Zona Ghime Comaneti

Studenti:Hulea Bogdan
Omota Sergiu
Grupa:8317

Cuprins

I.Introducere
II.Aspecte generale
III.Istorie
IV.Obiective turistice
V. Servicii de
agrement
VI.Concluzii
VII.Bibliografie

I.
Prezenta lucrare urmrete s prezinte potenialul turistic
Introducere

natural i antropic, valorificarea lui la ora actual, ct i

premisele i direciile strategice de dezvoltare n acest areal.

Comneti este un ora

din judeul Bacu,
Moldova, Romnia. Are o
populaie de 19.568
locuitori. n afara
localitii urbane de
reedin, oraul mai
cuprinde i localitile
Podei i Vermeti.

II. Aspecte generale

Oraul Comneti face parte
din Regiunea de Dezvoltare
Nord-Est. Avnd o altitudine
ntre 501 m i 1349 m este
amplasat pe ambele maluri
ale
rului
Trotu.
Oraul
Comneti are acces pe cale
ferat, fiind situat la 75 km de
Adjud i 42 km de Ghime, dar
i pe osea fiind situat la: 58
km de Bacu (DN 2G), la 22
km de Trgu Ocna (DN 12A), la
75 km de Adjud (DN 11A) i la
82 km de Miercurea Ciuc (DN
12A). Oraul este o aezare
intramontan tipic, cu un
relief deluros i colinar, destul
de accidentat, dominat de
rama muntoas cu o altitudine
de 500m - 1349 m, ce-l
nconjoar.

III. Istoric
Zona oraului Comneti a fost locuit nc din perioada neolitic. Rmie
din aceast perioad au fost gsite n satul aparintor Vermeti. Numele
oraului vine de la cumanii care au stpnit cndva regiunea. Prima atestare
documentar dateaz din 1657 iar prima menionare pe o hart dateaz din
1696, pe harta Samson.
ncepnd cu sfritul secolului
XVIII, oraul a fost domeniul
familiei de boieri Ghika, care iau meninut prezena n zon
pn la jumtatea secolului XX.
Palatul Ghika, parcul din faa
muzeului i gara sunt cteva din
mrturiile lsate n urm de
familia Ghika.
Construirea cii ferate AdjudPalanca, care face mai departe
legtura dintre Moldova i
Transilvania, a condus la o
cretere semnificativ a
economiei, prin deschiderea
exploatrii industriale a
resurselor lemnoase din munii
nvecinai (peste 15 gatere
nainte de 1900), dar i a minelor

IV. Obiective
turistice
Cldirea Staiei CFR
Comneti realizat n
1892 o cldire
asemntoare mai exist la
Lausanne(Elveia)

Palatul Ghica Comneti realizat n

ultimul deceniu al sec. XIX de ctre
Dimitrie N. Ghica, n stil baroc.
ncepnd din ianuarie 1989 Palatul
Ghica gzduiete o expoziie de
etnografie i art i o expoziie de
art modern i contemporan

Castelul familiei Stirbei- la

3 km departare de
Darmanesti este cel mai mare
monument din judetul Bacau,
ce a apartinut familiei Stirbei

Muzeul etnografic
Palanca - Aici se afl
concentrate valori
deosebite din creaia
vestimentar a portului
national local, mobilier
vechi, diverse piese din
tehnica razboiului de esut
manual sau din cele folosite
la stn. O parte apartin
patrimoniului national

Bisericile:
Biserica "Sf. Neculai" - Boistea monument de arhitectura populara.
Biserica "Sf. Voievozi" - Lapos adaposteste un bogatul tezaur
cultural: carti vechi, icoane,
catapeteasma si alte obiecte de cult
din veacurile XVIII si XIX

Monumente
comemorative

Monumentul eroului Emil

Rebreanu - ridicat pe locul
unde a fost nmormantat
acesta la dorina sa i este
situat in imediata apropiere
a pasului Ghimes - Palanca

n oraul Comneti se afl

singurul Cimitir
Internaional al eroilor
din Romnia unde au fost
adunate osemintele eroilor
czui, indiferent de tabra

Vestigii arheologice
n Vermeti (cartier al Comanestiului) se
gaseste situl arheologic Cetuia, din epoca
bronzului, cultura Cucuteni i cultura
Starcevo-Cris.

Rezervaii naturale
protejate
Parcul Ghica cu o suprafa de
69.380 mp care, nainte de 1944 a
fost una dintre cele mai frumoase
domenii din ar. Este un parc cu
specii decorative foarte rare precum:
paltinul de camp, molidul japonez,
chiparosul de Sawara, platinul
argintiu, artarul de Pennsylvania

Lacul Bltu s-a format in urma

unei alunecari masive de roci, barand
albia paraului Izvorul Negru. Cu
timpul, ca urmare a unui accentuat
proces de colmatare, suprafata si
adncimea lacului s-au redus; n
prezent are 4,5 ha si putin peste 3 m
adncime maxima.

V. Servicii de agrement:
Turismul pentru echitatie Pachetul turistic include instructiuni
de comportament si supravetuire in
cadrul unei zone montane si
efectuarea unui traseu calare de 3
zile cu popasuri si innoptat in corturi.
Tabara se desfasoara sub
supravegherea si indrumarea unor
instructori de echitatie si ghizi
montani ecvestri calificati

Turism extrem:
delta plan si
parapanta pe
valea Supanului

VI. Concluzii
Studiul intreprins a intampinat dificultati in culegerea de date actuale
si concrete asupra activitatii turistice intrucat in arealul GhimesComanesti nu exista o astfel de cunoastere si practica.
Importanta acestei lucrari consta in imbunatatirea si completarea
evaluarii turistice pentru aceasta zona. Proiectul este o analiza
prezenta a particularitatilor geografice , economice si turistice,
incercand sa fie utila urmatoarelor tendinte si proiecte din domeniu.
Dezvoltarea de perspectiva va presupune elaborarea de noi proiecte
de dezvoltare cu finantare care sa vizeze toate functiile
regiunii(industriala, agricola, comerciala, culturala , de transport si
turistica).

Bibliografie:
Rohrman, S. 2010 Monografia orasului Comanesti
Vacarasu, I. 1970 Depresiunea Darmanesti: studiu de geografie
economica, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi
Alexa, V. 2010 Darmanesti in date si imagini, Optil Graphic,
Craiova
Vacarasu, I. 1970 Aspecte economico-geografice ale bazinului
hidrografic Trotus, Bucuresti
Vacarasu, I. 1973 Probleme ale turismului in bazinul superior si
mijlociu al Trotusului, Bacau
*** Planul Regional de Actiune Pentru Turism Nord-Est 2008-2013,
2010
*** Planul integrat de dezvoltare urbana (PIDU) pentru centrul
urban orasul Comanesti
http://www.primariacomanesti.ro/ - ( Unitatea Administrativ
Teritoriala a orasului Comanesti) ultima accesare 15 decembrie
2011
http://www.comanesti.ro/ - (Orasul Comanesti) - ultima accesare
15 decembrie 2011
http://www.primariadarmanesti.ro/ - (Primaria Darmanesti) ultima accesare 15 decembrie