoltirii durabile a judetului.

Pofitica de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 20L4-2O2O se va concentra pe tinte coerente
care doresc si raspundi provocirilor reale de la nivelul regiunilor europene: investitii pentru dezvoltare gi
locuri de munci 9i'cooperare teritoriali european5. Cum se poate observa gi din tabelul de mai jos, aceste
linte inlocuiesc obiectivele mai abstracte ale perioadei anterioare de programare. Daci cooperarea
teritorial5 europeani rim6ne o lintd in sine, convergenla ti competitivitatea devin investilii pentru
dezvoltare 5i locuri de munc5, o subliniere a importantei investiliilor pentru depitirea perioadei de crizi
economicS, in special printr-o cregtere economici generatoare de locuri de muncd durabile si de calitate.

Arhitectura Politicii de coeziune

2007 -20t3 20L4-2020
Categorii de
Obiective Fonduri Tinte Fonduri
regiuni
- Regiuni mai
FEDR putin FEDR
Convergenla FSE dezvoltate; FSE
Investilii pentru
FC - Regiuni in FC
dezvoltare si locuri
tranzi!ie.
de muncd
Competitivitate $i
FEDR - Regiuni mai FEDR
ocuparea fo4ei de
FSE dezvoltate. FSE
munci
Cooperare teritorialS Cooperare teritorialS
FEDR FEDR
europeani europeand

Page 161 of 205

3. Misiune giViziune de dezvoltare

Page 162 of 205

/
 Logica intervenliei (Obiective generale gi specifice)

Partea operationale a strategiei vizeazi domeniile cheie care pot contribui in mod eficace la realizarea
poten$ialului real de dezvoltare gi deci la realizarea viziunii. in urma analizei-diagnostic a situaliei judelului
Neamt, a rezultat necesitatea stringentS de furnizare a unor servicii publice gi de asistente sociali de
calitate, care sd contribuie activ la reinse4ia sociald gi profesionalS a populafiei apte de munci. Aleturi de
aceasti provocare majorS, analiza a identificat potenfialul turistic major, dar sub-utilizat, al judelului ca
reprezentand o resursi importanti pentru diversificarea economicd gi dezvoltarea unei economii a
serviciilor cu valoare adaugati mai mare, care si asigure venituri suplimentare populaliei locale. Existenla
unor coridoare ,,TEN-T core" care traverseazd judelul reprezintd de asemenea un important atu pentru
dezvoltarea economicd a judelului gi pentru atragerea de investitii care si optimizeze utilizarea resurselrl
locale (agricole, umane, naturale, etc.).

Pentru a asigura implementarea sa eficace 5i eficienti, precum 5i monitorizarea sa facilS, Strategia de

dezvoltare a judelului Neamt pe perioada 2074-2023 este structuratd ca un program operational, plecand
dd la un numir limitat de obiective generale care sunt declinate apoi in obiective specifice. Daci
obiectivele generale incearci si acopere toate domeniile dezvoltirii socio-economice durabile, cele
specifice au ca scop oblinerea unor rezultate care si asigure atingerea obiectivelor generale. De aceea,
obiectivele specifice sunt mai precise, fiind direct legate de concluzii concrete ale analizei-diagnostic. Ele
sunt astfel formulate inc5t. si poatb fi apoi declinate, la rdndul lor, in proiecte concrete care vor fi
impf ementate in perioada 2OL4-2O23.

4.1. Obiective generale

1. Un judef in care mobilitatea intra $i interzonali este crescuti

Fundamentarea alegerii infrastructurii drept obiectiv general s-a produs prin identificarea acelol
componente de infrastructuri care pot cregte gradul de dezvoltare al judelului, prin avantajul unei
infrastructuri de bazi intra gi interzonalS reabilitatS.

Atat investitiile realizate in infrastructura de transport Si de tranzit a mirfurilor, cat gi viitoarele

proiecte de modernizare a infrastructurii de transport delin un loc central in completarea gi
fu nctionalizarea sistemului intermodal la nivelul judelului Neamt. Prin conjunctia principalelor tipuri de
transport, vor fi atinse tintele de creare a unui mediu propice pentru dezvoltarea antreprenorial; in
transport gi servicii conexe gi dezvoltarea comertului .

Chiar daci relieful constituie, in jumitatea de vest a judelului, o barieri in calea dezvoltirii urbane gi a
accesibilititii, impreuni cu influenta urband scizuti din aceasti zon5, trebuie menlionat faptul ci judelul
are avantajul de a fi traversat la est, prin municipiul Roman, de coridorul lX paneuropean (ramurb feroviari
5i rutierd) ce leagi nordul de estul Europei, fapt ce oferS o anumiti multipolaritate a dezvolterii socio-
economice a judelului impreund cu un potenlial ridicat de intermodalitate la nivelul localitSfilor urbane.

Page 153 of 205

 AvAnd in vedere previziuniile actuale referitoare la traficul de mirfuri, impreuni cu dezvoltarea
economicd ce va cunoa5te un trend ascendent, prezentul obiectiv integreazi o componenti de cregtere a

siguranfei circulaliei.

in cadrul procesului de implementare a Strategiei o atentie deosebit5 va trebui sA fie acordat5 corelirii
interventiilor gi investitiilor in infrastructura de transport cu misurile de dezvoltare a infrastructurii de
mediu prevdzute in Master Planul ,,api-canal" al judelului. Astfel, la nivel opeiralional, prioritizarea
interventiilor la nivelul infrastructurii publice de transport va trebui si fie coordonatd cu prioritizarea
interventiilor din Master Planul ,,api-canal". Pe l6ngi consultarea planului de acliuni al Masterplanului
,,ap'-canal", administratorii infrastructurii de transport se vor consulta regulat cu operatorul(ii) de api-
ca na l.

2, Servicii medicale de calitate gi ugor accesibile

O necesitate majord este cresterea accesului tuturor categoriilor sociale la serviciile medicale de atricte
necesitate. Prin sustinerea modernizaririi unititilor medicale gi facilitarea apariliei furnizorilor privali in
piala serviciilor de sinitate, strategia de dezvoltare igi propune cresterea calit;tii vielii cetitenilor
judetului Neam!. Consiliul Judelean Neam! va juca un rol foarte important pentru viitorul infrastructurii de
sdnitate, participand activ la gestiunea unitSlilor medical-sanitare din judet ti la "..1grt.r"t unor servicii de
calitate, prin sustinerea calificdrii personalului conex din sistemul sanitar, fapt ce reprezinti o alti tematici
fundamentali ce structureaze prezentul obiectiv general de dezvoltare.

Pentru perioada 2OL4-2O2O o noutate majore va consta in concentrarea eforturilor pentru a putea
incepe furnizarea de servicii primare de sinitate in sistemul economiei sociale. Astfel, actorii non-
guvernamentali alituri de diferitele institulii ale administraliei publice locale vor fi incurajati sd
implementeze proiecte finantate inilial din fonduri europene pentru a dezvolta modele funclionale de
intreprinderi sociale capabile de a furniza servicii medicale de baz5, in principal in domeniul preventiei gi a
medicinei primare.

3. Servicii sociale adecvate nevoilor popula3iei

Actualmente, descentralizarea serviciilor sociale este un deziderat al reform5rii mai largi a

administraliei publice, ghidati de nevoia de a crea o piald complexi gi variati de livrare a serviciilor
sociale, piati care va conduce la cregterea calit;lii prestatiilor livrate locuitorilor judelului Neamt. Analiza-
diagnostic la nivelul judelului Neamt a identificat o nevoie de imbuniti;ire a serviciilor sociale adresate
copiilor sau cetetenilor maturi, cu o preocupare sporiti asupra mediului rural, mediu ce cunoagte o
anumiti subdezvoltare. Accesul, uneori dificil, la servicii de sdnitate gi educatie, atet la nivelul mediului
urban, c6t mai ales la nivel rural, obligi la setarea unor programe care sd conduci la un acces crescut la
aceste servicii pentru cresterea generali a calititii vie!ii.

Page 164 of 205

 Judetul Neamt are particularitatea unei populalii preponderent rurale 5i implicit inregistreazd un
anumit decalaj urban - rural. indeplinirea acestui obiectiv general, cheie pentru dezvoltarea judefului, se
va realiza prin aplicarea unor obiective specifice gi domenii de acliune clare.

Un element important al acestui demers este contractarea serviciilor publice citre piala de profil, citre
actori publici sau, privati (companii sau organizalii non-guvernamentale). in acest sens o importanld
deosebit5 va fi acordatd dezvoltirii actorilor gi proceselor economiei sociale, ca o alternativi mult mai
eficace, eficienti gi durabild la asistenta socialS clasicd cu problemele generate de aceasta (lipsa de
iniliativ; a populatiei asistate, menlinerea unei rate inalte a populatiei inactive Si pe cale de consecin!5 o
subdezvoltare economici cronici care conduce la emigrarea populaliei active). Astfel, la nivelul acestui
obiectiv Seneral va fi propus un important obiectiv specific pentru dezvoltarea economiei sociale gi
promovarea antreprenoriatului social care va viza implementarea de proiecte in diferite domenii
A
activitate: gestiunea degeurilor gi reciclarea, turism, agricu ltu r5-silvicu ltu r5, etc. Aceste proiecte vor viza
dezvoltarea de intreprinderi cu scop social (integrarea unor gomeri sau persoane inactive in munci,
acordarea de competenle tinerilor, asigurarea unor venituri suplimentare pentru persoane cu venituri
scizute, dezvoltarba competetelor antreprenoriale la nivel local, asigurarea de servicii de ingrijire pentru
persoanele cu handicap, etc.). Trebuie insi subliniat ci aceste intreprinderi vor funcliona ca orice
intreprindere av6nd ca scop valorificarea pe piali a unor produse gi servicii, care insi vor avea, pe cAt
posibil, un specific local 9i vor fi realizate cu materie primi sau fo4i de muncd locali.

Un al doilea pas necesar pentru realizarea obiectivului propus urmdreste cretterea calitelii serviciilor
sociale livrate populatiei din judetul Neam|.

Preventia a reprezentat intotdeauna o politicd important; pentru reducerea impactului negativ al

problemelor sociale. in acest sens, cretterea accesului gi participirii la educalie reprezinti elemente cheie
pentru diminuarea efectelor crizei economice gi diminuarea disparitdtilor urban-rural. Socializarea^.
timpurie gi consilierea acordatd copiilor reprezinti solulii pentru limitarea in timp a problemelor sociale
cronice. De asemenea, politicile de atenuare a impactului migraliei asupra populatiei, in special aplicate
recipienlilor familiilor de emigranti care rimen in !ar5, reprezinte o necesitate majori.

De asemenea,. trebuie mentionat faptul ci

sectorul serviciilor sociale reprezinti unul din principalii
mari consumatori ai bugetului Consiliului Judelean, iar atragerea de fonduri nerambursabile reprezinti o
necesitate justificati menite sA diminueze presiunea exercitati de acest sector asupra bugetului. in acest
sens, dezvoltarea economiei sociale va reprezenta o solulie alternativi de mare valoare cu potential de a
declanga un cerc virtuos in care populalia cu nevoi sociale i5i va putea asigura singurd o parte a veniturilor
gi serviciilor neceshre, cu toate efectele pozitive legate de ameliorarea intregului climat socio-economic din
judet.

Page 165 of 205

4. Un mediu inconjuritor sinitos

O cregtere economicd sustenabile are la bazi o utilizare eficienti a resurselor disponibile, in incercarea
de a dezvolta noi procese gi tehnologii. Agadar, in Strategia 2020, Uniunea Eurepean6 seteazS drept
obiective cre5terea com petitivititii statelor membre, prin exploatarea alternativelor "verzi", reducerea
emisiilor poluante pentru a combate schimbirile climatice gi utilizarea unor surse de energie ,,curate" ti
eficiente.

Prin urmare, in conformitate cu aceste deziderate, StrateSia de Dezvoltare a Judelului Neam! igi
propune o suslinere durabilS a unui mediu inconjuritor sdnitos. Acest obiectiv general a fost identificat ca
fiind o necesitate pentru toate sectoarele in care se doregte reluarea sau accelerarea dezvoltirii. Astfel,
acest obiectiv va susline dezvoltarea adecvati a economiei, revigo16nd tradiliile economice locale, tinAnd
insi cont de necesitatea reducerii emisiilor poluante gi minimizarea efectelor negative asupra mediului
inconjurdtor.

Potrivit obiectivelor setate la nivel european, trebuie promovate exploatarea responsabilS a resurselor
energetice regenerabile, incurajarea unui consum de energie redus, reducerea amprentei de carbon 9i
eficienta energetice a clSdirilor. Utilizarea eficienti a energiei gi a resurselor regenerabile asigurd
sustenabilitatea dezvoltirii, protejarea cadrului natural existent, precum $i c,regterea sustinuti a
competitivitilii economice.
De asemenea, obiectivele gi actiunile Strategiei in domeniul proteqiei mediului iau in considerare
obiectivele Master Planului ,,ap5-canal" al judelului Neam1, astfel incat proiectele prioritare previzute de
Strategie si fie complementare cu cele previzute de Masterplan.

5. Un sector turistic competitiv, pilon al economiei judetene

Orientirile actuale ale turismului nemtean, impreund cu investifiile efectuate p6ni in prezent, prin
accesarea de fonduri nerambursabile, sau in curs de concretizare, igi propun sd genereze o serie de
schimbiri profunde pentru economia turistic5 a acestui teritoriu. in acest sens, prezentul obiectiv general
igi propune sprijinirea 9i dezvoltarea antreprenoriatului in domeniul turismului, dezvoltarea de produse
turistice integrate $i a unei accesibilitati durabile a atractiilor turistice din jude1, totodat; contribuind la
conservarea, protejarea gi valorificarea patrimoniului cultural 5i natural al judelului Neamt. Aceste tinte
reprezintS demersurile necesare unei puneri in valoare coerente a avantajelor turistice majore ale
judetului Neamf .

Avind in vedere atdt rolul economic major pe care il deline in prezent turismul, c6t gi impactul de
dezvoltare care il poate exercita asupra acestui teritoriu, acestea motiveazi inclLderea sectorului turistic
printre obiectivele generale de dezvoltare in cadrul Strategiei de Dezvoltare a Judelului Neamt. Pe termen
mediu 9i lung, acest sector poate aduce un aport semnificativ la dezvoltarea economici a judelului, in
special in partea de vest a acestuia.

Page 166 of 205

 Unul din factorii cheie in procesul de relansare a economiei judelului Neam! poate fi reprezentat de
turism, prin prisma potentialului pe care il are partea de vest a judelului ti care permite practicarea unei
game largi de tipuri de turism. De asemenea, unul din principalele aspecte care trebuie abordat in cadrul
Strategiei il reprezinti utilizarea insuficienti a potentialului turistic sau utilizarea acestuia in condilii
neadecvate.

in prezent, judetul Neam! beneficiazi de un potenfial cultural 9i turistic ridicat, fapt ce favorizeazi
dezvoltarea $i practicarea unei activiteti turistice variate $i complexe. Cu toate acestea, analiza situaliei
actuale relevi un hivel al dezvoltSrii turismului inferior potenfialului existent in mare parte datorat unei
lipse acute de produse turistice competitive. Acest lucru implic; necesitatea unui efort semnificativ gi
concentrat pentru dezvoltare. Cre$terea aportului turismului in judetul Neamt se poate face pe o bazi
solid5, conturand un concept unitar de turism integrat ti sustenabil, diferenliat prin calitate, respect faa
de naturi gi accesibilitate pentru turigti.

in viitor, actorii locali, publici

privali implicati in activitatea turistic; a judelului Neamt vor trebui si
9i
se concentreze pe valorificarea in condilii optime a potenlialului turistic, prin diversificarea, modernizarea
9i adaptarea permanenti a produselor 9i a ofertelor turistice la nivelul a;tepterilor turistilor interni si
internationali. Este necesarS, astfel, cregterea atractivit5!ii turismului montan Si rural, precum gi a
turismului din zonele cu impact cultural-religios major, fapt ce va contribui la crearea de noi locuri de
munci la nivel local. in ceea ce privegte produsele turistice, acestea trebuie sd devind integrate 9i si
imbine diverse sectoare productive, astfel contribuind la valorizarea producliilor locale, fie ele agricole sau
de alta naturS.

6. Un judet dezvohat multipolar 9i echilibrat teritorial

Pentru a contribui la atingerea obiectivelor stabilite de cdtre Cadrul national strategic de dezvoltare
teritoriali a Rom6niei, prezenta strategie de dezvoltare ia in calcul structurarea gi dezvoltarea de relele,^
teritoriale constituite pe temeiul principiului policentricit;|ii, miz6nd pe aspecte precum diversificarea
functionalS a oragelor ca suport al echilibrului in teritoriu, consolidarea oragelor mici 9i mijlocii ca poli de
dezvoltare gi parteneriatul urban - rural.

in contextul actual de dezvoltare, politicile de dezvoltare teritorial; trebuie si ajute la reconcilierea

obiectivelor pe termen scurt ti lung, a m;surilor sectoriale, in baza principiilor gi valorilor coeziunii
teritoriale gi dezvoltdrii teritoriale durabile. in acest sens, este nevoie de o abordare integratS a planificirii
ti implementirii care si duci la sinergii.
Av6nd in vedere caracterul echilibrat teritorial al dezvoltirii socio-economice a judefului Neaml - 3
centre similare ca intensitate economici - strategia de fa!5 vizeazd asigurarea elementelor cheie pentru o
dezvoltare in care acest echilibru policentric este pdstrat aldturi de o integrare mai profundd a zonelor
rurale in activitatea economicS. Pentru a atrage investitori in zona rurala gi peri-urband ti pentru a cre$te
accesul rezidenlilor din zonele rurale si/sau izolate la oportunitetile oferite de centrele urbane (locuri de

Page 167 of 205

 munc;, servicii sociale, sdnitate, educalie) firi a conduce la depopularea masivi a Tonei rurale, Strategia
include in cadrul acestui obiectiv general investilii in diferitele tipuri de infrastructuri in mediul rural:
sisteme de transport public perFurban, echipamente sanitare, infrastructuri pentru cregterea calitilii 9i
valorii addugate a produselor agricole (procesare, clusterizare de productii conexe pentru livrarea pe piafi
a unor produse mai complexe, etc.), dezvoltarea infrastructu rilor telecom (lnternet in bandi largi).

De asemenea, pentru a crea nitte poli urbani competitivi in mod durabil, acest obiectiv vizeazi
implementarea unor politici publice care si incurajeze dezvoltarea sectorului. IMM-urilor pe baz5 de
resurse endogene gi cooperare extinse m ulti-sectoriale, prin dezvoltarea infrastructurilor de incubare
(incurajare a antreprenoriatului) 9i a clusterizirii (dezvoltarea unor oferte de piali de succes a IMM-urilor).

Avind in vedere existenta unor importante resurse locale de creativitate in judelul Neam; (care include
un centru universitar) un aspect important al dezvoltdrii pe baza resurselor interne va fi acela de creare de
structuri sau dezvoltarea de iniliative pentru sprijinirea IMM-urilor sau antreprenorilor creativi, inclusiv in
^.mediul rural. intr-un jude! cu resurse economice limitate, capacititile creative gi capitalul uman vor fi
eliberate prin crearea de platforme de int6lnire intre capitalul financiar gi capacit?tea tehnici, pe de o
parte, ti ideile creative, pe de alta. Aceste platforme, cum sunt incubatoarele creative, vor permite
inovaliei creative a nemlenilor se devini un instrument de dezvoltare contribuind chiar gi la emergenla
unei imagini de brand local.

Pentru a concluziona, putem face o repartitie a obiectivelor generale identificate, in funclie de pilonii
centrali ai dezvoltiriidurabile, pentru a demonstra respectarea principiilor de sustenabilitate ti
continuitate cu strategia anterioarS - Agenda Locald 21 - Planul local de dezvoltare durabili a judefului
Neamt (2007-2013).

1. Un judel in care mobilitatea intra ti

interzona16 este crescut;
2. Servicii medicale de calitate gi u$or accesibile

3. Servicii sociale adecvate nevoilor populaliei

4. Un mediu inconjur;tor sin;tos
5. Un sector turistic competitiv, pilon al
economiei judetene
6. Un judel dezvoltat multipolar gi echilibrat
teritorial

Page 168 of 205

 4.2. Obiective specifice
Cum a fost mentionat ti mai sus, obiectivele generale sunt declinate in obiective specifice. Acestea sunt
prezentate mai jos aldturi de indicarea acelor surse de finantare care, in acest moment, sunt cele mai
faVorabile pentru principalii actori implicali in implementarea Strategiei: Consiliul Judetean, Primdrii,
Institulii deconcentrate, ONG-uri, etc. Sursele de finanlare identificate sunt astfel, in principal,
reprezentate de fbndurile europene alocate Romdniei in perioada 2OI4-2O2O care pot fi accesate prin
Programele Operalionale Nationale. Ele nu reprezint; singurele surse de finanlare disponibile, insi
reprezintS, in principiu, sursele cele mai indicate prin adaptarea lor la specificul unei Strategii de
dezvoltare judelene: sunt nerambursabile pi au obiective care reprezinti detalierea operationald a
obiectivelor de dcivoltare ale Rom6niei. Fondurile europene au fost tratate din perspectiva Programelor
Opera;ionale in forma disponibilS la data redactirii prezentei Strategii, fiecare Obiectiv specific fi-
,,legat" de unul sau mai multe obiective specifice (OS) ale diferitelor Axe prioritare ale Programelor
Operalionale. Nici aici nu a fost vorba despre o exhaustivitate. Au fost selectate acele Obiective specifice
(ale PO nalionale) al ciror indicator de realizare corespunde cel mai mult rezultatului la care vrea sd
conduc; Obiectivdl specific (al Strategiei judelului Neaml) respectiv. Ca atare, nici in cadrul surselor din
fonduri europene nu este vorba despre o exhaustivitate: pot exista ti alte Axe prioritare care pot finanla
programe 5i proiecte care sE contribuie la realizarea obiectivelor specifice. Agadar, menlionarea acestor
surse de finanlare nu implici excluderea altor surse de finanlare posibile (ex.: imprumuturi BEl,
parteneriate public-private, finanliri ale programelor na!ionale, etc.).

Pentru a asigura o eficien!5 crescuti procesului de implementare, este necesari intelegerea

aprofundatd a obiectivelor Programelor Operalionale nationale finanlate din Fondurile structurale gi de
investilii europene. in acesi fel, obiectivele generale 9i specifice ale Strategiei judelului Neam! vor fi
intelese in contextul rezultatelor pe care vor si le oblini Programele Operalionale, asigurAndu-se astfel
oblinerea facilS a iinanlirii, optimizarea ganselor de a atinge valorile propuse pentru indicatorii de proiect^
obtinerea rambursirii rapide 9i generarea unor externalititi pozitive cu impact la nivel de jude!. De aceea,
inainte de a prezenta. obiectivele specifice ale Strategiei de dezvoltare a judelului Neamt, sunt prezentate
pe scurt obiectivele Programelor Operalionale nationale pertinente pentru obiectivele judelului Neamt.

4.2.1. Programele Operalionale nationale

Mai jos sunt prezentate succint axele prioritare ale fiecirui Program Operational cu indicarea
obiectivelor specifice ale fiecirei axea. Aceasta permite identificarea rezultatelor pe care Romania dore5te
sd le obtin5 prin iniermediul fiecirei axe. Aceste rezultate vor putea fi apoi corelate cu obiectivele specifice

a
Prezentarea Programelor Operalionale ale Romaniei finanlate din FSI in perioada 2014 -2o2O are la baza variantele preliminare
ale acestor programe disponibile public in momentul elabordrii prezentei Strategii (Septembrie 2014).

Page 159 of 205

ale Strategiei judefului Neam!, permitend inlelegera legiturilor logice intre obiectivul judelean 5i

obiectivele sursei sale de finanlare principale.

Proaramul Operationol Reaionol (PO 2074-2020

Programul Operalional Regional preia Obiectivele Tematice ale Regulamentului FEDER in cadrul tintei
generale "lnvestitii pentru dezvoltare gi locuri de muncd", particulariiandu-le situaliei de la nivelul
Regiunilor de Dezvoltare ale Rom6niei gi implicit a judelelor componente. Programul Operalional Regional
al Rom6niei pentru perioada 2014-202O vizeazS astfel dezvoltarea economici, (transfer tehnologic,
competitivitatea IMM-urilor, diversificare economicd), eficienta energeticd in clidirile publice, dezvoltarea
spatial; gi urband durabili, protectia mediului gi gestiunea riscurilor, protectia gi v3lorificarea patrimoniului
cultural, infrastructura de sinitate, sociali gi educalionali, modernizarea infrastructurii rutiere regionale
gi locale, regenerarea socialS gi economici a comunit5lilor defavorizate din mediul urban, cadastrarea
teritoriului national. Mai jos, prezentarea obiectivelor specifice care declini aciste domenii permite
inlelegerea problematicii precise pe care fiecare axi prioritari doregte si o abordeze. Spre exemplu,
dezvoltarea urband durabilivizeazi eficienla energeticd a clidirilor gi a sistemelor de iluminat, elaborarea
planurilor sustenabile de mobilitate urbanS, misurile pentru reducerea emisiilor de carbon in oragele
medii 9i mici, cregterea calitilii spaliilor publice in zonele urbane. Se poate usor constata c5 aproape toate
axele vizeazi provociri valabile pentru judelul Neam1, multe dintre ele fiind chiar acute (infrastructura
judeleani gi localS, conservarea patrimoniului, dezvoltarea turismului, modernizarea infrastructurii de
sbnitate gi sociali, regenerarea comunitdtilor defavorizate din mediul urban, dezvoltarea competitivit;tii
IMM-urilor).
Programul Operational Regional 2014-2020

Axe prioritare Obiective specifice

AP 1: Promovarea OS 1.1. Cregterea inovirii in firme prin suslinerea entititilor de inovare

transferului tehnologic gi transfer tehnologic in domenii de specializare inteligenti

OS 2.1. Consolidarea pozitiei pe piale a IMM-urilor in domeniile

AP 2: imbunitilirea
competitive identificate in SNC gi PDR-uri
com petitivit;tii
OS 2.2. imbunitd!irea com petitivit;!ii economice prin cre$terea
intreprinderilor mici Si
productivitdfii muncii in IMM-uri in sectoarele competitive identificate
mijlocii
in SNC
OS 3.1. Cre$terea eficientei energetice in clddirile reziden;iale, clSdirile
publice gi sistemele de iluminat public, indeosebi a celor care
AP3: Sprijinirea tranziliei
inregistreazd consumuri energetice mari
citre o economie cu
OS 3.2. Reducerea emisiilor de carbon in zonele urbane bazate pe
emisii scdzute de carbon
planurile de mobilitate urbani durabilS
calititii vietii in zonele urbane
OS 3.3. Cregterea
AP 4: Sprijinirea OS 4.1. Reducerea emisiilor de carbon in municipiile regedin;5 de jude!

Page 170 of 205

/
 dezvoltdrii urba ne prin investilii bazate pe planurile de mobilitate urban5 durabilS
durabile OS 4.2. Cregterea calitilii viefii in zonele urbane

OS 4.3. Cregterea gradului de participare in sistemul educalional

AP 5: Conservarea,
proteclia ti valorificarea
durabili a patrimoniului.
cultural
AP 6: imbunitifirea
infrastructurii rutiere de
important; regionali
AP 7: Diversificarea
economiilor locale prin
dezvoltarea durabili a
turismului
AP 8: Dezvolta rea
infrastructurii sanitare gi
sociale
AP 9: Sprijinirea
regenerdrii economice gi
sociale a comunitifilor ,
OS 5.1.1. Conservarea, protejarea 9i valorificarea patrimoniului cultural
gi a identitStii culturale pentru impulsionarea dezvoltdrii locale
OS 6.1.1. Cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale 9i urbane
situate in proximitatea relelei TEN-T prin modernizarea drumurilor
judelene
gradului de ocupare a fo4ei de munci prin turism
OS 7.1.1. Cregterea $i
domenii conexe acestuia
OS 8.1. Cregterea speranlei de via!5 sindtoasd prin sporirea
accesibilititii serviciilor medicale qi sociale acordate gi imbunetdtirea
calitdtii acestora
OS 9.1. Reducerea numirului de persoane aflate in risc de siricie gi

excluziune socialS, prin misuri integrate

defavorizate din mediul
urban
AP 10: lmbundt5lirea
infrastructurii OS 10.1. Cre$terea gradului de participare in sistemul educagional
educalionalb
AP 11: Extinderea
geografici sisiemului de
a
OS 11.1. inregistrarea tuturor propriet5tilor din zonele rurale selectate
inregistrare a
in Sistemul Integrat de Cadastru gi Carte Funciar;
propriet;tilor in cadastru
Si cartea funciari

OS 12.1. lmplementarea transparenti gi eficienti a Programului

AP 12: Asistenti tehn ici
Operalional Regional

Proaromul Operotionol lnfrostructurd Mdre ( pOtM) 2OI4-202O

Programul Operational Infrastructure Mare regrupeazd pentru perioada 2OL4-2O2O investiliile din
fonduri europene care vor fi ficute atat in infrastructura de transport (modernizarea infrastructurii de pe
coridoar ele TEN-T, modernizarea infrastructurii regionale gi locale care conecteazi aceste teritorii cu

Page 171 of 205

h
infrastructura aflati pe coridoarele
domeniile energiei 9i a mediului. Este unul dintre Programele Operalionale cu cea mai mare alocare
financiarS.
Programuf Operational Infrastructuri Mare 2OL4-2O2O
Axe prioritare
AP 1: imbunEtitirea
mobilitdtii prin dezvoltarea
retelei TEN-T $i a metroului
AP 2: Dezvoltarea unui
sistem de transport
multimodal, de calitate,
dura bil Si eficient
AP 3: Dezvoltarea
infrastructurii de mediu in
condilii de management
eficient al resurselor
AP 4: Proteclia mediului prin
misuri de conservare a mdsuri de management adecvate $i refacerea ecosistemelor degradate
biodiversitdJii, monitorizarea
calitStii aerului ti
decontaminare a siturilor
poluate istoric
AP 5: Promovarea adaptirii
finantati din fonduri europenel prin POR), cat Si in
TEN-T, fiind
Obiective specifice
OS 1.1. Cregterea mobilit5Jii prin dezvoltarea transportului rutier pe releaua
TEN-T
OS 1.2. Cregterea mobilitSlii prin dezvoltarea transportului feroviar pe
releaua TEN-T centrale
OS 1.3. Cresterea atractivitalii transportului naval prin dezvoltarea cdilor
navigabile $i a porturilor situate pe releaua TEN-T centrale
OS 1.4. Cresterea atractivitatii relelei de rhetrou in Bucuresti-llfov prin
dezvoltarea infrastructurii ti serviciilor aferente
OS 2.1. Cretterea mobilitdJii prin dezvoltarea transportului rutier pe releaua
TEN-T
OS 2.2. Cretterea accesibilitdtii regionale prin conectarea zonelor cu o
conectivitate redusd la infrastructura rutieri a TEN-T
OS 2.3. Cre$terea mobilitdlii regionale prin dezvoltarea sustenabild a
aeroporturilor
OS 2.4. Cregterea atractivititii transportului intermodal pentru stimularea
utilizirii modurilor de transport sustenabil
OS 2.5. Cresterea gradului de sigurantd gi securitate pe toate modurile de
transport ti reducerea impactului transporturilor asupra mediului
OS 2.5. Fluidizarea traficului la punctele de iegire din !ari ,
OS 2.7. Cregtereasustenabilit;lii $i calitSlii transportului feroviar prin misuri
de reformd 5i modernizare a relelei $i serviciilor
OS 3.1. Cre$terea gradului de reutilizare $i reciclare a deseurilor prin
asigurarea premiselor necesare la nivelul sistemelor de management integrat
al deteurilor de la niveljudelean
OS 3.2. Cre$terea nivelului de colectare Si epurare a apelor uzate urbane,
precum gi a gradului de asigurare a aliment;riicu ap6 potabild a populatiei
OS 4.1. Cresterea gradului de protectie 5i conservare a biodiversitdJii prin
OS 4.2. Cregterea nivelului de evaluare gi monitorizare a calitalii aerului la
nivel nalional prin dezvoltarea instrumentelor de monitorizare
OS 4.3. Reducerea suprafelelor poluate istoric
OS 5.1. Reducerea efectelor gi a pagubelor asupra pqpulaliei cauzate de
Page 172 of 205
 la schimb;rile climatice,
prevenirea ti g€stionarea
riscurilor
AP 6: Promovaiea energiei
curate Si eficienlei
energetice in vederea
susjinerii unei economii cu
emisii scizute de carbon
AP 7: CreSterea eficientei.
energetice la nivelul
sistemului centralizat de
termoficare in oraiele
selectate
AP 8: Sisteme inteligente $i
sustenabile de transport al
energiei electrice 5i gazelor
naturile
fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbirile
climatice
OS 5.2. Cregterea gradului de pregdtire pentru intervenliile la dezastre prin
sustinerea autorit5!ilor implicate in managementul situaJiilor de criz;
din resurse regenerabile prin noi
OS 5.1. Cre$terea producliei de energie
capacit;li de produclie de energie din resurse regenerabile mai pulin
exploatate
OS 6.2. Cre$terea eficientei energetice prin monitorizarea consumului de
energie la nivelul consumatorilor industriali
OS 6.3. CreSterea eficienlei energetice prin implementarea sistemelor de
m6surare inteligent6 la relelele electrice de joase tensiune
OS 6.4. Cregterea eficientei energetice in
industrie prin promovarea
consumului de energie produsd in sisteme de cogenerare de inalt; eficien!5
OS 7.1. Cretterea eficientei energetice prin modernizarea sistemelor
centralizate de transport 5i distribu!ie a energiei termice in ora$ele selectate
OS 7.2. Cre$terea eficientei energetice prin modernizarea sistemului
centralizat de furnizare a energiei termice in Municipiul Bucuresti
OS 8.1. Cregterea siguranJei Sistemului Energetic National prin extinderea Si
consolidarea relelei electrice de transport pentru integrarea energiei din RER
OS 8.2. Cregterea flexibilitdJii Sistemului Nalional de Transport a gazelor
naturale din Rom6nia in vederea asigurerii interconectirii cu alte state vecine

Pioaramul Operotioiol Cooital lJmon (POCU) 2074-202O

Reprezentind,principalul instrument pentru promovarea cresterii ratei populatiei active ti a ocup;rl^

fo4ei de munc5, Programul Operational Capital Uman include 7 axe prioritare care acoperd intregul
spectru de provociri din sectorul resurselor umane: locuri de munci ti oportunitelile de carieri pentru
tineri, educa!ie ti furnizaiea de competenle ciutate pe piata muncii, dezvoltarea competenlelor
antreprenoriale, cre$terea accesului la serviciile sociale Si de asistent5 social;, locuri de munci pentru
lucritorii in v6rst5, sprijinirea tranzitiei c;tre asumarea de citre comunit5lile locale a furnizirii unor
servicii publice sau sociale. Mai jos sunt prezentate obiectivele specifice ale fiecirei axe prioritare.

Programul Operational Capital Uman 2014-2020

Axe prioritare
AP1: Iniliativa locuri de
muncd pentru tineri
Obiective specifice
OS 1.1. Cre$terea ocup;rii tinerilor NEETS cu varsta intre 15 - 24 ani, inregistrali la
Serviciul Public de Ocupare gi cu rezidenla in regiunile eligibile (Centru, Sud-Est ti
sud Muntenia)
OS 1.2. imbunitiJirea competenlelor tinerilor NEETs tomeri cu varsta intre 16 -
24 ani, inregistrali la Serviciul Public de Ocupare gi cu rezidenla in regiunile

Page 173 of 205


AP2: imbunAt6Iirea
situatiei tinerilor din
categoria NEETs
AP3: Locuri de munc;
pentru toti
AP4: Incluziune sociald 9i
combaterea s;reciei
eligibile (Centru,Sud-Est $i Sud Muntenia)
OS 2.1. CreSterea ocupdrii tinerilor NEETS $omeri cu versta ?ntre t6-24ani,
inregistrali rezidenla in regiunile eligibile
la Serviciul Public de Ocupare gi cu
(Bucuregti-llfov,Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia)
OS 2.2.lmbundtdtirea competenlelor tinerilor NEETS gomeri cu varsta intre 16 -
24 ani, inregistrali la Serviciul Public de Ocupare 5i cu rezidenla in regiunile
eligibile (Bucuregti-llfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia)
OS 2.3. Functionarea mecanismului national integrat de sprijin care vizeazd
identificarea Si inregistrarea la tinerilor din categoria NEETs
SPO a
OS 3.1. Cre$terea ocup;rii tomerilor 9i a persoanelor inactive, cu accent pe
Somerii pe termen lung, lucrdtorii varstnici (55-64 ani), persoanele din randul
minoritdtii rome, persoanele cu dizabilitdti, persoanele cu nivel redus de educalie,
persoanele din mediul rural, in special cele din agricultura de subzistenld $i
semisubzistenlS
OS 3.2. lmbundtdtirea competenlelor $omerilor ti a persoanelor inactive, cu
accent pe $omerii pe termen lung, lucrdtorii vArstnici (55-64 ani), persoanele din
randul minoritdtii rome, persoanele cu dizabiliteti, persoanele cu nivel redus de
educalie, persoanele din mediul ruralin special cele din agricultura de subzistenl6
si semisubzistenld
OS 3.3. Cretterea ocupirii prin incurajarea antreprenoriatului gi a infiint;rii de
intreprinderi
OS 3.4. Actualizarea cunottinlelor, competenlelor $i a aptitudinilor angajatilor din
intreprinderile din sectoarele prioritare cu potenlial competitiv, identificate
conform SNC $i SNCDI
OS 3.5. Suslinerea intreprinderilor pentru a se adapta schimbdrilor mediului de.
afaceri, cu accent pe sectoarele prioritare cu potenlial competitiv identificate
conform SNC Si SNCDI
OS 3.5. Cregterea calitdfii, diversit6!ii $i gradului de cuprinderb a serviciilor
oferite
de SPO, inclusiv prin externalizarea unora dintre servicii c;tre furnizori privali
oS 4.1. Reducerea numdrului persoanelor aflate in. risc de.sdricie prin
implementarea de mdsuri integrate, cu accent pe comunitd!ile marginalizate
OS 4.2. Cre$terea numdrului de persoane apatinand grupurilor vulnerabile care
au depS$it situalia de vulnerabilitate
OS 4.3. Dezvoltarea economiei sociale, promovarea $i suslinerea
antreprenoriatului social
OS 4.4. imbun6t6!irea calite!ii 9i accesului la servicii sociale
OS 4.5. imbun6t6lirea calitdlii $i accesului la servicii de asisten!5 medicald
OS 4.6. Asigurarea tranziliei de la sistemul de ingrijire de tip institulionalizat cdtre
servicii oferite la nivelul comunit6'ii
Pase L74 of zos
AP5: Dezvoltare loca16 OS 5.1. Reducerea numdrului persoanelor aflate in risc de sirScie 9i excluziune
plasat; sub social6, prin implementarea de misuri integrate, cu accent pe comunitS!ile
responsabilitatea marginalizate
comunitSlii
AP6: Educaiie OS 6.1. Cretterea accesului $i participirii invitdmentul ante-pregcolar $i
la
competenle pretcolar de calitate, in special pentru categoriile dezavantajate de copii.
.OS 5.2. Stimularea accesului 5i participdrii la inv;f;mentul primar gi secundar de
calitate $i de prevenire a pdrdsirii timpurii a gcolii, in special pentru categoriile
dezavantajate de copii/elevi.
OS 5.3. Diversificarea oportunit;tilor de revenire in sistemul educalional a
copiilor/tinerilor care au pdrSsit prematur gcoala prin extinderea programelor de
. tip a doua gansS,inclusiv prin asigurarea accesului la programe de calificare

profesionalS.
OS 6.4. imbundt6lirea sistemului pre-universitar de educalie prin actualizarea,
validarea Si implementarea unei oferte curriculare de calitate
OS 6.5. Diversificarea
oportunit5lilor de revenire in sistemul educalional a
.tinerilor NEETs $omeri cu varsta intre 16 - 24 ani, inregistrali la SpO, care au
p;rdsit prematur scoala, prin extinderea programelor de tip a doua gansd, inclusiv
prin asigurarea accesului la programe de calificare profesionali.
OS 6.5. Cretterea accesului $i participdrii la invil6mantul tediar, in special pentru
persoane cu oportunitdti reduse (categorii netraditionale de studenti, persoane
. din mediul rural, persoane cu CES, persoane de etnie rom5, persoane provenite

din medii socio-economice defavorizate etc.).

OS 6.7.imbundtilirea calite!ii inv;!;mantului te4iar la nivel de sistem $ijnstttutii
de invetimant in concordanl6 cu cerinlele pielei muncii
OS 6.8. Consolidarea capacitelii sistemului de educalie 5i formare profesional5 in
, vederea asiguririi calit;lii gi relevanlei programelor de FPI Si FPC pentru piala
muncii
OS 6.9. Consolidarea capacitd!ii furnizorilor de educatie si formare pentru a
dezvolta 5i implementa programe de calitate, relevante pentru piala muncii, in
special prin stimularea parteneriatelor cu mediul de afaceri pentru sectoarele
'prioritare identificate prin SNC
OS 5.10. imbundtS!irea eficienlei invilSmantului te4iar la nivel de sistem 5i
institulii de invdtdmAnt in concordan!5 cu cerinlele pietei muncii, in special in
sectoare economice cu potenlial de crettere prin consolidarea parteneriatelor
dintre universiteti, mediul academic gi de cercetare si companii
'OS 6.11. Cretterea accesului Si participerii la programele de ipV, in special in
rdndul persoanelor necalificate, cu un nivel scizut de educalie gi calificare,
inclusiv din categorii dezavantajate, care si ofere inclusiv oportunitatea
recunoatterii 5i certificdrii rezultatelor invelSrii

Page 175 of 205

 AP7: Asisten!6 Tehnicd OS 7.1. lmbunit;tirea capacitdlii AM ti Ol ale POCU de a gestiona Si implementa
in mod eficient Si eficace programul operational.
OS 7.2. Asigurarea capacitelii AM POCA de a gestiona $i implementa in mod
eficient $i eficace programul operalional.
05 7.3. imbundtdlirea capacit;tii beneficiarilor POCU de a implementa in mod
eficient li eficace proiecte de tip FSE
OS 7.4. Cre$terea gradului de informare a beneficiarilor gi
.potenlia lilo r beneficiari
POCU privind activit;trile care pot face obiectul FSE, valorizarea Si implementarea
de bune practici 5i initiative in domeniul FSE

Prcara mul Operctionol Co pocitote Administrotivd ( POCA) 2O7+2O20

Programul Operalional Capacitate Administrativi vizeazi furnizarea de instrumente ti competente

administratiei publice, astfel incet aceasta s; isi atinBi in mod eficient obiectivele stabilite in cadrul
competentelor lor legale. in acest sens, axele prioritare ale POCA 2OI4-2O20 vorlfinanla atat mdsurile
interne de eficientizare gi cooperare (axa 1), cit gi cele de transparentizare gi facilitare a interactiunii intre
societatea civild, mediul de afaceri 5i autoriti!ile publice (axa 2). in cadrul primei axe, dezvoltarea
capacititilor de planificare Si bugetare strategice este abordat; dintr-o perspectivi de cooperare
interinstitutionalS, fiindu-i, de asemenea, asociate m;suri de dezvoltare a managementului modern al
resurselor umane din administralia publici.

Programul Capacitate Administrativi 2014-2020

Axe prioritare
AP 1: Administralie publicd
sistem judiciar eficiente
Obiective specifice
O.S 1.1 Adaptarea sistemelor, structurilor $i optimizarea proceselor pentru
cretterea eficienlei autoritelilor Si instituliilor publice centrale
Si O.5 1.2 Dezvoltarea $i implementarea de politici ti instrumente moderne de
management al resurselor umane

O.S 1.3 imbundtilirea eficienlei sistemului judicia r

O.S 2.1 Modernizarea structurilor gi proceselor autoritSlilor $i instituliilor publice

locale pentru oferirea de servicii publice de calitate
AP 2: Administralie publici 9i
sistem judiciar accesibile ti
O.S 2.2 Cregterea transparenlei, eticii ti integritdlii la nivelul autoritililor 9i
instituliilor publice
transparente
O.S 2.3 imbundtdlirea accesului gi a calitalii serviciilor furnizate de sistemul judiciar,
inclusiv prin asigurarea unei transparenle ti integritS!i spofite la nivelul acestuia

AP3:Asistenldtehnic; OS 3.1. Sprijin pentru implementarea eficientd ti transparentd a PO CA 2014 - 2020

Page 176 of 205

 Prcara mul Operationol Competitivitate ( pOO 2074-2020

Acest prograni tinteste, in principal, oblinerea unei cregteri a competitivitdtii diferitelor sectoare ale
economiei nationale, prin finanlarea transferului tehnologic, dezvoltarea activit5tii de cercetare gi inovare
interni (inclusiv prin atragerea talentelor in sistemul national de C&l), sprijinirea investiliilor in
infrastructura 5i sistemele TIC (in special a celor care vizeazE integrarea soluliilor TIC in economie
$i
dezvoltarea infrastructurii de telecom unicalii), dezvoltarea competenlelor digitale la nivelul populaliei gi
dezvoltarea sistemelor de e-guvernare in diferite sectoare cheie (educa!ie, sinAtate, cultu16, etc.).

Programul competitivitate 2014-2020

Axe prioritare Obiective specifice
AP 1: Cercetare, dezvoltare OS 1.1. Cretterea investiliilor private in CDI
tehnologic; 9i inovare (CDl) in OS 1.2. Crepter 1e
sprijinul competitivit;lii CDI intre mediul public de cercetare gi cel privat
economice 9i dezvoltdrii . OS 1.3. Cre$terea capacit;lii Stiinlifice ca motor al inov5rii
afacerilor OS 1.4. Cre$terea particip;rii romanettiin cercetarea la nivelul UE
OS 2.1. Extinderea ti dezvoltarea infrastructurii de comunicalii in bandd largd de
mare vitez;
AP 2: Tehnologia informaliei gi OS 2.2. Cresterea integrarii pe verticale a solutiilor innovative TIC in economie
comunicaliilor (TlC) pentru o OS 2.3. Cregterea utilizirii sistemelor de e-guvernare
economie digitale competitivi OS 2.4. Dezvoltarea infrastructurii gi sistemelor TlC, precum $i a competenlelor
digitale pentru suslinerea e-educaliei, e-sdn5t;lii, a culturii online si a incluziunii
digitale

Proaromul National de Dezvoltore Rurald (PNDR) 2074-2020

Programul Nalional de Dezvoltare Rurali 2014-2020 transpune orientirile reformei Politicii Agricolea.
Comune 5i preia Obiectivele Tematice ale Regulamentului (UE) NR. 1305/2013 privind sprijinul pentru
dezvoltare rurale acordat din Fondul european atricol pentru dezvoltare ruralS (FEADR), lu6nd in
considerare situatia agriculturii romine5ti (fragmentarea intre mici exploatatii individuale de subzisten!5 gi
exploatatiile foarte mari, valoarea addugate scizutd generati de sectorul agricol). Astfel, PNDR 2014-2020
finanteazd 14 mdsuri pentru dezvoltarea ruralS cu accent pe dezvoltarea exploataliilor medii gi a celor
asociative capabile de o productie cu o valoare adiugatd superioard, prin procesarea produselor agricole 5i
prin diversificarea activitSlilor economice din zona ruralS (servicii turistice bazate pe patrimoniul local).
Sunt de asemenea previzute 5i m;suri pentru modernizarea serviciilor de bazi din zona rurali, premisa
esenJiald pentru dezvoltarea economicd a satelor ti remedierea problemelor demografice (migratie a
fo(ei de munci, imb5tr6nire, spor natural scdzut sau negativ, etc.).

Obiective specifice ale PN DR:

OS1 Restructutarea ji cre5terea viabilitStii exploataJiilor agricole (P2+P3),

. OS7 Gestionarea durabil6 a resurselor naturale ti combaterea schimbirilor climatice (P4 +P5),

Page 177 of 205

 . OS3 Diversificarea activitdtilor economice, crearea de locuri de munci, imbun;tilirea
infrastructurii 5i serviciilor pentru imbundt5tirea calitdtii vie!ii in zonele rurale, (P6).

4.2.2. Obiective specifice

Mai jos sunt prezentate fiecare din obiectivele specifice ale Strategiei judetului Neaml pentru perioada
2Ot4-2O23 aferente fiecirui obiectiv general. O scurtd explicalie a obiectivului general este apoi urmati de
indicarea principalei surse de finangare din fonduri europene.

4.2.2.7. Obiective specifice OG 7

Obiectiv general Obiective specifice

1.1. Cre$terea gradului de accesibilitate a zonelor rurble gi urbane (ex. :

releaua TEN-T, drumuri judelene, comunale, poduri)

1.2. Dezvoltarea de terminale de transfer intermodal amplasate pe
1. Un judet in care mobilitatea releaua TEN-T
intra Si interzonald este 1.3 .Dezvoltarea, modernizarea gi adaptarea infrastructurii agricole gi
crescut; silvice (drumuri aBricole, forestiere)
1.4. lmplementarea misurilor aferente Planurilor sustenabile de
mobilitate urba n;
1.5. CreSterea siguranlei circulaliei

7.7. Cresterea arodului de accesibilitate a zonelor rurole si urbone lex.: reteauo TEN-T, drumuri
i udetene, comu nole, podu ri )

in contextul actual de dezvoltare, una dintre premisele esenfiale pentru stabilirea calitelii vietii este
reprezentate de condiliile minime infrastructurale. Investitiile destinate infrastructJrii de transport au ca
rol, in primul r6nd, imbunitilirea accesibilit5lii inspre gi dinspre judete gi regiuni gi cregterea mobilititii
zonale. Prin investitiile in infrastructura rutieri se promoveazi, de asemertea, gi coeziunea teritoriale, prin
imbunitilirea conectivititii Si accesibilitSlii la nivelul jude!ului.

Surse de finanSore:

POIM AP 2. Dezvoltareo unui sistem de transport multimodol, de colitote, durobil 9i eficient OS 2.5.
Cre5tereo grodului de siguronld ti securitote pe toote modurile de tronsport Si reducereo impoctului
tro n s po rtu ri I or o su pro m ed iu Iu i.

Page 178 of 205

7.2. Dezvoltdrco de terminsle de trunsfer intemodo! omolosote pe rcteoua TEN-T
Transportul intermodal .de mirfuri, in general, impreuni cu dezvoltarea de terminale de transfer
intermodal amplasate pe reteaua TEN-T reprezinti o solufie pentru echilibrarea pielei transporturilor ti
ameliorarea efectelor ambientale negative.

Transferarea deplasdrilor rutiere pe distanle mari in sistemul feroviar gi, acolo unde situalia permite,
transferarea c;tre sistemul de transport fluvial pot conduce la ameliorarea efectelor negative ale
intensificirii transporiurilor rutiere.

Investitiile in {ezvoltarea de terminale de transfer intermodal, mai ales a celor amplasate pe re1eaua
TEN-T, sunt o reali necesitate, competitivitatea transportului intermodal depinde de amplasarea
terminalelor gi de costurile de transfer. Av6nd in vedere faptul c; tranzitarea gi prelucrarea fluxurilo-
terminale conduc la costuri suplimentare de transbordare/transfer, funcliile pe care le indeplinesc ai
eficienga acestor terminale reprezinti elemente cheie pentru dezvoltarea transportului intermodal.

Surse de finangore':

POIM AP AP 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil 9i eficient OS 2.4.
Cregterea atractivit6!ii transportului intermodal pentru stimularea utilizirii modurilor de transport
sustenabil.

7,3. Dezvoltoreo, modernizorea si adoptoreo infrastrudurii ooricole si silvice (drumuri aaricole,

forestiere)
Procesul de dezvoltare gi modernizare al sectorului agricol gi silvic trebuie si includi gi mdsuri de
. restructurare a modului de administrare 5i utilizare a infrastructurii de acces. Adaptarea infrastructurii la

noua structuri agiicold 9i silvicS, precum 9i folosirea eficientd a infrastructurii utilizabile necesiti investilii,
in special pentru modernizare gi dezvoltare. Secetele, inundaliile 5i alte probleme legate de schimbirilt
climatice au un impact important asupra stabilititii producliei, iar lipsa unei infrastructuri adecvate
contribuie la limitarea oportunititilor de dezvoltare economici in pofida existentei potenlialului din
agriculturi.

Competitivitatea sectorului agricol Si silvic este in mare misuri afectatd de sub-dezvoltarea

infrastructurii, astfel cd sectoarele rimdn vulnerabile conditiilor climatice (alternarea situaliilor de secetd
cu inundaliile frecvente), cu efecte economice insemnate asupra viabilitS]ii economice a fermelor.

Surse de finanlare:
PNDR M4: lnvestilii in octive t'izice, M 4.7 lnvestitii in explootolii ogricole, MS 4.3 lnvestilii pentru
dezvoltareo, modernizorea gi odaptorea infrostructurii agricole 5i silvice.

Page 179 of 205

 U
7.4. lmplementoreo mdsurilor oferente Planurilor sustenobile de mobilitote urbond

Planul de Mobilitate Urbani DurabilS presupune crearea unui sistem de tranlport urban Si peri-urban
durabil, prin facilitarea accesului tuturor la locurile de muncd gi la servicii, imbundtSlirea siguranlei ti
securitdtii, reducerea poluirii, cregterea eficienlei 9i eficacitSfii costurilor pentru transportul de persoane
pi mirfuri gi, nu in ultimul rind, prin cregterea atractivit5lii 5i a calitifii mediului urban. Mdsurile
implementate se adreseazi tuturor modurilor gi formelor de transport din intreaga aglomeralie urbanS,
incluz6nd transportul public gi privat, de pasageri gi de marfi, monitorizat gi nemonitorizat, in migcare sau
oprit.

Surse de finonfore:
POR AP 4: Sprijinireo dezvoltdrii urbone durobile OS 4.1. Reducereo eryisiilor.de corbon in municipiile
reSedingd de judef prin investi.tii bazote pe planurile de mobilitate urbond durabild.

POIM AP 2. Dezvoltoreo unui sistem de transport multimodol, de calitate, durobil gi eficient OS 2.5.
Crestereo grodului de siguronld 9i securitote pe toote modurile de tronsport gi reducereo impactului
tra ns portu ri I o r o s u pro m ed i u I u i.

7.5. Crestereo siaurantei circulatiei

AvAnd in vedere cregterea exponentiale a parcului de autovehicule raportat la o dezvoltare anevoioasi

a infrastructurii rutiere, se constate ci
pe drumurile nalionale, judelene 9i locale din Romdnia, 5i implicit 9i
pe cele de pe teritoriul judelului Neamt, se inregistreazi o cre5tere alarmanti a numirului de accidente
rutiere cu consecinte grave. Pentru a preintampina o escaladare necontrolati a acestui fenomen, Strategia
de Dezvoltare a judefului Neamt a considerat necesarA prevederea unui astfel de obiectiv specific.
Prezentul obiectiv specific prevede o serie de misuri 9i initiative menite si diminueze efectul negativ al
cregterii numirului de victime pe releaua de drumuri din judegul Neam1.

Surse de finanlore:
POIM AP 2. Dezvoltorea unui sistem de tronsport multimodal, de colitate, durobil 5i eficient OS 2.5.
Cregtereo grodului de siguronld Si securitate pe toote modurile de tronsport 5i 'reducerea impoctului
tra ns portu ri I o r os u pro m ed i u I u i.

4.2.2.2. Obiective specilice OG 2

Obiectiv general Obiective specifice

2.1. imbundtilirea accesului la servicii medicale de

calitate, prin intermediul unei infrastructuri modernizate
2. Servicii medicale de
de sinitate
calitate 9i usor accesibile
2.2. imbundtS!irea calitS!ii serviciilor medicaie

Page 180 of 205

2.,7. imbundidiireo accesului la seruicii medicole de colitote, prin intermediul unei infrostructuri
mode rn izote de sd n dtote

lmbunitSlirea accesului la
servicii medicale de calitate, prin intermediul unei infrastructuri
modernizate de sinitate, reprezintd obiectivele oricirei reforme a sistemului de sinitate ti asistentei
medicale. Accesul la serviiiile medicale de calitate rimAne in continuare defectuos, atdt din cauza
infrastructurii insuficient dezvoltate, a lipsei de resurse umane calificate in diferite domenii de specialitate,
c6tSi din cauza accesului inegal la aceste servicii (diferenle intre urban - rural, disparititi zonale
importante). Siricia 5i izolarea contribuie adeseori la conturarea unui acces limitat sau inexistent la
serviciile medicale de.calitate.

Surse de finanfore:
POR AP 8: Dezvoltbreo infrostructurii sonitore $i sociole OS 8.1. CreStereo speranlei de viagd sdndtoasd prin
sporirea accesibilitdlii serviciilor medicole gi sociole acordate Siimbundtdlireo colitdtii ocestora.

POCIJ AP4: incluziune sociold gi comboterea sdrdciei OS 4.3. Dezvoltarea economiei sociole, promovoreo gi
su sli n e reo o ntre pre n ori otu Iu i soci o l.

POCIJ AP4: inctuziine sociald gi combotereo sdrdciei OS 4.5. imbundtdtirea colitdlii 5i accesului la servicii de
asistentd medicold.

2.2. imbundtdtireo calitdtii ierviciilor medicale

Actualmente, imbundtifirea performanlelor gi calificarea resurselor umane din sectorul de sdn5tate

este un obiectiv vital urmirit de toate strategiile de dezvoltare. in lipsa planificirii resurselor umane 9i
inexistenta unei politici clare 9i transparente de calificare a resursei umane, poate apdrea o situalie de
crizi a resurselor umane din acest domeniu. Calificarea resursei umane din domeniul sdn5tilii 9i rolul pe
care aceasta il joacd in sistemul de sindtate este incontestabil, iar calitatea managementului resurselor^
umane reprezinte un factor esential in vederea oblinerii de performanle.

Un aspect important legat de performanla sistemului medical este reprezentat de calitatea

personalului, deoarece putem afirma cd eficienla serviciilor de sinEtate este determinati de aceasta.
Competenta profesionali ti cunottintele in domeniu sunt decisive in vederea oblinerii eficienlei actului
medical.

Surse de finongare:

POCU AP4: lncluziune sociold $i combotereo sdrdciei OS 4.4. imbundtdlireo colitdlii 9i occesului la servicii
sociole OS 4.5. imbundtdlireo colitdlii ti occesului lo servicii de osistenld medicold.

Page 181 of 205

4,2,2.3. Obiective specifice OG 3

Obiectiv general Obiective specifice

3. Servicii sociale
nevoilor populaliei
3.1. Modernizarea $i eficientizarea serviciilor judelene gi locale de
asisten;i socialS 5i protectia copilului, prin diminuarea costurilor
adecvate gi creSterea impactului socio-economic
3.2. Dezvoltarea gi sprijinirea economiei sociale gi promovarea
antreprenoriatului social
3.3. Cregterea nivelului de educalie

3.7. Modernizarea si eficientizoreo serviciilor iudetene si locole de asistentd sociol4si protectio copilului,
prin diminuarcd costurilor si cresterea im^sctului socio-economic

in prezent, cheltuielile sociale au o pondere majori in bugetele locale sau judelene. Judelul Neam! nu
face exceplie in aceasti privin!i, iar cheltuielile cu asistenta sociali gi prestatiile sociale reprezinti de
departe cea mai insemnati categorie de cheltuieli din totalul bugetului judetean. Modernizarea $i
eficientizarea serviciilor judelene gi locale de asistenti social5 9i proteclia copilului ti a institu!iilor
furnizoare de servicii sociale in general reprezinti o prioritate a autorititilor administraliei publice
judelene gi locale pentru eficientizarea cheltuielilor publice gi echilibrarea bugetelor.

Accesul la serviciile sociale constituie un element de bazi al politicilor de incluziune gi coeziune sociali,
fiind utilizat de asemenea drept un factor de crestere al calitifii vielii. Alituri de beneficiile (prestatiile)
sociale, serviciile sociale sunt o componenti a sistemelor nalionale de protectie sociale.

Actualmente, serviciile de asistenti sociali reprezinte un instrument pentru combaterea siriciei gi

mentinerea coeziunii sociale, dar si o sursi suplimentari de locuri de munci. O buni planificare,
organizare, monitorizare Si finantare a acestora poate asigura o diminuare a efectelor negative datorate
nivelului de trai scdzut al persoanelor defavorizate ti, totodatS, poate contribui la cretterea economici in
comunitate.

Surse de finanlare:

POCU AP4: lncluziune sociold gi combotereo sdrdciei OS 4.3. Dezvoltorea economiei itociole, promovarea gi
su sti n e reo o ntrc p re n ori otu Iu i soci a l.

POCIJ AP4: tncluziune sociald gi combatereo sdrdciei OS 4.5. imbundtdlireo colitdlii ti accesului la servicii de
osistentd medicold.

POR AP 8: Dezvoltoreo infrastructurii sonitore Si sociole OS 8-7. Crettereo spercntei de viold sdndtoasd prin
sporirea occesibilitdlii serviciilor medicole 5i sociale ocordate tiimbundtdtireo colit.dtii ocestora.

Page 182 of 205

 in momentul de fa!d, dezinstitulionalizarea serviciilor de asisten!5 socia16 este un proces necesar
pentru judetul Neam!, iar implicarea furnizorilor privali de servicii sociale reprezinti o reale necesitate.
Resursele insuficiente fac ca furnizorii publici si nu aibi capacitatea administrativi necesard pentru a
gestiona problemdtica socialS, pornind de la implementarea conceptului de incluziune activi 9i p6nd la
derularea atributiilor tradi!ionale de asistenlS social;.

Sprijinirea dezvolterii intreprinderilor sociale gi de inse4ie, parteneriatul public privat, contractarea

unei p5(i a serviciilor sociale cdtre prestatori privati sau organizalii ale societSlii civile gi promovarea
antreprenoriatului social constituie conditii pentru crearea unei oferte competitive de servicii sociale.

Surse de finongore: .

POCU AP4: lncluziune' sociold 5i comboterea sdrdciei OS 4.7. Reducereo numdrului persoanelor aflote in risc
de sdrdcie prin implementorea de mdsuri integrate, cu dccent pe comunitdlile morginalizote.

POCU AP4: tncluziine sociold ti combotereo sdrdciei OS 4.2. Cre$tereo numdrului de persoane opo1inind
grupurilor vulnerobile core au depd$it situotid de vulnerobilitote.

POCTJ AP4: tncluziune sociald gi combotereo sdrdciei OS 4.3. Dezvoltoreo economiei sociole, promovoreo Si
su sti ne re a o ntre pre noriotu I u i socia l.

3.3. Cresterea nivelului de educatie

La nivelul judelului Neam! se poate observa un clivaj tot mai accentuat intre mediile de rezidenlS.
Oportunitilile de invSlare pentru copiii din mediul rural sunt sensibil mai scizute decSt acelea pentru
copiii rezidenti ai mediului urban. Aceste diferenle sunt generate in principal de factori cronici, precum
resursele precare'la nivel rural, calitatea redusi a infrastructurii rurale ce impiedicd accesul cadrelor
didactice specializate, nivelul gomajului Si lipsa stimulentelor culturale ti a oportunit;tilor de invSlare^
Pentru diminuarea acestor disparitdti gi crearea de oportunititi egale pentru mediul rural, judelul Neam!
igi propune s; creeze un cadru care si faciliteze accesul mai bun la educalie pentru copiii Si familiile din
mediul rural.

Pentru a atinge acest obiectiv, va fi incurajati crearea de parteneriate la nivel de comunitate, pentru
pregdtirea de proiecte de infrastructuri educalionalS moderni pentru cregterea accesului pi participirii la
educalie in condifii nediscriminatorii. De asemenea, componenta sociali a acestui obiectiv presupune 9i
misuri adaptate grupurilor care prezinti un risc crescut de pirisire timpurie a tcolii.
Surse de finanlore:
POCU AP4: lncluziune.sociold 5i comboterea sdrdciei OS 4.7. Reducereo numdrului persoonelor aflate in risc
de sdrdcie prin implementoreo de mdsuri integrote, cu occent pe comunitdlile margindlizate.

Page 183 of 205

4,2.2.4. Obiective specifice OG 4

Obiectiv general Obiective specifice

4.1. Diminuarea gradului de poluare Si a,altor efecte

negative asupra mediului in contextul dezvoltirii

4.2. Proteclia cadrului natural

4. Un mediu inconjuritor
sdnitos 4.3. Exploatarea responsabilS a resurselor energetice
regenerabile pentru o dezvoltare durabild a judelului

4.4. intirirea capacititii de inte.rvenlie la dezastre a

autorit;tilor implicate

4.7. Diminuoreo qradului de poluore si o oltor efecte neootive osupra mediului in contextul dezvoltdrii

Activitatea economicS, in general, gi industrialS, in special, gi-a lisat o anumitd amprenti asupra
mediului in judeful Neamt. Reducerea efectelor negative asupra mediului in contextul dezvoltirii va
reprezenta un proces de duratS, sustenabil numai intr-un context partenerial intre diferitele niveluri ale
administratiei, pe de o parte, Si companiile gi organizafiile non-guvernamentale, de cealaltd parte.
Principalele direclii de actiune pentru contracararea ameninlirilor la adresa mediului inconjuritor .vor fi
acliuni pentru diminuarea gradului de poluare, prin ameliorarea calit5tii aerului, apei gi solului, cat ti prin
crearea de conditii pentru colectarea selectivi a degeurilor (reciclare / recuperare).

Surse de finonlore:
POIM AP 3: Dezvoltoreo infrastructurii de mediu in condilii de manogement eficient al resurselor OS 3.7.
Cre7tereo grodului de reutilizare gi reciclare o degeurilor prin osiguroreo premiselor necesare lo nivelul
sistemelor de monogement integrat al de$eurilor de Io nivel judegean.

POIM AP 3: Dezvoltarea infrostructurii de mediu in condilii de monogement eficient al resurselor OS 3.2.

Crestereo nivelului de colectore $i epurore o apelor uzate urbone, precum 5i a.grodului de osigurare o
olimentdrii cu apd potabild o populoliei.

4.2. Protedio codrului natural

Protectia mediului inconjuritor, in general, Si ocrotirea monumentelor naturii, in special, au devenit

obiective importante ale societitii. Dezvoltarea economic5 qi socialS, impglsionati de nevoia de resurse,
ne pune in fala unor probleme noi, necunoscute Si uneori nebdnuite cu c6teva decenii in urmi. in scopul
asiguririi unei dezvolteri durabile pentru judelul Neam!, conservarea patrimoniului natural devine un
obiectiv de interes public major. Garantarea conservarii, mentinerea 9i ameliorirea calitilii mediului

Page 184 of 205

,q
impreuni cu utilizar€a durabili a patrimoniului natural constituie elemente cheie ce contribuie la
indeplinirea prezentului obiectiv.

Surse de finonSare:

POIM AP 4: Protectio mediului prin mdsuri de conse^lore a biodiversitdtii, monitorizorea calitdtii oerului Si
decontominore a siturilor 'poluote istoric OS 4.1. Cre|tereo grodului de proteclie gi conservore a
biodiversitdtii prin mdsuri de monagement adecvote ti refocereo ecosistemelor degrodate.

4.3. Exploatarea responsabild a resurselor energetice regenerabile pentru o dezvoltare

durabilS a judelului
Sursele regenerabile de energie reprezintd reale alternative la combustibilii fosili, contribuind J{
reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser6, la diversificarea ofertei de energie pi la reducerea
dependenlei de pielele volatile gi lipsite de fiabilitate ale combustibililor fosili, in special de petrol 9i gaze.
in ceea ce privegte situalia la nivel nalional, conform analizelor, sursele regenerabile de energie din
Romdnia prezinti un.potential teoretic major. in realitate, potenlialul utilizabil al acestor surse este mult
mai mic, datorit5 limitdrilor tehnologice gi eficienfei economice, dar nu 5i in ultimul r6nd datoriti
restric!iilor de mediu.

Prezentul obiectiv are ca finti crearea unui cadru necesar unei exploatiri responsabile fali de mediu a

resurselor energetice regenerabile, prin promovarea utiliz;rii surselor alternative de energie 5i realizarea
de investifii pentru cregterea eficienlei energetice.

Surse de finonfore:
POR APj: Sprijinirea tronziliei cdtre o economie cu emisii scdzute de corbon OS 3.7. Cretterea eficienlei
energetice in clddirile rezidenfiole, clddirile publice gi sistemele de iluminot public, indeosebi a celor care
A'
inregistreozd consumuri energetice mori.
POR AP 4: Sprijintreo dezvoltdrii urbane durobile OS4.7. Reducereo emisiilor de carbon in municipiile
regedinld de judef prin investitii bazate pe plonurile de mobilitote urbond durobild.

POIM AP 6: Promovoreo energiei curote gi eficienlei energetice in vedereo suslinerii unei economii cu emisii
scdzute de corbon OS 6.7. Cre$terea producAiei de energie din resurse regenerabile prin noi copacitdli de
productie de energie din resurse regenerobile moi pulin exploatate.

POIM AP 6: Promovoreo energiei curote Si eficienlei energetice in vedereo suslinerii unei economii cu emisii
scdzute de carbon OS 6.2. Cretterea eficientei energetice prin monitorizore a consumului de energie la
niv e I u I cons u m otori lor i nd ustri a I i.

Page 185 of 205

 4.4. intdrirea capacitilii de intervenlie la dezastre a autoritSlilor implicate
Dezastrele reprezinte o ameninlare permanenti pentru dezvoltarea durabili gi genereazi anual
numeroase victime omenetti gi pagube materiale, iar impactul tot mai. accentuat al activitStii umane
(agriculturS, defripiri ...) determini modificiri considerabile ale mediului inconjuritor.

in vederea intiririi capacitdlii de interventie la dezastre a autorit;tilot prezentul obiectiv igi propune
doud axe de dezvoltare, una legatd de modernizarea infrastructurii de monitorizare ti avertizare a
fenomenelor hidrometeorologice severe gi o a doua ce vizeazd cre$terea capacitSfii de interventrie a
autoritS!ilor in caz de dezastru.

Surse de finongare:

POIM AP 5: Promovoreo odoptdrii la schimbdrile climatice, prevenirea Si gestionorea riscurilor OS 5.2.

Crestereo grodutui de pregdtire pentru inteNentiile lo dezostre prin suslinerea .autoritdlilor implicote in
-- manogementul situoliilor de crizd.

4,2,2.5. Obiective specifice OG 5

Obiectiv Seneral Obiective specifice

5.1. Sprijinirea gi dezvoltarea antreprenoriatului in

domeniulturismului

5.2. Dezvoltarea de produse turistice integrate 5i

5. Un sector turistic
competitiv, pilon al
economiei judetene
introducerea lor pe piald
5.3. Conservarea, protejarea gi valorificarea durabilS a
patrimoniului cultural 9i natural aljudelului Neaml

5.4. Dezvoltarea accesibilititii durabile a atrac!iilor

turistice din ludelul Neamf

in ceea ce privegte sectorul turistic, experienla dovede'te faptul c; pentru obline rezultate tangibile
a

Si produse turistice sustenabile din punct de vedere economic,

sprijinirea gi dezvoltarea antreprenoriatului,
impreuni cu asocierea actorilor responsabili cu furnizarea de servicii turistice Si conexe reprezinti
elemente cruciale. Sprijinirea 9i dezvoltarea competentelor antreprenoriale in domeniul turismului va duce
la crearea unei valori adiugate considerabile ce poate fi tradusi prin diminuarea riscurilor investilionale,
cregterea numirului de clienti, iar asocierea actorilor responsabili cu furnizarea de servicii turistice ti
conexe va conduce la crearea unei baze de date integrate, asigurarea complementaritilii serviciilor
turistice gi implicit cregterea veniturilor.

Page 186.of 205

 Surse de finongare:

POR AP 7: Diversificoreo economiilor locole prin dezvoltoreo durobild o turismului OS 7.1.1. CreStereo
gradului de ocupare a t'orfei de muncd prin turism 5i domenii conexe ocestuia.
POCr.l AP2: imbundtdtireo situotiei tinerilor din cotegorio NEETS OS 2.3. Functionareo meconismului
notional integrot de sprijin core vizeozd identificorea giinregistrareo lo SPO o tinerilor din cotegoria NEETS

POCU AP3: Locuri de muncd pentru toti OS j.4. Actuolizoreo cunostinlelor, competenlelor ti o optitudinitor
ongojosilor din intreprinderile din sectoarele prioritore cu potenliol competitiv, identificote conform SNC
5i
sNcDt.

5.2. Dezvoltorea de prcduse tufistice intearote si introducereo lor oe piati

Nevoia dezvoltirii unor produse turistice integrate este datorate, in principal, necesitSlii identificirir yr
corelirii unor proiecte turistice care si permite iegirea din sfera turismului de tip clasic. lmpactul dorit prin
realizarea acestor tipuri de produse turistice se dorette a fi concretizat prin cregterea timpului de
stationare a turigtllor pe teritoriul judetului Neaml $i prin diversificarea gi cretterea sezonalitdli turistice.
Aceste produse turistice integrate vor contribui la iegirea din anonimat a turismului nemtean.

Surse de finongore:
POR AP 2: imbundtdlireo competitivitdtii intreprinderilor mici gi mijtocii OS 2.2. imbundtdsirea
competitivitdtii eionomice prin creStereo productivitdtii muncii in tMM-uri in sectoorele competitive
identificote in SNC.

PoR AP 7: Diversificareo economiilor locale prin dezvoltorea durobild o turismului oS 7.1.1. cre$tereo
grodului de ocupore o fortei de muncd prin turism 5i domenii conexe ocestuio.

POC AP 2: Tehnolbgia lnformotiei si Comunicaliilor (TIC) pentru o economie digitold competitivd OS 2.4,-
Dezvoltorea infrostructurii ,i sistemelor TlC, precum 5i o competenlelor digitale pentru suslinereo e-
educaliei, e-sdndtdtii,_o culturii online Si o incluziunii digitole.

POC AP 2: Tehnologio lnt'ormoliei 5i Comunicoliitor (TIC) pentru o economie digitold competitivd OS 2.2.
Crestereo integfirii pe verticald o soluliilor inovative TIC in economie.

POCU AP3: Locuri de muncd pentru toti OS 3.4. Actuolizoreo cunoStinlelor, competenlelot a aptitudinilor
ti
angajalilor din intreprinderile din sectoorele prioritore cu potentiol competitiv, identificate conform SNC gi
sNcDt.

PocA AP 2: Adrhinistrotie publicd si sistem judicior accesibile si transporente O.S 2.7 Modernizorea
structurilor 5i proceselor autoritdlilor ti instituliilor publice locole pentru oferirea de servicii pubtice de
colitote.

5.3, conseruorca. oroteiarco si valorificdreo durobild o potrimoniului cutturol si noturol al iudetului

Neomt

Page 187 of 205

N
 U
Av6nd in vedere importantul potenlial cultural gi natural al judeiului Neam!,.acest obiectiv specific i$i
propune conservarea, protejarea gi valorificarea durabil5 a patrimoniului cultural gi natural al judelului
pentru generaliile viitoare gi facilitarea accesului la patrimoniu a publicului larg. Pentru atingerea acestui
obiectiv, se doregte, in primul r6nd, reablitarea patrimoniului natural de pe teritoriul judelului Neamt gi
introducerea acestuia in circuitul turistic regional 9i na!ional, dar gi elaborarea 9i implementarea
strategiilor de management gi de vizitare ale siturilor Natura 2000 prezente pe teritoriul judefului,
impreund cu protejarea gi valorificarea patrimoniului cultural in vederea consolidirii identitilii culturale.

Surse de finanlare:
POR AP 5: ConseNoreo, protectio 5i valorificoreo durobild o patrimoniului culturol OS 5.1.7. Conservoreo,
protejoreo gi valorificorea patrimoniului cultural 5i o identitdtii culturole pentru impulsionarea dezvoltdrii
locole.

POIM AP 4: Proteclia mediului prin mdsuri de conservore o biodiversitdlii, monitorizareo calitdlii oerului 5i
decontominore o siturilor poluote istoric OS 4.7, CreSterea grodului de proteclie $i conservore o
biodiversitdlii prin mdsuri de monagement adecvate gi refocereo ecosistemelor degrodate.

PNDR M7: Servicii de bazd gi reinnoireo sotelor in zonele rurale, MS 7.6 lnvestilii osociate cu protejoreo
potri m on i u I u i cu ltu ro I-

5.4. Dezvoltarea occesibilitdtii durobile o atraaiilor turistice din iudetul NEomt

AvAnd in vedere atdt tipologia reliefului, cat $i repartilia teritoriale a unitililor administrative $i a
centrelor urbane, in raport cu concentririle de atracfii turistice, putem observa o nevoie de conectare a
zonelor de atractivitate turistice. O accesibilitate facil5 9i in acelasi timp "prieteni cu mediul inconjurdtor"
va asigura nu numai o conectivitate a diferitelor atractii turistice prezente pe teritoriul judelului Neam1,
dar va contribui de asemenea, intr-o mare mdsuri, la crearea unor produse turistice integrate cu o
puternici identitate local6. De asemenea, pentru a asigura o cre$tere a vizibilitdlii turistice a judelului,
prezentul obiectiv igi propune gi dezvoltarea unei infrastructuri integrate multi-canal de informare
turistice.

Surse de finonSare:

pOR AP 2: imbundtdlirea competitivitdtii intreprinderilor mici gi mijlocii OS 2.7. Cq.nsolidoreo poziliei pe

piold o tMM-urilor in domeniile competitive identificote in SNC 9i PDR-uri.

POR AP 4: Sprijinireo dezvoltdrii urbane durobile OS 4.1. Reducereo emisiilor de corbon in municipiile
regedinSd de judeg prin investitii bazote pe plonurile de mobilitote urband durobild.

POR AP 5: Conservoreo, protectia gi volorificoreo durobild o patrimoniului culturol QS 5.7.7. Conservoreo,

protejoreo gi volorificoreo patrimoniului culturol 5i a identitdfii culturale pentru impulsionarea dezvoltdrii
locole.

Page 188 of 205

/
 PAC AP' 2: Tehnologia informoliei gi comunicaliilor (TtC) pentru o economie digitold competitivd OS 2.2.
Crerterea integrdrii pe verticold a solutiilor inovative TtCin economie.

4.2.2.6. Obiective specifice OG 6

Obiectiv general Obiective specifice

6.1. . Dezvoltarea mediului de afaceri

6.2. Cregterea calitSlii vietii in zonele urbane 9i rurale

6.3. Extinderea 9i dezvoltarea infrastructurii de comunicafii

6. Un judel dezvoltat
in bandi largi de mare vitezi
multipolar gi echilibrat
teritorial ' 6.4. Dezvoltarea sistemului de cadastru la nivelul
teritoriului judetului Neaml

6.5. Dezvoltarea exploata!iilor agricole

6.6. Cregterea capacit;tii administrative

5.7, . Dezvoltareo mediului de ofaceri

Decalajele in dezvoltarea antreprenorialS a diferitelor regiuni ale !5rii, mesurate prin numirul IMM-
urilor la 1.000 locuitori, s-au ad6ncit in ultimii ani. in Rom6nia, datele statistice din ultimii ani ne arate ci
numirul de IMM-uri la 1.000 de locuitori este situat sub 50% din media UE, fapt ce face ca sprijinirea
antreprenoriatului si devind. un element cheie pentru o dezvoltare teritoriali coerente.

Dezvoltarea infrastructurii de incubare se traduce prin cretterea investiliilor private

ti incura.larel
cererii pentru cDl. Prezentul obiectiv specific igi propune si incurajeze o cregtere at6t a cheltuielilor
sectorului privat pentru CDl, cat 9i a procentului de intreprinderi ce execut; 9i utilizeazi activititi de CDl.

Surse de finanSare:

POR AP 2: imbundtdgireo competitivitdlii intreprinderilor mici gi mijtocii OS 2.7. Consotidorea pozifiei pe

piotd a IMM-urilorin domeniile competitive identit'icote in SNC gi pDR-uri.

POR AP 2: imbundtdlireo competitivitdlii intreprinderilor mici gi mijlocii OS 2.2. imbundtdlirea

campetitivitdtii econQmice .prin cre$terea productiviftfii muncii in tMM-uri in sectoorele competitive
identificote in SNC.

Poc AP7: cercetdre, dezvoltore tehnologicd 5i inovore (CDI) in sprijinul competitivitdlii economice gi
dezvoltdrii afocerilor OS 7.7. Crettereo investiliilor privote in CDt.

fi Page 189 of 205

POCU AP3: Locuri de muncd pentru toti OS 3.3. Cre|tereo ocupdrii prin incurojarea onteprenoriotului Si o
inf ii nld ri i de intre p ri n d e ri.

POCU AP3: Locuri de muncd pentru toti OS 3.4. Actuolizoreo cuno$tinfelor, .compqtenlelor 5i a optitudinilor
ongajosilor din intreprinderile din sectoorele prioritare cu potenfial competitiv, identificote conform SNC 5i
sNcDt.

6.2. Crestereo colitdtii vietii in zonele urbane si rurale

incepind cu procesul de descentralizare demarat in anii 1990 gi concomitent cu schimbdrile economice

majore traduse prin reducerea sau incetarea activitifilor industriale, dezvoltarea urbani a cunoscut noi
forme influenlate gi de tendinta de migrare a populaliei spre zonele rurale sau periurbane. in acest
context, unele zone ale oragelor, chiar centrale, au devenit neatractive, fondul consiruit 9i spaliile publice
suferind multiple degradiri pe fondul lipsei resurselor necesare investitiilor in modernizarea diferitelor
infrastructuri si spatii urbane.

Aspectele prezentate mai sus, impreuni cu situalia actuali a mediului rural care se confruntS cu
problematica imbitr6nirii, invechirea infrastructurii de bazi gi migratia importente a populaliei au
contribuit la diminuarea calitS!ii vietii locuitorilor acestor zone.

Regenerarea urban5, impreund cu investiliile in infrastructura de bazi iurali au ca scop imbunitSlirea

condi!iilor de viati ale cet5tenilor.

Surse de finonSore:

POR AP 4: Sprijinirea dezvoltdrii urbone durobile OS 4.2. CreStereo cdlitdlii vielii in zonele urbane.

regenerdrii economice gi sociale a comunitdlilor defovorizote din mediul urbon OS 9.7.

POR AP 9: Sprijinireo
Reducerea numdrului de persoane at'lote in risc de sdrdcie gi excluziune sociald, prin mdsuri integrote.

POCIJ AP4: tncluziune sociald gi combatereosdrdciei OS 4.1. Reducerea numdrului persoanelor aflote in risc
de sdrdcie prin implementorea de mdsuri integrote, cu accent pe comunitdlile marginalizate.

PNDR M7: Servicii de bazd 5i reinnoireo sotelor in zonele rurole, MS 7.2 lnvestitii in creareo 5i modernizoreo
infrastructurii de bazd la scord micd.

6.9. Extinderea si dezvoltorea infrostructurii de comunicatii in bondd lorqd de more vitezd

Prezentul obiectiv specific a fost conceput astfel incat si

asigure o abordare sistemici a intervenfiilor
sustinute, abordarea provocirilor gi necesit5lilor de dezvoltare intr-o manierd de sus in jos. ASa cum reiese
din Acordul de parteneriat, RomAnia se confruntS cu dificulteli deosebite in ceea qe privette extinderea
Accesului de Generatie Urmdtoare (NGA) zonele rurale unde, in absenta unei interventii publice
in
ambilioase, se estimeazi cd pSni in 2020 mai mult de jumitate dintre gospoddrii ar rdmine fdri
infrastructura care si permiti viteze de transfer de peste 30Mbps.

Page 190 of 205

,(/
 Suslinerea intrpducerii conexiunii de tip NGA reprezintd o necesitate, aceasta oferind acces la internet
pentru echipamente moderne TlC, precum ;i utilizarea de servicii publice online sofisticate, intr-un mod
uniform din punct de vedere geografic. Aceste actiuni sunt critice pentru a oferi infrastructurii dreptul de
aices la noile tehnologii TlC, care au un impact direct asupra cregterii competitive pe termen mediu gi lung.

Surse de finonSore:

POC AP 2: Tehnologia informatiei gi comunicaliilor (TlC) pentru o economie digitald competitiv; OS 2.1.
Extinderea $i dezvoltarea infrastructurii de comunicalii in bandi largi de mare vitezi.

6.4. Dezvoltarea sistemului de codostru lo nivelul teritoriului iudetului Neomt

La nivel nalionul,in vederea cregterii gradului de inregistrare a proprietSlii si a drepturilor corelative in

Registruf de Cadastru 5i Carte Funciard, p6nd in 2O2O (2023;, este prevdzute implementarea lucririlor ^
inregistrare sistematica pentru aproximativ 3,6 milioane ha gi realizarea planului vectorial de bazi pentru
aproximativ 15 milioane ha. Acest plan va imbunit;ti eficienla procesului de inregistrare sporadici in
zonele respective gi va furniza infrastructura necesari pentru proiectele viitoare de inregistrare
sistematicS.

Ca urmare a inregistrerii propriet;lilor, atat private, c6t gi publice, populalia din zonele rurale, gi nu
numai, va putea beneficia de imbunitSlirea conditiilor economice Si sociale, atat datorite securizirii
statutului proprietetii, cdt pi implicaliilor clarificirii situaliei terenurilor asupra bugetelor locale .
Surse de finonlare:
POR AP 71: Extinderea geogroficd a sistemului de inregistrore OS 11.1. inregistrorea tuturor proprietdlilor
din zonele rurale seleitote in Sistemul tntegrat de Codostru 5i Carte Funciord.

6.5. Dezvoltares ixplootatiilor oaricole

Prin obiectivul specific Dezvoltarea exploatatiilor agricole sunt vizate investitii care si conducS la
cregterea nivelului de dotard tehnicd a exploatafiilor cu potential in implementarea proiectelor de investitii
viabile, care si asigure continuarea procesului de modernizare a exploataliilor agricole, prin modernizarea
construqiilor ferrhei, echipamentelor ti utilajelor tehnice, imbunitilirea calit;lii activelor, adoptarea
standardelor comunitare, imbundtSlirea eficienlei energetice, o mai buni gestionare a solului gi si
direclioneze diversificarea productiei agricole.

Surse de finonlare:
PNDR M4 : tnvestiiiiin octive fizice, MS 4.7 tnvestitiiin explootagii ogricole.

6.6. Crcsterea capocitdtii odministrutive

intdrirea capacitilii administrative are o contribulie indirectd pentru atingerea obiectivelor generale
ale Strategiei de Dezvoltare a Judetului Neam!. prin prezentul obiectiv specific se doregte ca rezultatele

tl
yl Page 191 of 205
viitoare inregistrate de administralia publici din judelul Neamj se aibi.efecte tangibile asupra calititii
serviciilor publice oferite locuitorilor. De asemenea, se urmdregte ca prin implementarea acestui obiectiv
specific si aducd schimbdri reale in managementul formulirii de politici publice 5i al furnizirii de servicii
publice, care includ 9i schimbiri in ceea ce prive5te competentele $i comportamentui funclionarilor publici
de la toate nivelurile, cat Si locuri de muncd mai bune.

Surse de finanlare:
PCA AP 7: Administralie publicd gi sistem judicior et'iciente O.S 7.2 Dezvoltoreo 5i implementoreo de politici
,i instrumente moderne de monogement ol resurselor umone.
AP 2: Administrolie publicd 5i sistem judiciar occesibile ,i trcnsporente O.S 2.7 Modernizorea structurilor 5i
proceselor outoritdlilor Si institufiilor publice locole pentru oferireo de servicii publice de colitote.

Page 192 of 205

 9f:E=
rl, o {,
.1t t _; 'E +
+
+
+ + o + + + + o o +
+
5 d=€'E + + +

D E!
c{,ro k
*E
;eo.
otE t
H
.doE"-
:ln
sot
o
t\t

e3.3 €.=E=:9g
g;6 ao;4 Fraiu + .$3
a,rr= o + +
+ + + + + + + + +
+
:J!-'=r !c:=Cl:] +
FE! V
^r j
$
FE€
!F c
'ri .s
4 dr= E
3= :
fiii
-0rc
0r'=o c '*9 *o.='P
E .3'E
5
+ + +
+
+
+
+ +
+ o o o +
.c
6
t
!= + + +
-- \J IE
.99e ;€ E g'3 o
+
688
h' o d
o F'A
E3e E
.gA
tE o- Ef;E*!. o t o o o o o o +
+
+ +
+
E?
.ii.EO' " * H* E E +
s
o-'E +
*Er -"3
o, .El i.-
5
+
g
i!=
{;'a
oll)o
4
g=sg:eCl +
E

._r!E
6F
o +
+ o ct o o o o + +
+ +
6
9t ,ri c=I
=^r :EfgE€E I
'I
EiE
-N O
t
o
S:3 E,= 8.1 ,= +
+
.E E _s^ t*'E" o
-8EE EESEE o + +
+ + o + +
+ + o + +
rE-b +
o
o.
.e6g d, E€ags a
!
=!
.s
FgrS
-cE!
lo
'- ! I $ -^.
og '-
-2 or;ii -9 '6
r iE
g€E o
.q
E
o- .9 -9
-cl
'6
e
't .U
.9
.9
!
o€;;
{,.-=
'6 .!
E E
.9
qt
.F o
.E E

!.9_!
c E6
.!2E .!
.E
E o 'a o
o -9 E .F E 5o g
=llrop--
. o o 'a
-9
! .9 'a 'a E
g6€ '-o E
o
-9 E
.9
o .E
'6
o ao
#9n
o .l 9€
tu
q,
o
.l-{
o -o
.E o
!
:=
I E !
ut.A^'! o9 E !
-g
o 'tE o o ;= a-
--o o-
t 'a
.i gi
=c5rl
s '-
'- ,.s !
c
3*[E
'-5
.EE c.
o, !J
.9q* a, (!t; o- !dr
E
sg 6.9 Er
Ed
o-
o
o.
E
o
E
!
'!
$g sdE .9
.=o S9 E .:E c.
E-9oror .oit c, OJ;
.,4E.: E
tu ,oE 9<= Eb E-9
'=c oE 9'6 !
c
>.9 I .: --
-oo F o|
='aE.E (r=!S6
E 900
o- a, ig
g- 5 F 'E'
E€T€ .9
,-l o-
F6cr* 4.5.4 tl
o .l !'; rri F. od oi o
Ffi.H
Capitolul 3: PLAN OPERATIONAL
1. Structura logici a Strategiei de dezvoltare a judelului Neam!
2014-2023
Pentru a asigura dezvoltarea durabilS a judelului Neaml prin realizarea viziunii de dezvoltare
enunlatd anterior, strategia propune o intreagd logicd de intervenlie care prevede detalierea
succesivd Si operationald a obiectivelor generale in obiective specifice care, la 16ndul lor, se
concretizeaz; intr-o serie de proiecte. Tabelul de mai jos prezinti toate aceastd < logicd a
intervenliei D care are scopul de a asigura o c6t mai mare sinergie intre interventiile $i politicile
publice ale autoritelilor publice locale $i activitSlile/investiliile societdlilor comerciale, sectorului
societ5tii civile gi si asigure implicarea $i participarea cetilenilor in procesul de dezvoltare socio-
economicS durabild a judetului Neamt.

Fiec6rui proiect, formulat in termeni generali pentru a permite un grad de'flexibilitate 9i

adaptabilitate necesar eficacit;Iii strategiei ca instrument de planificare a politicilor publice
judefene, ii corespune, in tabelul de mai jos, una sau mai multe surse de finanlare, in principal din
Fondurile Structurale $i de Investilii europene puse la dispozifia Rom6niei in cadrul Programelor
Operationale 2014-2020.

1.1. Obiectiv general 1. Un jude! in care mobilitatea intra gi interzonali este

crescuti
Accesibilitatea crescut; $i mobilitatea facilS sunt caracteristici esenliale pentru asigurarea
cre$terii economice $i a coeziunii sociale, izolarea gi accesul dificil la resursele teritoriului (resurse
umane, turism, agricole, silvice, etc.) reprezint; bariere importante in calea dezvolterii socio-
economice durabile ti echilibrate teritorial. Datoriti reliefului judelean, dispunerii zonelor de
activitate economicS, a zonelor de densitate urband, precum $i situaliei ihfrastructurilor gi
serviciilor de transport, accesibilitatea zonei rurale (in special in zona montand) 9i a celei
periurbane din judelul Neamt este una scdzut5. Primul obiectiv general al Strategiei judelulul
pentru perioada 2014-2023 vizeazd dezvoltarea infrastructurilor gi serviciilor de transport $i
mobilitate, in special prin utilizarea atuului existenlei unui coridor TEN-T care traverseaze
teritoriul judelean.
Proiectele propuse i9i doresc atingerea acestui obiectiv general prin lintirea a patru aspecte
ale mobilitStii durabile cu relevanlS pentru situalia particulari a judelului Neaml $i cu un inalt
grad de sinergie intre ele: dezvoltarea conexiunii la axele majore europene de transport,
dezvoltarea de infrastructuri intermodale care sd incurajeze modalit;lile de transport durabile 5i
maximizarea retenliei locale a beneficiilor tranzitului de mdrfuri, dezvoltarea mobilit5lii durabile
peri-urbane pentru sprijinirea emergentei unor poli urbani dezvoltali echilibrat gi conectati
.bine

Page 194 of 205

//
cu teritoriulinconjuritor
5i dezvoltarea accesibilit;1ii resurselor agricole, cu o pondere importantd
in activitatea economicA judelean;.

1.1. Cregterea gradului de

accesibilitate a zonelor rurale 9i 1.1.1. Reabilitarea gi modernizarea
urbane (ex. : reteaua TEN-T, conexiunilor zonelor rurale gi urbane
d ru muri judelene, comunale, ?ntre ele ti cu releaua TEN-T

1..2. Dezvoltarea de terminale 1.2.1. Dezvoltarea de centre logistice/hub-

de transfer intermodal uri intermodale de transport la nivelul
1. Un judel in
care mobilitatea 1.3 .Dezvoltarea, modernizarea 1.3.1. Infiinlare, extindere, reabilitare gi
intra- ti gi adaptarea infrastructurii modernizare a infrastructurii de acces in
interzonali este abricole gi silvice (drumuri / c;tre ferme ti a ciilor de acces in
crescuti cadrul fondului forestier
1.4. lmplementarea mSsurilor 1.4.1. Reabilitarea Si dezvoltarea
aferente Planurilor sustenabile sistemelor de transport/mobilitate
de mobilitate urbanS
1.5.1. Dezvoltarea sistemelor inteligente
1..5. Cre$terea siguranlei de management altraficuluiSi al
circulaliei inf rastructurilor pentru cretterea

Page 195 of 205

 U
1.2. Obiectivul general 2. Servicii medicale de calitate pi ugor accesibile
Serviciile publice de sinState sunt un element cheie al calitSlii vielii, coeziunii sociale, dar gi al
atractivitSlii socio-economice a unui teritoriu. Din cauza tendinlelor de imbetranire a populaliei la
nivel european $i a problematicii sustenabilit;lii financiar-economice a sistemelor de sinState
publice, orientarea generald europeand vizeazd dezvoltarea abordirii preventive gi a mdsurilor de
imb6trenire activS. Pentru ca acestea si fie eficace gi eficiente este necesar ca ele sd fie furnizate
cet mai adaptat contextului socio-cultural local, adici c6t mai aproape de beneficiari sau pacienli.

Puternic afectat de fenomene ca imbitrdnirea populaliei sau probleme precum lipsa

infrastructurilor medicale in zona ruralS gi sub-finanlarea sistemului medical, judeJul Neaml trebuie
sd adopte politici publice capabile sd contribuie la ameliorarea rapidi a situatiei serviciilor de
sdn;tate. Proiectele propuse de Strategie pentru perioada 2OL4-2023 vizeazd adoptarea de misuri
atet pentru modernizarea infrastructurilor, dotarea cu echipamente, cet ti adaptarea personalului
medical la gestionarea provocSrilor specifice teritoriului (spaliu rural izolat, slab populat, spaliu
urban cu zone de sdrdcie, etc.), prin noile aborddri de prevenlie 9i ingrijire ale Uniunii Europene.
Astfel, pe langi finanlarea reabilitdrii $i dotdrii infrastructurilor clasice de sdndtate, proiectele
vizeazi dezvoltarea de mecanisme informatice de gestiune a actului medical (statistici, planificare a
nevoilor gi provocdrilor, dezvoltarea de planuri complexe de interventie, managementul adaptat
diferitelor tipuri de afecliuni ale populaliei judelului, etc.). in domeniul resurselor umane,
proiectele vizeazi crearea abilitililor personalului medical clasic pentru a face fa15 nevoii de mai
multd prevenfie la distant5, parteneriat cu comunit;lile locale, prevenlie 9i medicind primard
asigurat; prin intermediul unor intreprinderi sociale, etc., alSturi de finanlarea proiectelor 9i
iniliativelor de economie socialS in domeniul medical. in acest fel, proiectele iunt sinergice,
incurajdnd atet dezvoltarea actorilor non-medicali locali, cat $i a abilitSlilor personalului medical de
a interacliona eficace 9i eficient cu ace$tia.

Page 196 of 205

 2.1.1. lnfiintarea,
reabilitarea, modernizarea
ti dotarea cu echipamente
2.1. imbun;t;lirea a infrastructurii de
accesului la servicii sindtate
medicale de
calitate prin

mai riguros in vederea

2. Servicii cretterii calitSlii serviciilor
medicale de furnizate
calitate $i utor
accesibile
2.2.1. Dezvoltarea
economiei sociale in
domeniul medical
2.2.2. Cregterea
2.2. imbun5tSlirea competenlei profesionale
serviciilor
calitStii a personalului medical
medicale 2.2.3. Crearel de centre de

2.4. Dezvoharea furnizirii

de servicii medicale in

1.3. Obiectiv general 3. Servicii sociale adecvate nevoilor populatiei

Serviciile sociale sunt un ingredient esenlial al coeziunii sociale intr-un teritoriu afectat de
imbitr6nirea populaliei, emigralie masivd $i unde agricultura de subzisten!5 reprezinti principala
activitate a unui procent important din populalie. in acest context, instituliile deconcentrate $i
cele descentralizate implicate in furnizarea de servicii $i asistenl; socialS la nivelul judelului
trebuie sd iqplementeze noua orientare a Uniunii Europene, care vizeazd o implicare crescutd a
comunit6tilor in furnizarea serviciilor sociale $i dezinstitulionalizare. Acest accent asupra asumdrii
de cdtre comunitate a rolului de furnizare a unor servicii sociale adecvate nevoilor locale este
extrem de adaptat cohtextului local al judelului Neamt, av6nd in vedere lipsa de resurse 5i
infrastructuri.

Proiectelb prevazute de Strategia de faIS contribuie la atingerea obiectivului general, prin

mdsuri care sd asigure tranzilia c;tre furnizarea locali, prin economia socialS a unor servicii
publice esenfiale 5i cdtre dezinstitulionalizare progresivS. Aceste mdsuri vizeaz6 nu doar
dezvoltarea lesutului economiei sociale si a mecanismelor de inse4ie a persoanelor vulnerabile
sau inactive bazate pe economia sociald, ci 9i crearea premiselor ca instituliile $i structurile de
servicii sociile clasice s6 conlucreze cu actorii lesutului menlionat. Astfel, pe 16ngi mdsurile de
incurajare a antreprenoriatului social, sunt prevazute pi misuri de modernizare $i dezvoltare a
infrastructurii sociale clasice si de furnizare a unor pachete de sprijin grupurilor vulnerabile. De

Page 197 of 205

asemenea, pentru a permite un transfer c6t mai eficace al competenlelor serviciilor sociale clasice
cdtre comunitSlile locale, sunt necesare strategii ti planuri de acliune complexe, fundamentate
pe analize ale nevoilor la nivel local.

in domeniul esential al educatiei sunt prevAzute proiecte indicative care vizeazd reducerea
abandonului tcolar $i asigurarea unei participeri nediscriminatorii la educalie. Aceste proiecte iau
in considerare atat situalia socio-demograficd din jude!, nevoile stringente de a asigura inrolarea
in educatie a tuturor copiilor de v6rsti 5colar5, cat gi atribuliile autoritSlilor publice locale in
domeniu. Asigurarea unei inrolari ti participiri la procesul educativ este un element indispensabil
pentru dezvoltarea economiei sociale, in special in mediul rural. Antreprenoriatul social se
dezvolt6 dificil in absenla resursei umane bine calificate pi capabile si furnizeze servicii adaptate
cererii locale.

Toate proiectele sunt ca atare sinergice, rezultatul unora reprezent6nd input-uri esenliale pentru
succesul celorlalte.

Page 198 of 205

 3.1.1. Eficientizarea
sistemului de furnizare a
serviciilor sociale la nivel
iudetean prin evaluarea
3.1. Modernizarea gi nevoilor ti elaborarea de
eficientizarea serviciilor planuri de actiune
judelene 9i locale de
asisten!5 social;9i 3.1.2. Cretterea calitdlii
prote4ia copilului, prin prestaliilor sociale
diminuarea costurilor ti furnizate
cregterea impactului 3.1.3. Furnizarea de
socio-economic pachete integrate de sprijin
pentru grupurile
vulnerabile
3. 1.4. Calificarea resurselor
3. Servicii sociale umane de la nivelul
radecvate nevoilor serviciilor sociale
popula!iei 3.2.1. Sprijinirea dezvoltdrii
intreprinderilor sociale 9i

3.2.2.Cretterea
3.2. Dezvoltarea 9i
responsabilitS!ii sociale ti
sprijinirea economiei
promovarea initiativelor de
sociale;i promovarea
voluntariat fi a incluziunii
antreprenoriatului social
active
3.2.3. Dezvoltarea unor
incubatoare pentru

3.3.1. Cregterea accesului

9i panicipirii la educatie in

3.3. Cretterea nivelului de

3.3.2. Reducerea pirisirii
educalie
timpurii a Scolii, prin
mesuri de preventie gi

tu
Page 199 of 205
1.4, Obiectiv general 4. Un mediu inconjuritor sinitos
Obiectivul care vizeazi asigurarea unui mediu inconjur;tor sdn;tos este abordat multi-
direclional: din punct de vedere al gestiondrii efectelor negative ale activitatii antropice asupra
mediului, din punct de vedere al protectriei patrimoniului natural existent, din punct de vedere al
tranziliei c6tre energiile din surse regenerabile gi sciderea amprentei de carbon antropice, prin
incurajarea eficientei energetice $i prin gestiunea riscurilor 9i a hazardelor generate in primul rand
de schimbdrile climatice. Toate aceste perspective asiguri urmerirea concertat5 a protecliei
mediului 5i o eficacitate crescuti a mdsurilor previzute prin domenii de acliune piopuse. Astfel,
in domeniul infrastructurilor critice de mediu, Strategia are ca obiectiv central implementarea cu
succes a Master Planului ,,apd-canal" ti a Master Planului pentru gestiunea degeurilor, proiectele
propuse fiind preludri ale direcliilor de acliune prevazute de Master Planurile mentionate. Se
vizeazi continuarea investiliilor pentru o gestiune mai durabili gi ecologici a degeurilor 5i apelor
uzate a9a cum sunt acestea prevezute in Master Planul de ap6-canal 9i Masteiplanul pentru
gestiunea deteurilor. Aceastd abordare vizeazd asigurarea coordondrii tuturor intervenliilor in
sectorul infrastructurilor $i al utilit;lilor cu impact major asupra mediului, subliniindu-se
importanla Master Planurilor gi a complementarit;Iii cu planurile de acliuni prevdzute de acestea
a oricdror altor acliuniin domeniu intreprinse de alli actori (ex.: APL-uri).

Al;turi de reducerea efectelor asupra mediului din zonele antropizate, proiectele previzute in
acest capitol vizeazi 5i misuri de proteclie a patrimoniului natural, a ecosistemelor ti a
habitatelor din zonele naturale protejate. lmpactul antropic asupra mediului se face simlit nu
doar prin apa uzati Si prin de$euri, ci $i prin emisiile de gaze cu efect de serd prin generarea ti
utilizarea energiei necesare proceselor de dezvoltare socio-economice. De a@ea, Strategia
propune proiecte care sd sprijine misurile de eficienli energeticd gi utilizarea resurselor din surse
regenerabile, pentru scdderea impactului producerii gi consumului de energie asupra mediului din
judelul Neaml ti pentru conformarea cu }intele asumate de Romania prin diferitele documente
programatice in cadrul Strategiei Europa 2020. Sunt prevdzute de asemenea $i proiecte care
vizeazi gestiunea riscurilor generate de schimbdrile climatice ti cregterea ,capacitilii de
interventie a autoritalilor publice locale in caz de dezastru natural.

Page 200 of 205

/
 4.1.1. Dezvoharea gi
modernizarea relelelor de
4.1. Diminuarea
gradului de poluare gi a 4.1.2. De2voltarea ii
altor efecte negative modernizarea infrastructurii
asupra mediului in de colectare ti epurare a
contextul dezvoltirii

4.2.1. lmbunitatirea stirii

de conservare a ariilor

4.2. Prote4ia cadrului 4.2.2. Elaborarea gi

natural implementarea strategiilor
de management Side
vizitare ale siturilor Natura
4. Un mediu 2000
inconjuritor 4.3.1. Realizarea de investilii
s;n;tos 4.3. Exploatarea pentru cretterea eficienlei
responsabili a
resurselor energetice 4.3.2. Promovarea utilizirii
regenerabile pentru o surselor alternative de
dezvoltare durabild a energie, atat pentru mediul
judetului privat, cat ti pentru cel

4.4.1. Modernizarea
infrastructurii de intervenlie
pentru situaliile de urgenld
4.4. fnt;rirea capacit;tii 9i formarea personalului
de intervenlie la conex
dezastre a autorit;Jilor
implicate
4.4.2. CreSterea suprafetelor
acoperite cu vegetatie ti a
pidurilor cu rol de proteclie

w Page 201 of 205

1.5. Obiectiv general 5, Un sector turistic competitiv, pilon al economiei judetene
Turismul reprezinti o resursd considerabild pentru diversificarea competitive a economiei
judelului Neaml. El poate reprezenta o oportunitate pentru reinserlia in viala activi a unor
persoane aflate in risc de excluziune sociald, prin dezvoltarea economiei serviciilor turistice. Nu in
ultimul rand, produsele turistice din judel trebuie $ se dezvolte pentru a creSte, externalitdlile
pozitive ale turismului de tranzit.

Pentru a asigura atingerea acestor deziderate, Strategia de dezvoltare a judetului NeamI

propune o serie de proiecte indlcative care vizeazd toate domeniile $i aspectele unui turism
competitiv: crearea de produse turistice integrate, dezvoltarea marketingului Si a promovirii
produselor turistice din jude1, crearea $i functionarea structurii asociative de pilotare 5i
management partenerial public-privat a sectorului. Conex acestor domenii strict turistice Si
pentru a le susline eficacitatea sunt prevdzute proiecte care sd asigure restaurarea, protejarea Si
punerea in valoare a patrimoniului cultural gi natural (active fundamentale pentru crearea de
produse turistice prin proiectele mentionate anterior), proiecte care sd a sigure accesibilitatea
,

specific turisticd a atracliilor reabilitate si puse in valoare (ex.: drumuri verzi) Si proiecte de
incurajare gi sprijinire ale antreprenoriatului in domeniul turistic care sd asigure dezvoltarea unui
lesut robust de IMM-uri in sectorul serviciilor turistice, partener inconturnabil al administratiei
publice in efortul de a crea Si promova produse turistice competitive. Cum se poate observa,
proiectele sunt coerente 5i vizeazi oblinerea unui efect conjugat care este esential pentru succes
intr-un domeniu atat de special precum este turismul. in lipsa antreprenorilor dinamici, capabili
sd aduci pe piala produse turistice competitive Si inovatoare, eforturile de promovare sunt
sortite esecului, tot ata cum, in lipsa unor atraclii bine semnalizate, accesibile gi bine integrate in
produse turistice complexe, existenla unor spalii de cazare gi a eforturilor de promovare nu vor
avea efectele scontate. De asemenea, oferirea de produse turistice integrate $i a unui program de
evenimente cultural-artistice specifice atractive reprezinti singura modalitate prin care pot fi
atrase diverse categorii de clientel;9i poate fi asiguratd fidelizarea acestora..in lipsa integrdrii
serviciilor, echipamentelor ti atractiilor turistice in produse complexe, economia turistice risc5 sa
rdm6nd subdezvoltatd, iar externalitdlile turismului risc; sd fie negative: utilizare a infrastructurii
de agrement asociate unor sejururi scurte, sezonalitate dezechilibratS, piale a muncii in sectorul
turistic subdezvoltatd, oferind oportunit;!i sezoniere de calitate scdzutS, etc. De aceea, proiectele
indicative prezentate maijos vizeaz; o abordare sinergici in atingerea obiectivului general.

Page 202 of 205

 5.1.1. Dezvoltarea de incubatoare pentru agro-
5.1. Sprijinirea 9i dezvoltarea turism in judelul NeamI
antreprenoriatului in domeniul
turismului 5. 1.2. Dezvoltarea competenlelor
antreprenoriale in domeniul turistic

5.2. 1. Dezvoltarea infrastructurii $i

echipamentelor turistice pentru crearea de
produse competitive

5.2. Dezvoltarea de produse

turistice integrate ti 5.2.3. Dezvoltarea activit5lii Asocialiei de turism
5. Un sector turistic
introducerea lor pe pia15 Neam! - structurA asociativi public-
competitiv, pilon al
economiei judelene privatS/pu blicS/privati

5.2.4. Organizarea unor evenimente cheie

culturale, folclorice, sportive Si artistice

5.3. Conservarea, protejarea 9i

5.3.1. Reabilitarea patrimoniului natural Si
valorificarea durabili a
patrimoniului cultural Si natural cultural de pe teritoriu | .iudelulu i Neamt 9i
valorificarea lui turisticS

5.4.1. Studierea posibilitS!ii de realizare de

5.4. Dezvoltarea accesibilit;lii
trasee verzi (Greenways)in zonele de
durabile a atracfiilor turistice
atractivitate turistic;
din judetul Neaml

Page 203 of 205

1.5. Obiectiv general 6, Un jude! dezvoltat multipolar qi echilibrat teritorial
Obiectivul dezvoltirii teritoriale echilibrate vizeazd dezvoltarea pe baze endogene a acelor
sectoare economice cu cel mai mare potenlial competitiv (conform Strategiei nalionale de
competitivitate) pe baze echilibrate teritorial (fdrd enclave excluse din fluxurile economice).
ModalitSlile prin care Strategia urm;reste realizarea acestui obiectiv sunt ih concordante cu
orientirile de la nivelul Uniunii Europene gi se axeazi pe dezvoltarea tesutului de IMM-uri prin
mdsuri de incubare $i clusterizare. Pentru a asigura succesul proiectelor de ,clusterizare gi
condiliile optime pentru atragerea de investilii, o serie de proiecte indicative sunt prevdzute
pentru dezvoltarea infrastructurii locale de Internet in bandd largi gi a accesului la servicii de
broadband, cre$terea calitdlii vielii prin reabilitarea spaliilor publice urbane gi a infrastructu rilo r
la scard micd rurale, sprijinirea la nivel local al ANCPI pentru cadastrarea teritoriului, mdsuri
important; pentru realizarea de investiJii, cretterea valorii ad;ugate in agricultur;, sector
economic dominant ca pondere in populalia activS.

Ca atare, 5i in cazul acestui obiectiv general, proiectele indicative aclioneazd in sinergie,

rezultatele fiecdruia av6nd un rol important in succesul celorlalte. Crearea de infrastructuri critice
pentru dezvoltarea economiei, in special a sectorului tertiar $i cuaternar (servicii cu inaltd valoare
adiugati), precum Internet-ul in bandd large, cre$terea calitilii vielii prin reabilltarea spaliilor
publice urbane Si a infrastructurilor edilitare, crearea transparentei pe piala bunurilor imobiliare
prin cadastrare Si crearea conditiilor pentru intrarea pe piali a unor produse. agricole ne-brute
sunt mesuri de naturd si atragd investilii prin cretterea accesului capitalului Si investitorilor la
resursele locale (terenuri, produse agricole, resurse umane, spalii 5i facilitdti pentru activiteti
economice, etc.).

Page 204 of 205

//
 6.1.1. Dezvoharea de clustere,
incubatoare
6.1. Dezvoltarea mediului 6.1.2. incuraiarea clusterizirii
de afaceri
pentru sprijinirea dezvolt;rii
producliei agricole cu valoare

6.2.1. Reabilitarea spaliilor

publice in zonele urbane
6.2. Cregterea calitilii defavorizate
vieliiin zonele urbane gi 6.2.2. Investiliiin crearea ii
rurale modernizarea infrastructurii de
bazi la scari mici in mediul
rural
6.3. Extinderea 5i 6.3.1. Sprijinirea adoptirii
dezvoharea infrastructurii serviciilor de broadband in
de comunicaliiln bandi zonele albe gigri cu potenlial
5. Un judel
de mare vitezi de dezvoltare economicd
dezvoltat
6.4. Dezvoltarea 6.4.1. Participare la
muliipolar 9i
sistemului de cadastru la imbundtSlirea cadastrali gi a
echilibrat
nivelulteritoriului inregistrdrii propriet;tilor in
teritorial
zonele rurale din Romania
6.5. f . infiintarea, extinderea
gi/sau modernizarea fermelor
zootehnice si vesetale
6.5. Dezvoltarea
6.5.2. Investatii in procesarea
exploataliilor agricole
produselor agricole la nivel de
ferm; Siinvestiliiin vederea
comercializirii
6.6.1. Elaborarea, actualizarea

5.6.2. Dezvoltarea capacititii

6.6. Cregterea capacitdlii personalului din administralia
administrative publicA de a implementa
politicile publice relevante
(formare profesionald,
schimburi de exoerient5. etc.

Page 205 of 205

 iq
-9'
(,. .or
(-) a'E
E .E =
3 G9
s 13,h L q;
..5 !=ot >;.
:qFF
.9: -9

!& I :i
E

EN

-g

!,.;
uin
2
d :
o' E a
!p .i a
E
i-
".i
E z
a s+ '-
-i
E
: =
a .e
€ o;
E
.F 'o
o,e E
o .=
E 6
o ql CE =E
E PF^ 38 o
E -9
E
! g o
.g
a 3<
!4 96 o ce E._
o
^9
E9 d !6
F !t i5 99
E
E< I E>
E !l
93
Eii
Fg 6 EY E I
o E E E
E;
.!
;._c
p5 !.g
g,h 5
= 4 =
5 : :60
*t : 5
o
-9

d i: Ht e
-:.=h I !n<!.2t;
p 5 s=
P F.3 I d 0 x !!

o t
.i ;=;F€
;9 E3 -

!
E:
6i a4
9..= PF
.:E
;s
ig
E9o F&
XEF 'b9
ia E;€
KE

..j;
UE

.1 6I P
P
i
3
i
r6

o;i
q
=.
o
o.
o.
!, E. a5
3

d l

4:ql,
I O- -,
AE f
.;;. 1! :<s-'
r.i _=o
&i e E
!i:;
j.696," E 3
A;Q;
ii= 6;

-J! oF
E qa. 3o So
q
;to d
a. ;91 5 2. L
-3 d
Ei3
?.
3d;
9a t4
A9 iA 3
li:o -q 946 t3 oe: -c
= p.
-.d o_
Ig. s!r
-q p.o
; no q< o-
='E
g
!. ta
i4 c z @E -g =q:
<q eai5. o; q
3 9ii 6-

l 3g| .-6 iiq q1+ 6\

3
I c f 9! ! o.;
3;
q.) c
d 9a
q
:r" d
iPe 3C.
c :, f,
o; z 9
t:< f E. g
:. d;o g tso 3 3
6l 9d
6 d ,o-
d

2 z
z ^z 2 z z 2 z z
3a) o! 6)d a 6)ii o Ea *a
.ra g3a:; i9 gb'
3;ar'- -O: z9= a9- .i !1.
P.)= z^=
g i.- I -c

dFsqg trg b6 P3 bE
d ,69- o_

66
; qa

3dp AP
ES
d :'Fi o_l o_l
ao'9 9LO !t0
j9

u
 .o;

.s6:
g;

6-
-i
.E E ! !
! s:
A* E g!
{ Er E 222
? E ? s *i- ;;g
E 3 !q P:
q t; X oE
,qz Ui; .q; uin (Jin
" <509 z z
5
-9
.i ;i E
4
'6 _9 -9

;r.:6
I o;
E: '-
5 3": :z ':
,: P 9e ! 23 Ao
,:;* Ez !i
F; E! !
.E :3= '6
lg
,E

-Ea .q ;=
G?
!
>F .9
'dq
E- H.E E E
E-c 6 9iE qc
>E i-aB
: F 04 _9d .eP kc F6
:3a _9
E dYa : 5 3: FEd
E

-9 :: b
'a :i E
;a b6
U3
.E
9-* E9
t : 5 gb ii 8. gE
,iJr
Eg
ai E

:916>t
EE:

:;6: @

.i'3!E

.0,

-9-
 N
I',
l

9t

E
?.
1
l
9l

B'** t',
!',
o qt _ q;-
=i. c.:
c;
5; o-o
sstse
s6. i E 9A ,'R
1,1 6a
-d.3
0E e
Be=a" ;o
;- qo
;a
o +!.
E
b3
e
1: 63
!l 6
-.1 o 3
q s gd ^9
3 .3 qE 6l &= c a
31 iri. ; eE - ! aFd
ri <3e Fd :E
H;6-: P
de 3 E:
{1 g -; r-.32<. 6\
; 9
ir. e, e- 1.9
j
=.
!G
oo3
aa d oq;;9
s. o;' -- lii .6i g;,-
c_o. o!'q 9,
ag CE; C-o
F;Y. P;i q6 i d ?.r 9..". 1
o E=:
+= J-?
i" -- 6E 6-o g
6-l
;4 tn -** o_ n:. q;
S3
Eg q6;" ;{ 3
q: l lo
UE
siT qa 3o ='q
o c 3g aq
i.A
-4;
o
oj
o;
i= ?A e:'e
2 3B
q
a3 Agqs :.3 ;_ q.

f L SE d x 9E 'i. d!,9
!. q9 o.
3;
?d
z 2 z 2 z
q3
?.-ic' 3. 3.
Rn
fx q:- i d;':_e
t'a z\-
jsQs- no_9: ! !' -'
Fai o!:.E >E; F z;-
1*Ea# 3:E
6-

_.9 -.9 -9
Pd
> @i : @; 5 oi
;9Xi ;9;i
33s- do; ao> 39*- d d;
xd; f 9ac
.10 r
:P 9.; lo 3s
9o 9o F@ P@

I
 9P-
.o€ 6; o; 6i .o: (o; .o: .6;
dE a= d!
o,Y
e!
o;
r6g
f "; -g t"rq t dg t ".'
g t ar -g H c-c
<! q i! e {! q 9: F {9 c {-e c
1"3.: L'Tb r";.:
.s(o i 9d i q.o U

-9i 9; :i6
!ii

5- 5- :.4 6-

! i -g- 9F rqi
;c 3 3E.E P !>:
6:5 i ir:6 b @=Oa
q< :t q< :t s< E;AE* :n1!E E;AE* !=-@3
: i- i !

E ?T E a .:'<i Z E €* E
qE Ui; (Ju iieoS
2 z 2 z
z
3q ry 34 9o
s !g
gE
o6
qq U ;O <t. E E^0
€ +E
E
&,p Ee'F Ei E 6 i oa
*9
;= =
on
:5Esa d --oT: E€ 3 fli .!9,-
3$u
d6!:q:
,6
3g ?o nh :9Hq9. l
IE _r-::Ecz !:Ee;F I Ps:9
i>E=*=-"e
.g .!-'
-E
bv ii E: ^= Rsqi
5 v6 !-e r'iH l
6= 6 L,z I c^
.-se,y3-: * 9 OH H
9; e-e F ! !ji
>;
.96
l-a ;
ftt
o :E e09; a r 6: ; E - EfE
65 E3 €s !-6 i c; d:1i.., * a !err E ai! d
'E .9 9i - E
;:@qr.!
'5 oi 9 !E !il'ju;v
3 k6: y e
!93F i= d !
.E E
E .9 Eo E'i
.E

:!
9-! @:p
; o=
is
93 .iJ9E
!!= 3E3-
E3
J_9 '6o
"i
ar-
t' ig
-e d;E d.E

r'E
aoa
9i

!9
.ets
96
E!
.!6
EP
€6
>e =
m;

i
r'
I o t6t6t ! tot ut s I v, I l., | ; I d | 6 | u | !j r
I

&v
€i?
qo o.

!:x

?q
ao

ea
9o

-o.9r

?. i!
I= r',
: qd+
e 9c
=:da
1=3€
xd5:
9dg
- -o o
c; o
.ec 5o ;
g 'a 3
e5
5.d
i- E
i:i o
aP dq -
;;o<=
eo oli : o9 9c fd
- q! 9x + 9A ;6|!
26 d\ :- '; -
.=.+ q di ;' 3 -=: .l
i6:9
r a;e3;
i e ;:6
e leE i.lL
q qd
e. Er e
-o ga6=- Fi =- I3 qe ^ o

i9 -" J6 q 66 o9 - r 5g ; &9 6
-o d! H a
*p
n:3{ - o-Q; H
e3'3
3i o3;= <5 iii-1dq c.n
!e
o o e::
;:6;_ o a1'6 a
f, A$.dp- 6 c el 6 do:a;
g3;' 6. P6 lj3"4 3o i o +
9oq--;: aie -F
Fa
f;^ =:
? -=-.
gB 6

c
f-o :; l2 BE !3Eiq SJ
i3
.9;;
3.
E
dg6 .? -'a i3 6^ I *;Ri4 !3
66
de. 3 5 9S5 6:
9=. eg :-f ; r q f.U
_1 3o f : it :4. e

z -z z z 2
f9 6lJ;
oqi., H9El,' oci.'
1 6-= 9!^-= al i 9=,As'a
P_ea E-ee E=e P:E d+;dF
:9;s
: i3 iR 3 P 9:3 P Q:4 ! q;3
se g 3e 3 E :6-'Er
i3 3 : i8 3
d r" o d 6-.o_5

sl
asl -9 -.9
E5 E.
;o .+l -gF E6
@n I oi : @n :-@3 : Fn
E ,il 6;l ;EH @;
6; ;9x.i 96 rr
g B'i' 5H* 5XK 3Bn- 3B*-
n o-c 3:xr-
dTD T o-ID* n o-I'I
J9 :-'
=6
Js
d' 9l
4;l 9o
9F
9F
;-'
to 3o F@
3i
9o
:G
-l
rl
 -9

16;
a! E
6,9 <;
<_9 c (9 e.g
;o E ii !
-i
o6:.-
!B 99
-eE* _9

!-a! -g 9q -9

*=
24i.l]- P2
J93
6!1 ,Y6e (Jin
z 2 z z
f9 c-C
,E E !.
.EE g :U 'o
E! 'o 3!
9x
cg \g
'6! ie oE {E '&
P=
!
9o - :!
5o I
3d) a
;! €.e ba E
_9E
.!€ ea P.g tg
_il
! E9 ! l.l e !
53e d9 !u c9
t =o
Eo e. EE
td o,EFi oa
gs
\oi a; 9g
3
E E9
E3o -E V
;!
b.t
EO
*e 'sP t 6=
-*=;; 'r\ 5i
a9 @b
b91 o*
=E
=E ._c u .E:
*9 .2 9@ PE
aa 6di
=s :i6 Ps
EE E E;
Et !E b: : e0 E9
,3 Jg
E,a E= dq. 8H
c.! E! gE
90
6a 'Ee
.9ti .!5 ?:
ts. 9i _$;
o6 o
E

ir
io9
;s E
Yqj
6E
.!,:9 +;
a- n-
eb
d;94
;r E E

!:
.z

"i

//
3 5 t I
 I I

a-
ff
t',

3d' ogE

I
!.

9sr

I
? 3'
z: a i d"a oJ
. < Ei @a

5 dE,4 ic

-l
g 3 5Jt_ !,e oO ei^{
o_
3
c o-E
9.3
s9 fd q; d* iE
g3 =;
de ;1d a ; A 3 5.3
3
3 3; ar E f d
<f Ig. d
sE;** ia
3
zJ 3
q I dq
l Il zYlaz +6 :io o_ qE 3 E o-3 a
E,
9-
!S i3"*BA 38 he
r@di:. lo :3
E. o"6 ii.rqdi9
1:
26
lBii: 9? cS
t.
a. <; !! i EF se
:9 ig.
a9 -64 6;9q q lq t3
aq :ooFq sE. o-dl
61

4$.; 6-
22, - c 3l 9f
fo = = I njl Pl'= * E,g
l
o.
q
J.9 o = 9 ;
c9
Gg. Qq
-E.
€Frx
=io;
o
f d
o 1o
3
Az I Yd "
E
d E 99r
= 96' .oa 96 f, o_
+;
ed d
2 z z' z 2 z
sb'
4 .ra 3
^= a- o-
4e; d6- 9.q
?
og dg
d d d 6_

o
re
?o!.
c_; @

q da
).
: >^q ! >f {
Qo-
e PF
3f : r
iil J>
aP
'! 9Eo
6C, dg
 d- s'6
; S*;!i ;i:ti-;
FE -&:,. g
5 E :*Ep I
c!jgg6
H<i*r,_i <€l'EEa
E:.E$EJ
.= : r i r!- i t: r.3.6
*EE:Et € s::5 E
! s E5"r; e iF;
:p3;Et5 n
E 9::; I
L (t!;: i

-9 6 '6 -9
g
E9
gs E
9:U *.r€ 29
:q< ?a
:(j

= e; -c;
z z

-p:; gt;fi +
': :
re ! gqE 3s:_Et E

!E
I : ,iI; EEEsi.:cor!cl9.!,
5 .g

!
P. (.j

<;E e ?
g
! !qH {eE33gs 9d
e6)-
2i-^ e
i;!EEE:iF€i; €o
<E3
'! ii
.!:
't h 4-E sr ; E I ^'":!
!=iE.i!.!=9:ii ,.
3: ;-d €.e o

=E9
:6- s6
9F 3F
gttFg; i€ iE F$ :'o r 9F
d E
o= - ra
;,! 6 E! ;2
4 !
"EE
,q.
!= :9
ii;
! !EHgEIEEEiE' 9E
E
E
E
E .E9E AEOE:EF E E
E

6=
E
!:!
d !1
E!E.El*n
E: E'g -;
!
t5 ; t5 e
5 =
E =-E; :EF#g g
= 9.= a E: E I =
iI

Id

! He g
! f
Elr@
P i; c!
@:

dii o
.jg

E!
r 3E
T E3
*:o !
M
s Si
So

.i;

+-
 :A'

- q

l
q
g. t;

i
=.

Q^- 3
<+Y =9q
eq;
Iq:
9:;
Ed f 5-! d 6e =
<
a <j<n 5 dds
og;
\-P ff
*; P E.d q x
3g* tQSii
ooE o_
3
o
3
3 14.Ijt!-9
3
o I lr 3
=v;6 i
o_ .E lr l. E.

3 c ls.lg
a
:f :€I
.=;tEtt
3
!rE
€E. d d E6:*;d- o - g
6:;
Ix r!ttrt^
lel: 3 s: 3o = E i: F3-e
E q:g a
3;';E
c- e l,D lq'
o.
o. ._ 3
6P < =
ls lg.
=.
5-o
iE -; l-'l=
t+tt
j:

-2
6.r
-:. 9
q
5 ; c E;h l
:6iiq=-,_o
x o_. c
L
E Bl*lt 9+ a
Fd=; r, -E Bi
e 3l: li ;Q 9q El.5;-;
3 a q 3dJ s q
l s ilvli g,: g d o
I : lE.l;
.'a
r3
q
o_
o_
i ii A oH
3
:.
- H 53 *E
-| tE q 3 = d B P:E -
3]D
=. =;
e=
zgr 2 2 2 z
sb' So
3;
rlg
o; oo==
4.F
.5U
d d d

H sl
5 6l
=*F5FEE4:C+
61:!-YE:;a:
-r;Fl
^.3
Il
;E#l
d;*l
: @ il
;E#l
4 gil
eii*:iiEii:
jc
f 9l cl
10 *l o-p *l
e
qF l
I E F>r?
!.1:-
1i
soP
F d 5';
6iqlc
" d'el
0el
-ql
*45Fai;s;sE =?
Pl #ir=F$=F'*=e
 !9- ?
@; !b; 6€
e= 4 32 d9 d'!
o.y o,Y H*9 P;;E.s- 6,9
t "; -e i -cA r-d;93!E t dr f ag
i-9 q * i-e {.-E-qi q: 33E {9 q <! I t! E
!* d JgE;;E
l?;b9!:;. L'.9b F gE F $E
+co: od i
E E -e 96 z S.o:
oF@ _s E b tsE r -c:-
;!
5- 5-
g -g 3 _9 g
-E
6!?
g-9
i=gEr=
=3E99:
Et'g3 6 EE
Ui; 3Ez Ui; Ui;
z; z z z z

! .g _9
E8 .E
>i _9
: 3T
uli ;> E
.z E
= 66
.E
e
.1 s3 2
!- E! 5E E
a dz Y=
@f
a* z5 dd

EU
.cY EE =
.E
:3 I3 !i!
2; Fz az
sF e F.z ', .:i
g: YZ
3t 3-e
>

!: 6P
ir
o3 -0, E
--a .E
;E '3!.E
go
E
";
E
E; oP
o 9;"
.5
sb E
I
U I E
o
! !,b
o F

.tiJ:9 5 e! =
E E'3
tr i o'3
t2 tz *- -o-9
I EiQ
.id.:
l.sE-a E d E!
y1 0 6'lg ! P-rE r::E - xc!
dtr;! ;; U! r.!:i
^rE6 .1 g(, .i
^t
..j
.: '9! n-;'
"i{;
_9

e E6
.:a :
.g
E6
:. \2 .:
.l
:3 .-rE
E

'i! :3
g6 o
3'r;
(-) .i
,j
o djg
..1
;; 9

i 9;
tr9

r'
 s
1c
3i
=
;-9
d9o

I
q 9m
o
:,o
!a

o.
ai ;
9- _<.
,!3
S.e
3. =- ;s 3;
?. q

9-
:.
c-

rP o f
-:=F9t'
{9; dr e gP o' Ei.
o o 6 ad o 6E E o t.i- qi
9: o u..E P -q -,a qi .BB
E *P B 5
qo i
e +A:- 63;3
:8.E.='d ! gE: - i;
4!iif ;E Fi
d5 o_i ii i' A; g; o: +:i s:8:
;r'qq 3 e
-o
r. l; !p
o < 9
x d; P s ++
Eo-ii
:j' +5 4; P =-, !5i; }E
9e ?Yd- E='l
li eR

3 o a l 0
3 o_
:d
cxd -l : E.

4.3
73 3< 3 !o j
;9 a3 g
E;
ii- f-
oq cq : ;-
9o d g6 -<
EN
- 9r3 a=
'=C o-T
=_,

oir 9 ;loe 9rq

ar
n d9 o=.
ad 9o i 9q
6-l : -Y
-._ :
:d- r g. !
6.-s g
g;' ;p a .9 e. o!
o_
+a
3
6o o+ o_
q
q. !l q 3
;er Eqr 3= -_ a
3
e39 :. 3
o_

z 2 z z z 2 z z z
3a 3n _o 8, 3a Se
:. f5 g: ?2-
f;
.. AE 8-
AF

d
9r5
o_ d d d o_

_9
tss9 e ;: d-q n;? .9 .i
-56
gF 3e
9,! : o€ : @5 i;;
q gn gn 9€
9Xi =Qt; ;E# =
o_
= =q;
3R*- :4- 3ea -ea

n
e;< < -q- e;i- ixxl
6lo-c
=6Io '_I '" dJ
9o 9o 9o s 9o
-i6 do e
l