„Descântecul, tehnică străveche de tămăduire”

prof. Mateș Ionela Cristina

Liceul Tehnologic „Moga Voievod” Hălmagiu, Arad

Descântecul este o formula magică, incantație sau rugăciune, folosită în tradițiile

populare pentru a vindeca sau pentru a alunga răul, ghinionul sau spiritele rele. Acesta are ca
scop principal protejarea persoanelor sau a obiectului asupra căruia este rostit, prin puterea
cuvintelor și a intenției puse în spatele lor. Ion Ghinoiu amintește de tehnica trasul
bolnavului, tehnică pe care personal am văzut-o și eu la străbunici și la bunici și de la care am
auzit diverse descântece.

Ceea ce voi reda sunt anumite descântece a căror autor nu se știe, acestea fiind
transmise din generație în generație, putând suferi unele modificări. În ceea ce privește
descântecul din zona Ardealului și a Crișanei, acesta este folosit tradițional pentru a vindeca
diferite boli și suferințe, și este rostit de obicei de către persoane cu abilități magice sau de
către „preoții” populari. Descrierea unui descântec din zona Crișanei poate fi următoarea:
Titlul: "Descântec împotriva febrei"; Numele zisului descântec: „Uzucat"; Autorul:
Necunoscut; Textul descântecului: „Uzucat de pe dealuri,/ Bine v-am găsit în praguri./ Veniți
cu putere mare/ Să alungați și să țineți departe/ Focul fierbinte al febrei/ Și să-mi aduceți
liniște și putere/ Până când boala trece de mine./ Uzucat, alungă răul,/ Oprește suferința,/
Adaugă sănătate și viață!" Topica: descântecul are o topica specifică pentru formula magică
și se bazează pe puterea și ritmul cuvintelor rostite. Punctuația: descântecul din zona Crișanei
este intonat și rostit cu o anumită intonație și ritm, și nu are o punctuație standard. Un
descântec din zona Crișanei pentru căzături sau loviri ar putea fi următorul: „Cu apă și sare
mă spăl, Cu apă și sare mă frământ, De la șale până la coaste, De la coastă până la gât, De la
gât până la tâmple, De la tâmple până la urechi, Cu apă și sare mă ung, De la cap până la
picioare, Sănătatea să-mi aduc."

În timpul rostirii descântecului, se poate utiliza și gesturi, cum ar fi atingerea zonelor

afectate, în timp ce se recită versurile. Un descântec din zona Crișanei pentru căzături/lovituri
este următorul: „Cum te-a călcat calul,/ Să te ridici și sănătos să fii,/ Să fii precum făina-n
pâine,/ Să fii tare ca și piatra,/ Cum te-a lovit biciul,/ Să fii precum fierul,/ Să fii tare și
sănătos,/ Să te ridici și să mergi înainte." Acest descântec este folosit pentru a ajuta la
vindecarea și recuperarea după o căzătură sau o lovitură. El folosește imaginile puternice ale
făinei în pâine și a fierului pentru a sugera puterea și duritatea, astfel încât să se simtă cel care
este afectat că va fi mai tare și mai rezistent. De asemenea, accentul pe "a te ridica și a merge
înainte" subliniază ideea de a nu lăsa ca evenimentul să te oprească sau să te împiedici să poți
atinge obiectivele. Un descântec cunoscut din România este "Descântec de ploaie" Titlul
complet al descântecului este „Descântecul ce se zice în vreme de ploaie, ca să oprească
ploaia”, și este o rugăciune adresată zeilor cerului și ai pământului pentru a opri ploaia. Iată
un fragment din descântec: "Cătați-vă, norilor, deasupra vârfurilor munților,/ Pe urma noastră
la vale de îndată nu mai veniți. /Pe dealuri norii să se frângă, să se ducă-n zări departe,/ Peste
păduri, peste ape să se ducă până la plecare."

Descântecul este folosit în special în zonele rurale ale României, unde ploaia poate fi
o amenințare serioasă pentru culturi și animale. Este considerată o tradiție populară veche,
care a fost transmisă din generație în generație și este încă practică în prezent. Descântecul
din zona Hălmagiului, județul Arad, este o practică tradițională folosită pentru a vindeca
diferite afecțiuni sau pentru a îndepărta farmecele și blestemele. Date despre descântecul din
zona Hălmagiului, județul Arad sunt limitate, deoarece această practică este păstrată în mare
parte în comunitățile tradiționale și nu este documentată oficial. Cu toate acestea, se spune că
descântecul din zona Hălmagiului se bazează pe utilizarea plantelor medicinale și a
simbolurilor magice.

Bibliografie:

1. Ghinoiu, Ion, „Mică enciclopedie de tradiții românești”, AGORA, București, 2008

2. Hasdeu, Bogdan Petriceicu, „Soarele și Luna. Folclor tradițional în versuri. I texte”,
SAECULUM I.O., București, 2002
3. Marian, S. Fl., „Descântece poporane române”, Ștefan, București, 2010
4. Marienescu, Atanasie Marian, „Cultul păgân și creștin. 1. Sărbătorile și datinile
romane vechi”, SAECULUM I.O., București, 2008