COMPLETARI PRIVIND CURSUL DE GEOGRAFIA TURISMULUI

I. SERVICIILE

1. SERVICIILE sunt produse imateriale

- funcţii, acţiuni sau munci prestate în folosul cuiva, prin care se satisfac nevoi materiale şi spirituale ale indivizilor
- rezultele unor activitati umane având ca destinaţie vânzarea prin mecanismele pieţei sau distribuţia prin mecanisme, instituţii, programe
special constituite;
- organisme sau subdiviziuni dintr-un ansamblu administrativ sau economic

Caracteristici: complexitate, diversitate

2. DELIMITAREA SECTORULUI SERVICIILOR

SECTORUL TERŢIAR
= ansamblul unităţilor de producţie individualizate din punct de vedere statistic, a căror activitate principală constă în oferirea de servicii
= un ansamblu de meserii care se exercită în cadrul societăţilor prestatoare de servicii şi în intreprinderi.

CAZURI PARTICULARE - activitati la granita intre tertiar si industrial: tertiarul industrial (ex. activitati de servicii din cadrul unei
fabrici: management, promovare etc), artizanatul industrial etc.
artizanatul industrial:au caracteristici specifice productiei de bunuri (industriei) dar si serviciilor (personalizare, realizare la cererea
clientului. ex. croitorie la comanda /vs/ fabrica de textile.

DELIMITAREA BUNURI / VS / SERVICII

SERVICII BUNURI

- activitati al caror rezultat este imaterial şi deci - produse materiale

nestocabil
- pot fi stocate, transportate
- modifică starea iniţială a persoanei/bunului

- presupun PRODUCŢIE ŞI CONSUM SIMULTANE, - rezultatul unei producţii autonome, detaşate

în timpul interacţiunii între prestator şi client temporal și spațial de consum (consumul se
realizează de regulă in alte locuri şi momente decât
cele în care au fost produse)

- producţie personalizată, la comanda specială - producţie standardizată, de tip industrial

a utilizatorului
- Producție planificată în avans
- relaţie directă între UTILIZATOR şi
PRESTATOR (PRODUCATOR); - Nu necesita o relatie directa P-C

Complementaritatea BUNURI – SERVICII: achizitionarea unui bun include şi un element de serviciu, după cum în mod similar un
serviciu presupune achiziţionarea sau prezenţa unor bunuri.

Relaţia de servicii- are 2 actori: PRODUCĂTOR (public sau privat) – CONSUMATOR (un individ,o instituţie,o colectivitate).
Rezultatul interactiunii dintre ei este: realitatea modificată.

4. TRANSFORMARI ACTUALE IN SECTORUL SERVICIILOR:

4.1. DIVERSIFICAREA PRODUCŢIEI DE SERVICII, implică:
a. apariţia unor noi servicii şi transformarea celor deja existente. Exemplu servicii care folosesc internetul (comerț online).
b. diferenţierea/specializarea produselor: Ex. produse turistice de nisa ( bird watching, sporturi extreme etc).
c. creşterea interdependenţei cu bunurile : bunuri ce nu pot fi utilizate decat prin apelarea la servicii ( Ex. condusul unei masini necesita
scoala de soferi in prealabil).
4.2. EVOLUŢIA MODURILOR / MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE:
a. Standardizarea serviciilor simple, destinate unui consum de masă (de rutină).
- separarea spaţială a activităţilor - back office/vs/front office
back office - nu necesita interactiune directa cu clientii, pentru ca acestia sa fie satisfacuti de serviciile firmei. Ex.camerista si managerul
hotelului.
front office - implica in interactiune directa cu clientii. Ex. casier, receptioner etc.

b. Flexibilitatea productiei:
- Externalizarea unor activitati: servicii date spre indeplinire altor firme din exterior. Ex. servicii de curatenie pentru care e angajata o
firma specializata.
- segmentarea forţei de muncă folosite: apar locurile de muncă atipice (sezoniere, pe baza de proiect etc).
c. creşterea capitalului investit: se fac invesitii materiale (ex.calculatoare, imprimanta) dar si imateriale (ex : specializarea personalului,
training)

4.3. MULTIPLICAREA ŞI SPECIALIZAREA PRODUCĂTORILOR:

- prestatorii de servicii pot fi: publici/privati, nationali/internationali, de talie diferita, cu capital diferit etc
- internationalizarea (globalizarea) serviciilor: sub forma investitiilor straine directe (= investitii straine pe teritorul tarii - au forme
diverse , precum francize, filiale etc)
- dualizarea economiei: se dezvolta in paralel o economie subterana (adică neinregistrata fiscal) , care include: activitati ilegale, activitati
nedeclarate etc.

4.4. DIVERSIFICAREA ŞI CREŞTEREA CONSUMULUI DE SERVICII: cumparam tot mai multe servicii si tot mai diversificate, pe
măsură ce înaintăm în vârstă, în funcție de buget.

II. TURISMUL

Turismul include activitățile persoanelor care călătoresc și rămân în destinații din afara mediului lor de viață cotidian, pentru nu mai mult
de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau cu alte scopuri care nu implica remunerare la destinatie.

Conditii:

- durata deplasarii: min. 24h, max. 1 an

- distanta: în afara locului de reşedință sau lucru,

- motivații: relaxarea, sanatate, afaceri, studii, sanatate ( în general alte motive decat cele care presupun remunerarea efectuării acestor
activităţi în locul vizitat etc).
- Experienta de calatorie trebuie să fie: INEDITĂ (iesim din cotidian - presupune comportamente inversate fata de viata cotidian),
memorabilă.

Scopul general al turismului = o ameliorare a stării fizice sau psihologice, prin:

- recreere (relaxare) - proceduri medicale ușoare sau complexe, de ex.

- implinire/dezvoltare personala (profesională, socială, familială) , prin activități de tipul: pelerinajelor, competiţiilor, congreselor,
deplasărilor pentru studii etc.

III. CONCEPTE GENERALE

1. LOCUL TURISTIC = o porțiune din spațiu modelată pentru turism și de către turism.

Caracteristici:

- locul turistic nu are sens fără turiști: el există atât timp cât atrage și primește turiști,

- evoluează în permanență pe măsură ce este vizitat și experimentat.

 - este un complex de elemente materiale (infrastructuri) rezultate din investiții anterioare, firme diverse (din turism și alte domenii),
forță de muncă și comunități locale, instituții și autorități locale, practici, valori locale și identități bazate pe atributele locului.

DESTINAȚIA TURISTICA

= un areal geografic cu un nivel de dezvoltare suficient pentru a satisface nevoile vizitatorilor, un ansamblu integrat de bunuri si servicii
destinate consumului turistic (atracții, infrastructuri, accesibilitate, imagine și preț).

Arealul poate fi: un cartier (centrul vechi), un sat, un oraș o regiune sau un stat.

CAP. POTENTIAL TURISTIC

1. POTENȚIALUL unui teritoriu reprezinta o sumă de posibilități: totalitatea posibilităţilor pe care mediul natural şi cel social le poate
pune la dispoziţia activităţilor turistice, indiferent că sunt sau nu folosite în aceste scopuri (Glavan 2000).

= o sumă de CONDIȚII OBIECTIVE , naturale sau sociale, dar și SUBIECTIVE, ce țin de motivații și necesități sociale aflate într-o
continuă dinamică” (Muntele și Iațu 2003). Importanta sa variaza asadar in timp.

PT include resurse turistice (antropice si naturale ) + infrastructuri turistice (Talabă et al. 2008) .

Resursele turistice = componente ale mediului natural şi antropic, care prin calităţile şi specificul lor sunt recunoscute şi valorificate
prin turism. Ele pot fi valorificate sau in stare latenta. Ex: plaja si marea sunt reusrse care pot fi valorificate prin truruism litoral.

ATRACȚIA TURISTICĂ = un atribut al locului (resurse naturale sau culturale) care atrage turiști, prin latura sa estetică (aspect) sau
cognitivă (ce stim despre ea). Atractivitatea este strans legata de accesibilitate. Spațial, atracțiile turistice au dimensiuni reduse.

O destinație turistică poate include mai multe atracții. Ex. atractiile turistice din destinatia Iasi.

Categorii de resurse turistice (cf. INCDT):

A. Resurse turistice naturale

A1. Cadrul natural cuprinzând 6 componente:
􀂃 relief
􀂃 geomorfologie
􀂃 vegetaţie
􀂃 fauna
􀂃 hidrografie
􀂃 peisaj
A2. Factori naturali terapeutici cuprinzând următoarele componente:
􀂃 ape minerale terapeutice,
􀂃 lacuri terapeutice,
􀂃 nămoluri terapeutice (sapropelice, minerale, de turbă etc.)
􀂃 emanaţii naturale de gaze terapeutice (mofete, solfatare),
􀂃 ansamblul elementelor fizico-chimice ale litoralului marin;
􀂃 ansamblul elementelor climatice ale litoralului marin;
􀂃 factorii sanogeni ai principalelor tipuri de bioclimă ai României, inclusiv de la
nivelul peşterilor şi salinelor (bioclimat tonic–stimulant, bioclimat sedativ–
indiferent sau de cruţare, bioclimat excitant-solicitant etc.) etc.
A3. Arii protejate cuprinzând următoarele tipuri:
􀂃 rezervaţii ale biosferei,
􀂃 parcuri naţionale,
􀂃 parcuri naturale,
􀂃 alte rezervaţii şi monumente ale naturii.

B. Patrimoniul cultural (resurse culturale)

B1. Monumente istorice, cu următoarele categorii (cf. Legii 422/2001): monument,
ansambluri, situri de tipul celor de:
􀂃 arheologie
􀂃 arhitectură
􀂃 monumente de for public
􀂃 monumente memoriale-funerare
B2. Muzee şi colecţii publice cu următoarele categorii:
􀂃 muzee monumente memoriale-funerare
􀂃 colecţii publice
B3. Artă şi tradiţie populară cuprinzând:
􀂃 manifestări tradiţionale: serbări, festivaluri, târguri, şezători, obiceiuri şi ritualuri tradiţionale, sărbători etc.
􀂃 meşteşuguri populare tradiţionale:
- obiecte pe suport textil: ţesături, covoare, costume populare, cusături;
- pictură pe sticlă şi pe lemn, gravură.
- ateliere de prelucrarea lemnului, metalelor, a pietrei, pielăriei;
B4. Instituţii de spectacole şi concerte
B5. Manifestări culturale anuale/repetabile.

3. INFRASTRUCTURA DE INTERES TURISTIC :

3.1. Infrastructură specific turistică - include elemente și instalații esențiale pentru dezvoltarea turismului, respetiv (cf PATN 2009):

C1. Unităţi de cazare

C2. Instalaţii de tratament

C3. Săli de conferinţă, centre expoziţionale etc.

C4. Pârtii de schi şi instalaţii de transport pe cablu

C5. Alte instalaţii de agrement (terenuri de golf, plaje omologate „Blue Flag”,

instalaţii de agrement nautic, parcuri de distracţii, herghelii).

+ alte transporturi turistice (trenuleţe, vase de croazieră, city tour buses etc.).

STRUCTURA DE PRIMIRE TURISTICĂ= orice construcţie şi amenajare destinată, prin proiectare şi execuţie:
- cazării turiştilor,
- servirii mesei pentru turişti,
- agrementului,
- transportului special destinat turiştilor,
- tratamentului balnear pentru turişti, împreună cu serviciile aferente (MDRT, OG 58/1998).
-

TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCŢIUNI DE CAZARE IN ROMANIA (VEZI Ordinul 65/2013:
13)
Conform prezentelor norme metodologice, in Romania pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire cu funcţiuni de cazare
turistică:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri- apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hosteluri de 3, 2, 1 stele
5. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalowuri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane turistice de 3, 2 ,1 stele;
9. Sat de vacanta - 3,2 stele;
10. campinguri, popasuri turistice, căsuțe tip camping, de 4, 3, 2, 1 stele;
10. pensiuni turistice și pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 margarete;
11. apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;
12. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5,4, 3, 2, 1 stele.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 15 camere, totalizând maximum
40 locuri de cazare, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea
turiştilor şi condiţii de pregătire şi de servire a mesei. Minim 1000 mp de teren.
Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcţionând în
locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi
servire a mesei, precum şi posibilitatea participării la activităţi gospodăreşti, sau meşteşugăreşti.

PROMOVARE TURISTICA

IMAGINEA TURISTICĂ (DESTINATION IMAGE) este o suma de convingeri, idei, impresii pe care oamenii o au despre un loc.

BRAND : asocierea automata, puternica si persistenta dintre un produs sau serviciu (o destinatie) si un concept sau o experienta unica, in
mintea clientilor acesteia. ex. Turnul Eiffel pentru Paris, Statuia Libertatii etc.

Elemente de identitate ale brandului:

- numele produsului/destinației.
- culoare
- logo = un element grafic folosit pentru identificarea unei firme, a unui produs, a unei organizații, a unui eveniment etc. Ex. vacuta de la
Milka.
- SLOGAN = un cuvânt sau un grup de cuvinte, o expresie sau o propoziţie care creează imaginea/ personalitatea unei firme, unei
organizaţii, sau a unui grup de persoane.

FLUXURI TURISTICE INTERNATIONALE - 2017

Sosiri turistice internationale (STI) la nivel global:

- 166 mil. turişti (1970);
- 880 mil. – 2009
1,138 millioane STI in 2014.
1184 milioane STI in 2015
1,235 mililiarde STI in 2016
2017: 1.323 mlrd.
Incasari din turismul international: 1371 Miliarde $ (2015)

DISTRIBUTIA SPATIALA a STI

1. FLUXURI DE PERSOANE: 1,323 miliarde STI in 2017 (+ 7% fata de 2016)

Europa: 671 milioane STI (51%); Asia-Pacific: 324 mil (25%); Americile - 207 mil (16%), Africa – 62 mil.STI (5%), Orientul
Mijlociu - 58 mil (4%)
INFORMATIV
ROMANIA in 2017

SOSIRI: 12, 056 milioane sosiri (fata de 10.9 mil in 2016)

- Turisti romani : 77,2%

- turistii straini - 22,8%.

Innoptarile : 26.9 milioane (+6.5 %) din care innoptarile turistilor straini au reprezentat 19,6%.

Durata medie a sederii =2,3 zile la turistii romani si 1,9 zile la turistii straini.

Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare – 31.2%.

Turistii straini - origine:

- 74,2% din Europa : Germania (282.000), Israel (252.000), Italia (234.000), Franta (146.000) ṣi Regatul Unit (141.000).

- 85,7% au fost din tarile apartinand Uniunii Europene.

- Cca 2,5 milioane de turisti straini: 1,1 milioane au vizitat Bucurestiul

Plecarile vizitatorilor romani in strainatate, inregistrate la punctele de frontiera: 19,94 mil (+ 23,6% ).

Mijloacele de transport rutier = 69,3% din numarul total de plecari.