Alexandra Moşneaga

Secretele Magiei Albe

CUPRINS:
CAPITOLUL I - TEORIA MAGIEI.7 1 Concepţia Magiei Albe despre lume.8 2 Structura
Creaţiei Universului. 10 3 Structura Omului. 11 4 Evoluţia. Eticavietiisi Satana.13 5 Stihiile,
spiritele stihiilor şi C3mpul PSI. 16 6 Hieroglifica. 18 7 Magia superioarii şi inferioars. 19 8
Coordonatoml.21
Semnul ocrotirii. _.23 9 Sensul cercukri şi folosirea acestuia.24 10 Legile actjunilor
Magiei.25
Despre tntuneric.28
CAPITOLUL II-TEORIA MANTICH.30 1 BazeleManticii Magice.31 2 Folosirea
centrului Tricuiha.33 3 Folosirea aparatelormagice.35 3 l. Oglinzi.35 32 Ecrane.36 4 Mantrcle
recomandate de diferite şcoli.37 5 Dezvăluirea clişeului.40 6 ExempIedeacliuni mantice.41
Ghicitul în hacars.41
Gniciiul cu ajulorul fumului.42
Ghicitul cu ajutoruJ unei site.42
Ghicitul cu ajuloru! Focului.43
Ghici’tiil m ceară topils.43
Ghicitui în zaţul de cafea.44
CAPITOLULIII-AGNI-MAGIA.48 1 Cuvimeje Focului.49 2 Focul Soarelui.51 4
Exerciţii
„5 Concluzii.
CAPITOLUL IV - MAGIA ALBĂ
1 fntsrirea mainlea unei confrunlari.
‘ 2 Atenuarea rauJui pentru un timp 3 Chemarea unui cluh decăzut.
4 Sfaturi pentru mediumuri şi practicanfii spiritismului.61 6 Formula pentru a intra fn
rezonanfa” şi comuniune cu spiritele care dirijeazi siarea
7 Sporirea puterii penugramci protectoare 8 Mesajul magic.
9 Vise în culori, vie 221 64 conturale. 64
. Ise în culori, vise informative i foarle bine 10 Mantra cu care se cheams Gaya-Lhama.
11 Manlra lui Cristos.
12 Invocarea forAei strsmosilor (arborelui genealogic) 13 Apel cstre forfa strămoşilor.
14 Contactul cu stihiile.
15 Realizarea unei dorinţe marunie.
16 Trezirea for (elor cosmice din aps.
17 Procedee de a programa fnialnirea cu un spirit.
18 Chemarea din spaţiu a, Ae|6lelor Magiei Albe”.
S1STEMUL MAGJEI CENTRUL CJCLONULUI”.70
 ASPIRAŢIA CĂTRE ALB.
1 Apel la Magia Alba.71 2 Iniaturarea. Jucraiurii”,. - 72 21 Metodaegiptean&. 72 22
Metoda slavă.72 23 Alia metods slava.73 24 Metoda Agni-Magiei. - 73 25 Metoda Magiei
Apei.74 26 Alungarea gândacilor.75 27 Contact în vis cu sufletul unui decedat.75 28 Biruinia
asupra propriei boli.76 29 Alungarea unei boli trimise din afar576 3 Curăţarea casei de forţele
raului.77 31 Metoda egipleana.77 32 Metoda Indiana.77 33 Metoda creştină.78 34 Metoda
Magiei Albe.78 4 GSsirea unui obiect pierdut.79 5 Atenuarea influenţei zilei de 13 şi a altor zile
nefaste.79 6 Aducerea acasă a unei persoane.80 7 Transmiterea corects a gândurilor c5tre o alts
persoană.80 8 Alungarea rsului.81 9 Alungarea fenomenului. Poltergeist.81 10 Metodă de a fi
învingător.82
11 Trezirea forjei şi a puritstii intenfiilor Magiei Albe mtr-o persoans.82 12 Controiul propriilor
gânduri.83
5 Izgonirea enliulilor duşmănoase vremii 13 Atragereafortelormagice. 84 14 Prevenirea unei
cala’torii nereuşite.86 15 Vindecarca posedaţilor.86 16 tnlsturarea infectării radioactive din
teren.87 17! Mbun5t5tireastariiunui bolnav.87 18 Crearea canalului de Ieg3tur588 19 Metodă de
icsire în astral.89 19 l. Scoalachineza.89 192 Procedeul general.89 193 Procedeul periculos:90
194 Procedeul Hatha Yoga.90 20 Sfin (irea cretei.91 21 Vizualizarea formelor ce aparin
oglinzi.91 22 Cum chemăm Magia AAAni.92 23 Stabilirea conlactului cu sfera îngerilor.93 24
Procedee de distrugere a dracilor.93 25 Chemarea duhurilor stihiilor.94 26 Mantrele stihiilor.
J 30 Concentrarea gândului.
Ff” 31Curstareaincapcrii de diferite entitAn mărunte.
?’ 32 Metoda: de vindecare a bolilor karmice.
&33 Curstarea giinduriJorprin magia gesturilor dv 34 Cur5larea energeticii
223
_Aiicigcucii negative a vecinilor.
N 35 Duşul energetic.
CT 36 Protecjja unui copil sub trei ani împotriva rsului.
Tţ 37 Descântec pentru oprirea fncsierarilor.
; /’ MAGIA MAYA 1A INCAAJLOR.
EOREGORI.
ASTRALUL.
ALCHIMIA.
MĂ GIA MINERALELOR, CAPITOLUL V - UESCANTECE ş1 PROCEDEE DE
VINDECARE.
VRĂJITORII.
VRACII-DESCANTATORI.
Fmpotriva durerilor de cap.
Împotriva durerii de din (i.
Fmpotriva durerii de dinji, a furnicAturil
.9g, or 51 herniei.
Mpotriva albefii la ochi.
Jmpolriva urciomlui.
Fmpotriva durerilor de urechi.
Tmpotrivasurzeniei.
Fmpolriva amigdaJitei, greutsfii la inghilit, faringilei, esofagitei. va sufocării.
Va uscsturii la copii.
Va colilei, diareei, enterocoljtei.
 Spasmeior.
Herniei.
Icterului.
Fmpotriva fmpotriva fmpotriva fmpotriva fmpotriva herniei. Mpotriva Împotriva bolilor
utenilui. Fn cazul în căzui unei naşteri grele.
Împotriva durerilor de spate sau de raijloc.
Fmpotrivajunghiului.
Mpotriva reumatismului.
Mpotriva luxaţiei, scrântiturii.
Împotriva erizipe) uJui.
Fmpotriva cârceilor.
Împotriva panariţiului. 156
Leac împotriva unei aşchii sau a unui ghimpe. 157
Împotriva infecfiilor şi furunculelor. 158
Împotriva negilor. 159
Împotriva pecinginilor. 160
Împotriva bubelordulci. 161
Împotriva eruptieicub2sici, aftei, acneei. 163
Împotriva râiei. 164
Împotriva infec (iilor sub piele şi monturilor, 165
Împotriva bstaturilor. 166
Împotriva arsurilor. 166
Împotriva unei răni care a copt. 167
Împotriva rănilor sângerânde. 168
Împotriva hemoragiilor nazale, stomacale, genitale, răni deschise. 173 Împotriva
hemoragiei pe nas. 175
Împotriva frigurilor şi frisoanelor. 175
Împotriva fierbinţelii sau focului”. 183
Impotrivaspaimei.184
Împotriva spaimei, agitaţiei, durerilor de bună şi balonărilor. 186
Tmpotriva diferitelor boli, adevărate sau închipuite.188
Rugsciune de leac contra deochiului şi hemiei. 190
Descântece pe pieţe împotriva relelor şi deochiului.193
Descântec pentru făcătura”. 193
Împotriva lipsei de vigoare din făcătura”.194
Împotriva impoten (ei, a lipsei de putere.195
Rugăciune peniru once neputinte. 197
Împotriva căderii. 198
Împotriva slăbiciunii.201
Leac pentru nesomnul copilului mic.202
Tmpotriva delirului, nebuniei, furiilor, fricii de ap5204
Tmpotriva bcpei.209
Descântece pentru pofta de mâncare. AA.211
Descântece csnd nu se cunoaşte boala.212
Rugăciune din secoiul al XVIII-lea împotriva diverselor boli.212
Împotriva stricarii nun (ilor.213
Rug3ciuni adresate duhurilor şi fiinţelor supranaturale.213
 Rugăciuni adresale duhurilor curţilor, ale pădurilor.215
Rugaciunca Sfântului Ioan-Gur3 de Aur, spusS la culcare.216
Rugăciune pentru indepsrtarea necuratului.216

Cuvânt înainte.
Credeţi în Magie?
Posibil. Răsfoind această carte înainte de a dori să vă aparţină vă veţi întreba, probabil,
dacă v-ar fi de folos, dacă v-ar ajuta în vreun fel. Sigur că da!
Unul dintre motivele care m-a determinat să scriu lucrarea pe care o aveţi în faţa a fost la
întâmplarea de a-mi întâlni, prin natura meseriei pe care o practic, cu foarte multă lume care
dorea să înveţe lucruri tainice, ştiute numai de anumite persoane, la care se apelează în cazuri
dificile legate de existenţa karmică şi cărora învăţătura secretă le-a fost transmisă de strămoşi cu
interdicţia de a nu dezvălui.
Am gândit că dacă cineva doreşte cu adevărat să se ocupe de descifrarea unei asemenea
învăţători cum este Magia Alba, drămuindu-şi timpul şi efortul, atunci trebuie să-l ajut să o facă
mai eficient.
Deschiderea capacităţilor oculte depinde foarte mult de însuşirile native, dar am întâlnit şi
oameni talentaţi care se interesau de Magie şi nu puteau doar pentru că foloseau un mod de lucru
care nu dădea roade, fără să ştie că prin altă metodă ar fi ajuns să se bucure de rezultatele
lucrurilor lor. Oamenii au nevoie la început de încurajare, dar, în aceeaşi măsură şi de sinceritate.
De câte ori am încercat să Ie atrag atenţia, chiar unor bune cunoştinţe, asupra unora din defectele
lor marcante, au ripostat zicând că nu ar fi adevărat. În schimb, dacă le vorbeam de calităţi, erau
încântaţi.
Maeştrii care spun adevărul unui discipol şi au curajul s-o facă fără frică de a-şi pierde
prietenii sunt nişte iniţiaţi.
Eu, cu puterile mele, încerc să iluminez sufletele, inimile oamenilor, să-l îndrum, prin
viziunile pe care le tun vizavi de fiecare în parte, dar nu pot întotdeauna repara un suflet care este
demolat din interior.
Mulţi dintre cei care vin la mine - chiar pacienţi mai vechi vor să le dau sfaturi, să le ridic
inteligenta şi virtuţile, să-l însănătoşesc, ba chiar unii vor să-l îmbogăţesc sau să-l căsătoresc.
Sunt atât de comozi şi cocoloşiţi”, încât se aşteaptă să li se îndeplinească dorinţele că în povestea
cu Peştişorul de Aur”. Unii nu vor să fie influenţaţi, cu toate că sunt toată viaţa, fără să-l dea
scama, de astre, de plante, de oameni. În fine, pufni sunt cei care Iupt2 pentru fiecare secundă din
viaţă şi care doresc îndrumări pentru a-şi uşura existenţa şi a i-o face mai suplinita.
Menirea mea este să vă influenţez în bine, de aceea aţi şi venit la un maestru, dar
libertatea de a alege vă aparţine, far? Reproşuri! O persoană care se întâlneşte în viaţă cu diverse
greutăţi şi conştientizează acest lucru poate să îndepărteze foarte uşor obstacolele citind această
culegere de folclor terapeutic şi încercând să pun în practică sfaturile şi procedeele prezentate vă
urez succes!

Maestru de extrasenzorial, bioterapie şi psihoenergochirurgie de clasa internaţională,

Bucureşti, 1999
CAPITOLUL I.
 TEORIA MAGIEI, Întreaga Create este o unică Magie Mare”, aşa este scris în culegerea
străveche de texte denumită Cartea tibetana a morţilor. Lar Radja Yoga spune: Magia este
acţiune.”
Lată care este opinia savanţilor sovietici, în speţă a doctorului în psihologie E. V.
Subhotski, profesor la Universitatea din Moscova: Prin Magie trebuie să înţelegem un sistem de a
intra în contact cu spiritul lucrurilor! Şi de a dirija aceste lucruri printr-o înţelegere cu spiritul lor,
nimic altceva.”
. Magia nu este o ştiinţă. Ea este mult mai importantă. Când nu există ştiinţă. Omul
supravieţuia Tn lumea ostilă numai cu ajutorul Magiei. Nici ştiinţa, nici religia nu au putut
înfrânge această ostilitate, numai Magia a putut, scrie doctorul în ştiinţe fizico matematice A. F.
Steklov, astrofizician din Kiev.
Materialul strâns de-a lungul anilor şi care cuprinde învăţătura transmisă din generaţie în
generaţie, de la maestru către ucenic, ne permite să formulăm concluzia care defineşte ce este
Magia: Magia este un sistem de acţiune asupra Lumii prin puterea voinţei, în scopul accelerării
sau încetinirii evoluţiei acesteia; este conlucrarea cu entitatea superioară, comuniunea cu aceasta
(religia reuneşte cele două noţiuni). Una din cele mai reale şi mai eficiente căi de salvare a
omenirii trece pe lângă Magia Alba.
1 CONCEPŢIA MAGIEI ALBE DESPRE LUME.
Opinii apropiale de inva’ta’tura Magiei Albe au avut reprezentanţii mv2talurilor antice şi
ai vechilor şcoli ezoterice: adepţii lui Zoroastru, maniheiştii, sufuu contemporani cu Ibn D’Araby,
iniţial! Şi egipteni şi asirieni.
Dups cum glăsuieşte învăţătura străveche, la începuturi,
Inteligenfa Divină Absolută, care reprezints Adevărul şi Infinitul, s-a aflat într-o stare de
autocupnndcre ce nu poate fi exprimată. Tot ce cunoştea şi percepea acest Mare Absolut se
reducea la formula: Eii exist.”
Probabil va rămâne pentru foarte mulţii vreme o enigmă în ce fel a apărut nevoia Raţiunii
Divine de autocunoaştere, de autocon-templare într-o esenţă concrete, într-o oarecare Oglinds
Divină. Şi odats apărută, aceasta a general Creajia.
Absolutul s-a adâncit astfel în sine, a început să se studieze, diferen (iind nemărginirea sa
într-o mulţime de lumi, fiecare cu limitele sale.
S-a nsscut Treimea Raţiunii Divine. Din Unic, din Adevăr, care alcĂtuiesc Infinitul, a
apărut Tatăl Dumnezeu Tatăl este Principiul Creator sau Luinina, care mtrupeazd în cadrul
lumilor limitate, finite, formele sfinte ale Unicului.
Mai dcparte, din acest Unic, din Adevăr, care reprezints Infinitul, a apaYut Mama. Zeiţa
Mama Luminii este Principiul Cunoaşterii, sau Întunericul, care cunoaşte şi include formele
divine ale Unicului, Tnfaptuite de Dumnezeu Tatăl.
În cadrul lumilor Finitului, Lumina reprezints Formele Divine, fntunericul le absoarbe,
stimulând Lumina şi creeze noi forme, tot mai perfecţionate, de raanifestare a Divinului.
Lumina este o întrupare a Divinului. Tntunericul este perce-pereaDivinit3tii.
Tntre cei doi poli - Luminos şi Întunecat - există Timpul, Spaţiul şi Tntreaga multitudine
de forme realizate de Creator. El Spaţiul şi Timpul extragsndu-le din Infinit şi populan-du-le cu
Forme. Zeiţa Mam3 absoarbe Spaţiul şi Timpul şi le scu-funda din nou în Infinit, Tmpreuna’ cu
formele ce le populeazS, pentru că acestea, mai perfecţionate, să” fie ulterior create din nou de
Lumins.
Astfel are loc circuitul Naşterii şi Morţii, care reprezint3 Măreţul Joe al Infinitului m
cunoaşterea de sine a acestuia, adici cunoaşterea de sine a Adevărului.
 În Lumile Universului, la limita insesizabiia dintre Infinit şi Finit, unde Adevărul naşte
continua Lumins, iar Lumina cuprinde Adevsrul, vieţuieşte Agni-Esenta. Agni este una din
întrupările lui Dumnezeu Tatsl, manifestare a Marelui Adev3r, a Absolutului.
Agni constituie un foe indescriptibil, m care se afl5 întreaga viat5 a Universului, n2scut5
şi nenAscuts, vizibiia şi invizibili.
Uneori, din Agni sar Scsntei. Aceste Scântei sunt reflectate printr-o ghirlandă de lumi
mtre Lumina şi tntuneric. Complexul format dintr-o Scanleie şi reflectanle ei este Omul. Ţinta
Scânteii este şŞ atings Infinitul şi s3 se contopeasc3 cu sursă din care a apărut.
În fata Scânteii se afla” numeroase csi, pe care, păind, Spiritul se contopeşte cu Absolutul.
O asfel de cale este şi Magia Albs.
Deci ce este Magia? În Absolut nu exists Magie, deoarece Absolutul este doar Adevărul
Absolut Infinit. De aceea Infinitul este veşnic viu şi în permanenţă dezvoltare. Magia apare acolo
unde există limite.
În lumile limitate de Spaţiu şi Timp nu se pot manifesta toate formele diverse ale
Infinitului. Aici apar Legi concrete stride, care reprezinu reflectări ale Esenjei Divine. Magia nu
este decât cunoaşterea acestor Legi, priceperea de a le aplica şi uneori chiar de a le crea.
De fapt, once acţiune a oricărei fiinţe în cadrul lumilor finite constituic Magie, deoarece,
conform legii karmice, fiecare acţiune schimba lumea. Cu alte cuvinte, Magia este un complex de
procedee care modified lumea. Primul Mag a fost Dumnezeu Ţâţâi, cimd a creat Lumea.
Creatorul este Spiritul Infinit, Magia este Creaţia Sa infinită. Atât timp cât exists limite,
există şi Magie. Astfel, cunoaşterea Magiei este cunoaşterea Legilor Universului şi a structurii
acestuia.
Magia se împarte în: Ť Magia Alb5 - când Omul îşi pune cunoştinţele în slujba formelor
de manifestare a Divinului în Lume, a cunoaşterii Tainelor Divine, aducând prinos Divinului,
Ego-ului s5u, pentru Om neexistând nimic mai important decât cunoaştere de sine şi cunoaşterea
Domnului S5u; Magia Neagrs - când Omul îşi pune toate cunoştinţele şi capacităţile în slujba
Ego-ului şi plăcerilor corpului fizic. Magia Neagrs are ca rezultat final pieirea Magului sub
apăsarea Pedepsei Divine; Magia Gri - în care sunt sacrificate păsări, animale, plante,
Pentru refacerea vitalititii persoanelor bolnave, far3 anumite ritualuri magice; Ť Magia
Rosie - defineşte ghicitul în csrti. Cafea, darul în bobi, jocurile de noroc.
Fnvat&tura Magiei Albe ne spune cs exists sute de procedee pentru a realiza ceva anume
în Univers. Dar în Teoria Superioars a Magiei sunt incluse numai procedeele cele mai eficiente şi
mai puternice care reflects Legile superioare ale Universului - Drep-tatea şi! Ndurarea Divină.
2 STRUCTURA CPEATIEI UNIVERSULUI.
Conform tradiţiei, între Polul Luminii şi Polul liiluiiericului, în Univers existii o
muliituuinc de Lumi ale Mărginitului, reunite în niveluri. Aceste niveluri şo prczinta astfel:
LUMINA TATĂL
1 Lume - Cauzal-superinformational.
Lumea arhietipurilor 2 Lumea informaţiilor subtile.
Bodhi-lnferioara 3 Lumea informaţiilor primare.
Mentală 4 Lumea energiei subtile.
Astrală 5 Lumea energiei primare.
Vitală 6 Lumea substanţei subtile.
Metaeter 7 Lumea substanţei primare (brute). Fizică INTUNER1CUL - MAMĂ.
Lumea Întreagă este inclusă în Adevăr - Absolutul Transcendent Infinit care se stăpâneşte
pe sine. La nivelul Luminii şi Cauzalului, Absolutul inceteaza1 şŞ mai fie Transcendental. El
intr5 în interacţiune cu Lumea (Universul) sub forma cunoaşterii perfecte a acesteia din urm5
Nivelurile inferioare reflects aceasta1 cunoaştere într-un mod din ce în ce mai distorsionat, până
când, la nivelul eel mai de jos, Întunericul va inghi {i aceste reflcctari.
3 STRUCTURA OMULUI.
Omul este compus din dou entităţi principale - Eu şi Ego.
Eu este Scsnteia care s-a desprins din Absolut la Întruparea Agni. Ego este reflectarea
insciatoare a Eu-lui Superior, care există într-o simbioză a 7 corpuri (fizic, metaeteric, vital,
astral, mental, bodhic şi cauzal). Sensul evoluţiei Omului constă în anihilarea Ego-lui interior. Cu
alte cuvinte, în Om există o conştiinţă limitată şi un subconştient nefimitat. Acestea trebuie fie s3
se contopeascs într-o Conştiinţă de Sine Adevărată, fie s? Existe într-o Ieg5tur3 şi armonie
neîntreruptă (fig. 1).
Evolutia unei funfe pe Calea Alba constă în epuizarea corpului fizic? I renunţarea la
acesta după cunoaşterea lumii substanţei. Apoi se petrece acelai lucru la nivelul metaeterului,
apoi la nivelurile superioare, până când Scânteia e voluats, care s-a c21it şi a ajuns la stadiul de
flacars, este eliberată şi se contopeşte cu Agni, cu Adevarul-Nemarginire.
Calea Alb3 trebuie să creeze neîncetat, gcnerand manifestări ale Infinitului în cadrul
Lumilor Finite. De cele mai multe on nu este posibil s5 se parcurgs Tn intcrvalul unei singure vie
(i a corpului metaetenc sau fizic toate etapele de evolu (ie, s3 se deşco pere toate posibilitstile şi
şŞ se depaseasc5 toate obstacolele.
De aceea. Întrupările în diferite lumi se repels periodic. SfaY-situl poate fi reprczentat
doar de contopirea cu Adevsrul Absolut. Explicarea modului de desfăşurare a simbolului uman
reprezentat de litera gamma este dată de subcapitolul 8 (, Coordonatoml”).
Conştientul şi Inconştientul se reflectĂ unul pe ceiaialt, iar punctul lor de contact este aşa-
numitul Coordonator.
Sensul evoluţiei Omului este cuprins de desfăşurarea literei gamma, astfel meat s5 se
obtin3 o hiperboia.
Adevăratul Eu al Omului (Scânteia) se găseşte în nivelurile 1 şi 2 ale Luminii (Cauzal -
Bodhi). El este fnconjurat de saptc Tnvelisuri. În mod nemijlocit, Scânteia insSsi este prinsS de
72 de arhetipuri, cuprinse în corpul subtil informaţional, aflat în interiorul corpului informaţional
primar. La rândul său, acesta din urms, astralul, este cuprins în vital, vitalul în metaeter, iar me-
taetenil Tn substanAa primară Reflectarea şi o parte din Eu-ul real este adevăratul Ego (sau
Conştiinţa), careexista incorpurile inferioare, poate s5 sedepla-seze prin acestea, ceea ce are loc
în timput somnului. Cu cât Ego-ul ajunge mai sus, mai aproape de Scânteie, cu atât visele siint
mai intense şi creierul material reţine în memorie planuri tot mai make.
4 EVOLUŢIA, ETICĂ VIETA ŞI SATANA.
Lumea evoluează continuu. Întunericul capteaz forţele Creaţiei Divine, Lumina le
produce. Şi Lumina şi Întunericul actioneaz3 în deplin acord cu Etica vieţii.
, J4ici o fiinAS din Univers nu trebuie să product o durere morals sau fizic5 altor fiinţe
din Univers. Altminteri ea se opreşte din calea sa şi primeşte o loviturs karmică.” Lovitura
karmic5 poate fi atât de putemics, incst poate distruge toate corpurile Omului pans la corpul
bodhic inciusiv. Magii nu incalc2 legile Eticii vie {ti.
. Întunericul şi Lumina coopereazS în Sferefe Superioare” (B. Roerich, Universal de foe,
partea a Ill-a, Riga, 1932). Lumina Creatoare creeazS toate nivelurile Formei Divine.
Întunericul controleazis acest proces şi inlr3 în acţiune numai cu respectarea Legilor Eticii
Superioare, care compun unul din fundamentele Originilor Superioare.
Întunericul exisia aproape la toate nivelurile realitstii şi le cunoaşte pe toate. Dar în acest
mare joe al Adevărului, Luminii şi fntunericului, a cărui esenţa esteManifestarea şi
Autocunoaşterea Absolutului Infinit, se interferează vârtejuri Tnselstoarc. Un astfel de vsrtej
înşelător este şi Magia Neagră a Satanei. Acest fenomcn neccsita o analizi aparte.
Incs din timpurile strsvechi, în corpurile pământenilor nou-născuţi s-au întrupat Scântei
perfecte şi Atotputernice. Dar ele nu şi-au putut manifesta perfecţiunea, căci canalele ener-gc’tice
ale oamenilor şi eentrii coordonatori din crcier nu crau suficient evoluate, erau pline de impuritsti
şi necesitau un impuls spre evoluţie. Consiliul fngerilor Sistemului Solar i-au propus
Arhanghelului Luciofor s2 coboare pe P3mant şi s5 creeze un program universal de dezvoltare
sociaI5 şi mentala1 a Omului.
Luciofor s-a întrupat în pământean şi a pus în circulaţie sistemul Ego-ului. Sistemul acesta
consta în faptul că Omul nu vede uneori lumi superioare, ci identified Spiritul s2u Infinit şi toate
formele adevăratului Eu numai cu corpul fizic şi conştiinţa sa.
De aceea, sistemul Ego-ului începe şŞ se lupte cu lumea inconjur5toare pentru bunurile
fizice ale corpului omenesc, uza’nd de toate rezervele sale pentru a atinge acest scop. Fiecare Om
a capital un Eu propriu, evoluat.
Au apărut concurenţă şi evoluţia, care au insltat Omul pe culmi nebiinuite în numai câteva
zeci de ani, în loc de o evolutje de sute şi mii de ani.
Ego-ul a intrat în contradicţie cu karma şi Etică. Au început sii se product loviturile
karmice. Axul planetei a început s? Se balanseze. V3zand c3 sisternul s5u de Ego începe s2
împiedice dezvoltarea civilizaţiei umane, Luciofor a hotarst s5 concentreze asupra sa toate Ego-
urile i s3 le distrugs. Astfel, Ego-urile a sute şi mii de pământeni s-au concentrat în Luciofor, dar
puterea acestuia s-a dovedit insuficienta’ pentru a ncutraliza o aslfel de forj2 Ego-urile au formal
un sistem care l-a capturat pe Arhanghel. Sistemul acesla a ca” p2tat numele, Salana” sau Magie
Neagrs”. Captur3ndu-l pe Luciofor, ele i-au închis accesul către Lumile Superioare. Din această”
cauzS, Arhanghelului i s-au schimbat concepţiile, sistemul de nojiuni şi raodul de acfiune. El s-a
transformat în Lucifer ji a devenit generatorul energetic al Ego-şi stemului.
Magia Neagră reuneşte toţi oamenii aflaţi sub puterea Ego-sistemului. Ea Ţi împinge s3
sĂvârşească fapte contrare eticii, împotriva oamenilor, naturii, planetei şi Cosmosului şi cu forţe
reunite Tmpiedica’ realizarca karmei cuvenite pentru aceste delicte. Dar Ego-sistemul nu este
veşnic.
Magia Neagră” nu va putea s2 se împotrivească prea mults vreme Legilor karmei, care i?
I au rădăcinile în Infinit. Odats şi odatis intensitatea loviturilor karmice va depssi puterea
protecţiei oferite de Magia Neagrs. Atunci se va petrece ceva care aminteşte de Apocalips. Ego-ul
va pieri, iar pentru cei rămaşi va începe o epoc3 de fericire şi evolujie.
Reprezentan (îi Magiei Negre fac, de fapt, un mare serviciu omenirii: obligând (ari şi
popoare Tntregi la suferinfe şi chinuri, ei favorizeazS următoarele: A) în suferin (ele lor, oamenii
se înalta” spiritual, trsind în cursul unei singure vieţi câteva zeci de existenţe de pe alte planete cu
evoluţie incetihits; B) Cu cât pământenii au de suportat mai multe efecte negative ale Ego-
sistemului, cu atât devine mai buns şi mai luminoasS karma planetei,
Secolele de sufcrintA aduc mai aproape Raiul pe P3msnt, un Răi care nu există pe niciuna
din planetele Cosmosului. De aceea, întregul Ego-sistem va fi distrus mai devreme sau mai târziu,
iar Luraea va înflori. Sfârşitul Ego-sistemului poate fi grsbit ins3 prin metodele Magiei Albe.
5 STIHIILE, SPIRITELE STIHIILOR ŞI CÂMPUL PSI.
În subcapitolul 2 -Structura Creaţiei Universului” - sunt prezentate ce! E 7 niveluri ale
realităţii. Fiecare nivel are o structură mai fins sau mai bmt5 Ele difers unele de altele prin
densitate 5i stare. Acestea sunt denumite stihii. Pentru lumea noastra1 fizicfl stihiile sunt: 1
Pamsntul; 2 Apă; 3 Focul; 4 Aerul; 5 Eterul;
6 Fluidul electromagnetic, 7 Energia psihic5
 Fn corpul fizic al Omului ţoale aceste stihii sunt amestecate. În acelaşi mod se compun
dincate 7 stihii s. i Metaeterul, Astralul, Mentalul etc. Astfel, în lume sunt în total 49 de stihii.
Dumnezeu-Absolutul se reflects atşl în toate lumile, în Scânteia Eu-lui uman, cst şi în
stihii. Ca urmare a acestei reflect&ri, în cadrul stihiilor se ivesc entităţi cu durats de via (3
limitats, deoarece sunt despărţite de Infinit. Acestea trsiesc 100-700 de ani, apoi se destramfi.
Duhurile stihiilor sunt fiinje foarte primitive, asemănătoare roboţilor. Ele pot capiţa viat3 vesnics
dac3 reflects în sine emoţiile oamenilor -lubirea, bucuria, aspiraţia cstre cunoaştere, etica
relaţiilor etc.
De aceea, ele tind întotdeauna şŞ se apropie de oameni şi şi între în contact cu ei. Aceste
entităţi pot avansa pe calea evolu (iei dac5 sunt invstate şŞ munceascs s. i mdeplinesc anumite
sarcini date de un Mag, practics foarte frecvents în vechime.
În total, în Univers se găsesc ŞO de tipuri de asemenea duhuri (spirite): 49 de tipuri sunt
duhuri ale stihiilor (care viepjiesc într-o anumită stihie) şi un tip complex (care vie (uies. Te în
câteva stihii deodată). Legendele străvechi ne dezvĂluie numele duhurilor din cele 7 stihii ale
lumii fizice: >• pentru Pamsnt - Gnomi; >• pentru Aps - Nicşi; >• penlru Foe - Salamandre; >
pentru Aer - Elfi; > pentru Eter - Eteriade; > pentru Curenţii electromagnetic!
— Magnetide; >• pentru Energia psihic2 - Psiheide.
Se cunosc numele unor duhuri complexe (spirite complexe): al tuturor plantelor din
psdure, cuprinzând 5-6 stihii - duhul pădurii; Al tuturor plantelor acvatke - silveştri; al tuturor
ierhu-rilor -silvani. Există şi duhuri ale munţilor.
O atenţie deosebit2 se cuvine s2 acordsm energiei psihice. Toate formele de energie
psihics şi toate celelalte structuri asemănătoare - unde şi csmpuri din Univers - sunt formate dintr-
o singura’ surs5
Universul Agni-Esenta emite raze (nivelurile 1 -2), acestea se transforms în Scântei
(nivelurile 345), alcătuind forme geometrice simple (nivelurile 56), care formeazS granulaţii
(nivelurile 567) numite şi Fochat - Fochatem.
Din Fochatem se nasc forme ale flscsrii interioare, primare şi închise, care se sting şi dau
pu (in5 csldur3 Acestea sunt stihiile focului din care se compun salamandrele.
Energia psihică este Fochat şi vibraţiile generate de acesta sunt variafii ale forAelor
Universului. Energia psihics, prin intermediul Fochatului şi al legsturii acestuia cu dimensiunile
superioare, unindu-se cu acestea, formeazS sistemul CSmpului PSI al Universului său CSmpul
PSI-Absolut, cu ajutorul căruia orice entitate din Univers poate pătrunde în canalul de legătură.
6 HEROGLIFICA.
Conform celor prezentate la subcapilolele l-3 Lumea se compune aparent din 4 nuclee:
ADEVĂRUL, ABSOLUTUL TATĂL, LUMINA MAMĂ, ÎNTUNERICUL MINCIUNĂ,
REALITATEA, CREATĂ.
Aceste nuclee (puncte), proiectsndu-se în dimensiunea noastrg, au aspectul a patru puncte
din spaţiul tridimensional. Ele pot fi unite printr-o cruce, un cere sau un pătrat. Din cruce, cere şi
p&rât, care constituie simbolurile Cosmosului, se formeazS toate simbolurile şi hieroglifele:
Aspiraţia spre Adev3r; Aspiraţia spre Minciună”.
Fig. 2
SPRE ADEVĂR SPRE MINCIUNĂ PENTAGRAMA.
V Aspiră (ia spre Adevăr + Crucea Cosmics ne dau Aspiraţia Cosmică spre Adevăr sau
Pentagrams.
Toate semnele Magiei sunt compuse şi se descifreazS prin această schemă.
7 MAGIA SUPERIOARĂ ŞI INFERIOARĂ Aşa cum s-a mai arstat, Omul se compune din
corpuri reale ji o Scânteie Infinite.
 La creştini, Scsnteia Divinl este Spiritul (Duhul), iar corpul fizic se numeşte Trup sau
Skinis (la vechii egipteni se numea crisalids). Celelalte corpuri dintre lumea fizics şi lumea
Luminii poartă denumirea de Suflet.
Şcoala lui Carios Castaneda abordează” aceasta problems şi mai simplu: NaguaJ sau
Infinitul sau Creatorul este idcntificat cu Absolutul. Tonalul sau mtreaga Creaţie Finits include
toate celelalte corpuri. Astfel, Magia din domeniul Finitului, din Tonal, este Magie Inferioară”.
Magia din Nagual este Magie Superioara1 sau, la creştini, Puterea Spiritului său Puterea Duhului.
Magul Superior este o parte a Lumii, el este Creaţie. El are puteri menite s& schimbe Lumea doar
mtr-o oarecare măsură”.
În tradiţia europeană exists un mod sui-generis de acţiune, care face parte din Magia
Superioară. Aceasta se bazeaz5 pe următoarele postulate: 1 Creatorul este milostiv faţă de Creaţia
sa; 2 Creatorul Îndeplineşte rugăminţile Fiintelor-Creatii, dacs aceste mgaminti nu încălca Legile
Eticii Cosmice; 3 Creaţia include în sine o mulţime de patti finite foarte diverse, între care are loc
un schimb neîntrerupt de substanţă, energie şi informaţii.
Pentru că indurarea Creatorului să ia forme finite şi să poată îndeplini rugaminlea unei
fiin (e create, este necesar s5 se opreascs acest schimb interior, sau, după terminologia lui
Castaneda acest dialog interior”. După opinia lui Castaneda în practică procesul se desfssoara
astfel: 1 Se opreşte. Dialogul interior” prin concentrarea asupra oricărui punct din Spaţiu, fixând
în Raţiune scopul pentru care este apelat Infinitul (Nagualul); Culmilor muntoase (în nici un caz
nu avem voie s3 ne controlsm corpul pe durata acestor mişcări).
Pronuntsm cuvinte neînţelese, gesticulsm, facem tot felul de proceduri magice. Când
scopul va fi atins, Constiin (a revine de la sine.
Pentru că prin Creator să” se manifeste cu adevărat for {ele Infmitului în toats măreţia lui,
se recomandă” s5 începem printr-o rugĂciune adresals Ta (31ui, pronunt3nd cuvântul AUM şi
formula (iocantatia) AUM AUM VENITE ENSOF.
2 După oprirea dialogului interior”, Nagualul se va manjfesta şi va indepliiii rugsmintea
Creaţiei sale.
Conform Magiei europene clasice, al cărei reprezentant de Seam5 este Piobb (mistic
francez), schema este ceva mai simplă -nu esie nevoie s3 fie opril, dialogul interior” sau vreun,
proces tonal”. Procesele tonale pot fi transferate pur şi simplu într-un alt punct al spaţiului. Lată
cum se procedează”: 1 Ne formuiam în minte scopul pentru care dorim să chemăm Infinitul; 2
Infinitul este perceput sub forma unei sfere energetice. Lăsăm să pătrundă această sferă în inimă
(inima este organul care percepe Infinitul); 3 Închidem ochii şi ne reprezentăm foarte clar una din
urm5toarele imagini: A) O pa’dure de toamns aurie, frunze aurii, pământ acoperit parcă” cu aur.
Totul este cufundat m razele Soarelui de aur; B) O floare albastră pe fondul ccrului azuriu; C) O
floare albă, alungM pe verticals, pe cauzal-fondul cerului albastru; bodhfc d) Crestele mzapezite
ale unor mun (i, inv&uite într-o ceaţă transparents; bodhice) O cruce albs, inclinat3 într-un halou
alb, raental de o strălucire orbitoare, pe fondul albastrului infinit al cerului. Mental 4 Ne plimbăm
prin aceasta p3dure, astral plutim în acest cer albastru, plansm în jurul,
Astral-vital Astfel, cu ajutorul vibrafiilor acustice, ne ajutăm în oprirea, dialogului
interior” şi punerea corpului sub controlul pianurilor superioare ale existen (ei. Anterioare corpul
mental şi aşa mai departe, pan5 la etapa 8 COORDONATORUL Descriind punctul
Coordonatorului sau al contactului subconştientului Infinit sau Conştiinţa Finită, trebuie să
adăugăm că acesta are csteva niveluri şi este o figură mult mai complexĂ decât un simplu 8 (opt).
Prima etapă” a acestei csi constă în contopirea corpului metaeteric şi a celui material mtr-
un singur tot. A doua etapă este contopirea corpurilor metaeteric, fizic şi vital.
 Abordăm a treia etapă prin adăugarea la corpurile din etapă a doua şi a corpului astral.
Ajungem la etapa a patra adăugă nd la cele anterioare corpului mental şi aşa mai departe până la
etapa a şaptea m care Infinitul absoarbe limitele. Cu alte cuvinte, un coordonator real este
reflectal la faibinarea dintre Fjnit şi Infinit de şase falşi coordonatori: Al şaselea fals coordonator.
VitalAl cincilea fals coordonalor.
Al patrulea fals coordinator.
Al treilea fals coordonator.
Al doilea fals coordonator.
Primul fals coordinator.
Aceşti coordonatori e mlsturati pe rând, desfssurand figura asemanstoare unui lan (şi
trarisformand-o pe etape ftitr-un cere. Desfăşurarea se reali/eazS prin urma’toarele proccdee: A)
Cu ajutonil energiei Omului învăţător; B) Cu ajutorul Invata’torilor din plante; C) Cu ajutorul
Agni-Yoga şi Agni-Magiei; D) Prin supraîncărcarea Coordonatorului; E) Prin alte procedee mai
puţin cunoscute.
Din vechime au existat cărţi speciale, alcstuite fie de alchimiştii Antichităţii, fie de
reprezentanfii unor civilizaţii superioare. Aceste cărţi au fost transmise din generatic în generaţie.
Ele aveau forma unor volume groase, cu mii de pagini, legate în piele. Una dintre aceste cărţi se
numea Magie AIb3 şi era absolut alb5 imaculats. Numai cei iniliati ştiau c3 la lumina razelor
Soarelui sau la flacsra unei lumansri apsreau pe filele albe litere şi simboluri de cuioare alhastra.
O alts carte era numită Magie Neagră şi era în totalitate de cuioare neagră. Iniţiaţii o
mc31zeau deasupra lumânărilor şi puteau citi astfel literele albicioase sau cafenii.
Citirea unui num3r mare de astfel de cărţi ihcarca informa-(ional şi energetic în mod
cxcesiv un fals coordonator sau chiar csjiva, fscandu-l s3 explodeze.
Explozia unui coordonator reuneşte un corp superior, conştiinţă, organele de simţ,
percepţiile şi concepţiile acestuia cu un corp inferior. Dac3 un om reuşeşte, atingând limita
posibilităţilor sale, s3 citeascs, s3-şi însuşească şi s3 conştientizeze întreaga cantitate de
informaţie (care are un sens explicit şi alte şase sensuri ascunse), el realizează explozia simultans
a tuturor coordonatorilor.
Pentru că o iniţiere atât de profunds s5 nu aib2 urmări, eel care face o asemenea tentativs
trebuie s5 aib5 aJSturi un Inv5tstor care, în momentul exploziei, sS-l conecteze pe Ucenic la
Infinit, Inla’turand toate atacurile entitstilor din alte lumi.
Astfel, Ucenicul - ba chiar şi câteva lumi - se vor afla sub ame-nintarea unor nepiaceri
destul de importante. De fapt, Agni-Yoga ne sfstuieste s5 desfacem coordonatorii treptat, foarte
lent, reflec-t3nd în fiecare sears înainte de culcare asupra forţelor superioare.
Semnul ocrotirii Figura 4 ne prezintă semnul ocrotirii Creaţiei de cstre Creator, a Magiei
de cstre Dumnezeu, semnul legsturii Creatorului cu Creaţia. Discul este de cuioare galbens,
fondul este albastru-azuriu, pasărea O Sensul codilicat prin acesle semne este o pasăre albs care
zboară” în mallul cerului azuriu, deasupra mării albastre.
9 SENSUL CERCULUI ŞI FOLOSIREA ACESTUIA Cercul este Inflnitul care a creat Finitul.
Este unitatea şi contradicţia aceslora, legĂtura dintre Ucenic şi investor. De asemenea, cercul este
reprezentarca simbolică” a legii karmIce. Lumea este aparent formats din dous cercuri
concentrice. Cercul mic: din Luminil se nasc formele cauzale. Ele stint refleclate de cele bodhice,
mentale, astrale, vitale, metaeterice şi fizice. Ccle fizice sunt absorbite apoi de Întuneric. Procesul
acestei absorbţii se reflects din lumea fizica’ prin formele astrale, apoi prin cele mentale şi aşa
mai departe, până” la formele cauzale.
Tot acest circuit inferior de substanţe, energii şi informaţii compune Lumile Finite.
Numeroase fenomene au demonstrat cii acest cere se roteşte în sensul invers acelor de ceasornic.
 Cercul mare: se roteşte în sensul acelor de ceasornic. Acesta este Cercul AdevaYului.
Lumina, Cosmosul şi Întunericul fac parte din Absolut. Toate acestea se unesc între ele printr-un
cere ezoteric.
Tocmai de aceea, atât în bisericile creştine, cst şi în cele necreştine, sfinţirea, botezul,
maslul se sivarsesc în acest fel.
Conform ritualului bisericii ortodoxe, pe cercul exterior se deplaseazS preotul cu
ajutoarele sale, iar pe eel interior rudele persoanei asupra căreia se savsrses. Te ritualul. tn centrul
cercului se afl3 eel supus acestui ritual.
Ritualul semnifics faptul c5 viaţa acestei persoane şi a neamului să” u, care se desfssoars
în lumea limitelor, a Finitului, este pus5 sub protecjia Infmitului. În condiliile unei înţelegeri
corecte a acestui ritual, el poate fi săVârşit de orice colectiv de oameni având caracteristici
energetice omogene asupra oricărei persoane.
Trebuie şŞ spunem c3 desenele magice şi talismanele nu reprezints în mod inutil forma
celor dou3 cercuri, ci dimpotrivs. Din acelaşi motiv, vindecătorii chinezijaponezi şi tibetani
executs urma’toarele pase: - mâna dreapts descrie la partea inferioară cercuri largi în sensul
acelor de ceasornic;
— Mâna stangs descrie la partea superioars mici cercuri în sens contrar acelor de
ceasornic.
Prin aceste pase se realizeazS transmiterea energiei cosmice de la vindecstor la bolnav.
10 LEGILE ACTTUrNLOR MAGIEI Toate acpunile magice se bazeazS pe o lega’tura’
simpatics. O este numitis simpalics atunci când, în urma acţiunii asupra unei părţi a unei crea (îi
se produce un efect asupra altei părţi.
— Legea biosistemicti Omul are legĂturi simpatice cu orice parte a structurii sale.
Exemple: A) dacs se ard fire din părul unei persoane, acesteia îi creşte temperature; B)
dacs se arunc3 în ap5 unghiile tsiate ale unui copil, acestuia i se face frig; C) o mams simte
totdeauna starea în care se afli copilol său şi invers.
Legea 2 - Legea bomeopatted Omul are o legătură simpatică cu imaginea, simbolul şi
numele s5u.
Exemple: A) dacs fotografia unui om este asezats pe iarba”, într-o pădure, la lumina
soarelui său în apă unui izvor, persoană din fotografie acumuleazS energie vitală”; B) dac5 o
figurină” reprezentând o persoans se gsseste m condiţii neprielnice, persoană se imbolna’veste.
Legea 3 - Puterea gandtttui Garidul asupra unui obiect are o legiturs simpaticfi cu obiectul
respectiv. Astfel, dac? Un savant descopers ceva nou, element dupii element i se dezvajuie
întregul fenoraen. GSndul nostru la o situaţie anume apropie situafia de noi.
Exemplu: Dacs un trib se gândeşte la victoria asupra unui trib învecinat, gândul se va
concretize printr-o victorie reaia. Pe aceste trei legi este construiu întreaga Magie.
Exists însă nişte fenomene esenţiale care distorsioneazii adesea acjiuriea legilor magice.
Fn primul rând este legea karmics, sub forma intervenţiei diferitelor forte ale naturii şi ale
altor creaturi, care se suprapun unelc peste altele. În al doilea rând este Legea Intervenţiei Divine.
Multe popoare antice nu recunoşteau împărţirea Universului în şapte părţi distincte, ci
numai? N trei lumi. Planurile fizic şi metactcric fsceau parte din ceea ce numeau, 4-umea
Corpurilor Primare” (crisalide şi skinii).
Planurile vital, astral şi mental erau incluse în notiunca de. Astral”, pe care fl vom denumi
Giganticul Astral Eclectic” (GAE).
Toate lumile superioare mentalului erau reunite în noţiunea, Lume spirituală”. Popoarele
antice au dcsfssurat o muncs uriasS studiind şi clasificsnd manifestările lumii GAE în lumea
corpurilor primare. Clasificarea lor este următoarea: 1 Cuşca Astrală - mtrepatrunderea lumilor,
în urma căreia sunt distorsionate timpul şi spaţiul şi observatorul vede GAE; 2 FlacĂra Astrală -
descărcarea simultană a encrgiei GAE acumulată din metale. Apare sub forma unei flacilri ce se
înalţă pe neastcptatc, se ridică la maltimi destul de man m atmosfera şi se stinge rapid. Indică
acumulări mari de metaie şi cavitaAi subterane; 3 Lumina Astrală - descărcarea de lungs’ durata
a energiei GAE sub forma unor raze luminoase, foarte strălucitoare şi cu culori deosebite; 4
Vocea AstralĂ - energiile GAE iau forma unor unde acustice care ajută la comunicarea
informaţiei procedeelor GAE; 5 Sunetul Astral - emisia de energie explozivă la treccrea
obiectelor din GAE în lumea fizics şi invers. Se produc analog şocului sonic care are loc la
dcpasirea barierei sonice de către un avion; 6 Imaginea Astrală - imaginea dată de energia GAE şi
accesibiia unui observator din Universul fizic, Caracteristic este faptul c3 aceasts imagine apare
noaptea, iar prin ea se pot vedea stelele pe cer; 7 Concentrarea Astral-Energetica - metalele sunt
capabile s5 concentreze şi s5 realizeze descărcări de energie GAE; 8 Condensarea Astral-
Energetic5 picaturilc care compun suspensii foarte fine se depun pe formele astrale, f3candu-le
accesibile observaţiilor. Pe acest fenomen este bazat5 Mantica Magicsa 9 Fibră Astrals - este finil
care uneşte diferitele piirti ale corpului şi planuri ale unui om unele de altele. Tsi are originea în
splinis.
Despre tntuneric Vorbind dcspre Adevăr, Lamina1 şi tntuneric nu putem 3 nu abordum
tema Adevărului şi Neadevilrului.
Adevsrul, confonn tradiţiilor Magiei Albe, este Infinitul, Dumnezeu Absolut. Tntreaga
Creaţie a Absolutului este limitată”, deci nu include Adevărul. Prin urmare este falsă”.
Cu alte cuvinte, Croaţia este o iluzie (Maya), dacs o privim din punctul de vedere al
Infinitului.
Infinitul Dumnezeu Absolut este via {a fifra limite. Dacă” m planul fizic al vieţii aceasta
constituie un singur flux energetic limitat de timp, spaţiu şi intensitate, în planul Absolut exists o
infmitate de astfel de fluxuri, care nu sunt limitate nici ca intensitate, nici că durata” şi se rezolvs
simultan mtr-un numsr infinit de direcţii.
Ne vom pune întrebarea: unde exists posibilitatea unei vieţi f2ra limite? Analiza logics şi
intuiţia ne conduc la următoarea concluzie: Tn tntunericul Absolut. Adics, fn acelaşi fntuneric
Cosmic,! Ntuneric-Mam3 pe fondul csruia str21ucesc noaptea stelele. Din Întuneric se naşte
Lumină, dar aceasta este de acum limitata’ în timp, spaţiu şi intensitate.
Lumina poart3 cu sine şi genereazS spajiul şi timpul lumilor fizice şi energetice. Prin
urmare, Întunericul este nu numai percepţia Divinului, dar şi raanifestarea ‘Primar2 a Divinului,
iar Lumina este manifestarea sa secundars.
De aceea, popoarele antice efectuau permanent urma’torul exerciţiu pentru a-şi dezvolta
capacitate spiritului: îşi imaginau fntunericul i Viafa. Acest exerciţiu (meditaţia asupra
Întunericului) era înlesnit de mantre. Dintre cele mai cunoscute sunt mantra tibetans AUM MANI
PADME HUUM”, mantra indiană, OM VIDJAM” şi cunoscută mantrs GAYATRY”. Întunericul
pe care fl vedem noaptea pe Pământ nu este defel adevaAatul tntuneric, ci doar o Tntunecare, o
Tnserare! N această calitate el este, de asemenea, limitat şi Tnseiator, de aceea serveşte ca 15cas
unor fiinţe primitive, fiinţelor care au Tncslcat etică cosmic5 şi diferitelor manifestări satanice
(egociclice), mantra tibetans, AUM MANI PADME HUUM”, mantra indiană, OM VIDJAM” şi
cunoscută mantrs GAYATRY”.
Întunericul pe care fl vedem noaptea pe Pământ nu este defel adevaAatul tntuneric, ci
doar o Tntunecare, o Tnserare! N această calitate el este, de asemenea, limitat şi Tnseiator, de
aceea serveşte ca 15cas unor fiinţe primitive, fiinţelor care au Tncslcat etică cosmic5 şi diferitelor
manifestări satanice (egociclice).
 CAPITOLUL II TEORIA MANTICII Din vechime, Mantica era denumirca ştiinţei care
dezvăluie evenimentele viitoare şi legile de raanifeslare a acestora, după” tradiţia unei ramuri
ştiinţifice de notorielate cum este Magia. Mantica se împarte astfel: 1 Mantica Astrologică - a lost
obţinută pe cale empirică. Timp de secole s-au comparat enunţuri de tipu!: Dacă o anumită” stea
are multe coordonate, iar o anumită planeta se gases, te într-un punct anume, asupra PSmantului
se revarsS un flux de energic care determină urmiitoarele cvenimcnte: cpidcmii, calamităţi
naturale, rccolte slabe, recolte bune, aspiraţii înalte etc.”
În Mantica Astrologies este indical s? Se includă chiromanţia s. i teoria signaturilor,
deoarece liniile palmei s. i ale corpului sunt supuse unei clare influenţe planetare, pe care o
reflectă foarte în tens.
2 Mantica Magics - este un ansamblu de procedee şi teorii cu ajutorul cărora se pot vedea
alte spaţii în care se reflectă parţial viitorul, trecutul şi prezentul lumii noastre.
3 Mantica Psihologică - Anticii dădeau o mare atenţie psiho-logiei. Ei ail descoperit c5 în
psihicul uman exists 72 de structuri (ca un fel de litere ale unui alfabet psihologic), din care se
con-struiesc toate poves. Tile, miturile şi visele.
1 BAZELE MANTICH MAGICE Pentni a analiza Bazele Magiei i Manticii, vom recurge la
filosofie. Conform tradiţiilor Magiei, încercarea de autoanalizi a condus Infinitul la o stare
neomogenă, au apărut Lumile Finite i s-a constituit Universul Actual.
Astfel, s-a format următoarea schema: Dumnezeu-Absolut, Infinit, Adevăr. Ele s-au
reflectat în Lumile Finite s. i au deter-ruinat Minciună (deoarece Finitul nu poate cuprinde
nesfarAitul Adevărului).
Din Adevăr s-au desprins mici por (iuni, la fel de adevărate şi infinite (la fel cum un plan
infinit se divide într-o mulţime Infmiti de drepte Infinite). Aceste părţi, lipsite de cunoaAterea de
sine, ajung în Minciuns şi devin Întuneric (Întunericul este simbolul spiritului lipsit de
cunoaşterea de sine). Traversând Lumea Minciunii, aceste particule sunt supuse suferinţelor,
cunoaşterii, creaţiei şi se transformă în Lumină (Lumina este simbolul spiritului care cunoaşte),
după care aceste particule ale Adevsrului se înălţa deasupra Luminii şi se contopesc cu sursă din
care provin.
Secolul XX, de aceste cercetări s-a ocupat K. G. Young, care a dedus experimental
aceleaşi 72 de structuri primare, pe care le-a numit arhetipuri”. Fiecare arhetip” are o interpretare
raagic5 filozofics, practics (din viaţa de zi cu zi).
Aceleaşi, arhetipuri” sunt reproduse în sistemul de simboluri Le Normand, pe cărţile de
joe, în Tarot, Rhune şi Tigram de tipul Y-Tzin.
Deoarece primul şi al treilea tip de mantici se referă la psihologie, nu ne vom ocupa de
ele, cu atât mai mult cu cât pe aceasts terna” există numeroase lucravi şi publicajii. Ne vom ocupa
de domeniul eel mai interesant i mai puţin studiat al Manticii -Mantica Magics.
Astfel, Lumea Minciunii este o anumită” îmbinare a Luminii cu fntunericul. Acest
postulal este folosit de Y-Tzin.
Lumea se exprims printr-o schemă” (vezi, Teoria Magiei”). Unind 4 puncte obţinem
figuri care simbolizează” Lumea: p&râtul, crucea, cercul. Din păr {i ale acestora se compun toate
alfabetele, simbolurile, reprezent&rile magice i hieroglifele. Un exemplu poate fi Geomanţia -
ghicitul în zaţul de cafea, pe baza figurilor apărute.
Acesle figuri se descifreazii de ghicitori experimentafi conform unui label semnificativ,
care este surprins m toate cărţile de Geomanţie.
Formele complete de Mantics presupun vizualizarea Lumilor superioare din Univers.
Dup5 cum rezulta1 din schemeleprezentate anterior, Lumile noastre Finite, limitate, sunt dispuse
astfel: Adev&ul Lumina (Spiritul care cunoaşte) Lumile de MinciunX sau ReaJitstile fntunericul
(Spiritul care nu cunoaşte)
Adevărul Spiritul pstrunde în fntuneric, iJ insuflefeste, îl ridics la nivelul realitafii, iar
aici, prin cunoaştere, create 51 suferints, trece Tn Lumina.
Lumile de Minciuna’ sau realilltile sunt dispuse astfel:
1 LumIns, Dumnezeu, Adevăr 2 7 Realitatea Numelui lui Dumnezeu (cauzal); 3 6 Realitatea
Nivelului Dumnezeirii (bodhic); 45 Realitatea Gândului, a Informaţiei (mental); 54 Realitatea
imaginilor, a emoţiilor (astral); 6 3 Realitatea energiei, a vieţii (vital); 72 Realitatea materiei fine
(metaeter); 81 Realitatea materiei primare, fizice (materiale);
9 Întunericul

Sursele antice nu cunoteau astfel de distincţii subtile şi precise, de aceea, toate cele 7
niveluri ale realita’tii purtau denumirea de, Lumea Spirituals”.
Un mantic trebuia să vad5 toate aceste, Lumi Spirituale”, s3 vads diferitele niveluri ale
lor, care reflectĂ trecutul, prezentul şi viitorul datorită unor staii speciale ale spa [iului-timpului,
iar uneori chiar ca urmare a absenţei acestuia în toate Lumile supramentale.
Reţinând toate imaginile v2zute care dezvsluie viitorul, manticul avea materialul necesar
întocmirii prevestirilor, aşa cum an procedat Nostradamus, evanghelistul loan şi al {ii.
Cum poate fi valuta1 realitatea altor lumi? Pentru aceasta exists dous procedee principale:
1 lesirea în Astral - aducerea conştiinţei proprii în planuri superioare, ca şi folosirea centrului
mantic (a chakrei) Tricutha; 2 Clişeul Astral - dezviiluirea realita’tii astrale observărilor din
lumea noastrs.
Fn vederea aplicisrii primului procedeu, există un întreg sistem de practici, pentru care se
recomandă studierea Hatha Yoga sau a sistemului Shaolin, scoala de Magic a lui Castaneda şi
alte sisteme meditative. Far3 a studia toate aceste aspecte complexe, vom descrie dou5 procedee
clasice de utilizare a centrului Tricutha, cu dezvaiuirea modurilor de realizare a clicului.
2 FOLOSIREA CENTRULUI TRICUTHA Chakra mantics Tricutha se afl5 la partea superioar5
a ochilor? I este amplasată mtre cele doui orbite, la Tn51timea nasului. Ea face parte din
complexul magic al chakrelor frontale, care sunt reunite Ai coordonate de centrul Adjna din
mijlocul frunţii.
Prin aceasta chakrs, vedem” în timpul somnului Lumile Superioare. Acest centra pare a fi
unul din cei mai puternici receptor! Astrali ai organismului, capabii s3 vada1 şi să” simtă
realitatea Lumilor Superioare.
Exist3 două” procedee străVechi de lucru cu chakra Tricutha: A) Intrarea într-un canal ţie
legfaura Stand în poziţia culcat, la orizontala’, cu capul orientat spre est sail spre nord şi cu ochii
închişi, începem sa1 ne repe-l5m în gând urm5toarea Craza”: Eu sunt forţa”, panii Ja aparifia
unei vibraţii în corp. Apoi vom repeta: Eu sunt Câmpul PSI-Absolut”, psn3 la aparifia imaginii
unui cer înstelat pe care se afla hieroglife luminoase. După” aceasta, numim spiritul {pronunl2m
numele) cu care dorim sa1 intrsm în contact (Om, fnger. Demon etc.). El va apărea în faja noastrg
şi va rfispunde la orice întrebări despre viitor, ariitandu-ne chiar imagini ale acestui viitor.
B) Atorenerea cbakrei Tticatba 1) Ne imaginsm propria noastrs persoans. Privim propria
imagine drept în ochi. Apoi pronunţăm Întrebarea: Ce ne aşteaptă” oare în ziua respective?”
Ochii imaginii dispar, în locul lor apar diferite imagini (viziuni) şi vom vedea ce se va Intsmpla
cu noi la data menfjonata”. Dacă” viziunea este clars, inseamna’ c3 suntera capabili s3 prevedem
propriul nostru viitor, ca şi pe eel al familiei (părinţilor şi rudelor). Inseamns c3 chakra noastră”
Tricutha este dezvoltată.
 2) Ne imaging™ ilgura propriei noastre marae. O privim drept în ochi. Apoi îi punem
întrebarea privind un loc şi o dats anume (de exemplu, Bucureşti, 1 Julie 1999). Ochii dispar, iar
în locul lor ihcep s3 se deruleze imagini ale Bucureştiului, cele mai importante evenimente din
oraş. Dacs imaginile sunt clare, chiar dac2 nu sunt fritr-o desfssurare logics, inseamn3 c3 suntera
capabili s5 prevedem soarta farilor şi oraşelor, deci avem chakra Tricutha destul de dezvoltată”.
3) Pe viitor, în Luraile Superioare, evoluate, vom vedea descendenţi (fii şi fiice) astrali.
Vom crea inclusiv iraaginea unui astfel de descendant astral. II privim în ochi şi-l punem
întrebarea: Cum va fi Pamsntul Tn anul 2000 d. Cr?” Ochii încep şi lumineze, apoi dispar, dar în
locul lor se vor derula imagini panoramice ale planetei, starea biocâmpurilor acesteia etc. Dacă
viziunea este clar2 avem chakra Tricutha perfect dezvoltată şi suntem capabili şi prevedem soarta
planetelor şi a sistemelor planetare.
Activitatea chakrei Tricutha se imbunatsteste dacs aAezgm pe cealU palma mâinii drepte.
Dacă” chakra Tricutha nu este suficient dezvoltată, se aplic5 metoda Yoga.
3 FOLOSIREA APARATELOR MAGICE
9 31 Oglinzi fi. S Oglinzile au proprietatea de a acumula o cantitate mare de energii
astrale, care ajută centrul Tricutha s2 vizualizeze lumea invizibilă” şi să” materializeze aceste
imagini. Oglinda aduce mai aproape de noi realitatea Lumilor Superioare, ridicând totodats
constimta noastrs spre aceasta prin ridicarea nivelului energetic.
Pot fi considerate oglinzi perfecte urmstoarele: A) sfere din cristale de pietre preţioase; b)
cristalul şi diversele sale forme; • c) apaşi ceară topită” turnata în apjjA _ d) carbuncle; E) sferele
metalice bine şlefuite; F) sticlă, bariul şi aliajele acestuia.
Dar adeviratele oglinzi nu sunt compuse dintr-un singur material oarecare, ci constituie un
amestec de mai multe substanţe (focul, fumul şi substanAele volatile).
Oglinzi recomandate O vaza1 de cristaJ? N care se toarnă apă. Sub vază” aşezăm o cruce,
iar în dreapta vazei o Jumanare aprinsa’, astfe] incst flacăra s& se reflecte fă apa din vaz5 Privind
în ap3 chemsm prinlr-un efort de voinfa viitorul, tinlnd mana dreapts pe ceafs. Este recomandabiJ
şŞ lucrăm mtr-o camera1 intunecoa. Sa’.
AJte oglinzi pot fi: iin paharcu apă, un glob de cristal, obiecte din cărbune. Regulile de
folosire sunt aceleaAi ca şi fn cazul vazei de cristal cu apă.
32 Ecrane Ecranele manlice au la bazl o proprietate interesanls a substanfelor: particulele
infirae de subslanta se depun pe imaginile energetice ale Lumilor Superioare f3csndu-] e vizibile.
Aceasla” proprielate se numeşte condensarea exirasubstanjei aurei (CEA). Datorits acestei
proprieta (i putem vedea imaginea viilorului. Etopat Prinlr-un efort de voin (3 invocarea magică
sau un aJt procedeu sunt chemate în Astral imagini ale viitorului pe care doriră s3-L cunoaslem.
Etapaall-a Reaiizam un ecran sau aşezăm o oglinda’, astfel? Ncst s?
Devins vizibile imaginiJe din Astral. Ecranele sunt formate din fum, cea {3 nor, particule
obfiniite prin arderea substanţelor de fumigare, vapori de apă” sau de diferiţi compuşi chimici
(Magia clasică recomands un amestec de vapori de amoniac şi acid clorhi-dric). Depunându-se pe
imagini, ecraneJe le fac vizibile, realizând tablouri fn relief aJe evenimeatelor viiioare.
Pentru a folosi corect ecranul trebuie şi cunoaştem mctodele de acţiune asupra Astralului,
dec! Sii studiem bine Magia şi să dispunem de o voinţă putemicaprecum şi de o energie
corespun-zatoare în central Adjna (în mijlocul frunţii).
Popoarele antice chemau adesea duhurile, iar pentru a vizualiza mesajele acestora
foloseau diferite ecrane: tsmaie. Mosc şi alte mirodenii. Conform credinAelor chineze
exist3camere speciale de ghicit”. O astfel de cameră este rotundă, cu perelii acoperiţi de oglinzi,
plafonul alb sau albastru (care este mai puternic), iar în mijloc se afla un glob de cristal şi un
sfeşnic cu 121umanari.
 Camera se umple cu fum de mirodenii, iar clarvaz3torul, privind prin acest film, vede
imagini ale viitorului. În Grecia antică, fapl confirmat de izvoare istorice, existau diverse peşteri
naturale în care funcţionau oracole. Phitia, ca şi celelalte preotese ale oracolelor, spre deosebire
de manticii tradijionali, foloseau venin de şarpe, vapori de sulf şi alte substanţe toxice cu efect
narcotic.
4 MANTRELE RECOMANDATE DE DIFERITE ŞCOLI Pentru activated darului
divinajiei; GHE-KA-OM OM-SHRI-DEL-LAOM OM-SHRI-DE-LA-OM Pentru a elibera
creierul de imagini tf gAndurf striune sau rfavoitoare, înainte de începerea fedinfei: OMHRI
BUDDHA-LAYA OM GOR OM OM ADONAI, SAVAOF, IEHOVA - fă” în aşa fel incsttnu
mai am nimic decât puritale, adevsr şi forţa”, AUM.
FLACĂRĂ, EU ŞI CU TINE SUNTEM UNA - DESCHIDE VIITORUL CU PUTEREA
CELOR ŞAPTE TUNETE. FN NUMELE CELUIDE SUS, AUM,
OE FORĂM (adrcsare cstre MAMĂ, de existenţa energiei csreia în chakra inimii depinde
intuiţia).
A-NIM-AH-OM (mantra” a dezvolt5rii psihologice care spo-reste gradul de saturare cu
energie a psihicului uman, este foa rte utilă” în Divinaţia cu ajutorul Tarotului, Rhunelor sau Y-
Tzin).
OM LAM (apel la energia stihiei, PSmant” şi pstrunderea în canalul duhurilor aceslei
stihii şi a îngerilor care o ocrotcsc).
OM-SHRI-DE-LA-OM este o mantră” analoagă” cu OE FORĂM.
Pentru a distruge gandurtie şi imaginile rele se recomandd: OM HRI (ucide entita’tile
duşmĂnoase). BUDDHA-LAYA (inlsturs informaţiile inutile).
OM VIDJAM (favorizeazS legstura dintre formele inferioare şi superioare ale gândirii,
conştiinţei şi subconştientului sau ‘ conştiinţei superioare).
YAT-HA-AH-HU-VO-OM (voia Domnului este puterea supremă”).
BUDDHA-AMITHABHA-BUDDHA-AMMTAIUSA (rugăciune cĂtre Buddha, cerându-
l ajulor). ALAUM-RAUM-OM (formula care stinge conflictele).
ALAUM-HGERIUM-LARO-MnTENAO-AKATI RET-RO-MAII (determine egregorul
religiilor şi invstaturilor magice ale civilizatiiior strsvechi din America de Sud).
OM ALLA, OM ILLI, AUM ALAUM (contactul prin ADJNA? I LOTUS cu energiile
emise din centrul galaxiei; Hetermina, de asemenea, vindecări şi cicatrizSlri ale sistemului
cardiovascular).
VAGRAAN-KORISTON-MONESTON (realizează purificarea apei şi ţi conferă” forjă
sfanţi TERMION).
Mantrele care cbeama energiajoculut: OM SHRI AGNI NAMAH LUME A FOCULUI,
DESCHIDE-TE PR1N FORŢA LUI ENSOF SHRI RAM DJAIA RAM DJAIA DJAIA RAM
OM SHRI SURIA AGNI DJAIA RAMMRAM Mantrele de contopire cu Adevărul OM TAT
SAT OM AUM-BHUH - BHU VAH - S VAHEMAHADJANATAANA-SAT1AM-TAT-
SAVITUR-VARENIAMBHARGO-DEVASIAM-DHIMAHI-DHIIO-LONAH-
PRASHODHAIAT-AUM-APODnIO-TIRASOM-PIIAM^
BRAHMA-AUM-TAT-SAT OM VIDJAM Pentru alte sco/wrt: KASTONAI LAPIO
ASTERIUM MAJSTO - intensificarea energiei psihice.
CHANDRAM BRAMBACHANDRA CHANDRAM -ln vederea unei confruntan fizice şi
psihice cu un rival.
KORFT OUM - dctermins lupta forlelor Luminii şi ale Întunericului, purificarea.
IAH-HAAHU-V Al-R1O - voia Domnului - Legea Dreptăţii.
I-HAUM-HAA - cheraare, contact cu duhurile vsntului şi fulgerelor.
 OM GOR OM OM ADONAI, SAVAOF, IEHOVA - fă” în aşa fel încât nu mai am nimic
decât puritale, adevsr şi forţa”, AUM.
FLACĂRĂ, EU ŞI CU TINE SUNTEM UNA - DESCHI DE VIITORUL CU PUTEREA
CELOR ŞAPTE TUNETE. NUMELE CELUIDE SUS, AUM,
OE FORĂM (adrcsare cstre MAMĂ, de existenţa energiei csreia în chakra inimii depinde
intuiţia).
A-NIM-AH-OM (mantra” a dezvolt5rii psihologice care spo-reste gradul de saturare cu
energie a psihicului uman, este foa rte utilă” în Divinaţia cu ajutorul Tarotului, Rhunelor sau Y-
Tzin).
OM LAM (apel la energia stihiei, PSmant” şi pstrunderea în canalul duhurilor aceslei
stihii şi a îngerilor care o ocrotcsc).
OM-SHRI-DE-LA-OM este o mantră” analoagă” cu OE FORĂM.
Pentru a distruge gandurtie i imaginile rele se recomandd: OM HRI (ucide entita’tile
duşmĂnoase). ‘
BUDDHA-LAYA (inlsturs informaţiile inutile).
OM VIDJAM (favorizeazS legstura dintre formele inferioare şi superioare ale gândirii,
conştiinţei şi subconştientului sau conştiinţei superioare).
YAT-HA-AH-HU-VO-OM (voia Domnului este puterea supremă”).
BUDDHA-AMITHABHA-BUDDHA-AMMTAIUSA
(rugăciune cĂtre Buddha, cerându-l ajulor). ALAUM-RAUM-OM (formula care stinge
conflictele).
ALAUM-HGERIUM-LARO-MnTENAO-AKATI RET-RO-MAII (determine egregorul
religiilor şi invstaturilor magice ale civilizatiiior strsvechi din America de Sud).
OM ALLA, OM ILLI, AUM ALAUM (contactul prin ADJNA? I LOTUS cu energiile
emise din centrul galaxiei; Hetermina, de asemenea, vindecări şi cicatrizSlri ale sistemului
cardiovascular).
VAGRAAN-KORISTON-MONESTON (realizează purificarea apei şi ţi conferă” forjă
sfanţi TERMION).
Mantrele care cbeama energiajoculut: OM SHRI AGNI NAMAH LUME A FOCULUI,
DESCHIDE-TE PR1N FORŢA LUI ENSOF SHRI RAM DJAIA RAM DJAIA DJAIA RĂ
MOM SHRI SURIA AGNI DJAIA RAMOMRAM Mantrele de contopire cu Adevărul OM TAT
SAT OM AUM-BHUH - BHU VAH - S VAHEMAHADJANATAANA-SAT1AM-TAT-
SAVITUR-VARENIAMBHARGO-DEVASIAM-DHIMAHI-DHIIO-LONAH-
PRASHODHAIAT-AUM-APODnIO-TIRASOM-PITAM^
BRAHMA-AUM-TAT-SAT OM VIDJAM Pentru alte scopuri: KASTONAI LAPIO
ASTERIUM MAJSTO - intensificarea energiei psihice.
CHANDRAM BRAMBACHANDRA CHANDRAM -ln vederea unei confruntan fizice şi
psihice cu un rival.
KORFT OUM - dctermins lupta forlelor Luminii şi ale Întunericului, purificarea.
IAH-HAAHU-V Al-R1O - voia Domnului - Legea Dreptăţii.
I-HAUM-HAA - cheraare, contact cu duhurile vântului şi fulgerelor.
OM-SHRI-GURU-NAMASTE-OM - contaclul cu Marele fnvatator.
GA-EL-LHA-MAN - apel al adeptjlor lui Zoroaslru de chemare a, energiej titanice”.
OM-SHRI-KALI-NAMAH - determină” distrugerea a tot ce este r5u şi inuti] acumulal în
intelectul uman.
HAMAN-LLAK-LRHS-OM - determină” purificarea organismului, deranjamcntul, de
asemenea chcams forţele msniei cereşti care distrug ră” ul (este inversarea mantrei precedente).
OM-SHRI-NAMAH-SHIVAIA - idem. Mantrele sunt fcitarite prin pronunfarea unui cuvfint de
muljumire - FORĂM - la sfarsitid mantrei. A-NIM-AH’OM - pentru raantica psihologics.
5 DEZVĂLUIREA CLIŞEULUI Aceasta se realizeazS pe dou5 că” i: 1) Prin acfunea
cuvântului -folosind mantra cea maiputemics: DAAZA-MAATOM sau AUM-AH - pot fi mfrsnte
aJte mantre folosite în Yoga.
S) Prin acfunea voinlei -folosindMagia dasica a voinfei (exists şi o Magie irapotriva
voinici), aceasta fiind descrisS tn deoJiu de numeroşi autori (se recomands Magia practics de A.
Mark, publicată” la Sankt Petersburg fn csteva edifii - 189819051907).
Astfel, studiind Teoria Manticii, fiecare poate s3-şi aleags procedeuf de Divinatie-
Astrologie, Psihologie sau Magie dupl urma’toarea schem2: A) Procedeul de purificare proprie;
B) Procedeui de chemare a viitorului; C) Procedeul de fixare a imaginii; D) Sistemul de
interprelare a imaginilor.
Alcătuind astfel o sut3 câteva sute sau o mie de tipuri de Divinaţie, le putem aplita în
practică; principalul este s3 avem „ncredere în intuiţia proprie şi şŞ cunoaştem temeinic bazele
teore-ticealeManticii.
6 EXEMPLE DE ACŢIUNI MANTICE Vom prezenta cÂteva exemple din manuscrisele vechi
şi credinţele populare, dar mai întâi vora aminti incs un procedeu de fixare a imaginilor astrale.
Animalele poseda vedere în Astral, vizualizeazS viitorul şi se comports conform acestor imagini.
Astfel se explică metodele populare de ghicit cu ajutorul păsărilor, al animalelor domestice, al
insectelor şi al altor animate.
Ghicitul mflocdra Ghicitul în flacsra unei lumsnari sau a unei ISmpi s-a bucurat de
asemenea de succes. Dacă o lumânare arde cu o flacără constantă şi linistits, semnifică o viala”
liniAtita, tihnită, fĂră agitaţie deosebită. O flacaYS mai intensS semnifics o viaţă mai bună, iar o
flacsri foarte putemka, cu trosnete şi palpsiri - o viaţă veselă, tumultuoasa şi cu numeroase
avenluri. O flacars de culoare roşte înseamnă necaz, una de culoare galbenă - bucurie, fiacara de
culoare aurie mseamna o viaAa foarte bună. Dac3 luniiinarea arde scoţând fum, aceasta mseamna
nenorocire. La fel se ghiceşte şi cu ajutorul liunpii. Lumsnarile speciale trebuie s3 fie din ceară de
albine din cea mai curată, iar fitilul din în de cea mai bunacalitate.
De cele mai multe ori acest fel de ghicit cste practical de fete în Ajunul Anului Nou sau m
Ajunul sărbătorii Sfântului Andrei Astfel de ghicit era foarte răspândit în România şi în partea de
sud a Rusiei. Fetele ghiceau seara târziu, după ce se îmbăiau, se pieplanau şi se priraeneau.
Lumânarea era confectionats în tain5 de cea care dorea s3-şi ghiceascs. Nu se întrebuinţau
sfeşnice de metal, ci un suport nefolosit din lemn de nuc sau mesteacsn.
Gbicitul at ajutorulfumului Această formă” de ghicit exişti inc3 din vechime. Cel ce
trebuia şi ghiceascii ţinea post, apoi se spsla şi se imbrsca în haine curate de sarbstoare. Apoi se
aşeză în faţa altarului pe care punea mirodenii şi le aprindea cu ajutorul unui amnar.
Dacs fumul rezultat era de culoare albaştri, aceasta însemna bunăstare, dacă era negru şi
dens semnifica tristeţe. Dac3 fumul era albicios, semnifică o surprizil. Dad fumul se învolbura,
însemna bucurie, iar dacă suvija era sutyire însemna o mtalnire plscufs.
Dacă fumul se aşterne, aceasta Tnseamns o veste tristă sau o boaia apropiată. Cel mai
favorabil semn este considerat fumul în inele, iar când aceste inele sunt man, este semn că” eel
care ghiceşte va face nunta în curând.
Gbicitul cu ftorul unei site cele mai prielnice - marţi şi joi.
Această” metodă este folosită şi astăzi de indieni. O sit5 nu prea mare se agaja cu o
sforicics, apoi sunt chemate spiritele.
Ghicitul are loc seara, la apusul soarelui, dups faza de Lun3 nou5 Dacs sita suspendats de
sforicică penduleazS, persoană despre care se ghiceşte este vinovată sau se pregsteste s3 sivsr-
seasc3 o fapts rea. Dac3 sita se roteşte, eel în cauzd va cslca strâmb, în curând săvârşind fapte
rele. Dac5 sita rămâne nemiscats, per, hanuita este nevinovată. Dae3 sforicică se rupe dintr-o
dată, cd care ghiceşte este pândit de o mare nenorocire m curând.
Gbicitul cu ajutorulfocului Grecii indrsgeau foarte mult ghicitul cu ajutorul focului. Ei
aruncau în foe rasing transformată în pulbere. Dac3 răşină se aprindea imediat, era semn de
succes, dacă începea intsi şŞ fumege şi abia apoi se aprindea, era semn r3u. Dac3 răşină ardea cu
flac3ra uniformă şi pur&, însemna o reuşită, era semn bun. O flacsra inegaia ş i rosiatics era semn
de insucces. Dacs flăcările se ridicau ca nişte suliţe de foe, era semn de victorie asupra dusma-
nului. Dacă limbile de flăcări erau fragmentate şi inegale, era semn c5 afacerile nu vor merge
prea bine. Flacăra că o cupolă prevestea o victorie importantă în luptă. O flacără/imtata era semn
de Tntalnire grabnică cu inamicul său tratative nepiacute cu nişte persoane prea puţin simpatice.
O flac3ra şerpuitoare însemna că femeia iubită te înşală. Dacă focul trosnea, te puteai aş. Tepta la
o cearts, dac3 şuiera, primeai observaţii de la o persoană importantă. O flacără pâlpâitoare
însemna veşti îmbucurătoare, o moştenire sau un premiu.
Deci ghicitul cu ajutorul focului era folosit în foarte multe feluri şi pentru toate cazurile
ivite în viaţă. Acest fel de ghicit era practical de oameni de toate vatstele. Cele mai favorabile
momente erau dimineaţa şi orele prânzului, lunile cele mai potrivite - ianuarie şi iunie, iar zilele
Gbicitul în ceara topită Se ia cea mMcurata cears de albine şi se topeAtepefoc sau, eel mai bine,
pe cărbuni. Ceară topită se toama într-un vas plin cu ap5 rece sau cu zăpadă proaspătă, af&iată
Când ceară s-a răcit, se aşază cu grijă pe o tav3 sau farfurie şi apoi se examinează umbra pe care
figurină de cearii o face pe peretele vasului în care sts.
Uneori, figurile obţinute din ceară sunt foarte interesante Această” metodă este foarte
popular^ în Polonia, Bosnia, Munte-negru, că şi în Ukraina şi în Rusia.
Cel mai adesea, ghicitul în ceara topit? Se practics în Ajunul Anului Noo şi al altor
sărbători. În acelaşi mod, se folosesc la ghicil cositorul şi plumbul. Figurinele obţinute sunt chiar
mai interesante. Este mai bine şŞ se toarne plumbul sau cositorul (opii în zlpada. Problema este
c2 topitul plumbului sau al cositorului durează mai mull, dar rezultatele merita1 efortul.
Gbicttul în zaţul de cqfea Este meloda cea mai raspandits de ghicit, folosits în toate ţările
de pe glob, mai puţin în Roşia. Ghicitul m zaţul de cafea este cu predilecţie practical în România,
Anglia, Germania, {arile din Africa etc.
Procedeol nu este foarte complicat. Zaţul rămas după” ce s-a băut cafeaua se lasS s3 se
decanteze timp de 1 -2 ore (cu cât st2 raai molt, cu atât mai bine). Apoi în vasul cu zat se toama
un pahar cu apă, se amesteca şi conjinutul se varsă pe o farfurie curata şi bine ştearsă. Apa din
farfurie se scurge şi zaţul se împrăştie pe toats suprafaja ei. Apoi se Ias5 farfuria cu zat să” se
usuce. Prin uscare fticep s3 apars diverse figuri: cruciuliţe, linii, flori, frunze, păsări, animale,
figuri omane etc. Cu ajotorul acestor coniururi se ghicesle viitorul său desfăşurarea unor
evenimente din present. Dacs desenele sunt neclare, se toams din nou pu [in3 apa în farfurie şi se
repetă” procedeul de mai sus. Metoda poate fi folosit3 tot limpul anului, atât ziua cât şi noaptea,
în orice moment. De cele mai multe ori, semnele ob (inute sunt foarte bine conturate şi distincte.
Liniile mai mari sau mai mici, mai slab conturate înseamnă success şi bunăstare, viaţă
liniştită, stima celor din jur. DAcă nu mai sunt multe linii dar sunt foarte bine reprezentate
acestea înseamnă o viaţă îndestulată, fără grijă zilei de mâine.
Dac3 în mijlocul farfuriei se vede o linie mai lungs, ea pre-vestcste o călătorie. Dacă pe
această linie se contudfazisefiguri care o intersecteazS, calstoria nu fi ape deplin reusitsD ac3 lini
a prezintă nişte puncte sau moviliţe de zat, calgevatface peste hotare sau la mare distan {? Printr-
o zons muntoas5
Sau la mare.
 Dacs printrefi gurilec onturate pefarfurie aparm ai multec ani, aceastainseamnap rimirea
în corand a unor sume de bana saauorvalori. Dacii aceste canfeunt foarte rare, este semn
siguracsc erile încep s3 meargs prost.
Un cere cu patru puncte foarte vizibile inseamn4 - pefetme io -c& va naşte m curând, iar
penim un bărbat - finaluzaeieacauze la tribunal sau a unei afaceri. Dacă un cere incluzanpatru
puncte es te însoţit şi de o linise rpuitic opilul care sva naşte va avea multă minte. Dacs linia
serpuita’ formează un do ilea cerein jurul celui dintâi, e ste sem n sigur ci ace st co pil avvae a un
talent deosebit mtr-un domeniu oarecare.
Dacs apare o coroniAa, aceasta înseamnă că o persoană destvaza binevoitoartfaja deeel
careghicestePatra (elele sau romburile egale inseamns succes la femei. D Ťci steasuntstrambec
ineva pone sau va pune piedici în iubire.
Un triunghi sub forma un? Or ag de msrgele arată că vaafins scopul ormarit, dar nu prea
corand.
D aca pe farfurie apare o coroană cu o cruce, insetanmoanrtae a cuiv a apropiat, iar un
cere cu cruce înseamnă o căsătorie,
LAiiia iii Auiaiitii O cruce cu bra (e egale semnifics o moarte linistM şi iiidepsrtata în
timp. Patru sau mai multe cruciuliţe inseamns boaia i sau o mare neaorocire. Trei cruciuliţe
înseamnă succes în activitate şi în societate. Iar dou3 cruciuliţe - îndeplinirea dorinţelor.
Cu cst apar mai multe pistrate, cu atât vor fi mai multe insuccese, nepl3ceri, ccrturi, bârfe
etc.
Dacă apar contururi ovale, în număr c5t mai mare, inseamns succes deplin în acţiunile
viitoare.
Un triunghi inseamna’ o funcţie avantajoasă şi onorabilă, iar mai multe triunghiuri foarte
apropiatc unele de allele sunt un semn sigur de bogslie. De obicei, triunghiurile semnifics
totdeauna ceva bun, dar un triunghi foarte alungit înseamnă ceartacu nevasta sau cu cineva foarte
apropiat.
Dacă un dreptunghi este înconjurat de cruciuliţe, înseamnă trădare din partea persoanei cu
care se ghiceşte. Dacă dreptun-ghiul este tăiat de o linie, trădarea va fi dejucats la limp. Dacs într-
un dreptunghi se arată un arc, < inseamnii o bun5 viat3 conjugaia.
Când se desenează clar conturul unei clsdiri, iar Iang3 aceasta un cere, înseamnă
cumpJtrarea sau construirea în curând a unei case sau poate fi semn de moştenire a unei case.
Dac3 în apropierea acestei case se observs litera Y sau O, casa se afls la oraş. Dacă pe
langs ea se zăreşte conturul unei plante sau a unei (lori, accasta înseamnă c3 respectivă casa se af!
3 la tars sau într-o localitate mai mică. Dac2 conturul casei este Tnconjurat de un cere, casa va
aduce posesorului numai nepiaceri. Dacs este înconjurată de un semicerc, atunci posesoru! Va fi
fericit.
Dac3 zărim o pasăre, ne aşteaptă bunăstarea în curând. Dacs pasărea este în zbor sau se
zbate, înseamnă neplsceri. O pasăre care cants’ este un semn bun.
Contururile mai multor peşti inseamna’ un bal în curând.
Dac3 se vede o broască”, o soparls, un şarpe sau orice fel de reptiia, aceasta prevesteşte
neplsceri, trsdare în dragoste, deza-m5giri, ceartă, decepţie, zvonuri, vorbe rele, bMe etc.
O broscuts sau un şoricel inseamns sărăcie, iar pisica - barfs şi trădare sau nepuceri
provocate de o femeie.
O ISdits în patru colţuri inseamns scrisoare. Dacă 13dita este luncuiata, este o telegramă,
dacă este foarte îngustĂ, prevesteşte ceva nep! 3cut sau ştirea morAii cuiva apropiat.
O roată mseamna o neplscere sau o nenorocire care loveşte din întâmplare, pe neaşteptate.
 O trasurl semnifics o caistorie la mică distan. Dacs are şi cai înhămaţi - c318toria este
nepl5cut5 şi nu se face din voinţă proprie (deplasare la închisoare etc.). O sSgeata înseamnă veste
neaşteptată despre cineva apropiat. Dac5 apare o inimă, este semn de dragoste în curând.
Coamele înseamnă lupta cu un duşman.
O puşcă” semnifică o vsnatoare cu urmări neplscute, iar un pumnal - rsni şi t5ieturi.
Dac3 vedem în zat o fereastr2 aceasta prevesteşte un furt. Trâmbiţa inseamni veste de
departe. O ulcics este semn de câştig, un borcau este un semn bun. Dacă apare în zaj o maşi, este
semn de invitaAie la un prânz sau la un bal.
Coasă semnifica moartea unor copii, grebla - o schimbare survenits m viaţa.
Plugul este semn de recoltă buni şi de rod bogat, iar lopata prevesteşte bogajie.
Dacă vedem în zaj un coş sau un ciur (sit5), este semn de pagubă.
CAPITOLUL m AGNI-MAGIA Anexă la teoria Agni-Voga Se niimeste Magie acţiunea
Creatorului asupra Creaţiei, csnd acesta dezvaJuie o nous ipostazd a numeluj s3u, CeI ce bine-
voieste”, adics orice acţiune asupra luniii din partea AbsolutuJui sau a Scânteii Sale - Omul.
Vom numi Magie Albs acfiunea asupra lumii avsnd ca scop acceleraţia evolufiei sale.
Agni-Magia este acfiunea voluntary a Creatorului şi a Omului asupra energiei focului
tuturor lumilor (aşa-numitul Agni Universal), având ca scop accekrarea evoluţiei în Univers şi
transformarea Naturii şi a Omului în vederea viejji în cadrul stihiei de foe şi cucerirea acesteia.
Agni-Magia este o culegere de aplicafii practice la teoria Agni-Yoga. Elementele ei au
fost Jncluse de-a Jungul secolelor în cele mai diverse teorii şi sisteme: zoroaslrism, Magie Albs,
buddhism, creslinism, scoala chinezS Shaolin, Radja Yoga, samaismul popoarelor siberiene şi
manicheismul.
Aceasta este prima tentative de a strânge laolaltă” în acelaşi sistem reţetele raagice
folosite la chemarea focuiui, stApaoirea acestuia şi folosirea Lui în siluatiile ivite de-a lungul
vieţii. Vom examina clteva exerciţii de Agni-Yoga care permit ‘intrarea în contact cu focul, în
general cu asa-numiiul Fochat. Acesta se 1 CUVINŢELE FOCULUI Din Antichitate ne parvin
diferite nume purtate de Foe, nume care-l denumesc şi-l mtruchipeaz2 în esenţa lui. Aceste nume
sunt: AOUM, UR, AGNI, MICHAEL, ANNAEL, OURIIL, RAM. Vom examina în detaliu pe
fiecare dintre acestea.
AOUM şi variantele sale simplificate - O, OM, UM, AM, AO, OUM, AUM - produc
vibraţii ale spaţiului, datoritfi cărora sunt drenate canalele de legaturs ale Omului cu lumea
Focuiui, aslfel incst Omul s3 poals fi pregstit pentru a percepc Focul. Când canalele au fost
drenate, cuvântul AOUM slujeşte drept apel cstre lumea Focuiui.
Unii yoghini recomanda s3 se pronunfe mai întâi numele O, apoi OM, drenandu-se astfel
canalele de legatuni, Când ele au fost drenate, se recomandi folosirea numelui complpet AOUM.
Pronun {area în continuare a numelui AOUM poate substitui contemplarea semnelor
lumii Focuiui.
Numele UR cheams din spa (iu radiajia straturilor înalte ale Focuiui. La pronunţarea
acestui nurae, spaţiul inconjurstor începe s3 lumineze, straiucind în spectrul culorilor Focuiui.
Şcolile Shaolin ne învaţă şŞ colectam din spaţiu Focul acesta, adunsndu-l în coccis sau,
pur şi simplu, sis-l culegem sub forma energiei CI, care circuK fars întrerupere prin organism şi
prin Cosmos.
AGNI cheams Focul Superior (Suprem) al Spiritului, csci Absolutul msusi este AGNI
UNIVERSAL într-una din ipostazele sale.
MICHAEL, ANNAEL, OURIIL sunt îngerii întruchipaţi prin Foe. Ca forme, aceştia se
manifests în limitele aceluiaşi AGNI UNIVERSAL. MICHAEL (, Cel asemenea Domnului”) jj
ocroteşte pe creştini şi pe musulmani, ANNAEL (, Auzi-mi Doamne”) îi ocroteşte pe cei ce
practics Magia Alba1 iar OURIIL este ocrolitonil creştinilor ortodocşi pravoslavnici.
RAM produce refluxul energiei Focului de la eel ce fl pronunts spre eel ce asculta şi spre
întreaga nature”. De accea, penlru a nu se micşora intensitatea Focului propriu, se pronunja
AOUN (chemarea Focului), AOUM, AOUN-RAM (redarea Focului chemat că” tre toate cele din
jur) şi, din nou, AOUM, AOUM, AOUM-RAM.
Exists şi alte forme: OM RAM, OM AGNI RAM, AOUM UR RAM, folosite în diverse
curente şi credinţe.
Incanlafia şi rugăciunea universalĂ a buddhistilor - AUM MANI PADME HUUM - îi
cheamă, de asemenea, pe AGNI UNIVERSAL.
Popoarele nordice ale Eurasiei întrebuinţează” următoarea formula” de chemare a
Focului: fkacsi&, arzi raai tare, flacăra eu cu tine sunlem una, MANI, PADME, HUUM; Flacani,
contopeşte-te cu respiraţia mea, ajuta’-ma’, Flacars, MANI, PADME, HUUM; Du-mă, Flăcăia,
pe calea ta, MANI, PADME, HUUM.” Exists şi un alt procedeu popular. În timpul zilei, privind
lumina Soarelui, sau ihtr-o biserica”, contemplsnd flacăra uoei iumanari, se repela”: Spirit al
Focului, tu şi cu mine suntem una, pa” lrunde în frinla mea, tu şo” fii eu, ajuta’-ma’. AMIN,
AUM.”
Există” inc3 o formu)5 din vechea Magie alb2: Prin puterea lui ENSOF (InfinituI), Lume
a Focului, dezvffluie-te, AOUM” (varianta slavs); OM, ENSOF MAGISTERIUM VENI TE
AGUI” (varianta latină).
Creştinii pravoslavnici au urma’toarea rugăciune: O, Preasfanta1 Maria! Purifics-ne prin
focul inimii tale iubitoare, Amin!”
Induismul şi buddhismul recomanda urraatoarele formule: OM SRI AGNI RAM; ERI
RAM DJAIA RAM DJAIA RAM; OM SRI SURIA AGNI DJAIA RAM.
Formulele enumerate determins un aflux al tuturor ncctrelor şi nivelurilor Focului m
spaliu şi în fiinţa Omului.
2 FOCUL SOARELUI Cea mai puternica’ manifestare a lui Agni Universal este Soarele. El este
o fiinţă vie. În Soare este Tntrupat Arhanghelul Metatron. În alte doctrine şi religii el poarts alte
nume: Mithra, Mitrandir.
Pe baza energiilor Metatronului sunt constituite toate lumile. Energia Focului poate fi
culeasS din spafiu şi chemată prin diferite formule, dar poate fi atrasS şi de la Soare.
ExercfM 1 (Rodja Yoga)
Dis-de-dimineats ne asezSm cu faţa spre Soare şi întindem spre el mâinile cu palmele în
sus. Ne imaginăm c3 Soarele arde în palmele noastre. Apoi întoarcem palmele spre noi i le
apropiem, apoi le coborâm uşor de-a lungul corpului.
Exerciţiul 2 (Magia Atbd)
Ne a? Ezam în picioare, cu mâinile întinse şi cu palmele orientate m sus (stsm în formă
literei T). Ne imagiru5m c3 energia se ridic5 din cele dous palme şi se incrucisea? A deasupra
capului nostru. Ne imaginsm c3 Soarele se af! 5 în punctul unde se intersecteaz3 cele dou3
fascicule de energie. Astfel, simţim cum energia solars pătrunde prin aceste canale în palme, iar
prin mă” ini -ln central inimii şi apoi mai sus.
În acest mod obţinem faimosul Triunghi al Magiei Albe. Pentru cunoaşterea focului din
spaţiu şi receptarea lui se pot spune strsvechile rugăciuni adresate Soarelui sau ne putem expune
mai des la Soare, pentru a ne bronza, adică s3 fim în contact permanent cu energiile date de
Soare.
Suria Yoga cuprinde peste 2 000 de procedee de identificare cu Focul Soarelui.
 3 ÎNTĂRIREA GÂNDULUI Fbcul intsres te gândul, căci glndul are aceeaşi natură” cu
Focul.
Focul poate fi pur şi impur, infectat. Radiafia solars şi cea cosmicii sunt naturale, sunt
pure. Cristos emitea în permanents energie în spectrul radioactiv, la fel şi Buddha. O astfel de
energie cum este radiaţia poate exista m organismul oamenilor şi poate fi folosit3 permanent.
Dar există şi energie denaturată, impura, impregnate cu r3u, care trebuie inlsturata. Cum
s3 curstam terenul de radiafia 31 Cum să trimitem binele Stand mtr-o biserics sau în faţa unui nig
(foe mare), trimitem gsndurile de bine direct în foe. În acest fel se transmit persoanelor bolnave
vise liniştitoare şi benefice, precum şi mesaje telepatice cstre prieteni.
32 Cum să anulăm enervarea la nivelul creierului Să privim fig. 6 Pentru a o realiza sunt
necesari cincizeci şi şapte de oameni. În centrul cercului trasat pe jos se aşază o piramidă de
plumb cu Tnsltimea de 39 mm, turnata special în acest scop. Optsprezece persoane formeazS un
cere, stând în picioare, uraar lângă umăr, cu faW spre centrul cercului. Ceilalţi formeazi un
triunghi circumscris cercului, oriental cu vârful spre est. Fiecare latură a triunghMui este formats
din câte treisprezece oameni. Apoi, toji participan (îi trebuie sS-şi imagineze cum toate razele
daunstoare se ridics şi dispar pentru totdeauna to spaţiu, într-un interval de 21 sau 33 de minute.
Ne imaginăm Soarele la apus, având o culoare purpurie strălucitoare, iar de jur-împrejur o
livads inverzits de o rars frumuseţe. Purpura de foe a Soarelui arde tot ce este potrivnic şi
calmeazS (Magia Alba, Scoala/fest 33 Cum să chemăm forţele Cosmosului pentru purificarea
spaţiului Ne imaginsm un triunghi strsIucitor de foe, pe un fond albastru-deschis, azuriu. Prin
aceasta chemăm forţele Magiei Albe între care şi Agni-Magia, ca parte componentĂ a acesteia.
34 Cum să înlăturăm focul infectat (impur) 35 Cum să amplificăm binele, acţionând cu
ajutorul Focului asupra somnului? I viselor Adormind, ne imaginăm o flac3r5 incandescentă,
flacăra rilor dintr-o biserică, Soarele r3s3rind. Atunci se va realiza comunicarea cu Agni pe
timpul somnului (în vis).
36 Cum să întărim creierul cu ajutorul Focului Radja Yoga ne recomandă să” privim
flacăra unei lumânări (pentru ihceput, fn limpul zilei) şi s3 mcercam să o reproduce™ dj n
memorie, psna csnd memoria şi realitatea devin idenlice. Rezultate: se îmbunata~teste vederea, se
întăreşte memoria şi voinţa, se drenează” canalele Agni şi se cunoaşte Măreţia Focului, se face
legătura cu imaginile subconştientului despre lumea Focului.
Toată această metodă poate fi completată prin formulele prezentale la subcapitolul 1
(Cuvintele focului”
4 EXERCIT II VS propunem trei procedee prin care putem stspani Focul din Spaţiu, dar trebuie
s5 avertizăm cs aceasta aclivitate este posibiia numai sub egida uneia sau alleia dintre discipline.
Se rccomanda că această activitate să” fie desSsurata” individual doar de către practicanţii
sistemelor Shaolin, Psihoenergelic şi ai Magiei Albe, dar numai după trei luni de antrenamente
intense de caplare şi folosire aenergiei.
Aceste excrcitii au foarte multe nuanţe, cunoscute doar de specialist! Tn prezenta lucrare
sunt expuse numai principiile de baz3 ale stăpânirii Focului din Spaţiu.
41 Fulgerul aŞeză (i cu palmele orientate în sus. Coloana este dreapts. În coccis se
concentrează energia UR sau CI, sub forma unui punct de foe. Expirsm. Dup3 expiraţie, fn
plămâni apare o forts instinctivă care cere s? Inspirsm. Printr-un efort de voinţa trimitera aceas (5
forţa” în coccis de-a lungul coloanei în sus. Când f rta ajunge în mijlocul capului inspirăm.
Repetăm exerciţiul de • ’ orj pe zi. După un an vom realiza o energeticĂ foarte înalţi: vom dormi
mai puţin, mâinile vor avea un potenţial energetic foarte mare (Shaolin).
42 Polirul Graal Stsm a? EzaA cu coloana dreaptă şi mâinile desfscute. În fata pieptului
vedem suspendat un potir albastru (asocial şi legat în chip magic cu potirul de foe al inimii din
organismul uman). Din Cosmos cade energia Focului, dăruită de acesta sub formă a trei picături
de sânge roşu. Primind aceste picături de sânge, potirul începe s3 pluteascs prin spariu în sensul
acelor de ceasomic, îmbibându-se de tărie şi de forţă a zborului din spa (iul incon-jurator (fie
direct, fie sub forma unor entităţi psihologice).
Apoi, potirul ramsne suspendat din nou în fă {a pieptului nostru. Dar în potir nu mai sunt
cele trei picături de sânge, ci o pulbere albă, straiucitoare. Aceasta ia foe de la lumânările bise-
ricesti şi arde transform&idu-se în miliarde de scsntei, din care rămâne una singurii, cea mai
straiucitoare.
Aşezăm mşna dreapta la nivelul inimii, cu palma pe partea dreaptă a pieptului. Scânteia se
împarte în trei componente. Prima dintre ele începe s3 ards la noi în inimă, a două în Agni (pe
frunte), iar a treia în palma mâinii drepte.
Toate cele trei scântei nou apărute formează triungMul Magiei Albe, care arde cu
strslucirea maximă în toate timpurile.
43 Floarea de Foe În coccis se aprinde o scânteie de foe. Ea se ridic5 pe coloana până la
centru (a treia vertebră), unde arde sub forma unei sfere de mărimea unei vişine.
Menjinandu-Şi lija de foe, se&nteia urcs mai departe, ajunee în centrul inimii, apoi urea”
în continuare până” la aJ treilea centru (Agni), unde se deschide sub forma potiniluj unei flori.
În acest potir, Focul începe şŞ vins din Cosmos. Mai mtli Focul intra în primul centru.
Din acesta se formează” ra’da’cinile FocuJui care se ramifics pans la tălpi. Apoi, se umple cu foe
mtregul organism. După” aceea, cuprinde volume lot mai mari, umple succesiv cameră, casă,
cartierul, oraşul. Eliminăm Focul din organismul noslru. Pulsaţia Focului ihceteaz3 Jar din
potiruJ florii porneşte o axă” de foe fn sus. Prin ea este simlils Pacea Veşnicii a Focului, se
produce comunicarea energeticĂ cu Agni Universal (activilatea, muncă).
Acjionam. Deci suntem fn legslura” cu energiile Lumii Focului. Apoi alragem o parte din
firul de foe de la coccis cĂtre primul centru. O parte a firuliii dintre centrele 1 şi 2 în al doilea
centru, iar a firului dintre centrele 2 şi 3 - m al treilea centra. Astfel, în primul centru se rctrag
rMAciniJe, în al doilea frunzele, iar în al treilea, petalele Rorii de Foe.
Prima sfer3 de foe (infcrioaraj o ceddm, cu mulfumiri, înapoind-o spafiului din faja
noastrs. Înapoiem apoi şi a doua sfci& drept fnainte, iar pe cea de-a treia o trimitem vertical în
sus. Toate aceste exercifii permit slAipanirea Fochat (Fochatem) 51 ieşirea în spaţiu pentru
comunicarea cu Lumea Focului Şi materia primars (Lucidics). În timpul exerciţiilor, Fochatem se
poate manifests apărând în pupile sub forma unor scsntei care joacs.
Sfci& drept fnainte, iar pe cea de-a treia o trimitem vertical în sus. Toate aceste exercifii
permit slAipanirea Fochat (Fochatem) 51 ieşirea în spaţiu pentru comunicarea cu Lumea Focului
Şi materia primars (Lucidics). În timpul exerciţiilor, Fochatem se poate manifests apărând în
pupile sub forma unor scsntei care joacs.
S. CONCLUZH Materia Lucidic3 purtstoare de LumIn3 reprezinta’ o cale pentru Spirit şi
n conduce cu uşurinţĂ că” tre sferele înalte. Ea există în Cosmos (nivelul aslral-meiital) şi nu
p2trunde pe Pământ.
Menjinandu-Şi lija de foe, se&nteia urcs mai departe, ajunee în centrul inimii, apoi urea”
în continuare până” la aJ treilea centru (Agni), unde se deschide sub forma potiniluj unei flori.
În acest potir, Focul începe şŞ vins din Cosmos. Mai mtli Focul intra în primul centru.
Din acesta se formează” ra’da’cinile FocuJui care se ramifics pans la tălpi. Apoi, se umple cu foe
mtregul organism. După” aceea, cuprinde volume lot mai mari, umple succesiv cameră, casă,
cartierul, oraşul. Eliminăm Focul din organismul noslru. Pulsaţia Focului ihceteaz3 Jar din
potiruJ florii porneşte o axă” de foe fn sus. Prin ea este simlils Pacea Veşnicii a Focului, se
produce comunicarea energeticĂ cu Agni Universal (activilatea, muncă).
 Acjionam. Deci suntem fn legslura” cu energiile Lumii Focului. Apoi alragem o parte din
firul de foe de la coccis cĂtre primul centru. O parte a firuliii dintre centrele 1 şi 2 în al doilea
centru, iar a firului dintre centrele 2 şi 3 - m al treilea centra. Astfel, în primul centru se rctrag
rMAciniJe, în al doilea frunzele, iar în al treilea, petalele Rorii de Foe.
Prima sfer3 de foe (infcrioaraj o ceddm, cu mulfumiri, înapoind-o spafiului din faja
noastrs. Înapoiem apoi şi a doua se realizeazS contactul cu această materie, Omul se Schiinb5 şi
evolueazS incredibil de repede, devenind o fiinAa cosmicĂ. Materia Lucidici a apărut din
materia primars revărsata în Cosmos la nivelul vital-metaeteric.
Fochat sau Fochatem reprezintă granulaţia materiei primare, fncarcata cu energii
superioare. Ea poate fi coborâtă pe Pamsnt şi sesizat5 de v5z. Cu ajutorul Fochatem-ului se
înfăptuiesc toate minunile religioase, tainele Magiei Albe şi for (ele Agni-Yoga.
Avem speranţa c3 aceste exerciţii vor fi de ajutor într-o prims etapa la cunoaşterea
raţiunilor superioare şi apropierea epocii Focului (de exemplu, anul 2001).
După exerciţiile şi rug3ciunile adresate Focului, imaginsnd sferele Agni care se extind tot
mai mult pe PSmsnt şi în cer, putem lichida calamitatite şi starea neprielnics a timpului. Sferele
de foe, cercurile născute din Scânteie au forţa lui Adonai şi distrug răul. Folosiţi Scânteile şi
Focul în numele binelui!
CAPITOLUL IV MAGIA ALBĂ Teoria Magiei Albe oferfl bazele concepfiei Magiei
clasice, precum şi poziţiile filosofiei, mislicii şi fizicii m abordarea fenomenelor magice, de la
Pitagora până” în zilele noastre.
Dac5 Platon explica ameliorarea în bolile de mima1 - obji-nuts prin mângâierea unei
pisici de c2tre bolnav - prin transmiterea unei parfi din forţa vitals a pisicii cstre omul bolnav, m
prezent fizică cainpului explica” acest efect printr-o acjiune electromagnetics: manga’ind blana
pisicii, omul produce electron! Liberi.
Carapul electromagnetic om-pisics se amplifies şi se transforma’ într-o antenă
electromagnetics, care recepfioneaza din spaţiu energii şi radiaţii capabile s3 amelioreze
funcţionarea inimii.
Tree secole. Unii explicit fenomenele descrise ca efect al for (ei vitaJe, alţii prin
magnetism; o a treia categoric arats c3 este un efect al interven (iei eterului, o a patra exp) ic3
totul ca un efect al câmpurilor, o a cincea grupa1 de oameni crede c2 totul este o minune, o aJta
pune totul pe seama misterelor religiei, esenţa fenomenului însă nu se schimbă din aceste cauze,
el rămânând mereu acelaşi.
Procedeul de ameliorare a bolilor de inim# cu ajutorul pisicii, descris mai sus, a fost
considerat ba supersiitie, ba o prostie, ba ccva ce nu putea fi explicat de ştiinţĂ. Dar timpul trecea
şi se gsseau mereu explicaţii, iar metoda era folosita1 Apoi intervenea o decădere a civilizatici
respective şi cuceririle acesteia erau declarate din nou simple superstiţii.
Erau din nou puse sub semnul întrebării efectcle descântecelor şi fomiulelor verbale (se
uită c& orice cuvânt este o undă” acustic3 care produce vibraţii ale atomilor, moleculelor şi
campuriior ce ne inconjoaril), ale gesturilor şi altor procedee magice.
O nous civilizaţie evolua, ajungaiid la Magie şi din nou, dups deciderea acesteia, Magia
era considerate superstitioasS.
Tinip de veacuri, Magia a tezaurizat cele mai simple procedee prin care se poate acţiona
în mod intens asupra Universului cu ajutorul energiilor, vibraţiilor, undelor acustice şi formelor
geometrice (piramida), precum şi informaţii despre obiectele care amplified biocâmpul, for (a
gândului şi voinja. Ea a adunat reţete de diferite leacuri şi metode de vindecare cu ajutorul
plantelor şi a psihoterapiei. Din Magie s-a nsscut medicină, alchimia şi celelalte mari ştiinţe.
Consider c5 a sosit momentul s3-l fie redat Magiei bunul siu renume. Magia trebuie şŞ slu-jeascs
binelui, prosperitstii oamenilor şi statelor, forţelor evoluţiei Cosmosului.
Anumite ritualuri ale Magiei Albe le veţi gssi în continuarea lucrării; ele vor fi folositoare
oricui în viaţa de zi cu zi: la alinarea durerii, a stărilor nep! 5cute, la anularea efectului
meridianelor roagnetice nefavorabile, chiar şi la distrugerea gândacilor de bucstarie. De
asemenea, sunt enumerate reţete recomandate de religiile ciasice (religia este magia canonizats),
de diferite sisteme ale Magiei, precum şi rejete culese cu ajutorul unor parapsihologi de şi al unor
reprezentanţi ai medicinei populare.
Nădăjduiesc c& prezenla lucrare despre Magie va fi doar începutul unui studiu serios
asupra acesteia şi va fi de ajutor cititorilor în viaţa lor zi! Nic3 Sper s3 conlinuu seria articolelor
şi studiilor asupra diferitelor ramuri ale Magiei, spre folosul şi bucuria cititorilor.
1 tNTARIREANAINTEAUNEICONFRUNTARI Pentru a ne întări maintea unei confruntări -
moraia, psihologică”, energetics sau fizica - cu un rival, trebuie s3 pronunţăm de câteva ori
fonnula (mantra): KASTONAI LAPIASTERTUMMANTO.
După o altă tradiţie, formula ar fi: CHANDRAM-BRAM-BACHANDRA CHAIDRAM
BENDRAM.
În prirrtul caz, formula este din tradifia cultelor sincretice samano-Lamaiste, iar în eel de
al doilea din Magia i
2 ATENUAREA RAULUI PENTRU UN TIMP Măruntele entitsli rele sunt aliuigate pentru un
interval de şapte minute (eel mult) cu următoarea mantra: KORFT-OUM. Prin pronunţarea de
mai multe ori a acesteia este posibilă anihilarea r&ilui din încăperea respectivă.
Diverse informa (îi istorice, putem s3 msItam la cer o rug3ciune pentru ele (pentru
salvarea lor) sau putem s3 le ajutsm indican-du-le Calea spre Lumins. Iat3 cum pot fi chemate
acestea: O oglinds rotundă se trece prin apă bioenergetică. Pe suprafaţa ei se marchează” trei
puncte (cu aceeaşi apă), astfel meat s3 formeze un triunghi cu vsrful în sus. În jurul oglinzii şi a
celui care cheamii duhurile se traseaz3 un cere dublu (două cercuri concentrice) cu cretă sfintits.
În cele patru colţuri ale încăperii se aprind cste patru lumânări. Tntregul ritual trebuie s5 se
petreac3 într-o noapte cu Lunil plin3 După miezul nop; îi mişcăm oglinda astfel încât şi obAinem
imaginea reflectată a Lunii în interiorul triunghiului format pe oglinds. Privind în oglindă, eel
care cheams duhul spune: Din padurea-ntunecata I din mlatin3 ieşit Cu ţânţari i fum negrit O, tu,
Duh. (numele duhului)
Ieit de-acolo Acum, ai ai venit!
Amin.
(Se repetă de trei ori.)
Oarecare. Dacs duhul este chetnat în afara casei se va trasa cu cret4 sfintfta desenul din
figura 5 (pag. 24).
Duhul i şi va face simfita prezenţa prin voce sau printr-un sunet.
3 CHEMAREA UNUI DUH DECĂZUT Se consideră duhuri decăzute cele ale tslharilor şi
crimi-nalilor. Pentru ce sunt chemate acestea? Deoarece pot fumiza 4 SFATURI PENTRU
MEDIUMURI 1 PRACTICANTH SPIRITISMULUI În timpul sedinjelor de spiritism, în jurul
persoanelor care cbeams spiritele se strâng sute de entităţi duşmănoase, iluvoitoare şi insclatoare.
Cum să” ne asigursm împotriva pericolului pe care îl prezintf acestea, pentru a nu deveni
posedaţi? Cum s3 le obligăm să ne spunii doar adcvarul? Pentru aceasta se recurge la ajutorul
figurilor magice.
Un pendul format dintr-un ac cu ajs va indica, dup3 voinla duhului chemat, diferite litere,
cifre sau ră” spunsurile, DA” sau „
 Pentru că acela care cheam3 spiritele s2 fie în siguranţă, va efectua toate operaţiunile fn
interiorul unui cere trasat cu crcts sfinţită. Formula (desclntecul) care ne asigura c3 spiritul
chemat ne spune adevărul este: Duhule, în numele puterii lui ADONAI, Pune-ţi mâna dreaptape
Cartea Viefii Sijurs cs îmi vei spune doar adcvsrul, ‘ - • lar de nu, s<J arzi veşnic în focul eel
nestins. Cuvsntul meu este ferm în numele im ELNSIBOR, HAFTSAIDC, fn vecii vecilor, Amin.
S, EGONIREA ENTITAJILOR DUŞMĂNOASE
7 SPORIREA PUTERU PENTAGRAMEI PROTECTOARE Acestea sunt izgonite pronunţând
formula din sistemele magice ale popoarelor caucaziene: YAT-HA-AHU-VAIRIO (Voia
Domnului este Lcgea Drept2{ii).
Acest descantcc purifics gsndurile, întăreşte dorinţa de bine şi amplified ur5rile, izgoneşte
duhurile rele şi sfinte? Te şi apars cercul magic.
Această formulă protejeazS atât împotriva forţelor distructive din afară, clt şi a forţelor
rsului care se ascund m adâncul spiritului uman.
6 FORMULA PENTRU A INTRA în REZONANŢĂ ŞI COMUNIUNE CU SPIRITELE
CARE’ DIRUEAZA STAREA VREMII Formula sau mantra folosită” în acest scop este: I-HAU-
HAA. Această formulă este deosebit de eficienta mai ales în cazul spiritelor fulgerului (Flboran)
şi vântului (Waat).
Se recomands că în timpul utilizării acestui descsntec să se foloseascs un ritm de
respiraţie deosebit - inspiră (ie 7 secunde, o secundă pauz3 expiraţie 7 secunde. Totul se repet5 de
12 ori. Acest ritm este favorabil în general, fiind folosit Tnaintea oricărei acţiuni magice.
Formula se pronunţă stând m picioare, cu faţa spre nord, cu mâinile cufundate într-un vas
cu aps şi palmele cu degetele rasilrate în formă de evantai, astfel încât degetele mari şi
arstatoarele celor două mâini s2 vin3 în contact. Imaginea duhului poate fi deplasată, proiectând-
o din ecranul frontal Agni la distanţă de 30 de cm înaintea noastră. Acum rostiţi-vă fonnulele
adresându-vă acestei proiecţii. În cazul formulei: I-HAU-HAA, pronunţarea este identici cu
scrierea hieroglifelor şi contemplarea lor ulterioar2 (meditaţia).
Se foloseşte formula: HE CĂ PENTAGRAMA SĂ MĂ APERE CU PUTERILE
TETRAGRAMEI; CU PUTERILE LUI ENSOF. OUM.
8 MESAJUL MAGIC La fiecare mans omul are câte cinci degete. Fiecavei râse (pe Snt exists
patru rase umane - roşie, albă, galbens 51 neagră) ţi corespunde o structură” proprie a
terminaţiilor nervoase Şi energetice, o aşezare specificĂ a punclelor de acupunctură şi a canalelor
de transmilere a energiei, Pentru rasă albă semnificaţia degetelor msinii este urma’toarea: •
degetul mare - logics’;
• degetul arstator - voint3;
• degetul mijlociu - soarta, destin, Larma;
• degetul inelar - legstura cu Inva’tatorul;
• degetul mic - încărcarea cu energie fizică.
De aceea, la masajul degetelor arătătoare se fntsreste voinfa, iar la masajul degetelor man
- logica, gândirea matematics. Dac2 acjionaAa prin masaj asupra inelarelor se mtareAte Ieg5tura
cu tnvatatorul (acesta este Dumnezeu, Universul, subconjtientul, Cosmosu], Guru, Natură,
Parabrahmanu], Marea Pustietate etc.)-Masajul inelarelor se recomands sĂ fie imbioat cu rostirea
mantrei: OM SRI GURU NAMASTE OM.
VISE în CULORI, VISE INFORMATIVE ŞI FOARTE BINE CONTURATE Fnainle ţie
a adomii, ne inlindem pe spate cu capul spre rit; printr-un eforl de voints facem s5 creascs în
inims un lotus alb. Petalele acestuia se deschid şi cuprind Soarele în potirul lor. Privind acest
Soare înconjurat de petale, ne las&n cuprinAi de pace Şi ne cufundăm în masa Soarelui, în acest
fel reuAim să chemani uneori chiar şi viziuni prevesti-toare care se refers la soarta lumii.
 10 MANTRA CU CARE SE CHEAMĂ GAYA-LHAMA Gaya-Lhama este numele dat în
zoroastrism PRANEI, forţei AUM, energiei titanice. Mantra se pronunţă astfel: GA-EL-LHA-
MAN. Uneori, se adaug3 la început sau la sfârşit şi OM, pentru amplificarea mantrei.
11 MANTRA LUI CRISTOS Cristos le transmitea bolnavilor energia să şi vindecă prin
urmstorul procedeu: ducea palmele la gură” ca în timpul unei rugăciuni şi cantacu voce puternică
şi sonoră” cuvantui SHU. Apoi, aşeză msinile pe bolnav. De la Krishna şi Buddha se cunosc, de
asemenea, niantre energetice foarte putemice, care ajuta1 în concentrare - MUUM, OMOHOM.
12 INVOCAREA FORŢEI STRĂMOŞILOR (ARBORELUI GENEALOGIC)
Se pronunts în miezul zilei, stsnd m faAa mormsntului unui strămoş, următorul descântec:
MaicH gtie de aw, Trez. EAte-mi str3moii Pe care mi i-ai luat. I tu,
Pustietatesuprems, tnapoiaza’-mi.
D3-mi puKrea cea Alba, CS tu pop’ orice,
O, Pustietate Supremă În numeie negrHituIui AOUM.
După ce se pronunţă” de trei ori acest descsntec, în imaginaţie Irebuje şŞ apar5 c3
mormintele se dcschid şi din e] e ies umbre. Dacă” strsmosii ne dau energia lor, capul trebuie s2
vibreze uşor, abia sesizal.
13 APEL CĂTRE FORŢA STRĂMOŞILOR Se fixează în Agni imaginea bine conturată” a
cerului inslelal. Examinându-l cu vederea interioara’ (cu ochii minfii), ne stra’duim s5 ne
imaginăm spapul nemsrginit şi nem&surat, acolo node limpul devine unic, incluzSnd toate
epocile.
Dac? În mod intuitiv reuşim să” percepem în totalilate InfinituI spafiului şi al timpului,
suprapunem această imagine peste proiec-(ia cerului mstelat. Spaliul va deveni mai mtunecat,
stelele mai straiucitoare şi vom simii gigantică profunzime fsrs limite, ceva hipememarginit, în
care se contopesc InfinituI CosmosuJui, timpul şi spafiul nelimitat, simetriile, dimensiunile,
microcosmosul şi macrocosroosul.
Toate acestea nu pot fi exprimale prin cuvinte. Adresându-ne acestei nemărginite
imensilsfi, rostim: O, Pustietate Suprems,
Care dirijezi nemurirea i legile,
FnapoiazH-mi puterea strsmosilormei,
DS-mi Puterea ta fsr3 de sfsrsit I (3rs di margini, AOUM (de trei ori).
Din aceasts Pustietate Supremă” ~ hipernemarginirea - se poate intra în contact cu Dao,
Parabrahman, Ensof (Dumnezeu).
14 CONTACTUL CU STIHIILE Pentru a intra în contact cu stihiile, formulele specifice însoţite
de mantra OM se pronunts de câte doussprezece ori (OM LAM - pentru Pamsnt, OM VAM -
pentru Ap3). Apoi se pronunts formula: Duh al.
Eu şi cu tine suntetn un tot. DS-miforta TA!
Fie aceasta în numeie Celui de sus. AOUM. Dups realizarea contactului şi contopirea cu
stihia, se poate acţiona în numeie acesteia. Dacă” reuAim şi ne contopim cu un uragan, îl putem
abate astfel de la teritoriile populate. 16
15 REALIZAREA UNEIDORINTE MĂRUNTE Dac5 trebuie s3 ne intllnim cu un prieten, s5
cumpaism sau şŞ gisim un obiect util şi facem s5 vins mai repede un vehicul, procedsm astfel:
pronunta’m în gsnd dorinţă pe care o avem şi ne iraaginam pe un ecran de culoare violet un semn
de culoare albastrĂ - o sSgeats indreptatsin sus, în interiorul unui cere (fig. 7).
Continuând s5 repetăm dorinţa m gând, rotim imaginea săgeţii de opt ori în jurul centrului
cercului albastru, în sensul acelor de ceasornic, apoi o readucem în pozi [ia initials.
TREZIREA FORŢELOR COSMICE DIN APĂ Se spune deasupra unui pahar cu
apaImaginile folosite în descsntec trebuie să le vizualizSm în imaginaţie în acela; i timp.
 Doamnc!
F3-mi auzits ruga.
Fie că Apa aceasta sSfie sfinfits Cu Numele Tale Luminoase.
Fie Numele Tău,
ADONAI, EL, ENSOF, ELOHIM şi ECHINAH -Cum Te-au ntunitpopoarele pustiului
asirian -ADIBUDDHA, PARABRAHMAN, DAC-Cum Te-au numit popoarele Asici, Dumnezeu
Tatsl, Dumnczeu Fiul şi Sfaotu! Dub Cum Te cunosc cretinii. O, Doamne Dumnezeule, Creator
a! Lumilor, Cel maipresus de închipuire Care eţi cufundatfaforfele Luminii • împrăştii slrAlucirea
adevărului! Facă-se binele din voia Ta! - •
Apă, absoarbe forţa miilor de Lumi Siputeriie miliardelor de stele! Apă, adună în tine
forfele duhurilor i nectarul Milei Supreme! O, Apă, absoarbe aroma grsdinilor Raiului Şi
Ambriuiui nemuririi date de Mahatmele Lomioii! Fie că Magia Alba s3 te d&ruiasca Cu
ncmarginila-l forta’. Vârtejuri de foe, Daţi-mi Cunoaştere i Unire Cu Binele Lum’mal fn numeic
Domnului, 7
În numelc Tatslui, al FiuJui al SfantuJui Dun! Da, Doamne fnumele’”. Dă-mi, Doamne,
Miia TA! În numele Tău, în numele Luminii. AOVM, AMIN, AOUM.
17 PROCEDEE DE A PROGRAMA fNTALNIREA CU UN
SPIRIT Se alege numele spiritului, se stabileAte moraentul uitslnirii cu el pentru o oră concrete,
cu apte zile înainte. Timp de? Apt6 zile înainte de culcare, se repets: La data de. la ora. (eel mai
bine noaptea, în timpul somnului), în mine se va manifesta forţa duhului. Prin puterea lui ENSOF
AOUM.
În cea de-a şaptea zi, la momentul stabilit, forAa spiritului respectiv se va manifesta cu
adevsrat.
18 CHEMAREA DIN SPAŢIU A ťRETETELOR MAGIEI ALBE”
Înainte de a adormi ne imaginsm în faţa ochilor ceru] plin de stele. Formulsm mtrebarea
sub forma unei sfere albe pe care o azvsrlim cu putere înainte şi vedem cum devine tot mai mics,
zburând printre stele. Dups dou2-trei zile ne apare dintr-o dată în conştiinţa imaginea cerului
înstelat şi re {eta formulats înscrisă” pc el. Am realizat o Iluminare.
SISTEMUL MAGIEI CENTRUL CICLONULUI”
Nascul sistemul mistic denumit Centrul Ciclonului”.
Intemeietonil acestui sistem a fost John Lilly, fn prezenl, el are un numaY foarte mare de
adepţi şi discipoli. Din acest sistem mistic a rezultat un sistem de magie. Acesta se realizeaz3
astfel: 3 6 8 sau 12 oameni se asaz3 în cere, cu faţa spre interiorul cercului, rsmanand astfel pşns
csnd simt cu toţii cum se fomieaza” un circuit de biocurenţi. Cel mai puternic din punct de vedere
energetic se va aşeza cu spatele oriental exact cstre nord. Parti-cipantii stau turceşte, cercul fiind
marcat cu un fir de at5 albs. Dup3 ce au sesizat fluxul, loti îl fac sa1 circule în sensul acelor de
ceasomic, trecând mtro uşoarĂ stare de meditate.
Dup3 aproximativ douszeci de minute vederea mcepe s5 perceaps o coloans slab
luminiscents, care se ridics la cer pomind din central cercului. Dup5 alte două”/eci de minute, în
interiorul cercului încep s2 se mişte diferile umbre. Nu este nimic de speriat, deoarece protecţia
este foarte solid&. Dup? Incs douszeci de minute se poate declanşa ieşirea fn astral, pot apsrea
miraje şi chiar o aurors polară”.
Dup3 trei sedinfe de acest fel vom constata care sunt legile fonnarii mirajelor, vom inva”
ta s5 vorbim cu entităţile care populeazJi aceste miraje prin raţiunea, inima şi capacitatea noastrs
sufleteascs. În tirapul celei de-a şaptea şedinţe ni se vor dezvilui figuri mai complexe şi noi
procedee de chemare a forţelor cosmice. Apoi vom putea merge mai departe.
 ASPIRAŢIA CĂTRE ALB Pentru a ajunge cu conştiinţa cât mai repede c3tre sferele albe
sau pentru a chema un ajutor de proporţii mtr-un punct concret din spaţiu, ne imaginăm pe un
fond azuriu conturul unui triunghi alb cu vlrful în sus, din care pleacs un fulger alb oriental în sus
Diverşi specialists - psihologi, medici, magi, yoghini - din anii ‘50 s-au ocupat fti America de
studierea fenomenelor tainice şi a Lumilorsuperioare.
Ei i-au chestionat pe cei care practical! Meditafia, persoane supuse hipnozei şi
consumatori de narcotice. Ca urmare, s-a
1 APEL LA MAGIA ALBĂ Ne imaginăm un tfiunghi alb strălucitor (fig. 8), suspendat pe cerul
albastru.
Acest apel psihoenergetic trezeşte în organismul uman forjele Magiei Albe. Dac5 îl
folosim înainte de culcare obţinem o normalizare a somnului. Dacs semnul este imaginat
simultan de ciAiva oameni, după zece minute ei s unt capabili s? Pună în mişcare spajiul, pan! La
o explozie a energiei albe sub forma unei aurore.
La imaginarea acestui şeran apar succesiv urma’toarele simptorae: untreraural gâtului. O
tensiunein Agni. Dezechilibru, tensiune în coloană vertebrals, ameţeala”. O dată cu acest ultim
simptora se decIanseazS aurora.
Cu ajutorul forţelor albe pe care le chemăm astfel putem influenţa orice eveniment, cum
ar fi: vindecarea, alungarea timpului nefavorabil, eliminarea nenorocirilor. Chemarea Magiei
Albe cu ajutorul triunghiului alb pe fondul cerului albastru se recomandă” şi se reafizeze din
poziţia seziind, fars a mcrucisa mâinile sau picioarele, ţinând palmele orientate în sus şi ochii
închişi.
2 ÎNLĂTURAREA
21 Metoda egipteană Ne imaginăm c5 din plexul solar izvoraAte un fascicul alb
straJucitor. În interionil acestui fascicul sunt suspendate, fata în faA, două piramide transparente.
În interiorul fiecăreia dintre aceste piramide se afl5 alte şapte piramide mai mici, invizibile,
aşezate după principiul păpuşilor Matrioska, una în alta. În piraraida exterioară este inclus
volumul camerei tn care se imatura, 4ucratura”. Pe timpul nopţii, persoană în cauzĂ se culc3 cu
capul spre t. Dimineaţa se va trezi eliberată de efectele, lucrăturii”.
22 Metoda slavă fnainte de a adormi ne imaginăm o Matrioska transparentĂ, care ţine în
msna dreaptă un fulger roşu, orbitor, cu vârful în sus. Fn interiorut ei plasăm propria noastră
persoans, înconjurată de alte şapte păpuşi Matrioska transparente, din cristal, fiecare având m
man3 de asemenea, câte un fulger.
23 Altă metodă slavă Lu3m ata roşie şi, deşirând-o de pe mosor, ne infssuram picioarele,
abdomenul, trunchiul, mâinile, capul cu o cantitate cst mai mare de ăĂ. Apoi o desfăşurăm cu
grijă, f3ra s5 o rupem şi o înfăşurăm toată pe o bucată de hârtie.
La miczul nopţii mergem la cimitir, numărăm al saptclea, al nouaiea sau al doisprezecelea
mormânt şi ingrop3m acolo ghemul de aţă roşie, pronunţând cuvintele lui Isus Cristos: Morf/i cu
morţii, viii cu viii, în numele Tat? Lui, Amin.
Apoi ne întoarcem cu spatele spre mormânt şi plecăm din cimitir fsrs s3 ne uităm Tnapoi,
orice s-ar întâmpla în spatele nostru. Ajunşi acasă, nu vom ieşi afaris decât după soarelui.
24 Metoda Agni-Magiei Înainte de a adormi repetăm mantrele: Eu sunt SURIA, său Eu
sunt AGNI, său Eu sunt DJAIA RAM, său Eu sunt Focul, său Eu sunt SURI AGNI DJAIA RAM.
Imediat după aceasta vom pronunţa: Trebuie ari viruşii Trebuie arse bolile.
Trebuie arse Jucrsturile”,
Trebuie arsS grusimea din organism,
Trebuie arse toate gândurile rele.
Repetsm acest descântec p&na” simiim o tensiune putemics tn Agni. 1
 O alts metodă” a Agni-Magiei consta1 în reprezentarea unui foe foarte fierbinle, încins la
alb, care arde în interiorul persoanei ce urmeaza’ s2 scape de Jucra’tura’”.
O a treia metods este efectuarea exerciţiilor: Fulgerul” (Shaolin), Potiml Graal” (Magia
Albs) şi, F! Oarea de Foe”.
25 Metoda Magiei Ape!
La miezul nopţii mergem în punctul în care o ap? Mică” se varsă mtr-o api mai mare. Ne
spaISm de trei ori pe fata cu apa1 aruncând de fiecare dat3 apa rămasă tn c&isul palmelor spre
mijlocul apei celei man, cu cuvintele: la cu tine Jucrstura” i vorbele rele, apM curats.
Ne mtoarcem cu spatele la rău şi aruncim peste umfirul stsng apa din csusul mâinii drepte,
spunând: Cum zboars apă peste umărul stâng, Aşa s? Zboare cu ea peste umărul slang Toată
Jucrstura” şi vorbele rele. În numelc Tatslui, Amin! Apoi ne mchinsm de trei ori şi, fsrii şŞ ne
uit3m înapoi, ne întoarcem acasS. Nu ieAim din cas3 decât dup3 răsăritul soarelui.
26 Alungarea gândacilor Prindem un gândac Îl punem într-o cutie de chibrituri îl ducem la
miezul nopţii la o răscruce de patru drumuri din care unul duce la cimitir, Aruncăm cutiuţă cu
mâna dreaptă rostind următoarele cuvinte: Piei, necuratule Şi p [iară cu tine tot neamul tău, în
numele tuturor tainicelor nume ale Tatălui Cele de nespus. Amin, A UM!
27 Contact în vis cu sufletul unui decedat La rssaiit de soare rupcm trei ciorchini de
ca’tina’ neagr5: unui în numele Tatilui, al doilea Tn numele Fiului şi al treileain numele Sfântului
Dun.
Se taie de pe un mormânt trei firişoare de iarbs. Se face o fiertura’, cu cele trei fire de
iarbs şi cstina culeas5 şi se bea înainte de culcare, zicând: Duhule, a csrui parte i energie Se afls
în aceastsfierturs!
Duh a! Lui. (se pronunţii numele persoanei decedate). 3
Aşa cum o parte din tine PXfrunde în trupul meu, Fie că tot aşa Tu să p2(runzi în mintea
mea. Să-mi povesteşti de iumea celor morţi i şŞ te întorci acolo În numele Tatslui siphn puterea
Sa. Amin!
În vis, vom vedea duhul cheraat care ne va povesti despre viaţa sa de dincolo. În locul
numelui Ensof se poate folosi şi numele Sekinah. În acest caz, penţ™ un efect mai puternic, vom
pune sub pernă o bucajicil de hârtie pe care am desenat cu cemeals albastrs semnul N.
28 Biruinţă asupra propriei boli Stsnd cu faţa spre rssarit privim foarte concentra (i, cu
ochii minfii, în interiorul propriului organism, pan3 când vedem foarte bine conturată propria
noastră” boala. Dac2 privim îndelung, boala ne apare sub forma unei figuri foarte neplilcute, de
culoare neagră. Privim aceasta figuni neagră pans csnd se albeşte, apoi devine transparentĂ şi se
evapors, pierzându-se în spaţiu.
Imediat ce realizăm aceasta putem merge la culcare, iar dimineaţa ne trezim sanstosi. La o
concentrate corectă vindecarea nu durează mai mult de trei ore. Pentru a intra corect în starea de
concentrare vom folosi mantra buddhists care aduce cu sine forAa lui Buddha: NARHIA
DIARNIATOS BUDDHA THARIRUPA CURAfAREA CASEI DE FORfELE RAULVI
3 1 Metoda egipteană Se asazi într-o cutie metalics (de la o conservs) 16 ace de cusut vechi, se
toarnă lapte peste ele şi se pune la fiert. Se fierbe pan3 se evapors laptele, se carbonizează şi
începe s2 fumege. C? Nd nu a mai rămas din lapte decât funingine, se ia cutia cu ace, se scoate
din cas3 şi, mainte de apusul soarelui, se aruncs într-o apă curgstoare sau într-o balts.
29 Alungarea unei boli trimise din afară Printr-un efort de voinţa” chemiim sufletul
persoanei moarte sau imaginea celei vii care se face vinovată” de producerea bolii. Cerem iertare
apoi faţă de eel chemat pentru r3ul pe care i l-am fscut şi care I-a determinat s3 ne trimită boală:
S, în numele Domnului.
 Sau raaronie, exists fannece. Dac3 sarea se fnnegreste repede sau începe s3 se aud3 prin
earnerA tot felul de voci, geraete şi explozii, mseamns cs există farmece foarte putemice şi sărea
trebuie incinsS pansi se carbonizeaza’ în întregime.
În acest caz vom continua şŞ ardem zilnic sare, pans când exploziile inceteazS.
Care este explicaţia? Sarea este saturaţi cu mults energie interioară, cristalele ei servind
drept antene care recepţionează energia cosmicĂ. Când descompunem sarea prin calcinare,
cristalele
! N timpul acestei proceduri poale apsrea starea de voms, fn-sotita de frisoane? I ameţeli
puternice, guturai, putemice lăcrimări şi transpirafii abundente. tn final, nespslsm sub duş cu
multă pronunjsnd: VAGRAAN, KORISTON. SERMION,
FURAJAREA CASEI DE FORŢELE RAULUI Eliberează această energie, care începe şŞ
ardă energiile d3unatoare ale răului.
— - 31 Metoda egipteans Se aşaz5 mtr-o cutie metalics (de la o conservs) 16 ace de cusut
vechi, se toams lapte peste efe şi se pune la fiert. Se fierbe p? N? Se evapors laptele, se
carbonizează” şi începe să” fumege. CSnd nu a mai r5raas din lapte decÂt funingine, se ia cutia
cu ace, se scoate din cas3 şi, Înainte de apusul soarelui, se aruncs într-O ap5 curgstoare sau fntr-o
baltă.32 Metoda Indiana La amiazj se pune pe foe o tingire cu sare. Dac2 mtr-un interval de
douszeci de minute sarea devine cenuşie
33 Metoda creştină Se afuma casa cu tămâie, se stropeşte cu aps sfinţită, se pune deasupra uii de
la intrare crenguţe de pelin sau pelin negru 34 Metoda Magiei Albe Metoda constă în deschiderea
spaţiului. Spa (iul conjine o mulţime de raeridianc ale energiei albe şi energiei focului. Pentru a le
extrage, trebuie că trei oameni şŞ se aşeze sub formă de triunghi cu vârful spre răsărit şi, fin2ndu-
se de msini, s3 dea capul pe spate şi s3 priveascis cerul. Ei tsi imagineazS cerul albastru, iar pe
fondul acestuia un toroid de culoare albă (că variante, cerul poate fi violet, verde, albastru-lntens
său cenuşiu, iar toroidul -violet, verde, roşu sau oranj).
Astfel, cei trei se concentreazS şi îşi conecteazS la meridian corpurile lor energetice
superioare. Imediat ce’imaginea toroidului pe cer este foarte bine conturată în mintea celor trei
participant! S-a încheiat faza de cfiutare a meridianului.
Fă/a următoare este deschiderea spaţiului. Cei trei îs! Imaginează c5 rup toroidul în trei
parAi. Apoi aşteaptă pan5 când resimt toţi trei o clătinare. Atunci desfac imediat mâinile şi se
împrăştie.
În punctul de desfacere a spaţiului începe şŞ pătrundă energia albă, atst de puternics încât
poate pârjoli iarba de pe locul respectiv. Energia aceasta distruge Jucraturile” şi blestemele,
curAta locuinfele, amplified biocâmpul, poate atrage din Cosmos fluxuri puternice de alte
energii, întăreşte canalele de legltturi telepatice.
Dacs în timpul unei plimbări vrem să găsiră ceva (o buruiană” de leac, o moned3 sau alt
obiect mărunt), ne imaginăm acelaşi semn de culoare albă pe fond azuriu (sau invers). Efectul
poate fi amplificat prin mantra AOUM.
6 ADUCEREA ACASĂ A UNEI PERSOANE Dacs simAim c3 un copil, o ruda1 sau chiar un
animal domestic este ameninţat de un pericol, aprindem o lumânare, deschidem geamul s. i,
privind flacsra lumânării, pronuntsm c3tre exterior: Fumul se dace în sus,
Lar copilul meu (sau altcineva) vine acâş?
Prin puterea Focului, AOUM.
7 TRANSMITEREA CORECTĂ A GÂNDURILOR CĂTRE O ALT A PERSOANĂ Ne
imagin3m chipul persoanei căreia vrem să-l transmitem gsndurile noastre. Alsturi de ea ne
imaginăm o stea cu şapte colţuri pe un fond azuriu, în interiorul căreia este un triunghi alb cu
vârful în sus (fig. 11). De fndats ce steaua şi triunghiul devin 5 ATENUAREA INFLUENŢEI
ZILEI DE 13 1 A ALTOR ZILE NEFASTE Ne imaginăm mscris5 dată nefastă că pe un ecran, o
incer-cuim în imaginafie, după care o tăiem cu un X (fig.
Kg. 10
Fig 11
Bine conturate şi strslucitoare, canalul de legaturs este gata şi putem expedia gfindul.
8 ALUNGAREA RAULUI Procedăm la fel ca în cazul cifrei 13 numai c3 în locul unui număr ne
imaginăm chipul persoanei care ne dore? Te r5ul. Pentru că omul r3u şi dispars mai repede,
putem suprapune peste imaginea lui mentals un cere mtretaiat cu un X.
Dacă dorim insS şŞ atragem în preajma noastrs un om bun, ne imaginsm chipul acestuia
pe un fond azuriu, iar deasupra lui semnul din figura 9 de culoare albă.
9 ALUNGAREA FENOMENULUI POLTERGEIST Tainice, fenomene de lumino-zitate.
După cum s-a constatat, entitstile care-l produc se împart în patru categorii: I Corpul astral al unui
vrăjitor (vrăjitoare); II. Sinucigaşâi şi sufletele celor morţi; În. Dracii; IV. Spiritele casei.
Putem delimita şi o a cincea categoric - duhuri din folclorul Slav. Aceasts categoric se
alungs agajand de plafon, cu ajutorul unui fir de aţă albastru, un ciob de oals circular (gâtul unui
vas de lut) care şŞ nu aibă crspaturi transversale.
Categoriile I şi II de duhuri producstoare de poltergeist se alungs prin urm5toarele
metode: A. Rugăciunea, Piei, salans”; B. Ritualul creştin de sfinjire a casei; C. Aşezarea deasupra
uşii de la intrare a Pentagramei Creştine; D. Exerciţiul de rupere a spaţiului; E. Înfigerea unor ace
în uşă, în poziţie orizontali, cu vlrful spre exterior, sau sub prag, în pozijie verticals, cu vsrful în
sus. Semnifics cei nou5 Arhangheli ai Universului. O mare important în acest semn o au cele trei
litere T.
Semnul în formi de coroans era abordat de reprezentanţii din vechime ai Magiei Albe,
înainte de a cheraa în ajutor diversele forţe. Un alt talisman este o fâşie alb5 care se leags în jurul
frunţii. Pe această fâşie este scris cu litere de aur IAHTERAGRAMMA-TON. Dacs se poarts
aceastA fâşie şi în timpul somnului, sunt alungate forjele r5ului, somnul este normalizat.
Termenul. Poltergeist” semnifics, dezlănţuirea spiritelor”. Fenomennul se manifests prin
ciocsnituri în mobile, trosnituri, bubuituri pe timp de noapte, voci
10 METODĂ DE A FI îNVINGĂTOR Dacs am intrat într-o confruntare fizics, moralii sau
psihica1 cu un om r5u, Tnainte de a-l înfrunta facem asupra lui semnul Pentagramei (steaua cu
cinci coljuri), cu palma mâinii drepte întinsă înainte, cu degetele întinse şi strânse unul langs
celslalt. Mâna pleacă de lângă” picioml drept în sus.
11 TREZIREA FORŢEI ŞI A PURITAl
INTENTHLOR MAGIEIALBE îNTR-O PERSOANĂ Vom purta în permanenţă agsfat de gât
un pergament alb, pe care am desenat cu cerneals albastră” semnul din figura 14 (pag. 103). În
timpul somnului, pergamentul se va aşeza sub pemii cu vârful semnului spre rssSrit sau se va
atama deasupra capului, cu vârful în sus. Acest semn normalizeazS şi somnul. Triunghiul inferior
simbolizeazS pe Dumnezeu Tatsl, Dumne/-eu Fiul şi Sfântul Duh. Cuvsntul ATON simbolizeaz2
puterile Soarelui; litera M simbolizeaz3 Metatronul, Michael, Mithra, Maria, Maia, Mandjudi şi
alte entitsti sfinte. Cele nous raze ale coroanei 12 CONTROLUL PROPRHLOR GÂNDURI
Colorate (mar-gele), suspendate cu at3 colorată, bila şi aţa fiind de aceeaşi culoare. Culorile sunt
aşezate în ordinea spectrului. Dac3 resimAim în suflet teams, ur3 furie, gsnduri rele, începe să se
mişte firul tos. U, de care este suspendats bila roşie. DorinAa de putere şi plscerile trupului fac s3
se mişte fiml cu bilă portocalie. Gândurile privind societatea în general fac s5 penduleze bila
galbenă. Dac5 ne gândim la naturs, la Cosmos şi la energie, ac (iunea se reflectă asupra bilei şi
firului de culoare verde. Gândurile la dumnezeu şi Magie A! Ba acţionează bilă de culoare azurie.
Mcditajiile filozo-fice, rugsciunea, concentrarea fac să” se mişte bilele de culoare albastru-
deschis (azuriu), albastru-lndigo şi violet. Trebuie s2 ne strsduim şŞ gândim astfel meat şŞ se
mis. Te numai bilele colorate de la verde la violet.
Cu ajutorul acestei, harpe a spiritului” se determins harurile astrale. Dacs incsperea sau
spafiul în care am adus o astfel de, harpă” sunt impregnate de team5 va pendulă puternic bila
roşie. Folosind, Jiarpa” se pot determina cu mare precizie locurile favo-rabiie sau nefavorabile
pentru o anumits persoans sau activitate.
Aceasts harpă” ne indic? I spectrul vibraţiilor sonore. De exemplu, la pronun (area cu gtas
tare a cuvintelor AOUM, AUM, OM încep şŞ oscileze, datorits vibra (iilor, toate bilele de la
verde la violet.
Gândurile noastre au nevoie adesea şŞ fie controlate şi purificate. tn acest scop dispunem
de csteva exerciţii. Unul dintre ele se numeşte, Pietricelele multicolore” şi se realizeazS astfel:
mergem pe malul unui rău şi culegem o grmada de pietricele albe şi negre (brune). Ne asezSm pe
malul raului şi privim apă. Dac2 prin minte ne trece un gând r5u, punem deoparte o pietricica’
neagrs. Dac5 gândul ce ne-a venit este bun, punem deoparte o pietricics alb5 Dups o onl
num5r5m pietricelele.
Acest exercijiu ne ajută şŞ ordonsm gsndurile şi şŞ realizăm o inmul {ire a celor bune în
defavoarea celor rele.
Un alt exerciţiu este construirea aşa-numitei, harpe a spiritului”. Harpă” se realizeazS din
mai multe bile
13 ATRAGEREA FORŢELOR MAGICE Pentru a atrage forfele magice, buddhiştii drept-
credincioşi folosesc diferite formule şi descântece, numite mantre. Cele mai putemice mantre
cunoscute în Tibet sunt: HA RE OM MANI PADME HUUM - rugăciune universalĂ care
cheam5 forţele lui Buddha, capabile s5 purifice gândul şi s2 goneascs oboseala. Formula: OM
SRI KALI NAMAH determins distrugerea rsului din jurul biocâmpului şi din interiorul Omului.
Dac3 aceasts formula se citeşte de treizeci şi trei de ori deasupra unui pahar cu ap5 şi apoi
bem aceasts ap5 organismul uman este foarte putemic curajat de diversele reziduuri. În acest caz
putem avea reacţii foarte putemice, violente: vom5 Msoane, enterocolits, deschiderea 51 drenarea
canalelor din ficat şi bils, în care se depun reziduurile. Aceasta drenare dureaz3 dou3sprezece ore.
Procedeul acesta nu este recomandat persoanelor bolnave, mai ales celor care au avut un infarct
sau un accident vascular.
OM (SRI) NAMAH SHIVAIA - cheam5 forţele Magiei Albe, forţele albe care reprezintă
Mânia Domnului şi distrug răul din interiorul celui care pronunţa formula.
OM SRI GURU NAMASTE OM - face posibil un apart de forţe dinspre Guru, care este
simultan Boddisatva, Cosmosul, Suconstientul sau Dumnezeu. Este necesars mults prudenA,
deoarece are o forjă foarte mare.
OM SRI AGNI NAMAH SRI RAM DJAIA RAM DJAIA DJAIA RAM OM SRI GURIA
AGNI DJAIA RAM - cheamă imensele puteri ale Focului.
NARHIA GIARMIATOSH BUDDHA THARIRUPA -cheama puterile lui Buddha.
OM NAMAH NATARA DJAIA OM ANAIDTAIA NAGARADJIA NAMAH; OM SRI
GANETAIA NAMAH; OM SRI MAHA GONOPATIE NAMAH - cheams Puterile lui
Boddisatva.
Cu mantra OM SRI este chemată puterea lui Ensof însuşi; mantrele OM ILLA sau OM
ALLA, ALLA sau ILLA se adre-seaz5 spiritelor Galaxiei ji determina un aflux de energie către
inimă şi vindecarea diferitelor cardiopatii.
Dac5 este necesar să facem apel la imensele for (e din spajiul inconjuritor, se recomands
s3 se pronunţe mantra timp de trei minute cu voce tare, apoi timp de trei minute în gând şi s2 se
repete aceasts mtreagi procedura timp de minimum treizeci şi trei de minute.
 OM BUDDHA AMTTABHA BUDDHA AMITAIUSA -este o formulă care atrage
puterile lui Buddha, o rugăciune c3tre Buddha.
Că antrenament al vocii (glasului) magice se recomand5 HÂRE KRISHNA, HÂRE
KRISHNA; KRISHNA, KRISHNA, HÂRE, HÂRE; HÂRE RAMA,
HÂRE RAMA; RAMA, RAMA, HÂRE, HÂRE.
14 PREVENIREA UNEI CĂLĂTORII NEREUŞITE Înainte de a porni la drum, ne imaginăm de
dimâncat5 un semn albastru pe fond azuriu (fig. 12). Dacs pornim într-o calal-torie de mai multe
zile, ne vom imagina semnul timp de câteva minute în fiecare dimineaţă, pe toata1 durata
csiatoriei.
Fig. 12
15 VINDECAREA POSEDATTLOR Dacii ce! Posedat se afia langii noi, ne imaginsm c3
suntem invizibili şi c5 doar ochii noştri pot vedea în spaţiul liber. Nici o acţiune a celui posedat
nu trebuie şŞ ne scoată din fire, tn acest fel atragem asupra bolnavului for (ele albe superioare
alături de forţă propriului nostru suflet. Bolnavul va începe s5 strige, & rJScneasca, s2 înjure apoi
îl pot apuca şi convulsiile. Card acestea s-au terminal, criză a încetat şi bolnavul nu mai este
posedat, a fost eliberat.
În urma acestui tratament, pacientul poate prezenta goluri de memorie. Metoda se
numeşte, mărturie nepsrtinitoare” şi cu ajutorul ei poate fi miaturata atmosfera neprielnics dintr-
un colectiv, pot fi iniaturate sursele răului şi ale nemulţumirii şi iritării celor din jur.
16 ÎNLĂTURAREA INFECTĂRII RADIOACTIVE DIN TEREN Pentru aceasts operatic sunt
necesare următoarele:
• cincizeci şi şapte de persoane capabile de meditaue i concentrare;
• o piramids de plumb cu înălţimea de 18 mm (din alte surse - 39 mm).
La miezul zilei, cele cincizeci şi şapte de persoane fomieaza’ următorul semn magic (vezi
fig. 6 pag. 53): optsprezece dintre ei se asaz3 Tn cere, stând umsr la umăr (în picioare), cu faţa
spre centrul cercului. În punctul din centrul cercului se asaz? Pe pământ piramida de plumb,
orientals după punctele cardinale. Ceilalfi participanţi se asaz3 după laturile unui triunghi, cste
treisprezece persoane pe fiecare laturs, cu spatele spre cere. Triunghiul cir-cumscrie cercul şi este
oriental cu vârful spre răsărit. Fix la miezul zilei, toţi participants care formează cercul magic
încep s3-şi imagineze c3 razele radioactive se ridic5 în spaţiu sub forma unor puncte şi arcuri
str&lucitoare şi se topesc fsi& urmă. Concentrarea şi reprezentarea aceslei viziuni trebuie s3
dureze minimum 21 de minute (varianta optimă este de 33 de minute). În următoarele trei zile
radiatja trebuie să scadă substanţial.
Roteşte în sens invers acelor de ceasornic, apoi cercul exterior în sensulacelorde ceasomic
(lafelcainfig.5pag.24).
Un alt procedeu strsvechi este că toţi participant! Să” se ga” n-deasca timp de câteva
minute simultan la vindecarea bolnavului.
Un al treilea procedeu constă în concentrarea tuturor partici-pantilor pentru a-şi reprezenta
toţi odats ceva alb, minunat, paradisiac, privind în acest timp lingura metalică din care i se dau
bolnavului medicamente şi apă”. Un al patrulea procedeu înlocuieşte lingura printr-un pahar c De
cum observăm Bază, pronun (3m numele oricărui spirit din Univers. Acesta poate fi un înger,
heruvim, spiritul cuiva deccdat, al unui om în viats, spiritul unui locuitor al acestei plancte, un
Egregor sau chiar un erou, un personaj dintr-o carte. Spiritul va veni şi, după un scurt dialog, va
pleca înapoi.
Cu cât vom acumula mai multa1 forAa în prima faz3 cu atât contactul va dura mai mult.
Canalul poate ţi închis la dorinţa dacs multumiji duhului şi rostiţi: Canalul să se închidă,
ies din starea în care mă aflu.
 17 tMBUNATATIREA
UNUI BOLNAV Se formează dou3 cercuri concentrice dintr-un număr cât mai mare de
participanţi. Ei stau cu faţa cstre centrul cercurilor. Cercul interior se formează din trei, cinci,
şapte, opt, nou? Unsprezece, doulsprezece (mai rar şase şi zece) persoane. Cercul exterior este
format din cinci, şapte, opt, nouă, unsprezece, douăsprezece (foarte rar şase şi zece) persoane.
Mai întâi cercul interior se Al cincilea procedeu de vindecare prevede că bolnavul s3 bea în
fiecare dimineaţă” apă dintr-un pahar pe care l-am ţinut toats noaptea la capul patului nostru,
încărcându-l cu energie.
Bolnavului i se poate transmite energie prin efectuarea de pase: în partea de jos a
corpului, mâna dreaptă” se misc8 contrar acelor de ceasornic, iar în partea superioară”, deasupra
capului bolnavului, mana stsnga” se deplasează” contrar acelor de ceasornic.
Un alt procedeu const3 în introducerea într-o retorts a plantelor zodiacale ale bolnavului.
18 CREAREA CANALULUI DE LEGĂTURĂ Dacs dorim s3 chemsm un duh, dar nu
vrem şŞ ne deplasSm cstre acesta în astral, putem crea un canal de legatura1 cu duhul. Pentru
aceasta, ne culcsm în pat, pe spate, cu capul spre nord sau rasiirit. Închidem ochii şi pronuntsm în
gând: Eu sunt Puterea psna” când simţim vibraţii în corp. Apoi repetilm în gsnd de mai multe on
fraza: Eu sunt c&mpul PSI-ABSOLUT, pan5 când fn faţa ochilor ne apare cerul înstelat. Pe cerul
acesta plin de stele apare, plutind, un semn alb - este Baza sau semnul magic propriu spiritului
nostru.
19 METODĂ DE IEŞIRE în ASTRAL
191 Scoala chineză Găsim două sfere (bile) de fontă. Aşezăm alaruri de noi un prieten
care începe să izbeascs cele două” sfere una de alta, la fiecare trei, cinci, şapte, nou2 unsprezece
secunde. Fnchidem ochii, alungsm din minte orice gând şi ne imaginsm cs suntem bubuitul
produs de aceste sfere. Când acest zgomot se va intensifica atât de mult încât va părea că un fel
de tunet, un tunet imens care umple mtregul Univers, ne afla’m în astral.
192 Procedeul general Ne culcăm pe spate, cu capul spre răsărit sau nord şi închidem ochii.
Mainilc şi picioarele sunt desf2cute. Inspirând aerul, ne imaginsm c5 fluxul de energie pătrunde
prin călcâiul stâng şi circulă pe partea stângă a corpului pătrunzând în lotus coborând pe partea
dreaptă a corpului şi părăsind corpul pr5in cslcaiul drept, se imprsstie în spaţiu. După un limp,
simţim o greutate în corp, apoi sufletul devine uşor. Vedem cum ne legiinam pe valurile
oceanului. Deasupra oceanului vedem cerul albastru sau înstelat. Imediat ce am v5zul ceml,
suntem în astral.
Dac2 pe cerul vizut în astral apare semnul Magiei Albe, sub forma unui triunghi alb,
otyinem o for gigantică, ce poate urai şi munfii din loc.
193 Procedeul periculos Acest procedeu este recomandat numai în cazurile de extrema1 urgents
şi, chiar şi atunci, de eel mult doui ori în decursul viejii. Respirsm accelerat şi profund pans ni se
Tntunecs vederea. Atunci, dup3 ce am expirat, oprim respiraţia. Apăsăm (sau rugăm pe cineva şi
apese) cu putere pe plexul solar sau plexul inimii. Bătăile inimii se opresc. Dacs nu reîncepe s?
Bats în trei minute, este necesars o intervenţie urgenţă cu masajul inimii şi respiraAie artificialĂ.
194 Procedeul Hatha Yoga Ne umplem pieptul cu aer. St3m în picioare, cu genunchii uşor
flexaţi. Închidem ochii. Ne imaginăm cs de la ceas cstre frunte se deplaseazg un flux de energie.
Si’multan, un alt flux de energie se deplaseazi de la umisnil drept în jos. Când fluxurile de
energie se simt distinct, începem s5 respirăm profund şi accelerat, far3 a sc3pa de sub control
cele dou& fluxuri de energie. De indats ce în faţa ochilor ne apar culori ale curcubeului, de o
straiucire ireaia, suntem în astral.
20 SFINŢIREA CRETEI Adesea e neccsar s3 desenăm diverse semne şi figuri magice. Pentru că
acestea s3 aibă putere, trebuie să fie f2cute cu cretă sfinţită. Cretă se va stropi cu apă de izvor,
apoi se ia în mâna dreaptă, se ridică deasupra capuJui şi se pronunts de trei ori: O, Addonai,
Savaof, Ichova! Fă afifel că şŞ nu am nimic, decst curăţenie, adevor şi putere. Aroin.
Este aşa-numitul, descântec al adevărului”. Acest descsntec se spune maintea oricărei
divinaţii.
21 VIZUALIZAREA FORMELOR CE APAR în OGLINZI Ne aşezăm în fata oglmzii. Pc masă,
în faAa oglinzii, se af! 5 două lumanaYi şi un vas cu aps (cupă, pahar). Ridicsm mâna dreaptă
deasupra cefei şi o menţinem ridicată în aer. Privim apa din vas fie direct, fie în imaginea ei din
oglindă. Dup3 patru-cinci minute vom vedea în apă imagini.
Un alt procedeu constă în menţinerea mâinii drepte deasupra cefei, pe întuneric şi se
priveşte în oglindă aflats în msna stânga sau aşezată jos. Pulem folosi şi descântecul: Oglindu
luminoasS, oglinjoara mea, AiatH-mi şi spune-mi adev&rul fnlreg.
Dac3 în camers pătrunde putins turning datorită lunii sau felinarelor de pe stradis, putem
constata un efect foarte interesant: vedem cum imaginii noastre din oglindă Ţi dispare mai întâi
pielea capului, apoi vasele de sangc şi, în final, chiar cranial. Dacs în tot acest timp reuşim s5 nu
clipim, vom vedea apărând în oglindă un alt cap, care nu seamans cu al noslru şi reprezintă
infatiarea pe care am avut-o în viaţa anterioară”. tn cursnd dispare şi acesta şi apare un altul. Dar
atât de mult nu poate rezista nimeni f5r5 să clipească”.
Prin antrenamente cu durata de câte dou3 ore, desfă~surate în fiecare noapte, putem capiţa
Tntr-o singurs Iun2 capacitatea de a vedea în oglindă diverse imagini, fata ajutorul mâinii drepte
la ceafă” şi faia perioade de aşteptare.
Imaginile oferite de oglindii reprezintă” realitatea din metaeter, vital, astral şi nivelul
mental inferior. Dac3 privim insS cu atenjie drept în pupilele ochilor noştri reflectaţi în oglinds
putem ajunge rapid în realitatea astraia.
22 CUM CHEMĂM MAGIA MARII Repetăm în gând sau cu glas tare: Prin puterea lui A
(HIA, Arată-te, Magie Alba a MSrii,
Pani când în faA ochilor apare Semnul Magiei Albe a Mării: întinderea Oceanului,
suspendat într-un spaAiu violet, iar în mijlocul adâncurilor sale va străluci Soarele, d3nd apei o
transpa-renta aurie. CSnd aceasts viziune se va întipări bine în faţa ochiului nostru interior, vom
intra în dialog telepatic cu Magia Alb& a MSrii.
Pronunţând numele AGHLA putem chema asupra noastrfi şi energiile binelui. Dacs la
orele diminepi repetsm în linişte, cu ochii mchisi, ne apare acest semn. De indat5 ce vom vedea
cu cla-ritate semnul, putem intra în legsturs cu AGHLA prin conştient sau putem s5 îi adresăm o
mgaciune, care va fi mdeplinita’ foarte repede.
23 STABILIREA CONTACTULUI CU SFERA îNGERILOR Trasam cu cretă” sfinjiti un cere
magic pe jos. Bem o b5uturs magicil: trei linguri de cafea dizolvats într-un pahar cu ap3 deasupra
csruia a fost spusS o rugsciune foarte puternică şi s-a pronunţat TETRAGRAMMATON. Dups ce
am băut preparatul, lăsăm şŞ treacs exact treizeci şi trei de minute şi intrăm în cercul magic,
tncepem s3 ne rotim Tn sensul acelor de ceasornic, pronunţ. And O sau OM, pan3 când incetsm
şŞ ne mai siîntâm trupul. Siîntâmun vuietincap, în faţa ochilor ne apare triunghiul cu ochiul
magic. Trecând prin triunghi şi mainland c5tre ochi, vedem îngerii şi formele abstracte ale
Magiei Albe. Uneori îi putem ruga pe cei ce asist5 stând în afara cercului magic să” cânte o
rugsciune crestineascs.
La încheierea acestei sedinje se constată, de obicei, o senzafie de greaAa şi dureri
puternice de cap. Pentru a le preîntâmpina, va trebui s3 nu muncam nimic cu eel puAin trei ore
înainte de a bea cafeaua, iar la încheierea sedusei vom bea un ceai de ment3
24 PROCEDEE DE DISTRUGERE A DRACILOR
 • Dacs vedem în vis un drac, printr-un efort de voin (5 procedsm astfel: ne apropiem de el,
tl apucăm cu coarne, i le rupem şi i le înfigem cu putere drept în cap (Iraditia buddhistă”);
• Dacă vedem un drac în vis sau în stare de veghe, îl rastur-nam cu copitele în sus şi-l
fnfigem cu coarnele în pimsnt (Magia popularĂ slavă);
• Dacs vedem un drac, ne imaginăm imediat c5 în el se mfige o leaps din lemn de arţar şi
mcepem s3 spunem, Tatăl nostru” (Iraditia magics);
• I] apucăm pe drac de coadă” şi îl azvârlim cu mâna dreaptă” departe de noi,
imaginându-ne c3 se izbeşte de un zid şi se turteşte (procedeu popular);
• Printr-un efort de voinţa îl micşorăm pe drac, îl apucsm cu mâna dreaptă şi îl aruncă” m
cu putere peste umărul stâng (Magia Albs);
• Ne facem cruce, facem şi asupra dracului semnul crucii (putem face şi semnul
pentagramei), iar apoi spunem, Tata1 nostru”, Crezul” şi, Rugăciunea c5tre Sfsnta Fecioar3
Maria”.
25 CHEMAREA DUHURILOR STfflllLOR Aşa cum am mai arătat fn paginile consacrate
Magiei Albe teoretice, exists şapte niveluri ale Realitstii, iar la fiecare dintre ele actioneaz3 câte
şapte stihii. În total sunt patruzeci şi nouă de stihii. În fiecare dintre acestea apar entitsti distincte
şi primitive -o anumită proiecţie a duhurilor (spiritefor). În lumea noastră materiaia actionea/îs
sapie stihii: PSmsntul, Apă, Aerul, Focul, Fluidul Magnetic, Energia psihics şi a Luminii stelare.
Duhurile stihiilor sunt chemate cu ajutorul unui descântec luat din Coran, care a fost
tradus în numeroase limbi europene şi este folosit adesea de cei ce practica magia: Zbarati în
libertate,
VS ascundef sub p&mant,
V? R2sucete vârtejul Focului?
Domnul nostru. Creator 51 StMpsn Al tuturor duhurilor,
Singur stsponitor,
VSporuncesc eii În numele S5u eel de nespus,
Apsreti (numele duhurilor),
VSporuncesc,
Tn numele Domnului şi al tngerilor (numele îngerilor). CuvantuJ meu, robul lui
Dumnezeu. Este term, este putemic. Amin. Se spune de trei ori la rând.
26 MANTRELE STfflllLOR Pentru a spori energia se recomandă să pronunţăm mantrele
stihiilor. Pentru stihiile Pamsntului (spectrul de forfe ale P3-mantului) avem LAM (OM LAM,
AOUM LAM), pentru stihiile apei (spectrul forţelor apei) - VAM (OM VAM, AOUM VAM).
A treia variants - LAM şi VAM - este foarte benefică şi practic inofensivă. Pronunţând
mantrele stihiilor intrăm în contact cu spectrul de forţe al stihiei respective. Repetarea timp
îndelungat a mantrelor determins comuniunea Omului cu stihia, care este folosită atst de yoga,
cât şi de magie. Rezultate similare obti-nea şi Cristos, când mergea pe apă şi plutea în aer.
Pentru stihia aerului (spectrul forţelor aerului), mantra este PAM (OM PAM, AOUM
PAM). Aerul este o stihie periculoas3 nesigură. Să respiri aceasts stihie şi s3 realirezi
comuniunea cu ea înseamnă a merge pe marginea prspastiei: în orice clipă corpul astral poate
primi o lovitură putemica. Pentru stihiile Focului (speclnil forţelor Focului) mantra este RAM
(OM RAM, AOUM RAM). Se recomandă şŞ ne ocupăm de stihia Focului numai sub îndrumarea
onui mentor şi foarte limitat în mod independent. Deşi RAM se poate folosi în scopuri magice
pentru transmiterea şi primirea de energie, nu se admit tolusi comuniunea excesivs cu Focul şi
trecerea în rcvists a energiei acestuia. Comuniunea cu Focul este posibilă numai prin inima’, csci
ea ştie msstira şi are un sistem de siguranj5
 27 ÎNCHIDEREA MERIDIANULUI Am studiat anterior procedeul de deschidere sau desfacere
a meridianului (spaţiului) de energie a&. În practics ms3 se intampla’ că din meridianul deschis
s3 se elibereze mai multif energie decst este necesar şi atunci trebuie închis.
Pentru irichiderea meridianuiui se foloseşte procedeul colectiv sau ritualul colectiv al
Magiei Albe. El este executat de trei persoane. Acestea se asaza1 în triunghi, fiecare formând
câte o laturs cu vârful triunghiului spre est. Ţinându-se de msini şi cu capul dat pe spate, cei trei
rsm&n în aceasts poziţie plna” când prin corpul lor începe s2 treacs o vibraţie usoar2 Atunci ei se
con-centreaz3 se adâncesc mental în propria fiinf2 pang când vsd distinct cerul pe care apare
toroidul desfăcut. Printr-un efort de voin (2 ei unesc pavtile toroidului mtr-un Tntreg şi aşteaptĂ
s3 se linisteascs vibraţiile pe care le simt în corp. Apoi cei trei desfac mâinile. Astfel, au loc
succesiv trei faze: senzaţie -circuit în sfere inferioare - circuit în sfere superioare.
Prin închiderea meridianului (spajiului) putem opri şi da mapoi once contact energetic
prematur cu Cosmosul în once punct de pc P4m3nt. În unele cazuri aceasts tnchidere ne scap5 de
poltergeist” (atunci când cauzele acestui fenomen sunt anumite manifestări Cosmice, ceea ce este
foarte rar).
28 VINDECAREA UNEI BOLI DE PIELE Reţeta buddhists şi Iamaist2 pe care o prezentilm
aici se foloseşte mai ales penim psoriazis. De pe pielea bolnavului se preleveazS câteva cojiAe de
pe rsni. Acestea se ard la f! Ac5ra psns se obţine o cenusS foarte fins. Scrumul acesta se pune
într-o Iingurit3 şi se adaugs pujin5 apă. Deasupra lingurijei se pronuntil de câteva ori formulele:
HÂRE OM MANI PADME HUUM şi BUDDHA AMITABHA BUDDHA AMITAIUSA. Apoi
se duce lingurija la frunte, se Tnchid ochii şi este imaginat bolnavul stsnd în lumina strslucitoare
a Soarelui, cu pielea curats, fă>5 coji. Apoi conţinutul linguriţei este dat bolnavului care trebuie
s5-l bea.
Întreaga procedure se repets timp de trei, cinci, şapte sau nou2 zile, în funcAie de durata
bolii, de la aparijie pln3 la începerea tratamentului.
29 HIEROGLIFICA DE PROTECTE Pe un cere magic, pe un talisman sau o fssie protectoare se
recomandă s3 se reprezinte hieroglife care cheams Puterea Alb3 Vo/a Domnului este Puterea.
Aceasta este formula pe care o cunoaşte şi o cant5 cocoşul (1AT-HAAH-HUVO).
Pentagrama poate fi folosită, dar eel care o foloseşte trebuie s2 simts c3 este curat şi bun.
Dacs pentagrama este utilizats de un om rsu i se va mtoarce tot r3ul pe care l-a infsptuit în
Tntreaga să şi îl va lovi. Când se va folosi şi se folosesc formulele care semnifics Voia Domnului
este Legea Dreptstii” şi, Voia Domnului este Mare {ia şi Puterea”, se utilizeaza’ un cere magic
simplificat.
30 CONCENTRAREA GANDULU!
! N plan mental, gândul este o forAŞ foarte mare, capabils sa1 distruga1 şi s2 alcstuiascs
megalumi. Putem stspani aceasts for (S concentrându-ne printr-un efort de voin (2 asupra unui
scop final, a Apoi lansaro acest gând bine definit în spaţiu, materializându-l Gândul trebuie
expediat în punctul central al desenului prezentat în figură 13 sub forma unei raze invizibile.
31 CURĂŢAREA în CAPERII DE DIFERITE ENTITĂŢI MĂRUNTE Trasam o ax3 de la
podea până” la plafon, care să” uneascs centrele geometrice ale acestora. Ne imaginăm c3 în
incspere exists o farfurie care sts pe muchie paralel cu pereţii. Printr-un efort de voints mcepem
s3 rotim aceasts farfurie în jurul axei încăperii cu vitez3 foarte mare, în sensul acelor de
ceasornic. Farfuria se transforms într-un uragan. Tot ce este ră” u aparţine slihiilor şi dispare
pentru totdeauna. Operaţia se va efectua mai ales în timpul zilei, semnifics, Voia Domnului este
Legea Dreptstii” şi, Voia Domnului este Mare {ia şi Puterea”, se utilizeaza’ un cere magic
simplificat. se incara cu energie benefică şi capătă proprietăţi vindecătoare.
32 METOMETODA DE
 VINDECARE A BOLILOR KARMCE Bolnavul este aşezat în pat, cu capul spre r5s5rit. Patul
este tras de la perete de la cap şi perete se aşază” un scaun, pe care se pune un vas cu apă” de
izvor. Dup5 şapte zile, apa din vas se varsă” pe pământ, iar vasul acoperit cu o pânziŞ este ascuns
pentru alte şapte zile mtr-un loc intunccos. După” terminarea operaţiilor de vindccare, patul se
asaz? Din nou la locul lui, iar vasul folosit se anmc5 la gunoi.
Nu trebuie s5 uitsm că, dac5 omul este bolnav, boala este extrasĂ din corpul s5u şi
absorbită” de aps. Dac2 insJl omul este sănătos şi drept-credincios, apa aflată la capstul patului se
incarcs cu energie benefici şi capiţa proprietsu vindecstoare.
33 CURĂŢAREA GANDURLOR PRIN m’aGIA GESTURILOR Răsucim mana dreapts de
şapte on în jurul capului, strsngem punmul, apoi Q desfacem şi scuturam palma de ceea ce am
strsns” din jurul capului. În următoarele 10 minute nu ne va veni nici un gsnd rsu.
R3sucicuRATAREA GÂNDURILOR PRIN MAGIA GESTURILOR Răsucim mana
dreapts de şapte ori în jurul capului, strângem pumnul, apoi îl desfacem şi scuturam palma de
ceea ce, am strsns” din jurul capului. tn urmăToarele 10 minute nu ne va veni nici un gând rău.
34 CURĂŢAREA ENERGETIC! NEGATIVE A VECINILOR Ne imaginsm c2 vecinul
nostru este a; ezal într-un lotus, complet dezbra” cât. Smulgând cu mâna dreaptă petalele
lotusului, îl obligsm s3 se acopere din nou cu alte petale albe. Acest procedeu asigura purificarea
energetică a persoanei vizate timp de circa o săptămână 35 DUEUL ENERGETIC Ne aşezăm în
cads. Cu mâna dreapt3 deschidem deasupra capuluj un robinet imaginar şi privim cum se revarsS
de sus în jos un con de raze alb-albsstrui. Ne imaginăm cum tot ce c negru se scurge în pământ.
Fn acest timp ne simţim cuprinşi de frisoane, ni se face, pielea de gains”, ne simţim Iresarind uş.
Or, dup3 care ne cufundăm în cadă cu cap cu ţol (sau dăm dmmul la duş.) şi apoi ieşim imediat
din ap3 Ne zvsntam fars s2 ne ştergem cu prosopul.
Meloda se foloseşte pentru a scăpa de gândurile rele şi proastă dispozijie. Apa din baie
(duşul) trebuie sii aib tempe-ratura de 18-24°C, deci bine primM de coip. 36 PROTECŢIA
UNUICOPIL SUB TREIANI fMPOTRIVA RAULUI Când copilul doarme îl acoperim cu cap cu
tot cu un cearşaf alb, nou. Facem deasupra lui şapte pase elipsoidale în sensul acelor de ceasornic
cu msna dreapts, pronunţând fonnula LAUM ASTERIUM REM sau AOUM ALAUM
MISTERIUM RAO.
37 DESCÂNTEC PENTRU OPRIREA ÎNCĂIERĂRILOR Se pronun (3 cu voce tare,
puternică, ALAUM RAUM OM.
EGREGORI Raţiunea uman5 nu poate percepe perfect Infinitul, din cauza lunitelor sale.
De aceea, ea creeazS modele ale Infinitului şi intrs m contact cu acesta prin modelul creat. Aceste
modele sunt create? I apoi, cu timpul, distruse. Fiecare religie este un egregor, fiecare ramurs a
stiinAei - un egregor.
Au un egregor propriu ţările (egregor rus, englez, Indian etc.), oraşele (duhul oraAului),
psdurile (duhul psdurii), câmpiile (duhul câmpului), casele (spiritul casei). Magia Alb? Este un
egregor, buddhismul - un egregor, Zeus este un egregor. Aceasta este definijia clasics, teofanica,
a egregorului! Ntr-un anume sens este un volum, o capacitate suflcteascs (psihică). Acest cuvânt
este MAGIA MAYA ŞI A BNCASILOR Vechii maya şi incaşii au dus la perfec (iune Magia
Creaţiei, care ms3 din p5cate, nu aajuns panAla noi. Se cunoaşte doarc2 asemenea roboţilor
alcătui (i din diferite substanţe (raateriale) exists. Roboţi” compuşi din energii ale vitalului şi
astralului; aceştia sunt capabili s? Indeplineascs voinţa oamenilor. În prezent se cunosc doi
asemenea roboţi - Dagott şi Kink. Primal dirijeazS vântul, celălalt procesele subterane. Dagott
poatc alunga şi ploaia. Formula cu care se apeleazS este, conform magiei clasice: OM MAGIST
ERIUM VENITE DAGOTT.
 Kink este un gnom (pitic) care vieţuieşte, pe întinderile cele de sub pamsnt” şi este eel ce
diriguieşte for (ele stihiilor subp5-mantene. Se recomand2 s3 nu fie chemat, deoarece puterile
sale, prea primitive, îl pot nimici pe om. Dagott a fost creat de maya, iar Kink de incaşi. Putem
ajunge la magia vechilor maya şi la egregorul lor magic prin mantra: ALAUM TIGERIUM
LARO MITENAO AKATI RET ROMAL Adesea folosit pentni a denumi spiritul universal al
animalelor (egrcgorul pisicilor, al câinilor), duhurile (spiritele) stihiilor importante şi reflectanle
astrale ale obiectelor materiale. Ţoale animalele au un spirit universal: în toţi câinii este întrupat
Spiritul Universal al câinilor, în toate pisicile - Spiritul Universal al pisicilor. De aceea animalele
unei specii simt concomitent, pe Întreg Pământul, pericolele existente. De asemenea, toate
plantele au un spirit universal, toate firele de grsu au un unic Spirit Universal al graului, toate
plantele de hamei - un unic Spirit Universal al hameiului etc.
Recomandăm s3 nu se foloseascs termenul, egregor” cu acest sens, ci şŞ se denumeascs
fiecare specie cu numele său, pentni a nu ne crea singuri probleme, în mod inutil.
ASTRALUL Multe sisteme antice nu recunosc structure cu cele şapte realitsti,
caracteristica1 pentni Magia Alba1 Superioars, teosofie şi teofanie. Aceste sisteme Împart lumea
în doar trei niveluri: lumile material şi metaeterics sunt inclose în lumea fizică; Vitalul şi Astralul
formeazS lumea sufletului, iar Mentalul şi nivelurile superioare constituie Lumea Spiritului.
Vechea Kabbala şi Magia clasic5 inclins s5 denumească” prin astral nu lumea emoţiilor şi
pasiunilor inimii, ci un mtreg complex de lumi, de la metaeter la mental.
Vom examina nivelurile acestui gigantic Astral pentru a afla ce fenomene supranaturale
pot fi observate fn planul fizic şi cum se explicit acestea,
Aici este prezentats teoria fundamentals a Magiei Albe. Orice retets se bazeaza1 pe
această” teorie şi se deduce din ea. Teoria se compune din zece vârfuri. Aceast8 cifrJl, zece,
semnifics Magia Alb3 Ea are sensul de Dumnezeu că Forts, căruia îi sunt upuse nou5 forfe
(Arhanghelii). Cifra zece şi dumnezeiescul Tetragrammaton ne apar3 de rău şi cheams Magia
Alba. În continuare este prezentat (fig.14) semnul Tetragramraaton care are codificate în el
Metratron, Michael, Annael şi egregorul Magiei Albe.
G. 14
ALCHIMIA Alchimia, cea mai veche dintre ştiinţe, este ecoul cunoaşterii transferurilor
nucleare, pierită în catastrofs. Prima carte de alchimie a fost scrisS de Falsul Democrit. Apoi au
ap3mt cărţile Falsului Platon şi Falsului Pitagora în care, dincolo de mişcarea colorats a
dragonilor şi leilor, se strsvede taina dumnezeirii care se naşe şi moare veşnic. Transformarea pe
care a suferit-o Dumnezeirea (Zeul) era repelata acum la scars mics, acolo unde se rotesc, precum
planetele, ipostaze ale materiei şi raţiunii. Omul a fost obligat s5 treacă prin moarte şi întuneric,
că s5 renască iar, peotru lumina. Diversele acţiuni asupra substanţei au putut naşte chiar monştri
biologici. Iar tinta alchimiei este piatra filozofaia, substanţa universalĂ care transformA raetalele
în aur, vindecs bolile şi amelioreazi caracterul omului. Lată cum arată reţeta chimistului franccz
Jean Baptiste, ce] care a descifrat reţetele alchimiştilor: Pentru a obţine elixirul înţelepţilor, se ia
mercur (argint viu) filozofal şi se csleste până se transformă mtr-un leu verde. Apoi se csleste raai
departe, mai puternic şi se transformă într-un leu roşu. Se incslzeste în continuare, până” la
fierbere, dar nu se fierbe (!), tinsnd acest leu roşu pe baie de nisip cu alcool acru de struguri; se
evaporă lichidul şi mercurul se va transforma într-o substanţă precum cadmiul, care poate fi tăiată
cu cuţitul. Se aşază substanţa aceasta într-o retorts unsă la interior cu lut şi se distileaz3 faYa
grabă. Se culeg separat lichidele rocii albe care rezultă. Se obţin o flegmă insipidă, spirt şi nişte
picături roşii. Aburii kimerieni vor acoperi retorta cu giulgiul lor şi înăuntru vom g? Şi adevăratul
dragon, c3ci el îşi msnancil singur coadă!”
 Alchimiştilor le aparţin remarcabile descoperiri. Lată ce scria Paracelsus: JJimeni numi va
putea demonstra că mineralele sunt fără” via. C3ci sarurile, piritele şi quintesentele şi pietrele
sunt înzestrate cu viaţa, la fel ca risdacinile sj ierburile şi roadele.” Paracelsus a ficut o
descoperire remarcabiia: c3 sifilisul se vindecs cu vapori de mercur. El nu cunoştea nici
medicină, nici chimie modernă, dar, cu toate acestea, trata boală, sprijinindu-se pe astrofogie.
Mercurul este metalul lui Mercur. El pomea de la, opoziţia” dintre Venus şi Mercur şi, prin
urmare, opozi (ia mtre boală pe fond de dragoste şi emanaţia emisarului zeilor (metalul mercur).
Demonstrând consistenja alchimiei vom prezenta un citat din Bergier (un savant francez):
Dispunem de numeroase dovezi care demonstrează c3 alchimiştii erau capabili s3 produci aur şi
exists chiar medalii bstute din aurul alchimiştilor. Poate c3 ar trebui s3 se dea mai mults atenţie
celor relatate de alchimişti despre aşa-numitele metale secundare. Astfel, unii dintre ei au încercat
să transforme în aur nu cositorul obişnuit, ci un Ťcositor cu lumins verdeť. Dacă presupunem c3
acest Ťcositor cu lumina verdeť este taliul, care seamsna foarte mult la aspect cu cositorul, iar pus
pe foe ds o lumină (flacără) verde, vom deţine secretul aceslei transformări. Căci este suficient ca
taliul s3 piardă doar o singurs particuia alfa pentru a se transforma în aur. Atât despre alchimie.
La sfârşitul capitolului vă prezentăm tabelele kabbalislice de corespondenţe, care arats cum sunt
influenţate însuşirile omului de către planete, metale, pietre preţioase, plante şi animale.
MAGIA MINERALELOR Mineralele, metalele, rocile, în calitatea lor de corpuri mate-
dale, care sunt antene cosmice, au o viaţă, o naştere şi o moarte, dispun de propriety magice.
Conform Kabbalei, ele corespund planetelor şi se influenjeaza între de, aşa cum rezultă din
tabelul 1
Pentru a lărgi orizontul cititorului prezentăm, în tabelul 2 culorile şi aromele planetare.
S3 descriem deci proprietăţile pietrelor preţioase.
Dlamantul ConferĂ virtute, barbstie, aduce biruin (a Dar el nu promite prea mari succese
celui ce-l cap5t5 pe bani, iar aflal în posesia unui criminal sau tâlhar atrage asupra acestuia forţele
malefice. Se considers că diamantul alungs intenjiile rele, dar nu se poate opune lucrărilor
diavoleşti. Diamantul cu ape (nuanţe) verzui este aparatoni] predilect al maternitaAi.
Lalul (piatra de culoare roşie) apără de soarele orbitor al pustiului. Bătrânii o folosesc în
durerile de mijloc. Nu se recomands celor artsgosi.
Safirul este o piatrs de o rars nobleţe. Este piatra mistics a lui Jupiter, piatra tinerelor
cslugsriAe. Ea confers concentrare şi puritate sufletească în timpul rugăciunilor, întăreşte
credinţa, loialitatea, înţelepciunea, apsrs de perfidie şi teamă, linişteşte patimile. Dorind s5-l
atragĂ pe bsrbatul iubit, femeile îi d5deau pe vremuri şi bea din pocale incsrcate cu puterile
safirului. O deosebits putere are safirul stelat, piatrs cu străluciri în formă de stea în şase colţuri.
Raxele sale argintii simbolizeazS ideea de spini, iar în religie - credinţă, speranţă, dragostea.
Rubinut era apreciat în Orient mai mult decât diamantul. Având proprietatea magics de a
Tntoarce sufletele cstre scopuri măreţe, el promite putemicilor lumii acesteia victorii şi fapte
m3rete. Celor simpli le aduce iubire şi fericire, iar prin schimbarea culorii avertizeazS despre
pericole. Rubinul roşu-lntens, cu ape limpezi, oferă protecţie împotriva duhurilor inferioare şi
vrĂjilor relc, întăreşte inima, alungs tristeAea şi dorul, readuce puterea pierdută. Omul r5u insail
transformA într-un demon fioros.
Hiacttttul (zirconiul cristalin) îşi pierde strsluckea înaintea furtunii, apaYS de melancolie.
Este purtat de descântători pentru a-l feri de duhurile rele. El are o putere magics, originile sale
fiind legate de continentul dispărut al Lemuriei. Această piatră de culoare roşu-închis este
considerate ins5talismanul curteza-nelor” şi are faima proastă de a împiedica aparifia sarcinii.
Alexandritul îşi schimbă culoarea şi mtruchipeaza caracterul binar al circulaţiei sanguine
a omului. Reglează hematopoieza şi fortiiica” vasele de sânge.
 Smaraldul confers veselie şi bucurie. Este piatră verde a Ve-nerei, numită şi, talismanul
lui Isis” şi este responsabils de atrac-(iile inconştiente ale omului. Se considers c5 acest mineral
nu a atins incl puterea maxims şi c3 evoluţia să continue. Aceasts piatrs ocroteşte marinarii şi
mamele. Ea era folosită de oracole în ghicitul viitorului, iar uitucii purtau pe vremuri un smarald
la gât. Montat în aur, aparis de demoni şi alung5 insomniile, farmecele de dragoste şi orice
molime. Smaraldul aduce viats Iung5 şi alungi inohondria. Pe cei născuţi în septembrie îi apars
de prietenii mincinoşi şi falşi. Dacă smaraldul nu poate birui defectele posesorului sau, el se
sparge şi-şi pierde proprietstile magice.
Topazulauriu este denumil, piatr3 a iluminării”. Este folosit ca mijloc de prevenire şi
alungare a nebuniei, insomniilor şi deochiului. Celor născuţi în noiembrie le aduce iubire şi
fidelitate, cclor născuţi în mai - fantezie debordantă şi furii nejustificate. Talismanul preferat al
iubitorilor de dulciuri.
Peruzeaua (turcoazul) arc proprietăţi excepţionale. Potoleşte vrajbă şi ccrturile, furia
nejustificata’. Oamenilor buni la suflet le aduce belşug în casii, iar pentru cei r3i devine un
duşman neîmpăcat. Piatra tansra” are o nuanta1 alb-albăstruie, cea măturiŞ -albastru-deschis
până” la albastru, iar cea veche - nuanţe albastre-verzui. Ea semnaleazii primejdia iminentă,
irabAtranind viizand cu ochii (îşi schimbs culoarea) sau pierzSndu-şi strsluctrea inainlea unei
nenorociri. Dacs este purtats de un bolnav incurabil, far5 sperants, peruzeaua moare definitiv.
Hematitul este închis la culoare, cu reflexe metalice, iar dups şlefuire capăta” culoarea
sângelui de porumbel. Este vestit că talisman al practicanţilor magiei negre, al vrsjilorilor. Cu el
se trasează cercurile magice la chemarca duhurilor, precum şi semnele kabbalistice. Hematitul
vindeca abcesele.
Amazonitul, piatra verzuie cu incluziuni, poate reda oamenilor aspiraţiile tinereţii, este
prielnic pielii şi vindecis slsbiciunile şi oboseala nervoasi. Numit şi labrador, forţa să ne este
ascunsS, csci aceasts piatră este nasculs de lumea hiperboreenilor. Amplified tendinţa spre
viziuni (vedenii) şi spre legsturi cu lumea supranaturaia.
Piatra soarelui (aventurinul - varietate de cuarţ). Scânteierile sale aurii simbolizeazi
bucuria, veselia, sAnstatea spiritului, limpczimeaminAii.
Piatra/unit (adularul sau filinitul). Strslucirea sa rece şi mată produce visare, uşurin {a şi
tandretc. Vindecă bolilc de rinichi.
Forţa magics este dată de Lună nous, c5nd capsls o str51ucire că de gheatil,
Opalul iradiază în toate culorile curcubeului. Au indrizneala s3-l poarte doar cei nsscuti în
octomhrie. Din vechime se crcde c5 atrage inimile spre r5u, trezeşte suspiciuni rsutacioase,
stârneşte certuri, intuneca’ minlea, da teama1 de întuneric şi spaime de tot felul.
Pertele au doar influenţe negative. În mlna oamenilor ră” i, perlele se intuneca’. Le putera
purta numai în şirag.
Coralul este prielnic tuturor şi nu este indicat doar pentru ghicitori. Vindec5 nervii,
ulceraţiile de tot felul, apars de deochi. Cu ajutorul coralului se recapsts memoria (vindecă
amneziile).
Gagatul (jaisul) este asemsniitor cărbunelui (de fapt, o varietate de antracit); se şlefuieşte
uşor. Are puterile lumii strsvechi. Alins despaYtirile şi durerea sufleteasca’, d2 uitarea în iubire.
Vindecă guta şi convulsiile (spasmele). Cuartuljumitriu este piatra clarvăzătorilor. Starnes. Te
fantezia.
Moronul (cristalul sau cuartul negru) este talismanul necro-man (ilor şi spiritologilor,
înlesneşte contactul constiinjei cu lumik superioare.
 Ametistul (cuartul violet) fereşte de alcoolism, îl face pe om mai bun, mai milos, alungs
gsndurile rele, aduce vise frumoase şi fericitc (faste), d& un tonus bun şi incurajeazS. Ametistul
ajuts la netezirea ridurilor şi scoaterea pistruilor.
Ochiui de pisicĂ (corindonul) protejeazS Jmpotriva necazurilor în dragoste; ochiul de
tigru - împotriva perfidiei şi vicleniei oamenilor; ochiul de şoim - este de ajutor în luptă dreaptă
cu duşmanul.
Carneoiul atrage inimile admiratorilor unei femei, ap3r5 de izbucnirile de furie.
Heliotropul este o piatrs semipretioasJl de culoare verde-ln-chis, cu picuri roşii. Este
talismanul militarilor.
Agatut negru conferĂ puteri asupra forţelor infemului, apari de pericole, confers
bsrbatilor farmecul iubtrii, ascute auzul. Sardonixul confers protecfie împotriva necazurilor în
dragoste, ap5r2 de urs, de minciuns şi necredint3 Celor nsscuti Tn august le prevesteşte clsStorie
fericit5 şi viat3 lungs.
Jasfntl Jaspurile cu ape reci descopers cele nevszute ochilor şi ridic3 v51u! Viitorului.
Jaspul roşu reduce hemoragiile, iar eel cu nuanţe itttunecate ap2r5 de otravs şi ur#. Este o piafra
foarte benefică.
Fn descrierea mineralelor am amintit de hipcrboreeni. În toate zonele P5mantului exist2
credinţe şi legende despre oraşe devenite nevszute, intrate sub pamsnt sau ridicate la ceruri. Ele
exists p2n5 astăzi, deşi au devenit mistice, că duhurile. Numele lor sunt: Shambala, Tebu, Vârful
Omul, peştera lui Zamolxis, palatul pro-rocului 2x>roastru etc. Fntre acestea se afta1 şi lumea
hiperboreenilor.
Retrele preţioase (mineralele) influentcazS soarta oamenilor, în funcţie de lunile anului.
Un anumit num3r de zile (o luiis) piatră are puteri maxime, în restul timpului puterea Ţi scade.
Exists două” sisteme: antic şi actual, fn principal şi unul şi celslalt se apropie de adevăr (tabelul
3), Vom arsta şi corespondenţa metalelor şi a pietrelor preţioase dup3 semnele zodiacului (tabelul
4), ca şi cea a plantelor şi culorilor (tabelul 5).
În fiancee de îmbinarea culorilor, plantelor, metalelor se formează” trssfiturile omului.
Mulle aspecte din naturs sunt supuse acestor dependente (tabelele 6 şi 7) şi, prin studierea lor,
putera descoperi legi cutremura’toare ale naturii.
Planela Metalul Piatră preţioasă Scare Aur Granat roşu-aprins Luna Argint Diamant
Mercur Mercur Carneol Marte Fier Ruhin Jupiter Co şi lor Safir Saturn Plumb Obsidian Venus
Aramă Smarald Tabelul 2
Planeta Culoarea Mirosul Scare Auriu Parfumul heliotropului Luna Argintiu Stânjenelul
Mercur Curcubeu lenuparul Marie Verde Parfum de verbina Jupiter Roşu larba neagră (pelin)
Saturn Azuriu Mentă Venus Negru Floare de mac Tabelul 3
Luna Sistemul antic Sistemul modern lanuarie Granat, Hiacint Granat, Alexandrit
Februarie Hiacinl, Ametist Ametist Martie Ametist, Jasp Acvamarin April ie Jasp, Safir Diamant,
Zircon Mai Agăţ. Smarald, Safir Smarald, Nefril lunie Smarald, Agăţ Perl a, Agăţ iulie Onix,
Smarald, Rubin
. Steaua de rubin”
August Sameol, Sardonit Piatra lunii S epic m brie Safir Safir Octombrie Beril
(acvamarin)
Ochi de pisic3
Noiembrie Topaz, Beril Topaz Decembrie Rubin, Peru zea Zircon auriu Tabelul 4
Semnele zodiacale Metalul Pietrele preţioase din sistemul străvechi Berbec Fier Sardonit,
Ametist Taur Cupru Agăţ. Cameol Gemeni Mercur Topaz, Beril Rac Argint Smarald, Calcedonie
Leu Aur Rubin, Jasp Fecioars Mercur Smarald, Safir Balanta1
 Cupru Diamant, Beril Scorpion Fier Topaz, Ametist Săgetător Cositor Hiacint, Granat
Capricorn Plumb Onix. Crysopras Vărsător Plumb Safir, Obsidian Peşti Cositor Alexandrit,
Acvamarin Zodie Culoare Plantă Berbec Roşu Gheranium Taur Roşu-portocaliu Nalha de
grădină, Dalie Gemeni Portocaliu Orhidee Rac Chihlimbariu Lotus Leu Galbcn-vcrzui Floarea
soarelui Fccioara Verde-gălbui Ghiocel Balanţa Verde-smara Id Aloe Scorpion Vcrde-albastrui
Cactus săgetător Albaslru Trestle Capricorn Indigo Pel în negru VSrsator Violcl Pelin Pcsti Rosu-
zmeuriu Mac Tabelul 6
Planet a Animal Păşar e Locuitor al ape lor Copac Scare Leu Vultur Li pan Stejar Luna
Pisică Lebad Crab Nuc Mercur Măimuţ a aPapag al Peşti zburători Măslin Venus Taur Porum
Focă Mirt Mane Lup Cocoş Vulpe de mare Jnepeni Jupiter Eldant P3un Dclfn Mesteacsn Satum
Ţap Liliac Moluses Pin Planeta Soare Simt Calitate Defect Soare Conştiinţa credinţa mândrie
lună Vedere Sperants Invidie Mercur Vorbire Binefacere Zgarceni e Venus Gust Abstinenţa
Voluptat e Martc Simt tactil Forţa Furie Jupiter Miros Simţ al dreptăţii LScomic Saturn Auz
fntelepciune Lene CAPITOLUL V DESCÂNTECE PROCEDEE DE VINDECARE Ce este
Magia veche În Rusia medievaia vrsjitoria era foarte larg. Vrăjitori sau vraci existau, practic, în
fiecare sat, Diferenţa dintre ei era că, de cele mai multe ori, vrăjitorii aveau o înfăţişare respin-
gatoare, ochi rai, recurgeau frecvent la ajutorul necuratului şi puteau face atiit bine (uneori), cât şi
rău. Vracii însă se adresau sfinţilor creştini, foloseau rugsciuni, de cele mai multe ori vindecau cu
ajutorul ierburilorde leac, dădeau sfaturi bune. Şi unii şi ceilalţi ficeau acAiunea fierturii de
buruieni mai puternicg prin descântece, de parcă introduceau Tn leacuri informaAii suplimentare
sau le tncarcau cu energie (le prelucrau) cu ajutorul mâinilor, ochilor sau crucii. Uneori, leacurile
erau aşezate pentru un timp în faţa unei icoane, ceea ce le întărea, de asemenea, efectul.
Sfera activităţii lor era foarte diversS. Vrăjitorul era chemat pentru leacuri, pentru a
desface când i s-a făcut de r5u cuiva, de către un alt vrăjitor, sau pentru a face altuia de r3u: era
solicitat şi, lege” pe cineva (s5 fac3 pe ceiaialt şi se Tndr3gosteasca de solicitant), s3 strice casa
cuiva. Ei alungau ploaia, furtuna, tmbunstateau rela (iile cu şefii, ajutau oamenii să descopere
comori etc.
Vracii erau solicitaAi, de cele mai multe ori, s3 lecuiascs pe cineva bolnav, uneori să
prezică soarta, vremea, s3 afle cine-l holul şi unde-s lucrurile furate, să afle izvoare de ap5 la
săparea unei fântâni etc. Ei mai erau chemaţi să scoată necuratul dintr-o casă sau dintr-un om, s5-
l scape de deochi sau fsc5tura” rea, să liniştească duhul casei, dacă acesla incepca s3 facs rele (s3
sar3 la bătaie, să arunce cu obiccte, şŞ provoace incendii), să aducă bărbatul acasS (sau nevastă)
după o ceartă etc. Şi unii şi ceilalţi susţineau cii ştiu de existenţa duhurilor psdurii, mlaştinilor,
câmpurilor, ale caselor, de oamcni preschimbaji în animate (strigoi), de zombi. Se considerĂ cs
acesli zombi erau, de cele mai multe on, ceea ce rezultă dintr-un vrăjitor, dac3 înainte de a muri
nu a găsit cui s3 transmită puterile sale; reîntors printre cei vii, acesta se afla în csutarea cuiva
căruia s3-l transfere neagră lui putere.
Exists părerea ci descântecele nu se pot transmite altora, sau numai celor mai tineri decât
magul respectiv. De unde aceasts superstiţie? În primul rând, pentru a nu prolifera prea mulţi
ucenici, care se pot transforma cu timpul în concurentiAIn al doilea rând, un descântec spus
măcar o dată cu mults simţire 51 credits lasa în lume o urmă sau un clişeu; cu cât este mai des
folosit, cu atât actioneazS mai puternic, adic3 urma lui se adânceşte. Dar şi reciproc: cu cât un
descântec este mai des folosit fsra simt3minte şi credints în el, cu atât devine mai slab. Deoatece
bstranii magi îşi pregăteau arareori ucenici, ei se străduiau din toate puterile ca descântecele să nu
cads în maimle unor nechemaţi. În tratamentul bazat pe formule verbale este de niare ajutor
sistemul de imagini şi senzaţii folosit. Observându-l pe bfitrsnii vr8jitori sau vraci în timp ce-şi
excrcita puterea, se constată c2 aceştia nu folosesc asemenea sisteme; de unde le vine atunci
puterea care duce la rezultatele uimitoare pe care le obţin? Sistemele de imagini şi senzaţii sunt
indispensabilc pentru a determina starea necesară a energiei şi psihicului vindecătorului, pe când
magicienii experimentaţi îşi pot comanda aceasti stare instantancu, fars pregătiri preliminare.
Analog, un om nepregătit, pentru a produce în palms se va strsdui s3-şi imagineze soarele, apă
fierbinte sau altceva similar, pe când unul pregătit în acest domeniu îşi aduce pur şi simplu msna
în starea de caidurs. Un magician începător foloseşte cu mult folos imaginile şi senzaţiile Jn
activitatea sa, producând efectul dorit cu ajutorul lor. Dar cum poate fi recunoscut? Fn timpul
examinsrii bolnavului trebuie să urmăriţi nu numai pacientul, dar şi propriul for interior. Este
posibil s2 simţiţi în interiorul dumneavoastrs diferite stări -memorati-le. CSnd veţi constata
rezultate demne de consemnat, str3duiti-vă s3 memoraţi care a fost starea care le-a însoţit în timp.
Este complicat, dar trebuie retinuts aceasts stare în care s-a otyi-nut efectul de vindecare. la
ultima instanţi, lucrul cu descântece şi incantaţii sau rugăciuni este manipularea propriei stări de
energie şi a propriului psihic, care ia naştere din urmstoarele componente: dorints, credinţă,
simboluri, ritm, contactul cu bolnavul, imaginea şi sentimentele.
Aş dori s3 atrag atenfia asupra faptului că în vechea Magie se dădea mare important
priceperii de a-f injelege pe oră, de a-l sim (i, de a-l compstimi; atunci vindecarea începea inc?
Înainte de aplicarea tratamentului. Amintiţi-vă c3 dacă aiaturi de dumneavoastră exists un ora
csruia sunteţi gata sS-l deschideli tot sufletul, care simţiţi c5 vs înţelege, cs v3 primeşte în sufletul
lui, vs este mult raai uşor, atât moral cst şi fizic. De aceca, dac3 a (i decis în mod serios şi ferm şŞ
deveniţi vjndecstor, inv5tati să” -l mtelegeti pe ceilalţi, nu s3-l judecafi şi şi-l condamnaţi.
VRĂJITORII Teama superstitioas5 faţă de vra” jitori se bazează pe convingerea populară
c3 ei to (i se afia în cele mai strânse relajii cu necuratul, că dracii nu numai c3 le îndeplinesc toate
ordinele, dar îi şi plictisesc, cerându-le mereu ceva de fscut.
Vrăjitorii pot fi din na? Tere sau cu wia lor, dar nu cste nici o diferenţă între aceste două
categorii, dear cs cei din urtna sunt greu de recunoscut în mulţime şi nu e ksne să ne fcrim de ei.
Vrăjitorul din naştere are, în credinţa popular, o genealogie proprie: o făt mare naşte o fată,
aceastala rândul ei naşte tot o fată, iar băiatul născut de cea de-a oeia fcvine o dată cu vârsta
vrăjitor, iar fata care se va naşte va fi vraitoare.
Pe langs cele dou3 categorii de ha/Aexista, deşi foarte rar, vrăjitori flMl voia lor. Înainte
de a nuri, fiecare vrăjitor se străduieşte s3-şi transfere cuiva forţa. Pacrea să vrajitoreasc, c3ci
altfel se va chinui mult şi nicj. PaAul nu-l primeşte”. De aceea oamenii cu experienţă şi cunosci-
jn de astfel de lucruri evita cu mare grijs să ia ceva din nifiinue lui, chiar şi rudele cele mai
apropiate se (în la distant chiar dacĂ va cere de bĂut, i se va da vasul cu ap3 astfel focft să-l
poats ™™Sur-Se povesteşte c3 un vrăjitor a chemat o fată şi i-a zis: JŤ. &’” Fata V~ dat seama ce
vrea şi i-a rsspuns: Dă-l cui ţi-a dat” Vrăjitorul a gemut, a scra-snit din dinţi, s-a mvinetit tot.
Ochiii s-au înroşit. În clipa aceea a venit sB-l vadă o nepoată; ei-a =ť? I ei: Tme, că amin-tire!”
Nepoata, în nevinovăţia ei, i-a lŤt mana - vrajitoru) a hohotit hucuros şi a Tnceput şi-şi tragl
suDetul. Vrăjitorii far3 voia lor pot fi salvaţi prin cain! 3 preotu! Le ctejte, pentru ei se rostesc
rugăciuni la mănăstiri, dar pentru cei deveniţi vrftjitoriAu voia lor nu există sc5pare.
Pentru a demasca Vrăjitorii, în W™ zone se f-osesc trei remedii: lumânarea de la Florii,
lemne derlop tremur3tor şi o nuia de scoruş. Dacs se aprinde lumânarea preptita cu stiints.
Vrajilorii şi vrftjitoarele vor apărea cu picioarele ţi sus; dac3 în Joia Mare se face focul cu lemne
de plop tremuAlCT-mediat a vrăjitorii vor sosi să cears cenuşa Nuieluşa de scons ajuta la
recunoaşterea acestor răuvoitori la slujba din dimine4a Paştelui; ei stau cu spatele la iconostas.
Acesta este coitiderat pretutindeni că mijlocul eel mai sigur de recunoaştere, iifera numai
momentul considers eel mai potrivit (unii. Consifcra c3 e mai bine că recunoaşterea şŞ aibă loc la
slujba de prânz din ziua de Paşti cel care o face fiind îmbrăcat cu totul nou şi curat).
 Vrăjitorii se mai pot cunoaşte şi în alt fel. Se zice că e bine s5 se ia în mână primul ou al
unei găinuşe tinere şi, în timpul slujbei din dimâncata primei zile de Paşti, persoana respectivă să
stea într-un loc al bisericii de unde se văd toţi cei aflaţi acohr atunci se disting chiar şi coamele de
pe capul vrăjitorilor.
Mai sunt şi alte mctode de recunoaştere, mull mai stranii; între acestea există şi următorul
procedcu: se asazii un cuţit cu tăişul în sus şi se spune o rugsciune de duminics (Învierea
Domnului) de la coadă la cap; atunci vrăjitorul începe ori să urle, ori să înjure urât.
Alt mod de descoperire a vrăjitorilor este eel cu ajutorul lămâiei care a stat patruzeci de
zile pe masa din faţa altarului. Dacă se pisează aceasta tămâie şi pulberea se introduce apoi în vin
sau bere şi se dă unui om suspect să o bea, acesta va începe să umble din colţ în colţ, fără s3
nimerească ua. Dacă vrăjitorului astfel descoperit i se va da să bea zoaie, chiar şi lături de la
spaiatul rufelor, el le va bea fără rezerve şi-şi va pierde apoi toată puterea.
Toată această preocupare pentru a găsi mijloace de combatere a vrăjitorilor decurge
nemijlocit din credinfa de nestrămutat a poporului în f3catur2” sau Iucratura”. În aceasta constă
toată activitatea vrăjitorilor, prin ea se explică influenţa lor în mediul sătesc, aparenta cinste de
care se bucură şi plecsciunile ce li se fac la ficcare mtalnire, precum şi tratajia cu băutura de
fiecare dată.
Efectul nefast al. Făcăturii” - în orice mod s-ar manifesta ea: schizofrenie, epilepsie, furie,
chiar şi delirium tremens” - se otyine datorita1 deochiului”, descântecelor, prin trimitere” sau
aducere” de obiecte etc. Se dcscanta pâinea, sarea, apă şi altele, se trimite f5catura” pe o paia de
vânt şi lucrurile descântate sunt aduse şi lăsate în calea celor vizaţi: cine le va ridica, se va
îmbolnăvi; o femeie a giisit un ou descântat la fântână, l-a ridicat şi a Tnceput şŞ strige cu mare
glas; altă femeie a găsit pe drum o în care erau o camasS, un brsu, o cruciuliţă şi nişte i; de cum a
ridicat legăturica, n-a mai putut mânca, s-a mtristat, nu i-a mai fost drag5 viaţa; cum a dus
legăturica la loc, de unde o luase şi a lisat-o în drum, imediat a dat semne de vindecare.
Procedeele la care se recurge în flcaturi sunt foarte diverse. Pentru un vrăjitor cu puteri
man este suficient s3 arunce doar o privire rea pentru a-l face pe om s3 bolească. Pentru altul cu
puteri mai mici este necesar un praf descântat pe care-l va trimite pe dirccAia vântului spre eel
vizat; dacă un singur firicel de praf aj unge la victimă, treaba este f3 cută. Este suficient s3 păşeşti
peste un obiect descântat de un vrăjitor puternic sau să” te aşezi în locul pc care 1 -a vrijit acesta
şi boala se va prinde. Gate un vrăjitor fl loveşte doar uşor pe umăr pe eel vizat şi acesta se
îmbolnăveşte.
Vrajitonil care a făcut vraja nu mai are putere s3 o Măture. Trcbuie căutat un altul, chiar şi
mai puternic, pentru a o desface şi invers, dacă un vrăjitor a apucat s? Asigure pe cineva
împotriva oricăror vrsji, un altul nu mai are nimic de (2cut, căci nu-l mai poate atinge. Acesta se
remarcă mai ales la nunţi, unde se concentrează cea mai mare parte a activităţii vrăjitorilor.
Penim a-l fcri pe miri de faciituri”, vrăjitorii sunt chemali, de obicei, cu respect la nunţi,
mtampinati inc5 de la intrare de gazdă cu o plecăciune adancs şi cu un psharel de vodcs. Al
doilea păhărel îl va cere chiar vrajitonil şi apoi va începe cu tragerc de inimă să facă vrăjile
binefăcătoare, pentru a preveni orice posibilitate de făcături rele; ia din mainilc gazdei pâinea şi
sărea care i-au fost oferite, rupe pâinea în bucăţele, le presara cu multă sare şi le arunc5 în toate
pantile. Dup2 ce scuipă de trei ori spre răsărit, el intr3in casă, controleazS toate ungherele, sufls
şi scuipă asupra lor, apoi mtr-unul aruncă boabe de secars, în altul o iarbă pe care a adus-o, iar în
celelalte doul pune cenuşa: boabele de secars sunt împotriva făcăturii rele, buruiana adus5 -
pentru sSnatatea mirilor. Apoi verifică cu atenţie dusumelelc, dacs nu s-a aruncat vreo pulbere
galbens - un cunoscut şi primejdios mijloc Vrăjitorii pot fi din naştere sau cu voia lor, dar nu este
nici o diferents între aceste două categorii, doar cs cei din urm3 sunt greu de recunoscut în
mulAiine şi nu e lesne să ne ferim de ei. Vrăjitorul din naştere are, în credinţă populară, o
genealogie proprie: o fată mare naşte o fată, aceasta la rândul ei naşte tot o fată, iar b2iatul n3scut
de cea de-a treia devine o dată cu vârsta vrăjitor, iar fata care se va naşte va fi vrăjitoare.
Pe lângă cele dou3 categorii de bază exists, deşi foarte rar, vr3jitori f3ra voia lor. Înainte
de a muri, fiecare vrsjitor se străduieşte s3-şi transfere cuiva forţa, puterea să vrsjitoreasca, csci
altfel se va chinui mult şi nicj, pământul nu-l primeşte”. De aceea oamenii cu experienţă şi
cunoscători de astfel de lucruri evits cu mare grijă să ia ceva din mâinile lui, chiar şi rudele cele
mai apropiate se ţin la distanţă; chiar dacă va cere de băut, i se va da vasul cu apă astfel încât să-l
poată lua singur. Se povesteşte că un vrăjitor a chemat o fată şi i-a zis: Ia, tine!” Fata şi-a dat
seama ce vrea şi i-a rsspuns: Dă-l cui ţi-a dat!” Vrăjitorul a gemut, a scrssnit din din (i, s-a
învineţit tot, ochii i s-au înroşit. În clipa aceea a venit sS-l vadă o nepoată; el i-a zis şi ei: Ţine, că
amin-tire!” Nepoata, în nevinovăţia ei, i-a luat mâna - vr3jitorul a hohotit bucuros şi a început s3-
şi trag3 sufletul. Vrăjitorii fără voia lor pot fi salvaţi prin căinţă, preotul le citeşte, penim ei se
rostesc rug3ciuni la m3nastiri, dar pentru cei deveniţi vrăjitori cu voia lor nu exists scăpare.
Pentru a demasca vrăjitorii, în unele zone se folosesc trei remedii: lumânarea de la Florii,
lemne de plop tremurător şi o nuia de scoruş. Dac3 se aprinde lumânarea pregătită cu ştiinţa.
Vrăjitorii şi vrsjitoarele vor ap3rea cu picioarele în sus; dacs în Joia Mare se face focul cu lemne
de plop tremurător, imediat toţi vrăjitorii vor sosi să cears cenusil. Nuieluşa de scoruş ajuta la
recunoaşterea acestor răuvoitori la slujba din dimineaţa Paştelui; ei stau cu spatele Ia iconostas.
Acesta este considerat pretutindeni că mijlocul cel mai sigur de recunoaştere, diferă numai
momentul considerat cel mai potrivit (uaii-considers cs e mai bine că de a face r3u; se uită” şi în
soba, dacă nu s-a pus acolo niscaiva buruiana1 de la care vine o duhoare rea, ce ameţeşte lumea şi
dă dureri man de cap, ba chiar îi face pe câte unii să vomite (au fust cazuri în care oaspeţii veniţi
de departe au plecat de la mints din aceasta1 cauzS, ba chiar s-a întâmplat s3 se amlne nuntă).
Apoi vrăjitorul iese în curte şi ocoleşte de trei ori caii care vor fi înhămaţi la trssura mirilor.
Verifică harnaşamentul, să nu fie vreun mărĂcine sau altceva ţepos. În casa” aruncis asupra
mirilor boabc de secară, îi pune s3 treacs peste un cojoc negru Tntins la picioarele lor, reducând
la zero efectul oricăror. Facsturi” cu care un rsuvoitor ar dori s5 intervină. Însoţindu-l pe miri
spre biserics, la fiecare rsscruce şi la fiecare poartă” (considerate drept cele mai periculoase
locuri) el şopteşte descântece. Pa mtoarcere le spune tinerilor cssatoriti s3 meargs pe un alt drum.
La mas2 ridics primul paharul m cinstea mirilor şi urmstoarele şi se îmbată primul,
dup5careestedus acasă lael.
Împotriva tuturor relelor făptuite de vrăjitori s-au gssit o mul (ime de remedii, dar cu efect
prea mic: între ele sunt ceapă, usturoiul, chihlirabarul, tămâia, care sunt nesuferite vrăjitorilor,
crucca cusută pe basmaua miresei, o monedă ce i se pune miresei în ciorap, şoptind descântece,
un ac fars ureche, cusut în poala rochiei de mireasS, semintc de în puse în pantofi. Toate aceste
mssuri le ia peţitoarea, dar vrăjitorul are un mijloc mai tare decst toate - o păstaie de mazăre cu
nouă” boabe.
De cele mai multe ori vrăjitorii sunt oameni în vârstă, cu plete lungi şi csninte, cu baibi
zbârlite, cu unghii lungi. În majoritatea cazurilor ei sunt oameni fsnA neam, totdeauna neînsuraţi,
dar care au ţiitoare, acestea fiind atrase de astfel de oameni puternici şi temu (i. Casa unui vrăjitor
cste mic5 cu o singură fereastră, strâmbă şi se afl3 la marginea satului, iar uşa este mereu
zăvorâta. Vrăjitorii dorm ziua, iar noaptea ies cu nişte ciomege lungi care au un cârlig de tier la
capăt. Vara şi iarna se imbracii în acelaAi cojoc de oaie legal cu un brâu. Aspectul lor este sever
sj jmprcsionant, prin aceasta ei dorind şŞ meotins impresia de putere excepţionalĂ asupra tuturor.
Vrăjitorii sunt tăcuţi, se abţin de la discufii cu oamenii, se ţin deoparte şi nu se împrietenesc cu
nimeni; umbia mereu încruntaţi şi moroc3nosi, speriindu-l pe toţi cu privirile aruncate pe sub
sprâncenele că de lup. Nici pe ţiitoarele lor nu le iubesc şi le schimbs des. La biserica’ ei nu merg
aproape niciodată, doar de gura lumii dau pe acolo la cele mai mari saibatori. Toate acestea, pe
de-o parte, îi subjuga” pe cei tr3itori în locuri mai puţin umblate, mai retrasc, iar pe de altă” parte,
dau vrăjitorilor multă încredere în forţele lor.
VRACII-DESCANTATORI Orice om care a acumulat anumite cunoştinţe se bucur3 de
stimă celorlalţi. Fiecare vraci, ins3 capats un respect deosebit al consatcnilor deoarece, prin
cunoştinţele pe care le-a dobândit, el uşurează suferinjele şi îi lecuieşte pe cei bolnavi.
Nu avem nici un temei s5 includem aceasta categoric de oameni, care se ocupă cu
tama’duirea diverselor boli, în rândul celor care au dea face cu necuratul. La tar3 oamenii
continuă” s3 pună în aceeaşi oală pe vraci şi vrăjitori, alimentând ideea preconcepută c3 tot ce
este neobişnuit este supranatural, iar supranaturalul trebuie s5 includs amestecul necuratului.
Vracii msisi, prin felul lor de a aplica tratamentele? I prin ambianta pe care o cer, din convingerea
că în alte împrejurări leacurile nu sunt eficiente, creeaz3 cadrul pentru aceste superstiţii şi
credintc greşite m ceea ce-l priveşte. Ei procedează astfel fiind convinşi că descfintecul are
principalul efect şi nu leacurile administrate, acestea fund doar calmante şi ajutătoare la
vindecare. De aceea vracn se mai numesc şi descântători. Descântecele se invats fie direct din
gură dascaiilor, fie din înscrisurile rsspandite în mediul ştiutorilor de carte de la tar5 sub forma
unor culegeri despre buruieni de leac şi alte leacuri tradiţionale. Acestea se spun aproape în
şoaptă, pentru a nu fi auzite de un neini (iat (altfel, nu au nici o insemn5tate) şi pentru a rămâne
proprietatea exclusive” a celui ce le spune. Descântecele sunt ihsofite de diverse miscan ale
mâinilor şi buzelor, pentru a reţine forţa cuvintelor sau, cum se spune, a, sigila încuietoarea”.
Vracii execută toate acestea, deşi sunt mânaţi doar de inten (îi bune, spre deosebire de vrăjitori,
din care mulfi pradics vrăjitoria numai aparent convinşi, datorits avantajelor pe care le obţin.
Principala deosebire dintre vrăjitori şi vracii-vindecstori este faptul cs primii se ascund de
oameni şi cauls s2 mv2Iuie Tndeletnicirea lor într-o tains de nepstruns, iar ceilalţi lucreazS în
vszul lumii, nu încep nici o operaţiune de vindecare far& a se ruga şi a-şi face cruce; în cea mai
mare parte, descântecele lor de vindecare constau în rugăciuni adresate lui Dumnezeu şi sfinţilor
vindecstori. E adevsrat ca şi vindecstorii îşi spun forraulele în şoaptă, în schimb actioneazS şi se
roagă în văzul lumii: Se scoals robul lui Dumnezeu dis-de-ditninea {3
Se înching i se spala cu apă proaspatspe fă, >
Se şterge cu un ytergar curat; -t se duce din casS la uşă, de la u3 la poaita,
De la poaita spre soare-răsare,
Unde este hramul bisericii Intrsrii Maicii Domnului, ~, vine mai aproape,
Face o plecsciune prea-plecats, i-o roagM să-l dea vedere usoars,
În tot locul şi în orice moment. T Vrsjitorul actioneazS adesea la inspiraţie, îşi permite s3
ioventeze noi mijloace şi metode, doar s5 par3 cât mai de spaim şi mai neobiAnuite. El aşteaptă
şi cauts momentele prielnice pentru a apărea cât mai impunistor şi mai înfricoşător, cu p5rul
vâlvoi şi barba zbârlită La nunţi şi sSrbstori apare nechemat şi cât mai pe neaşteptate, de parcs ar
ieşi din p5mant.
Vraciul-vindecstor şi descsntAtor ins3 merge pe un drum drept, nu se abate, vorbeşte că
din carte, vindeca după preceptele cuprinse în manualele sale de plante şi formulc de leac, sau aşa
cum a mv5tat de la părinţii şi dascsIii s5i.
Vr5jitorul poate fi găsit prin unghere întunecoase, cârciumi etc, iar când este nevoie de
ajutorul lui se lasS mult rugat, pretinde drept plata bani mulţi şi ameninja; vindecătorul, în
schimb, are mereu un cuvânt bun, o rugăciune, lucrează totdeauna cu invocarea lui Dumnezeu şi
a Sfmtei Cruci (înainte de a descânta apă, în ea se cufunds o cruce, dându-l astfel o mare putere).
 Vraciul nu are lacst pe us3; oricine este bine venit înăuntru; casa lui este curat3 miroase a
curĂţenie şi a buruieni de leac parfumate. Viaţa lui este mereu în vszul lumii, doar înainte de a
trece la vindecarea unui bolnav el se retrage puţin spre a-şi spune rugsciunile şi pentru a prepara
leacul de care va avea nevoie. Plată pe care o cere este simbolică, el mulţumindu-se de cele mai
multe ori cu câteva ou3 proaspete sau nu ia nici un fel de plats, refuzS orice, zicând că Iucreaz5
de dragul lui Dumnezeu şi nu poate primi nimic în schimb. Dar nu este nici o rusjne să-l plăteşti
pe vraci, el pune în vindecare multe cunoştinţe şi depune mult efort, c3ci la el nu se vine cu
cazuri simple, ci numai cu boli grave. Înainte de a apela la el, bolnavul a fost aşezat pe cuptor că
s3 se incslzeascs, a fost învelit cu tot ce s-a găsit mai călduros şi imblinit în casă, l-au dus la baia
de abur şi l-au îmbăiat îndelung, i s-au fscut frecţii cu sare, într-un cuvsnt au făcut toţi ce le-a stat
în puteri, dar v5? And că e ceva mult mai serios, au venit la vraci. Deci acesta va (rebui, cu 124

Priceperea lui, s5 gsseasca” pricina bolii, cine şi de unde a adus-o în trupul şi în sufletul
pacientului,
Oricare ar fi cauza bolii, vraciul este convins că” aceasta este o flints vie. Cu ea se poate
vorbi, ne putem adresa bolii cu ruga” -minti, cu-ordine de a parssi trupul bolnav, fsrs a mai vorbi
de cazurile în care în câte o femeie intril diavolul şi, când trece o procesiune religioasS sau un
preot, f3r3 a-l vedea insS, femeia începe s3 strige (de fapt, strigfi necuratul cu vocea ei),
aruncând cuvinle urâte şi injura’tiiri groaznice! N anumite cazuri, bolile sunt chiar personificate.
Astfel, cea mai rssp3ndit5 dintre boli -frigurile - este considerate a fi una din cele 12 fiice ale
regelui Irod. Vraciul ştie s3 stabileascs dacs bolnavul este chinuil doar de una din aceste boli, de
dous sau mai multe dintre ele, care este cea mai slabs şi, dcci, cu care să” mceaps luptă. La rsndul
sau, bolnavul se străduieşte s3-l arate vraciului din ce cauzS s-a imbolnsvit - dacă” frigurile l-au
prins pe când c&ră gunoiul în câmp, când stătea pe psmantul gol sau pe iarba umedă”. Dacs
bolnavul acuza dureri puternice în zona şalelor, care îi tăie respiraţia, vraciul ştie c3 e o durere de
mijloc (lumbago sau discopatie, dureri în zona lombară). Atunci îl asazS pe bolnav cu burta pc
pragul casei, ia un tocstor sau un topor şi, cu partea neascufita1 loveşte uşor pe spinarea acestuia,
zicând: • îs Ce toe eu aid? Toe durerea de ya/e. Tai cât tăi fi pe veci s? Dispari! • rra Diversitatea
inepuizabils a procedeelor şi metodelor folosite de vraci pentru vindecarea diferitelor boli
formeazS arsenalul medicinei populare, care nu se reduce doar la mtrebuintarea buruienilor de
leac. Felul în care vindeca vracii reprezints un domeniu de cercetare care revine medicilor
specialişti.
Trebuie s3 mai menţionăm câte ceva privind poziţia pe care o ocupa” vracii şi
vindecstoarele în mediul rural, că oameni bsnuiti doar c-ar avea unele afaceri cu necuratul, nu cs
şi-ar fi vMdut sufletul acestuia. Deşi experienţa vieţii porunceşte cs nimeni nu trebuie s5 fie
invinovsjit faA:5 dovezi, practică demonstreaz3 contrarul. Astfel, sStenii nu sunt deloc zgârciţi în
a-l suspecta pe vraci. De exemplu, pe timp de noapte ei nu au voie s3 aprindă focul în casa lor sau
sii-l lase sĂ ards timp mai îndelungat decfit ceilalţi locuitori, pentru că vecinii s3 nu creadă c&
pregstesc vreo fiertur3 la care necuratul le da” o mână” de ajutor. Dar, deşi existenja lor se
deruleazS în această” pozijie de bsnuiAi, vracii se bucura” de mults consideraţie şi respect în
mediul sStesc. Aceasta se explics prin faptul c3 provin din rândul oamenilor în vârstă”, burlaci şi
fete bstrsne sau vsduve care nu au pe nimeni şi care nu s-au cilugarit doar pentru că” au dorit şi
devină vindeca” tori. Faptul c3 se simt totuşi în permanents bsnuiti îi face pe vraci şŞ aib3 un aer
de severitate, s3 fie foarte orgolioşi şi siguri de ei. Toţi sunt, de reguls, oameni isteAi şi,
realmente, stau cu mult deasupra celorlalji din punctul de vedere al inteligenţei şi cunostinjelor.
În continuare, v5 ofer o culegere de descsntece şi re (ete din folclorul terapeutic.
 Împotriva durerilor de cap Privind cstre luns, se spun urma’toarele voibe: Tu, luna”, lună
nouă, Care eşti atât de veche! Când pe tine te-o mânca un zmeu, Pe mine m-o lua durerea de cap;
Se merge trei dimineţi la rând, dis-de-dimineaţă, la un mormânt, se fac trei plecsciuni, se ia între
degete un pic de piimant de pe mormânt şi, frecă~nd cu psmantul accla locul dureros (capul), se
pune p? Mantul înapoi pe mormânt, zicând: One este înmormântat în acest loc, fie bsrbat, fie
femeie, aşa cum stă el aidfara nici o durere, tot aşa şi eu, robul lui Dumnezeu. Să nu cunosc cei
durerea.
La apusul soarelui, bolnavul, întorcându-se cu fă (a spre apus, spune următoarele cuvinte:
Soarelc se ascunde dups raunti,
Iar durerea mea de cap se duce în munfi!
Doamne, Dumnezeul nostm, Isuse Cristoase,
Mi-am plecat capul pe crucea, ^ j pe care ai fost rustignit şi mă tog ţie, care ai biruit
forţele raului,
Cele văzute i cele nevăzute,
Ai înfrânt pe cei păcătoşi, BvHJoqmi biruie şi Tnfrsnge, Doamne,
Şi durerea mea cea mare Ť.-&, t şi, aşa cum Tu eţi vindecarca A de toate boliie pe
intregpsmantu], fs că boala cea grea s2 nu-mi mai întunece viaţă şi capul sanu mă mai doară, de-
acum sipurerea jj’-d vecii vecilor, Amin. Împotriva durerii de dintl MS voi scula eu, robul lui
Dumnezeu, dis-de-dimâncaf3
Mă voi închina şi mă voi duce spre cimitir,
Voi intra fă Sfânta Biserică şi ms voi închina la toate sfintele icoane.
Apoi voi ieşi din biserică,
MM voi duce în cimitir,
Mă voi opri la mormânt şi-l voi întreba pe eel care zace acolo de ou-l dor dinfu. I aşa cum
pe el nimic nu-l mai doare tot aşa şi pe robul lui Dumnezeu. S3 nu-l mai doară nici dinfi, nici
gingiile, nici nimic.
În numeh Tat&lui şi al Fiului şi a! Sfsotulut Dob, Amin.
DM, Doamne, cuviotelor mele putere în uşurarea şi vindecarea durerilor şi a tot raului,
Amin.
‘ Doamne, Jsuse Cristoase, Fiu a! Lui Dumnezeu, miluieste-l pe robul tsu, mbpacatos şi
scaps-l de durerile de dinţi. I aşa cum pe un mort nu-l pot durea dinfi, tot aşa şŞ nu-l doară
nicicând nicipe robul eel păcătos al lui Dumnezeu, • • I şi nici gingiile să nu i se umfle şi nicicând
nu-l supers. Bid. Iar vorbele mele să fie cheia • jto care ferecs durerea şi răul, Amin.
Se repetă de 21 de ori deasupra unui pahar cu api, Hcsnd cmce cu un cu (it şi apoi se bea
apă clĂtind; i gura.
MS voi scuia eu, robul lui Dumnezeu. A M3 voi închina şi mă voi ruga,
Apoi m? Voi duce din casS pe uşă şi din curte pe poartă.
Mă voi duce în stradă şi voi privi la Lună nouă.
W luna cea nouă s-au născut doi fraţi - Kavel şi Avel.
Aşa cum pe ei nu-l dor dinfi,
Tot aşa nici pe mine,
Robul lui Dumnezeu, şŞ nu mă doară.
Se descants o crengut;! De brad: Pe mare, pe ocean, pe insula Buiaa,
Se afta o sfsnts şi apostoleascs biserica, >O Bn? O TobisericaaceeaseaBX i Maică
Donwului Precuratf s n şi cuvosu! Antp, • -•
Lecuitoml durerilor de dinţi. -: • i El se roagspentru lecuirea durerilor A Robului lui
Dumnezeu. Ť_&
 Aşa cum pe sfnfi slujitori ai Domnului nu-l dor.
— I Totasa nici pe robul lui Dumnezeu. H-a 3 nu-l mai doară dintii,
În numele Tatsiui i at Fiului şi al SfsntuIui Dun, Amin. Jn credinAa c3 astfel dintii cei noi
vor create san5to? I şi puternici, furs nici un fel de dureri.
Dacs şoarecii rod o bucăţi de pâine, se considers că în locul din care au ros se afls un leac
sigur împotriva durerilor de din? Se taie buc5tica respectivs de pâine şi se mansncii, iar durerea
va dispărea.
Dinlii şoarecilor sunt consideraAi cei mai tari. De aceea, când se schimbs dinţii de lapte ai
copiilor, eel în cauzS aruncs dintele c3zut dup5 sob& (sau peste casS) şi spune: Oricel> ia-roi
dintele de fier, dă-mi unul de Trei sen la rsnd se descents afar5 la Luns nou3: Luns nous cu
coame de aur, fost-aipe cealalts lume? Am fost. Morf ai vszut? Am văzut.
Pe ei Ji dor dintii? Nu-l dor.
Da, Doamne, şŞ nu mă doară nici pe mine, robul lui Dumnezeu, niciodats.
Apoi se spune TatJQ nostru”.
Vindecătoarea iese afars noaptea şi, vszand Luna nous, spuoe de trei ori: De aur, pe tine
nu te dor dinfi, nici pe robul lui Dumnezeu, să nu-l doară.
Mama atinge uşor copilul peste obraz în partea cu dintele bolnav şi spune: Copilul
meupISnge de lapalms, | nil de la durerea de dinţi.
Pe dintele bolnav se asazS un beţigaş, care a fost mai întâi descântat astfel: Faluima,
luluima, Adalaima.
Se unge dintele bolnav cu un amestec de usturoi pişat şi Iute. Dup& ce s-a spus
descsntecul: Anghel, Avgul, Amin. Împotriva durerii de dinţi, a furnicăturilor; i herniei Doamne
Dumnezeule, Isase Cristoase,
Fe-f milă de mine, psc&tosul, Amin (se descânta” pe sare).
În numeie Tatălui, Amin!
Voi, zorilor, ogoif fpotolif durcrile,
Lecuif-mi tnie, robul lui Dumnezeu,
Hernia, durerea ţie dinfi şi toate fumicsturile, •
I junghiurile din oase şi once alts boals,
Acum şi pururea şi-n vecii vecilor, Amin.
Situ, Lunsnoua”,
Descanta-mi şi-mi potoleşte durerea de hernie şi fumica’turile şi durerile de dinţi şi
junghiurile, acum şi pururea i-n vecii vecilor, psns la cea de-a doua pogorsre a lui Dumnezeu pe
psmsnt, Amin.
Tmpotrfva albetif la ochi (glaucom)
Doamne Isuse Cristoase, ai mH3 de noi, fiu al lui Dumnezeu’. Amin.
Ea Siantul Gheorghepe ţin pod de fier şi în anna lui erau ţie! Căim: ‘anal cenuşiu, altv!
Alb şi al treilea negru. Canele eel cenuşiu şi eel alb şi eel negru an mâncat albeaţa depe ochiul
robului lui Dumnezeu, crcstin botezat.
Se spune de trei ori şi se scuips.
Ajutorul meu vine de la Dumnezeu,
Care a făcut ccrul i pamsntuI.
Mcrgea Sfântul lurie într-o carufs Cu cai murgi şi cu patru rot/; Fi căruţa a gonit pe
câmpie şi roţile au luat-o care-ncotro şi s-au tmprsstiat.
Aşa 3 se imprsstie, s? Se risipeascs Şi albeaţa de pe ochiul lui,
Robul lui Dumnezeu.
Din ochii lui curge lacrima,
 De pe ochii lui se duce albeafa.
Apoi se spune de trei ori Tat3I nostru”.
Merge Sfântul Gheorghe pe un cal murg,
Cu şaua de aur, cu biciul tot din aur.
În urma lui alergau trei câini: Unul alb, altul roşu, altui negru.
Din ochiul bolnav al lui. Canele alb albeafa scotea,
Eel roşu sângele înlătură,
Eel negru vederea la loc punea.
Hei, csinii mei, luaf albeafa depe ochii frumuşei!
Impotrtva urciorului Se umezeşte arătĂtorul cu salivă şi se unge cu el ochiu] bolnav,
repetsnd de trei ori: BinccuvanteazS, Doamne! Soarele se duce spre apus, ziua cstre scare,
urciorul merge spre vindecarc, imediat după inserare.
Foarte larg raspandits este metoda de vindecare a urciorului attfflndu-l ciuciu”. FScand
geslul, se spune: Urciorule, în ciuciu, cump3r3-fi dulciuri, cumpMra-f un cuţitaş, s3 te tat, şŞ nu
te la? I.
Procedeul se poate aplica chiar de bolnav sau de o altă persoană”,
O altă metodi constă în a pune pe urcior o ciatits fieibinte sau un miez de pâine cu sare.
Dup5 ce s-a aplicat pe ochi, pâinea amestecată cu sare se aruncă” la câini. Alte procedee:
• se unge ochiul bolnav cu apă de zahăr;
• se leagă degetul inelar şi mijlociu de la mâna opusă” ochiului bolnav cu aţa neagr5;
• într-o farfurie se pune apă curats 51 se priveşte oglinda de aps pans încep s3 IScriineze
ochii. Se aruncă în foe de trei ori câte nouă boabe de orz? I se spune astfel: Cum aid boabele
acestea, tot aa sS-l ardă focul? Ipe urciorun alt leac este trecerea de trei ori, în lung şi-n lat, cu o
veri-ehetapeste ochiu! Bolnav. Cel mai în varsts din cas3 se leagă la două degete de la mâna
oposa ochiului bolnav - mijlociul şi inelarul - cu a {3 în formă de opt, ise fac trei noduri.
Împotriva durerilor de urechi Se atinge copilul bolnav cu urechea de crucea casei i se
descânta pe ulei de floarea soarelui astfel: La crucea din stejar coltu-l cioplit. Aşa cum cnicea de
stejar nu are dureri, tot aşa nici robo] lui Dumnezeu. Nu va avea dureri de urechi nici ziua, nici
noaptea, nid dimineaţa, nici seara, nicipe loc nou, nici vechi, nici la Lună” nouă. În vecii vecilor,
Amin.
Apoi se toama csteva pic&urî de ulei descsntat în urechea bolnavă.
Specialiştii pricepuţi reuşesc să vindece surzenia? I s3 scoats ceară din urechi. Spălând
urechile cu apă, pun în ele buckle de camfor, învelite în vată sau tifon, împreună cu fnmzuli {e de
rauAcata. Apoi fac din hârtie cerată un tubulej, pe care-l introduc cu un capăt în ureche, iar
ceiaialt
Capăt se aprinde. Aceasta operajie este considerată cea mai eficients împotriva surzeniei.

Toată ceară care a înfundat urechile, chiar dacă a fost acumulată în ani, este arsă” ’ sau
scoasă” pe hârtie.
Aţi • K! >
Împotriva surzeniei Se tăie o bucats de trestie lunga1 de aproximativ 15 cm, se cursta
miezul cu un beţişor, se introduce apoi în interior vată, fără a o îndesa, ISsand libere capetele pe o
distanţă de 2; 5 cm; se picura pe vata din interior cinci picături de ulei de eucalipt şi ulei de pin,
apoi se astup5 cele douis orificii cu dopuri. Se desface dopul.se inhalează pe gură aroma din
interior şi, când se umple gura cu vaporii aromaAi, se închide la loc şi, umflând ohrajii, se
împinge aenil în urechi. Tubul este purtat asupra bolnavului. Se fac maximum 4-6 aspiraţii la o
repriză, de eel mult 4 ori într-o ors.
 Acelaşi tratament este foarte bun şi în cazurile de bronşita.
Împotriva amlgdalitei, greutăţii la înghiţit, faringitei, esofagitei S-a dus la culcare robul lui
Dumnezeu şi s-a nigat/s-a închinat. În marca cea mare, în ocean, se af! 3 o stâncă, Latir; ISngs
stânca aceea este trontil Maicii Domnului; ISngs tronul acesta se afl& un copac cu vârful uscat;
fă copactil acela sts o pasăre - ciocul ei e din fie/- ghearele de oţel; Ea ciuguleşte boala cca rea -
anghina şi amigdalita.
Durerea din gât şi n-o lăsa să scape, în veci de veci, Amin.
Descântând astfel, se freacs locul dureros cu trei fuse -mai intsi cu fiecare fus în parte,
apoi cu toate trei odataDups aceea, cu fusele se face gestui de alungare a bolii în sobi, zicând
vorbele: De e? Ţi udă, de eşti uscats, treci în sobs de te usucă de tot!
Dac3 bolnavul nu este de fats, acest descsntec se spune deasupra unui vas cu ap? Peste
care s-a făcut de trei ori cruce cu degetul mijlociu, apoi se d bolnavului apa din vas s5 o bea şi se
ung cu ea părţile dureroase, zicând: Blagosloveşte, Doamne,
Scaps, Doamne, pe robu! Au.
De necaz şi de nevoie,
Şi de omul rttu şi de duşman; Miluieşte, apara i p3zetepe robu/râu.
Şi în câmp deschis şi în psdure,
Şi du-l rsul pe un pom uscat,
SM nu-L mai fncerce de-acum în vecii vecilor, Amin.
Se iau opt fuse şi se aşazĂ toate în şir şi deasupra fiecărui fus se citeşte descântecul
precedent; se tree de trei ori toate fusele prin mâini şi se atinge cu buza fusului gâtul celui bolnav,
apoi cu cealalts parte a fusului se face cruce asupra gstului lui, iar la sfaAsit se face o cruce
asupra locului respectiv cu degetul raijlociu şi se loveşte uşor gâtul cu acelaşi deget.
Fn cazul durerii în gatvindecstoarea se întoarce spre psdure şi spune urmĂtoarele:
Stejarule, ia tu durerea de gât şi gâlcile de la robul lui Dumnezeu! At, i_-j.
Dacs nu le iei, ele te vor msnca cu crengi şi rs. DS. Câni cu tot! Hâş
: ţi gift awaaB ut>
Apoi apasS cu degetul mijlociu amigdalele bolnave şi spune de trei ori: Mă primul, nici al
doiiea, niţi al treilea. (tot aşa pan3 la al nouiilea).
Vindecstoarea ia un pai din msturs, sub forms de furcă”, cu care atinge de trei ori gâtul
bolnav, de parc3 l-ar înţepa, spunând: Voi descânta eu, roaba lui Dumnezeu,
Boala cea rea, adusS de undeva.
Ai venil de bunăvoie,
Pleacă, boala rea, totde bunăvoie; Denu vei pleca aşa,
Te voi alunga cu curmeu de tei,
Cu curele grele şi te-oi aiunca sub tuf,
Ca 2 nu mai chinui cu dureri pe robul lui Dumnezeu. Amin. V-u Se repets descântecul de
trei ori.
Urma” torul descântec se rosteşte împungând cu degetui vl-titor gâtul bolnav: _ t&Oi În
lerusalim, pe răul lordan, se aft& un chipaios. În el şade ţin vultur, vulturul d&rama cu ghearele ji
ciuguleşte cu ciocul gâlcile robuiui lui Dumnezeu. Le-a crăpat i le-a wSncat. În numele Tatslui şi
al Fiului, i a! Sfsntului Duh, Amin. (de trei ori).
Pe mare, pe ocean, se afla o stânca albă; s-a lovit de st&nca cea albă o broascs rea, care
ducea cu ea boala cea grea a lui. Broasca apicrit fi o dată cu ea s-a dus şi boala cea rea, Amin.
— FOtfs
: ai!
 Împotriva sufocării (greutate în respiraţie, congestia bronhiilor i plămânilor, spasme,
coAmar, bătăi de Inimă)
Sufocare adusS de vânt, de deochi,
De vorbe rele şi fscatori!
Va descânt şi vă trimit depaite, pe pustie,
Pe câmpie, pe balts,
Să-l lasatipe robul lui Dumnezeu. În pace. Amin, Doamne, milostive!
Ajută-mi, Maica Domnului, s3 alung sufocarea şi bstsile de inims şi toate relcle! Plecaţi,
pe robul lui Dumnezeu. În pace-l lăsaţi! Duceti-vsde aiddeparts, mapoi sf nu mai veniţi, pe robul
lui Dumnezeu m pace-l lăsaţi. Amin.
CSnd copilul este răguşit dup5 o bronAiti putemic5 sau tuse convulsivs, babele-
vindecstoare o pun pe mama copilului s3 stea cu soarele-n spate şi şŞ risuceascs cslcaiul stsng.
Apoi iau de sub calcsiul ei pământ, cu care îi fac freeze copilului. A Jt ab)” l f-; i> împotriva
uscăturii sr
• (o boală asemănătoare cu oftica) la copii Într-o oals nou3 de pământ se pune rufăria
scoasS de pe copilul bolnav şi se fierbe. Copilul bolnav se spals cu putins aps deasupra acestei
oale de pamsnt. Apoi vindecstoarea duce oala la rău. În urma ei vine mama copilului, cslcInd
chiar pe urmele vindecătoarei, pentru că boala să nu mai gsseasca drumul tnapoi. Scuturând un
copac de pe marginea apei, vindecstoarea spune: Cum scutur eu copacu!” ăă ţi-a scuturat boa/a
copilului.
Apoi îi porunceşte mamei şŞ arunce oala în apă şi s5 alerge acasă fars şŞ se uite înapoi.
Cfind se spali copilul, se spune următorul descântec: -
JJ3H Se repet2 descântecul de trei ori, suflând pe faţă, mâinile şi picioarele copilului
bolnav.
Pe Lun3 plin3 se scoate copilul bolnav afars şi se spune descântecul: Lunsnoiia”, luna
tăn? R,
Ia buclucul de pe el,
FS-l să creascs sunitos fifmmuel.
În fiecare vineri, trei sSptamani la rsnd, se unge copilul bolnav cu o alifie care se prepars
astfel: se iau csteva seminţe de caneps, c3leva caline şi unturs (osanzS). Se piseazS boabele de
caneps, cslinele, apoi se amestecă cu untura şi se face un unguent. Se unge copilul cu el, zicând:
Doamne, ajut?!
ŞŞ creţi precum firul de csneps, s? Firumen cum e cal’ma mie, sM fii gras şi s? N3tos, f
sS-ţi sporeascs sanstaten, că sISnina pe purcel.
S, uscsturs! Eufyi spun i te rog sS-l/ayi fit pace pe robul lui Dumnezeu. S3 nu-l mai
chinuieti şi s3 nu-l mai” usuci Du-te de aid departe, pe ape adsoci în psduri uscate, peste nouH
tsri i nouM man • wuQ Ji lasa-lpe copi! Aul acesta fn pace,
Bofc
& tr&iascs i şŞ crcascs, sSastos ftfrumos. Amin.
Împotriva colitei, diareei, enterocolitef Voi, durerilor de aps, de vsnt,
Trimise, aduse de gsnd,
Aid nu aveţi ce stă, nu avef ce lucra.
Se mai pot adsuga vorbele: Mergefi la foe, la fum, departe,
În câmpie, în pustie, acolo hălăduiţi.
Un alt procedeu: se pune într-o cană mai mare apă, în care se arunts căiţi aprinşi; se
asaza1 cana pe burtă bolnavului şi la încheierea descsntecului se spals tot corpul acestuia cu apa1
din cana”; descsntecul se spune deasupra unui pahar cu apă nefnceputa, care se ds apoi
bolnavului s3 o bea: Maică Donmului Preacurats,
Vino-mi în ajutor.
Ajută-mi şŞ birui,
S? Opăresc dvrerile cele de pe mine, robul! UiDumnezeu, ajutsms,
Ocrotete-mă de durerile şi rsul trimisc de bsrbat sau femeie,
De ftacau saufat? De apă, de vsnt sau de ce-o fi!
Vachem, dureri din oase, din burts,
Sau pe unde vef mai fi,
Ieşiţi, oasele nu le mai chinoifi,
Sângele nu mi-l mai beţi,
Plecaf în pustie,
Pe câmpie, pe baltă,
Unde nimeni nu vs cats.
Desigur, sunt multe variante de descfintec, depinde de vcwi tmpotriva spasmelor
(durerilor de burtă)
Dac5 m spasmele şi durerile de burtă sau în balonsri nu ajuts nici un păhărel de vodcă” cu
ardei, nici stalul, pe, se recurge la o vindecstoare. Aceasta ia o c&ldare, o întoarce cu fundul în
sus, pe fundul gslefii rsstumate pune ap2 presara şarc în cruce, pune gaueata pe pragul casei, în
partea tn care nu se deschide uşa, face în aer cnici cu un cuţit şi spunesoapta”: To {i sfnfi veaf-mi
într-ajutor!
Venj’fi să-lajutafipe robul lui Dumnezeu.’
Închinat, botezat, împotriva durerilotde burts,
A spasmelor i a balonărilor.
CS e de la apă, că e de la vsat,
Că e adusă, că e trimisS,
Cu gândul său cu vorba,
Ducă-se pe pustie,
Peste nouă mart i nouă (Sri,
Pestepaduri şi câmpii.
După terminarea descântecului, vindecătoarea îi d3 s5 bea bolnavului apa de pe fundul
găleţii, în care să dizolvat şi sarea pres3rat3
Aceeaşi operatic se executs şi astfel: Bolnavul se culca” pe spate. Vindecstoarea îi pune
pe buria un vas cu apă, pe vas se pun cruciş dou5 linguri, un fus şi un cuţit. Apoi ea cuprinde un
jomoiog de cslti pe care-l pune într-o can3 iar cana o rsstoams cu gura în jos în vasul cu ap3
Operaţia se repetă de cinci ori. Apoi vindecătoarea aruncs în ap3 csteva boabe de mei şi bucstele
de sare, amesteca totul cu o Hngur3 ia cu acea Iingur3 din apă aflată tn vas şi stropeşte cu ea
cuţitul, fusul şi cealalts lingurs; apoi d5 bolnavului şŞ bea din aceeaşi apă. Când se r3stoarna cană
cu cil (îi aprinşi, se spune de fiecare dată urma’toarea formula: Dureri de burtă aduse de vânt şi
de apă,
Şi gândite şi ghicite!
Plecaţi în pustie? I fă noroaie,
Unde nu calcspicior de otn A Şi nici de vietate. mt a Aid nu vă” e locul, %
Aid nu vă e norocul, nici sânge şŞ nu beţi, nici oase sanu munciţi, nici inima şŞ nu-l
chinuiţi.
 Se cileste de trei ori câte nous în baia de abur şi ţol de alatea ori bolnavul este fmb
abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăââaiat şi bătut cu misturica de mesteacăn. Apoi m&urica se
aruncs în câmp, spre soare-apune.
Fmpotriva herniei trei ori Se spune descfintecul de trei ori şi la fiecare spus se scuips de
Bunica lui Solomon fl şpais, 3 curstspe robul lui Dumnezeu. Şi-l descsnts,
Hemie s3 nu mai aibă,
Nici la oase, nici la burtă.
— N met ziua, nici noaptea, „
Nici sears, nici dimineaţa. ° • Plecaţi, hemii, duceti-v3 sanu mai veniţi, să” nu-l mai găsiţi,
să nu-l mai chinuiţi. CSdeti în pustie, unde nimeni nu v? Ţie, peopiatra cenufie. Amin.
Bunica lui Solomon fl şpais, 3 curstspe robul lui Dumnezeu. Şi-l descsnts,
Hemie s3 nu mai aibă,
Nici la oase, nici la burtă.
— N met ziua, nici noaptea, „
Nici sears, nici dimineaţa. ° • Plecaţi, hemii, duceti-v3 sanu mai veniţi, să” nu-l mai găsiţi,
să nu-l mai chinuiţi. CSdeti în pustie, unde nimeni nu v? Ţie, peopiatra cenufie. Amin.
Dureri de burtă aduse de vânt şi de apă,
Şi gândite şi ghicite!
Plecaţi în pustie? I fă noroaie,
Unde nu calcspicior de otn a şi nici de vietate. mt a Aid nu vă” e locul, %
Aid nu vă e norocul, nici sânge şŞ nu beţi, nici oase sanu munciţi, nici inima şŞ nu-l
chinuiţi.
Se cileste de trei ori câte nous în baia de abur şi ţol de alatea ori bolnavul este fmb
abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăââaiat şi bătut cu misturica de mesteacăn. Apoi m&urica se
aruncs în câmp, spre soare-apune.
Fmpotriva herniei trei ori Se spune descfintecul de trei ori şi la fiecare spus se scuips de
Bunica lui Solomon fl şpais, 3 curstspe robul lui Dumnezeu. Şi-l descsnts,
Hemie s3 nu mai aibă,
Nici la oase, nici la burtă.
— N met ziua, nici noaptea, „
Nici sears, nici dimineaţa. ° • Plecaţi, hemii, duceti-v3 sanu mai veniţi, să” nu-l mai găsiţi,
să nu-l mai chinuiţi. CSdeti în pustie, unde nimeni nu v? Ţie, peopiatra cenufie. Amin.
Împotriva icterului (gălbinare)
Scobeşte mijlocul umii morcov, se umple golul cu urins şi morcovul în horn, zicând:
Satreacagalbinarea i repede decât s-o usca morcovul ăsta.
Se folosesc diferite obiecte de culoare galbeni - morcov, galbenusetc: Zorilor, zorilor,
Iuă (i gălbinarea robului lui Dumnezeu.
— De dimineats? I de sears, de zi şi noapte,
De miazăzi 51 de miazănoapte,
Luaţi-le i ducefi-le departe.
Merges Sfântul June cu fete tinere,
Merges csiarepe magarui.
Mergea să scoată raolfijunghiul Din inimă i fical,
Din came şi oase,
Sale scoată, sale-alunge, ‘•
La noi şŞ nu mai poats ajunge.
Voijunghiuriiele,
 Nu mai chinuif oaseie mele!
Eu vă zic fi va descânt
? I v& arunc la pământ, ru% ţi 0 k
?’ vs tăi cu cupful, a Cu cutjtul, ascuţituL Chem Sfsntul Duh să-mi ajute Tn toate faptele
bune. Doamae, Creatorul tuturor celor văzute şi nevăzute,
Ajută-ne să savsrfm un lucru bun, o fapts fhtmoasa, sSizbavim de boală pe eel în
suferinfs. Doamne, ajută-mă, ťais. Mod ffr k at şi voi, top’ sffnfii părinţii, Veniţi-mi fntr-ajutor;
Tu, Sfmte Nicolae, făcătorule de moMfctab Ajută-l pe robul lui Dumnezeu.
S3 scape de boala de care-l desdint. &n&ib n descânt să-l iasă boala de galbinan Adusă de
vânt, adusă de apă,
Trimisă de g? Nd sau de vorbă rea,
? N miez de noapte fi-n miez de zi,
Seara şi dimineafa.
Data de fiacau sau de faţă, A De bărbat sau femeie mantata.
— Jb i Aid nu ai ce stă,
Mci trupu] de ce-lmanca.
Pleacă în pustie, departe,
Unde nimeni s5 vinM nu poafc,
Unde fpenie nu se vede,
Glas de om nu se aude,
Pasăre nu trece în zbor,
Nid de fiarsnu calcapicior.
• >. at,
• at ‘Ml’.
Împotriva bolilor uterului (deplasarea uterului, după o naştere grea sau după efort fizic
mare, la o naştere dificilă sau avort, dereglări de ciclu sau greutate în etiminarea placentei)
Tu, boals rea, aidD-a’t ce cauta. GECRETELE MAGIEI ALBE 145
Nuaideeesta! Acolo unde te-ai născut, de unde ai venit, Ť/acolo s3 te dud, &.
— În pe apă, pe mare, departe în zare, Amia.
! W,
Du-te, boalsgrea,
Acolo unde nu te-oi mai vedea,
Du-te de unde ai venit,
Pleacs, mie răul să-mi treacă.
Maica Domnului S3 mă aibă în pază,
Pe mine, roaba lui Dumnezeu, Amin.
Du-te, du-tc de aid, boala rea; Nu eu te-am chemat, singurXai venit,
Dar acum te chem să te dud,
Să pled, să fugi.
Maica Domnului te cheamă, sapled departe, că şŞ mă vindec de toate. Amin.
— A Asaza-telalocultsu, intrs f i nu mai ieşi. Locul tău nu e aid,
Tred, intralaJocultau. -
Să nu-mi mat laci mie rău. (se spune descântecul asezSnd uteml la loc) Ajută-mă, Maică a
Domnului, să pun la loc măruntaiele femeii acesteia, ale roabei lui Dumnezeu. Nu eu vreau,
Tu, Maica Domnului,
Vrei s3 o ajufpe roaba lui Dumnezeu,
SŤf nu mai sufere,; it sM nu mai bolească.
 I ajută-mă, Maics a Domnului, 5 a sS-l aim durerile i relele.
— GyA &
ŞŞ nu mai sufere fi şŞ fie mai sanstoasS că până acum, AjA, pururea şi-n vecii vecilor,
Amin. CiKr, ’
• ’JaM! I Facsndcruci şi masând tn cruce abdomenulbolnavei, vindearea Ťsniinp.
RfpwSnfwii’cfltoarea spune descanlecul:
. Or,
Ttyf sfinfii p5rinti,
Toate sfintele sSrbstori, ajutaAma sj s/aţi fn sprijinul bolnavei Ajutz-mă, Doamne,
Ajutati-ms, sfinţi paring, Niift? I-xjb s? O vindec pe roaba lui Dumnezeu, inmoti R acum i
pururea, Amin?
Se pune în sânul lăuzei un bilefel, pe care se sq cuvinte: im at’ Doamne, topete r%ul din
rsdMcins şi scap-o pe roabă} uj Dumnezeu. Amin.
F r.
A j În cazul unei naAteri grele ‘L Doamne, binecuvântează-ne.
Şi Dontnul Dumnezeu JI cap? T& pe fiul sSu, Isus Cristos.

Femcia ce naşte şi nu mai poate nastc, ajut-o, Doamne.

Atunci Dumnezeu îi spune lui Isus Cristos,
Iarlsus îi spune lui loan Bogoslov: Du-te, loane şi-l spune la urechea dreapts: În numele
Domnului se naşte, Ju,
De Domnul este chemat,
Iei, copile, vino la Cristos, - •
Cristos te cheamă să vii pe lume.
În numele Tatslui, a! Fiului i al SfsntuIui Dub, Amin. Împotriva durerilor de spate sau de
mijloc Cel care are dureri de mijloc sau de spate se culc3 pe jos, cu burta pe prag, cu faţa spre
exterior. Vraciul (sau eel mai tânăr sau eel mai bătrân membni al familiei) pune pe spatele
bolnavului o maturs (Icgiitura) de nuiele, cu nuielele spre exteriorul casei şi loveşte uşor peste ele
cu toporul, de trei ori, apoi bolnavul îl mtreabs pe vraci: Ce lai?
Tai durerea de mijloc (de spate).
Taie cu n? Dejde,
SH nu mai apară pe veci.
Se repet5 de trei ori aşa, apoi vraciul arunci toporul şi legătura (mstura) de nuiele în tindi
şi scuips în urma lor de trei ori.
Durere, ieşi afars, du-te în copiteic calului,
Apoi se clstete cuţitul în apă, din care se dă bolnavului să bea i se spals cu apă locul
dureros.
Iia în! K 110
Împotriva reumatlsnnMAab mi, mb mă-l AHal La tratarea acestei boli, uneori
vindecXtocnl se adreseaza1 celor decedaţi, de exemplu: ho i-ya osa
&KK •
Bsir Sqirf> şi Voi, cei morţi, donaiti, nu vM treziţi; i?; mâini, picioare, nu vă dor, capul vă
este uşor, datimi şi mie nişte ierburi sfinte de leac, U/a de relelc astca să ms scap; ÎS. R} n. că
robul lui Dumnezeu eel botezat. Să nu mai ştie nici de dureri de oase, nici de dureri de cap.
La aJte descântece se mcepe cu rugămintea robului lui Dumnezeu, adresats Maicii
Domnului: Preasfânta NSscatoare a lui Dumnezeu, ajută-mă, distruge Tu boala ce mă distruge,
nu’stuie Tu rsul ce mă mistuie!
 Vindec3toarca va muşca uor mână sau picioruJ bolnav de rcumatism, zicând în soapts: Nu
trupul tsu îl muse, ci boala, no trupul tău îl voi roade, ci boala ce te roade. A Apoi unneaz?
Cuvinlele:
.’Ml
151
Te chem să ieşi afară din tmpul robului lui Dumnezeu, cretin botezat. Voi, dinfi, nu
muscatipe nimeni, muşcaţi numai boală,
Scoateţi-o din trupul robului lui Dumnezeu! I aşa cum nisipul nu se ia cu furcă i nu
rămâne prins de ea, tot aşa şi boala cea rea să nu se ia de şi şŞ nu ramans în trupul lui, creştin
botezat şi mch’mat. Rf Asupra bolnavului se face semnul crucii.
Cel mai bun leac este considerat roşu! Cu dinAH? I se spune cs eel mai bine ar da rezultat
dac3 îl practic5 primul născut dintr-o familie, sau mezinul, sau un copil nelegitim. tn timp ce,
joade” mână sau piciorul bolnav, acesta va spune: Nutums rozi pe mine, ci eu pe tine, său: Eu am
dinfi de ftiucs,
Te rod să te scot din trupul lui.
Tu, boais rea,
Aid n-ai de ce mai sta.
Se ia o ceascs, se pun în ea cinci boabe de grâu, apoi cinci fire depostav roşu şi, cu faţa la
icoans, se spun vorbele: Preasfânta NSscatoare de Dumnezeu, iată de ce mă rog la Tine şi ce ruga
am: scapa-lpe. Dedurere. Dejunghim oase,
De dureri în vine şi-n inchcieturi. Sfnteste cu mâna fă cea sfântă cele cinci boabe de grsu
de pe capul Iui, an. IAttib,!<; S? Se rostogoleascs şi durerea. Uaun şi junghiurile din oasele iui.
Şi cu firele leagă tu, Preacurato, relele şi Ic tercet să” nu mai poats ajunge la robul lui
Dumnezeu, ťŤ ŞŞ nu-L mai doars, să nu-l mai chinuie, şŞ nu-L maijunghie.
Amin durerilorsi bolii.
Cu firele descsntate se leags încheieturile msinilor şi picioa-relor, se fac câte patru noduri
şi se înching de cinci ori.
— O altă metodg este desclntarea cu ajutorul unui ou, care se rostogoleşte în jurul capului
bolnavului, zicând:
•. Lunisata ose,: 5a ne rugăm Domnului, ‘.< j I Dumnezeului nostru, Isus Cristos,
Fiul lui Dumnezeu,
Care a fnviat din morfi.
Acum descantpe robul lui Dumnezeu,
Să-l paraseascs durerile,
Junghiurile? I boala. &
Tu e? Ţi boală, eu sunt lup (muAcsndu-l u? Or pe boloaA. Asa-cum un copac tăiat tlT nu
poate rsmane pe dot.
— AS- ’dŤ?; nu mai poate fi verde,
Tot aşa nici boala robului Iui Dumnezeu.
— U&j o a a2 nu va rămâne şi nu va inffori, -• ofoi vttaoq tab ci va dispărea şi~n pace u
va lisa. Doamne, at fn grijă şi de suflet şi de trup. SLCRFTF. LF MAGIEI ALBE 153
N r boala este cu junghiuri în oase, cu dureri şi bube: Să” nu mai ardă, să nu mai &ig, să
nu maijunghie şi să nu mai răsucească. O voi strânge, o voi lega, o voi suci şi răsuci, s-o opri.
Mergea Malca Domnului pe un podeţ de aur,
Cu un lanţ tot din aur.
Voi, doisprezece fngeri, voi, evanghelişti şi voi. Păstrători ai lui Cristos,
Lovif cu sabia voastră de foe boala cea rea,
 Să nu maijunghie,
Oasele s? Nu se mai tânguie,
Picioarele să nu mai doară.
De treizeci de ori ciite trei tăi i arunc,
Zic şi scap. Amin.
Împotriva luxaţiei, scrântiturii (braţ sau picior ieit din încheietură) Mergea scrsntitura prin
poiana-nflorits, unde fete frumoase culegeau flori colorate. Fetele auprins-o fi i-au spus: Şezi aid,
şŞ nu mai dai nici dureri, nici fierbinfeli, mâna (piciorul) s2 treacă, scrântitura s3 se dreagă.
Doamne, ajută-l pe robul tău.
Scrântitura, nu fi rea, nu fi haina; vinele nu-mi trage, oasele nuAmi frsnge. Fugi cu
durerea, fugi cu fierbinfeaia,
Du-te departe, prin psduri uscate, &nt priii locuri neumblate: v V.
De la prima oră Domnului mă voi ruga fi Maicii Domnului mă voi mchina.
Ajuts-l, Doamne, pe robul tău.
Să scape de scrantiturs,
Mâna (piciorvl), şŞ nu-l mai doars.
Aşa cum un copac uscat nu da lăstari,
Tot aşa piciorvl (mâna) robului lui Dumnezeu.
San u-ldeadureri.
Scrântitura sS-l treacă, piciorvl (mâna) sif-l treacs.
Aşa cum un copac uscat nu poate stă pe radaciaa sa,
Tot afa nici scrântitura în oase să nu stea.
De oriunde ai veni, du-te, du-te pe pustii.
Tnnumeie Tatslui, aJFiului,
Al Sfsntului Dun, Amin. >. N -; A, i Undeva, în largul msrii, e o stânca albă.
Acoio sta Sfănţui Nicolae, descânta de scrsntiturs: Cum piatră nu are suflet, aşa şi
încheietura şŞ nu aibs darcri.
Sfinte Nicolae, sSri în ajutor,
Fi prima, fi a doua şi a treia oars. Amin.

ÎS Impotrlva erizipelulut (fn forma gravă)

Tu, erizipel, boalsrea, trimisS de gând rău, adusS de vorbă rea, din vsnt, din aps,
De bărbat sau de femeie,
De băiat sau fata,
De popa sau ţigan,
De bogat sau sărac,
Frumos său urât, dreptsau cocoat; Te chem şi te descânt şŞ ieşi,
SM te dud. S? Pleci, s? Fugi,
SM ajungi în râpe adânci,
În pustie, nimeni s3 nu te mai ţie,
S3 nu te mai găsească,
Niciodats şŞ nu-l mai loveşti pe robul lui Dumnezeu.
Descsntand, se afums bolnavul cu film de maz5re sau cu fumul produs de famă arsă
r3masS de la cozonacii de Paşti.
Locul bolnav se unge cu un amestec din untdelemn şi camfor.
, uj O iiifcl Mi Împotriva c&rcellor Doamne, Isuse Cristoase,
 Ajută-l pe robul lui Dumnezeu, binecuvAnteazS-l şi-l scaps de rele! Pe marea cea de
aurpluteste o corabie de aur, pe corabie sts Sfântu! Nicolae; El îl ajutspe robul lui Dumnezeu. Şi-l
scapa de csrcei; Pe marea cea de aur este o stânca albă; Pe stânca cea albă sta o fată frumoasS.
Ea are un cosor ascu (it, cu d laic şi alungs departe,
ŞŞ nu mai vadă, să nu mai auds Robul lui Dumnezeu. de cârcelul eel r? U.
Lara Sfsntul Nicolae deschide adâncurile mării celei man, desfereca porţile de ficr cele
fan fi se ascunde acolo, după ele, durerile de cared cele rele. Împotriva panariţiului Există oameni
specializaţi în alungarea panariţiului. Procedeul folosit este următorul: într-o oală sau alt vas se
pune nisip pe fund, se toarnii apă” fierbinte, apoi vraciul descânta vasul cu nisip şi apă. Bolnavul
introduce mână sau piciorul cu panariţiu în apă şi se acoperă cu o hains. Puroiul care iese din
panariliu se imprajtie pe ap3 şi nisip sub form5 de fire şi fulgi, pe care vraciul le arata”
bolnavului că s3 se convings de răul pe care îl avusese.
Se acopers rana cu o legsturs de paie de secară, se toania deasupra cenuşa încinsă (în apă
fiartă) şi descântecul se citeşte de trei ori câte nouă, după cum urmeazS: Fn numele Tatslut, al
Fiului şi aJ Sfsntului Duh.
Ieşi, rsuh, pepaiul de secară din robul lui Dumnezeu,
Sau pe cenua sau pe apă clocotită.
Eu te torn afars, te descânt, te alung departc,
Unde nimeni nu trece, nimeni nu se vede,
Şi du-te de aid departs,
Pe la not, oameni botezaţi, nu te mai abate.
Se mai descants ulei mcalzit sau unt pus la topit cfind face spumă, cu cuvintele:

Este o mare, mare-ocean, acolo se afJS un pod de aur, pe pod sts un om de aur, care face
sagef de aur
? I trage cu ele afară din robul loi Dumaezeu. Tot râul,
Panarifiul i puroiul,
I durerea de zi i cea de noapte,
I din mâini şi din picioare.
Dă Doamne. Robului lui Dumnezeu. Sanitate I scapă-l de relele toate, Amin.
Iat2 inc? Un leac foarte sigur: se face o coc& dintr-o lingurs de zahăr, Una de ulei, un
galbenu? De ou şi fsins şi se leags; se dezleags peste 12 ore. La fel se procedează şi în, bube
dulci” sau, bube rele”.
Leac împotriva unei aşchii sau a unui ghlmpe n’
Locul în care s-a înfipt ghimpele se unge cu catran sau se pune o compresS cu catran.
Peste 15-20 de minute durerile tree şi ghirapele (aşchia) iese singur, astfel meat poate fi apucat şi
tras afară. Un alt leac contra ghimpilor şi aAchiilor intrate în piele îl constituie frunzele de loboda
sau pAtlagins, Câteva frunze proaspete se strivesc şi se pun că o compres3 pe locul în care se afia
aşchia. Se schimbă aceasta compresă de două ori pe zi. Ea face să iasă nu numai ghimpii sau
aşchiile, dar chiar şi granulele de nisip sau alte corpuri străine.
Găsind locul în care s-a înfipt un ghimpe, se spune urm5toarea rug3ciune: Nu Doamne,
lecuieşte aceastM durere, aşa cum Sfinlii Cosma j/Damian au vindecat cinci rsai deodats. Apoi se
spune numele celui vătămat şi: UAV Ťq Cristos s-a nsscut, a murit şi a fn viat. A
> ij Pe umis se ia o caYnasa1 baYbateascs cura (3 care a fost sp3Iats cu leşie, se taie din
ea o bucats lungs de un deget i la fel de laţi, care se pune pesle locul fntepaturii, apoi se cu o fâşie
din aceeaşi c3mas3 Se sufls de trei on peste locul rsnit şi se spune rugăciunea de mai sus.
Bolnavul trebuie s5 posteasc5 nouă” zile, în memoria chinurilor lui Cristos pe Golgota.
Fmpotriva infecţiilor i furunculelor local: Se ia smantan5 într-o can5 i se sopleste deasupra ei
descsnRobullui Dumnezeu.
S-a sculat, s-a rugat i s-a fochinat,
A ieşit din casSpe uş&,
Din ograds pe poarts Şi s-a dus departs, în cMmp.
Acolo în c3mp e un munte pleşuv.
Pe ace! Munte iarba nu create şi floriie nu-nfloresc; Totaa şi robului lui Dumnezeu.
S8 nu i se facă funiocule.
— Ob: I nici bube, nici alte necurstenii.
Se corsfs de ele robul lui Dumnezeu,
În numele TatsIui şi a! Fiului şi al Sf&iţului Dun, Amin.
, t Apoi se ung locurile bolnave cu smântână descantats.
Se deseneazĂ cu degetul mijlociu al mâinii drepte conturul unui nod din tocul uşii sau al
ferestrei, zicsnd: R Cum s-a uscat nodul, aşa s3 se usuce bstatura; cum din deget nu iese foe, tot
aşa furunculul să nu aibă inims deloc.
Se încercuieşte furunculul de trei ori cu o bucaAicfi de csrbune’ sau cu degetul inelar şi se
apasa putemic, zicând: Aşa cum piatră nu rodeşte, nici furunculul Sfsta nu sporefte, nici nu se
roseate, nici cap nu face. Piei, piei!
Apoi se aruncă bw/Hca de csrbune peste umăr i se spun vorbele: Du-te, bubs, de unde-ai
venit! Împotriva negilor Se taie în dous un măr proaspăt şi san5tos. O junuttate de măr se
m3nancft, iar cu cealaltă jum5tate se freacs bine (cu tsietura) negii şi apoi se ingroapfi în pământ.
Când juma” tatea de măr mgropata va putrezi, negii vor pieri.
Se mai foloseşte ca leac carnea de vită. Se freacs negii cu o bucată de came de viţ? Care
se Jngroapa sub prag. Când carnea S-o usca, negij vor c? Dea.
Se fierbe fn mazăre o bucată de şi&nina. Cu ea se ung negii, apoi se d5 şi&iina la câini şi
o m3nsnce. Negii vor pieri.
Sau: lunea diminea (a se numars negii s. i dacă” sunt opt se zice: Aţi fost opt, aţi rămas
şapte, aţi fost şapte, aţi rămas şase s.a.m. d, a fost unul, n-a mai rămas niciunul. La fiecare
num3r2-toare se leags un nod pe o aţă de burabac sau în, care se pune sub o piatr3; când ata va
putrezi, negii vor cădea. Împotriva pecinginilor 161
Boala putredă, boala umedă, din psdure, din csmpie,
Data de mundf, dată de umblat, dată de adăstat,
Dintr-o vorbarea, dintr-o privire rea,
Boala adusă, boala transmisă, sfj (.
Boals spusă, de vânt adusă!
Aid nu are ce cauta, nu are ce vedea,
Nuaredecesa stea,
Sângele să~l bea; Ducs-se în lumea largă,
În apă cea adâncă,
Să vanturenisipul, sScearnaapa, ‘I Pe robul lui Dumnezeu. Să-L lase fn pace,
Sub paza lui Dumnezeu. Amin.
Nici carbuncle, nicjpiatra nu fnmugwesc, nu înverzesc; ‘• MB I’MTl (of aşa, pe trupul
robului lui Dumnezeu. Să nu înmugurească, să nu infloreascM nici fumncule, nici bolesnife,
Aid pecingine, nici alte mâncărimi şi rele.
Astfel se descants o bucă (ic5 de cărbune, cu care se dese-neaz3 de trei ori conturul
furunculului sau al părţii de piele prinse de pecingine, apoi se impungc cu putere chiar în mijlocul
ei s. i se arunc5
 Buc5(ica de cărbune departe, în strads, zicând: Din vânt a venit, în vânt să se ducă, aid sit
nu se mai întoarcă!
Împotriva bubelor dulci Zare luminoasS, fată frumoasă,
Vino-mi w ajutor,
Să-l vindec de bube dulci pe robul lui Dumnezeu,
Boala adusă de voibe,
De gând, de apă, de vânt,
Cea mai rea, cea mai vsosts, cea mai galbenă,
Dezi, denoapte, ĂĂ De amiază şi de miez de noapte. LBQ3bť. Voi, bube dulci, ieşiţi,
plecatf, pe robul lui Dumnezeu. tn pace-l ISsafi,
Jesty din capul, din ochii, din pielea lui, plecafi departe, peste msri, peste tari,
Pestepsduri şi câmpii, ducefi-vM departe, peste ape, fă pustii, în mlastins, în locuri
neumblate; Aşa cum cad stelele depe cer, tot aşa şŞ cads şi bubele dulci de pe robu! Lui
Dumnezeu.
Se descsnta1 de trei ori uleiul cu care se ung Jocurile bolnave, Dac3 bolnavul este născut
în timpul postului, se ia ulei, iar dacă” este nsscut m zi de dulce, se va folosi unt.
Fn numele TatsIui şi al Fiului şi al Sfaatului Duh îl descantpe robul Lui Dumnezeu.
S2-l scape de bubele cele tele,
S3 nu-l mai chinuiascs,
ŞŞ nu-l mai perpeleascs,
Camea şŞ nu-l mai putrezeascs,
SSiasSdin oase, din vine,
Din încheieturi, din msini,
Din picioare şi din inima Lui,
Şi fn veci de veci şŞ nu mai fie. Amin!
ALEXANDRA MOgNEAGA I secRETELE MAGIEI ALBE 163
O Se spune de trei ori, în trei dimine (i la rstid: b -llflis!) b ai tern Pe mare, pe ocean,
peinsuiaBuian,
Se afla opiatrs de patrozeci de stsnjeni. im. Ab Pepiatra aceea st o fats; ’ ‘ro ea sofls tare şi
sutts bubele dulci de pe maim, a de pe picioare, de pe fats,
Depe cap, le duce departe,
De unde nu s-or mai întoarce. Amin.
Ť Împotriva erupţiei cu băşici, aftei, acneei (mai ales pe bărbie)
Focule, focusorule! Usucs bssicHe, lecuieşte boală, opreşte usturimile, ia mâncărimile.
Maică Domnului s3 ne ajutc cu ruga, vorba şi bunstatea ei far& margini.
Focule, focule fierbinte,
Tu, care frigi, ia-ţi udstura,
Iasa-mi mie uscMtura; În ceasul Ssta, în momentul ăsta.
Se spune pe stomacul gol; locul bolnav se apăsă” cu un dups ce s-a 13cut cu el o cruce în
dreptul obrajilor.
— Trece o bab? Neagrs, pe un drum fntunecat. Baba-l neagră,
Broboada-l neagră, rochia~i neagrs. Baba nu ia un stejar, nu ia un mesteacsn, nu ia un
brad, doar bssicile le ia.
Afto, leneşo!
În gura n-ai ce csuta,
Limba n-ai de ce o ustura.
Du-te la gunoi, dispari şi nu mai veni!
 Eu zic cuvânt drept? I afta o scot drept.
Doamne, blagosioveste! Ajută-mă, Doamne,
Şi ajufa-l pc rvbul lui Dumnezeu.
S3 scape Je afla, şŞ i-o descânt, şŞ i-o aiung. A fă cum se duce fumujpe coş, aa şŞ se duc
afta din gura lui. Merges prin psdure o babs neagră, cu basma neagrs,
Cu camafa neagră, co fusta neagrs. Merge ea să laie opadure neagră,
ŞŞ ard& cărbuni negri, şŞ te scape de afiJt.
‘i Împotriva r&fei tn timpul topirii zăpezilor i aJ dezgheţului, după ce tree sloiurile, se tăie
o felie de psine, se presara’pe ea mults sare şi se aruncl m ap5 spunând: Paine şi sare, plutiţi
Tncotro vedefi,
Ducefi-v3 unde vrefi; Vous vă urez cale bună,
Mie o sSnatate bună să-mi rămână!
Se spune descântecul următor de trei ori: În largul csmpiei e o baie,
Fă baia aceea sta” o femeie curats,
Proaspal spaiats.
Ea alungs şi spals raia şi bubele depepieha mea,
Depe fata mea, depe m&inile mele.
De pe picioarcle mcle. • Robuilui Dumnezeu. Nu va mai avea nicirans, nici mâncărime,
nici ro? Ea aduse de vânt, de apă, de vorbe rele, nimic. Atoio.
Bolnavul se dezbracs la piele, se tsvsleste lotr-un lan de ovăz, apoi rupe un msnunchi de
spice, le umezeşte în ap3 de izvor, se şterge bine cu spicele acelea pe tot trupul, apoi le pune la
uscat pe un copac sau pe un gard.
Copilul bolnav se unge cu sraantans şi se spune aşa:’
La numele Tatslui, ai Fiului, al Sfantvlui Duh.
Vine o fată frumoasă, cu o legsturs de crengi uscate,
Să stingă rsia cea rea care arde pielea ta.
Aşa cum creagile astea au frunzele uscate,
Tot aa să se usuce şi raia şi s3 dispară.
Ăă cum cadfrunzele uscate,
Aşa să cads şi cojile şi sapiara msncarimile.
Împotriva infecţiilor sub piele i monturilor Dacs sub piele se formeaza1 o bobijs de
grăsime intsrili sau un os mic crescut în plus (monturi), trebuie s2 se urmAreascs raomentul când
tree doi oaraeni csJare pe acelaAi cal; i atunci se spune: Voi sunteţi doi, Iuafi~l cu voi şi pe al
treilea._
Descântecul se spune şi când bobi {a de grăsime nu este infectats, 51 atunci când este
infectată.
Sau: c5nd mortul este dus la groapis, se ia o pietriciai de jos, se atinge de Irei on osciorul
crescut sau monturile de la mâini sau picioare şi piatră se anuica” c3lre mort şi se zice: Cam nu se
mai întoarce mortal din drum, aşa şŞ nu vs intoarcef nici voi la mine. 167
Fmpotriva batalurilor ioqs.
Jodl Pe ba’ta’tura’ se pun stafide (fitrs sSmburi), eve ec5
X> oil Jod vindec5 locul bolnav. ie şi v Împotriva arsuHlor M3 voi scula eu, roaba lui
Dumnezeu, %
M2 voi ruga, mă voifnchina, aa’ ‘
M5 vo/dace din casSpc u3
Din curte pe poarta,
M-oi duce fă csmp deschis şi-ojprivi spre soare-răsare.
 ‘t a f ‘
În câmp e un ran de foe.
F, fo rău/ce; de foe e an bolovan mare, nu arae, nu mAe, nu se topeşte, nu se roşeşte.
A ft>sr foe, fi-va Se sufl3 apoi pe locul boJnav (ars sau opărit). •. Îs Un alt descsntec: Se
scuips de trei ori pe locul arsurii şi se spune:
/n numele Tatslui, al Fiului şi al SfsntuJui Duh.
Laminafnepsna-n asfntit,
Zorile pân-la lumina zilei,
Iar arsură până la vorbele mete.
Cum le-am rostit, cum s-a ostoit.
În vecii vecilor, Amin.
Se scuips pe locul ars şi se spun urmstoarele cuvinte: În numele Tatslui, al Fiului şi al
Sfântului Duh.
Vine o fată frumoasă.
În mâna are o maturs udă.
Cu mătura stinge arsură, stinge focal,
Nu lasS nici o flacără, nici o scsnteie. Amin.
Împotriva unei răni care a copt Merg la arie şi zic mâncărimii,
Pednginii şi rMnilor cu puroi să iasă,
S&fugă, s& seducă,
Aid sSnuse mai mtoarcs,
La mine oicicsnd să nu ajungă.
I maica Domnului te ia cu harul sail eel sfânt,
Pi te duce de aid,
Şi te aruncs departs, pe pustie, pentru vecie,
Peste nouă man şi nouă tari, aid şŞ nu mai vii nidcand. Amin!
Împotriva rănilor sângerânde (tăietura cu toporul, cu cuţitul, sail altă rană sângerândă) at
Lacătul se afla în racla Maicii Domnului, la/emsa/ioy fnvelitfn trei coli tinlfrifcmvelit în trei coli
tipsrite; N ţin mucenicii lui Cristos şi fsus,
Care se roagapentru noi.
Plecafi, voi, forte ale necuratului!
MS voi scula eu, robul lui Dumnezeu,
Voi ieşi pe uş% şi voi pomi spre soare-rssare; Acolo e o catedrals.
La ea se afl? Un Iron de aur.
Pe tron st3 Maica Domnului Preacurată.
MS voi incbina şi mă voi ruga la ea aa: Dă-mi, Maics PreacuratH,
Un ac de aur şi un fir de mstase,
S& coş rana şi sS-ntsresc locul rănit.
Aşa cum rata nu dă lapte şi din piatrs nu curge sSnge,
Tot aa şi robul (roabă) lu.
ŞŞ nu mai sângereze.
A fenam o u/ahnE Eu, robul lui Dumnezeu, am aps în gurfy, V? Ţin în cer e aps şi în mare
e aps; b a? 5 Intsreste, Doamne, cuputerea Ta.
— Cu vorbele Tale şi cu lacsteie Tale. Amin.
FEMK Doamne, Isuse Cristoase, Fiul lui Damnezeu, f-mHuicfte-ne pe noi.’
MM voi scuJa eu, robul lui Dumnezeu. Y3 mă voi fachina şi la Doowul meu ma1 voi
ruga, din casS voi iefipe uş,
 Y3V SECRETEKE MAGIEI ALBE 169
Din curte pe poarts,
M3 voi întoarce cu faţa spre rifsHrit,
Cu spateie spre apus.
Maica Domnului st2 şi coase,
Cu fir de aur rssucit în trei; Acu-l din aur, firu-l din mutase.
Coase-l robului (roabei) lui Dumnezeu rana,
Maics a Domnului,
S? Nu mai sMngereze,
ŞŞ nu mai zvacneascji, s# nu mai doars nici pc lună nouă, nici pe lună plină,
Nici în miez de zi, nici dimineafa, nici seara, nicicând.
I acum şi pururea şi-n vecii vecilor, Amin.
Pe mare, pe ocean, pe insula Buian, sta” o stancsfierbinte.
Pe stânca aceea se aft? O casă. _.
— T&f în caş? Se afIŞ un jilţ.
Pejilful acela stă o fată frumoasă.
Fata nu-l o fată oarccare,
E chiar Maica Domnului Preasfantit.
Ea coase şi brodează cu ac de aur,
Cu fir de mătase.
Afs, rupe-te, sânge, opreşte-te.
Sângele în răni? Se usuce,
Rana s? Se vindece.
Şi acum Amin, Amin, Amin.
Se desclntl de trei on, trei zile la rând: Pe marea cea mare-ocean e o insu/a”; pe insula
aceea s-a ridicat o biserică a papei de la Roma; Acolo o faţă ţine în mână,
Tot felul de ace cu fire de mstase; Ea coase rana care sângerează,
Şi spune sSngelui să nu mai curgă din rană,
Rana şŞ nu mai doară şi totul 3 se vindece.
Se citeşte de trei ori deasupra rănii: De peste 99 de man şi 99 de {an vine o fată frumoasS.
Ea are un ac de aur cu fir de mătase < fi-l coase robuiui (roabei) lui Dumnezeu rana care
sangereazS. Coase ea rană ca s3 nu mai sângereze, şŞ nu mai doară, să nu zvscneascs, A” s? Nu
obrintească. Ţol u fn vecii vecilor, Amin.”
J ui Vindecătoarea (sau vraciul) atinge cu msna locul m care se rana (care sangereazS); i
spune: În numele Tatslui, al Fiuiui, al Sfsntului Dob, Amin.
Pe marea cea mare-ocean, în insula Kurgan sts un mesteacăn alb,
El creşte cu crengile în jos,
Cu rădăcinile în sus. 3
J’t Acolo Maică Domnuiui deapsnsfir de mstase, rsnile care sângerează le coase. • ť A ta
s-a nipt,
SSngele din rans s-a oprit. În numele Tatslui, al Fiuiui, al Sfsntului Dun, Amin.
Apoi, vindecstoarea (vraciul) sufis de trei ori asupra r3nii şi pune pe ea un ban {sau alt
obiect) de argint sau din aram5 irapo-tnva umflăturii.
Sfinte Doamne, eşti puternic şi nemuritor,
Milostiveste-te de noi, Doamne.
Peste marea cea albastrs zboară un corb.
El duce în cioc un ac.
 În aceunfr de mătase,
Cu care coase rana sânger? Nd3
A robuiui lui Dumnezeu,
Fi coase vinele, încheieturile,
Rănile şi zgârieturile.
Şi aşa cum nu curge din rană aps,
Tot aşa s? Nu curgă nici sângele.
Mă voi culca cu rugăciune, mă voi scula cu-nchinaciune. MS voi scula, mă voi închina, în
câmp voipleca.
În câmpia cea mare e-un voinic calatc.
El are-o sabie ascuţită.
Unde sabia lui taie, sSnge nu curge.
Aşa şŞ nu curgă nici din rănile robuiui lid Dumnezeu,
Acum şi-n vecii vecilor, Amin.
Se spune descântecul de trei ori. Se inconJoars de (rei ori nma cu arstatonil, apoi se spune:
De calcipiatra, sânge nu curge; de calcipe-un fier, sânge nu curge; de p? Eftipe nisip, sânge nu
curge.
O biserică a papei de la Roma; livi nA Acolo o fats tine în mans -f Fiin tot felul de ace cu
fire de mătase; Ea coase rana care sângerează,
Şi spune sângelui s3 nu mai curgă din rană,
Rana sa nu mai doars şi totul să se vindece.
Se citeşte de trei ori deasupra rănii: De peste 99 de mart şi 99 de ţări vine o fată frumoasă.
Ea are un ac de aur cu fir de mătase şi-l coase robului (roabei) lui Dumnezeu rana care
sângerează.
Coase ea rană ca să nu mai sSngereze,
ŞŞ nu mai doară, s2 nu zvscneasca, „
Sanu obrinteascs. „
T (îi” f-l În vecii vecilor, Amin. • -la •; ii ‘ B1’\par Vindec&oarea (sau vraciul) atinge cu
mâna radtl în ore: afl5 rana (care sangereazS) şi spune: 11
În numele Tatălui, al Fiului, a! Sfântului Dun,
Pe tnarea cea mare-ocean, în insula Kurgan st3 un mesteacăn alb,
El create cu crengile fnjos,
Cu rădăcinile în sus.
Acolo Maica Domnului deapănă fir de mstase,
Rănile care sSngereaza” le coase.
Aţa s-a nipt, sângele din ran3s-a oprit.
În numele Tatslui, al Fiului,
Al Sfsntului Duh, Amin.

Apoi, vindecstoarca (vraciul) suflă de trei ori asupra rănii şi pune pe ea un ban (sau all
obiect) de argint sau din arams, irapo-trivaumflaturii.
Sfinte Doamne, eşti putemic şi nemuritor,
Milostiveste-te de not, Doamne.
Peste marea cea albastrs zboară un corb.
El duce în cioc un ac.
Inaceunfrde mătase,
 Cu care coase rana sangersnds A robului lui Dumnezeu, fi coase vinele, incheieturite,
ranue şi zgârieturile. Şi aşa cum nu curge din rans apă, tot aşa şŞ nu curgs nici sângele. Mă voi
culca cu rugXciune, mă voi scula cu-nchinsciune. Mă voi scula, mă voi mchina, în câmp
voipleca.
În câmpia cea mare e-un voinic csIare.
El are-o sabie ascuţită.
Unde sabia lui taie, sânge nu curge.
Aşa şŞ nu curgă nici din rsnile robului lui Dumnezeu,
Acum şi-n vecii vecilor, Amin.
Se spune descântecul de trei ori. Se înconJoară de trei ori rana cu ariitatorul, apoi se
spune: De calcipiatra, sânge nu curge; de calcipe-un fier, sânge nu curge; de psesti pe nisip, sânge
nu curge.
Se spune de trei ori: îs? Ajută, Doamne, fapta cea buns şi voi, sfnf Petru şi Pave/arhanghel
Mihail, toţi arhanghelii lui Cristos. S2-Lajutafipe robul lui Dumnezeu; punefi-vs cap la cap, uniţi-
vă, rsnilor, came cu came, os cu os, picle cu piele, vans cu vâna; Isus Cristos a pecetluitpe fiecare
cu pecetea să; _ pecetluieşte, Doamne, rana robului t3u, în trei zile, fn trei ore, s3 nu mai simts
nici durere, aid usturime, sânge să nu mai curgă, rana şŞ se strangs, Amin. Itrt 173
Se repet5 de trei ori? I se scuipă pe raid: Trece o muiere de piatrapeste un pod depiatra.
Pe sub pod e un rsu de piatrs.
Aşa cum rsui eel de piatrs nu poate curge,
A? A sangeie robului lui Dumnezeu,
Din ransnu va curge.
Vrcspe munte o fată şi duce o donitif de apă.
Fata a obosit şi s-a oprit.
Aşa cum fata s-a oprit,
Aşa şŞ se oprească şi sangeie din rană robului lui Dumnezeu. Amin.
Pe un munte malţ e o fantans de piaticf cu ap3 de piarra. Când din cea fantans apa va
curge, atunci s3 mai curgs sangeie de aid.
U: Împotriva hemoragiiEor nazale, stomacale, genitale, răni deschise Mergea Maică
Precista pe un pod via. Pe pod se întâlneşte cu Isus Cristos, sS-l dea ajutor Împotriva deochiului
de bărbat, de femeie, de flăcău, de faţă,
Tmpotriva bolii aduse de vsnt, de apă,
De vorbe şi gaud; Tu n-ai ce csuta aid, boala Tea,
Locul tău nu este aid,
Pleacs şi te du departe,
Oasele nu le munci,
Inima nu~mi chinui,
Sangeie roşu nu-l bea.
Du-te peste man şi fân,
Pe câmpiile pustii,
M fundul mărilor,
M fundul zărilor,
Departe de robui lui Dumnezeu.
A u ieit popii şi diaconii la RSut Ionian şŞ sfnteascs apă şi s-au imprsstiat.
I a? A să se imprsstie şi boala robului luiDumaezeu,
Iar tu, Doamne, primeşte-mi ruga,
Iar voi, îngeri şi arhangheli, apaiati-m&
 Şi sprijinifi-ma’ în fafa lui Dumnezeu şi rugafi-vspentru mine. Amin.
Doi frafi, Luca şi Marcu, s-au certat şi s-au tsiat cu cuftele şi cu topoarele; dar nu a curs
nici pic de sSnge.
Aşa cum din piatrs nu icse aps,
Tot aşa şi din mine, robul lui Dumnezeu,
S? Nu curgă picsturs de sSnge. Arrdn.
/i în numeie Tatslui, al Fiului şi al Sfântului Duh,
Pe sfânta mare-ocean se afl o insulă”, Buian,
Pe insuls stau 33 de fete-fecioare.
Ele au în mână câte un ac de aur şi coş cu afs de mătase, impletits în şase,
Lânile sipiagile care sangcreazS Ale robului lui Dumnezeu; Fi iau cu mâna răul şi
durerile; (în în mâini câte o cununX de aur; 0 înmoaie în apă sSrats a mării,
O pun pe rană robului lui Dumnezeu.
Fnchid rănile şi toate durerile, în vccii vecilor, Amin. Tab -bd)
„A UB;
— M-un Merges Hiepe cal cslare şi-şi tsra pejos ale lui picioare; Când picioarele şi-a
săltat, sângele a stat.
Şi-a vetiit şi Maică Precista, cu un ac de argint,
Cu un fir de mătase, fmpletit în şase,
Rană a cusut, sângele a oprit.
Mă voi scula eu, roaba lui Dumnezeu,
Mă voi ruga, ms voiinchina i voipleca,
Voi ieşi din caş&pe uşă”,
Din ograda pe poaits,
În catnpul eel fntins către soare-rssare. A’ Acolo, la soare-răsare,
Fyt\păr peste c&mpul eel verde, itt marea cea ad&nca, to marea cea albastrs, tfi
•; i e o piatră albastrH,
Ipiatra aceea nu simte nici durere, nicijungbi, nimic n~o doare, sângele nu-l curge. Aşa
dă-mi, Doamne, simie, roaba ta, nici durere, nicijunghi s3 nu mă doais, nici sângele s3 nu curgs,
de acum sipururea şi-n vecii vecilor, Amin.
În numele Tatălui, al Fiului şi-al Sfântului Duh! Maica Domnului, cu crucea ta dataloare
de viaţă mdreapta lumina Sfintei Cmci către robul lui Dumnezeu. În locul (se numeşte locul)
izvorul de sânge opreşte-l şi rana tsmsduieste-l. Amin.
Se spune acest descântec de trei ori Tn hemoragii mari şi raici. Puterea descântecului este
foarte mare, testşndu-l şi eu pe parcursul practicii vindecătoare. Împotriva hemoragiei pe nas
Dacil se produce o hemoragie nazaJS, ea se opreşte astfel: se ia un pai curat, se înmoaie Tn
sângele care curge din nas şi se scriu pe fruntea bolnavului literele latine OIPULU. Efectul este
garantat!
Împotriva fHgurilor? I frisoanelor Frigurile sunt considerate în popor o boals ce apare sub
chipul unei frumoase reel că ghea {a sau al unei babe rele şi urste că o baba-cloanţa”. Ca şi multe
alle boli şi aceasta iese de sub panianl, mai ales primăVara, umb! 5 peste tot prin lume pana1 da
pesie cineva care doarme (3r3 griji la soarele ciuduf de primsvara. Dac2 reuşeşte să” se slrecoare
pe nesimţite şi a-sSrute dups oreche pe eel adormit, boala nu se mai desparte de el. Fn lume sunt
doussprezece astiel de friguri (frisoane). Dar ele sunt prea puţine peniru întreaga omenire, de
aceea trebuie să umble mereu de la un bolnav la altul; iată de ce pe bolnavi ft apuca” frigurile,
apoi îi lasa” şi revin, mereu.
 Folosindu-se de răgazul dintre crizele de friguri, putem să sc5p2m de ele prin viclenie. Se
povesteşte despre un bolnav care a reuşit să pacaieasca” boala şi să” scape de ea. La ceasul c3nd
trebuia s2-L apuce criză de friguri, el s-a prefscut mort, iar neamurilor le-a poruncit s3-L
jelească” cât mai cu foe. Boală a crezut c2 este mort cu adevărat şi l-a parish pentru totdeauna. O
altă” credinţă” spune c5 sunt doussprczece friguri, douăsprezece surori cu aripi, pe care necuratul
le dezleagă” din când în csnd şi le trimite în lume, pe capul oamenilor. Dac3 una din surori saruls
în treacĂt pe cineva, omul este apucat imediat de scutura-turile frigurilor. Părăsind un bolnav
pentru a scutura un altul, surorile dau câte un r5gaz fiecăruia. Unii caut5 s5 profife de acest rsgaz
şi s5 scape, mânJindu-şi fata cu funingine, schimbându-şi hainele, pentru că boala s5 nu-l
recunoascs la intoacere. De asemenea, exists credinja c3 dacis paAasesti repede locul şi te muţi
177 în parte, boala îţi pierde urma şi scapi.
On cs eţi de oboseals,
Ori cs eşti de zgsltsials,
On de vânt, ori de furtuns,
Ori de gsnd, ori de ghicit,
Ori cs eţi trimisS, ori cM eţi adosS,
Ori vszuts, ori simtits,
; mm (
CS eţi la o or2 la ojumZtate de ors,
Că efti ziua, că eşti noaptca,
Că eşti la miezul nopţii.
Până nu te tiam, nu ştiu pe wide erai,
Pe unde umblai, pe cine chinuiai; Cum te-am mtainit, cam te-am cunoscut,
Te-oi scoate din oasele mele,
Te-oi descants şi te-oi alunga.
Fi-oi spsiA fata cu apă,
Ţi-oi scoate ochii,
Te-oi alunga cu rugsciuni,
Cu credinţa mea cea crestineascs,
Cu crucea adevsrats,
Cu a eiputere toată.
Du-te de aid undc nici câinii nu latrs,
Nici cocoşii nu c? Nt?
I nici glas de creştin nu se aude,
Nicipicior de om nu se vede.
Acolo s te duci, cu frigurile, cu scuturstuiile,
Cu fierbinţelile, cu dlirerite.
Va descânt pe voi, necurate friguri,
Tn numele Domnului atotputernic,
Ai Tatslui, al Fiului, a! Sfântului Duh,
Dep? Rta (i-v3 de mine, robul (roabă) lui Dumnezeu.
În loc pustiu i fsia apă,
Unde nimeai n-a caveat niciodats,
ŞŞ nu mă chinuiţi, păcătoaselor.
Aceste vorbe se spun de trei ori, apoi se face cruce.
Pe marea cea mare, pe ocean, peinsula Buian,
Se afi? An stejar biftran.
 Sub stejarul acela stM sfsntul Pintilie cu trei fraţi? I vin acolo 12 surori ale lui Irod.
Le spune sfantol părinte: (Jade v-af pomit aa despletite,
Dezmstate i nepieptsnate?
Şi i-au răspuns cele 12 surori ale lui Irod: Mari, sfnteparinte PintHie!
Suntem trimise în lume de împăratul Irod,
ŞŞ chinuim trupurile şi şŞ zdrobim oasele credincioşilor.
Am s3 iau eu 12 vergele de fier şi o să vHpedepsesc cu ele trei dimineţi şi trei sen,
I o şŞ vă trag de Gecare dats Câte 1000 de vergele.
Şi-l raspunsers cele 12 surori ale lui Irod: Vai. Sfinte p&inte Pintiiie! Scrie-f numeie t&u,
I casa în care numeie tMu se va pomeni,
Noi o vom ocoli,
Iar cine numeie if va pomeni,
Noi nu-l vom chinui. Aroin!
Mă voi scula eu, robul lui Duoinezeu,
MS voi ruga, ms voifnchina, voiiesipe upJf, J (A tR Voi ieşi pe poarta’ şi voi merge aAa,
n, e4ant pe calea spre Oceanul eel aJbastru, îi nn &?
Şi la malul celui Ocean • >? - • • &t\păr se afla un copac rămuros; În copac sunt Cosma şi
Damiao, Luca i Pave], MS rog la voi, eu, robul lui Dumnezeu,
Şi v3 rogpe voi, Cosma şi Damian, Luca yi Pave! A-mi spuneţi, pentru ce ies din ocean
femei despletite, pentru ce umb! 8 ele prin lume şi alungs somnui i sug sângele, manancs zilele,
chinuie oamenii? Aid nu va cste locul, nici norocul, nici rostul; - plecaţi pe baltă, în fundul
lacului, peste ape, mari sipsduri; acolo vă este culcuşul, cu pcme de puf, cu plăpumi de mătase;
acolo vs asteapts bunststi i cofeturi, lapte şi miere; acolo veţi sta şi veţi trsi veseli şi vs vets
bucura, de-acum în vecii vccilor. Vorba mea e vorbs, fereca boala robului lui Dumnezeu, Amin.
În fiecare zi se spune aceasts rugsciune, diminea (a la sculare şi seara la culcare, aşezat pe
genunchi: Pieire fie, satana, cu zgaltsielile tale!
Nu veiaveapartede robul lui Dumnezeu.
Fi pomenesc pe cei patru evanghetisti Matei, Marcu, Luca şi loan Bogoslav,
Şi pe sfinţii fscstori de minuni, Cosma şi Damian,
Iarpe tine, satana, cu zgâlţâielile şi frigurile tale,
Te conjur fn numeie Domnului Dumnezeul nostru şi al fiului său, Isus Cristos,
S? Pleci pentru totdeauna şi s-lpsrssestipe robul lui Dumnezeu,
Acom sipururea şi-n vecii vecilor, Amin!
Vindec5toarea scoate bolnavul de friguri trei dimineţi la rfind afar5din cas3in zori Voi,
zorilorluminoase, scspafi-lpe robul Iui Dumnezeu. de boals, de scuturstars şi de toate cele 12
surori ale Iui Irod.
Apoi, vindecătoarea alunga în cruciş boala de pe fruntea, bărbia, ohraJii bolnavului şi
scuJpa de flecaie dată” pe Jos, apoi îl spaia cu apă descântată.
Sau: Se fac 12 turtile (coca fscuta din Şina”, apa şi sare) care se due la o răscruce sau în
pisdure i se lăsa acolo, pe pământ, legate într-un ştergar şi se spune: LatĂ, voi, cele 12 surori,
aveţi aicipaine şi sare 3 nu mă mai chinuiţi, să” nu ms mai scuturafi, în pace şŞ mst ISsati.
Apoi se fac palm pleca’ciuni, m cele patru zfiri, 51 se pieacs, a fi vszut de nimeni. Sau: Se
ia în mâna dreapta1 o gramaJoadl de mei, se merge la rău şi, cu spatele la ap3 se spune: Voi,
frigurilor, suntef 77 primifi, luaţi-le pe toate.
Şi se arunc? Meiul peste cap, în ap3 Său: Sfânta rugăciune pentru Domnul oostni bus
Cristos, tmparatul cerurilon
• A f5cut Dumnezeu cerul? I pifmsntul,? I toate cele de sub cer; curgea un rău de foe,
 În care an Cost botezafi Puterea Iui Dumnezeu,
Petru şi Pa vel, Mihail Arhanghelu] şi Isus Cristos.
LSngs hramul lor s-a prusit satana.
Dar Arhanghelu! Mihail i-a frsnt căpui.
O, Maics PreacuratH,
Apsrs-l pe robul Iui Dumnezeu.
Cu vslul tsu eel minunat şi scap3-l de chin,
I dejunghi şi de frigurii care-/scutors,
Fi de cele 12 boleşniţe şi cele 12 surori-friguri,
Care-l zgsltsie pe dinsuntru,
Pe dinafars, în măruntaie,
Tn vine, în oasc, în creier,
Ziua, noaptea, la prânz,
La miezul nopţii, dimineafa şi seară.
Tu, satans ticsloasS, • care m? Scuturi şi ms zgâlţâi,
Pe mine, robul Iui Dumnezeu; Aid se afiŞ cei patru evangheliti: Loan Bogoslav, Luca,
Marcu, Matei, facstorii de minimi, sfntii cei I3ra de arginţi Cosma, Damian, Chiril, lona,
Pantelimon, lermolai,
Te vor lua pe tine, satanM ticsloasS, -• iJ Ae vor duce de la mine, robul lui Dumnezeu, >-
a Ye vor lua şi te vor arunca în cuptorul de foe, i i m? Vor apZra pe mine cu numele Domnului
totdeauna,
Acum ipumrea şi fn vecii vecilor, Amin!
Lar tu, satans, zgâlţâie pe eel rsu, pe eel negru,
Pe eel cu parvl roşu, pe eel cu p? Rul albicios,
Dar ds-te la o pane i lasS-l în pace pe robul lui Domnczeu,
Dacă nu-L vei ISsa în finistc şi pace şi-l vei mai scutura, s/-/vei mai zgsltsipe robuJ lai
Dumnezeu, te vor iuape tine, satans,
Primii apostoii Petm i Pavel,
Şi Mihaii Arhanghelul,
Straşnicul voievod al puterii cereşti,
Te vor fahata şi te vor tarf,
Şi te vor azvârli într-un rsu de foe,
Şi te vor lăsa acolo. În rail! Eel de foe,
Pans la sfârşitul veacului; Amin şi în vecii vecilor, Amin, în veci de veci, Amin.
Pe o sfoar2 groasă” se fac nous noduri; cu această” sfoars este ba” tut bolnavul, zicând:
100 de care tic, mielule\par Se descsnta” o scoarts de tei de trei ori, fars şŞ tragem sufletul: De,
robul lui Dumnezeu, şŞ te Ia? I, şŞ nu te mai legi tu, scuturătura, cu friguri cu tot şi s3 te dud în
jos pe ran, cu apă.
Apoi se. Pune bucată de scoaita de tei descanlata sub grinda din tavan. Pentru trei zile;
dup3 aceste trei zile bolnavu) trebuie s2 o arunce singur m apa raului şi s2 repele şi el de trei ori
descântecul. Se mai poate spune, CrezuI”, apoi descantecuJ urma’tor: MS voi scula eu, robullui
Dumnezeu, ms voi ruga, ms voiinchina, din casS voipleca.

Mă voi duce din oJ a’ în ua,

Din poarts în poartă,
Tot către soare-răsare, m câmp descnis,
La marea cea mare,
 Pe insula luminoasă a Domnului.
Pe insula aceea se aflapiatra Alatra,
Iarpe piatra sta Maică Precista,
Maica Domnului Preacurată,
Care roags şi roagă fără încetare pe Domnul Isus Cristos pentru not, pscstosii.
Te tog şi mă rog ţie, Maică Precists,
Cu lacrimi amare şi cu multsravns: Ap? Ra-m? Pe mine, robul lui Dumnezeu,
AlungM răul peste nouă ri şi aoua man,
În al treizecilea tarsm necălcat de om,
De fiară neumblat,
Alungssi du de la mine,
Om cu frica lui Dumnezeu, tot r? Ul.
Cheia cu care-l ferec o arunc m mare,
Iar gura mi-c şi ea ferecats.
Tmpotriva flerblntelH sau, /ocului”
MS voi scula eu, robul lui Dumnezeu,
M3 voi ruga şi mă voi închina şi mă voi duce la marea cea albastrs; Acolo e o piatrs albă
şi fierbinte,
Pe piatra aceea este tronul lui Dumnezeu,
Iar acolo sts Maica Domnului; M mâinile ei a/be tine o lebsds a/ba”
F JW smuige lebedei o pani alb; ăă cum e desprinde pana cea albă. Tot aşa fugif de la
robul fui Dumnezeu, plecafi, duceti-v? Cât colo voi, fierbinţeli I focuri de dups na? Tere,
delalauzie, plecaţi de pe capol, din ochii,
Din trupul ce! Chinuit, At issati-l în pace inima, ficatul, p! 2manifate” mainilc şi
picioarele. Wn -Dť7 vantai venitpe vantsSpieci, s? Te duci, fierbinteals rea, cu foe şi frisoane;
Asq din ap3 ai venit, în aps sSpIeci; w dinpsdure eşti, inp? Dure s&pleti, ‘&> acum sipuntrea şi-n
vecii vecilor, Amin, IK ife în cazul frisoanelor date de r5ceaI5 al frigurilor, senJdfia de frig este
izgonits de vraci astfel: > -A l-lwa w 14 a-lm Tu, frig rsu, ť nu stă în spatele meu, wim da-tepe
cociauri, A. Msn prin păduri şi peste dealitit. Du îngheţul de aid, <• „ ‘ ‘ du-Ldeparte m câmpie,
TA metadata să nu mai vie. Idnfl avhteqml Împotriva spaimei (sperietură, teamă, un fel de
încremenire din sperietură, paralizie de teamă) Sperietură poate fi definite că o agitafie nervoasS,
o spaimi când se isc2 furtuna, focul, dacă omul cade în ap3 mare, dac3 185
Primeşte o veste rea, dacă vede o stafie; spaima asta îl aduce la o stare de somnolenţa,
dureri de cap, frisoane, crize şi, uneori, boa! 3 sufletească (psihics). Dintr-o spaims, în om poate
pĂtrunde necuratul, se urci la cap, îl zgâlţâie la miJloc, fi d5 leşinuri. Omul poate s5-şi sară din
minţi şi vorbeşte ce nu trebuie. Se poate că necuratul s3 vin5 că o umbră şi să sperie omul. Pentru
vindecare de sperietură se folosesc diferite descântece - unele pentru oameni mari, altele penţ™
copii. Cel mai simplu: când bat clopotele pentru un mort i este dus mortul la groaps, trebuie
msncata prescurs cu aps sfintits şi se rostesc vorbeJe: Atunci s-o trezi spaimă din mine, c? Nd s-o
scula mortul Ssta. Amin. (şi se spune numele cclui decedat). Se repets aşa de trei ori.
Spaima poate fi vărsata pe apă. Vindecătoarea pune într-un vas puţină ap3; topeşte în alt
vas cear3 şi o toams în vasul cu api, pe care-l (âne deasupra capului bolnavului; în acest timp
spune următoarele: Doamne, ajută-mă să-L descsntpe.
Cretin botezat, s-l alung spaimele de orice fel de lângă el.
Pentru a vindeca de spaiml un copil, în rama uşii se face o gaură la inaitimea copilului
respectiv, de pe capul copilului se taie cruciş câteva fincele de păr, precum şi unghiile de la msini
şi de la picioare, firele de păr şi unghiile tăiate se pun în gaura din rama uşii şi se astupa apoi
gaura cu un cep din lemn de plop tremurător. Când copilul creşte mai sus de locul gsurii din
rams, îi trece şi spaimă.
Se mai recomanda să” se ia de la trei perechi de oameni căsătoriţi (la printa lor căsătorie)
câte o bucs (ic5 de cozonac şi s3 i se dea s? Mansnce celui descântat pe stomacul gol; sau s3 se
intoarcg pe copilul bolnav de spaimă camauta cu faţa la spate. În ambele cazuri, spaimele vor
disp3rea. Tmpotriva spaimei, agitaţiei, durerilorde burta şi balonărilor Raul de la oameni mari şi,
mai ales, de la copii - agitate, dureri de burts şi balonări, spaim? Etc.
— Se vindecs dacs vom tsia cu toporul la pragul casei 12 be (e (paie de secar3) sau o
m2tur5 Se raai poate folosi şi alt leac. Vraciul cheraat mssoars cu o sfoarii, de lungimea copilului
bolnav, mâinile întinse lateral şi circumferinţa capului; apoi taie unghiile de la mâini şi de la
picioare şi un smoc de păr de pe cap. Vraciul indeasS toate acestea, împreună cu aţa cu care s-a
măsurat, într-o gaurs pe care a făcut-o în rama uşii şi o astups cu un cep de leran de plop
tremurător. În tot acest timp, vraciul rosteşte descântece că boala s5 nu-l mai chinuie pe bolnav şi
nu-l mai atings nici pielea cea alb3 nici oasele, nici ochii şi nici mcheieturile” şi s5 ramans acolo,
în u? Unde o astups cepul eel din lemn de plop.” Se mai poate rosti şi urma” torul descântec: Aşa
cum tocul? Ta astupat din local uii na se deschide, aşa nici spaima i raid nu vin. Eu U astup cu
cep de plop şi cu gura U descânt de tot. Lar cmstita casS s3 fie bine, Amin. 187
Fn cazul Jn care nu se poate face o gaurs în tocul uşii, se iese afars şi se coJeşte cu un
cuţit un pic din coaJă unui copac, de obicei brad şi se roagii bradul să primeascs boală, care
trebuie îndreptată prin rsdscina în pamlnt.
În alte cazuri descsntecul se face astfel: se pune într-un vas ap5 nelnceputs, care s-a luat
cu cuvintele: Bine v-am gssit, tu, ap3 limpede, yJ fu, pamontputemic; am venit şŞ cer apa i s3
m& rog de s2n3tate,
Apoi se toamil în vasul cu ap3 cears topits 51 se spun urmstoarele vorbe: Revars3-te,
spaims rea,
Pe drumuri, pe caiari, pe balts,
În locuri nelocuite,
De oameni neumblate, de Rare oec&lcate,
Unde nici glas nu se aude,
Nici ţipenie nu se vcde,
Şi să nu te atingi de nici un suflet,
Să nu mai chinuiestipe nimeni,
Nici sii-l tulburi, nici să-l spehi.
Fie Domnul lăudat. Amin,
Un alt fel de descântec: pe tot corpul bolnavului se plimbs (se rostogoleşte) un ou crud de
gaind şi se spun uim5toarefe: Spaima, sperieturs rea, eu te rostogolesc cu oul, te spsl cu apă, te
arunc pe pustie; aid nu ai ce cauta, nici pe cine speria, nici pe cine munci, nici pe cine chinui.
Se mai recomanda s5 se ia de la trei perechi de oameni cas3toritJ (la prima lor cssStorie)
câte o buc3tica de cozonac şi s2 i se dea şŞ msnance celui descântat pe stomacul gol; sau s& se
Tntoarca pe copilul bolnav de spaimă cimaAuta cu fat: a la spate. În ambele cazuri, spaimele vor
dispsrea. Împotriva spaimei, agitaţiei, durerilor de burtă! Balonărilor de la oameni man şi, mai
ales, de la copii - agitaţie, dureri de burt3 51 balon3ri, spairas etc.
— Se vindecă dac3 vom t&a cu toporul la pragul casei 12 beţe (paie de secara1) sau o
mătură”. Se mai poate folosi şi alt leac. Vraciul chemat mascara” cu o sfoară, de lungimea
copilului bolnav, mâinile mtinse lateral şi circumferinJa capului; apoi taie unghiile de la mâini şi
de la picioare şi un smoc de pai de pe cap. Vraciul indeasS toatc acestea, Tmpreuns cu a {a cu
care s-a mssurat, într-o gaurs pe care a fscut-o în rama uşii şi o astup3 cu un cep de lemn de plop
tremura’tor. În tot acest (imp, vraciul rosteşte descântece că boala s5 nu-l mai chinuie pe bolnav,
s2 nu-l mai atings nici, pielea cea albă, nici oasele, nici ochii şi nici mcheieturile” şi s3
rsman5acolo, în us5 unde o astups cepul eel din lemn de plop.” Se mai poate rosti şi următorul
descsntec: i Aşa com tocul 2sta astupat din tocul uşii nu se deschide, aşa nici spaimă şi rMul nu
via. Eu fl astup cu cep de plop şi cu gura S descent de tqt. Lar cinstită casS s3 fie bine, Amin,
SECRETELE MAGIEI AI. BE 187
Fn cazul în care nu se poate face o gaurf în tocul uşii, se iese afară şi se coJeşte cu un cuţit
un pic din coaJă unui copac, de obicei brad şi se roags bradul s3 primeasca’ boală, care trebuie
Jndreptata prin radscina în pământ.
În alte cazuri descântecul se face astfel: se pune Tntr-un vas ap3 neînceputa, care s-a luat
cu cuvintele: Bine v-amgasit, tu, apalimpede şi tu, psmant putemic; am venit să cer ap3 1 să mă
rog de sanatatot apoi se toarnă” în vasul cu ap2 ceară” topită şi se spun următoarele vorbe:
Revărs? ~te, spaims rea,
Pe drumuri, pe caiaii, pe balts,
În locuri nelocuite,
De oameni neumblate, de fiare necslcate,
Unde niciglas nu se aude,
Nici fpenie nu se vede,
Şi s5 nu te atingi de nici un suflet,
ŞŞ nu mai chinuieti pe nimeni,
Nici s?
— L tulburi, nici s-l sperii. A, a Fie Domnul l&udat. Amin,
Un alt fel de descântec: pe tot corpul bolnavului se plimba (se rostogoleşte) un ou crud de
giiinii şi se spun următoarele: Spaims, sperietură rea, eu te rostogolesc cu oui, te sp&l cu apă, te
arunc pe pustie; aid nu ai ce cMuta, nici pe cine speria, nici pe cine munci, nici pe cine chinui.
Apoi se sparge oul şi se pune albuşul într-un pahar; se urmsresle figură ce s-a format în
pahar dacă” este un preot sau un mormânt, atunci bolnavul nu se va vindeca; uneori figura
obJinuU Poate aminti obiectul său persoana care a provocat spaima (sperierura). Privind la
desenul din pahar, se spun urma’toarele: Tu aid s? Nu mai stai,
Spaima s5 nu mai dai,
Oascle să nu munceşti,
SSngele să nu-l otrsvesti,
Sângele să nu-l mai bei,
Inima să n-o mai chinui,
Trupul să nu-l mai usuci,
De la robul lui Dumnezeu. ŞŞ te duci.
Tmpotriva diferitelor boli, adevărate sau închipuite (sughiţ, deochi, făcătura, sperietură
etc.)
Se spune dintr-o suflare: Sughif, sughif, unde-aifost?
La Piteşti.
Ce-ai mancatf Came de cal.
Ce-aifacut cuea? ‘• ’ Ť> btfK> Ťn Am iasat-o. LasS-ms şi pe mine.
Se ia o cană cu ap3 se face peste ea semnul ctucii şi se di şi bea celui care sughiţe, în
cruciş, spun&nd: Sughifuie, sughif! Du-te la apă, du-te unde-oi yti, chinuie pe altu], la mine nu
mai veni. Fn numele Tatălui, fi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin. MS voi scula eu, robul lui
Dumnezeu, la Domnul ms voi închina, cu roua mă voi spăla, la soare mă voi usca şi iar! A
Domnul Dumnezeu şi la Maica Domnului, Preacurată, mă voi ruga: pe Cristos Tu]-ai născut, în
scutece l-ai mlssal, l-ai păzit şi l-ai crescut, de rele l-ai ferit: aşa şi pe mine, robul lui Dumnezeu,
ap&ra-mă şi m&păzeşte, acoperă-mă şi mă mveleste cu scutec de mătase, cu cordon rssucit în
şase, cu SfănţuI Duhul TSu apara-ms şi mă fereşte de vrajitorui eel rsu, de vrsjitoarea cea
vr&jmasa, de orice om rău sipizma, de sSnge rău, de gândul eel rfu şi mă rog eu, robul lui
Dumnezeu, la Prorocul Hie: Tu, sfinte Proroc Hie, care mergi cu carul tău de foe tu şi bine
ocheşti, ţinteşti şi lovestipe duşman şi-l ucizi şi-l arzi cu focul tău, ca să nu-mi facă mie de rău,
robul lui Dumnezeu, să nu mapoata supune la vrajă sau la deochi, s2 msferesti de sSngele eel rău
şi de g&ndul eel rău i de vorbă cea rea şi de deochi, de ochiul pizmaş, că s? Nu-mi poats aduce
nici un rsu, nici în trezie, nici în somn, nici la mas3 nici în casă.
I mă mai wg la Sfântul/spas,
Salvatorul şip&storul; Şi Tu, Sfinte Nicolae, salveazS-mit,
Raa” apsrH şi mspszeste,
Şivoi, sfnflorIosifsisavaot,
FScstorii de minuni,
Şi Tu, preacuviosule Tihon,
Şi Tu, sfinte loan BotezStor,
Şi loan-Gurs de Aur,
Loan Pustnicul şi toate fortete cereşti,
Puneti-vs strajs de tier langs mine,
Robul lui Dumnezeu,
Că şŞ nu mă poats fermeca şi vrăji şi şi sa’ nu-mi poată nimeni face rsu nici cu ochiul,
nici cu vorba,
Nici cu gândul, nici cu fapte,
Nici ziua, nici noaptea,
Nici la masă, nici în casS,
Nici în vis şi pe trezie,
De acum şi în vecii vecilor,
Amia, Amin, Amia, în veciAmin.
Rugăciune de leac contra deochiului? I herniei fă numele TatsIui şi al Fiului şi al
Sfântului Dun, cinstiţi porinti Cosma şi Damian, cei fără de argintt, alăturaţi-vă la fapta mea cea
buns şi la vorbele mete cele bune. Doamne Dumnezcule, 4
. JB Lit!
Tntre lumea aceasta luminoasS Şi lomea cea care va veni,
Se afla Oceanul eel Sfânt,
Şi în el se afla o insulă albă,
Pe care locuiesc un far şi o farina”,
Care dau s3 mănânce şi să bea toate buruienile la trei sute de lupi negri JJ trei sute de lupi
albi.
I mergeţi voi, cei trei sute de lupi negri şi trei sute de lupi albi,
La robul lui Dumnezeu,
Aşa cum vă spun (am] şi farina,
Luaţi-l de pe el deochiul de la ficaţi şi msduvs,
De la inimă şi de la oase,
De la toate vinele sS-l luaf şi s5-l alungaţi orice hernie şi deochiul r&u,
Orice gânduri necurate ale oamenilorrai. (Se rcpet3 de trei on.)
Ai să-l apsrati de apă şi de foe,
De pietre şi de gandui eel rsu.
 DS-l, Doamne, robului tsu. Linisteapuiului,
Focul armasaruiui, frumusefea unui cocos!
I aşa s3 r&mana în vecii vecilor,
Aşa cum pe pământ nu pier ierburile cele de leac! Amin.
A ieşit în zbor un corb negru cu gheare de ofel din Marea cea Neagră; Ciocul, ochii sunt
roşii ca focul; Şi alungs el de la. Toate gândurile şi privirile cele rele de tot felul.
A zburat un stol de păsări şi au luat cu ele toate relele sile-au dus departe,
Spre pudurile uscate,
Pans când au pierit şi s-au risipit.
Şi s-au dus de pe msinile tale,
De pe picioarele tale,
De pe umerii tăi, din ochii tăi,
De pe capul t? U, din inima ta, din tot trupul.
La malul mării e o tu? T de csline,
Iar sub tufs şade o fată.
‘ A VFata nu ştie nici s3 coasS,
Nici să, nici s3 toarcs,
Dar poate rui s2-l mtoarcM • •
Şi sal-l Trimits de la robul lui Bumnczeu.
Spre pudurile cele uscate,
Spre desişuri neumblate,
De om necolcate.
I voi, rele şi necurate, de la oricare afi G fie bsrbat, fie femeie, fie fats,
Fie flăcău, fie chiar copil neştiutor plecaţi, derobui lui Dumnezeu,
Va indepartafi, duceti-vs în psdurile uscate,
Spre desişuri neumblate,
De om necMlcate,
MS voi scula eu, roaba lui Dumnezeu,
Mă voi spsla, m-oi fnchina şi oi ieşi din odaie pe uş?
Din ograds pe poartM,
Şi oi iesipe câmp,
Şi-oi pomi spre rssarit.
I acolo, la rssilrit, e o piatrs albi,
Pe care şade bstrana Solonia.
Eu m-oipleca fnaintea ei şi m-oi fnchina şi frumos o voi ruga: BunicufH Solonia, ia mata
de pe roaba lui Dumnezeu.
Toate vorbele rele şi deochiul,
I rsutMfle oamenilor; Ia-l şi du departe toate relele,
Junghiurile şi belelele,
ŞŞ nu mai ştie roaba lui Dumnezeu.
Nici rele, nici junghiuri, nici deochi, nici nimic.
Descsntece pe pietre împotriva relelor şi deochiului Se iau primele trei pietre gssite -
priraa e de la Dumnezeu, a dona adusis de vânt, a treia de la oameni. Se Ias2 în apă cele trei
pietre şi se zice: Prima e de la Dumnezeu, a doua de la vânt, a treia de la oameni. Care piatrs va
sfârŞi fn apă, de acolo vin relele.
Se ia ap5 de pietre, se arunc5 peste umanil stâng şi se descants astfel: Du-te, rsule,
deochiule, de unde-ai venit! Descântec pentru A” acatura”
 Voi scula eu, roabă (robul) lui Dumnezeu. Mă voi închina şi ms voi ruga.
Apoi voipleea din casape us2
Din ograds pe poartă.
MM voi duce pe câmp, unde curge un rău.
Rău! E ncgru, pe elplutesc un drac şi-o drscoaics,
Nu stau într-o barcă,
Nu vâslesc Tntr-oparte,
Stau spate-n spate, nu spun o vorbs,
Nu au aceiaşi gând.
Tot aşa, robul lui Dumnezeu.
Şi roaba lui Dumnezeu.
Să nu stea în aceeaşi casS,”
Tf>
Să nu stea la aceeaşi masă, pe aceeaşi la vi şŞ nu şadă.
— Aprin aceeaşi fereastrs s nu vadM, aceeaşi vorbs s3 nu rosteascs, aceiaşi gând s? Nu
gandeascs. 195
A.tafiy at
/• ť SffB fll figfif og v al Împotriva Hpsei de vigoare din • siv Pentru a sc2pa de.
Fa’ca’tura” care-l lipseşte pe eel lovit de puterea lui de bsrbat, se folosesc urraAtoarele leacuri:
• Se arde dintele unui bsrbat raort de curând şi se afums bolnavul cu el;
• fntr-un păi (de grsu) se pune meicur apoi se asazS totul, sub patul celui căruia i s-a Scul
de rău. Pentru desfacerea, leg3turii de samants” sau a blestemelor care ar fi fost fscute pentru a-l
pieri slmanta neamului, Tsi trece s3m3nta prin verighetele de la cununie pe care trebuie s5 le (in3
nevasta lui, în cazul în care acesta a fost fermecat de cineva că şŞ nu mai poala” ’ cu alt5 femeie,
numai soţia cu cununie poate. Dezlega” prin meloda de mai sus; apoi samaiita aflată fntr-u pahar
cu ap5 se amestec5 bine şi se toama în zori la flori care înfloresc în roşu sau la un brad.
J Împotriva impotentei, a lipsei de putere MS voi scula eu, robul lui Dumnezeu,
Mă voi ruga şi mă voi închina şi depaite în câmp voi pleca,
Spre soare m-oi depaita.
Aşa cum oasele nu se mdoaie şi nu se înmoaie,
Tot aşa şi eu, robul lui Dumnezeu, şŞ nu msfnmoi şi 3 nu mă mdoi în fata muierii,
Să fac fă (3 şi şŞ fiu tare că osul.
Voi lua o funie şi m-oi duce hi câmp,
Oi prinde un taur şi l-oi lovi cu funia peste coame.
I aşa cum comul lui la funie nu se-ndoaie,
Tot aşa nici penisu! Meu să nu se Tndoaie şi s3 nu se-nmoaie în fata muierilor şi şŞ fie ca
şi cornul taurului de tare,
Acum şi în vecii vecilor.
Tn numele Tatslui, al Fiului şi al Sfsntului Dub, Amio. Pe sfsnta mare-ocean se afla o
insulă, pe insula aceea creşte un stejar putcmic. RSdHcinile-l suntgroase şi puternice, sunt
putemice şi rezistenţe, vârful se inatya sus fn nori. Tulpina vântul nu i-o îndoaie, furtuna nu-l
doboars. Tot aşa şi eu, robul lui Dumnezeu, vreau să-mi fie cele 77 de vine şi vana cea mai
importants,
ŞŞ stea drept în fafa fetelor şi muierilor,
ŞŞ nu se lase nici fă fafa celor tinere,
Nid a celor bstrane.
Mai cer stejarului celui puternic s3-mi dea puterea şi rezistenţa lui,
 Să nu mă Jndoaie şi să nu mă doboare nicipe mine,
Nici cele 77 de vine ale mele,
Nici Vana mea cea mai importants,
Şi-mi dea putere şi furie fats de neamul femeiesc.
—F•
Fn vârful celui stejar puternic staopasarevesels-ancocos. Aşa cum cocoşul nu iarts nici o
g&ina fo poiats, tot aşa nici eu, robul lui Dumnezeu, t. sSnu scap nici o fats sau femeie,
AS’f-V’ „
Larpe eel ce-mi va gândi i rsul îmi va dori,
Lovete-l, Doamne,
Pedepseşte-l să nu aibă elpotere,
Iar eu să Gu vesel şi puternic,
Mai mult ca înainte,
Iar VSna sS-mi fie tare precum comul,
Piecum stejarul i s& nu şi&beasca,
De-acum fn vecii vecilor, Atnin,
CSnd voi ieşi afară, eu, robul lui Dumnezeu, oi vedea stâlpii cei inalfi, din lemn de stejar.
Ăă cum stau ei, drepţi i puternici, aa sS-mi stea mie, robul lui Dumnezeu, 197 77 de vine, 77 de
mcheieturi i Vana principals,
I sapatmnda lesne m orice loc, în faţă sau femeie,
Pe toate psrfile, fn orice zi i la orice vreme,
Pe lumina şi pe întuneric, ziua i noaptea,
În zori sipe fnserat.
Fn vecii vecilor, Amin.
Se iese afară în zori, trei zfle la rând şi se urineazi pe stslpii ii, zicând: Ridicate şi fii
vesels, tu, vana robului lui Dumnezeu, de-acum sipururea şi-o vecii vecilor,
Amin.
Se spune astfe] de trei ori la rând, în fiecare din cele trci dimine (i.
IE Rugăciune pentru orice neputinte Stap&ne Atotputernic, vindeca sufletele şi trupurile,
pe cei ce merits ridică-l sau pedepseşte-l dups merit, vindecs-Lpe robul tău. de neputinfele lui;
dsruieste-l milă şi vindecarea, fereşte-l de vrăjmaş, intsreste-l duhul şi puterile, fs-l s scape de
orice boli, sS’l lase şi şŞ piece departe. Ap&ra-l de orice ooals, sIMbiciune sau pscat,
De oricare faradeiege şi iarts-l greşelile cu voie sau far de voie.
Fie-timila, Doamne, de creafia (a,
Penlru care a suferit şi s-a jertfit Domnul nostru Isus Cristos, f binecuvsntat fie tn vecii
vecilor. Amio fmpotriva căderii, A -(boala nou-născuţilor, spasme, lein, accese, crize, epilepsie,
spasmofilie)
; ~rť CSderea este o noţiune complexĂ. Aici sunt incluse: boala nou-nasculilor,
spasmofilia, spasmele unor grupe de muchi sau ale mtrcgului corp, cu pierderea cunoştinţei şi
păstrarea capacit2tii senzoriale, leşinuri şi crize ce nu se repets, epilepsia, căderea, alb3
nemortals, care se repel3 uneori periodic, la fiecare al treilea pătrar al Junii” şi, c5derea neagrs,
de moarte”, care este prima criz3 înainte de deces.
CSderea se Tnrudeste cu spaiina şi nebuneala”, în mă” şură în care cauza îmbolnăVirii se
considers a fi duhul ră” u, care a intrat în om.
Se tamponeaz3 cu miez de pâine pieptul, mÂinile şi picioarele bolnavului; la raiezul
nopţii se duce acest miez de psine, pus fntr-o caip5 curats şi se lasS la o răscruce, cu cuvintele:
Stints Binefscstomle, pritnestepsinea şi sărea, iarpe robul lui Dumnezeu. Jarta-l.
 Când se tamponeazS bolnavul cu miez de pâine, se spune descsntecul:

Zic fi descânt boala cea adusă, intampl&toare, rea i trecătoare, oriunde o întâlnesc,
sSpiece de pe capul, depechipul, din oasele şi camea, din ficaţii siplamanii,
Din inimă, din mâinile, din picioarele lui,
Dar s3 nu piece singură,
Căci am descantato cu vorbe preacurate.
At boi Tatsl nostru.
Când s-a născut Cristos s/s-a botezatpe răul Jordan,
Şi a botezat şi apă şi pământul şi pe tot pământul s-au JmprasOat stropii aceiei ape.
Aşa cum nu poate nimeni s3 adune stropii aceia de apă,
Şi nimeni nu poate s2 smulgă toate radHcinile din pământ,
Şi nici s3 scoats stelele de pe cer,
Fi nici s3 roads pietrele,
Nici s? Atingii cerul cu limba,
Nici să” inghits pământul,
Tot aşa robul lui Dumnezeu.
S3 nu fie văzut de boala cea rea.
Fac rugăciune către Domnul Dumnczeul nostru şi Duhul Sfânt,
Vino-mi, Doamne, în ajutor,
Şi ajută-mi, Doamne, şŞ descânt şi s3 alung din robul lui Dumnezeu. Toate releh
spasmele, Jefinul, căderea, epilepsia, spasmoflia.
De oricare far&delege şi iartĂ-l greşelile cu voie sail iarsde vole. Fie-ţi milil, Doamne, de
creaţia ta, peatru care a suferit şi s-a jertfit Domnu! Nostru Isus Cristos, binecuvântat fie fn vecii
vec împotriva caderiii a, a (boala nou-născuţilor, spasme, leşin, accese, crfze, epilepsie,
spasmofilie)
CSderea es (e o nofiune complexĂ. Aici sunt incluse: boala nou-nĂscuţilor, spasroofilia,
spasmele unor grape de muchi sau ale inlregului coip, cu pierderea cunoştinţei şi psstrarea
capacit3tii senzoriaje, leAinuri şi crize ce nu se repets, epilepsia, csderea, alb2 nemortal5 care se
repel2 uneori periodic, la fiecare al treilea pstrar al lunii” şi, c5derea neagrs, de moarte”, care este
prima crizS mainle de deces.
CSderea se inrudesle cu spaimă şi, nebuneaJa”, în mă” şură în care cauza Tmbolnavirii se
considers! A fi duhul r2u, care a intrat inom.
Se tamponeaza’ cu miez de pâine pieptul, msinile şi picioarele bolnavului; la miezul
nopfii se duce acesl miez de psine, pus Tntr-o csrpa curată şi se lasă” la o rsscruce, cu cuvintele:
Sfinte Binefscstonile, primetepainea şi sărea, iarpe robul lui Dumnezeu. Iarts-l.
Când se tamponează bolnavul cu miez de paioe, se spune descântecul: Zic? /descent boala
cea adusă,
Întâmplătoare, rea şi trecătoare,
Oriunde 0 mtalnesc, şŞ piece depecapul,
De pe chipul, din oasele şi carnea,
Din ficafii siplamanii,
Din inimă, din mainHe, din picioarele lui.
— F dar şŞ nu piece singurs, ji cad am descantato cu vorbe preacurate.
— Tatsl nostru. I! I Când s-a născut Cristos şi s-a botezatpe răul lordan şi a botezat şi apă
şi pământul şi pe totpsmantu!
S-au imprsstiat stropii acelei ape. Aşa cum nu poate nimeni şŞ adune stropii aceia de apă,
 Şi nimeni nu poate şŞ smuIgs Toate r3d? Cinile din pământ,
Şi nici s5 scoată” stelele de pe cer,
Şi aid s3 roads pietrele,
Nici s? Atings cerul cu limba,
Nici şŞ fnghits pământul, W; tot aşa robul lui Dumnezeu. ‘jet s3 nu fie văzut de boala cea
rea.
Fac rugăciune cstre Domnul Dumnezeu} nostru şi Duhul Sfânt,
Vino-mi, Doamne, în ajutor,
Şi ajuts-mi, Doamne, să descânt şi şŞ alung din robul lui Dumnezeu. Toate releh
spasmele, leşinul, căderea, epilepsia, spasmofilia, ilor, Amin.
Fi cele de foe şi cele de apă,
Şi cele de p&nsnt şi cele de vsnt.
I să se ducsfiecare de node au venit.
Aid nu ai ce cauta, boală grea, >
Pleacă, du-te de la robul lui Dumnezeu. >
Se misoars bolnavul de trei ori cu o ats: prima dată se mssoars din cap pan2 în picioare, a
doua oars se mlsoars pieptul şi capul, iar a treia oar5 mâinile. Aţa se va îngropa în cimitir, în al
treilea,
Al aptelea sau al nouaiea mormânt, sau clnd vedeţi c5 mortul este dus la groaps, ata va fi
aruncată o dată cu o mans de şi flori pe sicriu.
Stric şi alung de pe robul lui Dumnezeu.
12 boli ale copiilor nou-nsscufi: De la buric, de la inimă,
Din msnintaie, din încheieturi,
Din vine, din oasc, din msini,
Din ochi, din glas, din vorbă.
Aşa cum mortul de la groap? Au se mai mtoarce,
Tot aşa nici cele 12 boli să nu se mai mtoarca la robul lui Dumnezeu. M vecii vecilor.
Amin.
La miezul nop (îi se due două vase la baia de abur; un vas se pune sub vatr5 iar din
celsIalt vas se toarnă apa pe vatr3 zicând de trei ori descsntecul următor: Arhanghele Mihaile,
viteazule ceresc,
A? A cum ai doborât tu forts mtunericului din cer şi ai băgat-o în pământ,
Aşa s& dobori tu puterea raului de pe robul lui Dumnezeu.

Se asaza1 botnavul pe pragul casei, se tncinge cu trei brâie, se spaia cu apă, se sparge
deasupra capului s3u o oal2 şi se spune aşa: Doamne, miJuiestepe robul TSu; nu eu îţi stau de
ajutor, te ajută Maică Preacurats, Maică Precists şi azi şi mâine şi în vecii vecilor. Amin. M
împotriva slăbiciunii (boala copilăriei)
Te chem fi te rog cu rugsciune Domnul aostru Dumnezeu! Aid nu ai de ce sf stai, du-te
peste man şi (Sri, acolo fi-este locul.
Doamne, ajută-mă pe mine,
Robul lui Dumnezeu, botezat i închinat,
Să-l scap pe copilul acesta de boals şi slsbidune,
Adusă, spusă, gândită, trimisS,
ŞŞ i-o scot din ochi, din umeri,
Din piept, din inimM, din pântece,
Din msini, din picioare,
 Din oase, din sânge,
Din toate mcheieturile.
MS rog Ai descent că boala i sISbidunea aid să nu mai fie,
Să iasS, s? Piece, să se ducs departe,
Peste man şi pustie,
Acolo sSpiara, s3 nu mai vie.
MS voi scula, eu, robul lui Dumnczeu,
Mă voi ruga, mă voi închina şi mă voi duce.
— I, t Q Făcându-mi cruce, din casă în casă,! % n • u\păr din tisa în uşŞ, din poartă în
poartă,
PMns cstre soare-răsare; Acolo se sfla zorii dimineţii - Maria,
ISsatul serii - Mariamna,
MSicuta noastră, glia Pelaghia,
Şi marea cea albastrs, Elena. V MS voi dace la ele şi m-oi pleca adânc în faţa lor: Voi,
msicufelor Maria şi Mariamna,
Veniţi şi v-apropiaţi de robul lui Dumnezeu,
Copi! Aul acesta şi lua {i~i neastsmparul şi nesomnul din trupuşorul lui,
De pe căpşorul lui,
Din ochi şi din sprâncene,
Din fiecare oscior,
Din fiecare vinisoars,
Din toate cele şaptezeci şi şapte de costişoare şi de vinişoare,
I duceţi-le cât mai departe de aid,
Dincolo de munfi cei înalţi,
Dincoio de manic cele mari,
De râurile cele repezi,
De lacurile cele adânci de câmpii şi de păduri!
(Se repets de trei ori.)
Ka
203
Vindecă” toarea, imbrAcsnd o hains de-a-ndoaselea (cu faţa în spate), ia copilul bolnav în
braţe (pe bolnavul adult îl apucs de mâini) şi merge cu el pe câmp, unde se mtoarce cu faţa spre
rssMt şi repetă de trei ori următoarele cuvinte, făcând de fiecare dată trei paşi înapoi şi scuipând
peste umărul slang: în numele Tatslui şi al Fiului şi al Sfsntului Duh,
Voi, zorilor, zorilor-surorilor,
Luafi-l plânsul şi ţipetele,
Şi cele de zi şi cele de noapte,
Lua {i~Ie şi pe cele scurte,
Sipecelelungi.
Apoi vindecĂtoarea face trei plec&ciuni adsnci spre rssSrit şi spune: i8_
Zorilor, zorilor, zorilor-surorilor! Copilul vostru plânge că-l e foame, plânge că-l e sete, A
dar al meuplange cafi estesomn. La-l nesomnul, dă-l somnul tău, de acum şi m vecii vecilor,
Amin. Aşa cum muma lui a putut să-l nascs şi să-l îngrijească, ™ aşa oputea de plâns şi nesomn
să-l ferească. Amin.
La 15sarea serii, mama (bunica) duce copilul care nu dormi în magazie, acolo unde
înnoptează gsinile şi spune: Găinuşe pestnte, cenuşii şi negre,
Luaţi de pe copil plânsul şi nesomnul şi toate relele,
 Şi daţi-l somnul vostru.
Copilul care nu poate dormi este dus, seară după” apusul soarelui şi dimineaţă înaintea
zorilor, în coteţul unde dorm găinile şi este ţinut deasupra lor, repetându-se de trei ori
descântecul: Când mă voi duce la pădure, tn psdure e o erpoaic, ea are un fiu ~ Mihail, eu am un
fiu (o fiics). (se spune numele copiluluj); Noi vomfisurori, not void fi cumetre, ne vom face rude!
Erpoaics, soro, ia-l copi} uluimeti. P]? Nsul fi nesooinul, fipe zius, sipe sears, ipe ooapte!
A? A se continue trei zile la rând dimineafa i scara - i insomnia copilului va disp? Rea.
Tmpotriva delirului, nebuniei, furlilor, fricH de apă MS sco/eu dis-de-dinuneafa’, m spsi bine pe
fă (S,
Tns due pe munteie eel înalt, m oil la zărea inrosits, fi-L vsdpe Mogul eel bărbos, Mo
bărbos cu-n csine fioros; fi zic ea moului: Module, bărbosule, strunete-ţi caineie eel Sows, c? M-a
muşcat pe mine, rvbul lui Dumnezeu; scoate furiile din oasele mele. 205
Din camea mea, din ficafi, din vine, din sângele men eel rou şi din mintea mea cea rstadts,
şŞ nu ms mai înjunghie oasele, s nu mi se mai tulbure sSagele, ŞŞ nu se mai întunece ochii me/
Pe mare, pe ocean, se afia o insulM,
Pe insula1 e un moş cărunt; Sts moşu/rupe crengi, face focul şi ds o mână de ajutor celor
loviţi de furii.
Între munţi e un taur; Ass cum el nu iese dintie munţi,
Aşa nici furiile să nu mai ajungă aid,
W veci de veci.
RSsucesc burghiul fntr-un buştean uscat, alung furia din suftet; o alung langM codnil eel
verde.
Aşa cum lemnul uscat nu înverzeşte, tot a? A robul lui Dumnezeu. Nu cunoaşte de acum
furia.
(Se descants deasupra pâinii. Nu este voie sfi fie puitatl psinea cea desclntata peste ape.)
Pomenete-l, Doamne, pe împăraţii David şi Constantin, Credinţă, Speranfa, viefilelor. Tu
ţii Jmparatii cei putemici, voinicii, psmanturile şi apele, fine, Doamne-n faru sirsul ăsta. Descent
şŞ Iasă din toate oaseie, din inimă, din capul s3u bolnav -sa iasă în toate zilele.
I-n sambMta cea curats; şi rsmai, tu, furie res, pe lemnul eel uscat, pe copacul eel trssnit,
pe coşul eel dsramat.
Rege Davide,
Susfne cerul, pământul,
Zărea şi Inna cea cu lumina,
Şi susţine-mi şi rugsciunea mea. De la r&sărit de soare cstre apus trece un moş b? Tr? N
-mosu’i de-un cot,
Barba-l p&n-la brâu, pasu-l de şapte coff,
Şi asta c chiar boala ce avea - furia.
Scoate-l rautetea din oase, din came,
Din sangelc eel ficrbinte.
I’df de nu le scoţi, moşule,
Te va biciui Sf. Gheorghc,
Şi te va tăia cu sabia,
Te va impungc cu suliţa,
Şi-ţi va risipi lot sSngele.
Im uq,
Şi câteva abracadabre - ftisemne ce se dau bolnavului şŞ le mghita, scrise cu un pix nou
pe o foits nou2 de pergament: S
 AT
OR
AR
EP
OT
EN
ET
OP
ER
AR
OI
AS

Sator, Arepo, Tenet, Opera, Rotaş.

Amidor, Lidon, Kolaia, Fialon, Studidon.
Salaiu, Laraiu, Jalok, Tion, Sotero, Pem, Oreperat.
Trei zile la rând bolnavul va fi dus la baia de abur, încins bine şi i se va da si5 milnance o
bucats din pâinea descântată astfel: Blagoslovcte, Doamne! Merge Isus Cristos pe drumul eel
mare cu un Apostol de-a! T&u. Ci Isuse Cristoase,
• întoarce-te la robu} lui Dumnezeu. UM-te şi furiile din inima şi-mintea Joi alungs-le şi
robul lui Dumnezeu. ŞŞ fie s&natos pe lume, Amin.
Pe mare, pe ocean, pe insula Buian,
Stă o casă, pe casă o babă, baba fine un ac.
La-fi, babo, acul i vino la robul lui Dumnezeu,
Scoate din el acul eel veninos cu venin de moarte!
Descsnt ramie cele rele de pe mâini,
De pe picioare, de la cap, de la gst,
De la ceafs, din sprâncene şi din bărbie.
Fie că veci de veci ele s3 piece la câinii cei bstrani, negri,
Suri, roşcaţi, vHrgati, albi,
S5 se ducs şi în veci să~ nu se intoardl. Amin.
. PemunteieAlianpemunteleAbraam, când Maica Domnului, Precista, l-a născut pe Cristos
-DumnezeuI nostru,
Nu era pe acolo nici vrăjitor, nici vrsjitoare, nici eretic, nici an bsrbat, nici o femeic,
Nici vreun bsiat sau vreo fată; Nimeni nu poate s3 deoache i şŞ strice nici calugsr, nici
pops, nici diacon,
Nici dascăl, nici gramatic: o >• &!
PSzeste-l, Doamne,
Cuputerea cruciipe născutul,
Fnchinatul, botezatul,
Spovedital, impsrtaAitui,
Cununatul (dacă este însurat), robul lui Dumnezeu.

MS scol eu, robul lui Dumnezeu,

Cu rugsciune, ms închin,
Ies din casSpe us3
Din carte pe poarts,
 Merg spre soare-rssare pans la marea cca mare.
Fn marea cca mare se afla o piatrs albă,
Pe piatrs este o biserics apostolics,
La poarta ei sts apostoM Petru cu cheile de aur.
Mă apropii eu, robul lui Dumnezeu,
Mă ittchin smerit şi-l zic: PSritite Petrc apostate, deschide-mi,
Descuie-mi biserica,
Blagoslovefte & apuc m&nerul cu dreapta, şŞ deschid uşa, şŞ calc tnsuntru cu dreptul, s?
Ajung la tronul Domnului Dumnezeu, şŞ mă închin la chipul Lui, să mă rog în fafa Lui.
Blagoslovestc, Gheorghecel Viteazpe. Cum l-ai (inluit tape balaurvl eel venioos cuspada
ta cea ascutits la psmant pe muntele Sion, azvaflindu-l m focul eel ncstins aljudecatii Domnului,
afa, sfinte Gheorghe, viteazule, ajută-l te rog, pe robul tău. Să aluuge forfele răului şi să azvârle
m focul judecăţii înfricoşate a lui Dumnezeu. Împotriva befiei Se pune o ştiucs vie într-un vas cu
vin şi se lasS 12 zile. Cu zeama aceea se lecuieşte befivul - i se d2 şŞ o bea şi se spune aşa: Aşa
cum tiuca nu suferă vinul,
Tot aşa să nu-] mai sufere nici robul lui Dumnezeu.
Tn numele Tatălui şi al Fiului
? I al Sfsntuiui Dun, Amin.
Băutura şi befie,
PSrasiti-lpe robul lui Dumnezeu,
Plecaf în negura paduriior,
Unde nu ajunge nici om,
Nici vită, nici pasarea-n zbor.
Fn numele Tatslui şi al Fiului şi al Sfsntului Duh, Amin (de trei ori).
BSuturs yi beţie, ieiti şi luaf pe apă,
Unde nimeni nu merge,
P&rasifi-lpe robul lui Dumnezeu,
Mergeţi în bătaia vântului,
Unde nimeni nu ajunge.
În numele Tatslui şi al Fiului s/al Sfsntului Duh, Amin (de trei ori).
Şi ducs-se bsutura asta peste munfi şi vai, la oamenii răi,
Şi lasS-ms pe mine acum şi în vecii vecilor.
În numele Tatslui şi al Fiului şi a] Sfântului Duh, Amin (de trei ori).
Lattu, belie grea, nu te mai roti în juru] lui,
Ci du-te la stapanal tsu,
Infra” în butoaiele de here sau vin.
Aşa cum nu se poate trăi fă foe,
Tot aşa să se spulbere J Vorbele rele şi toate relele depe omul acesta.1
Aşa cum se termină vorbele mele,
Aşa sM iasSfumul beţiei din robul lui DumnezHtodK. •
Lars tu, belie, du-te de aid -w. I?
Acolo undc te-ai născut şi acolo rămâi.
Hi; Tu, cerule,
Vezi s-l auzi ce vreau en s fac A; Cu trupul robului lui Dumnezeu.
Voi, stele iuminoase,
Coborâţi aid, în paharul mea,
Iar în pahar am apă curată.
 Lara tu, Iun3 iuminoasS,
Coboars şi infra” în odaia mea; Iar odaia mea nu are nici duşumea, nici acoperiş.
Tu, soare strslucitor rssari îţi ograda mea,
Iar în ograda” la mine nu e nici ţipenie.
Voi, stelelor,
Dezvstati-l pc. De bautors; Şi tu, iuna, dezvttt3-L de bauturs; Şi tu, soare, scârbeşte-l pe.
de băutură. Am zis!

Pentru că acel care bea fără” oprire s5 adoarmă, iar când se va trezi s5 nu mai bea, s5 ia
cears şi se descsnta: Zare, zare, frumoasS zare, frumoasa’ craiasS; Luns IuminoasS, stele
straiucitoare, iuati-l nesomnul,
Daţi-l somn cu vise la miez de noapte.
În miez de noapte vino la.ca o făt& frumoasă,
Ca o mams-crsiasS,
Şi ia de pe mine şi du cât mai departs forfa cea rea,
I dă-mi o mans de ajutor,
Şi s mă ajute Maică. Domnului s3 Tncui r? Ul.
Fngerul şi Arhanghelul lui,
P&stieaza suflctul,
Întăreşte inima; Satana-dusmans, lasM-l în pace,
Au te mai lega de viaţa lui.
M3 mchin şi f} apar cu crucea cea sfânt?
I cu crucea n chem îngerul,
Cu crucea îl apăr de necuratul şi îl izgonesc.
În numele Tatslui şi al Fiului şi al SfsntuluiDun, Amin’.
Cunosc semnele sfinte.
Descântece pentru pofta de roancare Aşa cum ms uit cu drag şi plscere la faţă? I mâinile
cui mi-e drag,
Tot aşa să m2 uit şi la msncare şi la bMuturs.
Se spune de trei ori, apoi se aruncs mâncarea i apă peste umărul stsng, afară, în stradi.
Aşa cum e lemnul de tare,
Aşa şŞ fu eu de tare şi sanMtoasS Şi relele s? Nu m-ajungM.
Tomirft
— 9 Descântece când nu se cunoate boala Vino, Maics Precists, în ajutorul nostru,
Iar eu, cu vorbele mele,
Voi alunga boala cea grea fsrs nume,
S3 lase în pace şi s? Nu mai chinuie trupul şi sufletul bolnavuiui acesta,
I şŞ piece peste nous mart şi nouă t&ri,
Departe în pustie,
Unde nu-l fpenie şi acolo şŞ rămâie.
Doamne-Dumnezeule, ajut3-ne! Luna epecer, s&manta epecsmp.
— Iarpietrele pe fundul mării. Tot aşa i boala şŞ piece dups ele, s3 nu ne mai lovească,
Amin. Rugjkiuiie din secolul al XVm-ka fmpotriva diverselor boli CeJ ce fine la sine această”
rugăciune,
DS-l, Doantne, ajutor,
Zdrobeşte pe tot dufnanul i vrăjmaşul,
S3 nu se apropie relele de mine, robul lui Dumnezeu,
 Aparsfi p3zete, Doamne,
Cu fug&ciuaile iagerilor, arhanghelilor, ale oamenilor.

Cine va ţine la sine accasts mgMciune, va t’i aparat în vecii veciior, sfaritul zilelor sale,
fără de pieiie. Amin. Tmpotrlva stricarii nuntllor (legatul cununiilor)
M3 voi scu/a eu, robul lui Dumnezeu,
Mă voi spăla, m& voi ruga, mă” voi închina. Şi-oi porni sil pun (arusi de tier,
Din adâncul mariipans-n tăria cerului, ‘ de la răsărit spre apus,
De la miaza’noaptepans la miazSzi.
I voi infra eu, cu tot alaiul meu, în ogradi şi voi încuia de trei ori câte nousporfi,
I le voi fereca şi Je voi hichide cu de trei ori câte nouil chei,
Yi voi azvsrli cu cheile în mare; Fi va ieşi din Marea Rosie un peşte de aramă,
Cu solzi de aur şi va inghitipestele toate cheile • • ji se va ascunde înapoi în mare. Yy) i’.
Şiaşa cum nu vaputea nimenis3gaseascapesteleacela şi şŞ descuieportile, nicipe mine, robul lui
Dumnezeu.
Cu tot alaiul meu şi cu toţi mârâi şi nuntaii,
Nu va pufea să ne atingă nici un rsu; Acum ipururea şi hi vecŤ veciior, Amin.
Rugăciuni adresate cluhurilof fl fiinţelor supranaturale Când se muţi în caş& nou3 iar Jn
cea vcche i-a mers foarte bine, stăpânul casei trebuie să puns în beci, pentru duhul casei,
O pâine întreagă, sare şi o cană” cu lapte. După ce a pregstil totul, în limpul nopţii el se va
duce în casa cea veche din care s-a mutat, Tmbra’cat numai într-o c? Masl, 51 va spune
urmstoarele vorbe: - •
MS închin, p&rinte, i şi te rog s3pofiestc la noi, - „Aoato ‘.
În casele ccle noi; Acolo sunt pentru tine un locşor cald i o gustare bună.
Dacs nu se va proceda aşa, duhul casei nu se va muta Impreuns cu familia respective şi va
plânge în fiecare noapte m casă veche, psiasita de locatari.
La mularea în casă nouă, prima felie de pâine ce se va t3ia, când familia se va aşeza
pentru priraa dată s3 pranzeascs la loc nou, se asaz2 în pamanl, la colţul drcpt al casei, zicând:
Vino, duf bun, în casa cea noaa, să stai, p/iine buns să mifnanci, pe stspsni să” fi asculfi. ‘
Când se mut3 vitele într-un grajd nou, se spune un descsntec că duhurile cursa le
ocroteasci: Duhuri bune,
Aşa cum le iubesc şi le ocrotesc cope vitişoarele mele, tot aşa iubiti-Se şi ocrotiţi-le fi voi,
aid, la loc nou.
La fel se procedeazS când se cumpars şi se aduc în grajduri vite (animale) noi, zicând:
Duhuri bune,
Avef grijsde vitişoarele mele. 215
S? MSnance şi şŞ bea pe săturate,
Nimic s2 nu le fac r3u,
Voi păziţi-Le şi iubifi-Le,
Aşa cum le pszesc şi le iubesc ea.
Rugăciuni adresate duhurilor curţilor, ale pădurilor În miercurea SSptamanii Patimilor,
copiii aleargs dimineaţa ji seara în jurul curţii şi al casei, cu talsngile de la gâtul vitelor (chiar şi la
marginea satului) şi descântA cu cuvintele: în jurul casei e-un cere de fier.
Pan3-n ziui, stăpâna casei ocoleşte de trei ori, despuiată, casa şi curtea pe afaril, zicând: În
jurul curţii mele e-un cere de Her, prin el să nu pstrunds nici fiară, nicijivins, nici om rsu,
Nici duhurirele!
 La al treilea ocol al curţii, ea se rostogoleşte de trei ori prin poartii în curte, zicând: Să
sporeascs neamul fi avutui!
În Joia Mare se merge în p3dure, pentru a cere de la duhul piidurii un muAuroi de fumici,
astfel că avutui şi binele din gospodărie şŞ sporeasc2 precum furnicile. Muşuroiul este cenit
astfel: Rugăciunea Sfântului loan-Gurs de Aur, ‘ spusă la culcare Du-te, satans, de la casa
aceasta, U3
De la uşi, de la fereşti,
Din toate celepatru coffuri şi de la temelia casei acesteia; Aid sunt Sfiotii Petm şi Pa vel şi
Maica Doronalui,
Aid nu ai ce csuta tu, dia vole; Robul lui Dumnezeu. se duce la culcare subpaza crudi
celei sfinte şi nici un fel de rele nu o sS-l atings,
Nici ziua, nici noaptea şi fn nici un ceas.
În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului DuA,
Ajută~ae, Doamne, cu mare milă sigrija Ta,
Milostive? Te-tc de noi. Amin.
Se spune de trei ori la rând. >iii; kir fă fexsn Rugadune pentru îndepărtarea necuratufui fn
numele TatMlui, al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
Cted în Dumnezeu] nostru.
În Isus Cristos şi în cu vântul Domnului,
Care mă ocroteşte; Teme-te, necuratule, lasă-mă,

Pleacă din preajma mea,

Robul (roabă) lui Dumnezeu; Cristos, care a avutputerea să învie are puterea şŞ te alunge,
necuratule,
De la Domnul Dumnezeul oostru, Tatsl nostru ceresc.
Fugi, dispart,
Fn numele Tatălui, al Fiufui, al Sfântului Duh, Amin. Se spune de dou5 ori.

SFÂRŞIT