UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI

AGROTURISM

Studiu de caz privind evaluarea

potentialului turistic al zonei Gura
Humorului, pe baza componentelor
de potential si de infrastructura

Studenta:
 Istoric

Gura Humorului, mai demult Gura Homorului, este un oras in judetul Suceava,
Bucovina de sud, nordul României. Are o populatie de 15.837 locuitori.
Ridicand in anul 1488, pe locul unei constructii mai vechi, din lemn, Manastirea
Voronet, Domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare si Sfant a ctitorit o asezare manastireasca a
carei faima a trecut peste veacuri granitele tarii. Cu pictura exterioara pastrata in conditii
uimitor de bune, biserica acestei manastiri, ca si cele de la Manastirea Humor si Manastirea
Moldovita, este o marturie a neobisnuitului procedeu decorativ care a constituit una din cele
mai interesante manifestari de arta din trecutul poporului roman.
Mai tarziu, domnitorul a inzestrat manastirea cu numeroase danii, intre care “o seliste
anume - Poiana, la Gura Humorului”. Este prima mentiune documentara a locurilor pe care s-a
dezvoltat, peste secole, localitatea Gura Humorului.

A. RESURSE TURISTICE NATURALE

A 1. Cadrul natural:
Orasul este situat la varsarea Humorului si raul Moldova, de la acest fapt provenind
numele orasului. Gura Humorului este situat la o altitudine de ca. 470 m, avind un climat cu
proprietaţi sedative. Locul a fost cautat, inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca
staţiune climaterica. La nord sunt culmile Obcinei Humorului, la sud Obcina Voronetului iar la
vest Obcina Mare. Acesti munti sunt bine impaduriti, iar climatul de adapost confera orasului
cu circa 17.000 de locuitori un cadru placut si pitoresc. Meleagurile humorene sunt atestate in
documentele scrise medievale emise de cancelaria Moldovei, inca de la inceputul secolului
XV -lea (1415), cand vornicul Oana a intemeiat vechea manastire a Humorului, la o distanta
de 6 km de actualul oras Gura Humorului.

2
 Suprafata: 609 kmp
 Localitati componente: Voronet
 Distanta si directia fata de orasele mari: 35 km - Suceava; 45 km - Campulung
Moldovenesc; Bistrita - 120 km.
 Altitudine: 470m
 Forme de relief: muntos;
 Reteaua hidrografica: raul Moldova, paraurile Humor si Voronet;
 Clima - temperat continentala, relativ blanda cu aer curat si reconfortant.
 Formatiuni geologice /formatiuni sedimentare: terenul se incadreaza in zona de flisuri
ce inconjoara spre est Carpatii Orientali;
 Temperatura medie anuala : +7 C , cu minime de -4 C pana la -30 C (ianuarie) si
maxime de +30 C (iulie).
 Precipitatii - cantitatea medie anuala de precipitatii este de 700-900 mm, cele mai
abundente fiind vara si cele mai scazute toamna si iarna.

3
A 2. Arii protejate:

Rezervatii Floristice
 Rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa
 Rezervatia Fanetele seculare de la Calafindesti
 Rezervatia Fanetele montane de pe plaiul Todirescu
 Rezervatia Floristica Bilo-Lala

Rezervatii Forestiere
 Rezervatia Tinovul Gaina - Lucina
 Rezervatia Tirnovul Sarul Dornei
 Rezervatia Tinovul Mare din Poiana Stampei
 Rezervatia Quercetumul de la Crujana
 Rezervatia Fagetul Dragomirna
 Rezervatia de la Zamoslea Lunca
 Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din Muntii Calimani
 Rezervatia Codrul Secular Slatioara
 Rezervatia Codrul Secular Giumalau

Rezervatii Geologice
 Rezervatia geologica Piatra Tibaului
 Rezervatia geologica Piatra Pinului si Piatra Soimului
 Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor
 Rezervatia Cheia Moara Dracului
 Rezervatia Cheia Lucavei

Rezervatii Mixte
 Rezervatia Pietrele Doamnei Rarau
 Rezervatia Cheile Zugrenilor
 Rezervatia 12 Apostoli

A 3. Oportunitati speciale oferite de zona:

Resurse naturale: lemn, produse de balastiera, argile pentru caramidarie, nisipuri

cuartitice de la Plesa, ape minerale, sulfuroase, apa plata, produse agricole vegetale sau
animale ecologice,

4
 B. PATRIMONIUL CULTURAL

B 1. Monumente istorice:

Manastirea Sucevita

In dreptul confluentei raului Sucevita cu

paraul Voivodeasa se afla comuna Sucevita (17
km de la Radauti). Aici s-a construit la sfarsitul
secolului al XVl-lea manastirea Sucevita, cel
mai fortificat complex manastiresc din Moldova,
a carei incinta avea menirea de a adaposti
familia Movilestilor si fabuloasele sale averi.
Planul moldovenesc treflat, cu pridvor, pronaos,
gropnita, naos si altar, este influentat si de
arhitectura munteneasca.
Pictura exterioara a fost executata de fratii Ion si Sofronie, avind un caracter narativ. In
privinta coloritului, in pictura exterioara de la Sucevita predomina verdele si rosul. In gropnita
se afla mormintele hatmanilor Ieremia si Simion Movila. Muzeul manastirii adaposteste
broderii, argintarie, picturi populare, manuscrise, carti vechi, care confirma rolul cultural pe
care 1-a avut Sucevita.
In apropiere de incinta manastirii, langa cimitirul satului, se afla un alt monument
istoric, o biserica de piatra si un turn-clopotnita, cladite in 1772 si care au pastrat si formele
traditionale ale arhitecturii moldovenesti.

Manastirea Sf. Ioan

Ansamblul, aflat in centrul orasului
Suceava, s-a construit in timp. Prima
constructie a fost biserica Sf. Gheorghe,
inceputa in 1514 de Bogoan al III-lea si
terminata de fiul acestuia, Stefanita, in 1522.
Celelalte cladiri, clopotnita, eclesiarnita,
staretia, apar mai tarziu (1589-1896).
Manastirea se constituie ca atare in
1866, fiind dependenta de Manastirea
Dragomirna pana in 1905.
Biserica Sf. Dumitru a fost ctitorita de
voievodul Petra Rares intre 1534-1535. Turnul-clopotnita a fost construit de Alexandru
Lapusneanu si avea trei etaje (un altul a fost adaugat in sec. al XlX-lea).
Biserica invierii a fost ctitorita in 1551 de sotia voievodului Petru Rares, doamna
Elena. Desi a suferit schimbari in timp, pastreaza planul initial, acela al tipului de biserica de
targ.

5
Manastirea Slatina

Manastirea Slatina, in apropiere de

localitatea Malini (16-17 km de Falticeni), este
ridicata de Alexandru Lapusneanu intre anii 1554-
1558 sub poala muntilor Stanisoara.
Complexul manastiresc este alcatuit din
biserica propriu-zisa, trapezarie, casa domneasca,
fantana arteziana, zidul inconjurator, gros de peste
2 m si inalt de 6-7 m, cu turnuri pentru aparare. A
fost un centru de cultura si arta medievala, unde s-au lucrat cu maiestrie tesaturi, broderii,
minaturi, s-au copiat cronici.
In incinta bisericii se afla mormintele lui Alexandru Lapusneanu si a doua din fiicele
sale.

Manastirea Rasca

Manastirea Rasca (circa 18 km de

Falticeni). Potrivit traditiei, initial a fost adusa
din satul bogdanesti o bisericuta din lemn,
ctitorie a lui Bogdan I. La 1542, Petru Rares a
ridicat peste temelia acesteia, biserica din zid de
piatra. Din frescele de odinioara se pastreaza
tabloul votiv in care apare Petru Rares,
impreuna cu Stefan Rares, doamna Elena si doi
fii.
Manastirea a fost si un important centru
cultural, unde si-a scris cronica Macarie, Episcopul de Roman, ingropat in incinta bisericii.
Intre mormintele de aici se afla si cel al Anastasiei - mama lui Alexandru Lapusneanu.
Ctitoria lui Petru Rareseste inconjurata de unzid inalt de piatra cu doua turnuri: in cel
de la intrarea dinspre est, cu o incapere deasupra careia se afla clopotnita, a fost inchis, din
ordinul lui Mihail Sturdza, pentru citeva luni, Mihail Kogalniceanu.

Manastirea Putna

Manastirea Putna, cea mai de seama

ctitorie a lui Stefan cel Mare, se afla la 28 km de
Radauti. Constructia ei a inceput la 10 iulie

6
1466 si s-a incheiat in 1469, iar in 1481 erau ridicate si fortificatiile care o aparau ca pe o
cetate.
Existenta manastirii a cunoscut un lung sir de evenimente: mistuita de un incendiu in
1484, este refacuta de Stefan cel Mare in 1498, in 1653 este pradata de cazaci si din nou
refacuta de urmasii lui Vasile Lupu, Gheorghe Stefan si Istratie Dabija; pradata din nou de
cazaci si polonezi si apoi ruinata de un cutremur in 1739 este refacuta prin grija mitropolitului
lacov Putneanul intre 1757-1760.
In a doua jumatate a secolului al XlX-lea, vechile chilii ale manastirii, ajunse in stare
de ruina, au fost inlocuite cu actualele cladiri, iar pe latura de est a incintei s-a ridicat o noua
clopotnita. Din vechea incinta s-a pastrat doar turnul tezaurului inalt de 16 m, cu ziduri groase
de peste 1 m.Biserica manastirii, un lacas din secolul al X VH-lea, ridicata pe temeliile
constructiei lui Stefan cel Mare, adaposteste mormintele marelui domnitor, ale celor doua sotii
ale sale, ale fiilor sai Bogdan, Petru, Stefanita, precum si cel al doamnei Maria.
Manastirea Putna a fost un important focar de cultura, unde au functionat diferite scoli
si s-au creat numeroase obiecte de arta. Muzeul manastirii pastreaza broderii, tesaturi,
argintarie, obiecte descoperite cu ocazia diferitelor sapaturi arheologice, manuscrise valoroase,
documente medievale autentice.
In cimitirul comunei Putna, la circa 500 m sud-est de manastire se afla biserica de lemn
a lui Dragos Voda, ridicata initial la Volovat in 1346 si mutata la Putna in 1468 de Stefan cel
Mare.

Manastirea Moldovita

Manastirea Moldovita a fost zidita in 1532 si pictata

in 1537. Este unul din cele mai valoroase monumente de arta
medievala romaneasca din vremea lui Petru Rares. Pe locul
acestei ctitorii a domnitorului au fost alte doua biserici, una
din lemn, din secolul al XIV si alta din piatra, ridicata in
1410 in vremea lui Alexandru cel Bun.
Manastirea, asezata pe un pinten de deal, se
infatiseaza ca o fortareata, compusa din biserica propriu-zisa.
zidul de incinta cu trei turnuri masive pe latura estica,
resedinta domneasca, asezata in coltul nord-vestic al incintei
si datand din sec. al XVll-lea, precum si staretia, pe latura
sud-estica, ridicata in secolele XVIII-XIX.
Pictura este de mare valoare artistica, apropiata celei
de la Voronet, Moldovita pastreaza un bogat patrimoniu de
valori, numeroase obiecte din lemn sculptate artistic, mai ales jiltul domnesc al lui Petru Rares,
lucrare de mare valoare din sec. al. XVI-lea.

Manastirea Probota

7
 Manastirea Probota (31 km de Falticeni), unul dintre cele mai frumoase monumente de
arta medievala, a fost zidita in 1530 (pictata in 1532) de Petru Rares, in apropierea unei ctitorii
a lui Alexandru cel Bun, azi in ruine.
Aici Stefan cel Mare isi ingropase mama, Doamna Oltea, in 1465, si prima sotie,
Doamna Evdochia, in 1467, ulterior stramutate de Petru Rares in incinta ctitoriei sale.
In jurul bisericii a fost ridicat in 1550 un puternic zid de aparare, gros de peste 1 m,
inalt de 6 m, cu turnuri de aparare. in biserica, in camera mormintelor se gasesc osemintele lui
Petru Rares, ale doamnei sale Elena, ale lui Stefanita Rares, iar in pridvor alte 13 morminte.
La manastirea Probota au lucrat carturarii Gr. Rosea, Gheorghe Movila, Teodosie
Barnovschi si mai ales, mitropolitul Dosoftei.

Manastirea Bogdana

Biserica Sf. Nicolae,[Bogdana] cel mai vechi

monument de piatra al Moldovei (mijlocul secolului
al XlV-lea), ctitorie a lui Bogdan I (1359-1365), este
locul unde se afla mormintele primilor Musatini,
intemeietorii statului Moldovei. La Bogdana se
intalnesc cele trei stiluri care dominau Europa in acel
timp: romanic, gotic si bizantin.
Planul bisericii, prin cele trei nave
longitudinale, aminteste stilul romantic, impartirea
interioara in naos, pronaos si altar este realizata dupa canoanele bizantine, iar elementele de
sculptura in piatra folosesc arcurile in ogiva, specifice stilului gotic.
La Bogdana a fost sediul episcopiei de Radauti, pe langa care a functionat in
permanenta un important centru cultural. Din mainile artistilor de aici au iesit numeroase
manuscrise impodobite cu miniaturi si ferecate in aur si argint, obiecte de cult din metal,
sculpturi in lemn, icoane s.a. La mijlocul secolului al XVIII-lea aici au functionat o scoala si o
tipografie.
Dintre episcopii carturari de la Radauti pot fi amintiti: Teodosie Barnovschi, Anastasie
Crimca, Efrem, Varlaam si lacob Putneanul.

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea de Scaun Suceava a fost instruita in

timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391).
Constructia initiala era dreptunghiulara, cu latura de sud
de 36 m si cea de est de circa 40 m. La capete si la
mijlocul fiecarei laturi se gaseau turnuri de aparare de
forma patrata.
Din ordinul lui Stefan cel Mare incaperile din
interior sunt restaurate si se adauga zidul de incinta care

8
inconjoara fortul. Zidul de incinta a fost construit in doua etape: in prima etapa, inainte de anul
1476, se construieste un zid lat de 1,5 m, intarit cu turnuri patrate, in a doua etapa, inainte de
anul 1497, se adauga la primul zid un al doilea, lat de 2 m, iar turnurile patrate devin
semicirculare.
In interiorul cetatii se aflau incaperi pentru soldati, camere pentru domn si familia sa,
un paraclis, depozite de alimente si munitii.Cetatea de la Suceava a fost supusa unor puternice
asedii in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1476,1485,1497), dar nu a putut fi cucerita. in
timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu (1564-1568), din dispozitia
turcilor, Cetatea de Scaun a Sucevei este incendiata, iar capitala este mutata la Iasi.
O ultima epoca de stralucire cunoaste cetatea in timpul domniei lui Vasile Lupu, care
intreprinde mari lucrari de restaurare. In anul 1675 voievodul Dumitrascu Cantacuzino, din
ordinul Portii Otomane, dispune distrugerea cetatii.

Cetatea Scheia
Cetatea Scheia a fost construita la sfarsitul
sec. XIV, în timpul domniei lui Petru Musat. Se afla
situata la circa 1,5 km nord-vest fata de municipiul
Suceava, pe creasta Zamca, la 384 m altitudine.
Cetatea are forma unui romb cu latura de 36
m în interior. Grosimea zidului este de 3 m. Fiecare
colt are un turn dreptunghiular, iar zidul din est este
întarit de trei contraforti puternici.
Pe latura de nord-est si partial pe cea de sud-
est a existat un sant de aparare cu val care marea
potentialul de aparare al cetatii.

Curtea Domneasca

Curtea Domneasca se afla in perimetrul

vechiului oras medieval si dateaza din timpul domniei
lui Petru I Musat. Este o casa domneasca din lemn,
lunga de 18,50 m, prevazuta cu o pivnita.
In a doua jumatate a sec. al XV-lea, casa a fost
distrusa in urma unui incendiu. Peste resturile palatului
de lemn, in timpul domniei lui Stefan cel Mare, s-a
construit o cladire din piatra. Pivnitele, ajunse pana la
noi, au fost refacute in caramida in vremea lui Vasile
Lupu.

9
Hanul Domnesc

Hanul Domnesc este una din cele mai vechi

cladiri civile din oras. A fost construit intr-o zona de
ateliere mestesugaresti, in special olari, din sec. al XV-
lea - al XVI-lea, suprapunandu-se peste o cladire mai
veche. Parterul constructiei dateaza de la sfarsitul sec.
al XVI-lea - inceputul sec. al XVII-iea, iar etajul este
mult mai nou.
Cladirea a fost, pe rand, casa de oaspeti
boieresti, casa de vanatoare pentru imparatul Franz Josef, sediu de jandarmerie, proprietate
particulara, in sfarsit, in anul 1962 a intrat in proprietatea statului, a fost restaurata si
organizata ea sediu al expozitiei de etnografie si arta populara (Muzeul etnografic al
Bucovinei).

B 2. Muzee:

 Casa Muzeu, monument de arhitectură populară, sec. XVII-lea - Solca | 29km

 Casa Memorială "Eusebiu Camilar" din Udeşti | 53km
 Casa Memorială şi Muzeul "Ciprian Porumbescu" - com. Ciprian Porumbescu | 16km
 Casa Memorială "Nicolae Labiş" - com. Mălini | 49km
 Casa Memorială Mihail Sadoveanu - Fălticeni | 36km
 Casa Memorială Mihail Sadoveanu - lângă Mănăstirea Neamţ | 89km
 Casa Memorială Simeon Florea Marian - Suceava | 37km
 Casa Memorială Ion Creangă - Humuleşti | 80km
 Casa Memorială Veronica Micle - Târgu Neamţ | 74km
 Casa Memorială Vasile Alecsandri - Mirceşti | 125km
 Muzeul Naţional al Bucovinei - Suceava | 37km
 Muzeul Satului din Bucovina - Suceava | 37km
 Muzeul Etnografic al Bucovinei - Suceava | 37km
 Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Suceava | 37km
 Muzeul de Artă Ion Irimescu - Fălticeni | 35km
 Muzeul Apelor din Fălticeni | 36km
 Muzeul Etnografic "Tehnici populare bucovinene" - Rădăuţi | 53km
 Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina - Gura Humorului
 Muzeul "Arta Lemnului" - Câmpulung Moldovenesc | 32km
 Muzeul de Istorie Siret | 70km
 Muzeul de Stiinţe ale Naturii şi Cinegetică - Vatra Dornei | 67km
 Muzeul de Istorie şi Etnografie, Curtea Domnească - Suceava | 37km
 Galeria oamenilor de seamă din Fălticeni | 35km
 Colecţia de măşti populare Nicolae Popa - Târpeşti, com. Petricani | 83km
 Centru Naţional de Studii Memorial Mihai Eminescu - Ipoteşti | 80km

10
 Cetatea Scheia - Suceava | 38km
 Cetatea de Scaun a Sucevei - în timpul domniei lui Petru I Muşat (1375-1391) | 37km
 Cetatea Neamţ - Petru I Muşat şi consolidată de Ştefan cel Mare - Târgu Neamţ | 72km
 Herghelia Măriei Sale - Bază ecvestra de la Dumbrava, raiduri călare | 79km
 Hanul Domnesc Suceava | 37km
 Lacul Cuiejdel, 24ha şi 12km lungime, com. Gârcina | 125km
 Lacul Bicaz, agrement nautic şi pescuit sportiv | 153km
 Lacul Roşu şi Cheile Bicazului, peisaj spectaculos | 169km
 Observatorul Astronomic Suceava | 37km
 Marginea - renumit centru de ceramică neagră smălţuită | 50km
 Rezervaţia de zimbri "Dragoş Vodă" - com. Vânători | 86km
 Monumentul - Mausoleul al vânătorilor de munte 1939, Târgu Neamţ | 72km
 Muntele Ceahlău - Vârful Ocolaşul Mare (1911m), Cascada Duruitoarea | 134km

Km exprimaţi reprezintă distanţa până la obiectivul turistic, cu plecare din oraşul Gura
Humorului.

B 3. Evenimente socio-culturale si traditii si obiceiuri locale:

 Targul de Paste;
 Bucovina Off-Road Challenge;
 Festivalul Zilele Humorului;
 Festivalul Toamna la Voronet;
 Serbarile Zapezii;
 Incondeierea oualelor de Paste
 Ansambluri si formatii de muzica si dansuri populare traditionale, coruri satesti: Grup
coral Sc. Gen. Nr. 3 (prelucrari corale dupa folclor, colinde si cantece religioase).
 Festivalul National de Caricatura si Literatura Umoristica "Umor la... Gura
Humorului" , organizata de Consiliul Judetean Suceava si Centrul Judetean pentru
Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale;
 Festivalul National de Interpretare Vocala si Instrumentala “Doina, doina, cantec
dulce” organizata de Clubul Copiilor si Elevilor din Gura Humorului;
 Finala Campionatului National de Judo Copii U15 , organizata de Clubul Sportiv
Scolar Gura Humorului.

11
 C. INFRASTRUCTURA SPECIFIC TURISTICA

C 1. Unitati de cazare

Hoteluri: Hotel Best Western Bucovina, Hotel Simeria, Hotel Carpati, Hotel Casa Elena

Pensiuni: Hilde’s Residence, Pensiunea Orhideea, Pensiunea Maria, Pensiunea Ioana,

Pensiune Andrian, Pensiune Humorel, Pensiune Voromond, Pensiune Nadianca, Pensiune
Renate, Pensiune Ada, Proturism Voronet, Pensiunea Voichita

Vile: Vila Dorina, Vila Maria, Vila Doina, Vila Valeria, Vila Gabriel, Vila Ramona

Case: Casa Iliuta, Christian House, Casa Fabian, Casa Ella, Casa Victor, Casa Lucretia, Casa
Bucur, Casa Bosinceanu, Casa Mircea Lotus

Alte unitati de cazare: Cabana Voronet, Cabana Bogdaneasa, Restaurant Voronet, Hanul
Crizov, Crama Dumbrava Humorului, Crama Obcina Voronetului

C 2. Drumetii si sporturi

Daca, mai aproape de cer iti este doar piscul muntelui, sau avantul in gol de pe Obicini,
Gura Humorului iti daruieste un punct de plecare catre cele mai interesante trasee turistice si
montane din Bucovina dar si bucuria de a practica sporturi in care adrenalina pompeaza la
maxim: parapanta, riverafting, off-road, mountain-bike.

D. Infrastructura

 Transporturi: autogara Gura Humorului

 Reteaua de drumuri: DN 17, DJ 177;
 Reteaua de cai ferate: statiile Gura Humorului si Gura Humorului Oras;
 Transportul aerian: aeroportul Salcea (Suceava) - 56 km , helioport Voronet;
 Telecomunicatii: centrala automata cu 3500 linii; acoperire pentru telefonie mobila
GSM; posta;

12
Infrastructura tehnica a localitatii

 Reteaua de alimentare cu apa potabila: lungimea = 42 km, cu un debit de 50 l/s;

 Reteaua de distributie a gazelor naturale: racord de inalta presiune n = 150 mm in
lungime de 50 m;
 Reteaua de distributie a energiei electrice: racordare la Sistemul Energetic National
prin intermediul unei statii 110 /220 Kv ; in zonele sistematizate, se realizeaza prin
distribuitoare si cabluri subterane (LES - 20 kv)
 Reteaua de distributie a energiei termice: 4 centrale de cartier principale, care
functioneaza pe combustibil lichid;
 Reteaua de evacuare a apelor reziduale: lungimea retelei de canalizare este de 48,6 km,
apele menajere fiind conduse in statia de epurare printr-un sistem unitar.

Perspective

Declararea orasului Gura Humorului Statiune turistica a relansat sperantele locuitorilor

ca orasul va inflori. Un program PHARE al Uniunii Europene dezvoltat de Primaria Orasului,
in valoare de 8,9 milioane de euro intitulat "Partie de schi, Orientare Turistica, Parc Lunca
Moldovei, Agrement, Sport" (POPAS), va amenaja o partie de schi cu o lungime de 1.350 de
metri, dotata cu un telescaun si cu o instalatie de produs zapada.
In asteptarea construirii partiei in ultimii 2 ani s-au construit numeroase Pensiuni
Agroturistice, care cu toate ca nu indeplinesc standardele UE in ceea ce priveste turismul pot fi
privite ca un inceput in consolidarea infrastructurii turistice a orasului Gura Humorului.
In zona de agrement "Arinis" va fi construita o piscina acoperita, de dimensiuni
olimpice, un bazin de inot destinat copiilor, vor fi amenajate si construite opt terenuri de sport,
plus o nocturna, precum si un patinoar artificial.
In cadrul proiectului se va realiza si iluminatul in Parcul Dendrologic Arinis.
In zona de acces spre partie, pe malul drept al raului Moldova, va fi amenajat un loc de
campare, cu toate utilitatile necesare rulotelor.

13
 Ca urmare a aşezării oraşului Gura Humorului la vărsarea râurilor Humor şi Moldova
(1), situat la o altitudine de cca. 470 m, oraşul se încadrează în zona muntoasă (4), cu munţi
bine împăduriţi (1) , faună bogată (1) şi împrejurimi ce oferă multe frumuseţi naturale, multe
dintre ele necunoscute turistului care vine pe aceste meleaguri (2).
Rezervaţiile floristice, forestiere, geologice sau mixte (5), monumentele istorice de
interes naţional (8), muzeele (9), dar şi instituţii de spectacole şi concerte (4), reprezintă tot
atâtea motive pentru a vizita Gura Humorului.
An de an, lună de lună în Judeţul Suceava se organizează diferite festivaluri, întâlniri,
unele cu caracter informativ, altele cu caracter de divertisment, dar şi festivaluri cu caracter
permanent: Zilele Humorului, Off-Road Bucovina, Toamna la Voroneţ sau Târgul de Paşte
(4).
Pe baza informaţiilor obţinute privind evaluarea potenţialului turistic, zona Gura
Humorului totalizează 61 de puncte.

Pozitia pe trepte de relief: munti 4

Vegetatie: padure peste 30% 1
Fauna: interes cinegetic mare 1
Hidrografie 1
Peisaj: interes mare 2
Parcuri naturale, rezervatii 5
Monumente istorice de interes national 8
Muzee 9
Arta si traditie populara 8
Institutii de spectacole si concerte 4
Manifestari culturale respectabile 4
Unitati de cazare 7
Partii de schi, instalatii de transport pe cablu 1
Aeroport national 1
Acces la drum european 1
Acces la drum national/cale ferata 1
Alimentare cu apa, canalizarea apelor uzate si pluviale 1
Alimentare cu gaze naturale 1
Acoperire GSM/Telefonie la punct fix 1
61 puncte

14