ARTA BRÂNCOVENEASCĂ NU

A FOST ORIGINALĂ ÎN
FORMELE ARHITECTURALE
SAU ÎN SOLUŢIILE
CONSTRUCTIVE, CI ÎN
IMPORTANŢA ACORDATĂ
DECORULUI, FIE SCULPTAT, FIE
PICTAT. (Corina Popa şi Dumitru Năstase,
Biserica Fundenii Doamnei, Ed. Meridiane,
Bucureşti, 1969,. 10).
ARTA BRÂNCOVENEASCĂ

PODOABA
SCULPTURALĂ
 SCULPTURA ÎN PIATRĂ

PARTICULARITĂŢI STILISTICE ALE DECORAŢIEI

SCULPTURALE
SCULPTURA BRÂNCOVENEASCĂ PREFERĂ O
VOLUMETRIE ACCENTUATĂ, DINAMICĂ..

Dacă, în secolele precedente, sculptura în

piatră adoptase şi păstrase tehnica reliefului
plat, méplat, începând cu a doua jumătate a
secolului al XVII-lea a apărut preferinţa către
relieful pronunţat, ajungându-se chiar la
altorelief.
 SCULPTURA BRÂNCOVENEASCĂ ÎNTRERUPE O
TRADIŢIE DE TREI SECOLE, ADUCÂND ÎN COSMOSUL
ECLESIAL MOTIVE DECORATIVE TRATATE LIBER, FĂRĂ
ORÂNDUIALA GEOMETRICĂ PRECEDENTĂ.
 Repertoriul decorativ
brâncovenesc a beneficiat de surse de
inspiraţie din lumea Renaşterii şi a
Barocului:
• De natură vegetală – frunze de acant,
flori de heliantus, bujori, dalii redate
naturalist, motive variate de scoici
• Zoomorfe – păsări, delfini, animale
fantastice
• Antropomorfe – personaje biblice,
capete de îngeri (înaripate sau nu),
îngeraşi, mascaroni (mascherone)
• Alte motive – elemente heraldice, vase
cu flori.
Sinteza brâncovenească a reuşit să
unească toate aceste elemente într-un tot
untar şi variat, totodată, de la un monument
la altul, forme de natură barocă interpretată
într-un spirit de ordine specific armoniei
renascentiste.
BRÂNCOVENI
VĂCĂREŞTI
BERCA
COLȚEA
STUCATURA
SCULPTURA
ÎN LEMN
HUREZI SURPATELE
SURPATELE
HUREZI
FĂGĂRAŞ
În cazul sculpturii în lemn, dar şi a celei în piatră, motivele geometrice încep să piardă
MĂGURENI
teren în faţa celor vegetal-florale, ele fiind, de regulă, neîmbinate organic cu celelalte,
ci doar în ansamblul compoziţional, uneori ele contopindu-se cu cele vegetale.
Motivele zoomorfe sunt cu puţin mai multe ca număr decât cele antropomorfe,
impresionând procentajul crescut al celor fantastice faţă de cele reale: pasărea,
delfinul, leul, căprioara, şarpele, balaurul înaripat, leul sau lupul terminat în vegetal
(frunze ce imită forma unui penaj bogat) şi şarpele continuat printr-un vrej. (Florentina
Dumitrescu, "Trăsături specifice ale sculpturii în lemn brâncoveneşti", în vol. Pagini de artă veche românească, vol. II, Ed. Academiei R.S.R.,
Bucureşti, 1972, p. 270
STREHAIA
 MOGOŞOAIA

Mogoşoaia
 Brâncoveni
BRÂNCOVENI
 Făgăraş
FĂGĂRAŞ
 „Această candelă, ce s-au dat la Sveti Gheorghie cel Nou,
luminează unde odihnesc oasele fericitului Domn Io
Costandin Brâncoveanu Basarab Voievod şi iaste făcută de
Doamna mării sale Mariia, carea şi Măriia sa nădăjduiaşte
în Domnul, iarăşi aici să i să odihnească oasele. Iulie, în 12
zile, leat 7228 (1720)“.

Candelă donată de Constantin Brăncoveanu

mânăstirii Bistriţa; argintar Thomas
Klosch 1689-1690
Epitrahil - Apostoli şi portretul lui Constantin
Brâncoveanu şi al soţiei sale Maria, brodat de
Despineta (atelier Ţara Românească, 1696) -
broderie cu fir din argint aurit, mătase colorată
şi perle , 157 x 33 cm .
 Colaborarea cu meşterii saşi
din Braşov şI Sibiu. Johannes
Henning

Sebastian Hann din Sibiu, din aur ciocănit şi

cizelat, plăcile fiind aplicate pe scoarţe din
lemn (1708-1709).
 CRUCEA TESTAMENT
CAPACITATEA DE SINTEZĂ
Un „minunat amestec de renaştere şi
bizantinism, de baroc şi orientalism” (Lucian Blaga,
Spaţiul mioritic, în Trilogia culturii).

ARIA DE RĂSPÂNDIRE (în plan geografic şi

social).

PERSISTENŢA ÎN TIMP (depăşind cadrul

temporal al începutului de secol XVIII,
prelungindu-se în ceea ce poartă numele de
artă postbrâncovenească).

,,Câini turbaţi, turci, liftă rea!

De-ţi mânca şi carnea mea,
Să ştiţi c-a murit creştin
Brâncovanul Constantin!"