UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Teologie Ortodoxa “Justinian Patriarhul”

Catedra “Arta Sacra în Contemporaneitate”, Specializare Pictura

REFERAT
Hârtia

Coordonator:
Lect.Dr. George Paunescu

Masterand:
Grigore Larisa Georgiana

București
2019

1
 CUPRINS

I. Ce este hârtia?....................................................................................................3

II. Cum se face hârtia?...........................................................................................3

III. Îmbătrânirea hârtiei și modalități de prevenire................................................4

IV. Conservarea hârtiei..........................................................................................5

V.Restaurarea hârtiei.............................................................................................6

Concluzii................................................................................................................7

Bibliografie............................................................................................................8

2
 I.Ce este hârtia?

Hârtia este un material plan, subțire, având ca element esențial suprafața sa, pe
care se poate scrie, desena, tipări, picta. Este considerat un material de bază în
domeniul ambalajului, al creării de filtre etc.1 O coală de hârtie are două dimensiuni,
lungimea și lățimea, ce sunt mai mari decât grosimea sa.

II.Cum se face hârtia?

Hârtia se fabrică din celuloza, fiind obținută din fibre de celuloză amestecate,
care se mențin împreună fără un alt liant cu excepția legăturilor de hidrogen și a
împletirii fibrelor. Cele mai căutate materiale celulozice pentru fabricarea hârtiei sunt
pulpa lemnoasă a unor specii de arbori de esență moale, în special cea a coniferelor.
Datorită existenței fibrelor de celuloza în structura multor plante sunt utilizate și
fibrele de in, de canepa, bumbac și paie. Cea mai buna hârtie este cea fabricata numai
din zdrențe, dar în prezent aceasta metoda este utilizata rar. Mai puțin buna e hârtia
fabricată din zdrențe și 25% celuloza, apoi urmează hârtia fabricată din materii brute,
libere de lignin și hârtia fabricată din orice materii fibroase.

Pentru a fabrica hârtia din lemn acesta este tăiat în rotițe subțiri. Rotițele se
fierb sub presiune cu sulfit acid de calciu. In acest mod celuloza s-a curățat de săruri,
rășini, lignina etc., care s-ar îngălbeni la lumina. Cu ajutorul unor mașini lemnul se
preface într-o pasta, care se albește cu hipoclorit. Se spală bine și se amestecă cu puțin
ultramarin, pentru a fi complet alba. Pasta e trecută în mașina, care o transformă într-o
hârtie lungă și lată. Toate celelalte operațiuni sunt făcute automat de mașini.

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rtie

3
 Pasta subțire cade pe o sită fără capete, învelita de doi cilindri. Apa din pasta
curge, iar celuloza se adună pe sită în forma unui strat de hârtie. Aceasta foaie de
hârtie e prinsă între doi cilindri înfașurati cu postav, care o storc de apa. Apoi, alți doi
cilindri încălziti iau foaia de hârtie și o usucă complet. La sfarșit, hârtia e fasonată în
coli de mărime obișnuita și pusă în comerț.2

Chinezii sunt primii care au avut ideea fabricării hârtiei, în jurul anului 105
d.Hr., cu ajutorul unui procedeu atribuit lui Tai Lun. Acesta s-a gândit să separe
fibrele din cârpe vechi, funii sau alte materii vegetale precum cânepa, scoarță de dud
sau mugurii de bambus, strivindu-le cu un pisalog într-un mojar după ce le lăsase în
prealabil la macerat. Pasta astfel obținuta era diluata apoi într-un jgheab încăpător
umplut cu apa. Fibrele erau extrase cu ajutorul unei plase împletite din nuielușe foarte
subțiri de bambus, care era cufundată in amestecul obținut de mai multe ori, în funcție
de grosimea dorită. Foile scoase din aceste forme erau puse la uscat pe suprafețe
întinse și netezite, încălzite de lumina soarelui. In 1957, la Baqiao, în provincia
Shanxi, s-au descoperit fragmente de hârtie într-un mormânt datat din secolul al II-lea
i.Hr.3

III. Imbătrânirea hârtiei și modalităși de prevenire

Durabilitatea suportului este definită de capacitatea materialului celulozic de a

rezista la acțiunea diverșilor factori endogeni.Rezistența materialelor la factori
distructivi depinde de natura lor chimica( compoziție,structură), de agresivitatea
mediului, de vârsta hârtiei și de natura intervențiilor anterioare.

In timp, hârtia sufera procese distructive care au la baza scindarea catenelor

macromoleculare de celuoza, fenomenul este cunoscut ca ”îmbătrânirea hârtiei”.

2
http://www.universdecopil.ro/fabricarea-hartiei.html
3
http://www.rasfoiesc.com/hobby/arta-cultura/CONSERVAREA-COLECTIILOR-DE-CAR31.php

4
 Lumina este o forma de energie care poate declanșa sau accelera reacțiile
chimice de degradare a hartiei .Hartia își schimba culoarea (de la o îngălbenire ușoara-
până la un brun roșcat), în special când este expusa la acțiunea razelor de lumina.
Totodata, prezența unor factori biotoci (bacterii, ciuperci,insecte xilofage) pot produce
pete de nuanțe maroniu roșcat, cenusiu-gri, roz, etc.

Prezenta sulfatului de aluminiu în hârtie reprezită principala cauza pentru

distrugerea fibrelor, deoarece sarea cu hidroliza acidă împreună cu apa higroscopică
din hârtie creeaza un pH distructiv. Aciditatea conduce la micșorarea rezistenței
mecanice.

Principala modalitatea de prevenire a procesului de îmbatranire este eliminarea

totala din procesul de fabricare a sulfatului de aluminiu si a colofoniului nemodificat.

Variațiile de temperatura reprezita unul dintre factorii principali care

influențează îmbătrânirea suporturilor, deoarece acestea depind de umiditatea relatita
si de atmosfera. Temperatura joaca un rol important cu privire la viteza reacțiilor
chimice: cu cât este mai ridicata, cu atât reacțiile sunt mai rapide. Pentru depozite se
recomandă o temperatura cuprinsa intre 16 - 18ºC, sau cu 4 grade mai putin pentru
salile de lectura.

Umiditatea relativa a aerului (raportul dintre cantitatea de apa aflata efectiv în

aer și cea aflata în aerul saturat, la o temperatura data.) este probabil cel mai important
factor pentru conservarea cărților și documentelor de arhiva; UR joaca un rol decisiv
în majoritatea proceselor de degradare.

Prezenta in atmosfera a unor gaze poluante (Co2,SO2,NO2), afectează

durabilitatea hârtiei.4 Acestea pot provoca reacții de alterare sau pot interveni,
accelerând reacțiile aflate deja în desfășurare.

4
http://www.lisr.ro/3-popescupopescu.pdf

5
 III.Conservarea hârtiei

Măsurile de conservare vizează încetinirea pe cât posibil a diminuarii nivelului

de degradare al unui obiect sau al unui grup de obiecte. O strategie de conservare
cuprinde toate măsurile cu privire la depozitarea, protecția și manipularea obiectelor,
destinate încetinirii proceselor de degradare endogene și exogene.

Menținerea unei temperaturi și unei umidități relative constante este foarte

importantă pentru ca documentele de arhiva și cărțile să-ți păstreze un conținut în apa
neschimbat. Intr-un depozitit temperatura trebuie sa fie menținuta între 16-18 grade,
iar umiditatea relativa trebuie sa fie de 50-60%.

In ceea ce privește lumina valoarea maximă recomandată pentru iluminarea

manuscriselor, miniaturilor, timbrelor, desenelor, stampelor si acuarelelor este de 50
de lucsi.5

Normele recomandă utilizarea filtrelor de praf cu o eficacitate de 80%,pentru a

proteja obiectele de patrimoniu de acțiunea acestuia.

In procesele de conservare un rol important îl ocupa deacidifierea hârtiilor, prin

neutralizare a acidității libere și chimice.

V.Restaurarea hartiei

Operaţiunile de restaurare a obiectelor aparţinând patrimoniului cultural

naţional sunt complexe şi inedite. În funcţie de fiecare document sau manuscris, se
execută proceduri obligatorii, dar şi proceduri unice, adaptate la starea in care se afla
obiectul.

5
http://www.rasfoiesc.com/hobby/arta-cultura/CONSERVAREA-COLECTIILOR-DE-CAR31.php

6
 Restaurarea are ca scop stabilizarea proceselor de degradare și reparare a
obiectelor degradate prin tratamente de reconstituire a părților lipsă și consolidarea
structurilor degradate.

Pentru restaurarea obiectelor pe suport papetar avem trei tipuri de operațiuni

care se aplică în restaurare:

– Operațiuni curente: acestea se efectuează, de obicei, în cazul cărților. Cărțile

se pot restaura și pe volum nedesfăcut , atunci vom aplica operațiunile de restaurare
doar acolo unde este nevoie. Acestea sunt: curățiri uscate, umede, neutralizări,
completări, consolidări, presări, montări.

– Operațuni ocazionale: albirile și retușurile

– Operațiuni de urgență: se execută în cazul în care suportul a suferit degradări

biologice, inundații, atac xilofag, etc.6

Concluzii

In concluzie, hârtia este un material de baza, fabricat din celuloza, ce își are
originile in China,sec II d.Hr. Rezistența acesteia este strâns legată de compoziția,
strctura și metoda prin care a fost fabricată, iar gradul său de îmbatranire poate fi
diminuat prin respectarea unor măsuri de depozitare,protecție și manipulare.

6
https://www.restaurareprofesionala.ro/slider-images/restaurare-carte-veche/

7
 BIBLIOGRAFIE

https://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rtie

http://www.universdecopil.ro/fabricarea-hartiei.html

http://www.rasfoiesc.com/hobby/arta-cultura/CONSERVAREA-COLECTIILOR-
DE-CAR31.php

http://www.lisr.ro/3-popescupopescu.pdf

https://www.restaurareprofesionala.ro/slider-images/restaurare-carte-veche/