Biserica Poienile Izei

Locaţia:
Anul construcţiei:
Poienile Izei, Maramureș,
1604-1632
România

Istoric
Edificiul: este unul dintre cele
Construcția:
opt biserici incluse în Lista
Biserica a fost construită din
Internațională a moștenirilor
grinzi de brad.
UNESCO.

Descrierea bisericii:
Pictura:
Pictura bisericii din Poienile Izei, executatǎ în 1794 de cǎtre un zugrav localnic, este
realizatǎ într-un stil eclectic, în care se combinǎ reminiscențe
tradiționale cu elemente
inovatoare ce aparțin
limbajului epocii. Programul
iconografic este, în linii
generale, cel caracteristic
bisericilor maramureșene.
Biserica „Sf. Parascheva”
Pictura a fost realizată între
din sud-vest
anii 1793-1794, după cum
rezultă din pisanie (pe poalele bolții în naos, de la sud, pe
vest și apoi la nord): „Această sfântă besărică s-au început
a să zugrăvi în anul 1794 în zilele pre înălțatului împărat
Peretele nordic din pronaos:
Franțiscu și a escelenție sa episcop Boceski și vicăraș
Judecata de Apoi, monstrul Leviatan,
Alexander Șagari, popa Vasîlie din Rozavle și s-au in burta caruia curge Raul de Foc al
zugrăvit din îndemnul lui popa Teodor și din a satului și iadului.
cîrsznic Ilieș Ursu, și au dat într-acest lucru Tomșe Grigore și cu al său frate Tomșe Ilie 20 de
florinți să le fie pomană în veci la tot neamul lor și părinții Ștefan...Nechita, muerei sale Cârstina
Marie...”. Deși pictorul nu și-a consemnat numele, cercetătorii cred că ar putea fi un zugrav
maramureșean anonim, iar tradiția locală îl numește a fi zugravul Gheorghe din Dragomirești.

Altarul:
Este cel mai înalt loc în biserică (altum, în limba latină) și adună în sine simbolistica
centrului lumii. Pe sfânta masă se găsește chivotul, pe care, din construcțtie, se află o icoană a
Maicii Domnului cu Pruncul[5]. Pe boltă este reprezentat Duhul Sfânt în chip de porumbel. În
partea stângă, în colț, se află procomodiarul. În primul registru de sus sunt reprezentați sfinți
cuvioși. Registrul de jos, în partea de miazăzi, prezintă viziunea Sfântului Petru al Alexandriei
căruia, în timpul Sfintei Liturghii.

Antimistul:
Cu ocazia restaurării făcute de către Direcția Monumentelor Istorice între anii 1962-
1964 s-au descoperit în piciorul Sfintei Mese Hrisovul Bisericii și un Antimis. Luate pentru
cercetări de către Eparhia Clujului, Hrisovul s-a distrus în laborator, prin ardere, în timp ce se
încerca citirea lui la o temperatură ridicată, iar Antimisul se păstrează în Muzeul Eparhial din
Cluj, fiind socotit cel mai vechi exponat de acest fel din Ardeal, existent la acest muzeu.

Naosul:
Pe bolta naosului este reprezentatǎ Sfânta Treime în redactare occidentalǎ, între capete
de îngeri, stele și flori. Pe poalele bolții, în extreme, sunt pictați evangheliștii, iar între ei,
primele capitole din ,,Genezǎ’’, cu punctarea celor dintâi pǎcate umane: Ispita șarpelui, Cain îl
ucide pe Abel, Adam și Eva lucrând pe pǎmânt și Lameh îl ucide pe Cain. Registrele superioare
ale pereților naosului, consacrate Patimilor (18 episoade), consemnează deosebit de detaliat
îndeosebi peregrinările lui Iisus la judecători.

În ciuda conservării unor caracteristici ale iconografiei tradiționale, redactările sunt, în

majoritatea cazurilor, influențate de realismul reprezentărilor occidentale, cu accentul pus pe
veridicitatea și cruzimea gesturilor. Astfel, în Încununarea cu spini Iisus plin de răni sângerânde
este scuipat și pălmuit, iar în Drumul Crucii, Iisus e încovoiat sub greutatea crucii, și împins de
un soldat cu o ghioagă.

Pronaosul:
Pictura pronaosului este aproape în întregime închinată Judecății de Apoi și unor teme
auxiliare: Pilda fecioarelor, cu semnificație eshatologică, Învierea lui Iisus și Samarineanca la
fântână ca simboluri ale speranței în viața veșnică. Pe peretele estic este înfățișată Maica
Domnului încadrată de prooroci.
 Judecata de Apoi se desfășoară pe pereții de vest, sud și nord. În centru se află Iisus
Pantocrator, încadrat de apostoli; dedesubt, la stânga începe "focul iadului" care se continuă,
amplu, pe peretele nordic; la dreapta apar îngeri sunând din trâmbițe sau purtând în brațe suflete;
puțin mai jos, două reprezentări circulare ilustrează, una - Cele patru vânturi dezlănțuite și
animalele înapoind trupurile oamenilor pentru judecată, iar cealaltă - Învierea morților. Pe
pereții de nord și sud sunt înfățișate cetele celor drepți (împărați, patriarhi, sihaștri, călugări,
mucenici și mucenițe) și neamurile păcătoșilor, în costume pitorești (evrei, turci, tătari, "arapi"
și țigani), îndreptându-se spre scaunul judecății. Iadul descris în amănunțime se prelungește
până la jumătatea peretelui nordic, unde apare capul de reptilă al monstrului Leviathan, cu gura
căscată, din care țâșnesc flăcări.

Proscomidiarul:
Este realizat în anul 1875, din lemn, pictat de cunoscutul zugrav Radu Munteanu. Este
semnat și datat. Rețin atenția chipurile heruvimilor, soarele și luna, precum și inscripția.

Patrimoniul bisericii:
Biserica „Sf. Cuvioasă Paraschiva” din Poienile Izei are un patrimoniu bogat, constând
în clopote, icoane, cărți și obiecte de cult.

Clopotele: În foișorul din turn sunt amplasate trei clopote, armonizate, care au sunet
deosebit:

• Cel mic, de 15 kg, din secolul al XIII-lea;

• Cel mijlociu, de 30 kg, pe care stă scris „Poienile lui Ilieș, 1673”;

• Cel mare, de 37 kg, cu mențiunea „Șaieu-Poiana, 1673”.

Icoanele pe lemn: între acestea se înscriu icoanele împărătești, 12 icoane prăznicare, 5

icoane mari, reprezentând pe Iisus Hristos, Maica Domnului și Sfântul Dimitrie. Deisis este
realizată de un meșter anonim maramureșean din prima jumătate a secolului al XVII-lea.
Icoanele Sfântului Nicolae și Adormirii Maicii Domnului, datând din aceeași epocă, sunt opere
ale zugravilor din Mănăstirea Moisei, important centru de pictură maramureșeană din prima
jumătate a secolului al XVIII-lea, unde sculptura se îmbina armonios cu pictura, într-un mod
artistic impresionant. Icoana Sfântului Mare Mucenic Dimitrie este una din cele mai vechi
icoane din zona Maramureșului istoric.

Icoane pe sticlă: mai multe icoane pe sticlă constituie valori de patrimoniu ale bisericii,
reprezentând busturi de sfinți, între care se remarcă icoana Sfântului Nicolae, realizată pe sticlă
lucrată manual.