Descantec de spaima:

Borza imborzata,
Borza blestemata,
Cu dintii ranjiti,
Cu ochii beliti,
C-urechi dabalata,
Cu gura cascata,
Cu mani crapacioase,
Cu mani flotocoase,
ncotro ai purces,
Cu dintii ranjiti,
Cu ochii beliti?
- Am purces la N.
Ca s-o-nspaimantez,
S-o infierbantez,
Si s-o infiorez,
Sa mi-o ingrozesc,
S-o sfarm, s-o zdrobesc,
Sangele sa-l beau,
Viata sa i-o ieu,
Carnea sa-i mananc,
Viata sa i-o stang!
- Tu Cosma Diamin,
Borza imborzata,
Borza blastamata,
Si Ceasul cel rau,
Din N. scoateti-l,
Pe mare duceti-l,
Pe l-apus de soare,
Pe marea cea mare,
Ca acolo este
O mreana galbena
Cu coada geamana,
Pe aceea catati-o
Si inspaimantati-o,
Si infierbantati-o,
Farmati-o,
Zdrobiti-o,
Inima scoateti-i,
Sangele beti-i,
Carnea mancati-i,
Viata luati-i,
Ca carnea N-ei
Nu e de mancat,
Ca-i de cane turbat.
Mergeti in fuga mare
La ostrovul mare,
Ca acolo este
O mreana galbena
Cu coada geamana.
Pe aceea catati-o
Si inspaimantati-o,

Si infricosati-o,
Si infiorati-o,
Farmati-o,
ngroziti-o,
Zdrobiti-o,
Inima scoateti-i,
Sangele beti-i,
Carnea mancati-i,
Viata luati-i,
Acolo locuiti,
Acolo sa pieriti,
Ca roua de soare,
Ca spuma de mare,
N. sa ramaie curata
Si luminata
Cum e de Dumnezeu lasata,
Sanatoasa
Si voioasa.
Descantec pentru mancarimea de inima:
Se ia un paharel de miere si un cutit. Cu cutitul se taie bucatele mici foile unei flori de bujor
si, tot amestecand aceste foi cu miere, se descanta. Mierea cu floarea de bujor se da
copilului bolnav.
Ileana Cosanzeana a facut un copil
Si l-a mancat straga;
A facut doi,
Si i-a mancat straga;
A facut trei,
Si i-a mancat straga;
A facut patru,
Si i-a mancat straga;
A facut cinci,
Si i-a mancat straga;
A facut sase,
Si i-a mancat straga;
A facut sapte,
Si i-a mancat straga;
A facut opt,
Si i-a mancat straga.
Numai cu cel de-al noualea, N., a ramas.
n brate l-a luat,
n munte s-a suit,
n temnita l-a bagat
Si l-a-ncuiat
Si l-a alcatuit.
Straga l-a cautat
Trei zile-n trei parti.
Daca a vazut ca nu-l gaseste
Si nu-l gaseste
La frate-sau a alergat,
Frate-sau in grajd de piatra a intrat

Si calul cel bun datu-i-a,

n munte suitu-s-a,
Si-a descuiat,
Si-a desalcatuit,
Si-a mancat inima copilului.
Mama, de dorul si focul copiilor,
Suie dealul Garaliilor,
Gaseste inimile copiilor,
De-alaturea drumului,
n floarea bujorului.
Cu varful cutitului luatu-l-a,
n paharul cu miere aruncatu-l-a,
Copilului datu-i-l-a
De l-a mancat,
Sa ramaie copilul curat,
Luminat
Cum ma-sa l-a facut,
Si Dumnezeu l-a nascut.
Descantec de galci:
Au plecat galcile sa pasca,
Trei matusi sa le pazeasca:
Una schioapa nu putea,
Alta oarba nu vedea
Si-una surda n-auzea.
Si venira cinci cu maciuci
Si tabarara pe galci,
Si le batura,
Si le ciocnira,
Pana mii de farami le facura.
Descantec de galci:
Plecara galcile,
Motofalcile,
Vacile sa le pasca,
Trei matusi sa le pazeasca:
Una oarba,
Una surda
Si una muta.
A oarba nu vazu,
A surda n-auzi,
A muta nu putu sa dea chiot.
Venira lupii
Si le mancara,
Si galcile de la gat
Secara.
Descantec de rosata:
Pleca omu-al rosu,
Pre apa rosie,
Cu luntre rosie,

Cu vasla rosie,
Cu mreaja rosie
Si prinse pesti rosii,
Si se duse la o casa rosie,
ntr-o padure rosie
Si stranse lemne rosii
Si-i baga-ntr-o oala rosie.
Si-i fierse
Si-i puse-ntr-un blid rosu
Si blidu, pre-o masa rosie.
Si aduse linguri rosii
Si furchite rosii
Si chema niste oameni rosii
La pranzu-al rosu,
Si cat ce mancara
Toti crapara
Si pre N. cu leac il lasara.
Descantec de strigoi:
Se iau trei fire de busuioc si un ou ouat de o gaina neagra intr-o sambata pe la asfintitul
soarelui si se descanta la capul bolnavului de trei ori in trei zile succesive, soptindu-i-se:
Un om mare, rosu,
Lua secure mare rosie,
njuga doi boi mari rosii
La carul rosu,
Jugul rosu,
Protapul rosu,
Roatele rosii,
Inima rosie,
Roatele rosii,
Lisitele rosii,
Osiile rosii,
Toate rosii,
Si plecara in padurea cea mare, rosie,
Sa taie un copac mare rosu,
Si sparse copacul mare rosu,
Si facu stobori mari rosii,
Si il puse in carul mare rosu,
Si injuga boii mari rosii
La carul mare rosu
Si facu un obor mare rosu
Si pleca la casa mare rosie
Si inchise vitei mari rosii
Si mulse vacile mari rosii
n galeata mare rosie,
Si pleca la targul mare rosu
Cu laptele rosu
Si striga in targul rosu:
Lapte rosu!
Moroii,
Strigoii,
Deochetorii,

Ramnitorii,
Moroaicele,
Strigoaicele,
Deochetoarele,
Ramnitoarele
Navalira.
Care cum lapte din targ luara,
Inima,
Ficatii,
Le plesnira,
N. ramase
Curat,
Luminat,
Ca steaua in cer,
Ca roua in camp,
Ca maica-sa ce l-a facut.
n mitologia romaneasca, strigoii sunt sufletele rele ale mortilor, iesite din morminte in timpul
noptii.
Descantec de Ceasul Rau:
Ceas rau cu pocitura,
Ceas rau cu sagetatura,
Ceas rau cu spaima,
Ceas rau de cu seara,
Ceas rau de la miezu-noptii,
Ceas rau de cu ziua,
Sa te ducu pe munti,
Pe sub munti,
C-acolo-s a tale curti!
C-acolo-s mese asternute
Si pahare umplute
Si scaune asternute,
Pentru tine gatite!
Acolo sa traiesti,
Acolo sa vecuiesti,
De N. sa nu gandesti.
Descantec de Samca:
A purces pe cale, pe carare, N.
Cand, la jumatate cale,
L-a intalnit o Samca cu patru picioare,
Cu par de urs imbracata pana in pamant.
Bine l-a intalnit,
Trupul i-a schimonosit,
Pieptul i-a stricat,
Ochii i-a paienjenit,
Sangele i-a baut.
Carne i-a mancat,
Toate puterile i-a luat.
Nimeni nu l-a vazut,

Nimeni nu l-a auzit,

Numai Maica Domnului
Din poarta cerului
A auzit si l-a vazut
Si l-a intrebat
- Ce te vaicarezi si te cainezi?
- Cum nu m-oi vaicara
Si nu m-oi caina,
Cand am purces pe cale pe carare,
Gras si frumos
Cand la jumatate de cale
M-a intalnit o Samca cu patru picioare,
Cu piele de urs imbracata,
Trupul mi-a schimonosit,
Pieptul mi l-a stricat,
Ochii mi-a paienjenit,
Sangele mi-a baut,
Carnea mi-a mancat,
Si nume nu m-a auzit
Si nime nu m-a vazut!
Si i-a zis Maica Domnului:
- Du-te la cine stie descanta,
Cu matura te-a matura,
De la tine l-a departa,
Cu acu l-a impunge si l-a strapunge,
De la tine s-a duce.
Cu biciul l-a biciui,
De la tine s-a porni,
Peste Marea Neagra l-a arunca,
Unde popa nu toaca,
Lui Dumnezeu nu se roaga.
Acolo sa-i fie cina si odihna
Si N. sa ramaie luminat,
Ca cristalul de curat,
Cum Dumnezeu l-a zidit,
Si ma-sa ce l-a facut!
Se descanta in trei luni, in cate trei zile de cate trei ori, in rachiu si cu un pai de matura, un ac
si o biciusca de gasit. Rachiul il bea bolnavul si se mai spala cu el.
Samca , dupa cum spun legendele, este un spirit necurat, foarte urat si fioros: o femeie in
pielea goala, cu parul despletit, pana la calcaie, cu sanii lungi pana la pamant, cu ochii mici
si stralucitori ca stelele, cu mainile de fier, cu unghiile de la maini si de la picioare lungi si
ascutite ca andrelele sau incarligate ca secerile si cu limba de foc. Acest demon, din a carui
gura foarte mare, urata si stramba iese intotdeauna foc, se arata pe la sfarsitul lunii, in
apropiere de luna plina, copiilor mai mici de patru ani, pe care asa de tare ii inspaimanta ca
se imbolnavesc pe loc. Acest demon se mai arata si femeilor care zac pe patul nasterii, pe
care le framanta si le sperie, incat acestea mor pe loc sau raman schilodite si neputincioase
toata viata. Formele pe care Samca le ia sunt felurite: in chip de porc foarte mare si fioros, in
chip de caine cu dintii ranjiti, in chip de pisica fara par cu ochii infocati si holbati, in chip de
cioara mare cu ochii de sange si in chip de paianjen mare si negru. Boala de care sunt atinsi
copiii dupa ce li se arata Samca poarta numele de rautatea copiilor. Samca are 19 nume:
Vestitia, Navadaraia, Valnomia, Sina, Nicosda, Avezuha, Scorcoila, Tiha, Miha, Grompa,

Slalo, Necauza, Hatavu, Hulila, Huva, Ghiana, Gluviana, Prava si Samca. Pentru a se apara
de Samca, oamenii trebuie sa ii scrie toate cele 19 nume pe un perete al casei sau trebuie
sa convinga pe altcineva sa scrie un descantec, pe care sa-l poarte apoi asupra lor. Acest
descantec o va face pe Samca sa se duca in schimb la cel care l-a scris, dar d
Descantec de intors urma:
Moasa ia camasa femeii insarcinate careia i s-au facut farmece de catre o alta, vrand sa-i ia
locul langa barbat, si-i descanta intorcand-o incontinuu si pe fata si pe dos:
Cine o fi facut cu una,
Io-i intorc cu doua,
Cine o fi facut cu doua,
Io-i intorc cu trei,
Cine o fi facut cu trei,
Io-i intorc cu patru,
Cine o fi facut cu patru,
Io-i intorc cu cinci,
Cine o fi facut cu cinci,
Io-i intorc cu sase,
Cine o fi facut cu sase,
Io-i intorc cu sapte,
Cine o fi facut cu sapte,
Io-i intorc cu opt,
Cine o fi facut cu opt,
Io-i intorc cu noua,
Cu noua noi,
Cu nouazeci de boi,
ndarapt, inapoi,
Si mai infocate,
Si mai piparate,
Toate facaturi,
Toate manaturi,
Toate unsuri,
De-i fi uns,
De-o fi pus,
Vraji pe N.
Napoi sa se-ntoarca,
De-o fi manat de strini,
De vecini,
Napoi sa se-ntoarca,
De-o fi din Hale,
Leac sa sloboada.
De-o fi de la Dumnezeu,
Mila sa-si intoarca.
Sa se-ntoarca
Si mai infocat,
Si mai maniat,
Betesugurile,
Visurile rele,
Visurile grele,
De la N.

Descantec de izdat:
Izdatul este o boala de inima ce se manifesta prin slabiciuni, dureri ascutite la inima sau
chiar sub inima. Femeia care descanteca isi face intai cruce de trei ori si zice:
Crapi izdate,
Necurate
O data.
Crai izdate,
Necurate
De doua ori.
Crapi izdate,
Necurate
De trei ori.
Crapi izdate,
Necurate
De patru ori.
Crapi izdate,
Necurate
De cinci ori.
Crapi izdate,
Necurate
De sase ori.
Crapi izdate,
Necurate
De sapte ori.
Crapi izdate,
Necurate
De saptezeci si sapte de ori
Si sa fuga netrebnicu,
Ogarsatu,
Uratu,
Izdatu,
Din cap, din mana,
Din vani,
Din picioare,
Din inimioare,
Din jigarcioare,
Din fiere,
Din crestet pana-n degetele!
Iesi din toate incheieturile,
Si sa apuci padurile,
n codri muti
Si surzi,
Unde nu-i aschie sarita,
De voinic taiata,
Nici glas de cocos,
Sa se duca-n pietri muschiate,
Nemaiumblate!
Descantec de matrice, pentru a fi binecuvantata - a avea copil:
Lunea de dimineata, pana a nu rasari Soarele, se descanta deasupra unui pahar de rachiu

ori de vin, sau de bors din care n-a gustat inca nimeni, de trei ori una dupa alta, spunanduse:
Stai matrice,
Nu hui,
Nu pocni,
Prin oase nu te porni!
Matriciu prin sete,
Matriciu prin foame,
Matriciu prin deochi,
Matriciu prin fierbinteala,
Matriciu prin spaima,
Matriciu prin neodihna,
Matriciu de 99 feluri,
Matriciu de 99 de soiuri,
Iesi de unde esti Din piept,
De sub piept,
Din inima,
De sub inima,
Din sele,
Din brate
Si din mate,
Din toate incheieturile
Si din toate ciolanele.
Ca tu, de nu-i iesi,
Cu 99 de coase te-oi cosi,
Din trup si din toate oasele.
Te-oi porni,
Cu 99 de seceri te-oi secera,
Din trup si din toate incheieturile
Te-oi lua
Si-n Marea Neagra te-oi mana.
Si acolo te-oi aseza,
Acolo-i sta,
Acolo-i bea,
Acolo-i disparea,
Si pe N. in pace-i lasa.
N. sa ramaie curata
Si luminata
Ca Dumnezeu cand a facut-o,
Ca maica-sa cand a nascut-o,
Ca argintul strecurat
Cum e de Dumnezeu lasat,
Ca Soarele pe senin,
n veci vecilor
Amin!
Matrice in limbajul popular poate insemna crampa, colici, reumatism, spas sau uter.
Indiferent de semnificatia acestui cuvant, descantecul este menit sa indeparteze o suferinta
fizica, sa grabeasca vindecarea.

Descantec la stea :
Se face o coca din 3 degetare de faina, de apa si de sare. Se coace in cuptor si apoi se
mananca fara sa se bea apa dupa ea. Dupa aceea fata trebuie sa mearga in gradina, sa se
puna in genunchi cu fata catre steaua pe care si-a ales-o si sa zica:
Stea, stea, draga mea,
Stea, stea, draga mea,
Stea, stea, draga mea
Du-te ada data mea!
D-o fi in sat cu mine
Sa-l aduci pana mane.
D-o fi in alt sat
Sa-l aduci pe-nserat,
D-o fi-n alta tara,
Sa-l aduci mane seara
D-o fi peste apa,
Descantec pe scrisa :
Se ia o batista, margelele sau betele unei fete sau unui baiat, care vrea sa i se faca pe
scrisa si se ameninta cu ele spre o stea mai luminoasa dinspre rasarit. Daca steaua nu se
misca din loc se zice ca moare ursita, iar daca steaua se misca e semn bun. Dupa
descantec se face batista colac si se pune la capataiul indragostitului.
Stea, steluta mea,
Toate stelele sa stea,
Numai tu sa nu stai,
Sa umbli in sus ca gandul,
Jos ca vantul
Sa umbli din casa-n casa,
Din masa-n masa,
Pan' la ursitul N. acasa,
La masa sa-l gasesti,
Cu coada sa-l izbesti,
De masa sa-l plesnesti,
La N. sa-l pornesti,
Sa vie cu gura cascata,
Cu limba basicata,
Sa nu-i vie a sta,
Sa nu-i vie a manca,
Pan' la N. n-o da
n vis sa-l visez,
Aievea sa-l vaz.
Mane-n zori sa-l cunosc,
Si cu el sa vorbesc.
Descantec pentru scoaterea dracului din om:
Doamne, Dumnezeule,
Ma rog, Doamne, tie!
Asculta cuvantul meu
Sa scot pe Iuda din N.
Sa se duca in mare si-n nisip

Cand o numara nisipul din mare

Atunci sa vina-napoi!
Atunci si nici atunci.
Apoi se zice de 12 ori Tatal Nostru si se stropeste bolnavul cu apa sfintita. Atunci, daca e cu
adevarat Dracul in el, iese sub forma unui fum pe urechi.
Ritual pentru bani:
Daca situatia dumneavoastra financiara este foarte proasta si doriti sa o imbunatatiti, trebuie
sa stiti ca prin acest ritual, veti putea obtine suma de bani strict necesara pentru dorintele
dumneavoastra Daca deja aveti o situatie materiala buna si doriti cresterea veniturilor, acest
ritual nu va va ajuta.
Sfaturi de baza:
- Nu faceti acest ritual intr-o zi de duminica, este de preferat sa alegeti zilele de luni si joi.
- Trei zile inainte de ritual nu dormiti cu nici un chip in timpul zilei.
- La inceputul si la sfarsitul ritualului spuneti "Tatal nostru"
Alegeti o camera cu fata spre rasarit, asigurati-va ca pe timpul desfasurarii ritualului nimic nu
va perturba (telefon, sonerie etc.) Alegeti o zi de luni sau de joi intre orele 14.15-16.15, sau
ora 24.00 . Aceste intervale de ore constituie perioada care caracterizeaza curentul cosmic
verde, responsabil de circulatia banilor. Stropiti camera cu apa sfintita (aghiasma) si ardeti
tamaie sau betisoare parfumate. Asezati-va in genunchi in centrul camerei inconjurati-va sub
forma unui cerc de 7 lumanari (neaparat de culoare verde) . Relaxati-va si alungati orice
gand din mintea dumneavoastra. Spuneti "Tatal nostru" avand in fata o icoana (de preferat a
Sfintei Paraschiva - ocrotitoarea saracilor). Apoi incantati de 3 ori cu voce tare mantra "AUM"
(care reprezinta simbolul lui Dumnezeu) . Vizualizati cu ochii mintii suma de bani care va
este necesara iesirii din impas.
Exemplu: "Ca sa-mi platesc toate datoriile as avea nevoie de zece milioane de lei".
Veti vizualiza aceasta suma cum o numarati, fiecare hartie in parte, cum ii faceti pachete de
cate 100 lei, si repetati urmatoarea formula:
"Doamne, Dumnezeul meu, fii alaturi de mine
Si ajuta-ma sa ies din impasul financiar in care am intrat
Doamne, Dumnezeul meu chem asupra mea binecuvantarea ta
Si te rog ajuta-ma ca norocul sa mi se schimbe, sa se ridice greutatea care ma apasa,
Si norocul sa se intoarca din nou la mine"
Recitati psalmii 47, 32, 57 si 110 din Biblie.
Acest ritual se practica 9 zile de luni si 9 zile de joi.,deci noua saptamani consecutiv.
Precizare!
Acest ritual are efect foarte mare cand este luna plina sau cand luna se afla in berbec, rac,
leu, varsator si pesti.
Exemplu: In Decembrie luna se afla in berbec in 6 si 7; luna se afla in rac in 12 si 13, luna se
afla in varsator in 28 si 29 iar in pesti in 30 si 31. SUCCES!
Descantec de sanatate
Cea mai mare avere a omului este sanatatea, toate celelalte decurgand de aici. Cand nu

suntem sanatosi nu stim ce bogatie aveam, abia cand ne iimbolnavim devenim constienti de
ce am pierdut. E bine ca din cand in cand sa ii amintim subconstientului ca dorim sa ne ajute
in pastrarea sanatatii.
Descantecul se face intr-o sambata dimineata.
1. Te trezesti devreme, inaintea zorilor, aduci apa neinceputa intr-o oala de lut si muind in ea
un buchetel de busuioc sfintit stropesti in jurul tau. Stropesti si faci semnul crucii spre rasarit
si apus, spe miaza noapte si miaza zi, rostind:
Boli necurate, boli spurcate
Mergeti in pustietate
La mine sa nu veniti
Sa nu va lipiti
De capul meu
De trupul meu
De de sufletul meu
Mergeti in loc departat
In pustiul fara viata
In pustiul cel de foc
In pustiul cel de gheata!
2. Iti faci cruce spre rasarit si spui:
Macei Donului m-am rugat
Maica Domnului m-a ascultat Bolile le-a adunat
Departe le-a aruncat
Bolile s-au vindecat
Si am ramas
Frumos si sanatos
Curat si luminat
La trup
La cap
Si la suflet
Ca de Maica Domnului lasat!
3. Iesi in prag si te stropesti pe tot trupul, pe fata pe cap meniind:
Cum straluceste soarele in zori
Asa sa straluceasca Trupul meu
Capul meu
Sufletul meu
De curatenie si de sanatate!
Cum nu poti trece cu piciorul marile
Asa sa nu poata patrunde bolile
In casa mea
In trupul meu
In capul meu
In sufletul meu!
Apa ramasa o arunci dincolo de prag in batatura sau peste balcon daca stai la bloc.
Descantecul il repeti la inceputul fiecarui anotimp. El asigura mobilizarea fortelor
subconstientului pentrupastrarea sanatatii corpului, mintii si sufletului omului respectiv. Asta

nu inseamna ca poti duce in continuare o viata plina de vicii. Legile universale au grija sa
stabileasca echilibrul asemeni unei roti.
Daca omul se usuca pe picioare si nu se stie cauza.
Vraja se desface in duminica Pastelui. Daca nu exista un diagnostic precis iar omul se simte
tot mai rau, el poate fi ajutat in ziua de Paste.
In acea zi, bolnavul sa stranga masa cu mana lui, adunand toate firimiturile, cojile de oua
vopsite si oasele, apoi sa mearga in curte cu ele si sa le ingroape in cele patru puncte
cardinale:
la nord si la sud, la rasarit si la apus.
In acea zi e bine sa nu mai vorbeasca nimeni, sa se incuie in camera sa si sa doarma.
Incepand cu a doua zi, sanatatea va incepe sa se amelioreze.
Descantec pentu indepartarea energiilor negative:
1 lumanare alba-simbolul energiei pozitive
1 lumare neagra-simbolul energiei negative
1 lumanare verde-simbolizand sanatatea
Elibereaza-ti mintea de orice gand si aprinde lumanarea alba. Spune urmatoarele cuvinte:
Mama Pamant, Foc, Vant, Apa si Spirit,
Te rog sa imi eliberezi trupul de energiile negative.
Aprindeti lumanrea neagra si spuneti aceleasi cuvinte, dupa aceea aprindeti lumanarea
verde si spuneti urmatoarele cuvinte:
Mama Pamant, Foc, Vant, Apa si Spirit,
Te rog sa imi eliberezi si sa imi vindeci corpul de de toate energiile negative.
Fii binecuvantata!
Intindeti-va si incercati sa va relaxati 15 minute, dupa aceasta ar trebui sa va simtiti plin de
energie si vitalitate.
Descantec de judecata:
Buna ziua, apa mare,
Doamna mare!
- Mai sezi!
- N-am venit sa sez,
Ci am venit sa te daruiesc cu mei,
Tu sa daruiesti pe N. cu o suta de zmei,
Martorii lui sa se sfrijeasca,
La judecatori in divan sa se risipeasca,
Sa nu mai aiba gura cascata,
Limba ridicata,
Sa nu mai vorbeasca,
Sa nu mai graiasca
Vorba de rau

Asupra capului meu.

Tu, pamant,
Cum esti mut si surd
Si hranesti lumea,
Asa sa amutesti pe N.
Sa nu mai aiba gura cascata,
Limba ridicata,
Vorba de rau
Asupra capului meu,
Sa ma vorbeasca,
Sa ma graiasca!
- Buna ziua, alun mare,
Domn mare!
- Ce ruda esti cu N.?
- Nimic.
- Nimic sa n-aleaga N. la judecatorie in divan.
- Buna ziua, soc mare,
Domn mare!
- Ce ruda e ma-ta cu tata-tau?
- Nimic nu e.
- Nimic sa nu s-aleaga de N. la judecata in divan.
Cum tine gardu cu proptu,
Asa sa tina N. cu N.;
Nu legai aceste proptele ale gardului,
Ci legai gura lui N.,
Sa nu mai aiba gura cascata,
Limba ridicata,
Vorba de rau
Asupra capului meu,
Sa vorbeasca.
Sa graiasca!
Descantec de mancatura si deochi:
Apuca N.
Pe cale,
Pe carare,
Tipand
Si vaicarand
Si nimeni nu-l auzea
Si nimeni nu-l plangea,
Doar Maica Domnului ce facea?
Picioare de ceara
La scara de aur punea
Si jos se scobora,
L noua pomi mergea,
Noua muguri lua,
Si miere de la stupina gasea,
Si ciocan in mana lua,
Cu ciocanul ciocanea,
Inima lui N. o plamadea,
Ca se-ntalnise N.
Pe cale,

Pe carare,
Cu noua strigoi in cale,
Noua strigoi,
Noua strigoaice,
n cap il plesnise,
De inima-l ciupise;
Inima i se vatamase,
Sangele i se turburase:
n scursaturi il scursese,
n uscaturi il uscase,
Iar eu cu ciocan
n inima-i dam,
Cu ciocan il ciocaneam,
Inima i-o plamadeam.
Toate deocheturile
Si toate nabuselile
Le curateam,
Si asa ca-l descantam:
De-o fi deochiat
De om facut cu caita,
De fata mare facuta cu caita,
De flacau facut cu caita,
De popa facut cu caita,
De preoteasa facuta cu caita,
De-o fi deochiat
De un om facut indarat,
De fata mare facuta indarat,
De flacau facut indarat,
De popa facut indarat,
De preoteasa facuta indarat,
Fugi deochetura
Ca te-ajunge vant din gura
Si descantatura.
Pasere alba zbura,
Cu nor alb s-amesteca.
De-o fi deocheat de vant
Sa caza la pamant;
De-o fi deocheat de codru,
Sa caza frunzele;
De-o fi deocheat de fata mare,
Sa-i caza coada din spinare,
Sa ramaie cheala;
De-o fi deocheat de flacau
Sa-i caza chica,
Sa ramaie chel,
Sa raza lumea de el;
De-o fi deocheat de muiere
Sa-i crape tatele,
Sa-i caza cositele,
Ca sa-i moara pruncii de foame,
C-a fost plecat N.
Pe cale,
Pe carare,

S-a intalnit
Cu noua fete mari in cale,
Noua fete mari curate,
Cu noua maturi
De pelin de la Marina in mana,
Cu maturile a maturat,
Toate deocheturile,
Toate mancaturile,
Toate nabuselile
Le-a zvantat,
Le-a curatat,
Sa ramaie N.
Curat, luminat,
n grija Maichii Precistii dat
Si lasat.
Descantec de pocitura :
Pasarica alba
Cu aripa alba!
Din piatra-ai crescut,
Cu nori te-ai batut,
Trei picaturi din tine-au cazut:
Una de lapte, una de vin
Si una de venin.
Cel ce-a baut laptele s-a saturat,
Cel ce-a baut vinul s-a imbatat,
Iar cel cu veninul a crapat.
Asa sa piara pocitura din pocit,
Pan-intr-o clipa sa fie lecuit
Si sa ramaie ca pomul inflorit!
Runa inainte de rugaciune
Ingenunchez
In ochii Tatalui care m-a creat,
In ochii Fiului care m-a castigat,
In ochiii Spiritului care m-a curatat,
In prietenie si afectiune.
Prin Cel Uns ca Fiu al Tau, O Doamne,
Aseaza asupra noastra indestulare in nevoia noastra,
Dragoste catre Dumnezeu,
Afectiunea lui Dumnezeu,
Zambetul lui D-zeu,
Intelepciunea lui D-zeu,
Milostenia lui D-zeu,
Teama de D-zeu,
Si vointa lui D-zeu,
Sa facem in lumea Sfintei Treimi,
Ceea ce ingerii si sfintii fac in Rai;
Fiecare umbra si lumina,
Fiecare zi si noapte,
De fiecare data cu bunatate,

Da-ne noua Sfantul Spirit.

Carmina Gadelica, Volumul 1, de Alexander Carmicheal