Wu Cheng-En, C�l�torie spre Soare-Apune, Editura Minerva, Bucure�ti, 1971.

Monkey, translated by Arthur Waley, 1942

Traducere de Corneliu Rudescu �i F�nica N. Gheorghe
---------------------------------------------------------------------------

C�L�TORIE SPRE SOARE-APUNE

Wu Cheng-en

PREFA��

Corneliu Rudescu

�C�l�torie spre soare-apune� �mplete�te �nt�mpl�ri reale, consemnate �n analele

chineze �i confirmate de istorie, cu elemente �nchipuite, fantastice, ad�ugate de
imagina�ia popular� de-a lungul veacurilor. �mbog�ite �i �mbinate armonios de pana
unui mare prozator �i poet. S�mburele �n jurul c�ruia se �nfirip� ac�iunea este
c�l�toria �ntreprins� de c�lug�rul S�en Dzang �ntre anii 629�646 e.n., �n India,
pentru a studia budismul la izvor �i a aduce compatrio�ilor s�i textul autentic al
scripturilor budiste.

Peripe�iile acestei lungi c�l�torii (care, �n grelele condi�ii din acea vreme, a
fost considerat� o isprav� f�r� pereche) sunt povestite sub forma unui lung �ir de
�ncerc�ri mai presus de puterile omene�ti, �ncerc�ri �nvinse numai cu ajutorul unei
f�pturi �nzestrate cu puteri supranaturale.

Folosind versiunea mitologic� chinez� a cosmogoniei, ac�iunea romanului �ncepe cu

descrierea miraculoasei apari�ii pe lume a acestei f�pturi � o maimu�� � �i a
nemaipomenitelor ispr�vi s�v�r�ite din clipa z�mislirii �i p�n� la �ntemni�area ei
de c�tre Buddha sub Muntele-Celor-Cinci-Elemente. De aici, Maimu�a este eliberat�
de o zeitate budist� � Bodhisattva Guan-�n � cu condi�ia de a-l �nso�i pe c�lug�rul
S�en Dzang �n India �i a-l ajuta s� aduc� de acolo �sutrele". Sunt apoi povestite
cele 81 de piedici de netrecut, �nt�lnite �n cale de c�lug�r.

�n realizarea artistic� a romanului, elementul istoric, real � o lung� c�l�torie �n

��ri �ndep�rtate � reprezint�, �ns�, doar un subtil fir conduc�tor (ales pe baza
unei sus�inute preferin�e, pentru astfel de subiecte, a cititorilor din vremea lui
U Ceng-en), iar urzeala de fantastic �esut� �n folclor pe marginea acestei
c�l�torii, o sumar� canava pe care autorul a brodat-o cu �nflorituri de fantezie �i
umor de o rar� frumuse�e narativ�, at�t de bogat �ntre�esute �nc�t ochiul min�ii
cititorului abia mai distinge firul �i canavaua; �i numai unde autorul le-a
�ng�duit cu inten�ie s� apar�: �n t�lcul folclsric al eroilor �i al ac�iunilor lor;
iar acest t�lc l-a folosit �i �nve�m�ntat poetic cu e art� excep�ional�.

Iat� de ce, spre deosebire de alte dou� mari romane chineze din aceea�i epoc� �
Trei regate �i Pe malul apei � larg debitoare unor cicluri de povestiri populare
huap�n, C�l�toria spre soare-apune e o oper� de crea�ie �n totul original�.

Eroii romanului � oameni sau fiin�e fantastice, mon�tri sau zeit�i � au circulat
�nainte, secole de-a r�ndul, �n folclorul chinez, ca simboluri ale �binelui" �i
r�ului", ale aspira�iilor nobile �i repulsiilor celor mul�i, iar ac�iunile lor au
fost socotite ca manifest�ri ale luptei dintre aceste porniri antitetice ale
nsfcri� umane. Aceast� tr�s�tur� nu e de altfel ceva specific numai lumii chineze.
Ea se reg�se�te, �ntr-o form� sau alta,� �n mitologia tuturor popoarelor �i
reflect� viziunea str�veche despre om, natur� �i societate. Doar con�inutul celor
doi poli a variat dup� epoc�, popor �i condi�iile de via��; �i tot astfel
substratul simbolurilor lor.

Crea�ii ale folclorului chinez, simbolul �ntruchipat de fiecare erou al C�l�toriei

spre soare-apune a fost �ntotdeauna prezent �n mintea cititorului chinez, care a
putut astfel s� asocieze de lectura romanului evoc�ri larg cunoscute �i �ndr�gite,
�i s� guste plenar satira, umorul �i arta autorului.

F�r� cunoa�terea acestor semnifica�ii, cititorul str�in nu poate �ns� sesiza

�ntreaga valoare artistic� a romanului, �n cursul lecturii el ar avea doar o vag�
intui�ie a sensurilor �i desf�tarea � excep�ional�, e adev�rat � de a fi citit un
basm �nc�nt�tor, dar nu va putea p�trunde implica�iile nara�iei �i nici sesiza
�ntreaga savoare a umorului cu care sunt povestite n�stru�niciile eroilor. Iat� de
ce consider�m util s� oferim cititorului posibilitatea de a afla t�lcul
personajelor, �nainte ca el s� treac� la lectura romanului.

* * *

Principalii eroi � �n ordinea predilec�iilor cititorului chinez � sunt: Maimu�a,

Prea-cuviosul R�tanu-Opt-Porunci, P�rintele Nisip �i c�lug�rul Silea Dzang, numit
�n roman �i Tripitaka (�Trei co�uri" �n sanscrit�, dup� cele trei co�uri eu sutre
pe care le prime�te de la Buddha).

Maimu�a este eroul central al romanului. Cu excep�ia capitolelor VIII-XII, ea e

prezent� tot timpul pe primul plan al ac�iunii. Autorul o �nf�i�eaz� �n
�ntruchiparea imaginat� de popor �n legendele �i povestirile n�scocite pe seama
c�l�toriei lui S�en Dzang: iscusita �i viteaz�, �nsufle�it� de un �nalt umanism;
dispun�nd de puteri supranaturale �i, de aceea, m�ndr� �i impulsiv�. �nzestrat� cu
aceste �nsu�iri, Maimu�a �nfrunt� for�ele cere�ti �i biruie, toate duhurile rele �i
mon�trii care �ncearc� s�-l �mpiedice pe c�lug�rul Tripitaka s�-�i ating� scopul
c�l�toriei. Poporul a �nzestrat-o astfel, deoarece a v�zut �n ea �ntruchiparea
dorin�ei sale de a �nl�tura silniciile �i nedrept�ile feudale. Acest t�lc a p�truns
�n popor �i s-a fundamentat tot mai adine pe calea transmiterilor orale ale
povestirilor. Poporul, ascultind povestea, �i �n�elegea t�lcul �i, de c�te ori o
asculta, dorea ea Maimu�a � simbolul n�zuin�elor �i luptei lui � s� apar� tot mai
puternic� �i mai n�zdr�van�. Povestitorii au �n�eles sensul entuziasmului �i
simpatiei cu care ascult�torii lor urm�reau ispr�vile Maimu�ei �i i-au �nfrumuse�at
continuu imaginea, �nf�i��nd-o tot mai puternic� �i mai iscusit�. A�a c�, atunci
c�nd U Ceng-en a f�cut din ea eroul principal al romanului, el a folosit-o cu un
t�lc pe care Maimu�a �l avea de secole �n masele largi ale cititorilor c�rora se
adresa. Nici nu putea g�si pentru satira sa un simbol mai u�or de �n�eles de popor,
�n graiul c�ruia �i pentru care a scris romanul.

Eroul nu vrea s� se plece

M�ririi, o bate �i-o-ntrece
�i biruie, f�r-a se teme,
Puterile cele supreme.

�i spune Maimu�a lui Buddha, c�nd acesta o �ntreab� cum �ndr�zne�te s� d�r�me
domnia �mp�ratului Jad care d�inuie de 1750 de Kalpe.

Arma vr�jit� a Maimu�ei � �toiagul �mplinirii n�zuin�elor" � simbolizeaz� for�a de

lupt� a poporului, bine condus�, iar cele �aptezeci �i dou� de transform�ri ale
Maimu�ei, formele tactice variate pe care le poate lua aceast� lupt� pentru a
dejuca for�ele st�p�nitorilor. Puterile Maimu�ei nu sunt totu�i nelimitate, �i c�nd
�ncrederea �n ele ajunge s-o st�p�neasc� p�n� la nesocotirea adversarului, Buddha �
chemat �ntr-ajutor de �mp�ratul Jad � o p�c�le�te �i o �nchide pe cinci sute de ani
sub �Muntele-Celor-Cinci-Elemente", aluzie la r�scoalele ��r�ne�ti �n�bu�ite cu
cruzime secole de-a r�ndul. �Dac� �i va fi foame � porunce�te Buddha spiritelor ce
aveau s� p�zeasc� temni�a de sub muntele �n care era �nchis� Maimu�a � s�-i dai s�
m�n�nce fier. �i dac�-i va fi sete, d�-i s� bea cocleal� de aram�." C�nd, dup�
cinci sute de ani, este eliberat� de Bodhisattva Guan-�n � trimis� de Buddha ca s�
se al�ture aduc�torului sutrelor � aceasta �nfr�neaz� neast�mp�rul Maimu�ei cu o
cordelu�� care o str�nge �i-i d� dureri cumplite ori de c�te ori manifest�
nesupunere fa�� de c�lug�rul-pelerin.

Sub pana lui U Ceng-en, simbolica Maimu�ei devine mult mai complex� dec�t aceea
care a circulat �n folclorul chinez. Intelectual de vast� cultur�, g�nditor cu
largi posibilit�i de reflectare interioar� �i de exprimare a rela�iilor dintre om
�i tot ce-l �nconjoar�, viziunea lui escaladeaz� sfera p�m�ntean� � limitat� � a
acestor rela�ii. Folosind pretextul puterilor supranaturale cu care poporul �i-a
�nzestrat eroul simbolic al luptei lui, U Ceng-en reflect�, totodat�, pozi�ia
omului �n sfera f�r� margini a rela�iilor dintre el �i univers. Nepotolita
s�rguifl�� a Maimu�ei spre �mplinirea unor n�zuin�e tot mai �nalte, ve�nica
n�zuin�� c�tre altceva, ivit� dup� fiecare popas �i fiecare �mplinire � trec�nd
prin domnia peste neamul maimu�elor �i cunoa�terea tainelor adev�rului etern, spre
nemurire �i domnia peste infinitul ceresc � simbolizeaz� drama cunoa�terii umane,
neast�mp�rul geniului uman �n fa�a necunoscutului, m�nat de uimire �i curiozitate,
�i de setea ve�nic nepotolit� de a p�trunde tot mai ad�nc tainele infinitului de
necuprins. Vitejia �i constan�a cu care Maimu�a ajut� pe. c�lug�rul-pelerin �n tot
cursul c�l�toriei� biruind cele optzeci �i una de �ncerc�ri ce-i pun �n cale
duhurile geloase de m�re�ia �intei ei �i �mprosp�t�nd mereu curajul c�lug�rului
cuprins de �ndoial� �i dezn�dejde �n fa�a fiec�reia dintre ele � simbolizeaz� rolul
precump�nitor, suprema�ia voin�ei umane �n lupta cu stihiile lumii �i, pe plan mai
�nalt, cu piedicile nesf�r�ite �nt�mpinate de om �n obsedanta lui gean� pentru
cuprinderea necunoscutului. Maimu�a este voin�a personificat� a c�lug�rului,
O�elit� la dimensiunile invincibilului.

�n aceast� simbolic� complex�, Maimu�a �ntruchipeaz� chintesen�a unei pluralit�i de

eroi mitici. Ea ni-l aminte�te � ca simbol al luptei poporului pentru n�zuin�ele
lui � pe Prometeu, pedepsit de Zeus pentru vina de a fi furat focul din cer �i de a
fi �nsufle�it cu ajutorul lui omul de lut, dar p�n� la urm� salvat de Hercule. Ca
simbol al for�ei omului de a birui piedicile din calea n�zuin�elor lui, Maimu�a se
comport� ca Hcrcule, care biruie cele dou�sprezece �ncerc�ri la care este pus,
fiind Ia sf�r�it primit de zei �n Olimp. Ea simbolizeaz� � prin p�trunderea
vijelioas� �n Cerul de Jad � drama omului �n av�ntul de str�pungere a
nesf�r�itului.

Al doilea erou preferat al cititorului chinez este Prea-cuviosul R�tanu-Opt-

Porunci, fost c�petenie de o�ti cere�ti, duh izgonit din cer de �mp�ratul Jad
pentru purtare prea �ndr�znea�� la be�ie fa�� de zei�a Lunii, r�t�cit �n p�ntecele
unei scroafe �i re�ncarnat cu chip de porc. �n schimbul f�g�duielii de a i se ierta
vina din cer �i de a redob�ndi nemurirea, Prea-cuviosul R�tanu devine discipolul
aduc�torului de sutre, pe care-l ajut� �n c�l�toria spre India. R�tanu are toate
�nsu�irile omului de r�nd: simplu, dar cinstit �n respectarea cuv�ntului dat,
grosolan �i st�p�nit de pofte fizice, �nzestrat cu putere �i curaj, totu�i blajin,
r�bd�tor �i gata �n orice clip� s� ajute pe al�ii la greu. �i el dispune de puteri
supranaturale, dar mai mici dec�t ale Maimu�ei, care �l ajut� ori de c�te ori arc
de �ndeplinit o misiune ce-l dep�e�te. Din cauza simplit�ii lui, �ntotdeauna R�tanu
�i d� seama prea t�rziu de festele pe care i le joac� Maimu�a (este unul dintre
aspectele umoristice ale romanului) �i �ncearc� s� se r�zbune. Dar c�nd constat� c�
prin r�zbunarea lui ar putea pune �n pericol via�a Maimu�ei, �l cuprinde rem
uscarea �i regret� sincer, dovedindu-�i astfel firea blajin�. Dar atunci c�nd
Maimu�a � atot�tiutoare � �i ghice�te g�ndul r�zbun�rii �nainte ca el s�-l pun� �n
aplicare, R�tanu turbeaz� de ciud� (alt prilej de umor). �n cursul c�l�toriei, el
�ndepline�te toat� munca brut�, execut� cu r�bdare �i supunere tot ce i se cere,
iar c�nd este vorba s� �nfrunte mon�tri, nu se d� �n l�turi s� se bat� cu ei, chiar
dac� sunt mai puternici �i p�n� la urm� va trebui s� solicite ajutorul Maimu�ei
pentru a-i birui.

P�rintele Nisip, ai treilea discipol al c�lug�rului, fost �i el c�petenie de o�ti

cere�ti, izgonit din cer de �mp�ratul Jad, este un personaj mai pu�in conturat de
autor. El simbolizeaz� firea omului supus, lini�tit, sincer �i deschis. Este �i el
�nzestrat cu unele puteri supranaturale �i se folose�te de ele pentru a-l ajuta pe
c�lug�r s� �nl�ture din cale duhurile rele �i mon�trii care �ncearc� s�-l
�mpiedice.

Tripitaka, �nt�lnit �n roman �i sub numele de C�lug�rul-adus-de-ape, S�en Dzang �i

c�lug�rul din �ara Tang, este pelerinul budist ales de trimisul lui Buddha s� vin�
�n Paradisul-Cerului-de-Apus ca s� ia c�r�ile budiste. Este un personaj istoric
real, iar c�l�toria lui �n India � eveniment istorie dovedit � constituie firul
conduc�tor al celei mai mari p�r�i a romanului (capitolele XIII�XXX). Spre
deosebire de cei trei discipoli care-l �nso�esc, eroi puternici �i curajo�i, gata
�n orice clip� s� �nfrunte mon�tri �i tot felul de greut�i, U Ceng-en �l prezint�
pe Tripitaka drept un om st�p�nit tot timpul de team�, nehot�r�t, cuprins de
dezn�dejde �n fa�a fiec�rei greut�i �nt�lnite �n cale, totu�i dornic de a-�i
�mplini misiunea, ve�nic moralist, ceea ce nu o dat� st�rne�te furia Maimu�ei.
Aceast� prezentare nu corespunde �ns� cu personajul real care era un om de o rar�
b�rb�ie �i energie. U Ceng-en a luat figura lui, a�a cum a fost zugr�vit� �n
versiunea folcloric�. Poporul l-a privit defavorabil, deoarece el n-a fost legat de
aspira�iile lui, ci a fost un exponent al budismului, c�ruia i-a consacrat toat�
via�a, ca pelerin, savant �i traduc�tor de c�r�i budiste �n serviciul �mp�ratului
care, drept r�splat�, i-a dat cel mai �nalt rang din ierarhia preo�easc�. Pentru ca
totu�i scopul de propagand� budist� slujit la �nceput de versiunea popular� a
istorisirii acestei c�l�torii s� nu fie umbrit, povestitorii budi�ti care au creat-
o �i popularizat-o au dat o �ntors�tur� mistic� vie�ii lui Tripitaka, �n�l��ndu-l
la sf�r�itul povestirii, nu �n v�rful piramidei feudale, ci �n cer, cu titlul de
�Buddha-al-Virtu�ii-Timpurii".

�n afar� de aceste personaje principale, �n ac�iunea romanului intervin o seam� de

personaje secundare. Unele revin de mai multe ori, altele trec o singur� dat� pe
sub ochii cititorului. Autorul schi�eaz� �n c�teva cuvinte, at�t de pregnant
tr�s�turile lor caracteristice, �nc�t cititorul nu-i uit�, iar pe cei care revin �i
recunoa�te imediat.

Personajele romanului � principale sau secundare � sunt budi�ti sau taoi�ti.

Confucianismul este men�ionat doar �n treac�t, poate pentru c� �n perioada c�nd se
petrece ac�iunea romanului el era �n declin, �ndeosebi �n popor, care fusese
c�tigat de budism. �ntre confucianism, taoism �i budism existau deosebiri
doctrinare profunde. Confucianismul era un cod de comportare social� care recomanda
respectul datoriilor reciproce �ntre indivizi �i �n cadrul familiei �i supunerea
fa�� de autorit�ile imperiului. Taoismul era un amestec de filozofie �i magie.
Doctrina sa se baza pe concep�ia filozofic� a lui Lao Dz� care, pornind de la ideea
c� existen�a omului este hot�r�t� de un ansamblu de legi naturale universale (tao),
independente de con�tiin�a �i voin�a lui � deci de la inexisten�a unui liber-
arbitru al min�ii omene�ti � propov�duia pozi�ia fatalist� a �non-ac�iunii". Spre
deosebire de aceste dou� confesiuni care, luate �mpreun�, nu ofereau chinezilor
dec�t alternativa: o comportare moral� activ� (confucianist�) �n cadrul �i cu
acceptarea a�ez�rii feudale profund nedrepte, sau o atitudine pasiv� de resemnare
�i supunere fa�� de tao �i deci de acceptare a a�ez�rii sociale care-i ap�sa, ca
fiind ceva f�c�nd parte din tao � budismul, prin felul cum propov�duia suferin�a �i
indurarea �n cadrul aceleia�i a�ez�ri, realiza un dublu rezultat, �n profitul
r�sp�ndirii lui: credincio�ilor le oferea, ceea ce celelalte dou� religii nu
reu�iser� s� le dea, anume iluzia unei vie�i viitoare fericite ca �r�splat�" a
suferin�elor �ndurate pe p�m�nt, iar clasei st�p�nitoare un mijloc minunat de
anesteziere a nemul�umirilor create de st�p�nirea ei tiranic� �i spoliatoare.
Aceasta explic� �ntr-o mare m�sur� r�sp�ndirea larg� a budismului �n China. De-a
lungul secolelor, �ntre v�rfurile acestor confesiuni a existat o competi�ie
continu� pentru c�tigarea influen�ei la curtea imperial�. C�lug�rii confesiunii
care aveau trecere la curte tr�iau �n lux �i bel�ug. Cronicile chineze vorbesc
�ndelung despre �ipocrizia, desfr�ul �i perfidia" acestora. Totu�i, �n ciuda
competi�iei, atunci c�nd c�rmuitorii se aflau �n fa�a maselor ��r�ne�ti r�sculate,
cele trei culte �i d�deau mina pentru a sprijini monarhul.

Toate acestea s-au reflectat �i �n romanul lui U Ceng-en. �mp�ratul Jad,

divinitatea taoist� suprem�, este ajutat de Buddha s� domoleasc� �i s� �ntemni�eze
Maimu�a, simbolul luptei de desc�tu�are a poporului. �n roman sunt satirizate
ambele culte (taoismul �i budismul). Dar ascu�i�ul satirei autorului cade mult mai
t�ios pe taoi�ti dec�t pe budi�ti. Primii sunt prezenta�i ca m�rgini�i la minte �i
pref�cu�i� totu�i capabili s� c�tige prin lingu�ire �i �n�el�ciune �ncrederea
monarhului �i a poporului, iar o dat� st�p�ni pe situa�ie, ei sunt cruzi �i
necru��tori cu concuren�ii lor, budi�tii. Eroii principali ai romanului sunt
budi�ti. Individual ei sunt prezenta�i favorabil. Dar aceasta se datore�te nu
calit�ilor lor de budi�ti, pe care cititorul abia o re�ine, ci misiunii lor .m�re�e
(�n simbolica atribuit� de autor). �n schimb^ budismul ca atare im este cru�at. U
Ceng-en �l prezint� corupt �i lacom de aur. Kasyapa �i Ananda, aghiotan�ii lui
Buddha, nu se invoiesc s�-i dea lui Tripitaka sulurile sutrelor dec�t �n schimbul
unui bac�i�; iar c�nd acesta se p��nge lui Buddha, el g�se�te �ndrept�i�i purtarea
lor. C�t prive�te organizarea cerului ca imagine religioas� � at�t cel taoist al
�mp�ratului Jad, c�t �i cel budist � autorul �l descrie ca av�nd aceea�i or�nduire
ierarhizat�, nedreapt� ca �i cea a �mp�r�iilor de pe p�m�nt, cu monarhi
atotputernici, aristrocra�i �i �nal�i dreg�tori �ng�mfa�i, slugi �i popor de r�nd.
�i nelipsi�ii birocra�i venali.

* * *

Autorul C�l�toriei spre soare-apune s-a n�scut �n ora�ul Huaian �n jurul anului
1500, dintr-o familie de oameni s�raci �i a tr�it �n condi�ii materiale dintre cele
mai modeste p�n� la moarte (aproximativ 1580). De�i era foarte inteligent �i
talentat �i de o vast� cultur� �i erudi�ie, din cauza temperamentului s�u
independent �i a neputin�ei de a se �ncadra �n probele rigide ale examenelor de
stat pentru ocuparea slujbelor publice, U Ceng-en a fost respins ani de-a r�ndul �n
nenum�ratele sale �ncerc�ri de a ob�ine o dreg�torie. Abia la v�rsta de 45 de ani
reu�e�te s� ob�in� calificativul de suigun��ng (student excelent) la unul din
examenele provinciale din Tziangsu pentru titlul de candidat la examenul imperial
din capital�, pe care �ns� nu va reu�i s�-l treac� niciodat�. Numai spre b�tr�ne�e,
c�nd trecuse de 60 de ani, izbute�te s� ocupe modesta slujb� de ajutor de
administrator al jude�ului Djangsu, pe care o de�ine 7 ani, c�nd, se retrage �n
ora�ul natal � Huaian � �i se dedic� exclusiv literaturii. �n arhiva ora�ului
Huaian s-a g�sit o �nsemnare biografic� �n care U Ceng-en este prezentat ca �un om
talentat �i �n�elept, poet excep�ional, dispun�nd de un stil frumos �i gra�ios, �i
�nzestrat cu darul sarcasmului �i al ironiei".

�Din copil�rie � m�rturise�te el �n prefa�a la cartea Trepiedul �mp�ratului Jad,

scris� �nainte de �C�l�torie spre soare-apune� � mi-a pl�cut s� citesc pove�ti
stranii �i fantastice. C�utam c�r�i romantice �i scrieri istorice neoficiale pe la
negustorii de c�r�i �i, de team� s� nu fiu certat de tat�l meu �i de �nv��tor, sau
s�-mi ia c�r�ile, m� ascundeam �n locuri retrase �i le citeam. Aceast� predilec�ie
a crescut o dat� cu mine, �i-mi pl�ceau mai ales povestirile stranii. C�nd m-am
f�cut mare, am continuat s� caut c�r�i de acest fel cu ajutorul prietenilor, iar
mintea �mi era plin� aproape numai cu pove�ti fantastice. �mi pl�ceau povestirile
scrise de Niu Ciangsing �i Duan Go-gu, �i admiram �ndem�narea lor de � descrie
priveli�tile din natur� �i personalitatea eroilor, Am dorit s� scriu �i eu o astfel
de carte, dar din cauza tr�nd�viei n-am izbutit s-o fac. Pove�tile �nmagazinate �n
mintea mea le-am dat cu timpul uit�rii, cu excep�ia a o mie �i ceva de istorioare
care au refuzat s� fie uitate �i pe care le-am a�ternut �n aceast� carte. Mi se
pare foarte ciudat c� am izbutit, deoarece nu eu am vrut s� le scriu, ci ele s-au
cerut s� fie scrise."

A�adar, temperamental �i ca forma�ie intelectual� � independen�� de gindire,

inteligen��, talent �i cultur� excep�ionale, predilec�ie pentru lecturi fantastice
�i crea�ii de imagina�ie � U Ceng-en era predestinat s� scrie �n graiul poporului
un roman fantastic �i de alegorie satiric� la adresa societ�ii �n care tr�ia, de
felul C�l�toriei spre soare-apune. U Ccng-en a f�cut parte din categoria pu�inilor
c�rturari chinezi ai epocii feudale care, de dragul independen�ei de gindire �i al
libert�ii stilului, au preferat s�r�cia, traiului bun al c�rturarilor robi�i
intereselor clasei st�p�nitoare, de felul celor �nf�i�a�i �n romanul C�rturarii, de
mai t�rziu (secolul al XVIII-lea).

U Ceng-en a mai scris, �n afar� de acest roman care r�m�ne principala sa oper�,
dou� c�r�i: O nou� carte despre flori �i ierburi �i Trepiedul �mp�ratului Jad
(scurte povestiri). �n acela�i timp, el a fost �i un poet dintre cei mai pre�ui�i.
C�teva din poeziile lui au fost reproduse �n Antologia poeziei din perioada Ming.
Iar �C�l�torie spre soare-apune� cuprinde pasaje �ntregi �n versuri dintre cele mai
alese. Cea mai mare Darte a manuscriselor lui, �ns�, au disp�rut. Cele care s-au
mai putut g�si dup� moarte au fost adunate �i publicate �n 4 volume, intitulate
Mo�tenirea lui �� lang (cum i se mai spunea lui U Ceng-en), sub �ngrijirea unui
concet�ean al s�u, �iu Dj�ng-an, colec�ie care exist� �i ast�zi. Ea nu cuprinde
�ns� dec�t o foarte mic� parte din bogata activitate literar� a scriitorului.

* * *

Ca �i proza literar� a tuturor popoarelor, proza chinez� � �n istoria c�reia U

Ceng-en �i romanul s�u marcheaz� un moment important � s-a dezvoltat mult mai
t�rziu dec�t poezia, care pretutindeni a fost prima form� de crea�ie literar�. Era
deci firesc ca maturizarea ei s� �nt�rzie. Poezia chinez� se prezenta �nc� din
antichitate ca o crea�ie literar� realist�, de exprimare a sentimentelor �i
condi�iilor de tr�i ale poporului, cu o prozodie evoluat�, bine studiat� �i fixat�.
Cartea c�ntecelor, colec�ie de poezii ap�rute �n secolele XI�VII �.e.n., st� prin
valoarea ei artistic� al�turi de capodoperele poeziei universale, iar �n secolul al
VlII-lea e.n. � la �nceputul rena�terii chineze �� poezia atinsese adev�rate culmi
de perfec�iune ale versului. �n �irul de poe�i care, �ncep�nd �nc� din antichitate,
au contribuit la atingerea acestui apogeu, figureaz� creatori ale c�ror opere fac
ast�zi parte din patrimoniul literar universal: Ciu �uan, Tao luen-ming, Li Tai-pe,
Du Fu, Vang Vei, Bai Dzu-i, Han U, Liu Dzung-iuan.

De�i limitat� la scrieri filozofice �i de nara�ie, a existat �n antichitatea

chinez� (secolele XII �.e.n. � II esn.) �i o proz� scris� cu o temeinic� motivare
uman�, pe care mai t�rziu prozatorii rena�terii chineze o vor lua �i o vor folosi
ca baz� erotic�. �n Dzo djuan (secdelo V�IV �.e.n.) se g�se�te-un material epic de
bun� calitate, care mai t�rziu a fost folosit �n Analele U� �i Iue. Cit prive�te
�nsemn�rile istorice ale lui S�ma Cien (secolul II �.e.n.), ele exceleaz� prin.
portrete minunate �i pasaje de profund� analiz� realist�, care justific� pre�uirea
literar� ce i s-a acordat. F�r� a mai vorbi de valoarea materialului istoric,
gra�ie c�ruia au ajuns p�n� la noi �tiri �nsemnate din istoria poporului chinez �i
a popoarelor vecine.

�n antichitatea chinez� (sec. IV�III �.e.n.) au circulat oral o serie de legende �i

mituri care treptat au fost oulese �i scrise �ntr-o form� literar�: Cartea mun�ilor
�i a m�rilor, Cartea apelor, �i C�l�toriile regelui Mu. La aceasta trebuie s�
ad�ug�m, ca forme ale literaturii epice din aceast� epoc�, fabulele din scrierile
filozofilor (Djuang dz�, Han Fei-dz� �.a.). Spre sf�r�itul antichit�ii, scrierile
de acest fel evolueaz� spre forme superioare: Gr�dina anecdotelor de Liu Sian,
Istoria pierdut� a lui Iu de Iuan Gan, Analele U �i Iue de Ciao Ie. Acestea din
urm� pot fi considerate adev�rate, romane istorice.

Sub influen�a religiei taoiste �i o dat� cu apari�ia budismului s-a dezvoltat �n

China o literatur� narativ�, superioar� scrierilor similare anterioare, fie sub
form� de povestiri supranaturale (Povestiri despre strigoi ale lui Gan Bao, Gr�dina
minunilor a lui Liu Tin-�u, �.a.), fie sub. form� de anecdote despre oamenii
ilu�tri (Noile anecdote ale lui Liu l-�in, Istorisiri vesele ale lui Hou Bo, �.a.).
�

Ceea ce la �nceputul acestei epoci a trezit un viu interes pentru budism au fost
condi�iile sociale �i politice din acea vreme. N�v�lirile repetate ale triburilor
din norodul Chinei au creat o stare de �ndelungat� instabilitate politic�:
�mp�ra�ii erau r�sturna�i �i se succedau la intervale foarte scurte, iar unii nici
n-au putut �n realitate s�-�i guverneze �ara. Pe plan social, marii proprietari ai
p�m�ntului de�ineau puterea politic�. ��ranii erau atit da �mpov�ra�i de biruri,
corvezi de tot felul �i obliga�ii militare, �nc�t �ntreag� aceast� perioad� este
presarat� de r�scoale ��r�ne�ti. La aceasta se ad�ugau umilin�ele �t suferin�ele
fizice Ia care erau supu�i de triburile invadatoare. �n haosul ce caracterizeaz�
aceast� epoc�, confucianismul � o doctrin� potrivit� doar pentru perioadele de pace
ale feudalismului � a �nregistrat un declin puternic. Prin secolul al III-lea e.n.,
dintre cei patru sute de dreg�tori ai cur�ii imperiale, nici zece nu mai �tiau s�
scrie ceva despre c�r�ile confucianiste (�n trecut, aceste scrieri erau materia de
examinare a candida�ilor pentru dreg�toriile publice). Acest fapt �i, mai ales,
noua doctrin� propov�duit� de c�lug�rii budi�ti, doctrin� care oferea maselor o
iluzie consolatoare � aceea a unei vie�i viitoare � care s� compenseze via�a de
lipsuri �i riscuri, �n condi�iile haotice din aceast� perioad�, au contribuit
puternicia cre�terea vertiginoas� a num�rului de converti�i �i a prestigiului
c�lug�rilor budi�ti. �n aceast� epoc� s-au tradus �n chinez� foarte multe scrieri
religioase budiste. �n fapt, ele nu erau pur �i simplu traduse, ci �recreate" �n
limba chinez�. Pe baza repovestirilor cu subiecte budiste a luat na�tere un gen nou
de povestiri � pienven � const�nd din proz� combinat� cu versuri. Atras de noutatea
�i de fantasticul acestor povestiri, poporul le �nv�a �i le transmitea. �n acest
fel se forma un gust general pentru ascultarea povestirilor �i lua na�tere, al�turi
de estrada spectacolelor de dans. acroba�ii �i jonglerii, tradi�ia recit�rilor �n
public. Poporul asculta asemenea recit�ri la b�lciuri �i �n ceain�rii. � Familiiie
bogate �i chiar curtea �mp�ratului aveau povestitorii lor. La finele evului mediu
timpuriu aceste povestiri au devenit o form� literar� de sine st�t�toare, complet
desprins� de scopul religios ini�ial care i-a determinat apari�ia, totodat�
trec�ndu-se de la propor�iile reduse ale povestirilor anterioare la povestiri mai
lungi. Poemul epic �n acest gen, Vei Mo Dz�dzing, compus probabil �n secolul al
Vll-lea e.n., cuprindea 30 de p�r�i. Unele povestiri din aceast� vreme descriu
pentru prima oar� scene imaginare din lumea subp�m�ntean�, descrieri pe care le vom
reg�si �ntr-un context asem�n�tor �i �n romanul lui U Ceng-en.

Profesiunea de povestitor [not� �n text: S-ar putea face o analogie �ntre

povestitorul de profesie chinez �i povestitorii de la noi (�n special �Orbe�ii",
aminti�i de Ion Budai Deleanu �i de al�i scriitori din Ardeal), care au contribuit
la p�strarea �i transmiterea crea�iilor populare, mai ales a c�ntecelor
b�tr�ne�ti.] a devenit cu timpul foarte popular� �i un mijloc de c�tigare a
existen�ei. �n Amintiri despre cele petrecute �n Hangdjou (secolul XIII) se scria
c� �n Hangdjou erau 93 de povestitori faimo�i, dintre care 52 me�teri �n povestiri
romantice, 23 �n povestiri istorice, 17 �n povestiri budiste �i unul �n glume.
Pentru a putea fi urm�ri�i mai u�or, ace�tia povesteau �n graiul poporului, iar
pentru ca firul povestirii lor s� fie c�t mai curg�tor �i bine legat, �i preg�teau
textul �n scris. Aceste texte au fost numite huap�n. Foarte multe au fost adunate
�i publicate �n antologii. Cele mai importante antologii de povestiri din aceast�
perioad� ��nt Povestiri populare din Capital�, Povestiri cu tilc. Povestiri ca s�
ia oamenii aminte �i Povestiri pentru a de�tepta oamenii. �ntre istorioarele scurte
din secolele III�IV e.n. �i povestirile din aceast� epoc�, foarte apropiate ca
�ntindere �i ac�iune de propor�iile romanului, genul literar al povestirilor
populare realizase un progres considerabil. Forma �i con�inutul lor anun�au
apari�ia apropiat� a primelor romane chineze, care aveau s� foloseasc� din plin
materialul povestirilor din aceast� epoc�. Dintre acestea se pot cita: Povestea
celor trei regate, folosit� de Lo Guan-djung �n romanul istoric Trei regate;
Povestiri din perioada Siuan H�, a c�rei parte privitoare la Sung Tziang �i la al�i
conduc�tori ai r�scoalei ��r�ne�ti constituie primele izvoare ale romanului de
aventuri al lui �� Nai-an, Pe malul apei; C�l�toria dup� sutrcle budiste a
c�lug�rului, SUen Dzang �n timpul dinastiei Tang, poveste �n .versuri, folosit� de
U Ceng-en �n romanul fantastic �C�l�torie spre soare-apune�. Povestea folosit� de U
Ceng-en are o tem� budist� �i dac� n-a fost scris� de un c�lug�r budist, �n orice
caz autorul ei a fost foarte familiarizat cu literaturo budist�. �n ea apare ea
personaj principal Maimu�a, de izbitoare asem�nare cu maimu�a Haaumaw din Ramayana.
aceea�i care apare �i �n romanul lui U Ceng-en.

Caracterul profesional al povestitorilor chinezi a imprimat povestirilor huap�n

c�teva aspecte caracteristice de stil �i expunere, care s-au men�inut �i �n rolna-
neie de mai t�rziu, de�i ra�iunea profesional� din care au izyor�t aceste aspecte
n-a mai fost atunci actual�. Pentru a-�i atrage c�t mai mul�i ascult�tori �i deci
ca s� nu intre �n povestirea principal� �nainte de a se str�nge un num�r suficient
de ascult�tori, povestitorii �ncepeau cu. unul sau dou� poeme sau o istorioar�
scurt� (un fel de prolog). �n timpul povestirii, c�nd ac�iunea ajungea la un punct
crucial, ei se opreau, adfiug�nd: ,,�i dac� vre�i s� �ti�i ce s-a �nt�mplat mai
departe, reveni�i �i asculta�i capitolul urm�tor"; Pentru a �ine �ncordat� aten�ia
ascult�torilor, ei foloseau adesea �ntreb�ri de felul acesta: �O s� m� �ntreba�i,
cititori (ascult�tori) de ce s^a �nt�mplat a�a?" Sau: �De ce X a procedat �n acest
fel?" Aceste caracteristici s-au p�strat �i �n romanele care �i trag ob�r�ia din
povestirile huap�n.

Cele mai multe povestiri huap�n descriu via�a din epoca respectiv�:
incorectitudinile judec�torilor, prostia, �nc�p��narea �i l�comia dreg�torilor,
abuzurile birocra�ilor, lupta necinstit� pentru putere a clasei conduc�toare,
nenorocirile r�zboaielor dintre tiranii vremii, ispr�vile eroice ale o�tilor
r�sculate.

Paralel cu dezvoltarea povestirilor populare, �n proza cult� chinez� apare nuvel�

artistic� (ciuan�i), care �n secolele VIII�IX atinge un nivel foarte dezvoltat. O
tr�s�tur� deosebit� a majorit�ii nuvelelor era caracterul contemporan al
subiectului. Locul �i momentul ac�iunii erau �ntotdeauna ar�tate. �n ele se descrie
mai ales via�a p�turii sociale din care f�ceau parte scriitorii, c�rturarii,
slujba�ii �i mica mo�ierime. Sunt prezentate curtezane din cartierele �vesele" ale
ora�ului, dar nu sub aspecte vulgare, ci relev�ndu-se fr�m�nt�rile lor umane.
Aceste nuvele reflect� spiritul umanist al rena�terii chineze �i pentru istoria
literaturii chineze prezint� o deosebit� importan��, deoarece sunt primele
exemplare de proz� artistic� �nchegat�. Ele au fost sursa din care mai t�rziu �i-au
luat subiecte creatorii dramei chineze, iar unele elemente ale lor au fost folosite
�n romanul supranatural de mai t�rziu (de ex. Maimu�a alb�, unde apare maimu�a �
personaj folosit �n povestirile budiste � �i Oglinda str�veche, oglinda fermecat�
care �i sperie pe mon�tri) [not� �n text: Ambele au ap�rut �n limba rom�n� (cf.
�nsemn�ri dinl�untrul unei perne, Nuvele din epoca Tarig, �n rom�ne�te de B.
Weehsler, Editura Univers, 1970).]. Genul nuvelelor ajunsese at�t de pre�uit, �nc�t
una dintre probe, la examenele de recrutare a dreg�torilor, consta din prezentarea
unei nuvele. Secolele XII�XIII au reprezentat epoca de aur a povestirilor. Lor le
urmeaz�, �nl�n�uit� direct prin geniul crea�iei literare, perioada dinastic� Ming,
epoca de aur a romanului chinez. Ca �i poezia, proza chinez� a urcat pe culmile
crea�iei sub impulsul continuu al folclorului, �n care poporul �i-a �necat, sub
form� de c�ntece �i povestiri, suferin�ele �i revolta. Ac�iunile din romanele
perioadei Ming, de�i brodate pe evenimente �i condi�ii sociale reale, au circulat
timp �ndelungat �n popor sub form� de povestiri orale, continuu �mbog�ite cu
n�scociri de legende �i figuri de basm, expresie a viziunii proprii a poporului
despre aceste evenimente �i condi�ii. Autorii romanelor din perioada Ming au
folosit aceast� fantezie, cu t�lcul gSn�it de popor, fie pentru a �nflori figurile,
devenite legendare, ale unor croi ai r�scoalelor ��r�ne�ti � Pe malul apei �. sau a
zugr�vi o epoc� de haos provocat de clicile feudale � romanul Trei regate �, fie
pentru a satiriza o a�ezare bazat� pe �mpilare �i corup�ie (cea feudal�) �
�C�l�torie spre soare-apune� �, sau a prezenta tabloul imoral al vie�ii unei
anumite p�turi sociale � Floare-de-prun-�n-vaz�-de-aur.

�ntre folclorul chinez,, sub forma povestirilor huap�n, �i romanul clasic medieval
chinez exist� o �nrudire literar� direct�. Datorit� contribu�iei stilistice a
creatorilor lui, romanul reprezint� un salt calitativ ai prozei chineze, nu numai
la nivelul crea�iei literare, dar mai ales ca factor de apropiere a prozei de
popor, prin identificarea ei cu n�zuin�ele �i graiul poporului. C�l�torie spre
soare-ajntne este exemplul care ilustreaz� cel mai viu acest salt. Romancierii dia
perioada urm�toare � U Dzing-�sd (C�rturarii), �ao Siie-cin (Visul din pavilionul
ro�ii) �.a. � vor duce mai departe, cu str�lucire orcsr�nd�. tradi�ia realist� a
prozei chineze.

* * *

Perioada Ming este o epoc� de dezvoltare a economiei chineze. China dinastiei Ming
ajunsese s� fac� importante schimburi comerciale, pe mare �i uscat, cu cele mai
�ndep�rtate ��ri din Asia Central� (India. Persia �.a.), de unde � �n schimbul
m�t�sii, picturilor �n lac, fierului �i metalelor pre�ioase � �i veneau mirodenii,
sulimanuri, sticl�, pietre pre�ioase �i plante necunoscute p�n� atunci �n China. La
intensificarea acestor schimburi au contribuit mult c�l�torii chinezi �n ��rile
str�ine, ale c�ror �nsemn�ri au adus informa�ii pre�ioase despre bog�iile �i
cultura acestora. Printre primii c�l�tori este citat Djang �ien care �nc� �n
secolul al II-lea �.e.n. a vizitat o serie de ��ri din Asia central�, inclusiv
India, unde a putut lua cuno�tin�� de doctrina budist� �i, pe l�ng� ea, de
mirificele bog�ii ale locurilor. La sf�r�itul secolului al IV-lea e.n. c�lug�rul
budist chinez Fa Sien a c�l�torit �n toat� India �i �n Ceylon �i Sumalra, iar la
�ntoarcere a scris �nsemn�ri despre c�l�toriile �n ��rile budiste, una dintre
primele scrieri de acest gen, plin� de �liri de tot felul despre ��rile vizitate.
Mai t�rziu, c�lug�rul budist chinez S�en Dzang, renumit traduc�tor de scrieri
budiste, arheolog, etnograf �i filolog, a �ntreprins �ntre anii 629�646 o c�l�torie
�n toat� India (vizit�nd �n acest timp peste 50 de ��ri), pentru a studia budismul
�n �ara de origine �i a aduce �n China scrieri religioase budiste. La �ntoarcere, a
adus peste 600 de sutre �i a scris �nsemn�ri despre ��rile apusului, o lucrare
�tiin�ific� cuprinz�nd ample informa�ii geografice �i etnografice despre ��rile
vizitate. Independent de scopul lor religios, aceste c�l�torii au dezvoltat mult
cuno�tin�ele chinezilor despre bog�iile �i cultura ��rilor �nvecinate �i mai
�ndep�rtate, contribuind astfel la intensificarea schimburilor comerciale �i
culturale cu aceste ��ri. �n 140.3, un secol �nainte ea Vasco da Gama s� fi pornit
�n jurul Africii ca s� ajung� �n Tndia, �n direc�ia aceleia�i Indii a pornit din
porturile sudice ale Chinei o expedi�ie comercial� �i politico-militar� sub
coducerea lui Cien He. Dup� ea au urmat alte �ase expedi�ii de acest gen. Cor�biile
chineze mergeau �n porturile Golfului Persle �i treceau departe spre sud, de-a
lungul coas'ei r�s�ritene a Africii.

Flota comercial� chinez� era probabil, la acea dat�, cea mai numeroas� din lume.
Negustorii din India �i peninsula arabic� preferau s� �nchirieze cor�bii chineze
pentru a-�i transporta m�rfurile. La �ntoarcere, marinarii chinezi povesteau despre
ciud�eniile v�zute �n ��rile �ndep�rtate, �i �n acest fel fondul de fantezie al
povestitorilor se �mbog�ea. La �nceputul perioadei Ming interesul pentru
povestirile de c�l�torie era puternic. Nu cu mult �nainte ca U Ceng-en s�-�i fi
scris romanul (sec. XV), ap�ruser� o serie de povestiri fantastice scrise pe
marginea unor c�l�torii reale din trecut: Ba sien cm ciu dung iou dzi djuan
(C�l�torie spre soare-r�sare a opt nemuritoare z�ne pogorite �n lume), de U Iuen-
tai; Nan iou dzi (C�l�torie spre miaz�zi), de U Siang-dou; Bei iou dzi (C�l�torie
spre miaz�noapte), tot de O Siahg-dou; �i you dzi djuan (C�l�torie spre soare-
apime), de Iang Dj�-h�, care istorise�te povestea lui Sun U-cung (Maimu�a);
c�l�toria lui �i�en Dzang �n India �i re�ntoarcerea lui �n China.

La str�lucirea literat� a acestei epoci au contribuit mult progresul tiparului �i,

mai ales, revirimentul literar ini�iat de Vang Iang-ming �i Li Djo-u �i continuat
de fra�ii Iuan Tzun-dao, Iuan Hun-dao �i Iuan Ciun-dao, care militau pentru
independenta de stil �i g�ndire �n literatur�.

Fra�ii Iuan erau reprezentan�ii grup�rii �Kungan", care reunise pe litera�ii

adversari ai mi�c�rii de �rena�tere a antichit�ii". Promovind deviza �Proza trebuie
s� fie asemenea celei din epoca ��n �i Han, iar poezia asemenea celei din epoca de
�nflorire a dinastiei Tang" [not� �n text: Dinastia ��n: 246�207 �.e.n.; dinastia
Han: 206 �.e.n. � 220 e.'n.; dinastia Tang: 618�907 e.n.], adep�ii curentului de
�rena�tere a antichit�ii" copiau forma operelor antice, �mprumut�nd din ele nu
numai cuvinte izolate �i expresii ie�ite din uz, ci �i strofe, paragrafe �ntregi.
Aceast� literatur� lipsit� de individualitate a provocat �n permanen�� critici din
partea unor scriitori care cereau, libertalea stilului �i independen�a de g�ndire-
�n literatur�. [not� �n text: Aceste critici reamintesc �nfrunt�rile de acela�i fel
din alte literaturi cum a fost, de pild�, La querelle des anciens et des modernes,
din literatura francez�, continuat� cu disputa-dintre romantici �i clasici.]

U Ceng-en �i-a conceput �i scris romanul �n toiul acestei lupte. Independen�a sa

temperamental� l-a a�ezat de la primele scrieri al�turi de sus�in�torii noului
curent, ceea ce a avut un puternic ecou �n stilul s�u, �ng�duindu-i s� trateze
romanul liber de orice servituti formale �i de fond.

* * *

Ca �i celelalte romane din perioada Ming, C�l�torie spre soare-apune �i trage

izvoarele din povestirile hua-p�n. C�t prive�te alegerea unei c�l�torii �n ��ri
�ndep�rtate, drept cadru al romanului, s� nu uit�m e� atrac�ia exercitat� asupra
cititorilor �i ascult�torilor chinezi de povestirile de acest fel era la apogeu. Nu
era deci dec�t firesc ca U Ceng-en s� prefere acest cadru pentru a zeflemisi
societatea din vremea lui. C�l�toria c�lug�rului S�en Dzang fusese secole de-a
r�ndul unul din subiectele cele mai c�utate ale povestitorilor populari. �nc� din
secolul X, adep�ii c�lug�rului scriseser� Istoria �nv��torului S�en Dzang din
timpul dinastiei Tang, folosind legendele r�sp�ndite pe seama vestitei c�l�torii a
acestuia. �n India, cu toate elementele fantastice ad�ugate de povestitorii
populari. Iar �n sec. XII-XIV �ncepuse deja s� circule pe aceast� tem� o nou�
versiune huap�n, de ast� dat� �n versuri, intitulat� C�l�toria dup� c�r�ile sfinte
a c�lug�rului S�en Dzang din timpul dinastiei Tang, �n care apare maimu�a
n�zdr�van�, cu �ntruchiparea din romanul lui U Ceng-en. Pe baza acestei versiuni se
scriseser� dou� drame, una de U Djang-lin (sec. XIV) �i alta de Iang Dj�-h� (sec.
XV). Printre izvoarele populare mai �ndep�rtate ale romanului pot fi socotite �i o
serie de ciuan�i �i povestiri populare foarte vechi s Maimu�a alb�, Mu Lien �i
salveaz� mama din iad �i, mai ales, P�aniile �mp�ratului Tai Tsiing �n lumea
subp�m�ntean�, al c�rui con�inut seam�n� foarte mult cu capitolul XI din roman.

U Ceng-en a cunoscut toate aceste povestiri populare �i legende, a�a cum de altfel
o m�rturise�te �n prefa�a la lucrarea sa Trepiedul �mp�ratului Jad. Dar �mpletind
vasta sa cultur� cu talentul de prozator �i poet, el folose�te acest material
folcloric �ntr-o form� literar� admirabil�, reu�ind s� creeze un gen nou de
literatur� chinez�, romanul supranatural,

�Piesa Iui lang Dj�-h� � scrie scriitorul chinez modern Lu Sin compar�nd stilul
acestuia din lucrarea citat� mai sus cu stilul lui U Ceng-en din �C�l�torie spre
soare-apune� � este scris� �ntr-o limb� at�t de proast� �i de neglijent�, �nc�t cu
greu poate fi socotit� o oper� literar�. Pe c�nd U Ceng-en, datorit� talentului s�u
remarcabil, min�ii agere, profundei sale erudi�ii �i stilului ales, a putut s�
�mbog�easc� considerabil materialul pe care ii avea la �ndem�n�. Lu�nd �n zeflemea
societatea contemporan� lui, V Ceng-en a �nnoit aproape complet tot ce fusese p�n�
la el."

Perioada dinastiei Ming (1368-1644), �ndeosebi ultima parte, �n care apare romanul
�C�l�torie spre soare-apune�, a fost pe drept cuv�nt numit� �epoca de aur" a
romanului clasic chinez. �Cele patru mari romane fermec�toare� � cum sunt cunoscute
�n istoria literaturii chineze romanele Trei regate. Pe malul apei, �C�l�torie spre
soare-apune� �i Floare-de-prun-�n-vaz�-de-aur � au ap�rut �n aceast� perioad�. Cu
excep�ia primului, ele au fost scrise �n ultimii �aptezeci �i ceva de ani ai
dinastiei Ming. Ca str�lucire literar�, aceast� epoc� este comparabil�, �n istoria
literaturii chineze, cu epoca rena�terii chineze (perioada Tang. sec. VII-X e.n.),
iar pe plan universal cu rena�terea european�.

* * *

�C�l�torie spre soare-apune�, de�i ca tehnic� artistic� poate p�rea, la o lectur�

superficial�, un roman fantastic pur �i simplu, aste totu�i un roman realist, iar
mijloacele folosite de autor �n reflectarea realit�ilor epocii sale �l fac s� fie
unic �n genul lui. Unicitatea romanului rezult� dintr-o pluralitate de elemente
originale �mbinate, pe care le-am putut astfel defini: tehnica fanteziei
plauzibile, satira alegoric�, stilul personal folosit �i caracterul profund popular
al romanului.

De la �nceput p�n� la sf�r�it, ac�iunea romanului este o �nl�n�uire de aventuri

fantastice, cu eroi fabulo�i, care tr�iesc �i se mi�c� �n locuri imaginare �i
s�v�r�esc ispr�vi supraomene�ti. �i totu�i, de la primele pagini, latura
supranatural� se estompeaz� aproape p�n� la completa dispari�ie din aten�ia
cititorului, pe m�sur� ce el ia cuno�tin�� de tr�s�turile caracteristice ale
eroilor �i de mobi�urile ac�iunilor; iar p�n� la urm� r�m�ne cu impresia c� cite�te
o relatare plin� de umor �i de incisiv� ironie din via�a real�. Ca s� realizeze
acest efect de fantezie plauzibil�, autorul �i-a �nzestrat eroii supranaturali cu o
tr�ire interioar� omeneasc�. Ei manifest� dorin�e �i sentimente omene�ti �i fac
ra�ionamente obi�nuite, pe care cititorul le �n�elege �i le urm�re�te u�or. De�i
mijloacele cu care eroii �i �nf�ptuiesc g�ndurile �in de domeniul supranaturalului,
totu�i dat fiind c� sunt folosite pentru �mplinirea unor scopuri profund omene�ti,
ele devin, �n cursul desf�ur�rii episoadelor, admisibile �i deci plauzibile. Apoi,
cu toate c�, folosind puteri supraomene�ti, eroii �i schimb� �n nenum�rate r�nduri
�nf�i�area � g�ze, pe�ti, p�s�ri, uria�i c�t muntele �i chiar obiecte ne�nsufle�ite
� ei �i p�streaz� tr�s�turile interioare caracteristice, astfel c� cititorul �i
recunoa�te �i le urm�re�te u�or ac�iunile �i reac�iunile, �n ciuda �nf�i��rii
schimbate. �n afar� de aceasta, episoadele sint at�t de variate, iar �nl�n�uirea
lor at�t de nea�teptat�, �nc�t cititorul este de la primele capitole fascinat de
modul �n care decurge ac�iunea, �i �inut �ntr-o tensiune ne�ntrerupt� p�ri� la
sf�r�it. Este o tehnic� original�, pe care numai cultura vast� a autorului,
�mperecheat� cu talentul tui de prozator �i poet eminent, au putut s-o realizeze la
nivelul optim din roman.

Acest efect ar fi fost singur suficient ca s� se recunoasc� romanului o valoare

original� excep�ional�. Dar originalitatea operei lui U Ceng-en nu se reduce la
acest efect de fascinare sc�nteietoare. Ea are un substrat profund uman �i mai ales
social. Autorul dezv�luie �n roman �ntreaga vitregie a vie�ii poporului chinez sub
a�ezarea feudal�. �i ca s� opereze aceast� demascare �ntr-o epoc� de r�scoale
��r�ne�ti �n�bu�ite �n s�nge �i de sugrumare a tot ce era g�nd liber, el recurge la
satiri alegoric�, folosind alegoria cu o fine�e greu de �ncadrat �n opreli�tile
timpului [not� �n text: Din aceast� cauz�, mul�i scriitori preferau anonimatul,
ceea ce explic� incertitudinea care exist� cu privire la autorii multor scrieri (de
ex. romanul Pe malul apei).], totu�i u�or de �n�eles de cititorul c�ruia se adresa
{marea mas� a poporului �n s�nul c�ruia t�lcul alegoriei folosite de el se
generalizase). Prins �ntr-un cadru imaginar, �ns� foarte asem�n�tor celui din via�a
real� de pe p�m�nt, cititorul chinez a �n�eles �i �n�elege �i azi u�or simbolica
folosit� de autor. Piersicile nemuririi �i vinul ceresc, destinate osp�ului
preg�tit de regina cerului pentru aristocra�ia cereasc�, la care Maimu�a nu este
poftit�, simbolizeaz� bunurile alese (adic� bel�ugul) rezervate exclusiv clasei
st�p�nitoare. Maimu�a se �nfrupt� din ele cu de la sine putere �i dup� aceea duce
vin ceresc �i supu�ilor ei, maimu�ele de pe p�m�nt � poporul de r�nd �n simbolica
autorului � distan�a de la cer la p�m�nt reprezent�nd diferen�a considerabil�
dintre condi�ia de trai a poporului �i cea a c�rmuitorilor feudali. Maimu�a �
�nzestrat� cu puteri supranaturale (puterea poporului r�sculat) � parcurge aceast�
distan�� �n c�teva clipe. Trecerea �mp�ratului Tang prin regatul �ntunericului este
o alegorie folosit� de autor pentru ca pe de o parte s� satirizeze birocra�ia
epocii, iar pe de alt� parte, plimb�ndu-l pe Tang prin locurile de tortur� ale
sufletelor celor care �n via�� au schingiuit �i jefuit, s�-i avertizeze pe
c�rmuitori de felul cum vor pl�ti abuzurile de pe p�m�nt �n via�a viitoare (no�iune
budist�) � ��n viitor" pur �i simplu, �n interpretarea cititorului chinez � �i ��-i
�ndemne astfel s� fie mai drep�i �i umani cu poporul. Apoi, felul cum Regele-
C�pc�unilor �mpreun� pu St�p�nul-Muntelui-Ur�ilor �i Schimnicul-Taur �i �mpart
trupul �nso�itorului lui Tripitaka, �n ordinea puterii fizice a fiec�ruia,
simbolizeaz� �mp�r�irea �ntre c�rmuitorii feudali, de diferite ranguri, a bunurilor
stoarse de la popor; �ncerc�rile �mp�ratului Jad �i ale curtenilor de a domoli prin
tot felul de momeli pornirile maimu�ei de a zdruncina ordinea cereasc� reflect�
�ncerc�rile unor �mp�ra�i de a corupe pe c�peteniile r�scoalelor ��r�ne�ti,
�.a.m.d. Romanul abund� �n alegorii, dar cadrul nu ne permite s� d�m dec�t c�teva
exemple, strict necesare pentru u�urarea �n�elegerii fondului social-politic al
romanului.

Folosirea alegoriei pentru o satir� de dimensiunea romanului constituie un alt

aspect de originalitate a operei lui U Ceng-en.

�n afar� de aceasta, autorul alterneaz� satira cu metafore, compara�ii �i alegorii

de un ad�nc �n�eles filozofia �i o rar� frumuse�e stilistic�. De exemplu, pasajul
�n versuri �n care nemuritorul Subodi dest�inuie Maimu�ei taina nemuririi:

Nu irosi, p�streaz� bine izvoarele vie�ii tale,

Acesta-i s�mburul oric�rei divine sau lume�ti magii.
 Totu-t cuprins �n trei cuvinte, u�or �n minte s� le �ii
Vorbesc de: suflet �i de spirit �i de prelunga r�suflare.
P�ze�te-�i-le de aproape �i ap�r�-le c�t mai tare.
Nu irosi nimic din ele, p�streaz�-le-n l�ca�ul lor.
Aceasta-i toi ce po�i afla �i-�i dau eu ca �nv��tor.
Broasca �estoas� fie-�i pild� �i �arpele-ncol�citor.
At�t de bine sint �nchise �i �nvelite de-al lor scut,
�nc�t izvoarele vie�ii le sint mereu ca la-nceput.
Chiar dac� lotusul de aur l-ai pune-n miezul unui rug,
Unicele cinci elemente se schimb�, dar nu se distrug,
Se-mbin� altfel, se combin� �i un nou rost redob�ndesc.
Deci dac� tu astfel vei face, un Buddha vei ajunge-n pace
Sau un nemuritor ceresc.

Stilul romanului reflect� independen�a de g�ndire a lui U Ceng-en. �ntr-o epoc� �n

care predomina �plagierea"' prozatorilor antici, iar marea majoritate a crea�iilor
literare erau �nc� scrise �n limba �clasic�", imposibil de �n�eles de masa larg� a
poporului, U Ceng-en �i-a scris romanul �n graiul poporului, limba chinez� vorbit�
la acea epoc�, cre�nd �n aceast� limb� un stil nou, eliberat complet de servitutile
canonice ale limbii �clasice" �i �n care proza �i poezia, metafora, alegoria �i
descrierea plastic�, folclorul, istoria �i maximele filozofice se �mpletesc �ntr-o
m�iestrit� �mbinare. �n roman, U Ceng-en folose�te mult versul; ori de c�te ori
simte nevoia unei prezent�ri care s� r�scoleasc� emo�ia sau s� atrag� aten�ia
cititorului: descrierea unei priveli�ti ori a unei ac�iuni �n desf�urare, reflec�ii
filozofice, fr�m�ntarea interioar� a unor eroi �.a. Talentul cu care m�nuia versul
se remarc� nu numai din frumuse�ea lui poetic�, dar �i din gama variat� de forme
folosite pentru a acorda con�inutul pasajului respectiv cu stilul cel mai potrivit,
ca metric� �i accent tonic, �i cu nota liric� �i chiar efectul onomatopeic
corespunz�tor. De�i acest mod de expunere a fost folosit �i de al�i scriitori din
perioada Ming �i chiar din perioadele anterioare, nici unul �ns� n-a recurs la vers
�n propor�ia �nt�lnit� �n romanul lui U Ceng-en, fapt u�or explicabil c�nd �tim c�
el a fost, nu numai un prozator eminent, dar �i un poet str�lucit.

Pentru a releva contribu�ia poetic� din cuprinsul romanului �i aportul ei la

valoarea literar� a �ntregii opere, traducerea rom�neasc� s-a str�duit s� redea
pasajele respective, folosind pe c�t posibil metrica �i ritmul potrivite cu
con�inutul lor.

Iat� un exemplu de onomatopeie, pe care am c�utat s� o red�m c�t mai fidel �n

rom�ne�te:

Pornir� �n zori spre soare-r�sare; ie�ind din Cetatea-Cea-

Blestemat�, � ncepur� tircoale a da peste c�mpul
Cu iarb� m�runt�. Steaguri acoper� soarele-adesea,
Sirepii cai albi t�iau �n linie dreapt� v�ntul,
Tobele-ntinse de piele bubuie surd, �i departe
Puternic din m�ini azv�rlite suli�e zboar� spre �int�.

�n sf�r�it, romanul lui U Ceng-en are un caracter profund popular. El a scris �n

graiul poporului �i pentru popor, cu scopul de a-i vorbi de suferin�ele �i
dolean�ele lui �i a putea fi citit �i �n�eles de el. De aceea simbolica o ia din
folclorul chinez, compara�iile din lumea satelor (un r�t ca un cioc de foale, o
fa�� zb�rcit� ca o frunz� de ceai, verde ca frunza de salcie �.a.), iar proverbele
din gura poporului. Cea mai mare parte a romanului se petrece �n lumea satelor.
Autorul reflect� �n acest fel � totodat� � repulsia lui pentru via�a ora�ului, cu
luxul �i corup�ia ei, de care i-a fost trist legat� amintirea numeroaselor
�ncerc�ri nereu�ite de a ocupa o dreg�torie.

�Basmul" acesta a fost timp de secole cel mai citit �i �ndr�git roman al publicului
chinez. A fost reeditat de multe ori; pe baza fiec�ruia dintre cele o sut� de
capitole ale romanului s-au f�cut dramatiz�ri �i adapt�ri pentru teatrul de
marionete �i spectacole de b�lci ascultate �i vizionate de s�li pline. Fragmente
din roman au fost reproduse �n toate crestoma�iile �i manualele �colare, iar
istoricii literaturii chineze �l consider� una din cele mai pre�ioase crea�ii
literare clasice �n proz� �i cel mai minunat roman de aventuri fantastice.

Se poate ca la popularitatea lui �i celebritatea lui s� fi contribuit �i fascina�ia

senza�ionalului de basm, care de altfel singur� a captivat, de la primele pagini,
pe cititorul str�in neinformat; �i f�r� �ndoial� c� la r�sp�ndirea renumelui s�u �n
lumea chinez� a epocii �n care a ap�rut, a ajutat �i faptul c� a fost scris �n
�ntregime, dintru �nceput, �n graiul poporului, spre deosebire de cele mai multe
opere literare culte chineze, scrise �n limba �clasic�", mult diferit� de limba
vorbit�.

�n realitate, �ns�, ceea ce i-a creat �n r�ndurile cititorilor chinezi faima unui
roman �fermec�tor", a fost ecoul larg al sub�n�elesului cu care autorul a folosit
personalitatea eroilor �i lan�ul ispr�vilor lor de basm. Romanul lui U Ceng-en a
�nsemnat �n epoca lui �i �n secolele care i-au urmat un adev�rat manifest de lupt�.
Numai frumuse�ea artistic� excep�ional� �i fine�ea cu care a filtrat sub�n�elesul
satiric prin perdeaua de fantastic a unei povestiri populare pot explica faptul c�
romanul a circulat �i a fost citit timp de secole sub ochii vigilen�i �i
necru��tori ai st�p�nilor.

* * *

�n cadrul literaturii universale, �C�l�torie spre soare-apune� st�, ca valoare

artistic� �i �nrudire de simbol, al�turi de acele mari opere artistice ale omenirii
care, tr�g�ndu-�i izvoarele din mitologie �i folclor, pream�resc str�duin�a omului
de a-�i explica marile uimiri de care s-a izbit �n fa�a naturii �i de a birui
piedicile �nt�lnite de-a curmezi�ul aspira�iilor lui � de genul Odiseei, al Epopeei
lui Gilgame� �i al povestirii Harap Alb �, iar ca for�� �i art� de reflectare a
condi�iilor sociale, al�turi de marile capodopere literare realiste ale satirei
sociale, de genul Don Quijote (aceasta creat� aproape �n acela�i timp cu romanul
lui U Ceng-en, ca satir� a aceleia�i a�ez�ri sociale, cea feudal�). Ca �i Odiseu �n
peregrin�rile lui pe mare ca s� ajung� �n Itaca, p�m�ntul natal, sau ca Harap Alb
�n c�l�toria de aducere a fetei lui Ro�-�mp�rat, Tripitaka � ajutat de geniul,
for�a �i voin�a Maimu�ei, precum Harap Alb de �nso�itorii s�i fantastici �
�nt�nipin� �i biruie un lan� de piedici terestre fabuloase, tot at�tea �ncerc�ri �n
calea dorin�ei lui de a ajunge la cap�tul c�l�toriei de aducere a sutrelor.

�C�l�torie spre soare-apune� este o capodoper� care �mbin� o odisee terestr� cu un

basm fantastic, ca s� c�nte voin�a uman�, resort al unor dramatice aventuri cu
puternice ra�iuni gnoseologice. Pe acest e�afodaj de fapte �i idei se �nal�� o
�ntreag� scar� de valori, la dimensiunile c�rora este judecat� �i apreciat�
realitatea vie�ii omene�ti. Elemente care dau un temei ad�nc satirei �i pun �n
lumin� caracterul realist �i frumuse�ea artistic� a operei.

* * *

Pentru cititorul rom�n, romanul lui U Ceng-en prezint� un interes �n plus.

�C�l�torie spre soare-apune� este o adev�rat� icoan� a Chinei medievale �i a
��rilor Asiei parcurse de pelerinul Tripitaka. La sf�r�itul lecturii, cititorul
r�m�ne cu o imagine a vie�ii sociale �i politice din aceast� epoc�: organizarea
politic� �i administrativ�, confesiunile existente (esen�a lor doctrinar�, ritul,
raporturile dintre ele), legisla�ia penal�, armele de r�zboi �i tactica de lupt�,
cum se c�l�torea (pa�apoarte, vize de tranzit), modul de recrutare a slujba�ilor,
aspecte din via�a diferitelor p�turi sociale, via�a familial�, credin�e �i
obiceiuri populare (divinit�i, vr�jitori, cultul mor�ilor), via�a aristocra�iei
(arhitectura �i interiorul palatelor, ospe�e), medicina epocii, preciz�ri
geografice �i istorice, faun� �i flor� �.a. Toate, pres�rate pl�cut de-a lungul
romanului, ilustreaz� nota exotic� a locurilor �i epocii �n care se petrece
ac�iunea �i ajut� pe cititor ca; o dat� cu lectura fascinant� a romanului, s� se
familiarizeze cu mentalitatea �i via�a poporului chinez �n feudalism.

�n ��rile europene �n care a fost tradus �i editat, �C�l�torie spre soare-apune� s-

a dovedit a corespunde gustului cititorului, mai mult dec�t oricare alt roman
clasic chinez, iar valoarea artistic� �i elementele de originalitate ale romanului
au �ndrept�it critica literar� s�-l a�eze al�turi de marile opere de art� ale Asiei
�i lumii �ntregi.

* * *

O carte mare � mai ales o capodoper� a genului narativ � tr�ie�te, nu numai prin
calitatea de rod al crea�iei artistice, ci �i prin faptul c� este o fereastr� larg
deschis�, din cadrul c�reia s� se poat� vedea �n lumin� vie o lume, mai dep�rtat�
sau mai apropiat� �n timp �i spa�iu, cu aspectele ei specifice, cu tr�s�turile ei
esen�iale, �nf�i�at� �n chip pregnant prin filtrul revelator al imaginii artistice.
Ca toate poemele mari ale omenirii, n�scut� �n cadrul unui anumit mediu natural �i
istoric, ^ea �i poart� imaginea prin secole, datorit� totodat� �i unui mesaj
izvor�t din fr�m�nt�ri �i aspira�ii etern umane.

�C�l�torie spre soare-apune� este, f�r� �ndoial�, una dintre marile c�r�i ale
omenirii.

Corneliu Rudescu

TABEL CRONOLOGIC

sec. IV e.n. C�lug�rul budist Fa Sien c�l�tore�te �n toat� India, Ceylon �i

Sumatra. La �ntoarcere scrie �nsemn�ri despre c�l�toriile �n ��rile budiste.

sec. VI �ncepe s� se r�spmdcasc� �n China obiceiul recit�rii �n public a

povestirilor �n proz� �i �n versuri (plenven).

596 Se na�te S�en Dzang.

629 Convertit la budism �i c�lug�rit, S�en Dzang �ntreprinde un pelerinaj �n India.

Acest pelerinaj dureaz� aproape 17 ani, timp �n care S�en Dzang str�bate 50 de
regate �i �mp�r�ii.

646 La �ntoarcere, el scrie �nsenin�ri despre ��rile apusului.

664 Moare S�en Dzang.

sec. VIII-IX (perioada Tang) �nflore�te nuvela artistic� (ciuan�i). �n nuvela

Maimu�a alb�, scris� �n aceast� perioad�, apare o maimu�� n�zdr�van� (aidoma cu
maimu�a Hanuman din Ramayana), care va servi de model multor personaje ale prozei
chineze de mai t�rziu.

sec. X. �i urm. Pe baza legendelor �esute pe marginea vestitului s�u pelerinaj �n

India, se �nfiripeaz� Istoria �nv��torului S�en Dzang din timpul dinastiei Tang,
relatat� de discipolii c�lug�rului S�en Dzang.

sec. X-XIII (perioada Sung) Apar �i se r�spindesc larg povestirile �n grai popular
(huap�n). Textele multor asemenea .povestiri au fost p�strate mai t�rziu �n
diferite antologii.

sec. XI�XII Edda, culegere de str�vechi poeme consemn�nd tradi�iile mitologice �i

legendele vechilor scandinavi.

1221�1224 Taoistul Kou-Ciu-dzi face o c�l�torie �n ��rile din apusul Chinei �i la

�ntoarcere o istorise�te �ntr-o scriere cu acela�i titlu ca romanul lui U Ceng-en.

1298 Cartea lui Marco Polo, descrie c�l�toria pa uscat, din Europa �n �ntreaga
Asie, a vene�ianului Marco Polo; traverseaz� Mongolia �i se �ntoarce prin Sumatra.

sec. XIU-XIV (perioada Iuan) C�l�toria dup� c�r�ile sfinte a c�lug�rului S�en Dzang
din timpul dinastiei Tang, povestire huap�n pe tema pelerinajului lui S�en Dzang,
�n care apare ca personaj o maimu��.

sec. XIV (sf�r�itul perioadei Iuan) U Djang-lin scrie o dram� intitulat� �i iou dzi
dza dzii al c�rei subiect e desprins din povestirea huap�n pe tema pelerinajului
lui S�en Dzang. �n enciclopedia Iung-L� apare povestirea �i Iou dzi, cu subiect
asem�n�tor.

sec. XIV Apare culegerea de povestiri arabe (�n parte de origine persan�) O mie �i
una da nop�i.

1532�1564 Scriitorul francez Francois Rabelais public� romanul Gargantua �i

Pantagruel.

sec. XV (aprox.) Apare o serie de scrieri �n care c�l�torii memorabile din trecut
sunt folosite drept pretext pentru relat�ri fanteziste. Dintre acestea cele mai
remarcabile sunt: Ba sien ciu tiu dung iou dzi djuan (C�l�torie spre soare-r�sare a
opt nemuritoare z�ne pogorite �n lume) de U Iuen-tai, Nan iou dzi (C�l�torie spre
miaz�zi) de V Siang-dou; Bei iou dzi (C�l�torie spre miaz�noapte), de asemenea de U
Siang-dou, �i �i iou dzi djuan (�nsemn�ri despre o c�l�torie spre soare-apune) de
Lang Dj�-h�, care istorise�te povestea lui Sun U-cung (Maimu�a), c�l�toria �n India
a c�lug�rului budist S�en Dzang �i re�ntoarcerea lui �n China.

1500 (aprox.) La Huaian, pe teritoriul provinciei Dziangsu din zilele noastre, se

na�te U Ceng-en. Data exact� e controversat�. Unii istorici afirm� c� s-a n�scut la
1505, al�ii la 1510.

1545 La examenul provincial din Dziangsu, U Ceng-en ob�ine calificativul

suingung��ng (student excelent), dar nu va reu�i s� treac� niciodat� examenul
pentru ocuparea dreg�toriilor administrative imperiale.

1560 Dup� numeroase umilin�e, U Ceng-en reu�e�te s� ob�in� modesta slujb� de ajutor
de administrator al jude�ului Ciangsing.
1567 U Ceng-en demisioneaz� �i se retrage la Huaian.

1570 (aprox.) �ncepe s� scrie romanul �C�l�torie spre soare-apune�. Data exact� la
care a ispr�vit elaborarea romanului e necunoscut�. De asemenea este necunoscut�
data exact� a primei edi�ii a C�l�toriei spre soare-apune. E �ns� sigur c� romanul
a v�zut lumina tiparului �nainte de moartea autorului.

1572 Poetul portughez Luis de Camoens scrie poemul de Lusiada pe tema descoperirii
Indiilor orientale de c�tre portughezi, �n care Vasco da Gama, eroul principal,
este prezentat �ntr-un cadru mitologic.

1567�1580 U Ceng-en scrie numeroase opere �n proz�, dintre care se cunosc: O nou�
carte despre flori �i ierburi �i Trepiedul �mp�ratului Jad, precum �i versuri.

1580 U Ceng-cn moare.

1590 Ciu Dj�ng-gan, un concet�ean al lui U Ceng-en, �i public� manuscrisele g�site

dup� moartea sa.

Apare C�l�toria lui Dj�ng H� �n Oceanul Indian, de Lo Mao-d�ng, care istorise�te

c�l�toria navigatorului chinez Dj�ng H�, din sec. XV.

1605�1615 Miguel Cervantes scrie Don Quijote de la Mancha, Daniel de Foe public�
Robinson Crusoe, roman de aventuri �n �inuturi �ndep�rtate pustii.

1780 Apare cea mai cunoscut� edi�ie a romanului �C�l�torie spre soare-apune�, sub
�ngrijirea Iui Chen Shih-fun.

1806 Apare o versiune �n limba japonez� a C�l�toriei spre soare-apune, semnat� de

marele romancier nipon Bakin, ilustrat� cu gravuri de Hokusai �i Gakutei.

1923 Se tip�resc �n limba englez� extrase din �C�l�torie spre soare-apune� �n

lucrarea lui A.H. Giles, A Ilistory of Chinese Literatura (O istorie a literaturii
chineze), reeditat� �n 1958. Sub titlul A Mission to Heaven (O misiune �n ceruri),
apare o versiune englez� abreviat� a romanului, semnat� de Timothy Riehard.

1942 Sub titlul Monkey (Maimu�a), se public� traducerea selectiv� (�n 30 capitole)
a sinologului englez Arthur Waley.

1947 Apare sub titlul Monkeys Pilgerjahrt (Pelerinajul Maimu�ei) versiunea

prescurtat� �n limba german� a lui G. Boner �i M. Nils.

1957 Se public� la Paris prima traducere integral� european� a celor 100 de

capitole ale romanului. Titlul sub care apare este �i yeou Ki ou Memoires d'un
voyage en Occident (�i iu tzi sau �nsemn�ri dintr-o c�l�torie �n opus), semnat� de
Louis Avenol.

1959 La Moscova apare �n limba rus� traducerea integral� a romanului, efectuat� de

A. Rogacev: U Ceng-en, Pute�estvie na zapad (C�l�torie �n apus).

�P67 Apare �n limba rom�na, sub titlul �C�l�torie spre soare-apune�, prima edi�ie a
prezentei traduceri a romanului.

C. R.
NOTA ASUPRA EDI�IEI

� Drept baz� pentru traducerea de fa\� a fost adoptat� versiunea selectiv� �n limba
englez�, dat� la iveal� la Londra, �n 1942, de cunoscutul sinolog Arlhur Waley, sub
titlul Mcnkey (Maimu�a).

� Din cele o sut� de capitole ale originalului, autorul t�lm�cirii engleze�ti nu a

re�inut decit un num�r de trei' zeci de capitole considerate esen�iale pentru firul
ac�iunii �i reprezentative pentru aria narativ� a lui U Ceng-en. Din aceste
treizeci de capitole nu s-au omis dccil c�-teva nesemnificative pasaje �n versuri.
�n privirii a personajelor, care �n original sint desemnate printr-un num�r excesiv
de mare de nume �i porecle, traducerea englez� s-a fixat asupra cile unui singur
nume �i asupra cite unei singure porecle pentru fiecare protagonist.

� Versiunea rom�neasc� a urmat textul traducerii engleze de la care nu s-a ab�tut

dec�t pentru a reda mai precis poreclele sau numele c�torva dintre personajele
principale, precum �i pentru a reintroduce unit�i de m�sur� chineze acolo unde
Arthur Waley a procedat la transpunerea acestora �n unit�i specific anglo-saxone.

Termenii mitologici �i religio�i an font p�stra�i �n forma �n care apar �n

traducerea englez�.

Versificarea stihurilor ce se �nt�lnesc �n traducerea de fa�� apar�ine poetului

Stelian N. Cucu.

C�L�TORIE SPRE SOARE-APUNE

Capitolul I

A fost odat� o st�nc�. �nc� de la facerea lumii, st�nca fusese �n a�a fel pl�m�dit�
de t�riile neprih�nite ale cerului �i de aromele pl�cute ale p�m�ntului, de puterea
soarelui arz�tor �i de farmecul clarului de lun�, �nc�t p�n� la urm� purcese grea
ca printr-o minune, se despic� �i d�du na�tere unui ou de piatr�, mare cam c�t o
minge. Rodit de b�taia v�ntului, oul a tot crescut p�n� ce s-a pref�cut �ntr-o
maimu�� de piatr� care a prins pe dat� via�� �i a �nceput s� se ca�ere �i s�
alerge. Dar, cel dint�i lucru pe care a �n�eles s�-l fac� a fost s� se ploconeasc�
spre fiecare din cele patru z�ri. Cum ispr�vi cu ploconelile, din ochi �i ��ni o
puternic� lumin� care, str�fulger�nd z�rile, ajunse p�n� la Palatul-Stelei-Polare.

V�z�nd aceast� lumin� ciudat�, �mp�ratul Jad, care se afla �mpreun� cu sfetnicii
lui credincio�i �n Sala-Tezaurului-Negurilor-Sfinte din Palatul-de-Nori-al-
Por�ilor-de-Aur, se minun� tare �i d�du ordin c�pitanilor s�i Ochi-de-o-mie-de-
leghe �i Urechi-pe-aripa-v�ntului s� deschid� poarta dinspre miaz�zi a cerului �i
s� priveasc� afar�. Cei doi c�pitani s-au dus �i au deschis poarta, iar dup� ce au
privit cu p�trundere �i au ascultat cu luare-aminte, se �ntoarser� �i d�dur� de
�tire �mp�ratului:

� Lumina purcede de pe Muntele-Florilor-�i-al-Fructelor, de la hotarele micului

�inut Ao-lai din partea de r�s�rit a continentului sf�nt, spuser� ei. Pe muntele
acela se afl� o st�nc� vr�jit� care a dat na�tere unui ou. Oul s-a pref�cut �ntr-o
maimu�� de piatr� care, dup� ce s-a ploconit spre cele patru z�ri, a l�sat s�-i
��neasc� din ochi aceast� puternic� lumin� ce a ajuns p�n� la Pa-latul-Stelei-
Pelare. Acum �ns� ea �i potole�te setea, �i lumina se �ntunec�.

�mp�ratul Jad binevoi s� priveasc� totul cu �ng�duin��, drept care gr�i:

� Creaturile acestea ale lumii de jos sunt pl�m�dite din t�riile �mbinate ale
cerului �i ale pm�ntului �i de aceea nimic din ce va urma nu trebuie s� ne mai
mire.

A�a c� maimu�a �i urm� alerg�tura, s�riturile �i �op�iala pe dealuri, hr�nindu-se

cu ierburi �i tufe, b�nd din apa nurilor �i a izvoarelor, culeg�nd flori de pe
mun�i �i c�ut�nd fructe. Lupul, pantera �i tigrul �i erau tovar�i, cerbul �i pisica
s�lbatic� prieteni, iar gibonii [not� �n text: Gibon � specie de maimu�e mari, cu
bra�e foarte lungi, care truie�te �n p�durile Chinei �i �n �inuturile indo-
malaieze.] �i babuinii [not� �n text: Babuin � alt� specie de maimu�e mari, eu un
cap ca de c�ine. care tr�ie�te �n regiunile tropicale.] rude apropiate. Noaptea se
ad�postea pe sub r�pe, iar ziua hoin�rea prin pe�teri �i pe piscuri. �ntr-o
diminea�� foarte c�lduroas�, dup� ce s-a jucat �n umbra molif�ilor, s-a �ntov�r�it
cu alte maimu�e �i s-au dus cu toate s� se scalde �ntr-un r�u de munte. Apele
r�ului s�reau �i se rostogoleau ca ni�te pepeni la vale. O veche zic�toare spune c�
p�s�rile au grai p�s�resc, iar s�lb�ticiunile �l au pe-al lora. �i iat� ce-�i
spuneau maimu�ele �n graiul lor:

� Nici una dintre noi nu �tie de unde vine r�ul �sta. Cum n-avem ce face ast�zi,
ce-ar fi s�-l urm�rim p�n� la izvoare?

Zis �i f�cut. Cu �ipete de bucurie, �i luar� puii cu ele, pe maimu�ele �n spinare

iar pe maimu�oii mici tr�g�ndu-i dup� ele, �i chemar� fr�iorii �i surioarele, �i o
pornir� cu toate �n fug� pe malul r�ului �n sus, c��r�ndu-se pe r�pe p�n� ajunser�
la izvoare. Aici se pomenir� dintr-o dat� �n fa�a perdelei de ap� a unei cascade
uria�e. Cuprinse de uimire, maimu�ele �ncepur� s� bat� din palme �i s� strige:

� Ce minunat� ap�, ce minunat� ap�! C�nd te g�nde�ti ce drum str�bate ea, din cine
�tie ce pe�ter� din fundul muntelui, ca s-ajung� �n noianul f�r� de cap�t al m�rii!
Dac� oricare dintre noi s-ar �ncumeta s� str�bat� aceast� perdea, ca s� vad� de
unde vine apa �i s� se �ntoarc� apoi nev�t�mat, l-am face regele nostru!

De trei ori a fost repetat� chemarea. La a treia chemare, din mul�imea de maimu�e
s�ri deodat� una, care gr�i sus �i tare c� se prinde pentru o asemenea fapt�. Era
Maimu�a-de-piatr�.

� M� voi duce eu, m� voi duce eu! strig� ea. �i iat-o! �nchise ochii, se f�cu ghem
�i dintr-un singur salt s�ri glon� prin mijlocul cascadei. Dar c�nd deschise ochii
dincolo �i privi �n jur, nu mai v�zu ap� nic�ieri. �n fa�a ei se �ntindea un pod
uria� ce str�lucea orbitor. Apropiindu-se de el, v�zu c� era de fier poleit. Locul
de sub arcul podului era plin de apa ce curgea dintr-o gaur� de st�nc�. Maimu�a se
ca��r� pe pod �i, tot umbl�nd �i c�ut�nd cu privirea, z�ri mai �ncolo ceva ce i se
p�ru a fi o cas�.

Merse p�n� acolo, intr� �i g�si �n�untru paturi, scaune �i mese cu vase �i cupe,
toate de piatr�. Ie�i numaidec�t afar� �i, de pe capul podului, v�zu s�pat� �n
litere mari pe peretele r�pei o inscrip�ie p�trat�, care �n�tiin�a: �Pe�tera
aceasta a Perdelei-de-Ap�, din �inutul binecuv�ntat al Muntelui-Florilor-�i-al-
Fructelor, duce la cer!"-Cuprins� de-o mare bucurie, maimu�a o rupse la fug� �napoi
�i, ajuns� �n spatele perdelei de ap�, se f�cu iar�i ghem, �nchise ochii, s�ri
dincolo �i �ncepu s� strige:
� Mare noroc! Ce mare noroc!

� Ce este? Ce se afl� de partea cealalt�? �ntrebar� maimu�ele adun�ndu-se �n jurul

ei. E ad�nc� apa?

� Nu mai exist� ap� dincolo, le r�spunse Mai-mu�a-de-piatr�. Te �nt�mpin� doar un

pod de fier �i mai �ncolo o cas� trimis� din cer, �n care se poate locui.

� Dar ce te face s� crezi c� ar fi bun� de locuit? �ntrebar� maimu�ele.

� Tot locul de sub pod e plin cu apa care curge dintr-o gaur� de munte. De o parte
a podului se afl� pomi �i flori care �nconjoar� c�su�a de piatr�. �n�untru sunt
mese, cupe, farfurii, paturi �i scaune � toate de piatr�. Cred c� ne-am sim�i
foarte bine �ntr-�nsa. Este loc �ndeajuns pentru sute �i mii ca noi, tineri �i
b�tr�ni. S� mergem �i s� r�m�nem acolo. Vom avea un ad�post minunat pe orice vreme.

� Ia-o �nainte �i arat�-ne drumul! �i strigar� atunci �ne�ntate maimu�ele.

Maimu�a-de-piatr� �nchise iar�i ochii �i din-tr-un salt fu dincolo.

� Veni�i toate dup� mine! le strig� ea.

Maimu�ele mai curajoase s�rir� �i ele �ndat�. Altele, mai pu�in �ndr�zne�e, la
�nceput se codir�. Mai d�deau s� sar�; mai se tr�geau �napoi; mai se sc�rpinau dup�
ureche; mai �i frecau obrajii � dar p�n� la urm� s�rir� toate dincolo, �ip�nd c�t
le �inea gura. C�teva clipe mai t�rziu se �mbulzeau �n c�su�a de piatr�, ba lu�nd
farfurii �n m�n� �i �n�f�c�nd cupe, ba c��r�ndu-se pe vatr� sau b�t�ndu-se pentru
paturi, ba t�r�nd dup� ele fel de fel de obiecte sau f��indu-se �n jurul lor � a�a
cum sunt obi�nuite s� fac� maimu�ele cu firea lor neast�mp�rat� � p�n� ce, �n
sf�r�it, se potolir� fr�nte de oboseal�.

Atunci, Maimu�a-de-piatr� se a�ez� pe scaun �n fa�a lor �i prinse a le vorbi:

� Mult adev�r e �n vorba care zice c� �nu-i nimic de f�cut cu cel pe al c�rui
cuv�nt nu te po�i bizui!" [not� �n text: Din Analectele (Cuget�rile) lui
Confucius.] A�i f�g�duit c� acela dintre noi care va izbuti s� treac� prin cascad�
�i s� vin� �napoi va fi regele vostru. Eu nu numai c� am f�cut aceasta, clar
totodaty v-am g�sit un ad�post, astfel �nc�t ast�zi sunte�i vrednici de invidiat,
fiind st�p�ni �n casa voastr�. Pentru ce, dar, nu v� �nchina�i �n fa�a mea ca �n
fa�a unui rege?

�ndat� ce li se aminti de f�g�duiala f�cut�, maimu�ele �i �mpreunar� palmele �i se

prosternar�. R�nduindu-se apoi dup� v�rst� �i rang, se plecar� umile, strig�nd:

� M�rite rege, s� ne domne�ti o mie de ani!

Dup� aceea, Maimu�a-de-piatr� �i lep�d� vechiul s�u nume, �i lu� titlul de

�M�rinimosul-rege-al-maimu�elor". Alese apoi dintre maimu�e, giboni �i babuini
c�iva s�-i fie mini�tri �i ofi�eri.

Ziua hoin�reau prin jurul Muntelui-Florilor-�i-al-Fructelor, iar noaptea se

odihneau �n Pe�tera-Perdelei-de-Ap�. κi duceau via�a �ntr-o des�v�r�it� �n�elegere
�i prietenie, fericire �i neat�rnare, f�r� s� fie nevoite s� se amestece cu
p�s�rile sau cu animalele s�lbatice.

�i regele maimu�elor s-a bucurat astfel sute de ani de aceast� via�� simpl�, p�n�
c�nd, �ntr-o bun� zi, la un osp� la care luau parte toate maimu�ele, se sim�i
dintr-o dat� cople�it de triste�e �i izbucni �n pl�ns. Supu�ii s�i �ndat� se
ridicar� �i se r�nduir� �n fa�a lui �i, �nclin�ndu-se ad�nc, �l �ntrebar�:

� De ce e�ti trist, m�ria-ta?

� Deocamdat�, n-am nici un motiv de nefericire, r�spunse regele. Dar am o

presim�ire rea pentru viitor �i aceasta m� nelini�te�te mult.

� M�ria-ta se las� cam greu mul�umit, �i spuser� maimu�ele r�z�nd. Dup� cum �tii,
nu trece o zi �n care s� n-avem adun�ri vesele pe v�rfuri fermec�toare de mun�i, �n
locuri binecuv�ntate, prin pe�teri str�vechi sau pe insule sfinte. Nu ne supunem
nici Unicornului [not� �n text: Animal legendar cu corp de cal �i un singur corn
drept. Dup� credin��, acest corn avea �nsu�iri magice.], nici Fenixului [not� �n
text: Pas�re mitologic� care, potrivit legendei, dup� ce a tr�it 500 ani s-a ars
singur� pe un rug funerar �i a ren�scut din propria-i cenu��, vie�uind iar�i c�teva
sute de ani.] �i nici silniciei vreunui rege de-al oamenilor. O asemenea libertate
�nseamn� o nepre�uit� binecuv�ntare. Ce te face dar s� ai o astfel de presim�ire?

� Este adev�rat, r�spunse regele maimu�elor, c� nu am a r�spunde fa�� de legea nici

unui rege al oamenilor, �i nici a m� teme de amenin�area vreunei s�lb�ticiuni sau
p�s�ri. Totu�i, cred c� va sosi vremea c�nd voi sl�bi �i �mb�tr�ni. Yama [not� �n
text: Yama, Chinezii credeau �ntr-un �regat" �i un �rege al mor�ii", unde mergeau
dup� moarte sufletele ca s� fie judecate pentru purt�rile din timpul vie�ii. Cei
care au avut o via�� virtuoas� nu mai treceau prin �regatul mor�ii" (un fel de
purgatoriu), ci se �n�l�au direct la cer. printre divinit�i, unde primeau diferite
ranguri �i titluri: Buddha, Nemuritor, �n�elept etc.], regele mor�ii, de-abia
a�teapt� s� m� distrug�. S� nu-mi stea la �ndem�n�, oare, nici un mijloc pentru ca,
�n loc de a rena�te pe p�m�nt, s� pot tr�i ve�nic �n lumea cerului?

Auzind cele spuse de regele lor, maimu�ele �i acoperir� fa�a cu m�inile �i �ncepur�
a pl�nge la g�ndul c� sunt muritoare. Dar iat� c� din mijlocul lor s�ri o maimu��
de r�nd care se �ncumet� a spune:

� Dac� ceea ce o nelini�te�te pe m�ria-ta este acest g�nd, �nseamn� c� pe inima

m�riei-tale a pus st�p�nire credin�a religioas�. Exist� �ntr-adev�r trei categorii
de fiin�e care nu sunt supuse lui Yama, regele mor�ii.

� Dar �tii care sunt aceste categorii? �l �ntreb� regele.

� Da! E vorba de cei ce devin Buddha [not� �n text: �n acest sens, �nseamn�
�Iluminatul", cel care a ajuns la fericirea des�v�r�it� prin medita�ie, caritate �i
renun�are la dorin�ele, pasiunile �i bunurile p�m�nte�ti. Este idealul urm�rit de
practican�ii religiei budiste, �n-truclt cei care ajung �Buddha" mu mai renasc pe
p�m�nt. ci r�m�n �n lumea zeilor.], Nemuritorii �i �n�elep�ii. Aceste trei
categorii sunt iertate de �nv�rtirea-Ro�ii [not� �n text: Este vorba de ciclul
re�ncarn�rii, dup� moarte, a sufletelor intr-o nou� existen�� trupeasc� pe p�m�nt.
Chinezii credeau c� sufletele se �ntorceau, la nesf�r�it. dup� fiecare moarte, pe
p�m�nt, mereu �ntr-o alt� �ntrupare, mai bun� sau mai rea, dup� purt�rile din
existen�a precedent�. Succedarea la nesf�r�it a acestor cicluri de via�� p�m�ntean�
era asem�nat� de ei cu �nv�rtirea f�r� oprire a unei ro�i.], de Na�tere �i de
Moarte. Ei sunt ve�nici ca cerul �i p�m�ntul, ca mun�ii �i ca r�urile.

� �i unde pot fi afla�i ace�tia? �ntreb� regele maimu�elor.

� Aici, pe p�m�ntul celor vii, �n pe�teri str�vechi din mun�i fermeca�i, r�spunse
maimu�a care-i vorbise.

Regele se bucur� mult de cele auzite �i zise:

� Atunci, c�t de cur�nd �mi voi lua r�mas bun, voi cobor� muntele �i voi r�t�ci ca
un nor p�n� la marginea m�rii, �i mai departe p�n� la cap�tul lumii, p�n� ce voi da
de aceste trei categorii de nemuritori, ca s� �nv� de la ei cum s� r�m�n ve�nic
t�n�r �i s� scap de judecata mor�ii.

�n urma acestei hot�r�ri, Maimu�a-de-piatr� avea s� scape de chinul re�ncarn�rii �i

s� devin� p�n� la urm� Marele-�n�elept-Maimu�a-Egalul-Cerului.

Maimu�ele �ncepur� atunci s� bat� din palme �i s� strige:

� Minunat! Minunat! M�ine vom cutreiera mun�ii dup� fructe �i icre de pe�te �i vom
face un m�re� osp� de r�mas bun �n cinstea m�ritului nostru rege.

�i, a�a cum puseser� la cale, a doua zi maimu�ele pornir� s� culeag� piersici �i
alte fructe rare, ierburi de munte, icre galbene, tuberculi, orhidee, plante rare
�i flori de tot felul; r�nduir� apoi b�ncile �i mesele de piatr� �i puser� pe ele
m�nc�ruri �i b�4turi alese. Regele fu poftit �n capul mesei, iar maimu�ele se
a�ezar� dup� v�rst� �i rang. Trecur� cupa leg�m�ntului din m�n� �n m�n�, �i oferir�
regelui fructe �i flori �i b�ur� ziua �ntreag�.

�n ziua urm�toare, regele se scul� dis-dc-dimi-nea�� �i spuse maimu�elor:

� Asculta�i, supu�i ai mei! S�-mi t�ia�i un lemn de molift �i s�-mi face�i o plut�.
Pentru pr�jin�, s�-mi g�si�i un bambus �nalt. Apoi, s�-mi preg�ti�i o leg�tur� cu
fructe �i c�te ceva de-ale gurii. Pornesc la drum.

C�nd totul fu gata, urc� pe plut� singur, o �mpinse �n larg cu toat� puterea �i
�ncepu s� pluteasc�, departe, tot mai departe, spre mare, p�n� ce, ajutat �i de un
v�nt din spate, iat�-l ajuns la marginile lumii din miaz�zi. Soarta �i venise, cu
adev�rat, �ntr-ajutor, c�ci �n clipa �n care pusese piciorul pe plut�, un v�nt
puternic �ncepuse a sufla dinspre miaz�zi-r�s�rit, �i-l �mpinsese f�r� oprire spre
malul de miaz�noapte-apus, unde se afla hotarul lumii din miaz�zi. �ncerc� atunci
apa cu pr�jina �i, v�z�nd c�-i mic�, p�r�si pluta �i se ca��r� pe mal.

Pe mal se vedeau oameni care pescuiau, v�nau g�te s�lbatice, c�utau stridii sau
uscau sare. Maimu�a se �ndrept� spre ei �i, d�nd s� glumeasc�, �ncepu s� fac� tot
felul de giumbu�lucuri ciudate. Oamenii se speriar� �ns� �i o luar� la fug�. Dar
unu] dintre ei r�mase pe loc. Maimu�a �l prinse �n bra�e cu putere �i-i smulse
hainele, �nv��nd cu acest prilej cum s� le �mbrace. Astfel �mbr�cat�, Maimu�a
�ncepu s� umble �n dou� picioare prin ora�e �i cet�i, prin t�rguri �i bazare,
imit�nd felul de a se purta �i a vorbi al oamenilor. Dar tot timpul Maimu�a urm�rea
s� afle unde tr�iesc Nemuritorii �i s�-�i �nsu�easc� de la ei tainele tinere�ii
ve�nice. Oamenii pe care �i �nt�lnea erau �ns� cu g�ndul numai la c�tig �i glorie.
Nici unul dintre ei nu se g�ndea la sf�r�itul care-l a�tepta. A�a c� Maimu�a nu
contenea s� caute drumul spre nemurire, dar nu izbutea s�-l descopere.

�i timp de opt-nou� ani umbl� astfel Maimu�a din cetate �n cetate, din ora� �n
ora�, p�n� ce ajunse la malurile Oceanului-din-Apus. Socotind c� dincolo de acest
ocean nu se poate s� nu se afle nemuritorii c�uta�i, �i f�cu iar�i o plut�,
asemenea celei pe care o avusese, �i pluti pe Oceanul-din-Apus p�n� ce ajunse la
marginile Continentului-din-Apus. Aici cobor� pe uscat �i, tot cercet�nd locurile,
z�ri un munte �nalt �i m�re� ce se ridica din mijlocul unor p�duri dese. Cum nu-i
era fric� de lupi �i nici de tigri sau pantere, Maimu�a �i f�cu drum prin p�dure,
�i iat-o ajuns� pe cel mai �nalt pisc al muntelui. Nu ispr�vi bine a cerceta cu
privirea �mprejurimile, c�nd deodat� auzi o voce omeneasc� venind din inima
p�durii. O lu�, �n grab� �ntr-acolo �i ascult� cu luare-aminte. Era cineva care
c�nta, iar din cuvintele lui prinse urm�toarele:

Nu-mi f�uresc nici �eluri, �i nici nu-mi fac vreun plan.

 De glorie �i-obid�, n-am team� nici alean.
Via�a mea e simpl�, trec zilele domoale.
Iar oamenii pe care �i int�lnesc �n cale
Tr�iesc �n nemurire �i-n limpede lumin�.
�i t�lm�cesc sihastrii, �n pacea lor senin�,
�n locuri dep�rtate �i-n lini�ti de p�duri,
Ale �mp�r�iei Galbene sfinte scripturi.

Auzind aceste cuvinte, Maimu�a �i st�p�ni cu greu bucuria.

�Desigur c� prin preajm� se afl� nemuritori'^ �i spuse ea.

�Se afund� �n p�dure �i, tot e�ut�nd, �l descoperi pe cel ce c�nta � era un t�ietor
de lemne care sf�rtica vreascuri.

� Preacinstite Nemuritor, i se adres� Maimu�a, apropiindu-se. Discipolul t�u �i se

pleac� �nainte cu supunere.

T�ietorul de lemne fu at�t de surprins, �nc�t sc�p� toporul din m�n�.

� Faci, desigur, o gre�eal�, �i r�spunse el �ntorc�ndu-se �i salut�nd. Eu nu sunt

dec�t un biet t�ietor de lemne, calic �i �nfometat. Ce te face s�-mi vorbe�ti ca
unui Nemuritor?

� Dac� nu e�ti Nemuritor, spuse Maimu�a, de ce vorbeai mai adineauri despre tine ca
�i c�nd ai fi unul dintre ei?

� Dar ce-am spus, se mir� t�ietorul, de te-a f�cut s� crezi c-a� fi Nemuritor?

� C�nd am ajuns la marginea p�durii, te-am auzit cint�nd:

Iar oamenii pe care �i int�lnesc �n cale

Tr�iesc �n nemurire �i-n limpede lumin�.
�i t�lm�cesc sihastrii, �n pacea lor senin�,
�n locuri dep�rtate �i-n lini�ti de p�duri,
Ale �mp�r�iei Galbene sfinte scripturi.

Scripturile acestea sunt texte taoiste secrete [not� �n text: Taoism, religie
popular� pe atunci �n China. Const� dintr-un amestec curios de adorare a spiritelor
naturii �i a mor�ilor, demonolatrie, supersti�ii, vr�jitorie, magie �i precepte din
doctrina filozofic� a lui Lao Dz� (sec. VI. �.e.n.).]. Ce po�i fi dar dec�t un
Nemuritor?

� Nu vreau s� te �n�el, r�spunse t�ietorul de lemne. C�ntecul acesta l-am �nv�at,

�ntr-adev�r, de la un Nemuritor, care tr�ie�te nu departe de coliba mea. V�z�ndu-m�
cum muncesc din greu ca s� pot tr�i �i c� sunt un biet om cu multe necazuri, m-a
sf�tuit ca atunci c�nd sunt mai nec�jit, s�-mi spun singur cuvintele acestui
c�ntec, �i greut�ile mi s-or p�rea mai pu�in ap�s�toare �i mai u�or de trecut. Mai
adineauri, de pild�, m� sim�eam dezn�d�jduit, �i de aceea am �nceput s� c�nt. Nu
mi-am �nchipuit c� m� ascult� cineva.

� Atunci, dac� Nemuritorul acesta tr�ie�te pe-aci pe-aproape, cum se face c� nu i-

ai devenit discipol? Ai fi putut �nv�a de la el ce s� faci ca s� nu �rnb�tr�ne�ti
niciodat�.

� Eu duc o via�� grea, r�spunse t�ietorul. Acum vreo opt-nou� ani l-am pierdut pe
tata. Neav�nd al�i fra�i sau surori, grija de a vedea de mama, r�mas� v�duv�, a
c�zut pe mine. Pentru aceasta am fost nevoit s� muncesc din greu, din zori �i p�n�-
n noapte. Mama este acum b�tr�n� �i n-o pot p�r�si. Gr�dina nu ne-o putem �ngriji
�i de-abia avem ce �mbr�ca �i m�nca. Tot ce pot face este s� tai zilnic c�te dou�
leg�turi de lemne de foc, s� merg la t�rg cu ele �i cu b�nu�ii pe care �i c�tig
astfel s� cump�r c�iva pumni de orez pe care �i fierb �i-i dau mamei s� m�n�nce.
A�a c� timpul nu-mi �ng�duie s� m� duc s� �nv� magie.

� Din cele ce-mi spui, v�d c� e�ti un om bun �i cinstit. Cucernicia ta va fi,
desigur, r�spl�tit�. Tot ce-�i cer este s�-mi ar�i unde locuie�te Nemuritorul. A�
dori foarte mult s�-l v�d �i s�-i vorbesc.

� Foarte aproape, spuse t�ietorul de lemne. Muntele acesta este Muntele-Terasei-

Sfinte, iar �n el se afl� o pe�ter� numit� Pe�tera-Lunii-Aplecate-�i-a-celor-Trei-
Stele. �n pe�ter� tr�ie�te un Nemuritor c�ruia i se spune patriarhul Subodi. La
vremea lui a avut nenum�ra�i discipoli, acum �ns� nu mai are dec�t vreo treizeci,
patruzeci. Dac� ai s� o iei spre miaz�zi, la vreo opt-nou� li �n sus pe c�r�ruie,
dai de casa lui.

� Cinstite frate, spuse Maimu�a apuc�ndu-l de m�n� pe t�ietor, vino cu mine �i dac�
am s� m� aleg cu vreun folos, n-am s� uit c� tu m-ai �ndrumat �ntr-acolo.

� Greu mai po�i face pe unii oameni s� �n�eleag�, spuse t�ietorul. Doar �i-am spus
de ce nu pot merge. Dac� a� merge cu tine ce s-ar mai alege din munca mea? De
aceea, sunt nevoit s� tai mai departe lemne, iar tu caut�-�i singur drumul.

La auzul acestor cuvinte, Maimu�a �i d�du seama c� nu mai are altceva de f�cut
dec�t s�-�i ia r�mas bun. Ie�i din p�dure, g�si c�rarea �i o lu� �n sus, vreo
�apte-opt li [not� �n text: Li � unitate de lungime chinez� egal� cu 576 metri.],
p�n� ajunse la o pe�ter� transformat� �n locuin��. Dar u�a era z�vorit�. Peste tot
era lini�te �i nici un semn c� ar fi cineva primprejur. C�nd �ntoarse capul, z�ri
pe v�rful unei r�pe o plac� de piatr�, �nalt� de vreo treizeci de ci [not� �n text:
ci � unitate de lungime chinez� egal� eu 32 centimetri.] �i lat� de opt, pe care se
afla o inscrip�ie cu litere mari: �Pe�tera-Lunii-Aplecate-�i-a-celor-Trei-Stele de
pe Muntele-Terasei-Sfinte". Oamenii din locurile astea � �i spuse Maimu�a � sunt
f�r� �ndoial� foarte cinsti�i. A�adar, exist� cu adev�rat un astfel de munte �i o
astfel de pe�ter�! Privi o clip� �mprejur dar, ne�ndr�znind s� bat� la u��, se urc�
�ntr-un molift �i �ncepu s� m�n�nce semin�e �i s� se joace prin r�muri�. Pu�in timp
dup� aceea auzi pe cineva strig�nd. Se deschise apoi u�a pe�terii �i v�zu ie�ind un
b�iat de o rar� frumuse�e, care nu sem�na de loc cu cei pe care-i cunoscuse p�n�
atunci. B�iatul strig�:

� Cine face at�ta larm� pe-aici?

Maimu�a s�ri din pom, se-apropie de b�iat, �i f�cu o plec�ciune �i-i spuse:

� Preafrumosule b�iat, sunt un simplu �nv��cel venit pe-aici s� studieze nemurirea.

Departe de mine g�ndul de a pricinui vreo tulburare.

� Tu, un �nv��cel? se minun� r�z�nd b�iatul.

� F�r� �ndoial�! �nt�ri Maimu�a.

� Maestrul meu �i �ine tocmai predica, relu� b�iatul. �nainte �ns� de a-�i anun�a
subiectul, mi-a spus s� m� duc la u�� �i, �n cazul c� a sosit cineva dornic de
�nv��tur�, s� m� �ngrijesc de el. Cred c� la tine s-a g�ndit c�nd a spus asta.

� F�r� doar �i poate, la mine s-a g�ndit, adeveri Maimu�a.

� Atunci, vino cu mine, zise b�iatul. Maimu�a �i potrivi hainele �i-l urm� pe b�iat
�n pe�ter�. �n fa�� li se deschideau ni�te �nc�peri uria�e �i, dup� ce trecur� din
�nc�pere �n �nc�pere, prin s�li �nalte �i nenum�rate coridoare �i chilii, ajunser�
�n fa�a unui kan [not� �n text: Kan � �n chinez�, estrad�.] de jad verde pe care
sta a�ezat �ntr-un jil� patriarhul Subodi, cu treizeci de Nemuritori mai m�run�i
str�n�i �n fa�a lui. Ajuns� aci, Maimu�a se opri, se prostern� �i atinse de trei
ori p�m�ntul cu capul, murmur�nd:

� Maestre, maestre! Te rog s� prime�ti umilul meu omagiu de �nv��cel pentru

�nv��torul lui.

� Dar de unde vii? �ntreb� patriarhul. Spune-mi, mai �nt�i, care-i �ara �i numele
t�u �i dup� aceea repet� plec�ciunile.

� Viu din Pe�tera-Perdelei-de-Ap� de pe Mun-tele-Florilor-�i-al-Fructelor, din

�inutul Ao-lai.

� O, atunci s� pleci de-aici! �ip� patriarhul. Ii cunosc prea bine pe oamenii de-
acolo. To�i sunt punga�i �i vicleni. Nici unul dintre ei nu este vrednic s�
dob�ndeasc� iluminarea.

Maimu�a se ploconi de mai multe ori ad�nc �i r�spunse repede:

� �n vorba mea nu este nici o viclenie. Am spus doar adev�rul curat.

� Dac� pretinzi c� spui adev�rul, zise patriarhul, cum de po�i s� te lauzi c� vii
din �inutul Ao-lai? Intre acest �inut �i cel de aici se �ntind dou� oceane �i
�ntreg Continentul-din-Miaz�zi. Cum a fost cu putin�� s� ajungi p�n� aici?

� Ca s-ajung p�n� aici, mi-au trebuit mai bine de zece ani, �n care timp am plutit
pe oceane �i am cutreierat ��ri de-a r�ndul, �i r�spunse Maimu�a.

� M'da, zise patriarhul. Presupun�nd c� ai venit cu opriri scurte, nu-i chiar cu

neputin��. Dar, ia spune-mi acum, care-i sing-ul [not� �n text: Sing, cuv�nt chinez
cu dublu �n�eles: nume de familie �i fire (fel de a fi).] t�u?

� Niciodat� nu-mi ies din sing, r�spunse Maimu�a. Dac� sunt r�u tratat, nu m�
nec�jesc. Dac� sunt lovit, nu m� �nfurii; dimpotriv�, sunt de dou� ori mai
cuviincios ca mai �nainte. Nu mi-am ie�it din sing niciodat� �n via��.

� Dar eu nu am �n�eles s� te �ntreb de acest fel de sing, spuse patriarhul. Te-am

�ntrebat care-i familia ta, ce nume poart�?

� Eu n-am familie � nici tat�, nici mam�.

� Chiar a�a? zise patriarhul. Doar nu te-oi fi n�scut dintr-un arbore!

� Nu chiar a�a! Am ie�it �ns� dintr-o piatr�. O piatr� miraculoas� de pe Muntele-

Florilor-�i-al-Fructelor, care a plesnit c�nd i-a sosit vremea, �i eu am ie�it din
ea.

� Ei, acum s� vedem ce nume de �nv��cel s�-�i d�m. Sunt dou�sprezece cuvinte pe
care le folosim pentru astfel de nume, dup� treapta de �nv��tur� pe care se afl�
�nv��celul. Or, tu e�ti pe cea de-a zecea treapt�.

� Dar care sunt cele dou�sprezece cuvinte? �ntreb� Maimu�a.

� Sunt: �ntins, Mare, �n�elept, Dibaci, Adev�rat, Supus, Natur�, Ocean, Ager,
Cunosc�tor, Des�v�r�it �i Iluminat. Cum tu te afli pe treapta a zecea, �n numele
t�u trebuie s� intre cuv�ntul �Cunosc�tor". Ce-ai zice dac� te-ai numi
�Cunosc�torul-Neantului"? [not� �n text: Neant, no�iune budist�, echivalent� cu
�nimicnicia lumii p�m�nte�ti". Conform religiei budiste, omul trebuie s� ajung� la
o revela�ie mistic� a �neantului", a nimicniciei vie�ii p�m�nte�ti, iar calea spre
aceast� revela�ie � �iluminare" �n termen religios � const� din practici religioase
foarte severe �i ac�iuni pioase.]

� Minunat! r�spunse Maimu�a r�z�nd. De-acum �nainte numele s�-mi fie �Cunosc�torul-
Neantului".

A�a c� acesta r�mase numele religios al Maimu�ei. �i, cum nu �ti�i dac�, �nzestrat�
cu acest nume, ea va fi dob�ndit sau nu p�n� la urm� iluminarea, asculta�i cele ce
vi se vor povesti �n capitolul ce urmeaz�.

Capitolul II

Maimu�a se bucur� at�t de mult ele noul ei nume, �nc�t �ncepu s� sar� �n sus �i s�
fac� plec�ciuni de recuno�tin�� �n fa�a patriarhului. Subodi d�du atunci porunc�
ucenicilor s-o �nso�easc� �n �nc�perile dinafar� �i s-o �nve�e cum s� stropeasc� pe
jos, cum s� �tearg� praful, cum s� r�spund� cuviincios c�nd i se vorbe�te, �i cum
s� intre, s� ias� sau s� umble prin �mprejurimi. Maimu�a se �nclin� apoi respectuos
�n fa�a celorlal�i �nv��cei �i ie�i �n coridor, unde �i preg�ti un culcu�.

A doua zi, �nc� din zori, f�cu dimpreun� cu ceilal�i �nv��cei exerci�ii de vorbire
�i purtare cuviincioas�; studiar� scripturile, discutar� despre dogmele religioase,
f�cur� exerci�ii de scriere �i arser� t�m�ie. �i tot astfel zi de zi. �n orele
libere m�tura podeaua, s�pa �n gr�din�, �ngrijea florile �i pomii, mergea dup�
lemne, aprindea focul, sau scotea �i c�ra ap� cu c�ld�rile. I se d�dea tot ce-avea
nevoie pentru trai.

Au trecut astfel vreo �ase-�apte ani de c�nd tr�ia �n pe�ter�. �ntr-o zi,
patriarhul, a�ez�ndu-sc pe locul s�u de ceremonie, �i chem� ucenicii �i �ncepu s�
le vorbeasc� despre �Calea cea Mare" [not� �n text: Calea, �n limba chinez� Tao,
este folosita �n scrierile religioase chineze �n sensul de �principiu", �unitate",
�cale spre des�v�r�ire".]. Maimu�a era at�t de �nc�ntat� de cele ce auzea, �nc�t
�ncepu s� se ciupeasc� de urechi �i s�-�i frece obrajii. Fruntea i se �nsenin�,
ochii �i r�deau de bucurie �i nu-�i mai putea st�p�ni neast�mp�rul, d�nd din m�ini
�i b�t�nd din picioare. Patriarhul, v�z�nd-o, se �ntrerupse �i-i arunc� o privire,
stri-g�ndu-i:

� La ce-�i folose�te �ederea aci, dac�, �n loe s�-mi ascul�i predica, �op�i �i joci
ca un nebun?

� Eu ascult cu cea mai mare aten�ie, r�spunse Maimu�a. Dar, cum spui lucruri at�t
de minunate, nu-mi pot st�p�ni bucuria de a le auzi. Asta-i singura pricin� c-am
�nceput s� �op�i �i s� joc. Te rog s� nu fii sup�rat pe mine.

� Prin urmare, �i dai seama de profunzimea spuselor mele! Dar de c�t timp e�ti, m�
rog, �n pe�ter�?

� S-ar putea s�-�i par� c� sunt un neghiob, r�spunse Maimu�a, dar m�rturisesc c� nu
�tiu de c�nd m-ai trimis prima dat� dup� lemne de foc, m-am urcat pe muntele din
spatele pe�terii, unde am dat dc-o coast� acoperit� �n �ntregime cu piersici; ei
bine, din piersicile acelea am m�ncat pe s�turate de vreo �apte ori.
� Acesta-i Muntele-Florilor-de-Piersici-Lucitoare, spuse patriarhul. Dac� ai m�ncat
de �apte ori piersici, �nseamn� c� te afli aici de �apte ani. Spune-mi acum, ce fel
de �n�elepciune dore�ti s� �nveli de la mine?

� Las la alegerea ta, r�spunse Maimu�a. Orice fel de �n�elepciune � mi-e totuna.

� Sunt trei sute �aizeci de �coli de �n�elepciune, ad�ug� patriarhul, �i toate duc
la des�v�r�irea de sine; pe care dintre aceste �coli vrei s-o urmezi?

� Pe aceea pe care o vei socoti cea mai potrivit� pentru mine. Sunt numai ochi �i
urechi.

� Bine, atunci ce-ai spune, de pild�, dac� to-a? �nv�a Magie? Ai vrea?

� Ce fel de �n�elepciune este Magia? �ntreb� Maimu�a.

� �nseamn� s� po�i s� chemi duhuri, s� c�l�re�ti pe pas�rea Fenix, s� faci

prorociri amestec�nd tulpini de coada �oricelului, s� �nve�i cum s� ocole�ti
nenorocirile �i cum s�-�i cau�i fericirea.

� Dar a� putea tr�i ve�nic? �ntreb� Maimu�a.

� Hot�r�t, nu! spuse patriarhul.

� �n cazul acesta, �coala nu-i bun� pentru mine.

� Atunci, ce-ai spune dac� te-a� �nv�a Filozofia naturii? �l �ntreb� iar�i
patriarhul.

� Dar asta ce mai �nseamn�? r�spunse Maimu�a.

� �nseamn� s� cuno�ti �nv��tura lui Confucius [not� �n text: Confucius (sau Cung
Fu-dz�) filozof chinez (551�479 �.e.n.), fondatorul unei doctrine �i �coli
filozofice care a devenit cultul oficial al Chinei feudale.], pe cea a lui Buddha
[not� �n text: Buddha (sac. VI �.e.n.) fondatorul budismului, doctrin� filozofic�
religioas�, creat� �n India �i r�sp�ndit� apoi �n China. Japonia �i tot sud-estul
Asiei.] �i a lui Lao Dz� [not� �n text: Lao Dz�, filozof (pe la anul G00 �.e.n.).
�ntemeietorul taoismului, a propov�duit o filozofie religioas� de dispre�uire a
lucrurilor p�m�nte�ti.], a duali�tilor [not� �n text: Adep�ii unui sistem
filozofico-religios, potrivit c�ruia totul �n natur� se conduce dup� dou� principii
�n continu� lupt�: principiul binelui �i principiul r�ului.] �i a lui Mo Dz� [not�
�n text: Mo Dz�, filozof: chinez, contemporan cu Confucius, care a comb�tut
confucianismul, fiind mai aproape de popor.], precum �i pe cea a doctorilor �n
medicin�; �nseamn� s� cite�ti scripturile, s� spui rug�ciuni, s� �nve�i cum, la un
simplu semn sau chemare, s�-i faci pe discipoli �i adep�i s� se str�ng� �n jurul
t�u.

� Voi tr�i, �ns�, ve�nic? �ntreb� Maimu�a.

� Dac� numai asta dore�ti, tare mi-e team� c� filozofia nu este pentru tine mai
mult dec�t o proptea la un perete.

� Maestre, r�spunse �ns� Maimu�a, eu sunt un om de r�nd, simplu, �i nu �n�eleg

vorbele astea mari. Ce vrei s� spui prin �proptea la un perete"?

� Atunci c�nd oamenii ridic� o cl�dire, spuse patriarhul, �i vor s-o fac� mai
trainic�, ei �i sprijin� zidurile cu un st�lp. Vine totu�i o zi c�nd acoperi�ul se
pr�bu�e�te, iar st�lpul putreze�te �i el.
� Dar asta nu prea miroase a via�� lung�, r�spunse Maimu�a. A�adar, nu voi �nv�a
filozofie!

� Ce p�rere ai avea atunci despre cvietism? [not� �n text: Doctrin� filozofico-

religioas� potrivit c�reia perfec�ionarea moral� se atinge prin atitudine pasiv�
fa�� de via��, prin indiferen�� total� fa�� de orice �mprejur�ri,] spuse
patriarhul.

� Dar asta ce mai e? �ntreb� Maimu�a.

� Asta �nseamn� hran� s�rac�, inac�iune, medita�ie, �nseamn� s� te ab�ii de la

vorb� �i de la orice fapt� �i s� practici yoga [not� �n text: Sistem filozofie
care-�i are originea �n India, const�nd din contemplare, extaz �i practici
ascetice.], �ntins pe p�m�nt, sau �n picioare.

� Dar voi tr�i ve�nic? �ntreb� iar�i Maimu�a.

� Roadele cvietismului, r�spunse patriarhul, nu sunt mai bune ca huma nears� �n

cuptor.

� V�d c� memoria �i este cam scurt�, zise Maimu�a. Doar �i-am spus adineauri c� nu
pricep acest fel de a vorbi! Ce vrei s� spui prin �hum� nears� �n cuptor"?

� C�r�mizile �i olanele, vorbi patriarhul, pot a�tepta mult �i bine gata preg�tite
�n cuptor, dar dac� nu au fost �nc� arse, vine o zi e�nd �ncep ploile �i atunci vor
fi luate de ap�.

� Nici asta nu f�g�duie�te prea mult pentru viitor, spuse Maimu�a. A�adar, cred cu
n-am s�-mi dau osteneala nici cu cvietismul.

� Ai putea �ncerca atunci s� �nve�i unele exerci�ii, propuse patriarhul.

� Ce �n�elegi prin asta?

� Diferite forme de minuni, zise patriarhul, cum ar fi de pild� �S� culegi �n �i

s�-l contope�ti �n Ian" [not� �n text: Dup� concep�ia confucianist�, cele dou�
for�e a�e crea�iei (�n � principiul feminin �i iang � principiul masculin) care se
completeaz� reciproc.], �S� tragi cu arcul slobozind catapulta", �S� te freci pe
buric �i s� nu mai r�su�li". Apoi sunt unele practici alchimiste, cum ar fi
�Explozia magic�". �S� arzi trestii �i s� tr�sne�ti trepiedul", �S� ob�ii plumb
ro�u", �S� tope�ti piatr� de toamn�" [not� �n text: Meteori�i, care cad pe p�m�nt
�ndeosebi toamna.] �i �S� bei laptele miresei".

� �i toate astea m� vor face s� tr�iesc ve�nic? �ntreb� Maimu�a.

� A crede asta, este totuna cu a �ncerca s� pescuie�ti luna din ap�.

� Iar �ncepi? Ce �n�elegi, m� rog, prin �a pescui luna din ap�"?

� C�nd luna se afl� pe cer, l�muri patriarhul, ea se oglinde�te �n ap� �i arat� ca

�i c�nd ar fi adev�rat�. Dar dac� �ncerci s� pui m�na pe ea, �i dai seama c� nu
este dec�t �n�el�ciune.

� Nici asta nu-mi pare s� fie ceva prea bun, spuse Maimu�a. Prin urmare, n-am s�
�nv� nici exerci�ii d-astea.

�� Ei, asta-i bun�! strig� patriarhul, �i djip� ce cobor� de pe kan, apuc� nuiaua
�i ar�t�nd spre Maimu��, spuse:
� Tu, maimu�� puturoas�! Asta nu vrei, aia nu vrei, dar ce-ai dori s�-nve�i, a�
vrea s� �tiu?

�i, vorbindu-i astfel, o lovi de trei ori �n cap. κi duse apoi m�inile la spate,
�ndrept�ndu-se gr�bit spre camera lui, �i dup� ce spuse celor de fa�� s�, plece,
z�vor� u�a dup� el.

�nv��ceii se �ntoarser� m�nia�i spre Maimu�� �i �ncepur� s-o oc�rasc�:

� Maimu�� tic�loas�! A�a socote�ti tu c� trebuie s� te por�i? Maestrul vrea cu

orice chip s� te �nve�e, iar tu �n loc s�-i fii recunosc�toare, faci nazuri. Acum
se simte foarte jignit de purtarea ta �i nu se �tie c�nd o s� se mai �ntoarc� la
noi.

�nv��ceii erau to�i peste m�sur� de m�nio�i �i-�i v�rs�u acum focul pe maimu��.
Maimu�a nu se ar�t� �ns� deloc nelini�tit�, ba le r�spunse chiar c-un r�njet
batjocoritor. Pas�mite, ea se pricepea s� t�lm�ceasc� semnele tainice, �i de aceea
nici nu r�spunse vorbelor m�nioase, nici nu �ncerc� s� se apere. Ea �n�elesese c�
maestrul, lovind-o de trei ori, �i d�duse �nt�lnire la a treia straj� [not� �n
text: �n vechime, la chinezi, durata nop�ii era �mp�r�it� �n 5 p�r�i, numite
str�ji, variind �ntre 1 1/2 �2 1/2 ore. care se anun�au cu sunete de tob�.] �i c�,
ple-c�nd cu m�inile la spate, �i d�duse de �tire s�-l caute �n �nc�perile lui.
Z�vor�rea u�ii �nsemna c� trebuie s� vin� pe ocolite, prin u�a din dos, pentru a fi
ini�iat� �n tainele �nv��turii.

P�n� se sf�r�i ziua, Maimu�a se zbengui dimpreun� cu ceilal�i �nv��cei prin fa�a
pe�terii, a�tept�nd cu ner�bdare c�derea nop�ii. Cum se �ntunec�, se duse s� se
culce ca �i ceilal�i la locul ei obi�nuit. �nchise apoi ochii �i se pref�cu c�
doarme, r�sufl�nd u�or �i regulat. �n mun�i, nu sunt str�jeri care s� bat� sau s�
anun�e orele de straj�.

Singurul lucru ce-i r�m�nea de f�cut Maimu�ei era deci s�-�i numere r�sufl�rile. �i
c�nd socoti c� trebuie s� fie, ora �obolanului (de la 11 seara p�n� la 1 noaptea),
se ridic� foarte �ncet, �i lu� repede hainele, deschise u�or u�a din fa��, �i l�s�
tovar�ii adormi�i �i, f�c�nd un ocol, ajunse la u�a din dos. U�a era �ntredeschis�.

�Sunt sigur� acum c� maestrul mi-a dat s� �n�eleg c� vrea s� m� ini�ieze", �i spuse
�n sinea sa Maimu�a. �De asta a �i l�sat u�a deschis�."

Se strecur� deci �n camer� �i se duse de-a dreptul la patul maestrului. Maestrul

sta ghemuit �n pat, cu fa�a la perete. Nu �ndr�zni s�-l trezeasc�, ci �ngenunche
l�ng� pat. Dar, dup� foarte pu�in timp, patriarhul se trezi, �i �ntinse picioarele
�i �ncepu s� vorbeasc� singur, �n �oapt�:

Greu, foarte greu! m� n�p�de�te-o team�,

Calea e taina tainelor cea mai de seam�!
Deci nu umbla, cu inima necugetat�,
Cu elixirul cel de aur [not� �n text: Secretul vie�ii ve�nice.], niciodat�,
A�a cum ai umbla c-un fel de juc�rie.
De-ncredin�ezi cui e nedemn ca s� le �tie
Ascunsele-adev�ruri, marile mistere,
O grea otrav� va fi vorba ta �i fiere,
�n gur� limba �i se va usca-n vecie.

� Maestre, zise Maimu�a d�ndu-�i seama c� patriarhul s-a trezit, am venit mai
adineauri �i m-am a�ezat aci �n genunchi.
Patriarhul, care �i recunoscu vocea, d�du a�ternutul la o parte �i se ridic� �n
capul oaselor.

� Maimu�� tic�loas�, �i spuse Subodi,. de ce nu dormi unde �i-e locul �i ai venit

la mine pe intrarea din dos?

� �n'predica de azi, r�spunse Maimu�a, mi-ai poruncit s� vin la a treia straj�, pe

u�a din dos, pentru ini�iere. De aceea am cutezat s� vin de-a dreptul l�ng� patul
t�u.

Patriarhul, auzind acestea, fu �nc�ntat �i g�ndi �n sinea sa:

��nv��celul �sta trebuie s� fie, f�r� �ndoial�, a�a cum spune el, o crea�ie
natural� a cerului �i p�m�ntului. Altfel, nu mi-ar fi putut t�lm�ci semnele mele
tainice."

� Aici suntem singuri, urm� Maimu�a, �i nu ne-aude nimeni. Fie-�i mil� de mine �i
�nva��-m� Calea Vie�ii Lungi. N-am s� uit niciodat� bun�tatea ta.

� Pentru c� �i-ai dovedit chemarea pentru asta, t�lm�cind semnele mele tainice,
vino mai aproape �i ascult� cu luare-aminte. Am s�-�i dezv�lui taina Vie�ii Lungi.

Maimu�a se izbi cu capul de p�m�nt ca s�-�i arate recuno�tin�a, �i desfund� bine

urechile �i �ngenunchind l�ng� pat, a�tept� cu toat� aten�ia.

Patriarhul �ncepu s� recite:

Nu irosi, p�streaz� bine

Izvoarele vie�ii tale.
Acesta-i s�mburul oric�rei
Divine sau lume�ti magii.
Totu-i cuprins �n trei cuvinte,
U�or �n minte s� le �ii,
Vorbesc de: suflet �i de spirit
�i de prelunga r�suflare.
P�ze�te-�i-le de aproape
�i ap�r�-le c�t mai tare,
P�streaz�-le-n l�ca�ul lor.
Nu irosi nimic din ele,
Aceasta-i tot ce po�i afla
�i-�i dau eu ca �nv��tor.
Broasca �estoas� fie-�i pild�
�i �arpele-ncol�citor.
At�t de bine sunt �nchise
�i �nvelite de-al lor scut,
�nc�t izvoarele vie�ii
Le sunt mereu ca la-nceput.
Chiar dac� Lotusul de Aur
L-ai pune-n miezul unui rug,
Unicele Cinci Elemente [not� �n text: Conform vechii filozofii chineze, cele
cinci elemente ale naturii erau: metalul, lemnul, apa, focul �i p�m�ntul.]
Se schimb�, dar nu se distrug,
Se-mbin� altfel, se combin�
�i un nou fost redob�ndesc.
Deci dac� tu astfel vei face,
Un Buddha vei ajunge-n pace
Sau un Nemuritor ceresc.
La auzul celor spuse de patriarh, �ntreaga f�ptur� a Maimu�ei se cutremur�. �i le
�ntip�ri bine �n memorie, mul�umi cu umilin�� patriarhului �i ie�i prin aceea�i u��
din dos. Pe cer, se ivea dinspre r�s�rit palida lumin� a zorilor. Lu� �napoi
acela�i drum pe care venise, deschise �ncet u�a din fa�� �i merse la culcu�ul s�u,
foind �ntr-adins a�ternutul, ca s�-�i trezeasc� tovar�ii.

� Scula�i-v�! le strig� ea. S-a f�cut ziu�!

Ceilal�i �nv��cei, care dormiser� �n acest timp, nici nu �tiau c� Maimu�a dob�ndise
iluminarea.

Timpul trecea repede.

Dup� vreo trei ani, patriarhul urc� iar�i pe kan-ul lui �mpodobit cu pietre scumpe
ca s� predice discipolilor. Subiectul predicii privea �Parabolele" �i problemele
dogmatice ale sectei Zen [not� �n text: Sect� budist� r�sp�ndit� �n Japonia, cu
elemente ale taoismului mistic, fiind apreciat� mai ales de persoanele culte �i de
arti�ti.], iar tema aleas� trata despre ��nveli�ul �nf�i��rilor exterioare".
Deodat�, �ns�, patriarhul se �ntrerupse �i �ntreb�:

� Unde-i discipolul �Cunosc�torul-Neantului"?

Maimu�a �ngenunche atunci �n fa�a lui �i r�spunse:

� Aici sunt!

� P�n� unde ai ajuns cu �nv��tura? �ntreb� patriarhul.

� �n ultimul timp, r�spunse Maimu�a, fiin�a mea spiritual� s-a �n�l�at mult, iar
izvoarele vitale ale puterii mele se �nt�resc mereu, tot mai mult.

� Atunci, ii spuse patriarhul, nu-�i mai r�m�ne de �nv�at dec�t cum s� te fere�ti
de cele trei calamit�i.

� Poate c� n-am priceput bine, r�spunse Maimu�a �ngrozit�. Dar eu am crezut c�

tainele pe care le-am �nv�at m� vor ajuta s� tr�iesc ve�nic �i m� vor ap�ra de foc,
de ap� �i de orice r�u. Nu �n�eleg, dar, ce vrei s� spui cu cele trei calamit�i.

�. Ce-ai �nv�at p�n� acum, zise patriarhul, te va ajuta s�-�i p�strezi �nf�i�area
t�n�r� �i s�-�i prelunge�ti via�a. Dar dup� cinci sute de ani, cerul va slobozi pe
p�m�nt un fulger, care, dac� nu vei avea iste�imea s� i te fere�ti din cale, te va
nimici. Dup� al�i cinci sute de ani, cerul va trimite pe p�m�nt un foc, care te va
mistui. Focul acesta este de-o natur� deosebit�. Nu este un foc obi�nuit �i nici
foc ceresc, ci este un foc care porne�te dinl�untrul t�u, care �i va mistui
m�runtaiele �i-�i va preface tot trupul �n cenu�� �i to�i cei o mie de ani ai t�i
de des�v�r�ire �n de�ert�ciune. Dar, s� zicem c� vei sc�pa �i de asta. Peste alte
cinci sute de ani, �ns�, va veni �i va sufla asupra ta un v�nt puternic. Acest v�nt
nu va fi �ns� nici v�nt din r�s�rit sau din miaz�zi, nici v�nt din apus sau din
miaz�noapte, nici v�nt de flori sau de salcie �i nici v�nt de molif�i sau de
bambu�i. Va fi un v�nt care va sufla de jos �n sus, �i va p�trunde �n m�runtaie, va
trece prin diafragm� �i va ie�i prin cele nou� deschiz�turi [not� �n text: Medicina
chinez� considera c� trupul omului are cinci deschiz�turi. Cifra nou�, din text,
rezult� din num�rarea separat� a orificiilor exterioare care dau �ntr-o
deschiz�tur� comun� sau �n perechi: dou� n�ri �i gura, dou� urechi, doi ochi,
orificiul anal �i orificiul genito-urinar.] ale trupului. Acest v�nt tope�te carnea
�i oasele, �i astfel �ntreg trupul dispare. Tu trebuie s� ajungi, prin urmare, s�
te po�i feri de aceste trei calamit�i.
La auzul spuselor patriarhului, de groaz�, Maimu�ei i se f�cu p�rul m�ciuc�. Se
prostern� �i zise:

� Te implor, fie-�i mil� de mine �i �nva��-m� cum s� m� feresc de aceste calamit�i

�i nu voi uita niciodat� bun�tatea ta.

� N-ar fi greu, spuse patriarhul, dac� �nf�i�area ta ar fi la fel ca a celorlal�i.

� Capul mi-e rotund �i prive�te �n sus spre cer, iar t�lpile-mi sunt drepte �i
p�esc pe p�m�nt, zise Maimu�a. Am nou� deschiz�turi, patru membre, cinci organe
interne �n partea de sus a corpului �i �ase �n partea de jos, la fel ca to�i
oamenii.

� E adev�rat c� semeni cu oamenii �n multe privin�e, �i spuse patriarhul, dar ai

f�lcile prea mici.

�i, �ntr-adev�r, maimu�ele au obrajii scobi�i �i botul ascu�it. Maimu�a �i pip�i

atunci fa�a �i spuse r�z�nd:

� Maestre, e adev�rat c� am unele lipsuri, dar nu uita c� am �i ceva mai mult dec�t
ei; am ni�te pungi sub f�lci [not� �n text: Unele specii de maimu�e au ni�te pungi
bucale, pe care le umplu �n mod obi�nuit cu boabe.], pe care s-ar c�dea s� mi le
pui la socoteal� ca ceva ce lipse�te oamenilor obi�nui�i.

� Ai dreptate, spuse patriarhul. Atunci, uite: sunt dou� c�i prin care po�i sc�pa
de asemenea calamit�i. �i-o vei alege sau pe una, sau pe cealalt�. Una este
Tactica-Polonicului-Ceresc, care se compune din treizeci �i �ase de feluri de
transform�ri, iar cealalt� este Tactica-M�sur�rii-�n-Lupt� pe p�m�nt, care se
compune din �aptezeci �i dou� de feluri de transform�ri.

� Tactica celor �aptezeci �i dou� de transform�ri pare s� fie mai bun�, spuse
Maimu�a.

� Atunci, vino s� te �nv� formula, �i zise patriarhul. �i �opti la urechea Maimu�ei

o formul� magic�.

Regele-Maimu�� era deosebit de �nzestrat ca s� poat� pricepe �i s� �in� minte

orice. �ncepu, a�adar, s� practice formula �ncredin�at� �i, dup� ce se exersa
singur pu�in� vreme, ajunse s� st�p�neasc� �n mod des�v�r�it toate cele �aptezeci
�i dou� de transform�ri.

�ntr-o bun� zi, pe c�nd maestrul �i discipolii s�i se aflau �n fa�a pe�terii �i
admirau priveli�tea de sear�, patriarhul �ntreb� pe Maimu��:

� Ei, cum merge treaba, Maimu��?

� Datorit� bun�t�ii tale, r�spunse Maimu�a, truda mea a fost �ncununat� cu succes.
Nu numai c� mi-am �nsu�it toate transform�rile, dar pot s� �i zbor.

� Ei, ia arat�-mi cum faci! �i zise patriarhul.

Maimu�a �i al�tur� picioarele, s�ri cam �aizeci de ci �n aer �i dup� ce ajunse p�n�
�n nori, se l�s� jos �n fa�a patriarhului. �n tot timpul zborului, nu str�b�tuse
mai mult de trei li.

� Maestre, �ntreb� Maimu�a, nu-i a�a c� asta �nseamn� s� zbori pe nori? [not� �n
text: Se pare c� e vorba aici de unele artificii de magie taoist�.]
� Eu a� numi-o mai degrab� o t�r�re pe nori, zise patriarhul r�z�nd. O veche
zic�toare spune: �Un Nemuritor ajunge �ntr-o diminea�� p�n� la Marea-din-Nord �i
p�n� seara este la Tsang U". A�adar, dac� socote�ti c�t timp �i-a trebuit ca s�
faci doar doi li, asta abia dac� �nseamn� o t�r�re pe nori.

� Ce �n�eles are �ns� zic�toarea cu Marea-din-Nord �i Tsang U? �ntreb� Maimu�a.

� �n�elesul este c� un adev�rat zbur�tor pe nori, �l l�muri patriarhul, pornind

dis-de-diminea-�� de la Marea-din-Nord, poate trece peste Marea-din-R�s�rit, Marea-
din-Apus �i Marea-din-Miaz�zi �i s� ajung� iar�i pe p�m�nt la Tsang U � adic� la
Ling-ling, l�ng� Marea-din-Nord. Cu alte cuvinte, s� zbori pe nori �nseamn� s� faci
ocolul celor patru m�ri �n aceea�i zi...

� Pare s� fie un lucru foarte greu. r�spunse Maimu�a.

� Nimic nu-i greu pe lume, spuse patriarhul. Numai mintea noastr� �ngreuneaz�
lucrurile.

� Maestre, relu� Maimu�a prostern�ndu-se, ai putea s� faci o treab� bun� cu mine.

Pentru c� tot ai vorbit de asta, ajut�-m� s� �nv� �i me�te�ugul de a zbura pe nori.
�i n-am s� uit niciodat� c�t de mult �i datorez.

� C�nd Nemuritorii zboar� pe nori, spuse patriarhul, ei stau cu picioarele

�ncruci�ate �i pornesc drept �n sus din aceast� pozi�ie. Tu faci cu totul altfel �
�i lipe�ti picioarele �i apoi s�ri. Da, am s�-�i ar�t chiar acum �n ce fel trebuie
s� faci ca s� zbori pe nori cu adev�rat. Uite, ai s� �nve�i Trape-zul-pe-nori.

�i patriarhul o �nv�� formula magic�, spun�ndu-i:

� F� o pas�, spune cuv�ntul magic, str�nge pumnii �i un singur salt te va duce

�nv�rtindu-te o sut� opt mii de li.

Auzind acestea, ceilal�i �nv��cei �ncepur� s� r�d� �i s� glumeasc� �ntre ei,

spun�nd:

� Maimu�a are noroc. Dac� �nva�� me�te�ugul �sta, o s� poat� s� duc� depe�e, s�
�mpart� scrisori �i s� vesteasc� porunci. �ntr-un fel sau altul, va putea oric�nd
s�-�i c�tige traiul.

�nserase de-a binelea. Maestrul �i �nv��ceii merser� la culcare. Maimu�a �ns�

petrecu toat� noaptea exers�nd Trapezul-pe-nori, astfel �nc�t p�n� la ziu� era pe
deplin st�p�n� �i pe acest exerci�iu �i putea c�l�tori prin spa�iu oriunde ar fi
vrut.

[...]

Intr-o zi de var�, �n timp ce discipolii �i preg�teau temele la umbra unui molift,

unul dintre ei �i zise Maimu�ei:

� Ascult�, Maimu��, ce-ai f�cut tu �ntr-o �ncarnare anterioar� ca s� fi meritat s�-

�i spun� deun�zi maestrul la ureche formula tainic� a ocolirii celor trei
calamit�i? Acum v�d c� st�p�ne�ti toate transform�rile.

� La drept vorbind, zise Maimu�a, de�i fire�te datorez mult maestrului pentru
�nv��tura ce mi-a dat, nu-i mai pu�in adev�rat �ns� c� �i eu am exersat din greu zi
�i noapte, singur�, iar acum am ajuns s� le pot face pe toate.
� N-ai vrea, spuse unul dintre �nv��cei, s� ne faci �i nou� o mic� demonstra�ie?

Auzind aceasta, Maimu�a se sim�i foarte m�gulit� �i dornic� s�-�i arate puterile.

� Da�i-mi o tem�, spuse ea. �n ce vre�i s� m� transform?

� Ce-ai zice dac� te-ai transforma �ntr-un molift? spuser� ei.

Maimu�a f�cu o pas�, spuse o formul� magic�, se scutur� �i se transform� de �ndat�

�ntr-un molift.

32

Discipolii b�tur� din palme �i izbucnir� �n aplauze zgomotoase. �Bravo, Maimu��,

bravo!� strigau cu to�ii. �i se isc� o h�rm�laie at�t de mare c� patriarhul,
auzind, ie�i �n fug� afar�, tr�g�ndu-�i b�ul dup� el.

� Cine face at�ta zgomot? �ntreb� el.

C�t ai clipi din ochi, discipolii se potolir�, �i, potrivindu-�i ve�mintele, se

apropiar� de el poc�i�i. Maimu�a se preschimb� �n chipul ei adev�rat �i,
strecur�ndu-se printre ceilal�i, �i spuse:

� Preavenerabile maestre, ne preg�team lec�iile aci afar�. Te asigur c� n-a fost

vreun zgomot deosebit.

� Am auzit cum zbiera�i cu to�ii, zise furios patriarhul. Nu p�rea deloc a fi

zgomot de oameni care studiau. S�-mi spune�i ce f�ceea�i aici de r�dea�i �i
striga�i at�ta.

� Ca s� v� spun drept, zise unul dintre ucenici, Maimu�a ne ar�ta �n glum� o

transformare, li cerusem s� se preschimbe �ntr-un molift �i a executat aceast�
preschimbare a�a de bine, �nc�t am aplaudat-o cu to�ii. Acesta a fost zgomotul pe
care l-ai auzit. Sper c-o s� ne ier�i.

� Pleca�i de-aici cu to�ii! strig� patriarhul. Iar tu, Maimu��, vino �ncoace! Cum
de-ai fost �n stare s� te joci cu puterile spirituale, preschimb�ndu-te �n... �n
ce? �ntr-un molift? Crezi c� eu �i-am dat �nv��tur� ca s� te groz�ve�ti �n fa�a
altora? Dac� ai vedea pe altcineva preschimb�ndu-se �ntr-un pom, nu l-ai �ntreba pe
loc cum a f�cut? Atunci, dac� pe tine te v�d al�ii f�c�nd aceasta, n-or s�-�i cear�
neap�rat s� le spui cum faci? �i dac� �i va fi fric� s� le ascunzi, ai s� tr�dezi
taina; iar de nu ie-o vei spune, vei fi desigur chinuit� ca s� le-o spui. Te v�ri,
cum vezi, �ntr-o mare primejdie.

� �mi pare foarte r�u, spuse Maimu�a.

� N-am s� te pedepsesc, �i spuse patriarhul, dar nu mai po�i r�m�ne aici.

Maimu�a izbucni atunci �n lacrimi.

� Unde s� m� duc? �ntreb� ea.

� Cred c� �napoi de unde ai venit, spuse patriarhul.

� Adic�, s� m� �ntorc �n Pe�tera-Perdelei-de-Ap� din Ao-lai!?

� Da, spuse patriarhul, �i �ntoarce-te c�t po�i mai repede dac� �i-e scump� via�a.
Oricum, un lucru e sigur: aci nu mai po�i r�m�ne!
� De dou�zeci de ani sunt plecat� de-acas�, spuse Maimu�a, �i m�rturisesc c-a� fi
foarte mul�umit s�-mi mai rev�d supu�ii mei, maimu�ele. Dar nu pot pleca de-aici
p�n� ce nu-mi voi ar�ta recuno�tin�a pentru toat� bun�tatea pe care ai dovedit-o
fa�� de mine.

� N-am nevoie de recuno�tin�a nim�nui, spuse patriarhul. Tot ce-�i cer este ca, de
vei ajunge �n vreo �ncurc�tur�, s� nu cumva s�-mi pomene�ti numele.

Maimu�a �i d�du atunci seama c� nu mai era nimic de f�cut. Se �nclin�, a�adar, �n
fa�a patriarhului �i-�i lu� r�mas bun de la tovar�ii s�i.

� Oriunde ai s� mergi, �i spuse patriarhul la plecare, sunt sigur c� nu vei ajunge

la nimic bun. A�a c� �ine minte: dac� te vei g�si �n �ncurc�tur�, �i interzic s�
spui cumva c� e�ti discipolul meu. Dac� ai s� sufli o vorb� despre asta, te voi
jupui de viu, �i voi face praf oasele �i-�i voi izgoni sufletul �n Al-Noulea-
Str�fund-al-�ntunericului, unde va r�m�ne zece mii de ere.

� Jur c� n-am s� suflu o vorb� despre tine, f�g�dui Maimu�a. Voi spune c� am
descoperit totul singur�.

Apoi �i lu� r�mas bun, se �ndep�rt�, f�cu o pas� magic� �i porni pe Trapezul-pe-
nori drept �nspre Marea-din-R�s�rit. Intr-o clipit�, ajunse la Muntele-Florilor-�i-
al-Fructelor, unde �i cobor� norul. �n timp ce-�i c�uta drumul, auzi zgomot de
cocori care se chemau �i de maimu�e care �ipau.

� Ei, voi �tia mititeilor, le strig� Maimu�a, m-am �ntors!

Ca la o porunc�, din fiecare cr�p�tur� a st�ncii, din tufi�uri �i pomi, se v�zur�

atunci s�rind maimu�e mari �i mici, strig�nd c�t le �inea gura:

� Tr�iasc� regele nostru!

Apoi toate maimu�ele o �nconjurar� pe Maimu�� �i f�c�ndu-i plec�ciuni �i spuser�:

� M�rite rege, ne-ai uitat de tot! De ce-ai plecat pentru at�t de lung� vreme �i
ne-ai l�sat �n p�r�sire, ca s� oft�m de dorul �ntoarcerii tale, ca ni�te �nfometa�i
dup� hran� �i b�utur�? De la un timp, ne chinuie r�u un demon. De�i ne-am luptat cu
dezn�dejde, el a pus totu�i st�p�nire pe pe�tera noastr�, ne-a jefuit de tot ce-
aveam �i ne-a luat copiii. A�a c�, acum suntem nevoi�i s� st�m tot timpul de veghe
�i s� nu dormim nici ziua, nici noaptea. Avem mare noroc c�, �n sf�r�it, te-ai
�ntors, pentru c�, dac� ai mai fi �nt�rziat un an-doi, ne-ai fi g�sit, pe noi �i
tot ce vezi �n jur, �n m�inile altuia.

� Ce demon a cutezat s� fac� una ca asta? strig� atunci Maimu�a. Spune�i-mi totul
de-a fir-a-p�r �i am s� v� r�zbun.

� M�ria-ta, �i spuser� ele, se nume�te Demonul-Pustiirii �i locuie�te la

miaz�noapte de aceste locuri.

� Cam c�t de departe? �ntreb� Maimu�a.

� Vine ca un nor, spuser� ele, �i se duce ca o negur�, ca v�ntul �i ca ploaia, ca

tunetul �i ca fulgerul. A�a c� nu ne putem da seama cam c�t de departe locuie�te.

� Prea bine! Nu v� nelini�ti�i, le spuse Maimu�a. M� duc s�-l caut, iar voi merge�i
de v� juca�i prin apropiere.

Tare bun rege mai aveau maimu�ele! Se ridic� p�n� sus �n �naltul cerului, drept
spre miaz�noapte, �i �ndat� v�zu �n fa�a lui un munte �nalt �i pr�p�stios. Tocmai
admira priveli�tea, c�nd deodat� auzi voci. Atunci, cobori pu�in mai spre poalele
muntelui �i numai ce d�du de-o pe�ter�, la intrarea c�reia c�iva dr�cu�ori s�reau
�i se jucau. C�nd v�zur� Maimu�a, prinser�ra fugi,

� Sta�i! le strig�. Maimu�a. STrebuie s� duce�i st�p�nului vostru o vorb� din

partea mea, Spune�i-i c� se afl� aic� st�p�nul Pe�terii-Perdelei-de-Ap�. Demonul-
Pustiirii, sau cum �l cheam�, cel care locuie�te aici, i-a chinuit pe supu�ii mei
�i am venit s� m� r�fuiesc cu el.

Dr�cu�orii se n�pustir� atunci �n pe�ter�, strig�nd:

� M�ritul nostru rege, s-a petrecut ceva �ngrozitor!

� Ce s-a �nt�mplat? �ntreb� demonul.

� Afar�, �n fa�a pe�terii, spuser� ei, se afl� o f�ptur� cu cap de maimu�� care
zice c� este st�p�nul Pe�terii-Perdele�-de-Ap�. Zice c� a venit s� se r�fuiasc� cu
tine pentru c� i-ai fi chinuit supu�ii.

� Ha, ha, ha! izbucni �n r�s demonul. Eu le-am auzit adesea pe maimu�e spun�nd c�
regele lor s-ar fi dus departe s� �nve�e religie. Asta �nseamn� c� s-o fi �ntors.
Cum arat� �i cu ce este �narmat?

� N-are asupra lui nici o arm�, r�spunser� dr�cu�orii. Umbl� cu capul descopeirt, e
�mbr�cat �ntr-o hain� ro�ie, cu cing�toare galben� �i �nc�l��mintea-i e neagr�. Nu
arat� nici a preot, nici a laic �i nici a taoist. A�teapt� �n fa�a por�ii, f�r�
nimic �n m�n�.

� Aduce�i-mi tot echipamentul! strig� demonul.

Dr�cu�orii �i aduser� �ndat� armele. Demonul �i puse coiful �i plato�a, lu� palo�ul
�n m�n� �i pomi spre poart�, cu dr�cu�orii dup� el, strig�nd c�t �l �inea gura:

� Unde-i st�p�nul Pe�terii-Perdelei-de-Ap�?

� La ce-�i folosesc ochii aceia at�t de mari, �i strig� Maimu�a, dac� nu po�i vedea
nici m�car o maimu�� b�tr�n�?

C�nd o v�zu, demonul izbucni �n r�s.

� Nu ai nici dou� �chioape, iar ca v�rst�, cel mult treizeci de ani. �n m�n�, n-ai
nici o arm�. Cum �ndr�zne�ti, a�adar, s� spui cu trufie c� vrei s� te r�fuie�ti cu
mine?

� Demon blestemat! �i zise Maimu�a. Cum v�d, nu ai ochi nici la minte. Spui, de
pild�, c� sunt mic� de statur�, f�r� s�-�i dai seama c� m� pot face c�t de �nalt�
vreau. Spui apoi, c� sunt ne�narmat�, dar afl� c� m�inile astea dou� ale mele pot
trage luna de pe cer. Deocamdat�, �in-te bine �i prime�te un pumn de-al b�tr�nei
Maimu�e!

Nu sf�r�i bine vorba, c� Maimu�a �i s�ri �n aer �i-i d�du demonului o lovitur� cu
pumnul drept �n fa��. Dar demonul feri lovitura cu m�na.

� Nu e�ti dec�t un pigmeu, iar eu sunt cogeamitea uria�ul! Tu s� te ba�i cu pumnii,

iar eu cu palo�ul?... Nu! Asta, nu! M-a� face de r�s dac� te-a� ucide cu palo�ul.
Uite, �l azv�rl �i m� bat cu pumnii goi, ca �i tine.

� Prea bine! �i zise Maimu�a. �i acum, drag� b�iete, la lupt�!

Demonul p�r�si pozi�ia de gard� �i lovi. Maimu�a se apropie atunci �i, corp la
corp, �ncepur� s� se izbeasc� am�ndoi cu pumnii �i cu picioarele. O lovitur� lung�
nu-i tot at�t de tare �i sigur� ca una scurt�. Maimu�a �l lovi pe demon cu pumnii
sub coaste �i-n piept at�t de tare, c� p�n� la urm� acesta d�du �nd�r�t, �i apuc�
palo�ul uria� �i se preg�ti s-o loveasc� pe Maimu�� �n cap. Dar Maimu�a f�cu iute
un pas �n l�turi �i lovitura �i gre�i �inta. V�z�nd c� demonul se �nfurie, Maimu�a
se g�ndi atunci s� foloseasc� a�a-numita metod� Trup-din-Trup. κi smulse un smoc de
p�r, �l mu�c�, �l f�cu buc�ele, apoi le scuip� �n aer, strig�nd: �Preschimba�i-v�!"
�i buc�elele de p�r se preschimbar� �n sute de maimu�e mici, care se str�nser�
gr�mad� �n jurul demonului. Pentru c�, trebuie s� �ti�i c�, atunci c�nd cineva
devine Nemuritor, �i poate preschimba �i transpune sufletul �i poate s�v�r�i tot
felul de minuni. De c�nd dob�ndise iluminarea, Maimu�a �i putea preschimba �n orice
fiecare din cele optzeci �i patru de mii de fire de p�r de pe trupul ei. Maimu�ele
ap�rute �n acest chip se dovedeau acum at�t de sprintene, �nc�t nici palo�ul nu le
putea atinge, �i nici suli�a nu le putea �mpunge. S� le fi v�zut cum mai s�reau
�nainte �i-napoi, cum se �ngr�m�deau �i-l �mpresurau pe demon, �nghesuindu-l, sau
tr�g�ndu-l sau lovindu-l �n piept ori c��r�ndu-se �i ag��ndu-se roi de picioarele
lui. �i astfel, �n timp ce maimu�ele �l loveau cu picioarele, �l izbeau cu pumnii,
�i v�rau degetele �n ochi �i-l ciupeau de nas, Maimu�a se strecur� printre ele p�n�
la palo�ul demonului �i i-l smulse din m�n�. κi f�cu apoi loc prin gr�mada de
maimu�ele, ridic� palo�ul �i lovi cu at�ta putere �n c�p��na demonului, �nc�t i-o
spintec� �n dou�. Dup� aceea, se n�pusti dimpreun� cu ele �n pe�ter�, unde nimicir�
pe to�i dr�cu�orii, mai mari �i mai mici. Spuse apoi o formul� magic� �i preschimb�
din nou maimu�elele �n fire de p�r. Dup� ce-�i puse perii la locul de unde-i
smulsese, v�zu c� mai r�m�seser� c�teva maimu�ele. Erau dintre acelea pe care le
r�pise demonul din Pe�tera-Perdelei-de-Ap�.

� Cum de-a�i ajuns aici? le �ntreb� Maimu�a. Erau cam vreo treizeci-patruzeci, �i
toate �ncepur� a-i spune �n cor, cu lacrimi �n ochi:

� Dup� ce m�ria-ta ai plecat ca s� te faci Nemuritor, timp de doi ani am fost

h�r�ui�i de demon. P�n� la urm� ne-a r�pit fur�ndu-ne �i tot ce aveam �n pe�ter�.
Ne-a luat toate farfuriile �i cupele de piatr�.

� Str�nge�i acum ce este al nostru �i lua�i tot cu voi, le zise-Maimu�a. Apoi da�i
foc pe�terii, ca s� ard� tot ce este �n�untru...

� A�a! Acum veni�i dup� mine! le spuse apoi Maimu�a.

� C�nd am fost aduse aici, prinser� a vorbi maimu�elele, am sim�it doar c� s-a
iscat dintr-o dat� un v�nt puternic, care ne-a dus �nv�rtindu-ne p�n� la locul
�sta. Nu �tim pe ce drum am venit. Cum o s� mai putem g�si drumul �napoi acas�?

� Asta �nseamn� c� v-a adus aici prin magie, zise Maimu�a. Nu-i nimic. Acum sunt �i
eu �n stare de a�a ceva. A putut el, pot �i eu acum. �nchide�i ochii �i s� nu v�
speria�i.

Maimu�a spuse apoi o formul� magic� �i se isc� de �ndat� un v�nt groaznic. V�ntul
se opri apoi brusc �i Maimu�a strig� maimu�elelor celor mici:

� Acum pute�i privi!

Maimu�elele deschiser� ochii �i-�i d�dur� seama c� se aflau acum pe p�m�nt �i

foarte aproape de casa lor. �nc�ntate peste m�sur�, o luar� pe c�r�ruia ce ducea
spre u�a pe�terii �i, dimpreun� cu celelalte r�mase acas�, intrar� gr�mad� �n
pe�ter�, se r�nduir� dup� rang �i v�rst� �i se ploconir� �n fa�a regelui lor. Apoi
�i preg�tir� un osp� grozav, de bun sosit.

La �ntrebarea maimu�elor cum de a izbutit s�-l r�pun� pe demon �i s� le salveze pe

maimu�ele, regele le povesti �nt�mplarea de-a fir-a-p�r. C�nd sf�r�i de povestit,
izbucnir� ropote de aplauze.

� Ne-am zis bine noi, �tia micii, c�nd ne-ai p�r�sit c� o s� �nve�i �i me�te�uguri
de-astea!

� Dup� ce m-am desp�r�it de voi, gr�i apoi Maimu�a, a trebuit s� str�bat multe
oceane p�n� s-ajung �n �ara Jambudvipa, unde am �nv�at cum s� m� port ca oamenii �i
cum s� m� �mbrac �i s� m� �ncal�. Am r�t�cit ca un nor f�r� odihn� timp de vreo
opt-nou� ani, dar nic�ieri nu aflam iluminarea, �n cele din urm�, str�b�t�nd �nc�
un ocean, am avut marele noroc s� dau de un b�tr�n patriarh, care m-a �nv�at
secretul vie�ii ve�nice.

� Ce noroc! Nemaipomenit! izbucnir� �n cor maimu�ele, felicit�ndu-l.

� Sta�i, mititeilor, c� mai am �i alte ve�ti bune s� v� dau, le spuse el. Regele
vostru a dob�ndit �i un nume religios. M� numesc acum �Cunosc�torul-Nean�ului"!

Maimu�ele se pornir� din nou s� aplaude zgomotos �i se gr�bir� s-aduc� vin de

curmale �i vin de struguri, flori frumos mirositoare �i fructe, pe care le oferir�
Maimu�ei. Erau toate �n culmea veseliei.

�i acum, dac� nu �ti�i ce-a mai f�cut Maimu�a dup� ce s-a �ntors acas�, lua�i
aminte la cele ce vi se vor povesti �n capitolul urm�tor.

Capitolul III

�ntorc�ndu-se acas� triumf�toare, dup� ce-l omor�se pe Demonul-Pustiirii �i-i luase

palo�ul uria�, Maimu�a �ncepu s� fac� zilnic exerci�ii de m�nuirea palo�ului �i s�
le �nve�e �i pe maimu�elele mai tinere cum s� ascut� be�e de bambus �n chip de
suli��, cum s� fac� s�bii de lemn �i s� poarte stindarde, cum s� mearg� �n
patrulare, s� �nainteze si s� se retrag�, cum s� a�eze tabere �i s� construiasc�
metereze �i tot felul de alte asemenea deprinderi. Maimu�ele f�ceau mult haz �n
timpul, acestor exerci�ii, dar iat� ce-i trecu deodat� prin minte Maimu�ei, cum sta
deoparte �i le privea!

� Toate astea nu sunt dec�t un simplu joc, le spuse ea. Urm�rile lor ar putea fi
�ns� serioase. Dac� vreun rege al oamenilor, al p�s�rilor sau al animalelor
s�lbatice ne-ar vedea ce facem, pe bun� dreptate ar putea crede c� urzim ceva
�mpotriva lor �i, prin urmare, ar veni peste noi cu o�tile. �ntr-o asemenea
situa�ie, suli�ele de bambus �i s�biile de lemn nu ne-ar fi de prea mare folos. Ne-
ar trebui s�bii, suli�e �i halebarde adev�rate. Cum s� facem s� avem asemenea arme?

� Ideea-i grozav�, spuser� maimu�ele, dar n-avem de unde s� le lu�m.

Ie�ir� atunci �n fa�� patru maimu�e b�tr�ne � dou� dintre cele cu spatele ro�u �i
dou� f�r� coad� �i cu spatele lat � care vorbir� astfel regelui:

� M�ria-ta, dac� vrei s� ai arme gata f�cute, nimic nu-i mai u�or.

� Cum adic�, vrei s� spui c� e simplu? le �ntreb� Maimu�a.

� La r�s�rit-de mun�ii no�tri, r�spunser� ele, se �ntind dou� sute de li de ap�.

Aceast� ap� formeaz� hotarul �inutului Ao-lai, iar dincolo de hotar se afl� un rege
a c�rui cetate este plin� de solda�i. Nu �ncape �ndoial� c� are �i arme de metal de
tot felul. Dac� te duci acolo, e sigur c� vei putea cump�ra arme sau vei cere s� �i
se fac� altele noi. Dup� aceea o s� ne �nve�i cum s� le m�nuim �i �n felul �sta o
s� fim �n stare s� ne ap�r�m. Este singura cale ca s� ne ferim de pieire.

Maimu�a se ar�t� �nc�ntat� de acest plan.

� R�m�ne�i aici �i zbengui�i-v�, p�n� m� duc s� v�d ce se poate face, le spuse

Maimu�a.

Dr�gu�a de ea! Porni pe Trapezul-pe-nori �i, c�t ai clipi din ochi, trecuse peste
cele dou� sute de li de ap�. Dincolo de aceast� ap�, se afla �ntr-adev�r o cetate
cu ziduri �i �an�uri de ap�rare, cu str�ji �i pie�e �i cu nenum�rate uli�e pe care
umblau �n sus �i-n jos, �n lumina binef�c�toare a soarelui, mul�ime de oameni.
Maimu�a �i spuse atunci �n sinea ei:

�Nu se poate ea �ntr-un astfel de loc s� nu fie arme gata f�cute. Ar trebui s�
cobor �i s� cump�r c�teva. Dar, poate c� ar fi mai bine s� le iau prin magie."

F�cu atunci o pas� magic�, spuse o formul� �i desen� cu m�na un cerc magic deasupra
p�m�ntului. Se a�ez� apoi �n mijlocul acestui cerc, trase ad�nc aer �n piept �i-l
sufl� afar� cu at�ta putere, �nc�t nisipul �i pietrele �ncepur� a zbura cu zgomot
asurzitor prin aer. Furtuna iscat� �n acest fel �ngrozi at�t de tare pe regele
cet�ii �i pe supu�ii s�i, c� se �nchiser� cu to�ii �n case. Maimu�a �i cobor�
norul, merse de-a dreptul la c�rmuire, g�si cl�direa �n care se �ineau armele,
sparse u�a �i d�du peste un mare depozit de s�bii, suli�e, halebarde, securi,
coase, bice, greble, m�ciuci, arcuri, arbalete �i tot felul de arme ce se puteau
�nchipui.

�Sunt prea multe ca s� le pot duce singur�", �i spuse ea.

�i atunci, a�a cum mai f�cuse �nainte, �i preschimb� perii �n mii de maimu�e mici,
�i acestea �ncepur� s� �n�face armele, care cum puteau. Unele luar� c�te �ase-
�apte, altele c�te trei-patru �i, �n scurt timp, cl�direa fu golit�. Apoi, suflul
unui v�nt puternic, iscat tot prin magie, le duse �napoi la pe�ter�.

Acas�, maimu�ele se jucau �n fa�a intr�rii �n pe�ter�, c�nd deodat� v�zur� ap�r�nd
pe cer un roi de maimu�e mici; se �nsp�im�ntar� �ntr-at�t, �nc�t fugir� toate s� se
ascund�. Maimu�a �i cobor� norul �i preschimb� iar�i miile de maimu�e �n peri.
Adun� apoi toate armele gr�mada pe coasta muntelui �i strig�:

� Hai, mititeilor, veni�i eu to�ii s� v� dau arme!

Maimu�ele r�maser� uimite c�nd �i v�zur� regele st�nd singur l�ng� gr�mada de arme.
Se repezir� atunci s�-i fac� temenele �i-l l�udar� �n fel �i chip, iar el le
povesti cum izbutise s� aduc� armele. Dup� ce �l felicitar� pentru aceast� isprav�,
se repezir�, cu toate, s� �n�face s�bii �i pumnale, s� culeag� securi, s� se certe
pe suli�i �i s� �ntind� arcuri �i arbalete. Exerci�iile acestea, foarte zgomotoase,
durar� toat� ziua.

A doua zi pornir� s� defileze, ca de obicei, iar la apel se v�zu c� num�rau �n

totul patruzeci �i �apte de mii. Toate fiarele s�lbatice de pe munte, to�i regii de
demoni de tot felul, din nu mai pu�in de �aptezeci �i dou� de pe�teri, venir� s� se
plece �n fa�a Maimu�ei �i, de-atunci, �i pl�tir� tribut �n fiecare an, �nchin�ndu-
i-se la fiecare anotimp. Unii pl�teau cu munc�, al�ii aduceau tot felul de bun�t�i.

Muntele-Florilor-�i-al-Fructelor deveni astfel de ne�nfr�nt, ca un cazan de fier

sau un zid de bronz. Regii-demoni din diferite �inuturi �i oferir� tobe de bronz,
drapele colorate, coifuri �i c�m�i de zale. Zi de zi domnea aici o forfot�
nemaiv�zut� de exerci�ii militare �i de mar�urL Totul mergea cum nu se putea mai
bine, p�n� ce, �ntr-o bun� zi. Maimu�a le spuse pe nea�teptate supu�ilor s�i:

� V�d c� voi merge�i bine cu exerci�iile, dar pe mine palo�ul �sta m� st�njene�te
mult. De fapt, nu-mi place de loc. Ce-i de f�cut?

Auzindu-l, patru maimu�e b�tr�ne ie�ir� �n fa�� �i-i ziser�:

� M�rite rege, e firesc ca tu, un Nemuritor, s� nu-�i ba�i capul cu o astfel de

arm� p�m�ntean�. E�ti �n stare s� cape�i o arm� de la viet�ile m�rii?

� Cum s� nu! r�spunse Maimu�a. De c�nd am dob�ndit iluminarea, sunt �n stare de

�aptezeci �i dou� de feluri de transform�ri. Dintre toate, cea mai mare minune este
aceea c� pot c�l�tori pe nori. Apoi, m� pot face nev�zut�. Pot trece prin bronz �i
prin piatr�. Apa nu m� poate �neca �i nici un fel de foc nu m� poate arde. A�a c�,
ce m-ar putea �mpiedica s� iau o arm� de la puternicii m�rii?

� Dac� po�i face toate astea, atunci e cum nu se poate mai bine. Vezi, apa care
curge pe sub podul �sta de fier duce la palatul regelui-dragon al M�rii-din-
R�s�rit. Ce-ar fi s� cobori �i s�-i faci o vizit�? Dac� i-ai cere o arm�, �i-ar
putea g�si sigur una potrivit�.

� O s� m� duc neap�rat, zise Maimu�a.

�i se duse la cap�tul podului, spuse o formul� magic�, pentru ca s� fie ap�rat� de

pericolul apei, apoi s�ri. Merse pe firul apei p�n� ce ajunse la fundul M�rii-din-
R�s�rit. Aici fu oprit� de o iac�� [not� �n text: Animal acvatic.], care f�cea de
rond prin ap�.

� Ce zeitate o mai fi �i asta, de poate merge prin ap�? se �ntreb� ea. Spune-mi
cine e�ti ca s� anun� sosirea ta, �i strig� iac�a.

� Sunt regele maimu�elor de pe Muntele-Florilor-�i-al-Fructelor, spuse Maimu�a.

Sunt vecinul apropiat al regelui-dragon �i am socotit de datoria mea s� vin s�-l
cunosc.

Iac�a duse vorb� �n�untru, iar regele-dragon, cum auzi, se ridic� �i ap�ru degrab�
la u�a palatului, dimpreun� cu copiii �i nepo�ii s�i, urma�i de o�teni-crevete �i
generali-crabi.

� Pofte�te �n�untru, prea �nalte Nemuritor, intr�! �i spuse dragonul.

Dup� ce intr� �n palat, cei doi regi se a�ezar� fa�� �n fa�� la locurile de cinste.
B�ur� ceaiul, �i apoi dragonul �ntreb�:

� Spune-mi, te rog, de c�t timp ai dob�ndit iluminarea �i ce fel de me�te�uguri

magice ai �nv�at?

� De mic copil duc o via�� religioas�, �i r�spunse Maimu�a, dar acum am sc�pat de
na�tere �i de moarte. De cur�nd, am �nceput s�-mi �nv� supu�ii cum s� lupte ca s�-
�i apere c�minul. Numai c� n-am �nc� o arm� pe m�sura mea. Mi s-a spus c� onoratul
meu vecin ar avea sigur, dincolo de portalele de scoici ale palatului s�u de jad
verde, multe arme magice din care ar putea s�-mi dea �i mie una.

Regele-dragon nu putu s� zic� nu, �i porunci numaidec�t unui c�pitan-p�str�v s�

aduc� un palo� uria�.

� Nu-i bun pentru mine palo�ul, spuse Maimu�a. .N-ai putea s�-mi g�se�ti altceva?
Regele-dragon porunci atunci unui paznic-pl�tic� s�-�i ia de ajutor un hamal-�ipar
�i s-aduc� o furc� cu nou� din�i. Maimu�a apuc� furca �i f�cu c�teva �mpuns�turi de
prob� �n gol. Apoi spuse:

� E prea u�oar� �i nu se potrive�te cu m�na mea. Nu-mi po�i g�si altceva?

� M�rturisesc sincer c� nu �n�eleg ce vrei s� spui, zise regele-dragon. Furca asta

c�nt�re�te trei mii �ase sute de dzin-i [not� �n text: Unitate chinez� de greutate,
egal� cu 596,8 grame.].

� Nu mi se potrive�te pe m�n�. Nu, nu mi se potrive�te pe m�n�, st�rui Maimu�a.

Regele-dragon. r�mase �nm�rmurit �i porunci unui general-brem� [not� �n text: Brema

este un pe�te g�lbui, cu spinarea arcuit�.] �i unui colonel-crap s� aduc� o
halebard� uria��, care c�nt�rea �apte mii dou� sute de dzin-i. Maimu�a o lu� �n
m�n� �i dup� ce f�cu cu ea c�teva �mpuns�turi �i feriri �n gol, o arunc� spun�nd:

� Tot e prea u�oar�!

� Dar e cea mai grea arm� pe care am avut-o vreodat� �n palat, spuse regele-dragon.
Nu mai am ce s�-�i ar�t.

� Un proverb zice: �Zadarnic se preface c� n-are comori regele-dragon". Prin

urmare, mai caut� �i, dac� izbute�ti s� g�se�ti ceva pe m�sura mea, �i voi da un
pre� bun.

� Te �ncredin�ez c� nu mai am altceva, spuse regele-dragon.

�n aceast� clip�, so�ia �i fiica dragonului venir� pe furi� din �nc�perile de la

spate ale palatului �i-i spuser� �n tain� regelui-dragon:

� M�ria ta, trebuie s� lu�m �n seam� c� �n�eleptul-Maimu�� v�de�te �nsu�iri cu

totul neobi�nuite. �n tezaurul nostru se afl� un fier magic cu care a fost
b�t�torit� �i netezit� Calea Laptelui. Acum c�teva zile a str�lucit cu o lumin�
stranie. Nu cumva s� fi fost semn c� fierul ar trebui dat �n�eleptului care a
sosit?

� Fierul acesta, spuse regele-dragon, este cel de oare s-a folosit marele I� ca s�
potoleasc� potopul �i s� hot�rasc� ad�ncimea r�urilor �i a m�rilor. Este doar o
bucat� de fier sf�nt. La ce i-ar putea folosi?

� Ce-�i pas� dac� �i poate sau nu folosi la ceva? spuse so�ia dragonului. D�-i-l �i
dac� va putea s� se lupte cu el, s�-l ia.

Regele-dragon �i urm� sfatul �i-i spuse Maimu�ei povestea buc�ii de fier.

� Porunce�te s� mi-o aduc�, zise Maimu�a.

� Nici nu poate fi vorba de a�a ceva! r�spunse regele-dragon. Este prea grea ca s�
poat� fi urnit� din loc. Trebuie s� mergi acolo s-o vezi.

� Unde se afl�? �ntreb� Maimu�a. Arat�-mi drumul.

A�a c� regele-dragon, neav�nd �ncotro, o conduse pe Maimu�� la tezaurul m�rii,

unde, de cum sosi, v�zu ceva str�lucind cu nenum�rate sclipiri de aur.

� Iat�-l acolo! spuse regele-dragon.

Maimu�a lu� o �inut� respectuoas� �i se apropie de lucrul acela str�lucitor care

ar�ta ca un drug gros de fier, lung cam de dou�zeci de picioare. �l apuc� cu
am�ndou� m�inile de-un cap�t �i-l ridic� pu�in.

� E pu�in cam prea lung �i prea gros! zise Maimu�a.

Drugul se f�cu atunci pe loc cu c�teva picioare mai scurt �i cu un strat mai
sub�ire. Maimu�a b�g� �ndat� de seam�.

� N-ar fi r�u s� fie �i mai mic, spuse apoi. Drugul se f�cu pe loc �i mai mic.
Maimu�a era �nc�ntat�. �l aduse apoi la lumina zilei �i v�zu c� la fiecare cap�t
fierul avea c�te un c�rlig de aur, iar restul era din fier negru. Pe cap�tul
dinspre Maimu�� se afla inscrip�ia: �Toiagul dorin�elor cu c�rlige de aur.
C�nt�re�te treisprezece mii cinci sute de dzin-i."

�Minunat! g�ndi Maimu�a. Nimeni nu �i-ar putea dori o comoar� mai grozav� ca asta."

�n timp ce-l ducea, b�tea cu degetele �n el, spun�nd mereu �n g�nd:

�Dac� ar fi pu�in mai mic, ar fi minunat!"

�i nu ie�ise bine afar�, c� drugul se f�cuse numai de dou� picioare. S�-l fi v�zut
acum, �n drum spre palat, cum gesticula �i f�cea pase! V�z�ndu-l, regele-dragon
�ncepu s� tremure, iar prin�ii-dragoni se �nsp�im�ntar� de tot. Broa�tele �estoase
de mare �i de r�u �i ascunser� capul �n carapace. Pe�tii, crabii �i crevetele
fugir� �i se ascunser�. Maimu�a se a�ez�, cu comoara �n m�n�, l�ng� regele-dragon
�i zise:

� Sunt ad�nc recunosc�toare pentru bun�voin�a onoratului meu vecin.

� N-ai pentru ce! spuse regele-dragon.

� E o bucat� de fier folositoare, vorbi Maimu�a. Dar a� vrea s�-�i mai spun ceva.

� Ce mai ai de spus, m�rite Nemuritor? �ntreb� regele-dragon.

� �nainte de a fi c�p�tat fierul era altceva, zise Maimu�a. Acum �ns�, c�-l am �n
m�n�, �ncep s� simt c�-mi lipse�te o �mbr�c�minte potrivit� lui. Dac� ai ceva
nimerit, te rog s�-mi dai. �i voi r�m�ne sincer recunosc�toare.

� N-am nimic de felul �sta, spuse regele-dragon.

� Doar cuno�ti vechiul proverb care spune: �Un oaspete nu trebuie s� supere dou�
gazde", zise Maimu�a. S� �tii c� nu scapi de mine, doar spun�nd c� nu ai o
�mbr�c�minte potrivit�.

� Ai putea �ncerca �ntr-o alt� mare, zise regele-dragon. Poate c� al�ii s� fie �n
m�sur� s�-�i g�seasc� ceva potrivit.

� Un alt proverb spune: �Este mai bine s� r�m�i �ntr-o singur� cas�, dec�t s�
alergi pe la trei", zise iar�i Maimu�a. Eu st�rui s�-mi cau�i ceva.

� Te rog s� m� crezi c� nu am a�a ceva, �i spuse regele-dragon. Dac� a� avea, �i-a�

da.

� Bi-i-i-ne! zise Maimu�a. Atunci, am s� �ncerc fierul �sta pe tine �i vom vedea
�ndat� dac� po�i sau nu s�-mi dai ce-�i cer.

� Stai, stai, sl�vite Nemuritor! �i zise regele-dragon. Nu m� lovi! Ing�duie-mi s�

v�d dac� nu cumva fra�ii mei au ceea ce-�i trebuie.
� Dar unde stau ei? �ntreb� Maimu�a.

� Sunt dragonii m�rilor din miaz�zi, din miaz�noapte �i din apus, r�spunse regele-
dragon.

� Nu m� duc at�t de departe, spuse Maimu�a. �Doi �n m�n� sunt mai buni dec�t trei
pe cuv�nt." Trebuie s�-mi g�se�ti ce-�i cer, aici �i acum. Nu-mi pas� de unde o s�
faci rost.

� Nici prin g�nd nu mi-a trecut s� te trimit pe tine acolo, spuse regele-dragon.
Avem aici o tob� de fier �i un gong de bronz. C�nd se petrece ceva deosebit, bat
toba �i gongul, �i atunci fra�ii mei vin numaidec�t.

� Foarte bine, spuse Maimu�a. Fii deci bun �i bate toba �i gongul.

Toba o b�tu un crocodil, iar o broasc� �estoas� sun� din gong �i, c�t ai clipi, cei
trei dragoni se �i �nf�i�ar�.

� Frate-meu, �ntreb� dragonul din miaz�zi, ce nevoie grabnic� te-a f�cut s� ba�i
toba �i s� suni gongul?

� �ntrebarea ta e binevenit�, zise regele-dragon. Vecinul meu, �n�eleptul de pe

Muntele-Flori-lor-�i-al-Fructelor, a venit la mine ast�zi �i mi-a cerut o arm�
magic�. I-am dat fierul cu care a fost b�t�torit� Calea Laptelui. Acum �mi cere �i
�mbr�c�minte. Noi n-avem aici a�a ceva. N-ar putea vreunul dintre voi s�-mi dea, ca
s� pot sc�pa de el?

Dragonul din miaz�zi se �nfurie �i zise:

� Fra�ilor, s� d�m porunc� s� vin� osta�ii �i s�-l aresteze pe punga�.

� S� nici nu te g�nde�ti! spuse regele-dragon. Cea mai u�oar� atingere a fierului

este ucig�toare.

� Atunci, mai bine s� nu ne juc�m cu el, spuse dragonul din apus. Eu zic s�-i d�m
ceva �mbr�c�minte, at�t c�t s� sc�p�m de el, �i dup� aceea s� ne pl�ngem cerului;
iar cerul �l va pedepsi.

� �sta-i un g�nd bun, zise dragonul din miaz�noapte. Eu am o pereche de papuci din
fibre de lotus, cu care se poate umbla pe nori.

� Eu am o p�l�rie din pene de fenix �i aur ro�u, ad�ug� dragonul din miaz�zi.

� Iar eu am o plato�� din aur galben, zise, la r�ndu-i, dragonul din apus.

Regele-dragon fu �nc�ntat �i-i aduse �n�untru s�-i �nf�i�eze Maimu�ei �i s�-i ofere
darurile lor. Maimu�a �mbr�c� hainele d�ruite �i plec� p�ind �an�o�, �n m�n� cu
toiagul dorin�elor.

� B�tr�ni netrebnici �i zg�rci�i! le strig� ea, c�nd trecu pe l�ng� ei.

M�nia�i peste m�sur�, dragonii se sf�tuir� atunci �ntre ei cum s� se pl�ng�

puterilor de sus �mpotriva Maimu�ei.

[...]
�i acum, cele patru maimu�e h�trine, dimpreun� cu toate celelalte, �i a�teptau
regele l�ng� pod. Deodat�, �l v�zur� ie�ind din valuri, s�rind pe pod, f�r� vreo
pic�tur� de ap� pe el �i str�lucind de aur din cap p�n�-n picioare. �ngenunchear�
cu toate strig�nd:

� Ce minun�ie, sl�vite rege!

Cu v�ntul de prim�var� �n fa��, Maimu�a se urc� pe tron �i-�i a�ez� vergeaua de

fier al�turi. Maimu�ele d�dur� buzna spre comoar� �i �ncercar� s-o ridice. Dar
�ntocmai cum o libelul� ar �ncerca s� scuture un stejar, tot astfel �i maimu�ele
nu-l putur� urni nici m�car de-un deget.

� P�rinte, ziser� ele atunci, e�ti singura fiin�� care poate ridica un lucru at�t
de greu.

� Orice �i oricine �i are st�p�nul lui, r�spunse Maimu�a ridic�nd fierul c-o
singur� m�n�. Fierul acesta zace �n tezaurul m�rii de nu �tiu c�te sute de mii de
ani, dar numai de c�tva timp a �nceput s� str�luceasc�. Regele-dragon credea c�
este un simplu fier negru care fusese folosit pentru b�t�torirea �i netezirea C�ii
Laptelui. Nici unul dintre ei nu l-a putut ridica �i mi-au spus s� m� duc s�-l iau
singur. C�nd l-am v�zut prima dat�, avea o lungime de dou�zeci de ci. Mi-am spus
mereu �n g�nd c�-i prea mare �i l-am f�cut astfel din ce �n ce mai mic. �i acum,
privi�i cum �l transform din nou.

�i strig�nd: �Mai mic, tot mai mic!", p�n� ce fierul se f�cu pe loc c�t un ac de
brodat, Maimu�a �i-l puse dup� ureche.

� Scoate-l acum �i f� cu el alt� scamatorie, �l rugar� maimu�ele.

Maimu�a �l lu� atunci de dup� ureche, �l a�ez� �n podul palmei �i spuse: �Mai mare,
tot mai mare!", iar fierul se f�cu de �ndat� lung de dou�zeci de ci. Apoi, �l duse
pe pod, folosi o magie cosmic�, �i, �ndoindu-l pe dup� talie, rosti: ��nalt!" �i
fierul se f�cu pe loc �nalt de o sut� de mii de ci, �nc�t capul Maimu�ei ajunsese
p�n� la piscurile celor mai �nal�i mun�i, mijlocul �n r�nd cu crestele, ochii �i
luceau ca fulgerele, gura �i era ca o cad� plin� cu s�nge, iar din�ii ea ni�te lame
de palo�. Cu fierul �n m�n�, ajungea �n sus p�n� la al treizeci �i treilea cer, iar
�n jos p�n� la al optsprezecelea str�fund al iadului. Tigrii, panterele, lupii �i
toate spiritele rele, ca �i demonii din cele �aptezeci �i dou� de pe�teri, se
�nchinar� Maimu�ei, tremur�nd de groaz�.

C�t ai clipi, Maimu�a �i lep�d� �nf�i�area cosmic� �i fierul se f�cu din nou c�t un
ac de brodat, �l puse dup� ureche �i se �ntoarse la pe�ter�.

�ntr-o bun� zi, d�du un mare osp� pentru regii animalelor s�lbatice din vecin�tate;
dup� ce �i �nso�ise la plecare �i le oferise daruri tuturor conduc�torilor mai mari
�i mai mici, se a�ez� jos sub un molift de l�ng� poc�ul de fier �i adormi. �n somn
se f�cea c� veneau spre ea doi oameni cu un hrisov pe care sta scris numele ei.
F�r� a-i fi dat r�gaz s� spun� o vorb�, ace�tia scoaser� o fr�nghie, �i legar�
trupul �i-o silir� �n vis s� mearg� cu ei departe, tot mai departe, p�n� ajunser�
l�ng� o cetate �mprejmuit� cu opt ziduri. Se reculese pu�in �i, privind �n sus,
v�zu pe zidul cet�ii o plac� pe care sta scris: ��ara-�ntunericului".

�Ce?! �i zise �n vis Maimu�a, d�ndu-�i seama nepl�cut surprins� unde ajunsese.
Asta-i cetatea lui Yama, regele mor�ii! Cum de-am ajuns aici?"

� Timpul �ederii tale �n lumea celor vii s-a sf�r�it, �i spuser� atunci cei doi
oameni, �i am fost trimi�i s� te poprim.

� Dar eu am sc�pat de mult de asta, zise Maimu�a. Eu nu mai sunt alc�tuit� din cele
cinci elemente �i, prin urmare, nu mai sunt supus� judec�ii mor�ii. Ce mai �nseamn�
�i bazaconia asta cu arestarea mea?

Cei doi oameni nu �inur� �ns� seama de spusele Maimu�ei �i o traser� cu de-a sila
mai departe. Atunci Maimu�a se �nfurie, lu� acul de dup� ureche, �l preschimb�
�ntr-un drug uria� �i �ncepu s�-i izbeasc� cu el p�n� ce �i f�cu f�r�me. κi desf�cu
apoi leg�turile �i, amenin��nd cu drugul de fier, p�trunse cu pa�i furio�i �n
cetate. Demonii, cei cu capete de taur ca �i cei cu fa�� de cal, fugeau �ngrozi�i
din fa�a ei. Gloata de duhuri d�du naval� spre palat, vestind c� un zeu al
tr�snetului, cu fa�� p�roas�, vine s-atace palatul.

�nm�rmuri�i, cei zece judec�tori ai mor�ilor �i potrivir� ve�mintele �i cobor�r� s�

vad� ce se �nt�mpl� jos. D�nd cu ochii de chipul fioros al Maimu�ei, se a�ezar� �n
rind �i o oprir� �ntreb�nd-o cu voce tare

� Numele t�u, rogu-te?

� P�i, dac� nu �ti�i cine sunt, cum de-a�i trimis doi oameni s� m� aresteze? �i
�ntreb� Maimu�a.

� Dar cum ne po�i �nvinui de a�a ceva? ziser� judec�torii mor�ii. Trimi�ii no�tri
au f�cut, f�r� �ndoial�, o gre�eal�.

� Eu sunt �n�eleptul din Pe�tera-Perdelei-de-Ap�, zise Maimu�a. Dar voi cine

sunte�i?

� Noi suntem cei zece judec�tori ai regelui mor�ii [not� �n text: Chinezii vechi
credeau �ntr-o lume a mor�ilor �i �n existen�a unei cur�i de judecat� a mor�ilor,
prezidat� de un �rege al mor�ii".], r�spunser� ei.

� Atunci, vorbi Maimu�a, voi sunte�i cei care v� �ndeletnici�i cu plata �i r�splata
mor�ilor �i deci trebuia s� nu l�sa�i s� se s�v�r�easc� astfel de gre�eli. A�i
aflat, desigur, c�, datorit� str�daniilor mele, am devenit Nemuritor �i ca atare nu
mai sunt supus judec�ii voastre. Cum de-a�i dat atunci ordin s� m� aresteze?

� N-are rost s� te �nfurii, ziser� ei. Este vorba doar de o gre�eal� de identitate.
Lumea-i at�t de mare �nc�t nu se poate s� nu existe mai mul�i oameni cu acela�i
nume. Nici vorb�, trimi�ii no�tri au f�cut o gre�eal�.

� Dar �sta-i un lucru f�r� noim�! zise Maimu�a. Proverbul zice: �Gre�esc
judec�torii, gre�esc �i diecii, dar omul care duce o porunc� de poprire nu gre�e�te
niciodat�". Ia, scoate�i repede registrele cu viii �i mor�ii �i-o s� ne l�murim
�ndat�!

� Vino pe-aici, rogu-te, ziser� ei, �i-l conduser� �n sala cea mare, unde d�dur�
ordin slujba�ului de la arhiv� s� scoat� registrele.

Slujba�ul se repezi �n camera de-al�turi �i, apuc�nd cinci-�ase leg�turi de c�te

zece dosare, �ncepu s� le frunz�reasc�, unul c�te unul: �insecte p�roase", �insecte
�naripate", �insecte cu solzi"... Neg�sind-o, le puse deoparte �i �ncepu s� caute
la �maimu�e". Dar regele maimu�elor, din pricina �nsu�irilor lui omene�ti, nu se
g�sea nici acolo. �i, nefiind supus Unicornului, nu intra nici �n vreo categorie de
animale; �i, nefiind supus nici Fenixului, nu intra nici �n categoria p�s�rilor.
Mai r�m�sese deoparte un singur dosar, pe care Maimu�a st�rui s�-l cerceteze ea
singur�. Aici, sub titlul �sufletul 3150", d�du de propriul s�u nume, sub care sta
scris: �P�rin�i: produs al naturii. Descriere: maimu��-de-piatr�. Durata vie�ii:
342 ani. Sf�r�it: lini�tit."

� Dar eu nu pot avea durat� de via��. Eu fac parte dintre Nemuritori, zise Maimu�a.
D�-mi o pensul� s� �terg de-aici numele meu!

Slujba�ul se gr�bi s�-i aduc� o pensul�, o �nmuie bine �n cerneal� �i maimu�a trase
cu pensula nu numai peste numele ei, dar �i peste numele tuturor maimu�elor
pomenite �n dosarul �maimu�e". Zv�rli apoi leg�tura cu dosare, strig�nd:

� Cu treaba asta am sf�r�it. De-acum �ncolo nu mai ave�i asupra noastr� nici un
drept!

Spun�nd acestea, Maimu�a �i lu� drugul de fier �i-�i f�cu drum cu for�a din
Palatul-�ntunericului. Cei zece judec�tori nu �ndr�znir� s� zic� nimic, dar dup�
aceea se duser� �ndat� cu to�ii la Kshiti-garba, c�l�uza mor�ilor �i se sf�tuir� cu
el dac� n-ar fi bine s� fac� o pl�ngere �mp�ratului Jad din cer. C�t prive�te pe
Maimu��, pe c�nd ie�ea �n fug�, dezbr�cat�, din cetate, i se prinse piciorul �n
�ncol�citura unei reptile �i se poticni... Tres�ri �i, trezindu-se din somn, �i
d�du seama c� totul se petrecuse �n vis.

Se ridic� �n capul oaselor �i le auzi pe cele patru maimu�e b�tr�ne �i pe cele ce

f�ceau de paz� �n jurul ei, spun�ndu-i:

� Te-ai trezit, m�ria-ta? Ai b�ut prea mult �i ai dormit aici toat� noaptea.

� Da, cred c� am a�ipit pu�in, spuse Maimu�a, fiindc� am visat c� au venit doi
oameni s� m� popreasc�. �i le povesti visul... Am �ters �i toate numele voastre,
ad�ug� ea, a�a c� nimeni n-o s� mai vin� de azi �nainte s� ne ia �n regatul
mor�ilor.

Maimu�ele �i f�cur� temenele �i-i mul�umir�. Iar de atunci �ncoace s-a b�gat de
seam� c� multe maimu�e de munte nu mai �mb�tr�neau. Pas�mite, numele le fuseser�
�terse din catastifele mor�ii.

�ntr-o diminea��, pe c�nd �mp�ratul Jad se afla �n palatul s�u cu por�i de aur
cl�dit deasupra norilor, �nconjurat de mini�trii s�i civili �i militari, un ofi�er
�i vesti:

� M�ria-ta, dragonul M�rii-din-R�s�rit este afar� cu o jalb�.

Dragonul fu �ndat� poftit �n�untru �i, dup� ce f�cu temenelele de cuviin��, un duh
tinerel �nm�n� �mp�ratului Jad un r�va�, pe care acesta �ncepu s�-l citeasc�:
�Umilul dragon al M�rii-din-R�s�rit aduce la cuno�tin�a �n�l�imii-tale c� un fals
Nemuritor din Pe�tera-Perdele�-de-Ap� s-a purtat r�u cu supusul t�u, f�c�ndu-�i
drum cu for�a �n casa lui din ap�. Cu amenin��ri grele, mi-a cerut a arma, dup�
care, cu violen�e �i insulte, m-a silit s�-i dau �i �mbr�c�minte. Rudele mele din
ape au r�mas �nm�rmurite, iar broa�tele �estoase de mare �i de ap� dulce au fugit
�nsp�im�ntate. Dragonul din miaz�zi tremura, dragonul din apus era �ngrozit, iar
cel din miaz�noapte a le�inat. Ca s� poat� sc�pa de el, supusul t�u a fost nevoit
s� se despart� de un drug de fier sf�nt, de o p�l�rie cu pene de fenix, o plato��
de zale �i o pereche de papuci cu care se poate umbla pe nori. Dar �i dup� asta n-a
�ncetat s� ne amenin�e cu armele �i magia, �i ne-a f�cut b�tr�ni netrebnici �i
zg�rci�i. Cum nu-i chip s� ne lupt�m cu el, suntem nevoi�i s� �ncredin��m pricina
�n m�inile tale. Te rug�m din suflet s� trimi�i osta�i ca s� curme aceast� n�past�
�i s� readuc� pacea �n lumea-de-sub-valuri."

Dup� ce sf�r�i de citit r�va�ul, �mp�ratul Jad hot�r�;

� Dragonul se va �ntoarce �n marea lui. iar eu voi trimite ofi�eri s�-l aresteze pe
nelegiuit.

Regele-dragon se �nclin� �i se retrase. Dar numaidec�t dup� aceea ap�ru un alt

ofi�er care vesti c� judec�torul-�ef-al-mor�ilor, �nso�it de Kshiti-garba, c�l�uza
mor�ilor, au venit cu o �nt�mpinare. Cu ei se afla �i un duh-fat�, care �nm�n�
�mp�ratului un r�va� cu urm�torul cuprins:

�Noi �tim �i afirm�m cu respect c� Cerul-de-Sus este destinat duhurilor bune, iar
Lumea-de-sub-P�m�nt este destinat� duhurilor rele. C� �ntunericul �i Lumina iau
locul una alteia. Acesta-i cursul Firii �i el nu poate fi schimbat. Totu�i, un fals
�n�elept din Pe�tera-Perdelei-de-Ap� s-a opus cu violen�� poruncilor noastre de
chemare, omori nd �n b�taie pe trimi�ii no�tri �i amenin��nd pe cei zece
judec�tori. A produs o zarv� mare �n Palatul-Mor�ii �i a �ters nume din catastifele
noastre, din care pricin�, pe viitor, maimu�ele cu coad� �i f�r� coad� se vor
bucura, f�r� nici un drept, de via�a foarte lung�. Pentru aceasta, rug�m pe
�n�l�imea-ta s�-�i arate drepturile �i puterea, trimi��nd duhuri-osta�i s� lupte
�mpotriva acestui monstru, s� �nsc�uneze din nou echilibrul dintre �ntuneric �i
Lumin� �i s� readuc� pacea �n Lumea-de-sub-P�m�nt.

�mp�ratul Jad hot�r�:

� C�rmuitorii legilor �ntunericului s� se �ntoarc� �n Lumea-de-sub-P�m�nt, iar eu

voi trimite ofi�eri s� Curme aceast� n�past�.

Judec�torul-�ef al mor�ilor se �nclin� �i se retrase.

� De c�t� vreme este �n via�� aceast� maimu�� periculoas�? �ntreb� �mp�ratul Jad pe
mini�trii s�i. �i cum se face c� a dob�ndi� iluminarea?

La �ntrebarea �mp�ratului Jad, ie�ir� numai dec�t �n fa�� ofi�erii Ochi-de-o-mie-

de-Ji �i Urechi pe-aripa-v�ntului, care ar�tar�:

� Maimu�a aceasta a ie�it dintr-o piatr� acum trei sute de ani. La �nceput, nu �i-a
ar�tat nici una din puterile ei miraculoase. Dar, mai t�rziu, a c�utat pe toate
c�ile s� dob�ndeasc� des�v�r�irea �i chiar nemurirea. Acum a ajuns s� supun�
dragonii, s� �mbl�nzeasc� tigrii, ba chiar s� �tearg� nume din catastifele mor�ii.

� Care dintre zeit�i ar vrea s� se duc� pe p�m�nt �i s� stea de vorb� cu ea?

�ntreb� �mp�ratul Jad.

Spiritul planetei Venus p�i atunci �n fa�a �mp�ratului �i zise:

� Prea �nalte �i Prea Sfinte, toate creaturile cu nou� deschiz�turi pot dob�ndi
nemurirea. Nu este, a�adar, de mirare c� �i maimu�a aceasta, produs� de for�ele
naturale ale cerului �i p�m�ntului, crescut� de lumina soarelui �i a lunii �i
hr�nit� cu brum� �i rou�, a putut dob�ndi nemurirea �i acum supune dragoni �i
tigri. Eu cred c-ar trebui s� ne purt�m cu ea cu bl�nde�e. Mai �nt�i s�-i trimitem
porunc� scris� s� vin� �n cer. Dup� aceea, s�-� �ncredin��m un rang, pentru ca
numele ei s� se afle pe listele noastre �i, �n felul acesta, s� o putem urm�ri de-
aproape. Dac� se va purta bine, o. vom �n�l�a �n rang, iar dac�. se va purta r�u, o
vom �nchide. �n chipul acesta, nu vom fi nevoi�i s� trecem la ac�iuni militare �i
vom ad�uga la num�rul nostru �nc� un Nemuritor nedezmin�it.

�mp�ratul Jad g�si c� propunerea e bun� �i porunci pe dat� spiritului Steaua-

Cancelariei s� �ntocmeasc� un mandat de aducere, �ns�rcin�nd planeta Venus cu
�nm�narea lui. Aceasta ie�i prin poarta de miaz�zi a cerului, �i cobor� norul magic
�i �ndat� ajunse la Pe�tera-Perdelei-de-Ap�, unde vorbi altfel gloatei de maimu�e:

� Sunt trimis al cerului �i vin cu porunc� de la �mp�ratul Jad ca regele vostru s�

m� �nso�easc�, acum chiar, �n �mp�r�ia-de-Sus. �ncuno�tin�a�i-l de aceast� porunc�,
numaidec�t!
Maimu�ele mici aflate afar� trimiser� vorb� �nl�untrul pe�terii c� a sosit un
b�tr�n cu ceva scris �n m�n�.

� Spune c�-i un trimis al cerului, �ns�rcinat s� te ia cu el.

� Asta se potrive�te de minune! zise Maimu�a. Tocmai m� g�ndeam, �n ultima vreme,

s� fac o scurt� plimbare prin cer.

Maimu�a se g�ti degrab� �i ie�i �n u�a pe�terii.

� Sunt spiritul Luceaf�rului-ciobanilor, �i zise trimisul, �i vin cu porunc� de la

�mp�ratul Jad s� mergi cu mine �n cer, unde vei primi un loc de Nemuritor.

� B�tr�n� Stea, zise Maimu�a, �i r�m�n mult �ndatorat� c� te-ai ostenit p�n� aici.

Spuse apoi maimu�elor s� preg�teasc� un osp�. Dar spiritul planetei Venus zise:

� C�t� vreme am de �ndeplinit aceast� porunc� sf�nt�, nu-mi �ng�dui s� z�bovesc.

Dar dup� ce o s� ne �n�l��m cu glorie la cer, vom avea tot timpul s� st�m de vorb�.

� Bine, atunci nu mai st�rui, zise Maimu�a. Este o mare cinste pentru noi c� ne-ai
f�cut aceast� vizit�.

Apoi, Maimu�a chem� cele patru maimu�e b�tr�ne �i le zise:

� Nu uita�i s� veghea�i �ndeaproape la purt�rile maimu�elor tinere. Dup� ce ajung

�n cer, am s� arunc o privire s� v�d cum este pe acolo �i, de va fi bine, am s�
trimit s� v� aduc� �i pe voi, ca s� fim cu to�ii �mpreun�.

Maimu�ele b�tr�ne n-avur� nimic �mpotriv�, iar Regele-Maimu�� plec� �mpreun� cu

spiritul stelei, �ncalec� pe un nor �i se �n�l��... Iar de vre�i s� afla�i ce fel
de rang i s-a dat �n cer, asculta�i cele ce se vor povesti �n capitolul urm�tor.

Capitolul IV

Dup� ce urcar� o vreme �mpreun�, Maimu�a uit� cu totul de spiritul stelei �i o lu�
cu mult �nainte. C�nd ajunse la poarta de miaz�zi a cerului, spiritul-stea nu se
mai vedea de loc. D�nd s� intre pe poarta cerului, o ceat� de zeit�i care st�teau
de paz�, �narmate cu pumnale, s�bii �i halebarde, �i t�iar� drumul.

,,Ce potlogar b�trin mai e �i planeta asta! �i zise Maimu�a. Poftim! S�-mi spun� s�
vin aici �i dup� aceea s� dea porunc� nemernicilor �tia s� m� opreasc�!"

Dar iat� c� sosi, cu sufletul la gur�, �i spiritul Luceaf�rului-ciobanilor.

� B�tr�n� viclean�, o �nfrunt� Maimu�a, mi-ai spus c� ai venit s� m� pofte�ti din

partea �mp�ratului Jad. Atunci, de ce nu m� las� paznicii s� intru?

� Nu te �nfuria, zise spiritul stelei. Pentru c� n-ai mai fost p�n� acum �n
Palatul-Cerului, nu �i s-a dat �nc� un nume �i de aceea paznicii nu �tiu cine e�ti
�i e dreptul lor s� nu te lase s� intri. Dup� ce te vei �nf�i�a �mp�ratului �i-�i
vei primi rangul cuvenit, te vor l�sa s� intri �i s� ie�i c�nd vei dori.

� Se prea poate, zise Maimu�a, dar deocamdat� nu pot s� intru.

� Dac� vii cu mine, o s� po�i intra, zise spiritul stelei.

�i strig� cu voce tare:

� Paznici ai por�ii cerului, c�pitani mari �i mici, deschide�i por�ile! Cel ce se

afl� cu mine este un Nemuritor de pe P�m�nt, pe care �mp�ratul Jad m-a �ns�rcinat
s�-l aduc aici.

Paznicii puser� atunci armele jos �i se d�dur� �n l�turi. Maimu�a �i recap�t�

�ncrederea �n planet� �i p�trunse al�turi de ea pe poarta cerului �i apoi �n palat.
F�r� s� mai a�tepte s� li se vesteasc� sosirea, se duser� de-a dreptul �n fa�a
�mp�ratului. Dar, �n timp ce spiritul stelei i se prostern� de cum ajunse, Maimu�a
r�mase �n picioare al�turi de el, f�r� s� arate nici cel mai mic semn de respect,
ciulindu-�i doar urechile ca s� aud� mai bine ce-o s� spun� planeta.

� Ing�duie-mi s�-�i aduc la cuno�tin��, zise spiritul stelei, c� �i-am �ndeplinit

porunca. Nemuritorul cel primejdios se afl� de fa��.

� Care este acela? �ntreb� �mp�ratul, privind pe furi� pe deasupra paravanului

�mp�r�tesc.

Atunci, abia, Maimu�a se �nclin� �i zise:

� Eu sunt!

Mini�trii din jurul �mp�ratului f�cur� cu to�ii fe�e-fe�e de uimire �i spuser�:

� Maimu�a asta necioplit�?! C�nd a fost adus� aici adineauri nici m�car nu s-a
prosternat, iar acum, f�r� s� fie �ntrebat�, cuteaz� s�-i r�spund� �mp�ratului!
Pentru o astfel de purtare, i se cuvine moartea.

� �ine�i seama c� vine de pe p�m�nt, zise �mp�ratul Jad, �i nu-i mult timp de c�nd
s-a deprins s� se poarte ca oamenii. A�a c�, deocamdat�, nu trebuie s� fim prea
aspri cu ea, numai pentru c� nu �tie cum s� se poarte la curtea mea.

Auzind acestea, mini�trii cere�ti �l felicitar� pe �mp�rat pentru �ng�duin�a

ar�tat�, iar Maimu�a strig� c�t o �inu gura: �Bravo!"

Demnitarii primir� apoi porunc� s� cerceteze listele de slujbe �i s� vad� care sunt
libere. Apoi, unul dintre ei, spuse:

� Deocamdat�, nu exist� nici o slujb� liber�, �n nici o sec�ie a vreunui

desp�r��m�nt. Singura posibilitate ar fi la grajdurile imperiale, unde se caut� un
administrator general.

� Foarte bine, atunci, zise �mp�ratul. S-o face�i Pimaven [not� �n text:
Administrator general al grajdurilor.] la grajduri.

Maimu�a fu condus� p�n� la grajduri, unde i se d�dur� l�muriri �n leg�tur� cu

sarcinile acestui desp�r��m�nt. I se ar�t� lista cailor, �n num�r de o mie, care se
aflau �n �ngrijirea unui intendent av�nd �ndatorirea s� se ocupe de nutre�.
Gr�jdarii trebuiau s� toace f�nul, s� �esale �i s� spele caii, s�-i adape �i s� le
preg�teasc� hrana. Supra-intendentul �i vice-supra-intendentul �l ajutau pe
administratorul general �n conducerea desp�r��m�ntului. To�i erau cu ochii-n patru
zi �i noapte. �n timpul zilei f�ceau ei ce f�ceau �i izbuteau s� �i petreac� pu�in;
noaptea, �ns�, se aflau �ntr-un du-te-vino necontenit. Caii d�deau, uneori, semne
c� vor s� doarm�, tocmai c�nd trebuia s� li se dea de m�ncare, sau c� vor s�
porneasc� �n galop la vremea c�nd trebuiau s� stea �n grajd �ntre st�-noage.
C�nd Maimu�a veni pentru prima oar� la grajduri, caii cere�ti se �mbulzir� roi �n
jurul ei �i m�ncar� nutre�ul cu o poft� nemaidovedit� p�n� atunci. Dup� vreo
s�pt�m�n�-dou�, slujba�ii grajdurilor d�dur� un osp� �n cinstea numirii Maimu�ei �n
aceast� slujb�. �n timp ce s�rb�torirea era �n toi, Maimu�a ceru deodat� s� se fac�
lini�te �i, cu pocalul �n m�n�, �ntreb�:

� Ce �nseamn�, de fapt, cuv�ntul acesta Pimaven?

� Este denumirea slujbei pe care o ai, �i spuser� cei de fa��.

� Dar, din ce categorie de demnit�i face parte? �ntreb� Maimu�a.

� Din nici o categorie, spuser� ei.

� Este cumva prea �nalt� ca s� intre �n vreo categorie? �ntreb� Maimu�a.

� Dimpotriv�, spuser� ei. Este prea umil�.

� Prea umil�?! exclam� mirat� Maimu�a. Ce vre�i s� spune�i?

� Atunci c�nd un slujba� nu izbute�te s� fie r�nduit �n vreo categorie, este pus s�
�ngrijeasc� de cai. Pentru treaba asta, nu prime�te nici o leaf�. Tot ce ai putea
c�p�ta, �n cazul c�nd caii se �ngra��, a�a cum ai izbutit de c�nd ai primit slujba,
este c�te un �Nu-i r�u!", spus �n treac�t. Dar dac� vreun cal �chioap�t� pu�in, sau
nu se simte bine, o p�e�ti. �i dac� vreunul din ei s-a v�t�mat cu-adev�rat, atunci
te d� �n judecat� �i chiar te amendeaz�.

La auzul acestor vorbe, fl�c�ri ��nir� din inima Maimu�ei. M�niat� cumplit, spuse
scr�nind din din�i:

� A�adar, asta cred ci despre mine? Oare n-au �tiut c� am fost rege �i patriarh pe
Muntele-Flo-rilor-�i-al-Fructelor? Cum de-au �ndr�znit sa m� am�geasc� s� vin �i s�
m� �n�ele cu aceast� slujb� de �ngrijitor de cai? Dac� �ngrijirea cailor este o
slujb� pentru omul cel mai de jos, de ce au �inut s� mi-o dea mie? N-am s� �ng�dui
una ca asta! Plec! Chiar acum plec!

�i, cu un �ip�t de furie, Maimu�a r�sturn� masa de osp� la care �edea, �i lu�
comoara de dup� ureche �i o porni val-v�rtej spre poarta-de-mia-z�zi a cerului.
Zeit�ile de paz�, �tiind-o c� este slujba� al cerului �i c�, prin urmare, poate
intra �i ie�i c�nd vrea, nu �ncercar� s-o opreasc�. Astfel c�, �ntr-o clip�,
Maimu�a �i cobor� norul �i se l�s� pe Muntelc-Florilor-�i-al-Fructelor.

� Ei, voi �tia mititeilor, strig� ea, b�tr�na Maimu�� s-a �ntors!

Maimu�ele d�dur� �n cinstea ei un osp� grozav de bun-venit �i-i spuser�:

-� De vreme ce m�ria-ta a stat zece ani �n locurile de sus, suntem siguri c� ai

avut acolo un succes grozav.

� N-am lipsit dintre voi dec�t vreo dou� s�pt�m�ni, zise Maimu�a. Ce vre�i s�
spune�i cu cei zece ani?

� �n cer nu �i-ai putut da seama de trecerea timpului, spuser� maimu�ele. O zi din

cer face c�t un an pe p�m�nt. Spune-ne acum, te rug�m, ce rang �i s-a dat acolo? N

� Nu-mi mai vorbi�i de asta, zise Maimu�a, c� mor de ru�ine! �mp�ratul Jad habar n-
are cum s� �ntrebuin�eze pe cineva. �i-a dat seama cine sunt. dar tot ce s-a
priceput a fost s� m� fac�, ceea ce ei numesc Pimaven. M-a pus s� am grij� de caii
lui, slujb� de slug�, care nu �nseamn� nici un fel de demnitate. C�nd am luat �n
primire slujba, nu mi-am dat seama de asta, mai ales c� mi-am trecut pl�cut vremea
prin grajduri. Ast�zi, �ns�, �ntreb�nd pe c�iva, am aflat despre ce fel de slujb�
era vorba. M-am �nfuriat �i am p�r�sit-o pe loc. A�a se face c� sunt iar�i aici!

� Ai f�cut foarte bine! spuser� maimu�ele. Ce rost are s� te duci aiurea ca s� faci
pe gr�jdarul, c�nd po�i domni peste un loc at�t de �nc�nt�tor ca �sta?... Ei, voi
�ia mititeilor, preg�ti�i un osp�, ca s�-l �nveselim pe sl�vitul nostru rege!

Nici nu se apucaser� bine de b�ut, �i careva aduse vestea c� afar� au sosit doi
regi demoni-unicorni, care st�ruie s� fie primi�i de Regele-Maimu��.

� Pofte�te-i �n�untru, zise Maimu�a. Demonii �i potrivir� �inuta �i intrar� �n

pe�ter�, prostern�ndu-se ad�nc.

� Ce v� aduce pe-aici? �ntreb� Maimu�a.

� �tim de mult� vreme, r�spunser� ei, c� pre�uie�ti tot ce este de bun� calitate,
dar nu am avut p�n� acum nici un prilej potrivit ca s�-�i dovedim respectul. Auzind
�ns� c� ai ob�inut o slujb� �n cer, �i c� te-ai �ntors acum plin de glorie, am
socotit c� nu vei avea nimic �mpotriv� dac�-�i vom oferi un mic dar. Iat� aici o
p�tur� ro�ie �i galben� pe care n�d�jduim c� vei binevoi s-o prime�ti. �i dac�,
totodat�, ai vrea s� prime�ti �n slujba ta ni�te fiin�e umile ca noi, suntem gata
s� �ndeplinim cele mai josnice munci.

Maimu�a se ar�t� foarte bucuroas� �i se �nf�ur� numaidec�t �n p�tur�, iar supu�ii

s�i se a�ezar� cu to�ii �n r�nd �i-i f�cur� temenele. Regii-demoni fur� numi�i
mare�ali de avangard� �i, dup� ce �i m�rturisir� ad�nca lor recuno�tin��, �ntrebar�
pe Maimu�� ce rang a avut ea �n cer.

� �mp�ratul Jad nu �tie s� pre�uiasc� adev�rata valoare, zise Maimu�a. M-a numit
mai mare peste grajdurile lui!

� Cum, cu puterile supranaturale pe care le ai!?! vorbir� demonii cu mirare. Cum de

te-ai �njosit s� �ngrije�ti de cai? Titlul ce se cuvenea unuia ca tine era cel de
�Marele-�n�elept-Egalul-Cerului"!

Maimu�a r�mase �nc�ntat� la auzul acestui titlu �i repet� de mai multe ori �Bun,
bun, bun!" Apoi, d�du porunc� generalilor s�i s� �nal�e un drapel pe care s� fie
scris cu litere mari: �Marele-�n�elept-Egalul-Cerului", atr�g�ndu-le aten�ia ca, pe
viitor, to�i s� i se adreseze numai cu acest titlu �i s� se dea �ndrum�ri, �n acest
sens, �i tuturor demonilor care recunoscusem pe Maimu�� de st�p�n.

[...]

�n timp ce se �inea un consiliu la curtea �mp�ratului Jad, �eful grajdurilor se

�nf�i�� �i, �ngenunchind pe treptele tronului, d�du de �tire c� Maimu�a numit� la
grajduri s-a pl�ns c� slujba nu-i destul de potrivit� pentru ea �i s-a �ntors pe
p�m�nt.

� Prea bine, spuse �mp�ratul Jad. Te po�i �ntoarce la �ndatoririle tale. Voi
trimite osta�i cere�ti s�-l aresteze.

�i, de �ndat� ie�ir� �n fa�� Vaisravana �i fiul s�u Natha, care se oferir�
voluntari pentru aceast� misiune, �mp�ratul Jad �i numi comandan�i ai expedi�iei;
Spiritul-Magiei-Mari primi sarcina s� le arate drumul, generalul Burt�-de-Pe�te s�
�ncheie plutonul, iar c�pitanul iac�elor s� adune o�tile. �n c�teva clipe fur� cu
to�ii dincolo de poarta-de-miaz�zi a cerului, �n drum spre Muntele-Florilor-�i-al-
Fructelor. Ajung�nd aici, �i aleser� un t�p�an unde �i a�ezar� tab�ra, dup� care
Spiritul-Magiei-Mari primi �ns�rcinarea s� provoace Maimu�a la lupt�. Acesta �i
�nc�t�r�m� armura �i, flutur�n-du-�i amenin��tor securea uria��, se �ndrept� cu
pa�i �an�o�i spre Pe�tera-Perdelei-de-Ap�. �n jurul pe�terii se aflau adunate
mul�ime de animale fioroase � lupi, tigri �i altele � care, c�nd �l z�rir�, se
ridicar� pe dou� picioare, amenin��nd cu suli�ele �i s�biile �i m�r�ind asurzitor.

� F�pturi blestemate, le strig� Spiritul-Magiei-Mari, duce�i-v� �i spune�i

gr�jdarului c� a venit din cer un mare comandant de o�ti, cu porunc� de la
�mp�ratul Jad s� i se supun�. Spune�i-i s� vin� pe dat�, c� de nu, ve�i pl�ti to�i
cu vie�ile voastre!

Animalele se �mbulzir� care mai de care la intrarea pe�terii.

� S-a petrecut ceva groaznic, m�ria-ta, �l vestir� pe Regele-Maimu��.

� Ce s-a �nt�0plat? �ntreb� Maimu�a.

� Este la poart� un comandant din cer, care zice c� a fost trimis de �mp�ratul Jad
ca s� primeasc� supunerea ta. Dac� nu te supui de �ndat�, zice c� vom pl�ti to�i cu
vie�ile noastre.

� Da�i-mi armele! strig� Maimu�a.

κi puse coiful de bronz, plato�a de aur �i ghetele de umblat pe nori �i, cu

bastonul magic �n m�n�, �i conduse supu�ii afar� �i-i r�ndui pentru lupt�.

V�z�hdu-l, Spiritul-Magiei-Mari �i strig� amenin��tor:

� Maimu�� pr�p�dit�, m� cuno�ti ori nu?

� Ce zeitate puturoas� mai e�ti �i tu? �ntreb� Maimu�a. Nu te-am v�zut niciodat�.
Spune-mi repede cum te cheam�!

� Netrebnic blestemat, cum cutezi s� te faci c� nu m� cuno�ti? Sunt Spiritul-

Magiei-Mari, comandantul avangardei o�tilor cere�ti ale lui Vaisra-vana. Vin din
porunca �mp�ratului Jad s�-�i primesc supunerea. Leap�d� numaidec�t armele �i las�-
te �n mila cerului, c�ci de nu, toate animalele de pe muntele acesta vor fi trecute
prin sabie. Dac� vei �ncerca doar sa spui �Nu", vei fi pe loc spintecat �n buc�i!

� Zeitate puturoas�, strig� furioas� Maimu�a, �nceteaz� cu l�ud�ro�eniile! Dac� �i-

a� da o singur� lovitur� cu ciomagul meu, te-a� ucide �i n-ai mai fi �n stare s�-i
duci �mp�ratului r�spunsul meu. A�a c� �i cru� via�a, ca s� te po�i �ntoarce �n cer
�i s� spui �mp�ratului Jad c� n-a �tiut s� se poarte cum se cuvine cu o fiin��
deosebit� ca mine. Eu cunosc nenum�rate me�te�uguri magice. De ce dar a trebuit s�
fiu pus s� �ngrijesc de cai? Ia prive�te ce st� scris pe drapel! Dac� �mi va
�ncuviin�a dreptul s� port acest titlu, voi sta lini�tit. Iar de nu, am s� m� sui
�n cer �i�i voi izbi palatul at�t de tare, �nc�t va c�dea de-a berbeleacul de pe
jil�ul lui de dragon [not� �n text: Dragonul era simbolul puterii �mp�r�te�ti.].

Spiritul se uit� �mprejur �i, v�z�nd drapelul cu inscrip�ia, izbucni �n hohote de

r�s.

� Ce obr�znicie pe maimu�a asta ordinar�! zise el. N-ai dec�t s� te nume�ti

�Egalul-Cerului", dac�-�i place, dar mai �nt�i ai s� sim�i t�i�ul securii mele!

�i d�du s-o loveasc� pe Maimu�� �n cap. Dar Maimu�a nu-�i pierdu cump�tul �i feri
lovitura cu ciomagul. Se �ncinse o lupt� cumplit�. P�n� la urm�, Spiritul nu mai
putu �ine piept. Atunci, Maimu�a �inti spre capul Spiritului ca s�-i dea lovitura
de gra�ie. Acesta �ncerc� s� o pareze cu securea, dar securea fu spintecat� �n dou�
�i Spiritul se v�zu nevoit s-o ia la fug� ca s� scape cu via��. �ntors �n tab�r�,
se duse direct la Vaisravana �i, �ngenunchind �naintea lui, �i spuse g�f�ind:

� Gr�jdarul are puteri magice prea mari pentru mine. Nu mi-a fost cu putin�� s�-i
�in piept �i am venit s�-�i cer �ndurare.

� Pr�p�ditul �sta m-a f�cut de r�s! zise Vaisravana privind cu dispre� spre
Spiritul Magiei-Mari. Lua�i-l de-aici �i t�ia�i-i capul!

Dar prin�ul Natha ie�i plin de sfiiciune �n fa�� �i, �nclin�ndu-se ad�nc, zise:

� Tat�, nu te m�nia. Cru��-l deocamdat� �i �n-g�duie-mi s� m� duc eu s� m� bat.

A�a, vom putea �ti cum stau lucrurile cu adev�rat.

Vaisravana primi propunerea �i porunci Spiritului s� mearg� �n tab�r� �i s� a�tepte

acolo judecata.

Prin�ul �i �nc�t�r�m� armura, ie�i din tab�r� �i se duse �int� la Pe�tera-Perdelei-

de-Ap�. Maimu�a tocmai �i lep�da armele, dar afl�nd de sosirea prin�ului, veni la
poart� �i-l �ntreb�:

� Al cui fr�ior e�ti �i de ce-ai venit aici nepoftit?

� Maimu�� sc�rboas�, strig� Natha, de ce te prefaci c� nu m� cuno�ti? Sunt cel de

al treilea fiu al lui Vaisravana �i �mp�ratul Jad m-a trimis s� te arestez.

� Prin�i�orule, zise r�z�nd Maimu�a, nici n-ai lep�dat din�ii de lapte �i �nc� mai
ai urme de ca� la gur�! Cum de cutezi s� vorbe�ti at�t de obraznic? Deocamdat�, �i
cru� via�a, dar uit�-te la ce st� scris pe drapel �i spune-i �mp�ratului Jad c�,
de-mi va acorda acest rang, nu va mai trebui s�-�i trimit� o�tile �ncoace. M� voi
supune de bun�-voie. Dar dac� nu cade la �nvoial�, voi urca sus �i-i voi face
pulbere Palatul-de-Nestemate-din-Negurile-Fermecate.

Natha privi �n sus la drapel �i citi inscrip�ia: �Marele-�n�elept-Egalul-Cei-ului".

� Te crezi poate un f�c�tor de minuni, de vreme ce te �ncume�i s� ceri un astfel de

titlu. Fii pe pace! O singur� lovitur� a s�biei mele te va potoli, zise Natha.

� �ncearc� numai, r�spunse Maimu�a. Po�i s� rupi c�te s�bii vrei pe mine.

� Transform�-te, �i porunci atunci Natha, �i pe loc el lu� chipul unei zeit�i cu

trei capete �i �ase bra�e.

� A�a? Cu alte cuvinte acest fr�ior se pricepe �i la magii! zise Maimu�a. Acum
prive�te, rogu-te, �i la magia mea!

�i pe loc, Maimu�ei �i crescur� trei capete �i �ase bra�e, iar bastonul de fier se
preschimb� �n trei bastoane, pe care le apuc�, pe fiecare, cu c�te dou� m�ini. �i
lupta care s-a �ncins �ntre ei a cutremurat p�m�ntul �i a f�cut s� r�sune mun�ii. A
fost o lupt� nemaiv�zut�! Fiecare din cei doi dovedea puteri �nsp�im�nt�toare. Se
prinser� la lupt� de treizeci de ori. Prin�ul �i preschimb� �ntre timp cele �ase
arme �ntr-o mie de mii de alte arme. Maimu�a f�cu �i ea la fel. S�reau sc�nteile ca
stelele c�z�toare �n timp ce ei se luptau la jum�tatea drumului dintre cer �i
p�m�nt, dar nici unul dintre ei �nc� nuda semne c� este mai tare dec�t cel�lalt.

Maimu�a era �ns� foarte iute de m�n� �i foarte ager� �n priviri. Pe c�nd lupta era
�n toi, se preschimb� deodat� �n forma ei adev�rat� �i se apropie de Natha cu
bastonul de fier �n m�n�. �i cum �n forma ei se mi�ca mult mai u�or, se r�suci
repede �n spatele prin�ului �i-l lovi cu toat� puterea �n um�r. Natha, care tocmai
se preg�tea pentru o nou� preschimbare magic�, auzi �uieratul ciomagului Maimu�ei
spintec�nd aerul, dar n-avu timp s� se fereasc�. Durerea pe care i-o pricinui
lovitura Maimu�ei fu at�t de mare, �nc�t se gr�bi s� fug� �i, preschimb�ndu-se �n
forma lui obi�nuit�, se �ntoarse ru�inat �n tab�ra tat�lui s�u. Vaisravana, care
urm�rise de departe lupta �i tocmai chibzuia cum s�-i vin� �ntr-ajutor fiului s�u,
�l v�zu pe Natha ap�r�nd deodat� �naintea lui, tre-mur�nd din cap p�n�-n picioare,
�i spun�nd:

� Tat� �i rege! Gr�jdarul are cu adev�rat puteri uimitoare. Nu i-a putut veni de
hac nici chiar magia mea �i, spre sf�r�itul luptei, m-a r�nit la um�r.

� Atunci, dac� are puteri at�t de mari, zise Vaisravana descurajat, cum �l vom
putea �nc�tu�a?

� �n fa�a pe�terii lui, gr�i prin�ul, se afl� un drapel pe care st� scris �Marele-
�n�elept-Egalul-Cerului". Mi-a spus plin de obr�znicie c� dac� i se recunoa�te
dreptul la acest titlu, nu va mai tulbura pe nimeni; altminteri, va face praf
Palatul-de-Nestemate-din-Negurile-Fermecate.

� Dac�-i a�a, spuse Vaisravana, cred c� e mai bine, deocamdat�, s�-l l�s�m �n pace.
Voi aduce la cuno�tin�a �mp�ratului Jad ce s-a �nt�mplat �i-i voi cere noi �nt�riri
cere�ti, ca s�-l putem �mpresura �i prinde c�t mai e vreme.

C�nd i se povesti ce se petrecuse, �mp�ratul Jad spuse:

� Cum a� putea crede c� o Maimu�� poate fi at�t de puternic�, �nc�t s� fie nevoie
de �nt�riri ca s�-i venim de hac?

Natha ie�i atunci �n fa�� �i zise:

� Atotputernice, de�i �tiu c� merit s� fiu trimis la moarte, rogu-te, totu�i, s� m-

ascul�i. Maimu�a are un ciomag de fier, cu care l-a �nvins mai �nt�i pe Spiritul-
R�urilor �i cu care m-a r�nit �i pe mine la um�r.

� Dac�-i a�a, lua�i toat� oastea, zise �mp�ratul, �i ucide�i-l pe loc!

Spiritul Luceaf�rul ui-ciobanilor p�i atunci �naintea �mp�ratului �i spuse:

� E drept c� Maimu�a vorbe�te nes�buit; nu este �ns� numaidec�t nevoie s� credem c�

ar putea s� treac� la toate faptele cu care amenin��. Dar dac� se vor trimite
osta�i �mpotriva ei, asta ar duce la un r�zboi lung �i istovitor. Ar fi mai bine
dac� �n�l�imea-ta s-ar ar�ta �ng�duitor. Sunt de p�rere s�-i spui c� ai vrea o
�ncheiere pa�nic� a pricinii �i c� e�ti hot�r�t s�-l la�i s�-�i zic� �Marele-
�n�elept-Egalul-Cerului". Nu va fi nici un r�u dac� va ocupa numai cu numele o
slujb� cu acest titlu, bine�n�eles f�r� leaf�.

� Nu cred c� am �n�eles prea bine, zise �mp�ratul Jad. Ce rang spui c� ar urma sa
aib� Maimu�a?

� Ar putea fi l�sat� s� poar�e acest titlu, �l l�muri spiritul stelei f�r�, �ns�,
s� i se �ncredin�eze vreo sarcin� special�, sau s� i se dea leafa. Folosul ar fi
c�, tr�ind �n lumea Cerului, va sf�r�i �n scurt timp cu via�a corupt� pe care o
duce acum, va �nceta cu scamatoriile-i smintite, iar universul va putea s�-�i
recapete lini�tea.

� Bine! spuse �mp�ratul,

�i hot�r� ca spiritul Luceaf�rului s� mearg� cu propunerea de pace.

Spiritul p�r�si cerul, ie�ind prin poarta de miaz�zi, �i se duse de-a dreptul la
Pe�tera-Perdelei-de-Ap�. De ast� dat�, �ns�, locurile aveau aici alt� �nf�i�are.
Peste tot sclipeau armele; tot felul de c�pc�uni fioro�i st�teau de paz�, �narma�i
cu l�nci, s�bii �i ciomege, pe care le agitau amenin��tor, �op�ind �ncoace �i-
ncolo. C�nd �l v�zur� pe spiritul Luceaf�rului, se repezir� cu to�ii �naintea lui.

� Veni�i �ncoace, c�petenii, le strig� spiritul. V� rog s� spune�i st�p�nului

vostru c� a sosit o �tafet� a cerului, trimis� de Zeul-Atotputernic, care aduce
regelui vostru o chemare.

� S� fie binevenit! spuse Maimu�a c�nd auzi c� a sosit o �tafet�. Trebuie s� fie
spiritul Luceaf�rului, care a fost trimis �i prima dat� s� m� aduc�. Atunci, �ns�,
de�i slujba ce mi s-a dat nu era demn� de mine, n-am pierdut vremea degeaba �n cer.
Am umblat peste tot, �i acum voi �ti cum s� m� descurc. Sunt �ncredin�at� c� de
data asta a venit s�-mi ofere ceva mai bun.

�i d�du ordin c�peteniilor s� conduc� spiritul �n�untru, cu drapelele flutur�nd �i

cu b�t�i de tobe. Maimu�a �l primi la intrarea �n pe�ter�, �mbr�cat� de sus p�n�
jos �n armur� �i �nconjurat� de mul�imea maimu�elor mai mici.

� Poftim �n�untru, b�tr�n� stea, zise ea spiritului, �i iart�-m� c� nu �i-am ie�it

�n cale!

� Tovar�ii t�i din cer, gr�i spiritul, au adus la cuno�tin�a �mp�ratului Jad c� ai
fost nemul�umit� cu numirea la grajduri �i c� de aceea ai plecat. �mp�ratul, v�z�nd
acestea, a spus: �Fiecare trebuie s� porneasc� de jos ca s� ajung� sus. De ce a
trebuit dar �i se pl�ng�?" �i atunci au fost trimise o�ti ca �� te supun�, dar
v�z�nd c� puterile-�i magice s-au dovedit mai mari ca ale lor, s-a hot�r�t s� fie
unite laolalt� toate puterile cerului �i s� fie trimise �mpotriva ta. Eu, �ns�, am
socotit �i am propus s� �i se acorde titlul pe care �i l-ai luat. �mp�ratul Jad a
primit propunerea mea �i acum am venit s� te duc �n cer.

� �I�i r�m�n tare �ndatorat� pentru osteneal�, zise Maimu�a, dar nu �tiu dac� �n
cer exist� titlul de �Marele-In�elept-Egalul-Cerului".

� Am propus s� �i se dea acest rang, zise spiritul, �i propunerea mea a fost

primit�. Altminteri, n-a� fi �ndr�znit niciodat� s� vin cu aceast� solie. Dac�
lucrurile nu se vor sf�r�i cu bine, sunt gata s�-mi iau toat� r�spunderea.

Maimu�a �i ar�t� apoi dorin�a de a-l opri pe spiritul stelei la un osp� �n cinstea
ei. Dar spiritul nu primi s� r�m�n�, a�a c� o pornir� am�ndoi spre poarta-de-
miaz�zi a cerului.

C�nd i se aduse la cuno�tin�� c� a sosit �gr�jdarul-maimu��", �mp�ratul zise:

� Apropie-te, Maimu��! De-acum �nainte te proclam �Marele-�n�elept-Egalul-Cerului".

Este un rang �nalt �i n�d�jduiesc c� nu vom mai avea ne�n�elegeri �n viitor.

Maimu�a slobozi un �ip�t de bucurie, aduc�nd �mp�ratului mii de mul�umiri.

Dulgherii cere�ti primir� porunca s� construiasc� un birou pentru Marele-�n�elept,

�n partea dreapt� a Gr�dinii-Piersicilor. Biroul avea dou� desp�r��minte � unul
denumit �Pace �i Tihn�", iar cel�lalt �Spirit Calm". �n fiecare din ele se aflau
demnitari nemuritori, care o �nso�eau pe Maimu�� oriunde se ducea. Un spirit-stea
fu �ns�rcinat s� conduc� Maimu�a la noua sa locuin��, �i i se �ng�dui o ra�ie de
dou� oale de vin �mp�r�tesc �i zece ramuri de flori cu frunze de aur. O rugar� de
asemenea s� nu se mai lase prad� furiei �i s� nu se mai apuce de pozne.
Cum sosi la locuin�a sa, deschise cele dou� oale de vin �i pofti pe to�i demnitarii
din biroul s�u la un chef. Spiritul Luceaf�rului se �ntoarse la locuin�a sa, iar
Maimu�a, l�sat� �n voia ei, tr�i �ntr-o libertate �i desf�tare cum nu se mai
bucurase nimeni vreodat� pe p�m�nt sau �n cer.

...�i, de nu b�nui�i ce s-a petrecut mai departe, asculta�i cele ce vor fi

povestite �n capitolul urm�tor.

Capitolul V

Maimu�a nu se pricepea deloc la treburile publice; din fericire, �ns�, n-avu

altceva de f�cut dec�t s�-�i �nscrie numele pe o list�. �ncolo, �i ea �i
subalternii s�i �i m�ncau cele trei pr�nzuri, dormeau tun toat� noaptea �i n-aveau
nici o grij�, tr�ind �n des�v�r�it� libertate �i neat�rnare. �ntre timp, �n lips�
de altceva, Maimu�a f�cea vizite �i lega prietenie cu ceilal�i locuitori ai
cerului. Nu uita niciodat� s� se adreseze membrilor Treimii cu �venerabile", iar
celor patru regi [not� �n text: Regii celor Patru-Z�ri-ale-Cerului. Cerul era
considerat �mp�r�it �n patru regate, fiecare condus de un rege, subordona�i to�i
�mp�ratului Jad.] cu ��n�l�imea-ta". Cu ceilal�i �ns� � planete, castele-de-argint,
spirite ale orelor �i zilelor [not� �n text: Fiecare fenomen natural, ca �i
numeroasele lucruri �i obiecte, aveau divinitatea lor.] � se purta ca de la egal la
egal. Azi hoin�rea spre r�s�rit, m�ine spre apus, iar plec�rile �i �ntoarcerile �i
erau tot at�t de pu�in st�njenite ca �i zborul norilor.

�ntr-o bun� zi, un Nemuritor p�i la sfatul cur�ii �n fa�a �mp�ratului Jad �i-i
supuse urm�toarea cerere: �Rog ca aten�ia �n�l�imii-tale s� se plece asupra
faptului c� �n�eleptul-Egalul-Cerului nu are nici un fel de �ndatoriri de
�ndeplinit. El �i petrece tot timpul f�c�nd vizite �i leg�nd prietenii. Toate
stelele cerului, cele de departe ca �i cele de aproape, sunt acum prietenii lui
buni. Faptul acesta ar putea isca tulbur�ri, dac� nu se va g�si o cale de a-i da
ceva de lucru, �i a-�i petrece astfel �ntr-un mod folositor timpul."

�mp�ratul Jad trimise atunci dup� Maimu��. Fericit� la culme, aceasta sosi �n fa�a
�mp�ratului �i-l �ntreb�:

� Ce �n�l�are �n rang sau ce r�splat� are s�-mi anun�e in�l�imea-ta?

� Am auzit c� nu ai nimic deosebit de f�cut, zise �mp�ratul, �i vreau s�-�i dau o

�ns�rcinare. De-aici �ncolo vei avea grij� de Gr�dina-Piersicilor. A� vrea s� fii
cu cea mai mare luare-aminte �n �ndeplinirea acestei �ns�rcin�ri.

Maimu�a se ar�t� peste m�sur� de bucuroas� �i, f�r� s� mai a�tepte o clip�, se �i
duse �n fuga mare �n Gr�dina-Piersicilor s�-�i ia �n primire noile �ndatoriri.
Ajuns� aici, d�du peste un spirit al locului, care �i strig� de departe:

� Mare-�n�elept, �ncotro mergi?

� S� iau �n grij� Gr�dina-Piersicilor, r�spunse Maimu�a. Am fost numit� de

�n�l�imea-sa.

Spiritul se �nclin� ad�nc �i chem� �ndat� pe Sap�-P�m�nt, pe Scoate-Ap�, pe

P�zitorul-Piersicilor �i pe �terg�torul-Frunzelor, voinicii care �ngrijeau gr�dina,
s� vin� �i s� fac� temenele Maimu�ei.
� C�i pomi sunt aici? �ntreb� Maimu�a pe spiritul locului.

� Trei mii �ase sute, r�spunse acesta. �n fa�� se afl� o mie dou� sute de pomi cu
flori m�runte �i fructe mici, care se coc o dat� la trei mii de ani. Cine le
m�n�nc� se face duh atot�tiutor, cu trup u�or �i m�dulare puternice. �n mijlocul
gr�dinii sunt o mie dou� sute de al�i pomi, cu dou� r�nduri de flori �i fructe
dulci, care se coc o dat� la �ase mii de ani. Cine le m�n�nc� se poate �n�l�a �n
v�zduh c�nd dore�te �i nu mai �mb�tr�ne�te niciodat�. �n fundul gr�dinii se afl�
al�i o mie dou� sute de pomi, cu fructe cu coaja purpurie �i s�mburii de un galben
deschis, care se coc o dat� la nou� mii de ani. Cine le m�n�nc� tr�ie�te mai mult
dec�t cerul �i p�m�ntul �i devine egalul soarelui �i ai lunii.

Auzind acestea, Maimu�a se sim�i �n culmea fericirii �i pe dat� porni s� inspecteze

�i s� ia aminte unde sunt umbrarele �i pagodele. De acum �nainte, nu-�i mai �ng�dui
dec�t o singur� petrecere pe lun�, �n ziua de lun� plin�. Nu mai vizita nici un
prieten �i nu se mai ducea nic�ieri. �ntr-o bun� zi, z�rind �n v�rful c�torva pomi
mai multe piersici coapte, Maimu�a �i puse �n g�nd s� le m�n�nce �nainte ca
altcineva s� fi ajuns la ele. Din p�cate, era urm�rit� �ndeaproape de slugile
gr�dinii �i, ca s� scape de ele, zise:

� M� simt cam obosit� �i am s� m� odihnesc pu�in �n umbrarul �sta. Voi duce�i-v� �i

a�tepta�i-m� dincolo de poart�.

�ndat� ce slujitorii se �ndep�rtar�, Maimu�a �i scoase p�l�ria �i hainele de curte,

se ca��r� pe un pom �nalt �i �ncepu s� culeag� fructele cele mai mari �i mai coapte
ce-i ap�reau �naintea ochilor. St�nd c�lare pe o crac�, se osp�ta dup� placul
inimii �i apoi cobor�. κi puse p�l�ria �i-�i �mbr�c� hainele, apoi chem� slugile s-
o �nso�easc� cu tot fastul la �ntoarcerea �n cas�.

La c�teva zile, Maimu�a �i repet� isprava.

�ntr-o diminea�� Regina-Cerului hot�r� s� dea un osp� al piersicilor �i porunci

fecioarelor-duhuri: Rochie-Ro�ie, Rochie-Albastr�, Rochie-Alb�, Rochie-Neagr�,
Rochie-Purpurie, Rochie-Galben� �i Rochie-Verde, s�-�i ia co�urile �i s� culeag�
piersici din Gr�dina-Piersicilor. C�nd acestea d�dur� s� intre �n gr�din�,
slujitorii Maimu�ei le ie�ir� �n cale �i le oprir� la poart�.

� Am venit din porunca �n�l�imii-sale regina ea s� culegem piersici pentru osp�,

spuser� ele.

� Opri�i-v�, frumoase z�ne, le zise unul dintre paznici. De anul trecut lucrurile
s-au schimbat. Gr�dina-Piersicilor a fost �ncredin�at� Marelui-�n�elept-Egalul-
Cerului, �i trebuie s�-i cerem �nvoirea, ca s� v� putem l�sa s� intra�i.

� Unde-i Marele-�n�elept? �ntrebar� fecioa-rele-duhuri.

� Acum este ostenit, vorbi un spirit-paznic, �i trage un pui de somn �n umbrar.

� Foarte bine, ziser� ele. Dar duce�i-v� s�-l trezi�i, pentru c� noi trebuie s�
pornim ne�nt�rziat la lucru.

Paznicii se �nvoir� s� se duc� s�-i spun�, dar �n umbrar nu aflar� dec�t p�l�ria �i
hainele. Se apucar� atunci s�-l caute, dar nu-l g�sir� nic�ieri. Ce se �nt�mplase?
Dup� ce se dusese pe furi� �i m�ncase mai multe piersici, Maimu�a se preschimbase
�ntr-o maimu�� mic� de trei degete �i adormise ghemuit� sub o frunz� groas� din
v�rful pomului.

� Chiar dac� nu-l g�si�i, ziser� atunci fecioarele-duhuri, Noi trebuie s� �mplinim
porunca primit�. Nu ne putem �ntoarce cu m�inile goale.

� Ave�i dreptate, frumoase z�ne, spuse unul dintre paznici, nu v� putem face s�
a�tepta�i. St�p�nul nostru avea pe vremuri obiceiul s� umble mult prin vecini;
poate c� s-a dus s�-�i vad� pe careva dintre prietenii lui vechi. Merge�i �i
culege�i-v� piersici �i c�nd s-o �ntoarce, o s�-i spunem.

A�a c� fecioarele-duhuri s-au dus �n gr�din� �i culeser� mai �nt�i trei co�uri din
mijlocul gr�dinii. C�nd ajunser� �ns� la pomii din fund, nu mai g�sir� aici dec�t
cozi de fructe scuturate. Toate fructele fuseser� culese. Dar tot c�ut�nd
primprejur, fecioarele-duhuri izbutir� s� dea de-o singur� piersic� �nc� nu de
ajuns de coapt�, care at�rna pe o crac� dinspre miaz�zi. Ro-chie-Albastr� trase
craca spre ea, culese piersica �i d�du drumul cr�cii din m�n�. Era chiar craca pe
care dormea Maimu�a preschimbat� �n forma ei minuscul�. Trezit� de smucitur�,
aceasta se preschimb� repede �n forma ei obi�nuit� �i t�b�r� cu gura asupra
duhurilor:

� De unde a�i venit, mon�trilor, �i cum de-a�i cutezat s�-mi culege�i piersicile?

Speriate, fecioarele-duhuri c�zur� atunci toate, ca la un semn, �n genunchi �i

�ncepur� a i se jelui:

� Mare-�n�elept, nu te m�nia! Nu suntem mon�tri. Suntem �apte fecioare-duhuri

trimise de Regina-Cerului s� culegem piersici pentru Osp�ul-Piersicilor. C�nd am
ajuns la poart�, am dat de paznicii t�i, care te-au c�utat peste tot, dar nu te-au
putut g�si. Atunci, de team� ca nu cumva �n�l�imea-sa regina s� ne a�tepte �i cum
nu erai de g�sit, am intrat �n gr�din� �i am �nceput s� culegem piersici. Rogu-te,
iart�-ne!

Maimu�a deveni dintr-o dat� foarte binevoitoare.

� Ridica�i-v�, z�nelor, le zise ea. Spune�i-mi acum cine sunt pofti�i la osp�?

� Cum este vorba de un osp� oficial, r�spunser� ele, fire�te sunt poftite anumite
zeit�i. Va fi acolo Buddha-Cerului-din-Apus; �i to�i Bodhisattva; �i Lohanii [not�
�n text: Pronun�area deformat� a cuv�ntului sanscrit Arhat (treapt� pe calea spre
des�v�r�ire).]; de asemeni, Guan-�n �i to�i Nemuritorii-celor-Zece-Insule. Vor mai
fi apoi cele cinci spirite ale Stelei-Polare, Regii-celor-Patru-Z�ri-ale-Cerului,
zeii �i Nemuritorii m�rilor �i mun�ilor, care vor veni cu to�ii la osp�.

� Am s� fiu �i eu chemat�? �ntreb� Maimu�a.

� N-am auzit vorbindu-se de tine, spuse una dintre fecioare.

� Bine, dar eu sunt Marele-In�elept-Egalul-Cerului, zise Maimu�a. Nu v�d de ce n-a�

fi poftit.

� Nu putem s�-�i spunem dec�t cine este poftit de obicei, spuser� ele. Ce-o s� se
�nt�mple de ast� dat�, nu �tim.

� Ave�i dreptate, dragele mele, zise Maimu�a. Nu v� �nvinov�esc pe voi. De aceea, o

s� a�tepta�i pu�in aici p�n� ce dau o rait� s� v�d dac� sunt sau nu poftit� �i eu.

Afurisit� Maimu��!

Spuse o formul� magic� �i le strig� fecioarelor:

� Sta�i pe loc! Sta�i pe loc! Sta�i pe loc!

Aceasta era o formul� magic� de stat pe loc, �i z�nele r�maser� pironite pe locul
unde se aflau. Maimu�a porni atunci pe norul ei magic, se �ndep�rt� de gr�din� �i
se �ndrept� �n mare grab� spre Piscina-de-Jad-Verde. �n drum d�du peste Nemuritorul
Picioare-Ro�ii �i pl�nui pe loc cum s�-l p�c�leasc� pe Nemuritor ca s� poat� merge
�i ea la osp�.

� Unde mergi, b�tr�ne �n�elept? �l �ntreb� Maimu�a.

� Sunt poftit la Osp�ul-Piersicilor, r�spunse Nemuritorul.

� Va s� zic� n-ai aflat, �ncepu Maimu�a. �mp�ratul Jad, �tiind c�t de repede pot
merge pe norul meu, mi-a cerut s� trec pe la to�i oaspe�ii �i s� le spun c�,
�nainte de osp�, va avea loc o repeti�ie a ceremoniilor �n Sala-Luminii-
P�trunz�toare.

Nemuritorul Picioare-Ro�ii era un spirit nepriceput la �iretlicuri, a�a c� se l�s�

u�or tras pe sfoar�.

� �n trecut repeti�ia s-a f�cut totdeauna �n acela�i loc unde se �inea �i osp�ul,
zise el. Totu�i, dac�-i a�a cum spui, �i r�m�n foarte �ndatorat.

�i, �ntorc�ndu-�i norul, Nemuritorul se �ndrept� spre Sala-Luminii-P�trunz�toare.

Dup� aceea, Maimu�a spuse o formul� magic�, lu� chipul Nemuritorului Picioare-Ro�ii
�i se �ndrept� spre Piscina-de-Jad-Verde, �ntr-o clip� ajunse la Turnul-Tezaurului
�i se strecur� tiptil �n�untru. Aici, totul era preg�tit pentru osp�, dar nu sosise
�nc� nimeni. �n timp ce se uita �n jur, sim�i deodat� miros de b�utur� �n curs de
fermenta�ie. Se �ntoarse �i, �ntr-o galerie din dreapta, v�zu c�teva duhuri-slugi
care preparau b�utura. Unii aduceau mal� de gr�u, al�ii c�rau ap�. C�iva b�ie�i
�ntre�ineau focul, al�ii sp�lau �i �tergeau urcioare �i c�ni. Vinul care fusese
preg�tit r�sp�ndea o mireasm� minunat�. Maimu�ei �i l�sa gura ap� �i s-ar fi dus pe
loc s� guste, dac� n-ar fi fost de fa�� slugile. A�a c� fu nevoit� s� se foloseasc�
iar de puterile ei magice. Smulse o m�n� de peri, dintre cei mai fini, �i b�g� �n
gur�, �i mestec� p�n� �i f�r�mi�� de tot �i-i scuip� afar�, strig�nd:

� Preschimba�i-v�!

�i perii se preschimbar� �n nenum�rate g�ze aduc�toare de somn, care zburar� spre

slugi �i se a�ezar� pe obrajii lor. �i acum, s�-i fi v�zut cum le mai c�deau
m�inile �n l�turi, cum li se plecau capetele �i li se �nchideau ochii de somn!
�ntr-o clip�, toate slugile erau adormite.

Maimu�a se repezi atunci �i �ncepu s� �nfulece din cele mai fine �i mai gustoase
m�nc�ri. se duse fuga �n galerie, apuc� un urcior, umplu o can� �i se apuc� s� bea
v�rtos.

Dup� ce b�u un timp �i se �mbat� bini�or, �i zise �n sinea ei:

�Nu-i bine! Nu-� bine! Oaspe�ii vor sosi cur�nd �i eu am s� intru �n bucluc. Nu-i
bine s� mai r�m�n aici. Mai bine m� duc s� trag un pui de somn acas� la mine."

Cl�tin�ndu-se �i poticnindu-se, ame�it� de b�utur�, gre�i drumul �i �n loc s�

ajung� acas�, se pomeni la Palatul-Tushita. Imediat se trezi �i-�i d�du seama unde
se afl�.

�Bine, dar aici locui�te Lao Dz�, �i spuse ea. Cum oi fi ajuns p�n� aici? Nu-i
nimic; tot vroiam s�-l �nt�lnesc pe acest b�tr�n, dar n-am avut �nc� prilejul.
Fiindc� tot m� aflu aici, n-ar fi r�u s� m� duc s�-l v�d o clip�."

κi potrivi ve�mintele �i intr�. Dar nu g�si nici urm� de Lao Dz� �i nici pe
altcineva. De fapt Lao Dz� se afla �n camera de sus, dimpreun� cu Dipan-kara �i cu
Buddha-Trecutului, �i vorbea despre �Calea Ilumin�rii" �n fa�a unei asisten�e de
Nemuritori-demnitari, paji �i slujba�i.

Maimu�a se duse �int� la laboratorul de alchimie. Acolo nu g�si pe nimeni; v�zu

�ns� un vas cu j�ratic care ardea �ntr-o parte a vetrei, iar �mprejurul vasului
cinci tigve cu elixir [not� �n text: Este vorba de un preparat al alchimi�tilor, cu
care ace�tia sus�ineau c� pot s� transforme orice metal �n aur �i s� prelungeasc�
via�a la nesf�r�it.] gata preg�tit.

�Asta-i cea mai pre�ioas� comoar� a Nemuritorilor, �i spuse Maimu�a �n culmea

fericirii. Dup� iluminarea mea, izbutisem s� dezleg taina identit�ii l�untrice �i
exterioare �i eram chiar pe punctul s� preg�tesc singur� elixirul, dar am fost
nevoit� s� m� �ntorc pe nea�teptate acas� unde m-au prins alte treburi. Am s� gust
un bob-dou�."

Aplec� tigvele �i �nghi�i, ca pe o m�neare de fasole pr�jit�, tot con�inutul lor,

�ndestul�tor pentru �ntreaga omenire.

Dup� o clip�, �ndopat� cu elixir �i trezit� din amor�eala b�uturii, f�c�ndu-�i

iar�i socoteala unde se afl� �i ce face, �i spuse:

�Nu-i bine! Nu-i bine! Aceast� isprav� a mea e �i mai prosteasc� dec�t cealalt�.
Dac� aude de ea �mp�ratul Jad, sunt pierdut�. Fugi! Fugi! Fugi! Era mai bine c�nd
eram rege �n lumea p�m�ntean�."

Ie�i �n goan� din Palatul-Tushita, dar nu o mai lu� pe drumul obi�nuit, ci se

�ndrept� spre poarta-de-miaz�zi a cerului. Aici, se folosi de un me�te�ug magic
care o f�cu nev�zut�, �i-�i cobor� norul p�n� ce ajunse din nou la poalele
Muntelui-Florilor-�i al-Fructelor. O priveli�te plin� de drapele �i suli�i
lucitoare �i ar�t� c� supu�ii s�i tot se mai �ndeletniceau cu me�te�ugurile
r�zboiului.

� Ei, voi �tia mititeilor, am sosit! le strig� ea cu voce tare.

To�i zv�rlir� armele �i c�zur� �n genunchi, v�it�ndu-se:

� Mare-In�elept, i-ai p�r�sit �i n-ai avut grij� de supu�ii t�i. �i nu te-ai mai
g�ndit de loc la ce se �nt�mpl� cu noi tot timpul c�t ai lipsit!

Totu�i, maimu�ele �i preg�tir� un mare osp� de bun-sosit, aduc�ndu-i �i un castron

uria� de piatr�, plin cu vin de curmale. Dup� ce Maimu�a sorbi o gur�, se str�mb�
�i zise:

� Sc�rboas� b�utur�! Nu pot bea a�a ceva. Atunci, doi dintre generalii s�i ie�ir�
�n fa�� �i�i spuser�:

� Mare-In�elept, f�r� �ndoial� c� �n Palatul-Cerului ai b�ut din licoarea

Nemuritorilor �i de aceea nu-�i mai place vinul de curmale. Este �ns� un proverb
care spune: �Nu exist� ap� mai bun� ca apa de-acas�".

� Dar proverbul mai spune, ad�ug� Maimu�a, c�: �Nu exist� oameni ca aceia de-
acas�". La petrecerea de la Piscina-de-Jad-Verde, am v�zut nenum�rate �iruri de
c�ni cu suc rubiniu �i din cel verde ca jadul, a�a cum n-a�i gustat niciodat� �n
via�a voastr�. Am s� m� duc �napoi s� iau c�teva �i pentru voi. O jum�tate de
cea�c� de fiecare v� va ajunge ca nici unul din voi s� nu mai �mb�tr�neasc�
niciodat�.

Toate maimu�ele erau �nc�ntate. �n�eleptul ie�i �n u�a pe�terii, �i f�cu tumba lui
obi�nuit� �n aer, se f�cu nev�zut �i ajunse iar�i �n cer, Aici g�si pe cei care
preparau b�utura, pe cei care c�rau drojdia �i apa, �i pe cei care a��au focul �
dormind du�i �i sfor�ind ad�nc cu to�ii. �n�fac� dou� c�ni mari, c�te una sub
fiecare bra�, �i alte dou� �n m�ini, �i �ntoarse norul �i veni �napoi �n lumea
supu�ilor s�i. �n mijlocul cetei de maimu�e care se str�nseser� �n jurul ei,
�mp�r�i fiec�reia c�te o cea�c�-dou� din b�utura adus�. Era o scen� inc�nt�toare.

* * *

�ntre timp cele �apte fecioare-duhuri r�m�seser� fermecate o zi �ntreag�. C�nd, �n

sf�r�it, izbutir� s� se mi�te, �i luar� co�urile, se �napoiar� la Regina-Cerului
�i-i povestir� cum fuseser� pironite pe loc prin magie de �n�eleptul-Egalul-
Cerului, pricin� pentru care �nt�rziaser� at�t de mult.

� �i c�te piersici a�i cules? le �ntreb� Regina.

� Am cules trei co�uri cu piersici mici �i alte trei co�uri cu piersici mijlocii.
C�nd am ajuns, �ns�, �n fundul gr�dinii, am b�gat de seam� c� jum�tate din
piersicile mari disp�ruser�. Se pare c� le-a m�ncat Marele-�n�elept. �n timp ce
supu�ii lui �l c�utau peste tot, a ap�rut pe nea�teptate �n mijlocul nostru, �i
dup� ce ne-a certat groaznic, ne-a �ntrebat cine au fost pofti�i la osp�. Noi i-am
spus care sunt obiceiurile la astfel de ospe�e, dup� care ne-a pironit pe loc prin
magie �i a plecat � unde nu �tim. De-abia acum am izbutit s� ne dezleg�m de vraj�
�i s� ne �ntoarcem.

Regina-Cerului, auzind acestea, se duse glon� la �mp�ratul Jad. �n timp ce-i

povestea cele �nt�mplate, iat� c� dau buzna �n palat slujitorii �ns�rcina�i cu
prepararea b�uturii aduc�nd vestea c� cineva a dat iama �n tot ce preg�tiser�
pentru osp�, a furat b�utura �i a m�ncat toate bun�t�ile.

�n acest moment se anun�� c� a sosit Marele-Patriarh-al Doctrinei-Tao [not� �n

text: Titulatura lui Lao Dz�.]. �mp�ratul Jad �i Regina-Cerului ie�ir� s�-l
�nt�mpine.

� Cu p�rere de r�u sunt nevoit s� aduc la cuno�tin�a �n�l�imii tale, spuse Lao Dz�,
c� elixirul pe care �l preg�tisem pentru viitorul Osp�-al-Chinorosului a fost
furat.

Nici nu-�i sf�r�i �ns� bine vorba Patriarhul, �i iat� c� sosi �i una dintre slugile
cere�ti ale Maimu�ei, care vesti c� Marele-In�elept lipse�te de o zi �i nimeni nu
�tie ce s-a �nt�mplat cu el. Acum b�nuielile �mp�ratului se �nt�reau. �n aceast�
clip� �i f�cu apari�ia �naintea tronului �i Nemuritorul Picioare-Ro�ii.

� M� aflam �n drum spre osp�, spuse el, unde fusesem poftit de �n�l�imea-ta, c�nd
m-am �nt�lnit cu Marele-�n�elept-Egalul-Cerului, care mi-a spus c� fusese
�ns�rcinat s� �n�tiin�eze pe to�i oaspe�ii s� mearg� mai �nt�i �n Sala Luminii-
P�trunz�toare, unde se repet� ceremonia osp�ului. Dar c�nd am ajuns acolo, n-am
aflat nici urm� de oaspe�i, �i atunci am socotit c� este mai bine s� vin de �ndat�
la curte.

�mp�ratul Jad se ar�t� mai jignit �i mai uimit ca niciodat�.

� A�a, va s� zic� nemernicul m�sluie�te poruncile �mp�r�te�ti �i-mi �n�eal�

mini�trii! strig� el revoltat. Spune�i-i iscoadei cere�ti s� porneasc� numaidec�t
pe urmele lui.

Dup� o cercetare am�nun�it�, iscoada �ncuno�tin�� pe �mp�rat c� tulbur�rile

petrecute �n cer fuseser� pricinuite de Marele-�n�elept.

�mp�ratul Jad d�du atunci porunc� Regilor-ce-lor-Patru-Z�ri-ale-Cerului �i lui

Vaisravana �i fiului acestuia s� se pun� �n fruntea celor dou�zeci �i opt de
castele-de-argint, a celor nou�-planete, a celor dou�sprezece-ore �i a tuturor
stelelor �i, �mpreun� cu o sut� de mii de osta�i cere�ti, s� �nconjoare Muntele-
Florilor-�i-al-Fructelor, �n a�a fel �nc�t Maimu�a s� nu mai aib� pe unde fugi.

C�nd totul fu gata, cele nou�-planete primir� porunc� s� provoace Maimu�a la lupt�.
Aceasta �edea la mas�, dimpreun� cu generalii s�i, b�nd cu to�ii vinul adus din
cer. C�nd i se spuse c� planetele erau la u��, nici nu-i pas� �i recit�:

Dac� urciorul e plin,

D� de du�c� o cup� cu vin
�i altele care mai vin.
Nu �ine seam�.
N-ai team�
C�-n fa�a pragului t�u
E bine sau r�u!

Un demon mic veni �ntr-un suflet s�-i spun� c� cele nou� zeit�i fioroase tunau �i
fulgerau la poart�, vorbind batjocoritor pentru a o provoca la lupt�. Maimu�a r�se
�i le spuse:

� Nu le lua�i �n seam�!

Apoi recit�:

C�ntecul �i vinu-i de ajuns

La bucurii s� p�trunzi.
Faptele mari vor veni
�i ele-ntr-o zi,
M�re�e �i drepte.
Gloria,
Mai poate s-a�tepte!

Dar �n timp ce spunea acestea, d�du buzna �n�untru un alt demon mic.

� P�rinte, strig� el, cele nou� zeit�i fioroase au sf�r�mat por�ile �i au pornit la
atac.

� Nemernicii �tia nici m�car nu �tiu s� se poarte! zise Maimu�a. Eu nu m-am

amestecat niciodat� �n treburile lor. De ce vin s� m� tulbure?

�i porunci atunci C�pc�unului-cu-un-Singur-Corn s� scoat� la lupt� pe Regii-celor-

�aptezeci-�i-dou�-de-pe�teri. Maimu�a �i cei patru generali ai s�i venind �i ei la
urm�. C�pc�unul �i cei din spatele lui nu putur� �ns� merge mai departe de podul de
fier, deoarece planetele le t�iar� calea.

� Da�i-v� la o parte! le strig� Maimu�a �i trecu amenin��toare prin mijlocul lor,

flutur�ndu-�i ciomagul de fier.

Planetele nu se �ncumetar� s�-i �in� piept �i b�tur� �n retragere. Dup� ce-�i

ref�cur� r�ndurile ceva mai �napoi, conduc�torul lor �ncepu s�-i strige Maimu�ei:
� Gr�jdar smintit!' Exist� oare vreo nelegiuire pe care s� n-o fi s�v�r�it p�n�
acum? Piersici ai furat, b�utur� ai furat, ai stricat m�ritul osp�, ai furat
elixirul lui Lao Dz� �i dup� aceea ai luat cea mai bun� parte din vin "pentru
osp�ul t�u de-aci. Ai adunat p�cat peste p�cat. �i dai seama ee-ai s�v�r�it?

� Este foarte adev�rat, zise Maimu�a. Toate sunt �ntocmai. �i acum, ce-ave�i de
g�nd s� face�i?

� Suntem trimi�i de �mp�ratul Jad, r�spunser� planetele, s� primim supunerea ta.

Dac� te predai de �ndat�, vei fi cru�at�; dac� nu, vom c�lca �n picioare muntele
t�u p�n� ce-l vom netezi de tot, iar pe�tera �i-o vom sf�r�ma �n buc�i.

� Dar de unde o s� lua�i putere ca s� face�i a�a ceva? le �ntreb� Maimu�a. Cum
cuteza�i s� spune�i o neghiobie ca asta! �ine�i-v� bine, c� acum o s� face�i
cuno�tin�� cu ciomagul b�tr�nei Maimu�e!

Planetele se repezir� spre Maimu��, dar ea nu se �nfrico�a. κi ridic� amenin��tor

ciomagul �i �ncepu s�-l mi�te, c�nd ferind, c�nd izbind cu el, p�n� c�nd planetele,
sleite de puteri, o luar� la s�n�toasa, una c�te una, t�r�ndu-�i armele dup� ele,
�i se ascunser� �n corturile lor.

� Regele �sta al maimu�elor este, �ntr-adev�r, un vajnic lupt�tor, spuser� ele lui
Vaisravana. N-am putut s�-l r�punem �i am fost nevoite s� p�r�sim lupta.

Atunci Vaisravana porunci Regilor-celor-Patru-Z�ri-ale-Cerului �i celor Dou�zeci-

�i-opt-de-castele-de-argint s� porneasc� la atac. Maimu�a �ns� nu se �nfrico�� nici
de data aceasta �i porunci C�pc�unului-cu-un-Singur-Corn, Regilor-celor-�aptezeci-
�i-dou�-de-pe�teri �i celor patru bravi generali ai s�i s� ia pozi�ie de lupt� �n
fa�a pe�terii.

Lupta �ncepu �n rev�rsatul zorilor �i dur� p�n� ce soarele cobor� dincolo de mun�ii
dinspre apus. C�pc�unul-eu-un-Singur-Corn �i to�i Regii-celor-�aptezeei-�i-dou�-de-
pe�teri fur�, �ns�, prin�i �i du�i. Nu sc�par� dec�t cei patru generali �i.
maimu�ele, care se ascunser� �n cele mai t�inuite unghere ale pe�terii. Maimu�a
singur� �inea �ns� pe loc pe Vaisravana, pe Natlia �i pe Regii-celor-Patru-Z�ri-
ale-Cerului, lupt�nd cu ei numai cu ciomagul de fier �n m�n�, la jum�tatea drumului
dintre cer �i p�m�nt. �n cele din urm�, v�z�nd c� se-apropie amurgul, �i smulse o
m�n� de peri, �i b�g� �n gur�, �i mestec� p�n� ce-i f�cu buc�ele �i-i scuip� afar�,
strig�nd:

� Preschimba�i-v�!

�i perii se preschimbar� �n mii de maimu�e, fiecare �narmat� cu c�te un ciomag de

fier, �i a�a izbutir� s�-i izgoneasc� pe Vaisravana, pe Natha �i pe cei patru regi.
Dup� aceea Maimu�a, victorioas�, �i puse la loc perii �i se �ntoarse la pe�ter�.
Ajuns� la podul de fier, fu �nt�mpinat� de cei patru generali �i de toat� mul�imea
de maimu�e. C�nd o v�zur�, acestea scoaser� trei �ipete de jale �i apoi trei hohote
de r�s: Vai-vai! Ho-ho-ho!

� Pentru ce oare a�i �ipat de trei ori a jale �i apoi a�i scos trei hohote de r�s?
le �ntreb� maimu�a.

� Am �ipat a jale de trei ori, spuser� ele, deoarece C�pc�unul-cu-un-Corn �i Regii-

celor-�apte-zeci-�i-dou�-de-pe�teri au fost �nvin�i �i prin�i, iar noi a trebuit s-
o lu�m la fug� ca s� sc�p�m cu via�a. Apoi am r�s de bucurie, pentru c� te-ai
�ntors victorioas� �i nev�t�mat�.

� �ntotdeauna, �n orice �nfr�ngere este �i victorie, �i �n orice victorie �i

�nfr�ngere, zise Maimu�a. Un vechi proverb spune: �Ca s� po�i ucide zece mii
trebuie s� sacrifici via�a a trei mii". �n cazul nostru, c�peteniile prinse au fost
numai tigri, leoparzi, lupi �i semeni de-ai lor. Nici unul din neamul maimu�elor n-
a fost prins sau r�nit; a�a c� n-avem nici o pricin� s� fim nec�ji�i. Cu me�te�ugul
meu de multiplicare, am izbutit s�-i pun pe fug�. Sunt �ns� sigur� c� �i-au ridicat
tab�r� la poalele muntelui nostru. Trebuie s� st�m de veghe �i s� ne �nt�rim
puterile. M�ine o s� m� vede�i folosind �mpotriva acestor zeit�i cel mai grozav
me�te�ug magic al meu, ca s�-i r�zbun pe cei prin�i.

Cei patru generali, dimpreun� cu toate maimu�ele, b�ur� apoi c�te o cup�-dou� de
vin de curmale �i se duser� lini�ti�i s� se culce.

Dup� retragerea Regilor-celor-Patru-Z�ri-ale Cerului, to�i r�zboinicii cere�ti

vorbeau despre ispr�vile lor. Unii prinseser� tigri �i leoparzi, al�ii prinseser�
cerbi, iar al�ii lupi �i vulpi. Dar nici unul nu se putea l�uda c� prinsese m�car o
singur� maimu��.

A�a cum spusese Maimu�a, r�zboinicii cere�ti �i ridicaser� �ntr-adev�r tab�ra la

poalele muntelui �i o �mprejmuir� cu metereze �nalte. Aici, cei demni de laud� fur�
r�spl�ti�i, iar trupele care �nconjurau pe�tera aveau misiunea s� dea de veste, la
nevoie, b�t�nd clopotul sau strig�nd, �i s� fie gata pentru marea b�t�lie ce-avea
s� �nceap� �n rev�rsatul zorilor.

...Dar ce s-a �nt�mplat dup� rev�rsatul zorilor, ve�i afla �n capitolul urm�tor.

Capitolul VI

A�adar, �n timp ce o�tile cerului �l �mpresurau de pretutindeni, Marele-In�elept se

odihnea lini�tit. Intre timp sus �n cer, Marea-Comp�timitoare, Bodhisattva Guan-�n
venise s� ia parte la osp�, ca musafir al Reginei-Cerului, aduc�nd �i pe cel mai de
seam� discipol al ei, Hui-ien. C�nd intrar� �n s�lile de osp�, r�maser� �ns�
ului�i, v�z�ndu-le pustiite �i vrai�te. Jil�urile erau sf�r�mate sau �mpinse �n
l�turi �i, de�i sosiser� c�iva Nemuritori, nici unul nu �ndr�znea s�-�i ocupe locul
�i st�teau deoparte �n picioare, �n grupuri, protest�nd �i dis-c-ut�nd zgomotos.
Dup� ce o salutar� pe Bodhisat-tva, �i povestir� cele �nt�mplate.

� Atunci, pentru c� �i a�a osp�ul nu mai poate avea loc �i nici b�uturi nu mai
sunt, zise Guan-�n, ar fi mai bine s� mergem cu to�ii la �mp�ratul Jad.

�n drum spre �mp�rat se �nt�lnir� cu Nemuritorul Picioare-Ro�ii, care le spuse c� a

fost trimis� o o�tire cereasc� s�-l prind� pe vinovat, dar c� o�tirea nu se
�ntorsese �nc�.

� A� vrea s�-l v�d pe �mp�rat, �i zise Guan-�n. Te rog s�-i veste�ti sosirea mea.

La �mp�rat se afla Lao Dz�, iar �n spatele tronului sta Regina-Cerului. Dup� ce
schimbar� saluturile obi�nuite, Guan-�n �l �ntreb� pe �mp�rat:

� Dar ce s-a �nt�mplat cu Osp�ul-Piersicilor?

� Dup� cum �tii, an de an am petrecut c�t se poate de pl�cut, r�spunse �mp�ratul

Jad. Anul acesta �ns�, spre marea noastr� dezam�gire, totul a fost �ntors pe dos de
aceast� groaznic� maimu��. Am trimis o sut� de mii de osta�i s-o �mpresoare �i s-o
prind�, dar iat� c� a trecut ziua f�r� s� primesc vreo �tire �i nu �tiu �nc� dac�
au izbutit!
Atunci Bodhisattva �i spuse discipolului ei Hui-ien:

� Cred c� ar trebui s� cobori c�t mai repede p�n� la Muntele-Florilor-�i-al-

Fructelor �i s� vezi cum stau lucrurile. Dac� lupta nu s-a terminat, d�-le o m�n�
de ajutor. �n orice caz, trimite-ne ve�ti care-i situa�ia adev�rat�.

Ajung�nd jos, Hui-ien v�zu un adev�rat br�u de osta�i, �i str�ji la fiecare ie�ire.
Muntele era �mpresurat de jur �mprejur �i orice fug� din�untru era cu neputin��. Se
cr�pa de ziu� c�nd Hui-ien intr� �n cortul tat�lui s�u, Vaisravana. Era cel de-al
doilea fiu al lui Vaisravana, iar �nainte de convertire se numise prin�ul Moksha.

� De unde vii, fiule? �l �ntreb� Vaisravana.

� Sunt trimis s� v�d cum merg lucrurile, r�spunse acesta.

�i Vaisravana �i l�muri situa�ia:

� Ieri am ridicat tab�r� aici �i am trimis cele nou�-planete s� provoace Maimu�a la

lupt�, dar n-au fost �n stare s� �in� piept magiei ei �i s-au �ntors �nvinse. Dup�
aceea, am trecut eu �nsumi �n fruntea o�tirii, iar Maimu�a �i-a r�nduit de lupt�
supu�ii. Noi eram vreo sut� de mii �i ne-am luptat eu ei p�n� pe-nserat, c�nd
netrebnica a folosit o metod� magic� de multiplicare �i am fost nevoi�i s� ne
retragem. Cercet�ndu-ne prada luat�, am v�zut c� prinsesem un mare num�r de tigri,
lupi, leoparzi �i alte animale, dar nici m�car o singur� maimu��. Ast�zi, cum vezi,
lupta n-a �nceput �nc�.

�n vreme ce vorbeau, d�du buzna �n�untru o �tafet� care vesti c� Marele-�n�elept,

dimpreun� cu toata mul�imea de maimu�e, se afl� dincolo de metereze, sco��nd �ipete
de lupt�. Regii-celor-Patru-Z�ri-ale-Cerului, Vaisravana �i fiul s�u Natha se
gr�beau s� ias� din tab�r� s�-l �nt�mpine, c�nd Hui-ien li opri, spun�ndu-i lui
Vaisravana:

� Tat�, eu am fost trimis de Bodhisattva s� cap�t ve�ti. Dar, totodat� mi s-a spus
e�, dac� lupta nu s-a terminat �nc�, s� v� dau o m�n� de ajutor. �i-�i m�rturisesc
c� tare a� dori s� merg s� m� uit �i eu la acest Mare-�n�elept al vostru.

� Fiule, spuse Vaisravana, este cu neputin�� ca tu s� fi studiat cu Bodhisattva

at�ia ani �i s� nu fi �nv�at vreo form� de magie. Nu uita s� te folose�ti de ea.

Dr�gu�ul de prin�! κi �ncinse mantia brodat� �i se repezi spre poarta taberei,

�nv�rtindu-�i amenin��tor, cu am�ndou� m�inilc, ciomagul de fier �i strig�nd c�t �l
�inea gura:

� Care dintre voi este Marele-�n�elept-Egalul-Cerului?

Maimu�a �i �n�l�� toiagul dorin�elor �i r�spunse:

� Eu sunt! Dar tu cine e�ti de cutezi s� �ntrebi de mine at�t de nes�buit.

Hui-ien r�spunse:

� Eu sunt Moksha, cel de-al doilea fiu al luf Vaisravana. Acum sunt discipolul �i
ap�r�torul Bodhisattvei Guan-�n �i stau de paz� �n fa�a tronului ei. Numele meu
religios este Hui-ien.

� �i ce cau�i aici? �l �ntreb� Maimu�a.

� Am fost trimis s� aflu �tiri despre b�t�lie �i, pentru c� pare-se le-a fost greu
s�-�i vin� de hac, m-am hot�r�t eu �nsumi s� te prind.

� Cum �ndr�zne�ti s� vorbe�ti a�a de seme�? �i spuse Maimu�a. Preg�te�te-te s�

gu�ti din ciomagul b�tr�nei Maimu�e!

Moksha nu se sperie �ns� de fel �i �nainta spre Maimu�� �nv�rtindu-�i ciomagul de

fier. Am�ndoi se oprir� fa�� �n fa��, la poalele muntelui, dincolo de poarta
taberei. Se �ncinse apoi o lupt� grozav�. Se �ncle�tar� a�a de vreo cincizeci-
�aizeei de ori, p�n� c�nd Hui-ien nu-�i mai sim�ea umerii �i fu nevoit s� fug� de
pe c�mpul de lupt�. Maimu�a �i retrase �i ea trupele de maimu�e, poruncindu-le s�
se odihneasc� �n fata pe�terii.

G�f�ind, cu sufletul la gur�, Moksha se �ntoarse �n tab�ra tat�lui s�u, cl�tin�ndu-

se.

� Nu se mai poate pune la �ndoial�, zise el, c� acest Mare-�n�elept este, cu

adev�rat, cel mai ne�ntrecut magician! Nu numai c� n-am izbutit s�-l �nfr�ng, clar
am fost nevoit s� m� retrag �i s�-l las st�p�n pe c�mpul de lupt�.

Vaisravana r�mase uimit. κi d�dea seama c� nu-i mai r�m�nea altceva de f�cut dec�t
s� cear� noi ajutoare. Cu aceasta fur� �ns�rcina�i regele-demon Mahabali �i prin�ul
Moksha. Cei doi trecur� printre �irurile de osta�i care �mprejmuiau tab�ra �i se
�n�l�ar� la cer.

Guan-�n �i �ntreb�:

� Dar, ce se �nt�mpl� acolo jos?

La care Hui-icn r�spunse:

� Tata mi-a spus c� �n prima zi de lupt� o�tile cere�ti au prins un num�r de tigri,
lcoparzi, lupi �i alte animale, dar nici m�car o singur� maimu��. �ndat� dup�
sosirea mea, lupta a �nceput din nou. Chiar eu m-am luptat cu Marele-�n�elept de
vreo cincizeci-�aizeci de ori, f�r� s� izbutesc a-l dovedi �i am fost nevoit s� m�
retrag �n tab�r�. A�a st�nd lucrurile, tata ne-a trimis, pe mine �i pe regele-demon
Mahabali, s� cerem noi ajutoare.

Bodhisattva Guan-�n l�s� capul �n jos �i r�mase pe g�nduri.

C�nd �mp�ratul Jad citi scrisoarea lui Vaisravana �i v�zu c�-i vorba de o cerere de
noi ajutoare, zise r�z�nd:

� Dar e un lucru f�r� noim�! Pot eu crede c� un simplu spirit de maimu��, singur,
s� fie at�t de puternic �nc�t o sut� de mii de osta�i s� nu-i poat� veni de hac?
Vaisravana spune c� are nevoie de noi ajutoare, dar m� �ntreb ce-o�tire s�-i mai
trimit?

Nu-�i sf�r�ise bine vorba, �i Guan-�n �i �mpreun� palmele zic�nd:

� �n�l�imea ta nu trebuie s� fie �ngrijorat. Cunosc o zeitate care este, sigur, �n

stare s� prind� pe Maimu��.

� La cine te g�nde�ti? �ntreb� �mp�ratul.

� La nepotul t�u, magicianul Er-lang, spuse Guan-�n. κi duce via�a la gura R�ului-
Liba�iilor, unde prime�te t�m�ia ce se arde �n lumea de jos. C�ndva, a �nvins �ase
c�pc�uni deodat�. Are l�ng� el pe fra�ii s�i de credin�� �i o mie de zeit�i cu
capete de plante, �nzestrate cu puteri magice foarte mari. De�i s-ar putea s� nu
vin� dac� i s-ar porunci, totu�i la o chemare �ntr-ajutor ar r�spunde. Dac�-l rogi
s�-�i trimit� osta�i, sunt sigur� c� am izbuti s� prindem Maimu�a.

Regele-demon Mahabali fu trimis s� duc� chemarea �i, �n mai pu�in de-o jum�tate de
or�, norul pe care c�l�rea ajunse la templul lui Er-lang. Acesta �l �nt�mpin�
�mpreun� cu fra�ii s�i de credin�� �i, dup� ce arse t�m�ie, citi chemarea
�mp�ratului.

� Trimisul ceresc s� se �ntoarc�, zise el, �i s�-l �n�tiin�eze pe �mp�ratul Jad c�-
l voi ajuta cu toate puterile mele.

A�adar, Er-lang �i chem� fra�ii de credin�� �i le spuse:

� �mp�ratul Jad mi-a cerut, chiar acum, s� ne ducem la Muntele-Florilor-�i-al-

Fructelor �i s-o supunem pe Maimu�a cea neast�mp�rat�. S� mergem!

Fra�ii s�i se ar�tar� �nc�nta�i �i �ndat� �i r�nduir� zeit�ile de sub comanda lor.
To�i discipolii ie�ir� apoi din templu, cu �oimi pe �ncheietura m�inii, sau duc�nd
cu ei c�ini �n zgard� �i, cu arcurile �n m�n�, pornir� du�i de un n�prasnic v�nt
magic. �ntr-o clip� trecur� peste Oceanul-din-R�s�rit �i ajunser� la Muntele-
Florilor-�i-al-Fructelor. Dup� ce trimiser� vorb� cu ce misiune veniser�, fur�
l�sa�i s� treac� prin br�ul de osta�i �i pofti�i �n tab�r�. Aici, de cum sosir�,
�ntrebar� cum merg lucrurile.

� Va trebui, neap�rat, s� �ncerc o transformare, spuse Er-lang. �ine�i bine �nchis

br�ul �irurilor de osta�i �i s� nu v� pese de ce se va petrece deasupra capetelor
voastre. Dac� ve�i vedea c� sunt �nvins, s� nu-mi veni�i �ntr-ajutor � vor avea
grij� de mine fra�ii mei. Dac� voi �nvinge Maimu�a, s� nu �ncerca�i s-o lega�i �
l�sa�i asta �n grija fra�ilor mei. Tot ce v� cer este ca Vaisravana s� stea la
jum�tatea drumului dintre cer �i p�m�nt �i s� manevreze de-acolo o oglind� de
urm�rit demonii. Dac� Maimu�a va �ncerca s� fug� �i s� se ascund�, s�-i urm�reasc�
chipul prin oglind�, �n a�a fel ca s� n-o pierdem o clip� din ochi.

Regii cere�ti se duser� la locurile lor de comand�, iar Er-lang �i fra�ii s�i
ie�ir� s� provoace Maimu�a la lupt�, spun�ndu-le discipolilor s� se �in� cerc �n
jurul lor, cu �oimii bine priponi�i �i c�inii �n zgard�.

Ajung�nd la poarta pe�terii, Er-lang d�du peste o mul�ime de maimu�e, r�nduite �n

forma�ie de dragon �ncol�cit. �n mijlocul lor se afla un drapel pe care sta scris:
�Marele-�n�elept-Egalul-Cerului".

� Cum �ndr�zne�te monstrul �sta blestemat s� se numeasc� Egalul-Cerului? spuse Er-

lang scr�nind din din�i.

� S� nu-�i pese de asta, �i spuser� fra�ii s�i, ci du-te numaidec�t �i-l provoac�
la lupt�.

C�nd maimu�ele de la intrarea �n tab�r� �l v�zur� venind pe Er-lang, se duser� �n

goan� �n pe�ter� s� dea de veste. Maimu�a apuc� atunci ciomagul de fier, �i puse
plato�a de aur, �i trase ghetele de umblat pe nori, �i �ndes� pe cap p�l�ria de aur
�i se repezi spre poart�, r�sp�ndind o lumin� orbitoare �n jurul ei.

� Ce fleac de c�pitan mai e�ti �i tu, �i cum de �ndr�zne�ti s� vii aici �i s� m�

provoci la lupt�? �i strig� Maimu�a.

� Ori ai orbit de nu m� recuno�ti? �i strig� Er-lang. Sunt nepotul �mp�ratului Jad

�i am venit din porunca �n�l�imii-Sale s� te prind, gr�jdar r�zvr�tit ce e�ti! �i-a
sunat ceasul!

� Ba, �mi amintesc, zise Maimu�a, c� sora �mp�ratului s-a �ndr�gostit acum c�iva
ani de un muritor din lumea p�m�ntean�, c� a devenit so�ia lui �i a avut cu el un
fecior, despre care se spunea c� a spintecat �n dou� cu securea Muntele-
Piersicilor. Tu e�ti acela? Mai c-a� vrea s�-�i dau un pic din mintea mea, dar nu o
meri�i. Mi-ar p�rea r�u s� te lovesc, pentru c� o singur� lovitur� de-a mea ar
�nsemna sf�r�itul t�u. Mai bine du-te de unde ai venit, b�iete, �i spune Regilpr-
celor-Patru-z�ri-ale-Cerului s� pofteasc� ei �n locul t�u.

La auzul acestor vorbe, Er-lang se �nfurie �i strig�:

� Vorbe�te cuviincios, dar p�n� una alta, gust� din t�i�ul l�ncii mele.

Maimu�a se feri iute �n l�turi �i, ridic�ndu-�i ciomagul de fier, d�du �i ea s�

loveasc�. �i se �ncr�ncenar� �n lupt� de peste trei sute de ori, f�r� s� �nving�
vreunul.

Er-lang se g�ndi atunci s� foloseasc� toat� �tiin�a lui magic� �i, scutur�ndu-se cu
putere, se preschimb� �ntr-un uria� �nalt de o sut� de mii de picioare. Bra�ele, cu
care �n�l�ase �n sus c�te un trident magic, p�reau a fi piscurile ce �ncununeaz�
muntele Hua; fa�a �i era v�n�t�, din�ii �i ie�eau �n afar�, p�rul capului �i era
ro�u stacojiu �i �ntrea-ga-i �nf�i�are p�rea nespus de fioroas�. Acest uria�
�nfior�tor se �ndrept� spre Maimu��, gata s-o izbeasc� drept �n cap. Maimu�a �ns�
�i folosi �i ea �tiin�a magic�, se preschimb� �ntr-un chip aidoma lui Er-lang,
numai c� �n m�ini, deasupra capului, �inea un singur ciomag gigantic, c�t coloana
care se �nal�� singuratic� deasupra muntelui Kun-lun, �i cu el opri lovitura lui
Er-lang. �n schimb la vederea uria�ului, generalii Maimu�ei �i pierdur� de tot
capul �i m�inile �ncepur� s� le tremure de nu mai puteau nici m�car s�-�i fluture
drapelele. Ceilal�i ofi�eri se �nsp�im�ntar� �i ei a�a de tare, c� nu-�i mai puteau
m�nui s�biile. La o porunc� a fra�ilor lui Er-lang, zeit�ile cu cap de plante
n�v�lir� spre ei, slobozind �oimii �i c�inii �i, cu arcurile �n m�ini, atacar� �i
p�trunser� �n mijlocul gloatei �nsp�im�ntate. �i, vai! � cei patru generali ai
Maimu�ei o luar� la fug�, iar dou� sau trei mii de f�pturi de sub comanda lor fur�
prinse. Maimu�ele aruncar� armele jos �i, �ip�nd, fugir�, unele c��r�ndu-se pe
munte, altele ascunz�ndu-se �n pe�ter�. Era �ntocmai ca atunci c�nd o pisic� sperie
noaptea p�s�rile adormite �n pom �i cerul �nstelat forfote�te de spaima lor.

C�nd Maimu�a �i v�zu armata zdrobit�, inima �ncepu s�-i bat� vijelios �i,
lep�d�ndu-�i forma de uria�, o lu� la fug� c�t o �ineau picioarele. Er-lang se lu�
dup� ea repede, tot cu pa�i de uria�, strig�ndu-i:

� Unde fugi? Dac� te �ntorci �n clipa asta, �i cru� via�a.

Maimu�a, �ns�, gonea mai iute ca niciodat� spre pe�ter�. �i iat� c� aici d�du
peste-fra�ii lui Er-lang.

� �ncotro fugi, Maimu�� pr�p�dit�? �i strigar� ei.

Tremur�nd din cap p�n�-n picioare, Maimu�a �i preschimb� ciomagul �ntr-un ac de

brodat �i, dup� ce �i-l ascunse �n p�r, se preschimb� �ntr-un pe�te �i-�i d�du
drumul �n r�u. Er-lang cobor� �n fug� pe malul r�ului, dar nu mai z�ri nici urm� de
Maimu��.

� Maimu�a asta s-a pref�cut f�r� �ndoial� �n pe�te �i s-a ascuns sub ap�, �i zise
el. Trebuie s� m� prefac �i eu, ca s-o pot prinde.

A�a c� se preschimb� �ntr-un cormorani �i �ncepu s� zboare �ncoace �i �ncolo pe

deasupra apei. Maimu�a, uit�ndu-se �n sus din ap�, z�ri deodat� o pas�re plan�nd pe
deasupra. P�rea a fi uliu-de-tres-tie. dar n-avea pene albastre. Sem�na cu un
st�rc, dar n-avea mo� pe cap. P�rea a fi cocor, dar n-avea picioare ro�ii.
�M� prind c�-i Er-lang care m� caut�," �i zise ea.

D�du drumul la c�teva b�ieu�e de aer �i se �ndep�rt� repede �not.

�Pe�tele �sta care las� �n urm� b�icu�e de aer, �i spuse Er-lang, seam�n� cu un
crap, dar n-are coada ro�ie. Pare s� fie un lin, dar n-are desene pe solzi. Seam�n�
cu un somn, dar n-are stele pe cap. Pare s� fie o pl�tic�, dar n-are bronhiile
stufoase. De ce-o fi fugit oare a�a de repede c�nd m-a v�zut. Sunt sigur c�-i
Maimu�a, preschimbat� �n pe�te."

�i, repezindu-se �n jos, deschise ciocul �i d�du s�-l �nha�e. Maimu�a ie�i atunci
ca o s�geat� din ap� �i se preschimb� �ntr-un hubar pestri� [not� �n text: Pas�re
din subordinul dropiilor, care tr�ie�te �n Asia �i Africa.], st�nd singuratic pe
��rm.

V�z�nd c� Maimu�a ajunsese cu preschimbarea pe treapta cea mai de jos � c�ci

hubarul pestri� este cea mai vulgar� dintre creaturi, �mperechindu-se la �nt�mplare
cu orice fel de pas�re �nt�lnit� �n cale � Er-lang socoti c� nu-i de demnitatea lui
s� lupte cu ea. Se �ntoarse la forma lui adev�rat� �i lu�ndu-�i pra�tia, trase cu o
pietricic� �n hubar. Maimu�a se rostogoli la vale �i fiindc� �mprejurarea �i era
prielnic�, se rostogoli mai departe pe coasta muntelui, p�n� c�nd sc�p� de sub
privirile lui Er-lang �i se preschimb� �ntr-un altar la marginea drumului. Gura
larg deschis� era acum cadrul u�ii. Din�ii i se transformar� �n canaturile u�ii,
iar limba, �n chipul zeit�ii protectoare Bodhisattva. Ochii �i erau cele dou�
ferestre rotunde. Nu �tia prea bine ce s� fac� cu coada, dar �in�nd-o �eap�n� �n
sus, la spate, ar�ta ca o hamp� de drapel. Ajung�nd la poalele pantei, Er-lang
g�ndea c-o s� g�seasc� hubarul pe care-l dobor�se, dar �n locul lui d�du peste un
mic altar. Cercet�ndu-l de aproape, observ� �hampa de drapel" care se �n�l�a �n
spatele lui.

�l pufni r�sul �i zise:

� Asta-i Maimu�a! Ea este! �ncearc� din nou s� m� p�c�leasc�. Am avut p�n� azi
multe altare, dar nici unul care s� aib� o hamp� de drapel. Animalul �sta �ncearc�,
f�r� �ndoial�, iar�i unul din �iretlicurile lui. Crede c-o s� m� momeasc� s� m-
apropii �i s� m� mu�te. N-o s�-i mearg�! �tiu eu bine ce-o s� fac. Am s�-mi
�ncle�tez pumnul �i am s�-i sparg mai �nt�i ferestrele, apoi �i sf�r�m u�ile cu
piciorul.

La auzul acestor vorbe, Maimu�a se �nsp�im�nt� �i-�i zise:

�Cu a�a ceva nu-i de glumit! U�ile sunt din�ii mei, iar ferestrele sunt ochii. Dac�
m� va izbi cu picioarele �n din�i �i m� va pocni cu pumnul �n ochi, n-o s�-mi fie
bine."

�i pe dat� f�cu o s�ritur� de tigru �i se f�cu nev�zut� �n �naltul cerului.

Er-lang aproape obosise c�ut�nd-o zadarnic, c�nd iat� c� sosir� �i fra�ii lui.

� Ce-ai f�cut? L-ai prins pe Marele-In�elept, �ntrebar� ei.

� Adineauri a �ncercat s� scape de mine, spuse Er-lang, preschimb�ndu-se �ntr-un

altar. Tocmai m� preg�team s�-i sparg ferestrele cu pumnul �i s�-i sf�r�m u�ile cu
piciorul, c�nd deodat� s-a f�cut nev�zut. Afurisit� treab�!

To�i �ncepur� atunci s� se uite eu b�gare de seam� primprejur, �n toate p�r�ile,

dar nu descoperir� nimic.

� Sta�i aici, le zise Er-lang, �i fi�i cu ochii-n patru, p�n� m� �nal� s�-l caut.
Se urc� pe nori �i la jum�tatea drumului spre cer �l �nt�lni pe Vaisravana, care
�inea �n m�n� oglinda magic�. L�ng� el se afla �i fiul s�u.

� Nu cumva l-a�i v�zut pe Regele-Maimu��? �l �ntreb� el.

� Pe aici pe sus n-a trecut, spuse Vaisravana. L-a� fi v�zut prin oglind�.

Er-lang �i povesti atunci cum capturase maimu�ele, cum Marele-�n�elept se

preschimbase de mai multe ori �i pe urm� �ncheie:

� La urm� s-a preschimbat �ntr-un altar �i c�nd am dat s�-l lovesc, s-a f�cut
deodat� nev�zut.

Vaisravana privi �n oglind� �i numai iat�-l c� pufne�te �n r�s.

� Repede, Er-lang! Repede! zise el. Maimu�a s-a f�cut nev�zut�, a �ters-o pe furi�
�i-a luat-o drept spre R�ul-Liba�iilor.

Auzind acestea, Er-lang �i lu� lancea magic� �i goni c�t putu de repede spre R�ul-
Liba�iilor.

C�t despre Maimu��, �ndat� ce ajunse la r�u, �i lu� chipul lui Er-lang �i intr� de-
a dreptul �n templul acestuia. Spiritele care p�zeau templul n-aveau cum s�-l
deosebeasc� �i c�nd falsul Er-lang intr� �n templu to�i i so plecar� ad�nc. Maimu�a
mirosi fumul de t�m�ie �i, �n timp ce privea zugr�velile sfinte de pe pere�ii din
jur, cineva intr� �i d�du de �tire:

� A sosit �nc� un Er-lang.

Zeit�ile p�zitoare d�dur� fuga afar�, unde nu le veni s�-�i cread� ochilor.

� Nu cumva a fost pe-aici o creatur� care-�i zice Marele-�n�elept-Egalul-Cerului?

�ntreb� adev�ratul Er-lang.

� N-am v�zut nici un Mare-�n�elept, spuser� ele, dar �n�untru se afl� acum un alt
sf�nt Er-lang, care miroase fumul de t�m�ie.

Er-lang se repezi atunci �n�untru, dar Maimu�a, cum �l v�zu, se preschimb� �n forma
ei adev�rat� �i-l �nfrunt�:

� Er-lang, �tii c� acest templu s-a numit pe vremuri Sun? [not� �n text: �n limba
chinez�. numele Maimu�ei era: Sun U-kun (Sun � Maimu��).]

Er-lang �i ridic� atunci lancea magic� cu trei din�i �i cu dou� t�i�uri �i d�du s�
izbeasc� Maimu�a �n obraz. Dar Maimu�a se feri �i, am�ndoi, blestem�nd �i lupt�nd,
�i f�cur� drum spre u�a templului, continu�nd s� lupte �i afar� din mers, printre
neguri �i nori, p�n� ce Maimu�a fu �mpins� c�tre Muntele-Florilor-�i-al-Fructelor,
unde Regii-celor-Patru-Z�ri-ale-Cerului st�teau de paz�. Fra�ii lui Er-lang �i
ie�ir� �n �nt�mpinare, �i, �mpresur�nd-o pe Maimu��, �ncepur� s-o �nghesuie din
toate p�r�ile.

�n vremea aceasta, to�i �n cer se �ntrebau cum de a putut trece o zi �ntreag�, f�r�
s� primeasc� nici o veste de la Er-lang.

� N-ar voi �n�l�imea ta, �ntreb� Guan-�n pe �mp�rat, s� m� lase s� cobor dimpreun�
cu Patriarhul-Doctrinei-Tao, �i s� vedem cu ochii no�tri cum merg lucrurile?

� Nu-i g�nd r�u, zise �mp�ratul Jad.

�i �n cele din urm�, �mp�ratul �nsu�i, dimpreun� cu Regina-Cerului, Lao Dz� �i
Guan-�n, venir� p�n� la poarta-de-miaz�zi a cerului �i privir� afar�. V�zur� br�ul
gros al o�tilor cere�ti �i pe Vaisravana st�nd la jum�tatea drumului spre cer, cu
oglinda magic� �n m�n�, �n timp ce fra�ii lui str�ngeau tot mai mult cercul �n
jurul Maimu�ei, lupt�ndu-se cu �nd�rjire �mpotriva ei.

� Acest Er-lang, �i zise Guan-�n �mp�ratului, n-a lucrat prea r�u. De�i nu l-a
prins �nc� pe Marele-�n�elept, a izbutit s�-l �mpresoare. Cu �nc� un mic ajutor,
cred c� ar putea s�-i vin� do hac.

� Ce arm� e�ti de p�rere s� folosim �i cum �n�elegi s�-l aju�i? �ntreb� Lao Dz�.

� Am s� arunc �n capul Maimu�ei vaza mea cu creang� de salcie [not� �n text: Salcia
�nverzit� era considerat� un mijloc de �ndep�rtare a bolilor. �n anumite zile de
s�rb�toare se puneau la por�i ramuri de salcie verde. Bodhisaltva Guan-�n era
considerat� protectoarea oamenilor �mpotriva bolilor �i a calamit�ilor.], spuse
Guan-�n. N-o s�-l omoare, clar �l va face s�-�i piard� echilibrul �i �n acest fel
Er-lang o s�-l poat� prinde mai u�or!

� Vaza ta este din por�elan, spuse Lao Dz�. Dac� o s� cad� unde trebuie, s-ar putea
s� fie bine. Dar dac� nu-l nimere�te �n cap �i cade pe ciomagul lui de fier, se
sparge. Mai bine �as�-l pe seama mea.

� Ai cumva �i tu vreo arm�? �ntreb� Guan-�n.

� Fire�te c� am, spuse Lao Dz�. �i scoase din mmec� un la� magic. Asta, urm� el, se
nume�te la�ul de diamante. Pe vremuri, c�nd am p�r�sit China ca s�-i convertesc pe
barbarii din apus, �i am devenit zeitate, numai datorit� acestui la� am izbutit pe
deplin �n misiunea mea. M�nuit bine, po�i s� �nl�turi cu el orice fel de primejdii.
Las�-m� s�-l arunc jos peste Maimu��.

�i, de-acolo de sus din poarta cerului, Lao Dz� arunc� la�ul care se duse �erpuind
drept �n capul Maimu�ei. Aceasta era prins� �n lupt� cu Er-lang �i cu fra�ii lui �i
nu b�g� de seam� c� din cer cade peste ea o arm�. La�ul o lovi chiar �n cre�tetul
capului �i Maimu�a se rostogoli jos. Cu greu izbuti s� se ridice �n picioare �i o
lu� la fug�, urm�rit� �ndeaproape de c�inii lui Er-lang. C�ini� se repezir� s-o
apuce de fluierele picioarelor �i Maimu�a se poticni �i iar�i c�zu. �ntins� la
p�m�nt, �ncepu s� blesteme �i s� spun�:

� S-a sf�r�it ou mine! De ce nu v� duce�i s�-i pune�i piedic� st�p�nului vostru, �n

loc s-o mu�ca�i de picioare pe b�tr�na Maimu��?

Se suci ea, se r�suci, dar nu izbuti s� se mai ridice, pentru c� fra�ii lui Er-lang
o ajunser� din urm� �i o apucar� str�ns. O legar� apoi bine cu fr�nghii �i-i
�mpl�ntar� un cu�it �ntr-unul din oasele ei de p�m�ntean, a�a ca Maimu�a s� nu se
mai poat� preschimba.

Lao Dz� �i lu� la�ul �i-i rug� pe �mp�rat, pe Guan-�n, pe Regina-Cerului �i pe to�i
Nemuritorii s� se �ntoarc� �n Palatul-Cerului. Jos pe p�m�nt, Regii-eelor-Patru-
Z�ri �i Vaisravana, dimpreun� cu toat� o�tirea cereasc�, �i b�gar� s�biile �n teac�
�i d�r�mar� meterezele. Apoi se duser� cu to�ii la Er-lang �i-l l�udar�, spun�ndu-
i:

� �ie �i dator�m aceast� victorie!

� C�tu�i de pu�in, zise Er-lang. Ea se datore�te numai Celui-ce-a-f�urit-Doctrina-

Tao [Adic� lui Lao Dz�, fondatorul taoismului.] �i faptelor de vitejie ale o�tilor
cere�ti. Eu nu am nici un merit.
� Frate mai mare, �i spuser� fra�ii lui Er-lang, ai vorbit destul; ce era de spus
ai spus. Acum trebuie s-o ridic�m la cer pe blestemata asta �i s�-i cerem
�mp�ratului Jad s� hot�rasc� soarta ei.

� Fra�i ai mei, le spuse Er-lang, voi nu face�i parte dintre Nemuritori, a�a c� nu
v� pute�i �nf�i�a �mp�ratului Jad. Trebuie, a�adar, s� cerem oastei cere�ti s-o
duc� sus pe Maimu��, iar Vaisravana �i cu mine ne vom �n�l�a la cer s�-i povestim
�mp�ratului cum s-au petrecut lucrurile. Voi, ceilal�i, scotoci�i muntele �i c�nd o
s� fi�i siguri c� nu se mai afl� nimeni pe el, veni�i s�-mi da�i de �tire la R�ul-
Liba�iilor. �ntre timp, eu voi cere r�splat� cuvenit� pentru ispr�vile mele �i dup�
aceea m� voi �ntoarce s� petrecem �mpreun�.

Fra�ii lui Er-lang se �nclinar�, iar acesta se urc� pe nori �i, c�nt�nd c�ntece de
izb�nd�, se �ndrept� spre cer. Ajuns aici, trimise �mp�ratului Jad un mesaj, �n
care spunea:

� Marele-�n�elept a fost prins de o�tile cerului �i am venit s� primesc porunc� ce

s� fac cu el.

�mp�ratul Jad porunci atunci regelui-demon Mahabali �� o�tilor cere�ti s� aduc�

Maimu�a sus �i s-o pun� pe butucul c�l�ului, unde s� fie t�iat� �n buc�i.

...�i, de vre�i s� �ti�i ce s-a petrecut mai departe cu Regele-Maimu��, lua�i

aminte la cele ce se povestesc �n capitolul care urmeaz�.

Capitolul VII

Maimu�a fu adus� la locul de execu�ie, unde osta�ii cere�ti o legar� de un st�lp �i

�ncepur� s-o loveasc� cu securile, s-o �mpung� cu suli�ele �i s-o cresteze cu
s�biile. Dar Maimu�ei nici c�-i p�sa. Atunci Steaua-Polar�-a-Sudului trimise dup�
Stelele-de-Foc s� vin� de �ndat� �i s-o ard�; dar nici ele nu izbutir� s�-i vin� de
hac. Spiritele tr�snetelor slobozir� atunci asupra ei tr�snete; dar nici acestea nu
avur� vreo urmare.

� Nu �tiu de unde a c�p�tat Marele-�n�elept darul acesta, dar nimic n-o atinge,
spuse Mahabaii c�tre �mp�ratul Jad. Nici armele �i nici tr�snetele nu-i pricinuiesc
vreun r�u. Ce-i de f�cut?

� A�a-i, zise �mp�ratul Jad. Cum s-ar putea veni de hac unei asemenea f�pturi?!

� Nu-i deloc de mirare, zise Lao Dz�. Nu uita�i c� a m�ncat din persicile
nemuririi, c� a b�ut vinul cerului �i a furat elixirul-de-via��-lung�; are �n ea
cinci oale pline de substan�� pur� sau preg�tit�. F�r� �ndoial� c� Maimu�a le-a
prelucrat pe toate cu focul Samadhi �i le-a contopit �ntr-o substan�� trainic�,
care-i face �ntregul corp mai tare ca diamantul. A�a c�-i foarte greu s-o
distrugem. Cred c� nu-i altceva mai bun de f�cut dec�t s-o duc la mine �i s� o pun
la topit cu foc alchimic �n Creuzetul-de-Opt-Trigrame. �n scurt timp va fi numai
cenu��, �i-mi voi putea �i eu rec�p�ta elixirul, care va r�m�ne pe fundul
creuzetului.

A�a c� Maimu�a fu dat� pe m�na lui Lao Dz�; iar Er-lang primi pentru fapta lui o
r�splat� de o sut� de flori de aur, o sut� de c�ni de vin ceresc, o sut� de boabe
de elixir �i nenum�rate nestemate, perle, brocarturi �i broderii, pe care le ceruse
ca s� le �mpart� cu fra�ii s�i. El mul�umi �mp�ratului �i se �ntoarse la R�ul-
Liba�iilor.

Ajuns la Palatul-Tushita, Lao Dz� desf�cu fr�nghiile cu care era legat� Maimu�a, �i
scoase cu�itul ce-i fusese �mpl�ntat �ntr-unui din oasele ei de p�m�ntean, o
�mpinse �n creuzet �i spuse servitorului s�u s-a��e un foc puternic. Acest creuzet
se compunea din opt p�r�i, fiecare reprezen-t�nd unul din cele opt trigrame.
Maimu�a se r�suci �i se v�r� �n partea corespunz�toare trigramei Sun [not� �n text:
�n limba chinez� Sun �nseamn� maimu��, dar �i v�nt.]. De data aceasta Sun �nsemna
�i v�nt, �i v�ntul stinse focul dar se f�cu fum �i pe Maimu�� �ncepu s-o usture �i
s� i se ro�easc� ochii. De ro�ea�a ochilor n-avea s� se mai vindece niciodat�, din
care pricin�, uneori, i se mai spune �i Ochi-de-Foc.

Se scurse �i timpul de �edere �n creuzet �i sosi, �n sf�r�it, cea de a patruzeci �i

noua zi [not� �n text: 49 de zile reprezenta �i perioada c�t rudele unui mort aveau
�ndatorirea s� tac� slujbe religioase pentru iertarea p�catelor acestuia. Credin�a
era c�, �n lipsa acestor rugi, mortului nu i se mai iertau p�catele.], c�nd se
�ncheiau prelucr�rile alchimiste ale lui Lao Dz�. C�nd acesta se duse la creuzet �i
apuc� s�-i dea capacul la o parte, Maimu�a tocmai �i freca ochii cu m�inile din
cauza usturimii, �i lacrimile �i curgeau �iroaie. Sim�ind c� se mi�c� pu�in
capacul, Maimu�a se uit� repede �n sus, iar lumina care p�trunse de-afar� �i
pricinui o durere at�t de cumplit� la ochi, �nc�t �nnebunit�, s�ri glon� din
creuzet, �ip�nd �ngrozitor �i r�stum�nd cu picioarele creuzetul. D�du apoi buzna
afar� din �nc�pere, urm�rit� de servitorii lui Lao Dz�, c�rora le puse piedic� �i-i
tr�nti jos, iar c�nd Lao Dz� ajunse s� pun� m�na pe ea, Maimu�a �i d�du un br�nci
puternic, de-l trimise de-a berbeleacul. κi lu� apoi ciomagul magic de dup� ureche
�i, din nou �narmat�, porni furioas� spre cer, �ngrozindu-le a�a de tare pe cele-
nou�-planete, c� acestea se �ncuiar� �n cas�, iar Regii-celor-Patru-Z�ri �i
pierdur� cuno�tin�a numai la vederea ei. Tot timpul, Maimu�a lovea �n dreapta �i-n
st�nga orbe�te, f�r� s� mai �in� seam� pe cine pocnea �i ce nimicea. Nimeni nu putu
s-o opreasc� �i ar fi f�cut desigur f�r�me �i Sala-Negurilor-Fermecate, dac� nu s-
ar fi repezit �naintea ei zeul Vang Ling-kuan, cu biciul lui uria� de o�el:

� Opre�te-te, Maimu�� blestemat�! strig� el. Prive�te cine-�i st� �n fa�� �i

sf�r�e�te o dat� cu faptele tale nes�buite!

Maimu�a nu se osteni s�-i r�spund�, ci ridic� ciomagul �i-l pocni. Ling-kuan o

�nfrunt� cu biciul ridicat. �i �n fa�a S�lii-Negurilor-Fermecate se �ncinse o lupt�
cr�ncen�, f�r� ca vreunui s�-l dovedeasc� pe cel�lalt. �n sf�r�it, �i venir� �n
ajutor lui Ling-kuan cele treizeci �i �ase de zeit�i ale tr�snetelor, iar Maimu�a
se v�zu �mpresurat� din toate p�r�ile cu s�bii, l�nci, suli�i, bice, securi, coase
�i seceri. Socotind c�-i timpul s� se preschimbe, �i lu� o �ntruchipare cu trei
capete �i �ase bra�e, cu care �ncepu s� m�nuiasc� cele �ase ciomege ca pe o
v�rtelni�� de tors, r�sucindu-se prin mijlocul lor. Zeit�ile tr�snetelor nu mai
cutezar� s� se apropie de ea.

Zgomotul b�t�liei ajunse p�n� la �mp�ratul Jad care, uluit, trimise dou� �tafete
�nspre p�r�ile apusului, cu misiunea de a-l ruga pe Buddha s�-i vin� �ntr-ajutor.
Dup� ce �tafetele �i povestir� nelegiuirile Maimu�ei �i-i spuser� ce misiune le-a
�ncredin�at �mp�ratul, Buddha se �ndrept� spre to�i Bodhisattva din preajma lui �i
le spuse:

� R�m�ne�i lini�ti�i aici �n Sala-Legii �i nu p�r�si�i nici o clip� pozi�iile

voastre de yoga. Trebuie s� m� duc s� v�d ce pot face cu f�ptura asta care tulbur�
curtea �mp�r�iei taoiste [not� �n text: �mp�ratul Jad reprezenta �mp�r�ia cereasc�
a credin�ei taoiste.].

Lu� cu el �i pe discipolii s�i Anarida �i Ka-syapa. Apropiindu-se de cer, auzir� o

larm� �ngrozitoare �i c�nd se apropiar�, v�zur� Maimu�a �mpresurat� de cele
treizeci �i �ase de zeit�i. Buddha porunci zeit�ilor s� pun� armele jos �i s� se
�ntoarc� �n tab�ra lor, iar pe Maimu�� o chem� la el. Maimu�a se preschimba atunci
�n forma ei adev�rat� �i-i strig� furioas�:

� Ce mare bonz [not� �n text: Preot budist.] mai e�ti �i tu, de m� �ntrerupi �n
toiul luptei?

� Sunt Buddha-Paradisului-din-Apus. Am auzit de tulburarea pe care ai iscat-o �n

cer, a�a c� am venit s� te �ntreb de unde vii �i de c�t timp ai dob�ndit
iluminarea, de cutezi s� te por�i �n felul �sta?

La acestea, Maimu�a �i r�spunse declam�nd:

O maimu�� b�tr�n� eu sunt,

N�scut� de cer �i p�m�nt.
Ajuns-am pe cei f�r� moarte
Prin taina magiei �nalte.
Pe�tera-Perdelei-de-Ap�
�n munte s�pat�, o groap�,
�mi este cetate �i cas�,
Am �ns� o minte aleas�
Un �n�elept dep�rtat
Taina-cea-Mare mi-a dat,
Des�v�r�it�-am ajuns
�i-n Nemurire-am p�truns.
Noi chipuri, c�t vrei, pot s� iau,
Dar pe p�m�nt nu mai stau.
Mi-e orizontul prea str�mt,
Spre cer o chemare eu simt,
�n Cerul-cel-Verde-de-Jad.
A� fi, de-a� p�trunde-mp�cat.
Nu-i bine, prea sfinte b�tr�n,
S� aib� acela�i st�p�n
Palatele m�ndre de sus,
Nici ve�nic s� fiu tot supus.
De ce nu-i �i-acolo o lege.
Precum pe p�m�nt se-n�elege �
Ca-n locul vechiului rege
S� vie un altul �i-n cer,
Dac�-i mai vrednic ca ei.
�i-n cer s� fie la fel!
Eroul nu vrea s� se plece
M�ririi, o bate �i-o-ntrece
�i biruie, f�r-a se teme,
Vr�jma�ele for�e supreme.

Dup� ce ascult�, Buddha �ncepu s� r�d� �i zise:

� La urma urmei, nu e�ti dec�t un spirit de maimu��. Cum te po�i am�gi s� crezi c�
ai fi �n stare s� ocupi tronul �mp�ratului Jad? El s-a des�v�r�it �n o mie �apte
sute cincizeci de kalpe [not� �n text: �n credin�a brahman�, o kalp� reprezint�
intervalul de timp de la facerea lumii p�n� la zi.], iar o kalp� dureaz� o sut�
dou�zeci �i nou� de mii de ani. A�a c�, vezi c�t timp i-a trebuit ca s�-�i
�nsu�easc� �n�elepciunea pe care o are! Cum po�i tu, un biet animal care de-abia �n
�ncarnarea de-acum ai c�p�tat o �nf�i�are pe jum�tate omeneasc�, s� te �ncume�i �i
s� te lauzi �n halul �sta? Te-ai cam �ntrecut cu gluma �i-o vei sf�r�i, f�r�
�ndoial�, r�u. Mai bine f� repede act de supunere �i nu mai vorbi prostii. De nu, o
s� m� m�nii �i n-o s� mai r�m�n� prea mult din nemurirea la care r�vne�ti.

� Se prea poate ca �mp�ratul Jad s� fi �nceput de mult des�v�r�irea, zise Maimu�a,

dar asta nu-i o pricin� care s�-l �ndrept�easc� s� ocupe tronul pe veci. Un proverb
spune: �Anul acesta este r�ndul �mp�ratului Jad, la anul este al meu". A�adar,
spune-i mai bine s� plece �i s�-mi lase mie locul. Asta-i tot ce-i cer. Iar dac� n-
o s� vrea, am s� m� port la fel ca p�n� acuim �i n-o s� mai aib� niciodat� o clip�
de lini�te �n cer.

� Dar ce daruri magice ai deprins tu, �ntreb� Buddha, de te crezi �n stare s�

cucere�ti �mp�r�ia binecuv�ntat� a cerului?

� Multe, r�spunse Maimu�a. �n afar� de cele �aptezeci �i dou� de preschimb�ri, pot

str�bate dintr-un singur salt prin nori o sut� opt mii de li. �i atunci, nu merit
s� stau pe tronul cerului?

� Uite, am s� fac cu tine o prinsoare, zise Buddha. Dac� e�ti cu adev�rat at�t de
�ndem�natic�, s�ri din palma m�inii mele drepte. Dac� izbute�ti, �i voi cere
�mp�ratului Jad s� vin� s� stea cu mine �n Paradisul-din-Apus, iar tu ai s�
prime�ti imediat tronul lui. Dar dac� nu vei izbuti, atunci te vei re�ntoarce pe
p�m�nt, unde va trebui s� isp�e�ti multe kalpe p�n� ce vei mai putea sta de vorb�
cu mine.

�Buddha �sta, g�ndi �n sinea sa Maimu�a, este cel mai mare neghiob. Eu sunt �n
stare s� s�r o sut� �i opt mii de li, iar palma lui nu poate avea �n curmezi� mai
mult de opt �un-i [not� �n text: Unitate de lungime chinez� egal� cu: 3,2
centimetri.]. Cum s� nu pot s�ri dincolo de ea?"

� E�ti sigur c� ai putea face asta pentru mine? �l �ntreb� Maimu�a.

� Sigur c� da! �i r�spunse Buddha, �i-�i �ntinse m�na dreapt�, care nu ar�ta mai
mare ca o frunz� de lotus.

Maimu�a �i puse atunci b�ul magic dup� ureche �i s�ri c�t putu mai departe.

�Perfect! �i spuse ea �n g�nd. �ntr-o clip� am ajuns.�

Maimu�a se ducea v�j�ind, a�a de repede c� aproape nu se vedea, iar Buddha care o
privea cu ochiul �n�elepciunii, nu v�zu dec�t un fel de �n-v�rtitur� ca de
sf�rleaz� pe loc.

Maimu�a ajunse p�n� la urm� �n fa�a a cinci coloane, de culoare trandafirie, care
se �n�l�au drept �n sus.

�Asta-i cap�tul lumii �i spuse ea. Nu-mi mai r�m�ne dec�t s� m� �ntorc la Buddha �i
s� cer s�-�i �in� r�m�agul. Al meu este tronul. Dar, stai o clip�! �i mai spuse ea.
Ar fi bine s� las aici un semn, dac� s-ar ivi vreo ne�n�elegere cu Buddha."

κi smulse un fir de p�r, sufl� peste el �i-i strig�: ,,Preschimb�-te!" �i firul de

p�r se preschimb� pe loc �ntr-o pensul� de scris, plin� cu cerneal� groas�, cu care
scrise la temelia coloanei din mijloc: �Marele-�n�elept-Egalul-Cerului a ajuns p�n�
aici!" Apoi, ca s�-�i arate �i dispre�ul, �i f�cu nevoile la temelia primei
coloane, dup� care printr-un salt reveni �n locul de unde plecase. St�nd acum iar�i
�n palma lui Buddha, �i zise:

� Ei, am fost �i m-am �ntors. Acum po�i s� te duci �i s� spui �mp�ratului s�-mi
predea Palatele-Cerului.

� Ascult�, maimu�� netrebnic�, r�spunse Buddha, ai stat tot timpul �n palma m�inii
mele!

� Te �n�eli amarnic! strig� Maimu�a. Am ajuns la cap�tul lumii, unde am v�zut cinci
coloane de culoare trandafirie care se �n�l�au drept �n sus. Am �i scris ceva pe
una din ele. Dac� vrei, te duc acolo s� �i le ar�t.

� Nu-i nevoie, �i zise Buddha. Mai bine uit�-te �n jos!

Maimu�a privi atunci �n jos cu ochii ei de foc �i de o�el �i, la r�d�cina degetului
mijlociu al m�inii lui Buddha, v�zu scrise cuvintele: �Marele-�n�elept-Egalul-
Cerului a ajuns p�n� aici", iar de la desp�r�itura dintre degetul cel mare �i cel
ar�t�tor �i ajunse un miros ur�t. �i trebui c�tva timp ca s� se poat� reculege de
uimire. �n cele din urm�, �i spuse �n g�nd:

�Cu neputin��! Este cu neputin��! Cuvintele astea le-am scris pe coloana care se
�n�l�a drept spre cer. Cum de-am ajuns pe degetul lui Buddha? Se vede treaba c� mi-
a f�cut vreo vraj�. Ia s� m� duc �napoi s� v�d.�

Biata Maimu��! Se f�cu ghem �i c�nd era gata s� sar� din nou, Buddha �i �ntoarse
capul �i-i f�cu v�nt spre Poarta-de-Apus a cerului. Totodat� �i preschimb� cele
cinci degete ale m�inii �n cele cinci elemente � metal, lemn, ap�, foc �i p�m�nt �
care devenir� un munte cu cinci piscuri, numit Using�an (Muntele-celor-Cinci-
Elemente). Muntele se l�s� cu toat� greutatea pe Maimu�� �i-o �intui pe ioc.
Spiritele tr�snetului, �mpreun� cu Ananda �i Kasyapa, �i �mpreunar� palmele �i
strigar�;

� Bravo!

Dup� ce o potoli �n acest fel pe Maimu�a cea primejdioas�, Buddha spuse lui Ananda
�i Kasyapa s� vin� cu el p�n� �n Cerul-din-Apus. Dar �n clipa c�nd se preg�teau s�
plece, sosir� dou� �tafete de la Sala-Negurilor-Fermecate, care gr�ir�:

� Implor�m pe Buddha Tathagata s� mai �nt�rzie pu�in. St�p�nul nostru sose�te

�ndat�.

Buddha �i �ntoarse capul �i, dup� o clip�, z�ri apropiindu-se un car de triumf tras
de Opt Fenic�i, acoperit de un baldachin care str�lucea de nestemate. Se auzea
sunet de nenum�rate instrumente muzicale �i c�ntece de slav�, intonate de mul�imi
nesf�r�ite de duhuri. V�zduhul era plin de petale de flori �i miros de t�m�ie. C�nd
carul se opri, �mp�ratul Jad spuse:

� �i sunt ad�nc �ndatorat c� ai potolit acest monstru �i, dac� ai vrea s� mai r�m�i
o clip�, a� pofti pe to�i Nemuritorii s� ia parte cu noi la un osp� de mul�umire.

Lui Buddha nu-i veni s�-l refuze.

� N-a� putea s� nu �mplinesc dorin�a �n�l�imii-tale, spuse el. Mica izb�nd� pe care
am avut-o nu este totu�i meritul meu, ci se datore�te celui care a stabilit Firea-
Lucrurilor �i celorlalte zeit�i laolalt�.

Osp�ul era pe sf�r�ite, c�nd iat� c� sosi una dintre iscoadele cerului, care vesti.

� Marele-�n�elept �i-a scos capul afar�!

� Nu-i nimic, zise Buddha, �i-�i trase din m�nec� pecetea pe care erau s�pate
cuvintele: Om Mani Padme Ham [not� �n text: Invoca�ia mistic� a budi�tilor, cu
ajutorul c�reia se credea c� se distrug cauzele re�ncarn�rii, credinciosul ajung�nd
direct �n Nirvana, adic� la eliberarea suprem�.].
�i d�du pecetea lui Ananda �i-i spuse s-o aplice pe v�rful muntelui. Ananda lu�
pecetea, p�r�si cerul �i c�nd ajunse la Muntele-celor-Cinci-Ele-mente, o ap�s� pe o
plac� p�trat� din st�nc�, a�ezat� chiar pe v�rful muntelui. De �ndat� muntele
prinse r�d�cin� �i-�i umplu toate golurile. �n�untru mai r�m�sese totu�i destul aer
ca s� se poat� respira, dar nici o cr�p�tur� prin care s� po�i v�r� m�car m�na sau
capul.

� L-am pecetluit �n�untru, vesti Ananda.

Dup� aceea, Buddha �i lu� r�mas bun de la �mp�ratul Jad �i de la toate duhurile �i,
�mpreun� cu discipolii s�i, ie�i pe poarta cerului. Dar, din mil�, porunci unui
spirit p�zitor s� vegheze asupra muntelui, spun�ndu-i:

� C�nd �i va fi foame, s�-i dai un hap de fier. Dac� �i va fi sete, d�-i cocleal�
de aram�. Iar c�nd i se vor �mplini zilele de isp�ire, va veni cineva s�-l
elibereze.

...Iar, de nu �ti�i la c�t timp dup� asta, �n ce an �i �n ce lun�, s-au sf�r�it

zilele de isp�ire ale Maimu�ei, asculta�i cele ce vor fi povestite �n capitolul
urm�tor.

Capitolul VIII

�ntr-o zi, Buddha �inea o predic� �n fata tuturor Bodhisattva �i Arha�ilor [not� �n
text: Potrivit religiei budiste � cei care nu mai au de str�b�tut dec�t o singur�
existen��, p�n� la deplina des�v�r�ire.]. La sf�r�itul predicii, le spuse:

� Am observat c� exist� multe deosebiri �ntre locuitorii celor patru continente

[not� �n text: Este vorba de cele patru mari p�r�i ale Asiei.] ale Universului. Cei
de pe continentul din r�s�rit sunt respectuo�i, pa�nici �i voio�i. Cei de pe
continentul din miaz�noapte sunt, oarecum, �nclina�i spre fapte rele, dar sunt a�a
de posaci, de apatici �i de pro�ti, c� nu-s �n stare s� fac� prea mult r�u altora.
Pe continentul din apus nu exist� l�comie �i nelegiuiri; oamenii se �ngrijesc mai
mult de cele spirituale �i nu se laud� cu puterile lor magice �i, de�i nu au mari
ilumina�i, sunt feri�i de primejdiile v�rstei. Dar �n Jumbudvipa, pe continentul
din miaz�zi, oamenii sunt lacomi, desfr�na�i, cert�re�i �i uciga�i. M� �ntreb dac�
cunoa�terea Adev�ratelor-Scripturi nu i-ar face mai buni.

� �i ai aceste Scripturi? �ntrebar� �ntr-un glas to�i Bodhisattva.

� Da, trei co�uri pline, r�spunse Buddha. Unul din ele con�ine Vinayele [not� �n
text: Vinaya, Sastra �i Sutra sunt culegeri de �nv�aturi budiste.], unde se
vorbe�te despre cer; altul con�ine Sastrele, unde se vorbe�te despre p�m�nt; �i
cel�lalt con�ine Sutrele, unde se vorbe�te despre salvarea celor os�ndi�i la
isp�ire. Toate, laolalt�, sunt �mp�r�ite �n treizeci �i cinci de capitole, scrise
pe 15.144 de suluri. Ele arat� calea spre des�v�r�ire, singura cale spre virtute.
Le-a� trimite direct oamenilor de r�nd; ei �ns� sunt a�a de pro�ti, c�-�i vor bate
joc de Adev�r, vor �n�elege gre�it sensul Legii mele �i vor lua �n batjocur� yoga
cea adev�rat�. A� dori s� �tiu dac� dintre sfin�i ar vrea vreunul s� se duc� �n
�ara-din-R�s�rit �i acolo s� g�seasc� un drept-credincios care s� fie trimis peste
mun�i �i v�i, din China �i p�n� aici. I-a� da Scripturile s� le duc� �napoi �n
China, s� le t�lm�ceasc� oamenilor de r�nd �i s� le schimbe moravurile. Ar fi o
nespus de mare binecuv�ntare. Vrea careva dintre voi s� se duc�?
Guan-�n urc� atunci pe piedestalul de lotu�i unde se afla Buddha, se prostern� de
trei ori �n fa�a lui �i spuse:

� Nu sunt sigur� c� voi izbuti, dar a� vrea s� merg �n �ara-din-R�s�rit ca s�

g�sesc pe cel care s� vin� s� ia Scripturile.

� E�ti cea mai pstrivit�, zise Buddha. O Bodhisattva venerabil�, de o mare

sfin�enie �i cu puteri magice. N-am putea faoe o alegere mai bun�.

� Ai cumva s�-mi mai dai unele �ndrum�ri deosebite? �ntreb� Guan-�n.

� Da, spuse Buddha, a� vrea s� cercetezi cu cea mai mare grij� v�zduhul de la o
�n�l�ime joas�, nu de sus dintre stele. S� urm�re�ti cu privirea mun�ii �i r�urile
�i s� �nsemni cu luare-aminte distan�ele �i etapele c�l�toriei, �n a�a fel �nc�t s�
po�i veni �ntr-ajutor celui trimis s� ia Scripturile. Pentru el, va fi o c�l�torie
foarte grea �i de aceea a� dori s�-i dai din partea mea cinci talismane.

Dup� ce se aduse o sutan� brodat� �i un toiag de preot cu nou� inele, Buddha �i

vorbi astfel lui Guan-�n:

� C�nd va sim�i �n drum c�-�i pierde curajul, s� �mbrace sutana asta. C�t timp va
avea cu el acest toiag, va fi ferit de otrav� �i violen��. �i aici, urm� Buddha, am
trei plase pentru p�r. Sunt la fel toate trei, dar fiecare se folose�te �n alt
chip. Fiecare �i are formula ei magic�. C�nd pelerinul se va �nt�lni �n drum cu
vreun c�pc�un cu puteri foarte mari, s� �ncerci s�-l converte�ti �i s�-l faci
discipolul celui ce va aduce Scripturile. De nu va fi cu putin��, pelerinul s�-i
pun� pe cap una din aceste plase �i s� spun� formula ei magic�. Ochii c�pc�unului
se vor holba, iar capul va �ncepe s�-l doar� a�a de chinuitor, c� va sim�i c�-i
plesnesc creierii �i, ca s� scape de durere, va fi fericit s� �mbr�i�eze credin�a
noastr�.

Guan-�n se prostern� �n fa�a lui Buddha; apoi �l rug� pe discipolul ei, Hui-ien, s-
o �nso�easc�. Acesta lu� un drug de fier uria�, care c�nt�rea o mie de dzin-i [not�
�n text: Unitate de greutate chinez� egal� cu 596,8 grame.]. Hui-ien avea s� zboare
primprejurul Bodhisattvei ca paz� personal�. Guan-�n f�cu apoi din sutan� un fel de
leg�tur�, pe care o puse �n spatele lui Hui-ien. Plasele pentru p�r le lu� ea
�ns�i, iar toiagul cu cele nou� inele �l p�str� �n m�n�. C�nd ajunser� la Apele
Mici, de-a lungul R�ului-Nisipului, Guan-�n �i spuse:

� Tare greu se merge pe-aici. Iar aduc�torul Scripturilor, un muritor de r�nd, cum
va izbuti el oare s� str�bat� aceste locuri?

� Spune-mi mai �nt�i, zise Hui-ien, cam c�t de lat este R�ul-Nisipului?

�n timp ce Bodhisattva cerceta r�ul cu privirea, apa r�ului fu �mpro�cat� deodat�

pe o mare �ntindere, iar din ap� s�ri un monstru cu o �nf�i�are cum nu se putea
�nchipui mai hidoas�, �n m�n� cu un ciomag de fier, �i se �ndrept� �int� spre
Bodhisattva.

� Stai! �i strig� Hui-ien, t�indu-i calea cu drugul de fier �n m�n�.

�i acolo, pe malul R�ului-Nisipului, se �ncinse o lupt� �nfior�toare. B�t�lia se

muta c�nd �n susul, c�nd �n josul r�ului. Dup� ce se prinser� �n lupt� de vreo
dou�zeei-treizeci de ori, f�r� s� se dovedeasc� vreunul pe altul, monstrul se opri
�n fa�a lui Hui-ien, cu ciomagul de fier �n�l�at, �i-l �ntreb�:

� Ce fel de preot e�ti tu �i de unde vii, de cutezi s�-mi stai �mpotriv�?

� Sunt prin�ul Moksha, cel de-al doilea fiu al lui Vaisravana, iar acum port numele
lui Hui-ien �i am grij� de �nv��toarea mea �n c�l�toria spre China, unde n�d�jduim
s� g�sim pe cineva care s� vin� s� ia Scripturile. Dar tu ce creatur� e�ti de
cutezi s� ne a�ii calea?

� A, da! zise monstrul, reamintindu-�i numaidec�t. Te-am v�zut adesea pe c�nd erai
pustnic �n cr�ngul de bambu�i al Bodhisattvei. �i unde ai l�sat-o pe Bodhisattva?

� Nu �i-ai dat seama c� ea era pe mal? �i r�spunse Hui-ien.

Monstrul fu cuprins de groaz�; �i l�s� arma jos �i ceru voie s� fie dus la Guan-�n.

� Iart�-mi nelegiuirea, Bodhisattva, �i spuse el prostern�ndu-se ad�nc. Nu sunt un

monstru, a�a cum m� arat� �nf�i�area, ci unul dintre generalii o�tilor cere�ti, �n
slujba �mp�ratului Jad c�nd se plimb� cu carul lui tras de fenic�i. Dar, la un osp�
�n cer am avut nenorocul s� sparg o farfurie de cristal. Am primit atunci, din
porunca �mp�ratului, opt sute de lovituri de bici �i am fost izgonit �n lumea de
jos, d�ndu-mi-se �nf�i�area hidoas� de-acum. La fiecare �apte zile, se trimit de
sus s�bii zbur�toare care �mi �njunghie pieptul �i coapsele. Nu mi se d� nimic de
m�ncare, �i din pricina asta, la c�teva zile. o dat�, �nfometat ies afar� ca s�
caut c�te un c�l�tor �i s�-mi potolesc foamea cu carnea lui. Nici prin minte nu mi-
a trecut c� trec�torul pe care l-am atacat azi orbe�te putea fi Bodhisattva.

� Ai fost gonit din cer pentru c� ai p�c�tuit, �i spuse Guan-�n. Iar aici aduni mai
departe p�cat peste p�cat, ucig�nd fiin�e vii. Eu m� aflu �n drum spre China ca s�
caut pe cineva care s� aduc� Scripturile. De ce nu te al�turi credin�ei noastre,
s�-�i schimbi purt�rile, s� devii discipolul celui care se duce s� ia Scripturile
�i s�-l �nso�e�ti �n drum spre India? Voi face ca s�biile zbur�toare s� nu te mai
�njunghie, iar dac� sarcina lui va fi �ncununat� de izb�nd�, vei fi socotit c� �i-
ai isp�it nelegiuirea �i �i se va �ng�dui s� te �ntorci iar�i �n cer la vechea
slujb�. Nu-�i sur�de aceast� propunere?

� A� �mbr�i�a fericit credin�a voastr�, r�spunse monstrul, dar mai �nt�i trebuie
s�-�i fac o m�rturisire. De c�nd m� aflu aici, am m�ncat nenum�rate fiin�e
omene�ti. Pe-aici trec deseori pelerini �i i-am m�ncat pe to�i c�i au trecut.
Capetele le-am aruncat �n R�ul-Nisipului-Curg�tor, unde au c�zut la fund. A�a-i
r�ul �sta � nici m�car o pan� de g�sc� nu poate pluti pe el. Totu�i, nou� cranii
din cele aruncate �n r�u au plutit pe ap� f�r� s� se scufunde. V�z�nd aceast�
ciud�enie, le-am ancorat cu o fr�ngliie, iar �n timpul liber le trag �n larg �i m�
dedau la tot felul de exerci�ii. Dac� s-ar afla acest lucru, sunt �ncredin�at c�
pelerinii nu vor mai trece pe-acest drum, iar �ansele mele de a nu pieri de foame
vor fi spulberate.

� N-o lua a�a! E-o prostie ceea ce spui! �i zise Bodhisattva. Ia craniile �i
at�rn�-le �n jurul g�tului. Vor fi de mare folos c�nd va sosi aici aduc�torul
Scripturilor.

Monstrul f�cu �ntocmai ce i se ceru, depuse jur�m�nt �i fu primit printre

credincio�ii sectei, sub numele de p�rintele Nisip [not� �n text: �n chineze�te �a
hi�ang � av�nd sensul apropiat de p�rintele Nisip.]. Dup� ce �nso�i pe Guan-�n
peste r�u, se �ntoarse �i se consacr� poc�in�ei �i purific�rilor, f�r� s� mai ucid�
�i s� m�n�nce oameni, veghind clip� de clip� �n a�teptarea pelerinului care urma s�
treac� pe acolo.

Dup� ce se desp�r�i de monstru, Bodhisattva �i continu� dimpreun� cu Hui-ien drumul

spre China. Tot merg�nd, ajunser� la un munte �nalt dinspre care venea un miros
grozav de puturos. �n clipa �n care se hot�r�r� s� se �nalte pe nori �i s� treac�
la mare �n�l�ime pe deasupra muntelui, iat� c� se isc� un v�nt turbat �i �n fa�a
lor ap�ru deodat� un monstru cu o �nf�i�are tare hidoas�. Avea buzele r�sucite,
care-i at�rnau ca frunzele ve�tejite de lotus. Urechile �i f�lf�iau ca ni�te
evantaie de papur�. Col�ii �i erau ascu�i�i ca acele �i botul ca un v�rf de foale.
Se repezi �int� la Guan-�n s-o loveasc� cu o grebl� de gunoi, dar Hui-ien �i t�ie
calea �i-i opri lovitura, strig�ndu-i:

� Diavol sc�rbos, ia aminte la ciomagul meu �i nu-�i face de cap!

� Preotul �sta habar n-are pe cine are �n fa�a lui! Mai bine ia tu aminte la grebla
mea!

�i �ntre cei doi se �ncinse pe loc, la poalele muntelui, o lupt� grozav�. C�nd
lupta se afla �n toi, Guan-�n, care veghea din �naltul cerului, arunc� jos c�teva
flori de lotus, care c�zur� �ntre ciomag �i grebl�.

� Ce soi de preot e�ti tu, ii strig� monstrul, de �ndr�zne�ti s� te folose�ti

�mpotriva mea de �iretlicul magic �flori �n ochi"?

� Monstru josnic �i m�r�av, �i zise llui-ien. Eu sint discipolul Bodhisattvei Guan-

�n. Ea a aruncat florile astea. N-ai recunoscut-o?

� Vrei s� spui c� e marea Bodhisattva care ne scap� de cele trei calamit�i �i opt
dezastre?

� Sigur c� ea! Care alta! �i r�spunse Hui-ien.

Monstrul �i arunc� atunci grebla, se prostern� ad�nc �i zise:

� Ascult�, prietene, unde se afl� acum Bodhisattva? A� dori s� m� duci �n fa�a ei.

Hui-ien �i ridic� privirea spre cer �i, ar�t�nd cu degetul �ntr-acolo, �i spuse:

� Acolo-i.

Monstrul se ploconi spre cer �i �ncepu a striga c�t �l �inea gura:

� Iart�-m�, Bodhisattva, iart�-m�!

Guan-�n cobor� atunci norul �i veni spre el, spun�ndu-i:

� Cum de te �ncume�i tu, care nu e�ti dec�t spiritul unui porc b�tr�n �i murdar,
s�-mi tai calea?

� De fapt nu sunt porc, zise monstrul. Am fost unul dintre generalii o�tilor
cere�ti, dar �ntr-o zi m-am �ntrecut pu�in cu b�utura �i m-am purtat cam ur�t cu
Zei�a Lunii. Pentru fapta asta, �mp�ratul Jad mi-a tras o b�taie grozav� �i m-a
izgonit �n lumea de jos. C�nd a sosit timpul s� m� re�ncarnez iar�i, m-am r�t�cit
�i am nimerit din gre�eal� �n p�ntecul unei scroafe b�tr�ne �i de aceea ar�t acum
a�a. M�rturisesc c�-mi trec vremea m�nc�nd oameni. Dar n-am luat seama c� tu erai
cea c�tre care m-am n�pustit. Te rog, salveaz�-m�! Salveaz�-m�!

� Un proverb spune, gr�i Bodhisattva c�: .,Faptele p�c�toase nu pot duce la

m�ntuire". Din cer ai fost izgonit pentru c� ai c�lcat legile lui �i, �n loc s� te
poc�ie�ti, tr�ie�ti m�nc�nd carne de om. Nu �nseamn� asta c�, �n loc s� �i se ierte
prima vin�, e�ti amenin�at s� �i se �ndoiasc� pedeapsa, ca s� isp�e�ti �i a doua
nelegiuire?

� M�ntuire?! Ba nu z�u! strig� monstrul. Dac� ar fi s� urmez sfatul t�u, cu ce-a�

mai tr�i? Poate cu v�nt! Eu �tiu un alt proverb care spune a�a: �Dac� pune m�na
c�rmuirca pe tine, te snope�te cu biciul p�n� te omoar�, iar dac� budi�tii pun m�na
pe tine, te �nfometeaz� p�n� mori". A�adar, pleac� de-aici! M-am l�murit. Am s-o
duc mult mai bine, dac� am s� prind c�nd �i c�nd o familie de c�l�tori �i am s� le
m�n�nc feti�a, mai cu seam� dac�-i gr�su�� �i gustoas�, f�r� s� m� sinchisesc c-a�
s�v�r�i �n acest chip dou�, trei sau chiar o mie de crime.

� Dar un alt proverb spune, �i �ntoarse Bodhisattva, c�: �Cerul ajut� pe cei care
au g�nduri bune". Dac� p�r�se�ti c�ile gre�ite pe care ai umblat p�n� acum, fii
sigur c� nu vei duce lips� de hran�. Exist� cinci recolte �n lume, a�a c� e destul�
hran� ca s� nu mori de foame. Pentru ce s� m�n�nci neap�rat carne de om?

Monstrul p�ru s� se trezeasc� dintr-un vis.

� A� vrea s�-mi �ndrept purt�rile, zise el, dar la carte spune c�: �Pe cel care a
p�c�tuit �mpotriva cerului, nu-l mai poate ajuta nici o rug�ciune".

� Totu�i, mai exist� o cale, �i zise Guan-�n. Noi ne afl�m �n drum spre China, ca
s� g�sim pe cineva care s� vin� �n India s� ia Scripturile. Dac� i-ai deveni
discipol �i l-ai �nso�i �n India, ai putea s�-�i �tergi toate p�catele de p�n�
acum.

� Vreau! Sigur c� vreau! r�spunse monstrul f�r� s� mai stea pe g�nduri.

Nu mai r�mase altceva de f�cut dec�t s� fie tuns c�lug�re�te �i s� i se ia

jur�m�ntul, iar �n ce prive�te numele religios se �n�eleser� s� fie cunoscut sub
numele de prea-cuviosul p�rinte R�tanu-Opt-Porunci [not� �n text: �n chineze�te:
Dju Pa-dzic.]. I se spuse s� posteasc�, s� se poc�iasc� �i s� stea tot timpul de
veghe, �n a�teptarea pelerinului care nu va �nt�rzia s� treac� pe-acolo.

Continu�ndu-�i drumul, Guan-�n �i Hui-ien fur� opri�i mai departe de un dragon.

� Ce dragon e�ti �i ce-ar f�cut de-a trebuit s� fii aruncat aici, la voia
�nt�mpl�rii? �l �ntreba B'od-hisattva,

� Sunt fiul regelui-dragon al Oceanului-din-Apus, r�spunse dragonul. Din neb�gare

de seam�, am dat foc palatului �i-au ars c�teva din perlele �n�elepciunii care erau
�n�untru. Tat�l meu a st�ruit s� spun� c� am f�cut aceasta �ntr-adins �i m-a
�nvinuit �n fa�a Scaunului-de-Judecat� ceresc de pornire r�zvr�titoare. Atunci,
�mp�ratul Jad m-a at�rnat aici, �n �naltul cerului, a pus s� mi se dea trei sute de
lovituri de bici, iar peste c�teva zile urmeaz� s� fiu executat. Nu m� po�i ajuta
�n vreun fel?

Auzind acestea, Guan-�n se �n�l�� la cer, izbuti s� fie primit� de �mp�ratul Jad
�i-l rug� s�-l ierte pe dragon, dac� acesta prime�te s� se lase c�l�rit de
pelerinul care urma s� mearg� �n India s� aduc� adev�ratele Scripturi. Cererea i-a
fost �ncuviin�at� �i Bodh5sattva, porunci micului dragon s� coboare �ntr-o
trec�toare ad�nc� �i dup� ce� se va preschimba �ntr-un cal alb s� a�tepte acolo
sosirea pelerinului �i s�-l duc� �n India,

Nu merser� mult prea departe, �n drumul, lor spre China, c�nd deodat� z�rir� ni�te
suli�i �nalte de lumin� aurie �i numeroase rotocoale de aburi magici.

� �sta-i Muntele-Celor-Cinci-Elemente, zise Hui-ien. Se poate vedea s�pat� pe el

pecetea lui Buddha.

� Nu-i oare �sta muntele sub care st� �nchis �n�eleptul-Egalul-Cerului, care a
stricat osp�ul piersicilor �i a alergat ca un nebun furios prin s�lile cerului?
�ntreb� Guan-�n.

� Chiar el, r�spunse Hui-ien.

Cobor�r� atunci pe munte �i cercetar� pecetea pe care sta scris� formula din cele
�ase silabe: Om Mani Padme Hum. Guan-�n suspin� ad�nc �i declam� urm�toarele
versuri:

Minuni f�cu el �n vechime, �i �nc� muri. dar ce folos!

Osp�ul piersicilor �ns� �l r�sturn� cu susu-n jos.
Turbat �n inim�, puterea �i-a pr�p�dit-o �n zadar.
Tr�d�nd pe Patriarhul Dao de elixirurile tari.
O oaste-a cerului trimis� �n contra lui u�or o sparse
�i-a cerului �mp�r�ie o tulbur�, pe dos o-ntoarse.
P�n� la urm� Talhagata Buddha-nteleptu-l birui.
Va fi el liberat odat� �i faima-�i va redob�ndi?

� Cine-i acolo? �ntreb� un glas dinl�untrul muntelui. Cine spune versuri care
vorbesc despre nelegiuirile mele?

Guan-�n cobor� atunci spre locul de unde p�rea s� vin� glasul �i, �n pragul unei
despic�turi �n munte, d�du peste zeit�ile care p�zeau locul. Acestea, dup� ce o
salutar� de bun-sosit pe Bodhisattva, o conduser� la locul unde se afla �nchis�
Maimu�a. Prins� cum era �ntr-un i'el de cu�c� de piatr�, aceasta putea vorbi, dar
nu-i era <-u putin�� s�-�i mi�te nici m�inile, nici picioarele.

� M� .cuno�ti sau nu, Maimu��? o �ntreb� Rod-hisattra.

Maimu�a privi printr-o cr�p�tur�, cu ocliii ei de foc �i o�el, �i strig�:

� Cum s� nu te cunosc? E�ti M�ntui toarc� Guan-�n din Potalak�. C�rui prilej �i
datorez aceast� pl�cere?.Aici, unde zilele �i anii s�n� pentru mine tot una, nici
un prieten n-a venit p�n� acum s� m� caute. Dar tu, rogu-te, de unde vii?

� Sunt trimis� de Buddha �n China, �i r�spunse Bodhisattva, ca s� g�sesc pe cineva

care s� aduc� din India Scripturile, �i cum locul acesta se g�se�te �n drumul
nostru, am profitat de prilej ca s� te vizitez.

� Buddha m-a tras pe sfoar�, zise Maimu�a, �i acum cinci sute de ani m-a �nchis sub
acest munte, iar de-atunci n-am mai ie�it de-aici. Fie-�i mil� de mine �i, cu
puterile tale, salveaz�-m�.

� P�catele pe care le-ai s�v�r�it sunt foarte mari, �i spuse Bodhisattva, �i nu

sunt deloc �ncredin�at� c�, dup� ce vei ie�i de-aici, n-ai s� mai faci iar�i cine
�tie ce tulbur�ri.

� Nu, vorbi Maimu�a. M-am c�it �i acum nu doresc altceva dec�t s� �mbr�i�ez
credin�a voastr� �i s� m� consacru faptelor bune.

� Atunci e foarte bine, zise Bodhisattva �nc�ntat�. A�teapt� p�n� c�nd m� duc s�
g�sesc �n �ara Tang [not� �n text: Adic� China, unde domnea pe atunci dinastia
Tang.] pe aduc�torul Scripturilor. El �i va da drumul de-aici. Vei deveni
discipolul lui �i vei �mbr�i�a credin�a noastr�.

� Din toat� inima! zise Maimu�a

� Dar, ad�ug� Guan-�n, va trebui s� prime�ti un nume de credincios.

� Bine, dar eu am primit un astfel de nume. M� numesc Cunosc�torul-Neantului,

r�spunse Maimu�a.
� Atunci, nu-i nevoie s�-�i mai spun altceva, deocamdat�. Trebuie s� plec mai
departe.

A�adar, p�r�sir� pe Maimu�� �i se �ndreptar� spre R�s�rit. Peste c�teva zile,

ajunser� �n �ara Tang �i, dup� scurt timp, p�trunser� �n cetatea Ceangan, unde se
preschimbar� �n preo�i-c�l�tori zdren��ro�i. Ajung�nd la templul unei zeit�i a
locului, de pe una din str�zile principale, intrar� �n�untru f�r� s� mai �ntrebe.
Zeitatea �i duhurile din serviciul ei recunoscur� numaidec�t pe Guan-�n, cu toat�
�nf�i�area ei schimbat�, �i-i urar� bun-sosit, cu nesf�r�ite prostern�ri �i
t�r��ituri de papuci. Zeitatea trimise apoi vorb� zeului din Templul-cel-mare al
cet�ii �i zeilor din toate celelalte temple din Ceangan, �n�tiin��ndu-i c� sosise
Bodhisattva. �ntr-o clip�, venir� cu to�ii �n fug� �i o rugar� s�-i ierte c� n-au
venit s-o int�mpine la intrarea �n ora�.

� Nu trebuie s� se afle nimic de venirea mea, spuse Bodhisattva. M� aflu aici �n

tain�. Am venit, din porunca lui Buddha, s� g�sesc pe cineva care s� aduc� din
India Scripturile. A� dori s� r�m�n o zi, dou�, �ntr-unul din templele voastre. .De
�ndat� ce voi g�si pelerinul c�utat, v� voi p�r�si.

Zeii se retraser� atunci �n templele lor, iar Guan-�n �i Hui-ien r�maser� �n

templul Zeului-cel-mare al cet�ii, unde fur� da�i drept doi preo�i obi�nui�i.

...�i, de nu �ti�i �nc� pe cine au g�sit s-aduc� Scripturile, asculta�i cele

povestite �n capitolul care urmeaz�.

Capitolul IX

Marea cetate Ceangan a fost mult� vreme capitala �ntregii Chine. �n vremea aceea se
afla pe tron Tai Tsimg din dinastia Tang. �n toat� �ara domnea pacea; de
pretutindeni soseau soli cu daruri; lumea �ntreag� �i aducea omagii.

�ntr-o zi, pe c�nd to�i mini�trii se aflau aduna�i la palat, primul ministru Vei
��ng �i f�cu �mp�ratului urm�toarea propunere:

� Acum c�nd �n toat� �mp�r�ia domne�te pacea, s� d�m urmare unui vechi obicei �i s�
chem�m la examen pe to�i oamenii �nv�a�i din imperiu [not� �n text: �nc� din sec.
X, China dispunea de un �nv��m�nt foarte meticulos organizat. Recrutarea
func�ionarilor se f�cea prin concursuri oficiale, dintre absolven�ii diferitelor
�coli. Era un mijloc de a ajunge prin merit, indiferent de origine, la o func�ie
�nalt� �i chiar de a fi �nnobilat �i a p�trunde �n acest fel �n nodurile clasei
conduc�toare.], pentru ca �n�l�imea-ta s�-i poat� alege pe cei mai buni ca s� te
ajute la c�rmuirea ��rii.

Propunerea a fost primit� �i, �n �ntreaga Chin�, au fost trimise �n�tiin��ri prin
care to�i c�rturarii, f�r� deosebire dac� erau o�teni sau ��rani, erau pofti�i s�
vin� �n capitala ��rii ca s� treac� un examen.

C�nd �n�tiin�area a sosit �i la Ceangdjou, un anume Cen Uo care tr�ia prin acele
locuri, cum afl� de ea se duse acas� �i-i spuse maic�-si:

� S-a anun�at c� se va �ine un examen pentru alegerea celor mai buni, a�a c� am de
g�nd s� m� �nf�i�ez �i eu. Nu se �tie; s-ar putea s� reu�esc �i s� ob�in o slujb�
modest�, care m� va ridica �n ochii rudelor �i-mi va da putin�a s�-mi �ntemeiez �i
eu o familie. Este tot ce-mi doresc �i am venit s�-�i spun c� plec.
� Fiul meu, vorbi mam�-sa, e�ti un om �nv�at, care ai citit multe c�r�i. �tii c� un
proverb spune: ��nva�� c�nd e�ti t�n�r �i treci la fapte c�nd e�ti matur.� A�adar,
bine faci c� te duci. Ce te rog, �ns�, este s� ai grij� de tine pe drum �i s� te
�ntorci acas� dup� ce vei ob�ine o slujb�.

Cen porunci servitorului s�-i str�ng� lucrurile necesare �i, dup� ce-�i lu� r�mas
bun de la mam�-sa, porni �n grab� spre capital�. C�nd ajunse, examenul tocmai
�ncepuse, a�a c� intr� f�r� s� mai a�tepte �i se prezent� numaidec�t. Reu�i s�
treac� primele probe, iar la examenul final, �n ia�a cur�ii, ajunse pe primul loc.
Certificatul doveditor i-l semn� chiar �mp�ratul, cu propria-i m�n�. Apoi, dup�
obicei, timp de trei zile a fost plimbat c�lare, pe str�zi. �ntr-un anumit loc,
procesiunea trecea pe l�ng� casa unui mare dreg�tor, numit �n Kai-�an. Dreg�torul
acesta avea o singur� fiic�, pe nume Ven-ciao, care sta toat� ziua �ntr-un turn
�nalt, crenelat, cu o minge brodat� �n m�n�. Omul pe care aceast� minge l-ar fi
atins c�nd ar fi azv�rlit-o jos, avea s�-i fie so�. C�nd Cen trecu pe l�ng� turn,
ea �l v�zu c� are o �nf�i�are aleas� �i �tiind c� reu�ise �i la examen pe primul
loc, se g�ndi s� �i-l aleag� de b�rbat �i arunc� mingea, iar aceasta c�zu chiar �n
mijlocul p�l�riei de voal negru a lui Cen. �n clipa urm�toare, Cen auzi o muzic�
tremur�toare de flaute �i armonici, iar din turn cobor� mul�ime de slujnice care
luar� de c�p�stru calul lui Cen �i-l duser� �n curtea casei lui Kai-�an. Dreg�torul
�i so�ia lui cobor�r� �n grab� din salonul casei, poftind pe to�i oaspe�ii �i
vizitatorii lor s� ia parte la ceremonia c�s�toriei. Dup� ce perechea f�cu
plec�ciunile tradi�ionale c�tre cer �i p�m�nt �i se �nclin� ceremonios �n fa�a
rudelor miresei, se �ntinse un osp�, la care oaspe�ii se veselir� �i b�ur� toat�
noaptea. Apoi, cei doi so�i intrar� m�n�-n m�n� �n camera nup�ial�.

A doua zi, dis-de-diminea��, �mp�ratul �ntreb� pe demnitarii prezen�i la sfatul

cur�ii, �n Palatul-Clopotelor-de-Aur [not� �n text: Palatul-Clopotelor-de-Am� era
denumirea general� �n China veche, a palatului de re�edin�� al �mp�ratului.], ce
slujb� ar trebui s� se �ncredin�eze aceluia care reu�ise cel dint�i la examen.
Primul ministru ar�t� c� era o slujb� la Ceangdjou. A�adar, Cen fu numit guvernator
�n Ceangdjou �i i se d�du porunc� s�-�i ia de �ndat� slujba �n primire. Cen mul�umi
�mp�ratului �i se �ntoarse la locuin�a dreg�torului ca s� preg�teasc�, �mpreun� cu
so�ia lui, cele necesare plec�rii �i s� fac� cuvenitele plec�ciuni socrilor. Apoi
pornir� spre Ceangdjou.

Era spre sf�r�itul prim�verii c�nd p�r�sir� capitala. Un v�nt bl�nd leg�na s�lciile
�nverzite �i o ploaie m�runt� b�tea peste �ntinsul ro�u al florilor. Drumul lui Cen
ducea pe l�ng� Haidjou, astfel c� trecu s-o arate maic�-�i pe t�n�ra-i so�ie.

� Mul�umit� binecuvmt�rii tale, �i spuse el mamei, am reu�it primul la examen. Pe

c�nd eram plimbat c�lare pe str�zile capitalei, �nt�mplarea a f�cut s� trec pe
l�ng� locuin�a dreg�torului �n, de unde mi-a c�zut �n p�l�rie o minge brodat� �i m-
am pomenit poftit s� devin ginerele lui. �mp�ratul m-a numit guvernator la
Ceangdjou �i a� dori s� vii �i tu cu noi.

Mama lui Cen se ar�t� �nc�ntat� �i plec� �mpreun� cu ei. Dup� c�teva zile de drum,
ajunser� la Hanul-celor-Zece-Mii-de-Flori, pe care �l �inea un anume Liu Siao~er.
Aici mama se sim�i pe nea�teptate r�u �i-i spuse fiului s�u:

� Nu prea m� simt bine. S� ne odihnim aici o zi, dou�, �nainte de a porni mai
departe.

Cen �ncuviin��. A doua zi sosi la han un om care le oferi de v�nzare un crap de

culoarea aurului. Con �l cump�r� pe uu �irag de sapeci [not� �n text: Monede
m�runte de aram�, �n circula�ie �n vechea Chin�. Erau g�urite la mijloc �i circulau
�n�irate pe sfoar�, �n �iraguri de 50�77 de sapeci, dup� epoc�.], cu g�ndul s�
preg�teasc� din el o m�ncare pentru maic�-sa. Deodat�, �ns�, b�g� de seam� c� ochii
crapului clipeau �ntr-un chip ciudat.

� Am auzit c� atunci c�nd ochii unui pe�te sau ai unui �arpe clipesc, �nseamn� c�
nu sunt animale obi�nuite, zise Cen. �i-l �ntreb� pe om unde a pescuit pe�tele.

� L-am pescuit din r�ul Hung, �i r�spunse acesta, cam la cincisprezece li departe
de ora�.

A�a c� Cen se duse �i arunc� pe�tele viu �napoi �n r�u. Afi�nd de aceasta, mama �l
l�ud� din toat� inima, spun�ndu-i:

� Cine d� libertate fiin�elor vii dovede�te c� are o inim� cucernic�. Sunt foarte
mul�umit� c� ai f�cut a�a.

� St�m aici de trei zile, �i spuse Cen, �i dac� nu pornim de �ndat� mai departe, nu
mai pot ajunge la timpul poruncit. M� g�ndesc s� plec�m m�ine. Ai s� te sim�i
destul de �nzdruvenit� p�n� atunci?

� Nu prea cred, �i r�spunse mama. �ncepe s� fie prea cald pentru o astfel de
c�l�torie �i mi-e team� s� nu m� �mboln�vesc mai r�u. Mai bine, vorbe�te te rog s�
mi se dea o camer� �i s� r�m�n aici. Po�i s� la�i o parte din lucruri la mine, iar
eu te voi urma de �ndat� ce vremea se va mai r�cori.

A�adar, Cen �nchirie o camer� pentru mam�-sa, iar el �i cu so�ia sa pornir� mai
departe spre Ceangdjou. C�nd s� treac� peste r�ul Hung, d�dur� peste doi luntra�i,
Liu �i Li, c�rora �nt�mpl�tor Cen le f�cuse mult r�u �ntr-o alt� �ncarnare. Pe c�nd
se aflau �n luntre, Liu �ncepu s-o priveasc� st�ruitor pe so�ia lui Cen care era
de-o frumuse�e f�r� seam�n. Apoi �i �opti ceva lui Li �i am�ndoi duser� luntrea
�ntr-un loc cu totul neumblat, unde, la c�derea nop�ii, uciser� mai int�i pe
servitori �i apoi pe Cen, arunc�ndu-le trupurile �n apele r�ului. V�z�nd ce soart�
a avut Cen, so�ia lui d�du s� se arunce �n r�u. Dar Liu o prinse �n bra�e �i o
opri, zic�ndu-i:

� Vino cu mine �i totul va fi bine. Iar de nu, m� voi folosi de aceea�i sabie �i
pentru tine.

So�ia lui Cen, d�ndu-�i seama c� deocamdat� n-avea altceva mai bun de f�cut dec�t
s� se lase �n voia lui, �i spuse lui Liu s� fac� cu ea ce vrea. Acesta duse atunci
luntrea pe malul cel�lalt al r�ului, unde o l�s� �n grija lui Li. Lu� cu el
ve�mintele dreg�tore�ti �i scrisorile cu care urma s� se prezinte Cen �i porni,
dimpreun� cu so�ia lui Cen, spre Cengdjou.

* * *

Trupurile servitorilor, aruncate �n ap�, plutir� la vale, dar trupul lui Cen se
duse drept la fund �i nu mai ie�i la suprafa��. O iac��, care �nota prin apele
r�ului, �l v�zu �i d�du fuga la palatul rege-lui-dragon, vestind c� un trup
necunoscut, dup� �nf�i�are p�r�nd a fi al unui c�rturar, a fost aruncat �n r�u �i
zace acum pe fundul apei. Auzind acestea, regele-dragon porunci s� i se aduc�
trupul. Cum �l v�zu, �i d�du seama c� era al binef�c�torului s�u, �i zise:

� O fapt� bun� merit� r�splat�. �n schimbul bun�t�ii pe care mi-a ar�tat-o, am

datoria s�-i dau via�a.

A�a c� regele-dragon trimise de �ndat� o iac�� la templul ora�ului Hungdjou, s�

cear� sufletul lui Cen. Zeul templului �l g�si numaidec�t printre sufletele celor
mor�i de cur�nd �i-l �ncredin�a unui duh mai mic, care-l �nm�n� iac�ei; iar aceasta
�l duse rcgelui-dragon, �n palatul s�u.

� �i-acum spune-mi, te rog, care-i numele t�u �i de unde vii? �l �ntreb� regele-
dragon pe Cen.

C�nd Cen sf�r�i de istorisit trista lui poveste, regele-dragon �i spuse:

� Ai s� te miri, dar afl� c� acel crap auriu pe care l-ai aruncat �napoi �n ap� am
fost chiar eu. Fiind deci binef�c�torul meu, era mai mult dec�t firesc s�-�i vin
�ntr-ajutor, v�z�ndu-te �ntr-o situa�ie a�a de grea. Deocamdat�, �i voi cere s�
sluje�ti ca ofi�er �n palatul meu de sub ap�.

Cen se �nclin� �n semn de mul�umire �i �ncuviin�are, dup� care fu poftit s� m�n�nce

la curtea dragonului.

* * *

�n timpul acesta, so�ia lui Cen, sc�rbit� de apropierea lui Liu, nu mai putea nici
s� m�n�nce nici s� doarm�. κi aduse, �ns�, aminte c� va avea un copil de la Cen �i
c� pentru asta trebuia s�-�i �ngrijeasc� s�n�tatea c�t mai bine �i s� urmeze mai
departe pe cel ce-o r�pise cu de-a sila. �n cele din urm�, ajunser� la Ceangdjou,
unde fur� �nt�mpina�i de to�i slujba�ii �i str�jerii locali [not� �n text:
Str�jerii erau func�ionarii care �nso�eau pe demnitar �i aduceau la �ndeplinire
hot�r�rile de condamnare �mpotriva r�uf�c�torilor.], iar Liu, care se d�du drept
noul guvernator, fu poftit de subalternii s�i la un mare osp� oficial.

� Sosirea mea la acest osp� o datorez numai sprijinului vostru m�gulitor.

� Deloc, r�spunser� ei. Prezen�a ta aici este, dimpotriv�, r�splata cuvenit� unor
merite deosebite, bun�t�ii p�rinte�ti fa�� de cei de sub ordinele tale �i cinstei
de care dai dovad� Ia judecarea pricinilor. A�adar, te rug�m s� nu te ar�i prea
modest.

�ntr-o zi, falsul guvernator plecase undeva, �n afara ora�ului, chemat de treburi
oficiale. �So�ia" lui st�tea trist� �n iatac �i se g�ndea la mama �i la so�ul ei
adev�rat. Deodat�, fu cuprins� de-o mare sf�r�eal�, �nso�it� de puternice dureri de
p�ntece. C�zu le�inat� jos pe podea �i acolo d�du na�tere unui b�iat. �n acea
clip�, o voce misterioas� �i �opti la ureche:

� Ascult� la ce-am s�-�i spun. Sunt st�p�nul Stelei-Polare-din-Miazuzi. �i-am adus

acest copil din porunca dat� de Bodhisattva Guan-�n. �ntr-o zi, va deveni cunoscut
�n lumea �ntreag�. Fii sigur� c� nu-i muritor de r�nd. C�nd Liu se va �ntoarce
acas�, va �ncerca s� fac� r�u copilului. Trebuie s�-l fere�ti c�t po�i mai mult.
So�ul t�u se afl� �n grija regelui-dragon �i, c�nd va sosi vremea, ve�i fi din nou
�mpreun�, �mpreun� cu copilul vostru, iar du�manii vo�tri vor fi aspru pedepsi�i.

C�nd so�ia lui Cen �i veni �n fire, cel caro �i vorbise disp�ruse, dar ea �i
reaminti cuv�nt cu cuv�nt tot ce-i �optise. κi str�nse copilul �n bra�e, dar mintea
n-o ajuta �n ce fel s�-l apere.

Cum ajunse acas� �i v�zu copilul, Liu porunci s� fie ucis pe loc. Ea �i spuse �ns�
c�, fiind �n plin� zi, lucrul nu era cu putin��, dar �i f�g�dui c� a doua zi �n
zori va azv�rli copilul �n r�u. Din fericire, a doua zi �n zori Liu fu iar�i nevoit
s� plece departe, chemat de treburi grabnice.

�Dac� �l va g�si la �ntoarcere tot aici, �i spuse ea, sigur �l va ucide. Cel mai
bun lucru este s�-l duc chiar acum �i s�-i dau drumul la vale pe r�u, cu n�dejdea
c� vreo minune �l va salva. Poate c� cerul se va �ndura �i va face s� treac� cineva
pe-acolo s�-l salveze. Cine �tie? Poate c� �ntr-o zi voi putea chiar s�-l rev�d.
Dar cum o s�-l recunosc atunci?"

�i, ca s� fie sigur� c�-�i va putea recunoa�te copilul, �i mu�c� un deget �i cu

s�ngele scurs scrise o scrisoare, �n care ar�ta numele p�rin�ilor �i �ntreaga lor
poveste. Apoi, ca s� nu mai fie nici o �ndoial� asupra copilului, �i rupse cu
din�ii v�rful unui deget de la piciorul sting. κi scoase apoi c�ma�a, �nf�ur� �n ea
copilul �i c�ncl fu sigur� c� n-o vede nimeni, se strecur� cu el �n drum. Din
fericire, r�ul nu era departe de cas�. Ajunse pe malul r�ului �i, sco��nd un �ip�t
puternic, era gata s�-l zv�rle �n r�u, c�nd v�zu venind pe ap�, aproape de mal, o
sc�ndur�, �i ridic� fa�a spre cer, f�cu o rug�ciune �i cu e�arfa de la rochia ei
leg� copilul de sc�ndur�; dup� aceea �i puse la piept scrisoarea scris� cu s�ngele
ei �i �mpinse sc�ndur� �n larg, �n voia valurilor. Apoi, cople�it� de jale, se
�ntoarse pl�ng�nd �n ora�.

Sc�ndur�, cu copilul pe ea, pluti c�t pluti �n josul r�ului �i �n cele din urm� se
opri �ntr-un cot al malului, �n fa�a templului Muntele-de-Aur. Stare�ul templului
se numea Fa-ming �i era un om de o mare smerenie. Se afla tocmai �n timpul de
medita�ie, c�nd deodat� auzi un pl�nset de copil mic. Cuprins de mil�, cobor� pe
malul r�ului. Aici v�zu, fire�te, un copil nou-n�scut, legat de-o sc�ndur� ce se
�n�epenise �n malul r�ului. Trase sc�ndur� din ap� �i d�du peste scrisoarea prins�
la piept. O citi �i afl� originea copilului. �i puse numele de Plut�-pe-R�u �i-l
�ncredin�a unor ��rani s�-l creasc�. Scrisoarea o lu� cu el �i-o ascunse la loc
sigur.

Trecur� anii �i iat�-l pe Plut�-pe-R�u ajuns la v�rsta de �aptesprezece ani. Acum,

stare�ul �l rase pe cap, dup� r�nduial�, �i-i primi �n preo�ie sub numele de S�en
Dzang [not� �n text: Personaj real, care a tr�it �n sec. VII e.n. Pelerinajul lui
�n India, care constituie tema acestei c�r�i, este un fapt confirmat de documente
contemporane (vezi Prefa�a).]. Noul preot S�en Dzang �ncepu a studia cu mare
s�rguin�� �Calea" [not� �n text: Este vorba de cartea de �nv��turi filozofico-
religioase a lui Lao Dz�, ce formeaz� baza taoismului.].

�ntr-o zi de prim�var�, preo�ii st�teau la umbra unor molif�i �i discutau probleme

abstracte de doctrin� religioas�. Un preot prost�nac, pe care S�en Dzang �l
�nfundase �n cursul discu�iei, �i ie�i din fire �i-i strig�:

� Dar, cine e�ti tu, fiin�� vrednic� de dispre�, ca s� ne t�lm�ce�ti nou� legea?
Nimeni nu �tie, nici cine e�ti, nici cine-�i sunt p�rin�ii �i nici de unde vii!

R�nit �n suflet de aceast� insult�, S�en Dzang alerg� la stare� �i, cu lacrimi �n
ochi, �i spuse:

� M-ai �nv�at c� toate fiin�ele omene�ti primesc partea ce li se cuvine de In �i de

Iang [not� �n text: In este principiul matern, feminin, iar Iang principiul patern,
masculin.] �i c�te o parte din cele cinci elemente, de la un tat� �i de la o mam�.
Este dar cu putin�� s� existe pe lume un om f�r� tat� �i f�r� mam�?

� Dac� �ii cu orice chip s�-�i cau�i adev�ra�ii p�rin�i, �i zise atunci stare�ul,
vino �n chilia mea.

S�en Dzang �l urm�. Stare�ul scoase dintr-o ascunz�toare, de deasupra unei grinzi,
o cutie. O deschise �i lu� din ea o scrisoare scris� cu s�nge �i o c�ma�� de
femeie, pe care le d�du lui S�en Dzang. Citind scrisoarea, S�en Dzang afl� numele
p�rin�ilor s�i �i tot r�ul ce li se f�cuse.

� �tiu c� �Cel care nu-�i r�zbun� p�rintele n�p�stuit, nu merit� numele de om",
spuse S�en Dzang. �ng�duie-mi s� plec s�-mi g�sesc mama �i jur c� la �ntoarcere, cu
c�delni�a de t�m�ie pe cap, voi recl�di acest templu [not� �n text: Anticipare
intuit� a misiunii viitoare, de a aduce Scripturile budiste � ale unei credin�e noi
� �n China.], �n semn de venera�ie pentru tot ce-ai f�cut pentru mine.

� Atunci, dac� e�ti hot�r�t s� pleci, �i zise stare�ul, ia cu tine scrisoarea �i

c�ma�a asta. S� c�l�tore�ti �mbr�cat ca preot cer�etor �i, cum ajungi la Ceangdjou,
s� te duci de-a dreptul la palatul guvernatorului �i s� ceri s�-�i vezi mama.

�nt�mplarea f�cu ca �n momentul sosirii lui S�en Dzang la palat, Liu s� fie iar
plecat dup� treburi, semn c� cerul voia ca mama �i copilul s� se �n-t�lneasc�. S�en
Dzang so opri la poart� �i �ncepu s� cer�easc�. Cu o noapte �nainte chiar, mam�-sa
visase cum luna �n descre�tere se f�cuse iar�i lun� plin�, iar acum, g�ndindu-se la
cele visate, �i spunea:

�De la mama n-am nici o �tire, so�ul mi-a fost ucis, iar copilul l-am trimis pe r�u
�n jos. Dac� va fi fost cumva salvat �i crescut de cineva, acum ar trebui s� aib�
�aptesprezece ani. Poate c� cerul ne va ajuta s� ne �nt�lnim chiar ast�zi! Cine
�tie?"

Deodat� auzi la poarta palatului pe cineva predic�nd din Scripturi �i cer�nd de

poman�. Ie�i repede �i-l �ntreb� pe preot de unde vine. C�nd acesta �i spuse c�
vine de la Muntele-de-Aur, �l pofti �n cas� �i-i d�du pu�in orez.

� �tii, semeni foarte mult cu so�ul meu! �i spuse ea privindu-l de aproape.

Apoi, f�cu semn slugilor s� ias� �i-l �ntreb�:

� Tinere preot, c�nd ai fost primit �n ordinul preo�esc? �nc� de copil, sau c�nd
te-ai f�cut mare? Cum te nume�ti �i cine sunt p�rin�ii dumitale?

� Ca s� spun drept, �i r�spunse S�en Dzang, eu am pornit s� r�zbun un r�u c�t cerul
de mare �i o du�m�nie c�t marea de ad�nc�. Tat�l care m-a crescut, stare�ul Fa-
ming, mi-a spus s� vin aici s�-mi g�sesc mama.

� Dar care-i numele de familie al mamei tale? �l �ntreb� ea.

� Este In, iar numele mic este Ven-ciao. Numele de familie al tat�lui meu este Cen.
Numele meu adoptiv este Plut�-pe-R�u, iar cel de preot S�en Dzang.

� Eu sunt Ven-ciao! �i spuse ea atunci. Ai �ns� vreo dovad� cine e�ti?

La aceste cuvinte, S�en Dzang c�zu �n genunchi �i, pl�ng�nd �n hohote. �i spuse:

� Mam�, dac� nu m� crezi, iat� ca dovad� o scrisoare scris� cu s�nge �i o c�ma��.

Ven-ciao le recunoscu de �ndat� �i atunci mama �i fiul se �mbr�i�ar� pl�ng�nd.

Deodat�, �ns�, ea �ncepu s� strige:

� Pleac�! Trebuie s� pleci numaidec�t!

� Cum s� plec? Dup� ce am stat �aptesprezece ani departe unul de altul, trebuie s�
ne desp�r�im iar�i �i �nc� at�t de repede?

� Pleac� iute ca fulgerul, �i repet� ea. Dac� Liu se �ntoarce �i te g�se�te aici,
te va ucide pe loc. M�ine �ns� �i voi spune c� nu m� simt bine �i c� am f�cut
c�ndva jur�m�nt s� dau de poman� o sut� de perechi de sandale. A�a c� am s� vin la
templul vostru s�-mi �mplinesc jur�m�ntul, �i atunci vom sta de vorb�.

A doua zi, st�tu culcat� �n pat �i nu primi nici s� m�n�nce, nici s� bea. C�nd Liu
o �ntreba ce are, �i r�spunse:

� Am f�cut c�ndva jur�m�nt s� dau de poman� o sut� de perechi de sandale. Acum

c�teva nop�i am visat c� a venit la mine un preot, cu o sabie �n m�n�, care mi-a
cerut sandalele. De-atunci mi-e r�u �ntr-una.

� Asta se poate �ndrepta u�or, �i spuse el. Era �ns� bine s�-mi fi spus de-atunci.

�i Liu porunci intenden�ilor lui s�-i caute o sut� de familii de ��rani din
vecin�tate, care s�-i �mpleteasc� fiecare c�te o pereche de sandale de c�nep� �i s�
i le trimit� �n cinci zile. La ziua hot�r�t�, c�nd sandalele fur� gata, Ven-ciao �l
�ntreb� pe Liu ce temple se afl� prin apropiere unde ar putea s�-�i aduc� la
�ndeplinire jur�m�ntul.

� Templul Muntele-de-Aur �i templul Muntele-Ars, �i r�spunse el. Oricare din ele

este bun.

� Am auzit vorbindu-se deseori despre templul Muntele-de-Aur, c� merit� s� fie

vizitat. M� g�ndesc s� m� duc acolo.

Liu porunci atunci slugilor s� preg�teasc� o luntre. Ven-ciao se sui �n ea,

�mpreun� cu c�teva slujnice de �ncredere, �i o pornir� spre Muntele-de-Aur.

Aici, slujnicele urcar� la templu �i vestir� c� st�p�na lor a venit s�-�i

�mplineasc� un jur�m�nt. To�i preo�ii ie�ir� atunci �n �nt�mpinarea ci, ur�ndu-i
bun-sosit.

Dup� ce se prostern� �n fa�a imaginii Bodhisattvei �i �mp�r�i c�teva mici daruri,

Ven-ciao spuse slujnicelor s� pun� sandalele �ntr-un co� �i s� i le aduc� sus la
templu. Ea r�mase s� ard� t�m�ie �i s� se roage. Apoi rug� pe stare� s� spun�
celorlal�i preo�i s� se retrag�, dup� care se a�ez� �n genunchi �n fa�a lui S�en
Dzang �i-i scoase pantoful �i ciorapul din piciorul st�ng. Cum era de a�teptat, �i
lipsea v�rful degetului mic. Mama �i fiul se �mbr�i�ar� iar�i, iar Ven-ciao mul�umi
stare�ului pentru toat� bun�tatea ar�tat� fa�� de copilul ei.

� Acum, c�nd v-a�i reg�sit, le spuse stare�ul, cel mai bun lucru ar fi s� pleci
acas� c�t mai repede, ca s� nu dai nimic de b�nuit celui ce te-a r�pit.

Ven-ciao nu se �mpotrivi �i-i d�du lui S�en Dzang un inel de t�m�ie, spun�ndu-i s�-
l duc� la Hanul-celor-zece-Mii-de-Flori, unde, cu ani de zile �n urm�, fusese
l�sat� bunica lui.

� Am s�-�i mai dau �i o scrisoare, ad�uga ea. pe care s� o duci �n capitala

�mp�r�iei, la locuin�a ministrului �n Kai-�an, care se afl� imediat la st�nga
Palatului-de-Aur. Acela este tat�l meu. S�-i dai scrisoarea �i s�-i spui s� cear�
�mp�ratului s� trimit� ne�nt�rziat la Ceangdjou c�l�re�i care s� prind� �i s�
execute pe uzurpator �i s� r�zbune pe tat�l t�u, iar pe mine s� m� scape din
ghearele lui. �i acum trebuie s� plec, c�ci mi-e team� ca nu cumva s�-i dea de
b�nuit faptul c-am stat aici at�t de mult.

* * *

Ajuns la Hanul-celor-Zece-Mii-de-Flori, S�en Dzang �ntreb� pe st�p�nul hanului ce

s-a �nt�mplat cu b�tr�na care a fost l�sat� acolo, cu mul�i ani �n urm�, de un
c�l�tor cu numele de Cen.

� Da, a stat aici mult� vreme, �i r�spunse hangiul. Dar a orbit �i de c�iva ani n-a
mai avut cu ce s� pl�teasc� pre�ul camerei. �n cele din urm�, s-a dus s� stea �ntr-
un cuptor de ars oale p�r�sit, l�ng� poarta de miaz�zi, unde tr�ie�te din cer�it.
Mi se pare foarte ciudat c� acel c�l�tor care a l�sat-o aici, a plecat de at�ia ani
f�r� s� mai dea de-atunci vreo �tire.

S�en Dzang izbuti, p�n� la urm�, s-o g�seasc�.

� Vocea ta, zise b�tr�na, seam�n� foarte mult cu cea a fiului meu Cen Uo.

� Nu sunt Cen Uo, ci fiul s�u, iar Ven-ciao este mama mea.

� Dar de ce n-au venit �i tat�l �i mama ta?

� Pentru c� tat�l meu a fost ucis de un t�lhar, care apoi a silit-o pe mama s�-i
fie so�ie. Aduc cu mine o scrisoare din partea ei �i un inel de t�m�ie.

� Vai! se jelui biata b�tr�n�. �i eu care m� g�ndeam c� fiul meu a fost �n stare s�
m� p�r�seasc� �ntr-un chip at�t de crud! Nici nu mi-a trecut prin cap c-ar fi putut
s� fie ucis. Totu�i, cerul s-a �ndurat de mine �i nu ne-a stins neamul; �i acum a
venit s� m� caute un nepot de fiu [not� �n text: �n vechea societate chinez�,
cultul str�mo�ilor nu se putea perpetua dec�t prin copiii de sex masculin, deoarece
fetele erau integrate �n familia so�ului. De aceea, na�terea unui copil de sex
masculin era considerat� ca o favoare a zeilor.].

S�en Dzang o lu� cu el la han, pl�ti toate datoriile �i �i �nchirie o camer�.

F�g�dui apoi b�tr�nei c� se va �ntoarce peste c�teva s�pt�m�ni �i porni spre
capital�, unde se duse drept la locuin�a dreg�torului In.

� Sunt rud� cu st�p�nul t�u �i a� dori s�-l v�d, spuse el celui care p�zea por�ile.

C�nd auzi c�-l caut� un preot, dreg�torul spuse:

� N-avem nici o rud� preot. Dar so�ia lui se b�g� �n vorb�:

� Am visat-o noaptea trecut� pe fiica noastr� Ven-ciao. Poate c� omul de la poart�

aduce un r�va� de la ea.

A�a c� S�en Dzang fu poftit �n cas�. C�nd d�du cu ochii de dreg�tor �i de so�ia
acestuia, c�zu �n genunchi pl�ng�nd se prostern� �n fata lor , �i scoase din cutele
hainei o scrisoare. C�nd dreg�torul sf�r�i de citit scrisoarea scoase un �ip�t
sf�ictor.

� Ce s-a �nt�mplat? �l �ntreb� so�ia lui.

� Nevast�, vorbi dreg�torul, acesta-i nepotul nostru. Cen Uo, ginerele nostru, a
fost ucis de t�lhari, iar fiica noastr� a fost silit� s� devin� nevasta uciga�ului.
Dar nu dezn�d�jdui. M�ine, la curte, voi povesti totul �mp�ratului �i-i voi cere s�
trimit� o�teni s� r�zbune moartea ginerelui nostru.

C�nd �mp�ratul auzi cele �nt�mplate, fu cuprins de o furie cumplit�. Porunci pe

dat� ca �aizeci de mii de o�teni s� plece, f�r� z�bav�, sub comanda dreg�torului,
�n mar� for�at spre Ceangdjou. Ajun�i acolo, o�tenii ridicar� tab�r� pe malul de
miaz�noapte al r�ului. Apoi ministrul trimise un r�va� celor doi reprezentan�i
imperiali de la Ceangdjou, �n care le povestea toat� �nt�mplarca �i le cerea
ajutorul. �nainte de rev�rsatul zorilor, locuin�a lui Liu era �mpresurat�. Acesta
se trezi din somn �n bubuituri de tunuri �i b�t�i de tobe �i, �nainte de a-�i putea
da seama despre ce este vorba, se .�i g�sea �n m�inile du�manilor s�i. Dreg�torul
�n porunci ca Liu s� fie legat �i dus la locul de execu�ie, iar armata se retrase
�n tab�r�. dincolo de zidurile ora�ului.
In �nsu�i se duse la re�edin�a guvernatorului �i trimise s� fie adus� Ven-ciao.
Aceasta se sim�i la �nceput prea ru�inat� ca s� se arate, �ntruc�t se l�sase �n
voia unui str�in. P�n� la urm�, �ns�, amintindu-i-se c� f�cuse totul de nevoie, �i
d�du seama c� n-avea de ce s�-i fie ru�ine. Tat�l �i fiica se �mbr�i�ar� pl�ng�nd,
�i �mpreun� cu ei pl�nse mult �i S�en Dzang.

� �n sf�r�it, o s� fi�i lini�ti�i, le zise In. Vinovvatul a fost legat �i n-a mai
r�mas dec�t sa hot�r�sc cum va fi pedepsit.

Cel�lalt t�lhar, Li, care r�m�sese la luntre, a fost prins �i el. L-au t�iat �n
buc�i, iar capul i-a fost �nfipt �ntr-un par, �n v�zul tuturor. Liu �ns� a fost dus
chiar la locul unde-l ucisese pe Cen �i, �n fa�a lui In, Ven-ciao �i S�en Dzang, a
fost jupuit de viu, iar. inima �i ficatul i-au fost sacrificate pentru sufletul lui
Cen Uo, �ntov�r�indu-se totul cu arderea solemn� a unei dedica�ii rituale [not� �n
text: La moartea unui chinez de vaz� se obi�nuia s� se ard� h�rtii pictate �
dedica�ii � reprezent�nd fiin�ele �i lucrurile la care �inuse mortul �n via��, �n
credin�a c� �n acest fel le va reg�si �i pe lumea cealalt�.].

0 iac��, care �nota prin r�u, �i aduse regelui-dragon dedica�ia, �n forma ei

spiritual�. Dragonul trimise numaidec�t un ofi�er-broasc� �estoas� la Cen s�-i
vesteasc� urm�toarele:

� Cele mai c�lduroase felicit�ri! So�ia, copilul �i socrul t�u se afl� pe mal �i
fac sacrificii rituale pentru tine. A�a c� o s�-�i redau sufletul �i o s� te las s�
te duci la ei.

Porunci apoi unei iac�e s� �nso�easc� trupul lui Cer. p�n� la fa�a apei, iar acolo
s�-i redea sufletul. Dup� ce sacrificiul ritual lu� sf�r�it, Ven-ciao �ncerc� de
mai multe ori s� se arunce �n r�u �i numai cu greu putu fi oprit� de fiul s�u. �n
timp ce fiul se lupta s�-�i �in� pe loc mama, deodat� ap�ru plutind pe ap� un le�
care, �n cele din urm�, se opri po ��rm. Plec�ndu-se peste mal ca s�-l priveasc�
mai bine, Ven-ciao recunoscu trupul so�ului ei �i izbucni iar�i �n �ipete de jale.
To�i cei de fa�� se repezir� s�-l priveasc� �i, deodat�, v�zur� cu to�ii cum
bra�ele �i picioarele le�ului se desrie�lau �i se �ntindeau. �ntregul trup �ncepu
apoi s� se mi�te tot mai mult �i, p�n� la urm�, Cen se ca��r� pe mal �i se a�ez�
jos, spre marea uimire a tuturor celor de fa��. Cen clipi, deschise ochii mari �i-i
v�zu, aduna�i �n jurul s�u �i pl�ng�nd, pe so�ia sa, pe socrul s�u �i un t�n�r
preot.

� Ce face�i aici? �i �ntreb� el.

� Dup� ce ai fost ucis, vorbi so�ia lui, am dat na�tere copilului acesta, care �i-a
g�sit un protector �n stare�ul de la templul Muntcle-de-Aur.

�i-i povesti tot ce se �nt�mplaso. Apoi, �l �ntreb�:

� Dar tu cum ti-ai rec�p�tat sufletul?

� Datorez totul acelui crap auriu pe care l-am cump�rat �i apoi i-am redat
libertatea, r�spunse el. Pentru c� s-a nimerit s� fie chiar regele-dragon. Mai
t�rziu, c�nd t�lharul m-a aruncat �n apele r�ului, numai datorit� crapului nu mi s-
a �nt�mplat nici un r�u, iar adineauri tot el mi-a redat sufletul.

C�nd slujba�ii locali auzir� cele ini�mplate, venir� cu to�ii s�-l felicite pe Cen.
Dreg�torul In porunci atunci s� se �ntind� un mare osp� �n cinstea �nvierii lui
Cen, iar a doua zi porni �mpreun� cu to�i osta�ii �napoi spre cas�. Ajun�i la
Hanul-celor-Zece-Mii-de-Flori. In porunci trupelor s� fac� un popas, pentru ca Cen
s�-�i poat� vedea mama, iar fiul s�u, bunica. B�tr�na tocmai visase cu o noapte
�nainte c� o sc�ndur� de lemn �nflorise �i c� �n dosul casei �ipau co�ofenele.

�S-ar putea ca asta s� �nsemne c� nepotul meu este �n drum spre mine", �i t�lm�ci
ea visul.

�i iat� c� �ntr-adev�r sosir� Cen �i S�en Dzang. Dup� ce mama �i fiul se

�mbr�i�ar�, pl�tir� g�zduirea �i pornir� cu to�ii spre capital�.

Cu prilejul audien�ei urm�toare de la curtea imperial�, dreg�torul �n ie�i �n fa�a

�mp�ratului �i-i f�cu o dare de seam� despre tot ce se petrecuse, propun�ndu-i ca
lui Cen s� i se �ncredin�eze o slujb� de seam�, potrivit� cu marile sale merite.

Cen fu numit, a�adar, vice-cancelar al Marelui-Secretariat-al-�mp�ratului, cu

misiunea de a ajuta guvernul �n elaborarea m�surilor de politic� general�. C�t
despre S�en Dzang, acesta se consacr� mai departe medita�iei �i posturilor
religioase, �n templul din Hungfu.

...Iar de nu �ti�i ce s-a mai petrecut �n urm�, asculta�i cele ce vor fi povestite
�n capitolul urm�tor.

Capitolul X

Pe malul r�ului Tzing tr�iau doi oameni respectabili, pescarul Djang Siao �i
t�ietorul de lemne Li Ting. Nici unul dintre ei nu trecuse vreun examen oficial:
erau, ceea ce se nume�te, ni�te ��rani cu carte. �ntr-o zi, dup� ce fuseser� �n
capital�, Li cu �nc�rc�tura lui de lemne de foc, iar Djang cu co�ul cu pe�te,
intrar� �ntr-o c�rcium� �i b�ur� pu�in. Apoi, cam ame�i�i, pornir� spre cas�
merg�nd agale, cu urcioarele �n m�n�, pe malul r�ului Tzing. Tot merg�nd a�a,
�ng�n�nd c�ntece �i morm�ind versuri, ajunser� la locul de unde drumurile lor se
desp�r�eau. Se oprir� �i �ncepur� a se ploconi ceremonios unul �n fa�a altuia.

� S� fii cu grij�, frate Li, spuse Djang. C�ci, dac�-�i iese cumva �n cale un
tigru, cum spune zic�toarea: �Voi avea un prieten de drum mai pu�in".

� Asta nu-i vorb� s-o spui unui prieten, �i r�spunse Li. Vorba asta aduce
nenorocire. Oricum, s� fii �i tu cu luare-aminte, ca nu cumva s� te r�storni cu
luntrea �i s� te �neci.

� Asta o spui tu, zise Djang. Afl� �ns� c�, dac� ar fi s� mi se �nt�mple ceva, a�
�ti dinainte. Pe drumul por�ii de apus st� un ghicitor. �i duc �n fiecare zi c�te
un crap �i-mi ghice�te �n be�i�oare [not� �n text: E vorba de be�i�oarele pe care
chinezii. le folosesc la mas� �n loe de furculi��.]. Din o sut� ele ghiciri, n-a
gre�it nici m�car o singur� dat�. Azi, de pild�, mi-a spus s-a�ez n�voadele �n
partea de r�s�rit a cotului celui mare al r�ului Tzing �i s� arunc undi�a pe malul
dinspre apus. �tiu deci c� o s� prind mult pe�te, pe care am s�-l v�nd la ora�, iar
din banii c�tiga�i voi pl�ti alt r�nd de b�utur� �i-o s� ne putem sf�r�i vorba de
acum.

0 zical� spune �ns� c�: �Vorba spus� �n drum, iarba de pe margini o aude". O iac��
care tocmai �nota pe aproape trase cu urechea la cele spuse de cei doi �i d�du de
�ndat� �tire regelui-dragon.

� Dac� nu gre�e�te nici m�car o dat� dintr-o sut� de ori, �i spuse iac�a, g�nde�te-
te �i socote�te singur c� nu va trece mult �i fiin�ele apelor se vor stinge.
�nfuriat, regele-dragon. vru s� pun� m�na pe sabie �i s� se duc� chiar atunci s�
ucid� pe ghicitor; dar copiii �i nepo�ii lui �i to�i mini�trii-ps�ti �i generalii-
pe�ti �l oprir�, spun�ndu-i:

� M�ria-ta ar face mai bine s� afle �nt�i dac� este adev�rat. Dac� te repezi acum
afar� �n halul �sta, norii te vor urma, iar ploile te vor �nso�i. Atunci oamenii
din Ceangan vor suferi pagube mari, de care se vor pl�nge �n rug�ciunile lor, �i
cerul va auzi pl�ngeri�e lor. De ce s� nu folose�ti mai bine puterile magice pe
care le ai? Preschimb�-te �ntr-un c�rturar �i cerceteaz� cele auzite la fa�a
locului. Dac� �ntr-adev�r a�a stau lucrurile, nimice�te-l pe tic�los. Dar dac�
povestea nu-i adev�rat�, atunci ar fi p�cat s� ucizi un om nevinovat.

Dragonul se preschimb� dar �n c�rturar, a�a cum �l sf�tuir� sfetnicii s�i, �i

lu�nd-o pe drumul por�ii de apus v�zu o mul�ime zgomotoas� �mbulzindu-se �n jurul
unui om care le vorbea despre conjunc�iile dintre planete �i stele. Regele-dragon
�i f�cu loc prin mul�ime �i, dup� ce schimb� bine�e cu ghicitorul, �i spuse c� ar
dori �ndeosebi s� �tie ce fel de vreme va urma. Ghicitorul �i �nm�n� atunci o
bucat� de h�rtie pe care sta scris:

Se las� neguri peste p�duri, Norii acoper� mun�ii buluc. De vroi s� plou� miine-
mprejur, Ploi vor c�dea c�te vrei, din bel�ug.

� Dar la ce or� va ploua �i c�t de mult� ploaie va c�dea? �ntreb� regele-dragon.

� La ora dragonului [not� �n text: Ziua de 24 de ore era �mp�r�it� �n vechea Chin�
�n 12 �ore", dur�nd dup� anotimp �ntre o or� �i jum�tate �i dou� ore �i jum�tate.
Prima or� � ora �obolanului � �ncepea la ora 11 seara �i sf�r�ea cam pe la 1
noaptea Orele nu erau numerotate, ci erau cunoscute sub denumiri de felul celor
ar�tate �n text. Cele 5 �ore" de noapte se numeau �str�ji" �i erau anun�ate prin
lovituri de tob�!] se vor aduna nori, r�spunse ghicitorul. La ora �arpelui vor
�ncepe s� bubuie tunetele, iar la ora pr�nzului se va porni ploaia �i va continua
s� plou� p�n� la ora oii. �n totul, va c�dea ploaie de 3048 �un-i.

Neput�ndu-se st�p�ni, regele-dragon �ncepu s� r�d�; pe urm� �ns� tot el vorbi:

� Totu�i, asta nu-i ceva ele r�s. Dac� m�ine va ploua �ntocmai, �n cantitatea �i
condi�iile ar�tate, te voi r�spl�ti cu cincizeci de greut�i de aur [not� �n text:
Un fel de lingouri de aur, av�nd o greutate oficial stabilit�.]. Dar daca nu va
ploua, sau nu se va �mplini vreunul din am�nuntele pe care le-ai prezis, am s� vin
s�-�i smulg firma �i s� te gonesc din ora�, ca .s� nu mai �n�eli pe ne�tiutori.

� Sunt gata s� accept orice condi�ii dore�ti, �i spuse politicos ghicitorul.

� Deocamdat�, �i spun bun-r�mas. Am s� vin din nou m�ine dup� �ncetarea ploii.

Dragonul se �ntoarse foarte nelini�tit la supu�ii s�i. Ace�tia �ns�. c�nd auzir�
despre ce era vorba, �ncepur� a r�de �i a-i spune:

� M�ria-ta, e�ti st�p�nul suprem al celor opt r�uri. To�i dragonii ploilor se afl�
sub poruncile tale. De tine at�rn� deci dac� o s� plou� sau nu. �i atunci, de ce s�
te fr�m�n�i pentru o neghiobie ca asta? Ghicitorul nu va putea s� c�tige r�m�agul.

Deodat� se auzi o voce din cer care-l chema pe regole-dragon s� primeasc� o porunc�
de sus. To�i privir� �n sus �i v�zur� un trimis al cerului, �mbr�cat numai �n aur.
Regele aprinse repede t�m�ie �i-�i potrivi ve�mintele. Dup� ce primi r�va�ul �i-l
citi, v�zu c� era vorba de-o porunc� a �mp�ratului Jad, care-i cerea ca a doua zi
s� mearg� cu toate tunetele �i tr�snetele la Ceangan �i s� reverse peste ora� un
adev�rat potop de ploaie. R�va�ul continua cu instruc�iuni am�nun�ite, care se
potriveau �ntru totul cu cele prevestite de ghicitor.

Regele-dragon se ar�t� peste m�sur� de uimit �i dezn�d�jduit.

� N-am crezut niciodat�, spuse el abia �in�n-du-�i r�suflarea, c� �n lumea

muritorilor poate s� existe un astfel de vr�jitor, care s� st�p�neasc� principiile
cerului �i ale p�m�ntului. Nici vorb� s� mai c�tig r�m�agul cu el.

� Lini�te�te-te, m�rite rege, �i spuse un general-pe�te. Cred c� vei putea totu�i

c�tiga u�or r�m�agul. Am un plan cu care �l vei aduce la t�cere. N-ai dec�t s�
schimbi pu�in timpul �i cantitatea de ploaie. Vei putea astfel s� sus�ii c�
prezicerea ghicitorului n-a fost bun�, s�-i smulgi firma, iar pe el s�-l arunci �n
drum. Treaba-i c�t se poate de simpl�.

A doua zi, �i chem� pe st�p�nii v�ntului �i ai tunetului, pe slujitorii ploii �i pe

muma tr�snetelor �i porni cu ei spre Ceangan. Aici a�tept� p�n� Ia ora �arpelui ca
s� dea drumul norilor: la pr�nz tun� �i la ora oii slobozi ploaia. La ora maimu�ei,
ploaia st�tu, iar cantitatea c�zut� a fost de numai 304 �un-i. Schimbase timpul cu
c�te o or� �i mic�orase cantitatea de ploaie. C�nd totul se sf�r�i, se preschimb�
iar�i �ntr-un c�rturar �i se duse la locuin�a ghicitorului. Aici, f�r� s�-i mai dea
acestuia r�gaz s� sufle o vorb�, �i f�cu firma ��nd�ri �i �mpr�tie pensulele de
scris, c�limara �i tot ce mai avea �n cas�.

�n tot acest timp, ghicitorul r�m�sese nep�s�tor pe scaunul s�u. Atunci, regele-
dragon* flutur�nd amenin��tor o �ipc� pe care o smulsese de Ia u��, �ncepu s�
strige la el:

� Vraci mincinos! Punga�ule! Destul i-ai �n�elat pe oameni! Prevestirile tale sunt
minciuni �i tot ce spui simple p�l�vr�geli smintite. Ai gre�it �i ora ploii, �i
toate celelalte am�nunte pe care le-ai spus at�t de necugetat. �i acum, stai �i te
ui�i de parc� toat� lumea ar fi a ta! S� ie�i afar� �n clipa asta, c� de nu, vei
pl�ti cu via�a!

Ghicitorul nu ar�t� nici cel mai mic semn de nelini�te. Dimpotriv�, �i d�du capul
pe spate �i �ncepu s� r�d� spun�nd:

� Nu mi-e fric�. Nu eu, ci tu ai s�v�r�it un p�cat de moarte. Po�i p�c�li pe al�ii,

dar pe mine nu. �tiu prea bine c� nu e�ti un c�rturar adev�rat, ci dragonul r�ului
Tzing, preschimbat �ntr-un c�rturar. Ai c�lcat poruncile �mp�ratului Jad, schimb�nd
timpul �i cantitatea ploii, hot�r�t� de cer. �i mai �tiu c� exist� un butuc anume
pentru executarea dragonilor �i mult mi-e team� c� acolo se va sf�r�i �i cu tine.
�i mai ai nas s� vii aici, s� m� iei �n r�s �i s� m� insul�i!

La auzul acestora, solzii dragonului se zb�rlir� de fric�, �ipca �i sc�p� din m�n�
�i se arunc� �n genunchi la picioarele ghicitorului, implor�ndu-l:

� Rogu-te, crede-m�, totul n-a fost dcc�t o glum�. Nu mi-am putut �nchipui c�
�n�el�toria mea nevinovat� ar putea fi luat� drept o ocar� adus� puterilor cere�ti.
Te implor s� faci tot ce-�i st� �n putin�� ca s� m� scapi. Dac� vei l�sa s� fiu
ucis, spiritul meu n-o s�-�i dea pace.

� Eu nu te pot ajuta cu nimic. Pot �ns� s�-�i dau un sfat cum s� faci ca s� scapi.
Vei fi executat m�ine la pr�nz de dreg�torul Vei Djeng. De vrei s� scapi cu via��,
trebuie s� mergi de �ndat� la m�ria-sa �mp�ratul din dinastia Tang, �n serviciul
c�ruia se afl� dreg�torul. Dac� �mp�ratul �l roag� s� te ierte, e�ti salvat.

Dragonul plec� jelindu-se.

�n noaptea aceea, la ora �obolanului, �mp�ratul vis� c� ie�ise din palat �i c� se

plimba �n lumina lunii pe sub pomii �nflori�i �i c�, deodat�, cineva �ngenunche �n
fa�a lui, zic�ndu-i:

� Scap�-m�, �n�l�imea-ta, scap�-m�!

� Te voi ajuta, fire�te, dar cirie e�ti tu? �l �ntreb� �mp�ratul.

� Nu.sunt dec�t un biet dragon p�c�tos. �n�l�imea-ta este adev�ratul dragon. M-am
ab�tut de la poruncile cerului �i pentru asta urmeaz� s� fiu executat de dreg�torul
Vei Djeng. Am venit s�-�i cer ajutorul.

� Dac� Vei Djeng este cel care trebuie s� te execute, zise �mp�ratul, voi putea
face �n a�a fel ca totul s� se sf�r�easc� cu bine. N-ai de ce s� te mai fr�m�n�i.
Dragonul �i mul�umi mult �i plec�. A doua zi diminea�a, la curte, c�ut�nd cu
privirea pe Vei Djeng printre dreg�torii s�i, �mp�ratul observ� c� acesta nu se
afla la locul lui obi�nuit.

� Trimite porunc� s� vin� �ndat� aici �i �ine-l l�ng� tine toat� ziua, spuse unul
dintre dreg�tori c�tre �mp�rat, dup� ce acesta le povesti visul. Este singurul
mijloc ca s�-�i po�i �ine f�g�duiala �i s� scapi de la moarte pe dragon.

Or, �n timpul nop�ii, Vei Djeng aprinsese t�m�ie scump� �i cerceta constela�iile,
c�nd deodat� auzi un �ip�t de cocor venind din cer. O clip� mai t�rziu, cobor� un
trimis ceresc care �i aduse porunc� din partea �mp�ratului Jad s� execute �n vis, a
doua zi la pr�nz, pe regele-dragon al r�ului Tzing. A�a c� Vei Djeng se purific�,
�i �ncerc� sabia min�ii �i impulsul nest�p�nit al sufletului �i se �inu departe de
curte. Dar c�nd primi de la �mp�rat porunc� s� se �nf�i�eze �n fa�a lui, nu avu
curaj s�-�i am�ne venirea. Se �mbr�c� repede �i ajunse la curte o dat� cu trimisul.
κi ceru iertare pentru c� lipsise, dar �mp�ratul �i spuse:

� N-am de ce te mustra.

Apoi, dup� ce au stat de vorb� un timp despre treburile statului; �mp�ratul trimise
s� i se aduc� un joc de dame �i-l pofti pe Vei Djeng s� joace o partid�. Cu pu�in
�nainte de ora pr�nzului, c�nd jocul �nc� nu se ispr�vise, Vei Djeng �ncepu s�
sfor�ie, capul i se aplec� �i adormi de-& binelea. �mp�ratul, z�mbi.

�Nu-i de mirare, �i zise el, c�-i at�t de obosit dac� te g�nde�ti c� toate
treburile �mp�r�iei apas� pe umerii lui."

A�a c� nu �ncerc� s�-l trezeasc�. Dar c�nd Vei Djeng se trezi singur, se �ngrozi la
g�ndul c-a a�ipit �n fa�a �mp�ratului. Se arunc� la picioarele lui, spun�ndu-i:

� Merit de o mie de ori moartea. M-am sim�it dintr-o dat� foarte ostenit. Nu �tiu
ce s-a petrecut cu mine. Rog pe �n�l�imea-ta s� m� ierte pentru aceast� lips� de
respect.

� Ridic�-te. N-ai s�v�r�it nici o necuviin��, �i spuse �mp�ratul.

Apoi, d�nd deoparte restul pieselor de pe tabla de joc, �mp�ratul �i propuse s� mai
joace �nc� o partid�. Nu sf�r�iscr� �nc� de a�ezat piesele de joc, c�nd d�dur�
buzna �n�untru doi c�pitani, purt�nd un cap de dragon plin de s�nge. �l tr�ntir�
jos la picioarele �mp�ratului, spun�ndu-i:

� Am auzit, �n�l�imea-ta, de m�ri care scad �i de r�uri care seac�, dar-de a�a ceva
n-am auzit niciodat� yqrbindu-se.

� Unde l-a�i g�sit? �ntrebar�, �n acela�i timp, . �mp�ratul �i Vei Djeng.

� La miaz�zi de Galeria-cu-o-mie-de-trepte, la cap�tul Drumului-de-r�scruce,
r�spunser� ei. A c�zut din nori �i am socotit de cuviin�� s� te vestim de �ndat�.

� Ce poate s� �nsemne asta? �ntreb� �mp�ratul, �ntorc�ndu=se foarte tulburat c�tre

Vei Djeng.

� Este capul dragonului pe care l-am ucis adineauri �n vis, c�nd am dormit, �i
r�spunse Vei Djeng.

� Dar c�t timp ai adormit, zise �mp�ratul, n-ai mi�cat nici m�inile nici picioarele
�i nici n-ai avut sabia la tine. Cum ai putut s� tai capul dragonului?

�i �mp�ratul se �ntrista ad�nc. �i f�g�duise dragonului s�-l salveze �i nu putuse

s� se �in� de cuv�nt. �n cele din urm� se lini�ti �i porunci� s� fie at�rnat capul
dragonului �n pia��, ca toat� lumea din Ceangan s�-l vad�. Dar seara, st�nd �n
palatul s�u, se g�ndi tot timpul cum fusese rugat de dragon s�-l ajute �i se sim�i
dintr-o dat� foarte nefericit la g�ndul c� nu izbutise ��-l scape de o asemenea
soart� trist�. Se fr�m�nt� at�t de mult, c� p�n� la urm� �ncepu s� se simt� r�u.

La a doua straj�, se auzi cineva pl�ng�nd dincolo de por�ile palatului. Pe �mp�rat

�l cuprinse o nelini�te cu totul neobi��nuit� �i, o clip� mai t�rziu, �n fa�� �i
ap�ru o ar�tare cu �nf�i�area regelui-dragon, purt�ndu-�i �n min� propriul s�u cap
�ns�ngerat.

� D�-mi �napoi via�a! striga capul. Mi-ai f�g�duit ieri c-o s� m� salvezi �i,
totu�i, �n clipa c�nd trebuia s� fiu executat, l-ai trimis pe ministrul t�u s�-mi
taie capul. Vino cu mine! M� duc s� te �nvinuiesc, s� te �nvinuiesc �n fa�a lui
Yama, regele-mor�ii.

�i, zic�nd aceasta, �l apuc� str�ns pe �mp�rat; acesta �ncerc� zadarnic s� scape
din prinsoarea lui, chinuindu-se sa; strige dup� ajutor, dar strig�tul i se opri �n
g�t. Zbuciumul luptei cu dragonul era at�t de istovitor, �nc�t tot trupul �i era
�iroaie de n�du�eal�.

C�nd, �n sf�r�it, �i veni �n fire, ar�tarea pierise.

� Un spirit! Un spirit! strig� �mp�ratul, �i nici el �i nici �mp�r�tesele �i

ibovnicele sale care tremurau toate de spaim� nu mai putur� �nchide ochii p�n� la
ziu�.

�n zorii zilei, mini�trii �l a�teptar� �n zadar pe �mp�rat s� vin� la sfatul

cur�ii. Soarele se �n�l�ase bine, c�nd �n sf�r�it sosi un trimis care le vesti c�
�mp�ratul nu se simte bine �i c� sfatul cur�ii nu mai are loc. Se auzi apoi c�
fusese chemat medicul cur�ii, iar c�nd acesta ie�i din palat, curtenii care �l
a�teptau �l �ntrebar� �ngrijora�i ce boal� are �mp�ratul.

� Pulsul �n�l�imii sale bate neregulat, le spuse medicul. Aci se opre�te, aci bate
prea repede. Aiureaz� �i i se pare tot timpul c� vede un spirit. La fiecare zece
b�t�i, pulsul i se �ntrerupe. �n cele cinci organe, suflurile nu mai circul� [not�
�n text: Medicina chinez� veche excela prin diagnosticarea bolilor dup� starea
emotiv� �i num�rul de pulsa�ii ale inimii. Se considera c� s�n�tatea era asigurat�
de o bun� circula�ie celor cinci �sufluri" din corp: cald, rece, uscat, umed �i
aprins.]. Mi-e team� c� �n �apte zile boala �l va da gata.

Spusele medicului pricinuir� uimire �n r�ndurile demnitarilor. �i cum st�teau ei

nedumeri�i �i speria�i, deodat� sosi un r�va� de la �mp�rat, care chema la
c�p�t�iul s�u pe Su Mao-kung [not� �n text: Cel mai vechi ministru � un fel de
prim-ministru.] �i pe ceilal�i mini�tri.
Vorbindu-le cu voce hot�r�t�, �mp�ratul le spuse:

� �n�elep�i sfetnici, de la v�rsta de nou�sprezece ani am purtat b�t�lii pe toate

cele patru hotare ale �mp�r�iei, �i ani �n �ir am luat parte la r�zboaie cumplite,
dar niciodat� �n tot acest timp n-am fost chinuit de spiritele celor mor�i. Acum
�ns� au �nceput s� mi se arate spirite. .

� �n toate r�zboaiele pe care le-ai purtat, vorbi ministrul Vei-ci, au fost curmate
nenum�rate vie�i. De ce abia acum, dup� at�ta vreme, s� �ncepi a te teme de
spirite?

� Nu �tiu dac� o s� m� crede�i, le spuse �mp�ratul, dar de cum se �nnopteaz�, �n

fa�a camerei mele tronc�nesc c�r�mizi �i olane �i se aud �ipete �nfior�toare de
strigoi �i spiridu�i. Dac� ar fi ziu�, m-a� putea obi�nui cu toate astea, dar
noaptea pe-ntuneric sunt cu neputin�� de �ndurat.

� In�l�imea-ta nu trebuie s� se nelini�teasc�, spuse ministrul Cin �u-pao. Eu �i cu

colegul meu Hu Dzing-de vom face la noapte de paz� �n fa�a por�ilor palatului �i
vom descoperi spiritul care te urm�re�te.

�mp�ratul primi propunerea �i cei doi mini�tri, �mbr�ca�i din cap p�n�-n picioare
�n armuri �i cu securile �n m�ini, �i luar� �n primire postul de paz� �n fa�a
por�ilor palatului. Dar p�n� la rev�rsatul zorilor nu s-a v�zut nici o ar�tare.
�mp�ratul petrecu o noapte odihnitoare �i a doua zi diminea�a trimise celor doi
pazniri-mini�tri recompense generoase. M�surile acestea de prevedere continuar� mai
multe nop�i de-a r�ndul, cu acelea�i urm�ri bune. Totu�i, �mp�ratul nu mai putea
m�nca aproape de loc, iar starea lui era tot mai �ngrijor�toare. Dup� c�teva zile,
trimise dup� cei doi mini�tri �i le spuse c� nu mai poate �ndura g�ndul de a-i �ti
f�c�nd de paz� noapte de noapte.

� Am s� trimit dup� un pictor iscusit �i am s�-l pun s� v� fac� portretele �i s� le

bat� �n cuie de o parte �i de alta a por�ilor palatului. Ce spune�i, au m-am g�ndit
bine?

A�adar; mini�trii se �mbr�car� �n armur� �i pictorul le zugr�vi portretele. Acestea

fur� at�rnate la poart�, dar toata noaptea nu se petrecu nimic.

C�teva nop�i mai t�rziu ins�, la o poart� dosnic� a palatului se auzi deodat� o
larm� cumplit�, iar olanele se izbeau �i zburau prin aer. A doua zi de diminea��
sosir� ve�ti c� �mp�ratul s-a sim�it peste noapte mai tulburat ca niciodat�.

� La poarta cea mare se pare c� nu s-a �nt�mplat nimic spuse Sii Mao-kung. Cred c�
cel mai bun lucru ar fi s�-l punem pe Vei Djeng s� p�zeasc� poarta din spate.

A�a c�, la c�derea nop�ii. Vei Djeng �i puse armura, �i lu� sabia cu care �n vis
t�iase capul dragonului �i trecu de paz�. la poarta din spate. �n timpul nop�ii nu
se petrecu nimic, dar a doua zi diminea�a starea �mp�ratului era mult mai rea.
Peste zi, �mp�r�teasa, pierz�ndu-�i n�dejdea de a-l mai vedea �ns�n�to�it pe
�mp�rat, adun� mini�trii �i se sf�tui cu ei asupra am�nuntelor �nmorm�nt�rii.
�mp�ratul �nsu�i d�du ultimele �ndrum�ri cu privire la problemele politice de seam�
�i desemn� ca urma� al s�u pe prin�ul Ciu. Fuse apoi sp�lat, �mbr�cat cu ve�minte
noi �i l�sat s�-�i a�tepte sf�r�itul.

�n clipa aceasta, Vei Djeng se apropie de patul �mp�ratului, trase pu�in de

a�ternut �i-i �opti:

� Rog pe �n�l�imea-ta s� nu fie nelini�tit. Am un plan datorit� c�ruia vei tr�i

�nc� mul�i ani de-aci �ncolo.
� Mi-a p�truns boala ad�nc �n m�duva oaselor, zise �mp�ratul. Sunt gata s�-mi dau
sufletul. Cum de po�i n�d�jdui s� m� mai salvezi?

� Am o scrisoare, �i �opti Vei Djeng, pe. care am s� �i-o dau s-o iei cu m�ria-ta
�n regatul-mor�ii. Este pentru Tsui Tziao, unul dintre judec�torii mor�ilor.

� N-am auzit niciodat� de el, zise �mp�ratul.

� A fost ministru sub primul �mp�rat al dinastiei noastre, spuse Vei Djeng, iar mai
t�rziu a fost �n�l�at loc�iitor al dreg�torului din fruntea departamentului
riturilor. Se bucura de o mare pre�uire, iar c�nd a murit, i s-au �ncredin�at
arhivele Scaunelor-de-Judecat�-ale Mor�ilor. �mi apare deseori �n vis �i dac� o s�-
i duci scrisoarea aceasta sunt sigur c� m� va �ndatora, trimi��ndu-te �napoi la
via��.

�mp�ratul lu� scrisoarea �i o v�r� �n m�neca hainei. Apoi, ochii se �ntunecar� �i-
�i d�du sufletul. V�duvele �i ibovnicele �mp�ratului, precum �i mo�tenitorul,
dimpreun� cu to�i mini�trii, �l jelir� cu o cucernicie pilduitoare, iar trupul �i
fu depus, dup� obicei, �n Sala-Tigrului-Alb.

...�i, de nu �ti�i cum s-a �ntors �mp�ratul la via��, asculta�i cele ce se

povestesc �n capitolul care urmeaz�.

Capitolul XI

Totul i se p�ru �mp�ratului cufundat �n �ntuneric �i nedeslu�it; dar crezu s� se

afla �n fa�a Turnului-celor-Cinci-Fenic�i. Pu�in mai departe, z�ri un gr�jdar care
�i �inea calul �i-i f�cea semn cu m�na s� �ncalece ca s� mearg� la v�n�tcare.
Bucuros, �mp�ratul se �ndrept� c�tre el, dar dup� ce f�cu c�iva pa�i, b�g� de seam�
deodat� c� �i calul �i gr�jdarul pieriser�. Sim�indu-se �nstr�inat, pe meleaguri
s�lbatice, c�uta �nfrigurat o c�rare sau o potecu��, c�nd iat� c� auzi o voce
strig�ndu-i:

� Pe-aici, sl�vite �mp�rat din dinastia Tang, pe-aici!

Lu�nd-o spre locul de unde auzise vocea, �mp�ratul d�du peste un b�rbat �n genunchi
care se c�ina:

� Iart�-m�, sl�vite �mp�rate, c� n-am venit dec�t p�n� aici �n �nt�mpinarea m�riei-
tale.

� Cine e�ti tu, �ntreb� �mp�ratul, �i de ce ai ie�it �n �nt�mpinarea mea?

� Acum vreo dou� s�pt�m�ni, m-am �nt�lnit �n P�latele-Mor�ii cu dragonul r�ului

Tzing, care s-a pl�hs c� dup� ce i-ai f�g�duit s�-l salvezi, m�ria-ta ai poruncit
s� i se taie capul. Mi-a mai spus c� mai-marele peste judec�torii celor mor�i a
trimis demoni s� te �nha�e �i s� te trag� la judecat�. De aceea m� a�teptam s� te
v�d pe aici. Numele meu este Tsui Tziao �i am fost c�ndva loc�iitorul dreg�torului
aflat �n fruntea departamentului riturilor. Acum �ndeplinesc func�ia de jude-ajutor
la Scaunele-de-Judecat�-ale-Mor�ilor.

� �ntr-adev�r, sunt fericit s� te-nt�lnesc, spuse �mp�ratul, f�c�ndu-i semn lui

Tsui s� se ridice. Am pentru tine o scrisoare din partea ministrului meu Vei Djeng.
�i scoase scrisoarea din m�nec�.
�i iat� ce-i fu dat lui Tsui Tziao s� citeasc�:

�Vei Djeng, discipolul t�u, nevrednic de dragostea ta, �i �nclin� capul �i salut�
pe venerabilul s�u prieten nedesp�r�it Tsui. G�ndindu-m� la �nt�lnirile noastre de
alt�dat�, parc� te am �n fa�� �i-�i aud glasul. �n anumite zile �i anotimpuri, aduc
ofrande sufletului t�u, dar nu �tiu dac� le prime�ti. Ai fost �ntr-adev�r foarte
binevoitor cu mine d�ndu-mi de veste �n vis despre �n�l�area ta �n dreg�torie; �ns�
Lumea Luminii �i Lumea �ntunericului se afl� departe una de alta �i nu ne putem
�nt�lni fa�a �n fa��. Dar c�nd, pe nea�teptate, m�ria-sa. �mp�ratul a plecat dintre
cei vii, am fost , sigur c� te va �nt�lni la Scaunele-de-Judecat�-ale-Mor�ilor. Te
rog, a�adar ca, �n amintirea prieteniei noastre de pe vremea c�nd erai �n via��, s�
pui un cuv�nt bun pentru m�ria-sa, de ar fi cumva vorba s� i se �ng�duie s� se
�ntoarc� la via��. Fiind silit s� �nchei aici, �i mul�umesc �nc� o dat�".

� Da, spuse Tsui, am auzit c� Vei Djeng ar fi ucis �n vis dragonul. Stra�nic�
isprav�! Mai �tiu c� s-a purtat bine �i a avut grij� de urma�ii mei. M�ria-ta poate
fi �ncredin�at c�, primind aceast� scrisoare, voi face �n a�a fel �nc�t m�ria-ta s�
te �ntorci �n Lumea Luminii �i �n palatele pe care le ai!

�n acea clip� se ivir� doi servitori, cu o uria�� umbrel� de ceremonie, �mpodobit�

cu ciucuri lungi, care se adresar� �mp�ratului:

� Regele-mor�ii te pofte�te!

�mp�ratul se l�s� �n seama lor �i, dup� pu�in timp, ajunse �n fa�a unei por�i,
deasupra c�reia se afla scris� cu litere de aur inscrip�ia: �Scaunul-de-Judecat�-
al-Regatelor-�ntunericului."

Intr�nd, v�zu c� �ntr-o parte �i �n alta �l a�teptau Li �uan, predecesorul s�u, Li

Tzien-djeng, fratele s�u mai mare, �i Li Iuan-dzi, mezinul care se pr�p�dise. Cu
to�ii �l �nt�mpinar� strig�nd: �Iat�-l pe �i-min!" Apoi, fra�ii s�i se ag�ar� de
el, implor�ndu-l s�-i scape. D�du s� treac� �nainte, dar ei �i t�iar� calea. �n
cele din urm�, Tsui Tziao porunci unui demon cu fa�a v�n�t� �i col�ii r�suci�i s�-i
goneasc�, �i astfel �mp�ratul izbuti s�-�i urmeze drumul. �n scurt timp ajunser� �n
fa�a unei tribune �nalte pardosite cu faian�� verde. Se auzi un clinchet de
zurg�l�i de jad, v�ntul aduse o mireasm� necunoscut� �i iat� c� se ivi un p�lc de
f�clieri, urma�i de cei zece Judee�tori-ai-Mor�ilor care, plec�ndu-se ad�nc, venir�
�n fa�a �mp�ratului. Acesta nu cutez� s� r�spund� omagiului lor �i se opri �ov�ind.

� Noi suntem regii mor�ilor din Lumea �ntunericului, iar tu e�ti un rege al
oamenilor din Lumea Luminii. Avem fiecare rostul nostru �i nu-i nevoie s� ne
pierdem prea mult timp cu ploconelile.

� Eu m� aflu aici pentru a r�spunde de-o crim�, �ncuviin�� �mp�ratul, �i nu are

rost s� st�rui acum asupra drepturilor ce-mi revin ca suveran al celor vii.

Dup� ce se a�ezar� cu to�ii �n sala de judecat� �i dup� ce �i f�cur� semn s� ia loc

pe banca acuza�ilor, mai-marele judec�torilor �i spuse:

� Dragonul r�ului Tzing te �nvinuie�te, m�ria-ta, c� i-ai f�g�duit s�-l scapi �i

dup� aceea i-ai t�iat capul. Ce-ai de spus �n ap�rarea ta.

� Tocmai cu g�ndul de a-l salva, spuse �mp�ratul, l-am poftit pe Vei Djeng s� joace
dame cu mine. Din nefericire, Vei Djeng a adormit �i-n vis a ucis dragonul. Ceea ce
s-a �nt�mplat se datoreaz� unei trec�toare sl�biciuni nervoase a ministrului meu
�i, �n afar� de asta, dragonul este cel care s-a f�cut vinovat de o Crim�. Mi se
pare c� eu nu am nici o vin�.
� Este un fapt pe care noi, spuse judec�torul, �l cunoa�tem bine, �i anume c� �nc�
�nainte de a se fi n�scut dragonul, �n Cartea Destinului scria c� trupul �i va fi
desp�r�it de cap de un dreg�tor al oamenilor. Dar, de vreme ce a f�cut pl�ngere
�mpotriva m�riei-tale, suntem datori s� te chem�m �i s� cercet�m �nvinuirea. Acum,
�l vom �ncredin�a ro�ii re�ncarn�rii �i el va �ncepe o nou� via��. Nu ne mai r�m�ne
altceva de f�cut dec�t s� te rug�m, m�ria-ta, s� cobori de pe banca acuza�ilor �i
s� ne ier�i pentru nepl�cerea pe care �i-am pricinuit-o.

Dup� care, judec�torul porunci s� fie aduse catastifele, ca s� vad� c�t mai avea de
tr�it �mp�ratul. Tsui, care era �ns�rcinat cu p�strarea arhivelor, se duse degrab�
la locul unde erau �inute dosarele tuturor �mp�ra�ilor din lume, �l deschise pe cel
al �mp�ratului Tai Tsui\g �i v�zu c� �i era scris s� moar� �n cel de-al
treisprezecelea an al perioadei Djengkuan [not� �n text: Chinezii vechi desemnau
anii dup� perioada dinastic� respectiv�. �n afar� de aceasta, zilele �i anii purtau
diferite �semne ciclice". Aceste semne constau din dou� serii de caractere
scriptice, una de 10 �i alta de 12 semne, iar combinarea lor c�te dou� permitea
ob�inerea a 60 de termeni de c�te 2 semne, care se succedau ciclic. De exemplu, al
treilea an al perioadei dinastice Iuan, marcat cu semnele ting-mao (cele 2 semne
ciclice), este anul 1267. �n textul de mai sus, Tsui a schimbat semnele ciclice ale
anului �n care urma s� moar� �mp�ratul.]. Apuc� atunci o pensul� �i mai ad�ug� trei
linii. Se duse apoi s� �nf�i�eze n�rtiile. Mai-marele judec�torilor �i arunc�
privirea asupra lor �i v�zu c� �mp�ratul urma s� moar� �n cel de-al treizeci �i
treilea an al perioadei Djengkuan.

� De c�i ani te afli pe tron? �ntreb� judec�torul.

� De treisprezece ani, r�spunse �mp�ratul.

� �nseamn� c� mai ai de tr�it �nc� dou�zeci de ani, spuse judec�torul. Nu te mai

re�inem.

Tsuit �mpreun� cu un c�pitan peste spirite, pe nume Dju, primir� sarcina s�-l
readuc� pe �mp�rat la via��. C�nd s� ias�, �mp�ratul se �ntoarse �i rug� s� i se
spun� ce soart� �i a�teapt� pe membrii familiei sale, dac� nu cumva via�a vreunuia
dintre ei se afla �n primejdie.

� Au cu to�ii o soart� bun�, r�spunse judec�torul, �n afar� doar de sora mai mic� a
m�riei-tale. Se pare c� ea nu mai are mult de tr�it.

�mp�ratul �i mul�umi �i ad�ug�:

� Mi-ar face pl�cere s�-�i trimit un mic dar dup� ce m� voi �ntoarce pe p�m�nt. Ce-
ai zice de ni�te pepeni?

� Pepeni de la apus �i pepeni de la r�s�rit avem berechet, zise judec�torul. Ducem,

�ns�, mare lips� de pepenii din p�r�ile de la miaz�zi.

� Atunci am s� trimit negre�it c�iva din ace�tia, zise �mp�ratul.

Apoi, condus de Dju, care deschidea drumul cu steagul ce slujea de c�l�uz�

spiritelor �i escortat de Tsui, �mp�ratul porni spre Lumea Luminii.

Dup� ce trecur� peste Fluviul Mor�ii, iat�-i ajun�i �n fa�a Cet�ii-celor-

Ciop�r�i�i. De �ndat� ce intrar� �n cetate, la urechile �mp�ratului ajunse o larm�
�i un v�lm�ag de strig�te. Deosebi limpede: �A venit Li �i-min!" O clip� mai
t�rziu, �n jurul lui se �ngr�m�deau nenum�rate spirite �ntr-o stare vrednic� de
mil�, unii f�r� cap, al�ii schilodi�i sau cu trupul zdrobit de roata c�l�ului, care
strigau din r�sputeri: �D�rui�i-ne via�a!" �mp�ratul �ncerc� s� scape de ei, cer�nd
ajutorul lui Tsui.
� Acestea sunt spiritele ho�ilor �i ale t�lharilor care au fost prin�i �i
executa�i, �l l�muri Tsui. Nimeni nu-i prime�te, �i pentru ei nu exist� m�ntuire.
N-au nici bani, nici alte bunuri, �i pe bun� dreptate sunt desemna�i sub numele de
pretas, adic�, altfel spus, spirite �nfometate. Dac� le-ai zv�rli c�iva bani, ai
sc�pa repede de ei.

� Dar am venit aici cu m�na goal�, zise �mp�ratul. De unde s� iau bani.

� �n lumea celor vii, r�spunse Tsui, se afl� un om care are de primit �nsemnate
sume de argint �i de aur de la noi. Po�i s� �mprumu�i de la el, pe chez�ia mea,
bani pe care s�-i �mp�r�i acestor spirite. Atunci au s� te lase s� treci mai
departe.

� �i cine-i acel om? �ntreb� �mp�ratul.

�. Se nume�te Siang Liang, �l l�muri Tsui. Are aci �n p�strare treisprezece butoaie
de aur �i argint. �i vei �napoia banii �mprumuta�i c�nd te vei �ntoarce printre cei
vii.

�mp�ratul lu� atunci cu �mprumut galbeni �i argin�i, pe care c�pitanul �i azv�rli

spiritelor �nfometate, spun�ndu-le:

� Acum, �mp�r�i�i banii �n mod cinstit �ntre voi �i l�sa�i-l pe �mp�rat s� treac�.
C�nd va ajunge �n via��, m�ria-sa va pune s� se citeasc� o rug�ciune pentru voi �i
ve�i fi m�ntui�i cu to�ii.

Pornir� mai departe �i, �n scurt timp, ajunser� �n fa�a unei por�i; iar aci Tsui �i
spuse �mp�ratului:

� C�l�toria se apropie de sf�r�it. Te las acum �n seama c�pitanului Dju, care te va

�nso�i de-a lungul scurtei buc�i de drum ce �i-a mai r�mas. Amintesc m�riei-tale s�
nu uite de rug�ciunea promis� pentru m�ntuirea spiritelor �nfometate. Pentru c�
acel �mp�rat �mpotriva c�ruia nici o voce din lumea subp�m�ntean� nu cere r�zbunare
va domni ani mul�i �n pace.

�mp�ratul �i lu� r�mas bun de la Tsui �i ie�i pe poart�, urmat de Dju. �n dreapta
v�zu un bidiviu b�l�at, gata �n�euat. Dju �l ajut� s� urce pe cal �i �ntr-o clip�
�mp�ratul ajunse la ��rmul fluviului Vei, la miaz�zi de cetatea lui de scaun. �n
apele fluviului z�ri doi crapi de aur care ba s�reau deasupra valurilor, ba se
afundau. Fermecat de zbenguiala lor, �mp�ratul opri calul �i st�tu s�-i priveasc�
cu luare-aminte.

� N-ai nici o clip� de pierdut, �i strig� Dju ajung�ndu-l din urm�. Trebuie s� te
gr�be�ti spre ora�!

Dar �mp�ratul continu� s� priveasc� �int� spre apele fluviului. Atunci Dju, cu un
strig�t puternic, �mpinse brusc �i calul �i c�l�re�ul �n fluviu.

Intre timp, �n Sala-Tigrului-Alb, familia �i mini�trii �mp�ratului, precum �i toate

doamnele de la curte, aduna�i �n jurul sicriului, �ndeplineau cu m�hnire ultimele
ritualuri ale doliului imperial. Deodat� din sicriu se auzi un strig�t �n�bu�it:

� M� �nec, m� �nec!

Cei de fa�� r�maser� at�t de ului�i, �nc�t nici unul nu �ndr�zni s� se uite �n
sicriu ca s� vad� ce se �nt�mplase. Dar p�n� la urm�, preacinstitul Sii, viteazul
Cin �i ne�nfricatul Tzing-te se apropiar� de sicriu �i, aplec�ndu-se, prinser� a
gr�i:
� Dac� m�ria-ta nu se simte prea bine, te rug�m s� ne spui deschis despre ce-i
vorba. Dar sa nu cau�i s� faci cine �tie ee glume cu fantome sau spirite, pentru c�
o s� sperii pe membrii familiei �mp�r�te�ti.

� Nu poate fi vorba de glume cu fantome sau altceva de acest fel, interveni Vei
Djeng. Adev�rul este c� m�ria-sa a �nviat. Aduce�i �ndat� scule ca s� deschidem
sicriul!

Deschiser� dar sicriul, �i �n�untru �l g�sir� pe �mp�rat care continua s� strige:

� M� �nec! Nu se afl� nimeni care s� m� scoat� la mal?

Sprijinindu-l din toate p�r�ile, cei de fa�� �i r�spunser�:

164

� M�ria-ta �i va veni �n fire foarte cur�nd. Dreg�torii to�i sunt aci ca s� te

ajute.

� Adineauri m-am g�sit �ntr-o mare �ncurc�tur�, zise �mp�ratul deschiz�nd ochii.
Tocmai izbutisem s� scap de la Scaunul-de-Judecat�-al-Mor�ilor, c�nd, deodat�, am
fost �mpins �n ap� �i era c�t pe-aci s� m� �nec.

� Te rug�m s� te lini�te�ti, �l sf�tuir� dreg�torii, �i s� ne spui �i nou� �n ce

ap� era s� te �neci.

� Mergeam c�lare, r�spunse �mp�ratul, �i tocmai ajunsesem pe malurile r�ului Vei,

c�nd am v�zut doi pe�ti care se jucau �n ap�. �n timp ce-i priveam, c�pitanul Dju a
�mpins calul �i m-am pr�v�lit �n apele r�ului.

� M�ria-ta, v�d c� nu e�ti �nc� pe deplin st�p�n pe sim�urile tale, �i zise Vei
Djeng.

Apoi fu chemat �n grab� medicul cur�ii, care dup� ce-i prescrise ni�te doctorii
�nt�ritoare, puse s� i se preg�teasc�-o fiertur�.

Dup� ce lu� de c�teva ori din aceste leacuri, �mp�ratul �i veni �n fire pe deplin,
fiind �n stare s� vad� de treburile ��rii. �n ziua urm�toare, la �edin�a cur�ii,
dup� ce aduse la cuno�tin�� o amnistie generala, �mp�ratul ceru s� se �nf�i�eze de
bun� voie acela care s-ar �ncumeta s� duc� pepenii f�g�dui�i Judec�torului-
Mor�ilor. Totodat�, �i porunci vistiernicului s� ia aur �i argint �i s� se duc� la
Keifeng, ca s�-i pl�teasc� lui Siang Liang datoria ce-o avea de pe t�r�mul
cel�lalt.

C�teva zile mai t�rziu, un anume Liu Ciuan, un om foarte bogat, r�spunse la
chemarea �mp�ratului de a duce pepeni Judec�torului-Mor�ilor. Pare-se c� �ntr-o zi,
c�nd prin fa�a casei lui trecuse un preot, so�ia lui Ciuan, pe nume Lotus Albastru,
care tocmai se nimerise s� fie �n poart�, �i scosese din p�r spelca de aur [not� �n
text: Femeile chineze nu-�i acopereau capul niciodat�. Se mul�umeau s�-�i �nfig� �n
p�r ace de cap �i piepteni.] �i i-o d�duse �n chip de poman�. Liu o certase atunci,
spun�ndu-i c� o femeie nici nu se cade s� stea la poarta casei. Ad�nc jignit� de
aceste mustr�ri, Lotus Albastru se sp�nzurase �ndat�, l�s�nd �n urma ei dou�
feti�e, care zi �i noapte pl�ngeau de �i se rupea inima de jale. Din aceast�
pricin�, Liu c�zuse prad� unor remu�c�ri at�t de puternice, �nc�t se hot�r�se s�-�i
pun� cap�t vie�ii �i se oferea s� ia �i pepenii cu el. C�nd Liu se �nf�i��
�mp�ratului, acesta �l trimise la c�mara �mp�r�teasc�, unde i se d�dur� doi pepeni
din miaz�zi �i i se puser� c�iva bani galbeni �n m�n�, iar �n gur�, otrav�.
Cu pepenii pe cap, Liu ajunse la por�ile de la grani�a �mp�r�iei-Mor�ii. C�nd
spiritul ce sta de straj� �l �ntreb� ce caut�, Liu �i r�spunse c� aducea pepeni �n
dar pentru Judec�torii-Mor�ii din partea m�riei-sale �mp�ratul Chinei. Paznicul
st�tu la �ndoial� dac� s�-l lase �n�untru.

� �mp�ratul pare s� fie un om cinstit �i vrednic de �ncredere! zise Yama, regele-

mor�ilor. D�-i drumul s� intre!

Apoi, lu�nd pepenii, �l �ntreb� pe Liu cine este.

� M� numesc Liu Ciuan, �i r�spunse acesta. So�ia mea s-a sp�nzurat, l�s�ndu-m�
singur cu dou� feti�e. M-am hot�r�t s�-mi pun �i eu cap�t zilelor, dar dorind �n
acela�i timp s� fiu de folos ��rii mele, am luat asupra mea s� aduc ace�ti pepeni,
pe care �mp�ratul Chinei a �inut s�-i ofere �n dar m�riei-tale, �n semn de
recuno�tin��.

C�nd Yama �i judec�torii auzir� aceste vorbe, trimiser� dup� spiritul lui Lotus
Albastru, pe care spiritele �tafete �l descoperir� de �ndat� �i-l aduser� �n fa�a
lui Liu. Cercet�nd catastifele mor�ilor, v�zur� c� am�ndurora le era scris s�
tr�iasc� p�n� la ad�nci b�tr�ne�e. Dar c�nd Yama d�du porunc� s� fie readu�i �n
via��, �tafeta �i atrase luarea aminte c� spiritul lui Lotus Albastru s�l�luise
prea mult �n lumea subp�m�ntean� �i se �ndoie�te c� trupul pe care �l l�sase �n
urm� ar mai putea fi �nviat.

Atunci regele-mor�ii zise:

� Sora �mp�ratului, Mugure-de-Jad, este sortit� s� moar�. A�i putea foarte bine s�-
i �mprumuta�i trupul ei.

�tafeta �nso�i dar sufletul lui Liu �i al so�iei sale p�n� la hotarul Imp�r�iei-
Mor�ilor. �i, de nu cunoa�te�i �n ce chip. s-au �ntors la via��, asculta�i cele ce
se povestesc �n capitolul urm�tor.

Capitolul XII

C�nd Por�ile-Mor�ii s-au deschis, r�bufni o pal� �ntunecat� de v�nt care purt� pe
Liu �i pe so�ia lui, dimpreun� cu duhul �nso�itor, p�n� �n ora�ul Ceangan. Spiritul
lui Liu fu suflat direct spre c�m�rile �mp�r�te�ti, �n timp ce spiritul lui Lotus-
Albastru fu dus �n gr�dinile interioare ale palatului. Tocmai �n clipa aceea
prin�esa Mugure-de-Jad se plimba agale pe mu�chiul verde de sub pomii �nflori�i.
Duhul care �nso�ise cele dou� suflete �i d�du br�nci, iar prin�esa se pr�bu�i la
p�-m�nt. Atunci duhul �i lu� sufletul �i �n locul lui puse sufletul lui Lotus
Albastru; apoi disp�ru �n Regatele-Mor�ii.

�nso�itorii prin�esei, v�z�nd-o z�cind moart� la p�m�nt, alergar� la Palatul-

Ciopotelor-de-Aur, strig�nd:

� Prin�esa, st�p�na noastr�, a c�zut moart� jos?

�mp�r�teasa, �ngrozit�, d�du fuga s�-l vesteasc� pe �mp�rat de cele petrecute.

�mp�ratul cl�tin� din cap oft�nd �i-i spuse:

� Nu m� mir� aceasta, pentru c� atunci c�nd i-am �ntrebat pe Judec�torii-Mor�ii ce

soart� va avea familia noastr�, mi-au spus c� sora mea nu mai are mult de tr�it.
Se duser� cu to�ii la locul unde c�zuse prin�esa �i b�gar� de seam� c� aceasta �nc�
mai sufla u�or.

� Nu �ipa�i! porunci �mp�ratul. Nu este bine s-o tulbur�m.

Sprijini capul prin�esei cu mina �i, dup� o clip�, spuse:

� Se treze�te.

�ntr-adev�r, prin�esa se rostogoli �ntr-o parte �i �ncepu s� strige:

� A�teapt�-m�, b�rbate! Nu pot s� m� �in dup� tine.

� Surioar�, �i zise �mp�ratul, suntem cu to�ii l�ng� tine.

Prin�esa �i ridic� atunci capul �i se uit� la el mirat�.

� Dar cine e�ti tu, �ncepu ea s� strige, de �ndr�zne�ti s� pui m�na pe mine?

� Sunt fratele t�u, surioara mea �mp�r�teasc�!

� N-am nici un frate �i nici nu sunt sor� de �mp�rat. Eu sunt Lotus-Albastru, iar
so�ul meu este Liu Ciuan. Am�ndoi suntem din ora�ul Ciund-jou. Acum trei luni,
cert�ndu-m� cu b�rbatul meu, m-am sp�nzurat cu e�arfa de grinda casei. �n scurt
timp so�ul meu m-a urmat, aduc�nd ni�te pepeni �n dar pentru Judec�torii-Mor�ilor.
Lui Yama i s-a f�cut mil� de noi �i ne-a trimis �napoi la via��. So�ul meu a lua�-o
�nainte, iar eu, �n graba de a m� �ine dup� el, m-am poticnit �i am c�zut. Dar
pentru asta nu se cade s� v� purta�i ur�t cu mine. Sta�i aci �n jurul meu �i m�
chinui�i �i nici m�car nu �ti�i cum m� cheam�.

� N-are rost s� �ncerc�m a �n�elege ce spune, zise �mp�ratul. Desigur c� s-a lovit
r�u c�nd a c�zut, iar acum aiureaz�.

�i porunci ca medicul cur�ii s-aduc� leacuri, iar prin�esa s� fie dus� �n saloanele
ei.

Chiar atunci, str�jerii vestir� c� cel care dusese pepenii s-a �ntors. Liu Ciuan fu
chemat �n�untru �i povesti �mp�ratului cum �i-a dus la �ndeplinire sarcina
�ncredin�at�. La sf�r�it, �ntreb�:

� Dar nu �tiu ce s-a petrecut cu so�ia mea.

� I-a spus cumva ceva deosebit Yama? c�ut� s� afle �mp�ratul.

� Nu i-a spus nimic, r�spunse Liu. Dar am auzit pe un ofi�er-demon spun�nd c�

trupul ei nu mai este bun, pentru c�-i moart� de prea mult� vreme, iar Yama a spus:
�Tot este sortit� mor�ii prin�esa Mugure-de-Jad; a�i face bine s� lua�i trupul ei
�i s� pune�i �n el sufletul lui Lotus-Albastru." �i acum nu �tiu unde s-o g�sesc pe
prin�es�. Dac� a� �ti m-a� duce s-o v�d.

� Asta l�mure�te totul! zise �mp�ratul. V� reaminti�i cu to�ii ce-a spus prin�esa:
�B�rbate, a�teapt�-m�" �i a�a mai departe. Acum totul este limpede.

� S� trimitem dup� prin�es�, propuse Vei Djeng, �i s� vedem ce spune �i ea.

Doamnele de la curte, trimise s-aduc� pe prin�es�, o g�sir� �n od�ile ei strig�nd:

� Ce tot �mi da�i leacuri? Asta nu-i casa mea! Eu locuiesc �ntr-o cas� ca lumea,
acoperit� cu olane, nu �ntr-una zugr�vit� �n culoarea asta galben�, de parc� ar fi
cuprins� de g�lbinare [not� �n text: Palatele imperiale chineze erau decorate �n
interior cu galben.]. Da-�i-mi drumul s� plec! L�sa�i-m� s� plec de-aici! Doamnele
de onoare, ajutate de c�iva eunuci [not� �n text: Paza �nc�perilor din palat
rezervate femeilor se f�cea de eunuci.], o prinser� bine �i o duser� �n fa�a
�mp�ratului, �n timp ce prin�esa �ipa �i se �mpotrivea.

� Ai putea s�-�i recuno�ti b�rbatul? o �ntreb� �mp�ratul.

� Ce �ntrebare! r�spunse ea mirat�. Doar ne-am legat unul cu altul de c�nd eram
mici [not� �n text: La chinezi se obi�nuia ca familiile prietene s�-�i logodeasc�
de mici copiii �ntre ei.] �i acum avem �i copii. Cum s� nu-l recunosc?

�l chemar� pe Liu Ciuan �i c�nd prin�esa �l v�zu se repezi la el, spun�ndu-i:

� De ce ai luat-o �nainte �i nu m-ai a�teptat? M-am poticnit �i am c�zut. C�nd mi-

am venit �n fire, am g�sit �n jurul meu toat� lumea asta pe care o vezi. A� vrea s�
�tiu ce �nseamn� asta.

Liu nu mai �tia ce s� cread�: vocea era f�r� �ndoial� a so�iei sale, chipul �ns�
era cu totul altul.

Atunci �mp�ratul �i rosti hot�r�rea: s� i se dea lui Liu Ciuan toate cutiile cu
dresuri, rochiile, pieptenii �i celelalte lucruri ale prin�esei, ca �i cum i-ar fi
dat de so�ie pe sora lui. Totodat�, �i acord� lui Liu scutire de orice corvoad�
[not� �n text: E vorba de corvezile pentru diferite lucr�ri �i servicii.]. Apoi, �i
trimise pe am�ndoi �napoi la Ciundjou.

Intre timp, ministrul Vei-ci plec� la Kaifeng duc�nd mult aur �i argint, ca s�-i
�napoieze lui Siang Liang banii �mprumuta�i �mp�ratului. Siang Liang tr�ia din
c�ratul apei, iar nevast�-sa vindea vase de p�m�nt �i �n felul acesta �i c�tigau
cele trebuincioase. Nu cheltuiau �ns�, din ce c�tigau, dec�t pu�inul de care aveau
nevoie ca s-o duc� de azi pe m�ine. Ce le prisosea d�ruiau preo�ilor, sau schimbau
pe bani de h�rtie, pe care �i ardeau ca ofrand� zeilor. A�a c�, de�i �n lumea
p�m�nteasc� treceau drept ni�te oameni cucernici dar foarte s�raci, �n lumea
subp�m�ntean� str�nseser� �ncetul cu �ncetul o avere foarte mare. C�nd Vei-ci b�tu
la poarta lor �nc�rcat cu aur �i argint �i �nso�it de nenum�ra�i oameni c�l�ri �i
de care, uimirea �i cople�i. Uimi�i, aproape f�r� grai, c�zur� am�ndoi �n genunchi
�i se ploconir� ad�nc �i �ndelung.

� Ridica�i-v�! le zise Vei-ci. Am venit doar s� v� dau �napoi banii pe care a�i
avut bun�tatea s�-i �mprumuta�i �n�l�imii-sale �mp�ratul.

� Dar n-am �mprumutat niciodat� bani cuiva, se b�lb�ir� ei, �i nu putem primi ceva
ce nu-i al nostru.

� �tiu c� sunte�i oameni s�raci, le zise Vei-ci. Datorit� �ns� pomenilor voastre
ne�ntrerupte, ca �i banilor de h�rtie pe care i-a�i ars �n cinstea spiritelor din
lumea subp�m�ntean�, a�i adunat mari sume de bani pe lumea cealalt�. De cur�nd,
c�nd �mp�ratul a petrecut trei zile �n Regatele-Mor�ii, a fost nevoit s� se
�mprumute cu bani grei din ce-a�i adunat voi acolo, iar acum am venit s� v� pl�tesc
datoria.

� Este adev�rat c� noi avem ceva bani aduna�i pe lumea cealalt�, ziser� ei, dar cu
ce ne dovede�ti c� �n�l�imea-sa �mp�ratul s-a �mprumutat cu bani de la noi?. Nici
prin g�nd nu ne trece s�-i primim.

� �mprumutul a fost �ncuviin�at de Tsui Tziao, unul diatre judec�torii de acolo,

care ar putea s� depun� m�rturie,
� Se prea poate, dar pe noi nimic nu ne va sili s�-i primim.

V�z�ndu-i a�a de hot�r�i s� nu primeasc� banii, Vei-ci trimise un r�va�

�mp�ratului, �n care �i povestea totul cu de-am�nuntul. Citindu-l, �mp�ratul spuse:
�Ce rar� este o asemenea virtute printre cei boga�i!" Apoi, d�du un hrisov, ca din
banii datora�i s� se �nal�e un templu, cu un altar �nchinat tuturor celor din
neamul Siang. Pentru zidirea lui a fost ales un loc, care nu era trebuincios nici
oamenilor din popor, �i nici pentru nevoile o�tirii, �i, c�nd cl�direa a fost gata,
i s-a dat numele de Marele-Templu-Siang-Kuo. O inscrip�ie mare ar�ta pentru ce s-a
ridicat templul �i c� lucr�rile au fost conduse de Vei-ci.

Acesta este Marele-Templu-Siang-Kuo, care se poate vedea �i ast�zi.

Ultimul lucru ce mai r�m�nea de f�cut era rug�ciunea cea mare pentru mor�i, pe care
�mp�ratul o f�g�duise. Au fost chema�i pentru aceasta preo�i din �ntreaga Chin�,
dintre cei mai �nv�a�i �i mai cucernici, �i li s-a cerut s� aleag� �n adunare
solemn� pe unul dintre ei, a c�rui deosebit� cuvio�ie �l ar�ta drept cel mai
potrivit s� conduc� ceremoniile religioase. Sor�ii alegerii c�zur� pe S�en Dzang,
care fuse adus �i prezentat �mp�ratului de c�tre ministrul Siao Iu �i ceilal�i
mini�tri.

� Augusta porunc� a fost �ndeplinit�, zise Siao Iii, iar acesta este omul
preacuvios asupra c�ruia a c�zut alegerea. Se nume�te S�en Dzang.

�mp�ratul chibzui o clip�, apoi r�spunse:

� Alegerea este bun�. Am auzit despre preotul acesta �i este, f�r� �ndoial�, un om
de �nalt� virtute �i cu mari puteri de reculegere.

�i �ntorc�ndu-se spre S�en Dzang, �i spuse:

� �i �ncredin�ez demnitatea de mai mare peste to�i preo�ii �i peste toate treburile
religioase din �ntreaga �mp�r�ie.

�i d�rui apoi o mantie de brocart �i o tiar� de aur �i-i ceru s�-�i dea toat�
silin�a �n �ndeplinirea �ndatoririlor �ncredin�ate. Dup� aceea, �l trimise �napoi
la templul s�u, ca s� aleag� o zi norocoasa [not� �n text: Chinezii obi�nuiau �n
vechime s� na �ntreprind� nimic f�r� consultarea prealabil� a divinit�ilor, preo�ii
�ndic�nd astfel zilele favorabile pentru diferite ac�iuni, ca �i cele nefaste.]
pentru �nceperea marii ceremonii. C�nd scaunele �i b�ncile trebuincioase au fost
gata �i s-au terminat �i preg�tirile pentru muzica religioas�, S�en Dzang alese o
mie dou� sute de preo�i venerabili care s� ia parte �� ceremonie. Astrologii
recomandar�, ca zi favorabil�, cea de a treia zi din luna a noua. �n acea zi,
�ncepu slujirea marii rug�ciuni, care avea s� dureze patruzeci �i nou� de zile, �n
prezen�a �mp�ratului �i a familiei sale, a cur�ii �i a tuturor mini�trilor civili
�i militari.

* * *

�n acest timp, Bodhisattva Guan-�n c�uta prin tot locul, �n Ceangan, un preot care
s� aduc� Scripturile din India. Auzind c� �mp�ratul Tai Tsung celebra o mare
rug�ciune �i c� ceremonia era condus� de Plut�-pe-R�u la a c�rui na�tere veghease,
Bodhisattva �i zise:

� Nimeni nu poate fi mai nimerit pentru aceast� misiune.

�i, �nso�it� de Moksha, porni pe str�zi, lu�nd cu ea �i comorile �ncredin�ate de
Buddha.

Ve�i �ntreba: care anume comori? Mantia de brocart �i toiagul de preot cu nou�
inele. �n afar� de acestea, cum �ti�i, printre comorile primite de la Buddha se mai
aflau �i trei plase pentru p�r vr�jite, pe care Bodhisattva le l�s� �ns� �n
p�strare, pentru a le folosi mai t�rziu, �i nu lu� cu ea dec�t mantia �i toiagul.

Pe str�zile din Ceangan r�t�cea �n zilele acelea un preot cam prost�nac, care nu
fusese ales s� ia parte la oficierea ceremoniei. D�nd de Bodhisattva, care-�i luase
chipul unui preot de r�nd, �n zdren�e �i cu picioarele goale, �in�nd �n min� o
mantie str�lucitoare ca �i cum ar fi avut-o de v�nzare, �i aminti c� mai avea
asupr�-�i c�teva �iraguri de sapeci �i, duc�ndu-se spre ea, o �ntreb�:

� C�t ceri pe mantie?

� Mantia cost� cinci mii de galbeni, iar toiagul dou� mii, �i r�spunse Suan-�n.

� �apte mii de galbeni pentru dou� lucruri at�t de grosolane �i lipsite de valoare!
Trebuie s� fii nebun! ad�ug� preotul. Nu merit� pre�ul �sta, chiar de-ar fi s� dea
celui ce-o poart� puterea de a deveni nemuritor, sau de a ajunge un Buddha! Pleac�
de-aici! N-am nevoie de ele.

Bodhisattva nu spuse nimic �i f�cu doar semn lui Moksha s� porneasc� mai departe.
Au mers ce-au mers �i-au ajuns la Poarta-Florilor-din-R�s�rit, unde le fu dat s�-l
�nt�lneasc� pe ministrul Siao Iii, care tocmai se �ntorcea de la curte. �naintea
lui mergeau oameni c�l�ri, izgonind oamenii de pe str�zi. Guan-�n nu se d�du �ns�
�n l�turi, ci r�mase �n calea ministrului, �in�nd ridicat� �n m�n� mantia.
Ministrul �i opri atunci calul �i v�z�nd obiectul acela care str�lucea orbitor �n
m�na preotului, spuse unui servitor s� �ntrebe c�t cere pe el.

� Cinci mii de galbeni pentru mantie �i dou� mii pentru toiag, �i r�spunse Guan-�n.

� Dar de ce sunt at�t de scumpe? �ntreb� Siao.

� Pentru c� mantia, spuse Guan-�n, ar putea fi pentru unii de mare folos, iar
pentru al�ii, dimpotriv�. Pe unii ar putea s�-i coste bani mul�i, iar pe al�ii
nimic.

� Ce �n�eles au aceste vorbe? �ntreb� Siao.

� Vreau s� spun c� cel ce va purta mantia aceasta, �l l�muri Guan-�n, nu va fi

niciodat� �n primejdie de a fi �necat sau otr�vit �i nici de a �nt�lni �n drum
fiare s�lbatice, dar numai dac� este un om bun; dac� o va purta un preot lacom �i
desfr�nat, sau unul care nu-�i respect� jur�mintele, ori un laic care calc� �n
picioare Scripturile �i vorbe�te de r�u pe Buddha, acela va blestema �i ziua c�nd a
v�zut aceast� mantie.

� Dar ce se poate �n�elege din vorbele tale, c� pe unii oameni i-ar costa bani
mul�i �i pe al�ii nimic? �ntreb� Siao.

� Pentru un cump�r�tor care nu respect� legea lui Buddha �i nici cele trei comori
ale sale [not� �n text: E vorba de cele trei culegeri de �nv��turi budiste:
Vinayele, Sastrele �i Sutrele.], pre�ul mantiei �i al toiagului ar fi de �apte mii
de galbeni, r�spunse Guan-�n. Dar un om cucernic �i smerit, credincios lui Buddha
al nostru, le-ar putea c�p�ta pe am�ndou� doar �ntreb�nd.

Auzind acestea, Siao desc�leca �i �nclin�ndu-se cu respect, �i zise:

� Cucernice str�in, �mp�ratul acestei ��ri mari este un om foarte credincios �i de
aceea to�i mini�trii s�i se �ntrec �ntre ei �n a-i �mplini poruncile. Cum tocmai
urmeaz� s� �nceap� o mare ceremonie religioas�, mantia aceasta ar fi foarte nimerit
s-o poarte marele preot S�en Dzang* care conduce ceremonia. S� mergem dar la palat
�i s�-i spunem �mp�ratului.

Auzind despre ce-i vorba, �mp�ratul se ar�t� �nc�ntat de propunerea f�cut� �i spuse
lui S�en Dzang s� �mbrace mantia �i s� ia �n m�n� toiagul. Apoi, �i d�du o suit�
care s�-i �nso�easc� �i s�-i conduc� triumfal prin ora�, asemenea candida�ilor
reu�i�i cu succes la examen.

�n acest timp, �n marea cetate Ceangan, negustori �i me�te�ugari �n trecere, prin�i

�i nobili, scriitori �i c�rturari, b�rba�i maturi �i tinere fete se �mbulzeau cu
to�ii s� g�seasc� locuri bune de unde s� poat� privi alaiul C�nd ap�ru S�en Dzang,
to�i �ncepur� s� aclame �i s� strige:

� Iat� un preot nobil! A cobor�t pe p�m�nt un Arhat, un Bodhisattva �n carne �i

oase!

Iar c�nd se apropie de templu �i preo�ii �l v�zur� astfel �mbr�cat, abia putur�
crede c� nu-i �nsu�i Bodhisattva Kshitigarbha, care a venit s�-i viziteze.

* * *

Timpul trecu �i, �n sf�r�it, sosi �i cea de a patruzeci �i noua zi, c�nd ceremonia
urma s� ia sf�r�it, zi �n care S�en Dzang trebuia s� �in� predica de �nchidere.

� Marea rug�ciune se termin� azi, spuse Guan-�n lui Moksha. S� ne amestec�m �n

mul�ime ca s� putem vedea cum se desf�oar� ceremonia, ce virtute au darurile
noastre �i s� afl�m ce fel de �nv��tur� budist� predic� S�en Dzang.

Marele preot S�en Dzang se urc� pe un kan �i citi mai �nt�i sutra despre �Salvarea
Mor�ilor", apoi t�lm�ci �Culegerea despre tr�inicia �mp�ra�ilor" �i la sf�r�it
rosti ��ndemnul la acte cucernice". �n acea clip�, Chian-�n se apropie de kan �i-l
�ntreb� cu voce tare:

� De ce nu ne vorbe�ti ceva din �Scripturile-C�ii-celei-Mari"? [not� �n text: Prin

�Calea-cea-Mare" se �n�elege aici budismul: �nv��tura taoist�, care predomina �n
China �nainte de p�trunderea budismului, fiind numit� �Calea-cea-mic�"]

Departe de a se sim�i tulburat de �ntrerupere, S�en Dzaog se ar�t� �nc�ntat c� afl�

�i de existen�a altor scripturi. Cobor� de pe kan �i-l salut� pe cel care �l
�ntrerupse, spun�ndu-i:

� Venerabile str�in, m� iart� c� nu am avut cuno�tin�� c� un om at�t de �nv�at se

afl� printre ascult�tori. Adev�rul este c� nici unul dintre noi nu cunoa�te �Calea-
cea-Mare", �i eu am vorbit numai despre �Calea-cea-Mic�".

� �Calea cea Mic�" a voastr�, zise Guan-�n, nu poate salva sufletele mor�ilor; ea
duce la o �n�elegere general� gre�it� �i la confuzie. Eu cunosc toate cele trei
p�r�i ale �nv��turii despre �Calea-cea-Mare", numite �i Tripitaka, adic� �Trei
co�uri", care pot �n�l�a la cer sufletele mor�ilor, pot izb�vi pe cei �n nevoie,
pot lungi la nesf�r�it durata vie�ii �i pot s� scape pe drept-credincio�i de
re�ncarnare.

�ntre timp, unul dintre oamenii �ns�rcina�i s� se �ngrijeasc� de buna desf�urare a

ceremoniei se dusese �n grab� la �mp�rat �i-l �n�tiin�ase c� doi preo�i zdren��ro�i
l-au �ntrerupt pe predicator, l-au tras jos de pe kan �i au �nceput s� poarte cu el
discu�ii f�r� �n�eles. Auzind acestea, �mp�ratul porunci s� fie pe dat� aresta�i �i
adu�i �n fa�a lui. Ajun�i �n fa�a �mp�ratului, cei doi nu se prosternar� �i nici
m�car nu-l salutar�, ci doar �l �ntrebar� ce vrea de la ei.

� Nu e�ti oare preotul care mi-ai d�ruit deun�zi mantia? �ntreb�. �mp�ratul.

� Eu sunt, r�spunse Guan-�n.

� Ai tot dreptul s� vii aici �i s� ascul�i predica, �i zise �mp�ratul, s� m�n�nci

laolalt� cu ceilal�i preo�i �i dup� aceea s� pleci �n lini�te. Dar n-are nici un
rost s� �ntrerupi predica �i s� tulburi �ntreaga ordine a ceremoniei.

� Predicatorul vostru, spuse Guan-�n, nu cunoa�te dec�t �Calea-cea-Mic�", iar

aceasta nu poate izb�vi sufletele. Noi �ns� avem Tripltaka despre �Calea-cea-Mare",
care salveaz� sufletele mor�ilor �i-i ajut� pe cei afla�i �n primejdie.

�mp�ratul se ar�t� �nc�ntat auzind asemenea lucruri noi �i �ntreb� unde se afl�
aceste scripturi.

� �n India, r�spunse Guan-�n, �n Templul-Marelui-Tunet, unde st� Buddha Tathagata.

� Cuno�ti pe dinafar� aceste scripturi? �ntreb� �mp�ratul.

� Le cunosc, r�spunse Bodhisattva.

� Atunci, S�en Dzang s� se dea deoparte, iar tu s� te urci pe kan �i s� ni le

propov�duie�ti.

Dar, �n loc s� fac� a�a cum i-a spus �mp�ratul, Guan-�n se �n�l�� spre cer,
ar�t�ndu-se �n toat� str�lucirea formei ei adev�rate, �n m�n� cu ml�di�a de salcie
�i cu vasul sacru, �i av�ndu-l pe Moksha la st�nga ei, cu toiagul �n m�n�.

�mp�ratul se gr�bi s� se prosterneze cu fa�a la p�m�nt, iar dreg�torii f�cur� la

fel; t�m�ia ardea, �i �ntreaga adunare de preo�i, c�lug�ri�e, dreg�tori, meseria�i
�i negustori se plecar� la p�m�nt strig�nd:

� Bodhisattva, Bodhisattva!

Bucuria �mp�ratului era at�t de mare, �nc�t uit� de r�urile �i de mun�ii lui;
dreg�torii ad�nc mi�ca�i, c�lcar� toate regulile de protocol �i �ntreaga mul�ime
murmura f�r� �ncetare:

� Glor5e Marii Bodhisattva Guan-�n!

�mp�ratul porunci pe loc ca un pictor priceput s� picteze de �ndat� un tablou �n

culori naturale, �nf�i��nd pe Bodhisattva. Alegerea �mp�ratului c�zu asupra lui U
Tao-tz�, un geniu al pensulei �i 4n portretist de excep�ional talent, o �ntrupare
unic� da inspira�ie �i viziune, acela�i artist care avea s� picteze mai t�rziu
portretele eroilor dinastiei din Turnul-Fumului-�n�l�at. Pensula pe care a m�nuit-o
acum era parc� vr�jit�, c�ci a putut zugr�vi �n cele mai mici am�nunte cele dou�
apari�ii sacre.

Iat� �ns� c� cele dou� chipuri sacre �ncepur� s� se �ndep�rteze tot mai mult spre
cer �i, p�n� la urm�, str�lucirea lor de aur nu mai putu fi z�rit�.

Atunci �mp�ratul ceru mul�imii s� se �mpr�tie �i hot�r� ca de �ndat� s� se g�seasc�

un c�l�tor care s� mearg� �n India �i s� aduc� Scripturile. C�nd vestea ajunse �n
templu, pe dat� S�en Dzang ie�i �n fa�a �mp�ratului �i, plec�ndu-se ad�nc, spuse:
� Nu sunt dec�t un umil preot, lipsit de orice putere deosebit�, dar sunt gata s�
iau asupr�-mi sarcina aducerii Scripturilor, oricare ar fi greut�ile �i truda,
dac�, f�c�nd aceasta, pot �nt�ri tr�inicia r�urilor �i mun�ilor �n�l�imii-tale.

�mp�ratul se ar�t� foarte mul�umit �i, ridic�ndu-l din genunchi cu propria-i m�n�,
�i spuse:

� Venerabile preot, dac� vrei cu adev�rat s�-�i asumi aceast� sarcin� de mare
�ncredere, f�r� s� te temi de lungimea c�l�toriei �i de mun�ii �i r�urile pe care
�i vei avea de str�b�tut, te voi face fratele meu de jur�m�nt [not� �n text: Acesta
era un mijloc de a crea leg�turi de rudenie artificial� cu o persoan� str�in�, care
era astfel integral� �n familia celui cu care se lega. (Procedeu asem�n�tor cu
�frate-de-cruce" practicat� la noi.)].

�i, credincios cuv�ntului dat, �mp�ratul se duse �n fa�a statuii lui Buddha din
templu, se �nclin� de patru ori c�tre S�en Dzang �i-i zise:

� Sfin�ite preot, frate al meu!

La r�ndul lui, S�en Dzang arse t�miie �n fa�a lui Buddha �i jur� s� fac� tot ce-i
va sta �n putere ca s� ajung� �n India.

� Iar dac� nu voi ajunge �n India, ad�ug� el, �i nu voi aduce Scripturile, mai
degrab� s� cad �n Str�fundurile iadului, dec�t s� m� �ntorc �n China cu m�inile
goale.

C�nd S�en Dzang se �ntoarse l�ng� ceilal�i preo�i, ace�tia se �ngr�m�dir� to�i �n
jurul lui, �ntreb�ndu-l dac� e adev�rat c� a jurat s� se duc� �n India.

� Dup� c�te �tiu, zise unul dintre ei, drumul este foarte lung, iar pe drum po�i
�nt�lni la tot pasul tigri, pantere �i duhuri rele. Mi-e team� c� nai s� te mai
�nterci v�u printre noi.

� Am f�cut jur�m�nt, le r�spunse S�en Dzang, �i trebuie s�-l �mplinesc �ntocmai.

�tiu prea bine ce primejdii mari m� p�ndesc.

Apoi ad�ug�:

� Discipoli ai mei, s-ar putea s� lipsesc din mijlocul vostru doi, trei, cinci, ori
�apte ani. C�nd ve�i vedea ramurile moliftului de la poart� c� se pleac� spre
r�s�rit, atunci s� �ti�i c� m� aflu �n drum spre cas�. Dac� nu se vor pleca, atunci
�nseamn� c� nu m� voi mai �ntoarce niciodat�.

A doua zi, dis-de-diminea��, �mp�ratul �i �nm�n� lui S�en Dzang, fa�� de to�i
dreg�torii, un hrisov pe care-l �nt�ri cu pecetea de liber� trecere [not� �n text:
Un fel de viz� care cuprindea �n formula ei porunca �mp�ratului c�tre autorit�ile
locale de a nu opri c�l�torul din drum.]. Astrologii f�cur� cunoscut c� pozi�ia
cerului era deosebit de prielnic� pentru a pleca �n acea zi �ntr-o c�l�torie lung�.
Apoi, �mp�ratul �i spuse lui S�en Dzang:

� Frate, ziua de azi este o zi norocoas� pentru plecare. Ia toate h�rtiile

trebuincioase c�l�toriei, iar aici ai un vas de aur �n care s� str�ngi pomeni pe
drum. Am ales doi oameni care s� te �nso�easc� �i-�i dau un cal de c�l�rit. Nu mai
ram�ne dec�t s-o porne�ti la drum.

S�en Dzang era acum gata de plecare. Lu� darul �mp�ratului �i porni spre por�ile
ora�ului, �nso�it de �mp�rat �i mul�ime de dreg�tori �i slujba�i. La por�ile
ora�ului d�dur� peste preo�ii templului Eung fu, care �l a�teptau pe S�en Dzang cu
merinde pentru iarn� �i ve�minte de var�. Dup� ce acestea au fost legate de
celelalte boccele, �mp�ratul porunci unui servitor s�-i aduc� vin �i, ridic�nd
cupa, �ntreb� pe S�en Dzang dac� mai are �i un al doilea nume.

� �ntruc�t sunt preot, spuse S�en Dzang, am socotit c� nu se cuvine s�-mi iau �i un
al doilea nume.

� Bodhisattva a spus c� Scripturile din India se numesc Tripitaka, zise �mp�ratul.

Ce-ar fi dac� �i-ai ad�uga �i numele de Tripitaka?

S�en Dzang primi s� poarte acest nume �i-i mul�umi �mp�ratului, dar c�nd acesta �i
�ntinse cupa cu vin, n-o primi, ar�t�nd c� ab�inerea de la vin este prima
�ndatorire a unui preot �i c� el n-a b�ut niciodat�.

� Acum �ns� ne afl�m �ntr-o �mprejurare cu totul deosebit�, spuse �mp�ratul, iar
vinul nu-i de loc tare. Bea doar o cup�, ca s� po�i merge mai repede la drum.

Tripitaka nu �ndr�zni s� nu-i fac� pe voie. Dar �n clipa c�nd d�du s� bea,
�mp�ratul se aplec� �i, cu degetele lui �mp�r�te�ti, lu� de jos o m�n� de ��r�n�,
pe care o arunc� �n cupa lui S�en Dzang. La �nceput, Tripitaka nu �n�elese ce
�nsemna asta, dar �mp�ratul �l �ntreb� r�z�nd:

� Spune-mi, te rog, frate, c�t de mult crezi c� ai s� fii departe de noi?

� N�d�jduiesc s� fiu peste trei ani �napoi, r�spunse Tripitaka.

� Asta-i mult, spuse �mp�ratul, �i ai un drum lung de str�b�tut. Ai face mai bine
s� bei aceast� cup�, pentru c�, a�a cum spune o vorb� veche: �O m�n� din p�m�ntul
��rii tale face mai mult de-c�t zece mii de galbeni de aur str�in".

Tripitaka �n�elese atunci de ce �mp�ratul �i aruncase m�na de ��r�n� �n cup�. O

goli p�n� la ultima pic�tur� �i porni la drum... Iar, de nu �ti�i ce i s-a
�nt�mplat pe drum, asculta�i cele povestite �n capitolul urm�tor.

Capitolul XIII

Era cu trei zile �nainte de lun� plin�, �n a noua lun� a celui de-al
treisprezecelea an al perioadei Djengkuan, c�nd Tripitaka, petrecut de �mp�rat �i
de to�i dreg�torii s�i, ie�i pe por�ile cet�ii Cean-gan. Dup� ce vreme de dou� zile
merse c�lare pe un drum greu, ajunse la templul Norul-Legii. Stare�ul, �n fruntea a
vreo cinci sute de preo�i, r�ndui�i pe dou� �iruri, �l conduse �n templu. Dup� cina
de sear�, �ezur� de vorb� la lumina opai�ului despre religie �i scopul c�l�toriei
lui Tripitaka. Unii povesteau c�t de largi sunt r�urile pe care va trebui s� le
treac� �i c�t de �nal�i sunt mun�ii pe care va trebui s�-i urce. Al�ii vorbeau
despre drumuri pe care-i p�ndeau pantere �i tigri, al�ii despre pr�p�stii greu de
ocolit �i despre demoni cu neputin�� de r�pus. Tripitaka nu spunea nimic, ci ar�ta
tot timpul spre inima lui. Preo�ii nu �n�elegeau ce putea s� �nsemne asta �i c�nd,
spre sf�r�it, �i cerur� s� le l�mureasc�, le spuse:

� Numai inima singur� �i poate distruge. Am f�cut jur�m�ntul solemn, �n fa�a

chipului, lui Bu-ddha, s� duc la bun sf�r�it aceast� misiune, orice s-ar �nt�mpla.
Acum, c� am pornit, nu m� mai pot �ntoarce �napoi p�n� ce nu ajung �n India, p�n�
ce nu-l voi vedea pe Buddha, p�n� ce nu voi c�p�ta Scripturile �i nu voi �ntoarce
Roata-Legii [not� �n text: Adic� s� schimbe vechea credin�� � taoist� � cu cea nou�
� budist�], �i astfel marea dinastie a sacrului nostru suveran s� poat� fi pe veci
�n siguran��.

� Ce preot viteaz �i credincios, spuneau to�i �n timp ce-l conduceau pe S�en Dzang
la patul s�u.

�n diminea�a urm�toare, Tripitaka se trezi devreme, dornic s-o porneasc� din nou la
drum. Era spre sf�r�itul toamnei �i dac� ar fi a�teptat p�n� la c�ntatul coco�ilor,
ar fi sunat tocmai a patra straj�. Luna str�lucea pe cer �i arunca raze sc�n-
teietoare pe p�m�ntul �nghe�at, c�nd S�en Dzang �i cei doi �nso�itori p�r�sir�
m�n�stirea.

Nu merser� nici zece li �i ajunser� la un �ir de mun�i. C�rarea pe care o urmaser�

disp�ruse, iar drumul era foarte anevoios. Era ne�ndoielnic c� gre�iser� drumul.
Tocmai se sf�tuiau, c�nd deodat� p�m�ntul se scufund� sub picioarele lor �i c�zur�
cu cal cu tot �ntr-o groap� ad�nc�. De-abia �i reveniser� din prima spaim�, c�nd
auzir� voci strig�nd:

� Prinde�i-i! Prinde�i-i!

�i, privind �n sus, v�zur� vreo cincizeci-�aizeci de c�pc�uni �ngr�m�di�i la gura

gropii. Cei trei c�l�tori fur� tra�i sus �i c�nd Tripitaka prinse curaj ca s� se
uite �mprejur v�zu un rege-demon cu o �nf�i�are �nfior�toare care, f�r� �ndoial�,
era mai-marele cetei de c�pc�uni. Acesta porunci ca cei prin�i s� fie lega�i; c�t
ai clipi, o ceat� de c�pc�uni mai mici t�b�r�r� pe ei �i-i legar� cobz� �i acum
erau gata s�-i ucid� ca s� fac� m�ncare din ei, c�nd afar� se auzi zgomot �i
forfot�, iar cineva vesti c� sosise St�p�nul-Muntelui-Ur�ilor �i Schimnicul-Taur.
Tripitaka privi �n sus �i v�zu o fiin�� negricioas� �i alta mare �i butuc�noas�.
Regele-demon se gr�bi s� le spun� bun-sosit, iar ei venir� spre el leg�n�ndu-se pe
picioare �i groz�vindu-se.

� Generale In, spuse unul dintre ei, ar�i foarte mul�umit. Te felicit.

� Generale In, spuse cel�lalt, ar�i minunat. Te felicit!

� Cum v-a�i descurcat p�n� acum? �i �ntreb� regele-demon.

� C�t s� ne putem �ine r�suflarea, spuse unul.

� C�t s� ne �inem pe picioare, ad�ug� cel�lalt.

Chiar atunci, unul dintre �nso�itorii lui Tripitaka, care fusese legat foarte
str�ns, scoase un �ip�t de durere.

� Unde a�i dat de ei? �ntreb� fiin�a negricioas�.

� N-am dat noi de ei, spuse demonul, ci ei aU venit aici cu voia lor.

Schimnicul r�se.

� Putem �ndr�zni, �ntreb� el, s� fim easpe�ii t�i?

� Dac� vre�i, f�ce�i-mi aceast� favoare! spuse demonul.

� Este mai mult dec�t putem m�nca la un pr�nz, spuse St�p�nul-Muntelui-Ur�ilor. Ce-
ar fi dac� am m�nca numai doi din ei �i pe unul l-am p�stra?

Demonul consim�i �i porunci ca cei doi �nso�itori s� fie t�ia�i buc�i. Capetele,
inimile �i fica�ii fur� oferite oaspe�ilor. Demonul �i p�str� pentru el bra�ele �i
picioarele, iar resturile le d�du c�pc�unilor mai mici. Urm� un ron��it �nfior�tor,
ca de tigru c�nd �i devoreaz� prada. C�t dur� pr�nzul, Tripitaka se sim�i ca mort
de groaz� �i dezgust.

�n zori, cei doi oaspe�i ai regelui-demon plecar�. Tripitaka era �n culmea

dezn�dejdii �i pierduse orice speran�� s� mai scape cu via��, c�nd iat� c� ap�ru un
b�tr�n cu un toiag gros, care veni spre el �i atinse fr�nghiile care-l legau. La
prima atingere, fr�nghiile se desf�cur� �i c�zur� �n l�turi. Apoi, �i sufl�
�n,fa��, �i Tripitaka �i reveni numaidec�t �n puteri. C�zu �n genunchi �i-i mul�umi
fierbinte salvatorului s�u.

� Ei, las�, las�, spuse b�tr�nul. Acum, te rog, ridic�-te �i spune-mi, ai pierdut
ceva?

� Cei doi �nso�itori ai mei, spuse Tripitaka, au fost m�nca�i de c�pc�uni �i nu

�tiu ce s-a �nt�mplat cu samarele �i calul meu.

� V�d mai �ncolo un cal �i dou� samare, spuse b�tr�nul. Poate c� sunt ale tale.

Tripitaka se uit� �nspre locul unde ar�ta b�tr�nul cu toiagul �i, �ntr-adev�r,
acolo se aflau calul, samarele �i toate celelalte lucruri, neatinse.

� Spune-mi, �ntreb� Tripitaka prinz�nd pu�in curaj, unde am nimerit �i cine sunt
cei trei c�pc�uni care �i fac de cap pe-aici?

� Locul se nume�te Creasta-Bifurcat�, spuse b�tr�nul, �i pe aici b�ntuie tigri �i

lupi. Ai fi f�cut mai bine s�-l ocole�ti. C�t prive�te c�pc�unii, schimnicul este
spiritul unui bivol, St�p�nul-Muntelui-Ur�ilor este spiritul unui urs, iar
generalul �n este spiritul unui tigru. Ceilal�i c�pc�uni mai mici sunt to�i spirite
de animale diferite. Numai sufletul t�u curat i-a f�cut s� nu te m�n�nce. Vino acum
dup� mine, ca s� te scot la drumul cel bun.

Ad�nc recunosc�tor, Tripitaka �i potrivi samarele �i, tr�g�nd calul de c�p�stru,

izbuti sa-l scoat� din groap�. C�nd ajunser� din nou pe drumul bun, Tripitaka �i
priponi calul pe marginea drumului �i se �ntoarse s� mul�umeasc� b�tr�nului, dar
acesta se ridicase spre cer, �i acum abia se mai vedea, c�lare pe spinarea unui
cocor alb. Din cer venea flutur�nd o f�ie de h�rtie pe care sta scris: �Sunt
spiritul Luceaf�rului-ciob�nilor. Am cobor�t pe p�m�nt ca s� te salvez. �n cursul
c�l�toriei tale te vei bucura tot timpul de ajutorul unor fiin�e spirituale, care
vor veghea s� scapi de primejdiile ce te p�ndesc pe drum."

Tripitaka se prostern� �n direc�ia din care venise f�ia de h�rtie �i porni mai
departe, singur. C�l�tori, vreme de o jum�tate de zi, printr-un �inut aspru, f�r�
s� dea de vreo urm� de locuin�� omeneasc�, �ncepuse s� se simt� �nfometat, iar
drumul se f�cea tot mai pr�p�stios. Se afla la cap�tul puterilor, c�nd drept �n
fa�a lui auzi m�r�ind doi tigri iar �n spate, c�nd se �ntoarse, v�zu �nv�rtindu-se
�i r�sucindu-se mai mul�i �erpi uria�i. �i, ca �i cum nu era de ajuns, �n st�nga
v�zu un scorpion veninos, iar �n dreapta o fiar� s�lbatic� necunoscut�. Ca s� lupte
numai cu m�inile goale, era desigur cu neputin��, a�a c� nu-i mai r�m�nea altceva
de f�cut dec�t s� se lase �n voia soartei. Calul c�zu �n genunchi, tremur�nd de
groaz� �i nu voi s� se mai urneasc� din loc. �i �n clipa urm�toare o �nv�lm�eal� de
tigri, lupi �i alte fiare s�lbatice �i fioroase se n�pustir� asupra lui. Ar fi fost
desigur pierdut dac�, chiar �n clipa aceea, n-ar fi ie�it ca din p�m�nt un b�rbat,
purt�nd �n m�n� o furc� cu trei din�i �i la cing�toare un arc �i s�ge�i:

� Salveaz�-m�! Salveaz�-m�! �l implor� Tripitaka.

Omul �i puse deoparte furca �i se repezi s�-l ridice din genunchi, spun�ndu-i:
� Nu te speria. Sunt v�n�tor �i am ie�it s� caut vreo dou� jivine pe munte ca s� le
m�n�nc la cin�. Iart�-m� c� m-am amestecat �n treburile tale.

Tripitaka mul�umi v�n�torului �i-i povesti ce-l aducea prin aceste locuri.

� Eu locuiesc pe-aici pe-aproape, �i spuse v�n�torul, �i-mi petrec timpul lupt�ndu-

m� cu tigrii, cu �erpii �i cu alte fiare, a�a c� toate aceste jivine se sperie c�nd
m� v�d �i fug. Dac� vii cu adev�rat de la curtea �mp�ratului din �ara Tang, atunci
suntem concet�eni, pentru c� hotarul �mp�r�iei trece aproape de-aici. Nu-�i fie
team� �i vino dup� mine la locuin�a mea, unde te po�i odihni, �mpreun� cu calul.
M�ine �i voi ar�ta drumul cel bun.

Tripitaka primi bucuros �i plec� �n tov�r�ia v�n�torului. Trecuser� de creasta

�nvecinat�, c�nd se auzi iar�i un muget fioros de fiar�.

� Asta-i o �pisic� de munte" care vine spre noi, zise v�n�torul. R�m�i aici, �n
timp ce eu o s� �ncerc s-o prind pentru cin�.

Tripitaka se sim�i din nou cuprins de groaz�. V�n�torul apuc� furca �i, lu�nd-o
�nainte, porni �n urm�rirea tigrului. Deodat�, �n fa�a lui s�ri un uria� tigru
v�rgat. Tripitaka, neobi�nuit cu astfel de �nt�lniri periculoase, fu iar�i c�t pe-
aci s�-le�ine. V�n�torul �i tigrul se luptar� timp de aproape o or� la poalele
pantei. P�n� la urm�, tigrul d�du semne de oboseal� �i v�n�torul �l ucise,
�nfig�ndu-i furca �n piept. Trase apoi fiara de ureche din balta de s�nge �n care
z�cea �i, f�r� s� arate cel mai mic semn de tulburare, o t�r� �n drum. spun�nd �n
treac�t:

� Am avut noroc. Acum o s� avem ce m�nca c�teva zile.

Tripitaka era �nm�rmurit de admira�ie.

� Dup� c�te v�d, �i zise el, e�ti cu adev�rat un zeu al mun�ilor!

� S� nu ne l�ud�m, r�spunse v�n�torul. A fost o treab� foarte simpl�!

Apoi, cu furca �ntr-o m�n� �i tr�g�nd cu cealalt� tigrul ucis, porni la drum urmat
de Tripitaka, care-�i ducea calul.

Ajunser� cur�nd la o gospod�rie de munte. La poart�, v�n�torul l�s� jos tigrul �i

chem� servitorii s� vin� s�-l duc� �n�untru, s�-l jupoaie �i s�-l preg�teasc�
pentru cin�.

� Ave�i grij� c� avem �i un oaspete, le spuse el. Apoi, �l pofti �n cas� pe

Tripitaka �i-l duse �n fa�a mamei lui, c�reia �i spuse c� str�inul este un preot
foarte cucernic, care c�l�tore�te spre India ca s-aduc� Scripturile.

� Cum �tii, m�ine este aniversarea mor�ii tat�lui t�u, �i zise ea. S�-l rug�m pe
cuviosul preot s� fac� o slujb�, s� citeasc� o rug�ciune, dou�, �i s�-�i urmeze
drumul poim�ine.

V�n�torul, de�i ucisese tigri �i era un om aspru �i grosolan, �i ar�ta mult respect
mamei sale. �ndat� ce mam�-sa �i rosti dorin�a, porunci s� se preg�teasc� h�rtie de
ars cu t�m�ie �i-l rug� pe Tripitaka s� r�m�n� �i-n ziua urm�toare. �ntre timp se
f�cuse t�rziu; servitorii a�ezar� masa �i aduser� mai multe farfurii cu carne de
tigru fript�, care �nc� mai sf�r�ia, pun�ndu-le �n fa�a st�p�nului casei �i a
oaspetelui.

� Trebuie s� v� m�rturisesc, vorbi atunci Tripitaka, c� am fost primit �n ordinul

preo�esc �nc� din copil�rie, �i c� �n via�a mea nu mi-am �ng�duit s� m�n�nc carne.
V�n�torul se g�ndi o clip� �i apoi gr�i:

� �n familia mea, dimpotriv�, se obi�nuie�te s� se m�n�nce carne de c�nd m� �tiu.

Acum, ce s� facem? �mi pare r�u c� �i-am cerut s� s�v�r�e�ti un lucru de la care te
opre�te con�tiin�a.

� Nu trebuie s� te nec�je�ti pentru at�ta lucru, vorbi atunci mama v�n�torului. Nu

ne este greu s�-i preg�tim o m�ncare de legume.

�i mama spuse nurorii sale s� fiarb� orez �i s� fac� o salat�. V�n�torul �ns� se
a�ez� la mas� dinaintea farfuriilor pline cu carne de tigru, nedreas� �i nes�rat�,
carne de �arpe, carne de vulpe �i de iepure de cas� �i carne de c�prioar�, t�iat�
felii. Era gata s� �nceap� �i abia apucase, s�-�i ridice be�i�oarele c�nd �l v�zu
pe Tripitaka impreun�ndu-�i palmele �i recitind ceva ce-i p�ru a fi un text dintr-o
carte sf�nt�. F�st�cit, v�n�torul l�s� jos be�i�oarele �i se ridic� �n picioare.
Dar Tripitaka, dup� ce murmur� c�teva cuvinte de binecuv�ntare, se opri �i-i spuse
c� poate s� �nceap� a m�nca.

� A fost o rug�ciune foarte scurt�, zise v�n�torul.

� N-a fost o rug�ciune, ci doar o binecuv�ntare, r�spunse Tripitaka.

� Voi, preo�ii, ave�i un chip ciudat de a v� purta. S-ar p�rea c� nu pute�i

niciodat� m�nca f�r� a spune mai �nainte rug�ciuni.

Dup� ce statur� la mas�, v�n�torul �l duse �n spatele casei, �ntr-un �opron

acoperit cu paie. Pe pere�ii lui erau ag�ate arcuri, s�ge�i, pra�tii �i alte arme,
iar de-o grind� at�rnau dou� piei de tigru, pline de s�nge care r�sp�ndeau o
duhoare puturoas�. V�n�torul �l �ndemn� s� se a�eze, dar Tripitaka se sim�i
�ngre�o�at de aceste lucruri resping�toare, �i se gr�bi s� ias�. V�zu pe dat� c� se
afla pe un loc �ntins �i �ngr�dit, unde pe suprafe�e �ntinse crizantemele �i
a�terneau galbenul lor auriu, iar ar�arii purpurii p�reau c� ard �n fl�c�ri.
V�n�torul strig� ceva �i din tufi�uri s�rir� zece c�prioare grase care, f�r� s� se
arate speriate, se apropiar� �ntinz�ndu-�i boturile �i zbenguindu-se.

� B�nuiesc c� sunt domesticite de tine, zise Tripitaka.

� Da, r�spunse v�n�torul. A�a cum �n Ceangan oamenii pun deoparte bani, iar
plugarii gr�ne, tot astfel �i noi, v�n�torii, trebuie s� �inem pe l�ng� cas� c�teva
animale s�lbatice domesticite, ca hran� pentru zile negre.

A doua zi dup� gustarea de diminea��, to�i oamenii din gospod�rie se str�nser�

laolalt� �i Tripitaka fu rugat s�-�i �nceap� rug�ciunile. κi sp�l� mai �nt�i
m�inile �i, ajutat de v�n�tor, arse t�m�ie dinaintea altarului casei. Dup� aceea,
se prostern� �n fa�a altarului, lovi u�or �n pe�tele de lemn [Obiect ritual.],
recit� c�teva cuvinte sacramentale pentru cur�irea gurii �i a trupului �i citi un
text despre m�ntuirea sufletelor. C�nd sf�r�i, v�n�torul �l rug� s�-i scrie pe o
bucat� de h�rtie o rug�ciune pentru pomenirea mor�ilor. Tripitaka recit� apoi, clar
�i cu glasul tare, c�teva p�r�i din Scriptura-T�ietorului-de-piamante �i din
Scriptura-lui-Guan-�n. Dup� masa de pr�nz recit� c�teva versete din Scriptura-
Lotusului �i din Scriptura-lui-Amitaba �i spuse povestea c�lug�rilor care �i-au
purificat Karma [Prin principiu] karmei se �n�elegea supunerea l� �nl�n�uirea
cauzelor tuturor actelor, karma fiind destinul pe care �i-l impun oamenii prin
ac�iunile s�v�rsite (�ntr-o existen�� ca �i �n existen�ele viitoare.)] p�c�toas�.
Pe m�sur� ce ziua se scurgea, Tripitaka ardea mereu t�m�ie, cai de h�rtie �i f�ii
pe care erau scrise rug�ciuni. C�nd toate acestea luar� sf�r�it, se duser� cu to�ii
s� se culce.
�n noaptea aceea, to�i oamenii din cas� visar� sufletul tat�lui v�n�torului, care
se pl�nse c� de mult timp se str�duia zadarnic s� scape de chinurile lumii
subp�m�ntene. Acum �ns�, datorit� rug�ciunilor �i scripturilor citite de preotul
cel cucernic, Karma p�c�toas� care �l �mpiedicase s� scape de chinuri a fost
purificat� �i Yama a hot�r�t c� poate s� renasc� �n trupul copilului unui mare
mo�ier [Rug�ciunile urma�ilor erau considerate c� pot ameliora soarta mor�ilor.].
�i ruga pe fiecare �n parte s� prezinte binef�c�torului s�u cele mai c�lduroase
mul�umiri.

C�nd so�ia v�n�torului m�rturisi b�rbatului ei visul, v�n�torul spuse c� avusese �i

el un vis asem�n�tor, �ndat� sosi �i mama lui care le povesti �i ea acela�i vis.
Auzindu-l, v�n�torul �i so�ia lui izbucnir� �n r�s, deoarece visul era �n totul
asem�n�tor cu al lor. To�i oamenii din gospod�rie se trezir� �i se str�nser� �n
jurul lui Tripitaka, m�rturisindu-i �n cor;

� Cucernice preot, nu �tim cum am putea s�-�i ar�t�m de-ajuns recuno�tin�a noastr�,
pentru c� ai m�ntuit sufletul ultimului nostru st�p�n.

� Nu �tiu dac� ce am f�cut eu merit� at�tea mul�umiri, le r�spunse Tripitaka.

Atunci oamenii �i povestir� visele lor, iar Tripitaka se bucur� foarte mult. �l
rugar� apoi s� primeasc� un dar �n bani de argint, �ns� el nu vru cu nici un chip
s� primeasc�, ad�ugind:

� Dac� a�i avea bun�tatea s� m� �nso�i�i p�n� la urm�toarea etap� a c�l�toriei

inele, ar fi o r�splat� prea mare pentru mine.

Atunci, femeile se gr�bir� s�-i preg�teasc� merinde de drum, iar v�n�torul, lu�nd
cu el �i ci�iva servitori �narma�i, �l petrecu pe Tripitaka p�n� la drumul mare. �n
fa�a lor se �ntindea priveli�tea minunat� a muntelui. Spre pr�nz, ajunser� �n fa�a
unei culmi foarte �nalte. Tripitaka urca foarte greu, dar v�n�torul s�rea din
piatr�-n piatr� ca �i cum ar fi umblat pe p�m�nt neted. La jum�tatea drumului,
v�n�torul se opri, se �ntoarse spre Tripitaka �i-i spuse:

� Aici, cred c� va trebui s� te p�r�sesc.

� Vai, nu! Rogu-te s� m� mai �nso�e�ti o bucat� de drum! �l rug� Tripitaka.

� Atunci �i voi spune, �i r�spunse v�n�torul, c� nu �tii cum stau lucrurile pe

aici. Muntele �sta este Muntele-celor-Dou�-Hotare. Partea dinspre r�s�rit �ine de
�ara noastr�, care e c�rmuit� de dinastia Tang; �n partea dinspre apus se afl� �ns�
�ara t�tarilor. Lupii �i tigrii din cealalt� parte nu m� cunosc. �n afara de asta
nu am dreptul s� trec hotarul. A�a c� mai departe trebuie s� mergi singur.

Tripitaka �ncepu s�-�i fr�ng� m�inile de dezn�dejde, ag��ndu-se de m�neca

v�n�torului �i pl�ng�nd �n hohote. Dar chiar atunci se auzi de sub munte o voce
puternic�, strig�nd �ntr-una:

� A sosit �nv��torul! A sosit �nv��torul!

Tripitaka �i v�n�torul tres�rir� mira�i...

...�i, de nu �ti�i a cui era vocea pe care o auziser�, asculta�i cele povestite �n
capitolul urm�tor.
Capitolul XIV

Tripitaka �i v�n�torul �nc� se mai �ntrebau mira�i cine strigase, c�nd auzir� din
nou aceea�i voce:

� A sosit �nv��torul! Servitorii v�n�torului spuser�:

� Asta-i vocea b�tr�nei Maimu�e. �nchis� �n sicriul de piatr� din coasta muntelui.

� A, da, fire�te! zise v�n�torul.

� Despre ce b�tr�n� Maimu�� este vorba? �ntreb� Tripitaka.

� Muntele acesta, r�spunse v�n�torul, s-a numit c�ndva Muntele-celor-Cinci-

Elemente. Dar, dup� ce sl�vit� noastr� dinastie Tang a �ncheiat r�zboaiele cu
��rile dinspre apus, numele muntelui a fost schimbat �n Muntele-celor-Dou�-Hotare.
Acum c�iva ani, un b�tr�n mi-a povestit c�, pe vremea c�nd Vang Mang a r�sturnat
prima dinastie Han, cerul a aruncat acest munte ca s� �nchid� sub el o Maimu��
vr�jit�. O p�zesc spiritele locale [Fiecare a�ezare, fie ora� fie sat, �i avea
zeit�i protectoare proprii. Cultul lor era oficiat numai �n profitul' comunit�ii
respective.], care, atunci c�nd �i este foame, �i dau s� m�ri�nce fier, iar c�nd
�i-este sete, �i dau s� bea cocleal�; a�a se face c�, �n pofida frigului �i a
lipsei de m�ncare, mai este �nc� �n via��. Strig�tul �sta vine f�r� �ndoial� de
acolo. Nu trebuie, dar, s� te sperii. S� cobor�m �i s� arunc�m o privire.

Cobor�r� deci �i ajunser� la sicriul de piatr�, unde �ntr-adev�r se afla o Maimu��.

Nu i se putea vedea dec�t capul �i o lab� pe care o tot mi�ca prin deschiz�tur�.
C�nd �i v�zu, Maimu�a strig�:

� Bine-ai sosit, st�p�ne! Bine-ai sosit, �nv��torule! Scoate-m� de aici �i-�i voi
fi pav�z� �n c�l�toria ta spre apus.

Curajos, v�n�torul urc� p�n� la ea �i, dup� ce-i scoase ierburile din p�rul de pe
cap �i-i m�tur� pietricelele de sub b�rbie, o �ntreb�:

� Ce vrei s� spui?

� �ie nimic! spuse Maimu�a. Dar vreau s�-l �ntreb ceva pe acest preot Spune-i s�
vin� p�n� aici.

� Ce vrei s� m� �ntrebi? zise Tripitaka dup� ce se apropie.

� N-ai fost trimis de �mp�ratul din �ara lui Tang ca s� iei Scripturile din India?
�ntreb� Maimu�a.

� Da! �i ce-i cu asta? zise Tripitaka.

� Eu sunt Mareie-�n�elept-Egalul-Cerului, spuse Maimu�a. Acum cinci sute de ani am

f�cut mare t�r�boi prin palatele cerului �i Buddha m-a �nl�n�uit �n acest loc. De
cur�nd, Bodhisattva Guan-�n, c�reia Buddha i-a poruncit s� caute pe cineva pentru a
aduce Scripturile din India, a trecut pe-aiei �i mi-a f�g�duit c�, dac�-mi voi
�ndrepta purt�rile �i voi ap�ra cu credin�� pe pelerin �n c�l�toria lui spre India,
am s� fiu eliberat� de aici, iar dup� aceea sufletul �mi va fi m�ntuit. De atunci
te-a�tept cu ner�bdare, zi �i noapte, ca s� vii �i s� m� sco�i de aici. �i voi fi
pav�z� tot timpul c�t vei c�l�tori dup� Scripturi �i te voi urma ca discipol.

Tripitaka se ar�t� �nc�ntat.

� Singurul neajuns, zise el, este c� nu am nici topor �i nici dalt�. Cum a� putea
s� te scot de aici?

� N-ai nevoie nici de topor, nici de dalt�, �i spuse Maimu�a. Ajunge numai s�
dore�ti ca eu s� ies de aici �i voi sc�pa pe dat�.

� �i ce ar trebui s� fac pentru asta? �ntreb� Tripitaka.

� Pe v�rful muntelui, zise Maimu�a, se afl� o inscrip�ie cu litere de aur, pus� de

�nsu�i Buddha. D�-o la o parte �i atunci voi sc�pa de-aici.

Tripitaka voi s� �ndeplineasc� de �ndat� ce-i ceruse Maimu�a, dar v�n�torul �l

trase deoparte �i-�i ar�t� �ndoiala c� Maimu�a ar putea fi crezut� pe cuv�nt.

� Este adev�rat! Este adev�rat ce spun! strig� Maimu�a dinl�untrul sicriului.

�n cele din urm�, v�n�torul se l�s� �nduplecat s� mearg� cu Tripitaka la locul

ar�tat de Maimu��. Se c��rar� iar pe munte �i, ajung�nd pe pisc, v�zur� �ntr-adev�r
nenum�rate raze de lumin� aurie ��nind de pe o lespede mare de st�nc�. Pe lespede
era s�pat� cu litere de aur inscrip�ia:

Om Mani Padme Hum!

Tripitaka �ngenunche �i se prostern� cu evlavie �n fa�a inscrip�iei spun�nd:

� Dac� aceast� Maimu�� este cu adev�rat demn� s� fie discipolul meu, fie ca
inscrip�ia s� piar�, iar Maimu�a s� fie slobod� �i s� m� �nso�easc� p�n� la l�ca�ul
lui Buddha. Dar dac� nu i se cuvine s� fie discipolul meu, �i este doar un monstru
r�zvr�tit care ar putea s� m� �mpiedice �n misiunea mea, fie ca inscrip�ia s�
r�m�n� neclintit�!

Deodat� se isc� un v�nt cu mireasm� minunat�, care smulse literele inscrip�iei �i o

voce se auzi spun�nd:

� Sunt temnicerul Marelui-�n�elept. Ast�zi timpul lui de isp�ire a luat sf�r�it.

Chiar acum �i voi cere lui Buddha s�-l lase slobod.

Dup� ce se �nclinar� cu evlavie �nspre partea de unde r�sunase vocea, Tripitaka �i

v�n�torul se �ntoarser� la sicriul de piatr� �i-i spuser� Maimu�ei:

� Inscrip�ia a disp�rut, a�a c� po�i s� ie�i afar�!

� Trebuie s� v� dep�rta�i pu�in, le zise Maimu�a. Nu vreau s� v� �nfrico�ez.

Se d�dur� atunci pu�in deoparte, dar o auzir� pe Maimu�� strig�ndu-le:

� Mai departe! Mai departe!

F�cur� a�a cum le spusese Maimu�a �i numai ce auzir� un zgomot groaznic de st�nc�
despic�ndu-se �i n�ruindu-se. R�maser� pironi�i locului de fric�, a�tept�nd din
clip� �n clip� ca muntele s� se pr�vale peste ei, c�nd deodat� zgomotul �ncet� �i
�n fa�a lor ap�ru Maimu�a, care �ngenunche dinaintea calului lui Tripitaka,
strig�nd:

� �nv��torule, sunt slobod�! �nv��torule, sunt slobod�!

Apoi se ridic� �n picioare �i spuse c�tre v�n�tor:

� Frate, nu te sup�ra, cur��-mi smocurile de iarb� de pe obraji.

Dup� aceea, str�nse laolalt� boccelele lui Tripitaka �i le sui pe cal. Calul, cum o
v�zu, se ar�t� foarte supus. Pas�mite, Maimu�a fusese gr�jdar �n cer �i era firesc
ca unui cal de r�nd s�-i fie team� de ea.

V�z�nd-o c�t de folositoare este �i c� se poart� ca un biet sramana [Pustnic.] care

tr�ie�te din pomeni, Tripitaka �i spuse:

� �nv��celule, trebuie s�-�i dau un nume de c�lug�r.

� Nu-i nevoie, spuse Maimu�a. Am un astfel de nume. Numele meu de c�lug�r este
�Cunosc�torul-Neantului".

� Foarte bine! Se potrive�te de minune cu numele celorlal�i �nv��cei ai mei. Vei fi

Maimu�a-Cunosc�toare-a-Neantului.

V�n�torul, v�z�nd c� Maimu�a pusese totul �n ordine, �i spuse lui Tripitaka:

� Sunt c�t se poate de bucuros c� ai avut norocul s� g�se�ti un discipol at�t de

minunat. �i acum, pentru c� ai tot ce-�i trebuie, �mi iau r�mas-bun �i m� �ntorc
acas�.

� Din pricina mea a trebuit s� te �ndep�rtezi mult de cas� �i nu �tiu cum s�-�i
mul�umesc, zise Tripitaka. Rogu-te, spune mamei �i so�iei tale s� m� ierte pentru
osteneala pe care le-am pricinuit-o �i c� la �ntoarcere le voi mul�umi chiar eu
singur.

Abia porniser� �i se �ndep�rtaser� de Muntele-celor-Dou�-Hotare, c�nd deodat� �n

fa�a lor r�s�ri un tigru, r�gind fioros �i r�sucindu-�i coada ca pe-un bici.
Tripitaka se �ngrozi, dar Maimu�a se ar�t� �nc�ntat�.

� Nu te speria, st�p�ne! zise ea. A venit doar ca s�-mi d�ruiasc� un �or�.

Spun�nd acestea, Maimu�a lu� un ac de dup� ureche, se �ntoarse cu fa�a spre v�nt,
f�cu c�teva pase magice �i acul se pref�cu pe loc �ntr-un ciomag de fier uria�.

� Sunt cinci sute de ani de c�nd n-am mai folosit acest obiect pre�ios. Ast�zi, el
o s�-mi dea putin�a s�-mi fac �mbr�c�mintea trebuincioas�.

�i iat-o! Se duse �naintea tigrului �i-i strig�:

� Stai pe loc, fiin�� blestemat�.

Tigrul se f�cu atunci ghem �n �arin� �i nu �ndr�zni s� mai mi�te. Ciomagul Maimu�ei
�l izbi �n cap, iar p�m�ntul din jur fu �mpro�cat cu s�nge. Tripitaka �i r�suci
calul pe loc ca s�-l poat� st�p�ni �i strig� �ngrozit:

� Cerule! Ieri v�n�torul s-a luptat ore �n �ir p�n� ce a ucis tigrul v�rgat, iar
discipolul �sta al meu s-a dus drept la el �i l-a omor�t dintr-o singur� lovitur�.
C�t de adev�rat� este vorba: �0ric�t de tare ai fi, exist� �ntotdeauna unul mai
tare dec�t tine".

� Stai pu�in jos, �i zise Maimu�a, �i a�teapt�-m� o clip� p�n�-l dezbrac �i m�

�mbrac eu. Dup� aceea, vom pleca mai departe.

� Cum adic� s�-l dezbraci? �ntreb� Tripitaka. C� doar nu este �mbr�cat cu ve�minte.
� Nu-mi purta de grij�, zise Maimu�a. �tiu ce-am de f�cut.

Dr�gu�a de Maimu��! κi trase un fir de p�r din coad�, sufl� �n el �i p�rul se

preschimb� �ntr-un briceag ascu�it, cu care spintec� de sus p�n� jos pielea
tigrului; apoi o jupui �i scoase pielea �ntreag�. Dup� aceea, �i t�ie labele �i
capul, iar pielea o potrivi cu briceagul p�n� ce se f�cu un p�trat mare. O lu� �n
m�ini, o m�sur� din ochi �i spuse:

� E prea mare. Trebuie �-o tai �n dou�.

O t�ie deci pe din dou�, puse jum�tate deoparte, iar cu cealalt� se �nf�ur� �n
jurul mijlocului, prinz�nd-o cu o fibr� de palmier smuls� de pe marginea drumului,
apoi zise:

� Acum putem pleca. C�nd vom ajunge la prima cas�, am s� �mprumut un ac �i a�� �i
am s-o cos cum trebuie.

� Dar unde �i-e ciomagul? �ntreb� Tripitaka pe drum.

� P�i, s� te l�muresc, spuse Maimu�a. Acest ciomag este o bucat� de fier vr�jit, pe
care l-am luat din palatul regelui-dragon. Cu el am f�cut t�r�boiul din cer. �l pot
face c�t vreau de mare sau de mic. Acum, l-am f�cut c�t un ac de brodat �i l-am pus
dup� ureche, ca s�-l am la �ndem�n� c�nd mi-o mai trebui.

� Dar cum se face c� tigrul, de cum te-a v�zut, s-a f�cut ghem �i n-a mai mi�cat,
l�s�ndu-te s�-l love�ti cum ai vrut? �ntreb� Tripitaka.

� Adev�rul este c� nu numai tigrii, dar �i dragonii nu cuteaz� s� fac� ceva

�mpotriva mea, spuse Maimu�a. Dar asta nu-i nimic. Am puteri at�t de mari, �nc�t
pot s� fac r�urile s� curg� de-a-ndaratelea �i s� isc furtuni pe mare. C�nd ne vom
g�si la ananghie, o s� vezi de ce sunt �n stare...

Dup� un timp, Maimu�a spuse:

� St�p�ne, �ncepe s� se �nnopteze. V�d colo un p�lc de pomi �i socot c� trebuie s�

fie o cas�. Ar fi bine s� vedem dac� nu putem m�nea peste noapte acolo.

Tripitaka d�du bici calului �i �n scurt timp ajunser�, �ntr-adev�r, la o a�ezare

omeneasc�. Desc�lec� �n fa�a por�ii, iar Maimu�a strig�:

� Deschide�i poarta[

Pe dat� ap�ru un om foarte b�tr�n, care se sprijinea �n toiag. B�tr�nul bolborosi

ceva ca pentru sine �i vru s� deschid� poarta. Dar c�nd d�du cu ochii de Maimu��
care, �ncins� �n pielea de tigru, ar�ta pentru oricine ca un adev�rat demon al
tr�snetului, b�tr�nul �mpietri de groaz� �i abia de mai putu s� �opteasc�:

� E diavolul la u��! Sigur, e diavolul.

Tripitaka se apropie de el, tocmai �n clipa c�nd voia s� se �ntoarc�, �i-i zise:

� Nu te speria, b�tr�ne. Nu-i nici un diavol. Este discipolul meu.

Y�z�ndu-l pe Tripitaka, care p�rea a fi om cumsecade, cu �nf�i�are blajin�,

b�tr�nul �i veni pu�in �n fire �i zise:

� Nu �tiu de la care templu vii, dar n-ai dreptul s�-mi aduci �n cas� o fiin�� ca
asta cu chip dr�cesc.
� Vin de la curtea �mp�r�teasc� din �ara Tang, �i r�spunse Tripitaka, �i m� duc �n
India s-aduc Scripturile. Cum drumul m-a purtat pe l�ng� casa ta, am �ncercat s�
intru, cu n�dejdea c� vei fi bun s� m� ad�poste�ti peste noapte. M�ine, �nainte de
rev�rsatul zorilor, plec mai departe.

� Cred c� e�ti un om venjt din �mp�r�ia Tang, zise b�tr�nul, dar m� prind pe capul
meu c� fiin�a asta hidoas� nu este un om din �ara Tang!

� Da ce, n-ai ochi �n cap s� vezi! �i strig� atunci Maimu�a. St�p�nul meu vine din
�mp�r�ia Tang. Eu sunt �ns� discipolul s�u �i nu sunt nici din �mp�r�ia Tang, nici
om-de-zah�r �i nici om-de-miere [�n limba chinez� Tang �nseamn� �i zah�r.]. Sunt
Marele-�n�elept-Egalul-Cerului. Voi �tia de pe-aici nu se poate s� nu m�
cunoa�te�i, pentru c� �i eu te-am mai v�zut.

� Unde m-ai mai v�zut? �ntreb� b�tr�nul.

� Nu e�ti oare acela care, pe c�nd erai mic, mi-ai t�iat desi�ul de spini din fa�a
ochilor �i mi-ai cur�at smocurile de iarb� care-mi crescuser� pe obraji?

� Maimu�a din sicriul de piatr�! suspin� b�tr�nul. Da, v�d, semeni cu ea. Dar cum
ai izbutit s� ie�i de-acolo?

Maimu�a �i istorisi atunci toat� povestea �i c�nd sf�r�i, b�tr�nul se �nclin�

cucernic �naintea ei, rug�ndu-i apoi pe am�ndoi s� pofteasc� �n�untru.

� Mare-�n�elept, ce v�rst� ai? �nfreba b�tr�nul dup� ce luar� loc.

� Spune-ne mai �nt�i tu ce v�rst� ai, zise Maimu�a.

� O sut� treizeci de ani, r�spunse b�tr�nul.

� Atunci e�ti destul de t�n�r ca s�-mi fii cel pu�in str�nepot, spuse Maimu�a.
Habar n-am c�nd m-am n�scut, dar �tiu c� sub muntele acesta am stat cinci sute de
ani.

� Asta-i adev�rat, zise b�tr�nul. Mi-aduc aminte c� bunicul meu �mi spunea c�
muntele a fost aruncat din cer, ca s� �nchid� �n el o zeitate, iar tu spui c� abia
acum ai ie�it. �n copil�rie, c�nd veneam s� te v�d, �i cre�tea iarb� pe cap, iar
obrajii �i erau plini de noroi. Pe-atunci nu-mi era fric� deloc de tine. Acum nu
mai ai nici noroi pe obraji �i nici iarb� pe cap. Ar�i mai sub�ire �i, cu pielea
asta de tigru la br�u, cine ar putea zice e� nu e�ti un diavol?

� N-a� vrea s� te obosesc, �i spuse apoi Maimu�a, dar sunt cinci sute de ani de
c�nd nu m-am mai sp�lat. Ne-ai putea da pu�in� ap� fierbinte? Sunt sigur c� �i
st�p�nul meu ar dori s� se spele.

Dup� ce am�ndoi sf�r�ir� cu sp�latul, se a�ezar� cu to�ii �n jurul opai�ului.

� Te-a� mai ruga ceva, zise Maimu�a. Mi-ai putea �mprumuta un ac de cusut �i a��?

� Cum s� nu! Cum s� nu! zise b�tr�nul �i-i ceru b�bu�ei sale s� aduc� ac �i a��. �n
clipa aceea Maimu�a, v�z�nd c� Tripitaka dezbr�case o c�ma�e alb� c�nd se sp�lase
�i dup� aceea, n-o mai �mbr�case, o lu� �i-o puse ea. κi scoase apoi pielea de
tigru, o cusu la capete �i f�cu din ea un fel de �or�, pe care �i-l puse �n jurul
br�ului, �l str�nse cu cing�toarea de palmier �i se �nf�i�� lui Tripitaka
�ntreb�ndu-l:

� Cum ar�t acum? � mai bine?

� Minunat! zise Tripitaka, Acum semeni cu adev�rat a pelerin.

Apoi, ad�ug�:

� Discipole, dac� nu te sup�r� s� prime�ti un lucru dezbr�cat de altul, po�i socoti

c�-i a ta c�ma�a asta.

A doua zi se scular� dis-de-diminea��. B�tr�nul le aduse ap� de sp�lat �i ceva de

m�ncare. Apoi, Tripitaka �i Maimu�a pornir� din nou la drum. Merser� a�a mai multe,
zile �n �ir, oprindu-se numai c�nd se �nnopta �i plec�nd mai departe diminea�a
devreme.

�ntr-o diminea��, auzir� un strig�t �i deodat� �ase b�rba�i, �narma�i cu suli�i �i

s�bii, ap�rur� la marginea drumului �i se n�pustir� spre ei.

� Opre�te, p�rinte! strigar� ei. D�-ne calul �i boccelele. Dar repede, dac� vrei s�
scapi cu via��.

�nfrico�at, Tripitaka cobor� de pe cal �i r�mase nemi�cat, f�r� s� scoat� o vorb�.

� Nu-�i fie team�, �nv��torule, �i spuse Maimu�a. Asta nu �nseamn� altceva dec�t c�
o s� avem mai multe ve�minte �i mai mul�i bani pentru c�l�torie.

� Poate c� n-ai auzit bine, Maimu��, zise Tripitaka. Ni s-a poruncit s� d�m calul
�i boccelele, �i tu spui c-o s� le lu�m noi ve�mintele �i banii.

� Ai grij� pu�in de cal �i de boccele, p�n� ce ma r�fuiesc cu ei! O -s� vezi

numaidec�t ce-o s� fac, r�spunse Maimu�a.

� Sunt oameni foarte voinici �i sunt �ase, zise Tripitaka. Cum crezi c-o s� po�i
tu, a�a mic� cum e�ti, s� le �ii piept cu m�inile goale?

Maimu�a nu-i r�spunse nimic, ci se duse �naintea t�lharilor, �i �mpreun� m�inile la

piept �i plec�ndu-se smerit, le zise:

� Pentru ce oare �mpiedica�i ni�te s�rmani preo�i s�-�i urmeze drumul?

� Noi nu suntem ni�te t�lhari oarecare, ci regi ai t�lharilor, st�p�nii mun�ilor.

Ne �tie toat� lumea. Cum de nu ne cuno�ti? Da�i-ne repede lucrurile �i v� l�s�m s�
trece�i. Dar dac� �ncerca�i numai s� rosti�i cuv�ntul �nu", buc�ele v� facem �i
oasele praf.

� Sunt �i eu un rege mare, �i st�p�nesc de sute de ani un munte, dar de numele

vostru n-am auzit niciodat� le spuse Maimu�a.

� Atunci, s�-�i spunem cine suntem, vorbir� tunarii. Primul dintre noi se nume�te
Ochi-care-vede-�i-vr�je�te. Al doilea este Ureche-care-ascult�-�i-se-m�nie. Al
treilea este Nas-care-adul-mec�-�i-pofte�te. Al patrulea este Limb�-care-gust�-�i-
dore�te. Al cincilea este Minte-care-g�nde�te-�i-r�vne�te. Ai �aselea este Trup-
care-�ndur�-�i-sufer�.

� Nu sunte�i decit ni�te ��lhari p�ro�i �i netrebnici, le spuse Maimu�a rMnd. Ar fi

trebuit sa �ti�i c� noi, preo�ii, suntem stap�nii vo�tri. Totu�i, �ndr�zni�i s� ne
opri�i din drum. Scoate�i numaidec�t toate lucrurile pe care le-a�i furat �i
�mp�r�i�ile �n �apte p�r�i. Dup� care, dac�-mi l�sa�i �i mie una din aceste p�r�i,
am s� v� cru� via�a.

Lua�i �n acest fel, t�lharii se n�ucir� �ntr-at�t, c� nu mai �tiau ce s� fac�, s�

se m�nie sau s� r�d�. Apoi ziser�:

� Trebuie s� fii nebun�! A�i pierdut tot; ce avea�i �i acum vrei s� ne �mp�r�im
prada cu voi?

�i, cu suli�ele ridicate �i s�biile scoase, se repezir� spre Maimu��, izbind-o care
mai de care �n cap. Maimu�a r�mase �ns� neclintit�, f�r� s� arate nici cel mai mic
semn c�-i pas�,

� Ai un cap foarte tare, �i spuser� ei.

� Asta-i adev�rat, zise,Maimu�a. �i s� �ti�i ca nu m� gr�besc. C�nd o s� v�

oboseasc� bra�ele, am s�-mi scot �ns� �i eu acul �i, atunci s� vede�i ce-o s� fie!

�Ce vrea s� spun�? se �ntrebau t�lharii �ntre ei. O fi poate un vraci care s-a f&ut
preot? Dar nici unul �lintre noi nu este bolnav. Ce tot vorbe�te de aci"

Maimu�a �i lu� atunci acul de dup� ureche, spuse o formul� magic� �i-l preschimb�
�ntr-un ciomag uria�, apoi �ncepu s� strige la ei:

� Acum, sta�i pe loc �i l�sa�i-o �i pe b�tr�na Maimu�� s� v� arate ce poate!

T�lharii o luar� atunci la fug� z�p�ci�i, dar �ntr-o clip� Maimu�a era �n mijlocul
lor �i lovind �n dreapt� �i-n st�nga, �i ucise pe to�i, �i dezbr�c� �i le lu�
ve�mintele �i desagii cu lucruri furate. Apoi, se �ntoarse l� Tripitaka �i-i spuse
r�z�nd:

� St�p�ne, acum putem pleca. I-am omor�t pe to�i.

� Sunt foarte m�hnit de cele ce s-au �nt�mplat, o mustr� Tripitaka. Nimeni n-are
dreptul s� ucid� t�lhari, oric�t de r�i �i cruzi ar fi. Singurul lucru �ng�duit
este s�-i duci �n fa�a unui judec�tor. �n �mprejurarea de fa��, ar fi fost de ajuns
s�-i fi alungat. De ce i-ai ucis? Te-ai purtat cu o cruzime care nu se potrive�te
unei fiin�e cu chemare sacr�, cum trebuie s� fii.

� Dac� nu i-a� fi ucis, ne-ar fi omor�t ei, zise Maimu�a.

� Un preot trebuie s� fie mai degrab� gata s� moar�, dec�t s� s�v�r�easc� acte de
cruzime.

� Nu m� sfiesc s� spun, zise Maimu�a, ca. acum cinci sute de ani, pe c�nd eram
rege, am omor�t destul de multe fiin�e �i, dac� �i-a� fi urmat p�rerea, n-a� mai fi
ajuns niciodat� Marele-�n�elept-Egalul-Cerului.

� Dar tocmai din pricina nefericitelor fapte pe care le-ai s�v�r�it �n cer, �i
spuse Tripitaka, a trebuit s� isp�e�ti cincisute de ani. Dac� �i acum, dup� ce te-
ai poc�it �i ai ajuns preot, te g�nde�t� s� te por�i la fel ca mai �nainte, n-ai s�
mai pot merge cu mine �n India. Ai �nceput-o foarte prost.

Lucrul pe care Maimu�a nu l-a putut suferi niciodat� era mustrarea. C�nd Tripitaka
�ncepu s-o mustre �n acel fel, Maimu�a se �nfurie �i-l �ntrerupse numaidec�t:

� Foarte bine! Atunci, nu mai vreau s� fiu preot �i s� te �nso�esc �n India. Nu-i
nevoie s�-mi mai spui nimic. Plec.

Tripitaka nu r�spunse nimic. T�cerea iui o �nfurie pe Maimu�� �i mai tare. Se

scutur� �i, cu un ultim �plec!", f�cu un salt �i dus�. a fost! C�nd Tripitaka �i
ridic� privirea, Maimu�a nu se mai vedea.
�Zadarnic ai �ncerca s�-i dai �nv��tur� unei fiin�e ca asta, �i zise trist
Tripitaka. N-am apucat s�-i spun dec�t vreo dou� vorbe � �i gata, a �i plecat. Prea
bine. Nu-mi este dat mie, desigur, s� am un discipol. A�a c�, t�r�-gr�pi�, cum voi
putea, trebuie s� merg mai departe f�r� discipol."

κi adun� boccelele, le sui �n spinarea calului �i porni pe jos, foarte ab�tut,

tr�g�nd c-o m�n� calul, iar �n cealalt� purt�nd toiagul de preot. Nu merse mult �i
v�zu o femeie b�tr�n�, care ducea �n m�ini o hain� de brocart �i un potcap brodat.
C�nd ajunse mai aproape de ea, �i trase calul spre marginea drumului ca s�-i fac�
loc femeii s� treac�.

� Dar �ncotro mergi a�a singur? �l �ntreb� ea pe Tripitaka,

� Sunt trimis de �mp�ratul Chinei s-aduc Scripturile din India, r�spunse el.

� Bine, dar Templul-Marelui-Tunet, unde se afl� Buddha, zise feme�a, se afl� la o

sut� �i una de mii de li de-aici. Desigur c� nu n�d�jduie�ti s-ajungi acolo numai
c-un cal �i f�r� de nici un discipol care s� te-ajute.

� Un discipol am g�sit eu acum c�teva zile, dar s-a purtat r�u �i am fost silit s�-
i vorbesc aspru. Din aceast� pricin�, m-a p�r�sit furios �i de atunci nu l-am mai
v�zut.

� Am o hain� de brocart �i un potcap cu panglic� de metal, �i spuse b�tr�na. Au

fost ale fiului meu. Intrase la m�n�stire, dar dup� numai trei zile de c�lug�rie a
murit. Atunci, m-am dus �i le-am luat de la m�n�stire ca s� le p�strez �n amintirea
lui. Dac� ai avea un discipol, i le-a� da bucuros s� le poarte,

� E�ti foarte buna, zise Tripitaka, dar discipolul meu a fugit, a�a c� nu le pot
primi.

� �ncotro a luat-o? �ntreb� b�tr�na.

� Ultima oar� c�nd l-am auzit, glasul lui venea dinspre r�s�rit.

� Asta-i drumul care duce la casa mea, zise b�tr�na. Cred c� o s� treac� pe-acolo.
Am o formul� magic� pe care am s� �i-o spun, dar numai dac� f�g�duie�ti c� n-o s-o
�mp�rt�e�ti nim�nui altuia. M� duc s�-l caut pe discipol �i s�-l trimit �napoi.
Pune-l s� �mbrace haina �i potcapul. Dac� n-o s� te asculte, spune formula magic�
�i n-are s� te mai supere, �i niciodat� n-o s� mai cuteze s� te p�r�seasc�.

�i cum sf�r�i de spus aceste vorbe, b�tr�na se preschimb� �ntr-o s�geat� de lumin�,
str�lucitoare ca aurul, care disp�ru spre r�s�rit. Tripitaka �i d�du seama
numaidec�t c� aceasta nu putea fi dec�t Bodhisattva Guan-�n. Se prostern� spre
r�s�rit �i arse t�m�ie. Apoi puse haina �i potcapul deoparte �i se a�ez� pe
marginea drumului, repet�nd mereu, ca s-o �in� minte, formula magic� �nv�at� de la
b�tr�n�.

* * *

Dup� ce �i-a p�r�sit st�p�nul, Maimu�a a f�cut un salt prin nori �i a ajuns drept
�n palatul regelui-dragon al M�rii-din-R�s�rit.

� Am auzit de cur�nd c� isp�irea ta a luat sf�r�it, �i spuse dragonul, �i c� te

�ntorci s� fii iar�i rege �n pe�tera ta minunat�.

� Asta �i fac, �i r�spunse Maimu�a. Dar, la �nceput, m-am f�cut preot.

� Preot? �ntreb� mirat dragonul. Cum asta?

� Guan-�n m-a convins s� �nso�esc un preot din �mp�r�ia Tang, care se duce �n India
s-aduc� Scripturile. �i, �n acest fel, am fost primit� �n ordinul preo�esc.

� Acesta-i, desigur, un pas pe drumul cel bun, zise dragonul. Te felicit din toat�
inima. Dar, atunci, ce cau�i aici �n r�s�rit?

� Asta pentru c� st�p�nul era un om tare nepriceput zise Maimu�a. S� vezi. Ne-au
ie�it �n cale ni�te t�lhari �i, fire�te, i-am omor�t. Din aceast� pricin� el a
�nceput s� m� mustre. �i �nchipui c� n-aveam s� �ndur una ca asta. A�a c�, pe loc
l-am p�r�sit �i acum m� �ntorc �n regatul meu. Dar m-am g�ndit s� trec �n drum �i
pe la tine �i s� beau o cea�c� cu ceai.

Dup� ce i se servi o cea�c� cu ceai, Maimu�a arunc� o privire prin �nc�pere �i pe

un perete v�zu un tablou al lui Djang Liang oferind papucul, �i-l �ntreb� pe dragon
ce reprezint� tabloul.

� Pe vremea aceea erai �n cer, �i spuse dragonul, �i fire�te n-ai de unde s� �tii.
Nemuritorul din pictur� este Huang �i-kung, iar cel�lalt chip este al lui Djang
Liang. Odat�, pe c�nd �i-kung sta pe un pod, i-a ie�it papucul din picior �i i-a
c�zut sub pod. L-a chemat atunci pe Djang Liang s�-l pescuiasc� �i s� i-l aduc�.
Djang Liang a f�cut �ntocmai, dar dup� o clip� nemuritorul a l�sat s�-i cad� din
nou papucul �i Djang Liang iar�i i �-a adus. �nt�mplarea s-a repetat de trei ori,
f�r� ca Djang Liang s� arate cel mai mic semn de ner�bdare. Atunci Huang �i-kung i-
a �ncredin�at un manual de magie, cu ajutorul c�ruia i-a �nvins pe to�i du�manii
dinastiei Han, fiind socotit cel mai mare erou al dinastiei Han. La b�tr�ne�e a
devenit discipolul nemuritorului S�m�n��-Ro�ie-de-Molift �i s-a ridicat pin� la
cunoa�terea doctrinei Tao, Mare-�n�elept, trebuie s� �nve�i s� ai mai mult�
r�bdare, dac� vrei s�-l �nso�e�ti pe pelerin �n India �i s� dob�nde�ti roadele
ilumin�rii.

Maimu�a r�mase pe g�nduri.

� Mare-In�elept, spuse mai departe dragonul, trebuie s� �nve�i s� te st�p�ne�ti �i

s� te supui voin�ei altora,� dac� vrei s� nu pierzi totul.

� Am �n�eles! M� �ntorc chiar acum, r�spunse Maimu�a.

�n drum se �ntilni cu Bodhisattva Guan-�n.

� Ce faci aici? o �ntreb� aceasta.

� Inscrip�ia a disp�rut a�a c� am ie�it de sub munte, spuse Maimu�a. �i am devenit

discipolul lui Tripitaka. Dar el mi-a spus c� nu �tiu cum s� m� port, �i atunci l-
am p�r�sit. Acum �ns� m� duc s�-l caut.

� Du-te c�t mai degrab�, �i spuse Bodhisattva, �i caut� s� te por�i mai bine de
data asta.

C�nd Maimu�a se �ntoarse la Tripitaka, �l g�si st�nd dezn�d�jduit pe marginea

drumului.

� Ce faci, st�p�ne, de stai tot aici pe loc? �l �ntreb� Maimu�a.

� Unde ai fost? �l �ntreb� Tripitaka. N-am avut inim� s� merg mai departe �i m-am
a�ezat aici s� te a�tept.
� M-am dus numai p�n� la dragonul M�rii-din-R�s�rit s� beau o cea�c� cu ceai, spuse
Maimu�a.

� Uite ce-i, zise Tripitaka, preo�ii trebuie s� aib� �n fiecare clip� grij� s�
spun� numai adev�rul. �tii prea bine c� regele-dragon tr�ie�te foarte departe de-
aici spre r�s�rit �i tu n-ai lipsit dec�t o or�.

� Asta-i un lucru u�or de l�murit, zise Maimu�a. Eu cunosc me�te�ugul de a s�ri

prin nori. Dintr-un salt fac o sut� opt mii de li.

� Mi s-a p�rut, �i spuse Tripitaka, c� ai plecat m�nioas� pentru c� �i-am vorbit

cam aspru. �mi pare bine c� te-ai dus s� bei o cea�c� cu ceai. Dar poate c� ar fi
trebuit s�-�i aduci aminte c� mie nu-mi este cu putin�� s� te �nso�esc unde te-ai
dus. Nu �i-a trecut prin minte c� �i eu puteam fi �nsetat �i �nfometat?

� Dac� e�ti �ntr-adev�r �nsetat, iau o cea�c� �i m� duc s�-�i aduc.

� Nu-i nevoie, r�spunse Tripitaka. Am �n boccea ni�te merinde uscate.

C�nd Maimu�a deschise bocceaua, �i c�zur� ochii pe ceva sclipitor.

� Haina �i potcapul �sta, le-ai adus cu tine din r�s�rit? �ntreb� ea.

� Obi�nuiam s� le port pe c�nd eram t�n�r, r�spunse Tripitaka spun�nd la �nt�mplare

ce-i veni mai �nt�i �n minte. Cine poart� potcapul �sta poate s� spun� pe dinafar�
Scripturile f�r� s� le fi �nv�at mai �nainte. Cine poart� haina asta poate face
slujbe religioase f�r� s� le fi �nv�at mai �nainte.

� St�p�ne drag�, las�-m� s� le �mbrac eu, se rug� Maimu�a.

� Sigur c� da! r�spunse Tripitaka. Maimu�a �i puse haina �i potcapul, iar

Tripitaka, pref�c�ndu-se c� m�n�nc� din merindele uscate, murmur� �ncet formula.

� M� doare capul! �ip� Maimu�a.

Tripitaka continu� s� repete formula, iar Maimu�a �ncepu a se rostogoli de durere

pe jos, �ncerc�nd cu dezn�dejde s� rup� panglica de metal a potcapului. Tem�ndu-se
c� va izbuti s-o rup�, Tripitaka se opri o clip�. Durerea �ncet� numaidec�t.
Maimu�a �i pip�i atunci capul �i sim�i potcapul de parc� prinsese r�d�cini pe cap.
Lu� acul �i �ncerc� s�-l scoat� cu el. �n zadar �ns�. Tem�ndu-se iar�i c� Maimu�a
va rupe panglica, Tripitaka murmur� din nou formula. Maimu�a �ncepu iar�i s� se
zv�rcoleasc� �i s� sar� �n sus de durere. Se f�cu stacojie la fa�� �i ochii i se
bulbucar�, gata s�-i ias� din cap. Tripitaka nu putu s� mai �ndure s-o vad�
chinuindu-se astfel, a�a c� se opri, iar durerea de cap a Maimu�ei �ncet� nu-
maidec�t.

� Mi-ai f�cut farmece, �i spuse Maimu�a.

� N-am f�cut nici un farmec, zise Tripitaka. Am repetat doar Scriptura-Panglicii-

Str�mte.

� Repet-o �nc� o dat�, �i ceru Maimu�a.

�i Tripitaka o repet�, iar pe Maimu�� �ncepu s-o doar� iar�i capul.

� Opre�te-te! Opre�te-te! �ip� ea. Cum �ncepi, m� doare capul de-mi plesne�te. Nu
po�i spune c� nu e�ti tu pricina.

� Ai s-ascul�i pe viitor de tot ce-�i voi spune? o �ntreb� Tripitaka.

� A�a voi face, f�r� doar �i poate, spuse Maimu�a.

� �i n-ai s�-mi mai dai niciodat� prilej de sup�rare �i nelini�te?

� N-a� mai �ndr�zni, zise Maimu�a.

A�a gr�i ea, dar �n suflet i se ascundeau g�nduri uciga�e. κi lu� ciomagul �i se
repezi la Tripitaka, cu inten�ia limpede de a-l lovi. Speriat, acesta repet� iar�i
formula �i Maimu�a se tr�nti zv�rcolindu-se la p�m�nt, iar ciomagul �i c�zu din
m�n�.

� M� dau b�tut�! M� dau b�tut�! strig� atunci Maimu�a.

� E cu putin�� sa fii at�t de rea, �nc�t s� vrei s� m� love�ti? o �ntreb�

Tripitaka.

� N-am s� mai fac! N-am s� mai fac! r�spunse gem�nd Maimu�a. Cum ai ajuns, st�p�ne,
s� �tii formula asta?

� M-a �nv�at o b�tr�n�, pe care am �nt�lnit-o adineauri, �i spuse Tripitaka.

� Am �n�eles! r�spunse Maimu�a. �tiu cine a fost. Bodhisattva Guan-�n. Cum de

�ndr�zne�te s� urzeasc� �n felul �sta �mpotriva mea? A�teapt�-m� o clip�, p�n� m�
duc la Marea-din-R�s�rit s�-i ar�t ce poate ciomagul meu.

� Dac� ea m-a �nv�at formula, �nseamn� c� o poate folosi �i ea, �i spuse Tripitaka.
Ce-o s� se �nt�mple atunci cu tine?

Maimu�a �n�elese c� dreptatea era de partea lui Tripitaka �i, �ngenunchind, spuse
plin� de c�in��:

� Formula asta, maestre, e mai tare ca mine. Ing�duie-mi s� merg cu tine �n India.
N-o s� mai ai nevoie s-o spui vreodat�. Te voi ap�ra cu credin�� p�n� la cap�t.

� Atunci, foarte bine, spuse Tripitaka. Ajut�-m� s� �ncalec.

Foarte pleo�tit�, Maimu�a adun� boccelele �i pornir� din nou spre apus.

...�i, de nu �ti�i ce s-a �nt�mplat mai departe, asculta�i cele ce vor fi povestite
�n capitolul urm�tor.

Capitolul XV

Era �n toiul iernii. Din miaz�noapte b�tea un v�nt n�prasnic. Peste tot, numai
ghea��. Drumul �i ducea peste coaste abrupte �i nesf�r�ite creste de mun�i
pr�p�stio�i. �i cum mergeau a�a, Tripitaka auzi mugetul unui torent de ap� �i o
�ntreb� pe Maimu�� ce r�u ar putea fi.

� �mi reamintesc, r�spunse Maimu�a, c� pe-a-ici prin apropiere se afl� r�ul

Durerea-Vulturului.

O clip� mai t�rziu, se pomenir� pe nea�teptate la malul r�ului �i Tripitaka �i opri

calul. Priveau �n jos spre r�u, c�nd deodat� se auzi ceva ��nind din ap� �i din
mijlocul r�ului ie�i un dragon, care apuc� �int� spre mal, spintec�nd apa cu
zgomot. Se ca��r� pe mal �i c�nd era c�t pe ce s�-i �nghit�, Maimu�a �l trase pe
Tripitaka de pe cal �i, �ntorc�nd spatele r�ului, arunc� repede jos boccelele �i-�i
duse st�p�nul sus pe d�mb. Dragonul �i l�s� �n pace, dar �nghi�i calul, cu �a �i
h�uri cu tot, �i apoi se scufund� din nou �n r�u. Dup� ce �l a�ez� pe Tripitaka pe
o movil� �nalt�, Maimu�a se �ntoarse la r�u s� ia calul �i boccelele. Boccelele se
m�i aflau acolo, dar calul � ia-l de unde nu-�. Aduse boccelele la locul unde se
afla Tripitaka �i spuse:

� Dragonul se pare c� s-a �ntors �n r�u. Singurul necaz este c� a speriat calul
care a fugit.

� �i cum o s�-l g�sim acum? �ntreb� Tripitaka.

� A�teapt� o clip� s�-mi arunc o privire primprejur, spuse Maimu�a.

�i s�rind drept �n cer, Maimu�a �i umbri cu m�na ochii ei de foc �i cercet� cu

privirile �n jos spre toate z�rile. Nic�ieri �ns� nu se vedea urm� de cal. Atunci,
cobor�nd de pe nori, zise:

� Nu-l v�d nic�ieri. Un singur lucru s-a putut deci �nt�mpla: calul a fost �nghi�it
de dragon.

� Cum po�i s� crezi a�a ceva? se mir� Tripitaka. Ar fi trebuit s� aib� o gur� prea
mare, ea s� fi putut �nghi�i cogeamite calul, cu �a �i cu h�uri cu tot. Mai degrab�
cred ca bietul cal a fugit �� st� ascuns sub vreo scobitur� de munte. Hai, uit�-te
�nc� o dat�.

� St�p�ne, v�d c� pre�uie�ti prea pu�in puterile mele. Privirea �mi este at�t de
ascu�it�, �nc�t ziua pot vedea tot ce se petrece p�n� la o mie de li �mprejur. P�n�
la o mie de li nici m�car un ��n�ar nu poate da din aripi f�r� s� nu-l v�d. Dar un
cal �� nu pot vedea?

� Bine, s� zicem c-a fost m�ncat. Cum o s� c�l�toresc atunci? Mai este �nc� un drum
prea lung ca s� pot merge pe jos, spuse Tripitaka.

�i spun�nd asta, lacrimile �ncepur� s�-i curg� �iroaie.

� Nu te mai fr�m�nta at�t! Prea te g�nde�ti mereu numai la greut�i, �i zise Maimu�a
�nfuriat� c�-l vedea iar�i v�ic�rindu-se. Stai pu�in aici, c� m� duc s�-l caut pe
tic�los �i-am s�-l silesc s�-mi dea calul �napoi.

� Nu po�i face nimic, dac� nu iese din ap�, spuse Tripitaka. Iar dac� iese, o s� m�
m�n�nce pe mine de data asta.

� E�ti nemaipomenit! Nemaipomenit! �ncepu s� tune �i sa fulgere Maimu�a mai

m�nioas� ca oric�nd. �mi spui c� ai nevoie de cal ca s� po�i c�l�tori niai departe
�i, totu�i, nu m� la�i s�-�ncerc s�-l iau �napoi. �n felul �sta o s� r�m�i aici pe
veci, tot uit�ndu-te la boccele.

�i Maimu�a tuna �nc� �i fulgera, c�nd deodat� se auzi un glas din cer spun�nd:

� Maimu��, nu te m�nia. Iar tu, preot din �ara Tang, nu mai pl�nge. Noi, zeit�ile,
suntem aici, trimise de Guan-�n ca s� te ap�r�m �n timpul c�t dragonul va fi
c�utat.

Auzind glasul, Tripitaka �ndat� se prostern�.

� Dar ce zeit�i sunte�i voi? �ntreb� Maimu�a. Spune-�i-mi numele, ca s� v� trec pe

list�.

� Aici, de fa��, suntem Lu Ting �i Lu Dzia, Paznicii-celor-Cinci-Promontorii, apoi

Cele-Patru-Str�ji �i Cei-Optsprezece-Ocrotitori-ai-M�n�stirilor, r�spunser�
zeit�ile. �i v� slujim cu r�ndul.

� Care din voi sunte�i de r�nd �n diminea�a asta? �ntreb� Maimu�a.

� Lu Dzia, �i cu una din Str�ji, �i cu Ocrotitorii. Iar paznicul Cap-de-Aur se afl�

�n fiece clip�, zi �i noapte, primprejur.

� Cele care nu sunte�i de r�nd, pute�i pleca, le spuse Maimu�a, Iar voi, Lu Ting, o
Straj� �i .to�i Paznicii, face�i bine �i r�m�ne�i aici pe loc s�-l p�zi�i pe
maestru c�t timp m� duc la r�u s�-l caut pe dragon �i s� �ncerc s�-l silesc s�-mi
dea �napoi calul.

Tripitaka, prinz�nd pu�in curaj, se a�ez� jos pe d�mb, rug�nd-o pe Maimu�� s� fie
cu b�gare de seam�.

� Nu te �ngriji de mine! �i zise Maimu�a. Afurisita de Maimu��! �i str�nse br�ul

mantiei de brocart, �i suflec� pielea de tigru, lu� �n m�ini ciomagul de fier �i,
cobor�nd pe malul r�ului, �ncepu s� strige tare:

� Pe�te blestemat, d�-mi calul �napoi!

Dragonul sta lini�tit pe fundul r�ului �i mistuia calul. Dar auzind c� cineva �l
oc�r�te �i-i cere prada, �l cuprinse o m�nie cumplit� �i s�ri din valuri, strig�nd:

� Cine �ndr�zne�te s� fac� t�r�boiul �sta �n preajma locuin�ei mele?

� Stai pe loc, �i r�spunse Maimu�a, �i d�-mi calul �napoi.

�i zic�nd acestea, Maimu�a �i r�suci ciomagul �i d�du s�-l loveasc� pe dragon �n

cap. Dragonul se n�pusti �ns� spre ea cu f�lcile c�scate �i ghearele amenin��toare.
�i acolo, pe malul r�ului, se �ncinse �ntre ei o lupt� �nver�unat�. Se luptar�
vreme mult�, mut�ndu-se c�nd �ntr-un loc, c�nd �ntr-altul, c�nd mai �ncoace, c�nd
mai �ncolo; c�nd r�sucindu-se pe loc. Dup� un timp, puterea dragonului �ncepu s�
sl�beasc� �i, nemaiput�nd �ine piept, se r�suci o dat� repede din coad� �i fugi
s�rind �n r�u. Maimu�a �l oc�r� �i-l batjocori de pe mal �n toate felurile, dar
dragonul f�cea pe surdul �n fundul apei. V�z�nd c� nu-l mai poate scoate din ap�,
Maimu�a se �ntoarse la Tripitaka �i-i povesti tot ce �ncercase s� fac�.

� St�p�ne, �i spuse ea, l-am batjocorit p�n� ce-a ie�it afar�, �i ne-am prins la
lupt� de mai multe ori, dar p�n� la urm� s-a �nfrico�at �i a dat bir cu fugi�ii.
Acum st� pe fundul r�ului �i nu vrea s� mai ias�.

� Suntem oare siguri c� el a �nghi�it calul? zise 1 Tripitaka.

� Cum mai po�i pune acest lucru la �ndoial�? �i r�spunse Maimu�a. Dac� nu l-ar fi
m�ncat el, atunci de ce a ie�it din r�u �i a primit provocarea mea la lupt�?

� Bine! Dar acum spune-mi, de ce �nt�mpini at�ea greut�i cu dragonul? Mai deun�zi,
c�nd te-ai luptat cu tigrul, spuneai c� po�i �nvinge �i dragoni.

La o asemenea zeflemisire, nimeni n-ar fi putut fi mai sim�itor ca Maimu�a.

� Destul! �ip� Maimu�a ca �i cum cineva i-ar fi t�iat �n carne vie. Am s�-�i ar�t
acum care-i mai tare!
Se duse din nou pe malul apei �i, cu ajutorul unei vr�ji, r�scoli apele limpezi ale
r�ului p�n� ce se f�cur� tulburi ca apele Fluviului-Galben.

Dragonul sim�i c� nu se mai poate sta pe fundul r�ului.

�Nenorocirile nu vin niciodat� singure! g�ndi el. N-a trecut dec�t un an de c�nd
abia am sc�pat cu via�� la Scaunul-de-Judecat�-al-Cerului, fiind os�ndit doar la
exil, �i acum am dat peste monstrul �sta blestemat, care pare hot�r�t s� m� ucid�."

�i, cu c�t se g�ndea mai mult, cu at�t se m�nia mai tare. P�n� la urm�, se hot�r�
s� nu se dea b�tut, s�ri din valuri �i scr�nind din din�i, strig� �an�o�:

� Ce fel de monstru e�ti �i de unde vii de te �ncume�i s� m� �nfrun�i?

� Nu te prive�te de unde vin, �i r�spunse Maimu�a. D�-mi �napoi calul, c� de nu, o

s� pl�te�ti cu via�a.

� Calul t�u se afl� acum �n p�ntecele meu. �i, la urma urmei, ce po�i s�-mi faci?

� Prive�te o clip� la ciomagul �sta, �i zise Maimu�a. Dac� nu-mi dai calul �napoi,
ai s� pl�te�ti cu via�a!

�i se luar� iar la lupt�; dar dup� c�teva �nv�rtituri, dragonul, nemaiput�nd �ine
piept, se r�suci o dat� cu putere, se preschimb� �ntr-un �arpe de ap� �i se f�eu
nev�zut �n buruieni. Maimu�a � �ncepu atunci s� bat� buruienile cu ciomagul,
alerg�r�d �ncoace �i �ncolo ca s�-i dea de urm�, dar �n zadar. Spumeg�nd de m�nie,
rosti cu voce tare: Om, formul� tainic� de chemare a zeit�ilor locului. �i �ntr-o
clip�, acestea se aflau �n genunchi �n fa�a ei.

� Intinde�i-v� picioarele ca s� v� dau c�te cinci lovituri de ciomag �i s� m�

u�urez, le zise ea.

� Mare-�n�elept, o implorar� zeit�ile, �ng�duie-ne, rogu-te, s�-�i ar�t�m c� n-avem

nici o vin�. N-am �tiut c� �i-ai isp�it pedeapsa, c-altminteri am fi venit s� te
�nt�mpin�m. Te rug�m cu umilin�� s� ne ier�i.

� Foarte bine! zise Maimu�a. Atunci n-am s� v� mai bat. R�spunde�i-mi �ns� la
�ntrebarea: de unde vine dragonul �sta care-�i face mendrele �n r�ul Durerea-
Vulturului �i de ce a m�ncat calul �nv��torului meu?

� Mare-�n�elept, r�spunser� ele, pe vremuri nu aveai �nv��tor nevr�nd s� te supui

nici unei puteri cere�ti sau p�m�ntene. Oare, despre calul c�rui �nv��tor este
vorba?

� Dup� ce am ajuns la ananghie, din pricina �nt�mpl�rii aceleia nenorocite din cer,
zise Maimu�a, a trebuit s� isp�esc cinci sute de ani. Acum �ns� Bodhisattva Guan-�n
m-a pus �n slujba unui preot care merge �n India s-aduc� Scripturile. �l �nso�eam
�n c�l�toria lui, ca discipol, c�nd dragonul i-a m�ncat calul.

� Dac� vrei s� prinzi dragonul, lucrul cel mai nimerit ar fi s-o rogi pe
Bodhisattva s� vin� s�-l �nduplece ea, ziser� zeit�ile. P�n� acum nici nu s-a �tiut
de existen�a vreunui dragon pe-aici. �nseamn� c� ea l-a trimis.

Merser� apoi cu to�ii la Tripitaka �i-i �mp�rt�ir� planul lor.

� Dar c�t timp va dura asta? �ntreb�' Tripitaka. S� nu mor de frig �i de foame p�n�
v� �ntoarce�i!

�n timp ce vorbeau, se auzi din �naltul cerului vocea paznicului Cap-de-Aur

spun�nd:

�. Nu-i nevoie s� fac� nimeni dintre voi un pas. M� duc eu s-o chem pe Bodhisattva.

� �i r�m�n foarte �ndatorat�, �i r�spunse Maimu�a. Du-te, rogu-te, numaidec�t!

Paznicul se �n�l�� prin nori �i o lu� drept spre Marea-din-R�s�rit. Maimu�a rug�
zeit�ile locale s� aib� grij� de maestrul ei, �i Str�jilor s�-i aduc� de m�ncare,
iar ea se �ntoarse din nou pe malul r�ului. C�nd paznicul Cap-de-Aur ajunse �n
cr�ngul de bambu�i unde Bodhisattva �i avea locuin�a, aceasta �l �ntreb�:

� Pentru ce-ai venit?

� Preotul din �ara Tang �i-a pierdut calul la r�ul Durerea-Vulturului, zise
paznicul. A fost �nghi�it de un dragon �i Marele-�n�elept m-a trimis s�-�i cer
ajutor.

�� Dragonul acesta, zise Guan-�n, este fiul re-gelui-dragon din Marea-de-Apus.

Pentru c� a dat foc din neb�gare de seam� perlelor magice� din palat, tat�l lui l-a
�nvinuit de uneltiri �mpotriv�-i �i Scaunul-de-Judecat�-al-Cerului l-a condamnat la
moarte. M-am dus atunci la �mp�ratul Jad �i l-am' rugat s�-i schimbe pedeapsa, dac�
dragonul se arat� gata s�-l duc� pe preotul din �ara lui Tang �n c�l�toria spre
India. Nu pot pricepe cum a ajuns s�-i �nghit� calul. Am s� vin s� v�d cum stau
lucrurile.

A�adar, Bodhisattva cobor� de pe jil�ul ei de lotu�i, �i p�r�si l�ca�ul minunat �i,

c�lare pe un snop de lumin� magic�, str�b�tu Marea-din-Miaz�zi. C�nd ajunse �n
dreptul r�ului Dun�rea-Vulturului, privi �n jos �i-o v�zu pe Maimu�� oc�r�nd
furioas� pe mal. Trimise atunci un paznic s�-i vesteasc� sosirea. Maimu�a s�lt� �n
v�zduh �i �ncepu s� �ipe la Bodhisattva:

� Grozav� ��nv��toare-a-celor-�apte-Buddha" �i ��ntemeietoare-a-Credin�ei-�n-

Iertare" mai e�ti, de urze�ti �n felul �sta �mpotriva noastr�!

� Gr�jdar obraznic! Fund-ro�u smintit! o mustr� Bodhisattva. Dup� ce c� am g�sit

at�t de greu pe cineva care s-aduc� Scripturile �i i-am cerut s� �i se r�scumpere
p�catele, �n loc s�-mi mul�ume�ti, a�a te por�i cu mine?

� Mi-ai tras o mare p�c�leal�, �i spuse Maimu�a. S-ar fi cuvenit, dup� ce m-ai
l�sat s� ies de sub munte, s�-mi �ng�dui s� merg �i s�-mi petrec vremea cum �mi
place. �n loc de asta, mi-ai dat o mantie de preot �i mi-ai cerut s�-mi folosesc
tot timpul �i toat� puterea �ngrijind de preotul �sta. Prea bine! Dar, pentru ce i-
ai dat p�l�ria pe care m-a ademenit s� o pun pe cap �i-acum n-o mai pot scoate? Cum
spune o formul� magic�, m-apuc� ni�te dureri de cap �nfior�toare.

� O, Maimu��! r�se Bodhisattva. Dac� n-ai fi fost �inut� �n fr�u �ntr-un fel sau
altul, nu s-ar fi putut face nimic cu tine. De mult te-ai fi apucat iar�i de
vechile tale pozne.

� Nu-i frumos s� �ncerci a arunca vina pe mine, zise Maimu�a. Nu �n�eleg de ce ai

adus aici dragonul �sta, dup� ce fusese os�ndit �n cer, �i l-ai l�sat s� m�n�nce
calul �nv��torului. I-ai dat �n felul �sta putin�a s�-�i fac� mai departe de cap cu
tic�lo�iile lui, aici pe p�m�nt. Ar trebui s�-�i fie ru�ine!

� Am rugat �ntr-adins pe �mp�ratul Jad s� lase aici dragonul, ca s�-l duc� pe

st�p�nul t�u �n cale spre India. Nici un cal obi�nuit n-ar fi �n stare s�-l duc�
at�ta drum.

� Bine, dar uite, acum s-a speriat de mine �i st� ascuns. Ce-i de f�cut?
Guan-�n �l chem� atunci pe paznicul Cap-de-Aur �i-i spuse:

� Du-te pe malul r�ului �i strig�: �Ehei, al treilea fiu al regelui-dragon, ie�i

afar� din ap�! A venit Bodhisattva!" �i el o s� ias� numaidec�t.

Dragonul s�ri afar� din valurile r�ului, lu�nd pe dat� �nf�i�are de om.

� Nu �tiai c� acesta este ucenicul celui trimis s-aduc� Scripturile? �l �ntreb�

Guan-�n, ar�t�nd cu degetul spre Maimu��.

� M-am luptat cu el, Bodhisattva, r�spunse t�n�rul dragon. Iar ieri, fiind
�nfometat, am m�ncat calul �nv��torului lui. Numai c� nimeni nu mi-a pomenit nimic
despre cineva �trimis s-aduc� Scripturile".

� Nu m-ai �ntrebat deloc de numele meu, de ce dar s� �i-l fi spus? se b�g� �n vorb�
Maimu�a.

� B�ne, dar nu te-am �ntrebat eu ce fel de monstru e�ti �i de unde vii? r�spunse
dragonul. �i n-ai �ipat tu la mine, spun�ndu-mi: �Nu te prive�te de unde vin. D�-mi
�napoi calul numaidec�t"? Nici m�car n-ai pomenit de cuv�ntul Tang.

� Va s� zic�, Maimu�ei �i place mai mult s� se f�leasc� cu puterile ei, dec�t s�

spun� ce leg�tur� are cu cei de l�ng� ea, zise atunci Guan-�n. Pe viitor, �ns�,
dac� va mai fi �ntrebat�, va trebui s� spun� deslu�it c� merge dup� Scripturi �i
atunci n-o s� mai dea prilej la �ncurc�turi.

Bodhisattva se �ndrept� apoi spre dragon �i-i scoase perla �n�elepciunii de sub
b�rbie [Se credea c� dragonul M�rii-din-Apus era p�str�torul �perlelor
�n�elepciunii", iar fiii Iui purtau c�e una din aceste perle la g�t, ca simbol �i
aduc�tor de �n�elepciune.]. Cu ml�di�a de salcie �n m�n�, pres�r� peste dragon rou�
dulce �i, trimi��nd spre el o suflare magic�, �i zise:

� Preschimb�-te!

�i dragonul se preschimb� pe loc �ntr-un cal alb, asem�n�tor �ntru totul celui
m�ncat. Apoi Bodhisattva �i atrase luarea-aminte s� nu mai mearg� pe c�i gre�ite,
f�g�duindu-i c�, dup� ce �i va fi �ndeplinit sarcina, i se va da o �ntruchipare de
aur �i va c�p�ta iluminarea. T�n�ru� dragon se �nclin� umil �i f�g�dui c� va
�ndeplini cu credin�� sarcina dat�.

C�nd Bodhisattva d�du s� plece, Maimu�a se prinse de ea, zic�ndu-i:

� Ce-ai f�cut, nu-i de ajuns! Drumul c�tre soare-apune este foarte greu �i nu crgd
c�-mi va fi u�or s� duc un preot p�m�ntean peste toate pr�p�stiile �i r�pele astea.
Iar dac� vom mai avea �i tot felul de �nt�lniri primejdioase, ne va fi greu s� ne
ap�r�m via�a, a�a c� mai bine m� las p�guba�� de orice g�nd de a c�p�ta m�ntuirea
�i mai departe nu merg.

� Mi se pare ciudat ce spui, zise Bodhisattva. C�ndva te dovedise�i foarte iscusit�

�n a c�uta s� ajungi la iluminare. M� mir� c� tocmai acum, c�nd ai sc�pat de
pedeapsa ce �i-a dat-o cerul, ar�i at�t de pu�in� bun�voin�� s� iei asupr�-�i
pu�in� trud�. De c�te ori te vei afla �ntr-o situa�ie grea, n-ai dec�t s� invoci
p�m�ntul, �i p�m�ntul �i va �mplini minunile lui. La nevoie, voi veni chiar eu s�
te-ajut. Deocamdat�, vino �ncoace! Iat�, te voi �nzestra cu �nc� o putere.

�i Bodhisattva lu� c�teva frunze din ml�di�a ei de salcie, pe care le pres�r� pe

spinarea Maimu�ei, zic�nd:
� Preschimba�i-v�!

�i ele se preschimbar� pe loc �n trei fire de p�r magice.

� Acestea, ad�ug� Bodhisattva, te vor scoate din orice �ncurc�tur�, oric�t ar fi de

grea.

Maimu�a mul�umi Bodhisattvei, iar aceasta se �ndrept� spre Cerul-de-Miaz�zi. ��n�nd

calul, Maimu�a se duse la Tripitaka, spun�ndu-i:

� St�p�ne, iat� avem un cal!

� Arat� mult mai bine ca cel�lalt, zise Tripitaka. Cum de-ai f�cut rost de el?

� Dar ce-ai f�cut �n tot timpul �sta? Ai dormit? se minun� Maimu�a. Paznicul Cap-
de-Aur a adus-o aici pe Guan-�n, care a preschimbat dragonul, f�c�ndu-l s� aib�
chipul leit al calului nostru. Ce-i lipse�te sunt doar fr�iele �i �aua.

� �i unde-i, Bodhisattva? �ntreb� Tripitaka foarte mirat. A� vrea s�-i mul�umesc.

� Acum e prea t�rziu! A �i trecut de Marea-din-Miaz�zi.

Tripitaka arse totu�i t�m�ie �i se prostern� spre miaz�zi. Apoi o ajut� pe Maimu��
s-adune boccelele �i pornir� la drum.

� N-o s� fie prea u�or s� c�l�resc pe-un cal f�r� �a �i f�r� fr�ie, zise Tripitaka.
Bine ar fi s� g�sim o luntre ca s� trecem pe partea cealalt� a r�ului, unde s�
�ncerc�m s� g�sim o �a �i fr�ie.

� Asta nu-i cu putin��, r�spunse Maimu�a. Cum o s� g�sim luntre �ntr-un �inut at�t
de s�lbatic �i pustiu? Calul �sta, �ns�, e de aici �i nu.se poate s� nu,�tie s�
mearg� prin ap�. Suie-te, dar, pe spatele lui �i las�-l s� te duc� dincolo.

Cobor�r� astfel pe malul r�ului, Tripitaka c�lare �i Maimu�a pe jos, cu boccelele

�n m�n�, c�nd deodat� din susul r�ului ap�ru un pescar b�tr�n, m�n�nd o plut� veche
�i �ubred�. Maimu�a �i f�cu semn cu m�na �i-i strig�:

� Venim din r�s�rit �i mergem s-aducem Scripturile. �nv��torul meu nu �tie cum s�
treac� dincolo �i te roag� s�-l duci cu pluta.

Pescarul �mpinse repede pluta spre ei, iar Maimu�a �l �ndemn� pe Tripitaka s�
descalece. �l ajut� apoi s� urce pe plut�, dup� care aduse �i boccelele �i calul,
�i b�tr�nul pescar �i trecu repede cu pluta dincolo.

Ajun�i pe malul cel�lalt, Tripitaka �i spuse Maimu�ei s� caute �n boccea bani

m�run�i ca s�-i pl�teasc� pescarului. Dar acesta �mpinse pluta repede �n largul
apei, spun�nd c� nu prime�te bani. Tripitaka nu se sim�ea lini�tit �n sinea lui,
dar neav�nd altceva ce s� fac�, �mpreun� palmele �i mul�umi.

� Nu te mai fr�m�nta �i pentru asta, �i zise Maimu�a. N-ai v�zut cine-i pescarul?
Este zeitatea r�ului, care nici n-a venit m�car la timp s� ne treac� r�uL Era c�t
pe-aci s�-i trag o mam� de b�taie, ca s�-i fie �nv��tur� de minte. Mai cur�nd s�
fie mul�umit c� l-am l�sat s� plece. Nu-i dar de mirare c� n-a �ndr�znit s� mai
primeasc� �i bani.

Dar Tripitaka nu �tia dac� trebuie ori nu s� cread� povestea asta. Se urc� iar�i pe
cal �i porni mai departe, �n urma Maimu�ei, pe drumul spre soare-apune.

...�i, de nu �ti�i pe unde au mai c�l�torit, asculta�i cele povestite �n capitolul

urm�tor.

Capitolul XVI

Timp de mai multe zile, drumul �i duse printr-un �inut foarte s�lbatic. �ntr-una
din zile, c�tre sear�, z�rir� departe un p�lc de case.

� Pare-mi-se, zise Tripitaka c�tre Maimu��, c� acolo departe se vede o gospod�rie.

Nu crezi c-ar fi bine s� �ncerc�m s� poposim peste noapte acolo?

� Las�-m� s� m� duc s-arunc o privire �i s� v�d dac� semnele sunt bune sau rele,
zise Maimu�a. Abia dup� aceea vom hot�r�.

A�a �i f�cu. Cur�nd se �ntoarse spun�nd:

� Putem merge. Sunt sigur� c�-s oameni buni acolo.

Tripitaka m�n� calul degrab� �i �n cur�nd ajunser� la o poart� care d�dea spre o
potec�, din dosul c�reia venea un fl�c�u legat cu o basma de bumbac �n jurul
capului, �mbr�cat �ntr-o hain� albastr� �i cu o umbrel� �n m�n�, iar �n spate cu o
leg�tur�. Mergea gr�bit, av�nd aerul de-a nu voi s� intre �n vorb�.

� �ncotro mergi? �l �ntreb� Maimu�a oprin-du-l. A� vrea s� te �ntreb ceva. Cum se

nume�te locul �sta?

Omul �ncerc� s-o �mping� din cale, bomb�nind:

� Ce, nu mai e nimeni �n cas� ca s� �ntrebi, de m� �ii pe mine din drum?

� Nu fi ur�cios, �i zise Maimu�a r�z�nd. Ce-o s� p�e�ti dae�-mi spui numele locu�ui
�stuia? Mai bine spune-ne, �i s-ar putea s�-�i fim �i noi de folos cu ceva.

V�z�nd c� nu se poate trece mai departe, pentru c� Maimu�a �l prinsese str�ns de

m�n� �i nu-i da pas, omul �ncepu s� dea din picioare furios.

� Cum s� nu-mi ies din fire? �ip� el. Abia adineauri am fost oc�rit de st�p�nul
casei, iar acum dau peste acest nenorocit de cap chel [Dup� r�nduiala budist�,
Maimu�a era ras� �n cap.] �i trebuie s�-i �nghit obr�znicia }

� Dac� nu e�ti �ndeajuns de iste� ca s� te po�i descotorosi de mine � lucru de care

tare m� �ndoiesc � �i zise Maimu�a, atunci aici ai s� r�m�i.

�i de�i omul se r�sucea �n toate felurile, era �n zadar. Se sim�ea prins ca �ntr-un
cle�te de fier. �n timpul luptei �i c�zu leg�tura din jurul capului �i �i sc�p� �i
umbrela. �ncepu s� dea �n Maimu�� cu am�ndoi pumnii, dar de�i aceasta avea �ntr-o
m�n� boccelele, cu cealalt� �l �inea str�ns pe fl�c�u.

� Ascult�, Maimu��, zise Tripitaka, mi se pare c� vine cineva dintr-acolo. N-ar fi

bine s� dai drumul fl�c�ului �i s�-l �ntrebi pe cel care vine?

� �nv��torule, zise Maimu�a, nu-�i dai seama ce spui. Nu-i bine s� �ntreb�m pe
altul. Asta-i singurul om de la care putem afla ce dorim.

P�n� la urm�, v�z�nd c� n-are cum s� scape, C�-e�ul spuse:

� Aici este gospod�ria b�tr�nului Kao. Cei mai mul�i dintre cei care locuiesc �i
lucreaz� aici poart� numele de Kao, �i pentru aceasta �ntreg locul se nume�te Kao.
Acum, las�-m� s� plec!

� Ar�i ca cineva care a pornit �ntr-o c�l�torie mai lung�, zise Maimu�a. Spune-mi
unde mergi �i cu ce treab�, �i-apoi am s� te las s� pleci.

� M� numesc Kao Tsai, zise fl�c�ul. B�tr�nul Kao are o fat� nem�ritat�, �n v�rst�
de 20 de ani. Acum vreo trei ani, a fost r�pit� de-un monstru care a f�cut-o
nevasta lui �i tr�iesc de atunci aici �n gospod�rie. B�tr�nul Kao nu prive�te cu
ochi buni treaba asta. �S� ai de ginere un monstru, spune el, nu poate s� plac�
nim�nui. Mai �nt�i, nu-ncape vorb�, e o ru�ine pentru cas�, �i-apoi e destul de
nepl�cut s� nu te po�i bucura de leg�turile dintre dou� familii." A f�cut tot ce i-
a stat �n putin�� ca s� izgoneasc� monstrul, dar totul a fost �n zadar; p�n� la
urm�, monstrul a luat fata �i a �nchis-o �n �opronul acela din spatele casei, unde
st� de �ase luni �i nimeni din familie n-a mai putut de atunci s-o vad�. B�tr�nul
Kao mi-a dat c�teva monezi de argint ca s�-i g�sesc un exorcist [Persoan� f�c�ud
parte din ordinul preo�esc, considerat� a avea puterea de a izgoni demonii prin
vr�ji �i rug�ciuni.], �i am pierdut mult� vreme tot c�ut�nd s� g�sesc pe vreunul
primprejur. Am izbutit �n cele din urm� s� dau de trei-patru dintre e�, dar care s-
au dovedit a fi preo�i caterisi�i ori ni�te bie�i taoi�ti muceg�i�i, neputincio�i
s� se m�soare c-un monstru ca asta. Adineauri chiar, Kao mi-a tras o s�puneal�
stra�nic� �i m-a �nvinuit c� fac treab� de m�ntuial�. Mi-a dat alte cinci monezi de
argint ca s�-mi ajung� pe drum �i mi-a poruncit s� tot caut p�n� ce-oi g�si un
exorcist destoinic.. �i m-a� fi dus s� caut, dac� n-a� fi dat peste nemernicul �sta
care nu m� las� s� trec. Asta-i! M-ai silit s�-�i spun cum stau lucrurile �i-acum
las�-m� s� plec.

� �i ai f�cut cum nu se poate mai bine, �i spuse Maimu�a. P�i, tocmai asta-i
meseria mea. N-ai nevoie s� faci nici un pas mai departe �i nici s� mal cheltuie�ti
din argintii t�i. Eu nu sunt nici preot caterisit, nici taoist muceg�it. M� pricep
cu adev�rat cum s� prind mon�tri. Sau, cum spune o vorb�: ��i-ai vindecat urciorul
de la ochi �n drum spre vraci". Te rog s� te duci la st�p�nul casei �i s�-i spui c�
a sosit un preot cu ucenicul s�u, care merg s-aduc� Scripturile din India �i c� ei
pot �nfr�nge orice monstru.

� N�d�jduiesc c� spui adev�rul, zise fl�c�ul. Dac� n-o s� izbuti�i, o s� m� b�ga�i

�ntr-o mare dandana.

� Te �ncredin�ez c� n-o s� fii dezam�git, r�spunse Maimu�a. A�adar, gr�be�te-te �i

du-ne �n�untru.

Nemaiav�nd ce s� zic�, fl�c�ul �i ridic� de jos leg�tura �i se �ntoarse �n cas�.

� M�i, nemernicule, r�cni la el b�tr�nul Kao, pentru ce te-ai �ntors?

Dar de �ndat� ce auzi cele istorisite de fl�c�u, �i puse ve�mintele cele mai bune
�i ie�i �n �nt�mpinarea oaspe�ilor, z�mbindu-le cu prietenie. Tripitaka �i r�spunse
la salut, �ns� Maimu�a nu se �nclin� �i nici nu spuse vreo vorb�. B�tr�nul o m�sur�
cu privirile din cre�tet p�n�-n t�lpi �i, ne�tiind ce s� fac�, nu-i spuse nimic.
Dar Maimu�a �l �ntreb�:

� Dar eu? Mie nu-mi dai bine�e?

� Nu mi-e deajuns s� am un monstru �n cas� ca ginere, bomb�ni b�tr�nul. Acum mai

�mi aduce�i �i creatura asta fioroas� s� m� insulte?

� Se vede c� ai deprins prea pu�in� �n�elepciune din via��, zise Maimu�a. Dac�
judeci oamenii dup� �nf�i�are, ai s� te �n�eli �ntotdeauna. Nu ar�t prea grozav,
a�a-i. Dar am puteri mari, �i dac� ai necazuri �n cas� cu diavoli �i mon�tri, apoi
asta-i o treab� �n care �i pot fi de mare folos. Am de g�nd s�-�i aduc fiica
�napoi, a�a c� ai face bine s� nu mai tr�nc�ne�ti pe seama �nf�i��rii mele.

B�tr�nul Kao �ncepu s� tremure de fric�, dar p�n� la urm� izbuti s�-�i vin� pu�in
�n fire �i s�-i pofteasc� �n cas� pe-am�ndoi. F�r� s� mai cear� voie, Maimu�a duse
calul �n ograd� �i-l priponi de-un st�lp. Apoi apuca un scaun care abia se mai
�inea pe picioare �i-i spuse lui Tripitaka s� se a�eze, dup� care-�i lu� �i ea un
scaun, al�turi de Tripitaka.

� Preotul cel mititel se pricepe cum s� fac� pentru ca s� se simt� ca la el acas�,

spuse b�tr�nul Kao.

� Asta nu �nseamn� nimic, zise Maimu�a. �ine-m� aici c�teva luni, �i ai s� vezi
atunci cum m� pricep de bine s� m� simt cu adev�rat ca la mine acas�!

� Prea bine nu-�i �n�eleg g�ndul, zise b�tr�nul. Vre�i doar s� poposi�i aici o
noapte, sau s� izgoni�i monstrul din cas�?

� Am venit doar pentru o noapte, r�spunse Maimu�a, dar dac� sunt pe-aici mon�tri,
nu m� dau �n l�turi s� m� r�fuiesc cu ei, a�a, ca s�-mi trec vremea. Dar mai �nt�i
a� vrea s� �tiu c�� sunt?

� Cerule! izbucni b�trmul, Nu-i destul unul singur, ginerele �sta al meu, ca s�
otr�veasc� via�a �n cas�?

� Spune-mi tot ce �tii despre el, de la �nceput, zise Maimu�a. Dac�-mi pot da seama
la ce se pricepe, �tiu cum s� m� r�fuiesc cu el.

� Niciodat� �nainte n-am fost tulbura�i aici de spirite, diavoli sau mon�tri,
�ncepu s� povesteasc� b�tr�nul. Din p�cate, n-am avut nici un fiu, ci doar trei
fete. Cea mare se nume�te Orhidee-�nmiresmat�, a-doua este Orhidee-de-Jad, iar
mezina Orhidee-Albastr�. Cele dou� mai mari au fost logodite �nc� din copil�rie cu
feciorii unor familii din vecin�tate. Pe cea mic� ne-am g�ndit s-o m�rit�m cu
cineva care s� vin� s� locuiasc� aici, �mpreun� cu noi, ca s� ne fie sprijin la
b�tr�ne�e. Acum vreo trei ani s-a �nf�i�at un t�n�r bine f�cut, care ne-a spus c�
vine din Fuling �i c� numele s�u de familie este R�tanu. Ne-a mai spus c� n-are
p�rin�i �i nici fra�i sau surori �i c� i^ar place s� intre �ntr-o familie, ca
ginere, �n schimbul treburilor pe care le-ar face prin jurul casei. Cum tocmai a�a
ceva doream �i noi, l-am primit. Trebuie s� m�rturisesc c� era de o rar� h�rnicie.
�mpingea singur plugul �i nu a folosit niciodat� vreun bou; iar recolta o str�ngea
f�r� s� aib� nevoie de cosor, sau m�car de-o simpl� coad� de cosor. C�tva timp am
fost foarte mul�umi�i, afar� doar c� �nf�i�area lui �ncepuse s� se schimbe �ntr-un
chip tare ciudat.

� Cum adic�? �ntreb� Maimu�a.

� C�nd a venit, spuse b�tr�nul, ar�ta gr�suliu �i negricios. Pu�in mai t�rziu �ns�,
nasul a �nceput s�-i semene cu r�tul unui porc, urechile s� i se lungeasc� tot ma�
mult, iar pe ceaf� s�-i creasc� p�r. �ntr-un cuv�nt, a �nceput s-arate tot mai mult
a porc. M�nca cu o poft� nemaipomenit� � la pr�nz, patru �i cinci dzin-i de orez,
iar diminea�a �nfuleca peste o sut� de p�ini�oare. Nu f�cea nazuri nici la fructe
�i zarzavaturi �i, dac� mai adaug �i vinul pe care-l bea, pot spune c� �n �ase luni
a m�ncat �i-a b�ut tot ce-aveam �n cas� �i �n gospod�rie.

� Bine, dar oricine munce�te greu ca el are nevoie de hran� mult�, spuse Tripitaka.

� Dac� ar fi numai necazul �sta cu hrana, urm� b�tr�nul, n-ar fi chiar a�a de r�u.
Dar a �nceput s�-i sperie pe to�i cei de primprejur, isc�nd vuituri magice,
disp�r�nd �i reap�r�nd pe nea�teptate, f�c�nd s� zboare pietre prin aer �i multe
alte n�zdr�v�nii de felul �sta. Mai r�u dec�t orice este faptul c� a �nchis-o pe
Orhidee-Albastr� �n �opronul din spatele casei �i, iac�, sunt �ase luni de zile de
c�nd n-am mai v�zut-o. Nici m�car nu �tiu dac� mai tr�ie�te sau a murit. Trebuie s�
fie f�r� �ndoial� un c�pc�un, �i asta-i pricina pentru care vrem s� g�sim un
exorcist.

� Lini�te�te-te, zise Maimu�a. Chiar �n noaptea asta �l voi prinde �i-l voi sili s�
isc�leasc� o h�rtie cum c�-�i �napoiaz� fata.

� Lucrul cel mai de seam� este s�-l prinzi, spuse b�tr�nul Kao. H�rtiile n-au prea
mare �nsemn�tate.

� O s� fie foarte u�or. �n seara asta, �ndat� ce se va l�sa �ntunericul, toat�

treaba se va fi terminat.

� Ce arme �i trebuiesc �i c�i oameni de ajutor? �ntreb� Kao. S� facem toate

preg�tirile.

� Eu sunt de pe acum �narmat, r�spunse Maimu�a.

� Dup� c�te v�d, dumneata, �i �nv��torul dumitale ave�i un singur toiag de preot,
spuse b�tr�nul Kao. N-o s� v� fie de prea mare folos �mpotriva unui diavol ca �sta.

Maimu�a �i lu� atunci acul de brodat de dup� ureche �i-l preschimb� �ntr-un uria�
drug de fier. Dup� aceea �l �ntreb� pe Kao:

� Acum e�ti mul�umit? M� �ndoiesc c� �n casa ta s-ar putea g�si o asemenea arm�.

� Dar oameni de ajutor? �ntreb� b�tr�nul.

� N-am nevoie de ajutor, r�spunse Maimu�a. Tot ce-�i cer este ca o persoan�
onorabil� �i mai �n v�rst� s� �in� de ur�t �nv��torului meu.

B�tr�nul Kao chem� atunci mai mul�i; prieteni �i neamori onorabile. Dup� ce Maimu�a
�i m�sur� din cap p�n�-n picioare, �i spuse lui Tripitaka:

� Stai aici lini�tit �i n-avea nici o grij�. Eu plec s� duc treaba la bun sf�r�it.

Apoi �i lu� drugul cu ea �i spuse b�tr�nului Kao:

� Du-m� p�n� la �opronul din spatele casei Vreau s-arunc o privire �n locuin�a
monstrului.

C�nd ajunser� la u��, Maimu�a �i spuse:

� Acum, d�-mi cheia!

� Nu prea te g�nde�ti c�nd vorbe�ti, r�spunse b�tr�nul. Dac� tot ce ne lipsea era o
cheie, crezi c-am mai fi avut nevoie de tine?

� De ce-ai mai tr�it at�ta pe lumea asta, dac� nu-�i po�i da seama nici m�car de-o
glum� c�nd �'' auzi? �i zise Maimu�a r�z�nd.

Se duse apoi la u�a �opronului �i dintr-o singur� lovitur� de drug o d�r�m� la

p�m�nt. �n�untru era �ntuneric bezn�.

� Cheama-�i fata �i vezi dac�-i acolo! zise Maimu�a.

B�tr�nul prinse curaj �i strig�:

� A treia fiic�!

Fata recunoscu �ndat� glasul tat�lui s�u �i r�spunse cu glas stins:

� Da, tat�, aici sunt!

Maimu�a privi prin �ntuneric cu ochii ei de o�el �i ceea ce v�zu era cu adev�rat
vrednic de mil�. Cu obrajii nesp�la�i �i p�rul �nc�lcit, cu buzele galbene, firav�
�i tremur�nd de fric�, fata veni cu pa�i �ov�itori spre tat�l ei �i izbucni �n
pl�ns.

� Nu mai pl�nge �i spune-ne mai bine unde �i-e monstrul, �i zise Maimu�a.

� Nu �tiu, r�spanse fata. De c�tva timp pleac� �n rev�rsatul zo-rilor �i se

�ntoarce pe �nserate. A�a c� nu �tiu urnde-i. A aflat c� umbli s� g�se�ti pe cineva
care s�-l desc�nte �i de aceea st� departe de cas� tot timpul zilei.

� M-am l�murit. Orice vorb�-i de prisos, zise Maimu�a. B�tr�ne, ia-�i acas� copila
�i lini�te�te-o. Eu r�m�n s-a�tept monstrul aici. Dac� nu se �ntoarce, n-am nici o
vin�. Dar dac� vine, �i voi curma necazul din r�d�cini.

R�mas� singur�, Maimu�a se folosi de arta ei magic� �i se preschimb�, Mnd chipul

Orhideei-Albastre; apoi, se a�ez� �n pat s-a�tepte �ntoarcerea monstrului. Deodat�
se isc� un v�rtej de ��r�n�; prin aer zburau pietre �i prundi�. C�nd v�rtejul se
potoli, iat� c� ap�ru un monstru cu o �nf�i�are �nfrico��toare. Obrajii �i erau
negricio�i �i acoperi�i cu p�r scurt; avea un r�t ca de porc �i urechile lungi. Era
�mbr�cat c-o hain� de bumbac, nici verde nici albastr�, iar �n jurul capului era
legat cu o basma b�l�at�.

�Vas�zic� �sta e!" �i zise �n sinea ei Maimu�a.

Afurisita de Maimu�� l Nu ie�i �n �nt�mpinarea monstrului �i nici nu-l �ntreb� ce

mai face, ci r�mase �n pat, gem�nd ca �i c�nd ar fi fost bolnav�. Monstrul nu b�nui
nimic, veni spre pat, o prinse �n bra�e �� �ncerc� s-o s�rute.

�Cu b�tr�na Maimu�� s� nu-mi umbli cu de-alde-astea", r�se �n g�nd Maimu�a �i�i
d�du monstrului o lovitur� stra�nic� peste bot, �nc�t acesta se duse �nv�rtindu-se.

� Draga mea, �i zise monstrul dup� ce-�i mai veni �n fire, dar de ce e�ti ast�zi
a�a de sup�rat� pe mine? Pentru c� am �nt�rziat prea mult?

� Nu sunt sup�rat�, �i r�spunse Maimu�a.

� Atunci, dac� nu e�ti sup�rat� de ce m-alungi?

� Pentru c� ai �ncercat s� m� s�ru�i �ntr-un fel care nu mi-a pl�cut. Puteai s�-�i
dai seama c� azi mu m� simt bine, de vreme ce-ai v�zut c� n-am venit la u�� s�-�i
ies �n cale. Dezbrac�-te �i bag�-te-n pat.

Neb�nuind �nc� nimic, monstrul �ncepu s� se dezbrace. �n timpul �sta, Maimu�a se

furi�� din pat �i se a�ez� pe scrin. Monstrul se culc� �i �ncepu s� caute peste tot
prin pat, dar nu-�i g�si mireasa nic�ieri.

� Unde e�ti, drag�? o chem� el. Dezbrac�-te �i vino �n pat.

� Dormi acolo, �i zise Maimu�a. Vin �i eu dup� ce-mi termin treburile.

Deodat� Maimu�a �ncepu s� ofteze �i s� se vaiete �n �oapt�:

� Oare, a tr�it vreodat� pe lume o fiin�� at�t de nefericit� ca mine?

� Ce tot bomb�ni acolo? �ntreb� monstrul. Recunosc c� de c�nd am venit aici v-am
cam golit c�m�rile de m�ncare �i b�utur�. Dar cu c�t am muncit am dob�ndit mai mult
dec�t mi s-a dat. N-am cur�it eu D�m�ntul de cioturi �i-am secat b�ltoacele, n-am
c�rat eu c�r�mizi �i olane �i-am ridicat ziduri, n-am arat eu c�mpul �i-am sem�nat
gr�u �i n-am f�cut eu tot felul de alte nemaiv�zute �mbun�t�iri �n gospod�rie? Ai
ve�minte frumoase �i m�n�nci tot ce vrei. Atunci, ce. �nseamn� vorba asta
copil�roas� �i f�r� rost c� e�ti nefericit�?

� Nu asta-i pricina, �i r�spunse Maimu�a. Azi au venit p�rin�ii mei �i mi-au f�cut
un t�r�boi groaznic, prin zidul care ne desparte de ei.

� Ce fel de t�r�boi �i-au f�cut? �ntreb� monstrul;

� Nu le place s� te mai aib� ca ginere, �i r�spunse Maimu�a. Au spus c� �i s-a

pocit chipul, c� ei nu �tiu cine �i-e tat� �i c� nu-�i cunosc neamurile. Spun c�
nimeni nu �tie c�nd �i unde pleci �i de unde vii, �i c� nu e bine pentru faima
casei noastre s� nu-�i cunoa�tem numele �i nici s� nu �tim altceva despre tine.
Pentru asta sunt nefericit�.

� Ce �nsemn�tate are �nf�i�area mea? spuse monstrul. Ei au nevoie �n gospod�rie de

un om voinic �i �n privin�a asta n-au ce spune �mpotriva mea. �i dac� p�rin�ii t�i
nutresc asemenea g�nduri rele despre mine, de ce m-au primit? Cit despre cine sunt,
nu-i nici o tain�. Vin din Pe�tera-Sc�rii-spre-Nori din Fuling �i, pentru c� aduc
pu�in a porc, mi se zice R�tanu, sau P�r-de-Porc. Pe viitor, c�nd te vor mai
�ntreba, a�a s� le spui.

�E tare �ncrez�tor monstrul! �i spunea �n sinea ei Maimu�a. Nu-i nevoie s�-l chinui
e�ti ca s� �i se m�rturiseasc�. Acum �tim de unde vine �i cine este. Mai r�m�ne s�
punem m�na pe el."

Apoi spuse monstrului:

� Ei caut� un exorcist ca-s� te-alunge.

� Vino mai bine s� te culci �i nu te mai nec�ji, zise R�tanu. Nu sunt eu destul de
puternic ca s� pun pe fug� cu grebla mea cu nou� col�i pe orice exorcist, preot sau
oricine ar fi el? Chiar dac� b�tr�nul ar izbuti cu rug�ciunile lui s-aduc� pe Mai-
Marele-Diavolilor din cel de-al noulea cer, tot n-ar face nimic, pentru c� mi-e
prieten vechi �i n-ar face ceva �mpotriva mea.

� O, a f�cut mai mult dec�t spui, zise Maimu�a. L-a chemat pe Marele-�n�elept,
acela care acum cinci sute de ani a f�cut un mare t�r�boi �n cer.

� Apoi, dac�-i a�a, o �terg, zise R�tanu. �n noaptea asta n-o s� ne mai dr�gostim.

� Dar de ce s� pleci? �ntreb� Maimu�a.

� P�i tu nu �tii nimic! �i r�spunse R�tanu. Insul �la e grozav de puternic �i nu

�tiu dac� m� pot m�sura cu el. Mi-e team� s� nu-mi pierd faima.

Se �mbr�c� deci �n grab�, deschise u�a �i ie�i. Maimu�a �ns� se lu� dup� el, �l
�n�fac� bine, f�cu o pas� magic� �i se preschimb�, lu�ndu-�i �nf�i�area adev�rat�.

� Ia uit�-te Ta mine, �i strig� Maimu�a, �i-ai s� vezi dac� nu sunt chiar Marele-
�n�elept!

C�nd R�tanu se �ntoarse �i d�du cu ochii de Maimu��, cu din�ii ei m�run�i �i

ascu�i�i, cu gura r�njit�, cu ochii de foc �i de o�el, cu fruntea te�it� �i cu
obrajii p�ro�i, ar�t�nd ca un adev�rat demon al tr�snetului pentru oricine ar fi
v�znt-o, se sperie at�t de tare, �nc�t bra�ele �i c�zur� moi pe l�ng� trup �i
picioarele i se �ndoir�. Scoase un �ip�t, se smulse �i, l�s�ndu-�i o parte din
ve�minte �n m�inile Maimu�ei, se duse ca un v�rtej. Maimu�a se lu� dup� el
�nvirtind drugul de fier, dar R�tanu se �ndreptase �n goan� spre pe�tera de unde
venise. �ntr-o clip� �ns� Maimu�a �l ajunse din urm� �i-i strig�:

� �ncotro fugi? Chiar dac� te vei sui la cer, eu tot te voi urm�ri p�n�-n v�rful
Stelei-Polare, iar de-i cobor� sub p�m�nt, te voi urm�ri p�n� �n cel mai ad�nc
str�fund al Iadului!

...�i, dac� nu �ti�i p�n� unde l-a urm�rit �i care dintre ei a �nvins, asculta�i
cele povestite �n capitolul urm�tor.

Capitolul XVII

Monstrul a tot fugit, urm�rit de Maimu��, p�n� ce au ajuns �n fa�a unui munte
�nalt. Aici disp�ru deodat� �ntr-o pe�ter� �i, dup� pu�in timp, ie�i �nv�rtind
amenin��tor o grebl� cu nou� col�i. Lupta �ncepu pe dat� �i se b�tur� toat�
noaptea, de la a doua straj� p�n� la rev�rsatul zorilor. De la un timp monstrul nu
mai putu �ine piept �i o zbughi �n pe�ter�, z�vorind u�a dup� el. Ajung�nd �n fa�a
u�ii. Maimu�a citi pe-o st�nc� inscrip�ia: �Pe�tera-Sc�rii-spre-Nord". Cum monstrul
nu da semne s� mai ias� afar� �i se luminase de ziu� de-a binelea, �i zise �n sinea
ei:

��nv��torul meu se �ntreab� acum, fire�te, ce s-o fi �nt�mplat cu mine. Ar fi mai

bine s� m� duc s�-i dau de veste �i apoi s� m� �ntorc s� prind monstrul."

�i, astfel, p�ind din nor �n nor, se �ntoarse la gospod�ria lui Kao. Aici, �l g�si
pe Tripitaka st�nd de vorb� cu b�tr�nul Kao. Nu dormiser� toat� noaptea. Se
�ntrebau tocmai de ce nu s-o fi �ntors Maimu�a, c�nd iat� c� Maimu�a cobor� �n
curte �i ap�ru pe nea�teptate �n fa�a lor, zicind:

� Iat�-m�-s, �nv��torule!

B�tr�nii se plecar� ad�nc �n fa�a ei �i, crez�nd c�-�i �ndeplinise sarcina, �i

mul�umir� pentru osteneal�.

� Cred c-a trebuit s� str�ba�i drum lung p�n� ce-ai ajuns s� prinzi monstrul, �i
zise Tripitaka.

� �nv��torule, r�spunse Maimu�a, monstrul nu este duh r�u �i nici spiridu� de r�nd.
Am recunoscut �n el pe un fost locuitor al cerului, care a avut sub porunca lui
toate viet�ile apelor. A fost alungat pe p�m�nt din pricin� c� o �ndr�gise pe fiica
zei�ei Lunii �i, cu toate c� pe p�m�nt s-a reincarnat �ntr-un trup asem�n�tor unui
porc, �i-a p�strat toate puterile magice de mai �nainte. L-am urm�rit p�n� la
pe�tera lui din munte de unde a ie�it cu o grebl� cu nou� col�i �i ne-am luptat
toat� noaptea. �n rev�rsatul zorilor a p�r�sit lupta �i s-a z�vor�t �n pe�ter�. Am
vrut s� sparg u�a �i s�-l silesc s� se lupte p�n� la sf�r�it, dar mi-a fost team�
c� e�ti �ngrijorat de soarta mea �i am socotit c�-i mai bine s� m� �ntorc �i s�-�i
spun ce-am f�cut.

� Sfin�ia-ta, gr�i b�tr�nul Kao, mi-e team� c� treaba asta nu ne va fi de prea mare
folos. Bine, l-ai gonit acum, dar dup� ce ve�i pleca, se va �ntoarce iar�i. �i-
atunci, ce ne vom face? De aceea, te rug�m din nou: prinde-l. Este singura cale de
a putea curma din r�d�cin� necazul nostru. O s� am grij� s� nu-�i par� r�u de
osteneala ce-�i vei da. O s�-�i d�ruim jum�tate din ce st�p�nim � p�m�nt �i tot ce-
i pe el. Dac� vrei, prietenii �i neamurile mele �i vor da un �nscris care va �nt�ri
spusele mele. �i vei merita aceast� r�splat�, dac� vei izbuti s� �ndep�rtezi
ru�inea asta de pe casa noastr�.

� Cred c� lucrurile nu stau chiar a�a, r�spunse Maimu�a. Monstrul m�rturise�te �i

el c� are o mare poft� de m�ncare; dar pentru asta a muncit mult �i cu folos. Toate
�mbun�t�irile aduse �n gospod�rie �n ultima vreme sunt rodul muncii lui. El zice,
a�adar, c� i s-a cuvenit cu prisosin�� ce a m�neat �i a b�ut, �i nu �n�elege de ce
e�ti at�t de dornic s� scapi de el. �n afar� de asta, el este o divinitate din cer,
cu toate c� a fost os�ndit s� tr�iasc� pe p�m�nt, �i ajut� foarte mult �n
gospod�rie �i, dup� c�t mi-am putut da seama, n-a f�cut nici un r�u fiicei tale.

� Se prea poate s� nu-i fi f�cut r�u, zise b�-tr�nul Kao, dar, trebuie s� spun �nc�
o dat�: traiul lui aici este cu totul d�un�tor renumelui nostru. Oriunde merg, aud
spun�ndu-se: �B�tr�nul Kao �i-a luat ca ginere un monstru". Ce po�i s�-mi r�spunzi
la asta?

� Ascult�, vorbi atunci Tripitaka �ntorc�ndu-se spre Maimu��, nu crezi c-ar fi bine
s� te duci s� te mai lup�i o dat� cu el �i s� �ncerci.s� limpeze�ti pentru
totdeauna lucrurile?

� La drept vorbind, p�n� acum mai mult m-am jucat cu el, ca s�-mi pot da seama cum
ar fi �ntr-o lupt� adev�rat�. Dar, de data asta, o s�-l prind �i vi-l aduc s�-l
vede�i. Fi�i pe pace! P�n� atunci, strig� Maimu�a c�tre b�tr�nul Kao, ai grij� de
�nv��torul meu. Am plecat!

�i, spun�nd acestea, se f�cu nev�zut� urc�ndu-se deasupra norilor. �n cur�nd ajunse
la pe�ter�. Dintr-o singur� lovitur� de ciomag f�cu ��nd�ri u�a �i, proptindu-se la
intrare, strig�:

� M�i, b�d�ran nenorocit, ie�i afar� �i te lupt� cu b�tr�na Maimu��.

R�tanu se afla �n�untru �i dormea ad�nc, sfor�ind puternic. Dar, auzind c� i se

sparge u�a �i i se spune �b�d�ran nenorocit", se �nfurie a�a de tare c� �n�fac�
grebla �i, treaz de-a binelea, se repezi afar�, strig�nd:

� M�, gr�jdar nenorocit, dac� a existat vreodat� un nemernic, apoi acela e�ti tu!
Ce trebuie s�-�i fac c-ai venit �i mi-ai spart u�a? Du-te �i uit�-te �n Cartea
Legii. Ai s� vezi acolo c� �cine p�trunde �ntr-o locuin�� sp�rg�nd u�a" f�ptuie�te
una dintre cele mai mari nelegiuiri.

� Ascult�, prostule, �i r�spunse Maimu�a, n-am avut motiv �ntemeiat s�-�i sparg
u�a? Nu uita c-ai pus m�na pe-o fat� cinstit� �i ai tr�it cu ea f�r� s-o fi petit,
sau s� fi trimis martori �i nici darurile cuvenite la ceremonie: rochie ro�ie, ceai
�i vin. �i dai seama c� se taie capul pentru vini mult mai u�oare?

� Sf�r�este cu prostia asta �i ia seama mai bine la grebla b�tr�nului R�tanu, zise
monstrul.

D�du s� loveasc� Maimu�a, dar aceasta se feri, strig�ndu-i:

� B�nuiesc c�-i grebla cu care lucrai �n gospod�rie. Cum �i �nchipui c-o s�-mi fie
fric� de ea?

� Te-n�eli amarnic, spuse R�tanu. Grebla asta mi-a fost d�ruit� chiar de �mp�ratul
Jad.

� Min�i! strig� Maimu�a. Uite, love�te-m� �n cap. Izbe�te c�t vrei de tare �i-o s�
vedem!

R�tanu ridic� grebla �i-o repezi �n capul Maimu�ei cu-at�ta putere, c� sc�p�rar�
sc�ntei. Dar nu-i f�cu nici m�car o v�n�taie sau o zg�rietur�. R�tanu r�mase buimac
�i m�inile �i c�zur� moi �n l�turi.

� Ce cap! strig� el uimit.

� �i trebuie s� mai afli �i altceva despre mine, zise Maimu�a. Dup� t�r�boiul pe
care l-am f�cut �n cer, c�nd am fost prins� de Er-lang, toate zeit�ile m-au izbit
cu securile, m-au cioc�nit eu maiurile, m-au crestat cu s�biile, mi-au pus foc �i
au aruncat cu tr�snete �n mine, dar nici un fir de p�r de pe trupul meu nu s-a
clintit. Lao Dz� m-a b�gat �n cuptorul lui de alchimist �i m-a ars la foc sacru.
Dar urmarea a fost c� ochii mi s-au f�cut de foc, iar capul �i grumazul mi s-au
�nt�rit ca o�elul. Dac� nu crezi, mai �ncearc� o dat� �i ai s� vezi c� nu m� po�i
nici m�car scrijeli.

� Mi-aduc aminte, zise R�tanu, c� �nainte s� fi f�cut t�r�boiul �la din cer, tr�iai
�n Pe�tera-Perdelei-de-Ap�. �n ultimul timp n-am mai auzit �ns� nimic despre tine.
Cum de-ai ajuns aici? �i-a cerut, oare, tat�l nevestei mele s� vii s� te ba�i cu
mine?

� Nici pomeneal�! r�spunse Maimu�a. Am fost convertit�, iar acum sunt preot �i
�nso�esc pe un pelerin chinez, pe nume Tripitaka, trimis de �mp�rat s-aduc�
Scripturile din India. S-a �nt�mplat ca �n drumul nostru; s� trecem pe l�ng�
gospod�ria b�tr�nului Kao �i s�-i cerem g�zduire pentru o noapte. D�ndu-ne �n vorb�
de una de alta, Kao ne-a rugat s�-i eliber�m fata. Pentru asta am venit dup� tine,
b�d�ran nenorocit!

Cum auzi acestea, lui R�tanu �i c�zu grebla din m�n� �i-abia �in�ndu-�i r�suflarea,
spuse:

� Unde se afl� pelerinul �sta? Du-m� la el!

� Dar de ce vrei s�-l vezi? �ntreb� Maimu�a.

� Ce, nu �tii? �i eu am fost convertit. M-a convertit Bodhisattva Guan-�n �i m-a

pus s� m� preg�tesc prin post �i rug�ciune, ca s� �nso�esc pe un pelerin care merge
�n India s� aduc� Scripturile. Mi-a f�g�duit e� dup� aceea voi c�p�ta iluminarea.
Toate astea s-au petrecut acum c�iva ani �i de-atunci n-am mai avut nici o �tire
despre pelerinul �sta. Dac� e�ti ucenicul lui, de ce oare n-ai spus nimic despre
Scripturi? De ce mi-ai c�utat nod �n papur�, ca s� te ba�i cu mine �i s� m�
batjocore�ti chiar �n fa�a u�ii mele?

� Cred c-ai n�scocit toate astea numai ca s-o po�i �terge zise Maimu�a. Dac�-i
adev�rat c� vrei s�-mi �nso�e�ti �nv��torul �n India, atunci jur� �n fa�a cerului
c� spui adev�rul. Dup� asta, te voi duce la el.

Prea-cuviosul R�tanu-Opt-Porunci se arunc� �n genunchi �i, ba prostern�ndu-se, ba

�n�l��nd bra�ele spre cer, spuse cu glas tare:

� Jur �n fa�a lui Buddha, l�udat fie-i numele, c� spun adev�rul; iar de nu, s� fiu
os�ndit �nc� o dat� de Scaunul-de-Judecat�-al-Cerului �i t�iat �n zece mii de
buc�i.

Maimu�a, auzindu-i jur�m�ntul at�t de solemn, �i spuse:

� Foarte bine! Atunci, ia o tor�� �i arde-�i p�n� la p�m�nt b�rlogul. Dup� asta, o
s� te iau cu mine.

R�tanu adun� c�iva m�r�cini, aprinse un foc �i pref�cu �ndat� pe�tera �n t�ciuni.

� Acum, cred c� nu mai ai nimic �mpotriva mea, zise el. Ia-m� cu tine.

� F� bine �i d�-mi grebla, �i spuse Maimu�a. �i, dup� ce i se �nm�n� grebla,

Maimu�a �i smulse un fir de p�r, trimise asupra lui un suflu magic �i-l preschimb�
�ntr-o fr�nghie de c�nep� �mpletit� �n trei. R�tanu �i duse m�inile la spate �i se
l�s� legat. Dup� aceea, Maimu�a �l apuc� de ureche �i-l trase dup� ea, strig�ndu-i:

� Gr�be�te-te! Hai, gr�be�te-te!

� Nu fi at�t de aspr�, se rug� R�tanu. �mi rupi urechea.

� Ei, nu mai spune! zise Maimu�a. Nu v�d de. ce s� m� port mai bl�nd cu tine. Un
proverb spune: �Cu c�t porcu-i mai bun, cu at�t e mai greu s�-l �ii �n funie."
A�teapt� p�n� ce-ai s�-l vezi pe �nv��tor �i-i vei dovedi c� ai spus adev�rul. Abia
atunci �i vom �ng�dui s� mergi cu noi.

C�nd ajunser� la gospod�rie, Maimu�a r�suci urechea lui R�tanu �i-i zise:

� �l vezi pe omul acela venerabil care st� colo �n jil�? Acela-i �nv��torul meu.

V�z�nd-o pe Maimu�� cum aducea monstrul de ureche, Kao �i b�tr�nii ceilal�i se

bucurar� peste m�sur� �i ie�ir� �n curte �n �nt�mpinarea lor.

� �ntr-adev�r, gr�ir� ei, �sta-i monstrul care a luat fata st�p�nului nostru.

R�tanu c�zu �n genunchi �i, cu m�inile �nc� legate la spate, se ploconi �n fa�a lui
Tripitaka, spun�ndu-i:

� M� iart�, �nv��torule, c� nu te-am primit cum se cuvenea. Dac� a� fi �tiut c� tu

erai cel care ai sosit aici, a� fi venit s�-mi prezint omagiile �i nu s-ar mai fi
petrecut nici una din aceste nepl�ceri.

� Dar ce-ai f�cut, Maimu��, �ntreb� Tripitaka, de l-ai adus �n aceast� stare?

Maimu�a d�du drumul urechii �i, �mboldindu-l cu m�nerul greblei, strig� la el:

� Vorbe�te, prostule!

R�tanu istorisi atunci despre �ns�rcinarea pe care i-o d�duse Guan-�n.

� Cred, vorbi Tripitaka dup� ce auzi �ntreaga poveste, c� ar trebui s� ardem pu�in�
t�m�ie.

B�tr�nul Kao aduse �n curte tava cu t�m�ie, iar Tripitaka se sp�l� pe m�ini �i, �n
vreme ce t�m�ia ardea, se �ntoarse spre miaz�zi �i spuse:

� �i sunt foarte recunosc�tor, Bodhisattva!

Dup� aceea intr� �n cas�, se a�ez� iar�i �n jil�ul s�u �i porunci Maimu�ei s�-l
deslege pe R�tanu. Maimu�a se scutur�, �i pe dat� fr�nghia se preschimb� �ntr-un
fir de p�r care-�i lu� locul pe trupul ei, iar R�tanu se pomeni liber. F�cu din nou
plec�ciuni �i jur� c� va urma pe Tripitaka �n drumul s�u c�tre soare-apune. Apoi,
se �nclin� �n fa�a Maimu�ei, c�reia �i d�du, ca unui discipol mai vechi, numele de
�Frate mai mare �i �nv��tor".

� Unde mi-e nevasta? �l �ntreb� R�tanu pe Kao. A� vrea s�-�i prezinte �i ea

respectele p�rintelui �i fratelui meu de credin��.

� Nevast�? Nu, z�u! r�se Maimu�a. Nu mai ai nevast� acum. Taoi�ti cu familie exist�
[Taoi�tii aveau voie s� se c�s�toreasc�, pe c�nd pentru preo�ii budi�ti celibatul
era obligatoriu.], dar cine a mai auzit vreodat� un preot budist vorbind f�r�
ru�ine de �nevasta lui"? A�az�-te �i m�n�nc�-�i cina, pentru c� m�ine �n zori
pornim spre India.

Dup� cin�, b�tr�nul Kao scoase un vas vopsit cu lac ro�u, plin cu monede de aur �i
argint, �i oferi �ntregul con�inut celor trei preo�i, ca s� le ajung� pentru drum.
De asemenea; le mai d�rui trei buc�i de m�tase fin�, ca dintr-�nsele s�-�i fac�
ve�minte.

Tripitaka �ns� r�spunse:

� Preo�ii c�l�tori trebuie s� cer�easc� ceea ce le este de trebuin�� pentru drum.

Nu putem primi nici banii, nici m�tasea.

Atunci Maimu�a se apropie �i, v�r�ndu-�i mina �n vas, lu� un pumn de aur �i argint
�i-l chem� pe fl�c�ul Kao Tsai.

� Ai fost destul de cumsecade ieri, c�nd ne-ai adus �n casa st�p�nului t�u. Tot
datorit� �ie am g�sit un nou discipol. N-am cum s�-�i ar�t recuno�tin�a mea dec�t
d�ndu-�i aceste monede de aur �i argint, cu care n�d�jduiesc c�-�i vei cump�ra o
pereche de botfori. Iar dac� �i mai iese �n cale vreun monstru, las�-l pe seama mea
�i-�i voi fi �i mai mult �ndatorat�.

� Dragii mei, spuse b�tr�nul Kao, dac� nu v� pot �ndupleca s� primi�i argint sau
aur, �ng�dui�i-mi m�car s� v-ar�t recuno�tin�a mea d�ndu-v� c�teva buc�i de p�nz�
obi�nuit� pentru haine.

� Un preot care prime�te chiar numai �i un fir de m�tase, zise Tripitaka, va isp�i
timp de o mie de ere o astfel de crim�. Nu v� cer dec�t c�teva f�r�mituri de la
pr�nzul oamenilor din cas�, ca s� avem merinde uscate pe drum.

� O clip�, te rog! strig� R�tanu. Dac� ar fi s�-mi dai tot ce mi se datoreaz�

pentru c�t am muncit eu �n gospod�ria asta, de c�nd am intrat �n familia ta, ar
�nsemna s� iau cu mine mun�i de merinde. Asta, �n treac�t fie zis. Cred totu�i c�
socrul meu ar putea s�-mi dea, a�a, din bun�voin��, o hain� nou�. Cealalt� mi-a
fost sf�iat� de fratele Maimu�� �n lupta de azi-noapte. Apoi �i botforii �mi sunt
g�uri�i. N-ar fi r�u dac� a� avea o pereche nou�.

B�tr�nul Kao �i f�cu pe plac, �i R�tanu, �nc�ntat de hainele �i botforii noi,

�ncepu s� se foiasc� �an�o� prin fa�a celorlal�i. Apoi se �ntoarse spre Kao �i
zise:

� Fii bun �i d� veste soacrei, cumnatelor �i tuturor rubedeniilor prin� c�s�torie

c� m-am f�cut preot �i spune-le c� le cer iertare c� sunt nevoit s� plec f�r� s�-mi
iau r�mas-bun. Iar pe tine, te rog s� ai grij� de nevasta-mea, pentru c�, dac� nu
izbutim s� ducem p�n� la cap�t treaba asta cu Scripturile, am sa m� despopesc �i-am
s� m� �ntorc s� tr�iesc mai departe aici.

� B�d�rane! �i strig� Maimu�a. Nu vorbi prostii!

� Astea nu-s prostii, zise R�tanu. S-ar putea ca lucrurile s� mearg� prost �i-
atunci am s� m� pomenesc �ntr-o situa�ie foarte grea. �i f�r� iertarea p�catelor,
�i f�r� nevast�!

� Te rog s� �ncetezi cu vorbe d-astea proste�ti, �i zise Tripitaka. A sosit clipa

s-o pornim la drum.

κi str�nser� boccelele, iar R�tanu primi porunc� s� le poarte el. �i c�nd calul fu
gata �n�euat, Tripitaka �nc�lec�. Maimu�a, cu ciomagul pe um�r, deschidea drumul.
�i astfel, desp�r�indu-se de b�tr�nii Kao �i de toate rubedeniile.lui, cei trei
pornir� spre soare-apune.

...�i, dac� nu �ti�i ce s-a mai �nt�mplat cu ei, asculta�i cele povestite �n
capitolul urm�tor.

Capitolul XVIII

...Acum erau trei care c�l�toreau spre soare-apune. Dup� un timp, ajunser� �ntr-o
c�mpie �ntins�. Vara se sf�r�ise �i �ncepea toamna.

C�nta greierele �n salcia putred�

�i Steaua-de-Foc [Luceaf�rul.] se rostogolea spre apus.

Ajunser� mai apoi la un r�u mare �i �nvolburat, care-�i rostogolea vijelios

valurile uria�e.

� E tare lat r�ul �sta, zise Tripitaka de pe cal. Nu v�d nici o plut� prin
apropiere. Cum o s� putem trece dincolo?

� Nu cred c� o plut� ar folosi la mare lucru pe o ap� at�t de �nvolburat�, spuse

R�tanu.

Maimu�a f�cu un salt �n v�zduh �i, umbrindu-�i ochii cu m�na, privi �n largul
r�ului.

� �nv��torule, vorbi ea, n-o s� fie treab� u�oar�. Pentru mine, fire�te, nu-i greu.
N-am dec�t s� m� scutur pu�in �i, dintr-un salt, sunt dinoio. Pentru voi, �ns�, se
schimb� treaba.

� Nici m�car nu v�d malul cel�lalt, zise Tripitaka. Cam c�t de departe crezi c�
este?

� Cam la opt sute de li, r�spunse Maimu�a.

� Dar cum de �tii at�t de bine? �ntreb� R�tanu.

� P�i, o s� v� spun adev�rul, zise Maimu�a. Vederea mea e-a�a de ascu�it�, c� pot
vedea orice p�n� la o mie de li. A�a c�, privind de sus riul, l-am putut vedea
destul de bine �i am socotit �n g�nd c� p�n� dincolo trebuie s� fie cel pu�in opt
sute de li.

Dezn�d�jduit de o asemenea �ntindere de ap�, Tripitaka se g�ndea s� ia calea

�ntoars�, c�nd z�ri �n fa�a lui o lespede pe care sta scris: �R�ul-Nisipului-
Curg�tor". Iar, mai jos, erau scrise cu litere mai mici versurile:

�n R�ul-Nisipuiui-Curg�tor, lat de opt sute de li,

�n Apele-Mor�ii, de trei mii de li-ad�nci,
Pana de g�sc� nu plute�te,
Floarea cade la fund de-o arunci.

Cum st�teau �i priveau inscrip�ia, deodat� v�zur� �naint�nd spre e�, prin valurile
c�t mun�ii, un monstru eu chip �nsp�im�nt�tor, P�rul �i era ro�u ca para focului,
iar ochii ca dou� felinare aprinse. La g�t avea o salb� de nou� cranii �n�irate pe
sfoar� �i-n m�n� un uria� toiag de preot. Se repezi, ea un v�rtej, �int� spre
pelerini. Maimu�a �l trase pe Tripitaka c�t mai repede pe malul r�ului,
�ndep�rt�ndu-l de primejdie, iar R�tanu �i l�s� jos povara �i se repezi cu grebla
spre monstru. Monstrul feri lovitura cu toiagul.

�i, acolo, pe malul R�ului-Nisipului-Curg�to'r, se �ncinse o lupt� cr�ncen�,

fiecare ar�t�ndu-�i puterile. Se prinser� �n lupt� de dou�zeci de ori, f�r� a se
dovedi unul pe altul. Privind cum se desf�ura lupta asta cumplit�, Maimu�a de-abia
�i putea st�p�ni neast�mp�rul de a se prinde �i ea �n �nc�ierare. P�n� la urm� �i
zise lui Tripitaka:

� R�m�i aici f�r� grij�. M� duc s� m� amestec �i eu pu�in �n joaca lor.

Tripitaka se sili c�t putu s-o �nduplece s� nu se duc�, dar Maimu�a trase un chiot
s�lbatic �i se arunc� �n �nc�ierare. �n clipa aceea cei doi erau a�a de prin�i �n
lupt�, �nc�t cu greu s-ar fi putut b�ga cineva �ntre ei. Maimu�a izbuti totu�i s�-i
dea monstrului o lovitur� �ngrozitoare de ciomag �n cap. Pe dat� monstrul se smulse
din prinsoare �i fugi nebune�te spre malul apei, s�ri �n r�u �i nu se mai v�zu.
R�tanu sim�i c� turbeaz� �e ciud�.

� Hei, frate, �ip� el la Maimu��, cine �i-a cerut s� te amesteci? Monstrul tocmai
�ncepuse s� oboseasc�, �nc� trei-patru �ncle�t�ri, �i n-ar mai fi fost �n stare s�
se fereasc� de grebla mea, a�a c� i-a� fi venit de hac. Acum ai stricat tot!

� S�-�i spun ce s-a �nt�mplat, zise Maimu�a. Sunt luni de zile de c�nd n-am mai
putut s�-mi folosesc ciomagul �i, c�nd am v�zut c� mi se ofer� un prilej at�t de
rar, am sim�it o dorin�� nem�rginit� s� sar la b�taie; crede-m�, mi-a fost cu
neputin�� s� m� st�p�nesc. De unde s� �tiu eu c� monstrul n-o s� mai vrea s� lupte?

�i, m�n�-n m�n�, vorbind �i r�z�nd, se �ntoarser� la Tripitaka.

� A�i prins monstrul? �i �ntreb� Tripitaka.

� A p�r�sit lupta �i s-a �ntors �n r�u, r�spunse Maimu�a.

� N-ar fi r�u, zise Tripitaka, s� �ncerc�m a-l sili s� ne-arate cum s� trecem
dincolo. Tr�ie�te de mult� vreme prin locurile astea �i trebuie s� cunoasc� r�ul pe
de rost. Altfel, nu v�d cum vom izbuti s� trecem f�r� luntre peste un r�u a�a de
mare.

� �ntruc�tva ai dreptate, spuse Maimu�a. Vorba proverbului: �Nu po�i tr�i l�ng�
cinabru f�r� s� te �nro�e�ti, sau l�ng� cerneal� f�r� s� te �nnegre�ti". Dac� vom
izbuti s�-l prindem, nu-l ucidem, ci-l silim s�-l treac� pe �nv��tor pe cel�lalt
mal. Abia dup� aceea vom hot�r� soarta lui.

� De ast� dat� este �ns� r�ndul t�u s�-�i �ncerci norocul, zise R�tanu c�tre
Maimu��. Eu r�m�n aici, s� am grij� de maestru.
� Totul ar fi foarte bine, r�spunse Maimu�a, dar treaba asta nu-i de mine. �n ap�
nu m� simt �n largul meu. Ca s� m� duc la el, ar trebui s� m� preschimb �ntr-o
fiin�� care tr�ie�te �n ap�, �n pe�te sau crab. A, dac� ar fi vorba s� m� �nal� �n
nori, a� avea destule mijloace magice pentru a face fa�� oric�rei situa�ii, oric�t
de grea ar fi. Dar �n ap�, m�rturisesc, m� simt la str�mtoare.

� E drept c� eu pe vremuri am fost mare�al al R�ului-Cerului �i-am avut sub porunca

mea optzeci de mii de locuitori ai apelor, a�a c� ar trebui s� �tiu ceva despre
creatura asta. Singura mea team� este c�, dac�-i sare �ntr-ajutor monstrului toat�
droaia de locuitori ai apelor, s-ar putea s� nu fiu �n stare s-o scot la cap�t.

� Eu zic c-ar trebui mai �nt�i s�-l mome�ti pe monstru s� ias� afar�, zise Maimu�a,
�i s� nu �ncerci mai mult dec�t te �in puterile. Iar eu, cum v�d c-a ie�it afar�,
�i vin �ntr-ajutor.

� Asta-i socoteala cea mai bun�, �ncuviin�� R�tanu. Chiar acum m� duc.

Pe dat� �i dezbr�c� haina-i albastr� brodat� �i-�i desc�l�� botforii �i, rotindu-�i
amenin��tor grebla, se cufund� �n r�u. κi d�du astfel seama c� nu uitase nici una
din vechile sale formule magice pentru ap� �i, despic�nd cu m�inile valurile,
ajunse repede pe firul apei �i o lu� drept �nainte. Dup� ce p�r�sise lupta,
monstrul se culcase pe fundul apei, �i acum tr�gea un pui de somn. Cur�nd �ns� �l
trezi zgomotul f�cut de cineva care mergea prin ap� �i, ridic�ndu-se repede s� vad�
cine era, �l z�ri pe R�tanu f�c�ndu-�i drum prin valuri cu grebla �n m�n�. Atunci
monstrul �i lu� toiagul �i-i ie�i �n cale, strig�ndu-i:

� Ei, tu cap ras, mai uit�-te din c�nd �n c�nd pe unde umbli, c� de nu, �i ard una
zdrav�n� cu toiagul!

R�tanu �l izbi �ns� cu grebla peste toiag �i-i strig�:

� Cine e�ti tu, de te-ncume�i s�-mi tai drumul?

� M� mir� c� nu m� recuno�ti, r�spunse acesta. Nu sunt un duh de r�nd, ci o

divinitate de mul�i cunoscut�.

� Dac�-i a�a, zise R�tanu, ce cau�i aici �i de ce-ncerci s� curmi vie�i omene�ti?
Spune-mi cine e�ti �i-am s�-�i cru� via�a.

� Am fost pe vremuri un om at�t de priceput �n me�te�ugurile alchimiste, r�spunse

monstrul, �nc�t �mp�ratul Jad m-a chemat �n cer �i m-a numit mare�al peste o�tile
cere�ti. Dar, �ntr-o zi, la un osp� ceresc mi-a alunecat mina �i-am spart o cup� de
cristal. �mp�ratul Jad s-a �nfuriat �i a poruncit pe dat� s� mi se taie capul. Din
fericire, nemuritorul Picioare-Ro�ii l-a rugat s� m� ierte, �i os�nda mi-a fost
preschimbat�, fiind alungat �n R�ul-Nisipului-Curg�tor. C�nd mi-e foame ies pe mal
�i m�n�nc orice vietate �mi apare �n cale. Mul�i t�ietori de lemne �i pescari mi-au
c�zut prad� �i nu m� feresc s�-�i spun c� �i �n aceast� clip� sunt tare �nfometat.
S� nu-�i �nchipui cumva c� o carne ca a ta ar fi prea rea ca s� n-o m�n�nc. Tocat�
�i bine preg�tit�, ce grozav� ar fi!

� Te cred c� nu poate s� fie rea! zise R�tanu. Sunt o buc�ic� destul de gustoas� ca
s� lase gura ap� oricui. Pe tine �ns� te poftesc mai cur�nd s� gu�ti din grebla
asta!

Monstrul feri lovitura, d�ndu-se repede la fund. Apoi, ie�ir� am�ndoi la suprafa�a,
apei �i, �n mijlocul valurilor, se luptar�, cr�ncen, timp de dou� ore, f�r� ca s�
dovedeasc� vreunul. Era, cum spun stihurile, ca:
 �ntre un vas de aram� �i o m�tur� de fier,
�ntre un gong de jad �i un clopot de metal.

Dup� ce se �ncle�tar� �n lupt� de vreo treizeci de ori, R�tanu se pref�cu c� se d�

b�tut �i o lu� spre mal, t�r�nd grebla dup� el, cu monstrul la c�iva pa�i �n urma
lui.

� Vino �ncoace! �i strig� R�tanu. Pe p�m�ntul tare o s� ne batem mai bine.

� �tiu eu ce g�nd ai, �i r�spunse monstrul. M-ai momit p�n� aici, ca s�-�i poat�
veni �ntr-ajutor prietenul t�u. Dac� vrei s� lupt�m mai departe, hai s� ne
�ntoarcem �n ap�.

V�z�nd c� monstrul era destul de viclean �i nu se urca pe mal, R�tanu �ncepu iar�i
lupta, �ns� de data asta mai aproape de ��rm. Maimu�a, care privea lupta de
departe, nu se mai putu st�p�ni.

� A�teapt� aici, �i zise ea lui Tripitaka. Vreau s� �ncerc �iretenia �vulturului

r�pitor care se repede asupra pr�zii".

�i, zic�nd aceasta, Maimu�a s�ri ca din arc �n v�zduh, n�pustindu-se apoi �n jos
asupra monstrului. Acesta, care tocmai �ntorsese capul �i o v�zuse cum venea din
nori spre el ca o s�geat�, s�ri �n ap� �i se f�cu nev�zut.

� Iar a disp�rut, zise atunci Maimu�a. Nu cred c-o s� mai ias� pe mal. Ce-i de
f�cut?

� E-o treab� anevoioas�, r�spunse R�tanu. M� �ndoiesc c�-l voi putea birui singur.
Chiar dac� lupt din r�sputeri, tot nu pot s�-l �ntrec.

� S� mergem s�-l �ntreb�m pe �nv��tor ce s� facem, zise atunci Maimu�a.

Se suir� pe mal am�ndoi �i-i povestir� lui Tripitaka ce greut�i �nt�mpin�. Acesta
izbucni �n pl�ns �i spuse printre suspine:

� Dac�-i a�a, n-o s� mai putem trece niciodat� dincolo.

� Fii lini�tit, vorbi Maimu�a. E-adev�rat c� nu vom putea ajunge dincolo c�t timp
ne p�nde�te monstrul. A�a c� R�tanu s� r�m�ie s� te p�zeasc�, f�r� a �ncerca s� se
mai lupte cu monstrul. Eu plec la �Marea-din-Miaz�zi.

� �i ce-ai s� faci acolo? �ntreb� R�tanu.

� Aducerea Scripturilor este o �ns�rcinare pe care ne-a dat-o Bodhisattva, zise

Maimu�a. Ea ne-a convertit, ea trebuie s� g�seasc� �i mijlocul de a ne trece peste
r�ul �sta. M� duc s-o �ntreb. E mai bine dec�t s� ne batem mai departe cu monstrul.

� Frate, zise R�tanu, c�nd ajungi acolo spune-i o vorb� �i despre mine. Spune-i c�-
i sunt foarte recunosc�tor c� am pornit pe calea cea bun�.

� Dac� te-ai hot�r�t s� te duci, vorbi �i Tripitaka, ar fi bine s� pleci chiar

acum, ca s� te po�i �ntoarce c�t mai cur�nd.

Maimu�a f�cu un salt �n nori �i �n mai pu�in de-o jum�tate de or� ajunse la Marea-
din-Miaz�zi, unde drept �n fa�a ei se �n�l�a muntele Potalaka. Se l�s� jos �i se
duse la Cr�ngul-de-Bambu�i-Purpurii [Denumirea p�durii �n care se credea c� �i are
l�ca�ul Bodhisattva Guan-�n.], unde fu �nt�mpinat� de Spiritele-eelor-Dou�zeci-�i-
Patru-de-C�i [Cele dou�zeci �i patru de c�i prin care se putea ajunge la
des�v�r�irea absolut� � adic� �Buddha".].

� Ce te-aduce pe-aici, Mare-�n�elept? �l �ntrebar� spiritele.

� �nv��torul meu �nt�mpin� greut�i �i doresc s� am o �ntrevedere cu Bodhisattva, le

r�spunse Maimu�a.

� A�teapt� p�n� ne ducem s-o vestim.

C�nd Maimu�a fu poftit� �n�untru, Bodhisattva sta rezemat� de parapetul Ele�teului-

cu-Lotu�i �i contempla florile, dimpreun� cu o fiic� a regelui-dragon, purt�toare a
perlei-magice [Ca �i fratele s�u � cel �nvinuit de incendierea palatului �n care se
aflau �perlele �n�elepciunii" � fiica regelui-dragon purta la g�t una din aceste
perle.]. V�z�nd-o pe Maimu��, o �ntreb� mustr�tor:

� De ce nu stai l�ng� �nv��torul t�u �i nu-i por�i de grij�?

Maimu�a �ncepu atunci a-i povesti:

� C�nd am ajuns la R�ul-Nisipului-Curg�tor, l-am g�sit p�zit de-un monstru

nemaipomenit de priceput �n me�te�ugurile r�zboiului. Fratele meu de ucenicie,
R�tanu, care mi s-a al�turat �n drum, a f�cut tot ce i-a stat �n putin�� ca s�-l
supun�, dar n-a izbutit. Iat� de ce m-am �ncumetat s� vin s�-�i cer s� ai mil� de
noi �i s�-l aju�i pe �nv��tor s� treac� peste aceast� �ncercare.

� Maimu�� �nc�p��nat�! �i zise Bodhisattva. Mereu acela�i �i acela�i lucru. De ce

nu i-ai spus c� te afli �n slujba preotului din �ara Tang?

� Am�ndoi nu ne-am g�ndit dec�t cum s�-l prindem �i s�-l silim s�-l duc� pe
�nv��tor pe cel�lalt mal, r�spunse Maimu�a.

� Eu l-am pus acolo tocmai ca s-ajute pe aduc�torii Scripturilor, nu s�-i

�mpiedice, spuse Guan-�n. Era destul s� fi pomenit doar c� veni�i din China �i c�
merge�i �n c�utarea Scripturilor, �l �ndat� v-ar fi stat �ntr-ajutor.

� Acum s-a ascuns pe fundul r�ului, spuse Maimu�a. Cum s�-l silim s� ias� afar� �i
s� ne vin� �ntr-ajutor? �i ce trebuie s� fac� Tripitaka pentru ca s� treac� pe
cel�lalt mal al r�ului?

Bodhisattva chem� �ndat� pe discipolul s�u Hui-ien �i, sco��nd din m�nec� o tigv�
ro�iet �i zise:

� Ia tigva asta, du-te cu Maimu�a pe malul r�ului �i strig�: �Nisip!" Monstrul o s�

ias� pe dat�, iar voi s�-l duce�i �n fa�a maestrului ca s� fac� act de supunere.
Apoi, va trebui s� r�ndui�i cele nou� cranii pe care le poart� �n jurul g�tului
�ntr-un p�trat magic [P�trat-magic � grup de numere a�ezate �n fermi �e p�trat,
astfel ca sama numerelor ae pe liniile orizontale, verticale sau diagonale ale
aranjamentului s� fie aceea�i. �n acest caz, trei r�nduri de c�te trei cranii.].
Pune�i dup� aceea tigva asta �n mijlocul p�tratului �i-o s� ave�i pe dat� o corabie
sfin��t�, care-l va duce pe Tripitaka pe cel�lalt mal al R�ului-Nisipului-Curg�tor.

Nu trecu mult �i Hui-ien �mpreun� cu Maimu�a cobor�r� pe malul r�ului. V�z�nd cine
o �nso�ea pe Maimu��, R�tanu �i spuse lui Tripitaka s� mearg� �n �nt�mpinarea lor.
Dup� ce schimbar� cuvenitele saluturi, Hui-ien se duse la marginea apei �i strig�:

� Nisip! Nisip! C�ut�torii Scripturilor se afl� aici de mult� vreme. De ce nu ie�i

s�-i salu�i?
Auzind aceste vorbe, monstrul �i d�du seama c� trebuie s� fie un trimis al lui
Guan-�n �i se gr�bi s� ias� la suprafa�a apei. Cum scoase capul afar�, d�du cu
ochii de Hui-ien. Z�mbi cuviincios �i veni prostern�ndu-se.

� Te rog s� m� ier�i c� nu te-am �nt�mpinat, spuse el, dar unde-i Bodhisattva?

� Ea n-a venit, r�spunse Hui-ien. �i trimite �ns� prin mine porunc� s� stai �ntr-
ajutor lui Tripitaka �i s� devii ucenicul lui. Mi-a mai spus s�-�i iau craniile pe
care le por�i la g�t �i, �mpreun� eu tigva asta, s� fac o corabie sfin�it�, cu care
s� poat� trece �nv��torul vostru peste r�u.

� Dar unde sunt pelerinii? �ntreb� Nisip.

� Sunt chiar cei de colo, de pe malul dinspre r�s�rit, r�spunse Hui-ien.

� Bine, dar netrebnicul �sta murdar, zise Nisip ar�t�nd spre R�tanu, n-a pomenit
nimic de Scripturi, de�i m� bat cu el de dou� zile.

Apoi, v�z�nd-o �i pe Maimu��, ad�ug�:

� Ce, �i nenorocitul de colo este cu ei? Nu vreau s� am nimic de-a face cu ei.

� Primul este R�tanu, �l l�muri Hui-ien, iar aceea este Maimu�a. Am�ndoi sunt
ucenicii lui Tripitaka �i am�ndoi au fost converti�i de Bodhisattva. N-ai de ce s�
te temi de ei. Te voi duce eu �nsumi �n fa�a �nv��torului vostru.

Nisip, puse atunci toiagul deoparte, �i potrivi ve�mintele �i se sui pe mal. C�nd
ajunse �n fa�a iui Tripitaka, �ngenunche �i-i spuse:

� Cum de-am fost at�t de orb �i nu te-am recunoscut? Iart�-mi, rogu-te, purtarea!

� Creatur� neru�inat�! �i zise R�tanu. De ce-ai �inut cu tot dinadinsul s� te

�ncaieri cu noi, �n loc s� ni te al�turi de la bun �nceput?

� Frate, vorbi atunci Maimu�a, nu-l mai certa. Noi suntem de vin�, pentru c� nu i-
am spus c� mergem s-aducem Scripturile.

� E�ti �ntr-adev�r hot�r�t s� treci la noua credin��? �l �ntreb� Tripitaka.

Nisip se prostern� atunci cu umilin��, dup� care Tripitaka spuse Maimu�ei s� ia un

cu�it �i s�-l rad� pe cap. Nisip se plec� �nc� o dat� ad�nc �naintea lui Tripitaka
�i ceva mai pu�in �nspre Maimu�� �i R�anu. V�z�nd c�t de mult i se schimbase lui
Nisip �nf�i�area, Tripitaka era foarte mul�umit c�-l are discipol.

� A�i face bine s� v� gr�bi�i acum s� face�i corabia, spuse Hui-ien.

Nisip �i lu� supus craniile de la g�t, dup� ce le a�ez� �n forma unui p�trat magic,
puse tigva trimis� de Bodhisattya �n mijloc �i-l pofti apoi pe Tripitaka s� se urce
pe corabia sfin�it�. C�nd puse piciorul pe ea, Tripitaka v�zu c�-i tot at�t de
sigur� ca orice alt� corabie. R�tanu �l sprijinea din st�nga, Nisip din dreapta,
iar Maimu�a �inea de c�p�stru calul b�lan, care legat la pup� se silea s�-i urmeze
c�t putea mai bine. C�t despre Hui-ien, acesta plutea pe deasupra lor. �n scurt
timp, ajunser� cu bine de cealalt� parte a r�ului.

...�i, dac� nu �ti�i c�te s-au mai �nt�mplat p�n� au dob�ndit iluminarea, asculta�i
cele povestite �n capitolul urm�tor.
Capitolul XIX

Tripitaka sta a�ezat la lumina unui opai� �n sala Zen din Templul-P�durea-Comorii
�i recita Litania-Apei scris� de �mp�ratul Liang. Apoi citi din Adev�rata-
Scriptur�-a-P�unului. Era la a treia straj� de noapte. κi puse c�r�ile la locul lor
�n sac �i, �n clipa c�nd se ridic� s� mearg� s� se culce, auzi o pocnitur�
puternic� �n u�a de-afar� �i sim�i un suflu rece �i umed de v�nt fantomatic.
Tem�ndu-se s� nu i se sting� opai�ul, �i f�cu repede pav�z� cu m�neca. Dar lumina
con�inu� s� p�lp�ie �ntr-un mod cu totul ciudat. Tripitaka �ncepu s� tremure de
fric�. Cum era �ns� foarte obosit, �i l�s� capul pe masa Ia care citise �i a�ipi.
De�i avea ochii �nchi�i, tot �i mai da seama ce se petrece �n jurul lui, iar �n
urechi �nc� �i mai st�ruia v�j�itul v�ntului rece �� umed de dincolo de fereastr�.
C�nd v�ntul �ncet�, auzi un glas venind de afar� care-i spuse �n �oapt�:

� �nv��torule!

Tripitaka ridic� �n vis capul �i z�ri un om st�nd �n picioare, ud leoarc�, cu ochii

plini de lacrimi �i care �optea ne�ntrerupt: ��nv��torule! �nv��torule!" Se ridic�
atunci �n picioare �i-i spuse:

� Ce po�i fi altceva dec�t un strigoi, un duh r�u, un monstru sau un diavol, de vii
�ntr-un loc ca �sta s� m� tulburi la miezul nop�ii? Trebuie s� �tii, �ns�, c� nu
sunt o fiin�� de r�nd care se t�r�te prin lumea lacom� a oamenilor. Eu sunt un mare
preot care merg, din porunca �mp�ratului care domne�te peste �ara Tang, spre soare-
apune ca s� m� �nchin lui Buddha �i s-aduc Scripturile. Sunt �nso�it de trei
ucenici pricepu�i �n a potoli dragonii, a st�p�ni tigrii, a �ndep�rta mon�trii �i a
pune pe fug� diavolii. Dae� te-ar vedea ace�ti ucenici ai mei, praf te-ar face. �i
spun asta spre binele t�u, din mil� �i bun�tate. Cel mai bun Lucru ar fi s� te faci
pe dat� nev�zut �i s� nu mai calci prin acest loc de reculegere.

Dar cel ce-i vorbise se apropie mai mult �i zise;

� �nv��torule, nu sunt nici strigoi, nici duh r�u �i nici monstru sau diavol
necurat.

� Dac� nu e�ti, atunci ce cau�i aici �n toiul nop�ii? �l �ntreb� Tripitaka.

� �nv��torule, st�rui omul, odihne�te-�i ochii asupra mea �i prive�te-m� bine! ,

Tripitaka se uit� la el p�trunz�tor �i v�zu c� avea pe cap o coroan�, la br�u un

sceptru �i era �mbr�cat �i �nc�l�at cum numai un rege putea fi. Tripitaka r�mase
foarte surprins �i mirat de ce vedea. I se prostern� numaidec�t ad�nc �i-l �ntreb�
cu glas tare.

� Care-i curtea al c�rei rege e�ti m�ria-ta? Rogu-te, a�az�-te pe scaun.

Dar m�na pe care o �ntinse ca s�-l ajute pe rege s� se a�eze se �nfund� �n gol.
Dup� ce se a�ez� �ns� din nou pe scaun �i-�i ridic� privirea, �l v�zu tot acolo.

� Spune, m�ria-ta, st�rui Tripitaka, unde e�ti rege sau �mp�rat? Oare s-au petrecut
tulbur�ri �n �ara m�riei-tale, s-au r�zvr�tit cumva niscaiva sfetnici r�i, de-a
trebuit s� fugi �n toiul nop�ii ca s�-�i scapi via�a? Care-i povestea m�riei-tale?
A� vrea s-o aud �i eu.

� �nv��torule r�spunse el, �ara mea se afl� la numai patru sute de li de aici spre
apus. Acolo se �nal�� o m�ndr� cetate cu ziduri �i metereze. �n aceast� cetate a
fost �ntemeiat regatul meu.

� �i care-i numele ei? �ntreb� Tripitaka.

� N-am de ce s� �i-l ascund, r�spunse el. C�nd dinastia mea s-a a�ezat acolo, i s-a
dat un nume nou �i a fost denumit� �C�ntatul-Coco�ului".

� Dar spune-mi, �ntreb� din nou Tripitaka, ce anume te-a adus �n starea asta de
dec�dere?

� �nv��torule, spuse el, acum cinci ani s-a ab�tut asupra noastr� o secet�
cumplit�. N-a mai crescut un fir de iarb�, iar supu�ii mei mureau de foame pe
capete. A fost, cu adev�rat, o groz�vie!

Tripitaka �i plec� atunci capul cu comp�timire �i zise: ,

� M�ria-ta, o vorb� din batr�ni spune c� �Cerul �i-ara�� bun�voin�a, acolo unde
st�p�ne�te virtutea!" Mi-e team� c� nu �i-a fost mil� de supu�ii m�riei-ta�e,
fiindc�, iat�, v�d c� ai p�r�sit cetatea tocmai c�nd starea lor era mai grea.
�ntoarce-te �napoi, deschide-�i hambarele �i ajut�-�i poporul. C�ie�te-te de
faptele rele �i, drept r�scump�rare, arat�-te de dou� ori mai m�rinimos. Scoate din
temni�� pe to�i cei os�ndi�i pe nedrept �i cerul va avea grij� s� aduc� ploaie �i
s� potoleasc� v�nturile.

� Dar toate gr�narele regatului meu erau goale, r�spunse el. Nu mai aveam nici
galbeni, nici gr�ne. Slujitorii mei civili �i militari nu-�i mai primeau plata �i
chiar mie na mai aveau ce s�-mi dea la mas�. Am �mp�r�it cu poporul meu �i binele
�i r�ul, deopotriv�, nu mai prejos de cum a f�cut Iu-cel-Mare, c�nd a potolit
inunda�iile [Sistemul monarhie asiatic din acea epoc� implica r�spunderea
religioas� a monarhului pentru calamit�ile care se ab�teau asupra ��rii. Monarhul
se supunea din proprie ini�iativ�, �n ast�el de cazuri, la restric�ii severe (nu
mai ie�ea din apartamentele sale, postea etc.) �i se acuza �n public de lips� de
virtute.]. M-am �mb�iat [E vorba de ritualul religios care cerea cur�irea trupului
�nainte de rug�ciune.] �i m-am poc�it. Am ars t�m�ie �i m-am rugat zi �i noapte.
Trei ani a durat seceta, p�n� ce au secat toate r�urile �i pu�urile. C�nd
dezn�dejdea �ncepuse s� ne cuprind�, a sosit pe nea�teptate un vr�jitor din mun�ii
Djungan, care avea puterea s� cheme v�nturile, s-aduc� ploaia �i s� prefac�
pietrele �n aur. La �nceput, a vorbit cu slujitorii mei civili �i militari, iar
apoi a venit la mine. M-am rugat s� �nal�e de �ndat� un altar �i s� se roage pentru
ploaie. A�a a f�cut, �i rugile i-au fost ascultate. Cum a r�sunat toba lui magic�,
ploaia a �nceput s� cad� potop. I-am spus c� o ploaie de trei ci ar fi cu
prisosin��. El �ns� mi-a r�spuns c� dup� o secet� at�t de �ndelungat�, este nevoie
de mai mult� ploaie, ca s� se p�trund� bine p�m�ntul de ap�, �i a mai f�cut s� cad�
�nc� dou� degete de ploaie. V�z�ndu-l c� are puteri at�t de mari, m-am prosternat
�n fa�a lui �i din clipa aceea l-am socotit fratele meu mai mare.

� �nseamn� c� ai avut un mare noroc, zise Tripitaka.

� Da de unde noroc! r�spunse el.

� P�i cum? �ntreb� Tripitaka. Dac� vr�jitorul putea s� aduc� ploaie c�nd doreai,
�i-�i f�cea aur ori de c�te ori aveai nevoie, ce �i-a mai lipsit de-ai fost nevoit
s�-�i p�r�se�ti �ar� �i s� vii aici?

� Timp de doi ani a fost tovar�ul meu nedesp�r�it, r�spunse el. Dar iat� c� �ntr-o
prim�var�, c�nd pretutindeni pomii erau �n floare �i tinerii �i tinerele din
fiecare cas�, ca �i curtezanii din toate col�urile, ie�iser� din cetate s� se
bucure de �nflorirea �ntregii firi, am ie�it �i eu �mpreun� cu vr�jitorul,
plimb�ndu-ne �ncet m�n�-n m�n�. La vremea din zi c�nd to�i slujitorii mei se
�ntorseser� la lucru, iar doamnele cur�ii �n camerele lor, am ajuns �n gr�dina cu
flori �i la f�nt�na cristalelor cu opt col�uri; Aici, el azv�rli ceva �n�untru � nu
�tiu ce � �i deodat� se f�cu o lumin� aurie puternic�. M-am dus la marginea
f�nt�nii, tot �ntreb�n-du-m� dac� nu cumva acesta era un semn c� �n f�nt�n� se afla
o comoar�. Aici �ns� g�ndul cel r�u �l f�cu pe vr�jitor s� m� �mbr�nceasc� cu
putere �i s� m� �mping� �n f�nt�n�. Dup� aceea, lu� o lespede, o a�ez� peste
f�nt�n� �i o lipi cu hum�, iar deasupra r�s�di un bananier... Fie-�i mil� de mine!
De trei ani sunt mort. Acum sunt fantoma ner�zbunat� a celui care a pierit �n
fundul f�nt�nii.

C�nd auzi c� fiin�a aceasta era un spirit, Tripitaka fu cuprins de groaz�.

Picioarele i se muiar� �i p�rul i se f�cu m�ciuc� pe cap. �n cele din urm�, izbuti
s� se st�p�neasc� �i-l �ntreb�:

� Povestea m�riei-tale se �mpac� greu cu judecata mea. �mi spui c� e�ti mort de
trei ani. Cum se face, totu�i, c� �n tot acest timp nici unul dintre slujitorii
m�riei-tale, civili sau militari, �i nici vreuna dintre regine �i ibovnice, sau
m�car vreunul dintre �ambelani nu te-au c�utat?

� �i-am spus mai �naine, r�spunse regele, ce puteri mari avea vr�jitorul. Pu�ini
sunt ca el �n lume. A fost de ajuns s� se smuceasc� pu�in �i, chiar acolo pe loc,
�n gr�dina cu flori, s-a preschimbat lu�ndu-mi aidoma chipul. Iar acum st�p�ne�te
peste r�urile �i mun�ii mei �i mi-a furat �ntreg regatul. To�i slujitorii mei, cei
patru sute de nobili ai cur�ii, reginele �i ibovnicele mele, to�i �i toate sunt
ast�zi ale lui.

� M�ria-ta s-a dat prea repede b�tut, �i zise Tripitaka.

� Cum m-am dat prea repede b�tut?

� Chiar a�a, �nt�ri Tripitaka. Se prea poate ea vr�jitorul s� aib� puteri

neobi�nuite, s� se fi preschimbat lu�ndu-�i chipul, s�-�i fi furat p�m�nturile,
f�r� ca slujitorii m�riei-tale s� afle ceva �i doamnele s�-�i dea seama. Dar, c�
erai mort. asta o �tiai prea bine. De ce atunci nu te-ai dus s� te p��ngi lui Yama.
Regele-Mor�ii?

� Puterea vr�jitorului e foarte mare, r�spunse ei, �i mai are apoi leg�turi str�nse
cu slujba�ji �i dreg�torii mor�ii. Spiritul-zidului-�i-meterezelor [�n afar� de
cultul str�mo�ilor, �n cultul familial � de la cele mai modeste familii p�n� la
familia �mp�ratului � intra �i adorarea divinit�ilor casei. Fiecare obiect sau
parte component� de seam� a casei avea divinitatea ei: u�a, patul, ciirtea, pu�ul
etc. Fiecare era considerat� c� are un rol special. De ex. divinitatea patului
r�spundea de fecunditatea so�ilor. Una din aceste divinit�i � cea a c�minului �
mergea de fiecare An Nou �n cer �i f�cea un raport despre purtarea membrilor
familiei.] st� tot timpul la b�utur� cu el. To�ii regii-dragoni ai m�rii sunt
neamuri cu el. Zeul-Piscului-din-R�s�rit �i este bun prieten. Cei zece Regi-ai-
Judec�ii-de-Apoi sunt verii lui. Orice str�duin�� a mea de a m� pl�nge regelui-
mor�ii ar fi fost z�d�rnicit�.

� Dac� n-ai vrut s� te �nf�i�ezi �n fa�a Scaunelor-de-Judecat�-ale-Mor�ilor, cum

n�d�jduie�ti s� g�se�ti dreptate �n lumea celor vii?

� �nv��torule, zise Strigoiul regelui, cum ar fi �ndr�znit un biet n�p�stuit ca

mine s� se apropie de u�a ta? Dar Spiritul-Pribeag-al-Nop�ii m-a prins �ntr-o
rafal� de v�nt magic �i m-a suflat �ncoace, spun�ndu-mi c� cei trei ani de chin �n
fundul f�nt�nii s-au sf�r�it �i c� ar fi bine s� m� �nf�i�ez �naintea ta, deoarece
ai �n ascultare un mare discipol, pe �n�eleptul-Maimu��, priceput ca nimeni altul
s� prind� demonii �i s�-i �nfr�ng� pe uzurpatori. Rogu-te, vino �n regatul meu,
prinde-l pe vr�jitor �i limpeze�te lucrurile, desp�r�ind adev�rul de minciun�. Dup�
aceea, te voi r�spl�ti, st�p�ne, cu tot ce va fi al meu.

� A�adar, zise Tripitaka, ai venit s�-mi ceri ca ucenicul meu s�-l izgoneasc� pe
vr�jitor?

� Da, �ntr-adev�r, pentru asta am venit.

� �n unele privin�e, ucenicul meu nu este chiar a�a cum s-ar cuveni s� fie. Dar, ca
s� supun� mon�tri �i spirite rele, asta da, �i st� �n putere. Totu�i, mi-e team� c�
�mprejur�rile �i vor �ngreuna mult lupta cu puterea diavoleasc� a vr�jitorului.

� Cum a�a? �ntreb� regele.

� Pentru c� vr�jitorul s-a folosit de puterile lui magice ca s�-�i ia chipul,

r�spunse Tripitaka. To�i dreg�torii de la curte au trecut de partea lui, �i de
asemenea doamnele. Ucenicul meu ar putea, fire�te, s� se bat� cu ei to�i; cred �ns�
c� ar sta la �ndoial� s� foloseasc� for�a �mpotriva lor. C�ci, dac� ar face astfel
n-am fi oare, �i eu �i el, vinova�i de a fi pus la cale distrugerea regatului?

� Trebuie s�-�i spun c� se mai afl� �nc� la curte oameni de-ai mei, gr�i regele.

� Asta-i foarte bine! Minunat! zise Tripitaka. F�r� �ndoial�, vreun slujitor care-
�i mai este credincios.

� Nu, r�spunse el. M� g�ndeam mai cu seam� la mo�tenitorul meu.

� F�r� �ndoial� �ns� c� vr�jitorul l-a izgonit; de mult zise Tripitaka.

� Nu e cu putin��, r�spunse el. Fiul meu se afl� sau �n Palatul-Clopotelor-de-Aur

din Turnul-celor-Cinci-Fenic�i, unde �nva�� cu preceptorul lui, sau pe treptele
tronului �n care st� vr�jitorul, �n ace�ti ani a fost oprit s� mai intre �n od�ile
de locuit ale palatului, a�a c� nu �i-a putut vedea mama niciodat�.

� Dar pentru ce? �ntreb� Tripitaka.

� Astea sunt urzelile vr�jitorului. Se teme c� dac� s-ar �nt�lni, regina ar putea
sc�pa vreo vorb� care s� dea de b�nuit prin�ului. A�a c� ei nu se v�d niciodat�,
prin�ul tr�ind �n tot acest timp p�zit.

� Nenorocirea care V2~a lovit � fire�te la porunca cerului � seam�n� cu propria mea
nenorocire, zise Tripitaka. Tat�l meu a fost ucis de t�lhari, care au luat-o cu de-
a sila pe mama; dup� trei luni m-am n�scut eu. P�n� la urm�, am sc�pat din m�inile
t�lharilor �i am avut norocul s� fiu crescut de un preot cu suflet bun din templul
de pe Muntele-de-Aur. Amintindu-mi de propria mea nefericire, de a fi fost crescut
f�r� tat� �i f�r� mam�, nu pot s� nu �mp�rt�esc nefericirea prin�ului, care �i-a
pierdut �i el p�rin�ii. Dar s� zicem c� prin�ul se afl� �nc� la curte, spune-mi cum
a� putea face s�-l v�d?

� De ce-�i �nchipui c� ar fi greu?

� Pentru c�, a�a cum ai spus, este p�zit �ndeaproape �i nu are voie s�-�i vad� nici
m�car mama care l-a n�scut. Cum ar putea dar s-ajung� la el un c�lug�r r�t�citor?
zise Tripitaka.

� M�ine, �n rev�rsatul zorilor, iese de la curte, r�spunse regele. ,

� Cu ce prilej?

� M�ine diminea��, �n zori, va ie�i din cetate, �nso�it de o suit� de trei mii de
oameni, cu �oimi �i c�ini, ca s� mearg� la v�n�toare, a�a c� va fi u�or s�-l vezi.
�i vei spune tot ce �i-am povestit, �i-i va fi cu neputin�� s� nu te cread�.

� Dar prin�ul este un simplu muritor, cu totul �ncrez�tor �n spusele vr�jitorului,

c�ruia �i spune tat� �i rege. Cum o s� cread�, atunci ce-i voi spune eu?

� Dac� asta te �ngrijoreaz�, �i voi da s�-i ar�i o m�rturie.

� �i ce anume �mi po�i da?

Regele avea �n m�n� o pl�cu�� de jad alb cu chenare de aur. O puse dinaintea lui
Tripitaka �i-i spuse:

� Iat� m�rturia.

� Ge-i asta? �ntreb� Tripitaka.

� C�nd vr�jitorul s-a preschimbat lu�ndu-mi chipul, zise regele, acesta a fost
singurul lucru de pre� pe care a pierdut din vedere s� mi-l ia. Regina l-a �ntrebat
pe urm� ce s-a �nt�mplat cu pl�cu�a, dar el i-a r�spuns c� f�c�torul de minuni care
aducea ploaia a luat-o cu el. Dac� prin�ul o vede, inima �i va fi r�scolit� �i m�
va r�zbuna.

� Bine, a�a voi face, zise Tripitaka. A�teapt� doar o clip� s�-i spun �i ucenicului
meu ce are de f�cut. Unde o s� te pot g�si?

� Nu m�-ncumet s-a�tept, zise el. Mai trebuie s� rog Spiritul-Pribeag-al-Nop�ii s�

m� sufle �i �n od�ile palatului, unde vreau s�-i apar �n vis reginei �i s�-i spun
cum s� se �n�eleag� cu fiul nostru �i cum s� pl�nuiasc� lucrurile �mpreun� cu voi
doi.

Tripitaka d�du din cap �n semn de �ncuviin�are, �i-i spuse:

� Atunci, po�i pleca.

Spiritul n�p�stuit se prostern�, ating�nd cu capul podeaua �i se �ntoarse s� plece.

Se poticni �ns� �i c�zu, f�c�nd un zgomot care-l trezi pe Tripitaka. D�ndu-�i seama
acum c� totul nu fusese dec�t un vis, �i c� era tot pe scaun, �n fa�a opai�ului
gata s� se sting�, se gr�bi s� strige:

� Ucenice! Ucenice!

� Ei! Ce s-a mai �nt�mplat? �ntreb� moroc�nos R�tanu, trezindu-se �i venind l�ng�
el. Pe vremuri, c�nd eram �i eu cineva, av�nd carne de om ori de c�te ori doream �i
toate resturile de m�ncare de care aveam nevoie, duceam o via�� fericit�. Era cu
totul altceva, fire�te, dec�t s� por�i de grij� unui preot �n c�l�torie! Am crezut
c� am s�-�i fiu �nv��cel, dar via�a mea de acum seam�n� mai degrab� cu cea a unul
sclav. Ziua car boccelele �i duc calul, iar noaptea m� treze�ti ori de c�te ori ai
nevoie de ceva. O clip� nu pot pune capul jos s� m� odihnesc cum trebuie. Acum ce
s-a mai int�mplat?

� Ucenice, zise Trip�taka, adineaori am a�ipit cu capul pe mas� �i am avut un vis

ciudat.

�n clipa asta, se trezi �i Maimu�a �i, venind l�ng� Tripitaka, �i spuse:.

� �nv��toruie, visele vin din gmdurile de veghe. De c�te ori ajungem ffiig�. un
munte, �nainte chiar de a �ncepe s�-l urc�m, te cuprinde frica de c�pc�uni �i
demoni. Mereu te fr�m�nt� gindul c�t de lung este drumul p�n� �n India fi mereu .
te �ntrebi dac� o s-ajungem vreodat� acolo; c�nd te g�nde�ti la Ceangan, mereu te
�ntrebi dac� o s�-l mai revezi vreodat�. �i toat� fr�m�ntarea asta l�mure�te visele
pe care le ai. Ar trebui s� fii ca mine: nu m� g�ndesc dec�t c-o s�-l v�d pe Buddha
�i nici un vis nu se lipe�te de mine.

� Ucenice, dar visul �sta n-a fost pornit din dorul de �ar�. Nici n-am �nchis bine
ochii �i s-a iscat dintr-odat� un v�nt rece, iar �n u�� �i-a f�cut apari�ia un rege
care mi-a spus c�-i regele cet�ii �C�ntatul-Coco�ului". Era ud leoarc�, din cap
p�h�-n picioare, �i cu ochii plini de lacrimi.

�i-i istorisi Maimu�ei �ntreaga poveste.

� M-am l�murit, zise Maimu�a. Este limpede c� visul �sta l-ai avut doar ca s� mi se
mai dea prilejul s�-mi ar�t priceperea. Vr�jitorul acela este, f�r� �ndoial�, un
c�pc�un, care a uzurpat tronu� regelui. Las�-m� s�-i viu de hac. Cu ciomagul meu
sunt sigur� e-am s� sf�r�esc repede cu el.

� Ucenice, zise Tripitaka, regele mi-a spus e� vr�jitorul este grozav de puternic.

� Ce-mi pas� mie c�t este de puternic? se groz�vi Maimu�a. Dac� vr�jitorul ar b�nui
c� am s� m� amestec �n treaba asta, ar �terge-o degrab�.

� Stai o clip�. Chiar acum mi-am amintit c� regele mi-a l�sat �i o m�rturie, vorbi
Tripitaka.

R�tanu izbucni �n r�s �i zise:

� Ascult�, �nv��torule, treze�te-te bine. Visul este vis. S� vorbim acum serios.

Dar Nisip se amestec� �i el �n vorb�:

� Este o vorb� care spune: �Cel ce nu crede c� adev�rul e adev�rat trebuie s� se

p�zeasc� de am�girile binelui". S� aprindem tor�ele, s� deschidem u�a �i s� vedem
cu ochii no�tri dac� a fost sau nu l�sat� m�rturia.

�i Maimu�a deschise u�a. La lumina stelelor �i a lunii, f�r� s� mai fie nevoie de
tor�e, v�zur� pe trepte o pl�cu�� de jad alb cu chenare de aur. R�tanu f�cu un pas
�i o ridic�.

� Ce-i asta, frate? �ntreb� el.

� Asta-i juvaerul pe care-l avea �n m�n� regele, zise Maimu�a. Este o pl�cu�� de
jad. �nv��torule, acum c-am g�sit pl�cu�a, nu mai �ncape nici o �ndoial�. M�ine �l
voi prinde pe vr�jitor.

Dr�gu�a de Maimu��! �i smulse un fir de p�r din coad�, trimise asupra lui o suflare
magic� �i-i zise: �Preschimb�-te!" �i firul de p�r se pref�cu dintr-odat� �ntr-o
cutie l�cuit� �n ro�u �i auriu, �n care puse pl�cu�a de jad, spun�nd:

� �nv��torule, ia-o cu tine �i c�nd se va cr�pa de ziu�, pune-�i mantia brodat� �i

a�eaz�-te s� cite�ti rug�ciuni �n sala mare a templului. �ntre timp, am s� cercetez
cetatea asta �mprejmuit� cu ziduri. Dac� aflu c� acolo domne�te cu adev�rat un
c�pc�un, �i voi ucide �i voi face astfel o fapt� care va fi pomenit� �n veci. Dar
dac� nu se afl� acolo nici un c�pc�un, trebuie s� ne ferim a ne amesteca �n treaba
asta.

� Ai dreptate, zise Tripitaka.

� Dac� prin�ul nu pleac� la v�n�toare, zise Maimu�a, atunci nu-i nimic de f�cut.
Dar dgc� visul se v�de�te a fi adev�rat, am s�-l aduc aici s� te vad�.

� �i dac� vine aici, cum s�-l primesc? �ntreb� Tripitaka.

� C�nd am s�-�i dau de �tire c� vine, s� deschizi cutia �i s� a�tep�i p�n� m�

preschimb �ntr-un preot mic de statur�, numai de-o palm�. Atunci m� bagi �n cutie.
C�nd o s� vin� aici, prin�ul o s� se prosterneze �n fa�a lui Buddha. F�-te c� nu-l
bagi �n seam� �i nu �ngenunchea �n fa�a lui. C�nd o s� vad� c� tu, un om de r�nd,
nu te pleci �naintea lui, va porunci oamenilor lui s� te aresteze. O s�-i la�i,
fire�te, s� te aresteze �i s� te loveasc�, dac� vor g�si cu cale s-o fac�, �i chiar
s� te lege, dac� vor g�si cu cale s� te lege. Las�-i p�n� la urm� s� te ucid�, dac�
asta le va Ii vrerea.

� Cred c� vor fi bine �narma�i, zise Tripitaka, a�a c� s-ar putea s� m� ucid�. S�
�tii c� nu-mi place de fel ideea asta.

� Nu te speria, zise Maimu�a. �tiu eu cum s�-i iau. O s� am grij� s� nu se �nt�mple

nimic grav. Dac� o s� te descoase, spune-i c� ai fost trimis de �mp�ratul Chinei s�
te �nchini lui Buddha �i s� prime�ti de la el Scripturile �i c� aduci cu tine
daruri scumpe. C�nd te va �ntreba care sunt acele daruri scumpe, arat�-i mantia �i
spune-i c� acesta este cel mai mic dintre cele trei daruri pe care le-ai adus.
Arat�-i apoi cutia �i spune-i c� �n ea se afl� un dar prin care poate cunoa�te tot
ce s-a �nt�mplat p�n� acum cinci sute de ani, ce s-a �nt�mplat de cinci sute de ani
�ncoace �i ce se va �ntimpla timp de cinci sute de ani de-acum �ncolo. La un loc,
deci, o mie cinci sute de ani de �nt�m-pl�ri trecute �i viitoare. Apoi s� m� la�i
s� ies din cutie, iar eu �i voi povesti prin�ului cele ce �i s-au ar�tat �n vis.
Dac� o s� le cread�, m� voi duce s�-l prind pe vr�jitor, iar noi vom c�p�ta renume.
Dac� prin�ul nu va crede, �i voi ar�ta pl�cu�a de jad. Mi-e team� doar c�, fiind
prea t�n�r, n-are s-o recunoasc�.

Tripitaka se ar�t� �nc�ntat �i zise:

� Asta-i un plan grozav! Dar cum o s� spunem c� se nume�te al treilea dar? Primul,
am zis c� este mantia, iar al doilea pl�cu�a de jad alb. Cum o s� spun c� se
nume�te preschimbarea ta?

� Spune-i c� se nume�te �Nimicul-care-face-regi".

Tripitaka se �nvoi �i-�i �ntip�ri �n minte acest nume.

Nici ucenicul �i nici �nv��torul nu mai putur� dormi.

C�t de ferici�i ar fi fost ei ca, la un simplu semn din cap, s� poat� face s� se
�nal�e soarele din Dudul [Chinezii credeau c� peste noapte soarele se odihne�te
�ntr-un dud.] �n care se odihne�te �i, cu o singur� suflare, s� goneasc� stelele
care acopereau cerul!

�n sf�r�it, �ncepu s� se lumineze dinspre r�s�rit. Maimu�a se scul� �i d�du

�ndrum�ri lui R�tanu �i lui Nisip.

� S� nu-i tulbura�i pe ceilal�i preo�i din templu tot ie�ind din chilie �i
zbenguindu-v�, le spuse Maimu�a. A�tepta�i p�n� ce voi termina ce am de f�cut �i,
dup� aceea, o s� ne zbenguim �mpreun� c�t vre�i.

De cum �i p�r�si, f�cu un salt �i se �n�l�� �n v�zduh. Privi �int� spre apus cu
ochii ei de foc �i v�zu o cetate cu ziduri �i metereze. O s� m� �ntreba�i, poate,
cum a putut s-o z�reasc�. S� v� spun: cetatea se afla numai la patrusute de li de
templu �i, cum Maimu�a se afla �n v�zduh, nu i-a fost greu s� vad� at�t de departe.
Apropiindu-se �i privind cu luare-aminte, Maimu�a v�zu c� �n jurul cet�ii pluteau
nori �ntuneca�i �i fumuri de nemul�umire o �nconjurau. �i, cum sta a�a �n�l�at� �n
aer, Maimu�a �ncepu s� recite:

De-ar sta pe tronul lui cu-adev�rat un rege,

Ar fi lumini �i nori de purpur� � e lege.
Din c�te v�d, un demon st� � eu b�nuiesc,
Viclean � �n scaunul dragonului regesc [�n vechea heraldic� chinez� dragonul �
animal mitologic imaginat cu corp de �arpe, gheare puternice, aripi �i arunc�nd
fl�c�ri pe gur� � era emblema regilor.].
De-aceea �erpi �ncol�ci�i de negru fum
Poarta-de-Aur [Denumire general� dat� �n acea vreme por�ii unui palat regal
sau imperial.] o �ntunec� acum.

Deodat�. se auzi un puternic z�ng�nit de arme �i, privind �n jos, Maimu�a v�zu
deschiz�ndu-se poarta dinspre r�s�rit a cet�ii, prin care �ncepu s� ias� o mare
mul�ime de oameni �i cai � o ceat� uria�� de v�n�tori. Priveli�tea era, cu
adev�rat, impun�toare. Privi�i-i:

Pornir� �n zori spre soare-r�sare; ie�ind din Cetatea-

Cea-blestemat�,-ncepur� t�rcoale a da peste c�mpul
Cu iarb� m�runt�. Steaguri acoper� soarele-adesea
Sirepii cai albi t�iau �n linie dreapt� v�ntul,
Tobele-ntinse de piele bubuie surd �i departe,
Puternic din m�ini azv�rlite suli�e zboar� spre �int�.

V�n�torii l�sar� �n urm� cetatea �i se �ndep�rtar� cam dou� sute de li spre

r�s�rit, c�tre o c�mpie �ntins�. Maimu�a putu s� vad� acum c� �n mijlocul lor se
afla un general m�run�el, cu coif �i plato��, �n m�n� purt�nd o sabie b�tut� cu
pietre scumpe �i la br�u un arc, c�lare pe un cal murg de lupt�.

�Asta trebuie s� fie prin�ul! �i zise Maimu�a. M� duc s�-i joc o fest�."

Dr�gu�a de Maimu��! Cobor�, de pe nor, �i f�cu drum printre �irurile de v�n�tori

�i, c�nd ajunse l�ng� prin�, se preschimb� �htr-un iepure alb �i �ncepu s� goneasc�
�n fa�a calului pe care c�l�rea prin�ul. V�z�nd v�natul, prin�ul lu� plin de
bucurie o s�geat� din tolb�, �ncord� arcul, trase �i nimeri iepurele. Dar Maimu�a
voise �ntr-adins ca s�geata s�-�i ating� �inta; cu o apuc�tur� iute, o prinse �n
clipa c�nd era s-o ating� �i acum gonea mai departe. Prin�ul, v�z�nd c� lovise
iepurele, se desp�r�i de �nso�itorii s�i �i porni �n urm�rire. C�nd calul galopa
iute, Maimu�a alerga ca v�ntul; c�nd calul �ncetinea, Maimu�a �ncetinea �i ea.
Distan�a dintre ei r�m�nea mereu aceea�i �i, �n chipul acesta, pu�in c�te pu�in
Maimu�a �l atrase pe prin� spre por�ile Templului-P�durea-Comorii. Ajuns �ns�
acolo, prin�ul v�zu c� iepurele disp�ruse, pentru c� Maimu�a se preschimbase,
lu�ndu-�i chipul ei adev�rat. �n st�lpul por�ii g�si �ns� �nfipt� o s�geat�.

�Treaba-i ca �i f�cut�", �i zise Maimu�a.

�i, pe loc se preschimb� �ntr-un preot de-un lat de palm� �i se ascunse �n cutie.

C�nd prin�ul ajunse la poarta templului �i, �n loc s� dea de urma iepurelui, �i
g�si s�geata.�nfipt� �n st�lpul por�i, se g�ndi:

�Foarte ciudat! Sunt sigur c� am nimerit iepurele. Cum se face �ns� c� iepurele a
disp�rut �i s�geata este aici? Cred c� nu era un iepure obi�nuit, ci un iepure care
a tr�it prea mult �i p�n� la urm� s-a pref�cut �n spirit."

Prin�ul trase s�geata din st�lp �i c�nd privi �n sus, v�zu deasupra por�ii
templului o inscrip�ie: �Templul-P�durea-Comorii, ridicat din porunca regelui".

�A, da, fire�te", �i zise prin�ul. Mi-aduc aminte c�, �n urm� cu ani, tat�l meu,
regele, a poruncit unui dreg�tor s� duc� aur �i obiecte de pre� preo�ilor din acest
templu, ca s� dreag� altarul �i s� zugr�veasc� icoanele. Nu m-am g�ndit niciodat�
c� am s� vin aici �ntr-o astfel de zi! Dar, vorba c�ntecului:

M-aduse norocu-n chilia preotului

�i-i ascultai cuvintele sfinte �n tihn�.
Din via�a de zbucium amar a lumii, avui
O jum�tate bun� de zi de odihn�.

�Am s� intru", hot�r� prin�ul.

�i zic�nd asta, s�ri jos de pe cal, dar c�nd d�du s� intre, iat� c� �i cei trei mii
de dreg�tori din suita lui sosir� val-v�rtej �n galop �i se rev�rsar� puhoi �n
curtea templului. Foarte mira�i, preo�ii ie�ir� �n �nt�mpinarea prin�ului ca s� i
se ploconeasc� �i apoi �l duser� �n Sala-lui-Buddha ca s� i se �nchine. �n timp ce
admira altarele templului, prin�ul v�zu un preot care nu se scul� de jos c�nd trecu
pe l�ng� el.

� Dar, ce? Preotul �sta nu �tie cum trebuie s� se poarte? strig� furios prin�ul.

Apoi, �i vorbi chiar lui Tripitaka:

� �tiu c� n-a�i fost �n�tiin�a�i de sosirea mea aici, a�a c� nici nu m-am a�teptat
s�-mi ie�i�i �n �nt�mpinare mai de departe. Dar c�nd ai v�zut c� se apropie de
poart� oameni �narma�i, trebuia s� te scoli �n picioare. Cum se face c� stai �i
acum tot pironit jos? Lua�i-l de-aici!

�i, nici nu sf�r�ise bine prin�ul porunca, c� se �i n�pustir� o�teni din toate
p�r�ile, care-l �n�f�car� pe Tripitaka �i se preg�teau acum s�-l lege de m�ini �i
de picioare. Maimu�a �ns�, care se afla; �n cutie, chem� �n �oapt� spiritele
p�zitoare, pe Deva care ap�r� Legea, �i pe Lu Ting �i pe Lu Dzia, c�rora le spuse:

� Am porunc� s� subjug un spirit r�u. Acest prin� �ns�, �n ignoran�a lui, i-a pus
pe slujitorii s�i s�-mi lege �nv��torul. Trebuie s�-i veni�i nu-maidec�t �ntr-
ajutor. Voi ve�i r�spunde dac� o�tenii vor izbuti s�-l lege.

Chema�i �ntr-ajutor de Maimu�� �n chipul acesta tainic, cum ar fi putut ele s� nu

asculte? Spiritele �l �nconjurar� pe Tripitaka cu un inel magic, a�a c� de c�te ori
�ncerca vreunul din o�teni s� pun� m�na pe el, nu-l putea atinge, ca �i cum ar fi
fost �mprejmuit de un zid gros

� Cine e�ti tu, c� po�i s� ne �nfrun�i �n chipul �sta, de nu se poate nimeni

apropia de tine? �ntreb� prin�ul.

Tripitaka veni atunci �naintea lui, i se plec� �i-i spuse:

� Nu am darul de a face minuni. Sunt doar un simplu preot din China �i merg �nspre
spare-apune ca s� m� �nchin lui Buddha �i s� aduc Scripturile.

� China? �ntreb� prin�ul Acea �ar� c�reia i se spune P�m�ntul-de-Mijloc? �tiu c�

este un �inut s�rac, dar spune-mi totu�i dac� nu ai asupra ta lucruri de pre�.
� Am mantia de pe mine, r�spunse Tripitaka. Dar nu este chiar un lucru de pre�. Am
�ns� �i alte lucruri mult mai pre�ioase.

� Cum, ve�m�ntui �sta de pe tine, care las� trupul pe jum�tate dezgolit, socote�ti
c� este pre�ios? Mi se pare tare ciudat, zise prin�ul.

� De�i acoper� doar jum�tate din trupul meu, zise Tripitaka, mantia aceasta este
astfel descris� �ntr-o poezie:

A, lui Buddha s�rman� hain�, care pe oameni uime�te

Ap�r� de �ntinare Adev�rul-Absolut.
Cele zece mii de fire ale lui, ochiuri o mie,
Medita�ia ad�nc� mi-o des�v�r�ir� mie.
A�a c� nu-i de mirare dac� nu m-am ridicat
S� salut pe-acela care, r�t�cit de grea trufie,
Moartea bunului s�u tat� p�n-acum n-a r�zbunat.

� Ce prostie smintit� spune preotul �sta! zise prin�ul furios la culme. Jum�tatea
asta de ve�m�nt nu �i-a slujit la altceva dec�t s�-�i dea curajul s� bolborose�ti
vorbe caraghioase, f�r� �n�eles. Cum ar putea fi r�zbunat� moartea tat�lui meu,
dac� el nu-i mort? Ia spune-mi!

Tripitaka f�cu atunci un pas spre prin�, �i �mpreun� palmele �i-l �ntreb�:

� M�ria-ta, pentru c�te lucruri este dator cu recuno�tin�a sa un om n�scut �n lumea

p�m�ntean�?

� Pentru patru lucruri, r�spunse prin�ul.

� �i care sunt aceste patru lucruri?

� Mai �nt�i, omul este recunosc�tor cerului �i p�m�ntului, fiindc� unul �l acoper�,
iar cel�lalt �l sus�ine. Apoi, soarelui �i lunii, fiindc� �i dau lumina lor.
Regelui, pentru c�-i �mprumut� ap� �i p�m�nt. �i tat�lui �i mamei, pentru c� �l
cresc.

Tripitaka �ncepu a r�de �i zise;

� Primelor trei, este adev�rat c� omul le datoreaz� recuno�tin��. Dar ce nevoie are
el de un tat� �i de o mam� care s�-l creasc�?

� Asta o fi adev�rat pentru tine, un preot vagabond nelegat de nimic �i care

tr�ie�te din cer�it. Dar dac� un om n-ar avea tat� �i mam�, cum ar mai putea veni
pe lume?

� M�ria-ta, nu �tiu ce s� spun, zise Tripitaka,: dar �n cutia asta am o comoar�

numit� �Nimi-cul-care-face-regi". Ea �tie tot ce s-a �nt�mpla� p�n� acum cinci sute
de ani, de cinci sute de ani �ncoace �i ce se va �nt�mpla timp de cinei sute de'
ani de-acum �ncolo. Adic�, laolalt�, timp de o mie cinci sute de ani. Dac� nici ea
nu-�i va putea ar�ta c� nu exist� recuno�tin�� fa�� de tat� �i mam�, atunci s� m�
bagi �n �nchisoare.

� Arat�-mi-o! zise prin�ul.

Tripitaka scoase capacul cutiei �i pe dat� din ea s�ri Maimu�a, care �ncepu s�
�op�ie �ncoace �i-n-colo.
� O fiin�� at�t de mic� nu poate �ti mare lucru, zise prin�ul.

Auzindu-l spun�nd c� e prea mic�, Maimu�a �i folosi puterea magic� �i se lungi p�n�
ce ajunse �nalt� de trei ci �i-un lat de palm�.

Uimi�i, v�n�torii prinser� s� vorbeasc� �ntre ei:

� Dac� o s� tot creasc� a�a, �n c�teva zile o s� ajung� cu capul p�n� la cer.

Dar c�nd ajunse la statura ei obi�nuit�, Maimu�a se opri din crescut. Atunci
prin�ul �i zise:

� �Nimicule-care-faci-regi", acest preot b�tr�n spune c� le �tii pe toate, at�t

cele bune c�t �i cele rele, din trecut �i din prezent. Ghice�ti pe broasca �estoas�
sau pe coada �oricelului [�n China, carapacea de broasca �estoas� �i oasele de
animale se foloseau la ghicit �i prorocit. Ghicitorul le �nc�lzea �i, dup� forma
cr�p�turilor produse �n ele, interpreta r�spunsul zeilor la �ntreb�rile puse. Se
mai ghicea de asemenea dup� forma nervurilor diferitelor plante, printre care �i
coada �oricelului.]? Ori dezlegi ursitele oamenilor c�l�uzindu-te dup� ceea ce
scrie �n c�r�i?

� C�tu�i de pu�in! r�spunse Maimu�a. Nu m� �ncred dec�t �n limba mea de trei �un-i,
care poate ghici orice.

� Maimu�a asta spune prostii, zise prin�ul. De c�nd e lumea �i p�m�ntul, numai dup�
Cartea schimb�rilor [Cartea schimb�rilor este o oper� literar� chinez� din perioada
dinastiei Djou de apus-(sec. XI�VIII �.e.n.) care con�ine, printre altele, �i
interpretarea hexagrame�or rituale � grupuri de hieroglife cu semnifica�ie
ritual�.] au fost l�murite tainele �i s-a citit viitorul oamenilor, ca fiecare s�
�tie �n ce s� st�ruie �i ce s� ocoleasc�. Nu se spune oare: �Broasca �estoas�
pentru ghicit, coada �oricelului pentru prorocit"? Dar, dup� c�te �n�eleg, tu nu te
conduci dup� nici un principiu �i vorbe�ti despre ursit� �i viitor la �nt�mplare,
�nt�rind �i �n�el�nd f�r� rost oamenii.

� Nu te pripi, m�ria-ta, zise Maimu�a, ci mai bine ascult�-m�. �tiu c� e�ti prin�ul
mo�tenitor din cetatea �C�ntatul-Coco�ului". Acum cinci ani, �n �ara m�riei-tale a
fost o secet� mare. Regele �i mini�trii s-au rugat �i au postit, dar din cer n-a
c�zut m�car o pic�tur� de ploaie. Dup� asta, a venit un vr�jitor din mun�ii
Djungan, care avea puterea s� cheme, v�ntufile, s-aduc� ploaie �i s� schimbe piatra
�n aur. Am�git de vicleniile lui, regele.l-a numit fratele s�u mai mare. Este
adev�rat?

� A�a-i! Zi mai departe! spuse prin�ul.

� De trei ani, vr�jitorul n-a mai fost v�zut, zise .Maimu�a. Cine-i cel care a stat
pe tron �n acest timp?

� Cele spuse despre vr�jitor sunt adev�rate, r�spunse prin�ul. Tat�l meu i-a
socotit pe vr�jitor ca pe fratele s�u, l-a primit �n casa �i la masa lui. Dar, acum
trei ani, pe dad se plimbau �n gr�dina cu flori �i admirau priveli�tea, o rafal� de
v�nt magic, iscat� de vr�jitor, a smuls pl�cu�a de jad pe care regele o avea �n
m�n�, iar vr�jitorul dus a fost, �mpreun� cu pl�cu�a, �n mun�ii Djungan. Tat�l meu
�i simte �i acum lipsa, �i nu mai poate �ndura s� se plimbe f�r� el �n gr�dina cu
flori, �ntr-adev�r, gr�dina st� �nchis� de trei ani �i nimeni n-a mai pus piciorul
�ntr-�nsa. Dac� regele nu-i tat�l meu, atunci cine este?

Maimu�a �ncepu s� r�d� �i r�se �ntr-una chiar �i dup� ce prin�ul �l �ntreb� de ce

r�de. P�n� la urm� prin�ul �i ie�i din fire �i-i zise:
� �n loc s� stai �i s� r�zi a�a, mai bine ai spune ceva!

� Am multe de spus, zise Maimu�a, dar nu pot vorbi de fa�� cu to�i oamenii �tia.

Prin�ul �i zise c� Maimu�a are dreptate �i f�cu semn c� v�n�torii pot s� plece.
Conduc�torul lor le d�du porunc� �i, �n c�teva clipe, cei trei mii de oameni �i cai
se aflau dincolo de poart�. De asemenea, nici unul dintre preo�ii templului nu mai
r�mase �n apropiere. Maimu�a se opri atunci din r�s �i spuse:

� M�ria-ta, cel care a disp�rut a fost tat�l m�riei-tale care te-a z�mislit, iar
cel care st� pe tron ast�zi este vr�jitorul care aducea ploaie.

� Asta-i curat� prostie! strig�
ne-au ajutat �i oamenii au fost
tron nu-i tat�l meu. Bine m�car
trec ca vederea. Dar dac� te-ar
mie de buc�i!
prin�ul. De c�nd ne-a p�r�sit vr�jitorul, v�nturile
pa�nici. �i acum, vii s�-mi spui c� cel ce st� pe
c�-mi spui mie lucrurile astea, care-s t�n�r �i le
auzi tat�l meu, te-ar prinde �i-te-ar sf�ia �n o

Prin�ul urm� s�-i spun� Maimu�ei vorbe de ocar� iar aceasta, �ntorc�ndu-se spre
Tripitaka, �i zise:

� Ce s�-i fac? I-am spus �i nu crede. S� ne vedem, a�adar de treaba noastr�. Arat�-
i comoara, dovede�te-i cine e�ti �i s� plec�m spre India.

Tripitaka �nm�n� cutia l�cuit� Maimu�ei, care o lu�, se smuci o dat� �i cutia se
f�cu nev�zut�. Dup� cum �ti�i, cutia era de fapt unul din perii Maimu�ei, pe care
aceasta �l preschimbase �ntr-o cutie, iar acum �l punea din nou la loc pe trupul
s�u. Pl�cu�a de jad alb o oferi �ns� prin�ului.

� Ciudat preot mai e�ti! zise mirat prin�ul. Tu trebuie s� fii chiar acela care ai
venit acum cinci ani �i te-ai dat drept vr�jitor, fur�nd acest obiect de pre� al
familiei, iar acum, sub �nf�i�area de preot, vii s� i-l dai �napoi! Aresta�i-l
imediat!

Porunca prin�ului �l �ncremeni pe Tripitaka de-a binelea. Ar�t�nd cu degetul spre

Maimu��, �i zise r�stit:

� Gr�jdar nenorocit, m-ai b�gat f�r� rost �n buclucul �sta!

Maimu�a se repezi la el �i-i t�ie vorba;

� �ine-�i gura �i nu-mi tr�da tainele. Apoi, vorbind prin�ului:

� S� �tii c� nu m� numesc �Nimicul-care-face-regi". Altu-i numele meu adev�rat.

� A� fi foarte fericit s� aflu numele t�u adev�rat, zise prin�ul, ca s� te trimit

la judecat� �i s� fii os�ndit� a�a cum se cuvine.

� Numele meu adev�rat este Maimu�a-Marele-�n�elept �i sunt primul discipol al

acestui om. Ne aflam �n drum spre India, ca s-aducem Scripturile, c�nd am cerut
noaptea trecut� ad�post �n acest templu. �n timpul c�t maestrul meu citea
rug�ciuni, cam pe la a treia straj�, a avut un vis. A visat c� tat�l t�u a venit la
el �i i-a spus cum a fost �mpins de vr�jitor �n f�nt�na cristalelor cu opt col�uri
din gr�dina cu flori �i cum, dup� aceea, vr�jitorul s-a preschimbat lu�nd chipul
tat�lui t�u. �n felul �sta, curtea �i to�i demnitarii au fost �n�ela�i. Erai prea
mic ca s�-�i dai seama. Ai fost oprit s� mai intri �n �nc�perile de locuit ale
palatului, iar gr�dina cu flori a fost �nchis�, ca nu cumva taina s� se afle.
Noaptea trecut�, tat�l t�u a venit �i mi-a cerut s�-l prind pe vr�jitor. Nu eram
sigur c� vr�jitorul este un duh r�u, dar c�nd m-am uitat �n jos din �naltul
cerului, am �tiut c�-i duh r�u. Eram tocmai pe punctul s� m� duc s�-l prind, c�nd
mi-ai ie�it �n cale, tu �i cu v�n�-torii t�i. Iepurele alb pe care l-ai nimerit
eram eu. Tot eu te-am atras aici �i te-am dus la �nv��torul meu. Asta-i adev�rul
adev�rat, cuv�nt cu cuv�nt. Ai recunoscut pl�cu�a de jad, �i singurul lucru ce-�i
r�m�ne de f�cut este s� r�spl�te�ti �ngrijirea pe care �i-a dat-o tat�l t�u,
r�zbun�ndu-l.

Dest�inuirea Maimu�ei �l tulbur� ad�nc pe prin�.

�Chiar dac� nu cred aceast� poveste, �i spuse prin�ul �n sinea sa, ea are totu�i o
bun� parte de adev�r nepl�cut. Dar dac� ar fi s-o cred, cum m-a� mai putea uita la
rege ca la tat�l meu?"

Prin�ul se afla la �ndoial�.

� Dac� te �ndoie�ti, zise Maimu�a, du-te acas� �i pune-i mamei tale o �ntrebare
care te va l�muri, �ntreab-o dac� �n ultimii trei ani a mai avut leg�turi cu
regele, a�a cum are o femeie cu un b�rbat.

� A�a am s� fac, zise prin�ul. A�tepta�i aici p�n� ce m� duc s-o �ntreb pe mama.

Lu� pl�cu�a de jad, dar c�nd d�du s� plece, Maimu�a �l opri �pun�ndu-i:

� Dac� �n drumul spre palat o s� te �nso�easc� to�i oamenii t�i, se vor isca
b�nuieli � �i-atunci n-o s� mai izbutesc s�-mi �ndeplinesc sarcina. Trebuie s� te
duci singur, f�r� s� se bage de seam�. �� nu intri pe poarta cea mare, ci pe cea
din spate. Iar c�nd o s� ajungi �n od�ile de locuit ale palatului �i-o s�-�i vezi
mama, s� nu vorbe�ti tare sau pe �n�eles, ci �n �oapt�. Puterea vr�jitorului este
a�a de mare, c� dac� te aude, via�a ta �i a mamei tale vor fi �n primejdie.

Prin�ul f�cu �ntocmai cum i se spuse �i, dup� ce ie�i din templu, spuse oamenilor
din suita lui s� r�m�n� de paz� �i s� nu se mi�te din loc.

� Am pu�in� treab�, le zise el. A�tepta�i aici p�n� ce m� duc �n cetate. O s�

veni�i �i voi mai ��rziu.

�i, iat�-l:

D� porunci arma�ilor s�i,

Zboar� pe cal acas�-n cetate.

...�i de nu �ti�i dac� a izbutit ori nu s�-�i vad� mama cu acest prilej �i ce s-a
petrecut �ntre ei, asculta�i cele povestite �n capitolul urm�tor.

Capitolul XX

Prin�ul ajunse repede �n cetate �i, a�a cum fusese �nv�at, nu �ncerc� s� intre pe
poarta cea mare, ci se duse pe furi� la poarta din spate, p�zit� doar de c�iva
eunuci care nu cutezar� s�-l opreasc�. Prin�ul intr� singur c�lare �i ajunse
numaidec�t la Umbrarul-cu-mireasm�-de-brocart, unde o g�si pe maic�-ga. Aceasta sta
rezemat� de o balustrad� sculptat� �i pl�ngea, iar slujnicele din jurul ei �i
f�ceau v�nt cu evantaiele. M� ve�i �ntreba, poate, de ce pl�ngea. Pentru c� pe la a
patra straj� avusese un vis, pe care �i-l reamintea numai pe jum�tate �i acum
g�ndurile o chinuiau. Prin�ul s�ri de pe cal �i �ngenunche �n fa�a ei, strig�nd:

� Mam�!

Regina c�ut� pe dat� s�-�i ia o �nf�i�are ceva mai vesel� �i-i r�spunse mirat�:

� Ce bucurie, copilul meu drag! Sunt ani de c�nd �nv��tura pe care �i-o d� tat�l
t�u te-a �mpiedicat s� p�r�se�ti �nc�perile b�rba�ilor din palat, ca s� vii s� m�
vezi, �i asta mi-a pricinuit o mare suferin��. Cum de-ai g�sit ast�zi timp s� vii?
Ce mare bucurie e �n inima mea! Dar, copilul meu drag, de ce �i-e glasul at�t de
trist? Tat�l t�u �mb�tr�ne�te. �n cur�nd va veni vremea c�nd �dragonul se va
�ntoarce �n marea cea cenu�ie a perlelor, iar fenixul �n negurile trandafirii"
[Dragonul �i fenixul constituiau simbolul inseparabil al puterii regaie.
Desp�r�ite, �nsemnau �ncetarea din via�� a regelui.], iar tu vei fi rege. De ce s�
fii ab�tut?

Prin�ul se aplec� atunci, ating�nd cu fruntea podeaua umbrarului, �i-i spuse:

� Te �ntreb, mam�, cine este cel ce st� pe tron?

� Ai �nnebunit! zise regina. Cel ce domne�te este tat�l �i regele t�u. De ce �mi
pui o astfel de �ntrebare?

� Mam�, zise prin�ul, am s� vorbesc numai dac�-mi f�g�duie�ti iertare pentru cele
ce-�i voi spune. De nu, n-am s� �ndr�znesc a-�i vorbi.

� Cum de-�i �nchipui c� �ntre mam� �i fiu ar putea fi vorba de vinov�ie �i iertare?
Po�i s� vorbe�ti tot ce vrei. Dar spune repede.

� Mam�, urm� prin�ul, dac� pui al�turi via�a pe care o duci de trei ani �ncoace
al�turi de rege, cu via�a pe care ai dus-o cu el �nainte, po�i oare spune c�
dragostea lui pentru tine a r�mas aceea�i?

�ntrebarea o z�p�ci de tot pe regin�. S�ri �n picioare, cobor� �n fug� din umbrar
�i se arunc� �n bra�ele prin�ului, spun�ndu-i:

� Copilul meu drag, pentru ce, atunci c�nd ne vedem dup� at�ta vreme, trebuie s�-mi
pui pe nea�teptate o astfel de �ntrebare?

� Mam�, zise prin�ul �nfierb�nt�ndu-se, nu fugi de �ntrebare. De r�spunsul t�u

at�rn� multe.

Atunci regina porunci doamnelor de onoare s�-i lase singuri �i, cu lacrimile �n
ochi, �i spuse prin�ului �n �oapt�:

� Dac� nu m-ai fi �ntrebat, m-a� fi dus la Cele-Nou�-Izvoare-ale-Mor�ii [Cele nou�

str�funduri ale Regatului-Mor�ii. �n credin�a de atunci, fiecare corespundea unei
anumite gravit�i a p�catelor �i chinurilor la care erau supuse sufletele dup�
moarte.] f�r� s� fi scos o vorb� despre asta. Dar, pentru c� m-ai �ntrebat, ascult�
ce-ani s�-�i spun:

Dulcea, calda m�ng�iere de p�n� acum trei ani A-nghe�at, �i traiul nostru ni-i
�ntunecat, du�man. C�nd cu capul pe-a lui pern�-l �ntrebai care-i pricina Despre
v�rsta lui sl�bit� mi-a vorbit c� ar fi vina, C� puteri ca mai-nainte nu mai are,
c�-i b�tr�n...

C�nd prin�ul auzi acestea, se smulse din bra�ele mamei sale, se s�lt� �n �a �i vru
s� dea pinteni calului. Mam�-sa �ncerc� s�-l opreasc� spun�ndu-i:

� Copilul meu drag, ce te face s� pleci a�a de repede, �nainte de a ne fi sf�r�it

vorba?

Prin�ul desc�leca �i, �ngenunchind �n fa�a ei, �i spuse:

� Mam�, nu �tiu dac� se cuvine s� vorbesc. Azi, �n rev�rsatul zorilor, mi s-a

poruncit s� merg cu �oimii �i cu c�inii ca s� v�nefz dincolo de cetate. Din
�nt�mplare, am �nt�lnit un preot trimis de �mp�ratul Chinei s-aduc� Scripturile.
Acest preot are un ucenic pe nume Maimu�a, care are puterea s� supun� spiritele
rele. Dup� spusele Maimu�ei, regele, tat�l meu adev�rat, a fost �necat, �n f�nt�na
cristalelor din gr�dina cu flori, �i chipul s�u i-a fost luat de vr�jitor, care a
pus m�na pe tron. Noaptea trecut�, pe la a treia straj�, tat�l meu i-a ap�rut
acestui preot. �n vis �i i-a cerut s� se duc� �n cetate �i s�-l prind� pe
uzurpatori N-am crezut cele spuse de el �i de aceea am venit s�-�i pun aceast�
�ntrebare. R�spunsul t�u �ns� m-a �ncredin�at c� cel de pe tron este, cu adev�rat,
un duh r�u.

� Copilul meu, zise regina, de ce dai crezare unor str�ini pe care nu-i cuno�ti?

� N-a� fi cutezat s� cred cele spuse de el, dac� regele, adic� tat�l meu adev�rat,
nu i-ar fi l�sat la plecare o m�rturie.

Regina �l �ntreb� despre ce m�rturie este vorba �i atunci prin�ul scoase din m�nec�
pl�cu�a de jad alb cu chenar de aur �i i-o �ntinse. C�nd o v�zu, regina recunoscu
�ndat� juvaerul pe care-l purtase c�ndva regele �i lacrimile �ncepur� s�-i curg�
�iroaie.

� Domnul �i st�p�nul meu, striga ea atunci, pentru ce de trei ani de c�nd e�ti mort
n-ai venit niciodat� la mine, ci te-ai dus mai �nt�i la acest preot, iar dup� aceea
la prin�?

� Ce �nseamn� vorbele astea, mam�?

� Copilul meu, ast�-noapte la a patra straj� am avut �i eu un vis. L-am visat pe

tat�l t�u, ud leoarc�, spun�nd c�-i mort �i c� spiritul lui l-a vizitat pe un preot
al dinastiei Tang, c�ruia i-a cerut s�-l doboare pe uzurpator, iar lui s�-i salveze
trupul din locul unde a fost aruncat. Asta-i tot ce-mi mai aduc aminte. Cealalt�
parte a visului nu mi-o mai amintesc �i tocmai m� c�zneam s� mi-o reamintese c�nd
ai venit. Este un lucru �ntr-adev�r ciudat c� tocmai acum s� vii �i s�-m�
istorise�ti toate acestea, aduc�ndu-mi �i pl�cu�a de jad. O voi pune bine, iar tu
s� te duci la preotul acela �i s�-i ceri s� vin� aici de �ndat�, ca s� aduc�
ne�nt�rziat la �ndeplinire ce a f�g�duit. Dac� poate alunga pe uzurpator,
deosebindu-l pe regele adev�rat de cel mincinos, atunci �nseamn� c�-l vei r�spl�ti,
pe regele care �i-a fost tat� cu adev�rat, pentru toat� truda ce �i-a dat-o ca s�
te creasc�.

Prin�ul se �ntoarse degrab� la Templul-P�durea-Comorii, unde �l �nt�mpinar� la

poart� �nso�itorii s�i. Discul ro�u al soarelui �ncepuse s� coboare. Spuse
oamenilor s�i s� r�m�n� lini�ti�i pe loc �i intr� singur �n templu, �i potrivi
coiful �i ve�mintele �i salut� respectuos pe Maimu��, care veni spre el din
mijlocul templului, s�rind �i �op�ind. Prin�ul �ngenunche �n fa�a ei �i-i spuse:

� M-am �ntors, p�rinte! Maimu�a �l ridic� �i-l �ntreb�:

� Ai pus vreo �ntrebare cuiva c�nd ai ajuns �n cetate?

� Da, am �ntrebat-o pe mama, r�spunse prin�ul. �i-i povesti tot ce se petrecuse.

Maimu�a z�mbi �i zise:

� Dac�-i a�a de rece, �nseamn� c� trebuie s� fie f�cut din ghea��. Nu-i nimic! Ai
r�bdare p�n� ce-l voi nimici. Azi �ns� e t�rziu ca s� mai pot face ceva. A�a c�
mergi acum acas�, iar eu voi veni m�ine dis-de-diminea��.

� P�rinte, zise prin�ul �ngenunchind �n fa�a Maimu�ei, las�-m� s-a�tept aici p�n�
m�ine diminea��, ca s� merg �mpreun� cu tine,

� Nu-i bine a�a, r�spunse Maimu�a. Dac� a� intra �n cetate �mpreun� cu tine, am
putea da uzurpatorului prilej de b�nuieli. N-ar crede c� te-am silit s� m� la�i �n
cetate, ci ar fi sigur ca tu m-ai poftit. A�a c� vina ar c�dea f�r� �ndoial� pe
tine.

� Oricum, tot nu va fi bine dac� m� �ntorc acum �n cetate, zise prin�ul.

� De ce? �l �ntreb� Maimu�a.

� Am fost trimis s� v�nez �i n-am v�nat nimic. Cum s� m� �nf�i�ez regelui? Dac� m�
va �nvinui de nepricepere �i m� va arunca �n �nchisoare, cine o s� aib� atunci
grij� de tine m�ine diminea�� c�nd ai s� vii? Nici unul dintre dreg�tori nu te
cunoa�te.

� Crezi c� asta-i o greutate? zise Maimu�a. Spune-mi c� ai nevoie de v�nat, �i eu

am s�-�i fac pe dat� rost.

Dr�gu�a de Maimu��! S-o fi v�zut cum �i mai ar�ta me�te�ugurile ei magice �n fa�a
prin�ului! Se smuci o dat�, s�ri pe o margine de nor, f�cu o pas� magic� �i murmur�
o formul� care sili spiritele muntelui �i zeit�ile locului s� i se �nf�i�eze �i s�
i se supun�.

� Mare-�n�elept, �ntrebar� ele, ce porunci ai pentru noi, zeit�ile cele mici?

� Am primit sarcina s� stau de paz� pe l�ng� un preot din �ara Tang �n c�l�toria
lui p�n� aici, zise Maimu�a. Vreau s� prind acum un spirit r�u. Prin�ul ��rii �tia
n-a v�nat �ns� nimic ast�zi �i nu �ndr�zne�te s� se �ntoarc� la curte cu m�na
goal�. V-am chemat, zeit�i, ca s� v� rog s�-mi g�si�i c�iva cerbi, mistre�i, iepuri
�i orice alte� animale sau p�s�ri s�lbatice v� vor ie�i �n cale �i s� mi le aduce�i
�ncoace.

Zeit�ile nu puteau s� n-o asculte.

� C�te vrei din fiecare? �ntrebar� ele.

� Nu are �nsemn�tate c�te anume, r�spunse Maimu�a. Totul e s�-mi aduce�i c�teva.

Zeit�ile �i folosir� mijloacele lor tainice �i iscar� un v�rtej magic, care str�nse
laolalt� fel de fel de s�lb�ticiuni. �n scurt timp, �n fa�a Maimu�ei au fost aduse
sute �i mii de p�s�ri s�lbatice, cerbi, vulpi, iepuri, tigri, pantere �i lupi.

� Nu le vreau pentru mine! strig� Maimu�a. Trebuie s� le pune�i din nou �n mi�care
�i s� le �n�ira�i de o parte �i de alta a drumului, cam pe vreo patruzeci de li, �n
a�a fel ca v�n�torii s� le poat� prinde �i duce acas�, f�r� s� mai aib� nevoie de
�oimi �i c�ini. Numai at�t v� cer.

Zeit�ile f�cur� �ntocmai �i �mpr�tiar� v�natul de o parte �i de alta a drumului.

Dup� aceea, Maimu�a �i cobor� norul �i-i spuse prin�ului:
� �n�l�imea-ta poate s� plece acas� lini�tit. V�natul �l vei g�si de-a lungul
drumului. Tot ce trebuie s� faci e doar s�-l iei.

� V�z�nd-o cum se s�lta prin aer �i cum �i folosea puterile magice, prin�ul r�mase
nespus de uimit.

Se prostern� �n fa�a Maimu�ei �i-�i lu� cu umilin�� r�mas-bun de la ea. Apoi ie�i
�n fa�a templului �i porunci v�n�torilor s� se �ntoarc� la curte. Mare le fu
uimirea c�nd, pe marginile drumului, g�sir� s�lb�ticiuni cu nemiluita, pe care le
putur� prinde f�r� �oimi sau c�ini, pun�nd doar m�na pe ele. To�i erau �ncredin�a�i
c� era o favoare divin� acordat� prin�ului, neb�nuind c� era o minune a Maimu�ei.
�i ce mai c�ntece de izb�nd� ie�eau acum din piepturile lor, �i cum se mai gr�beau
s� ajung� repede �n cetate!

C�nd preo�ii templului v�zur� cum se purta prin�ul cu Tripitaka �i cu �nso�itorii

lui, �ncepur� s� le arate mai mult respect. Le aduser� b�uturi r�coritoare �i-l
poftir� din nou pe Tripitaka �n sala Zen din templu.

* * *

Era cam pe la prima straj� din noapte. Pe Maimu�� o fr�m�nta ceva �i nu-i venea s�
se culce. Se t�r� p�n� la patul lui Tripitaka �i-l strig�:

� �nv��torule!

Nici Tripitaka nu dormea. Dar �tiind c� Maimu�ei �i pl�cea s�-i fac� pe al�ii s�
tresar�, se pref�cu mai departe c� doarme. Maimu�a �l frec� pe cap �i-l zg�l��i
puternic zic�ndu-i:

� De ce dormi, �nv��torule?

� Las�-m� �n pace! �i zise Tripitaka �mbufnat. De ce nu te duci s� te culci, �n loc

s� m� s�c�i �n felul �sta?

� �nv��torule, �i spuse Maimu�a, trebuie s� �tiu ce g�nde�ti.

� �n leg�tur� cu ce? �ntreb� Tripitaka.

� M-am l�udat cam mult fa�� de prin�, l�s�ndu-l s� �n�eleag� c� puterile mele sunt
mari c�t mun�ii �i ad�nci ca marea �i c� .pot s�-l prind u�or pe vr�jitor, ca �i
cum ai scoate ceva dintr-un sac, doar s� bagi m�ria � �i gata. Dup� c�t �mi dau
seama �ns�, treaba nu-i chiar a�a de u�oar� �i asta-i pricina de nu pot s� dorm.

� Dac� ai �tiut c�-i a�a de grea, de ce-ai f�g�duit? o �ntreb� Tripitaka.

� Nu c� mi-ar fi greu s�-l prind pe uzurpator, zise Maimu�a. Singura mea nedumerire
este c� nu �tiu dac� legea �ng�duie.

�Ce prostii mai vorbe�te �i Maimu�a asta!" g�ndi Tripitaka.

Apoi, �ntorc�ndu-se spre Maimu��, spuse:

� Dar cum o s� fie �mpotriva legii s� prinzi un nemernic care a uzurpat tronul unui
rege? .

� V�d ca nu �tii dec�t ce spune �n Scripturi � s�-l sl�ve�ti pe Buddha �i s�-i

urmezi �nv��turile, r�spunse Maimu�a. P�cat �ns� c� nu cuno�ti Codul lui Siao H�
[Este vorba de codul legiuirilor �i cutumelor care se aplica atunci �n China.]. �mi
�nchipui �ns� c� ai auzit m�car de proverbul �Iei ho�ul, iei �i prada". Vr�jitorul
�sta a fost trei ani rege, �i nimeni n-a avut nici cea mai mic� b�nuial�. Toate
nevestele fostului rege l-au socotit b�rbatul lor, iar demnitarii civili �i
militari au petrecut cu el. Chiar dac� izbutesc s�-l prind, cum o s�-i pot
�ncredin�a c�-i vinovat?

� Nu v�d care-i greutatea, spuse Tripitaka.

� Chiar dac�-i prost ca un dovleac, ar putea totu�i s� �nchid� gura oricui, spun�nd
cu �ndr�zneal�: �Sunt regele cet�ii �C�ntatul-Coco�ului�! Ce crim� am s�v�r�it
�mpotriva cerului ca s� m� aresta�i?" �i, atunci ce-ai s� mai zici?

� �i tu la ce plan te-ai g�ndit?

� Eu mi-am f�cut un plan, �i r�spunse Maimu�a z�mbind. Singura piedic� pentru a-l
duce la cap�t este p�rtinirea pe care o ar�i tu.

� Pe cine p�rtinesc eu? �ntreb� Tripitaka.

� Pe R�tanu, zise Maimu�a. Ai pentru el un fel de sl�biciune, numai fiindc� este

puternic.

� Ce te face s� crezi asta?

� Dac� n-ar fi a�a, ai avea curaj s� r�m�i aici numai cu Nisip, iar eu �i cu R�tanu
ne-am duce la Cetatea �C�ntatul-Coco�ului", am vedea unde-i gr�dina cu flori, am
desfunda f�nt�na �i am scoate le�ul regelui, pe care l-am �mbr�ca �i a doua zi l-am
duce la curte. Acolo, ne vom pune mai �nt�i h�rtiile �n bun�.or�nduial�, vom da
ochi cu vr�jitorul, iar eu �l voi dobor� cu ciomagul. Dac� �ncearc� s� se
dezvinov�easc�, �i voi ar�ta le�ul regelui �i-i voi spune: �Iat� omul pe care l-ai
�necat!" �i-am s�-l chem pe prin� s� vin� s�-�i jeleasc� tat�l, pe regin� s�-�i
recunoasc� so�ul, pe demnitarii civili �i militari s�-�i priveasc� st�p�nul, iar eu
�i cu fratele R�tanu vom trece la lucru. �n felul �sta, toat� treaba va merge
strun�.

Tripitaka spuse c� planul este minunat, dar ae �ndoi c� R�tanu ar voi s� mearg�.

� De ce nu? �ntreb� Maimu�a. Nu �i-am zis eu c� �ii cu el �i c� n-o s�-l la�i s�

vin� cu mine? Zici c� n-o s� vrea s� mearg� cu mine, pentru c� atunci c�nd te chem
eu, adesea abia dup� vreo jum�tate de ceas bagi de seam� c� te-am chemat. Dar,
a�teapt� s� vezi. C�nd oi vrea eu, o s� fie destul s�-mi r�sucesc doar o dat� sau
de dou� ori limba mea de patru degete �i, poate s� fie R�tanu �i chiar mama lui
R�tanu, c� tot �l fac s� vin� cu mine.

� Foarte bine, spuse Tripitaka. C�nd vrei s� te duci, cheam�-l.

� R�tanu! R�tanu! �ncepu s� strige Maimu�a l�ng� patul unde acesta z�cea adormit.

Trebuie s�, v� spun c� netotul de R�tanu f�cea muncile cele mai grele �i, cum punea
capul pe pern�, �ncepea s� sfor�ie. A�a c� o singur� strigare n-a fost destul s�-l
trezeasc�.

Maimu�a �l ciupi de urechi, �l apuc� de p�r �i �ncerc� s�-l trag� din pat,
strig�nd:

� R�tanu!

Dar netotul o �mbr�nci, f�r� s� se trezeasc�. Maimu�a iar�i strig� la el.

� Du-te de te culc� �i nu te mai prosti, �i zise �n cele din urm� R�tanu. �tii bine
c� m�ine pornim la drum.

� Nu m� prostesc, r�spunse Maimu�a. Am o mic� treab� de f�cut �i vreau s� m� aju�i.

� Ce treab�? �ntreb� R�tanu.

� N-ai auzit ce-a spus prin�ul?

� Nu, r�spunse R�tanu. Nici nu l-am v�zut �i nici n-am auzit ce-a spus.

� Mi-a spus c� vr�jitorul are o comoar� care face mai mult ca o armat� de zece mii
de oameni. M�ine, c�nd o s� ne ducem �n cetate, cred c-o s-ajungem s� ne cert�m cu
el �i atunci prin�ul va folosi comoara ca s� ne distrug�. Nu-i mai bine s� i-o lu�m
noi �nainte �i s�-i fur�m comoara?

� Frate, zise R�tanu, dac� �n�eleg bine,
vorba de asta, las' pe mine, la a�a ceva
ajut. Trebuie �ns� s� fim bine �n�ele�i.
m� a�tept s�-primesc ceva mai mult dec�t
comoar� s� fie toat� a mea.
�mi ceri s� fac o ho�ie. Apoi, dac�-i
m� pricep bine �i pot �ntr-adev�r s� te
Dac� fur comoara ori �l prind pe vr�jitor,
o simpl� parte din prad�. Vreau ca aceast�

� De ce �ii at�t de mult la ea? �ntreb� Maimu�a.

� Eu nu m� pricep s� vorbesc ca tine c�nd cer de la oameni de poman�. Sunt

puternic, e drept, dar vorbesc ca oamenii de r�nd �i nu �tiu s� recit din
Scripturi. Dac� ajungem vreodat� la str�mtoare, comoara asta o s-o putem schimba pe
ceva de-ale m�nc�rii sau pe b�utur�.

� Bine, zise Maimu�a. Eu nu doresc comori, c�ci nu m� �ngrijesc dec�t de faima mea.
N-ai dec�t s-o iei toat�.

C�nd n�t�r�ul de R�tanu auzi c� a lui va fi comoara �ntreag�, nu mai putu de

bucurie. Se rostogoli din pat, se �mbr�c� repede �i plec� �mpreun� cu Maimu�a.

Vorba ceea:

Vinul limpede aduce ro�ea�� �n obraji;

Aurul cel galben �ns� mi�c� p�n� �i inima unui filozof.

Cei doi deschiser� foarte �ncet u�a templului �i, l�s�ndu-l pe Tripitaka, se suir�
pe un nor �i ajunser� numaidec�t �n cetate. Aici �i cobor�r� norul chiar �n clipa
c�nd din turnul cet�ii suna straja a doua.

� Frate, zise Maimu�a, este straja a doua.

� Pic� foarte bine! r�spunse R�tanu. Este ora primului somn, c�nd toat� lumea
doarme ad�nc.

Nu se duser� la poarta cea mare, ci la cea din spate. Dar aici auzir� santinelele
sun�nd clopotul de alarm�.

� Frate, zise Maimu�a, v�d c� e alarm� la toate por�ile. Cum o s� putem intra?

� Dar c�nd au mai intrat ho�ii pe poart�? zise R�tanu. Trebuie s� s�rim zidul.
A�a �i f�cur�. Dintr-un salt, Maimu�a fu dincolo de meterez �i de zid. R�tanu o
urm�, �i astfel se furi�ar� am�ndoi �n�untru. Ajunser� repede la c�rarea ce ducea
spre poart� �i-o urmar� p�n� la gr�dina de flori. Aici z�rir� un turn de intrare,
cu trei frontoane albe acoperite cu stuf, iar sus de tot v�zur� o inscrip�ie, cu
litere care str�luceau la lumina lunii �i a stelelor. Inscrip�ia suna: �Gr�dina de
flori a regelui". Apropiindu-se mai mult, Maimu�a �i d�du seama c� z�voarele erau
prinse ad�nc �n zid �i-i spuse lui R�tanu s� treac� la lucru.

Acesta apuc� grebla de fier �i lovi o dat� cu ea �n poart� de-o f�cu ��nd�ri.
Maimu�a trecu peste sf�r�m�turi �i, �ndat� ce intrar�, �ncepu s� sar� �i s� �ipe de
bucurie.

� Frate, zise R�tanu, o s� d�m de bucluc. Cine a mai auzit ca ho�ii s� fac� at�ta
zgomot? O s�-i treze�ti pe to�i �i atunci o s� fim prin�i �i du�i la judecat� �i,
chiar dac� nu vom fi os�ndi�i la moarte, vom fi trimi�i cu de-a sila �n armat�.

� De ce cau�i s� m� superi? zise Maimu�a. Prive�te �i tu:

Pridvoarele m�re� sculptate �i zugr�vite sunt ruin�,

Umbrarele cu nestemate sunt pr�bu�ite la p�m�nt
�i pomii-n floare alt�dat� stau mor�i, usca�i din r�d�cin�,
Ostroavele cele-nverzite numai ��r�n� ast�zi sunt.
Bujorii albi �i dumitri�e �n pulbere se schimb-acum,
Doar rozele �i iasomia �i urc�-n noapte-al lor parfum.
Dunga�ii crini, bujorul ro�u mai �nfloresc, �ns� zadarnic.
Hibiscus, nalba sirian� de buruieni �s n�p�dite.
At�tea flori str�ine, rare, se sting �nn�bu�ite jalnic.
Pe toate le-a cuprins ruina �i-ncet pustiul le �nghite.

� �i ce dac�? spuse R�tanu. S� ne vedem mai departe de treab�.

Maimu�a, de�i impresionat� de aspectul jalnic al gr�dinii, �i aminti c� �n visul

lui Tripitaka se �punea c� f�nt�na se afl� sub un bananier �i, �ntr-adev�r, dup� ce
mai merser� pu�in, d�dur� de un bananier singuratic, foarte gros �i �nalt.

� Aici e! zise Maimu�a. E�ti gata? Sub pomul �sta este �ngropat� comoara.

R�tanu �i ridic� grebla cu am�ndou� m�inile, dobor� bananierul �i �ncepu s� r�me cu

r�tul p�n� ce f�cu o gaur� ad�nc� de trei-patru picioare. Aici d�du de-o lespede.

� Frate, strig� el, avem noroc. Am dat de comoar�. Sigur se afl� sub lespedea asta.
Fie �ntr-o caset�, fie �ntr-o oal�.

� Ridic-o �i uit�-te, �i zise Maimu�a.

R�tanu se puse iar�i pe lucru �i ridic� lespedea p�n� ce putur� s� se uite sub ea.

� N-am spus eu c� avem noroc? se bucur� R�tanu. Uite cum str�luce�te comoara.

Dar c�nd se uitar� mai aproape, v�zur� c� str�lucirea se datora luminii stelelor �i
lunii, care se reflectau �n f�nt�n�.

� Frate, zise R�tanu, v�d c� �te-ai g�ndit at�ta la trunchi, �nc�t i-ai uitat
r�d�cina";

� Adic�, ce vrei s� spui? �ntreb� Maimu�a.

� Apoi, asta-i f�nt�n�. Dac� mi-ai fi spus c� faimoasa comoar� se afl� �ntr-o
f�nt�n�, a� fi luat cu mine cele dou� fr�nghii cu care leg�m boccelele �i m-a� fi
cobor�t cu ele �n�untru. A�a, cum o s-ajungem jos �i apoi o s� urc�m?

� Vrei s� cobori? �ntreb� Maimu�a.

� Dac� a� avea o fr�nghie, a� cobor�.

� Atunci, dezbrac�-te �i eu am s� fac �n a�a fel ca s� po�i cobor�.

� Nu hainele m� �mpiedic�. Dar, dac� �i asta ajut� la ceva, am s�-mi scot

cojocelul.

Afurisita de Maimu��! �i lu� ciomagul de fier �n m�n� �i strig�:

� Lunge�te-te!

�i c�nd ciomagul se f�cu cam de treizeci de ci �n lung, �i zise lui R�tanu:

� Acum, prinde-te bine de-un cap�t �i eu am s� te cobor �n fundul f�nt�nii.

� Frate, zise R�tanu, coboar�-m� c�t vrei de jos, dar c�nd ating apa, s� te
opre�ti.

� A�a am s� fac, �l �ncredin�� Maimu�a.

R�tanu se prinse bine de cap�tul ciomagului, dup� care Maimu�a �l ridic� �ncet �i
apoi �l cobor� �n f�nt�n�. Dup� foarte pu�in timp, R�tanu ajunse la ap�.

� Am ajuns la ap�, strig� el.

Maimu�a auzi, dar nu se opri �i-l cobor� ceva mai jos. Netotul de R�tanu, c�nd
sim�i c-a atins apa, �ncepu s� dea din picioare, sc�p� ciomagul �i c�zu plesc�ind
�n ap�.

�Tic�loasa! �i zise el �mpro�c�nd apa �i g�f�ind. I-am spus s� se opreasc� �n clipa

c�nd ajung la ap�, �i totu�i m� las� mai jos."

Maimu�a �ncepu s� r�d� �i scoase ciomagul afar�.

� Ascult�, frate, �i strig� ea, ai g�s�t comoara?

� Ce comoar�! Nu-i dec�t ap� de pu�.

� Comoara este sub ap�, �l l�muri Maimu�a. Uit�-te bine!

Din �nt�mplare, R�tanu se sim�ea �n ap� ca la el acas� [Amintim c� fusese generalul

o�tilor cere�ti din ape.]. Se d�du la fund, dar, vai, p�n� la fundul f�nt�nii era o
cale at�t de lung�!

Se mai d�du o dat� la fund �i, c�nd deschise ochii, v�zu chiar �n fa�a lui o
intrare, deasupra c�reia era scris: �Palatul-de-Cristal". R�mase tare mirat �i-�i"
spuse: �Asta-i acum! Am gre�it drumul �i am ajuns �n mare. Palatul-de-Cristal numai
�n mare exist�. N-am auzit niciodat� s� Se afle a�a ceva �i-n f�nt�ni."

Vezi bine, R�tanu nu �tia c� �i regele-dragon al f�nt�nii �i are Palatul-de-

Cristal.

�n timp ce sta �i se minuna, o iac�� care �nota prin ap� deschise u�a palatului �i,
v�z�nd un oaspete nepoftit, fugi numaidec�t �n�untru s� dea de veste:

� M�rite rege, o nenorocire! A c�zut �n f�nt�na noastr� un preot, c-un r�t lung �i
urechi mari. E gol �i ud leoarc�. Pare �nc� viu �i vorbe�te singur, dar cu
judecat�.

Regele-dragon al f�nt�nii nu se ar�ta �ns� deloc uimit.

� Dac� nu gre�esc, zise el, trebuie s� fie generalul R�tanu. Noaptea trecut�,
Spiritul-Pribeag-al-Nop�ii a primit porunc� s� aduc� aici sufletul regelui din
cetatea �C�ntatul-Coco�ului" �i apoi s�-l duc� preotului din �ara Tang ca s� cear�
�n�eleptului-Maimu�� s�-l biruie pe vr�jitorul cel r�u. Cred c� Maimu�a a sosit �i,
�mpreun� cu ea, trebuie s� fi venit �i generalul R�tanu. S� ne purt�m c�t mai
respectuos cu ei. Du-te numaidec�t �i spune-i generalului s� pofteasc� �n�untru.

Regele-dragon �i netezi hainele, �i potrivi p�l�ria �i, lu�nd cu el toate

rubedeniile din ap�, ie�i la u�� �i strig� tare:

� Generale R�tanu, rogu-te, pofte�te �n�untru �i a�eaz�-te �n jil�,

R�tanu r�mase foarte �nc�ntat.

�Ciudat� �nt�lnire c-un vechi prieten!" �i zise el. �i, f�r� s� se mai g�ndeasc� la
ce avea s� urmeze, intr� �n Palatul-de-Cristal. Uit�nd regulile cuviin�ei, se a�ez�
ud leoarc� cum era �n jil�ul de onoare.

� Generale, zise regele-dragon, am auzit de cur�nd c� �i-a fost cru�at� via�a numai
dac� ai s� �mbr�i�ezi credin�a lui Sakyamuni [Adic� ��n�eleptul Sakya", numele care
se d� cel mai adesea lui Buddha, �ntemeietorul religiei budiste.] �i ai s�-l aperi
pe Tripitaka �n c�l�toria sa spre India. Atunci, ce cau�i aici �n f�nt�n�?

� P�i, chiar �n leg�tur� cu asta vin, r�spunse R�tanu. Fratele Maimu�� �i trimite
prin mine bine�e roag� s� m� la�i s� iau de aici o comoar�.

� �mi pare r�u, zise regele-dragon, dar de unde s� am eu comoar�? M� iei drept un
dragon din Iangtze, Fluviul Galben, Huai �i Ci, care se �nal�� la cer �i pot lua
fel de fel de �nf�i��ri. Aceia, f�r� �ndoial�, au comori. Eu, �ns�, stau tot timpul
aici, �n gaura asta nenorocit�, f�r� s� pot arunca m�car o privire spre cerul de
deasupra. De unde, dar, s� pot avea comoar�?

� Nu te mai da �n l�turi, spuse R�tanu. �tiu c� ai o comoar�, a�a c� adu-o aici

numaidec�t.

� Singura cpmoar� pe care o am, spuse atunci regele-dragon, nu poate fi scoas�

afar�. Dac� vrei, �ns�, po�i s� mergi s-o vezi.

� Foarte bine. Merg.

�i regele-dragon �l conduse pe R�tanu prin Palatul-de-Cristal, p�n� ce ajunser�

�ntr-un gang boltit, unde se afla un le� lung de �ase ci. Regele-dragon i-l ar�t�
cu m�na �i-i spuse:

� Asta-i comoara pe care o cau�i!

R�tanu se apropie, dar ce v�zu �naintea lui? Un rege mort, cu o coroan� �nalt� pe
cap, �mbr�cat �n mantie ro�ie, �nc�l�at cu papuci cu v�rfurile �ntoarse, �ncins cu
o centur� din pietre de jad, care z�cea �ntins pe jos c�t era de lung. R�tanu
�ncepu a r�de �i-i zise:
� Cred c� nu vrei s�-�i ba�i joc de mine. Cum po�i spune c� asta-i o comoar�? Pe
c�nd eram c�pc�un �n mun�i, a�a ceva �mi era pr�nzul �n fiecare zi. Cum ai putea s�
crezi c� cineva, care a v�zut zi de zi le�uri, ba a mai �i m�ncat din ele, ar putea
s� le socoteasc� o comoar�?

� Generale, zise atunci regele-dragon, v�d c� nu pricepi despre ce-i vorba. Asta-i
trupul regelui din cetatea �C�ntatul-Coco�ului". C�nd a fost aruncat �n f�nt�n�, m-
am folosit de o perl� magic� �i l-am p�strat �n stare bun�, �nc�t n-a putrezit.
Po�i s�-l iei sus cu tine, s�-l ar�i Maimu�ei �i, dac� izbuti�i s�-l readuce�i �n
via��, nu mai ai nevoie de alt� �comoar�" pentru c� vei primi de la el tot ce vei
cere.

� Prea bine! zise R�tanu. Am s�-l scot de-aici de hat�rul t�u, dar s�-mi spui ce
plat� voi primi pentru treaba asta de dricar.

� Eu n-am primit nici un ban pentru c� l-am p�strat aici, zise regele-dragon.

� Care va s� zic�, vrei s� �i se fac� treaba asta pe degeaba? Ei bine, dac� tu n-ai
primit nici un ban ca s�-l p�strezi, eu unul nu-l scot de-aici pe nimic.

� Dac� nu vrei, atunci sunt nevoit s�-�i cer s� pleci de-aici, �i spuse regele-
dragon.

R�tanu plec�, iar regele-dragon d�du porunc� la dou� iac�e voinice s� duc� trupul
afar�, la poarta Palatului-de-Cristal, �i s�-l lase acolo. Iac�ele scoaser� din
poart� perlele care opreau apa s� intre �n�untru �i �ndat� se auzi zgomotul care
n�v�lea �n palat. R�tanu privi �n jur. U�a disp�ruse �i, tot b�jb�ind s� dea de ea,
atinse cu m�na trupul mort al regelui. Se cutremur� de groaz� �i picioarele i se
�nmuiar�. Se sili cum putu s� ias� la suprafa�� �i, str�ng�ndu-se �ntre pere�ii
f�nt�nii, �ncepu s� strige:

� Frate, las�-n jos ciomagul ca s� ies de-aici!

� Ai dat de comoar�? �l �ntreb� Maimu�a.

� Cum s� dau de comoar�? Am �nt�lnit doar un rege-dragon, pe fundul apei, care mi-a
cerut s�-i scot afar� un le�. C�nd a v�zut c� nu vreau, m-a dat pe u�� afar�. Dup�
aceea, palatul lui a pierit, iar eu m-am pomenit cu le�ul l�ng� mine. M-am speriat
a�a de tare, �nc�t credeam c� le��n. Seoate-m� de aici, frate.

� P�i, asta a fost comoara, zise Maimu�a. De ce n-ai luat-o cu tine?

� Pentru c� �tiam c� regele a murit de mult� vreme �i, atunci, ce rost avea s�-l
mai iau cu mine?

� F� bine �i ia-l, zise Maimu�a. De nu, plec �i te las acolo.

� Pleci!? Unde pleci?

� M� �napoiez la templu �i m� culc, a�a cum face �i Tripitaka, zise Maimu�a.

� �i pe mine m� la�i aici jos? �ntreb� R�tanu.

� Dac� po�i s� te ca�eri �i s� ie�i afar�, n-ai de ce s� r�m�i aici. Dar dac� nu
po�i, s-a zis cu tine!

Pe R�tanu �l apuc� o fric� grozav�. �tia bine c� singur nu va putea ie�i afar�.

� Frate, g�nde�te-te c� dac� pe un zid de cetate e at�t de greu s� te urci, cu at�t

mai mult pe zidurile acestei f�nt�ni, care are fundul at�t de ad�nc �i o gur� at�t
de �ngust�! Pere�ii �i sunt apleca�i �n�untru �i, cum nu s-a mai scos ap� dintr-
�nsa ani de zile, peste tot e numai m�zg�. Sunt prea aluneco�i ca s� te po�i c��ra
pe ei. Dar, uite, dac� �ii cu tot dinadinsul, am s� car le�ul afar�, numai s�
r�m�nem prieteni.

� Foarte bine, zise Maimu�a. �i te rog, mai repede, ca s� putem merge am�ndoi acas�
�i s� ne culc�m.

Bietul R�tanu se cufund� din nou �n ap�, ajunse p�n� la le�ul regelui, �l lu� �n
spinare �i se ridic�. cu el la suprafa�a apei. Se propti de pere�ii f�nt�nii �i
�ncepu s� strige:

� Sunt gata, frate! L-am luat.

Maimu�a privi atunci �n fundul fmt�nii �i, v�z�nd c� R�tanu avea �ntr-adev�r o
povar� �n spate, �i cobor� ciomagul �n f�nt�n�.

Bietul R�tanu era o fiin�� hot�r�t�. κi deschise gura mare, se prinse bine cu
din�ii de ciomag, iar Maimu�a �l trase u�urel afar�.

L�s� apoi le�ul jos din spate �i se �mbr�c�. Maimu�a cercet� cu mult� luare-aminte
le�ul regelui �i-�i d�du seama c� era, �ntr-adev�r, �n cea mai bun� stare.

� Cum se face, frate, �ntreb� Maimu�a, c� un om mort de trei ani a fost at�t de
bine p�strat?

� Regele-dragon al f�nt�nii mi-a spus c� a folosit o perl� magic� din acelea care
feresc de putrezire.

� Mare noroc am avut! zise Maimu�a. Acum, mai r�m�ne s�-l r�zbun�m �mpotriva
du�manului s�u �i s� ne c�tig�m �n acest fel gloria. Gr�be�te-te s�-l duci.

� Unde vrei s�-l duc? �ntreb� R�tanu.

� P�i, la templu, s� i-l ar�t�m lui Tripitaka.

� Asta-i bun�! bomb�ni R�tanu ca pentru sine. Doarme omul lini�tit, �i deodat� vine
maimu�oiul �sta s� te �ndemne la o treab� chipurile grozav�, care p�n� la urm� se
dovede�te a nu fi altceva dec�t s� cari proste�te de colo p�n� colo le�ul unui
rege. S� cari o asemenea �mpu�iciune! Acum o s� �nceap� s� se scurg� apa din el �i-
o s�-mi murd�reasc� toat� �mbr�c�mintea. �i cine o s� mi-o spele, dac� nu tot eu?
Apoi hainele mele sunt �i a�a ca vai de ele �i, de-o mai intra �i apa �n ele, cu
ce-o s� m� mai schimb?

� Nu te mai v�ita de haine, �i spuse Maimu�a. Du le�ul la templu �i-am s�-�i dau eu
un r�nd de ve�minte.

� Ce mai minciuni! spuse R�tanu. N-ai nici pentru tine; de unde o s�-mi dai �i mie?

� Ia ascult� i Toate mofturile astea le faci pentru c� nu vrei s�-l duci? zise
Maimu�a.

� Chiar a�a, n-am s�-l duc, zise R�tanu.

� Atunci, va trebui s�-�i trag dou�zeci de lovituri.

� Frate, zise R�tanu �nsp�im�ntat, ciomagul t�u e foarte greu. A�a c�, dup�
dou�zeci de lovituri, n-o s� mai fie prea mare deosebire �ntre mine �i regele �sta.
� Atunci, dac� vrei s� nu fii b�tut, hai, gr�be�te-te s�-l duci, zise Maimu�a.

Lui R�tanu �i era, cu adev�rat, fric� grozav� de ciomagul Maimu�ei �i, vr�nd-
nevr�nd, lu� cadavrul �n spinare �i porni cu el spre poarta gr�dinii. Dr�guti�a de
Maimu��! F�cu o pas� magic�, spuse o formul�, desen� un p�trat magic pe p�m�nt �i,
st�nd pe el, sufl� o dat�, iar suflarea ei se pref�cu �ntr-o rafal� puternic� de
v�nt, care-i lu� �i pe d�nsa �i pe R�tanu pe sus �i-i duse dincolo de curtea
palatului �i de meterezele cet�ii. Apoi v�ntul se opri, iar ei cobor�r� �i pornir�
�ncet spre templu. Merg�nd pe drum, R�tanu se tot g�ndea c�t de r�u se poart� cu el
Maimu�a, �i-�i f�cu planuri s� se r�zbune pe ea.

�Maimu�a�asta, �i zicea el, mi-a tras o p�c�leal� ur�t�, dar c�nd vom ajunge la
templu am s� i-o pl�tesc eu. Am s�-i spun lui Tripitaka c� Maimu�a �tie s� �nvie
mor�ii. Dac� ea va zice c� nu poate, am s�-i amintesc lui Tripitaka de formula
aceea care-i d� Maimu�ei dureri grozave de cap �i n-am s� m� las p�n� ce n-am s-o
fac s�-i plesneasc� creierii din cap."

�i tot merg�nd �i g�ndind a�a, hot�r� �n sinea sa:

�Nu. Nu-i bine a�a! Dac� i se va cere doar s�-l readuc� pe rege la via��, n-o s�-i
fie prea greu. O s� se duc� �int� la Yama, regele-mor�ii, o s�-i cear� sufletul
regelui �i o s�-l re�nvie. Am s�-i zic c� treaba asta s-o fac� f�r� s� se duc� �n
Lumea �ntunericului, ci s�-l t�m�duiasc� aici, �n Lumea Luminii. A�a am s� fac."

Ajung�nd la poarta templului, intrar� f�r� s� se mai opreasc� �i l�sar� le�ul l�ng�
u�a s�lii Zen; apoi se duser� l�ng� Tripitaka �i-i spuser�:

� �nv��torule, scoal� �i te uit� ce-am adus!

Tripitaka nu dormea �nc�, ci sta de vorb� cu Nisip, tot �ntreb�ndu-se de ce

�nt�rziau cei doi at�t de mult. Auzindu-i, s�ri de pe locul lui �i zise:

� Dar ce v�d aici, ucenicii mei?

� E socrul Maimu�ei, se repezi R�tanu. M-a silit s�-l car p�n� aici.

� M�, prostule �i neru�inatule, de unde s� am eu socru? s�ri Maimu�a.

� Ia ascult�, frate, p�i dac� nu �i-e socru, pentru ce m-ai silit s�-l car p�n�
aici? Pentru mine a fost o treab� foarte obositoare. E bine s-o �tii!

C�nd Tripitaka �i Nisip se uitar� mai bine la le� �i v�zur� c� ar�ta ca �i c�nd ar
fi fost viu, Tripitaka �ncepu s�-l jeleasc�:

� Vai, s�rmane rege! Intr-o trecut� �i uitat� via��, ai f�cut desigur un mare r�i!
cuiva, care te-a blestemat, iar �n re�ncarnarea de acum te-a distrus. Ai fost
desp�r�it de nevast� �i de fiu. �i nimeni dintre generalii �i sfetnicii t�i n-a
�tiut nimic. Nici unul dintre dreg�torii t�i nu �i-a dat seama. Vai de orbirea
reginei tale �i a prin�ului, care n-au avut cum s� ard� t�m�ie �i s� d�ruie ceai
pentru sufletul t�u!

Spun�nd acestea, Tripitaka se pr�bu�i la p�m�nt �i lacrimile �i curgeau �iroaie.

� �nv��torule, �ntreb� R�tanu, de ce �i jelui at�t de mult c-a murit? Nu-�i este
nici tat� nici bunic; atunci, de ce trebuie s�-l jele�ti at�t?

� Ucenice, r�spunse Tripitaka, pentru noi, cei care �l urm�m pe Buddha,

comp�timirea este r�d�cina, iar �ng�duin�a este poarta. De ce �i-e inima at�t de
aspr�?

� Nu din pricin� c� mi-e inima aspr� vorbesc eu. Dar fratele Maimu�� mi-a spus c�-l
poate aduce la via��. Dac� nu se �ine de cuv�nt, eu, unul, s� �ti�i c� nu-l mai
car.

Tripitaka era din firea lui un om supus, a�a c� se l�s� repede convins de povestea
lui R�tanu.

� Maimu��, vorbi Tripitaka, dac� �ntr-adev�r po�i s�-l readuci pe rege la via��, s�
�tii c� faci ceva mai �nsemnat dec�t dac� am ajunge la Muntele-cel-Sf�nt �i l-am
sl�vi pe Buddha. Scrie la carte: �A m�ntui o via��, este un bine mai mare dec�t a
cl�di o pagod� cu �apte caturi".

� �nv��torule, r�spunse Maimu�a, cum de po�i crede ce aiureaz� prost�nacul �sta?

Este adev�rat c� dup� ce un om moare, la de trei ori �apte zile, ori la de cinci
ori �apte zile, sau la sf�r�itul a �apte sute de zile, dac� a isp�it p�catele din
Lumea Luminii, �i vine r�ndul s� se nasc� iar�i. Regele �sta, �ns�, e mort de trei
ani. Cum oare ar mai putea fi salvat?

� V�d c-ar trebui s� renun��m la acest g�nd, zise Tripitaka c�nd auzi cele spuse de
Maimu��.

Dar R�tanu nu se d�du b�tut, nep�r�sind g�ndul r�zbun�rii.

� Nu te l�sa p�c�lit, �nv��torule, zise el. Nu uita c� Maimu�a are capul foarte
vulnerabil. Spune formula aceea, �i m� pun z�log c�-l va �nvia pe rege.

Tripitaka se l�s� convins �i recit� formula pentru durerea de cap, iar Maimu�a �i
sim�i capul �ncle�tat at�t de strins, c� ochii �i ie�eau din orbite de durere.

...�i, de nu �ti�i dac� regele a fost p�n� la urm� adus la via��, asculta�i cele
dezv�luite �n capitolul urm�tor.

Capitolul XXI

Dure�ea de cap a Maimu�ei era at�t de mare, �nc�t p�n� la urm� nu mai putu s-o
�ndure �i �ncepu s� strige a jale:

� �nv��torule, opre�te-�i ruga! Opre�te-�i ruga! Am s�-l �nvii!

� Dar cum ai s� faci? �ntreb� Tripitaka.

� Singura cale este s� m� duc la Yama, regele-mor�ii, �n Lumea �ntunericului, �i

s�-l �nduplec s�-mi dea �napoi sufletul regelui.

� Nu-l crede, maestre, s�ri R�tanu. Mi-a spus mie c� n-are nevoie s� se duc� �n
Lumea �ntunericului. Zice c� �tie el cum s�-l �nvie aici �n Lumea Luminii.

Tripitaka d�du crezare acestei minciuni �irete �i �ncepu s� recite iar�i formula.
Maimu�a era at�t de chinuit� de durere, �nc�t se d�du �nvins� �i zise:

� Bine, bine! Am s�-l �nvii aici, �n Lumea Luminii.

� Nu te opri, st�p�ne, �i spuse R�tanu lui Tripitaka. Recit� mai departe cu foc!

� Ascult�, m� nerodule din na�tere, �i voi pl�ti eu pentru c�-l pui pe maestru s�
m� vr�jeasc�, �ip� Maimu�a furioas�.

R�tanu se t�v�lea pe jos de r�s.

� Ha, ha, frate, spunea �ntre hohote de r�s, ai crezut c� numai mie po�i s�-mi joci
renghiuri! Nu �i-ai �nchipuit c� a� putea s�-�i joc �i eu, unul?

� �nv��torule, zise Maimu�a, opre�te-te �i las�-m� s�-l �nvii �n Lumea Luminii.

� Cum ai s� faci? �ntreb� Tripitaka.

� Am s� m� �nal� pe trapezul meu de nori �i am s�-mi croiesc drum prin Poarta-de-

Miaz�zi a cerului. Nu voi merge la Palatul-Oi�tii-�i-Boului �i nici la Palatul-
Negurilor-Sfinte, ci de-a dreptul �n al treizeci �i treilea cer �i acolo, �n
gr�dina Trayasimstra din jurul palatului ceresc Durerea-�n�bu�it�, am s� m� duc la
Lao Dz� �i am s�-i cer un gr�unte din Elixirul-de-�nviat-de-nou�-ori-purificat �i
cu acest gr�unte �l voi readuce pe rege la via��.

Tripitaka r�mase �nc�ntat de acest plan �i-i spuse:

� Atunci, nu mai pierde vremea �i du-te.

� E de-abia straja a treia, spuse Maimu�a. Am s� fiu �napoi �nainte de ziu�. Dar
voi o s� fi�i r�u v�zu�i dac� �n timpul �sta o s� dormi�i f�r� grij�. Se cuvine ca
cineva s� stea de veghe l�ng� le� �i s�-l jeleasc�.

� Bine, bine, de ajuns! zise R�tanu. Am �n�eles. Vrei s�-l bocesc eu.

� A� vrea s-o v�d �i p-asta, c� nu vrei! Dac� nu-l boce�ti, nu-l mai readuc la
via��.

� Ia-o din loc, frate. Am s�-l bocesc.

� Bag� de seam�, zise Maimu�a, sunt felurite chipuri de a boci. Doar s� zbieri cu
ochii usca�i, nu-i destul. �i nici s�-�i storci c�teva lacrimi. Este nevoie de un
bocet sincer, din inim� �i cu lacrimi. Asta se cere pentru ca jelirea s� par�
adev�rat� �i vrednic� de mil�.

� Ei bine, am s�-�i dau c prob�, zise R�tanu.

�i lu� o bucat� de h�rtie, o r�suci ca pe-o fe�til� �i �i-o v�r� �n n�ri. Pe dat�
�ncepu s� smiorc�ie, iar din ochi �i curgeau �iroaie de lacrimi. Pe urm� �ncepu s�
urle f�r� s� se mai opreasc�, de-ai fi putut crede c� �i-a pierdut, cu adev�rat,
ruda cea mai drag�. Bocetul lui R�tanu era a�a de jalnic, c� Tripitaka �ncepu s�
pl�ng� �i el �n hohote.

� A�a s-o �ii tot timpul c�t am s� fiu plecat�, �i zise Maimu�a r�z�nd. M� tem,
�ns�, c� n-am s� �ntorc bine spatele, �i prostul �sta o s� se opreasc� din bocit.
Dar am s� vin pe furi� �i-am s� trag cu urechea, �i de simt c� s-a oprit, am s�-i
trag vreo dou�zeci de lovituri.

� Hai, car�-te odat�! �i zise R�tanu, r�z�nd. Pot s-o �in a�a �i dou� zile la r�nd.

C�nd v�zu c� R�tanu s-a a�ternut pe treab�, Nisip se duse �i el s� caute c�teva
be�e de t�m�ie ca s� le ard� ca ofrand�.
� Prea bine! spuse Maimu�a r�z�nd. Toat� lumea se �ndeletnice�te cu ceva! E timpul
ca �i b�-tr�na Maimu�� s� treac� la treab�.

Dr�gu�a de Maimu��! La miezul nop�ii, �i p�r�si �nv��torul �i pe tovar�ii �ntru

ucenicie, se sui pe trapezul ei de nori �i d�du buzna prin Poarta-de-Miaz�zi a
cerului. Nu se opri, �ntr-adev�r, nici la Palatul-Negurilor-Sfinte �i nici la
Palatul-Oi�tii-�i-Boului, ci merse de-a lungul unei d�re de lumin� �nnourat�, de-a
dreptul p�n� la al treizeci �i treilea cer, �n gr�dina Trayasimstra a palatului
ceresc Durerea-�n�bu�it�. �ndat� ce trecu pe poart�, �l v�zu pe Lao Dz� �n
atelierul lui de alchimie, �nconjurat de mai multe duhuri cu evantaie din frunze de
bananieri �n m�n�, a���nd focul �n care era purificat cinabrul [Sulfura ro�ie de
mercur, folosit� �n practicile magice taoiste.]. Cum o v�zu venind, Lao Dz� spuse
duhurilor:

� Fi�i to�i cu ochii-n patru. Iar a venit ho�ul care ne-a furat elixirul.

Maimu�a se ploconi ad�nc �i-i spuse r�z�nd:

� Venerabile Lao Dz�, nu-i nevoie s� te sperii �i nici s� iei m�suri de paz�
�mpotriva mea. Am venit pentru o treab� cu totul diferit�.

� Ascult�, Maimu��, �i vorbi Lao Dz�, acum cinci sute de ani ai f�cut mare t�r�boi
�n Palatul-Cerului, fur�ndu-mi elixirul sf�nt, nelegiuire pentru care ai fost
arestat� �i pentru care te-am b�gat �n creuzetul meu �i te-am topit patruzeci �i
nou� de zile, folosind nu mai �tiu c�t c�rbune. Ai avut norocul s� fii iertat�, s�
intri �n slujba lui Buddha �i s�-l �nso�e�ti pe Tripitaka, preotul din �ara Tang,
ca s-aduci Scripturile din India. Acum c�tva timp, ai supus un demon de pe Muntele-
V�rful-Turtit �i ai f�cut tot felul de vr�ji, f�r� s�-mi fi dat partea mea. Ce te
aduce azi pe-aici?

� �n vremurile vechi de care vorbe�ti, zise Maimu�a, �tii bine c� n-am dat �napoi
c�nd a fost vorba s�-�i �ntorc cele cinci comori ale tale [Cele cinci elemente ale
naturii p�m�nte�ti, dup� vechea credin�� chinez� (metal, lemn, ap�, foc, p�m�nt),
pe care Lao-Dz� le-a extras din Maimu�� c�nd a �nchis-o �n Creuzetul de-Opt-
Trigrame.]. A�a c�, n-ai de ce s� fii b�nuitor.

� Dar atunci, ce cau�i aici? De ce te-ai furi�at �n palatul meu, �n loc s�-�i
continui c�l�toria? �ntreb� Lao Dz�.

� �n drumul nostru spre soare-apune, r�spunse Maimu�a, am dat de-o �ar� numit�
�C�ntatul-Coco�ului". Regele ��rii acesteia a chemat un vr�jitor ca s� aduc�
ploaie, �i acesta s-a dat drept preot taoist. El a ucis �ntr-ascuns pe rege �i,
lu�ndu-i chipul, s-a a�ezat pe tron �i acum st� �n sala Clopotelor-de-Aur. �n
timpul c�t �nv��torul meu citea rug�ciuni �n Templul-P�durea-Comorii, s-a pomenit
cu spiritul regelui, care l-a rugat st�ruitor s� m� trimit� pe mine s�-l �nfr�ng pe
vr�jitor �i s� dau �n vileag �n�el�toria lui. D�ndu-mi seama c� n-am s� pot dovedi
nelegiuirea, m-am dus �n timpul nop�ii, �mpreun� cu tovar�ul meu de ucenicie
R�tanu, �n gr�dina de flori a palatului �i am c�utat f�nt�na de cristal �n care
fusese azv�rlit trupul regelui. L-am pescuit din fmt�n� �i am v�zut c� era �nc�
�ntreg, neputrezit. C�nd m-am �ntors la templu, Tripitaka s-a �nduio�at �i mi-a
poruncit s�-l readuc la via��, dar f�r� s� m� duc �n Lumea �ntunericului ca s�-i
recap�t sufletul, ci �nviindu-l aici, �n Lumea Luminii. Pentru asta n-am g�sit �ns�
nici o cale �i am venit s�-�i cer ajutor. N-ai vrea s� fii bun s�-mi �mprumu�i o
mie de gr�un�e din Elixirul-t�u-de-�nviat-de-nou�-ori-purificat? Cu ele a� putea
sigur s�-l scol �n picioare.

� Nu z�u? O mie de gr�un�e!? r�se Lao Dz�. De ce nu dou� mii? Ce, trebuie s�
m�n�nce din ele la fiecare pr�nz, �n loc de orez? Ori crezi c� se g�sesc pe jos �i
n-ai dec�t s� te pleci ca s� le culegi? Hai, �terge-o de-aici! Nu-�i dau nimic!
� M-a� mul�umi numai cu o sut�, spuse r�z�nd Maimu�a.

� Cred �i eu, r�spunse Lao Dz�, dar n-am.

� M-a� mul�umi chiar cu zece.

� Piei din ochii mei! strig� Lao Dz� m�niat. �nceteaz� cu t�rguitul �sta �i �terge-
o de-aici numaidec�t!

� Dac� n-ai deloc, �ntr-adev�r, atunci sunt silit� s� caut o alt� cale ca s�-l
�ntorc la via��.

� Pleac�! Pleac�! Pleac�! �ip� Lao Dz�.

Neav�nd �ncotro, Maimu�a d�du s� plece. Dar lui Lao Dz� �i trecu deodat� prin minte
o b�nuial�, �i-�i zise �n sinea lui:

�Maimu�a asta e tare viclean�. Dac� ar pleca cu adev�rat �i nu s-ar mai �ntoarce,
ar fi foarte bine. Mi-e team� �ns� c-o s� se �ntoarc� pe furi� �i o s�-mi fure
c�teva gr�un�e de elixir."

A�a c� trimise un duh dup� Maimu�� s-o cheme, �i-i zise:

� Pentru c� te v�d at�t de dornic� s� ai din gr�un�ele mele, ei bine, am s�-�i dau
unul.

� Uite ce e, �i r�spunse Maimu�a, dac� ai �ti m�car ce pot s� fac eu c�nd vreau, ar
trebui s� te socote�ti fericit c� primesc ce-mi dai. Dac� nu mi-ai fi dat nimic, a�
fi scormonit p�n� �i le-a� fi pescuit pe toate.

Lao Dz� lu� atunci o oal� �n form� de tigv�, o aplec�, scoase din ea un singur
gr�unte de elixir �i i-l d�du Maimu�ei, zic�ndu-i:

� Asta-i tot ce-�i dau, a�a c� ia-l �i pleac�. Iar dac�, cu acest singur gr�unte,
ai s� po�i readuce pe rege la via��, o s� te bucuri de �ncrederea mea �i �n viitor.

� Dar nu plec chiar acum, zise Maimu�a. Mai �nt�i trebuie s�-l gust. Nu vreau s�
fiu p�c�lit� c-un gr�unte fale.

Cum spuse asta, Maimu�a �i azv�rli gr�untele �n gur�. Lao Dz� se repezi s-o
�mpiedice �i, cu pumnii �ncle�ta�i de capul Maimu�ei, �i strig� desperat:

� Dac�-l �nghi�i, te ucid pe loc!

� Ce calicie revolt�toare! zise Maimu�a. Stai, omule, lini�tit. Nu-�i m�n�nc�

nimeni ce-i al t�u. Parc-ar avea cine �tie ce valoare. Un gr�unte de nimic! �i,
dac� vrei s� �tii, poftim, nu �i l-am �nghi�it. �l am aici.

Adev�rul este c� maimu�ele au o pung� sub f�lci, iar Maimu�a b�gase gr�untele de
elixir �a aceast� pung�. Lao Dz� o ciupi de pung�, ca s� se conving�, apoi �i
spuse:

� Hai, �terge-o! �terge-o �i s� nu te mai prind d�nd t�rcoale pe-aici!

Maimu�a �i lu� r�mas bun �i p�r�si gr�dina Trayasimstra. �ntr-o clip� �i ie�ise
prin Poarta-de-Miaz�zi a cerului �i, privind spre r�s�rit, v�zu c� globul uria� al
soarelui tocmai �ncepea s� urce. κi cobor� norul �i ajunse numaidec�t la Templul-
P�durea-Comorii unde, �nainte de a intra pe poart�, �l auzi pe R�tanu bocind. Intr�
vesel� �i strig�:

� �nv��torule.

� A venit Maimu�a? �ntreb� Tripitaka. Ei, ai adus elixirul?

� Fire�te, r�spunse Maimu�a.

� Ce rost are s� mai �ntrebi? se repezi R�tanu. Pe netrebnica asta m�car at�ta te
po�i bizui, c� o s-aduc� un fleac dup� care a fost trimis�.

� Frate R�tanu, zise r�z�nd Maimu�a, po�i s� pleci. Nu mai avem nevoie de tine.
�terge-�i ochii: �i, dac� vrei s� mai boce�ti, du-te �n alt� parte. Iar tu. Nisip,
adu-mi pu�in� ap�.

Nisip se duse repede la f�nt�na din spatele templului, unde g�si o c�ldare cu ap�
gata scoas�. B�g� b�rdaca �n c�ldare �i-o aduse plin� pe jum�tate. Maimu�a �i umplu
gura cu ap� �i o goli, dimpreun� cu gr�untele de elixir, �ntre buzele regelui. Apoi
�i desf�cu f�lcile, turn� �n�untru pu�in� ap� �i �mpinse astfel elixirul �n
p�ntece. Dup� c�teva clipe, �n p�ntece se auzi un g�lg�it; dar trupul tot nu se
mi�ca.

� �nv��torule, zise Maimu�a, ce-mi faci dac� elixirul meu d� gre�? N-o s� m� omori
�n b�taie?

� Nu v�d cum ar putea da gre�, zise Tripitaka. Este o minune chiar �i faptul c�
le�ul unui om mort de at�ta vreme poate �nghi�i ap�. Dup� ce elixirul a p�truns �n
p�ntece, am auzit un g�lg�it. Acum or s� zv�cneasc� �i vinele. Nu mai r�m�ne dec�t
s� �nceap� s� respire. �i o bucat� de fier rugine�te dac� st� sub ap� trei ani. Cu
at�t mai mult un om, care �n�epene�te de tot. Ceea ce-i trebuie este pu�in aer.
Dac� �i bag� cineva o gur� bun� de aer �n�untru �i revine.

R�tanu se oferi numaidec�t s� fac� el treaba asta, �ns� Tripitaka �l opri, zic�ndu-
i:

� Tu nu e�ti bun pentru a�a ceva. Las-o pe Maimu��.

�tia bine Tripitaka ce spune. R�tanu m�ncase pe vremuri chiar �i carne de om, a�a
c� suflarea �i era spurcat�. �n schimb, Maimu�a se hr�nise �ntotdeauna numai cu
semin�e de molift, fructe de chiparos, piersici �i alte roade, a�a c� r�suflarea ei
era curat�.

Maimu�a se apropie, �i puse gura pe buzele regelui �i-i sufl� puternic �n g�tlej.
Aerul suflat se duse la Turnul-cu-Dou�-Caturi, prin jurul Ca-merei-de-Lumin�, peste
C�mpul-de-Cinabru �i, de la Izvorul-��nitor, �napoi la Palatul-cu-Pere�ii-Murdari
[Credem c� termenii folosi�i de autor corespund urm�toarelor organe: Turnul-cu-
Dou�-Caturi, cavit�ii toraco-abdominale; Camera-de-Lumin�, craniului; C�mpul-de-
Cinabru, pl�m�nilor; Izvorul-��nitor, inimii; Palatul-cu-Pere�ii-Murdari,
splinei.]. Se auzi un oftat ad�nc. Suflurile regelui se pornir�, �i sim�urile �i
revenir�. Se �ntoarse pe-o parte, �i ridic� pumnii �i-�i �ndoi picioarele. Apoi
spuse:

� �nv��torule!

�i �ngenunche �n ��r�n�, vorbind astfel c�tre Tripitaka:

� N-am crezut �n noaptea trecut�, c�nd sufletul meu te-a vizitat, c� azi �n zori am
s� ajung iar�i �n Lumea Luminii!
Tripitaka �l ridic� din genunchi �i-i spuse:

� Nu eu am f�cut aceast� minune. Mul�ume�te-i ucenicului meu.

� Ce vorb�-i asta? zise r�z�nd Maimu�a. Proverbul spune: �O gospod�rie nu poate

avea doi st�p�ni". A�a c� nu-i nici un r�u dac�-l la�i pe rege s�-�i prezinte
respectele sale.

Destul de stingherit, Tripitaka �l ridic� pe rege �n picioare �i-l duse �n Sala-de-

Medita�ie, unde apoi se prostern�, �mpreun� cu discipolii s�i, rug�ndu-l s� se
a�eze �ntr-un jil�. Preo�ii templului �i sf�r�iser� masa de diminea�� �i acum
veneau s�-i pofteasc� s� li se al�ture. V� �nchipui�i uimirea lor c�nd �l v�zur� pe
rege, cu ve�mintele �nc� leoarc� de ap� pe el.

� Nu v� mira�i, zise Maimu�a, ie�indu-le �nainte. Acesta-i regele din cetatea

�C�ntatul-Coco-�ului", st�p�nul vostru de drept. Cu trei ani �n urm� un diavol i-a
r�pit via�a, iar �n noaptea asta l-am readus la via��. Acum, trebuie s�-l ducem �n
cetate �i s� d�m �n vileag nelegiuirea. Dac� ne pute�i da ceva de m�ncare, da�i-ne
acum, pentru c� �ndat� ce m�nc�m pornim.

Preo�ii aduser� regelui ap� cald� ca s� se spele �i-l ajutar� s� se dezbrace.

Capelanul �i aduse a sutan� de p�nz� �i, �n locul cing�torii de jad, �l �ncinser�
cu o e�arf� de m�tase. �l desc�l�ar� de papucii cu v�rfurile �ntoarse �i-i d�dur� o
pereche de sandale vechi de preot. Dup� aceea, m�ncar� cu to�ii �i �n�euar� calul.

� R�tanu, nu cumva bocceaua ta e prea grea? �l �ntreb� Maimu�a.

� Frate, am c�rat-o at�t de multe zile �n �ir, c� nu mai �tiu dac�-i grea ori nu.

� �mparte-o �n dou�. Jum�tate s-o duci tu, �i jum�tate regele. �n felul �sta, o s-
ajungem mai repede �n cetate �i-o s� trecem la lucru.

� Am �i eu pu�in noroc, zise R�tanu. Am �ndurat mult necaz p�n� ce l-am c�rat pe
rege p�n� aici, dar acum, c�nd e viu, �mi poate fi un tovar� de drum folositor.

R�tanu �mp�r�i apoi boccelele dup� cum crezu el de cuviin��. Ceru o targa de la
preo�ii templului, �i toate lucrurile u�oare le puse �n bocceaua lui, iar pe cele
grele �n bocceaua regelui.

� Cred, m�ria-ta, zise Tripitaka regelui, c� nu ai nimic �mpotriv� c� te-am

�mbr�cat �n felul �sta �i te-am pus s� cari bocceaua pe jos.

� �nv��torule, zise regele arunc�ndu-se numaidec�t �n genunchi, eu nu te pot privi

altfel dec�t ca pe un al doilea tat� al meu, a�a c�, rogu-te, las�-m� s� car singur
toate luci urile. Dorin�a mea cea mai fierbinte este s� te �nso�esc tot drumul p�n�
�n India, chiar dac� ar fi s� te slujesc ca o foarte umil� slug�, merg�nd cu biciul
�n m�n� pe l�ng� calul t�u.

� Nu-i nevoie s� mergi p�n� �n India, zise Maimu�a. Asta-i treaba noastr�. Tot ce
ai de f�cut este s� cari bocceaua asta patruzeci de li p�n� la cetate �i acolo s�
ne la�i s� prindem pe vr�jitor. Dup� aceea, vei fi iar rege, iar noi vom pleca mai
departe dup� Scripturi. .

� Bine, bine, zise R�tanu, dar asta �nseamn� c�, dup� patruzeci de li el scap� de
c�rat, iar eu r�m�n s� fac singur de corvoad�.

� Frate, �l repezi Maimu�a, nu vorbi prostii. Mai bine gr�be�te-te �i deschide

drumul.
�i astfel, R�tanu �i cu regele pornir� �n frunte, Nisip �l sprijinea pe Tripitaka
pe cal, iar Maimu�a venea �n urm�. To�i cei cinci sute de preo�i �i �nso�ir� p�n�
la por�ile templului, or�ndui�i �ntr-o procesiune impun�toare �i sufl�nd din concii
[Instrument muzical format din cochilia unui melc marin uria�. �n picturi, zeit�ile
marine erau reprezentate sufl�nd din aceste concii.].

� S� nu merge�i cu noi mai departe, spuse Maimu�a preo�ilor. Dac� v� vede vreun
slujba�, planurile noastre vor fi dezv�luite �i putem da gre�. �napoia�i-v� �i,
dup� ce ve�i cur�a bine ve�mintele regelui, trimite�i-le �n cetate la noapte sau
m�ine devreme. M� voi �ngriji ca truda voastr� s� fie bine pl�tit�.

�i a�a, dup� ce merser� vreo jum�tate de zi, �naintea lor se ivir� zidurile �i
meterezele cet�ii �C�n�atul-Coco�ului". .

� Maimu��, zise Tripitaka, cred c� ce se vede acolo �n fa�a noastr� este cetatea
�C�ntatul-Co-co�ului".

� Da, fire�te. S� ne gr�bim, ca s� ne putem sf�r�i treaba la timp.

C�nd ajunser� �n cetate, uli�ele �i pie�ele erau pline de forfot� �i larm�. Mai
merser� pu�in �i v�zur� �n�l��ndu-se �naintea lor turnuri �i frontoane de o
impun�toare m�re�ie.

� Ucenici ai mei, zise Tripitaka, s� mergem mai �nt�i la curte �i s� ne punem

h�rtiile �n r�nduial�, ca s� nu mai fim dup� aceea nevoi�i s� z�bovim prin
cancelariile st�p�airii.

� E un g�nd bun, zise Maimu�a. Mergem to�i cu tine, c�ci, cum spune proverbul: �Cu
c�t sunt mai mul�i povestitori, cu at�t mai bun� iese povestirea".

� Bine, dar dac� veni�i cu to�ii, zise Tripitaka, s� v� purta�i cum trebuie �i,
�nainte de a �ncepe s� vorbi�i, s� v� ploconi�i respectuos ca ni�te umili supu�i ai
tronului.

� Dar asta �nseamn� s� ne prostern�m la p�m�nt, zise Maimu�a.

� Fire�te. Trebuie s� v� prosterna�i de cinci ori �i s� v� lovi�i cu fruntea de

p�m�nt de trei ori.

� �nv��torule, zise atunci Maimu�a, nu cred c� �sta-i un g�nd bun. Cum? S� ne

prostern�m �naintea unui uzurpator? Ar fi o mare prostie. Las�-m� s� merg eu �n
frunte, �i voi hot�r� ce-i de f�cut. Dac� vede�i c� m� plec, pleca�i-v� �i voi.
Dac� m� a�ez jos, a�eza�i-v� �i voi.

�i iat-o pe Maimu��, care f�cuse at�tea t�r�boiuri, cum se duse drept la u�a
palatului �i, oprindu-se �n fa�a ofi�erului de serviciu, �i spuse:

� Am fost trimi�i de �mp�ratul Chinei s�-l sl�vim pe Buddha �n India �i s-aducem de

acolo Scripturile. Vrem s� ne punem h�rtiile �n bun� r�nduial�, a�a c�, rogu-te,
�n�tiin�eaz�-l pe rege de sosirea noastr�. F�c�ndu-ne acest bine, o s�-�i c�tigi
laud� �n ceruri.

Ofi�erul se duse �n�untru, �ngenunche pe treptele tronului �i vesti sosirea

vizitatorilor �i cererea lor.

� Am socotit c� nu-i bine s�-i las s� intre de-a dreptul, zise el. Sunt la u�a
palatului �i a�teapt� porunca m�riei-tale.

Regele uzurpator �i chem� �n�untru. Tripitaka intr� �n palat �nso�it de adev�ratul

rege, care nu-�i putu st�p�ni lacrimile, �i �ncepu s� ofteze �i s� se vaite:

� Vai, vou�, r�uri �i mun�i, p�zi�i de dragonul meu �i vai, vou�, altarele mele!
Cine �i-a �nchipuit c� �ntr-o zi o s� pun� st�p�nire pe voi o creatur� a
�ntunericului?

� Ascult�, rege, �i zise Maimu�a, trebuie s�-�i potole�ti tulburarea; altminteri,

ne d�m �n vileag. Eu unul simt cum ciomagul de dup� ureche �mi d� ghes �i nu am
�ndoial� c� voi izbuti. Las� dar totul pe mine. Dup� ce-am s� ucid monstrul,
lucrurile se vor l�muri, iar r�urile �i mun�ii vor fi iar�i ai t�i.

Adev�ratul rege nu mai �ndr�zni s� zic� nimic, �i �terse lacrimile �i-i urm�,
silindu-se s� se st�p�neasc� at�t c�t putu mai mult. Ajunser�, �n sf�r�it, �n Sala-
Clopotelor-de-Aur, unde d�dur� de dou� �iruri de curteni civili �i militari �i de
cei patru sute de dreg�tori ai cur�ii, to�i de o statur� impun�toare �i �mbr�ca�i
�n uniforme str�lucitoare. Maimu�a �l conduse pe Tripitaka la treptele de jad alb
unde, o dat� ajun�i, r�maser� �n picioare, drep�i �i nemi�ca�i. Ofi�erii erau
uimi�i cu to�ii.

� Ce-i cu preo�ii �tia de sunt at�t de lipsi�i de cuviin�� �i judecat�? ziceau ei

mira�i. Cum se face c� vin �n fa�a regelui �i nu se prosterneaz� �i nu i se
�nchin�? Nici m�car o simpl� vorb� de salut nu le-a ie�it de pe buze! N-am mai
v�zut p�n� acum o lips� de cuviin�� at�t de neru�inat�.

� De unde vin? �ntreb� regele uzurpator.

� Venim din �ara-de-R�s�rit a dinastiei Tang, r�spunse cu seme�ie Maimu�a, cu

porunc� �mp�r�teasc� s� mergem �n India, care se afl� spre soare-apune, �i acolo
s�-l sl�vim pe Buddha-cel-Viu �n Templul-Marelui-Tunet �i s� lu�m de la el
Scripturile Adev�rate. Ajung�nd aici, n-am vrut s� mergem mai departe �nainte de a
veni �n fa�a m�riei-tale, ca s� ne punem �n ordine h�rtiile de c�l�torie.

Regele uzurpator era m�niat la culme.

� �i ce-i cu �ara asta de r�s�rit a voastr�? �ntreb� el. Ce, �i pl�tesc tribut de
v� �nf�i�a�i mie �n felul �sta necuviincios, f�r� s� v� prosterna�i? N-am avut
niciodat� nici un fel de leg�turi cu �ara voastr�.

� �ara noastr� din r�s�rit, r�spunse Maimu�a, a �ntemeiat de mult o curte cereasc�
�i a devenit o mare putere, �n timp ce �ara m�riei-tale este mititic�, o simpl�
��ri�oar� de margine. Spune o vorb� veche: �Regele unei ��ri mari este tat� �i
domn; regele unei ��ri mai mici este fiu �i supus". Chiar m�ria-ta spui c� n-ai
avut leg�turi cu �ara noastr�. Atunci cum de vrei s� ne prostern�m �n fa�a ta?

� Da�i-l afar� pe preotul �sta obraznic! porunci regele dreg�torilor s�i.

�i dreg�torii se repezir� s� �n�face pe Maimu��. Dar Maimu�a f�cu pe loc o pas�

magic� �i strig�:

� Opri�i-v�!

�i c�t ai clipi din ochi, dreg�torii r�maser� pironi�i locului. Bine s-ar fi putut
spune:

C�pitanii din jurul treptelor se f�cur� ca de lemn.

Generalii de pe Kan-ul regal aveau fa�a de lut.
V�z�nd c� datorit� vr�jilor, curtenii civili �i militari nu mai erau �n stare s�
fac� nimic, regele uzurpator s�ri de pe tronul lui de dragon �i d�du s� pun� m�na
pe Maimu��.

�Bun, �i zise Maimu�a. Asta am �i vrut. Chiar de-ar avea o m�n� de fier, ciomagul
meu tot o s�-i lase urme ad�nci!"

Dar chiar �n clipa aceea ap�ru un salvator. Cine putea fi? Nu era altul dec�t
prin�ul mo�tenitor, care ie�i iute �naintea regelui uzurpator �i, prinz�ndu-l de
m�nec�, �ngenunche �n fa�a lui spun�ndu-i:

� Tat� �i rege, st�p�ne�te-�i m�nia!

� Fiule, de ce spui asta? �ntreb� el.

� Trebuie s�-i aduc la cuno�tin�� tat�lui �i regelui meu, r�spunse prin�ul, c� �nc�
de acum trei ani am auzit despre un preot trimis de �mp�ratul din dinastia Tang s�
ia Scripturile din India. Ei bine, acel preot este chiar cel de fa��, care a sosit
pe nea�teptate �n �ara noastr�. Dac� tat�l �i regele meu se las� �mpins de m�nia
firii lui nobile �i-l popre�te �i apoi �l d� mor�ii pe acest preot, mi-^ team� c�
vestea va ajunge �ntr-o zi �i la urechile �mp�ratului din dinastia Tang, care va fi
cuprins de o furie cumplit�. Trebuie s� �tii c�, dup� ce Li �i-min a �ntemeiat
marea dinastie Tang �i a unit �ntreaga �ar�, inima nu i s-a potolit, �nc� �i acum a
pornit la cucerirea altor ��ri. Dac� va auzi c� ai f�cut r�u preotului s�u, �i va
ridica o�tile �i va veni cu r�zboi �mpotriva ta. Ostile noastre sunt pu�ine, iar
generalii nepricepu�i. S� nu-�i par� r�u c� l-ai a��at, c�nd va fi prea t�rziu.
Dac� ai vrea s� urmezi sfatul umilului t�u fiu, ar trebui s�-i desco�i cu �ntreb�ri
pe ace�ti patru preo�i �i s�-i pedepse�ti numai pe cei care se dovedesc c� nu
c�l�toresc din porunca �mp�ratului Chinei.

Acesta era doar un �iretlic al prin�ului, care se temuse s� nu i se fac� vreun r�u
lui Tripitaka �i de aceea �ncercase s�-l opreasc� pe rege. Nu �tia c� Maimu�a
fusese c�t pe-aci s�-l loveasc�.

Regele uzurpator �i d�du crezare �i, st�nd �n picioare �n fa�a tronului, �ntreb� cu
glas tare:

� Ascult�, preotule, de c�t timp ai plecat din China �i de cine ai fost trimis s�
iei Scripturile?

� �nv��torul meu se nume�te Tripitaka, spuse Maimu�a, �i �mp�ratul Chinei �l

socote�te drept fratele lui mai mic. �mp�ratul a avut o vedenie care l-a dus �n
Regatul-Mor�ii, iar la �ntoarcere a poruncit s� se fac� o slujb� mare pentru toate
sufletele chinuite de-acolo. Cu acest prilej, st�p�nul meu a vorbit at�t de frumos
�i a m�rturisit o comp�timire at�t de cucernic� pentru sufletele chinuite, �nc�t
zei�a Guan-�n l-a ales s� fac� aceast� c�l�torie spre soare-apune. V�z�nd m�rinimia
regelui s�u, �nv��torul meu a jurat f� �i va �ndeplini cu credin�� sarcina, iar
�mp�ratul i-a dat scrisori pentru c�l�torie. A pornit la drum �n al treisprezecelea
an de domnie a �mp�ratului, �n cea de a noua lun�, cu trei zile �nainte de luna
plin�. Dup� ce a ie�it din China, a ajuns �nt�i la locul zis al Celor-Dou�-Hotare,
unde m-a g�sit pe mine �i m-a f�cut cel dint�i ucenic al s�u. �n c�tunul familiei
Kao, la marginea �inutului Wu-�ssu, a dat de cel de-al doilea ucenic numit R�tanu;
iar la R�ul-Nisipul-Curg�tor l-a g�sit pe cel de-al treilea ucenic care a primit
numele de Nisip. �n sf�r�it, acum c�teva zile, la Templul-P�durea-Comorii, st�p�nul
meu a mai g�sit un alt ucenic, pe sluga care duce boccelele.

Regele uzurpator socoti c� n-ar fi �n�elept s-o mai descoase pe Maimu�� cu alte
�ntreb�ri despre Tripitaka. Se �ntoarse �ns� m�nios spre ea �i-i puse o �ntrebare
viclean�:
� Pot s� cred c� un preot a plecat din China �i �n drumul lui a g�sit al�i trei
preo�i, dar povestea despre cel de al patrulea dintre voi nu-i de crezut. Sluga
asta este, sigur, cineva pe care l-a�i r�pit. Cum se nume�te? Are h�rtii de
c�l�torie, sau nu? Adu-l aici �n fa�a mea s� depun� m�rturie!

Adev�ratul rege �ncepu s� tremure de groaz�.

� �nv��torule, �ntreb� el �optit, ce m�rturie s� depun?

� Fii lini�tit, r�spunse Maimu�a. Am s� depun eu m�rturie �n locul t�u.

Dr�gu�a de Maimu��! P�i cu �ndr�zneal� �n fa�a vr�jitorului �i-i strig� cu glas

tare �i deslu�it:

� M�ria-ta, b�tr�nul �sta este mut �i tare de urechi. A c�l�torit �ns� �n India
c�nd era t�n�r �i �tie drumul. Eu �i cunosc �ntreaga via�� �i neamul �i, cu voia
m�riei-tale, voi depune eu m�rturie pentru el.

� B�ne, dar L�-o repede, zise regele uzurpator, �i s� depui m�rturie adev�rat�, c�
de nu, o p�e�ti.

Maimu�a �ncepu atunci a vorbi a�a s

� Cel de care va fi vorba �n aceast� m�rturie este un om �naintat �n v�rst�. Este

surd �i mut �i a ajuns zile grele. Neam din neamul lui a tr�it prin aceste locuri.
Acum cinci ani, �ns�, nenorocirea s-a ab�tut pe nea�teptate peste casa lui. Din cer
n-a mai c�zut ploaie. Oamenii piereau de foame. Regele �i to�i supu�ii s�i au
postit �i s-au poc�it. Au ars t�miie, s-au purificat �i au chemat �ntr-ajutor pe
st�p�nul cerului; dar pe cer n-a ap�rut nici m�car un petic de nor. ��ranii
�nfometa�i piereau pe marginea drumului. Dar iat� c� pe nea�teptate a ap�rut un
vr�iitor taoist din Mun�ii Djungan, un monstru cu chip de om. El a chemat v�nturile
�i a adus ploaie, dovedind puteri de zeu. Cur�nd �ns� a distrus via�a acestui om
nenorocit, imping�ndu-l pe ascuns �n f�ntina de cristal din gr�dina de flori. Apoi
s-a a�ezat el pe tronul dragonului, f�r� ca nimeni s�-�i dea seama de schimbare.
Spre norocul regelui ucis, am venit eu �i am izbutit s� �nf�ptuiesc o mare minune.
L-am scos din f�nt�n� �i l-am readus la via��, f�r� nici o v�t�mare. Ne-a rugat
st�ruitor s�-l primim �n credin�a noastr� �i s� ne fie de ajutor �n misiunea �i
c�l�toria noastr� spre �ara-din-Apus, c�rindu-ne boccelele. Uzurpatorul, care st�
acum pe tron, este m�r�avul vr�jitor, iar cel care ne car� lucrurile este
adev�ratul rege al cet�ii �C�ntatul-Coco�ului".

C�nd regele uzurpator din Palatul-Clopotelor-de-Aur auzi aceste vorbe, se �nfior�

�i inima �ncepu s�-i bat� ca inima unei c�prioare. Fa�a i se �ntunec� de ru�ine �i,
s�rind �n picioare, cum s� se fac� nev�zut, dar �i aduse aminte c� mu era �narmat.
Se uit� �mprejur �i s�ri �n apropiere un c�pitan de gard� cu pumnalul la br�u,
st�nd mut �i �ncremenit sub vraja magic� a Maimu�ei. Se repezi atunci la el �i-i
smulse pumnalul; apoi s�ri pe un nor �i se f�cu nev�zut �n v�zduh.

Nisip turba de furie, �ar R�tanu o �nvinuia de �ncetineal� pe Maimu��.

� P�cat c� nu te-ai gr�bit s�-l opre�ti, �i spunea R�tanu. Acum a fugit pe nor �i
n-o s�-l mai g�sim �n vecii vecilor.

� Nu �ipa�i la mine, fra�ilor! r�spunse r�z�nd Maimu�a. S�-l chem�m pe prin� s�

vin� s� se �nchine �n fa�a adev�ratului s�u tat�, iar regina �n fa�a so�ului ei
adev�rat.

Maimu�a desf�cu apoi vraja pe care o aruncase asupra dreg�torilor poruncindu-le s�

se trezeasc� �i s� se �nchine st�p�nului lor, recunosc�ndu-l ca pe regele lor
adev�rat. Dup� aceea, le spuse:

� Da�i-mi c�teva l�muriri despre monstru �i, �ndat� ce m� l�muresc, m� duc s�-l
caut.

Dr�gu�a de Maimu��! D�du �ndrum�ri lui R�tanu �i lui Nisip cum s�-i p�zeasc� pe
prin�, pe rege, pe regin�, pe mini�tri �i pe Tripitaka �i, �n timp ce vorbea, se �i
f�cu deodat� nev�zut�. S�rise �n cerul cel mai de sus �i se uita acum peste tot ca
s�-l descopere pe vr�jitor. �i iat� c�-l v�zu fugind, ca de groaza mor�ii, spre
miaz�noapte-r�s�rit. Maimu�a �l ajunse din urm� �i-i strig�:

� Unde fugi, monstrule? Iac�, te-a ajuns Maimu�a!

Vr�jitorul se �ntoarse iute, �i scoase pumnalul �i strig�:

� Maimu�� tic�loas�, ce te prive�te pe tine c� am uzurpat tronul cuiva? Ce �i-a

venit s�-mi teri socoteal� �i s� dezv�lui tainele mele?

� Ha, ha, ha! izbucni �n r�s Maimu�a. Nemernic neru�inat! Credeai c-am s� te las s�
fii rege? Fiindc� �tiai cine sunt, ai fi f�cut mai bine s� te dai �n l�turi din
calea mea. De ce mi-ai speriat �nv��torul cer�ndu-i m�rturii �i mai �tiu eu ce?
Trebuie s� recuno�ti c� m�rturia depus� nu era departe de adev�r. �in-te bine �i
gust� din ciomagul b�tr�nei Maimu�e!

Vr�jitorul s�ri �n l�turi �i �ncerc� s�-i dea o lovitur� de pumnal Maimu�ei. Ce

lupt� grozav� s-a mai �ncins! Dup� c�teva �nc�ier�ri, vr�jitorul nu mai putu �ine
piept Maimu�ei. �ntoarse pe nea�teptate spatele �i o lu� la goan� �napoi de unde
plecase, s�ri �n cetate �i se strecur� printre dreg�torii aduna�i �n fa�a treptelor
tronului. Apoi, se scutur�, se preschimb� �ntr-un al doilea Tripitaka, leit
primului, �i r�mase �n picioare al�turi de el, �n fa�a treptelor.

Maimu�a, care-l urm�rise, se repezi la el �i era gata s�-l loveasc� pe cel pe care-
l b�nuia c�-i vr�jitorul, c�nd Tripitaka �i zise:

� Nu m� lovi, ucenice! Eu sunt!

Era cu neputin�� s� deosebe�ti care-i Tripitaka cel adev�rat �i care-i cel

mincinos.

�Dac�-l ucid pe vr�jitor preschimbat �n Tripitaka, �nseamn� c-am �nf�ptuit o

izb�nd� str�lucit�, �i spuse Maimu�a �n sine. Dar, de se �nt�mpl� s� ucid pe
adev�ratul Tripitaka, n-ar fi deloc bine..."

N-avu �ncotro �i se opri. Chem� pe R�tanu �i pe Nisip ��-i �ntreb�:

� Voi �ti�i care-i, dintre cei doi, vr�jitorul �i care-i �nv��torul vostru?
Ar�ta�i-mi-l care-i cel mincinos �i eu am s�-l lovesc pe dat�!

� Tocmai ne uitam dup� tine cum te �n�l�ai s� urm�re�ti' pe vr�jitor, zise R�tanu,
c�nd deodat� am v�zut doi Tripitaka l�ng� noi. Habar n-avem care-i cel adev�rat!

Dac� v�zu a�a, Maimu�a f�cu atunci o pas� magic�, spuse o formul� �i chem� pe Deva-
care-ap�r�-legea, precum �i pe zeit�ile locale �i spiritele mun�ilor vecini, c�rora
le povesti �n ce �ncurc�tur� se g�se�te. Vr�jitorul socoti c�-i timpul s� se �nal�e
iar�i �n nori �i �ncepu s� se apropie de u��. Crez�nd c� acesta-i Tripitaka cel
adev�rat, care caut� s� plece ca s-o scoat� din �ncurc�tur�, Maimu�a ridic�
ciomagul �i, de n-ar fi fost zeit�ile chemate de ea, i-ar fi ars �nv��torului s�u
adev�rat, adic� celui r�mas pe loc, o lovitur� at�t de grozav�, c� l-ar fi f�cut
piftie.

Dar, chiar �n acea clip�, zeit�ile p�zitoare o oprir�, spun�ndu-i:

� Mare-In�elept, vezi c� vr�jitorul caut� s� se �nal�e iar �n nori!

Maimu�a se repezi atunci dup� el �i era gata s�-i taie calea, dar vr�jitorul se
furi�� din nou �n mul�ime �i iar�i nu mai putu fi deosebit de adev�ratul Tripitaka.

Spre ciuda Maimu�ei, R�tanu, care era al�turi, �ncepu s� r�d� de neputin�a ei.

� R�zi degeaba, matahal�, �i zise Maimu�a. Asta �nseamn� c� ai s� ai doi �nv��tori

care s�-�i porunceasc� �i n-o s� fie prea bine de tine.

� Frate, tu zici c� eu sunt prost, dar e�ti mai prost dec�t mine, �i spuse R�tanu.
Nu e�ti �n stare s�-�i recuno�ti �nv��torul �i te tot trude�ti f�r� rost. Dar, eu
zic c�, cel pu�in, durerea ta de cap ai recunoa�te-o, a�a c� dac� i-ai cere
maestrului s� spun� formula magic�, eu �i cu Nisip am sta al�turi �i am asculta.
Cel care n-o s� �tie formula este vr�jitorul. �n chipul acesta, totul va fi foarte
simplu.

� Frate, �i r�m�n foarte recunosc�toare, �i r�spunse Maimu�a. Formula aceasta este

cunoscut� doar de trei fiin�e. Ea a purces chiar din inima lui Buddha. A fost
�ncredin�at� Bodhisattvei Guan-�n, de la care a �nv�at-o apoi maestrul nostru, �n
afar� de ace�tia trei n-o mai cunoa�te nimeni. Atunci, prea bine! �nv��torule,
spune formula!

Tripitaka cel adev�rat spuse �ndat� formula, pe c�nd vr�jitorul bolborosea doar
ni�te vorbe f�r� �ir.

� �sta-i vr�jitorul! strig� R�tanu. Doar bolborose�te.

�i-n aceea�i clip� �i ridic� grebla �i era c�t pe-aci s�-l pocneasc� pe vr�jitor,
c�nd acesta s�ri �n v�zduh �i-o lu� la fug� peste nori.

Bietul R�tanu! Scoase un �ip�t puternic �i porni �n urm�rirea lui, iar dup� el se
repezi �i Nisip, l�s�ndu-l singur pe Tripitaka, vr�nd s�-l izbeasc� pe vr�jitor cu
toiagul s�u de preot. Tripitaka �ncet� s� mai recite formula �i Maimu�a, slobozit�
de durerea de cap, �i lu� ciomagul �i se repezi dup� ei. �i, valeu, ce mai lupt� s-
a pornit acolo sus! Trei preo�i furio�i �mpresuraser� un diavol spurcat. R�tanu cu
grebla �i Nisip cu toiagul �l �ncol�iser� stra�nic, unul din dreapta � �i altul din
sting�.

�Dac� m� al�tur lor, �i zise Maimu�a, �i-l lovesc din fa��, mi-e team� c�, �ngrozit
cum este de mine, o va lua din nou la fug�. Mai bine s� urc deasupra lui �i s�-i
ard o lovitur� de-o s�-l strivesc ca pe-o c�p��n� de usturoi �i s� ispr�vesc cu el
pentru totdeauna 1"

�i atunci Maimu�a s�ri �n cerul cel mai de sus, de unde era gata s�-i dea o
lovitur� cumplit� e�nd, dintr-un nor colorat �n fel �i chip, dinspre miaz�noapte,
se auzi un glas:

� Maimu�i, opre�te-te!

Uit�ndu-se �mprejur, Maimu�a v�zu pe Bodhisattva Manjusr� [Manjusr�, �mpreun� cu

Samantabhadra, erau cele mai populare divinit�i budiste. Prima era reprezentat�
�ez�nd pe un leu, iar cealalt� pe un elefant.]. κi l�s� atunci ciomagului jos �i,
duc�ndu-se spre ea s� i se �nchine, o �ntreb�:
� Unde mergi, Bodhisattva?

� Am venit s� iau monstrul cu mine, r�spunse Manjusr�.

� �mi pare r�u c� a trebuit s� te ostene�ti pentru asta, zise Maimu�a.

Bodhisattva �i scoase atunci din m�nec� o oglind� din cele care �i ar�ta pe mon�tri
cu chipul lor adev�rat. Maimu�a chem� �i pe ceilal�i doi s� vin� s� se uite �i, �n
oglind�, �l v�zur� pe vr�jitor �n �nf�i�area lui adev�rat�. Era leul lui Manjusr�!

� Bodhisattva, zise Maimu�a, v�d c� �sta-i leul albastru domesticit, pe care �tiu
c� stai a�ezat�. Cum se face c-a luat-o razna �i s-a pref�cut �ntr-un duh r�u? Nu-l
mai po�i �ine �n fr�u?

� N-a luat-o de loc razna, r�spunse Manjusr�. Ce-a f�cut, a f�cut din porunca lui
Buddha.

� Cum adic�, vrei s� spui c� Buddha i-a poruncit s� se preschimbe �n duh r�u �i s�
uzurpe tronul regelui? Atunci, �nseamn� c� toate necazurile de care m-am izbit de
c�nd �l �nso�esc pe Tripitaka au fost poruncite de Buddha-cel-Sacru. Frumoase
g�nduri mai are!

� Maimu��, zise Manjusr�, tu nu �tii cum stau lucrurile. La �nceput, regele din
cetatea �C�ntatul-Coco�ului" f�cea fapte bune �i ajuta pe preo�i. Buddha era at�t
de mul�umit de el, �nc�t m-a trimis s�-l aduc �n Paradisul-din-Apus, unde urma s�
capete un trup de aur �i s� devin� Arhat. Pentru c� nu se cuvenea s� m� ar�t �n
adev�rata mea �nf�i�are, am venit preschimbat� �n preot �i am cerut de poman�. I-am
spus se pare ceva care l-a jignit �i, cum nu �tia cine sunt, m-a legat �i m-a
aruncat �n r�u, unde am r�mas sub ap� trei zile �i trei nop�i, p�n� m-a salvat un
spirit p�zitor �i m-a adus din nou �n Paradis. Atunci m-am pl�ns lui Buddha care a
trimis leul meu s�-l arunce pe rege �n f�nt�n� �i s�-l lase acolo trei ani, drept
pedeaps� pentru cele trei zile c�t am stat eu �n r�u. �tii zic�toarea: �nici o
sorbitur�, f�r-o �nghi�itur�..." Acum, �ns�, pentru c� te-ai amestecat tu, totul s-
a sf�r�it cu bine.

� Bine, bine, zise Maimu�a, �sorbiturile �i �nghi�iturile" astea �i-au �ng�duit s�

te r�fuie�ti cu el �i s�-l pedepse�ti, dar ce vin� a avut nefericitul popor pe care
l-a jefuit diavolul �sta?

� N-a jefuit pe nimeni, r�spunse Manjusr�. �n cei trei ani c�t a stat pe tron,
ploaia a c�zut, recoltele au fost bune �i poporul a tr�it �n pace. Cum po�i spune
c� l-a jefuit?

� Se prea poate s� fie a�a, zise Maimu�a. Dar ce po�i spune despre toate ibovnicele
regelui care, f�r� s�-�i dea seama, au fost �mpinse s� sav�r�easc�, astfel, cea mai
groaznic� �i nefireasc� nelegiuire? Cam cu greu s-ar putea spune c� nu li s-a f�cut
nici un r�u.

� Dar el nu a putut s� profaneze pe nimeni, r�spunse Manjusr�, pentru c� este un

leu scopit!

Auzind acestea, R�tanu se duse la vr�jitor �i v�zu c� e adev�rat.

� Este �ntru totul adev�rat, spuse el r�zfnd. Asta-i �un nas bubos care n-a mirosit
niciodat� vinul", sau cum s-ar mai spune: �o faim� proast�, care nu mai are nevoie
s� fie dovedit�".

� Atunci, totul e cum nu se poate mai bine! zise Maimu�a. Ia-l de-aici! De n-ai fi
sosit la timp, p�n� acum ar fi fost mort.
Manjusr� recit� atunci o formul� magic� �i-i zise vr�jitorului:

� �ntoarce-te din nou �i degrab� la chipul t�u adev�rat!

Vr�jitorul �i lu� �ndat� �nf�i�area de leu, iar Manjusr� puse jos frunza de lotus
pe care o avea �n m�n�, �nham� leul, urc� pe spinarea lui �i porni c�lare pe
deasupra norilor.

...�i, de nu �ti�i cum au plecat din cetate Tripitaka �i discipolii s�i, asculta�i
cele povestite �n capitolul urm�tor.

Capitolul XXII

Maimu�a cobor� de pe nor dimpreun� cu ceilal�i doi discipoli �i se �ntoarse la

curte, unde primir� cu to�ii mul�umirile smerite ale regelui, dreg�torilor,
mo�tenitorului, reginei �i ale tuturor ofi�erilor. Maimu�a povesti cum i-a cerut
Manjusr� s� i-l dea pe diavol �i, la auzul celor povestite, to�i i se prosternar�
cu mare venera�ie �i respect. �n timp ce primea felicit�ri �i to�i se bucurau �i se
veseleau, iat� c� d�du buzna �n�untru un eunuc, care zise:

� Domnul �i st�p�nul meu, au mai sosit patru preo�i.

� Frate, zise R�tanu speriat, nu cumva diavolul �sta �i-a luat �nf�i�area lui
Manjusr� �i ne-a tras pe sfoar� pe to�i, iar acum s-o fi preschimbat �n preot, cu
g�nd s� ne nimiceasc�?

� Asta nu-i cu putin��, zise Maimu�a �i porunci ca cei patru preo�i s� fie pofti�i
�n�untru.

Dreg�torii de la curte trimiser� porunca �i, c�nd ace�tia ap�rur�, Maimu�a

recunoscu �n ei pe preo�ii de la Templul-P�durea-Comorii care aduceau coroana,
cing�toarea, mantia �i papucii regelui, cei cu v�rfurile �ntoarse.

� Au sosit la tanc! zise Maimu�a �nc�ntat�. �i porunci aduc�torului s� treac� �n

fa��.

Apoi scoase basmaua de pe capul regelui �i-i puse coroana, �l dezbr�c� de sutan�
�i-i puse mantia regal�, �i dezleg� e�arfa �i-l �ncinse cu cing�toarea de jad, �i
scoase din picioare sandalele de preot �i-l �nc�l�� cu papucii cu v�rfurile
�ntoarse. Dup� aceea, spuse prin�ului s-aduc� pl�cu�a de jad, i-o puse regelui �n
m�n� �i-l pofti s� urce pe kan �i s� vesteasc� tuturor c� e rege, pentru c�, a�a
cum spune o vorb� din b�tr�ni, �o �ar� nu trebuie s� r�m�n� nici m�car o zi f�r�
rege".

Dar regele nu �ndr�znea �nc� s� se a�eze pe tron. �n hohote de pl�ns, �hgenunche la

mijlocul treptelor �i zise:

� Am fost mort timp de trei ani, iar acum numai minunea pe care ai f�cut-o m-a
readus la via��. Cum s� �ndr�znesc eu s� fiu regele vostru? Cred c� mai potrivit ar
fi ca unul dintre voi, preo�ii, s� fie f�cut rege, iar eu s�-mi iau nevasta �i fiul
�i s� tr�iesc ca un om de r�nd dincolo de zidurile cet�ii.

Tripitaka, a�a cum era de a�teptat, nici nu se g�ndi s� primeasc�, pentru c� pe el

inima �l �ndemna s� se duc� s� sl�veasc� pe Buddha �i s� primeasc� de la el
Scripturile. Atunci regele o �ntreb� pe Maimu�� dac� n-ar vrea s� fie ea rege.

� Oameni buni, r�spunse Maimu�a r�z�nd, trebuie s� v� spun c� dac� a� fi vrut s�

fiu rege, a� fi putut avea un tron �n oricare din cele zece mii de ��ri de pe cele
dou� continente c�te sunt sub cer. Dar m-am obi�nuit s� fiu preot �i s� duc o via��
lini�tit� �i f�r� grij�. Un rege trebuie s� poarte p�rul lung, nu poate s� se culce
�n amurg, iar la a cincea straj� trebuie s� fie �n picioare. Ori de c�te ori
sose�te vreo veste de la hotare, �i tremur� inima, iar c�nd cerul ne pedepse�te cu
furtuni sau cutremure, e cople�it de sup�rare �i dezn�dejde. Nu m-a� putea obi�nui
nicic�nd cu toate astea. A�a c�, �ntoarce-te pe tron �i �ndepline�te-�i menirea de
rege, iar pe mine l�sa�i-m� s�-mi v�d de-ale preo�iei, s�-mi urmez chemarea �i s�
merg mai departe pe drumul meu.

V�z�nd regele c� st�ruin�a sa de a nu primi tronul era zadarnic�, �n cele din urm�
urc� pe tron, se �ntoarse spre supu�ii s�i �i vesti tuturor c� e iar rege.
Totodat�, acord� o larg� iertare os�ndelor �n �ntreaga �ar�. Pe preo�ii de la
Templul-P�durea-Comorii �i �ncarc� cu daruri �i-i trimise acas�. Apoi, deschise
sala de sus, dinspre r�s�rit, �i d�du un osp� �n cinstea lui Tripitaka. Trimise de
asemenea dup� un pictor �i-l puse s� zugr�veasc� chipurile binecuv�ntate ale lui
Tripitaka �i ale discipolilor s�i, poruncind ca tablourile s� fie at�rnate �n Sala-
Clopotelor-de-Aur �i venerate ca ni�te adev�rate odoare sfinte.

V�z�nd c� regele era a�ezat din nou pe tron, Tripitaka �i discipolii s�i erau
ner�bd�tori acum s� porneasc� mai departe c�t mai ne�nt�rziat. Regele, doamnele de
la curte �i mini�trii se gr�bir� s� le ofere, �n semn de ad�nc� recuno�tin��, tot
felul de lucruri de pre� � aur, argint, m�t�suri �i p�nzeturi scumpe. Tripitaka nu
primi �ns� nici m�car un cap�t de a�� �i, c�nd h�rtiile de c�l�torie fur� gata,
zori Maimu�a �i pe ceilal�i ucenici s� �n�eueze calul, ca s� poat� pleca �ndat�.
Regelui �i era tare greu s� se despart� de ei. Porunci s� fie preg�tit� tr�sura
regal� �i-l rug� pe Tripitaka s� ia loc �ntr-�nsa. Tr�sura fu tras� de demnitarii
civili �i militari, iar prin�ul �i doamnele de la curte o �mpingeau din l�turi, �i
au dus-o a�a p�n� dincolo de zidurile cet�ii. Aici Tripitaka cobor� din tr�sur� �i-
�i lu� r�mas bun,

� �nv��torule, �i zise regele, la �ntoarcerea din India, �n drum pe-aici, s�

pofte�ti neap�rat pe la noi.

� �i voi �mplini porunca, �i r�spunse Tripitaka.

Apoi, cu ochii sc�lda�i �n lacrimi, regele se �ntoarse la palat, �nso�it

de,mini�trii s�i.

* * *

Tripitaka �i cei trei discipoli c�l�toreau acum spre soare-apune. Mergeau la apus,
ca s�-�i poat� bucura ochii de frumuse�ea priveli�tii, c�nd deodat� se auzi un
zgomot puternic, de parc� ar fi strigat laolalt� mii de glasuri. �ngrijorat,
Tripitaka �i struni calul �i, �ntorc�ndu-se c�tre Maimu��, o �ntreb�:

� De unde vine oare zgomotul �sta ciudat?

� Parc� ar fi o pr�v�lire de p�m�nt, se gr�bi s� r�spund� R�tanu.

� Eu a� zice mai degrab� c�-i zgomotul de furtun�, �i d�du cu p�rerea Nisip.

� Sunt �ncredin�at c� sunt �ipete de oameni �i nechezat de cai, zise Tripitaka.

� Gre�i�i cu to�ii, le spuse r�z�nd Maimu�a. A�tepta�i aici o clip�, p�n� ce m� duc
s� v�d despre ce-i vorba.

Dr�gu�a de Maimu��! Se smuci o dat�, s�ri drept �n nori �i, privind de-acolo �n
jos, v�zu o cetate cu metereze. Aburii care o �mpresurau prevesteau lucruri bune;
nimic nu ar�ta c� ar putea fi vorba aici de ceva r�u.

�De unde s� vin� zgomotul?! se �ntreb� �n sinea ei Maimu�a. Nu v�d nici steaguri,
nici halebarde �i nici tunuri. �i totu�i, pare s� fie zgomot de oameni �i de cai."

�n timp ce-�i cump�nea astfel g�ndurile, privirea �i c�zu pe un mal de nisip,

dincolo de zidurile cet�ii, unde v�zu aduna�i o mare mul�ime de preo�i budi�ti care
tr�geau o c�ru��. Ca s� se �ndemne la lucru, de c�te ori se opinteau s� trag�
strigau �n cor numele Bodhisattvei-Puterii. Acesta era zgomotul pe care �l auzise
Tripitaka �i care �l �ngrijorase. Maimu�a �i cobor� norul �i v�zu c� �n c�ru��
fuseser� �nc�rcate c�r�mizi, olane, grinzi, bulg�ri de p�m�nt �i alte asemenea
lucruri. Malul de nisip din fata lor era aproape drept, t�iat de un drum �ngust �i
pr�p�stios. Cum aveau ei s� �mping� c�ru�a �n susul acestui drum? � era cu totul de
ne�nchipuit. Ziua era foarte c�lduroas�, dar, to�i erau �mbr�ca�i �n ve�minte
c�lug�re�ti. V�z�ndu-i cum ar�tau, Maimu�a �i zise c� ei cl�deau aici un templu �i,
neav�nd pe cine pune s� munceasc� deoarece era la vremea c�nd se str�ngeau
recoltele, s-au v�zut nevoi�i s� se �nhame singuri la treab�. �n timp ce cump�nea
astfel, iat� c� por�ile cet�ii se deschiser� �i din cetate ie�ir� doi tineri
taoi�ti. Cum �i v�zur�, budi�tii fur� cuprin�i de-o adev�rat� spaim� �i-�i �ndoir�
sfor��rile, tr�g�nd de c�ru�� cu disperare.

�Aha! �i zise Maimu�a. Acum totul este limpede. Preo�ii s-au �ngrozit din pricina
celor doi taoi�ti. Am auzit mai de mult c� pe drumul c�tre soare-apune este un loc
unde taoi�tii au pus m�na pe st�p�nire, iar budismul a fost nimicit. Asta trebuie
s� fie locul acela. Totu�i, dac� m� �ntorc acum �i povestesc toate astea
�nv��torului meu, o s� spun� iar c� sunt simple b�nuieli �i o s� m� certe c� nu vin
cu ve�ti demne de �ncredere. A�a c� mai bine cobor �i aflu ce anume se petrece
acolo �i dup� aceea am s� m� duc s�-i spun �nv��torului."

�ntr-o clip� se scutur� �i se pref�cu �ntr-un magician taoist r�t�citor. �n m�na

st�ng� avea un co� cu merinde, iar �n dreapta o tamburin� �i, mer-g�nd �i c�nt�nd
c�ntece taoiste, se �ndrept� agale spre cei doi taoi�ti.

� V� salut, �nv��torilor, cu cea mai ad�nc� plec�ciune, le spuse Maimu�a,

prostern�ndu-se.

� De unde vii? o �ntrebar� ei.

� Discipolul vostru, urm� Maimu�a, r�t�ce�te prin lume ca un nor. C�minul lui sunt
cele patru col�uri ale lumii. Scopul venirii lui aici este s� adune ofrande pentru
�nf�ptuiri pline de pietate. �n ce p�r�i ale cet�ii voastre, pe ce uli�e se afl�
oameni vrednici de respect care urmeaz� Calea? Pentru e� a� vrea s� merg s� le
cer�esc de-un pr�nz.

� Ne mir�, ziser� cei doi taoi�ti, c� te auzim vorbind �n felul �sta umil.

� Ce �n�elege�i prin �umil"? �ntreb� Maimu�a.

� Ai spus c� vrei s� cer�e�ti pentru un pr�nz, r�spunser� ei. Nu-i �sta un fel umil
de a vorbi?

� Asta-i chipul �n care trebuie s�-�i c�tige p�inea cei care au p�r�sit via�a
lumeasc�, pentru c� ei n-au bani cu ce s�-�i cumpere din bunurile acestei lumi.
� Ne-am l�murit, spuser� cei doi z�mbind. Dup� c�t se vede, nu �tii cum stau
lucrurile prin p�r�ile astea. �n cetatea pe care o vezi, nu numai c� to�i slujba�ii
�i ofi�erii urmeaz� Calea, dar �i to�i negustorii boga�i �i to�i meseria�ii se
socotesc adep�ii ei, a�a c� nu se afl� b�rbat sau femeie, t�n�r sau v�rstnic, care
s� nu se prosterneze �naintea noastr�, cer�ndu-ne �ng�duin�a s� ne �mplineasc�
voile, chiar �i pe cele mai m�runte. Ceea ce este neobi�nuit �n aceste p�r�i, fa��
de altele, este faptul c� regele �nsu�i este un sprijinitor zelos al tao-ismului.

� Cum nu m� aflu de mult pe acest p�m�nt, zise Maimu�a, �i vin de departe, este
firesc deci s� nu �tiu nimic despre toate astea. V� rog s�-mi spune�i �i mie cum se
nume�te �ara asta �i cum se face c� regele ei este un at�t de mare iubitor al C�ii,
ca s�-mi pot �i eu da seama cum tr�iesc tovar�ii mei �ntru credin�a taoist� din
aceast� �ar�.

� �ara se nume�te �Carul-cel-�ncet", iar regele ei este rud� cu noi.

� B�nuiesc, atunci, c� este vorba de un preot taoist care a ajuns rege, zise
Maimu�a.

� Nu, r�spunser� ei. Acum dou�zeci de ani a b�ntuit pe-aici o mare secet�. Curtea
�n �ntregime �i tot poporul s-au purificat �i s-au rugat fierbinte s� cad� ploaie;
dar rug�ciunile n-au fost ascultate. C�nd orice n�dejde p�rea pierdut�, au cobor�t
din cer pe nea�teptate trei nemuritori, care ne-au salvat. Ast�zi, ei sunt
�nv��torii no�tri, iar noi suntem discipolii lor.

� Cum se numesc cei trei nemuritori? �ntreb� Maimu�a.

� Mai-marele lor este nemuritorul Putere-de-Tigru, r�spunser� taoi�tii, iar

ceilal�i doi sunt nemuritorii Putere-de-Cerb �i Putere-de-Berbec.

� �i ce puteri magice au? �ntreb� Maimu�a.

� Ei pot s� cheme v�nturile �i s� aduc� ploaia printr-o simpl� mi�care a m�inii. Cu

un semn din deget, pot s� prefac� apa �n ulei; pot s� �n�epe pietrele �i s� le
preschimbe �n aur, cu aceea�i u�urin�� cu care te r�suce�ti �n pat. Nu-i de mirare
c� regele �i mini�trii s�i au c�zut cu fa�a la p�m�nt �naintea lor �i sunt ferici�i
s� ne socoteasc� pe noi, taoi�tii, rud� cu ei.

� Regele vostru este un om norocos, spuse Maimu�a. �i fiindc� �nv��torii vo�tri

sunt a�a de pricepu�i, cred c� pu�ini sunt cei care n-ar vrea s� se socoteasc�
neamuri cu ei. Dac� nu pare din partea mea o �ndr�zneal� prea mare, a� pre�ui ca pe
o mare bun�tate s� mi se �ng�duie s� m� �nt�lnesc o clip� cu ei.

� Nu-i nici o greutate, spuser� ei. Noi doi suntem discipolii lor cei mai iubi�i �i
de �ncredere. �n afar� de asta, dragostea lor pentru taoism este a�a de mare, c�-i
deajuns s-aud� pomenindu-se de taoism, �i �ndat� vor ie�i �i te vor cople�i cu
vorbe de bun-sosit. Iar dac� o s� te prezent�m noi, treaba o s� mearg� mai u�or
dec�t ai sufla scrumul de pe o tav�.

� Bravo! strig� Maimu�a. Atunci, s� mergem la ei chiar acum.

� A�teapt� doar c�teva clipe. Avem mai �nt�i o mic� treab� de f�cut.

� Nu pricep prea bine, zise Maimu�a. �tiu c� cei care s-au retras din lume nu mai
sunt lega�i de ea cu nimic. Cum de spune�i atunci c� mai ave�i o treab� de f�cut?

� Oamenii de colo, r�spunser� cei doi ar�t�nd spre preo�ii de l�ng� malul de nisip,
lucreaz� pentru noi. Trebuie s� ne ducem �i s� vedem dac� vreunul dintre ei nu se
las� pe t�njal� sau chiar n-a venit deloc.

� Cred c� aici face�i o gre�eal�, zise Maimu�a. Cei de-acolo sunt budi�ti, dar sunt
preo�i ca �i noi. Ce drept am avea deci s�-i silim s� munceasc�?

� Dup� c�t se vede, nu prea �tii cum stau lucrurile, r�spunser� taoi�tii. �n timpul
secetei celei mari, budi�tii s-au rugat lui Buddha, iar taoi�tii la Steaua-Polar�.
Budi�tii n-au izbutit s� fac� nimic; �n zadar s-au rugat �i au citit din
Scripturile lor. C�nd au ap�rut �ns� �nv��torii no�tri, pe dat� au adus �i ploaie,
iar mul�imile de oameni care se rugau au fost salvate. �nv��torii no�tri au cerut
atunci, �ntruc�t preo�ii budi�ti se dovediser� neputincio�i, s� le fie distruse
templele �i statuile, �i s� li se ia h�rtiile de c�l�torie, ca s� nu poat� fugi
acas�. Dup� aceea, ne-au fost da�i �n seam� ca s� munceasc� pentru noi ca sclavi.
Ei ne aprind focurile, ei ne spal� du�umelele, ei ne p�zesc u�ile. �n spatele
templului nostru se afl� o cl�dire neterminat�; a�a c� tot pe ei �i punem s� care
olane, c�r�mizi �i bu�teni �n sus pe mal. Ca nu cumva s� stea degeaba sau s� se
prefac� doar c� trag c�ru�a, am fost trimi�i noi s� vedem ce se petrece.

� Toate astea sunt lucruri c�t se poate de triste, spuse Maimu�a izbucnind �n
lacrimi. Dac�-i a�a cum spui, �mi este cu neputin�� s� m� �nt�lnesc cu �nv��torii
vo�tri.

� Cum adic�? �ntrebar� cei doi taoi�ti.

� Trebuie s� v� m�rturisesc, zise Maimu�a, c� am pornit �n pribegie ca s� caut o

rud� de care nu mai �tiu nimic.

� Ce fel de rud�? �ntrebar� ei.

� Am un unchi care s-a f�cut �n tinere�e preot budist, zise Maimu�a. �n timpul
foametei a plecat departe s� cer�easc� �i de-atunci nu l-am mai v�zut. S-ar putea
s� fie �i el �inut aici �i de aceea nu se �ntoarce acas�. Nu pot merge cu voi �n
cetate p�n� nu v�d dac� nu este cumva �i el printre cei ce trag la c�ru��.

� �sta nu-i lucru greu, r�spunser� ei. Moi o s� r�m�nem aici, iar tu te duci l�ng�
malul de nisip �i �ncerci s�-l g�se�ti. Sunt acolo cinci sute de oameni �i n-ai
altceva de f�cut dec�t s�-l cau�i printre ei. Dac� dai de unchiul t�u, �l vom l�sa
s� plece �in�nd seama de credin�a ta taoist�. Dup� aceea o s� vii cu noi �n cetate.

Maimu�a le mul�umi �i plec� spre malul de nisip b�t�nd �n tamburin�. C�nd ajunse
acolo, preo�ii budi�ti i se aruncar� �n genunchi �i, lovindu-se cu capul de p�m�nt,
�ncepur� s� i se jeluiasc�:

� Cru��-ne, p�rinte! Nici unul dintre noi n-a tr�nd�vit �i nici unul din cei cinci
sute care muncim aici n-a stat cu m�inile �n s�n �i nici nu s-a dat �n l�turi s�
trag� la c�ru��.

�Aha! g�ndi �n sinea ei Maimu�a. Va s� zic� e limpede; preo�ii �tia sunt obi�nui�i
s� li se porunceasc�. Dac� �n fa�a mea se ploconesc a�a, cred c� la vederea
st�p�nilor lor mor de fric�."

Le f�cu semn s� se ridice �i le spuse:

� Nu ave�i de ce v� teme de mine. N-am venit aici s� v�d dac� munci�i ori nu. Vreau
s� v�d numai dac� printre voi nu se afl� �i o rud� de-a mea, care a disp�rut.

Auzind acestea, to�i se �ngr�m�dir� �n jurul Maimu�ei, fiecare ar�t�ndu-�i fa�a, �n

speran�a c� ar putea fi luat drept rud�.
� Care din noi este acela? �ntrebar� ei. Dup� ce-i privi cu luare-aminte pe fiecare
dintre ei, Maimu�a pufni �n r�s.

� Vedem c� nu �i-ai g�sit ruda, ziser� ei. Dar, nu �n�elegem de ce r�zi?

� R�d, r�spunse Maimu�a, pentru c� m� g�ndesc ce ciudata �n�elegere ave�i voi

despre �ndatoririle cinului vostru preo�esc. Poate c� v-a�i n�scut sub o stea
nenorocoas� �i v-a�i certat eu p�rin�ii vo�tri, sau cine �tie ce nelegiuire a�i
s�v�r�it, iar ei v-au alungat �i atunci v-a�i f�cut preo�i. Dar, �n loc s� v�
petrece�i vremea citind Scripturile �i alte c�r�i sfinte, v-a�i �nchinat taoi�tilor
�i munci�i pentru ei ca ni�te slugi!

� Ai venit oare ca s�-�i ba�i joc de noi? �i r�spunser� ei. Ori nu e�ti de pe-aici
�i nu �tii care-i adev�rata stare de lucruri.

� Asta a�a-i! spuse Maimu�a.

� Atunci s�-�i spunem, urmar� ei. Regele acestei ��ri �i-a �ndep�rtat inima de la
adev�rata lege �i prive�te cu bun�voin�� doar pe �nv��torii eretici �i pe acoli�ii
lor.

� Dar, cum s-a putut �nt�mpla. a�a ceva? �ntreb� Maimu�a.

� Cei trei nemuritori, care au c�tigat �ncrederea regelui aduc�nd ploaie, l-au
sf�tuit s� ne nimiceasc�. Toate templele noastre au fost d�r�mate �i ni s-au luat
h�rtiile de c�l�torie, astfel c� nu ne mai putem �ntoarce la casele noastre. �i
nici nu ni s-a �ng�duit s� ne c�tig�m singuri traiul, ci am fost d�rui�i acestor
nemuritori, s� le muncim ca ni�te sclavi. C�nd un magician taoist pribeag pune
piciorul �n cetate, este trimis la rege �i �nc�rcat eu daruri. Dar dac� sose�te un
budist, de departe sau mai de-aproape, este �n�f�cat �i dat pe mina nemuritorilor
care-l fac sclav �i-l pun s� munceasc�.

� �mi �nchipui c� taoi�tii �tia au puteri mai mari dec�t cele obi�nuite, pentru c�
altfel nu �i-ar fi croit drum �n inima regelui. A chema v�nturile �i a aduce ploaie
sunt fapte obi�nuite, practici f�r� mare importan��, care n-ar fi fost de-ajuns s�
schimbe inima unui rege.

� A�a-i, r�spunser� ei. Nemuritorii �tia �tiu s� dob�ndeasc� piatra filozofal�, s�

intre �n extaz �i �n stare cataleptic�, s� schimbe apa �n ulei �i pietrele �n aur.
Acum au cl�dit un templu �nchinat Trinit�ii-Taoiste, unde zi �i noapte citesc din
Scripturi �i fac slujbe religioase pentru p�strarea tinere�ii regelui. �i toate
astea, f�r� �ndoial�, sunt pe placul m�riei-sale.

� Dac� a�a stau lucrurile, atunci de ce nu fugi�i de-aici? �ntreb� Maimu�a.

� P�rinte, cum s� fugim? La �ndemnul nemuritorilor, regele a pus s� ni se

zugr�veasc� portretele, �i acestea s� fie at�rnate �n toate locurile din �ar�. Nu
exist� c�tun �n �ntregul regat unde s� putem fugi, c�ci slujba�ul care prinde un
preot budist este �naintat cu trei grade deodat�, iar dac�-i om de r�nd, prime�te
ca r�splat� cincizeci de greut�i de argint. A�a c� n-am putea izbuti niciodat� s�
sc�p�m de-aici. Dar, ce s� mai vorbim de preo�i! Oricine poart� p�rul ceva mai
scurt sau mai rar pe cre�tet, risc� s� fie �n�f�cat! �n toat� �ara mi�un� poli�ia
�i iscoadele. Judec� �i tu dac� mai poate cineva s� fug�? N-avem altceva de f�cut
dec�t s� st�m aici �i s� �ndur�m mai departe.

� M� mir c� mai sunte�i �n via��, dup� toate c�te vi s-au �nt�mplat, zise Maimu�a.

� P�rinte, se pl�nser� ei mai departe, mul�i dintre noi s-au pr�p�dit. Prin aceste
p�r�i tr�iau pe vremuri mul�i preo�i. Laolalt� cu cei care au fost adu�i de prin
alte locuri la �nceputul prigonirii, eram �n totul vreo dou� mii. Dintre ace�tia,
vreo �ase sau �apte sute au murit istovi�i de munc�, de frig, de ar�i�� sau de
foame; al�i vreo �apte-opt sute �i-au luat singuri via�a. Cei cinci sute pe care-i
mai vezi aici sunt cei care n-au izbutit �nc� s� moar�.

� Ce �n�elegi prin �n-au izbutit �nc� s� moar�"? �ntreb� Maimu�a.

� Adic�, ori s-a rupt fr�nghia cu care au �ncercat s� se sp�nzure, ori cu�itul era
bont, ori otrava n-a fost bun�, ori v�rtejul i-a scos la fa�a apei �i n-au putut s�
se �nece.

� Ferici�i oameni! zise Maimu�a. �nseamn� c� cerul v-a binecuv�ntat cu via�� lung�.

� Spune mai bine c� ne-a blestemat la chin ve�nic, spuser� ei. Ce crezi c� ni se d�
s� m�nc�rn? Apa �n care a fiert orezul � �i asta de trei ori pe zi! �i unde dormim?
Aici, sub cerul liber, la poalele malului. Iar �n clipa �n care �nchidem ochii,
sunt trimise spiritele s� ne p�zeasc�.

� Cum a�a? �ntreb� Maimu�a. Cred mai curind c� din pricina suferin�elor pe care le
�ndura�i, ave�i vise �ntunecate.

� Nu-i deloc a�a, ziser� ei. Vin s� ne vegheze Cei-�ase-Paznici-�i^Ap�r�tori-ai-

Religiei �i dac� vreunul dintre noi trage s� moar�, �l readuc la via��.

� N�t�r�i mai sunt! zise Maimu�a. Ar trebui mai bine s� v� lase s� muri�i �i s� v�
duce�i �n cer c�t mai repede.

� �n visele noastre ni se spune c� trebuie s� mai �ndur�m pu�in chinurile, pentru

c� �n cur�nd va veni un pelerin, care se afl� �n drum spre India de unde va aduce
Scripturile. Cu el vine �i un discipol, numit Marele-�n�elept-Egalul-Cerului,
�nzestrat eu puteri magice, pe care le folose�te ca s� fac� dreptate celor
obijdui�i. El �i va distruge pe taoi�ti �i-i va aduce din nou pe budi�ti la loc de
cinste.

Maimu�a z�mbi �i-�i zise �n sinea ei:

�Asta m� face s� cred c� sunt �ntr-adev�r cineva. Nu-i un lucru prea obi�nuit ca
spiritele s� vesteasc� dinainte sosirea cuiva!"

Se r�suci pe c�lc�ie �i se �ndrept� spre poarta cet�ii b�t�nd �n tamburin�.

� Ei, �i-ai g�sit ruda? �ntrebar� taoi�tii.

� To�i �mi sunt rude! r�spunse Maimu�a.

� Cum? To�i cinci sute? se mirar� ei.

� Da, dou� sute din partea tat�lui meu �i dou� sute din partea mamei; restul �mi
sunt fra�i de jur�m�nt. Merg cu voi numai dac�-i elibera�i pe to�i.

� �i-ai pierdut min�ile! r�spunser� ei. Budi�tii �tia ne-au fost �ncredin�a�i ca
sclavi chiar de c�tre rege. Am putea s� eliber�m unul sau doi, ca s�-�i facem
pl�cere, dar tot ar trebui mai �nt�i s� trimitem o h�rtie la st�p�nire c� sunt
bolnavi, �i dup� aceea o alt� h�rtie c� au murit. Nu putem s� le d�m drumul dintr-o
dat� la to�i. S-ar face cercet�ri, �i s-ar putea chiar ca regele �nsu�i s-aib�
b�nuieli �i s� vin� s� vad� cum merge treaba,

� Prin urmare, nu-i l�sa�i s� plece? strig� Maimu�a. Atunci, foarte bine!
�i, lu�ndu-�i ciomagul de dup� ureche, se n�pusti asupra lor �i-i pocni pe fiecare
�n cap cu at�ta putere, �nc�t r�maser� mor�i pe loc.

� O, ce-ai f�cut! se v�itar� budL�tii l�s�ndu-�i c�ru�ele �i alerg�nd �nsp�im�nta�i

spre Maimu��. I-ai ucis pe favori�ii regelui!

� Cum asta? �ntreb� Maimu�a.

� Taoi�tii �tia doi stau �ntotdeauna al�turi de rege, iar regele se umile�te
�naintea lor, de fa�� cu �ntreaga curte. �i cum ei fuseser� trimi�i s� vad� cum
muncim noi, de �ndat� ce se va afla ca au fost uci�i, se va spune c� noi suntem
vinova�ii. Trebuie s� vii chiar acum cu noi �n cetate �i s�-�i m�rturise�ti vina.

� �nceta�i cu zarva asta! strig� atunci Maimu�a. Eu nu sunt un cer�etor, a�a cum
ar�t, ci salvatorul vostru.

� Tu? Un uciga�? strigar� ei. Tu care ne-ai sporit nem�surat povara prin aceast�
fapt� nelegiuit�? Tu s� fii salvatorul nostru?!

� Eu sunt Marele-�n�elept despre care a�i vorbit adineaori �i am venit s� v�

eliberez.

� Nu-i adev�rat! r�spunser� ei. L-am recunoa�te.

� Dar nu l-a�i v�zut niciodat�, zise Maimu�a. Cum a�i putea s�-l recunoa�te�i?

� Deseori, �n visele noastre, apare un b�tr�n care ne spune c� este spiritul

planetei Venus. �i acest b�tr�n ne-a descris at�t de am�nun�it pe Marele-�n�elept,
c� nu s-ar putea s� nu-l recunoa�tem: �Frunte te�it�, ochii str�lucitori de o�el,
cap rotund, obraji p�ro�i �i f�r� b�rbie".

�Vicleanul b�tr�n!" �i zise Maimu�a �n sinea ei, m�gulit� c� spiritele �i

preg�tiser� venirea. Apoi gr�i:

� Ave�i dreptate. Nu sunt �n�eleptul-Maimu��, ci numai unul dintre ucenicii s�i.

Uita�i-v� colo, c� vine �i Maimu�a!

Budi�tii �i �ndreptar� privirile �n spre locul unde Maimu�a ar�tase cu degetul �i,
�n r�stimpul c�t s-au �ntors cu spatele, ea �i relu� �nf�i�area adev�rat�. C�nd se
uitar� iar la ea, �ndat� o recunoscur� �i, v�z�ndu-i �n genunchi, �i ziser�:

� P�rinte, iart�-ne c� nu te-am recunoscut c�nd �i schimbase�i �nf�i�area. Rogu-te,

mergi chiar acum cu noi �n cetate, s�-i nimice�ti pe nemernici �i s� faci dreptate.

� Veni�i dup� mine! le spuse Maimu�a.

�i budi�tii se str�nser� gr�mad� �n jurul Maimu�ei. Urcar� apoi cu to�ii malul de

nisip �i, acolo, Maimu�a, folosindu-se de puterile ei magice, trase c�ru�ele p�n�
�n v�rf �i de acolo le pr�v�li, a�a c� p�n� jos se f�cur� buc�i.

� �i acum, vede�i-v� de drum care �ncotro! le zise Maimu�a. Nici unul din voi s� nu
arate c� m-ar cunoa�te. M�ine m� voi �nf�i�a regelui s�-i vestesc uciderea
taoi�tilor.

� P�rinte, �i ziser� ei, nu �ndr�znim s� ne mi�c�m de-aici, pentru c� judec�torii

ne vor prinde din nou �i ne vor �nvinui de r�zvr�tire.

� S� nu ave�i nici o grij�, pentru c� am s� v� dau ceva magic care s� v� apere, le

spuse Maimu�a.
Dr�gu�a de Maimu��! Smulse o m�n� de peri, �i mestec� f�c�ndu-i buc�ele �i d�du
c�te una fiec�rui budist, zic�ndu-i:

� Pune�i-le sub unghia degetului mare �i str�nge�i pumnul. Acum pute�i pleca
oriunde vre�i, �i nimeni nu va �ndr�zni s� se ating� de voi. La nevoie, ap�sa�i cu
degetul mare �n palm� �i striga�i: �Mare-�n�elept!", iar eu voi veni pe dat� s� v-
ajut.

� Dar, p�rinte, ziser� ei, dac� o s� fii prea departe �i n-o s� ne auzi?

� Asta nu se poate �nt�mpla, r�spunse Maimu�a. Chiar de m-a� afla la zece mii de li
tot n-o s� vi se �nt�mple nici un r�u.

C�iva dintre ei, mai �ndr�zne�i, puser� la �ncercare cele spuse de Maimu�� �i
murmur�nd �Mare-�n�elept!" ap�sar� degetul mare �n palm�. �i deodat� le ap�ru
fiec�ruia, plutind �n aer, zeul tr�snetelor, �narmat cu un ciomag de fier, gata s�-
i apere chiar �mpotriva unei o�tiri �ntregi de vr�jma�i.

� Ce minunat� apari�ie, p�rinte! spuser� ei.

� Dup� ce primejdia va trece, zise Maimu�a, s� spune�i doar at�t: �Lini�te!" �i

apari�ia se va risipi.

�i, �ntr-adev�r, c�nd budi�tii strigar� �Lini�te!", zeul tr�snetelor se pref�cu la

loc �n peri �i se �ntoarse la locul lui de sub unghia degetului mare al fiec�ruia.

Budi�tii �ncepur� acum s� se �mpr�tie.

� S� nu v� duce�i prea departe, le strig� Maimu�a. Fi�i cu luare-aminte la �tirile

ce v� vor ajunge din cetate �i, �ndat� ce ve�i auzi c� budi�tii sunt chema�i s� se
�nf�i�eze, veni�i cu to�ii ca s�-mi �napoia�i perii.

* * *

�n acest timp, Tripitaka st�tea la marginea drumului �i se �ntreba ce-o fi f�c�nd

Maimu�a. �n cele din urm�, porunci lui R�tanu s� ia calul de, c�p�stru �i s�
porneasc� mai departe spre apus. Dar, nu merser� prea mult, c�nd �nt�lnir� o ceat�
de preo�i budi�ti care se �mpr�tiau �n toate p�r�ile.

Apoi, v�zu l�ng� por�ile cet�ii chiar pe Maimu��, �nso�it� de c�iva preo�i r�ma�i
�n urm�.

� Maimu��, zise Tripitaka, te trimisesem s� afli pricina zgomotului aceluia ciudat.

Pentru ce-ai �nt�rziat at�t de mult?

Maimu�a �ndemn� preo�ii s�-i fac� plec�ciuni lui Tripitaka, apoi �i povesti tot ce
se �nt�mplase.

� �i ce trebuie s� fac eu? �ntreb� Tripitaka.

� Templul nostru n-a fost �nc� d�r�mat, spuser�, preo�ii, pentru c� �n el se afl�
portretul unui str�mo� al regelui, cel care a pus s� fie cl�dit. Te poftim s� vii
�i s� te odihne�ti acolo, p�n� ce Marele-In�elept �i va �mplini misiunea.

C�nd ajunser� pe puntea cobor�t�, d�nd s� intre prin poarta �ntreit� a cet�ii,
soarele �ncepuse s� apun�. V�z�ndu-l pe Tripitaka �nso�it de preo�ii budi�ti,
trec�torii de pe str�zi se fereau din calea lui �i se dep�rtau. C�nd ajunser� la
templu, Tripitaka �i scoase sutana �i se prostern� �n fa�a chipului de aur al lui
Buda. �l chemar� apoi pe preotul care �ngrijea de cl�dire. Acesta, v�z�nd-o pe
Maimu��, �i spuse:

� Ai venit, a�adar, p�rinte!

� Drept cine m� iei? �ntreb� Maimu�a.

� �tiu bine c� e�ti Marele-�n�elept-Egalul-Cerului, r�spunse preotul. Te-am v�zut

�n vis nop�i de-a r�ndul. �n timpul somnului mi-a ap�rut spiritul planetei Venus,
care mi-a descris �nf�i�area ta. spun�ndu-mi c� vei sosi �n cur�nd �i ne vei salva
de la pieire. Bine c-ai venit, pentru c�, dac� ai mai fi �nt�rziat o singur� zi, cu
to�ii am fi fost spirite, nu oameni vii!

� Ridic�-te! Ridic�-te! �i spuse Maimu�a. M�ine toate vor fi r�nduite cum trebuie.

Dup� aceea cinar� �i se culcar�. B�tuse �ns� �i cea de-a doua straj�, �i Maimu�a
tot nu putea adormi din cauza planurilor pentru a doua zi care-i fr�m�ntau mintea.
Undeva, pe-aproape, se auzi sunet de concii. Se �mbr�c� f�r� zgomot, s�ri �n v�zduh
�i privi �n jos. Spre miaz�zi se z�reau p�lp�iri de lampioane �i tor�e. κi cobor�
norul �i, privind mai de-aproape, v�zu c� taoi�tii celebrau �n Templul-cel-Mare o
slujb� religioas� pentru implorarea Stelei-Polare. �n fa�a por�ii templului se afla
o inscrip�ie brodat� pe m�tase galben�: �V�nt �i ploaie la vreme. Regelui nostru �
zece mii de ani de domnie fericit� [�Zece mii de ani domnie" era urarea obi�nuit�
ce se f�cea �mp�ra�ilor chinezi.]." Dintre to�i, atr�geau privirile trei taoi�ti
venerabili, �mbr�ca�i �n ve�minte sacramentale, �n care Maimu�a b�nui pe
nemuritorii Putere-de-Tigru, Putere-de-Cerb �i Putere-de-berbec, �n fa�a lor sta
r�nduit� o mul�ime ca la vreo opt sute de credincio�i, care b�teau �n tobe �i
gonguri, ardeau t�m�ie �i-�i m�rturiseau p�catele.

� M-a� cobor� �i m-a� amesteca �n mul�ime, zise Maimu�a, dar: �Cu un singur fir de
a�� nu po�i face sfoar� �i nici cu o singur� m�n� nu po�i s� aplauzi". Am s� m� duc
s� le spun lui R�tanu �i lui Nisip s� vin� �i ei cu mine, ca s� facem haz �mpreun�.

Zis �i f�cut. �i g�si pe am�ndoi dormind, ghemui�i unul �ntr-altul.

� Tu de ce nu dormi? �ntreb� Nisip pe Maimu��, dup� ce aceasta �l trezi.

� Scoal�-te �i vino cu mine, �i zise Maimu�a. O s� ne osp�t�m grozav.

� Cui �i arde de osp� la miezul nop�ii, c�nd gura �i este �nsetat� �i ochii i se
�nchid de somn? zise Nisip.

� Taoi�tii �in o slujb� �n Templul-cel-Mare, zise Maimu�a, �i tot locul este plin
de ofrande. Am v�zut acolo g�lu�ti de c�te doi dzin-i, colaci de c�te dou�zeci �i
cinci de ocale �� tot felul de m�nc�ruri alese �i fructe. Hai s� ne desf�t�m dup�
pofta inimii.

Auzind ca prin vis c�-i rost de m�ncare, R�tanu tres�ri din somn �i zise:

� Nu cred c� te las� inima, frate, s� nu m� iei �i pe mine*.

� Daca v� trage inima s� v� osp�ta�i �mp�r�te�te, numai face�i larm�, c�-l trezi�i
pe �nv��tor �i mai bine veni�i cu mine am�ndoi.

Se �mbr�car� repede �i se duser� dup� Maimu��. C�nd ajunser� �n locul unde luminau
tor�ele, R�tanu vru s� dea n�vala �n templu ca s� �nceap� s�-nfulece.
� Nu-i nici un zor, �i spuse Maimu�a. A�teapt� s� se �mpr�tie mai �nt�i adunarea,
�i dup� aceea intr�m �i noi �n templu �i ne punem pe m�ncat.

� Dar preo�ii �tia or s-o tot �in� �ntr-o rug�ciune, zise R�tanu, �i nici n-au s�
se �mpr�tie.

� Las'c� am eu grij�, zise Maimu�a.

�i, dup� ce spuse o vraj�, f�cu pe p�m�nt un desen magic. �ndat� se isc� un v�nt
puternic, care dobor� toate vasele cu flori �i lampioanele �i f�cu buc�i toate
statuile din templu. Tot locul se cufund� �n �ntuneric. De spaim�, taoi�tii s-au
z�p�cit �i n-au mai �tiut ce s� fac�.

� Trebuie s� cer adun�rii s� se-mpr�tie, zise nemuritorul Putere-de-Tigru. V�ntul o

s� �nceteze p�n� m�ine diminea��, �i atunci o s� citim� mai multe Scripturi, a�a c�
vom putea �mplini num�rul cuvenit.

�ndat� ce locul se goli, cei trei se furi�ar� �n templu. N�t�r�ul de R�tanu se

repezi s� �nfulece, dar Maimu�a �i arse repede o lovitur� peste �ncheietura m�inii.
R�tanu �i trase m�na �i se d�du �napoi.

� Stai oleac�! zise el. Nici n-am apucat s� pun gura, �i ai �i �nceput s� dai �n
mine!

� Poart�-te frumos! �i zise Maimu�a. S� ne a�ez�m jos �i s� ne osp�t�m cuviincios.

� Asta-i bun�! zise R�tanu. Dac� �i atunci c�nd avem m�ncare de furat trebuie s�
st�m jos �i s� ne purt�m cuviincios, c�nd o s� fim pofti�i, cum va trebui s� ne
purt�m?

� Mai bine, spune ce fel de Bodhisattva sunt acolo �n altar? �ntreb� Maimu�a.

� Dac� nu recuno�ti nici Trinitatea-Taoist�, zise R�tanu, m� �ntreb ce zeit�i

cuno�ti?

� Hai, spune cum se numesc, st�rui Maimu�a.

� Cea din mijloc, vorbi R�tanu, este Marele-Primordial. Cel din st�nga este Domnul-
Comorii-Sacre, iar cel din dreapta este Lao Dz� [To�i trei alc�tuiau �trinitatea"
taoist�, la care se rugau credincio�ii taoi�ti.].

� Mai �nt�i, s� ne a�ez�m pe locurile lor, zise Maimu�a, �i dup� aceea putem �ncepe
s� m�nc�m cuviincios �i pl�cut.

Mirosul ofrandelor �i d�dea ghes lui R�tanu, care abia a�tepta s� se repead�; se
ca��r� pe altar �i. cu o lovitur� de r�t, d�r�m� chipul lui Lao Dz�.

� Ai stat destul acolo, prietene, spuse el. Acum este r�ndul lui R�tanu.

�ntre timp, Maimu�a lu� locul Marelui-Primordial, iar Nisip pe cel al Domnului-
Comorii-Sacre, dup� ce rostogoliser� jos statuile acestora.

De cum se a�ez� la mas�, R�tanu �n�fac� o g�lu�c� c�t toate zilele �i �ncepu s�
�nfulece din ea.

� Nu a�a repede, m�i frate! strig� Maimu�a.

� Bine, dar dac� ne-am a�ezat, s� m�nc�m, zise R�tanu.

� N-are rost s� ne d�m �n vileag pentru o �mbuc�tur�, vorsbi Maimu�a. Dac� l�s�m
statuile s� zac� acolo jos, s-ar putea ca de Ia o clip� la alta s�i vin� pe-aici
vreun c�lug�r taoist s� fac� cur�enie *�i s� le g�seasc�. O s�-�i dea atunci
numaidec�t seama c� se petrece ceva necurat. Mai bine s� le ascundem undeva.

� Nu cunosc locurile pe-aici, zise R�tanu. O fi vreo u�� pe undeva, dar n-am cum s�
dau de ea pe-ntuneric. Unde s� le pun?

� C�nid am intrat, am b�gat de seam� pe dreapta o u�� mic�, spuse Maimu�a, Ar fi

bine s� le duci acolo.

N�t�r�ul de R�tanu avea o putere neobi�nuit�. Lu� �n spate cele trei statui �i
plec� cu ele. C�nd ajunse la u��, o deschise cu piciorul �i, �nainte de a le
arunca, vorbi astfel statuilor:

� Asculta�i, binecuv�nta�ilor, noi venim de departe �i ne-a fost foame, a�a c� ne-
am hot�r�t s� ne �nfrupt�m din ofrandele voastre. Neav�nd un alt loc unde s� st�m,
am �ndr�znit s� ne a�ez�m �n templul vostru. A�i stat acolo vreme �ndelungat�, a�a
ca acum o s� mai schimba�i locul.

Dup� ce le vorbi a�a, R�tanu arunc� statuile �i apoi se �ntoarse.

� Ai izbutit s� le pui bine? �ntreb� Maimu�a.

� Am sc�pat de ele, r�spunse R�tanu.

� Bine. Atunci, vino s� m�n�nci, �i zise Maimu�a.

A�a c� R�tanu lu� locul lui Lao Dz� �i �ncepu s� �nfulece din ofrande. G�lu�ti,
pl�cinte, turte de orez, pr�jituri... una dup� alta le d�du pe g�t. Maimu�ei nu i-a
pl�cut, �ns�, niciodat� prea mult m�ncarea g�tit�, a�a c� gust� doar ni�te fructe,
numai ca s�-i �ndemne pe ceilal�i la m�ncare. Ofrandele pierir� repede, ca un nor
m�turat de furtun� �i, c�nd nu mai r�mase nimic de m�ncat, �n loc s� plece se
puser� pe vorbe �i glume.

...Cine s-ar fi a�teptat la una ca asta! Un t�n�r taoist se trezi din somn pe
nea�teptate �i-�i aminti c�-�i l�sase clopo�elul �n templu.

�Dac�-l pierd, �i zise el, m�ine dau de bucluc cu �nv��torul."

�i, zg�l��indu-l pe c�lug�rul cu care �mp�r�ea chilia, �i spuse:

� Tu vezi-�i de somn, c� eu m� duc s�-mi caut clopo�elul.

Arunc�ndu-�i haina pe umeri, d�du fuga �n templu. Dup� ce orbec�i un timp, izbuti
�n sf�r�it s�-l g�seasc�, dar c�nd d�du s� plece, auzi o r�suflare. �nsp�im�ntat,
fugi spre u��. �n fug�, �ns�, alunec� pe o s�m�n�� de lichen �i c�zu cu zgomot,
f�c�nd ��nd�ri clopo�elul.

R�tanu izbucni atunci �n hohote de r�s, ceea ce pe t�n�rul taoist �l �nnebuni de

groaz�. Poticnindu-se la tot pasul, ajunse cu chiu �i vai la chilii �i, aici, b�tu
la u�a �nv��torului s�u, strig�nd:

� �nv��torule, s-a petrecut ceva groaznic! Cei trei nemuritori, care nu dormeau
�nc�, venir� la u�� �i-l �ntrebar� ce s-a �nt�mplat.

� Mi-am uitat clopo�elul asear� �n templu, spuse el tremur�nd de fric� din cap
p�n�-n picioare, �i c�nd m-am dus s�-l caut, am auzit pe cineva r�z�nd. Am crezut
c� mor de fric�.
Nemuritorii poruncir� s� se aprind� luminile �i, din toate chiliile sa �mbulzir�
taoi�ti speria�i, cu lampioane �i tor�e �n m�n�. Apoi se duser� cu to�ii la templu
s� vad� ce spirit r�u p�trunsese acolo.

...�i, de nu �ti�i ce s-a mai �nt�mplat, asculta�i cele povestite �n capitolul

urm�tor.

Capitolul XXIII

...V�zindu-i pe c�lug�rii taoi�ti, Maimu�a ciupi pe Nisip �i pe R�tanu, atr�g�ndu-

le luarea-aminte s� stea lini�ti�i. Am�ndoi �n�eleser� despre ce era vorba �i
t�cur� chitic. Cei trei nemuritori se apropiau, privind cu b�gare de seam� �n toate
p�r�ile.

� Cred c-a trecut pe-aici vreun tic�los, zise nemuritorul Putere-de-Tigru. Uite,
toate ofrandele au fost m�ncate.

� Pare s� fi fost fiin�e omene�ti obi�nuite, spuse nemuritorul Putere-de-Cerb. Nu

vede�i? Au scuipat pe jos s�mburii �i coaja fructelor. Ciudat este, �ns�, c� nu se
vede nimeni.

� Eu cred c� cei trei preasl�vi�i, zise nemuritorul Putere-de-Berbec, au fost at�t

de ad�nc mi�ca�i de rug�ciunile �i slujbele noastre, �nc�t s-au �ndurat s� coboare
pe p�m�nt �i s� primeasc� ofrandele. Se prea poate ea ei s� mai pluteasc� pe
cocorii lor, pe undeva prin jurul nostru. Ce-ar fi dac� ne-am gr�bi �i i-am ruga s�
ne dea �i nou� ap� sfin�it� �i pu�in elixir? Dac� ne dau, le-am folosi pentru rege
�i am avea mai mult� trecere la curte.

� E bun g�ndul, zise nemuritorul Putere-de-Tigru.

Trimiser� dup� c�iva discipoli �i poruncir� s� citeasc� din Scripturi, pe c�nd ei

�n�i�i, �mbr�ca�i �n mantii, dansar� dansul Stelei-Polare [Steaua Polar� era una
din cele mai importante divinit�i �n care credeau chinezii vechi, taoi�tii.]
implor�nd Trinitatea s� se �ndure �i s� dea zelo�ilor ei adoratori pu�in elixir �i
ap� sfin�it�, pentru ca regele s� poat� tr�i ve�nic.

� Frate, zise R�tanu c�tre Maimu��, ce ne trebuia nou� toat� �ncurc�tura asta? Cum
am sf�r�it de m�nc�t, trebuia sa sp�lam putina. Ce-o s� r�spundem acum la
rug�ciunea lor?

Maimu�a �l pi�c� s� tac�, apoi strig� cu glas tare, impun�tor:

� Fiii mei, v� cer s� v� am�na�i pe alt� dat� ruga. �ntruc�t venim de la un osp� cu
piersici din eer, n-am adus cu noi nici apa sfin�it� �i nici elixir.

Auzind c� statuia s-a �ndurat s� vorbeasc�, taoi�tii s-au cutremurat, p�trun�i de

team� �i credin��.

� P�rinte, ziser� ei, �n�elege, rogu-te, c�t de pre�ioas� este pentru noi aceast�
�mprejurare �i c�t de mult vrea s� n-o irosim �n zadar. Te implor�m s� nu te
�n�poiezi �n cer f�r� s� ne la�i vreo dovad� magic�.

Nisip o ciupi pe Maimu�� �i-i �opti:

� Frate, nu vezi c� iar se roag�? N-o s� sc�p�m u�or din beleaua asta.

� Nu vorbi prostii, zise Maimu�a. N-avem dec�t s� r�spundem rugii lor �i s� le d�m
ceva.

� Ar fi u�or, dac� am avea ce s� le d�m, �opti �i R�tanu.

� Fi�i cu b�gare de seam�, �i zise Maimu�a, �i-o s� vede�i c� �i Voi sunte�i �n

stare, ca �i mine, s� le �mplini�i ruga.

�i Maimu�a gr�i taoi�tilor:

� Fiii mei, fire�te c� nu pot s�-mi las credincio�ii �n suferin��; a�a c� am s�

caut sa v� trimit pu�in� ap� sfin�it� pentru prelungirea vie�ii.

� O, rogu-te, �mpline�te minunea asta, r�spunser� ei prostern�ndu-se, �i ne vom

�nchina �ntreaga via�� ar�t�ndu-le oamenilor Calea cea adev�rat� �i Puterea ei, �i
rug�ndu-ne pentru prosperitatea regelui nostru �i renumele �colii-Tainelor [Magia
taoist� se �nva�� �n �coli secrete.].

� Bine! zise Maimu�a. Vom avea �ns� fiecare din noi nevoia de c�te un vas �n care
s-o punem.

Nemuritorul Putere-de-Tigru ie�i �n grab� �i se �ntoarse, aduc�nd �ntr-o m�n� un

uria� vas de p�m�nt. Nemuritorul Putere-de-Cerb aduse �i el un vas de gr�din� �i-l
puse pe altar. Nemuritorul Putere-de-Berbec scoase, la r�ndu-i, florile dintr-un
vas de flori �i-l puse �ntre celelalte dou� vase.

� Acum, pleca�i afar�, �nchide�i obloanele �i r�m�ne�i acolo, le spuse Maimu�a,

pentru c� nu-i este �ng�duit nim�nui s� fie de fa�� la s�v�r�irea tainelor sfinte.

C�nd totul fu gata, Maimu�a se scul� �n picioare, �i ridic� pielea de tigru �i se

u�ur� �n vasul de flori.

� Frate, zise R�tanu f�c�nd un haz nespus, de c�nd m-am al�turat vou� am petrecut,
e drept, �mpreun� de c�teva ori, dar petrecerea asta le �ntrece pe toate.

�i n�t�r�ul de R�tanu �i sumese �i el sutana �i d�du drumul unui �uvoi at�t de

n�valnic �nc�t, pe l�ng� el, cascada Lii Liang ar fi p�rut un simplu firicel de
ap�. La st�nga, Nisip nu putu s� umple vasul cel mare dec�t pe jum�tate. κi
potrivir� apoi hainele �i se a�ezar� la locurile lor de mai �nainte.

� Fiii mei, le strig� Maimu�a taoi�tilor, acum pute�i veni s� v� lua�i apa
sfin�it�.

Taoi�tii intrar� plini de recuno�tin�� �i venera�ie.

� Adu-mi o cea�c�, spuse nemuritorul Putere-de-Tigru unuia dintre discipoli. A�

vrea s-o gust.

Cum gust� �ns� din cea�c�, nemuritorul �i �ncre�i buzele.

� E bun� la gust? �ntreb� nemuritorul Pu-tere-de-Cerb.

� Este prea aromat� pentru gustul meu, r�spunse nemuritorul Putere-de-Tigru.

� Las�-m� �i pe mine s� gust, zise nemuritorul Putere-de-Berbec. O! spuse el ou

oarecare �ndoial� dup� ce duse cea�ca la gur�, asta miroase mai mult a ud de porc.
Maimu�a �i d�du seama c� gluma se sf�r�ise.

� Acum, c� le-am tras p�c�leala, spuse ea �ncet celorlal�i, e bine s� afle c� noi
le-am tras-o.

�i �ncepu s� strige c�tre taoi�ti:

� M�i, cum pute�i fi at�t de pro�ti �i s� crede�i c� zeit�ile au cobor�t pe p�m�nt?

Noi nu suntem binecuv�ntata Trinitate, cum a�i crezut, ci ni�te preo�i din China.
Iar ce-a�i b�ut voi, nu este Apa-Vie�ii, ci chiar udul nostru!

C�nd auzir� aceste vorbe, taoi�tii se repezir� afar�, puser� m�na pe furci, m�turi,
olane, pietre �i pe tot ce le veni la �ndem�n� �i se n�pustir� cu to�ii spre cei
trei. Dar, �nainte de a fi ajuns la ei, Maimu�a �l apucase pe R�tanu c-o m�n�, iar
pe Nisip cu cealalt�, �i fugir� spre u��. Aici, urc�ndu-i pe norul ei str�lucitor,
�ntr-o clip� se �ntoarser� la templul unde era g�zduit Tripitaka �i se v�r�r� �ncet
�n pat, cu grij� s� nu-�i trezeasc� �nv��torul.

Diminea�a, Tripitaka le spuse:

� S� mergem acum cu to�ii la curte �i s� ne punem �n bun� r�nduial� h�rtiile de

c�l�torie.

Auzind c� trei preo�i budi�ti au cerut s� fie primi�i la palat, regele fu cuprins
de o furie s�lbatic�.

� Dac� vor neap�rat s� fie os�ndi�i la moarte, zise regele, de ce mai vin aici? A�
vrea s� �tiu ce-au f�cut oamenii mei de paz�? �n ruptul capului nu trebuia s�-i
lase s� intre aici.

Se apropie atunci un dreg�tor care spuse:

� �ara Tang se afl� la zece mii de li de aici �i drumul p�n� acolo este plin de
primejdii. Dac� au venit cu adev�rat de-acolo, atunci nu se poate s� n-aib� puteri
tainice. Sunt de p�rere s� li se cerceteze h�rtiiie �i s� fie l�sa�i s� plece mai
departe. N-ar fi o fapt� �n�eleapt� s� ne �nvr�jbim cu ei.

Regele se l�s� �nduplecat �i porunci s� i se aduc� h�rtiiie de c�l�torie ale

preo�ilor. Dup� ce le cercet� cu grij�, spuse eunucului s�-i pofteasc� �n�untru.
Regele cobor� de pe tronul lui de dragon �i ie�i s�-i �nt�mpine, poruncind totodat�
servitorilor s� preg�teasc� trei perne brodate. C�nd s� intre, Tripitaka se uit�
�nd�r�t �i v�zu trei sfetnici taoi�ti venind cu pa�i gr�bi�i �n urma lor, �nso�i�i
de un acolit cu p�rul ciufulit. La vederea lor, �ntreaga curte �n�epeni, cu
spinarea �ncovoiat� �i cu ochii pleca�i �n p�m�nt, iar nemuritorii urcar� seme�i pe
kan-ul tronului, f�r� m�car un semn din cap spre rege.

� C�rui fapt datorez cinstea acestei vizite? �i �ntreb� cu umilin�� regele.

� S-a petrecut ceva ce-am socotit c� trebuie s�-�i aducem la cuno�tin��, r�spunser�
ei. Mai �nt�i, spune-ne, din ce �ar� vin ace�ti preo�i?

� Din China, r�spunse regele. Sunt �n drum spre India, ca s� aduc� Scripturile, �i
au venit s�-�i arate h�rtiiie de c�l�torie.

Taoi�tii b�tur� din palme �i izbucnir� �n hohote zgomotoase de r�s, zic�nd:

� Au avut ei noroc s� scape teferi din at�tea prin c�te au trecut, dar aici li s-a
�nfundat!
� Nu sunt de p�rerea voastr�, spuse regele. Adineauri chiar au sosit ca s�-�i arate
h�rtiile de c�l�torie �i sunt numai �n trecere prin �ara mea. Cum n-ar fi un lucru
�n�elept s� intr�m �n ceart� cu China, cred c� cel mai bun lucru ar fi s� le
cercetez h�rtiile �i s�-i las s� plece. N�d�jduiesc c� nu s-au f�cut vinova�i de
lips� de respect fa�� de �nv��torii mei?

� Lips� de respect?! strigar� furio�i taoi�tii. Ieri au ucis pe doi dintre

discipolii no�tri, au pus �n libertate pe cei cinci sute de preo�i budi�ti care
lucrau la noi �i ne-au sf�r�mat c�ru�ele. Dup� aceea, peste noapte s-au furi�at �n
templu, au aruncat pe jos cele trei statui sfinte �i au m�ncat toate ofrandele.
Noi, fire�te, am crezut c� au cobor�t zeit�ile din cer �i s-au �ndurat s� ne
primeasc� ofrandele. �i, atunci, ne-am zis c�-i prilejul potrivit s� le cerem
pu�in� ap� sfin�it� pentru m�ria-ta. Dar tic�lo�ii �i-au b�tut joc de noi, d�ndu-
ne, �n loc de ap� sfin�it�, chiar udul lor. Nu ne-am l�sat p�c�li�i, dar c�nd s�
punem m�na pe ei, au fugit. �i-acum, iat�-i! Cum spune o vorb�: ��ngust�-i calea
r�uf�c�torului!"

Auzind acestea, regele se �nfurie cumplit �i vru s�-i execute pe loc. Dar Maimu�a
strig� tare:

� Rug�m pe m�ria-ta s�-�i potoleasc� fulgerele m�niei �i s� asculte ce-avem de spus

�i noi, preo�ii.

� Cum? zise regele. Ai curajul s� spui c� mai-marii religiei noastre ne-au spus
lucruri mincinoase?

� Ce dovad� pot s� aduc� ei c� noi i-am ucis pe cei doi taoi�ti? r�spunse Maimu�a.
�i chiar dac� ar fi a�a, n-ai dreptul s� iei via�a dec�t la doi dintre noi [Legea
talionului st�tea la baza legisla�iilor penale din antichitate: �Ochi pentru ochi
�i dinte pentru dinte".]. Pe ceilal�i doi e�ti dator s�-i la�i s�-�i vad� de drum.
C�t despre sf�r�marea c�ru�elor, aceasta nu-i o nelegiuire care s� fie pedepsit� cu
moartea �i, dac� ar fi fost s�v�r�it� �n �ara noastr�, numai unul dintre noi ar fi
fost trimis la judecat�. Iar �n ce prive�te p�ng�rirea templului, �nvinuirea este o
simpl� n�scocire.

� Cum adic� o n�scocire? �ntreb� regele.

� Dup� c�te �tii, noi abia am sosit aici, r�spunse Maimu�a. Cum am fi putut g�si
drumul spre templul prin �ntuneric? Iar dac�, a�a cum se spune, l-am p�ng�rit, de
ce nu ne-au arestat pe loc �i de ce ne �nvinuiesc pe nea�teptate aici? �tii prea
bine c�, zilnic �i �n tot locul, se �nt�mpl� ca oamenii s� fie lua�i drept al�ii.
De unde �tii c� noi suntem adev�ra�ii vinova�i? Socotesc c� �nsu�i m�ria-ta ar
trebui s� cercetezi pricina asta.

Regele nu avea, de fapt, o minte prea ager�. Auzind cele spuse de Maimu��, se
�ncurc� de tot. �ncerc� s� g�ndeasc� �i s� cump�neasc� ce are de f�cut, c�nd iat�
c� intr� un eunuc, care vesti c� mai mul�i b�tr�ni din satele �nvecinate cer s� fie
primi�i �n fa�a tronului.

� M�ria-ta, se �nchinar� ei �n fa�a regelui c�nd fur� pofti�i �n�untru, toat�

prim�vara n-a plouat �i te rug�m c� ceri nemuritorilor s� ne dea ploaie, ca s�
scape poporul de secet�.

� Bine, ve�i avea ploaie! le zise regele. Pute�i pleca.

Apoi, �ntorc�ndu-se spre Tripitaka, zise:

� Dac� vrei s� �tii din ce pricin� am poruncit s� nu mai fie �ng�duit �n �ara mea
budismul, afl� c� acum c�iva ani budi�tii s-au dovedit neputincio�i s-aduc� m�car o
pic�tur� de ploaie. Din fericire, au sosit atunci ace�ti trei nemuritori, care ne-
au salvat la timp. �i, acum, veni�i voi dintr-o �ar� �ndep�rtat� �i lovi�i �n
taoi�ti �i profana�i templul lor. Ar trebui s� v� os�ndesc cu toat� asprimea.
Totu�i, v� las un mijloc de sc�pare. O s� v� lua�i la �ntrecere cu nemuritorii, �i
anume care poate s� aduc� ploaie. Dac� ve�i putea aduce voi ploaia, am s� v� iert,
am s� v� dau h�rtiile de c�l�torie �n bun� r�nduial� �i am s� v� las s� pleca�i.
Dar dac� ve�i pierde �ntrecerea, v� ve�i pierde �i via�a.

Maimu�a �ncepu s� r�d� �i zise:

� Nu �tiu ce pot ceilal�i, dar c�t prive�te rug�ciunile te asigur c� m� pricep de

minune.

A�adar, a fost �n�l�at un altar, iar regele se duse s� priveasc� ceremonia de la o

fereastr� a palatului. Tripitaka �i ceilal�i pelerini r�maser� jos, iar nemuritorii
�l �nso�ir� pe rege. C�nd toate preg�tirile au fost gata, nemuritorii fur� pofti�i
s�-�i arate puterea. Nemuritorul Putere-de-Cerb se desprinse din st�nga regelui �i
cobor�.

� Unde te duci? �l �ntreb� Maimu�a.

� M� duc la altar s� m� rog pentru ploaie, r�spunse el.

� Asta nu-i prea frumos, zise Maimu�a. Buna-cuviin�� cere ca mai �nt�i s� fie
pofti�i str�inii. Dar, cum spune zic�toarea: �Dragonul nu catadicse�te s�
striveasc� r�ma". Bine, fi�i voi primii. Trebuie �ns� mai �nt�i s� v� spune�i
deschis g�ndul.

� Cum adic�? �ntreb� nemuritorul.

� Se cuvine s� ar�ta�i aici ce ave�i de g�nd s� �nf�ptui�i. Altfel, cum o s� se

poat� �ti dac� a�i izbutit �n ce a�i pl�nuit s� face�i?

� Este �ntr-adev�r uimitor cu c�t� judecat� vorbe�te preotul �sta mititel, zise
regele.

� O s� aib� el, p�n� la sf�r�it, �i alte prilejuri de uimire, �opti Nisip.

� Eu nu cred c� trebuie s� v� spun dinainte, zise nemuritorul. Regele �tie ce am s�

fac.

� Da, dar asta nu ajunge. Trebuie s� ar�t�m fiecare ce pl�nuim s� facem: altminteri
o s� ne �ncurc�m socotelile.

� Bine! zise nemuritorul. Uite, eu am s�-mi pironesc ochii pe masa asta magic� �i
am s� �ncep s� strig. La primul strig�t, o s� se porneasc� v�ntul. La al doilea
strig�t, o s� se ridice nori. La al treilea strig�t, va tuna, iar Ia al patrulea
strig�t va �ncepe s� ploua. Apoi, voi striga �nc� o dat� �i ploaia se va opri.

� Te rog s� �ncepi, zise Maimu�a. O s� fie un mare prilej de veselie.

Altarul care fusese �n�l�at avea treizeci de ci. Pe fiecare parte erau or�nduite
steagurile celor dou�zeci �i opt de Castele-de-Argint. Pe o mas� lung� erau a�ezate
vase de ars t�m�ie, din care se �n�l�au colaci de fum, �i de fiecare parte ardeau
tor�e. L�ng� fiecare vas de t�m�ie se afla c�te o plac� de metal, pe care era scris
numele c�te unui spirit al tr�snetelor, iar l�nga picioarele mesei se aflau cinci
c�zi mari pline cu ap� limpede, �n care plutea c�te o ml�di�� de salcie; de ml�di�e
erau legate pl�cu�e de fier, pe care erau desenate diagramele magice ale st�p�nilor
tr�snetelor. �n spatele altarului st�teau c�iva taoi�ti care copiau din c�r�ile
sfinte. Se aflau, de asemenea, mai multe statui care �nf�i�au zeit�ile �ndrumate
prin diagramele magice, precum �i zeit�i locale �i spirite protectoare.

Nemuritorul urc� seme� �n fa�a altarului, unde un acolit �i �nm�n� o h�rtie galben�
pe care erau desenate ni�te diagrame, �i o sabie. Cu sabia �n m�n�, nemuritorul
repet� c�teva formule magice �i apoi arse o diagram�. Venir� dup� aceea c�iva
taoi�ti cu statuete �i cu un text scris �i le d�dur� foc. Pl�cu�a pe care o purta
nemuritorul f�cu un zgomot ascu�it, iar �n v�zduh se isc� o rafal� de v�nt.

� Nu-i a bun�, �opti R�tanu. I-a sunat pl�cu�a �i a izbutit s-aduc� o rafal� de
v�nt.

� Fii pe pace, frate, �i zise Maimu�a. Ai destule pe cap purt�nd de grij�

�nv��torului. Las� celelalte pe seama mea.

Dr�gu�a de Maimu��! S�ri �n v�zduh �i strig�:

� Cine r�spunde de v�nt?

�i numaidec�t ap�ru B�tr�na-V�ntului, str�ng�nd la piept sacul cu v�nt, �i Sun Er-

Iang �in�nd str�ns� fr�nghia de la gura sacului. Am�ndoi i se prosternar� ad�nc.

� Eu �l ap�r pe Tripitaka �n c�l�toria spre India, le spuse Maimu�a, �i acum suntem

�ntr-o �ntrecere cu nemuritorii de-aici pentru aducerea ploii. Cum de-a�i �ndr�znit
s�-i ajuta�i pe ei, �n loc s� ne sprijini�i pe noi? V� trec cu vederea lucrul �sta
�i nu v� pedepsesc, dac� chema�i v�ntul �napoi �n sac. Dar, de voi sim�i vreo
adiere, chiar c�t s� mi�ti firele de p�r de pe obrajii acestor taoi�ti, fiecare
dintre voi va primi c�te dou�zeci de lovituri cu ciomagul meu de fier.

� Nici nu ne g�ndim s� ne �mpotrivim, r�spunse B�tr�na-V�ntului.

�i v�ntul �ncet� pe loc.

R�tanu nu se putu opri s� nu �ipe:

� S� se dea jos taoi�tii! Nu-i nici m�car o boare de v�nt. S� plece numaidecit �i
s� ne lase nou� locul!

Nemuritorul lu� din nou pl�cu�a, arse ni�te f�ii de h�rtie magic� �i lovi �n altar
cu zgomot prelung. Intr-o clip� cerul se acoperi cu nori �i cu cea��.

� Cine r�spunde de nori? strig� Maimu�a �ndrept�ndu-�i privirile spre cer. Pe dat�
B�iatul-cu-Norii �i Fl�c�ul-cu-Cea�a i se �nf�i�ar� �i i se prosternar� ad�nc.
Maimu�a �i cert� �i pe ei, iar ace�tia �ndat� �nseninar� cerul, de nu se mai v�zu
nici pic de nor sau fir de cea��.

� Tot timpul l-a�i �n�elat pe rege, zise R�tanu batjocoritor. Puterea voastr�
magic� nu-i dec�t o vorb� goal�. Te joci acolo �ntr-una cu pl�cu�a aia, �i pe cer
nu-i pic de nor.

Foarte tulburat, nemuritorul se sprijini atunci pe sabia cea lung� �i-�i desf�cu
p�rul. Apoi arse �i mai munte f�ii de h�rtie ca mai �nainte, repet� �i mai multe
formule magice, �i izbi iar cu putere pl�cu�a de mas�. �ntr-o clip� Zeul-
Tr�snetelor �i Mama-Fulgerelor ap�rur� pe cer, prostern�ndu-se �n fa�a Maimu�ei.

� Ce v� aduce aici? �i �ntreb� Maimu�a.

� Magia acestui nemuritor, r�spunser� ei, este f�r� gre�eal�. Vr�jile lui au ajuns
p�n� la �mp�ratul Jad, care ne-a poruncit s� venim aici �i s� isc�m furtun�.

� Furtun�, da! zise Maimu�a. Dar atunci c�nd am s� vreau eu. Deocamdat�, �ine�i-o
pu�in pe loc.

Cei doi se �nclinar�, �i nici un tunet nu bubui �i nici un fulger nu scap�r�.

�nnebunit de ciud�, nemuritorul ardea f�ii dup� f�ii, repeta �ntr-una formule
magice �i izbea mereu cu pl�cu�a �n mas�. Dar totul r�mase �n zadar.

� Acum e r�ndul meu, zise Maimu�a c�tre zeit�ile nev�zute ale ploii. Eu n-am s� ard
h�rtii magice �i nici n-o s� izbesc cu pl�cu�a. M� voi bizui numai pe voi, cele
dou� zeit�i, ca s� m� ajuta�i.

� S� ne spui doar ce anume dore�ti s� se �mplineasc�, �i pe dat� se va �mplini,

r�spunse Zeul-Tr�snetelor. Altminteri, ploaia, tunetul �i fulgerul vor veni
amestecate �i nu �i se va da crezarea cuvenit�.

� Voi porunci cu ciomagul meu.

� P�rinte, zise Zeul-Tr�snetelor, cred c� n-ai de g�nd s� ne ciom�ge�ti.

� Nu, nici g�nd, r�spunse Maimu�a. V� cer numai s� lua�i seama la ciomagul meu.
C�nd voi ar�ta cu el �n sus, s� trimite�i o rafal� de v�nt.

� Aici suntem, cu sacul de v�nt gata preg�tit, zise B�tr�na-V�ntului.

� C�nd voi ridica a doua oar� ciomagul, urm� Maimu�a, s� vin� nori; a treia oar�,
tr�snete �i fulgere; a patra oar�, ploaie, iar a cincea oar�, furtuna s� �nceteze
de tot.

Nemuritorul cobor�se foarte ab�tut de la altar �i se duse s�-�i ia locul l�ng�

rege, �n palat.

� Am privit cu luare-aminte la tot ce-ai f�cut, �i spuse regele. Se pare c� n-ai

putut s-aduci nici v�nt �i nici ploaie. Care-i pricina?

� Dragonii ploilor nu sunt ast�zi acas�, r�spunse nemuritorul.

� Nu-l crede, strig� Maimu�a c�tre rege. To�i sunt acas�. Pricina este c�
nemuritorul �sta nu are nici o putere asupra lor. Noi, budi�tii, o s� izbutim pe
dat�. Prive�te numai!

� Prea bine! zise regele. Du-te la altar. Eu am s� r�m�n aici �i am s� v�d dac�
plou�.

Maimu�a se duse atunci la Tripitaka.

� Vino �ncoace! Trebuie s� m-aju�i.

� S� nu-�i �nchipui cumva, drag� discipole, zise Tripitaka, c� m-a� pricepe s-aduc
ploaie.

� S� n-o la�i s� te v�re �n treaba asta, �i �opti FUtanu lui Tripitaka. Vrea s�
aib� pe cine da vina dac� n-o s-aduc� ploaia.

� �tiu c� nu te pricepi s-aduci ploaie, r�spunse Maimu�a. Dar �tii s� reci�i din
Scripturi, �ncolo, las' pe mine.
Tripitaka veni l�ng� altar, se a�ez� jos �i, dup� o clip� de reculegere, �ncepu s�
repete �ncet Sutra-Inimii.

�n clipa aceea se apropie de el un dreg�tor, care-l �ntreb�:

� Unde �i-e pl�cu�a? �i de ce nu arzi f�ii de h�rtie magic�?

� Noi ne facem lini�ti�i rug�ciunile, f�r� toate zorzoanele voastre, r�spunse

Maimu�a.

C�nd Tripitaka sf�r�i de spus rug�ciunea, Maimu�a �i lu� ciomagul �i, dup� ce-i
porunci s� se lungeasc�, ar�t� cu el spre cer. B�tr�na-V�ntului veni �ndat� cu
sacul ei de v�nt, Er-lang dezleg� sfoara de la gura sacului �i v�ntul r�bufni cu-n
vuiet prelung. Pretutindeni, �n cetate, olanele s�reau prin aer, iar pe drumuri se
rostogoleau. c�r�mizi �i zburau pietre �i nisip. C�nd v�ntul ajunse s� sufle cu
toat� puterea, Maimu�a �i ridic� iar�i ciomagul spre cer, �i nori negri,
�ntuneca�i, acoperir� cerul, iar cetatea �ntreag� se cufund� �n �ntuneric, de nu se
mai vedea nici palatul.

Acum, Maimu�a ridic� din nou ciomagul spre cer, �i salve asurzitoare de tr�snete
zguduir� p�m�ntul. Se f�cuse o larm�, de parc� ar fi trecut huruind o sut� de mii
de c�ru�e. Locuitorii ora�ului erau �nsp�im�nta�i �i to�i, p�n� Ia unul, �ncepur�
s� ard� t�m�ie �i s� se roage.

� Iar acum, tu, Zeu-al-Tr�snetelor, arat� ce po�i! strig� Maimu�a. Tr�sne�te pe

to�i slujba�ii. lacomi �i necinsti�i �i pe to�i fiii trufa�i �i neascult�tori, ca
s� ia aminte poporul!

�i zgomotul se f�cu �i mai puternic. Maimu�a i�i ridic� iar�i ciomagul spre cer �i
�ncepu s� cad� o ploaie at�t de deas�, de-ai fi zis c� toat� apa Fluviului-Galben a
fost slobozit� din cer deodat�. Ploaia nu �ncet� s� cad� de diminea�� �i p�n� la
pr�nz. Uli�ele ora�ului se umpluser� de ap�, de la un cap�t la altul. Atunci
regele, �nsp�im�ntat, trimise vorb�:

� A plouat de ajuns. Dac� mai plou�, ne stric� recolta �i va fi jale mare.

Maimu�a f�cu numaidec�t semn cu ciomagul �i furtuna se opri �ntr-o clip�. Regele
r�mase �nc�ntat, iar sfetnicii strigau plini de admira�ie:

� Nemaipomeni�i preo�i! Bine a zis cine-a zis c�: ��ntotdeauna se g�se�te unul mai
tare dec�t cel mai tare!" Am v�zut �i noi pe nemuritorii no�tri c� puteau s-aduc�
ploaie, dar ca s-o opreasc� dintr-o dat�, nu. Burni�a apoi toat� ziua. C�nd �ns�
preo�ii �tia budi�ti au f�cut semn s� se opreasc� ploaia, nici o pic�tur� n-a mai
c�zut �i cerul s-a �nseninat c�t ai clipi din ochi.

Regele vesti apoi c� se �ntoarce �n palat, ca s� le dea ne�nt�rziat preo�ilor

h�rtiile de c�l�torie.

� S� m� ier�i, m�ria-ta, zise nemuritorul

Putere-de-Cerb, dar eu am adus ploaia �i nu budi�tii.

� Bine, dar parc� adineauri spuneai c� dragonii nu sunt acas� �i c� de aceea n-ai
putut aduce ploaia. Cum au �nceput �ns� s� se roage budi�tii, �n felul lor pa�nic,
ploaia a �nceput s� cad� pe dat�. A�a c� nu �n�eleg cum de po�i spune c� tu ai
s�v�r�it minunea.

� E-adev�rat c� mi-a fost cam greu p�n� ce m-am pus �n leg�tur� cu cei �n sarcina
c�rora cade s-aduc� v�ntul, norii, tr�snetele �i ploaia, r�spunse nemuritorul. Dar
dragonii n-ar �ndr�zni s� ne nesocoteasc� rugile. �ntre timp, tocmai c�nd leg�tura
cu dragonii era f�cut�, budi�tii s-au apropiat de altar, a�a c� rugile noastre, nu
ale lor, au fost �mplinite.

Regele r�mase cu totul nedumerit auzind aceasta �i se tot fr�m�nta cu mintea �i nu

�tia ce s� cread�, c�nd iat� c� Maimu�a se propti �n fa�a lui �i-i spuse:

� M�ria-ta, asta-i de fapt o isprav� obi�nuit� �i nu merit� s� ne cert�m cine a

adus ploaia, eu sau el. S� �tii �ns� c� cei patru regi dragoni, care au venit la
chemarea noastr�, se mai afl� prin apropiere, nev�zu�i. Dac� nemuritorii sunt �n
stare s�-i fac� s� se arate ochilor, atunci nu v�d de ce nu le-ai da lor crezare.

� Sunt rege de dou�zeci �i trei de ani, dar nimeni n-a fost �n stare p�n� acum s�-
mi arate un dragon. �i tare a� vrea s� �tiu cum arat�! Sunt gata s� r�spl�tesc pe
cel care va putea s-o fac� �i, fire�te, s�-l pedepsesc pe cel care se va dovedi
mincinos.

Taoi�tii �tiau prea bine c� acest lucru le �ntrecea puterile. �i chemar� totu�i pe
dragoni, dar nici unul nu r�spunse la chemarea lor. Cum ar fi f�cut-o, c�nd �tiau
c� Maimu�a era de fa��! �i acum veni r�ndul Maimu�ei.

� Dragon Ao-kuang, strig� Maimu�a, mai e�ti acolo? Rogu-te, arat�-te o clip�, �i tu
�i fra�ii t�i.

�i, c�t ai clipi, cei patru dragoni se ar�tar�, s�lt�nd prin nori peste acoperi�ul
Palatului-Clopotelor-de-Aur. Regele, v�z�ndu-i, se gr�bi s� ard� t�m�ie �i to�i
mini�trii �ngenunchear� pe treptele tronului, �n semn de adorare.

� M� simt ru�inat c� am tulburat aceste preacinstite chipuri, cer�ndu-le s� se

arate, zise atunci regele. Spune-le c� n-a� vrea s�-i mai tulbur. Voi g�si c�t de
cur�nd un prilej ca s�-i r�spl�tesc cu ofrande.

� O, dragonilor, le strig� Maimu�a, acum pute�i disp�rea. Regele v� va r�spl�ti cu

ofrande c�t de cur�nd.

Dragonii se f�cur� numaidec�t nev�zu�i spre m�rile lor, iar celelalte spirite se
�ntoarser� �n cer.

...Iar, de nu �ti�i cum au sf�r�it nemuritorii p�n� la urm�, asculta�i cele

povestite �n capitolul urm�tor.

Capitolul XXIV

V�z�nd c� p�n� �i dragonii ascult� de Maimu��, regele se hot�r�se s�-�i pun�

pecetea, b�tut� cu nestemate, pe h�rtiile de c�l�torie ale preo�ilor �i s� le dea
drumul s� plece. Dar cei trei taoi�ti venir� repede �n fa�a regelui �i, �mpotriva
obiceiului lor, �ngenunchear� �naintea lui spun�ndu-i c� au a-i face o rug�minte.
Regele �i ajut� s� se ridice �i-i �ntreb� care-i pricina de-au devenit dintr-o dat�
at�t de ceremonio�i.

� De dou�zeci de ani, r�spunser� ei, facem tot ce ne st� �n putin�� ca s� p�zim �i

s� ajut�m �ara �i pe supu�ii t�i. Ast�zi budi�tii �tia ne-au r�pit toat� �ncrederea
de care ne bucuram. Suntem, totu�i, �ncredin�a�i c� nu-i vei ierta pe uciga�i,
numai pentru c� au adus o singur� ploaie. Este oare cu putin�� ca numai pentru at�t
m�ria-ta s�-�� piard� �ncrederea �n puterile noastre?

�ncurcat, regele cump�ni �ndelung �i p�n� la urm� se �nvoi s� nu le dea h�rtiile de

c�l�torie preo�ilor budi�ti, dac� taoi�tii se mai supun unei �ncerc�ri a puterii.

� Ce-a�i zice dac� ne-am lua la �ntrecere �n medita�ie? �ntreb� nemuritorul Putere-
de-Tigru.

� Cred c� ar fi o gre�eal�, zise regele. Medita�ia este �ndeletnicirea de c�petenie

a budi�tilor �i dac� ace�tia patru nu �i-ar fi c�tigat merite deosebite �n
medita�ie, n-ar fi fost ei ale�i s� aduc� Scripturile din India.

� Noi avem un fel deosebit de medita�ie, zise nemuritorul Putere-de-Tigru. Se

nume�te Scara-pe-Nor. Avem nevoie de o sut� de mese mici � c�te cincizeci pentru
fiecare dintre noi. M�su�ele se a�az� una peste alta �i cel care-�i �ncearc�
puterea trebue s� se �nal�e p�n� la cea din v�rf, f�r� s� ating� nici una cu m�na,
s� se a�eze sus �i s� r�m�n� nemi�cat, �n stare de extaz, ore �n �ir.

� Poate vreunul dintre voi s� fac� a�a ceva? �ntreb� regele pe Maimu��.

Maimu�a bomb�ni nemul�umit� �i nu r�spunse nimic.

� Ce-i cu tine, frate? o �ntreb� �n �oapt� R�-tanu. De ce nu spui nimic?

� Dac� ar fi s� joc mingea cu bolta cerului, s� st�rnesc m�rile, s� �ntorc cursul

r�urilor, s� mut mun�ii din loc, s� prind cu m�na luna de pe cer, s� mut Steaua-
Polar� sau s� schimb drumul unei planete, le-a� face pe toate cu mare u�urin��. �i
chiar de-ar fi s� mi se taie capul �i s� mi se scoat� creierul, sau s� mi se
spintece burta �i s� mi se scoat� inima, sau dac� ar fi vorba de orice
preschimbare, tot a� primi f�r� z�bav�, zise Maimu�a. Dar ca s� stau lini�tit� �i
s� meditez, nu sunt �n stare. Este tot ce poate fi mai nepotrivit cu firea mea � s�
stau lini�tit�. �i de-ar fi s� m� lega�i cu lan�uri de v�rful unui st�lp de fier,
�i tot a� �ncerca s� m� mi�c �ncoace �i-ncolo �i nu m-a� �mp�ca s� stau lini�tit�.

� M� voi �ncerca eu la proba medita�iei, spuse atunci Tripitaka.

� O, foarte bine! Grozav! zise Maimu�a. C�t timp ai putea sta nemi�cat, f�r�
�ntrerupere?

� �n tinere�ea mea am avut cei mai buni dasc�li de medita�ie �i pot r�m�ne at�rnat,
la hotarul dintre via�� �i moarte, timp de doi �i chiar trei ani, r�spunse
Tripitaka.

� Dac� o s� stai a�a de mult, zise Maimu�a, n-o s� mai ajungem niciodat� �n India.
Sunt prea de-ajuns dou�, trei ore; dup� aceea po�i cobor�.

� Greutatea este c� nu �tiu cum s� ajung acolo sus, zise Tripitaka.

� Dac� numai asta-i greutatea, prime�te, m-v��torule. M� voi �ngriji eu ca s-ajungi

sus cu bine.

A�a c� Tripitaka �i �mpreun� palmele �i, �ndrept�ndu-se spre rege, �i spuse:

� Cer �ng�duin�� m�riei-tale s� m� �ncerc ]a medita�ie.

Regele porunci s� fie chema�i la treab� oameni voinici �i, �ntr-o jum�tate de or�,
cele dou� turnuri de mese erau gata. Nemuritorul Putere-de-Tigru cobor� din palat,
f�cu o pas� magic� �i pe dat� ap�ru un covor de nori, pe care zbur� p�n� �n v�rful
unuia din turnuri.
Maimu�a, la r�ndu-i, aduse un nor magic �n cinci culori, cu care-l ridic� pe
Tripitaka �n v�rful celuilalt turn. Dup� ce Tripitaka se a�ez� acolo, Maimu�a se
pref�cu �ntr-o musculi�� �i, zbur�nd pe l�ng� urechea lui R�tanu, �i spuse:

� Frate, s� ai grij� de �nv��torul nostru �i s� m� la�i numai pe mine s� vorbesc.

Prost�nacul �ncepu a r�de �i zise:

� Cum �i-e voia! Cum �i-e voia!

Dup� c�tva timp, unul dintre ceilal�i doi nemuritori, v�z�nd c� puterile celor ce
se �ntreceau sunt deopotriv�, se hot�r� s� dea o m�n� de ajutor tovar�ului s�u. κi
smulse c�iva peri scur�i de pe ceaf�, �i r�suci �i f�cu din ei un cocolo�, pe care-
l azv�rli pe cre�tetul capului lui Tripitaka. Aici, cocolo�ul se pref�cu �ntr-un
p�duche, care �ncepu sa-l pi�te.

Tripitaka sim�i la �nceput o m�nc�rime �i apoi o �n�ep�tur� vie. Dar �n timpul

medita�iei nu este �ng�duit s� mi�ti m�inile. Acela care le mi�c� a pierdut. Dup�
c�tva timp Tripitaka, nemaiput�nd r�bda, �i r�suci capul �n guler.

� Ia, uit�-te! spuse R�tanu c�tre Nisip. Maestrul nu mai poate �ine.

� Nu cred, zise Nisip. E doar pu�in ame�it.

� �nv��torul nostru este un om respectabil, zise Maimu�a. Dac� a spus c� �tie s�

mediteze, �nseamn� c� se pricepe �ntr-adev�r s� mediteze. Altminteri nu spunea.
Oameni ca el nu mint. Sta�i deci lini�ti�i aici, p�n� m� duc s� v�d ce i s-a
�nt�mplat.

�i, lu�nd tot chipul unei musculi�e, Maimu�a zbur� b�z�ind pe l�ng� capul lui
Tripitaka �i v�zu c� pe cre�tetul lui era un p�duche cam c�t un bob mic de fasole.
�l d�du repede jos, �i Tripitaka, u�urat de durerea �n�ep�turii, st�tu iar �eap�n
�i drept.

�Pe un cap ras ca �sta, st�tu �i se g�ndi Maimu�a, s-ar fi putut prip�i cel mult un
purice, dar ce s� caute un p�duche? Asta-i, f�r� �ndoial�, isprava unuia dintre
nemuritori. Ha, ha! Acum c� le-am prins viclenia, ia s� �ncerc s�-i fac �i eu una
de-a mea."

κi lua zborul pe dat� �i se a�ez� pe capul nemuritorului, unde se pref�cu �ntr-o

g�nganie �i se v�r� �n nara lui. Nemuritorul �ncepu s� se mi�te �i, dup� pu�in
timp, c�zu cu capul �nainte de pe locul unde sta coco�at. �i, de n-ar fi avut
norocul s� fie prins de c�iva slujba�i care se g�seau �n apropiere, �i-ar fi
pierdut via�a. Regele se �ngrozi �i porunci unui ministru s�-l duc� pe nemuritor �n
Sala-Florilor-de-Podoab� �i s�-l ajute s�-�i revin�.

Dup� aceea, Maimu�a �i cobor� maestrul pe un nor, iar Tripitaka fu aclamat ca

�nving�tor.

Regele era acum hot�r�t s�-i lase s� plece, dar nemuritorul Putere-de-Cerb veni �n
fa�a lui �i-i spuse:

� M�ria-ta, fratele meu a suferit de o �ntrerupere a suflului rece, pricinuit� de

curentul de aer de sus. Numai din cauza asta a pierdut �ntrecerea. Dar mai opre�te-
i pu�in, pentru c� vreau s� m� iau la �ntrecere �de-a ghicitul �n lad�".

� Ce vrei s� spui cu �ghicitul �n lad�"? �ntreb� regele.

� Pot s� ghicesc ce-i ascuns �ntr-o lad�, spuse nemuritorul. S� vedem dac� budistul
�sta poate s� ghiceasc� �i el. Dac� ghice�te mai bine ca mine, las�-l s� plece. De
nu, s� fie pedepsit cum vei crede de cuviin��, pentru ca astfel fr�ia noastr� s�
fie r�zbunat�, iar tot binele f�cut ��rii timp de dou�zeci de ani s� nu mai fie
luat �n batjocur�. Regele se l�s� �nduplecat de aceast� lingu�ire �i d�du ascultare
nemuritorului. Porunci s� i se aduc� un cuf�r ro�u l�cuit; apoi, doi eunuci �l
duser� �n od�ile femeilor, �i rugar� regina s� pun� �n el pe-ascuns un obiect de
pre�. Cuf�rul fu adus dup� aceea �napoi �i a�ezat pe treptele de jad ale tronului.

� Fiecare trebuie s� ghiceasc� acum, zise regele, ce obiect de pre� se afl� �n

lad�.

� Ucenice, �opti Tripitaka, cum este cu putin�� s� ghiceasc� cineva ce-i �ntr-o
lad�?

� N-ai nici o grij�, zise Maimu�a, pref�c�ndu-se �ntr-o musculi�� �i a�ez�ndu-se pe

capul lui Tripitaka. M� duc s-arunc o privire.

Zbur� iute spre lad�, se strecur� sub ea �i descoperi o mic� cr�p�tur� �ntre dou�
sc�nduri de la fund. Se v�r� prin ea �n�untru �i g�si o mantie, a�ezat� pe o
farfurie sm�l�uit� cu lac ro�u. κi mu�c� limba �i, scuip�nd pe farfurie, strig�:

� Preschimb�-te!

�ndat� farfuria se pref�cu �ntr-un blid vechi �i cr�pat, plin de praf. Apoi se
strecur� afar�, zbur� la urechea lui Tripitaka �i-i �opti:

� Spune c� �n lad� e un blid vechi �i cr�pat.

� Mi s-a spus s� ghicesc ce obiect de pre� se afl� �ntr-�nsa, zise Tripitaka. Dar
un blid vechi �i cr�pat nu-i un obiect de pre�.

� Nu-�i fie team� �i spune �ntocmai cum �i-am zis eu, vorbi Maimu�a.

Tripitaka trecu �n fa�� �i era gata s� spun� ce �tia, c�nd nemuritorul Putere-de-
Cerb ceru s� fie el primul la ghicit.

� �n lad� se afl� un ve�m�nt regesc, �mpodobit cu semnele p�m�ntului �i ale

cerului, zise nemuritorul.

� Nu, nu! zise Tripitaka. �n�untru se afl� un blid vechi �i cr�pat.

� Ce ne spui nu-i prea cuviincios, zise regele. Mi se pare c� vrei s�-�i r�zi de
�ara mea, d�nd a se �n�elege c� un blid vechi �i cr�pat ar fi tot ce pot avea ca
obiect de pre�.

�i, �ntorc�ndu-se c�tre ofi�erii lui, le porunci:

� Lua�i-l!

Erau gata s�-l �n�face, c�nd Tripitaka striga:

� M�ria-ta, a�teapt� cel pu�in s� se deschid� lada. Dac� se g�se�te cu adev�rat �n

ea un obiect de pre�, atunci n-ave�i dec�t s� m� os�ndi�i. Dar dac� se dovede�te c�
nu-i nici un obiect de pre� �n lad�, �nseamn� c� mi-ai face o mare nedreptate
os�ndindu-m�.

Regele porunci s� se deschid� lada �i, cum era de a�teptat, �n�untru nu era dec�t
un blid vechi �i cr�pat.
� Cine a pus blidul �n lad�? r�cni regele.

� St�p�ne, zise regina strecur�ndu-se din spatele tronului de dragon, eu am pus

�n�untru un ve�m�nt regesc �mpodobit cu semnele p�m�ntului �i ale cerului. Cu
propria-mi m�n� l-am pus �i nu-mi pot da seama cum de s-a pref�cut �ntr-un blid
vechi

� Piei din fa�a mea, femeie! strig� regele. Doar n-o s�-�i �nchipui c� pot da
crezare unei pove�ti. Tot ce se afl� �n palat sunt numai obiecte de pre�. Or,
blidul �sta, bun de aruncat la gunoi, nu-�i poate afla locul aici.

Apoi, �ntorc�ndu-se c�tre ofi�erii lui, le zise:

� Veni�i cu cuf�rul dup� mine. Eu �nsumi am s� pun ceva �n�untru �i cei doi o s�
�ncerce din nou a ghici.

Regele se duse �n gr�dina de flori din spatele palatului, culese o piersic� mare
�i-o puse �n lad�, care fu adus� �n fa�a palatului �i ghicitul �ncepu din nou.

� Ucenice, �opti Tripitaka, trebuie s� m-aju�i �i de data asta.

� Nici vorb�, r�spunse Maimu�a. M� duc s� v�d ce-i �n�untru.

�i Maimu�a zbur� spre lada �i se strecur� din nou �n�untru. Ce-a g�sit acolo fuse
de data asta �ntru totul pe placul ei. κi relu� chipul ei adev�rat, se cinchi �n
cutie �i m�nc� piersica cu o poft� nespus�, ling�ndu-�i p�n� �i pungile din obraji.
Apoi l�s� s�mburele piersicii, se pref�cu iar�i �ntr-o musculi�� �i, zbur�nd la
Tripitaka, �i �opti la ureche.

� S� spui c�-i un s�mbure de piersic�.

� Ucenice, zise Tripitaka, s� nu glume�ti cu mine. Data trecut�, dac� nu m-a� fi

ar�tat mai �ndr�zne�, a� fi fost ucis �ntr-o clip�. De ast� dat�, ar fi mai bine s�
spun c�-i un obiect de pre�. Nu pot spune c� un s�mbure de piersic� e un obiect de
pre�.

� S� nu-�i fie team�, zise Maimu�a. Spune a�a, �i-ai s� c�tigi.

De ast� dat�, nemuritorul Putere-de-Berbec fu el cel care st�rui s� ghiceasc�

primul; �i de �ndat� spuse c�-i o piersic�.

� Nu-i o piersic�, i-o �ntoarse Tripitaka, ci numai un s�mbure de piersic�.

� Cum e cu putin�� s� fie numai s�mburele! r�cni regele. Eu, cu m�na mea, am pus
adineauri �n lad� o piersic�. Nemuritorul a ghicit bine.

� Poate c� m�ria-ta nu are nimic �mpotriv� ca mai �nt�i s� se deschid� lada �i dup�
aceea s� hot�rasc�, zise Tripitaka.

A�adar, lada fu deschis� �i se v�zu c� �n�untru nu era altceva dec�t un s�mbure de

piersic�, f�r� nici o urm� de pieli�� sau fruct. Regele r�mase uluit.

� Ar fi mai bine s� p�r�si�i g�ndul de a v� mai �ntrece cu ace�ti oameni �i s�-i

l�s�m mai bine s� plece. Eu �nsumi am pus �n�untru o piersic� �i acum nu-i dec�t un
s�mbure. Trebuie s-o fi m�ncat cineva. B�nuiesc c�-i ajut� �ntr-ascuns anumite
spirite.

� Nici nu b�nuiesc ei ce lung� experien�� �n m�ncarea piersicilor are Maimu�a,

�opti R�tanu c�tre Nisip r�z�nd pe furi�.

�n clipa aceea ap�ru, sp�lat �i piept�nat, nemuritorul Putere-de-Tigru, care zise

regelui:

� M�ria-ta, budi�tii �tia au darul de a schimba obiecte f�r� via��. Dac� porunce�ti
s� aduc� din nou lada, o s� vezi c� fiin�e omene�ti n-o s� mai poat� preface. S�
punem �n lad� un discipol de-al nostru �i te �ncredin�ez c� n-o s�-l mai poat�
preface.

A fost, a�adar, b�gat �n lad� un discipol taoist, iar capacul a fost �nchis bine.

� Ei, acum, preotule, zise regele, iat� �i a treia �ncercare. Spune-mi ce se afl�
�n cutie!

� Of, iar s� ghicesc! bomb�ni Tripitaka.

� Nu-i nimic, a�teapt� pu�in! zise Maimu�a. M� duc s� arunc o privire �n�untru.

�i Maimu�a, preschimb�ndu-se �ntr-o musculi��, se strecur� �n lad�, unde se scutur�

�i lu� chipul unui b�tr�n taoist.

� �nv��torule, ce vrei s� m�-nve�i? �ntreb� discipolul.

� Budi�tii �tia au v�zut f�r� �ndoial� c� te-au b�gat �n lad�, zise Maimu�a. Ei vor
spune, a�adar, c� �n lad� se afl� un t�n�r taoist, �i vom pierde �ntrecerea. Iat�
ce zic eu: te voi rade �n cap, �i le voi �opti nemuritorilor s� spun� c� �n�untru
se afl� un t�n�r budist.

� Fac tot ce-mi spui, r�spunse t�n�rul discipol, numai s� c�tig�m. Nu ne putem
�ng�dui s� fim b�tu�i mereu, c�ci �n chipul acesta ne vom pierde repede �ncrederea
�i respectul cur�ii.

� A�a-i, zise Maimu�a. Hai, �i dup� ce vom c�tiga, o s� prime�ti un dar frumos.

�i Maimu�a �i lu� ciomagul, �l scutur� �i-l pref�cu �ntr-un brici. Apoi, trec�ndu-
�i bra�ele pe dup� g�tul t�n�rului, �i spuse:

� Acum, tinere, ai grij� s� nu te vai�i, daca cumva te doare!

C�t ai clipi, Maimu�a �i rase capul, iar p�rul �l v�r� sub c�ptu�eala l�zii. Apoi,
m�ng�indu-l pe c�p��na ras�, �i zise:

� Cap de preot budist ai c�p�tat, dar ve�mintele nu-s potrivite. Scoate-le �i am s�

te �mbrac cu altele bune.

T�n�rul purta un �fulg de cocor" [Denumirea �mbr�e�min�ii specifice a discipolilor

tao-i�ti. Cocorul era considerat pas�re sf�nt�, deoarece se credea c� zeit�ile
umbi� c�lare pe cocori.] de culoare alb�, brodat cu desene de nori �i tivit cu
brocart. Dup� ce t�n�rul dezbr�c� haina, Maimu�a trimise peste ea o suflare magic�
�i o pref�cu �ntr-o hain� dreapt� cafenie [�mbr�c�minte specific� a discipolilor
budi�ti.] �i �l puse s-o �mbrace. Apoi �i smulse c�teva fire de p�r �i le
preschimb� �ntr-un pe�te de lemn [Obiect de cult budist.], de felul celui purtat de
preo�ii budi�ti, �i-l puse �n m�na t�n�rului, zic�ndu-i:

� Ascult� acum la mine: dac�-i vei auzi spun�nd �discipol taoist", r�m�i unde e�ti.
Dar, dac� auzi pe vreunul spuh�nd �discipol budist", ba�i �n capac cu pe�tele de
lemn �i ie�i afar� spun�nd o rug�ciune budist�.
� Nu ��iu dec�t rug�ciuni taoiste din Cartea-celor-Trei-Primordiali, din Cartea-
Stelei-Polare �i altele de felul �stora. spuse t�n�rul.

� Nu �tii nici 0 rug�ciune budist�? �l �ntreb� Maimu�a.

� Oricine poate spune O-Mi-To-Foi [Formul� budist�, av�nd aproximativ sensul de:
Domnul s� m� binecuv�nteze!], zise b�iatul.

� Asta-i destul �i m� scap� de cazna de a te mai �nv�a. Nu uita ce-ai de f�cut.

Acum m� duc.

�i, preschimb�ndu-se iar �ntr-o musculi��, zbur� pe la urechea lui Tripitaka, �i-i
spuse:

� Spune c� �n�untru e un budist.

� De data asta sunt sigur de izb�nd�, spuse Tripitaka.

� De ce e�ti at�t de sigur? �ntreb� Maimu�a.

� Pentru c�, zise Tripitaka, �n scripturi, Buddha, Legea �i Credincio�ii sunt

numi�i Cele-Trei-Comori. A�a c� un budist este un obiect de pre�.

Nemuritorul Putere-de-Tigru p�i acum �n fa�� �i spuse:

� M�ria-ta, de data asta �n lad� se afl� un discipol taoist.

La auzul acestor vorbe, t�n�rul r�mase pe loc.

Dar c�nd Tripitaka spuse: �Este un discipol budist", cuvinte pe care R�tanu le
repet� cu glas tare, t�n�rul din lad� �mpinse capacul, b�tu cu pe�tele de lemn �n
el �i, invoc�nd numele lui Buddha, ie�i afar�. To�i cei de fa�� izbucnir� �n
aplauze zgomotoase, �n afar� de cei trei nemuritori care t�ceau posomor�i.

� Nu mai poate fi nici o �ndoial�, zise regele, budi�tii �tia sunt ajuta�i de for�e
nev�zute. �n lad� intr� un taoist �i, poftim, iese un budist! Ai putea spune c�
�n�untru s-a furi�at cineva �i l-a ras �n cap. Dar, uite, are �i ve�minte budiste
�i invoc� numele lui Buddha. Ar fi mai bine s�-i l�sa�i s� plece pe oamenii �tia! �

� M�ria-ta, zise nemuritorul Putere-de-Tigru, spune Un proverb c�: �Juc�torul de

�ah are nevoie de un adversar de temut, dup� cum dulgherul are nevoie de lemn bun".
Ne-am g�ndit, v� m�rturisim, s�-i chem�m pe oamenii �tia la o �ntrecere �n c�teva
minuni magice, pe care le-am �nv�at �nc� de c�nd eram tineri.

� Care sunt aceste minuni? �ntreb� regele.

� De pild�, eu pot l�sa s� mi se taie capul �i apoi s�-l lipesc la loc. Al doilea
nemuritor poate l�sa s� i se scoat� m�runtaiele �i apoi �i le pune din nou iar� s�
p�easc� ceva. Al treilea nemuritor se poate sc�lda �n ulei clocotit.

Regele r�mase tare uimit �i zise:

� Toate minunile astea par s� aib� �n ele primejdii �nsp�im�nt�toare.

� Putem s�v�r�i minunile f�r� nici o primejdie pentru noi, r�spunse nemuritorul, �i
st�rui s� se treac� �i la aceast� ultim� �ntrecere.

� Asculta�i aici la mine, o voi, preo�i budi�ti! puse regele. Nemuritorii nu vor s�
v� lase s� pleca�i p�n� ce nu se iau �nc� o dat� la �ntrecere cu voi �n t�ierea
capului, �n spintecarea p�ntecului �i �n sc�ldarea �n ulei clocotit.

La auzul acestor vorbe, Maimu�a �i lu� �ndat� chipul ei adev�rat �i izbucni �n

hohote de r�s.

� Ce noroc! zise ea. Iar o treab� bun� de mine!

� Nu pricep cum po�i spune c�-i o treab� bun� de tine, zise R�tanu. Nu cred s�
existe alte c�i care s� duc� mai repede la moarte.

� Tu nici nu b�nuie�ti de c�te minuni magice sunt eu �n stare, �l �ncredin��

Maimu�a.

� Frate, st�rui R�tanu, sunt gata s� te cred �n stare de orice fel de prefaceri �i
transform�ri, dar minunile astea cred c� sunt mai presus de tine.

� Nicidecum! zise Maimu�a. Taie-mi capul �i tot am s� pot vorbi. Taie-mi bra�ele �i
tot am s� pot lovi. Taie-mi picioarele �i tot am s� pot umbla. Smulge-mi inima �i
am s� pot �n chip magic s�-mi pun alta �n loc.

Nisip �i R�tanu r�deau �ns� de ea. Atunci Maimu�a p�i �n fa�a regelui �i-i spuse:

� M�ria-ta, pune s� mi se taie capul.

� Ce te face s� fii at�t de plin� de �ncredere? �ntreb� regele.

� P�i, s� vezi, spuse Maimu�a, cu ani �n urm� un preot cu puteri mari din secta Zen
m-a �nv�at minunea t�ierii capului. Nu �tiu dac� am s� pot s� mi-o mai reamintesc,
dar vreau s� �ncerc.

� Bine, dar nu �tii ce spui, �i zise regele. T�ierea capului nu-i ceva de �ncercat.
Capul este cel mai de seam� din cele �ase locuri �n care se p�streaz� principiul
iang [not� �n text: Principiul de baz� al vitalit�ii masculine.] �i t�ierea lui
aduce moartea.

� M�ria-ta, nu-l descuraja, zise nemuritorul Putere-de-Tigru. Este cel mai bun
prilej s� ne r�zbun�m.

A�a c� se preg�ti un loc de execu�ie, �i trei mii de osta�i din garda regelui fur�
r�ndui�i s� �in� ordinea.

� Eu, �nt�i! strig� Maimu�a vesel�.

�i se repezi spre locul de execu�ie.

Dar Tripitaka o prinse de m�n� �i-i spuse:

� Bag� de seam� ce faci. Am credin�a c� ni s-a pus g�nd r�u.

� Nu mi-e fric�, zise Maimu�a. D�-mi drumul.

Ajung�nd la locul de execu�ie, fu �n�f�cat� de c�l�u, legat� cu fr�nghii �i pus�

l�ng� bu�tean. La cuv�ntul �love�te", se auzi un �uierat �i capul Maimu�ei c�zu pe
p�m�nt, iar c�l�ul �i mai d�du o lovitur� de picior de se duse de-a dura, ca un
pepene, vreo treizeci, patruzeci de pa�i mai departe. Din trunchi nu curse �ns�
nici o pic�tur� de s�nge, ci dinl�untrul lui se auzi un glas:

� Cap, vino �napoi!

Nemuritorul Putere-de-Cerb, v�z�nd c� Maimu�a are un me�te�ug magic, chem� �i el cu
o formul� magic� zeit�ile locului �i le spuse:

� �ine�i capul Maimu�ei acolo unde se afl� �i, �n locul altarului de azi, voi cl�di
un templu m�re�, iar statuetele voastre de lut vor fi �nlocuite cu statui de aur.

Zeit�ile fur� nevoite s� se supun� magiei nemuritorului �i oprir� pe loc, �ntr-

adev�r, capul Maimu�ei. De�i ea striga mereu: �Cap, vino aici!", capul r�mase
pironit locului. Atunci, din trunchiul Maimu�ei se auzi strig�tul �Cre�ti'", �i
�ndat� dinl�untru zbughi un alt cap care-l �nlocui pe cel�lalt. C�i�ul �i osta�ii
r�maser� ca tr�sni�i, iar ofi�erul care conducea execu�ia se duse �n goan� la rege
�i-l �n�tiin�a c� Maimu�ei i-a crescut un alt cap.

� Este mult mai priceput� dec�t am �tiut-o noi, �opti R�tanu.

� P�i, nu �tii c� se pricepe la �aptezeci �i dou� de transform�ri? vorbi Nisip.

Asta �nseamn� c� poate avea �i �aptezeci �i dou� de capete.

Iat� c� �n clip� aceea sosi �n fug� �i Maimu�a.

� Ucenice zise Tripitaka. b�nuiesc c� te-a durut r�u de tot.

� Nu m-a durut deloc, ba chiar mi-a pl�cut, zise Maimu�a.

� Frate, �i spuse R�tanu, n�d�jduiesc c� ai avut grij� s� pui ceva pe t�ietur�.

� Pip�ie-mi g�tul, �i spuse Maimu�a, �i vezi dac�-i vrea urm�.

Prost�nacul de R�tanu �ntinse m�na �i pip�i. Spre uimirea lui, v�zu c� nu era nici
cea mai mic� urm� sau semn. Noul cap �l �nlocuise pur �i simplu pe cel vechi.

� Acum, spuse regele, lua�i-v� h�rtiile de c�l�torie, �i, v� sf�tuiesc s� pleca�i

de �ndat�.

� Mul�umim pentru h�rtii, zise Maimu�a, dar �nainte de a pleca, trebuie s�-�i arate
puterea �i nemuritorul.

� �ntr-adev�r, a fost vorba s� fie o �ntrecere, zise regele c�tre nemuritori. Nu v�

face�i de r�s, l�s�ndu-i s� plece �nving�tori.

Se f�cur� a�adar acelea�i preg�tiri �i pentru nemuritorul Putere-de-�igru. Dar c�nd

acesta strig� �Cap, vino �napoi!", Maimu�a �i smulse Un fir de p�r, trimise peste
el un suflu magic �i strig�:

� Preschimb�-te!

�i firul de p�r se pref�cu �ntr-un c�ine cafeniu, care se repezi la cap, �l apuca
�n gur�, fugi cu el pe meterezele palatului �i-i d�du de-acolo drumul �n jos. De
trei ori strig� nemuritorul �Cap, vino �napoi!", dar capul nu mai ap�ru.
Nemuritorul nu cuno�tea me�te�ugul Maimu�ei de-a face s�-i creasc� alt cap, a�a c�,
vai de el! S�ngeie ��ni �uvoi din trunchi, iar nemuritorul se pr�v�li �n ��r�n�.
Ofi�erul se uit� ce se �nt�mplase �i apoi se gr�bi s�-i spun� regelui:

� M�ria-ta, pe locul unde a c�zut nemuritorul, n-a mai r�mas dec�t un tigru f�r�
cap, de culoare cafenie.

Regele se f�cu galben ca ceara la fa�� �i privi �int� spre ceilal�i doi nemuritori:

� Fratele meu nu mai este, desigur, �n via��, zise nemuritorul Putere-de-Cerb.

Tigrul cel cafeniu nu are �ns� nici o leg�tur� cu el. Este doar o ar�tare
�n�el�toare pl�smuit� de tic�lo�ii �tia. S� nu-i la�i s� plece p�n� nu-mi m�sor �i
eu puterile cu ei �n �ntrecerea spintec�rii p�ntecelui.

� Asta-mi place, spuse Maimu�a. �ti�i, de obicei, eu nu m�n�nc m�ncare g�tit�, dar
acum c�teva zile am fost poftit� s� gust din ni�te pl�cinte �i de-atunci am r�mas
cu durere la p�ntece. Cred c� pl�cintele mi-au c�zut greu �i tocmai voiam s�-i cer
cu�itul m�riei-tale ca s�-mi despic p�ntecele, s�-mi scot m�runtaiele �i s� mi le
cur� bine. N-a� vrea s� m� supere �n cursul c�l�toriei.

� Duce�i-l s�-�i spintece p�ntecele! strig� regele,

� Nu-i nevoie s� m� t�r�i, zise Maimu�a c�nd oamenii c�l�ului o �n�f�car�. Sunt
gata s� merg singur�, de bun�voie. Tot ce v� cer este s�-mi l�sa�i m�inile libere.
O s� am nevoie de ele ca s�-mi cur� m�runtaiele.

� Nu-i lega�i m�inile, porunci regele.

Dup� ce-o legar� zdrav�n de-un st�lp �i-i spintecar� p�ntecele, Maimu�a �i scoase
lini�tit� m�runtaiele, le cur�� �i le puse la loc �n�untru, potrivind cu grij�
fiecare �ndoitur� a lor. Trimise apoi o suflare magic� peste p�ntece �i t�ietura se
�nchise.

� Lua�i-v� pe dat� h�rtiile de c�l�torie �i pleca�i, zise regele. Nu vreau s� v�

mai �nt�rzii plecarea nici o clip�.

� Nu ne pas� chiar a�a mult de h�rtiile noastre de c�l�torie, r�spunse Maimu�a.

Trebuie �ns� ca �i cel de-al doilea nemuritor s�-�i arate puterile la spintecarea
p�ntecelui.

� Asta nu at�rn� de mine, zise regele �i, �ntorc�ndu-se c�tre nemuritorul Putere-
de-Cerb, urm�:

� Voi i-a�i provocat la �ntrecerea asta, a�a c� sunt nevoit s� v� cer s� v�

supune�i,

� Foarte bine, zise nemuritorul. Sunt sigur de izb�nd�.

Dar c�nd nemuritorul �ncepu s�-�i cure�e m�runtaiele, a�a cum o v�zuse f�c�nd pe
Maimu��, numai ce Maimu�a �i smulse un fir de p�r, trimise peste el o suflare
magic� �i-i strig� �Preschim-b�-te!" Firul de p�r se schimb� �ntr-un uliu r�pitor,
care se repezi cu ghearele desf�cute spre nemuritor, �i prinse m�runtaiele �i zbur�
cu ele departe ca s� le m�n�nce pe �ndelete. Dup� c�teva clipe nemuritorul se
pr�bu�i peste st�lp. C�l�ii se repezir� spre el, dar �n locul lui nu mai g�sir�
dec�t trupul ne�nsufle�it al unui cerb alb!

� Cred c� s�rmanul meu frate a murit, zise cel de-al treilea nemuritor. Dar este cu
neputin�� ca acest cerb ne�nsufle�it s� fie trupul lui. Tic�lo�ii �tia �i-au b�tut
joc de noi �i ne-au �n�elat. Trebuie s� m� r�zbun!

� �n ce �ncercare n�d�jduie�ti s�-i �nvingi? �ntreb� regele.

� Pun r�m�ag c� preotul budist nu este �n stare s� se scalde �n ulei clocotit, zise
nemuritorul.

A�a c� fu adus un ceaun uria� plin cu ulei.

� V� mul�umesc pentru aceast� binevoitoare aten�ie, zise Maimu�a. De mult timp nu

m� �mb�iasem �i �ncepuse s� m� cam m�n�nce pielea. �mb�ierea asta o s�-mi fac�
bine.

Au fost a�ezate leg�turi de lemne sub ceaun, li s-au dat foc �i, c�nd uleiul �ncepu
s� clocoteasc�, Maimu�a fu poftit� s� se bage �n�untru.

� Trebuie s� fac o baie civil� sau una militar�? �ntreb� Maimu�a.

� Nu �tiu care-i deosebirea dintre ele, r�spunse regele. ,

� Pentru o baie civil� nu-i nevoie s� te dezbraci, r�spunse Maimu�a, ci doar, �i

�mpreunezi bra�ele �i le bagi �n�untru, f�r� s�-�i murd�re�ti ve�mintele. Dac� �ns�
cade pe ele o singur� pic�tur� de ulei, se socote�te o �nfr�ngere. Pentru o baie
militar� este nevoie de un cuier de haine �i un �tergar. Trebuie s� te dezbraci de
tot, s� sari �n�untru �i s� te zbengui �n uleiul clocotit, f�c�nd tumbe �i
�mpro�c�nd nestingherit ulei �mprejur.

� Pe care o alegi? �l �ntreb� regele pe nemuritorul Putere-de-Berbec.

� Dac� aleg baia civil�, r�spunse el, cine �tie dac� nemernicul �sta nu-�i pune
ceva pe ve�minte, ca s� le fereasc� de stropii de ulei. Mai bine o baie militar�.

� Ierta�i-mi -�ndr�zneala dac� v� cer iar�i s� fiu primul, zise Maimu�a.

�i iat-o! S�ri drept �n ceaunul cel uria� �i �ncepu, �n v�zul tuturor, s� se afunde
�i s� pluteasc� ca un delfin �n valurile m�rii. C�nd o v�zu cum se zbenguie, R�tanu
�i mu�c� v�rful degetului �i-i spuse lui Nisip �n �oapt�:

� Nu ne-am purtat p�n� acum cu respectul cuvenit fa�� de Maimu��. Ar fi trebuit s�

vorbim cu totul altfel �n fa�a ei, dac� am fi �tiut c� este �n stare de asemenea
ispr�vi!

V�z�ndu-i c�-�i �optesc unul altuia, Maimu�a b�nui c�-�i r�d de ea.

�La urma urmei, g�ndi ea, eu duc tot greul, iar ei, neputincio�ii, stau pe de
l�turi �i se aleg cu c�tigul. N-ar fi r�u s�-i sperii pu�in."

�i Maimu�a �mpro�c� o dat� puternic, apoi se d�du la fund, se pref�cu �ntr-un

cui�or de tabl� �i se a�ez� pe fundul ceaunului. Ofi�erul �l �n�tiin�a numaidec�t
pe rege:

� Maria-ta, uleiul clocotit �i-a dovedit puterea: preotul cel mititel a murit.

Regele se sim�i foarte u�urat �i porunci c�l�ului s�-i pescuiasc� le�ul. C�l�ul
�ncepu s� caute �n ceaun cu un polonic g�urit. Dar g�urile lingurii erau mari, �n
timp ce Maimu�a, preschimbat� �ntr-un cui�or, era foarte mic�. A�a c�, de c�te ori
era prins� �n polonic, se strecura printr-o gaur� �i se da iar la fund.

� Era tare firav�, spuse c�l�ul, �i pare c� n-a mai r�mas nimic din ea.

� Pe ceilal�i budi�ti aresta�i-i! porunci regele.

C�iva ofi�eri se repezir� la R�tanu, �l tr�ntir� jos �i-l legar�.

� M�ria-ta, strig� Tripitaka foarte tulburat, �ndur�-te �i ascult�-m�. Acest

discipol al meu a s�v�r�it multe fapte de vitejie de c�nd a �mbr�i�at credin�a
noastr�. Acum, c� �i-a g�sit un potrivnic egal �n cel de-al treilea nemuritor �i a
pierit �n ceaunul cel uria� cu ulei clocotit, nu-mi mai pas� ce soart� vom avea
noi. E�ti rege �i to�i cei ce se afl� sub puterea spadei tale trebuie s� �i se
plece. Porunce�te s� mor �i voi fi foarte fericit s� mor. Dar, rogu-te st�ruitor,
d�-mi pu�in� fiertur� rece de orez �i trei cai de h�rtie, �i �ng�duie-mi s� le aduc
ofrand� pentru sufletul mortului. Dup� aceea, m� plec soartei.

� V�d c� e adev�rat ce se spune, vorbi regele celor din jurul s�u. Preo�ii budi�ti
�in mult la ceremonii, a�a c� da�i-i ce ne cere.

Tripitaka f�cu semn lui Nisip s� vin� cu el �i se duse l�ng� ceaun; c�iva ofi�eri
din gard� �l apucar� pe R�tanu de ureche �i-l traser� �i pe el �ntr-acolo.

� O, discipol al meu, spuse Tripitaka vorbind sufletului Maimu�ei, de c�nd te-ai

al�turat cinului nostru preo�esc, m-ai ap�rat cu credin�� �n c�l�toria mea spre
soare-apune. Nici prin g�nd nu mi-ar fi trecut c� azi vei cobor� �n �mp�r�ia
�ntunericului, �n via�� fiind, �i-ai �nchinat sufletul c�ut�rii �i aducerii
Scripturilor. Mort fiind, �nc� por�i �n sufletul t�u numele lui Buddha �i, cine
�tie dac� n-am s� g�sesc spiritul t�u a�tept�ndu-m� �n Templul-Marelui-Tunet
[Templu de pe Muntele-cel-Sf�nt al budi�tilor, unde ace�tia cred c� locuie�te
Buddha Sukyamuni, fondatorul religiei budiste.]?

� �nv��torule, zise R�tanu, nu a�a trebuie s�-i vorbe�ti. Nisip, d�-mi pu�in�
fiertur� de orez �i acum, l�sa�i-m� s�-i vorbesc eu.

�i, a�ez�ndu-se jos, a�a cum era legat, n�t�r�ul de R�tanu �ncepu:

� Maimu�� blestemat�, gr�jdar neru�inat, ai c�utat pricin� �i ai g�sit! Ceaunul

�sta �i-a venit de hac pentru totdeauna. Am sc�pat de tine, Maimu��! �i-am v�zut
sf�r�itul, gr�jdar smintit!

Auzind cum �i batjocore�te n�t�r�ul de R�tanu, Maimu�a nu se mai putu st�p�ni. κi

relu� chipul ei adev�rat �i se ridic� deasupra uleiului clocotit.

� Nemernicule �i tic�losule, strig� ea, pe cine batjocore�ti tu aici?

� Dragul meu discipol, se bucur� Tripitaka v�z�nd-o, m-ai speriat a�a de tare de
era s� mor.

� Cine a mai v�zut vreodat� at�ta pricepere �n a face pe mortul? se minun� Nisip.

Ului�i, sfetnicii militari �i civili d�dur� fuga la rege �i-i spuser�.

� Preotul cel mititel n-a murit! S-a ridicat deasupra uleiului clocotit.

� Nu-i adev�rat, zise sfetnicul, a murit de-a binelea. Dar cum azi e o zi
nenorocoas�, vedem �ntr-una spiritul lui.

Auzind acestea, Maimu�a s�ri din ceaun, se �terse de ulei, se �mbr�c� �i, lu�ndu-�i
ciomagul de fier, se repezi la sfetnic �i, izbindu-l �n cap, �l strig�:

� A�adar, sunt un spirit, nu-i a�a? �nnebuni�i de groaz�, ceilal�i dreg�tori �i

d�dur� drumul lui R�tanu �i, �ngenunchind �n fa�a Maimu�ei, prinser� s� strige:

� Iart�-ne! Iart�-ne!

Regele cobor� de pe tron �i vru s-o ia la fug�, dar Maimu�a �l opri, zic�ndu-i;

� Nu pleca, m�ria-ta. Trebuie s� se scalde �n ulei clocotit �i al treilea

nemuritor.

� Nemuritorule, �i spuse regele tremur�nd din cap p�n�-n picioare de fric�, sunt
nevoit s� te poftesc s� intri numaidec�t �n ceaun, altfel preotul �sta m�
ciom�ge�te de m� omoar�.

Nemuritorul Putere-de-Berbec se duse l�ng� ceaun, se dezbr�c� la fel cum f�cuse �i

Maimu�a, intr� �n�untru �i �ncepu s� se scalde. V�z�ndu-l c� se simte foarte bine,
Maimu�a strig� s� se mai pun� lemne pe foc. Apoi se apropie �i-�i b�g� degetul
�n�untru. Spre mirarea ei, uleiul era rece.

�C�nd eram eu �n�untru, uleiul era destul de fierbinte, g�ndi Maimu�a. Ce s-a putut
petrece? A, da, �tiu. Trebuie s� fie ascuns �n�untru un dragon rece."

S�ri �n aer �i strig� tare Om [�nceputul formulei magice budiste: Om Mani Padme
Hum.], chem�ndu-l astfel pe regele-dragon al M�rii-din-Miaz�noapte.

� Ei, vierme sc�rbos, zv�rlug� cu solzi, cum �ndr�zne�ti s�-l aju�i pe taoistul
�sta, �i �ng�dui ca un dragon rece s� se ascund� �n ceaun? Vrei s� faci din el un
erou �i s� m� vezi pe mine �nvins�?

� Mare-�n�elept, nu �tii cum stau lucrurile, r�spunse regele-dragon. Nemuritorul

�sta a dus o via�� auster� �i a sc�pat de vechea sa �nf�i�are. Dar singurele puteri
magice pe care le-a c�p�tat sunt Metodele-Celor-Cinci-Tunete. �n afar� de astea, n-
a mai �nv�at dec�t unele scamatorii m�runte, care n-au nimic de-a face cu
adev�ratul taoism. Dup� ce a supus spiritul acestui dragon rece, a umblat �ncoace
�i �ncolo prin lume, f�c�nd tot felul de scamatorii. Dar tu Mare-�n�elept, nu te-ai
l�sat �n�elat. Am s�-l chem numaidec�t �napoi pe dragonul rece �i te �ncredin�ez c�
nemuritorul va fierbe �n ulei, cu piele �i oase cu tot.

� Cheam�-l repede, �i spuse Maimu�a, c� de nu o s� iei o sc�rm�neal� zdrav�n�.

Regele-dragon se preschimb� �ntr-un v�rtej magic, se repezi spre ceaun, �n�fac�

dragonul rece �i-l duse cu el �n Marea-din-Miaz�noapte.

Maimu�a se �ntoarse din v�zduh �i se duse l�ng� Tripitaka, R�tanu �i Nisip. Deodat�
v�zur� cum nemuritorul din cazan �ncepe s� se zbat� �i s� se zv�rcoleasc�; mai f�cu
c�teva �ncerc�ri dezn�d�jduite s� ias� afar�, dar zadarnic, c�ci dup� c�teva clipe
se sf�r�i cu el.

� M�ria-ta, vesti ofi�erul, a murit �i al treilea nemuritor.

Cuprins de dezn�dejde, regele se porni pe pl�ns. Pl�ngea �i b�tea cu pumnii �n

mas�.

...Iar, de nu �ti�i cum a r�nduit lucrurile Tripitaka, dimpreun� cu discipolii s�i,

asculta�i cele povestite �n capitolul urm�tor.

Capitolul XXV

...P�n� la c�derea nop�ii v�rs� regele lacrimi �iroaie.

V�z�ndu-l �n ce stare era, Maimu�a sui treptele tronului �i�I spuse:

� Cum de te-ai putut l�sa �n�elat at�t de r�u? N-ai v�zut? Le�ul primului nemuritor
a ar�tat c� nu era dec�t un biet tigru. Al doilea s-a dovedit a fi fost un cerb
obi�nuit. �i-acum, dac� porunce�ti s� se caute �n ceaun oasele celui de-al treilea,
vei vedea c� �i acesta n-a fost dec�t un berbec � c� doar oasele de berbec nu
seam�n� nicicum cu cele ale fiin�elor omene�ti. To�i trei n-au fost dec�t ni�te
animale vr�jite, venite aici ca s� urzeasc� pieirea m�riei-tale. Dar v�z�nd c�t de
puternice sunt dragostea �i respectul ce-�i poart� poporul, n-au �ndr�znit s� te
distrug�. �ntr-un an, doi, poate, dac� ar fi v�zut c� supu�ii nu te mai iubesc, �i-
ar fi luat via�a, �i �ntreaga �ar�, cu toate r�urile �i to�i mun�ii, a lor ar fi
fost. Noroc c� am venit noi la timp �i te-am sc�pat din ghearele acestor mon�tri.
De ce, dar, s� pl�ngi? D�-ne mai repede h�rtiile de c�l�torie �i las�-ne s� ne
urm�m drumul.

Ascult�nd la vorbele Maimu�ei, regele �ncepu s�-�i vin� �n fire �i atunci

dreg�torii se apropiar� de el �i-i spuser�:

� M�ria-ta, e adev�rat c� pe fundul ceaunului s-au g�sit oase de berbec. Cuvintele

acestui preasfin�it preot budist trebuie crezute �ntru totul.

� Da, �ntr-adev�r, �i sunt recunosc�tor, r�spunse regele. Dar. iat� c� s-a

�nnoptat. �i, �ntorc�ndu-se spre primul ministru, urm�: Pofte�te-i pe-ace�ti preo�i
s�-�i petreac� noaptea �n Templul-Ele�teului-Cunoa�terii. �i, m�ine �n zori, s�
�mpodobi�i de s�rb�toare turnul dinspre r�s�rit al palatului, iar intenden�ilor mei
s� le spune�i s� preg�teasc� un osp� f�r� carne pentru oaspe�i, drept mul�umire
pentru fapta lor minunat�.

A doua zi, la sfatul de diminea�� al cur�ii, regele porunci s� se �ntocmeasc� un

hrisov prin care s� fie chema�i �n cetate to�i budi�tii. Hrisovul a fost �ntocmit
�i prins pe toate cele patru por�i ale cet�ii �i pe toate uli�ele. C�nd totul fu
gata, Tripitaka �i discipolii s�i fur� condu�i �n turnul de r�s�rit �i pofti�i s�
ia loc la marele osp�.

Auzind budi�tii fugari c� s-a dat un hrisov prin care sunt chema�i s� se �napoieze
�n cetate, venir� cu to�ii bucuro�i �i o c�utar� peste tot pe Maimu��, ca s�-i
mul�umeasc� �i s�-i �napoieze firele de p�r date de ea drept pav�z�. Dup� ce osp�ul
lu� sf�r�it �i h�rtiile de c�l�torie fur� puse �n bun� r�nduial�, regele �i regina,
dimpreun� cu toate doamnele cur�ii �i sfetnicii civili �i militari, �nso�ir� pe
Tripitaka �i pe discipolii lui p�n� la por�ile palatului. Acolo, v�zur�.o mul�ime
de preo�i budi�ti �ngenunchea�i, la marginea drumului, care strigau:

� Mare-�n�elept, p�rinte al nostru, suntem preo�ii care am muncit ca robi la malul

de nisip. Afl�nd c� i-ai nimicit pe diavoli �i ai dob�ndit salvarea noastr� �i c�
regele a poruncit s� fim chema�i acas�, am venit s�-�i �napoiem firele de p�r �i
s�-�i mul�umim.

� C�i sunte�i? �ntreb� Maimu�a.

� P�rinte, din cei cinci sute nu lipse�te nici unul, r�spunser� ei.

Cu o simpl� r�sucire a trupului, Maimii�a �i lu� �napoi perii; apoi vorbindu-le

tuturor celor de fa��, spuse:

� Eu i-am pus �n libertate pe ace�ti preo�i. Eu am sf�r�mat c�ru�ele �i tot eu i-am

ucis pe cei doi supraveghetori. R�ul a fost nimicit din r�d�cin� �i acum pute�i s�
vede�i �i voi, cu ochii vo�tri, c� adev�rata cale este budismul. Pe viitor, s� nu
mai urma�i �nv��turi mincinoase sau s� apuca�i pe c�i nechibzuite. Respecta�i-i pe
preo�ii budi�ti, dar �i pe cei taoi�ti. Cultiva�i �nsu�irile alese ale omului. Eu
am s� veghez ca pe viitor �ara asta s� fie ferit� de orice primejdie.

Regele se plec� �n semn de ascultare �i supunere, �i-�i m�rturisi ad�nca

recuno�tin��. Apoi, �nso�i pe Tripitaka p�n� dincolo de zidurile cet�ii.

*
Trecuser� de atunci multe zile. Se f�cuse toamn�. �ntr-o sear�, t�rziu, Tripitaka
�i opri calul �i �ntreb�:

� Unde poposim �n noaptea asta, ucenice?

� Maestre, asta-i o �ntrebare ce �i-o pun oamenii obi�nui�i, iar nu ni�te pelerini
ca noi, r�spunse Maimu�a.

� Dar unde-i deosebirea? �ntreb� Tripitaka.

� Oamenii obi�nui�i, vorbi Maimu�a, la ceasul �sta de sear� �i �mbr�i�eaz� copiii

sau �i str�ng la piept nevestele, �n paturi moi, sub p�turi c�lduroase. Cum am
putea noi, pelerinii, s� n�zuim la a�a ceva? Trebuie s� c�l�torim �i noaptea, la
lumina lunii sau a stelelor, s� cin�m sub cerul liber �i s� �nfrunt�m umezeala tot
timpul c�t dureaz� c�l�toria.

� Frate, zise R�tanu, tu le �tii pe ale tale, dar pe ale mele le ui�i mereu.
Drumurile astea sunt pr�p�stioase �i, cu greutatea pe care o duc �n spinare, nu-i
deloc u�or de mers. Trebuie s� g�sim neap�rat un loc unde s� pot trage un pui de
somn �i s� m� odihnesc; altfel, m�ine n-am s� mai fiu �n stare s� duc povara.

� S� mergem �nc� pu�in, c�t mai e lun� pe cer, zise Maimu�a, �i dac� d�m de-o cas�,
ne oprim acolo.

Nu merser� prea mult, �i �naintea lor auzir� vuiet de ap�.

� Iac�, am ajuns! se bucur� R�tanu; aici drumul se opre�te.

� Drept �n fa�a noastr� se afl� un r�u mare, zise Nisip.

� O fi ad�nc? �ntreb� R�tanu. Ia s� v�d.

� Te-ai g�ndit oare bine ce-ai spus? �l �ntreb� Tripitaka. Cum o s� po�i vedea
dac�-i ad�nc sau nu?

� P�i, am s-arunc o piatr� cam c�t oul de ra�� �n mijlocul apei, r�spunse R�tanu.
Dac� �mproa�c� ap� �i face spum�, �nseamn� c� r�ul nu-i ad�nc. Dac� se duce �ns� la
fund, cu g�lg�it mare, �nseamn� c�-i ad�nc.

�i R�tanu c�ut� o piatr� pe care o arunc� �n ap�. Piatra se duse la fund, se auzi
un g�lg�it mare �i pe fa�a apei se ridicar� b�ici.

� Este foarte ad�nc, zise R�tanu. Nu putem merge mai departe.

� C� este ad�nc, am aflat, spuse Tripitaka. Dar nu �tim c�t e de lat.

� A�a, adeveri R�tanu.

� Sta�i aici p�n� m� duc eu s� arunc o privire, zise atunci Maimu�a.

S�ri numaidec�t �n v�zduh �i privi cu ochii �int�. O nem�rginit� �ntindere de ap�

se desf�ura �n lumina lunii. P�rea c� nu se mai sf�r�e�te. Nu se vedea nici urm� de
��rm dincolo.

� �nv��torule, spuse Maimu�a cobor�ndu-�i norul, r�u-i foarte lat. �tii, doar, c�
am ochi de foc �i o�el, �i chiar noaptea pot vedea p�n� la cinci sute de li. Dar,
acum, nu v�d malul de dincolo. N-am cum s�-mi dau seama c�t e de lat.
� Ce' ne facem atunci, dragul meu ucenic? �ntreb� Tripitaka. �i hohote de pl�ns �i
sugrumau vorbele.

� �nv��torule, nu-�i pierde firea, zise Nisip. Nu-i oare un om acela care st� �n
picioare pe malul apei?

� Cred c�-i un pescar care-�i trage plasele din ap�, zise Maimu�a. M� duc s�
vorbesc cu el.

N-a mers prea mult �i �n fa�� �i ap�ru prin �ntuneric nu un om, ci un monument de
piatr�, pe care sta scris: �R�ul-care-duce-la-cer", iar cu slove mai mici,
dedesubt: �Calea p�n� �n partea cealalt� este de opt sute de li. Pu�ini sunt cei
care au ajuns de cealalt� parte".

� Veni�i �ncoace �i privi�i, le strig� Maimu�a.

Tripitaka citi inscrip�ia �i izbucni iar�i �n hohote de pl�ns.

� Discipole, spuse el pl�ng�nd, c�nd am plecat din Ceangan, mi-am �nchipuit c�-i o
treab� u�oar� s� mergi �n India. Nu b�nuiam c� la fiecare pas o s�-mi a�in� calea
demonii �i c� voi avea de str�b�tut r�uri �i mun�i f�r� sf�r�it.

� Ia, asculta�i, zise R�tanu, nu-i oare �sta sunet de talgere? Undeva, prin
apropiere, trebuie s� fie vreo s�rb�toare de-a preo�ilor budi�ti. Dac� ajungem la
timp, o s� putem lua �i noi parte la osp�. Ei o s� ne spun� dac� nu cumva se afl�
pe-aici, pe undeva, vreun vad sau vreun pod umbl�tor ca s� putem trece m�ine
dincolo.

Tripitaka, care-auzea acum limpede sunet de talgere, zise:

� Ne�ndoielnic c� asta nu-i muzic� taois��. Cei care c�nt� trebuie s� fie budi�ti.

Pornir� �nspre locul de unde se auzeau talgerele �i dup� pu�in timp z�rir� un sat,
cu c�teva sute de case m�ndre. La cap�tul uli�ei mari era o cas� la poarta c�reia
fusese �n�l�at un steag. Curtea str�lucea de tor�e �i un puternic miros de t�m�ie
ajungea p�n� la ei.

� Pot s� spun, zise Tripitaka vesel, c� asta arat� ceva mai bine ca o scobitur� �n
coasta muntelui sau un d�mb pe malul unui r�u. Sub o strea�in� ca asta, o s� putem
cel pu�in n�d�jdui s� st�m la c�ldur� �i s� tragem �n tihn� un pui de somn. Ar fi
bine s� nu veni�i cu mine. Am s� intru numai eu, ca s� le spun �nt�i cine suntem.
Dac�-mi spun c� pot r�m�ne, v� chem �i pe voi �n�untru. Dar dac�-n-o s� fim
pofti�i, s� nu v� �nfuria�i �i s� nu oc�ri�i. N-a� vrea s� fi�i v�zu�i a�a cum
sunte�i, nu prea ar�to�i, c� de apuc� s� se sperie, n-o s� mat avem nic�ieri unde
s� poposim.

Tripitaka �i lu� de pe cap p�l�ria cu margini late [Tripitaka are grij� s�-�i
scoat� p�l�ria (pe care o purta numai ca protec�ie a capului �n cursul c�l�toriei),
deoarece �n mod obi�nu�t preo�ii budi�ti erau obliga�i, dup� canoanele lor, s� se
poarte cu capul ras �i neacoperit.] �i, astfel descoperit �i cu toiagul �n m�n�, se
duse la u��. U�a nu era �nchis�, dar nu �ndr�zni s� intre de-a dreptul �n�untru.
A�tept� o clip� �i iat� c� ie�i un b�tr�n cu un �irag de m�t�nii pe piept,
murmur�nd rug�ciuni �n mers.

� B�tr�ne om cumsecade, �i zise Tripitaka respectuos, a� dori s� te-ntreb ceva.

� Ai sosit prea t�rziu, �i r�spunse b�tr�nul.

� Ce vrei s� spui? zise Tripitaka.

� Ai venit prea t�rziu ca s� mai cape�i ceva, r�spunse acesta. Preo�ii pe care-i
g�zduim au primit fiecare orez pe s�turate �i c�te trei sute de m�suri ca s� ia cu
ei, o f�ie de p�nz� alb� �i c�te zece monede de aram�. P�cat c� n-ai venit c�nd
trebuia.

� B�tr�ne om cumsecade, zise Tripitaka, n-am venit pentru osp�.

� Atunci, de ce-ai venit? �ntreb� b�tr�nul.

� Vin din China �i merg �n India ca s-aduc Scripturile, zise Tripitaka. M-a prins
noaptea pe drum �i c�nd am z�rit sl�vit� ta cas� �i am auzit sunete de s�rb�toare
budist�, am venit s� te �ntreb dac� n-a� putea poposi aici peste noapte.

� Nu pot s� cred c� nu �tii, zise b�tr�nul, c� una din �ndatoririle celor care au
renun�at la via�a lumeasc� este s� nu se abat� de la adev�r. Or, este �tiut de
oricine c� China se afl� la 54.000 de li de-aici! Nu-mi pot �nchipui c� ai venit
tot drumul �sta singur.

� B�tr�ne om cumsecade, ai dreptate, zise Tripitaka. Am trei ucenici care m-au

ajutat s� urc mun�ii, s� trec r�urile �i care m-au p�zit tot timpul. Altfel, n-a�
fi ajuns niciodat� p�n� aici.

� �i unde sunt ucenicii t�i? �ntreb� b�tr�nul. Spune-le s� intre �n�untru �i s� se

odihneasc�.

Tripitaka se �ntoarse �i-�i chem� ucenicii.

Maimu�a era, prin firea ei, din cale-afar� de neast�mp�rat�, R�tanu cam necioplit,
iar Nisip destul de grosolan ca s� a�tepte s� fie pofti�i de dou� ori. Cu boccelele
pe um�r �i cu calul de c�p�stru, intrar� �n curte poticnindu-se, f�r� s� le treac�
prin minte c� ar putea speria lumea. B�tr�nul se �ngrozi a�a de tare v�z�ndu-i,
�nc�t se pr�bu�i lat la p�m�nt bolborosind:

� �n curte sunt demoni! Demoni!

� B�tr�ne om cumsecade, nu te speria, zise Tripitaka scul�ndu-l �n picioare. Nu

sunt demoni, sunt ucenicii mei.

� Cum se face, �ntreb� el atunci tremur�nd, c� un preot cu o �nf�i�are at�t de

pl�cut� ca a ta �i-a ales ca ucenici ni�te mon�tri?

� �tiu c� sunt ur�i la �nf�i�are, r�spunse Tripitaka, dar sunt foarte pricepu�i s�
supun� dragonii �i tigrii �i s� prind� c�pc�unii.

B�tr�nul, pu�in mai lini�tit, �ncepu s� umble incet, sprijinit de Tripitaka. �n

curte se g�seau mai mul�i preo�i care citeau din Scripturi.

� Ce citi�i acolo? �i �ntreb� R�tanu �n�l��ndu-�i r�tul lung.

D�nd pe nea�teptate cu ochii de cele trei ar�t�ri insp�im�nt�toare, preo�ii s�rir�

ca ar�i �i-o luar� la fug� �ngrozi�i, r�sturn�nd statuile budiste, poticnindu-se,
alunec�nd �i �mpiedic�ndu-se unul de altul. F�c�nd haz de spaima lor, cei trei
ucenici �ncepur� s� bat� din palme �i s� r�d� cu hohote. �i mai �nsp�im�nta�i,
preo�ii fugeau acum de rupeau p�m�ntul.

� Asculta�i, netrebnicilor, strig� Tripitaka c�tre ucenicii s�i, a�i stricat totul.
Nimeni n-ar mai putea crede c� v-am �nv�at �i v-am predicat calea cea bun�, luni de
zile �n �ir, pe vreme bun� sau pe vreme rea. Spune o vorb� din b�tr�ni: �S� fii
virtuos prin �nv��tur� este firesc. Dar s� cape�i �nv��tur� �i s� nu te �ndrep�i,
�nseamn� s� fii nerod." A�a c�, to�i trei v-a�i dovedit a fi cei mai mari nerozi
din lume. Frumos v� �ade s� face�i t�r�boiul �sta la u��, f�r� s� v� g�ndi�i la ce
se petrece �n�untru, �nspaim�nt�nd pe binef�c�torul nostru, pun�nd pe fug� pe
preo�ii care citeau Scripturile �i stric�nd toat� ceremonia? Nu v� da�i seama c� pe
mine va c�dea vina pentru tot ce-a�i f�cut?

Lua�i de scurt �n felul �sta aspru, cei trei nu mai �ndr�znir� s� scoat� o vorb�,
ceea ce convinse pe b�tr�n c� erau cu adev�rat ucenicii lui Tripitaka.

� Nu face nimic, zise b�tr�nul, ploconindu-se. Tocmai voiam s� stingem lampioanele,

s� presar�m flori �i s� sf�r�im cremonia.

� Atunci, dac� a�i sf�r�it ceremonia, zise R�tanu, aduce�i-ne ce-a mai r�mas de la
osp�, ca s� m�nc�m �i noi ceva �nainte de culcare.

�n clipa aceea, u�a care d�dea �n cas� se deschise �i ie�i din�untru un alt b�tr�n,
sprijinindu-se �n toiag.

� Cine sunt diavolii �tia, care tulbur� pacea casei noastre �n �ntunericul nop�ii?
�ntreb� el.

Primul b�tr�n se ridic� numaidec�t �i, ie�indu-i �nainte, �i spuse:

� Frate, lini�te�te-te! Nu sunt diavoli, ci preo�i care se duc �n India s� aduc�

Scripturile. Cei trei ucenici ar fi putut ar�ta mai bine, dar sunt oameni de
treab�.

Al doilea b�tr�n puse jos toiagul �i f�cu plec�ciuni pelerinilor. Apoi, se a�ez�
jos �i strig� s� i se aduc� ceai. Dup� ce strig� de mai multe ori, �n cele din urm�
ap�rur� speria�i mai mul�i servitori, care priveau foarte �ngrijora�i spre noii
veni�i.

� Ce-i cu oamenii �tia? �ntreb� R�tanu.

� Le-am spus s-aduc� de-ale m�nc�rii pentru cuvio�iile voastre, r�spunse b�tr�nul.

� C�i oameni or s� ne serveasc�? �ntreb� R�tanu,

� Opt, sun� r�spunsul b�tr�nului.

� �i pe cine or s� serveasc� opt oameni? �ntreb� R�tanu.

� Pe voi to�i.

� Maestrul nostru e cam firav �i nu are nevoie de mai mult de un servitor. Tovar�ul
�sta cu fa�� p�roas� se poate mul�umi cu doi. Oache�ul are singur nevoie de opt,
iar mie mai pu�ini de dou�zeci nu-mi ajung.

� Mi se pare c� ave�i o mare poft� de m�ncare, zise b�tr�nul.

� O s� vezi �ndat�, r�spunse R�tanu.

� S� �tii c� nu duc lips� de oameni, ad�ug� b�tr�nul.

A�a c� porunci s� vin� s�-i serveasc� vreo treizeci-patruzeci de oameni. Dup� ce

pelerinii st�tur� un timp de vorb� prietene�te cu cei doi b�tr�ni, fiecare �ncepu
s� se simt� ceva mai bine. Tripitaka fu poftit s� se a�eze �n jil�ul de cinste.
�nainte de a �ncepe s� m�n�nce, recit� din Scriptura-�ntreruperii-Postului. R�tanu
era foarte gr�bit s� �nceap� s� m�n�nce �i, f�r� s� mai a�tepte sf�r�itul
rug�ciunii, �n�fac� un castron de lemn sm�l�uit cu lac ro�u, plin cu orez alb, �i-l
d�du dintr-o dat� pe g�t f�r� s� lase un bob. Un slujitor care se afla al�turi de
el �i spuse mirat:

� Prea venerabilul oaspete gre�e�te ordinea m�nc�rurilor. De ce se serve�te cu orez

�nainte de gogo�i? N-o s�-�i �ncurce ve�mintele? [Supersti�ie potrivit c�reia dac�
ai m�ncat pe dos, invers�nd Ordinea felurilor de m�ncare, o s� te �mbraci pe dos.]

� Eu nu m-am servit cu orez, r�spunse R�tanu r�z�nd. Eu l-am m�ncat.

� Dar nici n-ai folosit f�lcile, zise servitorul. Cum po�i dar spune c� l-ai
m�ncat?

� Ce proste�te mai vorbesc oamenii pe-aici! zise R�tanu. Sigur c� l-am m�ncat �i,
dac� te �ndoie�ti, uit�-te mai bine a doua oar� la mine. ,

Slujitorul �i umplu iar�i castronul �i, c�t ai clipi, dintr-o �nghi�itur� �l �i

d�du pe g�t.

� P�rinte, spuse omul, cred c� ai o piatr� de moar� �n g�t. Cum e altfel cu putin��
ca at�ta orez s� alunece pe g�t a�a de repede �i de lin?

P�n� ce Tripitaka sf�r�ise de spus rug�ciunea, R�tanu �nghi�ise �ase castroane.

C�nd �ncepur� �i ceilal�i s� m�n�nce, el continua s� �nfulece orez, p�ine, fructe,
dulciuri �i orice �i venea la �ndem�n�.

� Mai aduce�i! Mai aduce�i! Ce tot face�i? Pe unde umbla�i? �ncepu el de la o vreme
s� strige slujitorilor.

� Nu fi at�t de lacom, frate, �i spuse Maimu�a. Dac� te saturi m�car pe jum�tate,

tot e mai bine dec�t ai dus-o �n ultimul timp prin coclaurile mun�ilor.

� Vezi-�i de treaba ta, zise R�tanu. �tii ce spune proverbul: �Mai bine s� �ngropi
un preot viu dec�t s� te opre�ti din m�ncat".

� Lua�i astea de-aici, spuse Maimu�a slujitorilor, �i nu-l mai b�ga�i �n seam�.

� �mi pare r�u, vorbi gazda, dar s-a f�cut t�rziu �i n-am fiert dec�t dou�zeci de
dan-i de f�in�, cinci butoia�e de orez �i vreo dou� c�rucioare de legume. Aveam de
g�nd s� poftim la mas� c�iva vecini �i pe preo�ii care au f�cut slujba. Preo�ii,
cum �ti�i, au luat-o la fug�, iar pe vecini nu ne-am mai �ncumetat s�-i poftim.
Numai a�a am putut s� v� d�m acest pr�nz modest. Dac� nu v-a�i s�turat, dau porunc�
s� mai fiarb� orez.

� Foarte bine! Pune s� fiarb�, zise R�tanu.

�ntre timp, b�tr�nul se �ntorsese spre Tripitaka �i-l �ntreb�:

� Ce v-a f�cut s� v� abate�i din drumul mare?

� Am ajuns la un r�u, se b�g� Maimu�a �n vorb�, �i ni s-a p�rut c� nu-i cu putin��

s�-l trecem. Auzind sunete de talgere dinspre casa asta, ne-am hot�r�t s-o lu�m
�ncoace �i s�-�i cerem g�zduire pentru o noapte.

� N-a�i v�zut nimic pe malul r�ului?

� Doar un monument, r�spunse Maimu�a.

� Dac� a�i merge �i v-a�i mai uita o dat�, nu prea departe de-acolo, a�i ajunge la
templul M�ritului-Rege-al-Minunilor. Nu cumva l-a�i v�zut?

� Nu, nu l-am v�zut, r�spunse Maimu�a. M� rog, �i despre ce minuni este vorba?

� P�rinte, �l l�muri b�tr�nul, M�ritul-Rege-al-Minunilor ne trimite an de an ploaie

la timp �i ne miluie�te cu bel�ug pe ogoare.

�i spun�nd asta, b�tr�nul �ncepu s� pl�ng�.

� Dac� v� d� ploaie, zise Maimu�a, �nseamn� c� v� este bun prieten. �i-atunci, cum
de te ar�i at�t de dezn�d�jduit c�nd vorbe�ti de el?

� Pentru c�, r�spunse b�tr�nul b�t�ndu-se �n piept, de�i bun�voin�a lui este mare,
M�ritul-Rege este un zeu crud �i, ca pre� al milosteniei lui, ne cere s�-i jertfim
�n fiecare an c�te un b�iat �i-o fat�.

� �i �i m�n�nc�? �ntreb� Maimu�a.

� Vai, din nefericire, da! r�spunse b�tr�nul.

� �nseamn� c� �i familiei tale �i va veni r�ndul, zise Maimu�a.

� Of! f�cu b�tr�nul b�t�ndu-se iar�i �n piept, nici eu, nici fratele meu n-aveam
copii. �mplinisem cincizeci de ani �i �nc� nu aveam urma�i. Prietenii m-au zorit
s�-mi iau o �iitoare [�n caz de incapacitate a so�iilor de a avea copii, so�ul
recurgea la o concubin�. Faptul era �ng�duit de morala timpului �i se justifica
prin necesitatea religioas� de a avea urma�i care s� perpetueze cultul str�mo�ilor.
�n afar� de aceasta, copiii erau un mijloc de a se crea leg�turi interfamiliale,
foarte c�utate �ntr-o societate �n oare familia era celula de baz�.] �i p�n� la
urm�, vr�nd nevr�nd, am ascultat sfatul lor �i, astfel mi s-a n�scut o feti��. Acum
a �mplinit opt ani �i se nume�te Bulg�r-de-Aur.

� Frumos nume! zise R�tanu. Cum l-ai g�sit?

� Cum nu aveam copii, zise el, �mi treceam timpul dreg�nd poduri �i drumuri, zidind
temple �i turnuri, f�c�nd pomeni �i ajut�ndu-i pe preo�i. Am �inut socoteala c�,
p�n� la na�terea fiicei mele, am cheltuit foarte mult aur � o adev�rat� avere. De
aceea i-am dat numele de Bulg�r-de-Aur.

� �i cel�lalt frate? �ntreb� Maimu�a.

� �i el are tot numai un copil, zise b�tr�nul, un b�iat care se nume�te Fiul-
R�zboiului.

� De ce i-a dat un asemenea nume? �ntreb� Maimu�a.

� �n casa lui se afl� o statuie a Zeului-R�zboiului, vorbi b�tr�nul, �i pentru c�

acestui zeu i s-a rugat �nainte de a i se na�te copilul, i-a dat numele de Fiul-
R�zboiului. V�rstele noastre, a mea �i a fratelui meu, adunate, fac la un loc peste
o sut� dou�zeci de ani. P�n� �n clipa de fa��, n-avem dec�t ace�ti doi copii, iar
acum este r�ndul familiei noastre s� dea M�ritului-Rege jertfele cerute �i nu
�ndr�znim s� nu ne supunem. Ceremonia pe care am f�cut-o acum a fost pentru
lini�tea sufletelor acestor copii.

Tot timpul c�t ascult� aceast� trist� povestire, Tripitaka nu-�i putu st�p�ni
lacrimile.

� D�-mi voie s�-�i pun o �ntrebare, zise Maimu�a. Spune, b�tr�ne, ai mult� avere?
� Am vreo patruzeci-cincizeci de mu [Unitate de suprafa�� chinez� egal� cu 0,06
ha.] cu orez, r�spunse b�tr�nul, vreo �aizeci-�aptezeci de mu de p�rloag� �i vreo
optzeci-nou�zeci de mu cu p�uni. Apoi, mai am vreo dou�-trei sute de bivoli, vreo
treizeci de cai �i cat�ri �i nenum�ra�i porci, oi, g�ini �i g�te. Am str�ns �n
hambare mai mult gr�u dec�t �mi trebuie �i �n c�m�ri mai mult� m�tase dec�t putem
purta, iar �n jurul casei avem tot ce ne trebuie.

� Dac� ai o avere at�t de mare, zise Maimu�a, e p�cat s� fii at�t de zg�rcit.

� De ce spui c� sunt zg�rcit? �ntreb� b�tr�nul.

� P�i, dac� e�ti at�t de �nst�rit, spuse Maimu�a, nu �n�eleg de ce la�i s�-�i fie
jertfit� fiica �i fiul fratelui t�u. Cu cincizeci de bani de argint ai putea
cump�ra o fat� �i cu o sut� de bani de argint un b�iat. N-ar fi mai bine dec�t s�-
�i pierzi urma�ii?

� V�d c� nu �tii cum stau lucrurile, zise b�tr�nul. Zeul nu poate fi p�c�lit. Vine
deseori �n sat �i umbl� printre noi.

~ Atunci, trebuie s� �tii cum arat�, spuse Maimu�a.

� Dar noi nu-l vedem, urm� b�tr�nul. Sim�im doar un v�nt cu mireasm� ciudat�. Dup�
asta �tim c-a trecut prin sat �i atunci ne. gr�bim s� ardem t�m�ie, �i cu to�ii,
tineri �i b�tr�ni, ne prostern�m �n partea de unde bate v�ntul. Zeul �tie tot ce se
petrece �n sat, chiar �i ziua c�nd s-a n�scut fiecare dintre noi. N-ar primi
niciodat� un copil care nu-i al nostru. Nu cu dou� sute de bani de argint, dar nici
chiar cu o mie sau zece mii de galbeni n-ai putea cump�ra doi copii care s� fie
�ntru totul asem�n�tori �i de aceea�i v�rst�.

� Asta-i adev�rat, zise Maimu�a. Dar, ia s�-l v�d �i eu o clip� pe b�iatul t�u.

Cen Cing, fratele b�tr�nului, se duse degrab� �n cas� �i se �ntoarse cu Fiul-

R�zboiului� �n bra�e; �l a�ez� apoi jos �n lumin�. Copilul, care habar n-avea de
soarta trist� ce-i fusese h�r�zit�, �ncepu s� zburde �i s� m�n�nce ni�te fructe pe
care le-avea v�r�te �n m�necile largi ale hainei. Dup� ce-l privi o clip�, Maimu�a
murmur� o formul� magic�, se scutur� �i se preschimb� �ntr-un copil, �ntru totul
aidoma fiului lui Cen Cing. Cei doi copii �i d�dur� m�na �i �ncepur� s� se
zbenguiasc� la lumina lampioanelor. Tat�l, uluit la vederea acestei minuni, c�zu �n
genunchi �n fa�a pelerinilor.

� Nu trebuie s� te prosternezi, �i zise Tripitaka. Te rog, ridic�-te!

� Adineauri doar, mai vorbea cu noi, zise b�tr�nul, �i c�t ai clipi s-a �i pref�cut
�ntr-un copil aidoma copilului meu. Dac� �l chem, vin am�ndoi �n fug� la mine. Ce
v�d este mai mult dec�t pot �ndura. Te rog, reia-�i chipul t�u obi�nuit.

Maimu�a se frec� pe obraz �i, �ntr-o clip�, �i relu� �nf�i�area ei adev�rat�.

� P�rinte, �i zise b�tr�nul, n-am crezut niciodat� c� este cu putin�� o astfel de

minune!

� Sem�n�m cu copilul t�u? �l �ntreb� Maimu�a.

� S� semeni?! Sigur c� da! Chipul, vocea, statura, toate erau aidoma, zise
b�tr�nul.

� �i greutatea era aceea�i, spuse Maimu�a, cum de altfel ai fi putut vedea, dac�
ne-ai fi pus pe c�ntar.
� Fire�te! Fire�te! �i greutatea! zise b�tr�nul.

� Crezi acum c� a� putea s�-l �nlocuiesc pe copilul t�u �n fa�a zeului? �ntreb�
Maimu�a.

� F�r� doar �i poate! Sigur c-ai putea, r�spunse b�tr�nul.

� Ei bine, am s�-�i salvez fiul, ca s� po�i avea dup� moarte urma�i care s� ard�
t�m�ie pentru sufletul t�u. M� voi duce eu �n fa�a M�ritului-Rege, zise Maimu�a.

� P�rinte, dac� s�v�r�e�ti cu adev�rat aceast� milostenie, voi d�rui �nv��torului

t�u o mie de bani de argint, ca s� aib� cu ce s�-�i cumpere cele trebuincioase �n
c�l�toria sa spre soare-apune.

� Dar mie n-o s�-mi dai nimic? �ntreb� Maimu�a.

� Bine, dar tu o s� ajungi pe m�na zeului, r�spunse b�tr�nul, �i n-ai s� mai fii
aici ca s�-i prime�ti.

� Cum adic�, n-am s� mai fiu aici? Ce vrei s� spui cu asta? �ntreb� Maimu�a.

� P�i, o s� te m�n�nce zeul, r�spunse b�tr�nul.

� Adic�, �i �nchipui c-o s� cuteze s� fac� asta?

� N-o s� te m�n�nce, r�spunse b�tr�nul, dec�t doar dac� o s� miro�i mai r�u dec�t
un le�.

� Fac�-se voia cerului! zise Maimu�a. Dac� o s� m� m�n�nce, �nseamn� c� am fost

h�r�zit� s� mor t�n�r�. Dar dac� n-o s� m� m�n�nce, norocul meu! Oricum, am hot�r�t
s� m� jertfi�i pe mine.

Gen Ging �i mul�umi c�lduros.�i mai ad�ug� cinci sute de bani de argint la suma
f�g�duit�. �n tot acest timp, fratele lui nu scosese o vorb� �i r�m�sese sprijinit
de u��, pl�ng�nd cu jale.

� B�nuiesc c� din pricina feti�ei e�ti at�t de tulburat, �i spuse Maimu�a

apropiindu-se de el.

� P�rinte, vorbi b�tr�nul �ngenunchind �naintea Maimu�ei, nu m� pot desp�r�i de ea.

E mare lucru c� b�ie�elul o s� fie salvat. Dar nici eu n-am alt copil �i dac� o s�-
mi fie luat� feti�a, cine o s� mai jeleasc� la �nmorm�ntarea mea? Cum s� mai pot
tr�i f�r� ea?

� Du-te numaidec�t �i pune s� se fiarb� �nc� cinci m�suri de orez �i s� se

preg�teasc� ni�te legume, spuse Maimu�a. �n felul �sta o s� c�tigi inima preotului
cu r�t lung de colo, �i o s� fie foarte fericit s� se preschimbe lu�nd chipul
fiicei tale �i s� fac� tot ce-i vei cere. Dup� aceea o s� ne ducem am�ndoi ca s�
fim jertfi�i �mpreun�.

� Frate, zise R�tanu �ngrozit de propunerea Maimu�ei, po�i s� te joci cu via�a ta

cum �i place, dar n-ai nici un drept s� m� tragi �i pe mine �n daravera asta.

� Frate, �i r�spunse Maimu�a,
pentru hrana lui". Am�ndoi am
s� te pl�ngi c� nu �i s-a dat
faci tot ce-�i st� �n putin��
nevoie.
spune un proverb c�: ��i un pui de g�in� trude�te
fost osp�ta�i aici cum nu se putea mai bine. �n loc
destul, cum ai f�cut adineauri, datoria ta este s�
ca s� dai o m�n� de ajutor acestor oameni afla�i �n
� Bine, dar eu nu sunt �n stare s� m� preschimb, r�spunse R�tanu.

� Vorbe�ti prostii, �l repezi Maimu�a. E�ti �n stare s� te preschimbi �n treizeci

�i �ase de feluri.

� S� �tii c� Maimu�� are dreptate, zise Tripitaka. �A salva o via�� �nseamn� mai
mult dec�t a cl�di o pagod� cu �apte caturi." Ar trebui s� te ar�i recunosc�tor, �i
vei primi r�splata cuvenit�. N-ai altceva mai bun de f�cut �n noaptea asta �i n-ai
de ce s� nu te duci �mpreun� cu fratele t�u.

� Nu �tii ce spui, �nv��torule, �i r�spunse R�tanu. E drept c� m� pot preface �ntr-

un munte, un copac, un elefant scor�os, un bivol, sau �ntr-o m�r�oag� burtoas�. Dar
ea s� m� preschimb �ntr-o feti��, asta-i o treab� prea grea pentru mine.

� Nu-l crede�i, zise Maimu�a. Aduce�i copilul!

Cen se duse repede �n cas� �i veni cu Bulg�r-de-Aur �n bra�e. �mpreun� cu el au

ie�it so�ia, �iitoarea �i to�i oamenii casei, prostern�ndu-se �i lovindu-se cu
capul de p�m�nt �n fa�a lui R�tanu �i implor�ndu-l s� salveze feti�a.

Feti�a purta pe cap o panglic� din smarald, de care at�rnau perle, �i era �mbr�cat�
�ntr-un pieptar din fir ro�u de c�nep� cu stelu�e galbene, o hain� de satin verde
cu gulerul �n p�tr�ele, o fust� de m�tase ro�ie brodat� cu flori de prun, �i
pantalona�i de m�tase, cu leg�turi de aur la genunchi, iar �n picioare avea pantofi
din fir trandafiriu de c�nep� cu capete de broasc� pe ele. �i ea, ca �i b�ie�elul,
mu�ca dintr-un fruct.

� Uite feti�a, R�tane, �i spuse Maimu�a. Preschimb�-te repede �i ia-i chipul, �i

hai s� mergem la Regele-Minunilor.

� Cum o s� pot ar�ta eu a�a de ginga� �i de frumos ca feti�a asta? zise R�tanu.

� Hai, gr�be�te-te, c� de nu o s�-mi sim�i ciomagul pe spinare.

N�t�r�ul de R�tanu �i b��i capul, morm�i o formul� magic� �i spuse: �Preschimb�-

te!"

�i �ntr-adev�r, peste c�teva clipe nu se mai putea face deosebire �ntre capul lui
�i cel al feti�ei. Dar p�ntecele-i uria� r�m�sese neschimbat �i strica toat�
asem�narea.

� Mai departe! �i strig� r�z�nd Maimu�a.

� Po�i s� m� �nvine�e�ti �n b�taie, spuse R�tanu, dar jur c� mai mult nu m� pot
schimba. Ce-i de f�cut?

� Nu po�i r�m�ne a�a, cu cap de feti�� �i burt� de pop�, �i spuse Maimu�a. A�a nu
e�ti nici b�rbat, nici femeie; e�ti o amestec�tur� cum nu se poate mai rea. S� v�d
ce pot face cu tine.

Trimise deci o suflare magic� asupra lui R�tanu �i �ndat� acesta se preschimb� �n
�ntregime, lu�nd �nf�i�area leit� a feti�ei, din cap p�n�-n picioare.

� Ca s� nu se i�te vreo �ncurc�tur�, ar fi mai bine s� lua�i de aici copiii

adev�ra�i, le spuse Maimu�a. Dup� aceea, o s� vedem ce avem de f�cut. Da�i-le
fructe multe ca s� nu pl�ng�. Dac� M�ritul-Rege �i aude, s-ar putea s� vin� �i s�
se uite prin cas�. Bun. �i acum suntem am�ndoi gata. Dar cum o s� fim o�eri�i?
Lega�i de m�ini �i picioare, sau numai de m�ini? �i o s� fim toca�i sau fier�i?
� Uite ce-i, frate, spuse R�tanu. Nu �ncerca scamatorii d-astea cu mine. La a�a
ceva �tii bine c� nu m� pricep.

� Trebuie s� v� spun, vorbi Cen, c� nimeni nu va fi legat. Folosim dou� t�vi mari
de lac ro�u. O s� v� rug�m s� v� a�eza�i pe ele, dup� care le vom pune pe dou�
mese, iar c�te doi tineri voinici v� vor purta pe fiecare p�n� la templu.

� Foarte bine. Aduce�i t�vile �i s� facem o �ncercare, ca s� vedem cum merge.

B�tr�nul aduse din cas� t�vile. Maimu�a �i R�tanu se a�ezar� pe ele �i patru tineri
�i ridicar� pe mese, ocolir� de �ncercare curtea �i-i puser� iar�i jos �n camera
din fa��.

� Dac� n-ar fi vorba dec�t s� fiu c�rat �n felul �sta, zise R�tanu, n-a� avea nimic
�mpotriv� s� petrec astfel toat� noaptea. �ns� g�ndul s� fiu dus la templu �i acolo
m�ncat nu-i deloc vesel.

� Ai s� te ui�i cu b�gare de seam� la mine, �i spuse Maimu�a. C�t m� taie pe mine

felii �i m� m�n�nc�, tu po�i s� sari �i s-o iei la fug�.

� Ar fi foarte bine zise R�tanu, dar numai dac� �ncepe cu b�iatul. De unde �tii c�
nu �ncepe cu fata?

� �ntotdeauna se �ncepe cu b�iatul, zise Cen. O dat� sau de dou� ori, c�iva fl�c�i
curajo�i s-au ascuns �n fundul templului sau sub una din mese �i-au v�zut c�
�ntotdeauna era m�ncat mai �nt�i b�iatul.

� Ce noroc! spuse R�tanu.

�n timp ce vorbeau, iat� c� afar� se auzi larm�, mare de gonguri �i tobe, �i se

v�zu apropiindu-se mul�ime de oameni cu lampioane �n m�ini. Cineva deschise u�a �i
strig�:

� Scoate�i b�iatul �i fata!

B�tr�nii izbucnir� �n pl�ns zgomotos, iar cei patru voinici apucar� de cele dou�
t�vi �i pornir� cu ele.

...�i, de nu �ti�i dac� p�n� la urm� au sc�pat cu via��, asculta�i cele povestite
�n capitolul urm�tor.

Capitolul XXVI

C�nd totul �n templu era gata pentru jertf�, credincio�ii �i vorbir� astfel zeului:

� M�rite-Rege, p�rinte al nostru, dup� datina din fiecare an �i oferim un b�iat pe

nume Fiul-R�zboiului, �i o fat�, Bulg�r-de-Aur, precum �i un porc, o oaie �i
cuvenita parte de b�utur�. Fie ca v�nturile s� fie cump�tate, ploaia s� cad� la
vreme �i ogoarele noastre s� dea rod �mbel�ugat.

Apoi arser� cai de h�rtie �i se �ntoarser� la casele lor.

� M� g�ndese s� plec �i eu acum acas�, zise R�tanu.

� Noi nu avem cas�, �i spuse Maimu�a.

� Am s� m� duc �n casa lui Cen �i am s� trag acolo un pui de somn, urm� R�tanu.

� Ce prostii vorbe�ti, m� n�t�r�ule! �l repezi Maimu�a. Doar am f�g�duit s� facem o

treab�; �i-acum trebuie s-o ducem la bun sf�r�it.

� Ba tu vorbe�ti prostii, �i r�spunse R�tanu. Am crezut c� ai glumit. Doar nu vrei

s� spui c-o s� fim jertfi�i de-adev�rat?

� Am f�g�duit s� facem treaba asta cinstit, spuse Maimu�a. Oricum, trebuie s-

a�tept�m p�n� vine M�ritul-Rege ca s� ne m�n�nce, altfel stric�m un �nceput bun c-
un sf�r�it prost. Dac� M�ritul-Rege nu ne g�se�te aici, o s� trimit� asupra satului
n�past� �i nenorociri. Nu cred c� dore�ti asta. Nu-i a�a?

�n timp ce vorbeau astfel, deodat� se isc� o rafal� puternic� de v�nt.

� S-a sf�r�it! zise R�tanu. Vorbe�ti de urs �i ursul la u��!

� Las�-m� pe mine s�-i vorbesc, zise Maimu�a.

�n clipa urm�toare, la por�ile templului se ivi o ar�tare cum nu se poate mai

�nfrico��toare. Ochii �i erau ca ni�te tor�e aprinse, iar din�ii ca ni�te col�i de
fier�str�u uria�.

� Ei, ce familie este la r�nd cu jertfa �n anul �sta? �ntreb� ar�tarea, oprindu-se
la intrare.

� Familia celor doi Cen, dac�-mi �ng�dui s�-�i r�spund, spuse Maimu�a.

Regele-Minunilor nu �tia ce s� mai cread�. �B�iatul �sta vorbe�te neobi�nuit de

�ndr�zne�, �i zise el. De obicei, la prima �ntrebare nu primesc nici un r�spuns. La
a doua �ntrebare cel adus s� fie jertfit le�in� de fric� �i, p�n� �n clipa c�nd pun
m�na pe el, a �i murit de spaim�. Tare m� mir� copilul �sta. care vorbe�te at�t de
�ndr�zne�."

� Cum te cheam�? �ntreb� acum monstrul.

� Eu sunt Fiul-R�zboiului, zise Maimuj�a, iar fata se nume�te Bulg�r-de-Aur.

� Uite, Fiul-R�zboiului �i tu, Bulg�r-de-Aur, le zise monstrul, trebuie s� v� spun

c� jertfa asta e o datin� str�veche. P�rin�ii vo�tri v-au jertfit dup� aceast�
datin� �i acum am s� v� m�n�nc.

� Serve�te-te te rog! �i spuse Maimu�a. N-avem nimic �mpotriv�.

La auzul acestor cuvinte, monstrul r�mase ps g�nduri.

� Ce obraznic! zise monstrul. �tii c� e�ti prea �nfipt? De obicei �ncep cu b�iatul,
dar de ast� dat� cred c� am s� �ncep cu fata.

� �ine-te de r�nduial�, m�rite-rege, spuse g�f�it R�tanu. Nu-i bine s� se strice

datinile.

Monstrul, �ns�, n-avea chef de vorb� �i, apropiindu-se de ei cu pa�i mari, �l

�n�fac� pe R�tanu. N�t�r�ul s�ri din tav�, �i lu� pe dat� chipul adev�rat �i-�i
apuc� grebla. Monstrul o lu� la fug�, dar R�tanu avu timp s�-i ard� o lovitur�
cumplit�. Pe dat� se auzi c�z�nd ceva pe podea, cu z�ng�nit mare.
� I-am f�cut coiful ��nd�ri! strig� R�tanu.

Maimu�a �i lu� �i ea chipul ei adev�rat �i culese de pe jos un solz mare de pe�te,

de m�rimea unei farfurioare.

� �i, acum, s� ne �n�l��m �i noi �n v�zduh! strig� Maimu�a.

�i am�ndoi se ridicar� pe dat� �n aer. Lucrurile s-au petrecut a�a, numai pentru c�
monstrul venise s� pr�nzeasc� ne�narmat.

� Cine sunte�i voi, de cuteza�i s� veni�i s� m� tulbura�i �n drepturile mele �i s�-

mi strica�i faima?

� Ei bine, e timpul s� afli, �i spuse Maimu�a. Noi suntem discipolii lui Tripitaka,
cel care se duce �n India s-aduc� Scripturile. Am auzit �n noaptea asta de faptele
m�r�ave pe care le s�v�r�e�ti �i ne-am hot�r�t s� salv�m vie�ile at�tor tineri �i
s� punem m�na pe tine. �i acum, vino �i m�rturise�te adev�rul. De c�t timp te �ii
de nelegiuiri? C�i b�ie�i �i c�te fete ai m�ncat? Dac�-mi spui cinstit, poate c� am
s�-�i cru� via�a. Auzind acestea, monstrul o lu� la fug� �i, �nainte ca R�tanu s�-i
mai poat� arde o lovitur�, se preschimb� �ntr-o rafal� de v�nt �i se f�cu nev�zut,
intr�nd �n ad�ncul r�ului.

� S� nu ne pierdem vremea fug�rindu-l, spuse Maimu�a. M�ine o s� pl�nuim cum s�-i

facem de petrecanie �i �n ce chip s�-l trecem pe maestru dincolo de r�u.

Se duser� la templu, str�nser� animalele de jertf� �i celelalte ofrande �i se

�ntoarser� la gospod�ria fra�ilor Cen. Aici, Tripitaka, �mpreun� cu Nisip �i cu
ceilal�i a�teptau cu ner�bdare ve�ti, c�nd iat� c� �n curte �i f�cur� apari�ia
Maimu�a �i R�tanu, m�n�nd din spate animalele de jertf� �i tr�ntind pe jos
lucrurile sacre ce fuseser� duse la templu pentru ceremonie.

� Cum a mers jertfa? �i �ntreb� Tripitaka.

�i Maimu�a le povesti tot ce se petrecuse. Cei doi b�tr�ni nu mai puteau de bucurie
�i poruncir� numaidec�t s� l� se preg�teasc� pelerinilor cea mai bun� odaie pentru
noapte. �n scurt timp, to�i dormeau tun.

...Dup� ce monstrul se �ntorsese �n palatul lui de sub r�u, se tr�ntise pe tron �i

r�m�sese a�a f�r� sa mai scoat� o vorb�. Rubedeniile lui din ap� se mirar� v�z�ndu-
l at�t de posac.

� De obicei, dup� jertfele de fiecare an e�ti mai vesel, �i spuser� ele.

� A�a-i, r�spunse monstrul, �i �ntotdeauna am putut s� v-aduc �i vou�, tuturor,

m�nc�ruri alese. Dar azi n-am izbutit s� m�n�nc nici eu. Mi-am g�sit na�ul �i era
c�t pe-aci s�-mi pierd via�a.

�i le povesti cele petrecute.

� Tripitaka este de o smerenie at�t de mare, c� cine ar gusta chiar �i o f�r�m� din
carnea lui, ar putea tr�i ve�nic, ad�ug� monstrul. Dar, cu ni�te discipoli ca ai
lui, tare m� �ndoiesc c-am s�-l pot prinde.

Auzind acestea, din r�ndul rubedeniilor monstrului ie�i r�sucindu-se o bib�ni��

b�tr�n� cu trup v�rgat, care i se ploconi spun�ndu-i:

� Nimic nu-i mai u�or dec�t s�-l prinzi pe Tripitaka. Dar, dac� �i spun cum, ce
r�splat� ai s�-mi dai?
� Dac� m� aju�i s�-l prind; zise monstrul, te fac sora mea �i ai s� m�n�nci �i tu
din el, st�nd pe aceea�i rogojin� cu mine.

� Bine. Ascult� atunci: �tiu c� po�i st�rni v�ntul �i po�i aduce ploaia. Dar po�i
s� faci s� �i ning�?

� Fire�te! .r�spunse monstrul.

��i po�i face s� fie at�t de frig �nc�t s�-nghe�e . totul? ' � Pot!

� Atunci treaba-i foarte u�oar�.

� S-auzim, zise monstrul.

� Acum suntem la a treia straj� din noapte, urm� bib�ni��. Nu-i timp de pierdut,
apuc�-te numaidec�t de lucru. Trebuie s-aduci mai �nt�i un v�nt rece, apoi o
ninsoare mare �i s� faci s� fie at�t de frig, �nc�t r�ul s�-nghe�e de la un mal la
cel�lalt. C�iva dintre noi, care se pricep s� se preschimbe, s�-�i ia chipuri de
fiin�e omene�ti �i s� se duc� p�n� �n dreptul locului unde drumul coboar� spre r�u,
cu boccele pe um�r �i cu umbrele �n m�n�. Se �tie c� Tripitaka este foarte zorit s-
ajung� �n India �i, c�nd va vedea oameni umbl�nd pe ghea��, va st�rui s� treac� �i
el r�ul. Tu s� stai lini�tit la mijlocul r�ului �i, cum vei auzi pa�i pe deasupra,
s� faci s� crape ghea�a. �n felul �sta va c�dea cu to�i discipolii �n copc� �i,
dintr-o singur� lovitur�, o s�-i ai pe to�i �n m�n�.

� Foarte bine te-ai g�ndit! zise monstrul.

Ie�i din casa lui de sub r�u �i se �n�l�� spre cer, puse v�ntul �n mi�care, isc� un
viscol �i f�cu s� �nghe�e r�ul de la un mal la cel�lalt.

�nainte de rev�rsatul zorilor, Tripitaka �i ucenicii s�i se trezir� dintr-o dat�

tremur�nd de frig. R�tanu str�nuta �i tu�ea �ntr-una �i nu mai putea dormi.

� E tare frig, frate! strig� el �n cele din urm�.

� M� prostule, �i spuse Maimu�a. Unde �i-e mintea? Pelerinii nu simt nici frigul,
nici ar�i�a. Ce �nsemn�tate poate avea pentru noi c� e frig?

� Ucenice, zise Tripitaka, e totu�i ceva adev�rat �n spusele lui R�tanu. �i mie mi
se pare c� e neobi�nuit de frig.

Nici unul dintre ei nu mai putu dormi. Se d�dur� jos din pat, deschiser� u�a �i se
uitar� afar�. Neaua acoperise totul �i fulgii continuau s� cad�.

� Cu viscolul �sta nici nu-i de mirare c� e a�a frig, spuse Maimu�a.

Priveau acum cu to�i c�t de frumos ninge. Fulgii c�deau ca ni�te scame de m�tase
sau a�chii zbur�toare de jad alb. Nu trecu mult, �i venir� doi slujitori de-ai
casei care se apucar� s� m�ture c�r�rile. Al�ii le aduser� ap� cald� ca s� se spele
�i apoi ceai fierbinte �i col�cei de f�in� alb�. Au fost aduse vase cu j�ratic �i
se a�ezar� cu to�ii �n odaia de oaspe�i. C�nd sf�r�ir� gustarea de diminea��,
ningea �i mai tare �i �n cur�nd se a�ternu z�pad� de mai mult de doi ci. Tripitaka,
g�ndindu-se c� nu va mai putea s�-�i urmeze c�l�toria, �ncepu s� pling�.

� Lini�te�te-te, p�rinte, �i zise Cen. Z�pada asta nu trebuie s� te

dezn�d�jduiasc�. Casa este �ndestulat� cu tot ce v� trebuie �i v� putem g�zdui aici
c�t de mult...
� Nu �n�elegi pricina nelini�tii mele, r�spunse Tripitaka. C�nd am primit porunca
�mp�ratului s� pornesc �n pelerinaj, �n�l�imea-sa m-a �nso�it p�n� la hotar �i,
c�nd mi-a �ntins cupa desp�r�irii, m-a �ntrebat c�t timp o s� fiu plecat. Ne�tiind
c�t de grea o s� fie c�l�toria, i-am r�spuns pe loc: �Ca s� merg s� iau �i s-aduc
Scripturile, o s�-mi trebuiasc� trei ani". Dar iat� c� au trecut de-atunci �apte
ani, �i �nc� n-am v�zut m�car fa�a lui Buddha. G�ndul c� am �nt�rziat at�ta m-apas�
greu. �ntruc�t ucenicii mei au putut s�-�i fac� un mic bine noaptea trecut�, m�
g�ndeam tocmai s�-mi iau �ndr�zneala �i s� te �ntreb dac� nu ne-ai putea da o
luntre s� trecem r�ul. Acum, �ns�, viscolul amenin�� s�-mi �nt�rzie c�l�toria cu nu
�tiu c�te alte luni �i �ntoarcerea se prelunge�te iar.

� C�teva zile mai mult nu �nseamn� nicicum o �nt�rziere de luni, cum spuneai
adineauri, vorbi Cen. A�teapt� p�n� se-ndreapt� vremea, �i te �ncredin�ez c� v� voi
trece peste r�u, chiar dac� m-ar costa toat� averea mea.

Pr�nzul ce le fusese servit era a�a de ales, �nc�t Tripitaka se sim�i de-a dreptul
st�njenit.

� Nu putem s� mai r�m�nem, dec�t dac� te vei purta cu noi la fel cum te por�i cu
cei din familia ta, zise Tripitaka.

� Niciodat� nu vor fi prea multe ospe�e cu care s� se poat� r�spl�ti fapta voastr�
de a ne fi salvat copiii de la moarte.

Cur�nd dup� aceea ninsoarea se opri �i oamenii �ncepur� s� ias� din cas�. V�z�nd
c�t de dezn�d�jduit era Tripitaka, b�tr�nul Cen puse s� se m�ture c�r�rile gr�dinii
de flori. A fost adus apoi un vas mare plin cu j�ratic �i to�i au fost pofti�i, ca
s�-�i mai schimbe g�ndurile, �ntr-o pe�ter� f�cut� din z�pad�.

� Ce vrea b�tr�nul �sta? �ntreb� R�tanu. O gr�din� de flori este un loc unde te
duci prim�vara, dar pe frigul �sta, c�nd totul este �ngropat sub z�pad�, ce pl�cere
po�i s� ai?

� E�ti un prost! �l repezi Maimu�a. Habar n-ai c� priveli�tile de iarn�, z�pada

care acoper� totul �i dau o lini�te tainic�, minunat de pl�cut�. Ele vor lini�ti
sufletul �nv��torului nostru.

Dup� ce-�i bucurar� ochii un timp cu frumuse�ea priveli�tii, intrar� �n pe�tera de

z�pad� s� vorbeasc� despre c�l�torie cu c�iva vecini care li se al�turaser�. C�nd
sf�r�ir� de b�ut ceaiul aromat, Cen �i �ntreb�:

� Nu vre�i, venerabili oaspe�i, s� be�i vin?

� Eu nu beau, zise Tripitaka, dar ucenicii mei o s� bea o cup�, dou�, de vin slab.

Se �ntunecase �i un slujitor veni s� spun� c� �n cas� cina era gata. Cineva de pe

drum se auzi spun�nd:

� Ce frig cumplit! A �nghe�at chiar �i r�ul!

� Pentru noi asta-i r�u, se vait� Tripitaka.

� Prea dintr-o dat� a venit frigul, spuse b�tr�nul Cen. Cred c� n-a putut s�
�nghe�e dec�t l�ng� mal, unde-i apa mic�. Dar omul care adusese vestea r�spunse:

� Ba nu, a �nghe�at de tot, din mal p�n�-n mal �i drumul p�n� dincolo este neted ca
oglinda. Jos, unde drumul coboar� spre r�u, se v�d oameni umbl�nd pe ghea��.

C�nd Tripitaka auzi c� umbl� oameni pe ghea��, �i ar�t� dorin�a s� se duc� s� vad�
�i el.

� Nu te gr�bi, �i spuse Cen. Acum s-a �ntunecat. O s� mergem m�ine s� ne uit�m.

Se desp�r�ir� de vecini �i, dup� ce sf�r�ir� cina, se duser� s� se odihneasc�. C�nd

se trezi, R�tanu se vait� c�-i mai frig ca oric�nd. Tripitaka se duse la u�� �i,
prostern�ndu-se, rosti urm�toarea, rug�ciune:

�O, voi, zeilor care ap�ra�i credin�a, �ti�i c� �n c�l�toria noastr� spije soare-
apune am �nfruntat primejdiile mun�ilor �i ale r�urilor, numai �i numai ca s� putem
ajunge �n fa�a lui Buddha. Nu ne-am v�ic�rit �i nu ne-am pl�ns niciodat�. Acum avem
o dovad� puternic� a ajutorului pe care ni-l d� cerul, f�c�nd r�ul acesta s�
�nghe�e �ntr-at�t �nc�t s� poat� fi trecut. Jur�m c� la �ntoarcere o s� povestim
�mp�ratului despre aceast� bun�voin�� �i el v� va r�spl�ti cu nenum�rate ofrande."

Apoi, �i porunci lui R�tanu s� �n�eueze calul �i s� fie gata ca s� treac� r�ul, c�t
timp mai este �nghe�at.

� Nu v� gr�bi�i, spuse Cen. �n c�teva zile ghea�a se va topi, �i voi face tot ce-mi
st� �n putin�� ca s� v� trec dincolo cu o luntre.

� C�t despre mine, zise Nisip, eu zic a�a: nici s� nu plec�m �ndat�, nici s� nu
r�m�nem. Am auzit doar cu r�ul a �nghe�at, dar nu l-am v�zut cu ochii no�tri. A�a
c�, p�n� ce �n�eu�m calul, �nv��torul s� se duc� s-arunce o privire.

� Are dreptate, spuse b�tr�nul Cen, �i porunci slujitorilor s� �n�eueze �ase cai,
dar deocamdat� s� nu �n�eueze calul lui Tripitaka.

Apoi, cobor�r� cu to�ii la r�u s� se uite. Era adev�rat c� se vedeau oameni umbl�nd
de colo p�n� colo pe ghea��.

� Unde se duc? �ntreb� Tripitaka.

� Sunt negustori de pe celalalt mal al r�ului, spuse b�tr�nul. Cen. Un lucru care
aici cost� o sut� de leg�turi de sapeci, dincolo se vinde cu zece mii de leg�turi,
iar un lucru care acolo cost� numai o sut� de leg�turi, aici se vinde cu dou� mii
de leg�turi. C�tigurile pe care le scot astfel sunt a�a de mari, c� nu se sfiesc s�
fac� drumuri chiar pe vremea cea mai rea. De obicei, se �nghesuie c�te �ase, �apte,
sau chiar zece �n c�te o luntre �i trec r�ul, chiar �i pe furtun�. A�a c� acum,
�ndat� ce-au v�zut c� r�ul a �nghe�at, s-au �i repezit s�-l treac�.

� �n via�a lumeasc�, zise Tripitalsa, oamenii pun �n joc totul pentru c�tig �i
faim�. S� nu uit�m c� �i noi pelerinii, care ne str�duim s� �mplinim porunca
�mp�ratului, tot faima o urm�rim. S� nu ne �ng�duim, a�adar, a ne crede mai buni
dec�t al�ii. Maimu��, �ntoarce-te �ndat� la casa binef�c�torului nostru, str�nge
laolalt� boccelele, �n�eueaz� calul �i s� �ncerc�m s� trecem dincolo c�t e ghea�a
groas�.

� Maestre, vorbi Nisip, un proverb zice: ��n o mie de zile un om �nghite o mie de
m�suri de orez". �ntruc�t b�tr�nul Cen ne d� ad�post �n casa lui, n-ar fi mai
cuminte s� a�tept�m c�teva zile p�n� ce vremea se schimb� �i ghea�a se tope�te �i,
numai dup� aceea, s� trecem cu luntrea? Ar fi o gre�eal� dac� ne-am gr�bi.

� M� mir� g�ndul t�u, zise Tripitaka. Dac� am fi la sf�rsitul iernii �i vremea ar

merge cu fiecare zi spre �nc�lzire, a� zice c�-i bine s-a�tept�m p�n� se tope�te
ghea�a. Dar ne g�sim �n a opta lun� [Calendarul vechi chinez era soli-lunar. Prima
zi a anului se fixa de astronomii cur�ii imperiale �i coincidea cu a doua lun� nou�
dup� solsti�iul de iarn� (�ntre 16 ianuarie �i 13 februarie, dup� calendarul
iulian). Anul avea 12 luni de c�te 30 sau 29 zile �i numai 354 zile. Decalajul
dintre anul lunar �i anul solar se corija periodic, ad�ug�ndu-se 7 luni intercalate
la fiecare 10 ani. A 8-a lun� ar coincide cu luna septembrie din calendarul
iulian], c�nd vremea se r�ce�te pe zi ce trece. Dac� mai a�tept�m, Q s� pierdem
jum�tate de an de c�l�torie.-

� Nu mai sporov�i�i at�ta, le zise R�tanu cobor�nd de pe cal, �i a�tepta�i mai bine
s� m� duc s� v�d c�t e de groas� ghea�a.

� E�ti un prost, �i zise Maimu�a, dac�-�i �nchipui c� ai s� po�i s� afli c�t e de

groas� arunc�nd o piatr�, a�a cum ai izbutit s� vezi data trecut� c�t era de ad�nc�
apa?

� V�d c� nu �tii nimic, se sup�r� R�tanu. Am s� lovesc �n ghea�� cu grebla �i dac�

ghea�a se sparge, �nseamn� c�-i sub�ire �i nu putem trece peste ea. Dar dac� nu se
sparge, �nseamn� c� e groas� �i c� putem trece.

� Cred c� are dreptate, spuse Tripitaka.

R�tanu �i scoase repede haina, se duse la marginea r�ului �i, ridic�nd grebla cu
am�ndou� m�inile, lovi �n ghea�� cu toat� puterea. Se auzi un zgomot �ngrozitor �i
pe ghea�� ap�rur� nou� semne albe.

� E bun�! strig� R�tanu. V� �ncredin�ez c� a �nghe�at tun, p�n� la fund.

Se �ntoarser� acas� la b�tr�nul Cen �i se preg�tir� de drum. Dac� v�zu c� nu-i

poate �ndupleca s� r�m�n�, Cen st�rui s� le dea merinde pentru drum. To�i ai casei
se adunar� �n jurul lor, f�c�ndu-le plec�ciuni �i ploconindu-se. A fost adus� apoi
o farfurie plin� cu bani de aur �i argint, pe care Cen �i rug� s�-i primeasc�,
pentru a le u�ura c�l�toria, �n semn de recuno�tin�� pentru marele bine f�cut
familiei sale. Tripitaka scutur� din cap �i zise:

� Eu am p�r�sit aceast� lume. La ce mi-ar mai folosi banii? Noi ne-am legat s�
tr�im numai din pomenile ce ni se dau �n drum. Este destul c� primim merindele pe
care ai avut bun�tatea s� ni le dai.

B�tr�nul se rug� at�ta s�-i primeasc� darul, �nc�t Maimu�a b�g� m�na �n farfurie �i
lu� c�iva bani � s� tot fi fost cinci leg�turi de sapeci � �i-i d�du lui Tripitaka,
spun�ndu-i:

� Pu�in m�run�i�. Ia-i, ca s� nu-l superi pe b�tr�nul Cen.

Apoi, �i luar� r�mas bun �i se �ndreptar� spre r�u. C�nd ajunser� pe ghea��, calul
�ncepu s-alunece �i Tripitaka era c�t pe-aci s� fie azv�rlit jos.

� �nv��torule, merge greu, zise Nisip.

� Ar fi mai bine s� ne-ntoarcem �i s� le cerem ceva paie, ad�ug� R�tanu.

� Paie?! se mir� Maimu�a. Pentru ce?

� Tu n-ai cum s� �tii, �i r�spunse R�tanu. Dac� �nf�ur�m �n paie copitele calului,
n-o s� mai alunece, �i �nv��torul n-o s� mai cad� de pe cal.

Zis �i f�cut. Se �ntoarser� �i luar� paie �i, dup� ce R�tanu �nf�ur� copitele
calului, pornir� mai departe.

Dup� ce mai merser� vreo trei-patru li, R�tanu d�du toiagul s�u lui Tripitaka �i-i
spuse s�-l duc� de-a curmezi�ul.
� Ce mai �nseamn� �i prostia asta? �ntreb� Maimu�a. R�tanu trebuie s� duc� toiagul.
De ce l-a dat �nv��torului s�-l poarte?

� Dup� c�te v�d, n-ai mers niciodat� pe ghea��, �i zise R�tanu. Ghea�a are copci.
Dac� nimere�ti cu piciorul �ntr-o copc�, te duci la fund, dar dac� �ii �n m�n�, de-
a curmezi�ul, un b�, �n felul �sta, el te ajut� s� scapi. Altfel ghea�a se �nchide
deasupra ta ca un capac �i nu mai po�i ie�i afar� nicic�nd. Totul este s� �ii �n
cruci� un b� ca �sta.

� Vorbe�te de-ai crede c� �i-a petrecut toat� via�a merg�nd pe ghea��, zise Maimu�a
r�z�nd.

Totu�i �l ascultar� pe R�tanu. Tripitaka �i �inu toiagul pe genunchi, Maimu�a �i

puse ciomagul, de-a curmezi�ul, iar R�tanu, care ducea �n spate boccelele, �i leg�
grebla peste �ale. Pornir� astfel mai departe plini de �ncredere.

La c�derea �ntunericului m�ncar� c�te ceva din merinde, dar nu se-ncumetar� s� se.
opreasc� �i, cum luna rev�rsa peste ghea�� o lumin� orbitoare, c�l�rir� toat�
noaptea f�r� s� se odihneasc�. C�nd se lumin� de ziu�, mai m�ncar� c�te ceva �i
pornir� mai departe c�tre soare-apune. Dup� ce mai merser� pu�in, se auzi deodat�
ghea�a p�r�ind. Calul b�lan se zmuci �i era c�t pe-aici s� se pr�vale.

� Ce-i zgomotul �sta? �ntreb� Tripitaka.

� A �nghe�at at�t de tare, r�spunse R�tanu, c� �i p�m�ntul de pe fundul r�ului se

�mpietre�te. Cur�nd o s� fie totuna p�n� la fund.

Tripitaka se minuna �i nu mai putea de bucurie, �mboldi calul �i pornir� mai

departe.

�n timpul �sta M�ritul-Rege �i rubedeniile lui a�teptau dedesubt la p�nd�. C�nd,

�ntr-un t�rziu, auzi zgomot de copite deasupra, �i puse �n mi�care puterea lui
magic� �i f�cu o cr�p�tur� mare �n ghea��. Maimu�a s�ri numaidec�t �i se �n�l�� �n
v�zduh; dar calul b�lan p�i drept �n cr�p�tur� �i, dup� el, �i ceilal�i doi
ucenici. Monstrul �l �nha�� �ns� numai pe Tripitaka �i, dimpreun� cu rubedeniile
lui, �l duser� jos �n Palatul-din-Ap�.

� Unde-i sora bib�ni��? strig� monstrul.

� La porunca ta, r�spunse bib�ni�a apropiindu-se de poarta palatului �i f�c�nd

plec�ciuni. Dar nu-mi mai spune �sor�". Asta nu se poate. Nu-mi pot �ng�dui a�a
-ceva.

� Fii cu b�gare de seam� la ce spui, zise monstrul, c� s-ar putea s� te cred. Cum
spune proverbul: �Nici doi cai �nh�ma�i nu mai pot ajunge din urm� o vorb� ie�it�
din gur�" []. �i-am f�g�duit doar c�, dac� planul t�u izbute�te, am s�-�i spun
sor�, �i sor� o s� r�m�i.

Monstrul chem� apoi slujitorii �i le porunci s-a�eze masa, s-ascut� cu�itele �i s�-
i smulg� inima lui Tripitaka, iar dup� aceea s�-l jupoaie �i s�-l ciop�r�easc�. �i
mai porunci s� c�nte muzica.

� �i dup� ce o s�-l m�nc�m, eu �i cu sora mea o s� tr�im ve�nic, zise monstrul.

� M�rite-Rege, vorbi bib�ni��, dac�-l m�nc�m acum s-ar putea s� vin� discipolii lui
tocmai �n toiul mesei �i s� he strice cheful. Mai bine s�-l �inem ascuns vreo dou�
zile �i, dac� nemernicii �tia se nimeresc s�-l caute, �i spintec�m pieptul �i-l
m�nc�m. M�ria-ta o s� stea �n capul mesei �i tot neamul nostru va fi de fa��. Va fi
o petrecere grozav�, cu flaut �i l�ute, cu c�ntece �i dansuri. �n felul �sta, ne
vom putea bucura de petrecere �n toat� voia. Ce spui, nu-i mai bine a�a?

Regele se �nvoi, iar Tripitaka fu luat �i b�gat �ntr-o lad� de piatr�, din dosul
palatului, peste care fu a�ezat un capac greu. �i aci �l l�s� firul povestirii...

* * *

�n vremea asta, R�tanu �i cu Nisip pescuiser� boccelele din ap� �i le �ndesaser�

gr�mad� pe spinarea calului. Apoi, o pornir� eu to�ii �not spre ��rm.

� Ce s-a �nt�mplat cu Tripitaka? �ntreb� Maimu�a privind de sus din v�zduh.

� Omul cu numele �sta nu mai exist�! r�spunse R�tanu. Locul lui este acum printre
cei mor�i. La ce bun s� ne mai pierdem vremea cu el? Hai la mal. C�nd ajungem, o s�
vedem ce mai este de f�cut.

Acum, se �tie c� R�tanu a fost c�ndva general al o�tilor cere�ti �i avusese sub
porunca lui pe to�i cei optzeci de mii de r�zboinici de sub ap� din R�ul-Cerului.
Nisip venea �i el din R�ul-Nisipului-Curg�tor, iar calul b�lan era nepotul regelui-
dragon al M�rii-din-Apus. A�a c� to�i trei se sim�eau �n apa ca la ei acas�.
C�l�uzi�i de Maimu�� din v�zduh, f�cur� acum drumul spre ��rm mult mai repede dec�t
veniser�. Ajun�i pe mal, se c��rar� sus, �terser� bine calul, �i stoarser� hainele
de ap� �i, �mpreun� cu Maimu�a, se �ntoarser� la casa b�tr�nului Cen.

� S-au �ntors pelerinii, �i d�du cineva de veste lui Cen. Dar sunt numai trei, �n
loc de patru.

C�nd ajunser� la poart�, b�tr�nul Cen v�zu c� hainele le erau ude.

� V-am spus eu! zise el. V-am rugat s� r�m�ne�i �i nu m-a�i ascultat. Dac� mi-a�i
fi urmat sfatul, n-a�i fi fost acum �n halul �sta. Dar Tripitaka unde-i? Ce s-a
�nt�mplat cu el?

� Nu mai poart� acest nume! �i r�spunse R�tanu. Acum se nume�te �B�tr�nul-de-pe-

fundul-apei".

Pe cei doi b�tr�ni �i podidir� lacrimile.

� Ce bine era s� �i a�teptat p�n� ce se topea ghea�a �i s� fi luat luntrea! se

v�itau ei. �nc�p��narea l-a costat via�a.

� Nu v� mai jelui�i degeaba, spuse Maimu�a. Eu �tiu c� �nv��torul mai are �nc� mult
de tr�it. Totul nu-i dec�t o �n�el�torie a monstrului. A�a c� nu v� nelini�ti�i.
Mai bine, usca�i-ne hainele �i h�rtiile de c�l�torie �i spune�i s� se dea nutre�
calului. Dup� aceea, o s� mergem s�-l c�ut�m pe monstru, o s�-l sc�p�m pe �nv��tor
din ghearele lui �i o s� sf�r�im cu el o dat� pentru totdeauna, ca voi s� fi�i
lini�ti�i mult� vreme de-acum �ncolo.

Auzind aceste vorbe, b�tr�nii se mai lini�tir� �i poruncir� s� se preg�teasc� o

mas� bun�. Dup� ce m�ncar�, pelerinii rugar� pe cei de fa�� s� aib� grij� de cal
�i, cu armele �n m�n�, se �ndreptar� spre r�u ca s�-l caute pe monstru.

...�i, de nu �ti�i cum �-au salvat pe Tripitaka, asculta�i cele povestite �n

capitolul urm�tor.
Capitolul XXVII

� Acum, s� hot�r�m care din noi se bag� sub ap� mai �nt�i, zise Maimu�a dup� ce
ajunser� la mal.

� Frate, vorbi atunci R�tanu, nici eu �i nici Nisip nu suntem �n stare s� s�v�r�im
m�car jum�tate din minunile tale magice. A�a c�, nu mai �ncape vorb� c� tu trebuie
s� te duci prima.

� Din p�cate, r�spunse Maimu�a, eu nu m� simt la largul meu �n ap�. Sunt nevoit� s�
fac tot timpul pase magice ca s� m� ap�r de primejdia apei. Voi sunte�i obi�nui�i
cu apa, a�a-c� ar fi bine s� v� duce�i mai �nt�i voi.

� E drept c� eu m� descurc bine �n ap�, zise Nisip, dar nu �tiu ce m� a�teapt� pe

fundul r�ului. De aceea, zic s� mergem to�i trei. Vrei s� te preschimbi �n ceva,
sau te c�r�m noi? Oricum, c�nd vom merge la vizuina monstrului, tu va trebui s�.
mergi �nainte �i s� vezi cum stau lucrurile. Dac� �nv��torul se afl� cu adev�rat
acolo �i mai este �nc� �n via��, pornim cu to�ii la atac. Dar se prea poate
�nt�mpla s� nu-l fi luat M�ritul-Rege, ci s� se fi �necat. Pe de alt� parte, poate
c� regele chiar l-a m�ncat. Atunci nu v�d ce-am mai putea face. Va trebui, cred,
s�-l c�ut�m c�t mai repede cu putin�� �n alt� parte.

� Bine, zise Maimu�a. Care din voi m� car�?

R�tanu se g�ndi c� i se ofer� un prilej bun s� se r�zbune.

�Maimu�a asta, �i zise el, mi-a f�cut nu �tiu c�te �otii p�n� acum."

�i se gr�bi s�-i spun� Maimu�ei:

� Am s� te car eu, frate.

Maimu�a �i d�du numaidec�t seama ce fel de g�nduri nutrea R�tanu �i-�i f�cu planul
cum s� le dejoace.

� Prea bine! r�spunse ea. Ai spinarea mai voinic� dec�t a lui Nisip.

A�adar, R�tanu o lu� �n spate, iar Nisip deschidea drumul. Ajun�i aproape de fund,
R�tanu tocmai se g�ndea s�-�i bat� joc de Maimu��, c�nd aceasta �i smulse un fir de
p�r �i-l preschimb� �n �nsu�i chipul ei, l�s�ndu-l �n spatele lui R�tanu, iar ea,
cea adev�rat�, se preschimb� �ntr-un p�duche de porc �i se prinse bine de urechea
lui. �i cum mergeau a�a, deodat� R�tanu se scutur� cu putere ca s-arunce Maimu�a
peste cap. Aceasta �ns�, nefiind altceva dec�t un fir de p�r preschimbat, zbur�
�ntr-o parte �i disp�ru.

� Frate, �i spuse Nisip, nu cred c-ai f�cut bine. Oricine poate s-alunece pu�in,
dar tu l-ai zv�rlit pur �i simplu din spate pe fratele nostru. Cum o s� mai d�m de
el acum, acolo unde o fi c�zut?

� Maimu�a ar fi putut s� se �in� mai bine, la o mic� hurduc�tur�, zise R�tanu. Ce

folos po�i avea de la ea, dac�-�i dispare la prima hurduc�tur�? Acum, hai s� nu ne
mai batem capul cu ce s-a ales de ea �i s� mergem noi doi s�-l c�ut�m pe �nv��tor.

� F�r� Maimu�� nu merg mai departe, r�spunse Nisip. Om fi noi buni s� mergem prin
ap�, dar nu ne pricepem nici la jum�tate din ispr�vile ei magice.

Atunci Maimu�a, cum sta prins� bine de urechea lui R�tanu, nu se mai putu st�p�ni
�i strig�:

� Aici sunt!

� Gata! S-a zis cu ea! spuse Nisip. Numai spiritele se aud f�r� s� se vad�. Nu mai
exist� �ndoial� c� a murit. Ce te-a apucat s� faci gluma asta?

Foarte tulburat, R�tanu �ngenunche �i, ploconin-du-se, �ncepu:

� Maimu��, nu trebuia s� faci una ca asta. Dup� ce-l vom salva pe Tripitaka �i vom
ajunge iar�i pe uscat, am s� te rog frumos s� m� ier�i. De unde vorbe�ti? M-ai
speriat de era s� mor. Arat�-te iar sub chipul t�u adev�rat �i-am s� te duc �n
spate c�t vrei, f�r� s� te mai r�storn.

� P�i, chiar �n clipa asta m� duci cu tine, �i r�spunse Maimu�a. Hai, d�-i drumul
�nainte, �i nici eu n-am s� te mai cic�lesc.

R�tanu bomb�ni ceva �n leg�tur� cu iertarea pe care f�g�duise s-o cear� Maimu�ei,
se ridic� �i porni mai departe. Deodat�, �n fa�a lor v�zur� o cas� pe care scria:
�Casa-Broa�tei-�estoase".

� Aici trebuie s� fie locuin�a monstrului, zise-Nisip. Hai s�-l chem�m la lupt�.

� Crezi c� la u�� e ap�? �ntreb� Maimu�a.

� Fire�te c� nu! spuse Nisip.

� Atunci, hai s� mergem! zise Maimu�a. Voi doi v� ascunde�i de-o parte �i de alta a
u�ii, iar eu am s� iscodesc.

Spun�nd asta, Maimu�a se strecur� afar� din urechea lui R�tanu, se scutur�, se
preschimb� �ntr-un crab cu picioare lungi, se furi�� �ncet �n�untru �i r�mase l�ng�
u��. Monstrul era acolo, cu rubedeniile �mprejur, �i-al�turi de el, bib�ni�a.
Vorbeau cum aveau s�-l m�n�nce pe Tripitaka. Maimu�a se uit� �n toate p�r�ile, dar
pe Tripitaka nu-l v�zu nic�ieri. Tot privind �ncoace �i-ncolo, v�zu un crab b�tr�n
strecur�ndu-se prin coridor.

� Bunicule, �i zise Maimu�a �ndrept�ndu-se spre el, �i tot aud vorbind cum o s�-l
m�n�nce pe preotul chinez. Dar p�n� acum ce-au f�cut cu el?

� L-au b�gat �n iada de piatr� din spatele palatului, r�spunse crabul b�tr�n. P�n�
m�ine nu-l m�n�nc�, de team� c-o s� vin� ucenicii lui s� le fac� t�r�boi. Dac� p�n�
m�ine n-o s� se �nt�mple nimic, o s� avem o petrecere �i un praznic cum nu s-a
v�zut.

Maimu�a mai sporov�i cu el pu�in, apoi se duse �n spatele palatului unde, fire�te,
g�si lada de piatr�.

Se plec� peste lad� �i-l auzi �ntr-adev�r pe Tripitaka pl�ng�nd cu hohote jalnice.

� �nv��torule, �i strig� Maimu�a, nu mai pl�nge! Scriptura-Potopului spune:

�P�m�ntul este mama celor cinci elemente, dar apa este izvorul celor cinci
elemente. F�r� p�m�nt nu ne putem na�te, dar f�r� ap� n-am putea cre�te." M�n-g�ie-
te cu acest g�nd �i nu mai fi �ngrijorat, pentru c� am sosit.

� Salveaz�-m�, ucenice! spuse gem�nd Tripitaka.

� Nu te mai nec�ji, �i r�spunse Maimu�a. A�teapt� p�n� ce prindem monstrul.. Dup�

aceea, te vom scoate �ndat� de-aici.
� N�d�jduiesc c-o s� sf�r�i�i repede cu treaba asta, spuse Tripitaka. Dac� mai
r�m�n aici o zi, mor.

� N-avea nici o grij�, r�spunse Maimu�a. Dar acum trebuie s� plec!

� Ei, frate, cum stau lucrurile? o �ntreb� Nisip pe Maimu�� c�nd aceasta �i relu�
chipul adev�rat.

� �nv��torul a fost �ntr-adev�r prins, spuse Maimu�a. Dar p�n� acum nu i s-a f�cut
nici un r�u. Monstrul l-a b�gat �ntr-o lad� de piatr�. M� gindesc c� voi am�ndoi s�
v� duce�i s� v� lupta�i cu monstrul, iar eu s� m�-ntorc la suprafa��. Ar fi foarte
bine dac� l-a�i prinde. Dac� nu, s� v� preface�i c� v� da�i b�tu�i �i s� v�
ridica�i �i voi sus, momindu-l s� se ia dup� voi. Iar acolo, l�sa�i-l pe m�na mea!

�i iat�-l pe R�tanu lu�nd-o spre u�� �i strig�nd:

� Monstrule, d�-ne �nv��torul �napoi!

C�iva spiridu�i, care se aflau l�ng� u��, d�dur� buzna �n�untru vestind:

� M�rite-Rege, cineva �ntreab� afar� de �nv��torul lui.

� A, da, �tiu cine e, zise monstrul. A venit blestematul �la de preot. Aduce�i-mi
repede armele, strig� el.

�narmat p�n�-n din�i, porunci spiridu�ilor s� deschid� u�a �i ie�i seme� afar�,
urmat de o sut� �i zece scutieri care-�i leg�nau halebardele �i-�i fluturau
s�biile.

� Din ce templu vii �i de ce faci t�r�boi la u�a mea? �ntreb� monstrul cu voce
tun�toare.

� Creatur� smintit�! �i strig� R�tanu. Doar acum c�teva nop�i am stat de vorb�, �i
te faci c� nu m� cuno�ti? Sunt unul dintre discipolii lui Tripitaka, care merge �n
India s� aduc� Scripturile. Ai obr�znicia s�-�i zici rege �i crezi c� ai dreptul s�
m�n�nci fete �i b�ie�i din sat? C�t despre mine, sunt una dintre fetele jertfite,
pe nume Bulg�r-de-Aur. Nu m� recuno�ti?

� �i dai seama c-ai putea fi judecat
altul dec�t e�ti? zise monstrul. C�t
�i nici nu �i-am f�cut vreun r�u. �n
puternic�. Ar trebui s� te socote�ti
s� m� z�d�re�ti la mine acas�.
pentru �n�el�ciune, �ntruc�t te-ai dat drept
m� prive�te, vezi bine doar c� nu te-am m�ncat
schimb, mi-ai ars o lovitur� destul de
fericit c-ai sc�pat cu via�� �i s� nu mai vii

� Zici c� nu mi-ai f�cut nici un r�u? zise R�tanu. Nu-i destul c� l-ai prins �n
capcan�, sub ghea��, pe �nv��torul meu? D�-ni-l �ndat� �napoi �i nu mai zicem
nimic. Dar, dac� doar �ncerci s� spui �nu", uit�-te colea la grebla mea ca s� �tii
ce te a�teapt�!

� Ei bine, dac� vrei neap�rat s� �tii, zise monstrul z�mbind acru, �i pot spune c�
eu am �nghe�at r�ul �i tot eu l-am prins pe �nv��torul t�u. Trebuie s� �tii �ns�
c�, dac� vrei s� te cer�i cu mine, lucrurile n-or s� se petreac� la fel ca ultima
oar�. Atunci m� duceam la un pr�nz �i nu aveam arme. De data asta, mi-am luat �ns�
ciocanul. Te provoc s� ne lupt�m de trei ori. Dac� m� dovede�ti, �i�l dau pe
Tripitaka �napoi. Dar dae� nu, am s� v� m�n�nc pe to�i.

� Foarte bine, zise R�tanu. Nu doresc altceva dec�t s� m� bat. Dar ia aminte la
grebla mea.
� Dup� c�te v�d, n-ai fost chiar de la �nceput c�lug�r, zise monstrul.

� Ce te face s� crezi asta? �l �ntreb� R�tanu.

� Se vede dup� grebl�, r�spunse monstrul. Cred c� ai lucrat �nainte �ntr-o gr�din�
de zarzavat �i ai fugit cu grebla st�p�nului t�u.

� Gre�e�ti amarnic dac�-�i �nchipui c� asta-i o grebl� obi�nuit� de gr�din�. Ea

poate sc�rm�na marea �i-i face pe dragoni s� sar� de fric� din paturile lor.

Monstrul nu �inu seam� de l�ud�ro�enia lui R�tanu, ci-�i ridic� ciocanul-de-bronz

�i d�du s�-l loveasc� �n cap. Dar R�tanu feri lovitura cu grebla, strig�ndu-i:

� Monstru blestemat, dup� c�te v�d nici tu n-ai fost de la �nceput c�pc�un.

� Nu z�u! spuse monstrul. Da de unde �i-ai dat seama?

� Se vede dup� felul cum m�nuie�ti ciocanul. Cred c� ai lucrat p�n� acum �ntr-un
atelier de b�tut argintul �i ai fugit cu ciocanul st�p�nului t�u.

� Gre�e�ti amarnic, �i r�spunse monstrul, dac� crezi c� �sta-i un ciocan obi�nuit

de argintar. El vine din Gr�dina-Nemuritorilor, unde a fost c�lit �n f�nt�nile
magice, a�a c� nici o secure, suli��, halebard� sau sabie nu-i poate �ine piept.

Nisip, v�z�ndu-i c� au �nceput har�a, nu se mai putu st�p�ni s� stea de o parte �i

zise:

� Ascult�, monstrule, nu-�i mai bate gura cu vorbe la �nt�mplare. B�tr�nii �tiau o
vorb�: �Ce spune gura nu dovede�te nimic, numai dup� fapte se judec� oamenii". �in-
te zdrav�n �i gust� din toiagul meu.

� V�d c� nici tu n-ai fost de la bun �nceput preot, �i spuse monstrul ferind
lovitura.

� De unde �tii? �ntreb� Nisip.

� Cred mai degrab� c� er�� pus s� munce�ti prin buc�t�rie, zise el. '

� Ce te face s� crezi a�a? �ntreb� Nisip.

� P�i dac� nu, unde ai �nv�at s� m�nui vergeaua asta de �ntins aluatul? zise
monstrul.

� Monstrule, deschide mai bine ochii mari. Asta nu-i o vergea, ci-i o arm�, singura
pe lume, de care pu�ini au auzit. Toiagul �sta vine din cele mai tainice
ascunzi�uri ale Palatului-Lunii �i poate face f�r�me toat� m�re�ia cerului, dintr-o
singur� Ipvitur�.

Vreme de dou� ore se b�tur� cei trei pe fundul apei, f�r� ca izb�nda s� fie de vreo
parte. �n cele din urm�, v�z�nd c� monstrul nu putea fi �nfr�nt R�tanu f�cu semn cu
ochiul lui Nisip �i am�ndoi se pref�cur� c� p�r�sesc lupta, lu�nd-o la fug� �n
goana mare.

� Hei, copiii mei, strig� monstrul c�tre rubedeniile lui, r�m�ne�i de paz� aici c�t
m� duc s�-i fug�resc pe t�lharii �tia. Dup� ce-i voi prinde, o s� ave�i �i voi,
fiecare, din ce s� v�-nfrupta�i!

�i iat�-l! Ca o frunz� gonit� de v�nt toamna, sau ca o petal� smuls� �i aruncat� de

ploaie, se repezi monstrul dup� ei spre fa�a apei.

Dar Maimu�a veghea atent din v�zduh �i v�zu valurile �n�l��ndu-se, iar dup� aceea
auzi groh�ituri �i g�f�ieli.

� Am sosit! strig� R�tanu, s�rind pe mal. �ndat�-l urm� �i Nisip �i, dup� o clip�,
se v�zu ie�ind din ap� �i capul monstrului.

� Uite �i ciomagul meu! �i strig� Maimu�a.

426

Monstrul ridic� ciocanul, ferind lovitura Maimu�ei. Abia se prinseser� a treia oar�
�n lupt�, c� sleit de puteri, nemaiput�nd feri loviturile Maimu�ei, monstrul se
afund� �n r�u. �i iar�i se f�cu lini�te deplin�.

� Frate, zise Nisip, aici sus i-ai putut �ine piept, dar acum c� s-a dus iar la
fund, nu �tiu ce-o s� mai putem face. Cum o s�-l salv�m pe �nv��torul nostru?

� �n zadar �ncerc�m �n felul �sta, zise Maimu�a. R�m�ne�i am�ndoi aici �i p�zi�i-l
s� nu fug� pe furi� undeva. Eu plec mai departe.

� Unde 'anume? �ntreb� R�tanu.

� M� duc la Bodhisattva care tr�ie�te �n Marea-din-Miaz�zi, zise Maimu�a, s� aflu

cine-i cu adev�rat monstrul �sta. Dup� ce aflu, m� duc la casa lui str�mo�easc�, �i
prind �i�i �nchid to�i prietenii �i toate neamurile lui, dup� care m� �ntorc aici
�i-l silesc s�-i dea drumul �nv��torului �n schimbul lor.

� Frate, �i d�du cu p�rerea R�tanu, asta �mi pare a fi un ocol foarte lung �i o
mare pierdere de vreme.

� De loc, spuse Maimu�a. N-am s� pierd nici m�car o clip�. Am s� fiu �napoi aproape
�nainte de a porni.

Dr�gu�a de Maimu��! Se azv�rli pe-o s�geat� de lumin� magic� �i �ntr-o clip� ajunse
la Marea-din-Miaz�zi. �n mai pu�in de o jum�tate de or�, muntele Potalaka se �n�l��
dinaintea ei. κi cobor� norul �i fu �nt�mpinat� de cele dou�zeci �i patru de deva
[Denumirea sanscrit� general� a divinit�ilor budiste. Aici este vorba de cele 24
deva din serviciul Bodhisattvei Guan-�n, care simbolizau cele �24 C�i" ale
des�v�r�irii dup� doctrina budist�.], de spiritele p�zitoare ale muntelui, de
Moksha �i de fiica regelui-dragon, purt�toarea perlei.

� Ce te aduce pe-aici, Mare-�n�elept? �l �ntrebar� ei.

� Am treab� cu Bodhisattva, zise Maimu�a.

� �i-a p�r�sit pe�tera �n zori, f�r� s� �ng�duie cuiva s-o �nso�easc�, �i s-a dus
�n cr�ngul de bambu�i. Se a�tepta �ns� c� o s� vii, deoarece ne-a spus s� te primim
aici �i s� te rug�m s-o a�tep�i. Nu va z�bovi prea mult �n cr�ng.

Maimu�ei i se ur� �ns� repede de a�teptat.

� A�i putea s-o �n�tiin�a�i, le zise ea, c� dac� nu vine repede, s-ar putea s� fie
prea t�rziu ca s� mai salveze via�a lui Tripitaka.

� Nu �ndr�znim s� facem a�a ceva, spuser� zeit�ile. Bodhisattva a spus s� a�tep�i

p�n� se �ntoarce.
Maimu�a era prin firea ei foarte ner�bd�toare, a�a c� s�ri �n sus �i porni cu pa�i,
mari spre cr�ng:

� Hei, Bodhisattva! strig� ea c�nd ajunse l�ng� cr�ng, sluga ta �i se �nchin� cu

umilin��.

� Fii bun �i a�teapt� afar�, �i spuse Guan-�n.

� Ascult�, Bodhisattva, urm� Maimu�a proster-�ndu-se, �nv��torul meu este la

ananghie. Am venit la tine s� m� l�mure�ti ce monstru �i face mendrele prin R�ul-
care-curge-la-cer.

� Pleac� de-aici �i a�teapt�-m�, �i repet� ea.

Maimu�a nu �ndr�zni s� nu se supun� �i, �ntorc�ndu-se la zeit�i, le spuse:

� Am v�zut-o doar o clip� pe Bodhisattva. Nu �tiu ce are azi. �n loc s� stea pe

terasa de lotu�i, s-a afundat �n cr�ngul de bambu�i �i coje�te f�ii de bambus. Nu
�i-a dat nici m�car osteneala s� se g�teasc� sau s�-�i pun� odoarele.

� Nu �tim mai mult dec�t tine, ziser� ele. �ntruc�t �ns� te a�tepta s� vii, cred
c�-�i preg�te�te ceva.

A�a c� Maimu�a nu avu �ncotro �i trebui s� a�tepte. Dup� pu�in timp, Bodhisattva
ie�i din cr�ng eu un co� �mpletit din bambus.

� Acum, zise ea, s� mergem s�-l salv�m pe Tripitaka.

� N-a� vrea s� te zoresc, zise Maimu�a �ngenunchind. Poate c� ar fi mai bine ca mai
�nt�i s�-�i sf�r�e�ti g�teala �i pe urm� s� plec�m?

� Nu-mi mai arde de asta, spuse ea. Merg a�a eum sunt.

�i porni pe norul ei, urmat� de Maimu��.

� A mers totul repede, zise R�tanu c�nd �i v�zu ap�r�nd deasupra ��rmului. �mi
�nchipui c-a zorit-o r�u pe Bodhisattva, dac� a venit f�r� m�car s�-�i pieptene
p�rul �i s�-�i pun� odoarele.

Bodhisattva zbur� jos, pe deasupra r�ului �i, desf�c�ndu-�i e�arfa, leg� co�ul �i
�ncepu s�-l trag� prin ap� �n susul curentului.

� Mor�ii pleac�, viii r�m�n, repeta ea.

Dup� ce spuse de �apte ori aceast� vraj�, trase co�ul afar�. �n el str�lucea un
pe�te de aur; ochii lui clipeau �i coada se r�sucea.

� Du-te numaidec�t �n ap� �i adu-�i la suprafa�� �nv��torul zise Bodhisattva c�tre

Maimu��.

� Dar nu m-am r�fuit �nc� cu monstrul, se �mpotrivi Maimu�a.

� Monstrul este �n co�, spuse Bodhisattva.

� Ce? strigar� Nisip �i R�tanu. Un pe�fe s� fi f�cut tot necazul?

� E un pe�te de aur, pe care l-am crescut �n ele�teul meu cu lotu�i. Se obi�nuise

s�-�i scoat� �n fiecare zi capul din ap� �i s� asculte Scripturile; �n felul �sta a
c�p�tat mari puteri magice. A luat o tulpin� de lotus, cu un mugure nedesf�cut la
v�rf, pe care l-a pref�cut, cu puterea lui magic�, �ntr-o arm�, �n ciocanul cu care
s-a b�tut. �ntr-o zi, apa s-a rev�rsat �i, luat de ap�, a ie�it din ele�teu �i a
�notat p�n� la mare, ajung�nd p�n� la urm� �n locul unde l-a�i g�sit. Ast�zi, c�nd
m-am aplecat peste balustrad� s� m� uit la flori, m-am mirat v�z�nd c� nu mai iese
din ap� s�-mi dea bine�e. Cercet�nd de aproape undele apei, am �n�eles c� disp�ruse
�n r�u �i c� ar putea s� fac� necazuri �nv��torului t�u. A�a c�, f�r� s� mai
z�bovesc o clip�, nici m�car s� m� piept�n �i s�-mi pun odoarele, m-am gr�bit s�
�mpletesc co�ul magic ca s�-l pot prinde.

� A�teapt� o clip�, zise Maimu�a, ca s� chem pe to�i credincio�ii satului, s� vin�

s�-�i vad� chipul de aur. Vor fi ferici�i s�-�i m�rturiseasc� recuno�tin�a �i, cu
acest prilej, le vom povesti cum a fost prins monstrul. Urmarea va fi c� li se va
�nt�ri credin�a �i le va cre�te smerenia.

� Foarte bine, �ncuviin�� Bodhisattva. Duce�i� v� �i aduce�i-i repede. -R�tanu �i

cu Nisip alergar� �n sat �i strigar�:

� Veni�i cu to�ii s-o vede�i pe Bodhisattva!

B�rba�i �i femei, tineri �i b�tr�ni, se bulucir� la malul r�ului �i, f�r� s� mai
�in� seama la b�ltoace �i noroi, se aruncar� �n genunchi. Printre ei s-a �nt�mplat
s� fie �i un pictor priceput, care a zugr�vit portretul Bodhisattvei, acesta fiind
primul tablou al lui Guan-�n, cunoscut sub numele de �Guan-�n cu pe�tele �n co�".
�ndat� dup� aceea, Guan-�n plec� �napoi spre Marea-din-Miaz�zi, iar R�tanu �i cu
Nisip �i f�cur� drum prin ap� spre Casa-Broa�tei-�estoase. Aici, �i g�sir� pe to�i
trep�du�ii monstrului z�c�nd mor�i �i putrezind. Se duser� �n spatele palatului, �l
scoaser� repede pe Tripitaka din lada de piatr� �i pornir� spre mal, str�pung�nd
valurile r�ului.

� Ne e team�, �i spuser� fra�ii Cen lui Tripitaka la sosire, c� ai trecut prin

clipe foarte grele ne�in�nd seama de rug�mintea noastr� de a r�m�ne.

� S� nu mai vorbim de asta acum, zise Maimu�a. Lucrul cel mai �nsemnat este c� la
anul, satul nu va trebui s� mai jertfeasc� feciori �i fete mostrului. A�i sc�pat de
el pentru totdeauna, a�a c� nu mai trebuie s� v� teme�i. Acum, �ns�, v� rug�m s� ne
g�si�i o luntre care s� ne treac� de partea cealalt�.

� O ve�i avea! spuse b�tr�nul Cen, �i porunci s� se taie sc�nduri �i s� se fac� o

luntre.

Oamenii din sat se �ntrecur� care mai de care s� dea ajutor. Unul spuse c� va lucra
la catarge �i p�nze, altul la v�sle �i pr�jini. Unul f�g�dui s� aduc� fr�nghii,
altul s� pl�teasc� v�sla�ii. �n mijlocul acestei fr�m�nt�ri, deodat� se auzi de pe
malul r�ului o voce:

� Mare-�n�elept, nu-i nevoie s� te mai nec�je�ti cu luntrea. Ar �nsemna s�

pr�p�di�i f�r� rost lemnul �i celelalte. V� duc eu dincolo.

Insp�im�nta�i de moarte la auzul acestei voci. cei mai frico�i o luar� la fug� spre
sat �i chiar �i cei curajo�i abia cutezau s� se uite pe furi� spre r�u. �i iat� c�
deasupra valurilor ap�ru un cap alb, dup� care se ivi �ns�i uria�a broasc� �estoas�
alb�.

� Mare-�n�elept, urm� broasca �estoas�, nu te mai nec�ji s�-�i faci luntre. V� trec
eu pe to�i dincolo.

� Fiin�� blestemat�! �i strig�, Maimu�a. Un deget de te mi�ti mai mult, te omor �n

b�taie cu ciomagul ast�.
� �i sunt ad�nc �ndatorat�, zise broasca �estoas�, �i vreau s�-mi ar�t recuno�tin�a
trec�n&du-v� pe to�i dincolo. De ce m� amenin�i cu ciomagul?

� Dar cu ce �mi e�ti �ndatorat�? �ntreb� Maimu�a.

� Mare-�n�elept, spuse broasca �estoas�,, tu nu �tii c� aceasta Cas�-a-Broa�tei-

�estease de sub r�u era casa mea, �i a apar�inut neam-din-neam, str�mo�ilor mei.
Datorit� puterilor magice pe care le-am dob�ndit duc�nd o via�� auster�, am putut
s� �nfrumuse�ez mult locul, �i s� fac din el minunatul palat pe care l-a�i v�zut.
Dar, �ntr-o bun� zi, a venit monstrul �sta, spumeg�nd prin valuri, �i f�r� nici o
pricin� a pornit �mpotriva mea r�zboi. �n lupta care a urmat, mul�i dintre fiii mei
au fost r�ni�i �i multe dintre neamurile mele au pierit. N-am putut s�-i �in piept
�i casa mea, cu tot ce se afla �n ea, a c�zut �n m�inile lui. Acum, �ns�, �ntruc�t
la chemarea ta Bodhisattva l-a scos din r�u pe monstru, mi-am rec�p�tat casa, �i
voi putea tr�i fericit� �n ea, �mpreun� cu neamurile ce mi-au mai r�mas. Nu vom fi
nevoi�i s� st�m �n noroi, ci vom duce o via�� pl�cut� �n vechea noastr� cas�.
Recuno�tin�a ce �i-o port pentru asta este ca mun�ii de mare �i ca marea de ad�nc�.
Dar, nu numai noi �i mul�umim. Oamenii din sat n-o s� mai trebuiasc� s�-�i
jertfeasc� copiii. Ce s� mai vorbim? Dintr-o singur� lovitur� au fost atinse dou�
�inte! Nu este dar firesc s�-�i ar�t recuno�tin�a mea?

� S� te credem oare c� spui adev�rul? zise Maimu�a l�s�nd ciomagul jos.

� Dar, bine, Mare-�n�elept, cum m-a� �ncumeta s� te �n�el, dup� toate c�te ai f�cut
pentru mine? zise broasca �estoas�.

� Jur� pe cer c� spui adev�rul, �i spuse Maimu�a.

Broasca �estoas� �i c�sc� larg gura ro�ie �i jur�:

� Dac� nu-l duc teaf�r pe Tripitaka pe cel�lalt mal, a�a cum am f�g�duit, s� mi se
prefac� oasele �n ap�!

� Bun, zise Maimu�a. Acum po�i ie�i din apa. Broasca �estoas� se apropie de mal �i
se t�r� sus. Oamenii se �ngr�m�dir� �n jurul ei �i v�zur� c� avea o carapace alb�,
lung� de patruzeci de ci de la un cap�t la cel�lalt.

� Urca�i-v� sus, spuse Maimu�a, ca s� trecem to�i dincolo.

� Ucenice, zise atunci Tripitaka, ghea�a era lunecoas�, dar oricum nu se cl�tina.
Mi-e team� c� spinarea broa�tei �estoase nu-i prea trainic�.

� Nu-�i fie fric�, spuse Maimu�a. C�nd animalele pot vorbi ca oamenii, ele. spun de
obicei adev�rul. Hai, gr�bi�i-v� �i-aduce�i calul.

Drept la mijloc, pe spinarea broa�tei �estoase, fu urcat calul b�lan. Tripitaka

st�tu �n picioare pe partea sting�, Nisip pe partea dreapt�, iar R�tanu pe coad�.
Ma;mu�a trecu �n fa�a calului dar, tem�ndu-se totu�i de vreo p�c�leal�, �i desf�cu
cing�toarea cu care-�i str�ngea pielea de tigru �i o prinse de nasul broa�tei
�estoase; iar o m�n� apuc� cel�lalt cap�t al cing�toarei, �n cealalt� �in�nd
ciomagul de fier. Apoi, cu un picior pe capul broa�tei �estoase, iar cu cel�lalt pe
carapace, zise:

� Acum, porne�te-o u�urel �nainte! �i nu uita c� la cea mai mic� �ncercare de-a o
lua razna, prime�ti o lovitur� �n cap.

� N-a� cuteza, zise broasca �estoas�, n-a� cuteza!

�i �n timp ce broasca �estoas� pornea lin pe ap�, s�tenii de pe mal ardeau t�m�ie
�i se prosternau murmur�nd:

� Slav� lui Buddha! Slav� lui Buddha!

�n mai pu�in de o zi str�b�tur� teleri toate cele opt sute de li �i sosir� pe

cel�lalt mal f�r� s� se ude nici pe m�ini, nici pe picioare. Tripitaka se d�du jos
de pe spinarea broa�tei �estoase �i, �mpreun�ndu-�i palmele, �i mul�umi:

� �mi pare r�u c� n-am ee s�-�i d�ruiesc pentru toat� osteneala pe care �i-ai dat-
o. N�d�jduiesc s�-mi ar�t recuno�tin�a c�nd m� voi �napoia cu Scripturile.

� St�p�ne, zise broasca �estoas�, nici prin vis nu-mi trece s� primesc vreo
r�splat�. Totu�i, ai putea face ceva pentru mine. Am auzit c� pentru Buddha-
Cerului-din-Apus, trecutul �i viitorul nu au taine. Eu �mi des�v�r�esc aici
spiritul de aproape o mie de ani. Un r�stimp destul de mare, �n care am izbutit s�
�nv� graiul oamenilor. Dar am r�mas tot broasc� �estoas�. �i-a� fi, �ntr-adev�r,
foarte �ndatorat� dac� l-ai �ntreba pe Buddha c�t timp �mi va mai trece p�n� ce voi
c�p�ta chip omenesc.

� �i f�g�duiesc c-am s�-l �ntreb, spuse Tripitaka.

Dup� aceea, broasca �estoas� se f�cu nev�zut� �n ad�ncul r�ului. Maimu�a �l ajut�
pe Tripitaka s� urce pe cal, R�tanu �i lu� boccelele pe um�r, iar Nisip �i urm� din
spate. �n cur�nd ajunser� la drumul mare �i pornir� spre soare-apune.

...�i, de nu �ti�i c�t au mai avut de c�l�torit �i ce primejdii i-�u mai p�ndit,
asculta�i cele povestite �n capitolul urm�tor.

Capitolul XXVIII

C�l�toreau spre soare-apune de multe luni, uimi�i c� �inutul pe care-l str�b�teau

nu sem�na deloc cu ce �nt�lniser� p�n� atunci. �n jur erau flori ca m�rg�ritarele
�i ierburi fermecate, al�turi de chiparo�i b�tr�ni �i molif�i albi�i de vreme. �n
satele prin care treceau, oamenii se �ntreceau care de care s�-i ajute pe c�lug�ri
�i s� fac� acte de cucernicie. Nu era coast� de deal s� nu ad�posteasc� pustnici
care fugiser� de lume, sau p�dure �n care s� nu �nt�lneasc� pelerini c�nt�nd
rug�ciuni din c�r�ile sfinte. Au c�l�torit a�a mult� vreme, �n fiecare noapte fiind
g�zdui�i cu mult� ospitalitate, iar a doua zi �n zori plec�nd mai departe. Iat� c�,
�ntr-o bun� zi, le ap�ru priveli�tea unei m�n�stiri, cu nenum�rate stre�ini �i
turnuri �nalte.

� Maimu��, ia prive�te ce loc minunat, zise Tripitaka ar�t�nd �ntr-acolo cu biciul.

� M� mir de tine, te-ai prosternat de at�tea ori la vederea palatelor unor

magicieni mincino�i sau uzurpatori vicleni, iar acum c�nd, �n sf�r�it, ai ajuns �n
fa�a adev�ratei cet�i a lui Buddha, nici m�car nu descaleci.

Auzind acestea, Tripitaka, tulburat foarte, cobor� din �a �i, lu�nd calul de
c�p�stru, merse p�n� la por�ile m�n�stirii. Acolo �i �nt�mpin� un t�n�r c�lug�r,
care-i �ntreb�:

� Oare nu voi sunte�i pelerinii care veni�i din r�s�rit s� lua�i Scripturile?

Tripitaka �i potrivi repede ve�mintele �i, c�nd se uit� mai bine, v�zu c� t�n�rul
era �mbr�cat �n brocart str�lucitor, iar �n m�n� avea un vas cu praf de jad.
Maimu�a, pe loc �l recunoscu �i-i spuse lui Tripitaka:

� Acesta este Marele-Nemuritor-cu-Coam�-de-Aur din Templul-de-Jad-al-Adev�rului, de

la poalele Muntelui-celui-Sf�nt.

Tripitaka se apropie atunci de el, prostern�ndu-se, iar Marele-Nemuritor gr�i:

� �n sf�r�it, a�i sosit! Cred �ns� c� Bodhisattva m-a �n�tiin�at gre�it. Acum zece
ani, Buddha a trimis-o �n China ca s� g�seasc� pe cineva s� vin� s� ia Scripturile
din India. Dup� c�te-mi spunea ea, acel pelerin urma s� ajung� aici �n doi-trei
ani. De-atunci, �ns�, am a�teptat an de an, dar nici un semn! De aceea �nt�lnirea
noastr� de-acum este, cu adev�rat, ceva nea�teptat.

� Nu-�i pot mul�umi �ndeajuns, Mare-Nemuritor, pentru r�bdarea pe care ai avut-o,

zise Tripitaka.

Apoi, merser� cu to�ii la templu, unde Nemuritorul le spuse tuturor cine erau
c�l�torii. Li se aduse ceai �i b�uturi r�coritoare, iar lui Tripitaka i se d�du ap�
cald� �nmiresmat� ca s� se spele. Dup� pu�in timp se duser� cu to�ii la culcare. A
doua zi �n zori, Tripitaka se �mbr�c� �n sutana brodat�, �i lu� p�l�ria �mpodobit�
cu nestemate �i cu toiagul �n m�n�, se �nf�i�� Nemuritorului �n sala templului, ca
s�-�i ia r�mas bun.

� Ei, a�a ar�i mai bine! �i spuse Nemuritorul. Ieri p�reai cam zdren�uit. Acum �ns�
o s� te �nf�i�ezi ca o adev�rat� odrasl� a lui Buddha.

La plecare, Nemuritorul �l opri �i-i spuse:

� Trebuie s�-�i ar�t. acum drumul.

� Nu-i nevoie, �i spuse Tripitaka. Maimu�a �tie drumul.

� Ea cunoa�te numai drumul prin v�zduh, zise Nemuritorul. Voi, �ns�, o s� merge�i
pe jos p�n� la Buddha.

� Asta a�a-i, adeveri Maimu�a. Dar nu trebuie s� te ostene�ti dec�t p�n� ne pui pe
drumul cel mai scurt. Maestrul meu t�nje�te s-ajung� c�t mai repede �n fa�a lui
Buddha �i ne-ar p�rea r�u s� �nt�rziem.

Nemuritorul �l lu� atunci pe Tripitaka de m�n� �i-l duse p�n� �n spatele templului,
pentru c� drumul nu pornea de la poarta din fa��, ci trecea prin ograd� �i urca
apoi mai departe, pe muntele din spate.

� Vede�i piscul acela �nalt, �nv�luit �n neguri �i �ncununat de curcubee magice?

zise Nemuritorul ar�t�nd. cu m�na spre munte. Acela este Piscul-Vulturului, l�ca�ul
sacru al lui Buddha.

Tripitaka se prostern� numaidec�t p�n� la p�m�nt.

� �nv��torule, �i zise Maimu�a, ai face bine s� am�ni plec�ciunile pentru mai

t�rziu. Dac� ai s� te prosternezi tot drumul, c�nd vom ajunge �n v�rf n-o s� mai
r�m�n� mare lucru din c�p��na ta. Mai avem �nc� mult de mers.

� De-aici �ncolo, v� afla�i pe p�m�nt binecuv�ntat, le spuse Nemuritorul. Muntele-

cel-Sf�nt se afl� �naintea voastr�. Eu acum m� �ntorc.

La sfatul Maimu�ei, �ncepur� s� urce muntele la pas.

Nu merser� mai mult de cinci-�ase li, c� ajunser� la o ap� mare, lat� cam de opt
li, foarte iute �i �nvolburat�. �i nu se vedea nic�ieri �ipenie.

� Nu-mi pare s� fie �sta drumul cel bun, spuse Tripitaka. Nu crezi c� Nemuritorul
s-a putut �n�ela? Apa asta este a�a de lat� �i de �nvolburat�, c� nu v�d cum am
putea s-o trecem.

� Asta-i drumul cel bun, zise Maimu�a. Uite, colo-i o punte peste ap�! �sta-i
drumul cel drept spre M�ntuire.

N-au mers mult, c�nd deodat� Tripitaka v�zu o t�bli�� pe care scria: �Puntea-care-
duce-la-nori". Dar, c�nd ajunser� l�ng� punte, v�zur� c� era f�cut� numai din
trunchiuri sub�iri de copaci, puse cap la cap, nu mai late de o palm�.

� Maimu��, se �mpotrivi Tripitaka speriat, nu-i cu putin�� ca un om s� se �in� �n

picioare pe o punte ca asta. Trebuie s� c�ut�m alt drum ca s� trecem dincolo.

� Asta-i drumul cel bun, st�rui Maimu�a.

� Se prea poate s� fie drumul cel bun, zise R�tanu, dar e at�t de �ngust �i de
alunecos, c� nimeni n-ar cuteza s� pun� piciorul. �n afar� de asta, uit�-te c�t
avem de mers �i ce-i dedesubt.

� R�m�ne�i unde sunte�i �i am s� v� ar�t eu c� se poate trece, le spuse Maimu�a.

Dr�gu�a de Maimu��! Se apropie repede de punte, s�ri u�or pe ea �i �n foarte scurt

timp trecu dincolo.

� Am trecut! le strig� ea f�c�ndu-le semn cu m�na de pe cel�lalt mal.

Tripitaka nu se ar�t� �ns� deloc hot�r�t s-o urmeze, iar R�tanu �i cu Nisip �i
mu�cau degetele, bomb�nind c� nu vor putea trece.

Maimu�a se �napoie s�rind �i, tr�g�ndu-l pe R�tanu, �i spuse:

� M� prostule, hai cu mine dincolo.

R�tanu se a�ez� �ns� jos �i nu vru s� se urneasc� din loc.

� E prea lunecoas� puntea, spuse el. D�-mi drumul! De ce nu se isc� o pal� de v�nt
care s� m� duc� dincolo?

� La ce �i-ar folosi? �i r�se de el Maimu�a. Dac� nu mergi pe punte, niciodat� n-ai

s� ajungi un Buddha.

� Buddha ori nu, zise R�tanu, dar eu pe punte nu merg!

C�nd cearta era mai aprig�, Nisip s�ri �ntre ei �i izbuti s�-i �mpace. Deodat�
Tripitaka v�zu cum cineva m�na o luntre spre ��rm strig�nd:

� Pod umbl�tor! Pod umbl�tor!

� Nu v� mai certa�i, le spuse el. Uite, vine o luntre.

Se uitar� to�i odat� spre locul unde ar�tase Tripitaka �i, �ntr-adev�r, v�zur� o
luntre. Dar c�nd se apropie, r�maser� uimi�i: luntrea nu avea fund. Maimu�a, cu
ochii ei p�trunz�tori, recunoscu numaidec�t c� luntra�ul era C�l�uza-Sufletelor,
care se mai numea �i Stindard-Luminos. Nu le spuse �ns� nimic celorla�i, ci doar
strig� c�tre luntra�:
� Hei, pod umbl�tor! Pod umbl�tor!

C�nd luntrea trase la mal, luntra�ul strig� din nou:

� Pod umbl�tor! Pod umbl�tor!

� Dar luntrea ta e sf�r�mat� �i n-are fund, spuse Tripitaka foarte �ngrijorat. Cum
o s� ne po�i duce dincolo?

� Crede�i, poate, c� �ntr-o luntre f�r� fund nu se poate trece niciodat� un r�u?
vorbi luntra�ul. Dar, de la �nceputul-�nceputurilor, am dus cu ea nenum�rate
suflete spre M�ntuire.

� Intr� �n luntre, �nv��torule, zise Maimu�a. Vei vedea c� luntrea asta, chiar �i
f�r� fund, este bun�, oric�t de �nvolburat ar fi r�uL.

V�z�nd c� Tripitaka sta �nc� la �ndoial�, Maimu�a �l prinse de ceaf� �i-l �mpinse
�n luntre. Dar neav�nd pe ce s�-�i pun� picioarele, Tripitaka se afund� �n ap�.
Luntra�ul �l prinse �i-l trase �n sus, pe marginea luntrii. Am�r�t ca vai de el,
Tripitaka se a�ez� pe margine �i, �n timp ce-�i storcea ve�mintele �i-�i scutura
apa din �nc�l��minte, se v�ita �i-o �nvinuia pe Maimu�� de necazurile care i-au
c�zut pe cap. Maimu�a se f�cu �ns� c� n-aude �i-i �mpinse �n luntre �i pe R�tanu,
pe Nisip, calul �i boccelele, or�nduindu-i c�t putu mai bine pe margine. Luntra�ul
desprinse cu �ndem�nare barca de ��rm. Deodat� v�zur� �n ap� un trup, pe care apa
�l ducea repede la vale. Tripitaka �l privi uimit, dar Maimu�a r�se.

� Nu-�i fie fric�, �nv��torule, spuse ea. Asta e�ti chiar tu.

� Da, e�ti chiar tu, e�ti chiar tu! spuse �i R�tanu.

Nisip b�tu din palme �i strig�:

� Tu e�ti! Tu e�ti!

Luntra�ul se al�tur� �i el strig�telor lor!

� Tu e�ti cel din ap�! S�-�i fie de bine! Duse luntrea mai departe �i, �n foarte
scurt timp, ajunser� pe cel�lalt mal. Tripitaka s�ri sprinten jos. κi lep�dase
trupul p�m�ntesc �i acum era cur�it de stric�ciunea sim�urilor �i de mo�tenirea
trupeasc� a vie�ii dinainte. Acum era �n�elepciunea dezlegat� de materie, care te
duce la Cel�lalt-��rm, era cunoa�terea des�v�r�it� f�r� hotare.

C�nd urcar� cu to�ii pe mal, v�zur�, spre uimirea lor, c� luntrea �i luntra�ul
disp�ruser�. Numai atunci le spuse Maimu�a cine era luntra�ul. Tripitaka le mul�umi
ucenicilor s�i pentru ce f�cuser� pentru el.

� Fiecare dintre noi suntem deopotriv� �ndatora�i celuilalt, spuse Maimu�a. Dac�
�nv��torul nu ne-ar fi primit jur�mintele �i nu ne-ar fi luat ca ucenici, n-am fi
avut prilejul s� facem fapte bune �i s� dob�ndim M�ntuirea. Iar dac� noi nu l-am fi
ap�rat � pe �nv��tor �i n-am fi stat de straj�, zi �i noapte, l�ng� el, n-ar fi
sc�pat niciodat� de trupul s�u muritor. Prive�te �nv��torule la aceast� �mp�r�ie a
florilor �i a vie�uitoarelor fericite � cu fenic�i, cocori �i cerbi. Nu este oare
un loc mai pl�cut dec�t pustiurile b�ntuite de ho�i �i mon�tri, prin care am
trecut?

Tripitaka le mul�umi �nc� o dat� �i, �nsufle�it de o sim�ire nou�, pornir� cu to�ii
plini de voie bun� s� urce pe Muntele-cel-Sf�nt. �n cur�nd ajunser� �n fa�a
Templului-Marelui-Tunet, cu m�re�ele lui turnuri p�n�-n �naltul boltei cere�ti �i
cu temeliile �nfipte �n str�fundurile Muntelui-Vie�ii.

Aproape de v�rful muntelui d�dur� peste o adunare de c�lug�ri, merg�nd �n�irui�i

unul dup� altul prin p�durile verzi de molif�i, iar sub un p�lc de cedri verzi ca
smaraldul v�zur� cete de Prea-Ferici�i. Tripitaka se gr�bi s� se prosterneze.
C�lug�rii �i c�lug�ri�ele �i �mpreunar� palmele �i strigar�:

� Prea-sfin�ite preot, nu nou� trebuie s� te prosternezi. A�teapt� �nt�i s�-l vezi

pe Sakyamuni �i dup� aceea vino �i ne salut� pe fiecare dup� rang.

� Mereu te gr�be�ti, �i zise r�z�nd Maimu�a. Vino repede �ncoace, s� mergem s� ne

prostern�m celor din v�rf.

Transfigurat de ad�nca tulburare ce-l st�p�nea, Tripitaka merse �n urma Maimu�ei

p�n� la por�ile templului. Aici fur� �nt�mpina�i de un Vajra-pani [�n traducere:
Cel-cu fulgerul-�n-m�n�.], care p�zea Cele-Cinei-Elemente.

� A�adar, cuvio�ia-ta, �n sf�r�it, ai sosit! spuse el.

� Discipolul t�u S�en Dzang a sosit, zise Tripitaka prostern�ndu-se.

� Sunt nevoit a te ruga s� a�tep�i o clip� p�n� ce duc vestea sosirii tale, spuse
Vajrapani.

D�du apoi porunc� paznicului de la poarta dinafar� s� spun� paznicului de la poarta

a doua c� Vajrapani dore�te s� vesteasc� sosirea preotului din China. Paznicul de
la poarta a doua trimise veste paznicului de la poarta a treia, unde st�teau
sfin�ii preo�i care aveau voie s� ajung� p�n� la Puterile-de-Sus. Preo�ii se
gr�bir� s� mearg� �n Marea-Sal� �i-l �n�tiin�ar� pe Tathagata [Adic� Buddha-Tat�l,
purt�nd cel mai adesea titlul de Sakyamuni.], Mai-Presus-de-oricine-Veneratul,
Buddha Sakyamuni �nsu�i, c� preotul de la curtea Chinei a sosit la Muntele-cel-
Sf�nt ca s� ia Scripturile.

Buddha-Tat�l se ar�t� �nc�ntat foarte afl�nd aceast� veste �i trimise porunc� c�tre
to�i Bodhisattva, Vajrapani, Arha�i, Ocrotitori, Planete �i P�zitori-ai-Templului
s� se r�nduiasc� pe dou� �iruri. Apoi porunci s� fie poftit �n�untru preotul din
�ara Tang; �i din poart� �n poart� trecu porunca:

� S� fie poftit �n�untru preotul din �ara Tang.

Urm�nd ceremonialul care le-a fost adus la cuno�tin��, Tripitaka, Maimu�a, R�tanu
�i Nisip p�eau �n fa��, �i dup� ei venea calul cu boccelele. C�nd ajunser� �n
Marea-Sal�, �nt�i se prosternar� �n fa�a lui Tathagata �i apoi se plecar� �n
dreapta �i �n st�nga. Dup� ce se plecar� de trei ori, �ngenunchear� �naintea lui
Buddha �i-i �nf�i�ar� h�rtiile de c�l�torie. Tathagata le cercet� una c�te una �i
apoi le �napoie lui Tripitaka, care-�i plec� ad�nc capul �n semn de recuno�tin�� �i
zise:

� Eu discipolul S�en Dzang, am f�cut drumul p�n� la Muntele-cel-Sf�nt, din porunca

dat� de �mp�ratul marii ��ri a dinastiei Tang, ca s� aduc adev�ratele Scripturi,
cele care vor m�ntui �ntreaga omenire. S� binevoiasc� Buddha-Domnul s� m� miluiasc�
cu gra�ia lui �i s�-mi �ng�duie s� m� �ntorc c�t mai repede �n �ara mea de ba�tin�.

Atunci Tathagata l�s� s� vorbeasc� gura milei �i din inim� s� porneasc� glasul
�ndur�rii:

� Vreme �ndelungat�, �ntre �ntinsele �i populatele hotare ale ��rii voastre de

r�s�rit, au domnit l�comia, omorul, desfr�ul �i minciuna. �nv��tura Iui Buddha nu
era respectat� �i nu se vedea nici o str�danie pentru faptele bune. A�a de mari �i
de numeroase sunt p�catele poporului, c� dup� moarte oamenii se afund� pe vecie �n
�ntunericul Iadului, unde unii sunt pisa�i �n piu�, iar al�ii iau chipul animalelor
cu blan� �i coarne. Aceasta este pedeapsa pentru relele s�v�r�ite de ei pe p�m�nt,
carnea lor urm�nd s� serveasc� drept hran�. L-au avut pe Confucius, ca s�-i �nve�e
toate virtu�ile; �i at�ia �mp�ra�i �n zadar au �ncercat s�-i �ndrepte cu noi os�nde
�i biciuiri. Dar nici o lege n-a fost �n stare s� opreasc� desfr�ul lor nes�buit �i
nici o raz� de �n�elepciune nu le p�trunde orbirea.

Acum �ns�, iat� aici trei Co�uri-cu-Scripturi, care pot salva omenirea de chinuri
�i suferin�e, �ntr-unul se afl� Legea, �n care se vorbe�te despre cer; intr-altul
Predicile, �n care se vorbe�te despre p�m�nt; �i �n al treilea Scripturile, care-i
salveaz� pe mor�i. Ele sunt �mp�r�ite �n treizeci �i cinci de capitole �i sunt
scrise pe cincisprezece mii o sut� patruzeci �i patru de suluri de papirus. Ele
arat� calea spre Des�v�r�ire, sunt poarta spre Adev�rata-Virtute. Din ele se pot
afla toate mi�c�rile stelelor �i �mp�r�irile p�m�ntulu�, tot ce este �n leg�tur� cu
omul, p�s�rile, animalele s�lbatice, florile, arborii �i uneltele folositoare. Pe
scurt, �n ele se g�se�te tot ce prive�te omenirea. Pentru c� veni�i de at�t de
departe, vi le-a� da pe toate s� le duce�i cu voi. Dar cum oamenii sunt neajutora�i
�i p�tima�i, s-ar putea s�-�i bat� joc de tainele mele �i s� nu priceap� t�lcul
ascuns al Poruncii mele... A�a c�, spuse Buddha �ntorc�ndu-se spre cei doi ucenici
ai s�i, voi, Ananda �i Kasyapa, lua�i pe ace�ti patru �n �nc�perea de sub turn.
Dup� ce se vor fi �nviorat dup� oboseala drumului, deschide�i u�ile tezaurului �i
alege�i din fiecare dintre cele treizeci �i cinci de capitole c�teva suluri �i
da�i-le acestor preo�i, ca s� le duc� �n r�s�rit �i s� le fie acolo �n dar pe
vecie.

�n �nc�perea de sub turn, c�l�torii no�tri v�zur� nenum�rate lucruri rare �i comori
�i nu se mai saturau privindu-le �i minun�ndu-se, dar spiritele-slugi �ncepur� s�
�ntind� masa de osp�. M�nc�rurile erau fructe fermecate �i bun�t�i alese,
necunoscute oamenilor de r�nd. Tripitaka �i discipolii s�i se prosternar�, �n semn
de recuno�tin�� pentru bun�voin�a lui Buddha, �i se a�ezar� voio�i la mas�. De data
asta R�tanu a fost cel n�p�stuit, iar Nisip cel norocos. Pentru c� Buddha poruncise
pentru masa lor m�nc�ruri care dau via�� lung� �i s�n�tate �i prefac magic
substan�a c�rnii �i oaselor. Dup� ce Ananda �i Kasyapa s-au �ngrijit ca cei patru
s� aib� tot ce le dorea inima, s-au dus cu to�ii �n Tezaur.

�n clipa �n care u�a tezaurului s-a deschis, raze de lumin� magic� au p�truns
afar�, r�sp�ndind p�n� departe str�lucire. �n�untru erau l�zi �i cuiere b�tute cu
nestemate, pe care erau scrise cu ro�u nume de c�r�i sfinte. Cei doi discipoli ai
lui Buddha �l duser� pe Tripitaka sus la locul unde se aflau Scripturile �i,
�ndemn�ndu-l s� se uite la titluri, �i spuser�:

� Desigur c�, venind aici din China, ai adus �i c�teva mici daruri pentru noi. Dac�
ai avea bun�tatea s� ni le dai, vei primi pe dat� �i Scripturile.

� �n toat� lunga mea c�l�torie, spuse Tripitaka, n-am g�sit niciodat� de cuviin��
c�-i nevoie de daruri.

� Ia te uit�! Vas�zic� noi s� ne pierdem degeaba vremea cu �nm�narea Scripturilor!

spuser� cei doi ucenici. Ar �nsemna s� nu ne g�ndim deloc la mo�tenitorii no�tri!

D�ndu-�i seama, dup� aerul lor zeflemitor, c� nu au de g�nd s� le dea Scripturile,

Maimu�a nu se putu st�p�ni s� nu strige m�nioas�:

� Hai, vino, �nv��torule, ce mai stai! S� mergem s�-l �n�tiin��m pe Buddha despre
purtarea �stora �i s�-i cerem s� vin� s� ne dea chiar el Scripturile.

� Nu �ipa, zise Ananda. N-ai nevoie pentru asta s� urli �i s� amenin�i. Poftim,
veni�i �i lua�i-v� Scripturile.
R�tanu �i Nisip �i st�p�nir� furia �i, dup� ce o potolir� �i pe Maimu��, se duser�
s� ia sulurile. Le luar� pe toate, sul cu sul, �i le b�gar� �n leg�tur�, iar
aceasta fu suit� pe spinarea calului. Cele dou� boccele cu lucrurile lor fur� date
s� le care R�tanu �i Nisip. Apoi se duser� s� se prosterneze �i s� mul�umeasc� lui
Buddha, dup� care se �ndreptar� spre poart�. Fiec�rui Buddha mai mic pe care �l
�nt�lnir� �n cale i se prosternar� de dou� ori, fiec�rui Bodhisattva o dat�, iar
dup� ce au trecut de poarta din afar�, salutar� respectuos cetele de c�lug�ri �i
c�lug�ri�e din cale �i, lu�ndu-�i r�mas bun, pornir� s� coboare muntele.

S-a �nt�mplat, �ns�, ca �ntr-una din camerele de sus care da spre tezaur s� se afle
Dispankara, Buddha-Trecutului. Acesta auzise tot ce se vorbise �n tezaur �n
leg�tur� cu �nm�narea Scripturilor �i �i-a dat seama c�, neprimind nici un dar,
Ananda �i Kasyapa s-au r�zbunat �nlocuind Scripturile cu suluri nescrise.

�Bie�ii pelerini! �i zise el. Nici nu �tiu ce p�c�leal� li s-a tras �i o s� afle
prea t�rziu c� toat� c�l�toria lor a fost zadarnic�."

�i pe dat� �ntreb� cu glas tare:

� Este cineva pe-aici care ar putea s� duc� o vorb� din partea mea?

Bodhisattva Viteazul-Alb p�i �n fa�a lui.

� Doresc, �i spuse Dipankara, s�-�i pui la �ncercare toate puterile magice �i s�-l
ajungi din urm� pe Tripitaka, s�-i iei Scripturile �i s�-l aduci �napoi, ca s� le
primeasc� pe cele bune.

Bodhisattva Viteazul-Alb �nc�leca pe un v�rtej �i porni cu toat� iu�eala cu care-l

puteau duce puterile lui magice. V�ntul pe care c�l�rea avea o mireasm� stranie, de
care Tripitaka, �n prima clip� cind a mirosit-o, �i-a zis c� trebuie s� fie una din
minunile Paradisului. Dar, o clip� mai t�rziu, se auzi un vuiet de v�nt n�valnic �i
deodat�, din v�zduh, o m�n� se �ntinse spre el, �i apuc� Scripturile �i disp�ru cu
ele. Tripitaka �ncepu s� se bat� cu pumnii �n piept �i s� se vaite. R�tanu porni
�ndat� pe jos �n urm�rire, �n timp ce Nisip �inea cu putere co�ul gol. Maimu�a,
�ns�, se �n�l�� �n v�zduh. Bodhisattva Viteazul-Alb, v�z�nd-o c� se apropie de el
�i tem�ndu-se c-ar putea s�-l loveasc� orbe�te cu ciomagul, �nainte de a-i fi dat
vreo l�murire, desf�cu leg�tura cu Scripturi �i-o azv�rli jos pe p�m�nt.

C�nd v�zu leg�tura c�z�nd �i toate sulurile �mpr�tiate de suflarea �nmiresmat�,

Maimu�a �i cobor� norul �i se duse s� caute sulurile. �ndat� sosi �i R�tanu, �i
am�ndoi �ncepur� s� adune sulurile, ca s� le duc� lui Tripitaka. Acesta pl�ngea �i
se v�ita.

� Nici prin minte nu mi-a trecut, suspina el, c� �i �n Paradis am s� fiu h�r�uit de
demoni s�lbateci!

Nisip desf�cu unul din sulurile aduse, dar, ce s� vezi! Era alb ca z�pada; nici
m�car o liter� nu era scris� pe sul.

� �nv��torule, zise el ar�t�ndu-l lui Tripitaka, pe sulul �sta nu-i nimic scris.

Maimu�a desf�cu �i ea un sul �i v�zu c� tot alb era. R�tanu f�cu la fel, ca s�
ajung� �i el la aceea�i descoperire.

� Ar trebui s� ne uit�m la toate, spuse Tripitaka.

A�a f�cur�, �i v�zur� c� toate sulurile erau albe.

� Ce soart� vitreg� pentru poporul Chinei, spuse oft�nd Tripitaka. La ce bun s�-i
mai ducem sulurile astea albe? Cum s� mai cutez s� dau fa�� cu �mp�ratul? Are s�
spun� c�-mi bat joc de el �i-o s� m� execute pe loc.

Dar Maimu�a �i d�duse seama ce se �nt�mplase.

� �nv��torule, spuse ea, eu �tiu care-i dedesubtul t�r�eniei �tia. Totul vine de-
acolo c� nu i-am dat un dar lui Ananda �i lui Kasyapa, iar ei s-au r�zbunat pe noi.
Nu ne mai r�m�ne altceva de f�cut dec�t s� ne �ntoarcem �i s�-i �nvinuim c� nu ne-
au dat Scripturile cele adev�rate.

To�i au fost de aceea�i p�rere �i �n cur�nd erau iar la por�ile templului.

V�z�ndu-i, cetele de Prea-Ferici�i �ncepur� a r�de, spun�nd:

� Uite-i, au venit s�-�i schimbe Scripturile.

De data asta fur� l�sa�i s� intre f�r� s� mai a�tepte.

� Ascult�, Buddha ce ni s-a �nt�mplat! �ip� Maimu�a c�nd ajunser� iar�i �n fa�a lui
Buddha. Dup� ce ne-am trudit at�ta ca s� venim aici tocmai din China, iar tu ai dat
porunc� s� ni se �nm�neze Scripturile, Ananda �i Kasyapa ne-au dat numai suluri
albe. Te �ntreb, are vreun rost s� le mai ducem cu noi?

� Nu-i nevoie s� �ipi, �i spuse Buddha z�mbind. M-am a�teptat, de altfel, ca cei
doi ucenici s� v� cear� un dar. De fapt, Scripturile nu trebuie: date prea u�or sau
f�r� plat�. Odat�, c�iva c�lug�ri de-ai mei au cobor�t muntele �i s-au dus �ntr-un
sat cu c�teva Scripturi. Acolo le-au citit cu glas tare. Urmarea a fost c� to�i cei
vii din cas� au fost ap�ra�i de orice calamitate, iar cei mor�i au fost sc�pa�i de
la pieirea ve�nic�. Drept mul�umire, le-au dat doar vreo trei m�suri de aur �i trei
m�suri de orez. Eu �ns� le-am spus c� le-au dat cam ieftin. Nu-i de mirare dar c�
v-au dat suluri albe, c�nd au v�zut c� nu ave�i de g�nd s� le pl�ti�i cu nimic. De
fapt, adev�ratele Scripturi se afl� pe suluri albe. V�d �ns� c� oamenii din China
sunt prea pro�ti �i ne�tiutori ca s� cread� asta, a�a c� trebuie s� le d�m suluri
cu ceva scris pe ele.

Chem� apoi pe Ananda �i Kasyapa �i le porunci s� aleag� suluri scrise din toate
cele treizeci �i cinci de capitole ale Scripturilor, �i s� le �nm�neze pelerinilor,
dup� care s� vin� s�-i spun� titlurile fiec�ruia.

A�a c� cei doi ucenici n-avur� �ncotro �i-i duser� �nc� o dat� pe pelerini la
tezaur, unde iar�i �i cerur� lui Tripitaka s� le fac� un dar. Cum au avea ce s� le
dea �n afar� de vasul de aur pe care-� primise de la �mp�rat pentru cer�it, �i ceru
lui Nisip s�-l caute �n boccele �i s� i-l dea. Apoi, �in�ndu-l �n fa�a lui cu
am�ndou� m�inile, spuse celor doi discipoli ai lui Buddha:

� Sunt om s�rac �i m� aflu pe drumuri de foarte mult� vreme. Mi-e team� c� n-am
asupra pea nimic cu care s� v� pot d�rui. Poate �ns� s� primi�i acest vas, pe care
�nsu�i �mp�ratul Chinei mi l-a dat cu m�na lui, ca s�-l folosesc �n drum pentru
cer�it. Dac�-l primi�i, dup� ce voi ajunge �n �ara mea voi da �mp�ratului socoteala
de cum mi-am �mplinit �ns�rcinarea, �i ve�i fi r�spl�ti�i dup� cum vi se cuvine.
N�d�jduiesc acum c�, de data asta, ne ve�i da sulurile cu Scripturi. Altminteri,
tare m� tem c� �n�l�imea-sa va fi dezam�git �i toate str�daniile mele vor fi fost
�n zadar.

Ananda z�mbi �i lu� vasul. Dar toate zeit�ile-slugi, p�n� la ultimul r�nda� de la
buc�t�rie, se b�tur� cu palma pe spate, chicotind de r�s �i spun�nd:

� Neru�inatul! P�n� la urm� tot i-a f�cut pe pelerini s�-i dea un dar!
Auzindu-i, cei doi ucenici p�rur� st�nieni�i, dar Ananda tot nu d�du vasul din
m�n�; �ntre timp Kasyapa �ncepuse s� aleag� Scripturile �i s� le treac� lui
Tripitaka.

� Ucenicilor, spuse Tripitaka, fi�i eu ochii-n patru s� nu ni se mai �nt�mple

acela�i lucru.

Li se �nm�nar� cinci mii patruzeci �i opt de suluri, a�a cum se cuvenea. Toate erau
scrise. Le-au str�ns apoi laolalt� �i le-au �nc�rcat pe spinarea calului, iar
c�teva, care n-au �nc�put, au fost puse deoparte �i date lui R�tanu s� le duc�.
Celelalte lucruri au fost luate de Nisip �n spinare, iar Maimu�a a r�mas s� duc�
calul de c�p�stru. Tripitaka �inea toiagul de preot �n m�n� �i era �mbr�cat cu
sutana brodat�, iar pe cap purta p�l�ria �mpodobit� cu nestemate. �i astfel,
preg�ti�i de drum, se �nf�i�ar� �nc� o dat� lui Buddha. St�nd pe tronul lui de
lotu�i, Mai-Presus-de-Oricine-Veneratul porunci ca doi Arha�i s� bat� �n gongurile
lor de nori �i s� cheme �n fa�a tronului pe cei trei mii de Buddha, pe cei opt
Vajrapani, pe cei patru Bodhisattva, pe cei cinci sute de Arha�i, pe cei opt sute
de c�lug�ri, precum �i toat� mul�imea credincio�ilor. Celor �ndrept�i�i s� stea
jos, li se porunci s� se a�eze pe tronurile lor �mpodobite cu nestemate, iar cei
care trebuiau s� stea �n picioare fur� r�ndui�i pe dou� �iruri, de o parte �i de
alta. O muzic� cereasc� se auzi din dep�rtare, iar v�zduhul se umplu de o lumin�
magic�. C�nd to�i cei chema�i se adunar�, Buddha porunci celor doi ucenici ai lui
s�-i dea �ntocmai socoteala Scripturilor �nm�nate. Ananda �i Kasyapa d�dur� citire
listei Scripturilor.

� Aceste c�r�i, scrise pe cinci mii patruzeci �i opt de suluri, zise Ananda, au
fost �nm�nate preo�ilor din China ca s� le p�streze pe vecie �n �ara lor. Acum ele
se afl� str�nse bine laolalt� pe spinarea calului lor, sau �n leg�turi de dus �n
m�n�. Pelerinii sunt aici de fa�� �i vor s� mul�umeasc�.

Tripitaka �i ucenicii s�i priponir� calul, puser� jos leg�turile �i, cu palmele
�mpreunate, se prosternar� �n fa�a lui Buddha.

� Puterea Scripturilor nu are margini, le spuse Buddha. Ele sunt nu numai oglinda
credin�ei noastre, dar �i izvorul �i �nceputul tuturor celor trei religii
[Budismul, taoismul, confucianismul.]. C�nd v� ve�i re�ntoarce �n lume, �i ve�i voi
s� ar�ta�i muritorilor de r�nd Scripturile, nu uita�i c� trebuie s� le m�nui�i cu
grij�. Nici un sul nu trebuie deschis dec�t de unul care a postit �i s-a �mb�iat.
P�stra�i-le cu cea mai mare grij�! Pre�ui�i-le! Pentru c� �n ele st� ascuns�
�nv��tura tainic� despre Nemurire. �n ele este dest�inuit� formula miraculoas� a o
mie de transform�ri.

Tripitaka se plec� la p�m�nt �n semn de mul�umire, f�g�dui supunere credincioas� �i

iar se prostern� de trei ori.

Cind ajunser� la por�ile din afar�, salutar� respectuo�i cetele de credincio�i

�nt�lni�i �n cale �i-�i urmar� drumul mai departe.

Dup� plecarea pelerinilor, Buddha spuse celor de fa�� s� se risipeasc�. �n fa�a

tronului �i f�cu acum apari�ia Bodhisattva Guan-�n, care-i vorbi astfel:

� Cu mult timp �n urm�, mi-ai poruncit s� merg �n China �i s� g�sesc pe cineva care
s� vin� p�n� aici s� ia Scripturile. Pelerinul �i-a �mplinit acum misiunea, dar
pentru asta i-au trebuit cinci mii patruzeci de zile. Num�rul de suluri ce i s-au
dat este de cinci mii patruzeci �i opt. Socotesc c� ar fi bine s� fie �nc� �n totul
numai opt zile p�n� la �ncheierea misiunii, pentru ca astfel, cele dou� numere s�
se potriveasc�.
� A�a s� fie, �ncuviin�� Buddha.

Apoi porunci s� vin� cei opt Vajrapani �i le spuse:

� Folosi�i-v� de puterile voastre magice �i duce�i-l pe Tripitaka �napoi �n

r�s�rit. Dup� ce va preda Scripturile, s�-l aduce�i �napoi aici. Toat� treaba asta
trebuie f�cut� �n opt zile, ca astfel num�rul zilelor de c�l�torie s� fie acela�i
cu num�rul sulurilor primite de el.

Vajrapanii pornir� �ndat� dup� Tripitaka, �l ajunser� din urm� �i-i spuser�:

� Purt�torule-de-Scripturi, urmeaz�-ne!

�n aceea�i clip�, pelerinii se sim�ir� u�ori �i sprinteni �i-�i d�dur� seama c� un

nor magic �i purta pe sus.

...�i, de nu �ti�i cum au ajuns �napoi �n r�s�rit �i au �nm�nat Scripturile,

asculta�i cele povestite �n capitolul urm�tor.

Capitolul XXIX

...A�adar, cei opt Vajrapani porniser� la drum s�-l duc� pe Tripitaka �n r�s�rit.
Dar despre asta n-o s� v� povestesc deocamdat� nimic. Trebuie s� v� spun �ns� c�
Paznicii-celor-Cinci-Aspeete, G�r-zile-eelor-Patr u-Straji �i toate zeit�ile care
�l ap�raser� pe Tripitaka �n timpul c�l�toriei, se �nf�i�ar� acum �naintea lui
Guan-�n �i �i vorbir� a�a:

� Discipolii t�i au �ndeplinit cu credin�� sfintele tale porunci �i, nev�zute, l-au
p�zit pe preotul din �ara Tang �n c�l�toria lui spre soare-apune. Tu i-ai adus la
cuno�tin�� lui Buddha-Domnul despre felul cum �i-ai �ndeplinit misiunea. Acum te
rug�m s� ne �ng�dui s�-�i �nf�i��m o dare de seam� despre str�daniile noastre.

� A�tept darea voastr� de seam�, le r�spunse Bodhisattva. A� dori �ns� mai �nt�i s�
aflu �n ce stare sufleteasc� s-au aflat pelerinii �n timpul c�l�toriei.

� Ei au dat dovad� de cea mai puternic� hot�r�re �i ad�nc� evlavie, r�spunser�

divinit�ile, fapt care, f�r� �ndoial�, nu a sc�pat spiritului t�u atotp�trunz�tor.
Peripe�iile �i suferin�ele �ndurate de pelerini au fost prea multe ca s� �i le
putem �n�ira pe toate. Avem �ns� aici darea de seam�, �n care sunt ar�tate p�aniile
cele mai de seam�.

Bodhisattva lu� darea de seam� �i o cercet� cu aten�ie:

�Tripitaka se pr�bu�e�te �ntr-o groap�; este �ncol�it, de tigri, dar este salvat de
ucenicul s�u Maimu�a; este apoi atacat de �ase ��lhari"... �i a�a mai departe, p�n�
la �ntimplarea cu luntrea f�r� fund.

� �n credin�a noastr�, zise Bodhisattva, nou� ori nou� este crucial. V�d c� num�rul
p�aniilor �n�irate aici este de optzeci, cu una mai pu�in de-cit num�rul sf�nt.

Apoi, �ntorc�ndu-se c�tre unul din paznici, �i spuse:

� Ajunge-i din urm� pe cei opt Vajrapani �i spune-le c� este nevoie de �nc� o
�ncercare grea.
Paznicul zbur� prin nori spre r�s�rit �i �ntr-o singur� zi �i noapte �i ajunse din
urm� pe Vajrapani �i le �opti ceva la ureche.

� Din porunca Bodhisattvei �ns�i, ad�ug� el. S� se �mplineasc� �ntocmai!

Pe loc Vajrapanii oprir� rafala de v�nt magic care-i purta pe pelerini prin v�zduh.
Cal, Scripturi �i oameni c�zur� cu zgomot pe p�m�nt. Tripitaka r�mase uimit �i
�ndurerat c�nd se v�zu din nou st�nd pe p�m�ntul tare. R�tanu �ns� izbucni �n
chiote �i spuse r�z�nd:

� Dac� nici acum n-a fost adev�rat� vorba �graba stric� treaba", atunci n-a fost
niciodat�!

� Eu numesc asta mai degrab� o bun�voin��, vorbi Nisip. F�r� �ndoial�, s-au g�ndit
c� n-am fost obi�nui�i s� c�l�torim a�a de iute �i c� am dori s� ne odihnim pu�in.

� Ei, da, zise Maimu�a, vorba ceea: �Stai nemi�cat zece zile �i �ntr-o singur� zi
treci peste nou� cataracte".

� �n loc s� vorbi�i lucruri nes�buite, zise Tripitaka, mai bine v-a�i str�dui s�
afla�i �n ce loc am nimerit.

� Eu �tiu, eu �tiu, izbucni Nisip privind �n jurul lui. Asculta�i acest zgomot de
ap�!

� V�d c� pe Nisip, zgomotul �sta-l face s� se simt� la el acas�, zise Maimu�a.

� Dac�-l face s� se simt� ca acas�, se b�g� �n vorb� R�tanu, atunci nu poate fi

dec�t R�ul-Nisipului-Curg�tor, unde a tr�it �nainte.

� Nici pomeneal�, zise Nisip. Este R�ul-care-curge-la-cer.

� Discipole, �i spuse Tripitaka Maimu�ei, du-te sus pe mal �i arunc� o privire.

Maimu�a s�ri pe mal �i, pun�ndu-�i m�na strea�in� la ochi, cercet� r�ul cu de-
am�nuntul.

� �nv��torule, spuse ea apoi, e-adev�rat. �i �sta-i malul dinspre apus al R�ului-

care-curge-la-cer.

� Acum �mi reamintesc, zise Tripitaka. Pe cel�lalt mal se afl� casa lui Cen. C�nd
am trecut pe-aici, le-am salvat b�iatul �i fata de la moarte. S-au ar�tat foarte
recunosc�tori fa�� de noi �i au vrut s� ne fac� o luntre. P�n� la urm� ne-a trecut
dincoace broasca �estoas�. �in minte c� pe partea asta nu erau de loc case. Ce
facem acum?

� O asemenea �nt�mplare nepl�cut� n-ar fi de mirare, dac� ar veni din partea

oamenilor, zise R�tanu. Dar c�nd de vin� sunt chiar ucenicii lui Buddha, e prea de
tot! El le-a poruncit s� ne duc� �napoi spre r�s�rit. �i-acum, ce vor oare de ne-au
dat drumul jos, la mijlocul c�l�toriei? �n mare �ncurc�tur� ne-au v�r�t.

� Nu �tiu de ce v� tot v�ic�ri�i, spuse Nisip, �nv��torul nostru nu mai este acum
un muritor de r�nd. Am v�zut doar cum �i plutea trupul de p�m�ntean, dus la vale pe
R�ul-care-duce-la-nori. De data asta n-are de ce s�-i mai fie team� c� se �neac�. O
s�-i ajut�m �i noi, a�a c� ar fi de mirare s� nu poat� trece dincolo.

Maimu�a z�mbi �i g�ndi �n sinea ei:

�N-o s� fie chiar a�a de u�or pe c�t crede�i".

O s� �ntreba�i: de ce s-a g�ndit ea c� n-o s� fie a�a de u�or? Pas�mite, dac� ar fi

fost vorba numai ca s� aib� destule puteri magice, to�i patru ar fi fost �n stare
s� pluteasc� u�or peste o mie de astfel de r�uri. Dar Maimu�a �tia c� nu se
�mplinise num�rul de �nou� ori nou�", �i c� voin�a de ne�nduplecat a lui Buddha
hot�r�se �nc� o �ncercare pentru ei.

Umblau acum �ncet de-a lungul ��rmului �i vorbeau despre necazul ce d�duse peste
ei, c�nd deodat� auzir� un glas.

� Preot din �ara Tang, preot din �ara Tang, vino p�n� aici.

Cum prin vecin�tate nu se vedea nimeni �i cum nici pe r�u nu trecea vreo luntre,
tare se mai minunar�. Dar, dup� o clip�, z�rir� capul mare �i alb al broa�tei
�estoase, care se apropia de ��rm.

� V-am a�teptat tot timpul, spuse ea lungin-du-�i g�tul.

� Suntem foarte ferici�i c� te �nt�lnim, �i spuse Maimu�a. Vino mai aproape.

Broasca veni �ncet spre mal, iar Maimu�a duse calul pe carapacea ei lat�. R�tanu se
cinchi la coada ei, Tripitaka r�mase �n picioare, de o parte a capului broa�tei,
iar Nisip de cealalt� parte.

Maimu�a st�tea cu un picior pe g�tul ei �i cu cel�lalt picior pe cap.

� �i acum, b�tr�n� broasc� �estoas�, �i strig� ea, d�-i drumul u�urel, drept
�nainte.

Broasca �estoas� porni lin �i u�or pe ap� �i�i purt� pe to�i, f�r� nici un necaz,
p�n� la c�derea serii. Ajunseser� acum aproape de cel�lalt mal, c�nd deodat�
broasca �ntreb�:

� C�nd v-am trecut peste r�u data trecut�, v-am rugat s�-l �ntreba�i pe Buddha c�t
timp va mai trece p�n� ce voi c�p�ta �nf�i�are de om. V-a�i adus aminte s�-l
�ntreba�i?

Din p�cate, Tripitaka fusese at�t de prins de ale lui � lep�darea trupului de
muritor, urcarea pe Muntele-Cel-Sf�nt, �nt�lnirea cu Buddha �i cu to�i Bodhisattva
�i cu cetele de credincio�i, primirea Scripturilor �i a�a mai departe � �nc�t nu
mai avusese timp s� se g�ndeasc� �i la altele; a�a c� uitase s� �ntrebe de viitorul
broa�tei. Ne�ndr�znind totu�i s�-i spun� o minciun� sfruntat�, Tripitaka f�cu hm!
�i se b�lb�i f�r� s� dea un r�spuns clar. Broasca �i d�du numajdec�t seama c� nu
�ntrebase �i, foarte sup�rat�, se d�du la fund, l�s�ndu-i pe cei patru pelerini �i
calul cu Scripturile s� se zbat� �n r�u. Norocul lui Tripitaka a fost c�-�i
lep�dase substan�a p�m�nteasc� �i era acum la cap�tul C�ii. Altfel, s-ar fi dus
drept la fund. Calul b�lan era de fapt �i el un dragon, iar R�tanu �i cu Nisip se
sim�eau �n ap� ca la ei acas�. Maimu�a se �n�l�� �n v�zduh �i, folosindu-�i
puterile ei magice, �l duse pe Tripitaka teaf�r p�n� la ��rm. Dar Scripturile �i
toate celelalte lucruri ale lor se udar� leoarc�.

St�teau acum pe mal �i �ncercau s�-�i pun� lucrurile �n bun� r�nduial�, c�nd
deodat� se porni un v�nt puternic; cerul se acoperi, fulgerele sc�p�rau, iar
nisipul �i prundi�ul se �nv�rtejea, orbindu-i. Tripitaka se prinse str�ns de
leg�tura cu Scripturi. Nisip �i �inu str�ns leg�tura lui, iar R�tanu se at�rn� de
cal. �n acest timp, Maimu�a �i flutura amenin��tor ciomagul cu am�ndou� m�inile,
c�nd �ntr-o parte, c�nd �ntr-alta, pentru c� furtuna nu era dec�t forma v�zut� �n
care demoni nev�zu�i �ncercau s� �nhia�e Scripturile �i s� fug� cu ele. �ncerc�rile
lor au durat toat� noaptea, dar �n zori au �ncetat. Tripitaka era ud p�n� la piele
�i tremura varga, din cap p�n�-n picioare.

� Maimu��, ce �nseamn� toate astea? �ntreb� el.

� Dup� c�te v�d, gr�i Maimu�a, tu nu-�i dai seama de sarcina uria�� pe care o avem
noi de a te ajuta s� p�strezi �n siguran�� Scripturile. Noi am st�rnit invidia
tuturor spiritelor din cer �i de pe p�m�nt, pentru c� fapta noastr� nemuritoare
�ncalc� puterile lor f�r� margini. De aceea s-au silit �n toate chipurile s� ne
smulg� rodul str�duin�elor. Dac� Scripturile n-ar fi fost ude leoarc� �i tu nu le-
ai fi apucat str�ns cu am�ndou� m�inile, care acum nici nu mai sunt m�ini de
muritor, �i dac� eu nu i-a� fi �inut departe pe du�manii no�tri nev�zu�i cu
ciomagul �sta, furtuna magic� ar fi luat Scripturile cu ea, �nainte ca s� apar�
zorile �i ca for�ele luminii s� precump�neasc�.

Tripitaka �i ceilal�i �n�eleser� acum prin ce trecuser� �i mul�umir� Maimu�ei

pentru ocrotirea dat�.

C�nd soarele se �n�l�� bine, duser� Scripturile pe un loc neted, deasupra malului,
�i le �ntinser� ca s� se usuce. �i ast�zi �nc� acel loc se nume�te �St�nca-unde-au-
fost-uscate-Scripturile". De asemenea, �i puser� la uscat �nc�l��mintea �i hainele.
Cum st�teau ei a�a �i cercetau dac� toate sulurile s-au uscat, z�rir� venind spre
ei, de-a lungul ��rmului, c�iva pescari, dintre care unii p�reau c�-i recunosc.

� Nu sunte�i oare voi c�l�torii care a�i trecut r�ul ca s� merge�i �n India �i s�
aduce�i Scripturile? �ntrebar� ei.

� A�a-i, le r�spunse R�tanu. De unde veni�i �i cum se face c� ne-a�i recunoscut?

� Suntem de la gospod�ria b�tr�nului Cen, spuser� pescarii.

� C�t de departe e de-aici? �ntreb� R�tanu.

� Dac� merge�i drept spre miaz�zi, ajunge�i cam dup� dou�zeci de li, spuser�
pescarii.

� Hai s� ducem Scripturile la gospod�ria lui Cen �i s� le usc�m cumsecade acolo,

spuse R�tanu. N-avem dec�t de c�tigat, duc�ndu-ne. O s� ne putem odihni pu�in �i
c�p�ta de-ale m�nc�rii �i-o s� ne rug�m de ei s� ne usuce bine hainele.

� Nu, nu merg acolo, se �mpotrivi Tripitaka. Putem usca foarte bine Scripturile �i-
aici, dup� care le vom str�nge �i vom porni mai departe.

�ntre timp, pescarii plecaser� spre cas�, dar �n drum �nt�lnir� pe cel mai t�n�r
dintre fra�ii Cen.

� St�p�ne, �i strigar� ei, preo�ii care ne-au sc�pat copiii de la pieire s-au
�ntors.

� Unde i-a�i v�zut? �i �ntreb� el.

� Usuc� ni�te suluri colo sus pe st�nc�, r�spunser� pescarii.

Atunci Cen, �mpreun� cu c�iva arga�i, pornir� repede �ntr-acolo �i, c�nd ajunser�,
c�zur� �n genunchi �n fa�a lor, spun�ndu-le:

� V�d c� a�i izbutit s� c�p�ta�i Scripturile �i s� v� �ntoarce�i triumf�tori. M�

simt foarte jignit c�, �n loc s� veni�i la noi, sta�i aici pe mal. Va rog s�
m�cge�i chiar acum cu mine la noi acas�.
� A�teapt� p�n� ce ni sae usuc� Scripturile �i mergem apoi cu to�ii, zise Maimu�a.

� V�d c� ve�mintele voastre �i Scripturile sunt ude, zise Cen. Ce vi s-a �nt�mplat?

Tripitaka �i povesti cum, din nefericire, uitase de rug�mintea broa�tei �estoase �i

din pricina asta fuseser� arunca�i �n ap�. Cen st�rui foarte mult s� vin� acas� la
el �i, p�n� la urm�, Tripitaka primi, �n timp ce adunau Scripturile, c�teva suluri
ale Scripturii Lalitavistara s-au lipit de st�nc� �i 0 bucat� de la sf�r�itul
ultimului sul s-a sf�iat. Aceasta este pricina pentru care Lalitavistara nu este
�ntreag�, iar pe St�nca-unde-au-fost-uscate-Scripturile se mai v�d �i azi urme de
ceva scris.

Tare se mai m�hni Tripitaka.

� Asta s-a �nt�mplat din vina noastr�, spuse el. Trebuia s� fi umblat mai �ncet �i
s� ne fi dat mai mult� osteneal�.

� Nu trebuie s� fii at�t de m�hnit, �ncerc� s�-l m�ng�ie Maimu�a. Scripturile sunt
acum tot at�t de �ntregi pe c�t fuseser� destinate s� fie de la bun �nceput. Nici
cerul �i nici p�m�ntul nu sunt mai �ntregi ca ele. Partea care s-a rupt acum
cuprindea o subtilitate tainic� a �nv��turii, care nu trebuia transmis� mai
departe, a�a c� oric�t� grij� ai fi avut, tot degeaba ar fi fost.

Dup� ce str�nser� Scripturile, pornir� cu to�ii spre gospod�ria lui Cen. Vestea
sosirii lor se r�sp�ndi cu o iu�eal� uimitoare �i, �n �nt�mpinarea lor, ie�ir� to�i
oamenii din sat, tineri �i b�tr�ni. Cum auzi de sosirea pelerinilor, b�tr�nul Cen,
cel mai v�rstnic dintre fra�i, d�du porunc� s� fie �n�l�at un kan pentru ars
t�m�ie, iar el �i a�tepta la poart�. De asemenea, porunci sa c�nte muzica, �i �i
duse �n cas� �n sunete de fluier �i tamburine. Dup� aceea, �i trimise pe to�i ai
casei s� vin� pe r�nd �i s� fac� plec�ciuni binef�c�torilor care le sc�paser�
copiii de la pieire. Apoi, le servi ceai �i b�uturi r�coritoare.

Tripitaka, �ns�, de c�nd �i lep�dase trupul de muritor devenind un Buddha �i

m�ncase hran� magic� la masa lui Tathagata, nu mai voia s� m�-n�nce hran�
p�m�nteasc�. Numai la marea st�ruin�� a celor doi b�tr�ni se hot�r� s� guste ceva
din ce i se pusese dinainte. Maimu�a, care nu m�ncase niciodat� cu pl�cere hran�
g�tit�, �i d�du deoparte farfuria. Nisip, de asemenea, m�nc� foarte pu�in. Nici
m�car R�tanu nu m�nc� cu pofta pe care o avusese ultima dat� c�nd trecuser� pe-
acolo.

� Ascult�, n�t�r�ule, �i zise Maimu�a, v�d c� nu prea cinste�ti m�nc�rurile.

� Nu �tiu de ce, �i r�spunse R�tanu, dar de c�tva timp m� simt sc�rbit de hrana mea
obi�nuit�.

Mesele au fost, �n sf�r�it, golite �i Tripitaka povesti apoi celor de fa�� tot ce
li se �nt�mplase, cum au ajuns �n Paradis �i �ncerc�rile demonilor nev�zu�i de a le
smulge Scripturile. Dup� aceea, d�du s� plece; dar cei doi b�tr�ni nici nu voir� s-
aud� de a�a ceva.

� Am socotit c� n-am putea s� v� ar�t�m �ntr-un fel mai potrivit recuno�tin�a, �i

spuser� ei, dec�t �n�l��nd un templu, c�ruia i-am dat numele de Templul-M�ntuirii,
�i unde ardem necontenit t�m�ie �ntru pomenirea voastr�.

Au trimis apoi s� vin� Fiul-R�zboiului �i Bulg�r-de-Aur, �i, dup� ce copiii le-au

f�cut plec�ciuni de recuno�tin��, pelerinii au fost pofti�i s� mearg� s� vad�
templul. �n catul de sus se aflau patru statui, care-i �nf�i�au pe Tripitaka, pe
Maimu��, pe R�tanu �i pe Nisip.
� Statuia ta �i seam�n� foarte mult, spuse R�tanu c�tre Maimu��, f�c�ndu-i semn cu
cotul.

� Eu cred c� �i a ta �i seam�n� grozav, spuse Nisip lui R�tanu, dar cea a

�nv��torului �l arat� pu�in cam prea chipe�.

� Ba, cred c�-i foarte bun�, zise Tripitaka.

Apoi cobor�r� jos unde, �ntr-un coridor, �i a�teptau b�uturi r�coritoare.

� Dar fiindc� veni vorba de templu, ce s-a petrecut Cu Templul-M�ritului-Rege?

�ntreb� Maimu�a.

� L-am d�r�mat, r�spunser� b�tr�nii. Binecuv�ntata voastr� ocrotire �i putere sunt

�ns� a�a de mari, c� de c�nd am ridicat acest templu �ntru prea-m�rirea voastr�,
ogoarele ne-au dat rod bogat �n fiecare an.

� Binecuv�ntarea vi-o trimite cerul, spuse Maimu�a. Noi nu avem nici un merit. Dar
vom c�uta s� v� d�m, de-aici �nainte, toat� ocrotirea de care suntem �n stare.
Copiii �i copiii copiilor vo�tri sa se �nmul�easc�, vitele din cirezile voastre s�
fete u�or, iar v�nturile �i ploile s� vin� la timp.

Oamenii le mul�umir� �i din nou se pornir� din toate p�r�ile ofrande de fructe �i
pr�jituri de tot felul.

� Grozav noroc mai am, spuse R�tanu. Pe vremuri, c�nd cu adev�rat aveam poft� de
m�ncare, nimeni nu se g�ndea s� m� �ndoape cu m�ncare. Azi, �ns�, c�nd am ajuns s�
nu mai m�n�nc aproape nimic, to�i se �ndeas� pe l�ng� mine, rug�ndu-m� s� m�n�nc.
�i cum nu-i frumos s� fiu mitocan �i s�-i refuz.

�i, a�a ca s� le fac� pl�cere, f�cu ce f�cu, f�r� prea mare sfor�are pentru
m�runtaiele lui, �i �nfulec� vreo opt-nou� str�chini cu fel de fel de m�nc�ruri �i
vreo dou�zeci-treizeci de pl�cinte. V�z�nd cum �l �ndemnau to�i s� m�n�nce,
Tripitaka �i zise:

� Nu �tiu cum ai f�cut de te-au �ndr�git at�ta. Cred c-ar fi bine s� le spui s� se
opreasc�, deocamdat�. Prietenii t�i vor putea s� te �ndoape �i m�ine diminea��.

Se f�cuse acum noapte t�rziu. Tripitaka n-avea curajul s� p�r�seasc� nici o clip�
Scripturile �i r�mase tot timpul de paz� l�ng� ele, �n �nc�perea de jos a
templului. Cu pu�in mai �nainte de a treia straj�, �i zise Maimu�ei �n �oapt�:

� Maimu��, oamenii de-aici �tiu c� noi am ajuns s� st�p�mm tainele C�ii. �n

scripturi scrie: �Un adept nu se dest�inuie; dac� se dest�inuie, nu mai este
adept". Mi-e team� c� dac� vom sta aici mai mult� vreme, au s� ne trag� de limb�
�i-or s� ne afle tainele.

� Sunt de p�rerea ta, r�spunse Maimu�a. Ar fi bine deci s� plec�m pe nesim�ite, c�t
este �nc� �ntuneric �i dorm cu to�ii.

R�tanu nu mai era un n�t�r�u, Nisip ajunsese la o �nalt� treapt� de p�trundere, iar
calul b�lan putea �i el s�-�i dea seama de temeinicia unei judec�i. A�a c� se
preg�tir� de plecare. Dar, c�nd. ajunser� la poarta din fa�� a templului, o g�sir�
z�vor�t�. Maimu�a se folosi �ns� de o vraj� care desf�cea �ncuietorile, �i trecur�
astfel cu u�urin�� prin cele dou� por�i.

Tocmai se �ntrebau care o fi drumul spre r�s�rit, c�nd, ele sus din v�zduh, se
auzir� glasurile'celor opt Vajrapani:
� Ei, �ncotro a�i luat-o? Urma�i-ne!

�i Tripitaka se sim�i deodat� luat pe sus de o suflare puternic� de v�nt

�nmiresmat, care-l ridic� �n v�zduh.

...Iar, de vre�i s� �ti�i cum s-a �nt�lnit el cu �mp�ratul din dinastia Tang,
asculta�i cele povestite �n capitolul urm�tor.

Capitolul XXX

Se luminase de ziu�, �i spre Templul-M�ntuirii se �ndrepta puhoi de lume, cu

ofrande de fructe �i alte bun�t�i. Dar, spre uimirea tuturor, pelerinii
disp�ruser�. Dup� ce-i c�utar� cu de-am�nuntul peste tot prin templu, �i pe sus �i
pe jos, �i nu mai avur� unde s�-i caute, pierdur� orice n�dejde de a-i mai afla �i,
adres�ndu-se Leg�torului-Zilelor, �i spuser�:

� Ru�ine �ie! De ce ni l-ai luat pe Buddha-cel-Viu?

Apoi, nemaiav�nd ce s� fac�, puser� ofrandele aduse pe altarul templului, arser�

f�ii de h�rtie �i se rugar� s� le fie primite ofrandele. De atunci se fac la acest
templu mari slujbe religioase de patru ori pe an, iar de dou� ori pe lun� c�te o
slujb� religioas� mai mic�. �n afar� de asta, la orice or� din zi vin acolo
credincio�i care se roag�, fie ca s� fie vindeca�i de boal� sau ocroti�i �n
c�l�toriile lor, fie pentru bunurile sau pentru copiii lor.

...�ntre timp, cea de a doua suflare de v�nt magic �i duse pe pelerini �n mai pu�in
de o zi p�n� �n China �i, �n scurt timp, z�rir� turnurile din Ceangan. C�nd
�mp�ratul �l petrecuse pe Tripitaka la plecare p�n� la hotarul cet�ii, era cu trei
zile �nainte de luna plin�, �n cea de a noua lun� a celui de al treisprezecelea an
al perioadei Djeng-kuan. �n cel de al �aisprezecelea an, el poruncise s� se ridice
o pagod�, dincolo de por�ile dinspre apus ale cet�ii, pe care o numise Turnul-
Privegherii-Scripturilor �i, �n fiecare an, se ducea acolo s� a�tepte sosirea
pelerinilor.

S-a �nt�mplat acum ca �mp�ratul s� vin� la pagod� chiar �n ziua sosirii

pelerinilor. �n timp ce privea din turn, numai ce v�zu c� tot cerul dinspre apus se
umple de o str�lucire magic� �i �ndat� adierea �i aduse o mireasm� stranie.

� Iat� c� am ajuns �i la Ceangan, spuser� cei opt Vajrapani oprindu-se �ntre cer �i
p�m�nt. Ar fi bine s� nu cobor�m �i noi, pentru c� oamenii de prin p�r�ile astea
sunt foarte �ire�i �i, dac� ne z�resc, ar putea s� duc� vestea sosirii noastre �i
unde nu este de dorit. De asemenea, nu este nevoie s� coboare nici cei trei
ucenici. Iar tu, �nv��torule, ar fi bine s� te duci �ndat� s� �nm�nezi Scripturile
�i, dup� aceea, s� te �ntorci aici. O s� te a�tept�m aici, �ntre cer �i p�m�nt, iar
dup� aceea o s� ne �napoiem cu to�ii �n Paradis, ca s� d�m seama ce-am f�cut.

� Toate-s bune, zise Maimu�a, dar cum o s� duc� �nv��torul singur Scripturile �i
cine o s� m�ie calul? Ar fi mai bine s� mergem �i noi cu el, iar voi ne a�tepta�i
aici. Pute�i fi �ncredin�a�i ca n-o s� r�t�cim drumul.

� Bodhisattva i-a f�g�duit lui Buddha c� o s� fim �napoi �n paradis dup� opt zile,
spuser� Vajrapanii. Dar dac� v� duce�i cu to�ii, R�tanu o s� umble brambura dup�
pomeni �i o s� �nt�rzia�i.
� B�d�rani b�tr�ni, strig� la ei R�tanu, cum de �ndr�zni�i s� spune�i despre mine
c�-mi pierd vremea umbl�nd brambura? �i eu sunt tot at�t de ner�bd�tor ca �i
ceilal�i s� m� �ntorc �n Paradis. �nv��torul meu a devenit un Buddha, �i am de g�nd
�i eu s-ajung un Buddha. A�tepta�i aici �i, chiar �n clipa c�nd vom �nm�na
Scripturile, m� �i �ntorc cu voi ca s� fiu canonizat.

A�a c�, R�tanu cu leg�turile cu suluri �n spinare, Nisip cu calul de c�p�stru, �i

Maimu�a al�turi de Tripitaka, cobor�r� l�ng� pagod�. De cum �i z�rir�,

�mp�ratul �i mini�trii s�i cobor�r� din turn ca s�-i �nt�mpine.

� A�adar, �n sf�r�it iubitul meu frate a sosit? spuse �mp�ratuL

Tripitaka se prostern� ad�nc.

� Dar ace�tia cine sunt? �ntreb� �mp�ratul privind spre cei trei.

� Sunt ucenicii mei, pe care i-am g�sit �n drum, r�spunse Tripitaka.

� Pune�i o �a pe unul din caii de la tr�sura mea, porunci �mp�ratul c�tre slugi.
Fratele meu o s� mearg� al�turi de mine, c�lare, la curte.

P�n� s� ajung� la Ceangan, �n cetate nu mai era suflet de om care s� nu fi aflat c�

cei trimi�i dup� Scripturi au sosit.

Preo�ii din fostul templu al lui Tripitaka b�gar� de seam� c� moliftul din ograd�
se aplecase spre r�s�rit.

� Asta-i foarte ciudat, spuser� ei. Peste noapte, n-a fost nici pomeneal� de v�nt.
Cum se face, dar, c� v�rful copacului s-a plecat la p�m�nt?

Printre ei se afla �i un vechi ucenic al lui Tripitaka care spuse:

� Duce�i-v� �i v� pune�i numaidec�t mantiile. S-a �ntors �nv��torul cu Scripturile.

� De unde �tii? �l �ntrebar� ei.

� C�nd a plecat, ne-a spus c� va lipsi trei, cinci sau �apte ani. Iar v�rful
acestui molift care se pleac� spre r�s�rit veste�te sosirea lui. Mai degrab� ar
spune Buddha ceva neadev�rat, dec�t s� scape o minciun� de pe buzele �nv��torului
meu. Sunt �ncredin�at c� a sosit.

Preo�ii �i puser� �n grab� mantiile �i ie�ir� afar� din templu. Nu merser� mult �i
cineva le strig�:

� A�i auzit vestea? Cei trimi�i s-aduc� Scripturile au sosit adineauri �i �nsu�i
�mp�ratul i-a �nt�mpinat �i i-a adus �n cetate.

Auzind acestea, preo�ii se zorir� �i ajunser� la timp ca s� �nt�lneasc�

procesiunea. Nu �ndr�znir� �ns� s� se apropie prea mult, �i merser� �n urma
alaiului �mp�r�tesc, p�n� ajunser� la por�ile palatului. Dup� ce pelerinii intrar�
�n sala unde erau primi�i solii, �mp�ratul �l a�ez� pe Tripitaka l�ng� el �i
porunci s� i se aduc� Scripturile. Pe Maimu�� �i pe ceilal�i ucenici �i l�s� pe
seama �ambelanilor, care �i a�ezar� �n fa�a �mp�ratului.

� C�te suluri sunt? �ntreb� �mp�ratul. �i �n ce chip v-au fost date?

�i Tripitaka �ncepu s� povesteasc� cum au sosit la Muntele-cel-Sf�nt, cum au fost

�n�ela�i acolo de Ananda �i Kasyapa �i cum, p�n� la urm�, n-au c�p�tat sulurile
dec�t dup� ce le-au dat vasul pentru cer�it, primit de la �n�l�imea-sa.

� C�t prive�te num�rul sulurilor, ad�ug� el, sunt cinci mii patruzeci �i opt, alese
fiecare dintre cele treizeci �i cinci de capitole ale Scripturilor.

�mp�ratul r�mase �nc�ntat �i porunci dreg�toriei ospe�elor s� preg�teasc� un osp�

de bun sosit �n turnul dinspre r�s�rit. Deodat�, privirile �i c�zur� pe cei trei
ucenici care a�teptau la cel�lalt cap�t al s�lii �i fu izbit de �nf�i�area lor cu
totul neobi�nuit�.

� B�nuiesc c� ucenicii ace�tia sunt str�ini? spuse el.

� Cel mai �n v�rst� dintre ei, care se nume�te Maimu�a, zise Tripitaka, vine din
Pe�tera-Perdelei-de-Ap� de pe Muntele-Florilor-�i-al-Fructelor. Acum cinci sute de
ani a f�cut un t�mb�l�u mare �n Cer, pentru care Buddha a �nchis-o �ntr-o cu�c� de
piatr� de sub Muntele-celor-Dou�-Hotare. A fost �ns� convertit� de Bodhisattva
Guan-�n, iar �n drumul meu spre India am putut s�-i redau libertatea �i s-o iau cu
mine ca discipol. Ocrotirea ei mi-a fost de mare ajutor �i de n-a� fi avut-o cu
mine, n-a� fi izbutit niciodat� s�-mi �ndeplinesc sarcina �ncredin�at�. Cel de-al
doilea ucenic al meu, R�tanu, a venit din Pe�tera-Sc�rii-spre Nori de pe muntele
Fuling. Era prip�it la gospod�ria b�tr�nului Kao �i, c�nd am trecut pe-acolo, l-am
luat cu mine ca ucenic. Mi-a c�rat boccelele �n tot cursul c�l�toriei �i s-a
dovedit foarte folositor c�nd a trebuit s� trecem peste r�uri. Cel de-al treilea
ucenic al meu, Nisip, vine din R�ul-Nisipului-Curg�tor. A fost convertit de Guan-�n
�i miruit preot. Iar calul nu este, ce-i drept, cel pe care mi l-ai dat.

� Cu adev�rat?! �ntreb� �mp�ratul. Seam�n� foarte mult la culoarea p�rului cu

cel�lalt. Cum ai ajuns s� schimbi calul?

� C�nd urma s� trecem peste r�ul Durerea-Vulturului, calul pe care mi l-ai dat a
fost �nghi�it de acesta, r�spunse Tripitakai Maimu�a s-a dus degrab� la Guan-�n �i
a �ntrebat-o ce fel de cal este acesta. �i se pare c� este unul din fiii regelui-
dragon al M�rii-din-Apus, dar a f�cut o boroboa��, �i urma s� fie executat, dac�
Bodhisattva n-ar fi st�ruit s�-mi fie dat mie ca s�-mi serveasc� drept cal de
c�l�rie. Atunci a fost pref�cut �ntr-un cal de o culoare aidoma cu cea a calului
meu de mai �nainte. M-a purtat credincios peste cele mai primejdioase col�uri de
st�nc� �i peste trec�tori. Tot drumul p�n� acolo am mers numai c�lare pe spinarea
lui; iar la �napoiere, el este cel care a c�rat Scripturile. A�a c�, �i �ntr-un fel
�i �n cel�lalt, �i suntem foarte �ndatora�i.

� Ai fost foarte bine slujit, spuse �mp�ratul Acuma spune-mi, rogu-te, c�t de
departe se afl� India de aici?

� Mi-aduc aminte c� Bodhisattva vorbea c-ar fi la o sut� opt mii de li, spuse
Tripitaka. Noi n-am �inut o socoteal� la zi. Dar �tiu c� vara s-a schimbat cu iarna
de paisprezece ori, �i c� n-a fost zi �n care s� nu fi trecut peste vreun �ir de
mun�i. Deseori am fost nevoi�i s� str�batem p�duri �ntinse �i s� trecem peste r�uri
uria�e. C�t prive�te ��rile prin care am trecut, vei g�si pece�ile fiec�reia dintre
ele puse pe h�rtiile noastre de c�l�torie.

Tripitaka porunci apoi discipolilor s�-i aduc� h�rtiile de c�l�torie, ca s� le

cerceteze �mp�ratul. V�z�nd c� h�rtiile le fuseser� date cu trei zile �nainte de
lun� plin�, din cea de a noua lun� a celui de-al treisprezecelea an al perioadei
Djengkuan, �mp�ratul z�mbi �i spuse:

� A fost o c�l�torie lung�. Acum suntem �n cei de-al dou�zeci �i �aptelea an!

Dup� aceea se uit� �a pece�i. V�zu acolo pecetea ��rii �C�ntatul-Coco�ukii",

pecetea ��rii �Carul-cel-�ncet" �i multe altele. Iar, la urm�, pecetea tezaurului
de aur al Paradisului. C�nd sf�r�i de cercetat h�rtiile de c�l�torie, �mp�ratul i
le d�du �napoi. Chiar �n acea clip� veni un slujitor s�-i �n�tiin�eze e� osp�ul era
gata. �mp�ratul �l lu� atunci de m�n� pe Tripitaka �i-l duse jos �n Sata-de-Ospe�e.

� Ucenicii t�i sunt obi�nui�i cu regulile de la curte?

� Mi-e team� c� nu, zise Tripitaka. �i-au petrecut via�a prin locuri s�lbatice �i
foarte �napoiate. Cred c� nu cunosc nimic din regulile cur�ii chineze. Sunt dar
nevoit s� rog pe �n�l�imea-�a s� fii �ng�duitor cu ei.

� S� n-ai grij� c� n-am s�-i mustru, spuse �mp�ratul. Spune-le s� vin� cu to�ii la
osp�.

Pelerinii se a�ezar� deci laolalt� cu dreg�torii civili �i militari, de o parte �i

de alta a jil�ului �mp�r�tesc. Pentru desf�tarea oaspe�ilor, au fost chema�i
dansatori, trubaduri �i c�nt�re�i din fluier. �n toate privin�ele, osp�ul s-a
dovedit dintre cele mai m�re�e. A fost, cu adev�rat, o zi de ma*e fericire.

La c�derea serii, oaspe�ii mul�umir� �i plecar�, �mp�ratul se duse �n od�ile

femeilor, iar demnitarii la locuin�ele lor. Pelerinii se �ndreptar� spre templul �n
care slujise Tripitaka, unde preo�ii �i primir� prostern�ndu-se.

� �nv��torule, �i spuser� ei, azi de diminea�� copacul �sta s-a aplecat dintr-o
dat� spre r�s�rit. Y�z�ndu-l, ne-am reamintit ce ne-ai spus la plecare �i am ie�it
s� te �nt�mpin�m.

Intr�nd �n templu, R�tanu n-a cerut ner�bd�tor de m�ncare �i n-a dat loc la nici o
tulburare. Maimu�a �i Nisip s-au purtat cu cea mai aleas� bun�-cuviin��. Pentru c�
acum to�i trei erau ilumina�i �i puteau sta lini�ti�i f�r� nici o greutate. C�nd s-
a �nnoptat, s-au dus cu to�ii s� se culce.

A doua zi de diminea��, �mp�ratul le spuse sfetnicilor s�i aduna�i la curte:

� N-am putut dormi toat� noaptea, at�t de pline �mi erau g�ndurile de m�re�ia
faptelor �mplinite de fratele meu �i de neputin�a de a-l r�spl�ti cum se cuvine.
P�n� la urm�, am legat st�ngaci �n minte c�teva cuvinte, cu care n�d�jduiesc s�-i
pot dovedi recuno�tin�a mea. Nu le-am pus �nc� pe h�rtie.

Chem� apoi pe unul din gr�m�ticii �mp�r�te�ti ��-i spuse:

� Vreau s�-�i dictez c�teva cuvinte. Te rog s� le a�terni pe h�rtie �ntocmai.

Cele dictate de �mp�rat sunt cunoscute azi de to�i, deoarece au devenit

Introducerea la Sfintele �nv��turi ale lui Buddha, care se afl� �i azi �n Canon [�n
sens general, prin Canon se �n�elege o colec�ie de texte �i reguli disciplinare
biserice�ti. Canonul budist citat �n text este una dintre primele mari lucr�ri
chineze tip�rite. El cuprinde sutre (predici �i rug�ciuni), comentarii, reguli de
disciplin� ecleziastic� �i lucr�ri de doctrin� budist�, �ntre acestea se afl� �i
introducerea la Sfintele �nv��turi ale lui Buddha, despre care se face men�iune �n
text. �nt�ia edi�ie tip�rit� a canonului a ap�rut Intre anii 960�971 e.n].

Dup� ce sf�r�i de dictat, �mp�ratul trimise dup� Tripitaka.

� Stilul �n�l�imii-tale, �i spuse Tripitaka, este foarte ales �i arhaic, iar

leg�tura dintre idei este subtil� �i ad�nc�. V�d �ns� c� g�ndurile �n�l�imii-tale
nu poart� nici un titlu. ' ,

� Le-am compus �n minte, �n timpul nop�ii, ca pe o m�rturie de recuno�tin�� fa�� de

venerabilul meu frate, zise �mp�ratul. Ce-ar fi dac� le-a� intitula �Introducere la
Sfintele �nv��turi ale lui Buddha�?

Tripitaka se �nclin� �n semn de �ncuviin�are.

� Talentul meu, spuse �mp�ratul, p�le�te �n fa�a maximelor pline de �n�elepciune

s�pate pe t�bli�e de jad, sau bronz �i piatr�. C�t despre Textele ezoterice [Texte
ezoterice erau texte filozofice adresate numai celor ini�ia�i �i �n�elese numai de
ace�tia, care trebuiau t�lm�cite pentru a deveni accesibile �i celor neini�ia�i.
Aci este vorba de texte filozofice religioase.], ignoran�a mea este, vai, at�t de
ad�nc�! Nu uita c� r�ndurile acestea le-am compus �n minte peste noapte �i de aceea
sunt, fire�te, st�ngace. M� �ndoiesc c� ele merit� aten�ia ta �i nu-i nevoie s�-mi
mul�ume�ti.

Demnitarii �l felicitar� pe �mp�rat pentru fericita exprimare a compunerii sale,

sf�tuindu-l s-o r�sp�ndeasc� pretutindeni, at�t la curte c�t �i �n �ntreaga �ar�.

� Nu vrei s� ne cite�ti din Scripturi? �l rug� �mp�ratul pe Tripitaka.

� �n�l�imea-ta, zise Tripitaka, acesta nu-i un loc unde s� se poat� citi -o Sf�nt�
Scriptur�. Scripturile se citesc numai �n locuri anume consacrate.

� Care-i cel mai sf�nt templu din Ceangan? �ntreb� �mp�ratul �ntorc�ndu-se c�tre
cei din jurul lui.

� Cel mai sf�nt dintre toate este Pagoda-G�tei-S�lbatice, spuse Marele-Preceptor

Siao Iii.

� Lua�i c�teva capitole din fiecare Scriptur� mai de seam� �i duce�i-le cu smerenie
la Pagoda-G�tei-S�lbatice, porunci �mp�ratul. O s�-l rug�m acolo pe prea-sf�ntul
frate s� ni le citeasc�.

Dup� ce Scripturile au fost alese, s-au dus cu to�ii la pagod�, unde �ntre timp se
�n�l�ase o platform� �i totul era gata pentru a se �ncepe citirea lor.

Tripitaka spuse lui R�tanu �i Nisip s� �in� calul-dragon �i s� aib� grij� de

boccele, iar Maimu�ei s� fie gata a-i �nm�na sulurile.

� �n�l�imea-ta ar trebui, zise Tripitaka, s� porunceasc� ca Scripturile s� fie

copiate, dac� vrei s� fie r�sp�ridite �n toat� �mp�r�ia. Prea sunt pre�ioase
sulurile pe care le-am adus ca s� treac� din m�n� �n m�n�.

� Ai �ntru totul dreptate, spuse �mp�ratul.

�i porunci ca scribii Academiei Hahlin [Adunare de �nv�a�i chinezi, fondat� sub

dinastia Han (sec. III �.e.n.).] s� �ntocmeasc� mai multe copii dup� Scripturi.
Acestea au fost dup� aceea r�sp�ndite de un templu, anume �nfiin�at �n acest scop,
�n partea de r�s�rit a cet�ii, numit Templul-Transcrierii.

...Tripitaka se urcase pe platform�, cu c�teva suluri �n m�n�, �i era gata s�

�nceap� a citi, c�nd binecunoscuta adiere de v�nt �nmiresmat �i atinse n�rile, iar
�ntre cer �i p�m�nt ap�rur� cei opt Vajrapani, care gr�ir�:

� L�sa�i Scripturile �i veni�i cu noi �n apus.

�ndat�, Maimu�a �i ceilal�i discipoli, �i calul b�lan de asemenea, �ncepur�.s� se

ridice de la p�m�nt. Tripitaka puse sulul jos �i se �n�l�� de deasupra platformei
de-a dreptul �n Al-Noulea-Cer. �i �n timp ce ei se �ndep�rtau, �mp�ratul �i
mini�trii s�i se prosternau mu�i de uimire. �ndat� dup� aceea, la Pagoda-G�tei-
S�lbatice s-a slujit o liturghie de o rar� m�re�ie. Atunci au fost v�zute �i citite
pentru �nt�ia oar� Scripturile cele adev�rate ale C�ii-celei-Mari, c�nd mul�imi de
suflete pierdute au fost salvate din �ntuneric. Iar prin str�daniile Templului-
Transcrierii, binecuv�ntarea lor s-a �ntins asupra lumii �ntregi.

* * *

Intre timp cei patru pelerini, �mpreun� cu calul b�lan, au fost du�i de cei opt
Vajrapani �napoi �n Paradis. Socotindu-se timpul c�t Vajrapanii i-au dus �n China
�i �napoi �n Paradis, s-a dovedit c� toat� aceast� c�l�torie nu durase mai mult de
cele opt zile h�r�zite. �n clipa c�nd au sosit, toate ze�t�ile de pe Muntele-cel-
Sfint erau str�nse �n fa�a lui Buddha, ca s�-i primeasc� poruncile.

� Rug�m s� se �n�tiin�eze c� pelerinii au fost p�n� la Ceangan, a�a cum li s-a

poruncit, c� au �nm�nat Scripturile �i acum s-au �ntors vestind �ndeplinirea
misiunii, spuser� Vajrapanii, f�c�nd semn lui Tripitaka �i celorlal�i s� vin� �n
fa�� ea s�-�i primeasc� fiecare rangul ceresc.

� Sfinte preot, spuse �athagata, �ntr-o alt� existen�� p�m�ntean� ai fost cel de-al
doilea ucenic al meu �i te numeai Greiere-de-Aur. Dar, pentru c� nu ai ascultat cu
destul� luare-aminte �nv��turile mele �i mi-ai luat �n r�s dogmele, am f�cut �n a�a
fel ca s� rena�ti �n r�s�rit. Dar acum, datorit� evlaviei sincere pe care ai
dovedit-o cu prilejul ducerii sfintelor Scripturi, �i-ai c�tigat merite mari, �i
pentru asta te numesc �Buddha-Al-Virtu�ii-Timpurii".

Tu, Maimu��, urm� Buddha, pentru c� ai f�cut tulburare �n cer, am socotit de

cuviin�� s� te �ntemni�ez sub Muntele-celor-Cinci-Elemente. Din fericire, �ns�,
c�nd timpul isp�irii tale a luat sf�r�it, �i-ai �ntors inima c�tre Credin�a-cea-
Mare, �j te-ai str�duit s� pedepse�ti r�ul �i s� �ncurajezi binele. �n cursul
ultimei c�l�torii ai dovedit mari �nsu�iri, supun�nd mon�tri �i demoni �i, �n
totul, te-ai purtat at�t de bine c� de-acum �nainte te �nal� �n rang numindu-te
�Buda-�nving�torul-�n Lupt�".

Tu, R�tane, ai fost c�ndva general al o�tilor cere�ti din ap�, dar la un osp� al
piersicilor ai b�ut prea mult �i ai dovedit o prea mare libertate �n purtare fa��
de o z�n�-fecioar�. Pentru aceasta ai fost pedepsit s� te na�ti �n lumea p�m�ntean�
cu �nf�i�area de animal. Totu�i, pe c�nd te prip�ise�i �n Pe�tera-Sc�rii-spre-Nori,
ai fost convertit la Credin�a-cea-Mai-�nalt� �i, devenind apoi preot, l-ai ocrotit
pe Tripitaka �n tot cursul c�l�toriei. L�comia �i desfr�ul n-au pierit de tot din
tine. Dar, �in�nd seama c� ai purtat boccelele �n tot timpul c�l�toriei, te �nal�
acum la rangul de �Purificator-al-Altarului".

� Ei, ce-i asta? Nu �n�eleg, spuse R�tanu. Pe ceilal�i doi i-ai f�cut adineauri
Buddha. De ce nu m� faci �i pe mine Buddha?

� Pentru c�, spuse Buddha Tathagata, vorba �i �nf�i�area ta sunt �nc� grosolane,
iar pofta ta de m�ncare este �nc� prea mare. Dar cum num�rul credincio�ilor mei din
cele patru continente ale Universului este foarte mare, sarcina ta va fi s� cure�i
altarele, a�a c� pretutindeni �i oric�nd se va face o slujb� religioas� budist� cu
ofrande, o s� ai de unde s� m�n�nci pe s�turate. Nu v�d de ce te pl�ngi.

Tu, Nisip, ai fost un mare c�pitan de o�ti �n lumea spiritelor; dar �ntr-o bun� zi,
la un osp� al piersicilor, ai spart o farfurie de cristal �i ai fost alungat �n
lumea p�m�ntean�, unde �i-ai luat drept l�ca� R�ul-Nisipului-Curg�tor �i ai tr�it
m�nc�nd carne de om. Ai fost din fericire convertit �i �i-ai �ndeplinit cu credin��
�i zel jur�mintele f�cute, iar pe Tripitaka l-ai ocrotit. Drept recunoa�tere pentru
felul cum ai condus calul prin trec�torile mun�ilor, te �nal� acum la rangul de
Arhat, cu numele de �Arhatul-cu-trup-de-Aur".
Apoi, Buddha Tathagata se �ntoarse spre calul cel b�lan �i-i zise:

� Ai fost unul din copiii regelui-dragon al M�rii-din-Apus, dar n-ai ascultat de

tat�l t�u �i nu i-ai ar�tat respectul cuvenit. Ai fost, din fericire, convertit la
Credin�� �i te-ai legat de cinul nostru preo�esc. Pentru c� l-ai purtat pe
Tripitaka spre soare-apune �i la �ntoarcere ai dus Scripturile, serviciile aduse de
tine trebuie s� fie de asemenea r�spl�tite, �i de aceea hot�r�sc ca'de-acum �nainte
s� fii unul din cei opt Primi-Dragoni-Cere�ti.

Cei patru pelerini se prosternaser� �n semn de mul�umire, iar calul b�lan

�ngenunche �i el, mul�umind. Apoi, din porunca lui Buddha, calul fu dus �n spatele
Muntelui-Sf�nt, pe malul Ele�teului-Dragonilor-Magici, �i acolo fuse �mpins �n
mijlocul apei, �mpro�c�nd-o cu mare zgomot. �ndat� calul �ncepu s� se lungeasc�,
iar pielea s�-�i schimbe �nf�i�area. �i crescur� coarne pe cap, trupul i se acoperi
cu solzi de aur, iar l�ng� bot ii crescur� must�i de argint. �ntregul trup prinse o
culoare aurie, iar cele patru gheare i se odihneau pe nori profetici. Se ridic�
apoi din ele�teu, �erpui p�n� la poarta palatului lui Buddha �i acolo se sui �i se
�ncol�ci deasupra st�lpului care sprijin� cerul. To�i Buddha izbucnir� �n strig�te
de uimire, v�z�nd minunea �nf�ptuit� de Buddha Tathagata.

� �nv��torule, spuse Maimu�a vorbind c�tre Tripitaka, acum sunt �i eu un Buddha la

fel ca tine. Nu sp cuvine, a�adar, s� mai port panglica asta de aur, ca ori de c�te
ori �i va veni cheful, s� spui formula aceea magic� �i s� m� po�i chinui. Spune dar
repede �Siobozirea-Panglicii", ca s-o pot scoate �i s-o fac f�r�me, iar Bodhisattva
s� nu se mai poat� folosi de ea ca s� joace renghiuri altora.

� �i-am pus-o, zise Tripitaka, �ntr-o vreme c�nd era nevoie s� fii �inut� �n fr�u.
Acum, c�nd e�ti un Buddha a disp�rut singur�. Pip�ie-�i capul �i vei vedea.

Maimu�a �i duse m�na la cap. Cele spuse de Tripitaka erau �n totul adev�rate.
Panglica nu mai era acolo.

�n�l�area �n rang a celor cinci a avut loc de fa�� cu toate spiritele cerului �
to�i Buddha �i to�i Bodhisattva, Arha�ii, c�lug�rii, zeit�ile locale �i spiritele
p�zitoare. �n timp ce noii veni�i �i luau locurile cuvenite �n marea adunare,
mul�imi nesf�r�ite de voci �n�l�au rugi de pream�rire:

� Slav� lui Buddha-Trecutului! Slav� lui Bhaishajya [not� �n text: Un alt apelativ
al lai Buddha, cu sensul de �Vindec�torul".]! Slav� lui Sakyamuni... �i a�a mai
departe, nummdu-i pe to�i Buddha, dup� care pentru prima oar� intonar�:

� Slav� lui Buddha-al-Virtu�ii-Timpurii! Slav� lui Buddha-Inving�torul-�n-Lupt�!

Apoi ridicar� �n slav� numele tuturor Bodhisattva: Guan-�n, Mahasthamprapta,

Manjusr�, Sa-mantabhadra �i ceilal�i, �i sf�r�ir� cu:

� Slav� Purificatorului-Altarului! Slav� Arhatului-cu-Trup-de-Aur! Slav�

Dragonului-Ceresc!

* * *

�nchin aceast� lucrare spre gloria �mp�r�iei-Pure a lui Buddha. Fie ea prinos de
recuno�tin�� bun�t�ii Domnului �i �nv��torului! Fie ca s� aline suferin�ele celor
pierdu�i �i os�ndi�i pe veci! Fie ca to�i cei care o citesc sau o ascult� s�-�i
afle inimile �ndreptate c�tre Adev�r �i, la sf�r�it, s� renasc� �n �mp�r�ia-
Fericirii-Des�v�r�ite, iar cu rugile lor, laolalt�, s� r�spl�teasc� r�vna trudei
mele!