UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

FACULTATEA DE INGINERIA RESURSELOR ANIMALE ȘI ALIMENTARE

SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

IDEI DE AMENAJARE
AGROTURISTICĂ A ZONEI
GURA HUMORULUI - VORONEȚ

Coordonator ştiințific,

Studentă,
Loredana

2021
 CUPRINS

LISTA FIGURILOR
INTRODUCERE • 3.2.4. Cadrul legislativ
Cap. 1 MOTIVAȚIA ALEGERII ZONEI • Cap 4. EVALUAREA PIEȚEI POTENȚIALE
Cap 2. SCOPUL LUCRĂRII • Cap 5. ANALIZA SWOT
Cap 3. SELECTAREA ZONEI • Cap. 6. CONCEPȚIA PROPRIE DE AMENAJARE
A ZONEI
• 3.1. Localizare
• 6.1. Elemente agroturistice utilizate
• 3.2. Caracterizarea zonei
• 3.2.1. Resurse naturale
• CONCLUZII
• 3.2.2. Resurse antropice
• 3.2.3. Cadrul social - economic
• BIBLIOGRAFIE
  
 Lista figurilor
Cap. 1 MOTIVAȚIA ALEGERII ZONEI
1. Fig. 1.1. Panoramă Gura Humorului
2. Fig. 1.2. Panorama Gura Humorului
Cap 2. SCOPUL LUCRĂRII
3. Fig. 2.1. Panoramă Gura Humorului
Cap 3. SELECTAREA ZONEI
4. Fig. 3.1. Harta
5. Fig. 3.2. Mănăstirea Voroneţ
6. Fig. 3.3. Mănăstirea Humor
7. Fig. 3.4. Mănăstirea Sucevița
8. Fig. 3.5. Muzeu
9. Fig. 3.6. Telescaun Pârtia “Șoimul”
10. Fig. 3.7. Complex Ariniș
Cap. 6. CONCEPȚIA PROPRIE DE AMENAJARE
A ZONEI
11. Fig. 6.1. Plan de amenajare
12. Fig. 6.2. Parc Aventura
13. Fig. 6.3. Zorbing
 INTRODUCERE
Turismul rural a fost practicat în România multă vreme în mod
neorganizat, rezultând din necesitatea turiştilor de a găsi un mod de cazare
accesibil şi cu un grad de confort mai ridicat decât în cazul campingurilor
sau cabanelor, în timpul vacanțelor lor.
După 1989 s-a manifestat nevoia unei organizări a acestor spaţii de
cazare, prin omologarea şi clasificarea lor. Gama serviciilor s-a îmbunătăţit,
s-a lărgit şi, astfel, tot mai mulţi săteni şi-au deschis casele pentru a primi
turişti.
Primele forme ale turismului rural organizat au apărut în zona Rucăr-
Bran, ulterior înfiinţându-se şi ANTREC. După apariţia acestei organizaţii,
în fiecare judeţ au fost omologate gospodării şi a apărut concurenţa, bazată
în special pe resursele naturale ale zonei, pe atracţiile oferite turiştilor.
 Turismul rural şi agroturismul au cunoscut o dezvoltare
semnificativă în România, şi se poate afirma că se aliniază din ce în
ce mai mult standardelor europene din acest domeniu.

Teritoriul României prezintă: o mare varietate de valori

culturale istorice - arta populară, etnografie, folclor, tradiţii, vestigii
istorice - un cadru natural armonios îmbinat cu un fond peisagistic
variat şi pitoresc. Toate acestea sunt valenţe ale turismului rural
românesc în mod special.
 Agroturismul reprezintă formă de turism, practicată în mediul
rural, bazată pe asigurarea, în cadrul gospodăriei ţărăneşti, a
serviciilor de: cazare, masă, agrement şi altele. Prin agroturism se
valorifică, astfel, în mod superior, resursele naturale şi antropice ale
zonei, contribuind la ridicarea nivelului de trai al populaţiei rurale.
Spre deosebire de turismul rural, agroturismul presupune:
cazarea în gospodăria ţărănească, consumarea de produse agricole
din gospodăria respectivă şi participarea într-o măsură mai mare sau
mai mică, la activităţile agricole specifice.
 Amenajarea teritoriului, poate fi definită ca un proces de punere
în valoare a resurselor regionale, de îmbunătăţire a cadrului de viaţă
şi condiţiilor de existenţă ale locuitorilor, totul prin atenuarea
disparităţilor regionale ale dezvoltării economice şi sociale printr-o
organizare prospectivă a spaţiului, reaşezată pe o orientare voluntară
şi concentrată a echipamentelor şi activităţilor.
Amenajarea teritoriului reprezintă deci un efort de dezvoltare
aplicat în diferite sectoare economico-sociale în vederea unei soluţii
optime pentru dezvoltarea unei zone într-un ansamblu complet.
 Cap. 1 MOTIVAȚIA ALEGERII ZONEI
De ce Gura Humorului și Voroneț?

Fig. 1.1. Panoramă Gura Humorului

http://www.primariagh.ro/gura-humorului/about-2 /
 Am ales regiunea Bucovina deoarece reprezintă una din cele
mai importante zone agroturistice din România. Datorită peisajelor
sale de o frumuseţe rar întâlnită, reliefului impunător prin munţii şi
văile sale, a faunei şi a florei diversifícate dar şi a tradiţiilor,
obiceiurilor şi a gastronomiei, regiunea Bucovina reprezintă locul
ideal pentru practicarea turismului rural, cultural şi de cunoaştere,
agroturismului sau chiar a turismului ecumenic.
Zona Bucovinei reprezintă unul dintre vârfurile de lance ale
promovării ofertei turistice autohtone pe plan extern. Pe lângă
peisajele de vis, principala atracţie o reprezintă zecile de mănăstiri,
din care şapte fac parte din patrimoniul UNESCO.
 Turiștii care sunt în
căutarea unei stări de spirit
autentice, care vor să facă
cunoştinţă cu tradiţiile şi
obiceiurile populare bucovinene
dar şi cu savoarea unică a
bucătăriei din zonă, dacă doar
caută un loc în care să se
relaxeze în mijlocul unei
frumoase păduri departe de
agitaţia oraşului sau să se
Fig. 1.2. Panorama Gura Humorului
încarce spiritual citind o carte Sursa:
bună sau vizitând mănăstirile http://www.primariagh.ro/gura-humorului/about-2/
din zonă, atunci aici vor găsi
locul potrivit petrecerii unei
vacanţe de neuitat.
 Cap. 2. SCOPUL LUCRĂRII

Fig. 2.1. Panoramă Gura Humorului

http://www.primariagh.ro/gura-humorului/about-2/

Proiectul are ca scop implementarea unor noi idei de amenajare

agroturistcă în zona Gura Humorului – Voroneț prin prisma unor planuri
proprii, cu ajutorul resurselor naturale și antropice existente și a tradițiilor
din zonă, precum și stabilirea celor mai potrivite tehnici de amenajare a
teritoriului în vederea dezvoltării agroturismului.
 Am vizitat Gura Humorului de foarte multe ori și am remarcat
de fiecare dată bogățiile naturale cât și antropice pe care le deține,
am remarcat principalele atracții pe care le preferă turiștii, dar am
remarcat și unele nemulțumiri ale acestora. De aceea, prin
intermediul acestui proiect, doresc să prezint câteva idei de
amenajare agroturistică pentru zona Bucovinei, orientandu-mă
concret pe orașul Gura Humorului și Voroneț.
 Cap 3. SELECTAREA ZONEI

• 3.1. Localizare
Oraşul Gura Humorului îşi trage numele de la aşezarea sa la gura de
vărsare a pârâului Humor în râul Moldova. Declarat oraş începând cu anul
1904, fapt ce i-a înlesnit dezvoltarea, localitatea este atestată în
documentele scrise medievale emise de cancelaria Moldovei, încă de la
începutul secolului al XV-lea (1415), când se întemeia vechea mănăstire a
Humorului, la o distanţă de 6 km de actualul oraş.
Gura Humorului a dobândit statutul de staţiune turistică de interes
naţional prin Hotărârea Guvernului României nr.114 din 24 februarie 2005
publicată în Monitorul Oficial nr. 178 / 1 martie 2005.
 Oraşul Gura Humorului
este situat în depresiunea
intramontană cu acelaşi nume,
dezvoltată la confluenţa
Moldovei cu râul Humor, la o
altitudine de 490 m, între
culmile împădurite ale Obcinei
Mari, Obcinei Voroneţului şi
Obcinei Humorului.
În general,
toponimicul "obcini" indică un
anumit tip de relief: culmi
prelungi, paralele, domoale, nu
foarte înalte, separate de văi Fig. 3.1. Harta
paralele. Sursa: http://www.primariagh.ro/gura-humorului/about-2/
 Aşezarea Voroneţ se află într-o zonă de deal (Obcina Voroneţului -
Măgura 816 m) la o altitudine de cca. 400 – 500 m. Fostul sat Voroneţ,
în prezent localitate componentă a oraşului Gura Humorului s-a
dezvoltat în jurul Mănăstirii Voroneţ, de-a lungul drumului local ce
leagă cele două localităţi, drum ce urmăreşte valea pârâului Voroneţ
până la confluenţa acestuia cu râul Moldova. Oraşul are un cadru
natural pitoresc, fiind înconjurat de obcini acoperite cu păduri de
foioase şi răşinoase, iar climatul este plăcut şi reconfortant. Zona
Voroneţ reprezintă un reper al limitei dintre arealul pâdurilor de
foioase şi cele de conifere. Oraşul se învecinează cu comuna
Mănăstirea Humorului şi cu comuna Pârteştii de Jos, la nord, la est se
învecinează cu comuna Păltinoasa, la sud cu comuna Slatina, la sud –
est cu comuna Valea Moldovei, iar la vest cu oraşul Frasin.
3.2. Caracterizarea zonei

RELIEFUL

Oraşul Gura Humorului este situat în partea de est a Carpaţilor Orientali şi reprezintă
limita dintre două subunităţi ale Carpaţilor Orientali, respectiv Obcinile Bucovinei, în nord şi
Munţii Stânişoarei, în sud.
Din punct de vedere geologic, relieful Obcinilor Bucovinei, unitate de munţi scunzi şi
mijlocii, este alcătuită din fliş cretacic şi paleogen. Obcina Voroneţului (Măgura - 816m),
drenată de văile Suha, mărgineşte la sud depresiunea. Obcinile Bucovinei au ca trăsătură
specifică paralelismul culmilor prelungi, puţin înalte şi masiv împădurite, separate de văi
longitudinale largi.
Depresiunea Gura Humorului s-a format în zona de vărsare a pârâurilor Humor, Voroneţ,
Suha, Suha Mare, Suha Mică, în râul Moldova, fiind axată pe sinclinal, iar culmile care o
înconjoară formează anticlinale, existând o perfectă adaptare la structura geologică.
CLIMA

Staţiunea Gura Humorului şi împrejurimile sale se încadrează în

etajul climatic de munte, subetajul munţilor mijlocii şi scunzi,
topoclimatul complex de munte. Staţiunea se situează la
extremitatea nord-estică a provinciei climatice europene.
Clima este temperat-continentală moderată, cu nuanţe de
tranziţie, influenţată de factori locali. Climatul este agreabil, cu
influenţe baltice (temperaturi mai joase, precipitaţii abundente) şi
orientale (contraste între iarnă şi vară). În munţi zăpada coboară
timpuriu, zona Gura Humorului fiind favorabilă sporturilor de iarnă.
REŢEA HIDROGRAFICĂ

Reţeaua hidrografică a oraşului Gura Humorului cuprinde ape de suprafaţă şi

subterane. Râul Moldova, începând de la confluenţa sa cu Suha Bucovineană, şi pârâul
Humor au despletiri şi grinduri între braţe. Relieful albiei minore a râurilor este format
dintr-o alternanţă de aluviuni de diferite grosimi, alcătuite din prundişuri, bolovani şi
nisipuri grosiere. Datorită viiturilor sporadice şi puternice, majoritatea materialelor
aluvionare formate din bolovănişuri, prundişuri, nisipuri şi mâluri sunt dispuse haotic.
Depunerile masive de aluviuni se realizează la confluenţa afluenţilor Moldovei.
Toate apele de suprafaţă din zonă au albia majoră bine dezvoltată şi extinsă pe o
suprafaţă largă, acoperită cu ape numai la viituri mari. Astfel, lăţimea medie a albiei
majore a Moldovei poate fi apreciată, în dreptul oraşului Gura Humorului, la cca. 400
m, iar cea maximă poate ajunge până la cca. 800 m.
 Apele de suprafaţă, cu excepţia apelor colectate de Soloneţ de pe versantul estic al
Obcinei Humorului, din zona Gura Humorului aparţin, în întregime, bazinului
hidrografic al râului Moldova. Reţeaua hidrografică este relativ densă, iar debitul
râurilor (dependent de regimul precipitaţiilor) este cel mai ridicat la sfârşitul
primăverii şi începutul verii.
În Moldova se varsă numeroase râuri ale căror debite sunt foarte oscilante, în
raport cu regimul precipitaţiilor. Dintre acestea, mai importante sunt: pe dreapta Suha,
Voroneţ şi Isachia, iar pe stânga Humorul. Ultimul care trece pe teritoriul oraşului, a
fost îndiguit şi el, datorită pericolului iminent din perioada debitelor foarte mari.
Apele râului Moldova sunt bicarbonate până la bicarbonato-sulfatate, mijlociu
mineralizate (250-450 mg/l). După parametrii chimici, ele pot fi considerate de
calitatea I de la izvoare la Câmpulung şi de calitatea a – II – a de la Câmpulung la
Păltinoasa, aceasta datorită impurităţilor de la fabricile şi instalaţiile de pe traseu, fără
să depăşească limitele admise pentru diverse utilizări.
VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ

Vegetaţia este reprezentată în principal de păduri (aproximativ

80% din suprafaţa Obcinei Mari este împădurită) de amestec: fag, brad
şi molid. Preponderent este molidul, după care urmează bradul şi
fagul. În proporţii mai reduse se întâlneşte pinul, frasinul, carpenul,
ulmul, mesteacănul, stejarul.
Vegetaţia din luncă, destul de redusă (salcia, arinul, plopul), se
dezvoltă de-a lungul principalelor ape şi îmbracă terasele acestora cu
un covor continuu. Fără a ocupa suprafeţe mari, uneori doar în grupuri
izolate, creşte arinul alb, plopul, salcia căprească, teiul, arţarul, părul
sălbatic, mărul pădureţ.
 Fauna este bogată şi include numeroase specii cu valoare
cinegetică ridicată.
Dintre mamiferele nerăpitoare atrag atenţia în primul
rând unele specii valoroase precum mistreţul, cerbul,
căprioara sau iepurele. Ca mamifere răpitoare, lupul și ursul
sunt în număr redus, pe când vulpea se găseşte în număr
mare de exemplare.
De asemenea mai întâlnim în această zonă: jderul,
hermina, dihorul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi,
bufniţe. Apele curgătoare, puternic oxigenate, sunt populate
cu diverse vietăţi, de la vidre şi melci de apă până la peşti.
3.2.1. Resurse naturale

Rezervaţia geologică Piatra Pinului cu o suprafaţă de 1,4 ha

reprezintă un ecosistem extrem de important din punct de vedere
paleontologic cu numeroase resturi de peşti fosiliferi care
demonstrează existenţa unei faune specifice: peşti, corali, scoici, etc.
Rezervaţia păstrează urme de viaţă din oceanul ce odinioară
acoperea zona. Rezervaţia, situată pe partea dreaptă a râului Moldova
este împădurită, fiind acoperită parţial cu pin silvestru, brad, molid,
fag, etc. Ca unicat, poate fi menţionat faptul că specia afinul negru se
află aici la cea mai mică altitudine din Bucovina (600 m).
 Piatra Şoimului, situată la câteva sute de metri în amonte
de Piatra Pinului, este vizitată pentru pitorescul stâncilor din
pădure. Suprafaţa rezervaţiei este de cca. 0,50 ha.
Rezervaţiile Piatra Pinului şi Piatra Şoimului au dobândit
regimul de arie naturală protejată prin Legea 5/2000 privind
aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional.
Din patrimoniul natural mai fac parte:
Pădurea de Mesteceni – de unde se poate admira
panorama oraşului;
Pietrele Doamnei - reprezintă un adevărat
monument al naturii situat pe latura vestică a râului
Humor, pe Obcina care desparte Mănăstirea Humorului
de oraşul Frasin.
3.2.2. Resurse antropice

În acest teritoriu se află cele mai valoroase monumente de arhitectură

medievală: Voroneţ, Humor, Arbore, Moldoviţa, Suceviţa, care prin
valoarea incontestabilă a picturilor exterioare fac parte din patrimoniul
culturii universale, incluse în evidenţa UNESCO.
Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă (“albastru de Voroneţ”,
“roşu de Humor”) şi prezintă scene unice prin compoziţia lor grafică, de
natură religioasă sau care oglindesc momente din istoria Europei
(“Cucerirea Constantinopolului”, Geneza, Judecata de Apoi, Scara
Virtuţilor etc.).
 Numărul impresionant al bisericilor din Bucovina, cu
interesantele fresce interioare şi exterioare, a fost păstrat
încă din timpurile medievale. Datorită unicităţii şi valorii lor
artistice, acestea au fost adăugate la "Lista cu Moşteniri
Culturale Internaţionale" a UNESCO, în 1993. Nu există alt
loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici, cu
o aşa înaltă calitate a frescelor exterioare.
 1. Mănăstirea Voroneţ

În imediata apropiere a oraşului Gura

Humorului, se afla renumită mănăstire
Voroneţ, ctitorie din 1488 a lui Ştefan cel
Mare. Mănăstirea Voroneţ este socotită
"Capela Sixtină a Orientului" pentru marea
frescă de pe faţada de vest, numită "Judecata
de apoi".
De asemenea "albastrul de Voroneţ" este
considerat de specialişti ca unic în lume.
Mănăstirea este un important centru de
pelerinaj şi de creaţie populară românească,
fiind vizitat anual de mii de turişti din toate
colţurile lumii. Biserica a fost ridicată în Fig.3.2. Mănăstirea Voroneţ
Sursa: http://
numai patru luni şi jumătate ceea ce
www.monumente_istorice_Bucovina.ro/
constituie un record pentru acea vreme.
2. Mănăstirea Humor

La o distanţă de 5 km de oraşul Gura

Humorului, în pitorescul sat Mănăstirea
Humor, pe coama unei coline este aşezată
biserica mănăstirii Humor, una dintre cele
mai vestite ctitorii ale Evului Mediu
românesc.
Pictura interioară şi exterioară,
dominată de culoarea roşie (roşul-brun,
roşul-purpuriu şi roşul-violet) a fost
realizată în anul 1535. Tema centrală a
picturii exterioare este asediul
Constantinopolului, situat la baza celor 24
de scene ale Imnului acatist de pe faţada Fig. 3.3. Mănăstirea Humor
sudică. Sursa: http://www.monumente_istorice_Bucovina.ro/
3. Mănăstirea Suceviţa

În vremurile tulburi, pline

de nesiguranţă şi ameninţare, de
la sfârşitul secolului al XVI-lea,
Suceviţa a fost construită ca o
adevărată mănăstire - cetate, cu
masive ziduri de incintă şi cu
puternice turnuri de apărare,
destinată a fi necropolă.
Fig.3.4. Mănăstirea Sucevița
Sursa: http://www.monumente_istorice_Bucovina.ro/
4. MUZEUL OBICEIURILOR POPULARE DIN BUCOVINA

Fig. 3.5. Muzeu

Sursa: http://www.primariagh.ro/gura-humorului/about-2/
Muzeul a fost înfiinţat în anul 1958, fiind conceput iniţial ca muzeu raional, instituţia
s-a dezvoltat în timp, devenind un muzeu etnografic reprezentativ pentru zona
etnografică Humor.
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o instituţie culturală modernă,
permiţând apropierea firească a vizitatorului de fenomenul complex al tradiţiei populare.
 5. Pârtia de schi
“Şoimul” - pârtie de
schi situată în zona
Ariniş, cu instalaţie
de zăpadă artificială,
iluminat nocturn,
instalaţie de transport
Fig.3.6. Telescaun Pârtia “Șoimul” pe cablu.
Sursa: http://www.primariagh.ro/gura-humorului/about-2/
 6. Baza de agrement “Ariniş” - piscine pentru adulţi (acoperită şi descoperită), piscină
pentru copii, 6 terenuri de sport cu iluminat nocturn, patinoar, alei pietonale refăcute şi
iluminate: două săli polivalente de sport, piscină acoperită, de dimensiuni olimpice,
prevăzută cu saună şi jacuzzi, în care funcţionează o şcoală de înot şi o şcoală de iniţiere în
scufundări, un ştrand cu piscină în aer liber şi bazin de înot pentru copii, un patinoar natural
ce funcţionează, în timpul verii, ca spaţiu pentru role şi skateboard-uri, terenuri de baschet,
handbal, volei, tenis de câmp, fotbal ce dispun, inclusiv, de iluminat nocturn.

Fig. 3.7. Complex Ariniș

Sursa: http://www.primariagh.ro/gura-humorului/about-2/
3.2.3. Cadrul social - economic

Din punct de vedere adminstrativ, Oraşul Gura Humorului are în

componenţă două localităţi: Gura Humorului – reşedinţa oraşului şi
Voroneţ – localitate componentă.
Oraşul Gura Humorului are o suprafaţă totală de 6.984 ha.
Teritoriul intravilan al oraşului Gura Humorului conform Planului
Urbanistic General are o suprafaţă de 582 ha şi este constituit din:
• 1. Oraşul Gura Humorului - 461,31 ha;
• 2. Cartierul Voroneţ - 64,11 ha;
• 3. Alte trupuri componente - 56,93 ha.
 Populaţia oraşului Gura Humorului era, la 1 iulie 2010, de
15.748 locuitori, reprezentând aproximativ 5,2% din populaţia
urbană a judeţului Suceava.
La finalul anului 2010, în oraşul Gura Humorului, numărul
agenţilor economici înscrişi la Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului era de 441.
Cei mai mulţi dintre agenţii economici din Gura Humorului
activau în sectorul comercial– 171 (38,8%) şi cel al serviciilor
– 150 (34,0%); un număr de 74 agenţi economici activau în
sectorul industriei (16,8%), 32 în domeniul construcţiilor
(7,3%) iar 14 în sectorul agricultură şi silvicultură (3,2%).
 De la finalul anului 2010, se desfăşoară proiectul Mobil şi activ pe o
piaţă modernă a muncii ce are ca obiective specifice: dezvoltarea unor
măsuri de ocupare în concordanţă cu piaţa muncii din microregiunea în
care se implementează proiectul, înfiinţarea unui Centru local de
Informare, Consiliere şi Asistenţă pentru Ocupare, care să ofere
informare, consiliere, orientare profesională şi asistenţă pentru căutarea
unui loc de muncă şi formare profesională pentru grupul ţintă,
îmbunătăţirea accesului la informare a persoanelor inactive şi a
şomerilor de lungă durată cu privire la piaţa muncii, cu accent pe
dezvoltarea mobilităţii ocupaţionale şi geografice şi dezvoltării
antreprenoriale, prin campanii de informare şi târguri de locuri de
muncă.
 3.2.4. Cadrul legislativ

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, legislaţia

europeană în vigoare reprezintă o constrângere care trebuie luată în
considerare şi de către ţara noastră. Este necesar a se avea în vedere toate
tratatele, acordurile internaţionale, legislaţia în vigoare, dar şi actele
pregătitoare în toate domeniile de interes.
Dintre cele mai importante documente care trebuie avute în vedere,
amintim: Constituţia Europeană, Tratatul de Aderare a României la
Uniunea Europeană şi Tratatele Uniunii Europene (Tratatul de la
Lisabona, Tratatul de la Nisa, Tratatul de la Amsterdam, etc.).
 Un alt factor juridic cu impact asupra judeţului Suceava şi asupra oraşului
Gura Humorului este reprezentat de legislaţia naţională, cu modificările şi
completările ce pot apărea. Spre exemplu, un element cu un posibil impact
semnificativ asupra dezvoltării socio-economice este adoptarea legii
parteneriatelor de tip public-privat. Acestea sunt o soluţie general recomandată şi
promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice şi
mai mult decât atât, poate creşte numărul investitorilor şi, implicit, consolida
mediul de afaceri local, cu precădere în mediul rural unde este puţin reprezentat.
Un act normativ foarte important este reprezentat de OUG 13/2010 ce
vizează îndeplinirea recomandărilor Uniunii Europene, Organizaţiei
Internaţionale a Muncii şi ale altor foruri internaţionale şi europene de a elabora
şi aplica măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă prin sprijinirea creării de
locuri de muncă şi de a menţine preocupările pentru diminuarea incidenţei
şomajului, mai ales pentru evitarea şomajului de lungă durată.
 Una dintre cele mai importante acte legislative care vizează
dezvoltarea economică este Legea nr. 346/2004 privind stimularea
înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor.
La nivel legislativ, din punct de vedere al protecţiei mediului,
prevederile Legii nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000
privind regimul deşeurilor are un impact major asupra sistemul de
evidenţă a gestiunii deşeurilor producătorilor.
Activitatea de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate din
aglomerări, precum şi a celor biodegradabile provenite de la
anumite sectoare industriale(industria agroalimentară) este
reglementată prin actul normativ Directiva 91 privind epurarea
apelor uzate orăşeneşti.
 Cap 4. EVALUAREA PIEȚEI POTENȚIALE

Datorită complexității produsului turistic, modului în care se

înregistrează în structura sa, atât atracția propriu-zisă, cât și
ansamblul de servicii distincte care-l individualizează, piața
turistică prezintă o serie de particularități importante, care rezultă
din cererea și oferta de pe piață.
Însă atracția turistică este cea care formează cererea, astfel
principalul criteriu este natura elementelor de atractivitate ce se
regasește în Gura Humorului și anume muntele și mediul rural.
 Motivația turistică în funcție de care se distinge Gura
Humorului este:
• piața turismului de vacanță, determinată în special de
nevoia de odihnă și recreere;
• piața turismului cultural și istoric, destinat satisfacerii
nevoii culturale;
• piața turismului religios, vizitarea mănăstirilor, ocazii
religioase;
• piața turismului rural.
 Evaluarea, măsurarea dimensiunii pieței turistice este reprezentată
de numărul de clienți, capacitatea pieții și potențialul pieții. Capacitatea
pieții turistice constituie un proces de determinare a dimensiunilor
cantitative ale acesteia, exprimate printr-o serie de indicatori uzuali,
fizici si valorici.
Capacitatea poate fi exprimata prin intermediul dimensiunilor cererii
(volumul cererii, indicând gradul în care oferta acoperă cererea), ofertei
(volumul ofertei, determinată de baza tehnico-materială turistică), sau
tranzacțiilor de piață încasari din prestații turistice).
În domeniul turismului, un indicator deosebit de important îl
constituie numărul de turiști, care, comparativ cu alți indicatori
specifici, permite evaluarea corespunzătoare a capacității pieței turistice.
 Capacitatea efectivă a pieței turistice depinde de numărul
turiștilor efectivi, de frecvența medie de achiziționare
(consum) a unui produs turistic într-o perioadă dată de timp si
de marimea medie a unei achiziții (număr de zile de sejur,
numar de mese etc.).
Piața țintă a regiunii Gura Humorului este reprezentată în
principal de turiști aflați în căutare de relaxare, odihnă,
aventură, socializare, destindere culinară, culturalizare. Vârsta
variază la fel ca și veniturile lor: 12-64 ani, adolescenți, tineri
căsătoriți cu sau fără copii, elevi, pensionari, aceștia fiind
turiști săraci, de condiție medie sau turiști de lux.
 Cap 5. ANALIZA SWOT

Puncte tari

• Poziţia geografică;
• Relief foarte variat;
• Floră, faună diversificată;
• Ecosistem, rezervaţii naturale;
• Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism pe toată perioada anului;
• Existenţa monumentelor istorice;
• Valorificarea spaţiului multicultural şi multietnic, cu un bogat trecut istoric;
• Existenta resurselor necesare de apa potabilă în majoritatea localităţilor, atât din punct de vedere
cantitativ, cât şi calitativ.
Puncte slabe

• Insuficienta valorificare şi dezvoltare a potenţialului turistic de care dispune

zona;
• Insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria ospitalităţii;
• Insuficienta comunicare şi coeziune pentru realizarea unor obiective majore în
domeniul turismului;
• Promovarea insuficientă a unor obiective turistice (număr redus de centre de
informare turistică, lipsa materialelor promoţionale de tipul broşurilor oferite
gratuit în unităţile de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să
poată afla activităţile şi evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul
sejurului său).
Oportunități

• Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice: Câmpulung Moldovenesc,

Cacica, Botuş (staţiune etnografică) în vecinătate;
• Susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective şi
evenimente culturale şi spirituale din Bucovina;
• Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism (de exemplu turism
ştiinţific, de aventură);
• Constituirea Parcului Naţional Regional al Mănăstirilor din Bucovina;
• Restaurarea monumentelor istorice, mănăstiri şi refacerea unor
obiective turistice de mare interes.
Amenințări

• Condiţiile meteo aspre (verile reci şi ploioase, iernile geroase cu

precipitaţii abundente);
• Lipsa mărcii turistice „Bucovina” care să fie un produs complex, să
valorifice în totalitate potenţialul de care dispune zona şi atracţiile
culturale şi tradiţionale;
• Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială pe
fondul accentuării lipsei de încredere a populaţiei în redresarea
economică a ţării;
• Degradarea monumentelor de artă şi arhitectură.
Cap. 6. CONCEPȚIA PROPRIE DE AMENAJARE A
ZONEI

6.1. Elemente agroturistice utilizate

În ultimii ani o parte din turiştii români şi străini ce vizitează Bucovina se

orientează spre pensiuni, fie ele pensiuni urbane, rurale sau agroturistice. Explicaţia se
regăseşte în multitudinea avantajelor oferite de acest nou concept de recreere şi
revigorare în condiţii optime, cu tarife ieftine, departe de poluarea fonică şi stresul lumii
civilizate. Importanţă aparte au cadrul natural bucovinean şi modul de viaţă rustic, care
oferă excepţionale condiţii potenţialului turist. Pensiunea agroturistică este cea mai
potrivită formă a industriei ospitalităţii pentru Bucovina, chiar dacă, adesea, în sistemul
"pensiune" de aici, întâlnim încă unele forme rudimentare.
 Amenajarea turistică pentru vizitare reprezintă un
proces de intervenţie care implică localizarea circulaţiei,
a structurilor şi a utilităţilor şi punerea în valoare pentru
vizitatori a valorilor naturale şi culturale locale.
Bucovina, ca destinaţie turistică, dispune de
numeroase resurse naturale, culturale, istorice şi balneare,
fiind ca un vast muzeu în aer liber. Din punct de vedere
turistic reprezintă o zonă de prim rang a ţării noastre şi
ocupă unul dintre primele locuri privind potenţialul
economic, uman şi turistic.
 Fiind o zonă turistică, care beneficiază de numeroase
resurse, zona Gura Humorului-Voroneț reprezinta un spațiu
ideal pentru dezvoltarea unei pensiuni agroturistice. Deși
nivelul concurenței în domeniu este unul ridicat, în zonă poate
fi dezvoltat un complex de cazare și agrement, spațiu ideal
pentru relaxare și pentru experimentarea unor activități noi. În
acest caz, zona Voronețului este potrivită pentru a realiza o
astfel de amenajare turistică.
 Fig. 6.1. Plan de amenajare
Sursa: http://www.amenajare_teritoriala/
După cum poate fi observat în figura 6.1., complexul dispune de 6 clădiri în care pot fi cazaţi turiştii
şi de un restaurant unde pot fi servite 3 mese pe zi, respectiv micul dejun, prânzul şi cina. Spaţiile de cazare
sunt construite în stil tradiţional, dar dispun de facilităţi moderne, astfel încât sejurul clienţilor să fie unul
cât mai plăcut. Fiecare clădire este constituită din două camere şi o baie proprie, având o capacitate de
cazare de 4 persoane. Astfel, complexul de vacanţă are posibilitatea de a caza simultan 24 de persoane,
fiind ideal atât pentru persoane individuale sau familii, cât şi pentru grupuri. De asemenea, turiştii vor avea
la dispoziţie un teren de fotbal, un teren de tenis, un spaţiu de joacă pentru copii şi un iaz cu păstrăv, unde
oaspeţii vor avea posibilitatea să pescuiască.
Parc de aventură în aer liber
 

Fig. 6.2. Parc Aventura

Sursa: http://www.primariagh.ro/gura-humorului/about-2

Deşi staţiunea Gura Humorului beneficiază de cateva pârtii, iar spaţiul forestier din jurul
staţiunii constituie un spaţiu ideal pentru diverse activităţi menite să distreze şi să relaxeze
turistul, în zonă încă există posibilitatea dezvoltării unui parc de aventură. Acest parc poate fi
realizat în zona parcului Ariniș, în primul rând datorită poziţionării, dar și datorită resurselor
disponibile. Parcul poate fi organizat în mai multe zone, cu nivele de dificultate diferite. Astfel
parcul poate fi accesibil atât adulţilor, cât şi copiilor.
 Fig. 6.3. Zorbing
Sursa: http://www.zorbing/
De asemenea, parcul de aventură va da posibilitatea participanţilor să practice o activitate
apărută recent atât în România, cât şi în partea estică a Europei, cunoscută sub numele de
Zorbing. Aceasta constă în rostogolirea unei persoane într-o sferă gonflabilă transparentă pe
un teren în pantă. Asftel, aceasta poate fi exploatată în mod eficient şi în afara sezonului
rece, fiind un punct de atracţie pentru turiştii dornici de adrenalină. Având în vedere că este o
stațiune montană, care beneficiază de numeroase pârtii de schi, numărul de turiști din timpul
iernii este mult mai ridicat decât cel din timpul celorlalte anotimpuri. Prin urmare, dacă
parcul de aventură va fi promovat în mod eficient, numărul de turiști din stațiune va crește,
inclusiv al celor care nu sunt pasionați de sporturile de iarnă.
 Alte idei de amenajare a zonei Gura Humorului – Voroneț

• Zbor cu parapanta de pe Varful Măgura

• Club de echitație în Voroneț
• Posibilitatea de a închiria biciclete speciale pentru traseele montane
• Plimbări cu barca pe râul Moldova
• Poligon de tragere cu arma
• Cinema în aer liber în parcul Ariniș
 CONCLUZII

Zona Bucovinei este o zonă turistică de interes

național, care dispune de un cadru adecvat desfășurării
diferitelor activități turistice. Datorită numeroaselor
resurse naturale și antropice, care contribuie la
frumusețea locului, zona reprezintă o destinație adecvată
pentru toate vârstele.
Astfel, în urma lucrării de față se pot constata următoarele:

 Zona analizată deține resursele necesare dezvoltării turismului local. Cadrul

natural reprezintă spațiul ideal pentru practicarea diferitelor tipuri de turism.
Vegetația și fauna contribuie la frumusețea locului, prin numeroase exemplare de
animale și plante specifice reliefului și climatului local, unele dintre ele fiind
protejate de lege datorită rarității lor.
 Resursele antropice de care beneficiază zona sunt reprezentate în principal de
mănăstiri și biserici.
 Activitățile pe care le pot desfășura turiștii sunt destinate tuturor
vârstelor și cuprind o diversitate mare, în funcție de sezon. Astfel, vara,
primăvara și toamna, turiștii pot opta pentru escaladări montane, parc de
aventura, tiroliană, zorbing etc, în timp ce în sezonul rece poate fi
practicat în special schiatul.
 Deoarece zona dispune de resursele necesare, în Voroneț poate fi
dezvoltat un complex agroturistic de vacanță, în care turiștii vor
beneficia de cazare, iar alimentele vor fi obținute din producție proprie.
• Parcul de aventură va atrage un număr mai mare de
turiști dornici de adrenalină, inclusiv persoane care nu
sunt pasionate de sporturile de iarnă, reprezentând
astfel o modalitate de a petrece timpul în aer liber, dar
în același timp, în apropierea orașului.
• Turiștii vor avea de ales dintr-o gamă largă de
activități, cum ar fi: zbor cu parapanta, echitație,
drumeții montane cu bicicleta, plimbări cu barca,
cinema în aer liber, teatru de vară.
 BIBLIOGRAFIE
• 1. LEONTE Corneliu, Suport Curs, Disciplina: Amenajarea Agroturistică a Teritoriului , Curs 1,
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iași, Facultatea
de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare
• 2. SIMEANU Cristina, Suport Lucrări Practice, Disciplina: Managementul Fermelor Agroturistice,
Lucrarea Practică 3, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”
din Iași, Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare
• 3. http://www.primariagh.ro/gura-humorului/about-2/
• 4. https://www.academia.edu/29890492/Marketing_turistic_Gura_Humorului
• 5. https://www.turistinfo.ro/gura_humorului/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-gura_humorului.html
• 6. https://
www.tripadvisor.com/Tourism-g298475-Gura_Humorului_Suceava_County_Northeast_Romania-Vac
ations.html
• 7. https://www.discoverbucovina.info/vino/gura-humorului/
• 8. https://www.bucovina.ro
• 9. http://www.monumente_istorice_Bucovina.ro/