EPOCA

BRÂNCOVENEASCĂ

PREZENTARE
GENERALĂ
"Multe şi vrednice de auzit istorii
sunt de faptele ce s-au
întâmplat în zilele domniei lui
Constantin Vodă Brâncoveanu,
care mă voi nevoi a le scrie cât
voi putea ..."
Radu Greceanu - Viaţa lui Constantin Vodă
Brâncoveanu

În Ţara Românească, perioada

cuprinsă între sfârşitul sec. XVII şi
prima jumătate a secolului XVIII
este marcată de personalitatea
puternică a lui Constantin
Brâncoveanu, fiul lui Papa
Brâncoveanu şi nepot, de soră al
Stolnicului Constantin
Cantacuzino şi al spătarului
Mihail Cantacuzino, familiarizat
cu un mod de trai elevat şi
beneficiind de o pregătire
culturală şi artistică deosebită.
 CRUCEA ÎNCEPUTULUI DE VIAŢĂ
Dacă ar fi să dăm crezare celor
În 1655 a avut loc răscoala seimenilor mărturisite de vrednicul de pomenire
împotriva domnitorului Constantin Şerban şi a Arhiepiscop Bartolomeu Anania, în
boierilor săi, bănuiţi că ar fi uneltit ca să le ia Cerurile Oltului, începutul vieţii
drepturile bănești şi alte privilegii de care se Voievodului martir a stat sub semnul
bucurau, motiv pentru care, în timpul jertfei unei fiinţe nevinovate. După ce i-au
răzmeriţei au fost ucişi toţi cei care n-au apucat ucis tatăl, seimenii au cerut şi fiul pentru a
să fugă din acel Bucureşti sângeros. Printre stinge cu totul neamul. După mărturia
victime s-a numărat şi „Papa sin Predii vornicul vremii, slugile au dat la repezeală copilul
Brâncoveanul.” smuls din braţele unei roabe, care a fost
adus astfel jertfă, pentru a salva viaţa celui
care a câştigat, astfel, 60 de ani de viaţă,
din care a dăruit ţării aproape 26 de ani de
strălucită domnie.

Invatase carte, precum si limbile greaca, latina si slavona, cu dascăli renumiţi,

apoi s-a casatorit cu Maria (Marica), nepoata de fiu a domnitorului Antonie din Popesti,
avand 11 copii: patru feciori si sapte fete. De tanar a fost chemat in slujbe domnesti, sub
Gheorghe Duca si Şerban Cantacuzino de agă, postelnic, spătar şi mare logofăt.
 CRUCEA DOMNIEI Bunicul, bătrânul Preda Brâncoveanu, care
reuşise să scape cu viaţă în 1655 avea şi el să fie omorât
peste trei ani „în casele domneşti în Târgovişte, nefiind
vinovaţi nimic”.
Înrudit dinspre mamă cu marea familie
Cantacuzinilor, voievodul Constantin a fost crescut şi
povăţuit de aceste rude, bucurându-se de sprijinul celor
doi unchi, fraţii mamei sale, anume stolnicul Constantin şi
spătarul Mihail Cantacuzino.

În 28 octombrie 1688, la moartea lui Şerban Cantacuzino, unchiul său, deşi aceasta
lăsase un fiu, boierii s-au orientat către nepotul său, Constantin.
La ordinul boierilor – „Logofete noi cu totii pohtim sa ne fii domn” – Brâncoveanu
le spuse: „«Dar ce as vrea eu cu domniia, de vreme ce ca un domn sunt la casa mea: nu-mi
trebuiește sa fiu». Iar ei ziseră: «Ne rugam, nu lăsa ţara sa între alți oameni sau răi, sau
nebuni să o strice, ci fii!» Şi-l luară de mâini şi-l împingea de spate…”
Iar Letopiseţul cantacuzinesc dezvăluie cu un plus de amărăciune împotrivirea
domnului: „mi-am lăsat toată odihna şi toate moşiile mele şi mai mult fără voia mea m-aţi
rădicat domn.”
A urcat pe tronul Ţării Româneşti sprijinit de unchii săi, stolnicul
Constantin şi spătarul Mihai Cantacuzino, fraţii răposatului domn al
Munteniei. Aceştia l-au îndepărtat de la tron pe nepotul lor de frate,
nevârstnicul Gheorghe, urmaşul legitim la tron, optând pentru
Constantin Brâncoveanu. Prin aceasta cei doi fraţi Cantacuzino şi-au
asigurat influenţa în conducerea treburilor interne ale ţării, precum şi
asupra politicii externe a Munteniei.

Cu el s-a încheiat seria domnitorilor războinici,

el adoptând tactica negocierilor diplomatice ‒
„politica pungilor de aur”, motiv pentru care a Cheltuielile din punga proprie.
fost numit Altîn Bei. Condica de cheltuieli menţionează
doar palatele şi curţile.

În anul 1703, Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a fost

chemat la Adrianopol, reşedinţa temporară a Curţii imperiale otomane în timpul
sultanului Mustafa al II-lea (însemnările secretarului domnesc Anton Maria del
Chiaro şi ale cronicarului de curte Radu Greceanu). Domnitorul român avea să se
întoarcă la Bucureşti cu firman de domnie pe viaţă.
A fost singura ieşire din ţară.
După care s-a aşezat „tihnit” pe tron.
 În anul 1706 l-a înlăturat pe Mihail Cantacuzino din dregătoria de mare spătar,
atrăgându-şi ura acestei familii puternice şi influente, cu relaţii atât în Imperiul otoman,
cât şi în Occident şi care au început să uneltească împotriva lui Brâncoveanu.

La 24 martie 1714 Constantin

Brâncoveanu a fost arestat de Mustafa
aga capigi-başa, trimis cu o escortă
înarmată la Bucureşti. Domnitorul, arestat
cu întreaga familie, a fost dus la
Constantinopole, iar toată averea sa
aflată în ţară (bunuri în valoare de 12.000
galbeni şi alte imense valori constând în
vase de argint, bijuterii, haine scumpe şi
blănuri) a fost confiscată. În locul său a
fost numit domnitor al Munteniei spătarul
Ştefan Cantacuzino (25 martie1714-25 dec
1715).
Constantin Brâncoveanu a fost întemniţat
iniţial la Edi-kule, apoi la Bostangi.

A fost torturat pentru a spune unde a depozitat banii în alte ţări, dar deşi fostul domnitor
a cedat torturii şi a spus tot ce vroiau turcii să afle, aceştia nu au putut să pună mâna
pe imensele sume.
 CRUCEA SFÂRŞITULUI DE VIAŢĂ

Fostul sau secretar pentru limbile apusene,

Anton Maria del Chiaro din Florența, relatează că, înainte Brâncovanul Constantin,
de a fi uciși, domnitorul a dat fiilor săi acest ultim indemn: Boier vechi şi domn creştin,
“Copiii mei, fiți cu curaj! Am pierdut tot ce aveam pe De averi ce tot strângea
lumea aceasta; sa ne mântuim cel puțin sufletul, Sultanul se îngrijea
spălându-ne păcatele in sângele nostru!”. Atunci in Şi de moarte-l hotăra,
prezenta sultanului, a trimișilor unor tari straine, a sotiei, Căci vizirul îl pâra.
fiicelor si ginerilor lui Brâncoveanu, adusi la acest fioros
spectacol, a urmat decapitarea domnului si a celor patru fii.
Mai întâi i s-a tăiat capul lui Ianache Văcărescu, cel mai de Brâncovanul greu ofta
seama sfetnic al domnitorului, după care au fost retezate Şi din gură cuvânta:
capetele celor patru fii ai săi: Constantin, Stefan, Radu si ,,Doamne! fie-n voia ta!"
Matei. După ce a asistat la toata tragedia fiilor săi, a fost
tăiat si capul domnitorului martir. ,,Câini turbaţi, turci, liftă rea!
Capetele lor au fost purtate de turci prin De-ţi mânca şi carnea mea,
Constantinopol, in vârful sulițelor, iar trupurile le-au fost Să ştiţi c-a murit creştin
aruncate a doua zi in Bosfor. Niște pescari creștini le-au Brâncovanul Constantin!"
găsit pe mare si le-au îngropat in mănăstirea greceasca din
insula Halki.
 CRUCEA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA
În privinţa iconografiei brâncovenești, se poate spune că „două sunt temele pe
care s-au bazat artiştii pentru a exprima conţinutul de idei impus de voievod: iconografia
Sfântului Constantin, patronul ctitorului, şi tabloul votiv”, motiv pentru care prezenţa
celor doi împăraţi, Constantin şi Elena, în mai toate realizările artistice brâncoveneşti
(icoane, pictură murală, argintărie) poate fi pusă firesc în relație cu mentalitatea epocii
respective, care vedea în Brâncoveanu un „nou Constantin”.
 ÎNVĂŢĂMÂNTUL

Constantin Brâncoveanu a fost un mare sprijinitor al Academiei

domnești de la mănăstirea Sfântul Sava din București, pe care a reorganizat-
o, numind in fruntea ei pe învăţatul grec Sevastos Kuminitis, urmat de Marcu
Porfiropol. In 1707 domnitorul a procedat la o noua reorganizare a ei, cu
ajutorul câtorva cărturari ai vremii. Academia era organizata ca o Facultate de
Litere si Filosofie din cadrul Universitarilor apusene.
Paralel cu Academia de la Sfântul Sava, funcționau si alte scoli, in
incinta unor mănăstiri, in care se preda in slavonește si româneşte. Aşa au
fost școlile de la mănăstirile Sfântul Gheorghe Vechi si Colțea, amândouă in
București, care pregăteau dieci pentru cancelariile domnești, preoți si dascăli.
 TIPARUL
Domnia lui incepe printr-un act de cultura si anume prin aparitia Bibliei
de la Bucuresti, Biblia lui Şerban Cantacuzino, prima editie integrala a ei in limba
romana, opera de mari proportii pentru acel timp (944 pagini format mare, pe
doua coloane, cu litera marunta). Tiparirea incepuse inca din timpul lui Serban
Cantacuzino, la 5 noiembrie 1687; un prim triaj era terminat in septembrie 1688,
deci in timpul vietii acestuia. Al doilea tiraj s-a terminat abia in noiembrie 1688,
sub noul domnitor.

Pe langa tipografia mai veche infiintata in 1678 la Bucuresti de catre mitropolitul

Varlaam, s-au infiintat acum cateva tipografii noi: la Buzau in 1691, prin stradaniile
episcopului Mitrofan (un moldovean, fost episcop de Husi), la Snagov, dupa 1694, la Ramnicul
Valcea in 1705, la Targoviste in 1708, toate prin osteneala lui Antim Ivireanul care, din smerit
ieromonah, a fost ales in 1705 episcop la Ramnic, iar in 1708 mitropolit.
S-au tiparit felurite carti: de slujba, de teologie, de invatatura, de combatere a
catolicismului si calvinismului, toate in limbile romana, greaca, slavona si chiar araba. De
pilda, in tipografia infiintata de episcopul Mitrofan de Buzau, s-au imprimat Marturisirea
Ortodoxa a lui Petru Movila, in romaneste (1691), cele 12 Mineie cu tipicul, paremiile si
sinaxarul in romaneste (1698) si altele.
 ARTA BRÂNCOVENEASCĂ
DOMENIILE DE MANIFESTARE ALE ARTEI BRÂNCOVENEŞTI

• ARHITECTURA
• Laică
• Religioasă
• PICTURA
• Murală
• Icoane
• SCULPTURA
• Piatră
• BRODERIA
• Metal
• ORFEVRĂRIA
• Stucatură
• ARTA TIPARULUI
 ARHITECTURA
ECLESIALĂ

BISERICILE CTITORITE ÎN PERIOADA BRÂNCOVENEASCĂ

 BISERICA, LOCALITATEA TIPUL INTERVENŢIEI ANUL CTITOR

Potlogi (Jud. Dâmboviţa) Construcţie nouă 1683 Logofătul Constantin Brâncoveanu

1
Mogoşoaia (Jud. Ilfov) Construcţie nouă 1688 Logofătul Constantin Brâncoveanu
2
Biserica Mănăstirii Hurezi Construcţie nouă 1690- Domnitorul Constantin Brâncoveanu
3 (Jud. Vâlcea) 1693

4 Biserica Mănăstirii Sinaia Construcţie nouă 1690- Spătarul Mihai Cantacuzino

1695
Râmnicu Sărat (Jud. Buzău) Construcţie nouă 1691- Spătarul Mihai Cantacuzino şi Domnitorul
5 1697 Constantin Brâncoveanu

Pridvorul bisericii Mănăstirii Adăugire 1693 Domnitorul Constantin Brâncoveanu

6 Strehaia (Jud. Mehedinţi)

Biserica Mănăstirii Mamu Reconstrucţie 1696 Domnitorul Constantin Brâncoveanu

7 (Jud. Vâlcea)
8 Biserica Colţea 1695- Spătarul Mihai Cantacuzino
1698
Paraclisul de pe latura vestică Construcţie nouă 1695- Domnitorul Constantin Brâncoveanu
9 a Mănăstirii Hurezi (Jud. 1697
Vâlcea)

Biserica Bolniţei Mănăstirii Construcţie nouă 1696- Doamna Marica Brâncoveanu

1 Hurezi (Jud. Vâlcea) 1699
0
Biserica Sfântul Dumitru din Reparaţii, repictări 1697 Domnitorul Constantin Brâncoveanu
1 Târgovişte
1
Biserica domnească din Reparare, intervenţii, 1697- Domnitorul Constantin Brâncoveanu
Târgovişte repictare 1698

Biserica Sfântul Nicolae Construcţie nouă 1698 Domnitorul Constantin Brâncoveanu

din Făgăraş (Jud.
Braşov)
Biserica Fundenii 1699 Spătarul Mihai Cantacuzino
Doamnei
Biserica Sfântul Construcţie nouă 1698- Domnitorul Constantin Brâncoveanu
Gheorghe Nou din 1701
Bucureşti
Bolniţa Mănăstirii Construcţie nouă 1692- Domnitorul Constantin Brâncoveanu
Sadova (Jud. Dolj) 1693
Biserica Mănăstirii Refacere integrală 1699- Domnitorul Constantin Brâncoveanu
Brâncoveni 1702
Bolniţa Sfinţii Construcţie nouă 1700 Domnitorul Constantin Brâncoveanu
Arhangheli Mihail şi
Gavriil a Mănăstirii
Brâncoveni (Jud. Olt)

Biserica Sfântul Nicolae Construcţie nouă 1702 Doamna Marica

Dintr-o zi Bucureşti

Schitul Sfântul Ştefan a Construcţie nouă 1703 Ştefan, cel de-al doilea fiu al
Mănăstirii Hurezi (Jud. domnitorului
Vâlcea)

Biserica Sfântul Ioan cel Construcţie nouă 1703 Domnitorul Constantin Brâncoveanu
Mare Bucureşti
Biserica lui Ştefan cel Refacere, „de la ferestre 1704 Domnitorul Constantin Brâncoveanu
Mare din Râmnicu Sărat în sus”
(Jud. Buzău)
Biserica Mănăstirii Gura Zugrăvire nouă 1705 Domnitorul Constantin Brâncoveanu
Motrului
Biserica Mănăstirii Reparaţii, pridvor adăugat 1705- Domnitorul Constantin Brâncoveanu
Arnota (Jud. Vâlcea) 1706

Biserica din Doiceşti Construcţie nouă 1705- Domnitorul Constantin Brâncoveanu

(Jud. Dâmboviţa) 1706

Biserica Mănăstirii Construcţie nouă 1706 Doamna Marica Brâncoveanu

Surpatele (Jud. Vâlcea)

Biserica Mănăstirii Construcţie nouă 1707 Domnitorul Constantin Brâncoveanu

Sâmbăta de Sus (Jud.
Braşov)
Biserica Mănăstirii Construcţie nouă, azi 1709 Domnitorul Constantin Brâncoveanu
Sfântul Sava din dispărută
Bucureşti
Biserica Mănăstirii Refacere din temelie 1711 Domnitorul Constantin Brâncoveanu
Govora (Jud. Vâlcea)

Biserica Mănăstirii Dealu Reparaţii, pictură nouă 1713 Domnitorul Constantin Brâncoveanu
(Jud. Dâmboviţa)

Biserica Mănăstirii Reparaţii, repictare 1713 Doamna Marica Brâncoveanu

Viforâta
 BISERICILE RIDICATE/REPARATE ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ APAR ŞI ÎN ACATISTUL
SFINŢILOR BRÂNCOVENI, CA MARTORI AI EVLAVIEI PERSONALE CA MĂRTURII ALE RÂVNEI
CTITORILOR:

Icosul al 6-lea
Precum Binecredinciosul voievod Stefan cel Sfânt in Moldova, şi voi multe şi alese lăcașuri de
închinăciune ați ridicat, preafericiților, iar daniile voastre pretutindeni au ajuns. Bine aţi înmulțit
talanții voștri, turnul faptelor voastre cele bune desăvârșit l-ați înălţat, pentru care auziți:
Bucuraţi-vă, ca Marelui Mucenic Gheorghe, lăcaș luminat in București i-aţi clădit.
Bucuraţi-vă, ca şi Mitropoliei muntene frumoasa clopotnița i-ați zidit.
Bucuraţi-vă, striga vouă mănăstirile de la Sâmbăta de Sus, Râmnicu Sărat, şi Viforita.
Bucurați-va şi va veseliți, va spun cele de la Brâncoveni, Bistriţa-Vâlcea, şi Arnota.
Bucuraţi-vă, tainic șoptesc cele de la Gura Motrului, Strehaia, şi Sadova.
Bucuraţi-vă, auziți dinspre Govora, Dintr-un lemn, Mamul, şi Tismana.
Bucuraţi-vă, va spun bisericile voastre din Făgăraș, Şcheilor din Brașov, şi Ocna Sibiului.
Bucuraţi-vă, vi se cântă în cea a Sfântului Mucenic Dumitru din Târgoviște, de la
Mogoșoaia, şi Potlogi.
Bucuraţi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinţă bine v-aţi
nevoit!
POTLOGI
1683
MOGOŞOAIA
1688
BISERICA MĂNĂSTIRII HUREZI 1690-1694
Biserica Mănăstirii SINAIA 1690-1695
BISERICA MĂNĂSTIRII MAMU 1696
BISERICA BOLNIŢEI MĂNĂSTIRII HUREZI
Biserica COLŢEA 1695-1698
BISERICA SFÂNTUL NICOLAE DIN FĂGĂRAŞ 1698
BISERICA FUNDENII DOAMNEI 1699
BISERICA SFÂNTUL GHEORGHE NOU DIN BUCUREŞTI 1698-1701
BOLNIŢA SFINŢII ARHANGHELI
MIHAIL ŞI GAVRIIL A MĂNĂSTIRII
BRÂNCOVENI 1700
SCHITUL SFÂNTUL ŞTEFAN
1703
BISERICA DIN DOICEŞTI 1705-1706
 BISERICA
MĂNĂSTIRII SURPATELE
1706
BISERICA MĂNĂSTIRII SÂMBĂTA DE SUS 1707