PARTEA I

§ 1. Positiune geografica i altitudine.

in Bucuresti, neexistand 'Inca un Observator
astronomic, care sa ne serve de punct de ple-
care, dam aci latitudinea §i longitudinea a
doa puncte cu positiuni geografice cunoscute.
Aceste puncte slut : Dealul Mitropoliei (tur-
nul principal al Mitropoliei) si qcoctia de Agri-
culturci de la Fierestrea (unde a fost in-
stalat observatorul Institutului meteorologic,
care acum s'a mutat la Filaretvila Bozianu).
Datele primulul punct slnt luate dui-A An-
nuaire du Bureau des Longitudes (1886),
iar ale celui d'al doilea duph Analele Insti-
tutului Meteorologic al Bomciniel pe 1886
de St. C. Hepites. In «La Grande Encyclo-
pédie» la articolul Bucarest, Bucure§tfi este
 4

Inscris cu 440 26' 42" de lat. N., §i 23° 46'

12" de long. E de Paris.
latitudine longitudine
Scoala de 1440.25' I de Gree n-
N 26 °.46' E
Agriculturà J .- 1 wich.
Mitropolia 440.25'.39"N 23 °.46'12"E cle Paris.
S'a lusam ca prim meridian §i pentru Scoala
de Agriculturà tot meridianul Parisului. Pentru
aceasta scAdem 20.20'.14" (longitudinea Green-
wich-ului In raport cu Parisul) din 26°.46'
(longitudinea Scoalei de Agriculturà In raport
cu Greenwich) §i ne rèmâne 24°.25'.46" Ion-
gitudine E a Scoalei de Agriculturä In raport
cu Parisul. Avem dar :
latitudine longitudine
Sc. de Agric. 440.25' N 24°.25'.46"1E de la
Mitropolia 44°.25'.39" 23°.46.12" f Paris.
Diferinta . . 39" 0°.39'.34"
Diferinta aceasta negativei de latitudirie ar
Insemna ca, Scoala de AgriculturA de la Fie-
rèstreit este cu ceva mai spre S de Mitro-
polie, pe când In realitate este cu vre-o 5
kilometre mai spre N de Mitropolie.
Asemenea, diferinta de longitudine, care
este aproape de 40 de minute, ar Insemna
 5

ca coala de Agricultura, este cu acest nurnér

de minute mai spre E de Mitropolie, pe când
In realitate cade cu cAte-va secunde mai spre
NV de meridianul Mitropoliei. ')
Altitudine. In Annuaire du Bureau des
Longitudes Bucure0ii este Inscris cu altitudi-
nea de 87'n DupU, datele de mai la vale, §i ne-
Iinend seama de depresiunea formatA de al-
bia 2) DlmboviteI, putem sa admitem ca Bucu-
re§tii se afld pe un plan orizontal, a arui
Innaltime, d'asupra nivelului Maril-Negre, ar
fi de 82',56 sau, In nurnèr rotund, de 83
de metre.
Pentru a avea lnnaltimile mai multor puncte
ale ora§ului, m'arn adresat la Onor. PrimArie,

1) OrT-cine vede bine ca aci este o eroare, sad in datele

relative la Mitropolie, sad in cele relative la c. de Agric.,
sad maT bine la ambele de o data. Am fAcut sa reieasa
aceste erorT pentru a indemna pe ceT in drept sa ne scape
o-dath de asemenea monstruositatT prin infiintarea cat maT
repede a unuT Observator astronomic, care, pe langa al-
-tele, ne-ar pune in posi(iune O. cunóstem si no! ora pre-
cisa, de oare-ce, in starea in care ne aflAm, nialenI nu
stie aiarul caruT ceasornicar merge maT bine.
9) Avem doa expresiunT, matal kii albie, pe carT autoriT
par ca le intrebuinteaza ca sinonime. Mie 'ml pare ca ele
semnifica dol lucrurT deosebite si a-nume : mated= locul
pe unde o apa curge obicTnuit ; albie= partea vaiT pe
care apa se revarsa in timpul inundatiunilor si in care
riul poate sa-S1 schimbe cursul sdd obicinuit, adeca matca sa
 6

care, cu foarte multà amabilitate, mi-a pus

la dispositiune o multime de date.
Mi s'a dat o lista de Innaltimi, dar am fost
tot de-o-data informat ca numerile coprinse
lntr'Insa sInt luate In raport cu nivelul Garii
de N, , nivel, care este socotit ca ar fi cu
100. de metre mai 'nalt de cat al Maril-Negre.
Umbland dupa informatiuni, am aflat (Anal.
Inst. meteor. al Rornâniei pe 1886, p. 128)
cä acest nivel trebue sa se micsoreze cu
18m,82 ; am scalut prin urmare acest num6r
din numerile date de Primarie si am construit
tabela urrnätoare :
Fierëstrai (coala de Agric. 1) . . . 87m,18
Gara de N . 81,18
Cotroceni (reserv. de apa) 86,17
Filaret (gara) 84,58
Cal. Victoriei (bariera) 81,67
Gradina Episcopiei 79,99
Universitatea 78,81
Cal. Mosilor (bariera) 82,28
Cal. Calarasilor (bariera) 77,24
Dealul Mitropoliei 86,57
Media acestor Innaltirni este numèrul rotund
1) Innältimea acestuT punct este luatà din An. Inst. me-
teor. al Romaniel pe 1886, iar ale celor-l-alee puncte de
la PrimArie, insl corese.
 7

dat mai sus, 83m, pe care 1-am admis cá re-

presintä nivelul Bucure§tilor d'asupra Maril
Negre.

§ 2. Relieful solului.
Solul, pe care se aflä situat Bucure§tii, face
parte dintr'un Intins §es, mArginit spre S W de
vechiul mal drept al Dlmbovitei, care ia nu-
mele de Dealul Cotrocenilor, Deahd Spirit
Dealul Filaretului, Dealul Wicetrestilor, §i
spre N E de §irul de lacuri formate de apa
Colentina §i earl slut : Lacul Mogoraia, L.
Beineasa, L. FiereStreti, L. Floreasca, L.
Teilor, L. Colentinei, L. Fundenilor, L.
Metrcufii, L. Panteleimonului. In spre N W
§i S E §esul acesta n'are limite naturale destul
de bine caracterisate ; ori-curn, 61 putem atri-
bui o form& oblong5, cu dimensiunea cea mai
mare ln directiunea N WS E.
Sesul acesta este taiat In directiunea dirnen-
siunii sale celei mai mail de Mid DImbovita,1)
1) D-1 Gr. Stefanescu, eminentul nostru profesor de geo-
logie, sthruintelor .5i activitAiff caruia tam va datora unul
din monurnentele sale cele maT nepieritoare, Harta geo-
logicA a Tara, a fAcut un studid amAnuntit despre cursul
acestuT riii ; unele din resultatele, la carl D-sa a ajuns,
 8

care nu-i Irnparte largimea ln parti ecuale ; ci

din contra, ea trece mult mai aproape de lirnita
sud-vestica de cat de cea nord-estica a acestul
§es. Valea, pe care §i-a sapat-o Dimbovita In
acest §es, are ca mal drept seria de dealuri
mentionata mai sus ca limitä sud-vestica ; iar
malul el stang este limitat de o linie, care
pleaca de la punctul de Intalnire a liniei fie-
rate de juncfiune (Gara de N., Gara Filaret)
cu calea Zinca Goleasca, trece pe din vale
de cazarma Malmezon, prin calea Reyna
pin& la Intllnirea acesteia cu strada Stirbei-
Vodol, pe din vale de Spitalul militar §i
apoi pe la Intilnirea stradei Luterane cu
sint consemnate in «Consideratiunt geologice asupra Al-
biet Dimbovitas lucrare cititA in Academia RomanA in 5
Marte 1882.
D-1 Steffinescu, dui:a ce spune a Dimbovita ia nastere
din virfurile Ezerul 0 thifina din jud. Muscel, aratA el
curge mat pe o a treia parte din lungimea sa pe sisturT
cristaline, el strAbate prea putine strate calcaroase si ca
acestel imprejurart, unitA cu aceea el isvoraste tot din
sisturt cristaline, trebuie a se atribuie buna cualitate a
acestel ape.
Se intelege el apa Dimbovitel este bunl mat 'nainte de
intrarea et in oras, cad numat despre apa cea curatA, luata
din susul orastflut, se poate dice, si in sens proprid
Dimbovita, apa dulce,
Cine bea nu se mat duce.
Autorul citatet lucrArt demonstrA apol cA Dimbovita si-a
schimbat dese-ort matca si el platourile din dreapta si din
stanga et, formati altA datA un singur platou.
 9

stracla FOntelnii; d'aci pe la Grcidina E-

piscopiet d'a-lungul cetiei Victoria §i stra-
dei Bis. Meigureanu, apoi In spre strada
Carol, strada qelari, d'a-lungul stradei Lip-
scani, str. Decebal §i OW Veiccirefti pina
la Intalnirea acesteia cu calea Cecicirafilor ;
In fine se continua pe la Intfinirea stradei
Spaniolei cu str. Negru-Vodcl, d'aci In sus
si d'a-lungul ceiia Vdceireftilor pin& la Intil-
nirea acesteia cu strada Traian, apoi d'alun-
gul stradei Laboratorilor pia, la Intilnirea
ei cu strada Foirru, §i d'a-lungul acesteia
pia, la Intilnirea ei cu strada Grecdinarilor.
In fundul acestei vai, destul de larga, Dim-
bovita si-a schimbat dese-ori matca, serpuind
cand catre malul drept, cand catre cel stang,
si and ast-fel nastere unei albii umplute cu
aluviuni moderne, pe care este situata partea
cea mai de jos a orasului, care este In acela-si
timp si cea mai vechie si cea mai putin In-
tinsa, dar care a fost alta data cea mai po-
pulata. Partea aceasta a trebuit sa fie treptat
abandonatà de locuitori din causa insalubri-
tatii solului si a deselor inundatiuni, la call
erea supusa, si orasul s'a Intins de preferinta
spre E si spre N E. Este probabil ca, In urma
rectificatiunil Dimbovitei, acum de cati-va ani
 10

efectuata, inunclatiunile ne mat find posibile,

partea aceasta se va repopula, de §i, §i cu drept
cuvInt, se prefer par-tile Irina lte, i a-nume lo-
curile situate spre E i N E.
S'ar parea cui-va, la prima iredere, lucru
strania asertiunea cum ea Platoul Cotroce-
nilor §i Platoul Fierestreului, §esul cu alte
cuvinte din dreapta §i cel (tin stanga Dim-
bovitel, formail alta data un singur platoü
neIntrerupt de nici o vale. Tot atat de stra-
nie s'ar 'Area §i afirmatiunea cum ca Gara
Filaret §i Palatul de la Cotroceni se afla
la aceea-§1 Innaltime ca Grit( lina Eliad §i
Greldina Kiselef, saü cu o mica diferinta.
In paguba acestor din urrna doa, localitati. ').
Aceste lucruri, earl pentru geolog nu presintá
nirnic de extraordinar, se explica In modul
urmator :
Sa ne Inchipuirn momentul cand regiunea

1) Bariera Mosilor este situatA maT jos ca Gara Filaret,

cu 2'930, iar distanta dintre aceste puncte este circa 5
kiln., ceea-ce da o inclinatiune de aproape o jumaate de
milimetru e metru. AceastA diferintA este cu totul insen-
sibilà, si face ca terenul dintre GrAdina S-tuluT George
GrAdina Eliad O. se poatA considera ca perfect orizon-
tal. AceastA imprejurare, unitA cu altele, este causa difi-
cileT scurgerl a apelor de ploaie si a stagnatiuniT lor pe
strade i pe maidane, ceea ce constitue o adevèratA cala-
mitate, mai ales in sub-urbiile depArtate de centru.
 11

campiilor tarii erea de curênd formata. Su-

prafata acestei regiuni nu putea ii de cat
plana, sail presinta numai ni§te mid ondula-
tiuni §i avea o slaba inclinatiune In doa di-
rectiuni : una de la N la S §i alta aproape
de la W la E. Muffle, cari se precipitau din
munti §i cari atunci (la finele epocel glaciare)
aveatt un debit mult mai consiclerabil ca cel
actual, ajunse In regiunea campiilor, sapar5,
In sol vai proportionale cu volumul lor, §i
ar fi urmat, In virtutea Inclinatiunii de la N
la S, un drum In linie dreapta, pentru ca sä
ajunga sa se verse In Dunare. Dar, fiind-ca
solul mai presinta §i o alta inclinatiune, §i
a-nurne de la W spre E, rlurile n'ail mai
putut urma calea indicata mai sus, ci una,
a carei directiune a trebuit s'a, fie resultanta
acestor doa Indlinaçiufli, adica o linie diresà,
când spre S, cand spre E ; cu alte cuvinte
o curba cu convexitatea spre W §i cu direc-
tiunea generala de-la N W spre S E. Acestea
Intr'adev.6r §i slnt formele §i directiunile ge-
nerale ale celor mai multe Muni ate Roma-
niei cismilcovene ; iar ale acelora,. cari par
co, fac exceptiune, se pot explica tinênd seama
de impetuositatea cu care cursul de apa se
cobora din munti, de obstacolele ce putea
 12

s5, Intilneasca In mersu-i §i de ondulatiunile

ce putea sa presinte solul In regiunea cam-
piilor.
Un resultat al formel curbe a riurilor este
§i acela ea ambele maluri ale vailor formate
de dlnsele nu sInt de o potriva abrupte ; din
contra, malul concav este abrupt, iar cel con-
vex presinta o clina putin sirntita. !west re-
sultat se datore§te imprejur&rii ca, acolo unde
curgerea se face In linie dreapta, apa manânca
de o potriva ambele maluri, §i profunclimea
rIului este aproape ecualá de la un mal la
altul ; acolo Insa, unde riul presinta sinuosi-
toff, §ioiul (partea cea mai repecle a cursului
de apa) cade mai tot-d'auna perpendicular pe
malul concav, 61 marline& la basà, 61 face sa
devie mai abrupt, §i materialurile luate d'aci
sunt carate mai departe §i depuse pe partea
convex& a rIului, a carui cea mai mare pro-
funclime este la poalele malului abrupt, uncle
dese-ori se forrneaza a§a numitele viltori, earl
slnt destul de periculoase chiar pentru cel
mai buni innotatori.
Trecend acum de la particular la general,
§i o form& curb& nefiind de cat o intinsa si-
nuositate, vedern ca ceea ce se intImpla la
rnalul concav al unei sinuositati, se Intimpla
 13

§i la malul concav al unui WI, a carui forma,

generala este o curb& ; cu alte cuvinte, malul
concav al rIurilor noastre, care este tot de-
o-data §i malul lor drept, este abrupt ; pe
cAnd malul convex, §i In acela-§i timp cel
stAng, presinta o Inclinatiune lina. Mai toate
rlurile RomAniei aü malul lor drept abrupt;
§i In casul nostru, DImbovita, chiar aci In
Bucure§ti, presinta, acest fenomen : malul drept,
attic& Cotrocenii, Spirea, Filaretul, Vacare§tii,
este abrupt, de oare-ce malul stAng al vale'.
DImbovitei nici c5, se poate bine delimita §i
presinta §i o inclinatiune cu totul slaba, dup.&
cum se vede cAnd plecam de pe la Gradina
S-tului George ca sa ajungem la gArla.
ResumAnd dar, afirmarn (lig. 1) c5, §irurile
de maluri abrupte din partea sud-vestica a
ora§ului ereair all& data unite cu platoul de
pe malul drept al Colentinei, ached cu tot tere-
nul coprins Intre apa Colentina §i linia aratata
mai sus ca mal sang al Dimbovitei ; ca DIm-
bovita, sail mai bine un curs de apa pe care-I
voia nurni Pre-Dimbovita, a sapat valea co-
prinsa, Intre Filaret §i S-tul George, dar a
respectat do5, bucati: una pe care se afla da-
da& Mitropolia, §i alta pe care este zidita
M-rea Radu-Voda, ambele aceste Innaltirni iso-
 14

late avênd aceea-si constitutiune geologic& ca

malurile din dreapta si din stânga, si con-
stituind ast-fel niste marturi al vechii conti-
nuit541 a acestor maluri, t i prin urmare a
platourilor ce ele mArginesc.
A treia innhltime ce se mai af15, pe valea
Dimbovitel, nu prea pronuntat& ast5,-01, i pe
care se afl5, zidità Bis. St. Bie din Gorgan,
este o movil5, rtiflcia1á, dup& cum Vice
Odobescu, 9 «un antic gorgan, care a dat nu-
mele sãfl Imprejurirnil, gorgan care a servit
de necropole strävechilor locuitori al mocir-
lelor de pe malul Dimbovitei, s61batici1or cari
r5faciau, acum cAte-va mil de ani, prin stufisul
mlastinei Cismegiului.»

§ 3. Constitutiunea geologicd.
Partea aceea a solulul bucurestean, care n'a
fost ravinat& de marile curgeri de apà, earl
ati urmat dup& depunerea sistemului diluvic,
este constituità In modul urmätor, constitutiune
care, de almintrelea, este In general aceea-si
cu a Regiunii cdnipiilor Tdrii (vei anexa).
Sub un strat (fig. 1) de pdme'nt vegetal,
1) Odobescu. Artele preistorice in RornAnia.
 15

mai mult saü mai putin.gros (In unele locuri

mai de o jum6tate de metru), vine un strat
de loss (vulg. pArnênt galben, care este o ar-
gil& calcaro-nisipoasA, feruginoasà, galbena cu
diferite nuante, earl ajung pInA la roscat si
cu concreriuni margoase, cunoscute vulgar-
mente sub numele de siget). Sub loss urmeazA
un strat de nisip cuartos, micaceü, adeseori
feruginos1) §i mai mult sail mai putin fin. In
fine sub nisip se aflà, §i adesea alterneath cu
dinsul, un strat de pietris compus din frag-
mente de diferite roce §i de diferite mArimi,
In general midi, §i mai mult safi mai putin
rotunjite, §i cunoscut sub numele vulgar de
chisaiet.
') Entusiasmul, ce provocase aniT trecuti descoperirea
apelor minerale de la Vacarestl (apele feruginoase), a fost
efemer ; i nicT nu putea fi alt-fel.
Apa aceea, 13recuin si acelea carT isvoresc din nisipurile
de pre sub diferitele malurT, cum este la Fierestriiti si
chiar la Giurgiu (la Smarda, la Spitalul de pelagrosl etc.,
am vedut in vara anuluT 1886 o apa feruginoasa, care p'aci
erea sa producl in Giurgiu aceea-S1 vilva, pe care a pro-
dus-o in BucurestI apa mineralá de la Vacarest1), nu este
de cat apa, meteorica care, incarcata cu acid carbonic, a
capAtat proprietatea d'a disolva oxidul de fier continut in
nisipul, prin care ea se infiltra. In special, apa feruginoasa
de la VaciirestT, pe langa aceasta origine, inaT provenia si
din apa DimboviteT care, imbiband nisipurile albieT sale,
devenia feruginoasit si se scurgea in vre-o excavatiune.
Aceasta a si facut ca isvoarele de la Vaearestl s sece, in-
data ce s'a adâncit matca DimboviteT.
 16

Cu acest pietri§ se termin& seria stratelor

cari compun sistentul dihtvic, gros aci de
peste 10 metre (1m-4"1 loss, 5m-7 n1 nisip §i
pietri§), format, dup& cum se vecle, la partea
superioard din loss (partea de d'asupra este
In general mai roscat, sub care vine un alt
lOss mai mult galben), iar la partea inferioar&
din diluviit sur (nisip §i sub dInsul pietri§),
§i a§erlat In stratificatiune putin discordant&
pe o argil& vinätä, care nu poate fi de cat o
argilei tertiara.
Aceastà structur& geologic& a solului Bucu-
re§filor se poate vedea In diferitele gropi de
nisip de prin Imprejurul ora§ului, mai ales In
partea lui norclicl in aceste gropi, dupe ce
se desvele§te p&mentul de solul arabil, care
se d& la o parte, se sap& lössul care, curatit
de concretiunile margoase §i amestecat cu putin
nisip, serve la fabricatiunea ceircimidilor §i la
facerea a§ea numitului basalt artificial. Tot
lOssul, mai ales cel de pe v&I, amestecat In parte
cu argila inferioara, serve la fabricatiunea altor
cerarne, cum sint ceireimidile de sobei, olanele
de cofuri, etc. De sub liiss se scoate nisipul
care, curatit de pietri§, serve la constructiuni
de zid&rie, sau, necuratit §i amestect cu pie-
tri§ul inferior, la diverse lucrari de pavare.
 17

In nisipul acestor gropl se gilsesc din cemd

1n ctind resturi de mamifere antediluviane, pe
carI vulgul le crede ca aft apartinut la niste
1iinte omenesti imaginare numite uria0, ji-
dovi, uovaci. Multe din aceste resturI se pot
vedea In Museul de Istoria Natural&
Tot aceea-s1 structurà geologic& s'a putut
constata cu ocasiunea diferitelor stIpAturl exe-
cutate atat In oras, cand pentru rectificarea Dim-
boviteI (in 1881), când pentru canalizare (In
1883) si aducere de ap5. filtratá (In 1888), cat
r.,4 prin Imprejurul orasului. Citez printre aceste
ultime sapAturl perforarea (1865-1870) Pla-
toulul Cotrocenilor, In locul uncle astà-c11 este
reservoriul de apà filtrat5., pentru facerea unul
puf artesian (?), lucrare phrasitâ acum de
mult, pre-cum si talerea mai multor maluri
cu ocasiunea construirii linieI Iterate de junc-
tiune Intre Gara de N i Gara Filaret (1872).
Ast-fel este main! Platouldi Cotrocenilor d'a-
lungul soselei Zinca Goleasca, al cArul material
a servit la facerea, 1n valea DImboviteI, a so-
seleI mentionateI linil iterate, pre-cum si main!
stang al DImbovitel cu ocasiunea construiril
primului pod (de la Gara de N spre Filaret)
al aceleia-s1 Unit

2
 l8

ANEX A.

Thienil meil amic, talentatul profesor de

Istorie Naturalà, §i un viitor savant de prima
ordine, d-1 Sb. Stefanescu, care lucreaziti la
confectionarea Härtii Geologice a Tarii, a a-
juns, sail mat bine ajunsese, la mai ace1ea-0
conclusiuni ca §i mine In privinta regiunilor
geologice, ln earl se poate Imphrti tara. Intr'un
memoria, la care lucreazA In acest moment,
va expune Intr'un mod magistral aceste con-
du sill ni.
Sectiunea represintatà prin figura 1 arattl
structura solului bucuretean de la S W spre
N E.
Sectiunea represMtath prin figura 2 repre-
sinta tot de-o-datà §i structura solului bucu-
re§tean de la N spre S, §i structura geolo-
gica a doa regiuni ale tarii : a regiunii corn-
piilor, care se poate considera ca Incepe ceva
mai sus de Ploe§ti §i se terminh la Fratet;ti,
§i a regiunii luncii Duneirii, care lncepe de
la FrAte§ti §i se termina cu Duna'rea. In a-
ceastà s_ctiune este represintatà numai partea
care lIncepe de la Bucure§ti i se terminh la
Ru§ciuc, In Bulgaria.
In spre N de Bucure§ti, structura geologica
 19

(nu este represintatà In sectiune) este aceeati

ca si in spre S, cu deosebire numal ea, cu
cat ne uream In spre N, lössul lncepe sa de-
vie din ce In ce mai suptire, iar diluviul sur,
care la Bucuresti este represintdt prin nisip si
pietris, pe la Ploiesli este redus numal la pie-
tris, si si acesta difere de cel de la Bucuresti,
pentru-ca este format din fragmente mult mai
marl si se gaseste foarte aproape de suprafata
pknêntului, find acoperit, mai ales spre E de
oras, numal de un strat suptire de o varie-
tate de loss, colorat In negru, pe care geo-
logil rusi o numesc cernozem.
In spre S de Bucuresti, constitutiunea geo-
logicA este cea indicatä In sectiune. La poa-
lele malului, pe care este situat Giurgiul, am
gasit, sub apa Dunárii abatuth cu ocasiunea
siip6ril canalului, In vara anului 1888, un
strat de calcar. Acest calcar este când grosolan,
când compact, destul de fosilifer, si une-ori
margos, de coloare alba si pe alocurea gal-
buiii sail vertilt si foarte resistent. Dupà fo-
silele ce contine, si din care posed mai multe
specii, acest calcar se poate atribui jurasi-
cului superior §i este sinchron cu calcarul
de la Cerna-Vodd, oras situat pe malul drept
al Dunaril si mai la vale de Giurgiu.
 20

Nu sty(' pina uncle se Intinde acest calcar

sub solul Romilniel ; si, dupa cate shit, el nu
s'a mai gasit nicairea In all& parte pe malul
stang al Dunarli, de si exist& In Carpatil nostri
un calcar jurasic, care Ins& difere de cel de
la Giurgiu si Cerna-Voda. Directiunea general&
a stratelor carI compun solul Romaniei, si
existenta acestdi calcar la Giurgiu, ar Insemna
o continuitate si In aceasta parte a tali!, a
stratelor din Romania cu cele din Dobrogea,
Bulgaria si Serbia, daca am admite ca Impre-
jurarile locale pot sä influenteze OM Intr'atat,,
In cat sa faca sa difere Mat de mult calcand
jurasic din Carpati de cel din Dobrogea. Ori-
cum ar fi, existenta acestdi calcar jurasic la
Giurgiu demonstra continuitatea de odinioar&
a stratelor, carI compun tarile de dincoace-
si de dincolo de Dunare, strate pe car! apa
Pre-Dundril le a ros, pentru ca sa-s1 sape-
albia, urmand o probabil& excavatiune cau-
sat& printr'o falie posterioara depuneriI jurasi-
culdi superior.
Trebue s& mai adaog aci ca, despre struc-
tura geologica a regiuniI dintre Ploestl si Giur-
giu s'a ocupat D-1 prof. Gr. Stefanescu Inca.
de mult. (Vecli Rev. stiint. An. IV p. 277).
 21

§ 4. Clima.
Bucurestii, neflind addpostit nici de &parte
nicI de aproape, mal de nimic, atat spre rë-
sárit, cat si spre apus, este Itisat in voia Cri-
vgalui si a Austrului,1) carI i unul si altul
Ant foarte furiosi. Din lmprejurarea aceasta,
-unit& cu allele, resultà c Bucurestil are o
climä variabild, sau, dupa cum se mai clice,
continentald.
Las s5. vorbeasca despre clima Bucurestilor,
si In general despre a Intregii Tall, de si cam
iperbolic, agera pana a MI C. Boliac :
«Tara romAneascA a fost tot-d'a-una o tarà
ce a diferit de toate cele-l-alte tarI din lume.
Intre Orient si Occident, IMO marea cea mai
capritioasâ, 11:Are muntil ceI mai variatI, In-
conjuratd de fluviul cel mai impetuos i bras-
data de atiltea OM, fie-care en deosebit ca-
racter, ni-a facut i ci-a pastrat o climA schim-
batoare dar proprie, care nu se aseam'anä cu

3) Cele-l-alte venturi sin t Munteanul i Baltdreful. Cand

bate acesta din urmä, se dice ca o sA urmeze o srácio
in larit ; de undo i adagint roiminesc :
Cdnd bate Bratifirefu,
Ia-fl toiagu i theulefu.
 22

nici a unei alte t'ari : da geruri ln Iu lie si na-

buseli In Ghenarie ; cand o hum& de Siberia,
când o iarn5. de Italia ; d'a ro6 toamna si
brumâ prina-vara ; child ploa cu lunele p1n5,
si broaste si pesti, cand usuc5, apoi pAmantul
pinà sub raddcinele plantelor ; naste vijelii tur-
bate si cutremure mari, cari dAram5. cradirile ;
suflä tot Intr'un timp si cu austrul si cu cri-
vètul si bate lumea cu pietre ca pumnul din
chiar senin.»
Observatiuni meteorologice ail lnceput a se
face In Bucuresti de mai multi ani (primele
observatiuni dateaza de la 1857 ') ; Insa, fie
Ca aa fost facute inteun mod nesistematic si
dese-ori Intrerupt, fie din alte cause, nu avem
cea ce se numeste caracteristicele climei bu-
curestene. Ca niste bune observatiuni meteo-
rologice putem cita pe cele facute la Scoala
de Agricultura de la Fierëstrèil ; Insà, un ade-
vërat Observatoria meteorologic nu s'a inflintat
de cat la anul 1884 sub inteligenta si neo-
bosita directiune a D-lui St. IIepites.
Numèrul anilor de child se fac observatiuni
sistematice find prea mic, pentru ca dintr'ên-
sele sa deducem caracteristicele climel bucu-

1) Ilepites. An. Inst. meteor.

 23

restene, m6 multumese a transcriie aci, dupa

Analele Institutului meteorologic, resumatele
observatiunilor pe anii 1885 si 1886.

Ternperatura aerulul.
18 5 1886
Mijlocia observatiunilor orare 100,35 100,41
8 +14+20 Mn
Mijlocia din 4
. . 9,7 9,8.
Max.+ Min.
» »
2
11,0
. . 10,6
» » maximelor . . . 17,1 16,1
» » minimelor. . . . 4,7 5,1
130 August . . 36,5
Cea mai mare
I 3 Iuniii si 27 Iulia 33,0
Cea mai mica
(14 Decembre. 22,5
15 Ianuarie . . 11,6
Diferinta extremelor absolute . 59,0 44,6
Variatiuneall8 0-bre/ I 27,7123,2
maxima 851 4,5 I
in timpul 1 6 N-bre/" I +13,0
21,0
unei dile 8,0 I I

Temperat mijlocie 131 August 26,0

diurna cea mai mare127 lung . 26,5
Temperat mijlocie 111 Ian. 14,5
cea mai mica 15 Far. 5,8
 24

1885 1886
Diferinta intre mijlociile dim ne
extreme 40,5 32,3
Mijlocia iernei +2,1 --1,7
» primaveril 11,0 9,0
» verii 21,0 20,5
» toamnei 12,0 11,1
pile cu 1nghiet total sail de iarna . 36 9
» » » partial 71 101
» fail Inghiet . . . . . . 258 255
D de varii 127 117
Primul 1nghiet 1 Noem. 29 Aug.
Cel din urairt inghiet . 1 Aprilie 7 Maiil

Temperatura soluluT.
Adineime de 0',30.
8+14 £ 20
Mijlocia dedusa din 3
. 11,6 11,3
Itiliil . . . . 25,1
Cea mai mare 123
128 Iuliil . . . . 25,2
Cea mai mica 125 si 30 Ianuarie -
,. . 2,3
I 28 Fehr. si 2 artie 0 ,1
Diferinta extremelor 27,4 25,1
Mijlocia iernei 0,1 2,2
» primilverii . . . . . 10,9 8,8
» verii 21,9 21,6
» toamnei . . . . . . . 13,0 12,3
 25

Adincime de 1,20.
1885 1886
84-14+20
Mijlocia declus6 din . . 11,7 11,4
Cea mai mare
112 si 18 August. . 19,6 _
20 Aug. pin5, la 4 Sept 19,2
.
Cea mai mica123
125 si 30 Ianuarie . 2,9
si 24 Martie . .
Diferinta extremelor 16,7
- 3,4
15,8
Mijlocia iernei 46 6,6
» prim'averii 7,9 6,9
» verii 17,9 17,4
» toamnel 15,4 15,1

Umegeala aerula
Tensiunca vaporilor de apg. (in milimetre).

Mijlocia observatiunilor orare . . 7,9 7,8

8+141-2n
D dill 8,0 8,1
3
_
Cea mai mare130
August .
126 Iulie
114 Decembre
.

. .
- -
22,9

0,6
24,0
Cea mai mica
...

Februarie . -- 1,4
Diferinta extremelor absolute . . 22,3 22,6
Mijlocia maximelor 9,5 9,4
» minimelor 6,5 6,2
D dedusá din extreme . 8,0 7,8
 26

1865 1886
Diferinta extremelor mijlocii . 3,0 3,2
Mijlocia iernei 3,6 3,7
» primäverii 6,9 6,8
» verii 12,5 12,4
D toamnei 8,7 7,4

Umedealä relativi (procent).

Mijlocia observatiunilor orare . . 76 74
8 14+20
» din 3
73 73
Cea mai mare 100 100
Cea mai mica t
. 20 Ianuarie. . . . 25
4 Aprilie . . . . 26
Diferinta extremelor absolute . . 75 74
Mijlocia maximelor 88 89
» minimelor 57 59
» declusá din extreme . . . 73 74
Diferinta extremelor mijlocii . . . 31 30
Mijlocia iernei 84 87
» prinfaverii 69 75
» verii 68 71
» toamnei 81 73

Ploaie (in milimetre).

Totalul anului 647,3 745,3

 27

1885 1886
(31 . 57,3
Maximum Inteo
9 Iuniü . 60,5
Durata ploii in ore si minute . 547,45 743,30
Totalul In timpul iernei . . 82,7 143,9
» primAveril . 112,7 165,0
veril . . . 255,7 292,4
toamnei . . 158,0 153,6
pile de ploaie coprinc,Iêncl ile1e cu
zApaclà, grindina, i mkariche . 112 109
pile de zapada, 25 25
» 6 grindira, mázAriche . . . 6 8
pin& la 26
Cel mai mare nurn6r117
Noembre . . 10
de clile consecutive 27 Ian. Oa, la
de ploaie 8 Febr. . . 13

Evaporatiunea apeI (in milimetre).

Totalul anului 352,2 325,4

Maximum In 130 Aprilie . . 3,3
timpul unei oile I 21 Maiti . . . 3,3
Totalul In timpul iernei . . . 17,4 18,9
prim&verii . 120,5 94,7
» verii . . . 151,0 123,6
A toamnel . . 62,0 85,0
 28

Presiunea atrnosferia (in milimetre).

1885 1886
Mijlocia observatiunilor orare . 754,1 754,08
s+ 144 20
» declusa din . 754,0 754,08
la 2 Ian. pe u3n vent
Cea mai 1 tare de la N E . . 774,4 _
mare lasl9Fdeebr. pe un vent
slab de la EN E . . 776,6
la 15 Maiii pe un vent
Cea mai slab de la E N E . . 739,0 ---
mica Ila 4 Martie pe un vent
i slab de la E N E . . 733,3
Diferinta extrernelor . . . . 35,4 43,3
Mijlocia maximelor 756,0 756,54
» minimelor 752,1 752,17
0 variatiunilor diurna . 3,9 3,37
Cea mai mare 27 Decembre . 15,4 --
variat. diurnal 3 Martie . . . 12,6
Mijlocia iernei 757,5 756,24
» primaverii . . . 755,9 754,83
» verii 755,7 750,62
0 toamnei 754,8 756,57

Ve ntu 1.

Directiunea dominant& . . . . ENE ENE

 29

1885 1886
Iutea la mijlocie In metri pe secundà 3,9 3,9
Cea mai mareJ19 Ianuarie . . . 24,0
iutea15, 117 Martie . . . . 18,3
Mijlocia maxirnelor iutelei . . . 7,1 7,0
D minimelor » . . . 1,4 1,4
n variatiunilor zilnice . . 5,7 5,6

Heliograful (in ore si decimi).

Totalul straluciriiI42
soarelui In timpul
la 0/0. 1895,8 -
celor 4444'3
de di, adica.ore145 la 0/0. 1979,5
t
Maximum de str5,- 16 Tung . . 13,8
lucire In timpul
unei dile 23 si 25 Iuniti 13,8
Totalul straluc. In timpul iernei 93,71) 141,4
n D » prim5Nerii . 552,4 473,3
» D D veril . . . 795,5 805,9
D D » toamnel . . 400,6 520,2

Nebulositate i fenomene diverse.

Mijlocia nebulositalii 6,0 5,6

1) NurnaT pentru Tanuarie i Februarie.

 30

1885 1886

pile senine . 52 66
» putin noroase 59 65
» noroase 80 78
»
»
O
foarte noroase
acoperite ..
cu roa
... .. .
67
106
108
53
108
102
D cu bruma 33 57
» cu chicituA 18 6
» cu ceata 43 37
D cu furtuna ') 39 31
D cu fulgere de caldura . . 7
26 Martie la 20 "e ci 50m. ci
t 2. : I
2
= d 13 Noembre la 22 ore ci 52m.
12 Ianuarie la 8 °r° ci 34m. cil
2
a- 4 122 Februarie la 15 're ci 40m- i

§ 5. Flora.
Flora circumbucurecteana este flora regiu-
nii ctimpiilor, flora ci regiune atat de bine
caracterisate de neobositul nostru botanist,
distinsul profesor de botanica, D-1 Dr. D.

1) Fr. orage, germ. Genritter, off-ce agitatiune a atmo-

sfereT insotitil de fenomene electrice.
 3 I.

Brandza, In cliscursul D-sale eDespre Vegeta-

tiunea Romaniei §i Exploratoril an ')
Padurile de tufei, de tafan, de ftejar (di-
ferite specii de Quercus : Q. pedssculata, Q.
pubescens, Q. Cerris) amestecate cu Carpen,
(Carpinss Betulus), Frasin (Fraxinus ex-
celsior), Jugastru (Acer campestre), Artar
(Acer platanoides), Gladif (Acer tataricum),
Ulm (Ulmus campestris), Per selbatic (Py-
rus conmunis),Mer pdduret (Pyrus acerba)
etc., call chiar acum patru-cleci de ani se ti-
neail lant In toate clirectiunile, ail Inceput acum
s'a dispara mai cu totul, In marea pagubA a
agriculturil §i a salubritatil, nelasand de cat
pe idi, pe colea, cate-va petice de locuri MI-
padurite, semne ale vechii splendori a acestei
mandre podoabe a pamêntulul.
Ail Inceput asemenea sa dispara §i cran-

1) Am consultat citata lucrare precurn si Prodromul floret

románe si Vegetatiunea Dobrogei de acela-S1 autor. Lu-
crarea de fair' netlind o monogratie a Flora circumbucu-
reftene, nu dad aci de cat un num6r foarte restrins de
plante ; cu altA ocasiune void publica o lucrare maI corn-
plecti, materialul adunat si determinat de D-1 Dr. Brandza,
fiind aproape gata. Ace1a-s1 lucru pot sa-1 dic si despre
Fauna circumbucuresteanA, mg ales in ceea-ce priveste
Moluscele; din nenorocire insA n'am putut pinA acum sit
flu ajutat de un Zoologist inv6tat., .. pre-cum am fost ajutat
de un invelat Botanist.
 32

gurile i hagiurile, earl ereati formate In cea

mai mare parte (§i cari mai contin §i acum
aceleall plante, pe unde se mai gAsesc ase-
menea locuri) de corni (Cornus mas), sein-
geri (Cornus sainguinea), sod/ (Sambucus
nigra), câlin (Viburnum Opulus), porum-
bari (Prunus spinosa), paducei (Crataegus
Oxyacantha, C. monogyna) etc. §i a caror dis-
paritiune 1111 causeaz& o prea mare pagubk
ci din contra aduce folos ; cad toate aceste
locuri, curAtite acum de ni§te tufAri§uri, nu
prea produckoare §i date agriculturii, fac ca
Bucure§til sA fie Inconjurat prim&-vara de un
frumos braii verde, pe care vara-1 transform&
In valuri auril de cereale.
Pe lacurile formate de apa Colentinei §i
situate In partea estic& a ora§u1ui, cresc o
multirne de plante acuatice printre cari voifl
mentiona pe cele mai comune : Nuphar lu-
tetm, Nymphaea alba, Potamogeton lucens,
Hydrocharis morsus ranae, Sag ittaria sa-
g ittaefolia, Lemna trisulca, L. polyrrhiza,
L. minor, Iris pseudo-acorus, Marsilea qua-
drifolia, Euphorbia palustris, Mentha aqua-
tica, Ranunculus sceleratu,s, Veronica Bec-
cabumga, V. Anagallis, Myosotis palustris,
Phragmites communis, Bidens cernua, B.
 33

tripartita, Gratiola officinalis. Voiii cita a-

semenea cate-va din plantele arborescente, earl
cresc In aceleati localiati, pre-cum si prin
locurile urnede ale Dimbovitei si situate de
partea vestich a orasului : diferite specii de
salcie (Salix fragilis, S. alba, S. triandra,
S. aurita §i mai mult cultivata S. babylo-
nica) §i mai multi plopi, ca Populus alba,
P. tremula,
Locurile necultivate, cari serv de pAsune
numeroaselor turme de di, ce in fie-care prima-
varä yin din judetele Vldsca i Teleorman,
spre a alirnenta populatiunea de jos a Bucu-
restilor cu un lapte nu din cele mai bune,
cu o branzil, ce se consuma proaspata sub
numele de cas, pre-cum si locurile cultivate,
viile 1), gradinile, liveclile (le fên, phdurile pi
locurile umede i bhltoase, sInt acoperite de
o multime de alte plante, cari represinta ode
mai multe familii ale reguului vegetal, §i
dintre cari voiu enumera aci numai pe cele
mai comune, Incepênd cu cele inferioare :

1) Viile de prin imprejurul Bucurestilor aC fost pin acum

cru(ate de teribila insectA Phyloxera vastatrix, de si inc.&
din 1887 ea s'a ivit in centrul orasula unde a distrus cAte-va
vite din grAdina D-lu'l Dr. Paul Petrini.
3
 34

A cotiledonate :

Alge : Conferva canalicularis, C. reticulata,

C. bullosa, Ulva intestinalis.
Ciuperci: Uredo carbo, U. caries, Lyco-
perdon bovista, Peziza rubra, Agaricus cam-
pestris, Phallus impudicus.
Marsileacee : Salvinia natans.
Muschi: Hypnum striatum, Fumaria hy-
grometrica.
Equisetacee Equisetum arvense, E. pa-
lustre.

Monocotiledonate :

Graminee : Lolium italicum, L. perenne,

Triticum villosum, T. repens, Bromus secali-
nus, Dactylis glomerata, Glyceria aquatica, G.
spectabilis, G. fluitans, Poa trivialis, P. bul-
bosa, P. annua, Melica uniflora, Koeleria cri-
stata, Stipa capillata, Calamagrostis Epigeios,
Leersia oryzoides, Agrostis stolonifera, Cyno-
don Dactylon, Phleum pratense, Alopecurus
fulvus, Setaria verticillata, S. glauca, Sorghum
halepense.
Cyperacee: Carex Pseudo-Cyperus, C. Seine-
 35

hell, C. muricata, C. vulpina, Scirpus mari

timus, S. lacustris, Cyperus glomeratus.
Juncacee : Juncus compressus, J. glaucus.
Tifacee : Sparganum ramosum, Typha la-
tifolia.
Aracee : Calla palustris, Arum orientale.
Orchidacee : Orchis incarnata, 0. palustris.
Amaril idacee : Galanthus nivalis, Leuco-
jum vernum.
Iridacee: Gladiolus imbricatus, Crocus moe-
siacus, Iris germanica (cultivat).
Liliacee : Polygonatum latifolium, Conval-
laria majalis, Asparagus tenuifolius, A. offici-
nabs, Muscari racemosum, M. comosum, Al-
lium Scordoprasum, A. rotundum, Scilla bifolia,
Gagea lutea, Ornithogalum umbellatum, 0. py-
renaicum, Lilium Martagon.
Colchicacee : Colchicum au tomnale.
Butomacee : Butomus umbellatus.
Alismacee : Alisma Plantago.

Dicotiledonate :

Polygonacee : Polygonum aviculare, P. Per-

sicaria, P. Convolvulus, Rumex Acetosa, R.
crispus, R. conglomeratus.
Salsolacee : Amaranthus caudatus, A. san-
 36

guineus, A. retroflexus, Atriplex rosea, Che-

nopodium glaucum, Ch. album, Ch. hybridum.
Plantaginacee : Plantago lanceolata, P.
media.
Primulacee : Androsace elongata, Anagal-
lis arvensis, Lysimachia Nummularia.
Labiacee : Ajuga reptans, A. genevensis,
Prunella vulgaris, Leonurus Cardiaca, Ballota
nigra, Stachys recta, S. annua, S. germanica,
Lamium purpureum, L. maculatum, L. am-
plexicaule, Glechoma hederacea, Thymus Ser-
pyllum, Teucrium Chamaedrys, Origanum vul-
gave, Salvia verticillata, S. sylvestris, S. pra-
tensis, S. Aethiopis, Mentha Pulegium, I. syl-
vestris.
Verbenacee : Verbena officinalis.
Boraginacee : Myosotis sparsiflora, M. in
termedia, M. hispida, Lithospermum purpureo-
coeruleum, L. arvense, Pulmonaria mollis, E-
chium vulgare, Cerinthe minor, Symphyturn
officinale, Anchusa ochroleuca, A. officina-
lis, Cynoglossum officinale, Echinospermum
Lappula, Asperugo procumbens, Heliotropium
europaeum.
Convolvulacee : Cuscuta europaea, Convol-
vulus arvensis, C. sepium.
Apocinacee: Vinca minor, V. berbacea.
 37

Scrofulariacee : Melampyrum arvense, Rhi

nanthus major, Veronica hedertefolia, V. polita,
V. triphyllos, V. arvensis, V. multifida, V. pro-
strata, V. Chamaedrys, Linaria vulgaris, L. ge-
nistnefolia, Verbascum phceniceum, V. Blattaria,
V. phlomoides.
Solanacee : Datura Strammonium, Hyos-
cyamus niger, Physalis Alkekengi, Solanum
Dulcamara, S. nigrum, S. villosum, Lycium
barbarum.
Oleacee : Syringa vulgaris (cultivat), Ligu-
strum vulgare.
Ambrosiacee: Xanthium spinosum, X. stru-
marium.
Sinanteree : IIieracium praealtum, II. Pilo-
sella, Crepis biennis, Lactuca Scariola, L. vi-
rosa, Sonchus palustris, Taraxacum officinalé,
Tragopogon pratense, T. majus, Leontodon
hastilis, Cichorium Intybus, Xeranthemum an-
nuum, Centaurea Calcitrapa, C. maculosa, C.
Scabiosa, C. Cyanus, Lappa major, Onopordon
Acanthium, Carduus nutans, C. acanthoides,
Cirsium arvense, Calendula arvensis, Senecio
erucEefolius, S. vulgaris, Pyrethrum Parthe-
nium, P. corymbosum, Leucanthemum vulgare,
Matricaria inodora, M. Chamomilla, Anthemis
Cotula, A. arvensis, A. austriaca, A. tinctoria
 38

Achillea Neilreichii, A. setacea, A. Millefolium,

Artemisia vulgaris, A. austriaca, A. Absinthium,
A. campestris, Pulicaria vulgaris, Inula bri-
tanica.
Dipsacee: Scabiosa ochroleuca, Knautia a-
trorubens, Cephalaria transsylvanica, Dipsacus
laciniatus, D. sylvestris.
Valerianacee : Valeniarella olitoria, Vale-
riana offlcinalis.
Rubiacee : Galium verum, G. rubioides, G.
palustre, G. Aparine, G. Cruciata, Asperula hu-
mifusa, A. Aparine, A. cynanchica, A. taurina.
Caprifoliacee : Sambucus Ebulus, Adoxa.
M oschatellina.
Umbelifere : IIedera IIelix, Conium macu-
latum, Chaerophyllum bulbosum, Ch. temulum,
Ahthriscus Cerefoliurn, Torilis helvetica, T. An-
thriscus, Caucalis daucoides, Daucus Carota,
Orlaya grandiflora, Torclyliurn maximum, Pas-
tinanca edulis, Anethum graveolens, Peuce-
danum Cabraei, Angelica sylvestris, Levisticurn
officinale, Oenanthe Phellandrium, Falcaria Ri-
vini, Eryngium campestre, E. planum.
Onagrariacee : Hippuris vulgaris, Epilo-
bium parviflorurn.
Ulmacee : IIumulus Lupulus.
 39

Celastracee: Evonymus verrucosus, E. vul-

garis.
Polygalacee : Polygala vulgaris.
Paronychiacee : Scleranthus annuus, Her-
niaria incana, II. glabra.
Portulacacee: Portulaca oleracea.
Cariofilacee : Arenaria serpyhfolia, A. lep-
toclados, Cerastium brachypetalum, C. glome-
ratum, Dianthus Carthusianorum, Gypsophila
muralis, Saponaria officinalis, Silene dichotoma,
S. Otites, S. densiflora, Lychnis vespertina, L.
Mos cuculi, L. viscaria, Agrostemma Githago.
Linacee : Linum austriacum, L. hirsutum.
Geraniacee : Erodium cicutarium, Gera-
nium pusillum, G. divaricatum, G. phaeum, G.
sanguineum.
Euforbiacee: Euphorbia Lathyris, E. gla-
reosa, E. Cyparissias, E. virgata, E. platy-
phyllos.
Malvacee : Abutilon Avicenae, IIibiscus Tr--
onum, Althaea ofi icinalis, Malva rotundifolia,
M. sylvestris.
Gentianee: Limnanthemum nymphoides, E-
rythraea Centaurium.
Hypericacee : Hypericum perforatum.
Violacee : Viola tricolor, V. hirta, V. alba,
V. odorata, V. canina.
 90

Resedacee: Reseda lutea.

Crucifere : Capsella Bursa pastoris, Lepi-
dium Draba, L. campestre, L. ruderale, Thlaspi
arvense, Camelina sativa, Cochlearia Armo-
racia, Draba verna, Alyssum calycinum, A. in-
canum, Bunias orientalis, Brassica Sinapis, B.
Rapa, IIesperis tristis, Erysimum canescens,
Turritis glabra, Nasturtium sylvestre, N. am-
phibium, N. austriacum, N. officinale.
Papaveracee : Furnaria Vaillantii, Corydalis
cava, Chelidonium majus, Glaucium phoeni-
ceurn, Papaver dubkm-i, Papaver Rhoeas.
Crassulacee : Sempervivum tectorum, Se-
dum acre, S. maximum.
Urticaccee : Urtica urens, U. dioica.
Papilionacee: Cytisus austriacus, Melilotus
coerulea, M. arvensis, M. alba, Medicago fal-
cata, M. sativa, Trifolium pratense, 1'. repens,
T. pannonicum, Lotus corniculatus, Astragalus
glycyphyllos, Robinia Sseudo-Acacia, Galega
officinalis, Lathyrus niger, L. pratensis, L. tu-
berosus, L. latifolius, Vicia tenuifolia, V. ser-
ratifolia, V. sepium, V. sordida.
Rosacee : Spiraea Filipendula, Geum urba-
num, Rubus agrestis, Rubus fructicosus, Po-
tentilla reptans, P. argentea, Fragaria collina,
Sanguisorba muricata, Agrimonia Eupatoria,
 41

Rosa arvensis, It. gallica, R centifolia, Rosa

canina:
Ranunculacee : Clematis Vitalba, Anemone
Adonis, A. astivalis, A. autonalis, A. ranun-
culoides, A. nernorosa, A. vernalis, Myosurus
minirnus, Ranunculus Ficaria, R. orthoceras,
R lateriflorus, R. arvensis, R. repens, R. acris,
R auricomus, R. aquatilis, Delphinium Ajacis,
D. consolida, Trollius palustris, Isopyrum tha-
lictroides, Nigella arvensis.

§ 6. Fauna.

-Fauna circumbucuresteana, ca si fauna In-

tregel tari, este foarte r6i1 cunoscuta, Melt-
rile speciale In aceasta directiune lipsindu-ne
cu totul. Cu toate acestea, pentru a da o idee
despre aceasta fauna si pentru a pune, ca sa
clic asea, niste jaloane cu totul departate unele
de altele, von' mentiona aci trei categoril de
animale: a) animale domestice, b) animale cari
se vècl In Bucuresti In mod accidental, c) a-
nimale sëlbatice, a caror existenta locuitorii
Bucurestilor o pot constata cu mai multa sail
mai putina, facilitate.
Anhnalele domestice, cari dupa Isidore
 42

Geofroy Sainte-IIilaire, nu trec In toaa lurnea

peste 47 de specii, shit la noi urmAtoarele :
C5Inele (Canis familiaris), 1 anirnale auxi-
Pisica (Fells catus familiaris) 1 liare.
Iepurele de casä (Lepus cuniculus), anim. ali-
mentar si industrial.
Porcul (Sus scropha), anim. alimentar.
Calul (Equus caballus), lanhn. auxiliare si in-
Mhgarul (Equus asinus),1 dustriale.
Capra (Capra hircus),1anirn. alimentare si in-
Oaea (Ovis aries), 1 dustriale.
Boul (Bos taurus), lanim. auxiliare , alimen-
Bivolul (Bos bubalus), I tare si industriale.
Canarul (Fringilla canaria), anim. accesor.
Porumbielul (descendent al lui Columba Livia),
anim. alimentar.
Gugustucul (Turtur ), anirn. accesor.
Galina (Gallus domesticus), 1 anim.
.
ahmentare.
Curca (Meleagris gallopavo),1
PAunul (Pavo cristatus), anirn. accesor.
I3ibilica (Numida meleagris), I anim. alimen-
Rata (Anas boschas dornestica), I tare.
Gasca (Anser domesticus), anim. alimentar si
industrial.
Califarul (Anas rutila),1 .
amm. accesoare.
Lebada (Cygnus olor),1
 43

Giindacul de matase (Bombyx mori), anim. in-

dustrial.
Albina (Apis mellifica), anim. alimentar si in-
dustrial.
Afar& de aceste animale domestice, earl
toate sInt folositoare omului din diferite pundte
de vedere, mai citám pe unele, cari se pot
vedea Inteun mod accidental si a-nume :
Lupii (Canis lupus) cari, sail isolati sail. In
haltacuri, mai ales In timpul iernelor grele,
viziteazá partile märginase ale orasului, al ca-
ror locuitori, de si rare-ori suferà pagube se-
rioase din partea lor, tot-d'a-una &is& r6man
Ingroziti de fioroasele lor urlete ;
Cerbil (Cervus elaphus) Si Ceiprioarele (C.
capreolus), cari traiesc Irnblânclite prin curtile
celor avutl si car!, prin eleganta corpului lor,
Impodobesc parcurile amatorilor ;
Vulturil de diferite specii, Cocoril (Grus
cinerea), Petunii, Papagalii (Psittacus ery-
thacus si alte specii), Canarii, Privighietoa-,
rile (Philomela luscinia) etc. cari asemenea se
tin prin curtl sail prin colivii si desfateazá
ochiul si urechea multora ;
chrdurile de Dropil (Otis tarda), carl se
ratäcesc In sborul lor pe d'asupra orasului si
fac desperarea vênatorilor ;
 44

dirdurile de Cocori, ale caror siruri In forma

de unghia fac admiratiunea copiilor prima-
vara i toamna ;
Gra urii, (Sturnus vulgaris) cari, Ingrama-
diti In stoluri marl si pline, se tin dupa ci-
redile de vite, si amintesc credinciosului, prin
sborul lor furtunos, cum spiritele nenorocite
slut purtate fara repaos de suflarea vijeliilor
infernale ; )
stolurile de Rate sNbatice (Anas boschas,
A. stropera), al caror sbor repede si suerator
ne aminteste sborul primejdios al unei nave
pe o mare Infurtunata.
Anima lele selbatice, 2) caul traiesc Impre-
jurul Bucurestilor i chiar, multe dintr'ensele
In oras, sint foarte numeroase. insemnez aci
pe uncle dintr'Insele Incepond cu cele mai in-
ferioare :
Dintre Protozoare: Microbii3) unei multimi
de maladii, cum sint eel aflati In :
) Dante. Div. Comedia. In Odobescu, Wicao-merarrotk.
5) Pentru a da o idee despre imperfectiunea listeI ur-
mittoare, a eilreia schitA nu este aproape alt-ceva de cat
enumeratiunea intervertita a unor animale mentionate de
D-1 Sb. StetTineseu in Zoologia sa, hill permit a spune ( ft
num6rul speciilor animate cunoscute in toatii lumea este
de vre-o 430000, din earl 360000 insecte, 6000 paseri, 6000
pestl, 1300 reptile, 4000 mamifere.
3) Am aetlat Microbil aci conform cu usul general. As-
 45

Pneumonic, In care s'a Osit aproape con-

stant microbul lui Friinckel, dese-ori asociat
cu alte bacteril cari aft dat nastere la feno-
mene secundare,
Tuberculosa, In care mai tot-d'a-una a e-
xistat bacilul lui Koch Insotit de stafilococi,
streptococi, tetrageni, bacterff saprogene,
Difterie, In care se gaseste bacilul lui Löf-
fler cu caracterele sale speciale si Insotite tot-
d'a-una de streptococcus,
Variolei, In care dese-ori s'ait gAsit strep-
tococi si une-ori stafilococi,
Scarlatina ci manifestilrile el, In earl pre-
domin6 streptococii,
Endocarditele vegetante, ln cari s'au gttsit
microbii rotunji (streptococi si stafilococi) si
une-ori un proteil,
.211-orvd, 'in care s'ail gdsit bacilli cunoscuti
al acestei boale, cu particularitatea semnalatã
de profesorul Babe§ c'd ei sint mai virulenti
ca in alte pri,
ta-qt prin microbi intelegem nu niste parasite animate, ci,
saii fiinte vegetate carI apartin claseI Ciupercilor numite
Schizomicete, sad niste fiinte carI ar fi intermediare intre
animate si vegetate si pe earl llaeckel le numeste .Protiste.
Date le relative la Micro lif se datoresc amabilitAtiI savan-
tuluT profesor de la Institutul de patologie si bacteriologic,
d-1 Dr. Babes.
 46

Osteo-mielitd, lin care exista tot-d'a-una Sta-

filococcus aureus,
Pustu la m al ignet (charbon), ln care tot-
d'a-una s'a discernat presinta bacilului An-
thrac is,
Septicemii. Pe langh alte bacteril ce-si au
importanta lor, D-rul Babes a atras atentiunea
lumel Invotate asupra rolulul pe care-1 joaca
bacteriile saprogene In aceste boale ; tot de-
o-data a aratat ea streptococii une-orl pot
produce niste forme speciale de septicemii
num ite e»wra g ice.
Leprei. In diferitele forme ale acestel boale,
destul de r6spandit'd la noi, s'ail gasit bacilli
descrisl antaia oara de Hansen.
In inflamatiunile seroaselor, ca Per itonita,
Pleurita, Pericardita etc., dese-ori s'ail gasit
diplococii hit Franckel si une-ori microbi ro-
tunji.
In privinta examenuldi bacteriologic al apel
de Dlmbovita, s'a studiat apa la intrarea el
In oras (Caramidarii de sus, A), la mijlocul
orasului (punct ce ar corespunde cu locul din
fata Institutuldi de Bacteriologic, B) si in fine
la iesirea el din oras (Abator, C). latà pe
scurt resultatele obtinute :
 47

Bacterii I
saprogenel
1

1
bacteriilIr
4)

po ctm. C.

patogene
Nurnërul

Bacteril
Locali-
2

tatea
c, cs
LUNELE
4 Is

Ianuarie si
A 2000 15 multe
B 2268 10 multe
Februarie
C 29295 2 21 f. multe

A 1701 15 55
Martie B 2676 1 20 56
C 44863 2 38 368

A 1002 1 12 35
Aprilie si
B 3009 1 17 48
Maia
C 23836 1 25 156

In privinta bacteriilor patogene gasite In

apa Dimbovitei nu putem clice de cat ca ele
nu apartin vre-unei spete cunoscute ca febra
tifoida etc. ; dar sint bacterii nol ce produc
moartea cu fenomene septice la animale.
Dintre Molusce : Scoici §i Meld §i a-nume,
Unio pictorum? (care se gaseste fosilisata
1n aluviuniI DimboviteI, dar pe care n'am ga-
sit-o vie In acest ria), Unio elongata (ase-
menea), Pisidium amnicum, (asemenea), A-
 48

nodonta cygnea apa ColentineI), .Ano-

(In
donta ponderosa (asemenea), dintre Lame li-
branchiate ; Paludina vivipara, Planorbis
corneus, P. nitidus, Limnaea glutinosa, L.
palustris, L. cornea, Helix ericetorum, H.
austriaca, H po»tatia, Limax agrestis, L.
maximus dintre Gasteropode (vegi anexa I).
Dintre ViermI : Rima (Lumbricus agricola),
Lipitoarea (Hirudo medicinalis), Trichina (Tri-
china spiralis), Limbricul (Ascaris lumbricoi-
des), Panglica (Taenia solium).
Dintre Artropode : Crustaceul Rae (As-
tacus fluviatilis) ; Arachnidele Paiayin de casa.
(Tenegaria domestica), Paiajanul (Phalangium
opilio), arachnidele producötoare de rule, ca
Sarcoptes, (la om, cal, pore, caine, gaina), Der-
matodectes (la cal, bol, oi), Symbiotes (la boi,
cai) ; Insectele Coropinita (Gryllotalpa vul-
garis), Greerul de camp (Gryllus campestris),
Greerul de Casa (G. domesticus), Lacustele
verch i r(01 (Locusta viridissima, L. Stri-
dulum), Calugarita (Mantis religiosa), Libarca
(Periplaneta orientalis), Urechelnita (Forficula
auricularia), Leul furnicelor (Myrmeleo formi-
cularis), Efemera (Ephemera vulgata), Calul
Dracului (Lestes sponsa), Paduchele de cap
(Pediculus capitis), Paduchele de haine (P. yes-
 49

timenti), Paduchele lat (Phthirius inguinalis),

Päduchele de lemn (Acanthia lectularia), Pu-
recele (Pulex irritans), Musca de casA (Musca
domestica), Musca de came (M. vomitoria),
Thunul (Tabanus bovinus), TIntarul (Cu lex pi-
piens), Molia de tesaturi. (Tinea tapezzela), 0-
chiul-pAunului mare de noapte (Saturnia pyri),
Fluturele de pom (Leuconaea Crataegi), Al-
bilita (Pieris Brassicae), Ochiul-painului de
qiu5, (Vanessa Jo), Coada Rôndunici (Papilio
machaon), Ragacea. (Lucanus Cervus), Nascor-
nul (Oryctes nasicornis), Gainusa (Melolontha
vulgaris), Cárdbusul (Carabus auratus), Gan-
d'acelul (Lytta vesicatoria), Gargarita-MArgarita
(Coccinella septempunctata 1), Furnica (For-
mica rufa), GargAtinele (Bombus terrestris),
1) Urmiitoarele coleoptere coleclate prin imprejurul Bucu-
restilor se gasesc in catalogul d-luI Montandon (vecjI an. 1V).
Notiophilus rufipes, Procrustes coriaceus, Blechrus mau-
rus, Glivina fossor, Chlaenius holosericeus, Badister bipus-
tulatus, Stenolophus discophorus, Dolichus flavicornis. Bern-
bidium Lampras, B. 4 pustulatum, Tachys bistriata, Ilybius
fenestratus, Laccophilus hyalinus, L. variegatus, Hydro-
porus gerninus, Onemidotus coesus, Ilelophorus Erichsoni,
Litargus bifascinatus, Aphodius constans, Anisoplia stra-
minea, Pentodon puncticollis, Oryctes grypus, Getonia an-
gustata, Psiloptera lugubris, Pocciloneta decipiens, Dras-
terius bimaculatus. Alphitobius piceus, Anthicus antheri-
mus, Aegosoma scabricorne, Aromia moschata, Clytus de-
tritus, C. arvicola, C. rhamni, Obrium bruncum, Agapanthia
asphodeli, Tetrops procusta, Coceinela 14 pustulata.
4
 50

Albina (Apis mellifica), Viespea (Vespa veil-

garis) (veclI anex. II, III, IV, V).
Dintre Pesti: Bibanul (Perca fluviatilis),
Linul (Tinca vulgaris), Crapul (Cyprinus car-
pio), tiuca (Essox lucinus).
Dintre Batraciane : Brotacelul (Hyla ar-
borea), Broasca igioasä (Bufo vulgaris), Broasca
(Rana esculenta).
Dintre Reptile : arpele de casa (Tropido-
notus natrix, Coluber austriacus), Gusterul
(Lacerta viridis), opir1a (L. muralis), Broasca
testoasa de lac (Ernys europaea) Broasca tes-
toasa de uscat (Testudo graeca).
Dintre Paseri: Rata sëlbatica (Anas bos-
chas, A. stropera), Pescarul (Larus ridibundus),
Cristeiul (Crex pratensis), Lisita (Fulica atra),
Becatina (Gallinago grisea), Cocostircul (Ardea
comata, Barza (Ciconia alba), Potirnichea (Per-
dix cinerea), Pitpalaca (Coturnix dactylisonans),
Turturica (Turtur auritus), Cucul (Cuculus ca-
norus), PupAza (Upupa epops), Ldstunul (IIi-
rundo urbica), Rôndunica (H. rustica), Stan-
cuta (Corvus monedula), Ciori (C. cornix, C.
corone), Cotofana (Pica caudata), Grangurele
(Oriolus galbula), Sfranciogul (Lanius excubitor),
Pitigoiul (Parus major), Mierla (Turdus me-
rula), Cocosarul (T. viscivorus), Privighetoarea
 51

(Philomela luscinia), Sticletele (Fringilla car-

duelis), Cintizoiul (F. ccelebs), Vrabia (F. do-
mestica), Botgrosul (Coccothrautes vulgaris),
Ciochrlanul (Alauda cristata), Cucuveaua (Strix
flammea), Bufnita (Bubo maximus), Eretele
(Accipiter nisus) (vedI anex. VI, VII).
Dintre Mamifere : Iepurele (Lepus timidus),
oarecI de cash (Mus rattus, M. musculus),
Soarecele de camp (M. campestris), i_iit'a (Spa-
lax typhlus), Vidra (Lutra vulgaris), Dihorul
(Mustela Putorius), NevastuIca (M. vulgaris),
Vulpea (Canis vulpes), Pisica sèlbatich (Fells
catus), Sobolul (Talpa europaea), Ariciul (Eri-
naceus europaeus), Liliecl (Vespertilio murium,
V. serotinus) (vecil anex. VIII).

ANEXA I

a.

D-1 Woodward ln Manualul WI de Con-

chiliologie (Manuel de Conchyliologie du Dr.
S. P. Woodward traduit de l'anglais par Alois
IIumbert) divide suprafata globului, din punc-
tul de vedere al Malacologiei, ln 18 provincil
 52

marine §i In 27 de regiuni terestre. Una

din aceste regiuni, pe care E. Forbes a nu-
mit-o regiunea Lusitaniand este «format&
de uscaturile lnvecinate cu marea Mediterank
de Elvetia, de Austria, de Ungaria, de Crimea
(Taurida), de Caucasia. Insulele Canare, A-
gore §i Madera sInt fragmente departate ale
aceleia-§I regiuni.D
Romania se gase§te aproape la limita nor-
dica a acestei regiuni, se Invecineaza, la N cu
regiunea Germanicd §i la N-E este In parte
formata de aceasta regiune, dupa care vine,
la E, regiunea Aralo-Caspiand.
Iata, pe scurt, ce lice D4 Woodward despre
regiunea Lusitaniana : «Se gasesc In Europa
meridionala 600 de gasteropocti terestri, din
earl 100 trec In regiunea germanica. Speciile
de Bulimu,s, Achatina §i Pupa sInt mid*
sail foarte mid. Se gasesc In aceastà regiune
§i 22 de specii de Cyclostomidae §i 44 de
Limacidae.
Se ghsesc §i conchilii de alp& dulce cari
sint de acela-§1 gen cu cele din regiunea ger-
mania, .§i aproape tot gat de multe ; trebuie
sa, mai adaogam mai multe specii de Melania,
Melanopsis, Lithoglyphus §i Cyrena. Doã
specii de Lithoglyphus traiesc In Dun'are.
 53

Regiunea Lusitaniang coprinde numeroase

sub-regiuni ; insulele §i masivurile de muntl
sInt In special centruri sari focare, In earl un
numer oare-care de speciI speciale se asociaz&
cu acelea carI trhiesc prin-prejur. A§ea, hare
altele, Carpatii ai1 28 de speciI, carI n'ail fost
pIn'a, acum indicate In alte localitatt D

b.

D-1 IIenri Drouet, care s'a ocupat cu Unio-

nidele Rusiel de Europa §i cu ale Serbiei (U-
nionidw de la Russie &Europe, Paris, 1881;
Unioniche de la Serbie, Paris, 1882), enu-
mer5, 33 de specii observate In Rusia. Din
acestea, 16 se g6sesc §i In Europa occiden-
talk §i a-nume : Unio tumidus, U. pictorum,
U. crassus, U. ater, U. batavus, U. IIeldii,
Margaritana margaritifera, Anodonta compla-
nata, A. anatina, A. cygnea, A. Cellensis, A.
ponderosa, A. piscinalis, A. diminuta, A. an-
serirostris, A. opalina; iar 17 stilt propriI Im-
periulul rusesc. Din aceste 17 specil speciale
Rusiei, 7 slnt particulare Rusiel meridionale
la Nord de Caucas, 0 a-nume : Unio Stepa-
nofi, U. Gontierii, U. Schrenkianus, Anodonta
falcata, A. ostiaria, A. parmata, A. Midden-
 54

dorflii ci Unio Stevenianus, care se gaseste

amestecata cu cele din regiunea Transcauca-
sian&
Unionidele din Serbia sInt : Unio pictorum,
U. longirostris, U tumidus, U. crassus, U. ater,
U. Savensis, U. Bosnensis, U. Pancici, U. stria-
tulus, U. batavus, U. pruinosus, U. amnicus,
U. carneus, U. reniformis, Anodonta compla-
nata, A. Cygnea, A. Dokici, A. cariosa, A. an-
serirostris, A. ventricosa, A. opalina, A. Sa-
vensis, A. Mcesica, A. Wimmeri, A. rostrata

Lamelibranchiile (de apa dulce) culese de

mine din mai toate partile Romaniel cismil-
covene apartin numai farniliilor Mytilidae,
Unionidae §i Cycladidae. Dintre Mitilide nu
se afla de cat genul Congeria, Partsch. (Dreis-
senia, Van Beneden) i ca specie C. poly-
morpha, care se gaseste liber& sail de ordinar
fixata printr'un bisus pe alte conchilii i numai
In Dunare (la Giurgiu). Unionidele sInt repre-
sintate prin genurile Unio §i Anodonta ; di-
feritele specii ale ambelor acestor genuri se
cunosc sub numele vulgar de scoici §i se ma-
Waned, mai ales In postul Pastilor si al Santa-
 55

Kariel. Din nenorocire nu-mi a fost cu putint6

s'a determin cu siguranta nici una din spe-
ciile acestor genuri. Cu toate acestea daü cu
destulã probabilitate, pe Fang& cele mentionate
ca existente la Bucuresti, si speciile urmatore :
Unio pictorum, var. rostrata, U. tumidus, U.
batavus, U. consentaneus minor, U. pictorum,
cari trhiesc mai ales In apele curg6toare. Ci-
cladilele sInt represintate prin specia Cyclas
obovatus, care traieste In Dunare si prin Pi-
sidium amnicum, pe earl am gásit-o fosilisatä
In nisipurile Dimbovitel.

Gasteropodele (terestre si de apà dulce) earl

populeath Romania cismilcoveaná si judetul
Putna din Moldova, sint represintate mai ales
prin familiile Littorinidae, Paludinidae, He-
licidae, Limnacidae .;i Cyclostomidae.
IIelicinidele sint formate de genurile tere-
stye Helix, cu o multime de speed, Bulimus,
Pupa, Clausilia, Succinea.
Dintre Ciclostomide se gtiseste genul Cy-
clostoma, asemenea terestu.
Asemenea genurile de ape dulci, eurg6toare
si stáfatoare, genuri cari apartin familiilor Pa-
ludinide, ea Paludina ; Limneide, ea Lim,-
 56

lima, Planorbis, Physa ; Littorinide, ca Li-

thoglyphus, care traie§te numai In Dunare.
Toate gasteropedele se cunose sub numele
vulgar de »Oct (culbeci moklov.) §i se ma-
ntne5, numai Helix poniatia, carora li se qice
In Bucure§ti meld de Brapv sail de Banat,
dar cari se gasese prin phdurile Romaniel In
mare cantitate §i chiar In multe gradini din
Bucure§ti, §i Inca o specie de Helix (II. lu-
tescens), care se gase§te mai ales In regiunea
colinelor, pre-cum §i o frumoasa §i mare va-
rietate (?) de II. pomatia, ce se gase§te In pa-
durile Craiovei.
in resumat, printre Gasteropodele ce-mi a
fost cu putinta sa determin cu mai mult5, si-
gurantä, sint : Helix pomatia cu o varietate
craiovensis, II. lutescens, II. obvia, II. aus-
triaca, II. faustina, H. ericetorum, Limax a-
grestis, L. maximus, Bulimus reversalis, B.
tridens var. albolimbatus, B. detritus, Clausilia
plicata, C. plumbea, C. transsilvanica, C. cana,
Cyclostoma elegans, C. costulatum, Paludina
vivipara, Limnaea ovata, L. palustris, L. stag-
nalis, L. glutinosa, Planorbis corneus, P. ni-
tidus.
 57

Cred eh' este interesantd, pentru Malanoln,

gia Orli noastre, enumeratiunea speciilor trail_
silvanice, pe carl distinsul naturalist, D-1 It
Albert Bielz, director al Museului din Hermann_
stadt, le-a trimis d-lu'l Gr. Steranescu, dime-
torul Museului nostril de Istoria naturaM
Succinea putris, S. oblonga, Hyalina nitenh,
II. nitidula, IL glabra, II. crystallina, II. (zo_
nitoides) nitida, IIelix rupestris. II. ruderata,
II. solaria, II. triaria var. trinodis, II. persQ-
nata, H. bidens, H. bidens var. major, II. car-
thusiana, H. fruticum, II. strigella, II. rubigi-
nosa, H. incarnata, H. vicina, II. pulchella, IL
banatica, II. arbustorum, II. aethiops, II. fau-
tina, II. pomatia, II. lutescens, II. austriaca
var. vindobonensis, II. obvia, II. obvia var.
candicans, II. instabilis, Buliminus detritus, 13.
montanus, B. obscurus, B. tridens, B. tridens
var. albolimbatus, B. reversalis, B. reversalis
var. conjunctus, Cionella lubrica, Pupa fru-
mentum, P. avenacea, P. muscorum, P. pyg-
maea, Balea IIaueri, B. glauca, B. glauca var.
minor, B. livida, B. livida var maxima, Clau-
silia canescens, C. bogatensis, C. elegans, C.
elegans var. cerasina, C. Meschendorferi, C.
regalis, C. regalis var. costulifera, C. plumbea,
C. straminicollis, C. straminicollis var. minor,
 58

C. straminicollis var. Boligeri, C. Fussiana, C.

pruinosa, C. pruinosa var. obesa, C. Bielzi,
C. marginata, C. transsilvanica, C. laminata, C.
orthostoma, C. rugicollis, C. pagana, C. elata,
C. dubia, C. concillians, C. fallax, C. plicata,
C. latestriata, C. pumila, C. cana, Limnaea
auricularia, L. minuta, L. stagnalis, L. palus-
tris, L. fusca, L. peregra, Physa hypnorum,
Planorbis contortus, P. corneus, P. corneus
var. similis, P. marginatus, P. septemgyratus,
P. spirorbis, P. nitidus, Ancylus fluviatilis, Cy-
clostoma costulatum, Paludina vivipara, Ne-
ritina transversalis, Cyclas cornea, C. lacus-
tris, Pisidium fontinale, P. cuneatum, Unio
batavus, U. crassus, Anodonta cygnea.

Lucrari despre fauna speciala, Orel noastre

lipsindu-ne, m6 folosesc de ce s'a soils despre
o parte din tarä (Dobrogea) In privinta pet-
seirilor §i a in,sectelor, dintre earl foarte multe
trebue sá se afle §i prin Imprejurul Bucu-
rWilor.
 59

ANEXA II

In «Note par le Dr. G. de Horvath Sur

les Hémiptères du Haut-Balcan et de la Do-
broudjan (extrait des Comptes-rendus de la
Société entomologique de Belgique, séance du
1-er Mars 1884) gAsim urrnatoarele herni-
ptere : Sehirus luctuosus, Tritomegas sexma-
culatus, T. biguttatus, Brachypelta aterrima,
Odontotarsus grammicus, Psacasta exanthe-
mathica, Eurygaster maura, E. hottentotta, Tri-
gonosoma aeruginosum, Podops rectidens,
Sciocoris microphthalmus, Aelia acuminata,
Eysarcoris melanocephalus, E. inconspicuus,
Rubiconia intermedia, Staria lunata, Peribalus
vernalis, Carpocoris fuscispinus, C. nigricor-
nis, C. melanocerus, C. lynx, C. lunatus, Do-
lycoris baccarum, Palomena prasina, Piezo-
dorus incarnatus, Rhaphigaster grisea, Tropi-
coils rufipes, Strachia ornata, S. pieta, S. de-
corata, S. oleracea, Picromerus bidens, Arma
custos, Jalla durnosa, Zicrona coerulea, Acan--
thostorna haemorrhoidale, Centrocoris varie-
gatus, Ceraleptus gracilicornis, Dasycoris den-
ticulatus, Syromastes marginatus, Verlusia
rhombea, Gonocerus venator, Camptopus la-.
teralis, Stenocephalus agilis, S albipes, The--
 60

rapha Hyoscyami, Corizus crassicornis, C. ca-

pitatus, C. conspersus, C. parwnpunctatus, Ly-
gaeus equestris, L. militaris, L. saxatilis, Pe-
ritrechus gracilicornis, Microtoma carbonaria,
Pachirnerus phceniceus, P. Bardanae, Beosus
luscus, Aradus truncatus, Monanthia Cardui,
Nabis lativentris, Prostemma aeneicolle, P. san-
guineum, Coranus tuberculifer, Reduvius an-
nulatus, B. iracundus, Opsicoetus personatus,
Lyctocoris campestris, Phytocoris Ulmi, De-
rceocoris laniarius, Agalliastes pullus.

ANEXA III

In a Hémiptères-Hétéroptères de la Do-
broudja, par A. L. Montandonn gdsim urma-
toarea list& de hemiptere, In care nu figureath
sped& semnalate deja de D-1 Horvath In Do-
brogea, i pe earl c1-1 Montandon le are In-
semnate In lista d-sale cu asterisc :

Geocorisae.

Pentatom ides. Coptosoma globus, Odonto-

tarsus grammicus, Eurygaster maurus, E. hot-
tentotta, Ancyrosoma albolineatum, Derula fla-
 61

voguttata, Podops incerta, Cydnus nigrita,

Geotomus elongatus, Sciocoris sulcatus, S. Hel-
feri, S. terreus, Oelia acuminata, Oe. rostrata,
Neottiglossa leporina, Eusarcoris inconspicuus,
E. lynx, E. baccarum, Palomena prasina, Eu-
ridema spectabile, E. festivum, E. festivum var.
pictum, Jana dumosa.
Coreides. Spathocera lobata, Syromastes
marginatus, Verlusia rhombea, PseudophIceus
Falleni, Coreus hirticornis, C. denticulatus-
Alydus calcaratus, Corizus crassicornis, C. ca,
pitatus, C. parumpunctatus, C. tigrinus, C.
crassicornis var. abutilon, Agraphopus Lethi-
erryi, Myrmus miriformis, Chorosoma Schil-
lingi.
Berytides. NeIdes tipularius, Berl tus mon-
tivagus, B. geniculatus, Metacanthus elegans.
Lygaeides. Lygaeus fam il i a ris, Lygaeoso-
ma reticulatum, Nysius senecionis, N. puncti-
pemils, Cymus melanocephalus, C. claviculus,
Ischnodemus sabuleti, Dim orphopterus blis-
soides , Blissus Doriae, Henestaris geocori-
ceps, Geocoris erythrocephalus, G. ater var.
albipennis, IIolocranum Saturejoe, Campto-
telus lineolatus, Microplax albo fasciata, Me-
topoplax origani, M. origani var. cingulata,
Rhyparochromus chiragra, R chiragra var. sa-
 62

bulicola, Icus angularis var. hungaricus, Tro-

pistethus holosericeus, Pterotmetus staphyli-
noIdes, Ischnocoris hemipterus, I. punctulatus,
Lamprodema maururn, Plinthisus hungaricus,
P. hungaricus globosus, Peritrechus nubilus,
P. nubilus var. tibialis, Calyptonotus Rolandri,
Aphanus quadratus, A. pineti, A. vulgaris, Beo-
sus erythropterus, Emblethis verbasci, E. ci-
liatus, Eremocoris podagricus, Notochilus con-
tractus, Pyrrhocoris apterus.
Tingidides. Piesma Kochiae, P. maculata,
Serenthia atricapilla, S. femoralis, S. minuta,
Eurycera teucrii, Monanthia auriculata, M. cris-
pata, M. capucina, M. Montandoni, M. Wolfffi,
M. lupuli, M. vesicufifera.
Phymatides. Phymata crassipes.
Aradides. Aradus dilatatus, A. annulicornis.
Hebrides. Hebrus ruficeps.
Hydrometrides. Microvelia Schneideri.
Reduvides. Ploiaria culiciformis, Harpactor
iracundus, Coranus nyptius, C. subapterus,
Prostemma guttula, Allmorhynchus flavipes,
Nabis brevipennis, N. ferus.
Saldides. Salda pallipes, S. lateralis.
Cimicides. Piezostethus lativentris, P. obli-
quus, Anthocoris gallarum-ulmi, Triphleps ni-
gra, T. Horvathi, T. minuta.
 63

Capsides. Miris calcaratus, M. Imvigatus, Me-

galoceroea erratica, M. ruficornis, Phytocoris
ulmi, P. varipes, Calocoris bipunctatus, C. che-
nopodii, C. vandalicus, Megacoelum infusum,
Oncognathus binotatus, Orthops Ka knit, Cy-
phodema rubicunda, Pceciloscytus Gyllenhali,
P. unifasciatus, P. cognatus, Camptobrochis
punctulata, C. lutescens, C. Putoni, Liocoris
tripustulatus, Capsus laniarius, Pilophorus cin-
narnopterus, P. perplexus, P. confusus, Sys-
tellonotus triguttatus, IIalticus luteicollis, II.
apterus, Labops vittipennis, Globiceps sphegi-
formis, lleterotoma merioptera, Oncotylus se-
tulosus, 0. viridiflavus, Macrotylus Paykulli,
Plagiognathus bipunctatus, P. albipennis, Chla-
midatus saltitans, Campylomma verbasci.

Hydrocorisae.

Nameorides. Naucoris cimicoIdes.

Corixides. Corixa atornaria, C. lugubris, C.
hieroglyphica.

ANEXA IV

In a Coleopterele de pe domeniul Bro§teni

 64

din judetul Suceava, de Gr. Stefa'nescun, co

lectiunea d-luI .11fontandon, ddruitä Museului
nostru de Istoria naturaM, gásim urmätorul
catalog, In care nu s'ail trecut acele specii ce
se vèd figurlind ca colectate prin Imprejurul
Bucure0i1or, 0 pe cari le-am trecut la locul lor :
Cicindelides. Cicindela campestris, C. ger-
manica, C. hybrida, C. sylvicala.
Carab ides. Omophron limbatum, Notiophi-
lus aquaticus, N. biguttatus, Elaphrus cupreus,
E. uliginosus, E. Ulrichi, Nebria picicornis, N.
brevicollis, N. Gyllenhali, Procrustes rugosus,
Carabus monitis, C. cancellatus, C. euchromus,
C. arvensis, C. nodulosus, C. auroniteus, C.
violaceus, C. glabratus, C. linnaci, C. convexus,
C. intricatus, C. irregularis, C. Besseri, Calo-
soma sycophanta, C. inquisitor, Gyrus rostra-
tus, Brachinus crepitans, Gymnidis humeralis,
Blechrus glabratus, B. plagiatus, Lionychus
quadrillum, Lebia crux minor, Glivina fossor,
Dyschirius globosus, Loricera pilicornis, Pa-
nagacus crux major, Callistus lunatus, Chlae-
nius vestitus, C. Schranki, Oodes holopioides,
Eicinus depressus, Broscus Cephalotes, Stomis
rostratus, Anisodactylus signatus, A. binotatus,
A. binotatus v. spurcaticornis, Bradycellus col-
laris, Harpalus punctulatus, II. ruticornis, II.
 65

griseus, II. gneus, II. honestus, 11. latus, II.

Icevicollis, II. servus, Stenolophus teutonus,
Acupalpus meridianus, A. flavicollis, Pzecylus
cupreus, P. Coyi, P. lepidus, Feronia vernalis,
F. vulgaris, F. nigrita, F. strenua, F. oblon-
gopunctata, Steropus rufitarsis, Pterostichus
niger, P. fossulatus, P. jurinei, P. foveolatus,
P. Muhlfeldi, Haptoderus unctulatus, Abax Stri-
ola, A. parallela, Molops terricola, Amara corn-
munis, A. vulgaris, A. trivialis, A. acuminata,
A. familiaris, A. ingenua, A. aulica, A, fulva,
Sphodrus (nedeterminat), Galatus cisteloides,
G. fulvipes, G. metallicus, G. melanocephalus,
G. microplerus, Anchomenus angusticollis, A.
albipes, A. 6 punctatus, A. parum-punctatus,
A. versutus, A. atratus, Olisthopus Sturmi,
Trechus latus, T. longicornis, Blemus areo-
latus, Tachypus flavipes, T. palipes, T. cara-
boides, Bembidium punctulatum, B. pygmwum,
B. Schuppeli, B. tenellum, B. articulatum, B.
4 maculatum, B. modestum, B. nitidulum, B.
decorum, B. fasciolatum, B. tricolor, B. obso-
letum, B. femoratum, B. ustulatum, B. varium,
Tachys 4 signata, T. nana, T. nigrifrons.
Hydrocanthares. Dytiseus marginalis, D.
marginalis conformis, Agabus maculatus, A.
paludosus, A. guttatus, A. biguttatus, Hydro-
5
 66

porus griseostriatus, H. planus, II. marginatus,

II. nigrita, IIaliplus ruficollis, Gyrinus natator,
G. minutus, Oretochilus villosus.
Palpicornes. Ilydrobius fuscipes, Laccobius,
minutus, L. (nedeterminatä), Limnebius trun-
catulus, Helophorus granularis, H. glacialis,
Ochtebius pellucidus, Hydraena testacea, Cy-
clonotum orbiculare, Sphaeridium scarabaeo-
ides, S. bipustulatum, Cercyon hcmonhoidale,
C. pygmaeum, Cryptopleurum automarium.
Brachelitres. Paederus brevipennis, P. lim-
nophilus, Stenus circularis, S. pallipes, S. tar-
salis, S. similis, Bledius fracticornis, Platy-
stethus alutaceus, P. arenarius, P, capito, Oxy-
telus rugosus, 0. nitidulus, 0. tetracarinatus,
Omalium florale, Proteinus brachypterus.
Scydmenides. Scydmenus scutellaris, S. col-
laris, S. denticornis, S. hirticollis, S. confusus,
S. Wetterhali, Eutheia scydmoenoides.
Clavicornes. Necrophorus fossor, N. mor-
tuorum, Silpha reticulata, S. tristis, S. obscura,
Amphicyllis globus, Tricopteryx grandicollis,
T. Montandoni, Scaphidium 4 maculatum, Sca-
phium boleti, IIister helluo, II. unicolor, H.
cadaverinus, II. ventralis, H. purpurascens, H.
(nedeterminat) II. 12 striatus, H. 14 striatus,
Epuraca aestiva, E. obsoleta, Nitidula bipus-
 67

tulata, N. obscura, Meligethes rufipes, M. um-

cus, M. umbrosus, M. picipes, M. egenus, M.
friwaldshyi ? M. (nedeterminat), Gychramus
punctatus, G. fungicola, G. alutaceus, Gybo-
cephalus exiguus, Ips 4 punctulata, Rhizopha-
gus ferrugineus, It dispar, Peltis ferruginea,
Sarrotrium clavicorne, Corticus tuberculatus,
Bitoma crenata, Gerylon histeroides, Silvanus
frumentarius, Criptophagus Schmidti, C. pilo-
sus, O. scanicus, C. cellaris, Paramecosoma
abietis, P. inclanocephala, Atornaria nana, A.
fuscata, A. pusilla, Lathridius angulatus, L.
transversus, L. minutus, Corticaria piligera,
C. foveola, C. elongata, C. gibbosa, C. trans-
versalis. C. distinguenda, Monotoma picipes,
Mycetophagus 4 pustulatus, M. 4 guttatus, By-
turus sambuci, Dermestes lardarius, Anthrenus
scrophulariae, A. muscorum, A. (nedeterminat),
Byrrhus ornatus, B. pilula, B. fasciatus, Cy-
tilus varius, Simplocaria semistriata, Limni-
thus pygmmus, Georyssus pygmmus, Parnus
striato punctatus, P. vienensis, P. auriculatus,
Elmis Mangenti, E. aenacus, E. parallthpi-
pedus.
Pectinicornes. Dorcus parallelipipedus, Pla-
tycerus caraboides, Ceruchus tenebrionides, Si-
nodend ron cylindricum.
 68

Lame Incomes. Copris lunaris, Onthopha-

gus fracticornis, 0. nuchicornis, 0. lemur, 0.
furcatus, 0. Schreiberi, 0. (nedeterminat), A-
phodius erraticus, A. fossor; A. Schibalarius,
A. iimetarius, A. rufescens, A. alpinus, A bi-
maculatus, A. punctato suleatus, A. conspulus,
A. rapes, A. depressus, Odontacus mobili-
cornis, Geotrupes stercorarius, G. sylvaticus,
0. vernalis, Lethrus cephalates, Scrica holo-
sericea, Rhizotrogus assimilis, R rufescens,
H. (nedeterminat), Melolontha vulgaris, M. (ne-
determinat), M. idem, Anomala aurata, A. Fri-
schii, A. (nedeterminat), Phyllopertha horticola,
Getonia aurata, G. speciosissima, Osmoderma
eremita, Trichius fasciatus, T. abdominalis,
Valgus hemipterus.
Sternoxes. Dicerca (nedeterminat), Poccilo-
neta (nedeterminat), Ancylocheira rustica, A.
punctata, Eurythyrea austriaca, Antoxia salicis,
A. 4 punctata, Adelocera fasciata, Lacon mu-
rinus, Elater sanguineus, E. Poinonae, E. po-
morum, E. bacteatus, E. tristis, E. aethiops,
E. nigrinus, Gryptohypnus riparius, G. tetra-
graphus, G. flavipes, G. minutissimus, Mela-
notus piceus ?, Lirnonius cylindricus, L. Bruc-
teri, Athous niger, A. undulatus, A. montanus,
Corymbites cupreus, C. haematodes, C. aeneus,
 69

C. germanis, Agriotes obscurus, A. pallidulus,

A. scapulatus, Sericosomus marginatus, Adra-
stus limbatus, A. lacerlosus, Campylus linearis.
Malacodermes. Dascillus cervinus, Dictyop-
terus sanguineus, Malahius (nedeterminat), Da-
sytes caeruleus.
Terediles. Trichodes apiarus, Corynetes cae-
ruleus, Cis boleti, C. hispidus, C. castaneus,
Anobium seriatum.
Tenebrionides. Blaps similis, B. (nedeter-
minat), Opatrum (nedeterminat), Bolitophagus
reticulatus, Diaperis boleti, Schapidema aenea,
Uloma Perrondi, Tenebrio obscurus, T. mo-
litor, Anoncodes rufiventri, Oedemera similis.
Curculionides. Sciaphilus lurida, Sitones
muricatus, S. flavescens, S. crinitus. Polydro-
sus intermedius, Tanimecus palliatus, Cloro-
phanus viridis, Otiorhynchus fuscipes, 0. pau-
xilus, Trachyphlacus scabriculus, Phyllobius
viridicollis, Molytes carinarostris, Alophus tri-
guttatus, Phytonomus rumicis, Lepyrus bino-
tatus, I Iylobius abietis, H. pinati, Anoplus plan-
tails, Apion pubescens, A. vernale, A. fagi,
A. vireus, Bhinchites braceicae, B. planirostris,
B. betulae, Balaninus nucum, Orchestes scu-
telaris, 0. fagi, 0. populi, 0 salicis, 0. stigma,
Cionus verbasci, Gymnatron graminis, Sc le-
 70

ropterius serratus, Centorynchus melanarius,

C. marginatus, C. clorophanus, Rhinoncus cas-
tor, 11 bruchoides, Sitophilus granarius, Rhin-
colus chloropus, IIilastes ater, H. cunicularius,
II. decumanus, II. palliatus, Polygraphus pu-
bescens, Xyloterus lineatus, Crypturgus pusi-
lus, Bostricus typographus, B. cembrae, B.
saturalis, B. calcographus, B. bidens, Dryo-
cactes autographus, Thamnurgus vamulorum,
Anthribus albinus, Brachitarsus varius, Bru-
chus rufimanus.
Longicornes. Prionus coriarius, Cerambix
(nedeterminat), Tetropium luridum, Asemum
striatum, Criocephalus rusticus, Clytus liciatus,
C. capra, C. semipunctatus, C. Herbsti, C. mis-
ticus, Necydalis major, N. minor, Dorcadion
muragi, D. rufipes, Morimus funereus, Lamia
textor, Monohammus sartor, Astynomus oc-
dills, A. griscus, Acanthoderes varius, Pogo-
nocherus fasciculatus, P. hispides, Agapanthia
angusticollis, Saperda perforata, S. dealaris,
Oberea oculata, Rhagium inequisitor, R. in-
dagator, Toxotus cursor, Pachita lamed, P. 4
maoulata, P. clathrata, P. virginea, P. collaris,
P. cerambyciformis, Strangalia melanura, Lep-
tura vireus, L. testacea, L. cicta, L. sangui-
 71

nosa, L. sanguinolenta, L. maculicormis, Ano-

plodera lurida, Gramonoptera loevis.
Phitophages. Orsodactea cerasi, Donacia
discolor, Lerna puncticollis, L. cyanella, Crio-
ceris merdigera, C. brunnea, Clythra 4 punc-
tata, C. cyanea, Brornius obscurus, Pachne-
phorus arenarius, Cryptocepbalus frenatus, C.
variabilis, C. interruptus, C. violaceus, C. se-
riceus, C. aureolus, C. hypocheridis, C. pini,
C. moroei, C. flavescens, C. vittatus, C. bili-
neatus, C. minutus, C. geminus, C. querceti,
Pachibrachys histrio, P. sinuatus, Timarcha
lomnichi, T. metalica, Chrysornela staphylea,
C. marcasitica, C. crassimargo, C. purpuras-
cens, C. dahli, C. rufa, C. varians, C. goet-
tingensis, C. globipennis, C. hoemoptera, C.
marginata, C. fastuosa, C. polita, C. fuscata,
C. speciosa, C. speciosissirna var. troglodytes,
C. cacaliae, C. gloriosa, C. alcyonea, C. (nede-
terminat), C. intricata, Lina aenea, L. collaris,
L. cuprea, L. populi, L. tremulae, Gonioctema
virninalis nigra, G. sex punctata, G. punc-
:-.

tata, G. pallida, Gastrophysa polygoni, Plagio-

derma arrnoraciae, Phaeden carniotica, P. be-
tulae, P. cocheleariae, P. hederae, Phratora
vulgatissima, P. vitellinae, Prasocuris, margi-
nella, Adimonia tanaceti, A. rustica, A. ca-
 72

praea, Galeruca lincola, Agelastica alni, Lu-

perus betulinus, Crepidodera ferruginea, C.
nitidula, C. Mooderi, Graptodera oleracea, Aph-
thona atrocaerulea, Phyllotreta atra, P. ne-
morum, P. undulata, P. nigripes, P. flexuosa,
P. tetrastigma, Plectioscelis Sahlbergi, P. ari-
della, Mniophila muscorum, Thyamis atriceps,
T. brunnea, T. atricapilla, T. palida, T. lurida,
T. picipes, 1'. thoN acica, T. parvula, Psyllio-
des attenuata, P. affinis, Cassida murraea, C.
sanguinosa, C. rubiginosa, C. thoracica, C.
vipex, C. chloris, C. nobilis, C. nebulosa, C.
obsoleta, C. equestris, C. hemispherica.
Erotiles. Triplax aenea, Tritoma bipustu-
lata, Engis humeralis.
Stacicolles. Licoperdina succinella, Mycetina
cruciata, Endomichus coccineus.
Securipalpes. Adalia obliterata, A. bipunc-
tata, A. var. 6 pustulata, IIarmonia 12 pustu-
lata, Coccinela variabilis, C. hieroglyphica, Cla-
via 14 guttata, Chilocorus renipustulatus, La-
sia globosa, Anatis ocellata, Mysia oblongogut-
tata, Scymnus frontalis, S. abietis, S. fasciatus,
S. impexus, S. discoideus, S. haemorrhoidalis.
 73

ANEXA V

in aBul. de la Soc. imp. des Naturalistes

de Moscou, An. 1888 No. 1D gasim : Die
schädlichsten Insekten des Tabak in Besse-
rabien von Prof. K. Lindeman :
Insecte vátAmátoare tutunuldi si porumbulul:
Opatrum intermedium, 0. pusillum, Pedinus
femoralis, Platyscelis gages.
Insecte vatämátoare numai tutunului : Me-
lanotus rufipes, Athous niger, A. scrutator,
Agriotes pilosus, Thrips Tabaci.

ANEXA VI

In uMémoire sur les Oiseaux observes par

le Compte A. Alléon dans la Dobrodja et la
Bulgarie, 1884, Constantinople,D gäsim ur-
mätoarele pàsëri : Corvus corax, C. cornix, C.
frugilegus, C. monedula, Pica caudata, Gar-
rulus glandarius, Bombycilla garrula, Pastor
roseus, Sturnus vulgaris, Parus major, P, coe-
ruleus, P. lugubris, P. caudatus, P. biarmicus,
P. pendulinus, Regulus cristatus, R. ignicapil-
lus, Pious martius, P. major, P. leuconotus,
P. medius, P. minor, P. viridis, P. canus, Sitta
 74

europea, Certhia farniliaris, Yunx torquilla,

Cuculus canorus, Upupa Epops, Coracias gar-
rula, Merops apiaster, Alceclo ispida, Oriolus
galbula, Turdus merula, T. torquatus, T. pilaris,
T. viscivorus, T. iliacus, T. musicus, T. Nau-
manii, Petrocinela saxatilis, Saxicola oenan-
the, S. saltator, S. leucomela, S. rubetra, S.
stapazina, S. rubicola, Luscinia philomela, Ru-
becula familiaris, Erythacus phoenicurus, E.
tithys, Lusciola erythogastra, Cyanecula cce-
rulecula, Accentor modularis, Sylvia atrica-.
pilla, S. hortensis, S. corruca, S. cinerea, S.
nisoria, Calarnoherpe turdoides, C. arundina-
cea, C. palustris, Cettia Melanopogon, Cala-
modyta phragmitis, Troglodytes vulgaris, Mus-
cicapa nigra, M. collaris, M. grisola, Erythro-
sterna parva, Hirundo cahirica, H. riparia,
Cypselus murarius, C. alpinus, Caprimulgus
europaeus, Lanius excubitor, L. minor, L. col-
lurio, Motacilla flava, M. melanocephala, M.
alba, M. sulphurea, Anthus campestris, A. ar-
boreus, A. pratensis, A. servinus, A. spinoleta,
Alauda arvensis, A. brachydactyla, A. calandra,
A. sibirica, A. cristata, Emberiza milliaria, E.
melanocephala, E. citrinella, E. cia, E. hortu-
lana, E. schoeniculus, E pyrrhuloides, E. ni-
valis, Pyrrhula coccinea, Serinus meridionalis,
 75

Coccothraustes vulgaris, Fringilla chloris, Pas-

ser domesticus, P. montanus, Fringilla coe-
lebs, F. montifringilla, Carduelis elegans, Frin-
gilla spinus, Cannabina linota, Linaria borealis,
L. rufescens, Bubo maximus, Otus vulgaris,
0. brachyotus, Strix aluco, Noctua minor, Cir-
cus rufus, C. cyaneus, C. cineraceus, C. Swain-
sonii, Astur palumbarius, A. radius, Accipi-
ter nisus, Buteo vulgaris, B. desertorum, B.
ferox, Archibuteo lagopus, Circoetus gallicus,
Milvus regalis, M. niger, Falco sacer, F. lana-
rius, F. subbuteo, F. Eleonorae, F. vespertinus,
F. lithofalco, F. tinnunculus, F. cenchris, Pan-
dion haliaetus, Aquila pennata, A. clanga, A.
noevioides, A. imperialis, A. fulva, Haliaetus
albicila, Vultur fulvus, V. monachus, Cathartes
percnopterus, Pernis apivorus, Columba palum-
bus, C. oenas, C. turtur, Perdix coturnix, P.
cinerea, Otis tarda, 0. tetrax, Glareola pratin-
cola, Oedicnemus crepitans, Pluvialis aprica-
rius, Charadrius helveticus, Ch. morinellus, Ch.
hiaticula, Ch. minor, Ch. cantianus, Vanel lus
cristatus, Grus cinerea, G. virgo, Ciconia alba,
C. nigra, Plata lea leucorodia, Falcinellus ig-
neus, Ardea cinerea, A. purpurea, A. alba, A.
garzetta, A. comata, A. minuta, A. stellaris,
Nycticorax europaeus, Numenius arquata, N.
 76

tenuirostris, Scolopax rustico-rusticola, S. ma

jor, S. gallinago, S. gallinula, Tringa platyr-
hyncha, T. subarquata, T. cinclus, T. minuta,
T. Temminckii, T. arenaria, Totanus griseus,
T. calidris, T. glareola, T. ochropus, T. hy-
poleucos, Machetes pugnax, Totanus stagna-
tills, Haemotopus ostialegus, Strepsilas inter-
pres, Himantopus melanopterus, Recuvirostra
avocetta, Lobipes hyperboreus, Rallus aqua-
ticus, K crex, R. porzana, R. minutus, Galli-
nula chloropus, Fulica atra, Stercorarius lon-
gicaudus, Larus argentatus, L. fuscus, L. Ca-
nus, L. niveus, L. leucophthalmus, L. tenuiros-
tris, L. ridibundus, R. melanocephalus, L. mi-
nutus, Sterna caspia, S. angelica, S. cantiaca,
S. hirundo, S. minuta, S. hybrida, S. fissipes,
S. leucoptera, Phalacrocorax pygmaeus, Ph.
carbo, Pelecanus onocrotalus, P. crispus, Cyg-
nus ollor, C. ferus, Anser cinereus, Anas ta-
dorna, A. casarca, A. boschas, A. stropera,
A. clypcata, A. Penelope, A. acuta, A. quer-
quedula, A. crecca, Fuligula rufma, F. cris-
tata, F. ferina, F. nyroca, Clangula glaucion,
Erimistura leucocephala, Mergus merganser,
M. serrator, M. albellus, Podiceps cristatus, P.
rubricollis, P. auritus, P. minor, Colymbus
arc ticus.
 77

ANEXA VII

In «Jahrbuch des ungarischen Karpathen-

Verei nes, Jahrg. 18 8 9, n la articolul « Verzeich-
niss der im Vereins-Museum befindlichen Ge-
genstande,n gásim catalogate urmátoarele pa-
seri i mamifere :
Páskr1.
Rapaces. Vultur monachus, Gyps fulvus,
Neophron percnopterus, Milvus regalis, M. ater,
Cerchneis tinnunculus, C. cenchris, Erythro-
pus vespertinus, Hypotriorchis aesalon, Falco
subbuteo, F. peregrinus, F. lanarius, F. pa-
lumbarius, Accipiter nisus, Pandion haliaetus,
Aquila naevia, A. clanga, A. imperialis, A.
chrysaetus A. fulva, Haliaetus albicilla, Cir-
caetus gallicus, Pernis apivoris, Archibuteo
lagopus, Buteo vulgaris, Cirsus aeruginosus,
C. cyaneus, C. cineraceus, Nyctea nivea, Surnia
nisoria, Athene passerina, A. noctua, Nyctale
Tengmalmi, Syrmium aluco, S. uralense, Strix
flammea, Otus vulgaris, Bubo maximus, Scops
Aldrovandii, Brachyotus palustris.
Fissirostres. Caprimulgus europaeus, Cyp-
selus apus, C. melba, IIirundo rustica, II. ur-
bica, II. riparia, II. rupestris.
 78

Insessores. Cuculus canorus, Merops apia-

ster, Alcedo ispida, Coracias garula, Oriolus
galbula.
Coraces. Pastor roseus, Sturnus vulgaris,
Pyrrhocorax alpinus, P. graculus, Lycos mo-
nedula, Corvus corax, C. corone, C. cornix, C.
frugilegus, Pica caudata, Garrulus glandarius,
Nucifraga caryocatactes.
Scansores. Gecinus viridis, G. canus, Dryo-
copus martius, Picus major, P. medius, P. mi-
nor, Picoides tridactylus, Junx torquila, Sitta
caesia, S. europaea, S. syriaca, Tichodroma
muraria, Certhia familiaris, Upupa epops.
Captores. Lanius excubitor, L. major, L.
minor, L. rufus, L. collurio, Muscicapa gri-
sola, M. parva, M. luctuosa, Bombycilla garula,
Accen tor alpinus, A. modularis, Troglodytes
parvulus, Cinclus aquaticus, Poecile borealis,
P. lugubris, Parus ater, P. cristatus, P. major,
P. coeruleus, P. cyaneus, Acredula, caudata,
Panurus biarmicus, Aegithalus pendulinus.

ANEXA VIII
Mamifere transilvanice.
Plecotus auritus, Vesperugo discolora, V.
Nisolnii, V. serotinus, V. Pipistrellus, Talpa
 79

europaea, Sorex vulgaris, S. alpinus, S. pyg-

maeus, Crossopus fodiens, Crocidura Araneus,
Erinaceus europaeus, Fells catus, Canis vulpes,
Me les Taxus, Mustela Martes, M. Erminea, M.
vulgaris, M. Putorius, Lutra vulgaris, Sciurus
vulgaris, Arctomys Marmota, Myoxus Glis, M.
Dryas, M. quercinus, M. avellanarius, Cricetus
frumentarius, Mus Musculus albinus, M. syl-
vaticus, Arvicola nivalis, A. nivalis alpinus (?),
A. agrestis, A. glareolus, A. amphibius, Mus
Rattus, Lepus timidus, L. Cuniculus, Cavia
Cobaya, Cervus Capreolus, Capella Rupicapra,
Sus scrofa ferox, Ursus Arctos.
 PARTEA II
§ 1. Vechiul Bucuresti.1)
Bucureecti d'acum opt-deci de anr
nu mai turista, i archeologul, or-cat
de clipiat ar fl de dorints de a'l de-
eerie, mil sr mai put4 da de urmi,
tot ast-tel cum nit se mal p6te on-
utface locul wide ftt WI data Troia.
Alexendra LAzireseul.

Inca de pe la finele secolului a XIV-lea

Mircea-Vodti cel Bètran Meuse din Bucuresti,
fundat cam cu un secol mai 'nainte, resedinta
1) In privinta originiT numeluT Bucurefti sint da vet:4
siunT. Dup una, cuventul acesta ar deriva de la cuventul
bucurie; nu sint pentru aceasta verslune, pentru a din
bucurie nu poate &A se formeze bucurem-bucuresci-Bucu-
refti. 0 asta versiune este ea Bucurefti ar deriva de la
numele propria Bucur, lucru graniaticalmente posibil. Le-
genda bisericil lui Bucur face plausibila aceastil deriva-
tiune. Bucur ar fi fost un posesor al locurilor carl, trecênd
in stapanirea succesorilor lui, ce nu puteaa fi numitl de
cAt Bucureftil (Bucur-Bucurescu-BucuresciT), s'a numit oi
cle Bucureftn, qi satul sail crawl cladit pe aceste locurT
a luat si el numele Bueurefti, precum de la Drava, Sto-
ian, .Dragontir, Stefan etc. s'aa numit Drdganefti, Stole-
nefti, Dragontireftl, Steflinefti.
 8I

de iarol a Domnilor Tarii Románeti, zidind

aci Curtea dornneasca., a carei bisericá avea
sa se nurneasca, mai tArchil Curtea Vechie
(biserica de pe strada Carol I cu hramul
Buna-Vestire). Cu toate acestea, dupa un in-
terval de mai bine de un secol i jum6tate de
revdinta domneasca, adica pe la 1560, crawl
acesta, ce se Intindea pe cfina malului sang al
DImbovitei, cfabia merita numele de thrgulet.
Noua Carte domneasca, zidita de Mircea-
Vod5, Ciobanul, erea cl'axlitA tot pe malul stâng
al Dlinbovitei, dar mai la vale de Ourtea
Vechie §i In fata Inndimii pe care se aft&
bisericuta lui Bucur.1) Aceasta Curte trebuiea
sa presinte mai mult aspectul unei cerati In-
tarite, §i sa fie aprovisionata cu toate necesa-
rele unei cetati, ca una ce erea avclata pe un
loc vs, In apropiere de Dunáre §i lipsit de
ori-ce aparare naturalii.8) Mircea-Voc15, Cioba-
nul zidise In zidurile acestel cetatui biserica
clornneascä, In care la 1560 trebuia sä fie In-
gropat, lasand sa domneasca pe sotia sa,
Doamna Chiajna, Impreuna cu fiul sèti cel mai
mare, Petru Sqhiopul. 8)
I) Odobescu, Doamna Chiajna.
t) Odobescu, idern.
3) Odobescu, idem. Tunusli, Ivropim ç 13Anicq.
6
Sin littilikat davaajaiwi
:
.. .....
ii ,,,: --_,,, !i,...,:-:!..

,Igmt

4L ,

J'pdA&,w. lift
Möfflistirea Radu-Vodä innainte de restaurare.
 83

Este positiv ca. In acea epoch', Curtea dorn-

neasca, orl forma marginea sudica a ora§ului,
orl erea In apropiere de aceasta margine ;
eac`i Constandin Capitanul 1) Vice Ca Alexandru
Voda, al doilea fia al lui IVircea §i al Chiajnei,
a zidit la 1575, 2) arlica la §apte ani dupe
suirea sa pe tron, mOnastirea Radu-Voda din
jos de Bucure" N'avern alte date despre
cele-l-alte márgini ale Bucure§tilor din acea
epoca; putern Insa presupune ca ora§ul nu
trecuse Inca pe malul drept al DImboviteT, 0
ca nu se Intindea prea rnult mai sus de Curtea
Vechie. Bazez aceste presupunerl antahl pe
faptul ca Donmil, §i prin urmare 0 Boierii,
petrecênd vara la TIrgovi§te, nu simtiati ne-
voia de case Inconjurate de gradini resfatate,
gradini carI de preferinta trebuia sa se faca
pe partea dreapta a rIului ; §i al doilea pe
Imprejurarea ca, de oare-ce curtea clornneasc5,
se arclase pe rill la vale, oraul se Intindea
§i el tot In acea directiune, pe &and partea
din sus a lui se pAräsia-
De la 1716 lncoa, unica re§edinta a Dorn-
nilor devenise numal Bucure§tii, adica Domnii

1) In Odobescu, idern.
9 Tunusli, idem.
 84

nu mai petreceati vara la TIrgoviste, cum fd,

cuserd, cei de Ora atunci.1) In tot acest in-
terval, adica in timp de doä secole si juma-
tate, orasul trebuie sti se fi rnárit si Infrumu-
setat mult ; pentru-cd, numal peste sapte-deci-
si-trel de ani, la 1789, adicti acum un secol
aBucurestii se inconjoarg In 3 ore, si prin
mijlocul lui trece DImbovita,
«are populatiune de 2) In 88 de ma-
halale,
«3 scoale pentru greceste, latino-slavoneste
si rurnâneste,
a1 spital, 1 asil de copii orfani,
«16 hanuri,
al7 ramdstiri, 9 paraclisuri, 58 de biserici
de zid (autorul clice de piatrd), 13 biserici de
lernn,
«17 cisrnele, 3 bdi, 1 turn.
cci mai 'nainte d'a fi Bucurestii singura
capital& a Orli, toti alergail In acest oras ca

I) Se stie el prima resedinta, a Domnilor munteni a fost

Campulungul, a doua Curtea-de-Arges, a treia Tirgovistea
si in fine a patra Bucurestif. Asemenea resedintele Ba-
natului OltenieT ail fost succesiv : Turnu-Severinul, Stre-
haia si Craiova. (Tunusli, idem).
I) Autorul nu pune nicT un numer, ci lasii, numaT un
spatia gol.
 85

sä Inv* manierele §i obiceiurile lurnii, ca

unul ce fusese lnnainte de resbel un boo ce-
lebru §i frumos.» ')
i dup5. resbel (sä fie acest resbel cel din
timpul MI Mavrogheni ?) Bucure§til §i-a con-
tinuat faima sa; cad iat5, ce dice Le Spec-
tateur du Nord, décembre 1801, P. 317:2)
«Pendant que la France devenait barbare, il
y avait des pays barbares qui devenaient fran-

1) II ape-pas:ell tir Insaxixcc, carte tipAritA in BucurestI la

1789. Pe prima paginA a acesteT carti se citeste cA De-
serierea aceasta a Romania este tradusA din frantuzeste
in Vele lul Nicolae Petru Mavrocordat. Numele autorulul
nu se vede nicAirea, numaT un Nicolae Lazaru din Ioanina
dedicA aceastA carte luT Mavrogheni.
In prefatil (lice autorul, care se vede cA este un ofiter
superior, ca a ordonat ofiterilor di facii harp exacte, pe
cat le permite neregularitAtile resbelului; cA le-a confruntat
cu descrierile date de IspravniciT fle-cAruT judet; cft a fost
ajutat de principele Cantacuzin si de Logoratul RomanieT,
pre-cum (in aflarea positiunfior geografice a cator-va orase)
si de Academia Imperiall de stiinte; si di a fost condus
81 facit aceastA lucrare, pentru-cl rAia din experientA ca,
hArtile si descrierile de pinA atund ale locurilor devenite
acum teatrul de resbel intre Rusia si Poarta OtomanA, e-
read pline de greselT.
Mai spune autorul ca in privinta Banatuhil CraioveT n'a
putut sA tacit cercetArT minutioase, pentru-cl in tot timpul
resbeluluT aceastA parte a RominieT a fost in stApanirea
Turcilor.
rn fine, in opt versurT de pe ultima pagina, se (Poe cA
ceea-ce n'a putut sA se facA sub alti Domni (Descrierea
prig, s'a fAcut sub Mavrogheni.
2) In Odobescu, Poetil NrAcArescT.
 86

gals et quand le plus pur de notre sang rou-

gissait les ruisseaux des rues de Paris, la
cour de Bucarest jouait a toutes sortes de
petits jeux d'esprit; le hospodar lui-mêrne (A-
lexandru Moruz, 1793-1796) élevó par un
Frangais, ami des Frangais, parlant notre Ian-
gue presqu'aussi facilernent que nous, entouré
d'une demi douzaine de compatriotes expa-
tries, dont il avait fait sa société intime, leur
donnait l'exernple de mêler de la reflexion et
de la morale jusque dans les plus frivoles
amusements etc.»
Bucurestii Inca de mult trebuie sä se fi In-
tins pe ambele laturi ale DImbovitei, adica pe
valea acestui rlii si mai ales pe partea clreapt5,
a lui. Fac aceasta ultima supositiune, 1-iii pen-
tru-ca pe atunci valea nu erea supusa, la inun-
datiuni, DImbovita curgênd Intreaga pe un
fund ce nu i se tnnaltase Inca prin deposite ;
al 2-lea pentru-ca pamêntul vaii, find mult
mai fertil de cat al malurilor Innalte, atragea
pe Bucuresteni, carora le placea sä aiba Ca-
sele Inconjurate de vaste grklini de tot felul,
mai ales de cand nu mai petreceati vara la
Tlrgoviste ; al 3-lea pentru-ca d'a stanga Dim-
bovitel nu se vècl urme de cismele, In earl
venia apa eine stie de unde prin olane de
 87

pitment, cum se \TM pe partea dreaptd, a a

cestur ; §i In fine al 4-lea pentru-cd pe
partea dreapta a DImbovitei se W.W.I : Curtea
Domueascei de la mSnástirea
din Dealu Spirii, miindstire zidita de Mihaiii-
Bravul pe la finele secolului al XVI-lea, Curte
Domneasc5, care la 1812 a devenit Curtea
Arset, In urma focului isbucnit chiar In cliva
instaldril lui Man Caragea ; ') Mitropolia, care
a fost ziditä de Constantin-Vodd Basarab pe
la jurnëtatea secolului al XVII-lea ; pre-cum
cele mai multe case boiere0i, cu imensele
Mr curp §i grddini, dintre earl unele mai
existá Inca, de §i In ruini, iar altora nu le
avem de cat numai urmele §i suvenirea.
Tunusli, In Istoria sa a Romdnid, ne
spune c Bucure§tii, pe la Inceputul acestui
secol, avea 21 de MOndstiri cu hanuri, 7 Mo-
nästiri fard hanuri, 14 biserici de lemn, 51
de biserici de zid, 26 de hanuri (yell anexa 1).
Din nenorocire Tunusli nu mai adaoga nimic
despre Bucure§ti. 0 descriere a acestui ora§,
de §i cu totul recentä (Joanne et Isambert,
Itinéraire de l'Orient, 1861), serve a ne ardta
In ce se deosibe§te Bucure§tii de ast5,-cli de

1) Ion Ghica, ScrisorT.

Vechiul Han al lui Manuc, adi Marcie Hotel Dacia.
 89

Bucure§tiI d'acum vre-o trei-clecl de anl ; iata

cum swiã acea descriere : Bucharest. Ho-
tels : de France rue Mogochoi: ; de Vienne,
national (ou Khan Karacatch) pres la rue
Lipskani ; de Londres, d'Ahtenes, rue Tirgu-
d'Afare, etc. Le plus confortable de ces hotels
nous a paru etre celui de Londres ; dans pres-
que tous on pule frangais. Sur la place du
theatre est le café Fialkovski, rendez-vous de
la jeunesse elegante.
Bucharest est une vine toute orientale, mal-
gre certains aspects modernes. Les 127 égli-
ses (que le proverbe valaque porte par exa-
Oration au nombre de 365) sont pour la
plupart le centre de quartiers distincts, batis
sans régularite et composes de maisons par-
ticulières entourées de vergers et de jardins
qui donnent A la ville, vue des hauteurs de
la Métropole, l'aspect d'un decor vraiment ma-
gigue. On nomme ces quartiers mahalas ; il
y en a plus de quatre-vingts.
Le centre de la \dile modifie désagréable-
ment cette premiere impression. C'est un amas
de rues sinueuses1 Otroites, boueuses, sans
trottoirs : une boux profonde en hiver, une
poussiere suffocante en Ote, rendent la circu-
lation fres penible aux pietons. Les blanches
 90

constructions des palais des boyards tranchent

vivement sur l'aspect mesquin de la plupart
des habitations Mais les merveilles de Bu-
charest, pour un étranger, sont les deux ad-
mirables jardins publics appelés Tschismedji/u
et la Chaussée Mogochoi, cette dernière tra-
versée par la route de Transylvanie : elles
peuvent rivaliser avec les phls belles prome-
nades des capitales européennes.
Bucharest est une ville justement renommée
par le charme exquis, la sociabilite de ses
habitants, qualités surtout appréciables a des
voyageurs frangais, qui peuvent s'étonner de
trouver clans les salons d'une ville d'Orient la
langue, les usages et l'éducation de la, meil-
leure société de Paris. Ceci s'applique a la
boyarie et a une minorité très-cultivée de la
bourgeoisie, car la grande majorité de cette
dernière a garde la plupart des habitudes de
l'Orient, et l'éloignernent des Valaques pour
le commerce fait que la trés-grancle partie du
tiers état de Bucharest est étrangere, comme
l'atteste l'énumération des rues neintzeaska
(allemande), ovreaska (juive), frangaise, armé-
nienne, etc.n

Sit aruncam acum, prin negura timpurilor,

 91

o privire retrospectiva catre populatiunea bu-

curesteana% d'acum o suta de ani. Vedem ca
piramida sociala" se lncepea cu isnafii, adic&
negutdtorii i rneseriasii de tot felul, si se
termina cu domnul. Intre acestia se interpu-
neail vre-o cate-va sute de boieri midi, d'a-
supra cárora venial boierii cei mart dintre
Carl vre-o cati-va, eel mai sus pusi, formai
Proti-Pentada.
Din nenorocire, tabloul ce ne Infatiseaz& a-
ceast& piramid& social& nu este dintre cele
mai magulitoare pentru noi. Cu toate acestea,
pentru respectul adevèrului i pentru ea s&
arátám progresele realizate de noi Inteun secol,
si mai ales In ultirnil trei-c,leci patru-cleci de
ani, progrese clatorite institutiunilor liberale,
cu care tara aceasta a fost dotata, grape unul
complex de Imprejurári anevoie de derma, sin-
tern sing s& punem lnaintea cititorului acest
tabloil. 0 mai repet, tabloul Infatiseaza un mo-
ment din trecutul nostru, i acest moment este
d'acum o suta de ani.
Domnul erea un strein, cand original si ex-
travagant, cand pe rand drept saü apasätor,
bufon sail bigot si orn fárti de iubire pentru tar&
Numit i impus Ora numal pentni putin timp,
el n'avea alte tint& de cat sd-si umple läilo
 92

cu bani, pe cari-1 trirnetea In streinatate, pe

de o parte pentru ca sa reintre In fondurile
,ce a cheltuit ca sa capete Domnia, iar pe de
alta ca sa intretie relatiuni stilt-Ise cu sustii-
toril lui de la Poarta. Domnul nu putea prin
urmare sa% fie de cat un despot rapace.
Boieril ceI marl, cu foarte putine exceptiunl,
formai o clasà de oameni cari, din causa
despretului ce suferiail din partea Turcilor,
despretuiail 0 eI, spre rësbunare, pe inferioril
lor. Clasa aceasta, a Carel ocupatiune de pre-
dilectie erea intriga, avea ni0e moravurl cu
totul orientale ; membrii el se Irnbracail §i lo-
cuiail ca Turcil cu earl aveail mare asema-
nare, 0 ca limba streinä, afar& de cea ele-
ca, nu cuno0eail de cat limba turceasca, pe
care o 0 vorbiail bucuros 0 o gasiail gra-
tioasa. Nu vorbesc aci de acei indivic,11, para-
sip netrebnici, carI formai suita domnului 0
carI, coruptl cum ereail In tara lor natala, ye-
niail sa-0 verse veninul coruptiunii lor In so-
cietatea noastra, pe care o cop1e0ail cu mo-
ravurile lor desfrênate.
Boierii de a doua §i de a treia mana ereatt
oamenl taratorl, fat& cu superioril lor, mandri
0 arogantl, fat& cu inferiorii Mr, 0 nu erea
lucru ce nu-1 faceail pentru bani. Suparacio0
 93

si rèsvratitori, sugeail fara de mila sangele

poporului, striviail pe eel slabi, ereall sèlba-
tici si aspri cu supusil lor, tirani In casa lor,
cu un cuvênt arAtail toate semnele unuT gu-
vernanfent despotic, sub care el Insisi ereail
condamnatl sa trAiasca.
Din norocire, aceastä trista stare de lucruri
In privinta boierilor nu erea generala. Se ga-
siaa boieri cu sentimente nobile, cinstiti, cu
o educatiune aleasa si cu o instructiune chiar
superioarA- Causa Ca nu ereatt toti asea este,
pe langa altele, si aceea ca majoritatea boie-
rilor nu aveati nici o grije pentru educatiunea
copiilor lor earl, chiar din pruncie, ereail In-
conjurati de tigani robi, un substrat destul de
important al societAtii bucurestene pe acele
timpuri, si ast-fel se obicinuiaa de mid a da
ordine si a li se satisface toate capriciile, mai
'nainte d'a Inveta sa fie supusl.
Isnaffi In fine, basa piramidel sociale ora-
sanestI, ereail oameni inculti, indolenti si la-
comb de bani. Suferiaii cu resignatiune toate
Incalcarile de drepturi de om ce li se faceaci
si nu cattail de cat sall exercite animositatile
lor lntre dInsii, far& Insa sa ajunga vre-O data
la crime sail omoruri vëdite. Intriga amoroasa,
erea ajunsa In aceastä clasa, pre-cum de alt-
 94

mintrelea 0 'n cele-l-alte, din causa institu-

tiunilor de pe acele timpuri, la apogett, 0 se
exercita Intr'un mod cu atat mai dibacia, cu
cat 0 mësurile profilactice In contra ei ereail
mai aspre.
tiintele, belele arte §i profesiunile fiberale
ereail lucruri necunoscute pentru majoritatea
Bucure0enilor. Studiul profund al clasicismului
elenic se facea pe o scarà. foarte Intinsa §i
ar fi fost de un mare folos pentru literatura
noastra, daca i se dedea o directiune inteli-
gentà §i Inteadevèr national&
Comertul propria clis, aceasta sorginte de
bogätie, aceastá parghie puternica care a preo-
cupat spiritele cele mai cugetatoare ; industria
cea mare, acest factor al prosperitatil popu-
latiunii ora§ene$1, ereail asemenea litere moarte
acum un secol. Dm& se facea pe lei pe colea
ale ceva In aceste directiuni, aceasta se facea
In modul eel mai primitiv din causa nepasarii
de progresele ce se Weal In alte parti, 0
mai numal prin ajutorul streinilor, indigenii
ocupandu-se numai cu comertul interior. Ideea
de ucenicie, de corporatiune, de braslä, cum
se dicea p'atunci, aceastà idee omoratoare orb-
carui progres, Impiedeca desvoltarea la care
o natiune viguroasa §i stapana pe un pam'ent
 95

rn6nos avea dreptul s5, aspire. Ideea aceasta

s'a mAntinut mult timp In urm5,; dovad5, este
apostila push pe petitiunea unui iiil de cavaf,
care cerea o functiune de la Stat:
Auc,II cavaful s5, Indrbisneasea,
SA ceara slujb5, politiceasea !
Donit5,, cleste, c de caine,
E singura slava ce se cuvine.
Acest posornorit trecut nu trebuie 85, ne
mahneasc5, ; din contra el trebuie sa ne facti
s5, ne talim si s5, divinisam pe acel barbati
geniall si cu dor de lath, earl ail stiut s5,
conjure perpetuarea raului. Grape acestor bar-
bati, grape Imprejurarilor si naturel ornenesti,
grape imigratiunii In oras a stirpei viguroase
a mazIlilor, a mosn.enilor si a altor locuitori
din provincie, descendenti ai vechilor boierl
si al gloriosilor domni, cari In timpii de ca-
lamitate national& cautaser5, refugiii In satele
si orasele departate de capital5,, molesita so-
cietate d'acum o sut5, de ani n'a ramas de
cat ca o tristä suvenire. i, pre-cum lui Dar-
win 61 placea mai bine sa se creac15, descen-
dent al maimutei de cat al omului iesit per-
fect din rnainele Creatorului, dar apoi dege-
nerat, tot asa si nol trebuie s5, ne tam de
 96

presintele nostru, care este strAnepotul rege-

nerat al unui trecut ata de degenerat si opera
proprielor noastre sfortäri (veclI anexa II).

ANEXA I

MOneistiri cu hanuri: Mitropolia, Sf. Gheor-

ghe, Co ltea (spital), Raclu-Voda, Miliaiii-Voda,
Sf. Ion, Sdrindaru, Stavropoleos, Pogonianis, Z15,-
tail, Archimandritu, I3is. Tutulor Sfintilor, Sf.
Spiridon-Vechiil, St Spiridon-Noil, Coltea (han),
Serban-Vodä (ban), D-na Bälasa, Hagfica, Sf.
Tanase, Foisorul, Biserica Curtit
Meinetstirt gird hanuri : Sf. Sava, Sf. Eca,
terina, Stelea, Rázvan, Cretulescu, Udricanl, Sf.
Elefterie.
Biseirici de lem,n : Ceaus-Radu, Popa-
Marin, Delea-Nota, Iancu, Popa-Nan, Popa-
Radu, Moldoveni, Popa-Cosma, Fimtâna-Bou-
lui, Popa-Radu (?), Popa Iovascu, Bis. Carä-
midarilor, Staicu, Ceaus-David, Panteleimon.
Biserici de zid (autorul dice de piatra): Sf.
Gheorgbe-Vechiil, Vergu (scoald), Aganita, Po-
pescu, Lucaci, Popa-Soare, IIagiu, Scaune,
Negustori, Popa-Herea, Popa-DraghicI, Sapu-
 --

1
Fosta biseria Sf. Gheorghe-Noti, arsa in anul 1847,
 98

nari, Olari, Silivestru, Popa-Petre, Gorgani,

B'ardceanu, erban-Voda, Doamna, Sf. Nicolae-
elari, Biserica dintr'o li, Ianasi, Batistea, Bo-
teanu, Brezoianu, Fôntana-Boului, Popa-Mr-
vari, Visica, Golescu, Prundu, Vlddica, Bise-
rica-Alba, Fliimlnda, Brosteni, SArbi, Olteni,
40 de Mucenici, Sf. Anton, Dobroteasa, Apos-
tolache, Sf. Ecaterina, TIrgu-d'afara, Popa-
Soare nantuleasa, Delea-Vechie, Lipscani, 0-
tetari., Precupeti, Dichiu, Stejaru, Sf. Vineri.
Hawuri: Afará de cele 21 de hanuri, earl
apartin milnastirilor citate mai sus, mai ereafi:
Ilanul lui Constantin-Vodà, H. lui Filipescu,
II. Piperi, II. Jul Zamfir, II. S-tei Ecaterina.

ANEXA II

Inserez aci cAte-va fragmente culese din di-

feriti autori, earl ne vor pune In positiune sa
ne facem o idee despre cam cum erea socie-
tatea bucuresteanä pe la lnceputul acestui se-
col; cele mai multe shit luate din Ion Ghica,
Scrisori cätre V. Alexandri, editiune tiparita,
tn 1887.
 99

CASELE BOIERESTI

Curtea Banului Dumitrache Ghica (fratele

lui Grigorie Voda, decapitat pentru impotri-
virea ce Meuse la darea Bucovinei) erea cat
o mosie de mare ; lncepea din capëtul despre
apus al podului Oda '), devale la Zlatari, mer-
gea In jos pe malul apei 'Ana In dreptul ca-
selor Vacarescului, unde este asta-c,li casa lui
Barbu Belu ; 9) d'acolo cotea spre Sfintii A-
postoli, ptna uncle stnt Mile lui Mitraszewski,
apuca la dreapta pe WO lnnainte, taia d'a
curmeziwl strada Mihaiii-Voda, trecea garla
la casarma pompierilor, §i apoi la vale prin
Gorgani, cuprinclend theta mahalaua Domnita
Nastasica, si se tricheia cu ocolul la podul
garlii la Mari.
Casele (A) batranului Ghica §i ale (B) fiului
WI Scarlat se aflatt (pe la Inceputul acestul
secol) In coprinsul de mai sus ; ereail doa
narnile de case, cu privdoare, sari mail, tincli
§i paratincli, sagnasie, octal marl de mosafiri,
sofragerie de iarna si de vara, iatacuri si ca-
mari, cu arcade §i bolte trivartite, beciuri §i
pimnite dedesubt ; Invelitoarea de §indrila mai
I) inainte de rectiileare.
2) Trecutli astadl in posesiunea D-luT Prager.
 100

'nalta de cat casa, i cu streasina scoasa de

jur Imprejur de dot coti. D'a rêndul, pe ltriga%
zidul curtil, In sir, eubnil, ()dal de slugi
de logofetl, grajduri, soproane, gradini de florl
si de zarzavaturi, livecll de pornI roditori, fê-
narie i lemnarie. Ace le doa, palaturt, unul in
fata altuia, ereail despartite nurnaI prin strada
Mihaiil-Vodá i prin garla.
Case le Ai) stnt acum proprietatea judetului
si aü devenit palatul Prefecturil de Ilfov. Iar
din casele B, marl cat o casarrna, nici urniä
nu se mai vede : aft putreclit din temelie pin&
In virf din pricina deselor trineari ale Dim-
bovitei, si au &Out bucatica cu bucatica In
faramaturi Asta-c11 gràdina, curtea, pa-
raclisul i locul ocupat odinioara de aceste
case, s'ati trnpartit In buctitele patrate, si nu-
merotate, s'an tras printre dinsele strade,
s'ail cladit case si cascioare. (I. G. 1884).

iMBRACAMINTEA
Imbroiceinnintea boierilor.

Boierii eel mart se trnbracail cu ciacsiri

1) AstA-41 aproape ruinate, iar Prefectura mutatA in noul
BOA palat clAdit alAturT.
 101

ro§ii, cu rne§l, papuci sail cisme galbene de

me§ink CU botul ascutit, Intors In sus §i MO,
too ; antiriile ereail de gherrne§it, de citarie,
calemcherill, cutnie, selernie sari sevaiü; se In-
cingeail la brâil cu §al de Indii ; vara, fer-
meneaua scurtd ; vara §i iarna, scurteicá lm-
blAnita cu pacia de samur, singeap saü ca-
com ; pe cl'asupra giubea de postav sau, la
s6rbAtorI, bini§. La alaiuri §i la ceremonii,
protipendada §i velitii purtail pe cap gugiu-
man de samur cu fundul de postav ro§u ;
vara, feregea §i iarna, Couto§ ; baF,thoierul purta
banger la brâil ; boieril cel halea stair Impre-
jurul Domnului cu bastoane lungi In mând.
Nurnai Voda CU Beizadelele purtail fund alb
la gugiuman. La qile marl, Domnul Imbraca
cabanita, care erea un fel de conto§ cu cia-
prazurI de fir §i cu profiruri de samur. La
alaiuri, boierii cel marl mergeail calari pe cal
arApe§tI acoperiti cu harla mare cusuth, cu
fir. (I. G. 1884).

Anbreictimintea dascalilor greet.

Cu domniile fanariotilor se inirodusese In

tara o multime de dascalicI (loghiotati), ca
institutorI prin casele boiere§ti. E1 Invatail pe
 102

coconasl sa, vorbeasca limba fanarului cu \rod&

si cu marele postelnic, cand s'or face mart
. ,
De la zavera el lepadasera lebadeaua si torn-
batera si se 1mbracasera nernteste ; purtail mai
top frac cafeniir deschis cu coadele lung! pIna.
la glezne i bumbl de alama, pantaloni vercli,
strirnp pe picior, jiletca vargata, cravat& lilia-
chie i guler scrobit bat, 'nalt peste urechi.
(I. G. 1883).

imbrelecimintea, tinerilor cocona0.

Tulburarile de pe 'mprejurul tarii facusera.

sa sbarnle In tinerii roman! coarda vitejiii. Lor
Incepu sa le placa armele, vênatoarea i ca-
laria ; fecioril de boieri luara un fel de aer
de cabadaii, termen adoptat de clinsiI si care
avea semnificatiunea de voinici.
In timpul lui Grigore Voda Ghica, pe la
1823-1824, coconasii nu lasail sa. le scape
nici un prilej de a se Irnbraca cu poturl, cu
mintean i cu cepchen ; a se lega la cap cu.
tarabolus §i a-0 Incarca sileahul de la brail
cu pistoale i cu iatagan, pre-cum si all a-
tarna pala de gat. Pentru cel mai mic lucru
eI se serviall cu armele, In cat din pacific! ce
 103

ereail mai 'nainte, deveniserá artAgo0' §i tul

buratori. (I. G. 1879).

Forma illicaihil.

Vatunci (pe la inceputul acestui secol) forma

i§licului nu erea nurnai o fantasie, cum este
asta-di cu palariile, mal 'nalte sail mai scurte
In pAreti, mai rotunde, mai gogonete sail mai
tuguiate, mai tarsi sail mai mol, clupa, pofta
fie-dirui : fie-care trebuia sl poarte i§licul dup5,
teapa lui.
Boierii eel' tineri §i eleganti i fedora de
boier mare purtail in cap un glob rotund de
har§ie brumArie ; marimea acelul balon erea
aproape patru coti In circumferinta §i avea
la unul din poll o gaurá, pe unde intra capul
Ora d'asupra sprIncenelor, §i la cel-l-alt pol
tin fund de postav de märimea §i de forma
unui culb de rlindunicii, de uncle boierul, ple-
cându-§1 nitel gâtul la dreapta, putea sa'-§I
apuce i§licul cu patru degete.
Boierii mai in vIrst5, purtail i§lic tot atat
de umflat, dar sfera nu erea tntreagg, erea
Wan neted orizontal, ceva mai sus de cercul
cel mare, iar pe acel §es erea Intins un fund
 104

de postav. I§licul acesta se lua din cap cu

ajutorul amanduror mainelor.
ciocoia0, slugile de dindaratul
caleqcilor boiere01 i negustoril cel marl, pur-
tail ire mic, de forma unul borcan tutors cu
gura In jos, §i de un diarnentru mult-mult
de o jumetate de cot, §i d'asupra o perna
mare ln patru colturI umpluta cu bumbac sail
cu per de cal. I. G. 1884).
LUXUL
Profesorul Polizu Conto istorise0e cum Itn
clilelelui Voda Ipstlant (la anul 1806) s'a
propus 1n Ob0easca Adunare a ValachieI o
lege In contra luxulul.
«Banul Dimitrie Ghica avea mare grije sá
darame luxul din tara, care ruina familiile,
cad pe atundi marl §i midi se desfatail In
butcl, blane de samur qi aIuri, ca nici o data.
Veniturile nu mai' ajungeail i oameniI se rui-
nail. Nu maI ajungea venitul mo§iilor pentru ga-
telele boierilor, pentru mobilele i pentru gatelele
barbatilor §i ale femeilor, qi din pricina aceasta
veniaü nevol, scandaluri In familil, se stricail
case, qi spre a-§I Indestula nevoile, top tin-
presurail pe Domn sa le dea slujbI, §i apasail
 105

bietul popor care suspina §i suferia toate.

Banul Dimitrie Ghica, In Intelegere cu Voda
Ipsilant, aduna decI pe boierii taril In Ob-
§teasca Adunare §i le tinu o cuvêntare, In
care combatea luxul, §i lndemna pe boieri sä
faca o lege dupa pilda morala a strabunilor
no§tri. Propunerea Banului Ghica se spri-
jini In data en entusiasm de trei boieri pa-
trioi, i Adunarea hotarl a se supune legea
lui Voda Ipsilant, spre a se intari Din ne-
norocire Ins& aceasta lege se hnpiecleca In
calea ei facatoare de bine, clef intImplarI cum-
plite i invidi; soarteI aclusera In acest an
(1806) anomali, nenorocite §i a§a, binele ob-
§tesc a rèmas neIndestulat.» (Revista Noua,
An. II, No. 1, pag. 33).
Urmatoarele ne ma dovedesc ;Inca, o data
pind la ce grad ajunsese luxul 0 camcita
in vremea aceea.
0 butca numai bronzurl §i poleieti, din-
nainte, d'a dreapta §i d'a stlnga caprei vizi-
tiului, cu doa sirene aurite, cu coadele Inco-
lacite §i cu capetele stand spre do5, martoage
de cal cu hamurl legate cu sfoará ; vizitiul
cu cojoc peste cama§a lunga, §i cu dol fe-
ciorI dindarat cu cauce pe cap, cobora la
vale spre curtea banuldi Ghica, urrnand la pas
1
r-7

0 stradii vechie din anul 1837.

 107

dupd un tigan descult §i sdrenturos cu o ma-

sala mare pe spinare. Podelele jucail ca cla-
pele until* clavir sub roatele butcei i aruncaii
in sus din hasna stropi de norohl apdtos, earl'
la lumina prIcurei lumina' parVar 11 fost pietre
scumpe. Acel stranid echipaj purta un fel de
boier cu ciac§iri §i cisme ro§ii, cu o giubea
soioasii, hub liinitil, cu nafe, §i In cap un i§lic
In patru colturi ; degetele boierului erail pline
de inele de rubin, de smarand §i de diamant.
Erea a§teptat la sfatul boieresc (boieril, adu-
nati la Bunul Dimitrie Ghica, hotardsera,
set trimitct pe Niculae Dudescu ca set ducd,
pasurile prii la cunotin(a antdiului con-
sul, generalul Bonaparte dar n'a vea a
Will) §i de la dInsul depindea realisarea at-
getärilor patriotice ale boierilor. El miinuia
banii ce mai rèmdsesera, In tara ; el avea da-
raveri cu Tanigradul §i cu Beciul ; iscalitura
luI ajunsese sä aiba, trecere §i dincolo de Lipsca.
oproanele lui §i l'aclile din pimnitbi, gemeail
de scule, §aluri F,3i argintarii, tot amaneturi de
pe la boieri. Butca, In care se sdruncina, a-
dusA pentru o nuntal mare, nu-I fusese plata&
§i sta amanet In §opronul sail ; iar inelele din
degete ereau marfd de vinclare.
La propunerea ce-i fdcurei boieril d'a-i
 108

imprumuta cu ceva parale pentru sus-

num itul scop, el respunse : dar uncle
sd ye gdsesc eft bani In diva de astd-dl, pa-
cdtosul de mine ! ca am sä M. din toate par-
ple ; start cu sipeturile pline de amaneturi, §i
nimeni nu-mI platesce ; cd de! ce sh oich
cine-va, nici n'ail de uncle. La vre-o doi-trei
Armeni numal a remas ceva parale ; dar unde
te pop apropia de ei ? Septdmâna trecutd, nu
mai departe, am avut o trebuintà de-mi crdpa
buza, de clod sute mahmudele, i m'am Im-
prumutat de la Manuc, dece la punga pe hind
(24°/0); i-am dat, ce sd fac ? cream strIns
de git.
Dupd multe rugdminte §i fagaduiell de tot
felul, ca i se va Inlesni luarea otcupului vá-
milor, al ocnelor §i al pcWelor, boierul nostru
s'a Indurat In sfdrOt a Imprumuta pe Dudescu
cu 71;2 la pungd pe lund (18%), primind a-
manet toate mo§iile. La dobIndä addogAnd
comisionul bancherilor §i schimbul banilor cu
Lipsca §i cu Viena, Imprumutul venia la 30
§i la 400/0 pe an.
Nu trecurd trei ani de la acea seard i a-
verea cea mare a Duclesculdi, case §i mosii,
trecuse In mainele boierulu cu butca. Pe
lie-care lund, acest camdtar II scotea cdte o
 109

movie la mezat si negäsindu-se concurentl,

mosia remânea pe seama liii, pe nimic
(I. G. 1884).
In locuinta sa (Idnäkitä Vdcdrescu, mort
pe la finele secolului trecut), plind de toatd.
Imbelsugarea unei vechI curtl boieresti,') no-
bilulul poet stiuse a se Inconjura, cu o rail-
nare adeverat orientald de toate frumusetele
spirituale, de toate &stilt:Arne simturilor. 0
multime de fete, tinere i gingase, nimfe
baiadere, cu rochil de saluri si de sevaiii, cu
II de borangic si de zdbranic bogat cusute,
el slujia0, unind pe lingd serviciul casnic, si
talentele desfdtätoare al dantuldi, al cântdril
si al musiceI instrumentale.
Iatei ce povestesc doi martari oculari,
despre acest mare poet fi adinc politic :
Episcopul Grigorie al Argesu1u1, pe când
erea Archimandrit i locuia la Mitropolie, in-
vitat de Iendkitd Vdcdrescu ca sd vie sd-1 vi-
siteze, s'a dus Intr'o cli sa-1 gdseasa : «Dar
cand me apropiai de poarta cea mare, d'o
data me opril ; veclul o multime de oamerif
Inarmatl cu tot fella de arme, Seimenl, Slu-
Arnduti, Panduri ; fel de fel de strigari

1) Actualmente casa D-luT Prager.

 110

se aucleail, tot-d'o-data resuthut trAmbitele,

surlele si tobele ; multime de cal, multi ar-
mdsari nechezAnd, polcovnici, iedecuri cu har-
sale de sus pAna jos stralucind de aur si de
argint. Me strecural cum putui pinà linga
poarta scarei ; acolo tntbnpinal pe altii, in-
narmati cu su1il lungi, CU busdugane groase,
cu pusci, cu pistoale ; tare spaimentat pAsii
tot 1nnainte; nevedênd pe cine-va care sa me
opreascd, ajunsei la usa shun cel marl ; acolo
1mi strapunse vederile lumina flacarilor de
niste mangale de tombak poleit ; un sunet
pldcut de viori, de naie, de tambure, ames-
tecat cu glasuri femeiesti, dulei i petrunde-
toare, me fermecara si pare ca-mi legard mAi-
nele picioarele in fiare ; nu mai stia cunt
i
d'o data me anal sculat repede i, In fuga
mare, trecênd peste cAte spusel, abia ant ni-
merit poarta cea mare a curtii si am multumit
lui D-dea, caci m'am vedut cu pioarele slo-
bode scrtpat din asemenea ispite.»
Medical Mihail Perdicari, care cdkito-
rise prin tot Orientul, ne-a lasat o poemei
;In versurt greceqti, in care clice despre
Idnakitei Vdcdrescu
Odobesco, ScrierI literare si istorice, vol. 1, pp. 291
*i urm.)
 111

vApxow Briltry.picmc pA erste p.ocztx6v

Icoti ativeookoy wl pXv cc eoc obwxx6v.
'Epl Tau; Voyet4 TOO, Ep.E Tat korripci,
&Ili To 5.4 gpayrric Too p.tkoc3cs cpayepci.
Hot' eiaxygioc mxthyri 'sob' yCortl, fl Tps
Tic cpp6ycp.oc, t athypcoy, TEc E5p.opyoc irokó.
`07coC Curb 'Lk afAXGC4 sv iltov ICOTC17Cli,
xcd TEC sby avrecn6Chri, cpetyl cicoOponrii,
TE apxcoy l'criyymat =cc; Ink gx-fi tv e6xt y!
IlapOávoy aie tri.c ao6Xocc y 4ve (Foxily!
Hpote:Frip.(x xcd tobto Tpocybv, Cipxoytm6y!
%al ram,' apx6vvov iro)JA si*.rreyocCuy!

§COALA
Wban-Vodd Cantacuzin (1679-168b) a
fácut pentru Antaia oard coa1á greceasca, care
a fost pástratá §i de Domnii ce ail urmat dupà
clinsul, §i care a fost tritretinuta din banil Vis-
teriel.
La Món'astirea S-tului Sava.
Un dasdil de filosofie (sic Ta cpt)ocovcix)
antain,
Un dasctil de litere (sic ta Tputip.asoca) al
doilea,
Un dascâl pentru comune (sic VII Itona) al
treilea.
 112

coa15, slavoneasca, (ckcce6votov) erea de la.

Inceput, §i s'a pastrat de top Dornnil ce s'ail
urmat
La biserica cea vechie a lui S-tul Gheorghe..
Un dascal I,
Un dascál II.
Leafa acestor dascAli s'a dat Ora la ua
timp din Visterie, §i. apol chibzuindu-se bo-
ierii au lgsat scutita mônästirea Glavacioc, 0.
ail dat-o Mitropolitului ; prin urmare Prea-
santia-sa putea ari ia venitul, §i s5, plateasca.
leafa dascalilor, §i aqa s'a pastrat Ora la un
timp. (Touvouakii, eIaTopEu '711X BkazErg, 1806,
iv BEsvn).

Invd(dtura greceascd.

Pe cand cu dascalii greci, diva copiilor In-

cepea cu r6shritu1 soarelui §i se isprävia pe
la do5, ore dupd, apus. Dimineata dulceata ci.
cafea, la ameadá prInz teapan cu ciorba §i
cu rasol; dup5, aceea somn un ceas, doa, ;
dup5. somn iar dulceata. §i iar cafea, seara.
mâncare §'apoi culcare. Ora cea mai a§teptata
de copii erea somnul dupä arneadá, daca Grecul
mil Incuia ucea, ca sä nu te poll duce sa%
te joci In curte sail grádind. Gaud te Inchidea,
 113

nu-p rëmanea alta scapare de cat a prinde

cate-va mu§te, a le agata bumbac netors §i
a le da drumul sa se dud sa manghte nasul
adormitorulul. Grecul se de§tepta furios §i, ca
sa poata dormi In pace, to deschidea u§ea §i
te da afar& din odae ; atata paguba ! Pe sear&
te ducea la plimbare pe dealul Mitropoliei, la
gradina Breslei sail a lui De§liu, uncle se gasia
cu alp greci. Apol acolo sa fi audit novitale
§i mandate, strategil §i filonichii ; ai fi ois
voinicil voinicilor ; mancail jaratic §i bear"'
MGM.
Metoclul §i programa Mr de Mvatatura ereati
acelea-§I pentru top. Incepeati cu Eclogarion
de la file Grigorie (amice Grigore), un fel
de crestomatie ad usum delphini (delfinul
erea arnicul nostru Grigore Caracas, In onoa-
rea caruia un dascal Crisorora scrisese acel
op). Cand ajungeai la scoarta din urrna a carpi,
te trecea la Terpsitea, asea se numia grama-
tica compus a. de prea Invatatul clasdl Neofit
Duca ; 41 da de citial din dialogurile morti-
lor MI Lucian i te punea la technologie. Dac5.
declinal bine numele §i conjugal verbul, ereal
scdpat ; dad nu, tipto ! Loghiotatul nu se
turbura dad lntelegeai sail nu ; de §tial cine
erea Caron, ce erea Stixul §i ce putere avea
8
 114

Joe. Dup. treI sail patru anl ajungeal la Xe-

nofon sad la Plutarh, cu care te deprindea la
sintaxd ; potriviai alg trei sad patru ani nu-
mele cu adiectivul 0 cu pronumele ; de le
nerneriai, bine, ereai scdpat ; de nu, tipto L..
Niel' nu vrea sa 0ie daca "ntelegeal copildria
lui Ciru, de cuno0eal sail nu locurile pe uncle
att trecut cel dece mil, sad sd, caute sä te
intereseze la viata lui Timoleon sad a. lui E-
parninonda ; totul erea, tehnologia 0 sintaxa
sä-I fie cu bine, 0 te trecea la poeg Ineepênd
cu Miniu aide, §i ln dece ani te da gata
telios. Fara notiuni serioase de istorie, Med
filosofie 0 gird elemente de matematicd, te lua
de mând §i te ducea, Inteo Durnineed, la pa-
ring, dicendu-le eu Ingamfare :
Baiatul a isprävit cartea !
Vestea se ducea din dascal In (lased!, pind
la palat ; 0, (hied ereai de paring bogag, Vodd
te lmbrdea cu caftan 0 te Insura cu fie-sa,
cu nepoatal-sa, or cu vre-o fatä din casa, ui-
tat& de Dumneded. (I. G. 1882).

In vciptura madman&
Pe child In §coala de la Magureanu vestitil
eleni0I Lambru, Comita, Vardalah §i Neofit,
 115

emulii ILA Corai, predail tinerilor greci si fe-

ciorilor nostri de boieri, Memorablile lui So-
crat (Eew.p6yro; 'Airotinp.oviorn.a, Ioncp6t-
Too4), Phedon (1:Diaow inettovo4) si Metafisica
lui Aristotel ; pe când Banul Brâncoveanu
discuta cu puristul Duca In limba lui Tuchi-
did Apophtegmele lui Ilypocrat si Ariometria
lui Archimed si se munciau s'à isgoneasa din
limba greaca toate cuvintele &Ate nu ereail
curat atice, pre-cwn unil din Inv Atatil nostri
caut5, sti curete limba roman& de tot ce nu
se termin5, in ciune, la biserica la Uri-
cani, la SfAntul Gheorghe si la Coltea se auclea
glasul ascutit al cAtor-va copii, earl strigaii
in galagie pe
on, mislete, /mu : omu ,
pocoiti, on, mislete, ucu : pom if.
Meta mai 'naintati la InvAtatura,, child vo-
iati sl-si lica ceva care s5, nu lie inteles de
profani, comunicail Intre dênsi ast-fel :
az, iota, hide, az, pocoiti, rip, ucu, vas, est
(ai la prune),
si eel-I-aft el réspundea :
uas, est, buche, a; tferdo, est, pocoiii, on,
pocoiii, az (ne bate popa).
Cei de la bucoavra Amnia' la dinsil cum
vorbiail päsäreste.
 116

Dascálul Chiosea, bëtrAn cu anterea de ca-

lemcheria, la cap cu cauc de taclit vèrgat cu
cear§af alb, se primbla pe dinnaintea Mietilor
Innarmat cu o vargA lungà, arc,Iênd &And pe
unul, cand pe altul, clupä cum i se 'Area ;
se oprea dinnaintea fie-cáruia, la unit le as-
culta lectia, la altii le mai adtioga eke un
ucu scurt pe icl pe colea, sail cate o arun-
caturä do'd pe crasupra, ca sa fie slova mai
ciocoiasca. Apoi s5, fi dus sfântul pe vre-unul
di, null §tie lectia, ca dacä nu-1 ajungea cu
nuiaua, apol scotea imineu din picior §i-I as-
vIrlia dupa dInsul.

De pe la de-al de Chiosea ie§iail diecl de

visterie §i calerngiI ; la de-al de el ail Invetat
sä scrie române§te Logofatul Greceanu, Va-
gare§tiI, Anton Pan, Nanescu, Paris Momu-
leanu etc.

coala de la Udricani erea o §coalä sub

albastrul cerului, pe prispa bisericei, uncle
cAnd ploua, copiii se ghemuiaa In odaea Or-
covniculul jos pe caramigli, sail In clopotnita :
citiail §i scriiail pe genuchl §i pe brand.
Prin Imprejurul bisericii, 1n mahala, printre
liveglile de merl, de pert §i de dugli, se za-
 117

real vre-o Ilece cinci-spre-c,lece Inveli§uri cu

strea§äna ieitä ca o umbrelä, sub mei locuiail
câti-va cavafi, croitoit i§licari §i coj ;
ace§tia, cand plecail la praválie, 6§1 trirniteati
copiii la dascalul Chiosea, ca sä nu Orengd-
reascti, pe ulita' §i ca sä tnvete sa cananar-
chiseascá, sl tie ison cântAretilor din strana,
s5, citeasa, apostolul, sá icä fatal. nostru §i
credul §i sá mearga de-a 'neldratele cu sfe§-
nicul Intr'o mânsa, §i cu cadelnita In cea-l-altä
dinnaintea preotului, &And ie§ia cu sfintele
darnel. Le plateaü ce pe ap5, nu curge : das-
cálul Stan de exemplu, cel mai bine plata
dintre toti, avéa ate doa-c,leci de parale de
copil pe lunà, i mai avea §i de la biserica
thin de màlaiü, de fasole §i de lemne.
Din acele §coale 6§1 recrutail bisericile preotil
§i cântaretii, acolo boierii câutail baieti pe carl
61 luau In casti, pe procopseala, de acolo a
.

ie§it Chiru de la biserica Enii, Dumitrache

Bondoliu, tata reposatului Vlädicä Calistrat,
Unghiurliu de la Sarindar, Costache Stirbu
de la Sf. Joan de ling& pu§carie §i Petre E-
fesiu, care mai In urrnä a ajuns cântaret In
strana din clreapta la Patriarchie. Acolo au
fost dati la thvatatura Anton Pan, Petrache NA-
 118

nescu, Nicolae Alexandrescu, Paris Momuleanu,

Marin Serghiescu etc.
, .. , ..
Cand a venit In Bucuresti dascalul Lazar
. ..

(1818) baietii de la Udricani, de la Sfantul

Gheorghe, de la Co Itea si de la toate bise-
ricije, aft golit acele scoli si ail alergat la
Sfântul Sava en Petrache Poenaru, cu Eufrosin
Poteca, cu Simion Marcov!ci, cu Pandele, cu
Costache Moroiu si cu mai multi alti tined
din scoala greceasca ; mai In urrna unii aft
fost trimisi In streinatate la Pisa, la Viena,
la Paris si s'ati ilustrat ca profesori si ea In-
nalti functionari, altii s'ai1 facut cântareti. (I.
G. 1880).

Pe la 1830 Vaillant deschisese scoala llnga

.Stavropoleos si toti feciorii de boier parasiaft
dasealii greci si alergait la scoala frantuzeasca.
Transitiunea de la scoala greceasca la cea
frantuzeasca Si la cea romaneasca Incepuse
de malt Inca, din timpul revolutiei franceze,
cu Laurengon Ricordon, Colgon, Mondoville,
etc., tot conti si marchizi emigrati, transfor-
mati In dascali. Pe la anul 1806, cand aft
venit Muscalii, mai multi tineri si mai multe-
fete de boier vorbiail frantuzeste.
 119

Cu Lazar, cu Domnia lui Grigore Ghica

(1822-1827), cu Efrosin Poteca, cu Costache
Moroiu, Sirnion Marcovici, Petrache Poenaru,
§coala româneasca §i-a Mat aventul. colile
streine ale lui Lambru, Vardalah §i Valliant
s'ai1 prefacut In §coli nationale sistematice, cu
sute de profesori de istorie, de filosofie, de
matematice, de limbi streine vil §i moarte.
(I. G. 1882).
fiind cá fu vorba de Lazar, nu putern
sa nu ne aducem a-minte de figura cea mai
mare* In istoria politica §i literara a Ro-
maniei, voiesc sä vorbesc de Eliade, care
numal In etate de 21 de ani succese lui Lazar
ca profesor la S-tul Sava. In timp de aproape
o jurnatate de secol (nascut la 1802, mort la
1872) agerul spirit, Innalta minte, nobila inirna,
neobosita §i Inteleapta activitate §i curagiul
incomparabil al acestui barbat, care-§i facea
umanioarele singur i pe cand deja erea pro-
fesor §i publicist, §i care prM multimea scrie-
rilor §i a cuno§tMtelor sale Intinse i variate
a meritat cu drept cuvênt nurnele de petriate
al literatarei romdnefti, a contribuit In mo-
clul cel mai eficace la regenerarea neamului
romanesc.
 120

ARTA
Arta erea lncru necunoscut. In tot Bucu-
re§ciu nu se afla de cat un singur piano §i
o harpa. Musica apartinea lautarilor §i cânta-
retilor de la biserica. Persoana cu inspiratii
artistice erea numai Domnita Ralu, fata cea
mai mica a lui Caragea.
Ea gasise In cati-va tinerI greci, rude §i
amicl din §coala greceascd, de la Magureanu,
studenp admiratori aI tragediilor lui Euripide
§i Sofocle, un element pentru a pune In scena
cate-va piese de teatru. Cu nitica panza croita
§i cu hartie poleita, Domnita organisase ln
apartamentele sale o mica scena pe care se
jucail ln hmba elena Oreste, moartea fiilor
lui Brutus §i cate-va idile ca Dafnis §i Chloe.
Mai Val-chit a zidit un teatru la Ci§meaua
ro§ie In coltul stradeI Victoriei §i a FOntanel ;
un teatru In toata forma cu 'Darter, cu stale,
cu scena §i cu mai multe AndurI de loje. Rui-
nele acestui edificiu, ars la 1825, se maI ye-
dead ptna la 1840, cand s'ail mistuit In zi-
durile lui Joan Careta§ul.
Avêntul dat de Domnita Ralu arteI drama-
tice a incetat cu fuga lul Caragea (1818), dar
 121

mai tardia a gásit o slabd imitatoare In Sma-

randa Ghica din Gorgan, in casa careia, dupd
zaverd, Aristia (pe care Domnita Ralu 61 tri-
misese la Paris ca sd studieze pe vestitul
Talma) intrase ca institutor de copil. Acolo
Iancu Vdcarescu a cdutat sd puie limba ro-
m5neasc5, pe scend ; a lncercat sa, joace pe
Britanicus §i pe Sgarcitul lul Moliere, dar sun-
ghiunele, rdzboiul, Muscalii §i cdte §i mai cate
calamitdti ail amanat lucrul pInd la 1833, cand
Câmpineanu a Infiintat Societatea filarmo-
Meet (I. G. 1879), pentru care Eliad a tradus
pe Mahomet al lui Voltaire, Aristia pe Saul
din Alfieri, Alexandrescu pe Alzira, tragedil
cu call s'a inaugurat scena romând. Atunci
s'ail tradus mai multe din comediile lui Mo-
here, dintre earl Amfitrion a avut un mare
succes (I. G. 1886).
Intr'o mare sald (casele Banulul Scarlat
Ghica), zugravit5, pe pereti §i tavan cu top
zeii Olimpulul de un pictor Kaufmann, la Ode
marl §i la aniversdri, lnfocatul Aristia, pre-
ceptorul copiilor, traduc6torul cantului fintaiii
al Iliadei, §i autorul %Stantelor Epice», cu
cdte-va perdele de la ferestre, cu costume croite
din rochl lepddate, punea In scend cdte-o bit-
cata de teatru In limba greceascd: pe «Orest»,
 122

pe «Fin luI Brutus», sail vre-o idill din Flo-

rian. Smarandita Ghica se deosebise a§ea de
mult in rolul Clitemnestrei In cat 61 rèmasese
numele. Aristia avea tot-d'a-una rolurile cele
mari ; el facea pe Agamemnon, pe Cesar, pe
Edip, .... (I. G. 1884).

GALANTERIA

LuI Carea 61 placeail femeile. Intr'aceasta

privinta, purtarea lul §i a fiului ski Beizadea
Costachi erea un scandal de toate ilele. Cand
punea ochfi pe eke o nevastd, trimitea pe
bärbatul el Intr'o slujba departata, la trebuinta,
61 §i surghinea, §i atunci lua cu dInsul cati-va
Arnauti 0 se introducea la femeea pacientuldi
cu voie fara voie.
Beizadea Costachi, War frumos, nu avea
MO, ocupatie de cat sa scoata din fire pe cu-
coanele tinere §i placute. El se Inhaitase cu
cati-va feciori de boieri §i bateail mahalalele
giva i noaptea. 0 data, find urmarit de bar-
batii; uneia din conchistele sale cu care se
plimba In trasura, §i vëclêndu-se strlintorat de
aproape, scoate pistolul §i trage sd Impu§ce
pe sotul tradat ; glontul Insa nimere§te In unul
din call lul, calul cade din ham §i beizadeaua
 123

scapa cu chica topor. A doua-cli femeea adul-

ter& erea isgonita de sub strea§ana conjugal&
§i lautaril improvisail cantecul :
C.... al fost, c.... 0, fil,
La mine sa. nu mai Nil !
Pe vremea aceea nu era lucru lesne d'a ii
galant §i nu fie-cine Indrásnea a face curte.
Cand un tèrar punea gand reil pe o fata, el
putea s& dea ochil de tatal sail de fratele el,
§i atunci, nici una, nici doa, popa 61 §i canta
1-saija deintuiefte §i casátoria, de §i silita,
erea valabild. Dad, bietul tênär avea a face
-cu o muiere máritata, treaba devenia mai se-
rioasa, pentru ea resplata depindea mult de
brasla la care apartinea barbatul ultragiat. Ma-
celaril luasera obiceiul sa umfle pe galanti cu
teava ca pe berbeci 0-1 trimitea a-casä In cl-
ruta. Croitoril se serviail de foarfecele cele
marl de te§ghea. Un Mean, ce gasise pe un
cucona§ sub scara, la nevasta lui, dupà ce 1-a
despuiat In pielea goalá, 1-a tins cu catran din
cre§tet pina 'n talpi, i-a pus o pereche de
coarne pe cap, 1-a legat restignit de maini pe
un drug, i-a legat un ctilu§ In gura §i l'a luat
In sfircul biciulul pe pod, de fugia lumea de
dInsul ca de ucigti-1 toaca, In cat nici chiar
slugile Jul nu ail voit sa-1 primeascb. In casa.
 124

A doua-cli 1-a gdsit vizitiul ascuns In ieslele

din grajd. Pe un al t cucona bärbatul 1-a uns
cu miere pe piele §i 1-a lásat o cli lntreaga.
In prada mu§telor §i a viespelor.
EI (tinerii cucona§1) petreceag toatà cliva
In Cismegig cu lautari pe iarb'd verde, §i cum
rèsárea luna, plecail cu ghitare §i cu flaute
la serenade pe sub ferestrele fetelor §i ale
nevestelor frumoase. Pâra 'n cliud vuiag ma-
balalele de cântece, de galcevI, de bätäI §i de
latrdturI de cilia (I. G. 1879).
PAZA FEMEILOR

Unde se pomenea trotuar sail bulevard pe

acel timp (pe vremea lui Caragea) !... Femeile
ereag Inconjurate de toate precautiunile pro-
filactice ; ferestrele aveag znrele ca pu§cdriile;
portile se deschideag grea, cad ereag Inar-
mate cu broa§te tarl ; iar cand o nevasta se
ducea la o rudd, la o prietenä sag la baie,
ea erea 1nsotita de doa, trel jupanese bëtrâne
§i credincioase. Fetele ereag tinute §i mai aspru;
d'abiea aveag voie di iasä In gradina §i gra-
dina erea Inconjuratä cu zid 'nalt saa cu uluci
de scându0 de §tejar. NicI meicar petitoril nu
 125

le vedeail p1na nu se ispravia vorba de di-

satorie, bleat ginerele nu erea tot-d'a-una sigur
ca a *tut bine fata logodnicel sale.
0 fata de boier mare, 1ntoarsa dinteun
clauster de la Viena, unde fusese crescuta, §i.
unde doblndise un talent musical extraordinar
pe clavir, a adus cu dinsa In casa barbatu-
sail pretiosul instrument. Intr'o sear& boierul,
zarind cati-va in§1 carI se pitulasera lInga u-
lucl ca sa asculte frumoasele melodii ale junel
diletante, s'a sbarlit de gelozie, §i cand a doua
cli tênara femee s'a trezit, nenorocire1 a
gasit clavirul spart cu toporul In mil de bu-
cap. Mahnirea el a fost atat de mare In cat
peste cate-va sëptëmanI o duse la groapa. Ea
lasase cu limba de moarte sil-I Ilicä co§ciuguI
din scandurile clavirului, dar popa s'a Impo-
taivit, clicêncl ea fusese vasul necuratului.
(I. G. 1879).

NUNTA
Pe atunci (pe la Inceputul secolului) nunta
nu vrea sti, qical un petec de hartie velina, ti-
'Arita la Socec sail la Weiss din partea D-lui
X sail a D-nei Y, anuntând celebrarea cunu-
niilor fiului sail Iiicei lor In diva cutare, la
 126

biserica Sdrindar sag la Doamna Bála§a, §'apol...

pe u§e afará ! Pe atunci nunta erea dan-
dana mare !
Mai antaia petitoril §i coldceril cu add.lma;
dupd ei logodnd, cu arhierea, cu diaconi, cu
preoti, cu cAntareti, cu läutari §i cu ziafet
toatd noaptea pind la luceafärul de ch. Cu
cdte-va Vile mai 'nainte de nunta, dacd, mirele
§i mireasa ereati de neam de boier, se facea
cherofilima (sdrutare de mand) la curte, unde
tineril cu toate rudele lor ereail dufif cu alaitt
spre a säruta maim lui Voila'. §i a Doamnei,
cerandu-le binecuvêntarea.
Când se apropia cliva nuntii, mahalaua se
Impodobia cu brach de la casa ginereldi pinA
la casa miresel. In ajunul nuntii, cam dupd
amiali, porniail ccilfunclresele, tot cucoane
alese dintre rudele cele mai frumollse ale gi-
nerelui, In trdsuri Inhámate cu armásari de
pret. Antala caltunareasa intra la mireasa pur-
tând o cape de argint cu flori suflate In aur,
din care ie§ia fum de odagacia §i de curse ;
ea mai purta §i o stropitoare, din care arunca
apd de trandafir, semnul curAteniel, §i nra mire-
sel sd, fie tot4a-una spdlatd, §i parfumatd. 0 a
doua caltunareasa ducea pe tava de argint flo-
rile cu earl se Impodobiail cununiile. A treia ctil-
 127

tunareasa aducea o tava cu peteala, semnul

bogatiei. Venial In urma cele-l-alte caltunarese
cu dece, doa-spre-dece tave Incarcate cu tot
felul de daruri : aluri, giuvaiere, stofe scumpe,
bani, cofeturi, etc. Multime de fete Inconjurat
pe mireasa §i lautarri diceall din vioare
din gura cantecul vechiü :
Asta-di cu fetele
Maine cu nevestele...
Dupa ce fetele deschideat boccelele §i ad-
miral darurile, ele tabarail pe tavele cu pe-
teala i pe flori ; uncle Iiripletiaü cununiile :
cruce Intreaga pentru ginere §i cruce juma-
tate pentru mireasa. Cele-l-alte desfa§urail ju-
rubitele de peteald, le depanat §i faceail o ur-
zeala lunga de trei cop, podoaba miresel, un
ritil de aur In care se putea ascunde copila
logodita din cap pina picioare. Din vreme
In vreme fetele tragial cu coada ochiului §i
aruncai flori sal noduri de peteala In partea
flacailor ; ace0a le ridicai §i le aninat de
fermenele, pe cand fetele, ca uncle ce Impar-
tial, 6§1 faceail §i ele parte, agatandu-0 la
piept, In dreptul inimel, snopuri de peteala.
Dupa claca se puneall cu tori la jocuri :
de-a inelu§-Invlrtegush de-a baba mija, de-a
gaia, de-a carpa, i acestea se Incheeal printr'o
 128

bort mare. Ast-fel mireasa 6§1 lila cliva bunet

de la fete §i surate ; iar bètrAniI §i babele,
barbatiI ci nevestele petreceall toga noaptea
pe ziafet, pe bere §i pe mâncare, In sunetul
necurmat al lAutarilor.
Dar a doua di mai cu seamt erea ce erea I.
Nunta Incepea chiar din zori ; nuntacil nu mal
ostiail Inteuna de la casa ginerelul la casa
miresei. Cununia se celebra la amiall la bi-
serica enoriei, de unde apoi mireasa nu se
mai lntorcea la c5.minul párintesc. Ea, Im-
preun 5. cu mirele, se punea In trasura cu eel'
earl purtail gevréle, ci luau la trásurt, lurnI-
närile aprinse, Infipte Intr'o Vaine. Iar dact
cununia erea sa se fac5, a-casa, la ginere, una
din rudele cele mai de-aproape ale acestuia,
mama, sora sail matuca, pleca de lua pe mi-
reasä ci o ducea a-cast la mirele ei cu a§-
ternut, cu zestre cu tot. Trtisura erea Incon-
juratt de top flac511, rude ci amicl aI gine-
relui, car! tricurail caii lor, aducênd etire cã
sosecte mireasa.
Momentul despalenieI de pArintl erea so-
lemn pentru mireasá ; fins& ea, când pä§ia
pragul case! parinte§ti, trebuia sa: frog& din
picior pentru ca sä se märite ci cele-l-alte fete.
 129

Obiceiul cerea ca s'o podideascti, plânsul hi

acel moment, si l'autarii cântail :
Tad, mireasä, nu mai plange,
Caci la ma-ta mi te-i duce
Gaud o face plopul pere
i rachita visinele etc.
Dupg, cununie, masa mare cu zaharicale de
la becerul Manolachi si cu cofeturi de la ye-
stitul Pascu ; cu yin de Drag5,sani, cu pelin de
Dealu-Mare si cu vutc5, de vanilie si de curs&
Lautari si flora', toata noaptea, iar In dila se
trirneteail nunii, socrii si nuntasii pe la casele
Mr cu lautari.
Acest chef, la CO de jos, tinea trei dile,
iar la boieri tinea seapte dile si seapte nopti,
dupei legea Domnilor 0 a Impe'ratilor. (I.
G. 1879).

MALADIILE EPIDEM10E

A fost in multe rInduri ciuma 1) lin tark

I) TatA ce dice autorul cArtiT IlepeTwOl viic 11VA-hiag, iv

Bouxoupscr* 1789. (dn general si in total, RumániT sint
'nalti, frumosT, tad si sitnitosT. Boalele sint rarl la dinsiT
si ciuma, cu toate a se intimplä dese-orT in locurile tur-
cest), pc România n'o visiteaza maT nid-o-datA, afara, nu-
maT in timp de resbel ; Mundt ostirile asiatice i-o transmit.
Este trist lucru d'a vedea cine-va acest loc, atat de frumos,
9
 130

dar analele României nu pomenesc de o bola

mai grozava de cat Cisma lui Caragea (De-
cernbre 1812Decembre 1813) ! Niel o data
acest flagel n.a facut atatea victime ! Au murit
ping, la 300 de oameni pe cli, §i se crede ca
nurnèrul mortilor In toata tara a fost mai mare
de 90000. Contagiunea erea a§ea de primej-
dioasa In cat cel mai mic contact cu o casa
molipsita ducea moartea Intr'o familie Intreaga,
§i violenta erea wa de mare, In cat tin om
lovit de ciuma erea un om mort
Spaima intrase In toate inirnile §i facuse
sh", disparl ori-ce sentiment de iubire §i de
devotament Murna 6§1 parasia copiii §i bar-
batul sotia pe mainele cioclilor, ni§te oameni
Cara cuget §i fara frica de Dumnecleil. Toti
betivii, toti destrarnatii 6§1 atIrnail un §ervet
ro§u de gat, se urcail Intr'un car cu boi, §i
porniail pe hotie din casa In cash', din curte
In curte. Ei se introduceail c,liva §i noaptea
prin locuintele oamenilor §i puneaii mana pe
ce gásiail ; luau bani, argintarii, ciasornice,

cu pAmAnt manos, cu dim& sAnAtoasA., cu locuitorT robusn,

sA fie atAt de putin locuit ; sint sigur el ar putea sA nu-
treascA de cinci sail sease orl mal multi locuitorT de cati
are acurn.0 (EnumerA apol autorul causele acestel despo-
pulatiunl care, ()ice el, merge crescOnd).
 131

scule, §aluri, etc., fall ca nimeni sa 1ndras

neasca a li se lmpotrivi. Fugea lumea de dIn§ii
ca de moarte, cad ei luau pe bolnavi sail pe
morti In spinare, el trantiag In car7 clae peste
gramada, §i porniail cu carul plin spre Du-
de§ti sail spre Cioplea, uncle ereati ordiile Chi-
matilor. Se Incretea carnea pe trup, auclindu-se
grozdviile §i cruzimile !acute de ace§ti talhari
asupra bietilor cre§tini caluti In ghiarele lor.
Rare ori bolnavul ajungea cu viata la câmpul
ciumatilor. De multe ori o maciuca peste cap
fäcea Intr'o clipa ceea-ce erea sä fad. boala
In doa, trel dile 1 i poate ca acei uci§1
ast-fel ereail mai putin de plans, cad mai
rnult ereail de jale acel aruncati vii In camp,
fara a§ternut §i fara acoperement, pe pamênt
ud §i Inghetat. Cale de jumatate de cias se
audeail tipetele §i vaetele nenorocitilor din
campul Dude§tilor!...
In urma mai multor scene oribile, neome-
noase §i bestiale petrecute la ordie, uncle unul
din ace§ti miserabili fusese rupt cu dintii de
un tênar care apara cinstea sotiei sale lovita
de ciumd chiar In liva nuntil, §i In urma re-
voltel ciumatilor, cari ati sdrit cu parul §i ail
omorlt dece ciocli, autoritatea In sfar§it a luat
mesura d'a organiza un serviciil sanitar. Ea
 132

Infiintase cati-va -v5,t5,§ei 1nsárcinati d'a into-

värä§i pe cioch, din casá In cas5,, §i ace§tia
strigaii de la poart5.: (Seineitoqi copii!» 1)
Unul din ei Intiun raport c5,tre §eful gil qicea:
«Acii am adunat 15 morti, dar n'am putut
Ingropa de cat 14, fiind-c5, unul a fugit §i
nu 1-am putut prinde.»
D'asupra ora§ului se ridica un fum galben
§i acru, fumul baligarului care ardea 1n curtile
boiere§ti, §i ora§u1 rèsuna de urletul jalnic al
cainilor rëma,§1 Ewa st5pan.
La fie-care poarta erea cate o §andrama,
un fel de ghereta, In care se addpostea cate
un servitor pus acolo pazarghidan (comi-
sionar pentru targuielile de paine, de came
§i de zarzavaturi). Nimic nu intra In curte
de cat dup5, ce se purifica la fum §i trecea
prin hardaul de apa sail prin strachina cu
otet.
Cioc Iii, cand treceail pe lIng5, o cas5, bo-
gat5,, nu lipsiaii d'a arunca sdrente rupte de
la ciumati, ca sä respandeasc5, contagiunea.
EI nu se temeail de molipsirea boalei, cad
mai top ereail dintre acei cari zacuserti do

I) Vát4eiT en Seindeo$ exislaa i la 1856. CopiiI r6s-

pundeaa de ordinar: alum o pisic4 boluave i !
 133

eke doa, trei ori de acea grozavä epidemic.

Ciuma, ca toate boalele mortale si lipicioase,
ca vársatul, ca tifosul, ca lungoarea neagrd,
foarte periculoasa. Antiiia oarA, devine putin
violentd la acei mei ail mai fost loviti de ea.
Jafurile si talhAriile oamenilor, direct sail
indirect prepusi la serviciul ciumatilor, ail fost
nepomenite. Multe averi si case marl* s'aii ri-
clicat In Bucuresti dupa ciuma lui Caragea
din sculele si banii bietilor bolnavi. (I. G. 1879).

NEGUTATORg §I NEGOIUL
Negutatorii sint pämInteni sau streini ; prin-
tre painênteni se prenumërä si Armenil si 0-
vreii. Streinii fac comertul cu Wile vecine si
cu cele departate, iar cel mai multi pdmênteni
se multumesc cu comertul interior.
Giurgiu si Brtii la ereail ltn timpul nostru
comorile si magasinele marfurilor ce treceail
In Turcia pe Duna're si pe Marea-Neagra, si
pe uscat, pe cdile cele marl ale Constantino-
polului ; dar resbelul din qilele noastre le-a
prapädit si negotul acum este Intrerupt. Mar-
furile earl ies din tara slut boi, cal, oi, car-
nuri conservate, fructe, yin, miere, unt, hind,
piel de boi, lemne si allele. Cail aveaü mare
 134

cautare In ta'xile turce§fi, pentru frurnusetea

§i vioiciunea lor ; dar §i multi din Impèratil
Germaniel cer.ail cal române01 pentru cava-
leria lor u§oar& Tot a§ea §i boil sunt vestitl
pentru marimea i puterea lor, i pentru clul-
ceata §i gustul carniI lor, pe earl AI §i duo
pina In Silesia §i In alte provincii ale Ger-
maniel. Oile rumane§t1 sunt preferite de Turd
tutulor celor-l-alte ol din causa carniI lor, §i
pe fie-care an trec rnultime de ol In Turcia.
Tot asemenea se trimitea §i came conservat&
la Constantinopol §i in alte 0.'41 ale imperiului
turcesc, came care se sara Inteo insula a
Dunaril din fata BraileI numita din aceasta
causa casap-adasi. Un mare comert se facea
§i cu untul, cu mierea, cu lana §i cu pieile
de boil ce se vindeail Turcilor. Agricultura
a fost tot-da-una, dupa cum am mentionat
mai sus, neglesa In Romania, i prin urmare
§i comertul §i exportul grAuluI, orzuldi §i al-
tora n'a fost nicl o data de o mare impor-
tant&
Acestea stilt dar rnarfurile pe cari RomaniI
le vindeail Turcilor Innainte de resbel. Dupa
ce ins& Ru§fi aü ocupat Tara romaneasca,
orl-ce relatiune s'a Intrerupt tntre dIn§il, §i
apol afl Incetat i schimburile. Din aceasta
 135

Turcii ail suferit mult, pentru ea mare parte

din provisiunile de brand, atat pentru Con-
stantinopol, cat 0 pentru cetatile situate d'a-
lungul Dunarii, le luau din Romania. Dar nici
Romanii n'aii ca0igat nirnic ; pentru-ca, de si
armatele ruse0i aduceati §i cheltuiall In Ro-
mania multi bani, 0 consumail marl cantitati
de obiecte de nutriment, totu0 tara a fost
jertfa acestui resbel nenorocit pentru Turd,
fi ind-ca vëclend ei cà n'o mai pot tine, ail
ruinat-o aproape de tot 0 In aceasta stare au
lasat-o Ru01or. (Hemputpil %lc BkuxEctc, pag.
22 si 39).
DEMNITATILE

Boierii, earl tog limpreuna constituesc no-

bletea taril, si ocupl cele mai Innalte func-
tiuni, se divid In trel clase : 1-a se nume0e
clasa boierilor marl sail a celor dol-spre-clece
boieri, ultimul find vel (mare) Comisul ; el
iail tail de cinstiti 0 credincio0. A 2-a clash'
1ncepe cu marele Serdar 0 se termina cu vel
Clucier de arie ; el iag numal titlul de cre-
dincio0. Cei din a 3-a dm& aU numal titlul
de boieri. Boierii din clasa antaia Od jos tot-
d'a-una tnnaintea domnului ; cel din a doua
 136

vëd numai In adunarile generale, §i top ail

cate un semn distinctiv al demnitatii lor. in-
naltarea boierilor 0 distribuirea functiunilor
a atirnat tot-d'a-una de vointa domnului. In
vechime, Innaltarile brusce 0 pa0rile gradelor
erea lucru rar ; dar In timpurile din urma,
slabiciunea domnilor, §i trebuinta de a coin-
place tot de-o data 0 Turcilor, §i Grecilor,
i Romanilor, ail facut sä se Immulteasca tit-
lurile. Aceasta este calea obicinuitä a orb-
chrei stapaniri lin decade*. ; o stralucire In-
§alatoare, niste nume vane §i goale tin locul
lucrurilor cari exist& In realitate, 0 oamenii
se silesc sa se consoleze de adevératele pa-
gube prin niste ca0iguri imaginare. Soldatil
eel vechi mei protejaii taxa de Incalcari ail
clisparut, §i in locul lor s'ail ridicat oameni
din nimic, earl etaleaza titluri umflate §i fu-
dule. Curtea dornneasca, s'a facut numeroasa
§i stralucitoare, §i cu atat mai mult, cu cat
tara s'a pustiit 0 s'a strivii.
1-a clasel.

Marele ban al Craiovei, Marele vornic al

Oaf de sus, Marele vornic al taril de jos,
Marele logofat, Marele spatar, Marele vistier,
 137

Mare le postelnic, Vel clucer, \Tel pahamic, \Tel

stolnic, Vel comis (Clasa antaia a boierilor,
de §i se numia clasa celor doi-spre-dece, nu
se compunea pina la 176 I de cat din dece ');
In acest an s'a mai adaogat un Mare vornic,
a§ea Ca acum boierfi cel marl slnt In numèr
de un-spre-dece).

a 2-a clasei.
Vel serdar, Aga, Vel medelnicer, Mare le
slugier, Vet pitar, Vel armas, Vel portar, Vel
§htrar, Vornicul Tlrgovi§teI (functiune &shin-
OM de cat-va timp), Vel clucer al ariei, Is-
pravnicI.

a 3-a clascl.
Aceasta dm& se divide In doa functionaril
eel mid §1 zapclit
Functionaril cei mid stilt : al 2-lea logofat,
al 2-lea vistier, al 2-lea postelnic, dol-spre-
clece postelnicei, altI logofet1 i gramaticl, patru
spatara0 etc.
1) Num6ru1 10 find compus din &if 5, primul 5 forma
prima grup6, de eine ; d'aci vine poate numele de proti-
pentadtt dat boierilor celor marl.
 138

Zapciii slnt : Capitanul dorobantilor, Vataful

aprodilor, Ceausul aprodilor, Vátaful pähdr-
niceilor, VaAaful vistieriei, Capitanul lefegiilor,
Polcovnicul ag5I, al doilea arrnas, al doilea
portar, bas-bulucbasa.

CASA DOMNULUI

Marele &Amara§ (casierul earuia se supun

negutatoriI), al doilea earndras, Marele gra-
mdtic (secretarul, care este presidentul tutulor
grärnAticilor), Marele cupar (care chi domnuluI
la biseric5, yin si paine, si la masa 61 toarna.
yin), Credinciosul (care Impreun5, cu doi-spre-
dece pAhArniceI sInt supusl cuparului), Vataful
de copil (care Impreun5, cu 100 de copil ur-
meazA domnului la parade), Vel cafegill (pre-
sint5, domnului cafeaua si are monopolul ca-
felei In Bucurest1), Vel ciohodar (d5, domnului
cismele si shit supusl lul top cisrnarii, pan-
tofarii si negutatoriI de Inc5Itaininte), Isprav-
nicul curtil (economul care Ingrijeste de apro-
visionárile curtiI), Rahtivanul (are grija cailor
curtii si, &And domnul umbI5, calare, el duce
un scAunel ca sa, poata domnul s5, lncalece
si sä descalece). Al doilea Camara§ si caftan-
giul ail grije de hainele domnului, Ciubucciul
 139

li dh ciubucul, Divictarul 1ngrije§te de cali-

marl, erbegiul i oferà §erbetul, Ba§ cioho-
darul are sub dlnsul 24 de ciohodari, SatIr-
ba§a, do5,-cleci de ici-oglani, Iz-ba§a, doi-spre-
clece fusta§i etc. Tot de casa domneasca tine
§i Vel Vame§ul, sub administratia druia este
Carvasaraua (Chervan serai).
Toate aceste slujbe nefolositoare represinta
rnandria §i fudulia asiatice ce domnesc la
curtea domnului. Functiunile cele mai 1nsem-
nate ale tarn se confundá cu aceste zadarnice
§i fantastice slujbe earl daft o dovadl despre
slugarnicia §i a domnului §i a celor ce-1 In-
conjoara (Rempurfil rix BkazEctc, pag. 40 58).

§ 2. Noul Bucurest.i.
Diametrul cel mai lung al ora§ului este de
7 klm., iar cel mai scurt de 51/2 klm., ceea-ce
ne-ar da un diametru media de 61/4 ldm.;
suprafata ocupatà de ora este de aproape
30 de klm. p., cu o periferie aproximativa de
20 de klm. §i formatä de qoseaua Basara-
bilor (1580 m.), Ca lea Zinca Goleasca (2400
m.), Ca lea Pandurilor (1840 m.), qoseaua
 140

de Cinturd (1000 m.) 1n Coloarea de Verde ;

de Strada Odoarii (200 m.), Strada Viilor
(1800 m.), de o linie dreapta ideala, care ar
pleca de la IntIlnirea acestei strade cu oseaua
Vacarestilor, ar trece putin pe din sus de
Abatorii1 si s'ar termina la IntIlnirea Cali Vi-
tanului cu oseaua Mihaiii-Bravul, lung'6, de
3250 m., si de parte din Soseaua Mihaia-
Bravul (700 m.) In Coloarea de Albastru ;
de Soseaua Mihaiü-Bravul (3900 m.) In
Coloarea de Negru ; si In fine de Soselele
Stefan cel Mare (2400 m.) §i Bonaparte
(1200 m.) in Coloarea de Galben.
Periferia Bucurestilor nu este riguros limi-
tata; ') punctele pin cari se poate pètrunde
In ora§ stilt numeroase, de si nu exist& de
cat urmätoarele 27 de bariere : B. Herds-
treii, Mandritu, Nod, Moqii, Colintina I,
Colintina II, Panteleimon I, Panteleimon
II, Iancu, Marcuca, Cdhlraqi, DadWi I,
Zahanaua, Vitanu, Vdcdrefti, Piscu, Belu,
Rahova, Spirea I, Spirea II, Cotroceni,
1) Mad' de linia Fortificatiilor, earl sint in curs de con-
structiune pe un perimetru de 72 de klm. cu diametru
cel mai mare de 26 de klm., si col maI mic de 23 de klm.
s'a maI vorbit si de un sant, care sii limiteze orasul si
sä-1 apere de contrabandistl ; acesta ar avea o lungime do
22 kiln.
 141

Remo, Grivila I, Grivita II, Chiristea, Ma-

crogheni, Victoria, la cad se afld agenti de
accise si de percepere de taxe pentru intrare
In oras. Se intra cu trasura In oras prin ur-
matoarele 19 cai principale, cari si sint arte-
rele mai Insemnate, prin earl el se pune In co-
municatiune cu tara ; acestea sInt: C. Victo-
rid, Str. Buzestilor, C. Grivitei, C. Reyna,
C. Cotroceni, C. 13 Septembre, C. Rahovei,
C. qeirban-Vocht, C. Piscului, C. Veicciref-
tilor, C. Vitanalui, C. Dude0i, C. Raionu-
lai, C. Cithirafilor, C. Iancului, C. Mofilor,
Str. Teilor, Str. Polonet, C. Dorobaufilor.
Soselele, chile, stradele, stradelele si fun-
daturile, cari strabat orasul, si dintre call
unele sInt lmpietrite numai cu pietris, altele
pavate cu bolovani, iar altele cu pietre para-
lelepipedice, si unele cu caramicli de basalt
artificial, cu trotoare de lespecli de piatra, de
basalt artificial si unele de bitume, sInt In nu-
mër de 692 cu o lungime totald aproximativit
de 400 de klm., lungime In care nu intrà si
a soselelor Inconjurdtoare. Laturile cator-va
din aceste cal de comunicatiune sInt plantate
cu diferiti arbori. Din strada Coltii Incepe un
bulevard foarte frumos, care se va continua
pin& la Cotroceni, asta-cli f ind gata Ora mai
 142

din sus ceva de Cismegiil. Principalele din

aceste cal sInt provèclute de conducte sute-
rane, construite de zid de Garai-ilidá sail de
beton, earl serv la iesirea din oras a apelor
pluviale si a acelora, earl ail servit la tre-
buintele generale ale lui ; toate aceste ape
slnt vërsate In Dimbovita prin conducte (e-
guuri), a caror lungime totalá este aproximativ
de 461/2 klm.
Apa DImbovitei In starea ei naturald, adica
mai tot-d'a-una turbure, apa de puturi (a u-
nora este foarte bun& de Mut, a altora este
sälcie) si apa unor fOntani, cum stilt cele de
la Fiercistrëü, cea de sub Asilul Elena-
Doamna, a Brdncovenesei, cele de la Fila-
ret, servia pind mai de una-cli, la trebuintele
orasulut De cati-va ani se lucreaza la facerea
unei retele de tuburi, care peste putin se va
complecta si care va servi la distribuirea in
tot orasul de apa de DImbovita, luat'a din
acest Mil de la localitatea nurnit5. Arcuda
(vre-o 20 klm. In sus de Bucuresti), filtrata
acolo si adusa prin canal de beton In reser-
voriul de la Cotroceni, de unde se va mana
In locurile cele mai innalte ale orasului, si
cbiar In etagiele superioare ale caselor. Lun-
 143

gimea totala a tuburilor de apà, cánd se va

complecta, va fi de vre-o 145 de klm. 9
Dimbovita rectificath de curênd, cu doa §o-
sele plantate cu arbori pe ambele parti §i Ca-
nalisate, §i cu 12 poduri, dintre mei 5 de
fier §i 7 de piatrá, are o lungime de 7 klm.
de la intrarea ei ln ora§, pe sub Ca lea Zinca
Goleasca, pina la ie§irea ei din ora§, la vre-o
640 de metri mai la vale de podul din dreptul
Abatoriului.
Cea mai mare parte a oraplui este lumi-
nata cu gaz ; lungimea tuburilor de gaz, care
pleaca, de la usina de la Filaret §i lumineaz5,
stradele, gràdinele i pietele, este aproximativ
de 100 de klm. Numai unele parti mai Milt
Inca luminate cu parole& Teatrul national §i
piata sa, teatrul Milor Eforiei, Abatoriul §i
cAte-va alte case publice §i private, sint lu-
minate cu electricitate. Edificiile de prin lmpre-
jurul pietei teatrului national, gradina Ci§-

) Planul intrege retele este facut in vederea uneI po-

pu1atiun1 de 750 de mil de suflete, pe care o va putea
contine o data BucurestiI si care va putea dispune de
188000 m. c. de apa pe 4i; pentru populatiunea actuala de
circa 200 de mil de suflete se dispune de un volunt de
46000 c. in. pe 4i (Ve41 interesanta lucrare : Proiect pentru
dktributiunea apeI in oras de N. Cucu St. 1887. Bucuresti,
Tip. Carol Gobi.
 144

nwgia si cate-va alte cladiri si locuri publice,

se vor lumina asemenea peste pulin cu elec-
tricitate.
Gradinele publice, a-fara de cele cari serv
de petreceri slut : Greidina Kiselef Oloseaua),
Cismegiu, a Episcopiet a Icoanel, a S-tulu,i
Gheorghe, a S-tee Vine)* Greidina din fata
Universiteitii, In care se afla statuele de mar-
mura a lui Eliad §i a lui Lazdr, §i cea de
bronz a lui Mihaid-Bravul, §i care OM maI
cle una-cli a servit de greidinei botanicci, In
urma clesfiintaril celei de la Cotroceni, fun-
data la 1860 si Incorporata asta-cli cu imensul
si magnificul pare al Palatului de la Cotro-
ceni. Iar Greidina Eliad, care face deliciile
poporului In timpul Mosilor, si In care plan-
tatiunea arborilor figureaza, o gigantic& lira,
lira de gigante a nemuritorului Eliad ; Teiul,
Bordeiul, Filaretul §i allele, stilt locuri foarte
placute, In earl poporul petrece mai fara de nici
o cheltuialà, respirand un aer placut si sa-
natos. Grddina Tirului german, Grddina
Opler, Greidina Luther, cele doa gradini nu-
mite Fierdstreul vechid §i Fierdstreul nod,
Leipteiria, Vila regald etc. sInt asemenea
gradini foarte placute, dar uncle nu pot face
fatrt cheltuelelor de cat pungile cele pline.
 145

Bucurestii contine 1623 I de case, dintre cari

unele se pot compara cu frumoasele case ale o-
raselor marl din Occident, iar altele cu mes-
chinele barace din Orient. Majoritatea slnt con-
struite de zid de caramida; unele, foarte putine,
aft fatada de piatra, iar altele sint facute ln pa-
ienta. Mai toate slnt acoperite cu metal ; unele
cu ardesie saft cu tigle, iar altele, mai marginase
§iputine la numèr, cu indriIà. Multe din ace-
stea sInt Inconjurate de curp Intinse si de gra-
dini frumoase. De cat-va timp s'a luat, din neno-
rocire, urltul obiceitt d'a se Ingrarnadi etagie
peste etagie, i d'a se face case unele ling&
altele, fara curp, fara gradini, ba Inca, ceea-ce
este mai Intristator, d'a se cladi case chiar
prin curple bisericelor, curp carl serviaii pinä
acum cati-va ani, pina nu se Infiintasera ci-
mitirele, drept loc de oclihna pentru repausati.
Orasul este Impartit In cinci circurnscrip-
tiuni nuthite colori : coloarea de Rom In
centru, i cele de Verde, Albastru, Negru
§i Galben de jur-imprejur. Fie-care coloare
coprinde mai multe Mahalale saft Suburbil,
dintre cari mai fie-care are Cate o biserica.
Numèrul Suburbiilor este de 93 (anexa I).
Numèrul bisericilor ortodoxe este de 117.
Bisericile streine slut : Biserica de la resedinta
10
 146

arhiepiscopala catolica, din calea Calara§ilor,

unde obisnuit Regele 10 face rugaciunea, Hanu-
COW (greceasca), Cape la Bulgetreascci, .Bi-
serica Armeneasccl, Betratia §i S-tu Iosif
(catolice), Biserica Luterand, Biserica Cal-
vinet §i urmatoarele mosaice : 3 Temple cho-
rale, 1 Sinagoga mare, 1 Templu (societ. In-
frat.), 5 Sinagoge mid i 18 Case de ruga-
ciune tinute cu chirie. Cele 117 biserici pa-
rn'entene, grupate In doa pla§1, plasa de sus
si plasa de jos, desphrtite prin linia forrnata
de Calea Mo§ilor unit& cu calea Rahovel, slnt
urmatoarele :

Plasa cle sus.

Brezoianu, St. Constantin, Scaunele, Bise-
rica dintr'o i, St. Ilie Gorgani, Schitu Ma-
gureanu, Popo-Tofu, St. tefan Cuibu cu barza,
Malmezon, Caramidaril de sus, S-ta Vinerea
noà, Sin VoIvoclI, Manea-Brutaru, Ghencea,
Spirea noa, Isvoru, St. Elefterie, Caimata, Si-
livestru, St. Ion Mosl, St. Dumitru Colentina,
St. Nicolae elari, Biserica Ieni, Bati§tea, Popa
Rusu, Popa Chitu, Precupetii vechi, Precu-
petfi noi, Tirchile§t1 (Dichiu), Icoana, Pitar
Mo§u, St. Visarion, Mavrogheni, St. Nicolae
 14T

Duvmea, St. Vasile Mogovae, Tabacu, Bi

serica alb6, Bradu (Boteanu), St. Ion Moldo-
veni, tejaru, I3iserica alb& (Postovari), Arnza,
Otetari, Antim, Mihaiii-Voclä, Spirea vechie,
S-tiI Apostoli, St. Spiridon vechiii, Magureanu,
Cotroceni, Zl Atari, Doamna, Irdsvan, St. Gheor-
ghe nou, Sfintil, Stavropoleos, St. Dimitrie,
St. Ion mare, SArindaru, Schitu maicelor,
Curtea Vechie, Cretulescu, Coltea 0 capelele
Cantacosino, Doamna Zoita, Lahovari, Barbu
Be lu, firbeiti, Spitalul Mavrogheni, Cirnitirul
Icoanei, Asilul Elena Doamna.

Plasa de jos.
Mitropolia.
Oboru nou, Panteleimon, Oboru vechig,
Olari, Popa Soare, Mantuleasa, St. tefan (cal.
C515.r.), Agiu, Iancu vechia, Iancu nou, Popa
Nan, De lea vechie, De lea noä, Ceauq Radu,
Isvoru (dintre vii), S-ta Treime, rarca, Bradu,
Apostol, Negustori, Dobroteasa, Lucaci, Vergu,
Udricaril, S-ta Vineri (Hereasca), Sarbil, St.
Ionia (piatà), S-ta Ecaterina, St. Nicolae Bro--
teni, Radu-Vodä, Flámânda, GarAmidariI de
jos, Alexe, St. Spiridon nou, St. Nicolae din
Prunt, St. Ilie (caL Rah.), St. Nicolae Vlddica,
 -

Biserica Doamna BAla,sa.

 149

Filaret (Cutitu de argint), Barbatescu vechiil,

Manu Cavafu, St. Nicolae Popescu (Jicnita),
Foi§oru, Doamna Bala§a, Be lu, St. Gheorghe
vechiii, St. Gheorghe Capra (os. Panteleimon)
(vecli anexa II).
Dintre aceste biserici unele sint tntretinute
de Stat, altele de enoria§i, iar altele de case
particulare.
Stabilimentele de bine-facere cele mai prin-
cipale sint: Spitalul Co WI fundat la 1780,
recladit din nog ; Filantropia fundat la 1827,
marit acurn cati-va anr; Spitalul Brdncove-
nesc fundat la 1834, marit §i recladit din
noir ; Spitalul de nastere fundat la 1839,
mutat §i construit din noil acum cap-va ani;
Spitalul de copil fundat la 1858, mutat §i
recladit de vre-o patru ani ; Spitalul Colen-
Una fundat la 1864 pe un plan mult mai
mare de cat cel actual ; Spitalul Xenocrat
fundat la 1881. Afar& de acestea mai sint
Asiluri pentru infirmi §i bètrani, Case de
sanatate §i Case pentru alienati, Spitale mi-
litare, Institutul surorilor de caritate fun-
dat la 1879, Societatea Crucei rosii fundata
la 1876 §i altele. Germanii §i Israelitii ail a-
semenea cate-va spitale §i asiluri pentru in-
firmi.
 150

Stabilimentele de Instructiune si Cu 'turà na-

tional& stilt urrratoarele:
Palatul Universitdfrt, una din cele mai
frumoase cl&dirl, In care se atlà Facultatea.
de Stiinte, cea de Litere si Filosofie, cea de
Drept, cea de Medici* cea de Teologie ;
Museul de Istoria natural& ; Museul de Anti-
chitatl ; Pinacoteca ; Scoala de Bele-arte ; Bi-
blioteca Statului ; Institutul Botanic, care se
va muta In frumoasa cladire ce i se prega-
teste In noa gràdin& botanic& de la Cotroceni ;
Cabinetele si Laboratoarele facultàtilor de sti-
inte si de medicin& ; Academia roman& cu
cele trei SectiunI ale sale ; Scoala fiber& de
stiinte politice si administrative ; Senatul.
Liceul S-tul Sava, Liceul Matei Basarab..
Gimnasiul Lazar, G. Mihaill Bravul,
G. Cantemir-Vodet.
qcoala Comerciald cu 5 clase, cAreia i se
pregatesce, grape staruintelor Prirnarului Ca-
pitalei, d-1 Em. Protopopescu Pake, un frumos
edificia cu 7 clase, cu sail pentru musee, la-
boratoare, conferinte si clasele clivisionare, si a
cgruia piatr& fundamental& s'a pus la 21 Maia.
qcoala de Poduri f i qosele.
kcoala de Medicind veterinard.
coalele Militare.
Palatul Universitfi(e. UniversitA el
alat I
 152

Scoala centralei de agriculturei .,i silvi-

culturei de la Fiereistreid.
Scoala de farmacie.
Scoala Norma ld superioard.
Seminarul central.
Seminarul Nifon Mitropolaul.
Scoala Norma ld Carol I.
Scoala Norma lci de Institutori.
Scoala Norma lci pentru Inv'aptura popo-
rului roman.
Conservatorul de Musicei 0 Declama-
ti/une.
Scoala de Mesera
Scoala Cdilor ferate.
Scoala de telegrafie.
Institutul pedagogic de fete.
Asilul Elena Doamna.
Externatul secuindar de fete No. 1.
Externatul secundar de fete No. 2.
Scoala profesionald de fete.
Scoala profesionald de fete «Protopopu
Theodor Economu. D
Cele mai multe dintre aceste stabilimente
de instructiune shit instalate lin clAdiri proprii,
magnifice palate.. construite de Stat, §i printre
earl se pot cita Scoala de Podurl §i Sosele,
cea de Medicina veterinark coala de Meserii,
 153

Asilul Elena Doamna, Scoala centralá de fete

(Institututul Pedagogic) etc.
Invgtamentul primar se face :
In Neale cu clase 8 2 1 I
I 4_ div.

1de baiet1 2 1
Col. ro§ie
de fete 2
1 de baietI 5 1 2 1
Col. galbenh
ide fete 3 1 2 2
j de baiell 4 1 1
Col. verde
I de fete 5 _ 1 1
de baietI 3 --
Col. albastral de fete .3 _ __ _
1
1
I de baiefi 3 1
Col. neacrra
''" lde fete 3 _ 2
§i In Orfelinatul de la Teiii cu 4 clase §i cu
3 divisiunI fn sectiuhea de surdo-rnutl.
Cele maI multe dill aceste §coale primare,
pre-cum §i Scoala comercialä (cea noà), sInt
clàdirI speciale, propriet41 ale CornuneI.
In a-far& de acestea, se mal prime§te in-
structiunea, Insa nu gratuit, In
9 pensionate de bieT (dintre earl Liceul
S-tului Gheorghe).
11 pensionate de fete (dintre earl trei licee).
 154

21 de .coale de baietl §i de fete, confe-

sionale.
Alte Institute de Cultur& §i Utilitate public&
sInt :
Ateneul roman (minunea Bucure§tilor fá-
cut& prin lampa magic& a d-lui C. Esarcu).
Institutul bacteriologic.
Institutul botanic.
Institutul meteorologic.
Biwoul geologic.
Teatrul national.
Teatrul Eforiei Spitalelor.
Eforia spitalelor civile.
Epitropia aleclemintelor brancovenefti.
Societatea geografica roman&
Laboratoriwl de analise chimice al Ski,-
taluit.
Ferma fcoalei de agricultura.
Societatea romana de tir, ginatastica 0
scrim&
Printre edificiile publice, carl merit& s& a-
trag& atentiunea, stilt, afar& de unele citate mai
sus, qi urm&toarele : Imprimeria Statului, Casa
de Depuneri , Consemnatiuni §i Economie,
'Banca National& (In curs de cladire) un ade-
Orat monument, Societatea Creditului funciar
rural, Societatea de Asigurare Dacia-Romania,
 155

.41
: Crf

Noul Palat al Aleneulul Roman.

f

11 11;
.4104 V41011.

i
rjr LI I
111

Noul Paint al Ateneulul Roman.

 156

Ministerul Domeniilor, Ministerul Finantelor,

Ministerul InstructiuniI (in curs de clàdire),
Prefectura judetuluI Ilfov, Otelul Eforiei spi-
talelor, Monethria Statului, Asilul Elena-Doamna
Scoala Centralä de fete (In curs de construe-
tiune) etc.
Printre editiciile particulare putem cita: HO-
tel de France, Hotel Continental, Grand hotel
du Boulevard, Otel Török, Otel Imperial, Casa
epitropiii asedilmintelor brancovenest1 etc., Casa
Stirbeiil, Casa Vernescu, Casa Boerescu, Casa
Filipescu (Libriht), Casa Sutu, Casa S'avulescu
(architect), Casa Boicescu (doctor), Casa Am-
basadei austriace, Case le Greceanu i allele.
NumSrul locuitorilor Bucurestilor trece de
200 de mil si budgetul comuneI se urea la
9755000 (yell anexa III).
In fine, pentru a termina cu descrierea su-
mará a Bucurestilor, pun aci urmhtoarele Cate-
va rândurI, pe carl d-1 Elisée Reclus le con-
sacrà acestul oras In a sa Nouvelle Géogra-
Ale universelle, 1875.
«Bucarest ou Bucuresci compte deja parmi
les grandes cites de l'Europe. Apres Constan-
tinople et Peste, c'est la ville la plus popu-
leuse de toute la partie sud-orientale du con-
tinent ; elle se donne a elle-meme le nom de
 157

«Paris de l'Orient.n Naguère pourtant ce n'é-

tait guere qu'une collection de villages, fort

677-

Hotel Imperial,

pittoresques de loin, A, cause de leurs tours.

et de leurs domes brillant au milieu des bos-
 ..,11117tir,""'"7-1V.115;011,Z "i
1111111: tri- ."

1,1,11

Vederea 13ueureOi1or.
I - ir.A;,11 74-

47,P
.

Vcderea BucureOilor,
 159

quets de verdure, mais assez désagréables a

l'intérieur, mal bats, traverses de rues tou-
jours irifectes, remplies, suivant les saisons,
de poussière ou de boue. Mais, grace a l'af-
fluence de la population, a l'accroissement ra-
pide du commerce et de la richesse, Bucarest
se transforme rapidernent, et de grandes rues,
propres et bordées de beaux hotels, des pla-
ces fort animées, de vastes pares bien entre-
tenus, lui donnent dans les quartiers du centre
l'apparence d'une capitale européenne, méritant
son nom qui signifie, dit-on, ville joyeuse.»
De rares edifices et quelques ornements d'ar-
chitecture, dans le style turc ou persan, rap-
pellent l'ancienne domination des Osmanlis.»
Sa, ni se permit& acum a adaoga ceva 0
despre BucureOeni. Citatiunile ce le vom face
sint menite a da o idee despre caracterele
intelectuale §i morale nu nurnal ale Bucure--
tenilor, ci Itn genere ale mai tutulor locuito-
rilor orwlor Romaniei.
Iatà ce citim 'in La Roumanie économi-
que par M. G. Obedenare, 1876,
La plupart des auteurs qui ont eerie sur
la Roumanie ont vu tout en noir ; ils ont
fait de la société roumaine un tableau dans
le genre de celui-ci :
 160

((Dans cette société, on n'aime pas beau-

coup les professions qui demandent un travail
soutenu et de rorclre ; on prefere vivi'e dans
roisiveté ou courire après les fonctions pu-
bliques quand on ne possède pas les connais-
sances nécessaires ; on aime trop le luxe et
l'apparat, le faste et les titres pompeux ; on
dépense par ostentation le double de son re-
venu ; on se ruine, rapidernent, et on vit en-
suite, d'expédients ; rien n'est coordoné, tout
se fait au gre du hasard. On ne se soucie
point du lendernain.
On croit aux sortiléges, aux tireuses de
cartes, aux enchanternents.
On passe les nulls au jeu, gros jeu!
Dans les reunions, hommes et femmes ma-
nient les cartes dans une épaisse furnée de
tabac, et ron ne s'interrornpt que pour parler
de bijoux, de toilettes, de futilités, d'intrigues,
de gains faciles, de chicanes, de procCs sur-
tout))
Cette description n'était que trop vrai il y
a une quarantaine d'années, mais depuis trente
ans il y a eu de profondes modifications dans
l'état social et politique des Principautés. Trois
invasions, trois revolutions, l'exil des hommes
éclairés, leur retours après un long séjour en
 161

Occident, une immigration considerablejim

portation de produits européens sur une vaste
&belle, le grand nombre de jeunes gens éle-
yes en Prance, en Belgique, en Italie ; tous
ces dvénernents ont produit de profonds than-
gements dans les moeurs et les caracteres.
II n'y a plus aujord'hui qu'un très petit
nombre de personnes des couches élevées de
la société qui ait garde les habitudes et les
moeurs d'autrefois ; la grande majorité des
personnes qui constituent les classes din--
geantes se compose d'hommes &lairds, hon-
nêtes, consciencieux, laborieux, aimant rordre,
devoues au bien public. Des hommes qui, par
leur capacité, leurs caracteres, leurs moeurs,
pourraient être compares aux citoyens d'élite
des provinces frangaises. Ce sont des licen-
ciés en droit, des licenciés ès lettres et ès
sciences des facultés de Paris, des docteurs
en droit et en médecine, des ingénieurs des
cliffCrentes écoles de France, des officiers for-
més dans les écoles spéciales de l'armde fran-
gaise, etc.
Voilà de quoi se compose le personnel des
grandes administrations, des chemins de fer,
des mines, de la magistrature, du barreau,
11
 162

des hôpitaux, des lycées, des facultés, de l'é-

tat-major.
Ces hommes formés et faconnés en France
ont introduit en Roumanie les grandes insti-
tutions du pays qui a touj ours été a la tête
de la civilisation.
Quand on les fréquente, on croit facilement
se trouver au milieu d'une société frangaise.
11 faut ajouter a ces hommes d'élite le
nombre toujours croissant de jeunes gens qui
sortent des facultés du pays.
Actuellernent il y a environ 800 Roumains
dans les facultés, les lycées et les écoles spé-
ciales de France.
Voila, ce qui fait que la physionomie de
la société roumaine change a vue d'oeil.
Les institutions frangaises modernes pren-
nent racine d'autant plus facilement en Rou-
manie, que dans ce pays il n'y a jamais eu
de féodalité ni de droit d'aInesse. Et nous
devons rappeler que les institutions féodales
étaient profondérnent implantées dans les pays
voisins de la Roumanie (IIongrie, Pologne,
Boherne).
La acest admirabil tabloil sa, mai adaogam
ce Vice d-1 Ion Ghica in Scrisorik d-sale.
«Cand erea vorba d'a se inliinta Curtea
 163

de Casatie, multi din oamenii no§tri politic!

se tntrebaii, unde o sä gesirn doà-rjeci de le-
gi§ti Inyetati §i ispitip cu mei sa se poatä pune
In rni§care o asemenea Innaltà institutiune ;
§i mai top deputapi sta la ganduri dinnaintea
acelui argument. Neyoiea ne-a silit se. lindrAsnim,
§i Curtea noastrà de Casape nu este mai jos
In lumini ill capacitate decAt institutiunile de
acela§1 ordin din prile cele mai Innaintate In
§tiinta dreptului.
A fost un timp, §i nu prea de mult, &And
corespondenta In streiratate se fAcea prin can-
celaria ruseasce. §i austriacA, care lua scriso-
rile Ili pachetele noastre de le expedia cu o
expeditiune organisatà In toatA forma la no!
1n tart cu biurouri In toate ora§ele noastre.
Representantii puterilor streine se Irnpotriyiail
la ideea de a se trece acest seryiciti la Po§ta
romAna. Unde ye Wit, emi clicea unul din
Consul!, oarnenil special!, capabili Fl.i experi-
mentati cArora so. le putern Incredinta cores-
pondenta noastrà diplomaticA §i interesele su-
puilor no§tri ? Am respuns acelui diplomat
ca, pre-cum am putut Inyata calculul diferen-
pal §i integral, a§a ca manipulAm functiunile
d
§i tot a§ea de bine ca Delaunay §i
S dd- 13, ,
Puiseux, nu mai putin eream siguri a Inyeta
 164

dad. nu In cAte-va septarnâni, dar In cate-va

luni, a manipula primirea, expeduirea §i dis-
tribuirea scrisorilor §i pachetelor ca §i impie-
gatiI po§tei ruse§ti i austriace. Nevoiea ne-a
silit sa, luam asupra-ne acest serviciil §i chiar
de la Inceput el s'a fAcut Intr'un mod .satis-
facator ; §i asta-c11 niment nu-1 poate nega
dreptul de a se compara §i rivalisa cu ser-
viciile telegrafo-postale cele mai bine orga-
nisate.
Voitt s5, rescumperati drumurile de fier,
c,ficea un senator, dar unde ve stnt oamenil
cart s tie a le administra, unde o sà gasitI
impiegati capabili s5, le puie In rni§care, unde
ye stilt inginerii cart s'a, le poatä repara la
trebuinta ? Dinnaintea unor asemenea argu-
mente stall pe gânduri sá voteze alb sail ne-
gru. Dar nevoiea ne-a silit sä lugm pe seama
Statului resoul cel mai lung ; §i putem vice
Ca chiar din cliva d'ântaiii serviciul s'a facut
In toata regula §i In toatä securitatea, cu im-
piegatl români ; ci nimeni nu poate tagadui
cä liniile aü fost tot-d'a-una In buna stare,
far& a regreta administratiunile anterioare ale
lui Strussberg, Bleichreder sait Staat's Bahn.D
Exemplele de felul acesta stilt foarte nume-
roase ; me marginesc a cita numal doa.
 165

Marea hartä topografica a RomânieI de din-

coace de Milcov s'a lucrat in 1856 de &are
ingineril militari aI armatel austriace prin dis-
positiunea i cu spesele Guvernului Romania
Ast'a-c11, statul-major al nostru, c1up ce a ter-
minat admirabila hartà topografica a Dobrogei,
lucreath Ia a Moldovei, care nu va fi nici-de-
cum mai pe jos de a Munteniei, lucratá de
streini ; ha din contra, judecand dupà, speci-
menul dat cu harta Dobrogei, harta Moldovei
va fi cu mult mai superioarà de cat a Mun-
tenia
Se agita pe la 1875 cestiunea faceril harp!
geologice a taril. Se propusese pentru aceasta
aducerea In tara a until geolog strein ; dar
barbatI cu inim5, de roman, dorind ca aceasta
lucrare BA fie un monument rontetnesc, s'ag
opus la aceasta idee, i lucrul s'a arnanat pinà
la 1882, cand s'a Infiintat Biuroul geologic.
Biuroul acesta lucreath d'atuncI la facerea
acestei hhqi, care este aproape terminat5,, cu
freolocii roman!, car! prin zelul i activitatea
bOr aü atras atentiunea i admiratiunea Invè-
tatilor streini. D-1 Suess, professor de geologie
si Rector al UniversitatiI din Viena, scrie d-lui
Gr. Stefeinescu, directorul Biuroului geologic:
ePrimitl ealcluroasele mele multumirl pentru
 166

ultima fascicula a Anuarului D-voasträ, precurn

ai pentru frurnoasa hart& aparut5, sub direc-
tiunea D-tale. Ei nu m6 Weptam ca lucrarea
D-voastr5, s5, Innainteze cu at:Ma vigoare, ai-ti
fac din toga inima urari pentru aceasta.D D-1
Szabb, profesor de geologie la Universitatea
din Budapesta, scrie i D-sa : ((IQ sirnt obligat
asemenea s5, ye multumesc pentru trimiterea
harp' geologice a tärii D-voastr5. Te felicit
pentru aceasta ; acT lucrat mult In putin timp.1)»
Citatiunile autorilor de mai sus §i aceste
ultime exemple, precum i altele ce s'ar mai
putea aduce, cum e continuarea retelei cAilor
ferate de catre ingineri români, conducerea
lucrArilor de aphrare de cgtre ofiteri romaxii,
exploatarea sistematic5, a salinelor de ate
minieri roratni, §i altele, §i altele ; nu shit
toate astea doveli de aptitudinile diverse ale

') Printr'o pripeall de neinteles (?) a CamereY, acest bio-

roi s'a ras din bugetul anulul acestuia. 0 posteritate nu
prea depArtata va vedea cat de putinA bunt% credintA au
pus, i cu cat de multa lips1 de cuno0intA despre lucrurl
ad vorbit, ace( d-nT deputap cart au cerut desfiintarea biu-
rouluT geologic. E mare pleat c. luptele politice, i maT
ales cele de partidA, precum i cabala intrigel, sit se ames-
tece in chestiunile de qtiint1.IndatA Ina guvernul, inte-
legend enormitatea erorfl comise, s'a grAbit nu nurnaT sl
sustie Biuroul geologic, dar i skl transforme in Institut
geologic. Onoare dar lull
 167

Rornanului i despre agerimea §i pètrunderea

spiritului saa ? Apoi, eu ni0e ast-fel de cali-
tag find Inzestrat un popor, nu i se poate
prevedea un viitor falnic, prosper §i maret ?
Acum, daca mai shit persoane earl vëd Inca
multe puncte negre, earl nu sint multurnite
de presinte §i cari preyed un viitor nu prea
stralucit, aceasta se poate explica prin starea
de transitiune, 1n care Ina de c'ati-va ani ne
aflam 0 care negresit ca% va mai dura Inca.
Tot ce este de dorit de o cam data, este s5,
ne silim, pe cat va fi en putinta, i MIA a
grabi mersul natural al lucrurilor cum din
nefericire s'a cam IntImplat pina, acurn, sä
scurtam clurata acestel stari de transtiune,
sail, dupa cum lice Prosper Mérinnee cu
cuvintele de aur ale d-lui V. Alexandri : «Ro-
mania este acum ea o fetita, de 12 ani, ne-.
format& Inca; frurnusetea el nu s'a desvoltat,
íØ nirneni nu o baga In seama. Lasa ca sa
mai creasea, sa ajunga la epoca tineretei, unde
formele copilei se desemna gratios, unde Ca-
litàiIe ei fisice §i intelectuale se afirma, unde
frurnusetea iea un caracter de splendoare re-
gala, §i ochii lumii se vor Indrepta cu ad-
mirare spre dens& Tot ce doresc pentru Ro-
mania, este ca sa aiba nu 12 ani, dar 20 de
 168

anl !» Atundi &And epoca cle transitiune va

Inceta, cand copilita sburdalnica: cea de 12
anI, se va face de 20 de ani, principiul na-
tural al seleqiunii va fi isbutit ca preceptul
moralisator Ounoafte-te pe tine énsu-ti sa
devie calauza fie-caruia, §i atuncl fie-care cu-
noscendu-se pe sine, cunoscêndu-§1 fortele §i
energia de care este capabil, nu va aduce in
lupta pentru existentet de cat arme leale §i
permise de moralitate, §i atunci viitorul stra-
lucit ne este asigurat !
Cacl In adevèr, In periodul de transitiune
1n care se aflä o societate, ca §i In epoca de
modificatiune a mediului, In care se afla o
suma oare-care de fiinte organisate, lupta pen-
tru existenta este foarte crancena §i prin ur-
mare armele Intrebuintate, §i mijloacele d'a
ajunge la scop, adica d'a supravietui, nu slut
tot-d'a-una leale §i permise de moral& De
aceea §i, dupa cum (lice d-1 Ion Ghica, «am
putut avea multe §i marI deceptiunI, am putut
IntIlni In cale fel de fel de caractere: oamenI,
unii slabi de anger, carl la momentul chie-
marri att lipsit de la datoria lor; altiI, regre-
Mild o stare de lucruri In care traisera, care
le convenia i le profita poate, se uitail cu
dor la trecutul taril ; pe altiI Ingrijati de re-
 169

pegiunea cu care se succedail aspiratiunile

exigentele nationale, rAmiineail Innapoi ; pe
multi Ingilmfati de succesele natiunii. la cari
nici cu giindul nu gandiserà, êi atribuiaii lor
tot meritul, far& a voi sà recunoasa cea mai
mica participare nici mersului natural al lu-
crurilor, nici lmprejur6rilor din afara. Arn
putut vedea oameni orbiti de invidie sail de
ambitie, mei nu ail crutat nici intriga, nici
devetirea, pentru a ajunge saü pentru a se
sustine la putere sail la favoare, safl pentru
a-§i face o popularitate.»
Acest tablou, care depinge o stare de lu-
cruri intristatoare, causatä numai §i numai de
nelealitatea armelor aduse In lupta pentru exis-
tenth', a lnceput sá dispara, §i este menit so,
se §tearga cu totul §i s'a fie Inlocuit a§ea
este In natura lucrurilor prin altul cu totul
Inveselitor !

ANEXA I
Coloarea de Rosa (14).
Curtea vechie, Doamna BAla§a, St. Ionica,
St. Dumitru, Biserica Doamnel, Serban-Vodk
 170

Cretulescu, Coltea, Popa IIerea, Rasvan, St.

Gheorghe nou, St Nicolae-Popescu, St. Ni-
colae (-31arI, St. Gheorghe vechift.

Coloarea de Verde (20).

Archimandritu, Bis. Alba, Ghencea, Mihaiil-

Voda, Spirea noa, Spirea vechie, Brezoianu,
aramidariI de sus, Gorgani, Isvoru, Sch.
Kagureanu, Manea Brutaru, Popa Tatu, St.
Constantin, St. Elefterie, S-ta Vineri noa, S-tft
Voivocli, St. tefan, St. Nicolae-Dumea, St.
Gheorghe-Malmezon.

Coloarea de Galben (21).

Ci§meaua-Mavrogheni, Amza, Batif.Aea, Bis..

Ieni, Boteanu, Caimata, Dichiu, Icoana, Ote-
tariI, Popa Dlrva§i, Popa Chitu, Precupetii noi,
Precupetli vechi, Pitar Mo§u, St. Visarion,
St. Vasile, ArmeniT, Popa Rusu, Silivestru, St.
Ioan Mo§i, Popa Cosma.

Coloarea de Negru (20).

IIagiu, De lea vechie, Mantuleasa, Negustorii,

 171

Iancu vechiti, Iancu nou, Olarii, Oboru vechiti,

Oboru not', Popa Nan, Popa Soare, Pante-
leimon, St Stefan, Vergu, Ceau§ Radu, De lea
nob% , Lucaci , Oltenii, S-ta Vineri-Herasca
Udricani.

Coloarea de Albastru (18).

BarbAtescu noü, BArbatescu vechiil, Flá-

mânda, St. Spiridon, S-ta Ecaterina, Slobozia,
VlAdica, Apostol, Bro§teni, Car'arnidarii de jos,
Dobroteasa, Foi§oru, Isvoru, Maim Cavafu,
Radu-Voda, SArbii, Staicu, Tare&

ANEXA II

Tabela urnAtoare este copiath dupit In-

scriptiile Bisericelor, ce lnsote§te Planul
Bisericesc al Cap italei BucureU lucrat In
1851. Bisericele al caror nume este subliniat
In aceasta tabelà, nu mai existi astá-cli. Mal
este de observat c Intinderea Colorilor §i
conturul lor shit asth-cti Intru cat-va deose-
bite de cum erea la 1851.
 172 173
Coloarea de Alb astru
No. SUBURBIA HRAMUL CTITORII I ANUL 1

1 Mitropolia S-tri Im1)6rati Radu Leon Voda 1665

2 Wadica Sf. Nicolae Mitropolitul Grigorie 1791
3 Dómna BAla§a Innaltarea Doamna Bala§a 1751
4 Pruntul Sf. Nicolae Teofan Ieromonah 1724
5 SE Ilie Sf. Ilie Isaia Monahul
6 Slobozia Adormirea Jupan Constantin vel. vist. 1744
7 Bro§teni Adormirea De Enoria§1 1843
8 Alexe Adormirea Alexe Arnautul 1812
9 Filaret Schimb. la fat& Mitropolitul Grigorie 1801
10 CAramidarii de jos SE Gheorghe De neamul IIere§tilor 1711
11 BárlAtescu Sf. Nicolae Ionita elaru
12 FlAmanda Schimb. la fatà De brasla croitorilor 1766
13 Manu Cavafu SE Treime Manu, star. de cavan 1815
14 Sf. Spiridon Sf. Spiridon Ion Scarlat V-vod 1760
15 SE Ecaterina Sf. Ecaterina Arh. Grigorie Agatoni 1850
16 Radu-Voda Sf. Treime Ion Radu Vod'a 1614
17 Radu-Vodà Sf. Mime
18 Dobroteasa Buna-Vestire Constantin Nasturel 1730
19 Popescu Sf. Nicolae Gheorghe apitanu 1722
20 Apostol S4i1 Imperati Constantin Potoceanu 1765
21 looi§oru Na§t. Maicit lit-lui Doamna Smaranda 1746
22 &Irbil de sus SE Nicolae Vasile Poficeanu 1732
23 Staicu S-til Apostoli Apostol Velicu 1809
24 Mitropolia Gheorghe Bibescu V-vod 1845
25 T arc Innaltarea Ráducanu Poenaru 1820
 174 175
Coloarea de Negru
No. SUBURBIA HRAMUL CTIT 0 RII ANUL

26 Popa Nan Adormirea Preotul Nan 1775

27 Sf. Stefan Sf. Stefan Cluceru Stoica 1768
28 Mantuleasa S-tli Voivo0 Jupan Manta Precupetu 1734
29 Olarii Adormirea Dumitru Racovita vel. vist. 1758
30 Oboru vechiti Ioachim si Ana Gote Bogasieru 1850
31 De lea vechie Sf. Treime Preotu Balasu 1783
32 De lea nou5, Buna-Vestire Nicolae inimarea 1824
33 Ceaus Radu Sf. Nicolae JupAn Stoian 1752
34 Neguptorii Sf. Nicolae Din rnia 1718
35 Pan teleimon Sf. Panteleimon Preotu loan 1790
36 Iancut Adormirea Gheorghe MArgelaru 1774
37 IIagiu Adormirea De neamul lui Para Breslea 1750
38 Popa Soare Adormirea Iene Precupetu 1745
39 Lucaci Sf. Nicolae Constantin Atanasiu 1842
40 Sf. Vineri Cuv. Paraschiva Arh. Ionitie Stratoni 1839
41 Udricanii Sf. Nicolae Udrican Cluceru 1734
42 Vergu Sf. Dhnitrie Mitropolitul Daniit 1725
43 Oltenil Innaltarea Nicolae Protopopu 1722
44 Sf. Treime SE Treime JupAn Mtn 1804
45 Isvoru nog In% Maicri D-lul Pare Iorgangi 1823
 176 177
Coloarea de Rosu
No. SUBURBIA IIRAMUL CTITORII ANUL

46 Sf. Dimitrie Sf. Dimitrie Serban Cantacuzen Voda 1700

47 Sf. Spiriclon vechiii Sf. Spiridon Joan Constantin Voda, 1749
48 Magureanu Schimb. la fata Parvu Cantacuzen Voda 1769
49 Sf. Joan mare Sf. Ioan Const. Brancoveanu V-vod 1703
50 ZlatariI Na§t. maicil D-lui Const. Basarab V-vod 1692
51 Stavrop oleos S-tii VoevozI Ioanichie Arhiereu 1724
52 Hanit Grecilor Nasc. Domnului Antim Pogonianis 1719
53 Selarii Sf. ,Nicolae Serban Cantacuzen V-vod 1700
54 Serban-Voclet
55 Hanu Coltii Sf. Ilie Lazar Calenderolu 1841
56 Coltea S4i1 Trierarchi Mihail Cant. vel. spat. . 1715
57 I3iserica cu sfinti Intrarea In biser. Nicolae V-vod §i Daniil. mitrop. 1728
58 Razvan Ienache Vacarescu Vel Aga 1706
59 Biserica Doamnel S-til Trierarchl Doamna Maria Cantac. 1683
60 Sarinclaru Adormirea Mateiti Basarab V-vod 1710
61 Biserica dintr'o zi Sf. Nicolae Doamna Maria Basarab 1702
62 Biserica Eni Ierarh. Nicolae Doamna Maria lui MihaT Voda 1683
63 Cretulescu Adormirea Logof. Iordache Cretulescu 1722
64 Sf Sava Sf. Sava Constantin Voclei 1704
65 Curtea vechie Buna-Vestire Stefan Cantacuzen 1713
66 Sf. Gheorghe not"' Sf. Gheorghe
67 » » vechiu » » Jupan Nedelcu Vel. vorn. 1492
68 Sf. Joan Noti Sf. Joan Ionichie Ieromonahul 1818
69 Paraclisul Belului Innaltarea Dimitrie Belu 1840

12
 178 179
Coloarea de Galben
-No. SUBURBIA HRAMUL CTITORII ANUL I

70 Cairnata Adormirea Jupon Nicolae Ceau§u 1732

71 Scaunele Adormirea Atanasie §i Stavri 1713
72 Popa Rusu Sf. Treime Manoiache Argbafu 1813
73 Otetaru S-tiI Voevoz1 Margarit Starostea 1757
74 Bati§tea Adormirea Sf. Ana Vátaful Manciu 1764
75 idem S-ti,t Doctori Mitropolitui Dionisie 1820
76 Boteanu Sf. Gheorghe Iordache Postelnicu 1760
77 Pitar mow Adormirea Constantin Puica 1795
78 Dárvasil Sf. Nicolae Cluceru N. Trësnea 1823
79 Eptisc. Rdmnic.
80 Amzea Sf. Nicolae Vist. Amzea NAescu 1810
81 Tabacu Sf. Nicolae Dirna Tabacu 1775
82 Sf. Vasile Sf. Vasile Ckninaru Toma 1847
83 Cilrneaua Izv. Taniaduiril NI P. Mavrogheni V-vod 1786
84 Paracl. Spitalulul Sf. Doctorl Din ajutoare 1817
85 Sf. Visarion Sf. Visarion Protopopu Petre ref. 1797
86 Precupeti1 nol Adormirea BArch' MA,celaru 1814
87 Ceauq David Adormirea Panait Bäbeanu 1786
88 Chimitir S411 Voivozi Caminarul Mihal. Darvari 1834
89 Popa Chitu Sf. Spiridon Protopopu Grigorie 1813
90 Tirchi1e9til Adormirea Cosma Tirchilä 1784
91 Precupetil vechi Dum. tut. sfin Ierornonahul Gheorghe 1783
92 Siiivegtru Adormirea Ilie Stamatiu 9i. 41 1839
93 Sf. loan Mo0 Sf. loan Ioan Gradinaru §i Stan Jimbl. 1808
94 Sf. Dirnitrie Sf. Dimitrie Preotu Durnitrache 1839
 180 181
Co loarea de Verde
No. I SUBURBIA RRAMUL CTITORII ANIJL

95 S-tiI Voivoil S-til Voivoil Stoian Meant' 1817

96 Manea Brutaru ,Adormirea Manea Brutaru 1773
97 FOntana Boului Sf. Nicolae Oancea FAinaru 1798
98 Schitu Magureanu Sf. Visarion Const. VAcArescu 1758
99 tejaru Innaltarea Stancu vatafu de brutari 1763
100 Brezoianu Sf. Treime Daniil Máräcineanu 1783
101 Sf. Ion Moldovénu Thierea cap. sf. Ion Medel. Dumitrache DArascu
102 Gorganu Sf. Ilie Pah. Hrisoscoleu 1819
103 Livedea gospod. Sf. Constantin Constantin Cojoc. Be§leaga 1785
104 Podu de p5,mênt SE tefan Bil. vel. logof. za. vist 1798
105 Farmazonu Adormirea Vasile §i Chiriac farmaz. 1838
106 Caramidaril. de sus Intr. In bisericá Iosif Arhimandritu 1848
107 Mon. Cotrocenii Adormirea erban Vodá 1675
108 Sf. Elefterie Sf. Elefterie Jupiln Andreiil 1744
109 Izv. Tamaduiril Izv. Tamaduirfi Gheoro0 he Lumânäraru 1754
110 Mihail"' Vod5. Sf. Nicolae Mihai Voda, 1755
111 S-til Apostoli S-til Apostoll tefan Cantacuzen 1715
112 Antim Dum. tut sfintilor Mitrop. Antim 1715
113 Postovarii Sf. Nicolae
114 Hagi Dina Buna Vestire Dina doica hil N. Mavr. Vod5, I 1727
115 Dealu Spiri vechiii ,Sf. Spiridon
116 Dealu Spiri noil Adormirea De enoria0 1797
117 Lupe§til (Ghencea) SE Treime Panait Marchetanu 1821
 182

ANEXA III

BUGETUL COMUNEI BUCURESTI

pe esercitiul 1889-1890.

Venituri LeI B.
1. Venituri directe 1 62200.00
2. » indirecte 4520000.00
3. » din bunuri cornunale 545000.00
4. D n servica D 862500.00
5. Retineri 114000.00
6. Subventiuni 241000.00
7. Contributiuni pentru dPumuri 1085000.00
8. Dotatiuni 350.00
9, VêndarT de terenuri q.i imobile 510000.00
10, Diferite venituri , . . . . 614950.00
9755000.00
Cheltuieli.
1. Serviciul datoriii 4073133.86
2. Administratia centralä . . 524999.00
3. Serviciul medical 214746.00
4. Directia lucráril or teb nice . 2441260.00
7254138.86
 183

Lel B.
Report . . . 7254138.86
5. Serviciul curatirii gunoaielor
particulare, grajdurilor §i
atelierul . 285550.00
6. Serviciul accizelor . . 372100.00
7. Serviciul verifichil mAsurilor
0 greut64ilor 8060.00
8. Serviciul cimitirelor. . . 13316.00
9. r) abatoriului . . 26480.00
10. D sigurantei publice. 702530.00
11. Instructiunea public& . . 100660.00
12. Subventiuni 280764.00
13. Asistenta public& 63390.00
14. Dotatiuni 171752.12
15. Diferite cheltuieli 184000.00
16. Deschideri de credite . 292259.02
9755000.00

Afar5, de aceste cheltuieli, mai figurea4 In

bugetul extraordinar surna de lei 3608735 0
bani 10 pentru continuarea lucrárilor marl
prevèclute prin legile din anii 1881 0 1884
precum 0 cheltuielile din soldul Imprumutului
de 13 milioane contractat In anul 1888.
 184

ADDENDA
D-1 IIepites mi-a Immanat interesanta §i de
mare pret a d-sale lucrare uStudii asupra cli-
mel BucureOilor tn anii 1885-88. Partea I,
Temperatura aeruluID, care a ie§it de sub
tipar, cand se imprimasera deja primele doa
coale ale scrieril de fata. Extrag cu placere,
din acea lucrare, urmatoarele despre :
I. Mersul diurn al temperature!.

f minima (5orea. m.)

50,64
a) Media orara
maxima (2°" p. m.) . 14°,97
b) Variatiunea orara medie a temperaturel,
independent de sensul el, este, de la o
ora la cea precedenta, de . . . 00,77
c) Iar variatiunea medie
cea malph cre§tere (70r_8ore a. m.) 10,73
mare I In descre§tere 70M_ 8 Ore p. rn.) 1°,38
cea mai fin cre§tere (5ore_6ore a. in.) 00,25
mica ('M descre0ere (2°"-3ore p. M.) 0°,09

II. Mersul lunar, anual 0 pe ano-timpurl.

a) Mecliile lunare slut :
Ianuarie . . 3°,71 Julie . . . . 220,09
 185

Februarie -3 °,12 August . . . 210,39

. .
Martie . 3,69 Septembre . . 17,60
t
Aprilie . . . 10,84 Octobre . . . 11,55
Maiii . . . . 16,58 Noembre . . 4,26
Iunie . . . . 19,53 Decembre . . -0,42
Iar crWerile ( + ) sail descre§terile ( - ) ce
presint& temperaturele lunare medii fata cu
luna precedent& slut :
Ianuarie . . -30,29 Julie . . . . +2°,56
Februarie . . +0,59 August . . . -0,70
Martie . . . -4,81 Septembre. . -3,79
Aprilie . . . Octobre .
--1- 7,15 . . -6,05
Maiii . . . . +5,74 Noembre . . -7,29
Iunie -1-2,94 Decembre . . -5,68
De uncle vedem c'd cea mai mare
cre§tere se face Intre Mart. §i Apr. §i este 70,15
descre§tere » » Oct. §i Noemb. » T,29
gi cea mai mica
cre§tere se face lntre Ian. §i Febr. §i este 0,59
descre§tere D » Iul. §i Aug. » 0,70
b) Temperatura
pe 32 ani (1857-88) 10,60
medie anuala
n 28 D (1857-84) 10,70
» 4 » (1884-88) 10,02
iernei . 1,2
c) Temperatura medie priTavern
.
. .
. .
. . 11,2
dup& ano-timpuri .
(1857-88) vern . . . . 21,8
toamnei . . . 10,9
 186

III. Temperature le extreme.

a) melii (1885-88)11maxima Julie) . 29,38

minima (Ian.) . 7,32
1885-88 f minima
maxima (Aug./87)
38,0
b) absolute
I (Ian./88) 30,5
(Aug./8, ) 40,1
1863-88 II maxima
minima (Ian./88) 30,5

Mi-a mai spus d-1 Hepites ca d-sa a luat

ca positiune geografica a c. de Agr. de la
Fierastrèii tot positiunea geogralica, a Mitro-
poliei, si ca, daca tifrele nu s'int tot acelea-si,
aceasta provine dinteo eroare de tipar, prin
care s'a pus la longitudine 26°.46' 1n loc de
260.6' (yell pag. 3 §i 4).

La pag. 42 sa se puie dupa Tartar, dupa

tare din eroare s'a lasat un loc gol, cuvêntul
risorius.
La fig. 2, a semnifica aluviii modern.
 187

Lista numelor de perosane eitate.

Alexandri V., p. 167.

Al Non Compte A., p. 73.
Anonim, p. 84, 85, 129, 133-139.
Aristia, p. 121.
Babeq Dr., p. 45.
Bieltz E. Albert, p. 57.
Boliac C., p. 21.
Brandza Dr. D., p. 31.
Cimphleann, p. 121.
Conto Polizu, p. 104.
Constandin CApitanul, p. 83.
Cult N. St., p. 143.
Darwin, p. 95.
Drouet Henri, p. 53.
Eliade, p. 119.
Episcopal Grigorie al Arge§uluI, p. 109.
Gbica Banul Dumitrache, p. 99, 104, 107.
Ghica Ion, p. 87, 98-104, 105-109, 112
119, 120-133, 162-168.
Haeekel, p. 45.
Ilepites St., p. 3, 22, 184, 186.
Horvath Dr. G., de, p. 59, 60.
Joanne et Isambert, p. 87.
Lazar, p. 119.
 188

Lazdreseul Alexandru, p. 80.

Lindeman K., p. 73.
Merlin& Prospére, p. 167.
Montandon A. L., p. 49, 60, 64.
Obedenant Dr. M. G., p. 159.
Odobeseu Al., p. 14, 44, 81, 82, 85.
Perdicari Mihail, p. 110.
Petrini Dr. Paul, p. 33.
Protopopesca Pake Em., p. 150.
Rain Domnita, p. 120.
Reelus Elisée, p. 156.
Stefaneseu Gr., p. 7, 8, 20, 57, 64, 165.
Stefanesett Sb., p. 18, 44.
Suess, p. 165.
Szalmi, p. 166.
Tamil, p. 81, 82, 87, 112.
Vdekreseu Ienachita, p. 109.
Woodward Dr. S. P., p. 51, 52.
 TABELA DE MATERII

PARTEA I Pag.
§ 1 . Posiciune geografica 0 altitudine . . . 3
§ 2. Relieful solulut 7
§ 3. Constitutiunea geoloeica 14
Anexa 18
§ 4. Clima 21
§ 6. Flora 30
§ 6. Fauna 41
Anexe call coprind fragmente de fauna :
I malaeologica . . . . s . . . 61
II, III, IV, V entornologica . , . . . 59
VI, VII ornitologica . ,, 73
VIII mamalogicii 78

PARTEA II
§1- Vechiul .Bucurelti.
Origine, limite 0 aspect 80
BucuresteniT 90
Anexa I. 316nAstirT, BisericI 0 Hanuri 96
Anexa II, care coprinde fragmente despre :
Casele boierestI 99
imbracaminte . 100
 190

Pag.
Lux 104
*I coalA 111
Arta 120
Galanterre 122

NuntA .........
Paza femeilor
Maladiile epidemige
124
125
129
NegutiitorT qii negot . ... . 133
DenmitütT 135
Casa DomnuluT 138
§ 2. Noul Bucurelti.
Limite, CAT de cornunicatiune, Apa, Lu-
minatul, GrAdinele publice - . . 139
Casele §i Bisericele . 145
Stabilirnentele de bine-facere . . . 149
Stabilirnentele de Instructiune §i CulturA
nationalA 150
Edificil publice §i private 154
Bticure0iT dupit Elithe Reclus . . - 156
BucureV,enif . 159
Anexe :
I Suburbiile dupti Co1orl ..... . 169
II Bisericile in 1851 . 171
III Buvetul Corn. Bucure§tT pe 1889/90 182
Addenda 184
Lista nurnelor do persoane 187

Stampe.
Möntistirea Radu-Vodit §i Biserica luT 4ueur
innainte de restaurarp 82
 191

PAg.
Vechiul Han al luT Manuc, astl-d1 Marcie Otel
Dacia 88
Fosta BisericA St. Gheorghe-Noil, arsA in
anul 1847 97
0 stradA a Bucure§tilor in 1837 106
Biserica Doamna BAla.la 148
Universitatea 151
Ateneul 155
Otel Imperial 157
Vederea Bucureltilor 158
Planul Bucureltilor §i al imprejurimdor sale.
Dol sectiunT geologice.

'<t-tra4"
 (Leal
Aloyof de
BUCURESTII I IMPREJURIMILE
Or0000ts.

Sabi/ Ft'erci.rtrdit
wt Al II 44

a/add/110R/
Ciureliz
1.1
II II

Str Stbieiilloda
drcula.
jesj2e___linti, Pirotechnia 1,,

GARA COTRO m lacu

as' Panielezmon.
".%

lobt' reizt,ree

Oi"5 ARA FILAfiT

Gt.se cv Cioplea.

eys
Ca7felit
Cimilire

Q'clz.100,

la Olunita A po efte
I. Reservorul de apl. ,,,..
II. Gadina Xpiscopiel i Ateneul. ,%,, Zearderzi
°V
III. Universitatea.

Fit. 1..
S.W.
f N.E.
Gara Dealul Gr idina Gra.dina
et Mitrppoliei 9 sie George Heliad.e
m ; in
81,581 86,57 ; 79, 78 ; 82,28
... ,//3
/
/ // // ,

5
/// ./// A' ,,
rIrrr =TN

1, LOss ro§cat ; 2, Loss galben ; 3, Nisip §i pietri§; 4, Argill tertiail ; 5, Aluviti modern.

Sectiunea transversall a solulul Bucure§tilor (54h Klm.)

NB. Numerile puse la Gara Filaret, Dealul MitropolieT, S-tul George §i
Grldina Heliad aratit Inältimile acestor puncte In raport cu Marea-Négri.
Fi g 2.
Hucureali Frite§ti Giur8iu Rusciuc

a
_

1, Dimbovita; 2, Sabaru ; 3, Arge§; 4, Valea 011uglrenilor ; 5, Dunlrea,

A, Loss ; B, Diluvill sur; D, Calcar. C, Argil tertiari.,
Sectiunea transversall a uneT pgrp din regiunea ampiilor §i a TegiuniT !mica Dungrel.