Leacuri populare

Formula AS > Anul 2009 > Numarul 870 > Medicina populara Leacuri cu usturoi Elena Josan Usturoiul se foloseste in alimentatie si in tratamente de peste 5000 de ani. Alaturi de ceapa, este si azi pe masa taranilor, ca "insotitor" nelipsit in mancaruri, carora le da un ust deose!it, ca remedii terapeutice "cele mai raspandite sunt tinctura, sucul, siropul si maceratul de usturoi#, cu rezultate deose!ite in intarirea imunitatii, pentru tratarea !olilor aparatului respirator si pre$enirea aterosclerozei% Nu numai ca pre$ine trom!oza, dar a&uta si la dizol$area c'ea urilor de san e% Sucul proaspat distru e $irusul ripei, re leaza (unctionarea inimii, pre$ine in(arctul miocardului si (a$orizeaza re enerarea tesuturilor% )sturoiul tre!uie consumat crud, multe componente terapeutice ale sale disparand in timpul (ier!erii% )sturoiul se adau a in salate, in sucurile de le ume "rosii, castra$eti, telina etc%#, in cior!e racite "dar nu mai mult de *0 ml#, su! (orma de mu&dei% +entru conser$area sucului de usturoi se amesteca cantitatea de suc cu o cantitate e ala de alcool du!lu ra(inat si cu *0 parti de apa distilata% +entru pro(ila,ia unei ame lar i de a(ectiuni este su(icienta consumarea zilnica a unui catel de usturoi, cu *-0 ml lapte prins, sau 2- ml de tinctura de usturoi% Preparate din usturoi Tinctura 1. .ntr/o sticla de -00 ml cu atul lar se toarna *01 tuica, se adau a 2 capatani de usturoi pisate si se lasa la macerat 22/28 de ore, la intuneric% Se mai toarna apa (iarta si racita, pana se umple sticla% 2. +entru a(ectiunile pulmonare, se prepara tinctura din 20 de usturoi si *00 ml de tuica% 3in am!ele remedii se !eau cate *0 picaturi, de 2/1 ori pe zi, cu 10 minute inainte de masa% +entru curatirea $aselor de san e se !eau cate - picaturi de tinctura, diluate cu o lin ura de apa rece, de trei ori pe zi, inainte de masa% Uleiul de usturoi 1. Se curata doua capatani de usturoi, se toaca marunt si se piseaza in piulita de lemn% 4erciul ast(el o!tinut se amesteca cu *-0 ml ulei de (loarea soarelui presat la rece% Se pune intr/o sticla, se inc'ide !ine si se e,pune la razele soarelui timp de *0 zile% Se a ita sau se amesteca de 2/1 ori pe zi% Se (iltreaza prin 1 straturi de ti(on% Se amesteca cu &umatate lin urita de licerina si se pastreaza la rece, intr/o sticluta de culoare inc'isa astupata ermetic, timp de 2 luni% .nainte de consumare, uleiul se incalzeste pe !aie de a!uri, pana la temperatura de 1rade% Se !ea cate o lin urita, de 1 ori pe zi, cu 10 minute inainte de masa% 2. 5 alta $arianta de preparare a uleiului% 5 capatana de usturoi de marime medie se piseaza% 4erciul ast(el o!tinut se pune intr/un !orcan de sticla, se amesteca cu un pa'ar de ulei si se pune la (ri ider% Se administreaza o lin urita de ulei amestecata cu o lin urita suc de lamaie proaspat stors, de 1 ori pe zi, cu 10 minute inainte de masa% 5 cura dureaza 2/1 luni, iar dupa o pauza de 10 de zile, se repeta% )tilizare6 se (oloseste pentru tratarea proceselor in(lamatorii din ura, urec'i si nas, de asemenea, a spasmelor $aselor san uine din creier, pentru su(ocare si scleroza% Siropul de usturoi (dupa doctor Heinerman) )n pa'ar de usturoi pisat se amesteca cu miere de al!ine de culoare inc'isa, se pune pe un (oc sla!, in craticioara emailata, si se amesteca periodic, ca sa nu se arda la (und% 7and usturoiul se dizol$a !ine in sirop, se acopera cu un capac si se lasa cate$a minute pe (oc, apoi se strecoara (ier!inte% Se pastreaza in (ri ider% )tilizare6 se consuma in cazuri de raceala cu tuse con$ulsi$a, larin ita si sinuzita% Adultilor li se da cate o lin ura, iar copiilor cate o lin urita din ora in ora% Siropul se tine cat mai mult in ura, inainte de a (i in 'itit% Tratamente externe Compresa cu usturoi 1. 5 !ucata de tesatura moale, naturala "!um!ac, in sau prosop (lausat# se im!i!a in decoct (ier!inte de usturoi "o!tinut prin (ier!erea a - catei in 200 ml apa#, se stoarce putin si se aplica pe locul !olna$, uns in preala!il cu ulei de eucalipt% 4esatura se acopera cu celo(an, deasupra se aseaza o perna electrica sau o sticla cu apa (ier!inte sau un saculet cu sare incalzita si o patura% )tilizare6 se (oloseste in a(ectiunile aparatului respirator si in cazuri cu pro!leme dermatolo ice "eczeme, ulcere, rani, in(lamatii#% 2. +entru o compresa rece, in (iertura racita se adau a o lin urita suc de lamaie si cate$a cu!ulete de 'eata% 7and compresa aplicata pe corp se incalzeste, se sc'im!a cu o alta mai rece% Cataplasma cu usturoi Se amesteca parti e ale de usturoi pisat, pra( de mustar "uscat# si decoct concentrat de (runze de alun% +asta o!tinuta se un e pe o !ucata de tesatura, se acopera cu un strat de tesatura su!tire de !um!ac, se aplica pe locul !olna$ si se panseaza strans% 7and senzatia de ardere de$ine insuporta!ila, cataplasma se inlatura, iar pielea se spala cu in(uzie de al!enele% Liniment de usturoi Se piseaza sau se taie marunt -/8 catei mari de usturoi% Se pun intr/un !orcan de sticla, se amesteca usturoiul cu 2 pa'are de otet de 9om!uc'a sau de mere si *-0 ml de tuica de 80 de rade% :orcanul se tine doua saptamani la intuneric% Se amesteca ener ic, de 1 ori pe zi% ;ic'idul se (iltreaza si se amesteca cu o lin ura de ulei de eucalipt% Unguent pe baza de usturoi 5 capatana de usturoi se curata, se toaca marunt si se (ier!e in 2 pa'are de apa, pana ramane un sin ur pa'ar% 3ecoctul se (iltreaza, se adau a *02 pa'ar de ulei (ier!inte "de pre(erat nera(inat# si ceara de al!ine topita, pana un uentul de$ine ca smantana% )tilizare6 preparatele se (olosesc in dureri lom!are, reumatice, elon atii, in(lamarea li amentelor, (rectiile articulatiilor !olna$e% Tratamente contra bolilor cardiovasculare < Ateroscleroza, isc'emie miocardica, $aricoza si arterita / Se amesteca 2-0 de usturoi pisat, cu 1-0 miere de al!ine lic'ida "proaspata# si se lasa 7 zile la intuneric% Se consuma cate o lin ura, de 1 ori pe zi, cu 10/20 minute inainte de masa% 5 cura dureaza *,- luni% 3upa o pauza de 7 zile, cura se repeta% < An ina pectorala 1. )n =ilo ram miere de al!ine !una se amesteca cu - capatani de usturoi si *0 lamai tocate in masina de carne "sau la un ro!ot de !ucatarie#% Se macereaza o saptamana in (ri ider% Se consuma timp de 2 luni, cate 2/2 lin urite, o data pe zi, cu 20/10 minute inainte de masa% Amestecul se tine in ura mai mult timp, apoi se in 'ite% "5 alta $arianta6 se amesteca numai sucul stors din lamai si usturoi cu mierea de al!ine%# 2. .ntr/o cratita emailata se pun 2 pa'are supa de pui "sau de le ume# concentrata, se adau a o capatana de usturoi curatata si des(acuta% Se (ier!e pe un (oc mic, *0/*- minute% Se adau a 2 le aturi de patrun&el tocat marunt si se piseaza totul cu o lin ura de lemn, pana se o!tine o pasta uni(orma% Se in(uzeaza pana la racire% Se !ea in 1 reprize, cu 10 minute inainte de masa% < >ipertensiune / 3imineata si seara se consuma 2/1 catei de usturoi "2 zile se consuma, 2 zile se (ace pauza#% 1. 3imineata, pe nemancate, se in 'ite un catel de usturoi si se !ea un pa'ar de apa cu 2 lin uri de otet de 9om!uc'a% 5 cura dureaza 8 saptamani% Este contraindicata persoanelor cu ulcer stomacal si duodenal% 2. Se in(uzeaza 200 usturoi pisat in 200 ml apa si se !ea cate o lin urita, de 2/1 ori pe zi% < 3ispnee / Se toaca 200 de usturoi si se amesteca cu sucul din 22 de lamai, intr/un !orcan de sticla, care se lea a la at cu o !ucata de ti(on% Se macereaza 22 de zile la intuneric% .nainte de consum, se a ita% Se !ea cate o lin urita, cu *-0 ml de apa rece, seara, inainte de somn% +rimele rezultate apar peste 2/1 saptamani6 somnul de$ine mai adanc si mai sanatos, dispar su(ocarea si astenia% < ?aricoza / Se piseaza 30 catei de usturoi se amesteca cu 10 litri de apa clocotita si se fierb 30 minute. Se infuzeaza !"10 ore apoi se incalzesc 5 l de apa cu usturoi pana la #0 de $rade si se toarna intr"o $aleata unde incap ambele picioare. %n restul de 5 litri se pun cateva cubulete de $&eata. Se fac bai alternative' 2 minute se tin picioarele in

apa fierbinte apoi se muta in apa rece pentru 30 de secunde. Procedura dureaza 20 de minute. Temperatura se sc&imba de 10 ori ultima data pe picioare se toarna apa rece si se incalta sosete de lana. < Ateroscleroza, scleroza $aselor san uine din creier, 'ipertensiune si uta / +arti e ale din terci de usturoi si de lamaie "cate - lin uri#, se amesteca cu un litru de apa% Se !ea cate o lin ura, de 1 ori pe zi, cu 10 minute inainte de masa, timp de o luna% 3upa o pauza de 2 saptamani, cura se repeta% < Scleroza in placi / Se macereaza 1-0 terci de usturoi in 2-0 ml de tuica, la intuneric% Sticla se a ita de cate$a ori pe zi% Se (iltreaza prin panza topita sau (iltru de ca(ea% Se !ea, incepand cu o picatura, cu un pa'ar de lapte cald% Se adau a zilnic cate o picatura, pana la 2- de picaturi% (olile aparatului locomotor < 3ureri reumatice / 5 (elie decupata dintr/un catel de usturoi se aplica pe locul dureros% 3easupra se pun cate$a cren ute de pelin proaspat% Se panseaza sau se lipeste cu leucoplast, inainte de culcare% 3imineata, usturoiul se inlatura% 3aca pielea s/a iritat, locul se ster e cu tinctura de al!enele sau de tataneasa% < 3ureri lom!are / Se amesteca cate un pa'ar de usturoi pisat si de ridic'e nea ra rasa pe razatoarea cu ori(icii mici% Se umple cu amestec un saculet de ti(on si se mentine pe locul !olna$ pana la senzatia de ardere a pielii% 3upa procedura, pielea se (reaca cu -0 ml de ulei si se lea a cu lana tesuta sau impletita% +entru (rectii, se (oloseste usturoi pisat, cu care se (reaca locul !olna$, in sensul rotirii acelor ceasornicului, timp de *0/*- minute, in decurs de 7 zile% 7oncomitent cu (rectiile se !ea suc de usturoi, cate *0 picaturi, de 2 ori pe zi, cu lapte cald% < 3ureri de spate, mi rene, tiroidoza, insomnie, !alonari si constipatii 1. Se prepara decoctul descris in reteta pentru $aricoza% Se adau a 20 litri de apa calda si amestecul se toarna intr/o cada mica, unde !olna$ul (ace !aie de sezut, *0/*- minute% Se repeta de 2 ori pe zi% 4emperatura apei sa (ie de 12/1- rade 7% 2. .n untura de asca sau in osanza de porc, se (ier!, pe un (oc mic, cati$a catei de usturoi si (runze de eucalipt% Se lasa sa se raceasca% Se (ac (rectii pe locul !olna$% 4):E@7);5AA% Se (ace o cura de curatare cu -00 de usturoi% .n prima zi se consuma 10 de usturoi pisat, in 1 reprize "cate o lin urita inainte de masa#, administrat cu o ceasca de moare de $arza% 3oza se mareste cotidian, in asa (el, ca la s(arsitul saptamanii, in timpul zilei sa (ie consumate *00/*-0 de usturoi% .n paralel se !ea si multa apa plata% .nainte de culcare, se recomanda o clisma pentru curatarea intestinelor% 7and incepe eliminarea masi$a a reziduurilor, apar uneori si senzatii neplacute% Formula AS > Anul 2009 > Numarul 8-- > Medicina populara )urerile de cap Elena Josan *emedii naturiste .ncercati sa $a ima inati cate tone de antine$ral ice a consumat omenirea ca sa scape de durerile de cap% E timpul sa in$atati si alte metode de sal$are% Sfaturi de prim"a+utor )ureri acute < :eti un pa'ar de apa (ier!inte% < Mancati 2 catei de usturoi% < Aplicati pe (runte o (runza de $arza% < 3aca pricina durerii de cap este stresul, asezati/$a in &urul atului o pisica, ca un uler% :lana ei poseda o incarcatura electrica sla!a, care stimuleaza zonele acti$e din re iunea umerilor% 7aldura pe care o emana corpul pisicii rela,eaza si linisteste, iar durerea trece% "Man aiatul pisicii intareste sistemul imunitar%# < )n eti/$a cu ulei de marar sau !alsam $ietnamez (runtea si tamplele% < 3aca durerea persista un timp mai indelun at, !eti suc proaspat de carto(i, cu o &umatate de ora inainte de masa, cate 2 lin uri, timp de 1/2 saptamani% < 7ate o (elie proaspata de lamaie se aseaza cu partea interioara pe tample, timp de *02 ora% < +uneti in urec'i tampoane din $ata inmuiate in suc de s(ecla% < Aplicati pe tample (elii de ceapa% < .n caz de dureri acute de cap este su(icient sa $a (recati (oarte ener ic urec'ile cu palma% A&uta si contra durerilor de dinti% < 7a sa scapati rapid de o durere de cap, procedati in (elul urmator6 $a asezati pe un scaun cu palmele in sus, una peste alta, stan a deasupra celei drepte% Se aplica palmele ast(el aran&ate, pe (runte% Apasati, apoi, cu o miscare lenta, duceti/le pana la cea(a si at, unde mainile se des(ac, se deplaseaza pe umeri si apoi se lasa !ratele in &os% Se repeta procedeul de trei ori% < .n timpul durerii acute, a&uta si presarea (runtii de sticla eamului "pentru inlaturarea electricitatii statice#% Acelasi e(ect se o!tine si prin presarea corpului de tulpina unui ste&ar sau mesteacan% < Frunzele de liliac aplicate pe zonele dureroase duc la disparitia rapida a durerilor% ,ontra mi$renelor < 2 lin uri de po&arnita uscata se oparesc cu * pa'ar de apa, se in(uzeaza in termos *-/20 minute, se strecoara% Separat, se prepara in(uzie de menta / * lin ura la *02 pa'ar de apa% .n(uziile se amesteca, se adau a 2 lin uri de miere, *02 pa'ar de suc de carto(i proaspat% Se !ea cate *02 pa'ar de 2 ori pe zi, pana la insanatosire% < 3eseori, durerile de cap persistente in zona tamplelor apar din cauza incaltamintei prea stranse% Aonele re(le,o ene ale tamplelor se a(la pe partea interioara a de etelor mari de la picioare, unde ele se lipesc cu de etele urmatoare% +entru ca durerea sa treaca, puneti picior peste picior si masati usor aceasta zona, apoi, treptat, incepeti sa masati mai puternic% +este -/7 minute durerea $a scadea, iar peste *-/20 minute ea $a disparea complet% < Accesul de mi rena poate (i oprit imediat dupa aparitia durerii, cu o clisma de ca(ea% ;a 200 ml de apa clocotita se adau a 1 lin uri de ca(ea macinata "de pre(erat din !oa!e nepra&ite sau de culoare desc'isa#% Se (ier!e la (oc mic timp de 1 minute, apoi la (oc (oarte mic *2 minute% Se raceste, se strecoara si se introduce lic'idul in anus "nu tre!uie tinut mai putin de -/*0 minute#% Metoda are un e(ect anal ezic si in alte situatii% Stimuleaza ple,ul solar, (unctiunile (icatului, colecistului, landelor suprarenale, a&uta la eliminarea to,inelor din tractul intestinal, im!unatateste starea !olna$ilor de raceala "mai ales la inceputul !olii, cand apar primele simptome#% -$omotul in cap < Se trateaza cu in(uzie, din - lin uri de ace de coni(ere, 2 lin uri de macese, 2 lin uri de coa&a de ceapa la * litru de apa% Se (ier! 1 minute si se in(uzeaza 1 ore% Se !ea cate *02 pa'ar, de 1 ori pe zi% )ureri de cap cronice < ;uati seminte de ceapa si macinati/le in rasnita de ca(ea% 20 de pra( se amesteca cu 200 ml otet de $in% ;asati amestecul la macerat 2/1 zile, scuturand periodic sticla% Se pastreaza la rece si intuneric% +icurati in nas cand a$eti dureri% < .nainte de culcare, lan a pat, se pune o (ar(urie cu apa (ier!inte, in care plutesc 8/*0 (lori de crizanteme% Este si mai !ine daca se consuma si o portocala% < Su! perna se pune un saculet umplut cu urmatoarele plante uscate6 cim!ru, pelin, muscata, 'amei si menta% )urerile de cap provocate de &ipertensiune arteriala sau intracraniana < ,ea mai rapida metoda este introducerea mainilor si picioarelor in apa fierbinte timp de 5". minute. / bine ca in paralel sa consumati o lin$ura de miere de albine dulceata za&ar sau o ciocolata mica. < 3imineata, pe nemancate, se (ier!e un pa'ar de lapte, se amesteca cu un ou crud proaspat si se !ea (ier!inte, timp de 7 zile% < Se intampla ca la persoane cu stomacul !olna$ durerea sa apara nu la stomac, ci in (runte, deasupra sprancenelor% .n cazul acesta, timp de o luna se !ea ceai dintr/un amestec de (lori de liliac "de pre(erinta de culoare al!a# si pelin, in cantitati e ale% ;a un pa'ar de apa clocotita se ia o lin urita de amestec care se !ea in timpul zilei si durerile dispar% < Se prepara ceai din 7/8 cren ute de dud taiate marunt, care se (ier! intr/un litru de apa timp de *0 minute% Se lasa o ora in termos si se !eau cate 1 pa'are pe zi in loc de apa, timp de 2/1 luni% < +entru re larea tensiunii intracraniene, se !ea suc de stru uri "$ara proaspat, iarna pasteurizat# de trei ori pe zi% +rimele zile se !ea cate un pa'ar, apoi cate doua, ca pe parcusul unei luni sa se a&un a la 1 l de suc pe zi% .n timpul tratamentului nu se consuma mancare rasa, carne, lapte, !auturi alcoolice% )ureri in zona cefei < +entru eliminarea lor se (oloseste masa&ul si (rectionarea zonelor de la cea(a si pana la umeri, dar mai ales dupa urec'i, timp de *0/*- minute% < +entru eliminarea sarurilor din zona cer$icala si pentru micsorarea durerilor, cate 7 zile pe luna, inainte de culcare, se aplica o !ucatica de carne de peste proaspat in zona $erte!rei a 8/a% A&uta, de asemenea, consumarea de *-0/200 de scrum!ie si 2 picaturi cardiace dizol$ate in -0 ml apa% < 3urerile pro$ocate de surmena& si ne$roza trec daca !olna$ul !ea picaturi de $aleriana, apoi sta in cada cu apa calda in care se adau a un pa'ar de sare sau de e,tract de pin% )ureri de cap la femei < ;a (emei, durerile de cap pot (i pro$ocate si de incaltamintea prea stramta sau de tocurile inalte% .n cazurile acestea, se $a aplica pe de etul mare al piciorului, pe partea lui interioara

"unde el se atin e de al doilea de et#, o !ucatica de leucoplast, cu !oia de ardei sau c'iar o !ucatica de ardei iute% Aici se a(la zona care raspunde de (unctionarea creierului si eliminarea durerilor de cap% < )neori, durerile de cap sunt pro$ocate si de pieptenii de plastic care electrizeaza parul si induc un 'aos in(ormational in (unctionarea creierului% Folositi mai !ine piepteni de lemn sau de os% < 3urerile de cap pot (i pro$ocate si de par(umuri si alte produse cosmetice cu miros patrunzator, de miscarile repetate pro$ocate de mestecarea umei "care conduc la incordarea musc'ilor#, de lumina stralucitoare a soarelui si a !ecurilor puternice "care pro$oaca mi&irea si incordarea oc'ilor#, de consumarea produselor sarate in e,ces% < 7a masura de pre$enire a durerilor de cap, puteti (olosi un procedeu (oarte simplu6 dimineata, cand $a spalati, umeziti !ine cu apa rece sau cu o !ucatica de 'eata adancitura a(lata la cea(a, in zona in care coloana $erte!rala intra in cutia craniana% ;ocurile umezite nu se ster % )ureri de cap de etiolo$ie neclara < )n pa'ar de suc de ceapa se amesteca cu un pa'ar de miere de al!ine si se consuma cate o lin ura, inainte de masa% < Se da prin razatoarea marunta sau prin masina de tocat *-0 de 'rean% Se amesteca cu 0,- = de portocale tocate, 100 de za'ar pra( si un litru de $in rosu% Amestecul o!tinut se (ier!e in a!uri, intr/un $as inc'is, timp de o ora% Se raceste, se strecoara si se !ea cate o &umatate de pa'ar, la doua ore dupa masa sau cand apar dureri% E(ectul se mareste daca in acelasi timp se inmoaie un prosop in apa (ier!inte si se in(asoara in &urul capului, in asa (el incat sa (ie acoperite tamplele% < .mediat ce apare durerea, preparati un pa'ar de ceai ne ru (oarte (ier!inte, incalziti in ceai o lin urita si apasati cu ea pe aripa nasului din acea parte pe care se simte durerea mai tare% 3upa racirea partiala a lin uritei, procedura se repeta% Apoi, cu lin urita din nou incalzita, se apasa pe lo!ul urec'ii din aceeasi parte%?ar(urile de etelor se incalzesc si ele de pa'arul cu ceai, dupa care se !ea ceaiul% < 0,-/* lin ura de pul!ere din radacina de 'im!ir se in(uzeaza in termos in 200 ml de apa clocotita, timp de 10 minute% Se !ea de 2/1 ori pe zi% < .n lunile iunie/iulie se cule e coa&a de salcie capreasca si se usuca% 5 lin urita de coa&a maruntita se in(uzeaza in 200 ml de apa clocotita, pana la racire, intr/un $as !ine inc'is, apoi se strecoara si se !ea cate o lin urita de trei ori pe zi, timp de *2 zile% Se (ace o pauza de *0 zile, dupa care tratamentul se repeta inca *2 zile% < 7ate$a (ire de par se rasucesc pe de etul aratator si se tra e de pielea capului, de parca ai $rea sa o desprinzi de pe cutia craniana% +rocedeul se repeta pe toata supra(ata capului, de mai multe ori, pana ce se depisteaza un loc unde se aude un sunet speci(ic "un scartait#, unde se localizeaza cauza durerii% ;ocul acesta tre!uie (rectionat cu orice preparat anal ezic naturist sau de (armacie% )urerile de cap dupa betie < Se tateaza cu sucul unei portocale, amestecat cu un ou crud% Se !ea imediat% Pentru intarirea memoriei < 200 ceapa si *00 (runze de =alanc'oe "o planta de camera care (ace pui pe mar inea (runzelor# se trec de doua ori prin masina de tocat carne si se amesteca intr/un !orcan cu 200 de za'ar sau miere de al!ine% :orcanul acoperit cu ti(on se lasa in camera, pana se topeste za'arul, dupa care se pastreaza la (ri ider, inc'is cu capac% Se consuma cate o lin ura cu 10 minute inainte de masa, pana se termina toata cantitatea% 3upa o pauza de *0 zile, cura se repeta% < Frunzele $erzi de sal$ie se taie marunt, se piseaza putin% 3oua lin uri de sal$ie stri$ita se in(uzeaza o ora in -00 ml apa si se !eau cate -0 ml de trei ori pe zi, cu 20 minute inainte de masa, si seara, cu 10 minute inainte de culcare% < 5 alta $arianta cu sal$ie, care se (oloseste si in caz de dere larea (unctionarii sistemului ner$os si neurastenie senila6 *00 (runze uscate de sal$ie se macereaza *0 zile intr/un litru de $in tare, intr/un loc cald sau e,pus la soare% Se a ita periodic% Se strecoara si se !eau cate 10 ml, de trei ori pe zi, cu 10 minute dupa masa% 0 %n loc de $uma de mestecat folositi zilnic radacina de obli$eana. < 5 lin ura radacina de iar!a/mare se toaca, se in(uzeaza 10 minute in 2-0 ml apa (ier!inte, in termos sau pe !aie de a!uri, cu $asul acoperit !ine% Se strecoara dupa racire, se completeaza cu apa pana la 2-0 ml, se imparte in 1 doze, care se !eau cu o ora inainte de masa, timp de o zi% 3upa doua saptamani se (ace o pauza de 7/*0 zile, dupa care se repeta cura% 0 )aca simtiti ca memoria va face feste spalati"va capul cu apa in care a fiert cimbru. 1dau$ati o lin$urita de otet. Formula AS > Anul 2009 > Numarul 872 > Medicina populara

*etete stravec&i incercate deci si$ure 7ititor Formula AS */U21T%S2 Fiere de porc si alcool )n =ilo ram de (iere de porc sau de $ita "se ia de la a!ator# se da prin masina de tocat carne si se amesteca cu un litru de alcool de 90 r%% Se lasa 7 zile la soare% ?ara, ne un em cu preparatul pe tot corpul si ne intindem la soare 2/1 ore, pentru a transpira% 7apul il prote&am cu o palarie de paie, in care punem o (runza de !rusture% @epetam procedeul zi de zi, ori de cate ori e soare% 3upa !aia de soare, nu ne spalam, ci im!racam o camasa mai $ec'e pe care o lasam pe noi si noaptea, caci si noaptea preparatul $a intra si mai !ine in piele% A doua zi ne spalam !ine pe tot corpul% 7u o sin ura sticla din acest preparat se $indeca orice reumatism a(lat in (aza incipientaB cu doua sticle, a$em liniste un an/doi% 4ratamentul tre!uie repetat% :ai cu $re&i de rosii Se taie, toamna, $re&ii care raman dupa culesul tomatelor% Se iau 2/1 tulpini si se (ier! 20 de minute, intr/un litru de apa% Se (ac !ai ale zonelor dureroase sau se pun comprese% @epetate an de an, !aile ne tin articulatiile (le,i!ile ca in anii tineretii% Fiertura de $re&i se poate reincalzi si (olosi de doua/trei ori% :ai de o$az +uternic anti/reumatice sunt !aile de paie de o$az adunate cand da spicul, dar si mai tarziu% Se (ier! in apa, se (ac !ai de 20/2- de minute% :une sunt si !aile de (runze de paltin, de plea$a de (an, de (runze de nuc, de cetina de !rad, de !oz "toata planta#, de castane sal!atice% :ai cu !icar!onat Se (ac *- !ai cu !icar!onat de sodiu, o lin ura si &umatate la un litru de apa (iarta% +roduc un e(ect e,celent% Apa de la o !aie se reincalzeste de doua ori% 7o$aseala de rau * = rau curat, *,*00 = za'ar, -0 dro&die se pun intr/un $as mare, in - litri de apa curata% Se amesteca si se lasa 2* de zile la co$asit% Se strecoara% Se !eau cate *00 ml pe zi% Sunatoare cu miere )n pumn de (loare de sunatoare se pune intr/un litru de apa ce da in clocot% 5 lasam sa (iar!a *0 minute descoperit, apoi se lasa sa se raceasca *- minute% Se strecoara si se pune intr/ un $as peste un =ilo ram de miere% Se adau a *02 litru rac'iu de dro&die% Se amesteca !ine si se pune la sticle% Se ia cate o cescuta, cu *- minute inainte de masa% S,%1T%,1 4erapie cu &ar de lemne Atat sciatica, cat si lum!a o se pot $indeca la tara, ast(el6 (acem (oc mare in so!a, tra em &arul la usa so!ei si impin em lemnele in (und, in so!a% Ne asezam cu partea !olna$a spre do oare% Alaturi punem un li 'ean cu apa (oarte rece% 7and ne/am in(ier!antat, ne ster em cu o carpa cu apa rece peste sale, apoi stam in continuare, 20 minue, de doua ori pe zi% +rocedeul tre!uie repetat *0 zile% S%3U-%T1 :oala poate (i pre$enita, daca de la primele simptome (recam (runtea cu am!ele palme, incepand de la centru spre e,terior, apasand puternic% Se repeta masa&ul de 10 de ori% 3aca totusi am a&uns la sinuzita, o $indecam in 22 ore, ast(el6 din ora in ora luam cate o ura de (a uri de miere, mestecand incet un s(ert de ora% 7eara ramasa poate (i in 'itita si ea, nu prezinta pericol pentru stomac% 3upa *2 ore, se produce des(undarea sinusurilor% 3ar pentru desa$arsirea tratamentului, mai luam 8 dimineti la rand cate o ura de (a uri de miere% 41ST*%T1 < )n = radacini de patrun&el se (ier! in doi litri de apa, pana scade la &umatate% .mpartim ceaiul in 7 portii% Se !eau dimineata, la distanta de *0 minute% ;ic'idul sa ai!a temperatura camerei% < 3oua lin uri de caimac de lapte se !at !ine cu doua al!enusuri si doua lin urite de miere, pana se (ace un (el de unt/crema% .ntrea a cantitate se ia de trei ori pe zi, inaintea meselor

cu *02 ora% +rima portie tre!uie luata imediat dupa trezire, pe stomacul ol, la distanta cat mai mare de micul de&un% 13/5%T1 L/U,6*// */4L1*/1 ,%,LULU% 3/PUT%3T1 )/ 1 *1213/ %3S1*,%31T1 S% )/ 1 PU*T1 S1*,%31 +lanta minune care (ace toate aceste $indecari e papura rosie sau stan&enelul de !alta, un dar al lui 3umnezeu (acut oamenilor% +oporul o numeste !uruiana pentru $atamatura% Are radacini pi$otante, rosii, (loarea al!ena, (runzele ca sa!iile, si inaltime *02 metru% "A nu se con(unda cu o!li eana%# Am!ele cresc in locuri apoase, 'elestee, iazuri, rauri lente, la mar inea lor% +uterea plantei e in radacina% Ea se cule e in prima &umatate a lui aprilie, si din a doua &umatate a lui iulie inainte% @adacinile se scot cu 'arletul, se spala !ine, se curata de perisori si putreziciuni si se zdro!esc% Se pun la macerat in rac'iu de dro&die sau de prune "tarie de -0 r%#, cam sapte radacini la o sticla% Se tin la um!ra% 3upa *2 zile, preparatul e ata% Se administreaza cate *-/20 ml, cu o &umatate de ora inaintea celor trei mese de peste zi% +este radacinile ramase dupa olirea lic'idului turnam iar rac'iu% Se lasa 8 zile la macerat, apoi se consuma% .n timpul tratamentului este oprit consumul de !auturi alcoolice% )%1*// < 7eai din pielite scoase de pe miezul nucilor noi% E,celentC < )n $ar( de cutit de pra( de 'inda se ia cu putina apa, dupa ce 'inda a (ost pra&ita si macinata% < 7eai de (runze si de sam!uri de utui% < 7eai de (runze si de sam!uri de piersic% < 7eai de (runze de (ra i% < 5rez (iert, impreuna cu zeama lui, indulcit si amestecat cu iaurt% A&uta mult, mai ales pruncilor% < 7eai de (runze de mur% < 5 !ucata de za'ar, o lin urita de ulei, zeama de la o &umatate de lamaie% Se (reaca !ine toate componentele, pana se topeste za'arul% Se (ace un ceai de musetel, se lasa sa se raceasca, apoi se dau !olna$ului am!ele leacuri% 22 de ore nu se mananca nimic, ci se !ea numai ceai de musetel% < 7eai de lemn de prune, (oarte !un si pentru animale% < Apa al!uminoasa6 !atem doua al!usuri de ou, in -0 ml de apa rece% Se da din ceas in ceas, cate o lin ura, copiilor mici% < Mancam a(ine% < 3imineata si la amiaza ne spalam cu apa rece pe !ust, $reme de un minut% )m!lam dimineata desculti in apa recisoara, $ara, apoi turnam apa rece pe enunc'i, un minut% )U*/*% )/ ,1P S% 7621 %3 21S%31 71P6* 17%63 < 5 in&ectie com!inata din $itaminele :* si :8% < Mancam inainte de a ne urca in a$ion o !ucata de slanina cu paine% 8L/(%T1 0 8rectii cu tinctura de $albenele sau cu alifie de $albenele. 0 Polen de flori de castan si bai cu orice soi de castane comestibile sau salbatice. T/3S%U3/ 2%,1 ;eac e !orsul proaspat din tarate de rau, !aut in loc de apa% 3upa doua/trei luni, tensiunea $a de$eni normala si stomacul $a (i $indecat% UL,/* L1 ST621, < * = miere de al!ine, * = lamai trecute prin masina de tocat cu coa&a cu tot "(ara sam!uri#, * = de ulei de masline sau (loarea/soarelui% Se amesteca !ine toate cu o lin ura de lemn% Se pun la racoare si intuneric *0 zile% Se iau cate trei lin uri pe zi, cu - minute inaintea meselor principale% .n timpul tratamentului sunt oprite toate !auturile alcoolice% < * litru tuica de prune sau * litru dro&die de $in de 2-/-0 r% se amesteca cu un litru de ulei de masline% Se scutura !ine sticla pentru a se (orma o emulsie% Se iau -0 de rame, cu minute inaintea (iecarei mese% .n *2 zile $om (i $indecati% 5 sin ura sticla e de a&uns pentru tratament% .n acelasi timp, !em zilnic un ceai de menta si unul de coada/soricelului% .ar daca a$em o usoara a(ectiune la (icat, $om !ea un ceai de menta si unul de po&arnita% 1*T/*6S,L/*6-1 ;eacul !olii sunt semintele al!ene de mustar% Se ia inaintea mesei de pranz si de cina cate o lin ura si &umatate de seminte% Se in 'it nezdro!ite, timp de o luna% Apoi se intrerupe tratamentul doua luni, si continuam in acest ritm un an% Fiecare lin ura de seminte se ia cu putina apa% +entru o re lare a circuitului san elui e recomanda!il ceaiul de $asc% 5 cura de -/8 saptamani, cu doua ceaiuri !aute pe zi, (oloseste enorm intre ului or anism% 7ura se poate tine un an% T/3S%U3/ 21*%T1 +ra&im (asole !oa!e al!a, pana de$ine cum e ca(eaua, o rasnim si o (acem pul!ere% Se iau cate doua lin uri cu - minute inaintea (iecarei mese, timp de 2 zile% Ec'ili!rul tensiunii se tine si cu ceai de urzici, zeama de patrun&el, zeama de pastai $erzi de (asole, consum mult de ceapa si de usturoi, ceai de cim!ru% 7/)/*/ SL1(1 @eteta pentru re$enirea $ederii e (olositoare c'iar si la $arsta inaintata de 80 de ani% 3upa aplicarea ei, lepadam oc'elarii% Se iau ca masura doua !orcane de 800 % Se umplu cu morco$i rasi pe razatoare mica, apoi razatura se $arsa intr/un li 'ean% 7ele doua !orcane se umplu iar cu miere de al!ine si se toarna peste morco$i% Mai luam * = de lamai si le trecem prin masina de tocat carne, cu coa&a cu tot% ;e turnam si pe ele peste morco$i% Se amesteca totul !ine% 7ompozitia se pune la (ri ider, sa nu (ermenteze% Se ia cate o lin ura inaintea (iecarei mese% :auturile alcoolice sunt interzise% ;a ne$oie, reteta se poate repeta% )U*/*% )/ 41T Se !eau doua ceaiuri de nal!a de camp pe zi, dimineata si seara% 4aiem planta proaspata sau uscata, o intindem pe o carpa, o stropim cu rac'iu si (acem din ea o compresa% 3urerile $or trece in doua zile, !a c'iar si intr/o zi% 3aca a$em ami dalita, tocam (runze de urzica creata, le amestecam cu slanina ranceda si le punem su! (orma de compresa la at% ;a amestec punem si putina sare% < Sa se puna o cataplasma de smoc'ine taiate, unse cu untdelemn% < Dar ara cu ceai de $iorele% Are e(ect si ur% Preot NICOLAE GREBENEA - Piatra Neamt Formula AS > Anul 20*0 > Numarul 900 > Medicina populara 9apuri vec&i si vesnic noi @odica 3emian 4&imbirul @adacina noduroasa care se remarca prin ustul ei picant si acru, 'im!irul (i ureaza printre remediile "de casa" cele mai lar utilizate si studiate la ora actuala% Asemanator cu curcuma si cu cardamomul, 'im!irul se (oloseste in scopuri medicale, cel putin de -000 de ani, (iind recunoscut in lumea intrea a pentru capacitatea sa de a calma starea de reata "mai ales la (emeile ra$ide#, $oma si alte tul!urari di esti$e% .n cursul ultimelor decenii, utilizarile potentiale ale 'im!irului s/au e,tins mult dincolo de sistemul di esti$% 3aca a$eti tul!urari stomacale sau ati racit si (aceti (e!ra, 'im!irul $a poate (i de (olos% .l puteti incorpora in mancaruri pentru a "par(uma" alimentele, il puteti !ea su! (orma de ceai, il puteti consuma con(iat sau su! (orma de !iscuiti etc% Numeroase plante medicinale tre!uie luate in cantitati mari, pentru a a$ea e(ecte !ene(ice% Nu si 'im!irul6 cantitatea utilizata intr/un sos sau intr/un sote este, in eneral, ec'i$alenta sau c'iar superioara cu cea pe care o contin suplimentele alimentare% 1meliorarea starilor de $reata D'im!irul se numara printre remediile cele mai e(iciente impotri$a raului de calatorie "de z!or, de mare etc%# si a durerilor clasice de stomac% )nele studii au demonstrat c'iar ca este la (el de e(icient ca anumite medicamente anti/ reata% 7ompusii c'imici care/i dau 'im!irului ustul de lamaie / in special in erolul si s'o aolul / reduc / pare/se / contractiile intestinale, neutralizeaza acizii di esti$i si in'i!a "centrul $omei", situat in creier% Medicii recomanda (rec$ent 'im!irul pentru pre$enirea starii de reata, caci, spre deose!ire de medicamentele clasice, el nu pro$oaca somnolenta% +lanta este utilizata, de asemenea, pentru reducerea returilor post/operatorii si a celor pro$ocate de c'imioterapie%

.n mod clar, 'im!irul este mult mai e(icace pentru pre$enirea, decat pentru calmarea starilor de reata% 3aca su(eriti de rau de calatorie, de e,emplu, tre!uie sa/l luati inainte de a urca in masina sau de a $a im!arca pe $apor6 cu cel putin 20 de minute inaintea plecarii, luati circa *02 de lin urita de 'im!ir macinat "pudra#, * de 'im!ir su! (orma de elule sau o !ucatica de * cm de 'im!ir proaspat% Un rol benefic pentru intre$ or$anismul D'im!irul este renumit pentru com!aterea returilor si a tul!urarilor stomacale, dar el poseda numeroase alte calitati !ine(acatoare% < Stoparea mi renelor% 7ercetatorii danezi au demonstrat ca *02 de lin urita de 'im!ir proaspat "sau pudra# luat imediat dupa aparitia primelor simptome ale mi renei poate reduce durerea, !locand prosta landinele, su!stante c'imice a(late la ori inea in(lamatiilor $aselor san uine cere!rale% Spre deose!ire de aspirina si de medicamentele din aceeasi (amilie, 'im!irul !loc'eaza doar tipurile de prosta landine responsa!ile de in(lamatie, nu si pe cele care au rol !ene(ic, de pilda, pentru intarirea peretilor stomacului% < 7almarea durerilor artritice% Aceleasi prosta landine care pro$oaca mi renele sunt responsa!ile si pentru in(lamatiile articulare la persoanele su(erinde de artrita% )n studiu e(ectuat pe -8 de su!iecti a demonstrat ca 'im!irul atenueaza simptomele in --E din cazurile de artrita si in 72E din cazurile de poliartrita reumatoida% Aplicarea repetata de 'im!ir "maruntit# pe piele poate aduce o ameliorare suplimentara, distru and rezer$ele de su!stanta +, un neurotransmitator care conduce semnalele dureroase la madu$a spinarii si apoi la creier% < Prevenirea formarii c&ea$urilor de san$e. %n acest caz medicii recomanda adeseori aspirina " o data la doua zile " pentru fluidizarea san$elui si limitarea riscului formarii de c&ea$uri. 4&imbirul are efecte similare evitand insa tulburarile stomacale provocate frecvent de aspirina :daca fireste stomacul dvs. nu este sensibil la $&imbir sau daca nu consumati o cantitate mare;. < 3e a&area cailor respiratorii in caz de raceala% D'im!irul poate !loca producerea de catre or anism a su!stantelor care contri!uie la constrictiunea "in ustarea# !ron'iilor si la instalarea (e!rei% Din erolul actioneaza, de asemenea, ca un antitusi$ natural% 0 *educerea colesterolului. Studiile de laborator su$ereaza faptul ca $&imbirul reduce absorbtia de colesterol de catre or$anism si ca favorizeaza de asemenea eliminarea lui. < 7almarea durerilor menstruale% 7ompusii c'imici ai 'im!irului actioneaza ca niste antispasmodice, in'i!and contractiile dureroase ale uterului si musculaturii netede a aparatului di esti$% 7arietati de $&imbir Su!stantele acti$e isi pastreaza e(icienta, indi(erent de (orma in care se prezinta 'im!irul% )nele persoane pre(era elulele, (iindca sunt usor de luat si (urnizeaza o doza concentrata si precisa de 'im!ir% +osolo ia o!isnuita este de *00/200 m , de trei ori pe zi% 3ar iata ec'i$alentul si su! alte (orme6 < 5 !ucata de 'im!ir de circa * cm rosime% 3and/o pe razatoare, se eli!ereaza mai multe su!stante acti$e decat daca o taiati (elii sau daca o tocati% Este important, de asemenea, sa cumparati 'im!irul cand este proaspat si sa e$itati rizomii moi si0sau z!arciti% < 5 lin urita de 'im!ir pudra% < )na sau doua !ucati de 'im!ir con(iat% < 5 ceasca de ceai preparat cu un plic sau cu o &umatate de lin urita de 'im!ir ras, la o ceasca de apa (ier!inte% (icarbonatul de sodiu )tilizarii !icar!onatului de sodiu i/au (ost consacrate nenumarate carti% Este un deter ent mena&er !ine cunoscut% Este (olosit, de asemenea, la prepararea produselor de patiserie, pentru ca produce !ule de az car!onic, care da un aspect "um(lat" pra&iturilor% Si, in (ine, poseda proprietati medicinale (oarte $ariate% :icar!onatul de sodiu sau, pur si simplu, !icar!onatul, este un produs poli$alent prin e,celenta6 este utilizat la atit, la curatat, la radinarit etc% .n materie de sanatate, este un anti/ acid, apreciat pentru actiunea lui rapida asupra durerilor de stomac% :icar!onatul calmeaza, de asemenea, intepaturile de insecte, simptomele in(ectiilor urinare "cistite# si permite eliminarea tartrului dentar% +rezent pe ra(turile din !ucataria d$s%, acest produs !anal $a rezer$a o multime de surprize% %mpotriva arsurilor de stomac 4oate su!stantele c'imice pot (i clasate in (unctie de p>/ul lor, care masoara aciditatea sau alcalinitatea% 7u un p> e al cu 7, apa este neutra% )n p> peste 7 este alcalin, iar unul su! 7 este acid% 7u un p> de 8,2, !icar!onatul de sodiu este usor alcalin si neutralizeaza e(ectul su!stantelor acide% Sa luam cazul arsurilor de stomac% Acestea sur$in, in eneral, atunci cand acidul clor'idric din stomac urca pe eso(a , pro$ocand o arsura tranzitorie% +uteti scapa de senzatia aceasta deza rea!ila in 'itind un comprimat de !icar!onat sau o lin urita de pra(, dizol$at intr/un pa'ar cu apa si cate$a picaturi de zeama de lamaie "care a&uta la disiparea azului pe care/l poate (orma !icar!onatul cand se com!ina cu acizii din stomac#% Acest remediu neutralizeaza acidul clor'idric, trans(ormandu/l in clorura de sodiu si in az car!onic, ino(ensi$e% E(ectul nu dureaza decat circa 10 de minute, dar se produce aproape instantaneu% "Atentie6 nu (olositi acest remediu prea des, pentru ca !icar!onatul de sodiu contine o cantitate mare de sodiu, care poate (ace sa creasca tensiunea arteriala%# 1lte utilizari' < @educerea atacurilor acide asupra dintilor% Acizii produsi de !acteriile prezente in ura erodeaza smaltul dintilor% ;e puteti neutraliza, clatindu/$a ura, de cate$a ori pe zi, cu o solutie pe !aza de !icar!onat de sodiu% +uteti, de asemenea, sa umeziti periuta de dinti "cu apa# si s/o introduceti in !icar!onat, inainte de/a o (olosi% :icar!onatul "care intra, astazi, in compozitia multor paste de dinti# este usor a!razi$ si "lustruieste" dintii (ara sa le a(ecteze smaltul% < 3ezodorizarea delicata a picioarelor% Adau at in apa pentru !aia de picioare, !icar!onatul neutralizeaza acizii !acterieni, responsa!ili pentru mirosul neplacut% .l puteti utiliza, de asemenea, pentru com!aterea mirosului de transpiratie de la su!suori% < 7almarea intepaturilor de insecte% Nu $a scarpinati, pana la san e, dupa ce ati (ost intepati, ci amestecati imediat putin !icar!onat cu apa si aplicati pasta pe locurile cu mancarimi% Aceasta pasta poate contri!ui, de asemenea, la calmarea mancarimilor produse de $aricela% < 7almarea pielii copiilor% 7opiii su ari, care su(era de un eritem (esier, se simt mai !ine dupa o !aie cu !icar!onat% Adau ati putin pra( la apa de !aie / reduce mancarimile si calmeaza iritatia pielii% < Eliminarea in(ectiilor $ezicii% ?ezica este un mediu usor acid, in care prospera !acteriile% .n caz de in(ectie, un pa'ar de apa cu putin !icar!onat de sodiu este !autura ideala de la s(arsitul mesei% < ?indecarea durerilor de at% +uneti o &umatate de lin urita de !icar!onat intr/un pa'ar cu apa si (aceti ar ara din 2 in 2 ore, pentru a reduce su!stantele acide care pro$oaca durerea% 7latitul urii cu aceasta solutie permite, de asemenea, $indecarea a(telor% %ndicatii' :icar!onatul com!ate6 a(te, cistite, arsuri de stomac, in i$ite, indi estii, mirosuri corporale, mirosul picioarelor, intepaturi de insecte si muscaturi de animale, urticaria, $aricela, ura uscata% Formula AS > Anul 2002 > Numarul -22 > Forma ma,ima Leacuri populare din 2aramures @edactia Leacuri populare :babesti;. din 2aramures" 1 venit fri$ul. 1pa fierbinte la picioare< "%. Leacuri )in )esesti. 1. Leac si$ur impotriva racelii. %n doua"trei seri la rand se bea un ceai fierbinte din coada"soricelului patla$ina si un fir de menta tinandu"se picioarele in apa fierbinte. Se sta intre... Leacuri populare :babesti; din 2aramures " A venit frigul. Apa fierbinte la picioare! I. Leacuri Din Desesti 1. Leac si$ur impotriva racelii .n doua/trei seri la rand, se !ea un ceai (ier!inte din coada/soricelului, patla ina si un (ir de menta, tinandu/se picioarele in apa (ier!inte% Se sta intre -/*0 minute% 3aca apa da sa se raceasca, se mai adau a apa clocotita% 3upa aceea se intra in pat% E(ectul este (oarte rapid% .ndi(erent cat de puternica este raceala, trece ca luata cu mana% 3e o!icei sunt su(iciente doua seri% 7ine nu poate !ea ceaiul amar, sa adau e o lin urita de miere% Nu uitatiC 7and $a prinde raceala, !a ati/$a picioarele in apa (ier!inte% 2. %mpotriva durerii in $at Se !ea lapte (ier!inte, in care s/au topit o lin urita de unt si o lin urita de miere, cu in 'itituri mici, tinand picioarele in apa (ier!inte% 3. ,ontra tusei 7eai din co&i de ceapa "este cam neplacut la ust# plus apa (ier!inte la picioare%

7eai de patla ina F apa (ier!inte la picioare% #. %mpotriva cistitei Musetelul este cel mai serios inamic al cistitei%3oua/trei seri la rand, se (ace un ceai concentrat de musetel cu care se (ac !ai de sezut in li 'ean% 7eaiul tre!uie sa (ie cald, dar sa nu (ri a% Se tin apoi picioarele in apa (ier!inte si se intra in pat% +e lan a (aptul ca rezol$a pro!lema pe loc, !oala nu $a mai re$eni ani la rand% 5. Pentru o stare de bucurie calma " rasfat Seara se !ea un ceai din plantele pre(erate, in care se adau a un pa'arut de $in !un, stand cu picioarele in apa (ier!inte% Se spune ca apa (ier!inte la picioare prelun este tineretea si sustine $italitatea% II. Leacuri Din Cavnic 1. ,um isi trateaza minerii bataturile din talpi si de pe de$etele de la picioare Se stie ca in mina se intra cu cizme de cauciuc si din aceasta pricina minerii (ac niste !ataturi roaznice% Se taie o (eliuta de slanina nesarata, se pune pe !atatura si se !anda&eaza% Feliuta se tine zi si noapte "sc'im!andu/se cand s/a topit# pana cand !atatura se inmoaie si iese cu totul% 4ratamentul dureaza o saptamana/doua, dar merita e(ortul, pentru ca pe locul respecti$ nu $a mai aparea alta $atamatura% 2. %mpotriva balonarilor si a di$estiei dificile +entru ca urmeaza perioada +ostului 7raciunului, cand mancarurile sunt mai acide, iar cei care au pro!leme cu di estia postesc mai reu, iata un ceai care depaseste toate asteptarile% 3upa masa de pranz si cea de seara, se !ea cate o cana de ceai din6 o lin urita de c'imen "c'imenul se clocoteste cinci minute#, o lin urita cu $ar( de coada/soricelului si un (ir de menta "sau cate$a (runze#% :alonarile nu/si $or mai (ace aparitia, nu $a e,ista senzatia de reutate in stomac si nici arsuri% Acest ceai inlocuieste cu succes 4ri(ermentul si n/ar tre!ui sa lipseasca din casa celor cu pro!leme la (icat, !ila, stomac% 3. ,and pe copii ii doare burta Se ia un !lid "(ar(urie# de lut si se incalzeste !ine% :lidul se pune cu ura pe !urta copilului peste 'aine / nu tre!uie sa arda / si copilul tre!uie sa stea in pat cu enunc'ii la ura "co$ri #% #. Pentru a capata pofta de mancare Se zdro!esc !ine in mo&ar o mana !una de (lori de coada/soricelului pana se (ac pul!ere% +este pul!ere se pun 200 miere% 3in acest amestec i se da copilului o lin urita pe stomacul ol% +reparatul (ace si o !una curatenie in intestine / elimina parazitii% Parasca 8at III. Leacuri Din Viseul De Jos aflate de la !rosina "op# in varsta de $% de ani& 1. Leac pentru arsuri :oparituri; 1 lin uri de apa de $ar si 1 lin uri de ulei le amesteci !ine cu un !at de tu(a "alun# nici uscat, nici $erde, curatat de coa&a% Se (ace un (el de unsoare "un uent#% Nu e,ista spraG inaintea lui% 2. Leac pentru rinic&i 7eai de ciup de malai "matase de porum!# recoltat in luna lui au ust si cozi de cirese culese pe s(antul soare% Se !ea in loc de apa doua/trei saptamani% 3. Leac pentru reumatism +ui intr/o sticla (loare de acat "salcam# pana o umpli si pe urma pui do'ot "petrol# pana o umpli% 5 inc'izi !ine si !a i sticla in pamant o luna de zile% Apoi o scoti si te dai pe unde te doare% #. Pentru dureri de $enunc&i Musuroi de pe camp "cu tot cu (urnici#, luat si oparit 20 minute% Se (ace !aie la enunc'i% 5. Pentru reumatism .ntr/o sticla pui apa si za'ar, ca s/o indulcesti% Arunci apoi apa si !a i ura sticlei intr/un musuroi cu (urnici pana se umple% 5 scoti si o umpli cu spirt sanitar "medicinal#% 5 inc'izi !ine si o pui lan a so!a, la caldura, sa dospeasca doua saptamani% 4e dai pe unde te doare seara, cand te culci% Nu/i $oie sa mai iesi in (ri % )zi un cearsa( in apa calduta, il storci !ine si te in$elesti in el% +este el se pune un altul uscat si te acoperi cu multe in$elitori, ca sa transpiri% .o n/am stiut ce/i reumatismul si durerile de picioare% Tatiana )ra$os " )esesti nr. 2#= +ud. 2aramures cod #=30 IV. Dureri de cap# migrene# disparute pentru totdeauna Le cer iertare tuturor suferinzilor de dureri de cap pentru intarzierea cu care le transmit acest remediu& Am su(erit ani in sir de niste mi rene insuporta!ile, insotite de stari de $oma% .mi z$acnea tot capul, ata sa plesneasca, dar mai ales tamplele% 4in minte ca odata $eneam acasa de la spital% .l insotisem pe (ratele meu mi&lociu, care/si taiase cu securea de etul mare de la mana stan a% A$eam niste dureri de cap de nedescris% Aiceam intr/una ca mor, ca nu mai pot% Nici o ta!leta nu ma a&uta% )m!lam de alt(el cu Antimi rinul in eanta% Atunci mama, speriata, a zis ca/si aminteste cum o trata !unica ei% A pus intr/un pa'ar de *00 ml &umatate otet si &umatate apa "nu (oarte rece#% Mi/a des(acut parul in $ar(ul capului si a turnat aproape toata apa cu otet in asa (el ca ea sa se scur a pe cea(a si sa a&un a pe at% Sa impresioneze / zic eu acum / ner$ii mari ai sirei spinarii% A impaturit un prosop ros, plusat, mi l/a pus pe crestet si mi/a spus sa ma intind cu (ata in sus, cu mainile pe lan a corp si sa stau cu oc'ii inc'isi% Mi/a luat perna de su! cap si a plecat inc'izand incet usa% Stateam cu capul spre rasarit, iar pa'arul cu putinul de apa ramas a (ost asezat pe un scaun in partea dreapta, aproape de cap, ca sa inspir mirosul% 7red ca dupa ce a iesit, mama s/a ru at pentru mine% Am stat asa pret de zece minute% M/am ridicat apoi cu teama si m/am miscat prin camera lent, de (rica sa nu inceapa !u!uiturile% Nu ma mai durea capul deloc% Si sla$a lui 3umnezeu ca de atunci n/a tre!uit sa repet procedeul decat de doua/trei ori, dar dureri ca acelea n/am mai a$ut in $eci% Si au trecut treizeci de ani% ;a randul meu, cu a&utorul prea!unului 3umnezeu, l/am $indecat pe (ratele meu mai mare% ?enise din ;i!ia, de la Azizia, polul caldurii "F-07# si nici un medic nu reusea sa/l scape de durerile mari de cap% M/a sunat si mi/a spus ca nu mai poate% ./am e,plicat ce sa (aca% +este zece minute mi/a tele(onat spunandu/mi ca se simte !ine% Si este !ine pana in ziua de azi% 3umnezeu sa $a a&ute pe totiC Parasca 8at +%S%6 4oate aceste leacuri populare, precum si multe altele, le stiu de la parintii mei, ;uc'iana si D'eor 'e Aurel, 3umnezeu sa/i odi'neasca in pace% Formula AS > Anul 2002 > Numarul -2* > Forma ma,ima Leacuri populare din 1lpii francezi @edactia Leacuri populare din 1lpii francezi. " Localitatile montane de pe versantul nordic al 1lpilor francezi isi mai pastreaza si azi traditia populara atat in cresterea vitelor si in modul de preparare a branzei cat si in perpetuarea unui veritabil tezaur de leacuri stravec&i. La 2ani$old in inima 2as... Leacuri populare din 1lpii francezi / ;ocalitatile montane de pe $ersantul nordic al Alpilor (rancezi isi mai pastreaza si azi traditia populara, atat in cresterea $itelor si in modul de preparare a !ranzei, cat si in perpetuarea unui $erita!il tezaur de leacuri stra$ec'i% ;a Mani old, in inima Masi$ului Ara$is, la Aulp du Fier, Meri!el, Modane, locuitorii care mai traiesc inca in $ec'ile lor casute din lemn nu se despart de (armacia naturii, de tisane si de licori din plante% ;a (el ca in satele noastre de munte, puritatea naturii este o arantie de $iata lun a si sanatate / ,ontra constipatiei Tratamentul cu ulei de masline )n pa'ar de untdelemn de masline se introduce in intestin su! (orma de clisma, cu a&utorul unei canule% @epetat seara, $reme de o saptamana, tratamentul duce la re ularizarea ritmului intestinal% Tratamentul cu prune Florile de prun "+runus domestica#, in(uzate intr/o cana de lapte (iert, clocotit, sunt un pur ati$ e,celent% Sase prune uscate se lasa o noapte sa se inmoaie intr/o &umatate de cana de apa% A doua zi dimineata, se !ea lic'idul incet, lin urita cu lin urita, iar la urma se consuma si (ructele% .n caz de constipatie cronica, se recomanda prune coapte, cat se poate de proaspete, care se consuma pe nemancate, dimineata, cu paine de secara% 3ecoct la,ati$ din (runze de prun6 (ier!eti, $reme de *0 minute, 10 de (runze de prun intr/un litru de apa% :eti cate o ceasca dupa (iecare masa, $reme de - zile% Tratament pentru diabetici +e lan a un re im alimentar strict, se recomanda urmatoarele "re uli"6 / sa se !ea cantitati mari de in(uzie de a(in "* lin ura de (runze se in(uzeaza 10 de minute intr/o cana de apa clocotita#B / sa se ia de trei ori pe zi cate o lin urita de !oa!e de mustarB / sa se rada cat mai mult "se presupune ca rasul reduce ni$elul za'arului din san e#% Decoct din pastai de fasole uscata Si pastaile de (asole au proprietatea de a diminua cantitatea de za'ar din san e% .nmuiati, $reme de doua ore, *00 de pastai uscate, taiate marunt, intr/un litru si &umatate de apa%

;asati/le sa (iar!a pana ce lic'idul se reduce la &umatate, apoi puneti/le la macerat toata noaptea% :eti peste zi lic'idul, intre mesele principale% Tinctura de laptuci salata verde& 4inctura de laptuci se o!tine punand la macerat timp de 2 zile o cantitate e ala de laptuci proaspete si de alcool de 90H "de e,emplu6 *02 = salata $erde si *02 l alcool#% Strecurati lic'idul printr/un ti(on, apoi turnati/l intr/o sticla inc'isa la culoare, pe care/o astupati cu un dop% Nu (aceti o cantitate prea mare% Se administreaza 80 de picaturi in putina apa, de trei ori pe zi, inainte de mesele principale% Acest leac (ace sa scada cu 10E ni$elul licemiei dia!eticilor% Leacuri contra diareei .n primul rand, se administreaza un pur ati$ puternic "* lin ura de ulei de ricin pentru adulti, * lin urita pentru copii#, dupa care se !ea * lin ura de suc de lamaie% Se opareste * lin ura de miez de nuca pisata cu *02 l apa clocotita, timp de 20 de minute, apoi se strecoara% Se !ea cate un pa'arel de lic'id o data pe zi, dimineata% Se inmoaie paine uscata de secara in apa calda, timp de 20 de minute% Se !ea terciul o!tinut, in decurs de o zi, lin urita cu lin urita% +entru diareea cronica / se (ier!e la (oc mic o lin urita de coa&a macinata de ste&ar, intr/o cana si &umatate de apa, timp de *0 minute% Se ia cate o lin ura, de trei ori pe zi% Alte remedii6 / puneti la (iert, $reme de *0 minute, un pumn de co&i de ceapa, intr/un litru de apa% 3in lic'idul ast(el o!tinut consumati circa *02 l pe zi% +entru su ari6 opariti 1 cepe taiate cu * l de apa (iarta si lasati/le sa se in(uzeze $reme de doua ore% .ndulciti lic'idul% Se pun *0 picaturi in !i!eron% *emedii pentru suferintele la rinic&i +entru intretinerea si curatirea enerala a rinic'ilor se recomanda urmatorul remediu6 * lin ura de seminte de in se (ier!e cu o cana de apa, $reme de - minute% Se lasa sa se raceasca% ;ic'idul rezultat, destul de cleios, se dilueaza cu apa (iarta si racita% Se ia cate o &umatate de cana la doua ore, doua zile consecuti$% Nu se adau a si nu se mananca za'ar sau miere pe durata tratamentului% +iatra la rinic'i6 * pa'ar de seminte de canepa se da prin rasnita de ca(ea si se (ier!e cu 1 pa'are de lapte proaspat, pana ce lic'idul scade la * pa'ar% Se strecoara si se !ea (ier!inte inainte de masa de dimineata% +rocedeul se repeta - zile consecuti$, se tine o pauza de *0 zile, apoi tratamentul se reia% Se continua asa $reme de un an, a$and ma,ima e(icienta atat pentru rinic'i, cat si pentru (icat% .nsu(icienta renala6 10 radacina de an 'inare trans(ormata in pul!ere se pune la macerat in *02 l de $in al!, natural, $reme de o saptamana% Se strecoara, se !ea un pa'arel de lic'ior de trei ori pe zi, inainte de mesele principale% @etentii de urina, colici ne(ritice, cistite, tul!urari renale, calculi, uta% +orum!ul este unul dintre cei mai puternici diuretici naturali% Se recomanda administrarea lui, pentru eliminarea deseurilor or anice si impotri$a retentiei de urina% +orum!ul e,ercita un e(ect sedati$ asupra cailor urinare si tripleaza secretia de urina in 22 de ore% Se recomanda in caz de calculi renali, colici ne(ritice, cistite cronice si in toate a(ectiunile care necesita o crestere a $olumului de urina " uta, reumatism#% @eteta6 se in(uzeaza 20/2- de matase de porum! intr/un litru de apa clocotita% Se strecoara si se indulceste cu miere% 3in aceasta in(uzie se !eau 2 cani in 22 de ore% Nu se depaseste * l de ceai pe zi% Leacuri pentru normalizarea &ipertensiunii 7el mai important lucru in pre$enirea 'ipertensiunii este re imul alimentar% 7arnea "de porc# si alimentele care contin amidon "(asolea, mazarea# tre!uie e$itate pe cat posi!il% +ainea proaspata se inlocuieste cu cea pra&ita, dulciurile si reutatea corporala peste cea normala tre!uie e$itate% Sare (oarte putina, nu alcool, nu condimenteC 7onsumul unui catel de usturoi in (iecare dimineata are ca rezultat scaderea presiunii san elui% )sturoiul se in 'ite, nu se mesteca, dupa care se !ea putina apa% Acest tratament inceteaza cand presiunea san elui a a&uns la normal% ;a ne$oie, tratamentul se repeta% 3ecoct de co&i de carto(i% 7o&ile de la 2/- carto(i, !ine spalate, se (ier! in *02 l de apa, timp de *- minute% 3ecoctul rezultat se strecoara% Se !eau */2 cani pe zi% ,um se combate insomnia 'eama de la muraturi de castraveti )n pa'ar de zeama, indulcit cu * lin ura de miere si luat cald, cu *- minute inainte de culcare, produce un somn adanc% Nota6 +ersoanele cu !asica urinara "sla!a" $or reduce portia la &umatate, pentru a nu se trezi noaptea sa urineze% Alte remedii .nsomniile sunt cauzate de cele mai multe ori de !oli ner$oase% .ata cate$a remedii6 / puneti su! perna o mana de 'ameiB / puneti su! perna un manunc'i de ramuri de mesteacanB / cititi in pat, timp de 10 de minute, :i!lia% In cazuri e(treme Aceasta metoda a (ost recomandata de practicieni in cazurile de insomnie cronica% 4oate lucrurile (olosite ca asternut de noapte, cum ar (i6 paturi, cearsa(uri, plapumi, perne, pi&amale, sa (ie (acute din material ne ru% 3e asemenea, peretii camerei sa (ie $opsiti in ne ru / nu in ulei% Metoda produce rezultate uimitoare c'iar si in cele mai ra$e cazuri de insomnii cronice% Un vec&i remediu impotriva furunculelor ;uati o ceapa si coaceti/o !ine% 4aiati/o apoi in &umatate si aplicati/o cu partea taiata peste a!ces% Apoi !anda&ati/o strans% 7eapa tre!uie sa (ie calduta% Sc'im!ati/o la patru ore, pana cand (urunculul coace si se desc'ide% 1rsuri +entru arsurile locale, urmatoarea metoda este (oarte e(icienta% Spar eti un ou, !ateti/l !ine si turnati/l peste rana% Apoi $arsati incet si alcool% 3easupra arsurii se $a (orma o po& 'ita care $a opri durerea si $a $indeca arsura% +entru arsuri ra$e, partea a(ectata tre!uie unsa cu untura de capra sau de !ou% :asicutele de apa se $or spar e cu un ac sterilizat in (oc, apoi $or (i acoperite cu coca de secara (ermentata% 7oca se sc'im!a la 1/2 ore% 3aca atul este oparit de !auturi (ier!inti, putina apa amestecata cu al!us de ou opreste durerile% 3evral$ii +entru a alina durerile ne$ral ice, se recomanda urmatoarea metoda6 se taie in doua un ou (iert tare, iar cele doua (elii se aplica calde, pe partea a(ectata% 7and oul se raceste, durerile dispar% Formula AS > Anul 2002 > Numarul 829 > Forma ma,ima Leacuri populare din ,urbura ,arpatilor @edactia Leacuri populare din ,urbura ,arpatilor . " Satul -a$on +udetul ,ovasna ". -a$on este un sat ciobanesc aflat pe versantul transilvanean al 2untilor 7rancei in partea de rasarit a ,ovasnei. %mpartit frateste pe din doua cu un$urii romanii se afla in partea de sus lan$a munte acolo unde incep padur... Leacuri populare din ,urbura ,arpatilor " Satul -a$on +udetul ,ovasna " -a on este un sat cio!anesc a(lat pe $ersantul transil$anean al Muntilor ?rancei, in partea de rasarit a 7o$asnei% .mpartit (rateste pe din doua cu un urii, romanii se a(la in partea de sus, lan a munte, acolo unde incep padurile si pasunile% )n peisa& !ucolic, plin de pace si (rumusete, care inc'ide intr/un cerc de $erde pro(und si stralucitor !iserica satului si casele stranse in &urul ei% Am a&uns acolo in amiaza unei duminici incandescente, tocmai cand oamenii ieseau de la slu&!a, (erindu/se, pe su! um!ra ar!orilor din cimitir, de soarele usturator% 7ate doi, cate trei, ieseau pe su! !olta !isericii al!e, oprindu/se anditori si tacuti pe la crucile din lemn si din piatra, in ropate in iar!a si (lori% .n ora amiezii, peste sat si peste casele inundate de soare se lasase linistea unei mari impacari% 3oar ici si colo, pe ulitele inecate in pra(, cate$a !atrane im!racate in ne ru isi purtau a ale pasii mai nesi uri si rei% ;a urma de tot, dupa ce satenii au disparut, din curtea !isericii a iesit o (emeie care tinea in mana cate$a (ire de !usuioc% .ntrand in $or!a cu ea, m/am interesat daca in satele cio!anesti e,ista anume leacuri de sanatate si daca mi le poate impartasi% Asa am a(lat ca o c'eama ?ictoria +recup, ca a implinit de curand 7- de ani si ca stie, la (el ca toate (emeile din Aa on, multe leacuri de plante, mostenite de la mama si de la !unica ei% ?ictoria +recup si (iica ei, ?iorica Sasu, m/au c'emat apoi in radina lor de su! munte, mirosind puternic a soare si (an cosit, mi/au dat retete stra$ec'i si mi/au po$estit despre (lori si ier!uri de leac minunate, pe care mi le/au si aratat, insirate la um!ra, pentru uscat6 radacini al!ui de lumanarica, (lori de soc, (runze aspre de coada/calului, arnica, al!enele si multe, multe alte ier!uri pe care le/au adunat cu sar pentru a/si umple camara cu leacuri de a&utor% "Florile si (runzele sunt s(inte, ca ni le/a dat 3umnezeu de la (acerea lumii", spune matusa ?ictoria, inainte sa ne despartim% "Nimic din ce ne este de tre!uinta nu lipseste de pe pamant% 3oar oc'i sa a$em, de $azut, si urec'i de auzit in$ataturile stramosesti%"

Pentru calmarea durerilor de burta la copii mici I Se (ace in(uzie dintr/o &umatate de lin urita de seminte de c'imen, peste care se toarna o cana de apa (ier!inte% Se lasa $asul acoperit *0 minute si apoi se strecoara% Se da copilului sa !ea de mai multe ori pe zi cate o lin ura, doua de in(uzie% I Se oparesc cate$a seminte de anason si se lasa $asul acoperit pana cand se raceste in(uzia% Apoi se indulceste cu miere si se !ea de mai multe ori pe zi% Pentru cresterea poftei de mancare la copii I Se (ier!e, timp de *- minute, o lin ura de (loare de lumanarica intr/un litru de apa% Se lasa sa se raceasca si se da copilului sa !ea cate o lin ura de mai multe ori pe zi% Pentru copii sanatosi I 7ei care $or sa ai!a copii sanatosi tre!uie sa ai!a ri&a sa nu/i zamisleasca in zi de $ineri sau de sar!atoare% 7opiii zamisliti in aceste zile, mai ales cei (acuti in cele *2 $ineri mari din an, a&un 'oti, neascultatori, cur$ari si sunt de cele mai multe ori insemnati trupeste cu !etesu uri% Pentru tratarea astmului si a bolilor de plamani I .n(uzie din doua lin uri de planta uscata de trei/(rati/patati% Se !ea indulcita cu miere% I Se !ea in(uzie concentrata din (lori de soc% I Se (ier! la (oc mic, intr/o &umatate de =ilo ram de untura, 8 mere rase, $erzi% 7and s/a (ormat o pasta, se ia $asul de pe (oc si se adau a in el *0 al!enusuri proaspete si o cana cu miere% Se amesteca !ine toate in redientele si se lasa la racit% 3in aceasta compozitie, care se pastreaza la rece, se mananca cate 2/- lin uri pe zi, cu paine de secara% .n perioada in care se (ace acest tratament, se !ea mult lapte cald de capra sau $aca% %mpotriva caderii parului I Se pune intr/o sticla radacina de rostopasca si se toarna peste ea tuica naturala% Se lasa o saptamana la macerat si apoi se poate un e pielea capului cu maceratul o!tinut% Se (rictioneaza !ine capul de doua/trei ori pe zi si apoi se aplica maceratul alcoolic de rostopasca% I Se (reaca !ine pielea capului cu ceai de radacina de !rustur% Pentru tratarea cancerului I Se !ea zilnic in(uzie din planta intrea a "radacina, tulpina, (runze si (lori# de tataneata "tataneasa#% Pentru calmarea durerilor de cap I Se lea a capul cu (runze de !rustur sau cu (runze de 'rean% Pentru scaderea febrei I Se in(asoara corpul in (runze reci de !rustur, $arza proaspata sau 'rean% Frunzele se sc'im!a cand s/au incalzit% I Se in(asoara corpul in prosoape inmuiate in lapte dulce, rece, sau in otet de mere% 7ompresele se sc'im!a cand se incalzesc% Pentru calmarea durerilor in caz de fracturi sau luxatii I Se pun comprese, in mai multe straturi, din (runze de $arza si 'rean% Pentru tratarea reumatismului I Se taie radacina de tataneasa, se spala si se pune intr/o sticla pana la &umatate% +este ea se adau a tuica de cereale, se astupa cu dop si se lasa la intuneric% 3upa o saptamana, se a ita !ine sticla si se poate (olosi maceratul o!tinut pentru comprese, care se aplica pe inc'eieturile dureroase% 3e asemenea, se (ac (rectii dimineata si seara cu acest lic'id% I Se lea a locul dureros cu (runze de 'rean sau (runze de !rustur, puse in mai multe straturi% I Se (ace (rectie cu tuica naturala, in care s/a pus la macerat radacina de matra una% Pentru eliminarea pietrelor de la fiere si ficat I .n 2 l de $in al! se pun la macerat -00 miere si -00 leustean $erde, tocat marunt% Se lasa la temperatura camerei 7 zile, timp in care se a ita de mai multe ori pe zi% 3upa acest timp, se strecoara si se !ea din macerat cate un pa'arel de -0 ml, dupa mancare% Se !ea de trei ori pe zi, pana cand se termina cantitatea preparata% 4ratamentul se poate (ace de doua ori pe an, la inter$al de sase luni% Pentru tratarea bolilor de ficat I Se ia radacina si (loare de lumanarica si se taie marunt% ;a un litru de apa se pun doua lin uri de planta uscata maruntita si se (ier! pana cand scade lic'idul la &umatate% Se !eau in (iecare dimineata, pe stomacul ol, *00 ml din maceratul neindulcit si apoi se sta culcat pe partea dreapta o &umatate de ora% Maceratul tre!uie sa (ie la temperatura camerei% Pentru tratarea bolilor de stomac si ficat I Se pun in ceai de plante 2/1 picaturi de se$a al!uie, proaspata, scursa din rostopasca rupta% Se !eau doua ceaiuri pe zi, dimineata si seara% @ostopasca este to,ica daca se (oloseste in cantitate mare, de aceea nu se depaseste cantitatea de -/8 picaturi pe zi% Pentru constipatie I Se (ace un amestec din ulei si moare, zeama de $arza acra, puse in cantitate e ala% Se !ea cate un pa'ar, dimineata, pe stomacul ol% I Se mananca $arza acra taiata marunt si stropita cu ulei% I Se !ea de mai multe ori pe zi in(uzie de troscotel% Pentru boli de inima I Se (ace in(uzie din (lori si (runze de paducel% +aducelul e o planta puternica si nu se pun multe (lori si (runze cand se prepara in(uzia% Aceasta are un e(ect mai !un daca are o concentratie mai sla!a% I Se (ace in(uzie din (ructe uscate de paducel si se !ea indulcita cu miere% Pentru scaderea tensiunii I Se pun la uscat ciorc'ini de caline% 7and calinele s/au sta(idit pe &umatate, se cule de pe cren ute si se pun intr/un !orcan in straturi alternati$e cu za'ar tos% Straturile tre!uie sa (ie e ale in rosime% Se lasa o luna la macerat, la loc intunecos, si apoi se mananca cate o lin urita din preparat pe zi% I Se mananca */2 !oa!e de caline proaspete pe zi% Pentru tratarea ranilor si a arsurilor I Se pune pe arsura carto( crud, ras marunt% Se sc'im!a carto(ul in momentul in care s/a incalzit% 7arto(ul tre!uie sa (ie cat mai rece, ca sa calmeze durerea arsurii% I Se par !asicile (acute de arsura cu un ac inrosit in (oc si se spala locul ars cu in(uzie de musetel sau coada/soricelului% I Se spala arsura cu in(uzie de musetel si se un e cu ali(ie o!tinuta ast(el6 se amesteca *00 ml tuica naturala, (iarta de doua ori, cu *00 ml ulei ra(inat si 2 lin urite de za'ar, o !ucata cat o nuca de ceara de al!ine si cu 2 !o!ite de tamaie% Se pun toate intr/un $as, la (oc (oarte mic, si se amesteca incontinuu, pana cand tuica le dizol$a pe toate si se o!tine o ali(ie% Se lasa ali(ia sa se raceasca si se poate (olosi atat pentru tratarea arsurilor, cat si pentru tratarea altor !oli de piele% .nainte de a aplica ali(ia, locul a(ectat tre!uie, neaparat, spalat !ine cu in(uzie% Aceasta ali(ie se poate (olosi timp indelun at si nu are contraindicatii% I 7ea mai !una ali(ie pentru arsuri si !oli de piele, renumita pentru rezultatele e,ceptionale pro!ate prin $indecarile o!tinute de/a lun ul anilor, o prepara D'izela :alint, pe care o puteti asi la casa ei asezata lan a podul din spatele !isericii e$an 'elice din Aa on% @eteta, pe care o tine secreta "este (oarte importanta dozarea in redientelor, orice a!atere de la reteta este periculoasa#, are in compozitie, in cea mai mare parte, produse ale stupului "miere, propolis, pastura, polen, mana#% 4anti D'izela are acum 90 de ani si a mostenit reteta de la o (armacista din 7lu&, care a tratat/o acum mai !ine de o &umatate de $eac, cand si/a oparit mainile cu apa clocotita% Pentru pastrarea sanatatii si prelun$irea tineretii I Se cule (lori, (runze, radacini de plante de leac, din cele mai di$erse soiuri% 3upa ce s/au uscat, se amesteca !ine si se !ea, in loc de apa, in(uzie rece din aceste plante% .arna se !ea in(uzie calda% 7u cat sunt mai multe plante, cu atat puterea in(uziei este mai mare% 6tilia Teposu Formula AS > Anul 2002 > Numarul 8*- > Forma ma,ima

Leacuri populare rusesti @edactia Leacuri populare rusesti. )in experienta de veacuri a taranilor siberieni . %n vreme ce medicina naturista din *omania e in$radita si amenintata prin le$i impinsa sistematic in umbra constransa sa +oace rolul ,enusaresei medicina populara din *usia este recunoscuta oficial. ,ontinuand traditia pozi... Leacuri populare rusesti )in experienta de veacuri a taranilor siberieni %n $reme ce medicina naturista din @omania e in radita si amenintata prin le i, impinsa sistematic in um!ra, constransa sa &oace rolul 7enusaresei, medicina populara din @usia este recunoscuta o(icial% 7ontinuand traditia poziti$a inceputa inca pe $remea tarilor, (ondul urias de leacuri si terapii practicate mai ales in satele din tai aua si!eriana au (ost adunate si studiate ca o comoara de pret, introduse ca metode alternati$e in spitale, in $reme ce $indecatorii cu mare si recunoscuta e,perienta au (ost incura&ati sa/si practice mai departe tratamentele naturale% Spre lauda ei, atitudinea medicinei o(iciale din @usia (ata de traditia populara a (ost si este una de toleranta si interes, multi medici recunoscand, astazi, o(icial, superioritatea $indecatorilor populari in ceea ce pri$este capacitatea de tamaduire cu plante% ;iteratura pri$ind terapiile naturale cunoaste in @usia o $erita!ila e,plozie, toate cartile pu!licate a$and apro!area autoritatilor medicale% ;eacurile !une, "!a!esti", sunt popularizate si se (ac cunoscute la cel mai inalt ni$el medical% 7oncludenta, in sensul acesta, este scrisoarea unui cele!ru medic rus, dr% . or Sa$its=i, directorul .nstitutului 5ncolo ic din Mosco$a, care, constatand $indecarea uneia din pacientele sale cu a&utorul maceratului de aloe "procedeul recomandat a (acut epoca#, a pu!licat reteta intr/o presti ioasa re$ista cu caracter medical% +entru edi(icare, iata un (ra ment din scrisoare si reteta completa, pu!licata si repu!licata in pa inile re$istei "Formula As"6 2aceratul de 1loe "+acienta Sa!ir Maria a (ost tratata la acest institut, pana in iulie *9-7, pentru cancer uterin in ultima (aza% . s/a dat drumul din spital, (iind considerata un caz incura!il, dar in octom!rie al aceluiasi an s/a intors la institut pentru consultatie% 3upa e,aminare s/a constatat ca nu mai a$ea nimic% "Ea casti ase intre timp 22 = in reutate%# Maria Sa!ir s/a tratat acasa (olosind urmatoarea medicatie6 I *,- = planta de aloe in $arsta de 1/- ani, data prin masina% +lantele nu tre!uie udate cu - zile inainte de tocare prin masinaB I 2,- = miere puraB I 1,- = de $in rosu, cu o tarie cam de *8/20 si dulce% 4oate in redientele de mai sus se pun intr/un $as de sticla de culoare inc'isa, se amesteca complet si se lasa intr/un loc intunecos si rece timp de - zile inainte de (olosire% ?asul tre!uie sa (ie !ine inc'is% Amestecul a (ost luat dupa cum urmeaza6 +entru primele -/7 zile cate o lin urita, de trei ori pe zi, cu doua ore inainte de mese% .n zilele urmatoare, doza era crescuta cu o lin urita, luata de trei ori pe zi, cu o ora inaintea mesei% 7ura de tratament este de minimum doua saptamani% +re(era!il este sa se tina o luna si &umatate% Aceeasi mi,tura, cu acelasi doza&, este recomandata pentru tratament in 4!c pulmonar, ulcer stomacal si pentru alte or ane a(ectate prin procese in(lamatorii ulceroase% +unctul principal al acestei medicatii consta in aceea ca, incepand c'iar din primele zile, toti pacientii au o enorma po(ta de mancare% Aceasta medicatie este considerata a (i atat curati$a, cat si pro(ilactica% Actiunea ei este adesea (oarte rapida% An ina, ripa, de e,emplu, sunt de o!icei $indecate in una sau doua zile, c'iar cazurile cronice% Ea este importanta pentru tratamentul multor a(ectiuni, printre care artrita, astm, scleroza, tensiune crescuta, trom!o/(le!ita, sciatica, septicemie, uta, paralizie, reumatism, multe tul!urari cardiace, a(ectiuni ale rinic'ilor, ale or anelor enitale, ale plamanilor si multe altele%" 5 declaratie indrazneataJ Fara indoiala, daca procedeul n/ar (i (ost testat clinic, su! indrumarea marelui cancerolo % 3e alt(el, aloe este o planta (oarte populara in @usia si Si!eria, atri!uindu/i/se insusiri $indecatoare de e,ceptie% 3emna de remarcat in scrisoare este onestitatea cu care un distins pro(esor recunoaste nereusita tratamentului clasic (ata de reusita unui tratament naturist% Si ur, se poate presupune ca la mi&loc a (ost o reseala de dia nostic, dar atitudinea doctorului Sa$its=i re(lecta atitudinea medicinei o(iciale din @usia (ata de medicina populara, (ata de intelepciunea ei, acumulata printr/o e,perienta de secole% Multe dintre terapiile medicale de $ar(, practicate astazi in @usia, de mare ecou international, se !azeaza pe metode si remedii ale medicinei populare, apeland c'iar la practici "!izare", samanice, cum ar (i de e,emplu "$or!irea (ara intrerupere", o terapie sonica ancestrala, !azata pe (aptul ca anumite sunete ale $or!irii a(ecteaza pro(und (unctiile (iziolo ice ale corpului omenesc, inclusi$ sistemul ner$os% Nimic din ceea ce/i poate (i de (olos sanatatii nu este re(uzat si proscris pe moti$ ca nu e "stiinti(ic"% ?alori(icarea traditiei populare a adus scoala ruseasca de medicina in a$anta&% 7a o incununare a celor a(irmate pana acum, leacurile pe care $i le o(erim in continuare (ac parte dintr/o antolo ie alcatuita de un medic6 dr% +a$el :urilo$% 1stmul Se spune ca aceasta !oala dureroasa si neplacuta nu poate (i $indecata total% 4otusi, $indecatorii rusi s/au ocupat de ea in di(erite moduri, o!tinand unele ameliorari remarca!ile% 3e re ula, astmaticii erau supusi unui re im $e etarian, carnea si (ainoasele (iind total eliminate% )nii permiteau produsele lactate, altii insistau pe $e etale si (ructe% .ata cate$a remedii simple si tratamente% ,eai de $&imbir .n(uzia de 'im!ir era considerata ca (iind una dintre cele mai !une leacuri% Modul de preparare6 se spala, se co&esc si se rad 200 'im!ir, se pun intr/o sticla de un litru, care se umple apoi cu alcool% Se tine la cald doua saptamani, a itand din cand in cand, pana ce amestecul are culoarea unui ceai sla!% Se strecoara prin ti(on du!lu, storcand !ine reziduul% Se lasa o zi sa se depuna sedimentul si se trece in(uzia limpede in alta sticla% Se ia de doua ori pe zi cate o lin urita in &umatate de pa'ar cu apa calda, dupa mese% Folosirea re ulata a in(uziei aducea adesea o ameliorare radicala si permanenta% 9rean preparat cu suc de lamaie Este (oarte e(icace cand este luat in mod re ulat% Se rad apro,imati$ 2-0 'rean proaspat si se pune peste el sucul a 2/1 lamai, (ormandu/se un amestec ros care tre!uie tinut la rece% 3oza6 *02 lin urita de doua ori pe zi, dimineata si dupa/amiaza% Nu se !ea nici un (el de lic'id cel putin o &umatate de ora dupa luarea medicamentului% ;a inceput, pacientul $a lacrima puternic dupa luarea dozei, dar aceasta reactie $a descreste si apoi $a disparea cu totul% Amestecul se poate pastra un timp la rece, pana cand 'reanul incepe sa se o,ideze% >reanul tre!uie sa (ie totdeauna proaspat, niciodata in 'etat% 5 (olosire prelun ita a leacului dadea cele mai !une rezultate% ,eai de afine 4oti astmaticii erau s(atuiti sa !ea cantitati mari de ceai de a(ine% A(ine uscate si (runze se (ier! *0 minute in apa, iar ceaiul rezultat se !ea (ier!inte si neindulcit, a&un andu/se pana la *0 cesti pe zi% .n cazuri usoare, acest ceai aducea o usurare rapida, in cazuri ra$e, adau andu/se alte tratamente% %n&alatie cu ace de pin Se (ier! !ine cam *02 = ace si conuri de pin in apro,imati$ 2 litri de apa si se in'aleaza apoi a!urul (ier!inte, tinand un prosop deasupra capului% 3oua sedinte de *- minute, in (iecare zi, se spunea ca aduceau ameliorari radicale% %n&alatie cu cartofi fierti .n'alatia cu a!urul de carto(i (ierti "dupa ce se arunca apa# se (acea ca si cea de mai sus, durand pana cand carto(ii nu mai scoteau a!ur, dar in'alatia cu ace de pin era socotita mai e(icace% ,eai de frunze de urzica 5 lin urita de (runze uscate de urzica se (ier!e intr/un pa'ar cu apa si se !ea de 2/- ori pe zi% Se (ier!e in $as smaltuit% Alte metode6 se (oloseau !aile de mesteacan sau cataplasmele de mustar aplicate pe pulpe si inc'eieturile mainilor, care usurau atacurile acute de astm% /czeme :olile de piele pot (i cauzate de o proasta (unctionare a intre ului sistem sau pot a$ea o natura e,terna, cauzata de murdarie, iritatie a pielii etc% 7'iar si dermatolo ii specialisti incearca cate$a remedii pana cand a&un la rezultatul dorit% +racticienii populari au in arsenalul lor o multime de remedii% 5 re ula enerala este de a se (eri partea a(ectata de lumina si soare si de a purta un !anda& cu unsoare sau !alsam protector% .n cazul unei eczeme umede, este de pre(erat a se e$ita apa% Aonele a(ectate se spala cu decoct de coa&a de pin sau ste&ar% .n unele cazuri, acesta poate (i un tratament care duce la $indecarea completa% "3aca este necesara (olosirea apei, aceasta tre!uie sa (ie (iarta si (olosita numai (oarte (ier!inte%# Adesea, a(irma practicienii, este necesar un re im prelun it, care in unele cazuri este su(icient pentru a $indeca eczema% Se mananca numai $e etale si sucuri de (ructe% Se recomanda urmatoarele ali(ii (acute in casa6 Ulei de $albenus de ou Dal!enusurile de la niste oua (ierte tari se inteapa cu o sarmulita su!tire si se tin deasupra unei (lacari de lumanare% ;a supra(ata al!enusurilor $or aparea niste picaturi% Acestea tre!uie culese cu ri&a% 5uale se pot (olosi mai departe pentru mancare% Aceste picaturi sunt (olosite ca "ulei" pentru un erea locurilor a(ectate% 4ratamentul s/a do$edit a (i (oarte e(icient% Se (oloseste seara, la culcare% (alsam din usturoi si miere Se (ier!e usturoiul, se (arama si se amesteca cu o cantitate e ala de miere% Se aplica pe zona a(ectata seara, la culcare, apoi pe deasupra se aplica o (elie de ceara% Se !anda&eaza le&er% 3imineata se indeparteaza cu sapun $erde "sap% $iridis# sau petrol si se !anda&eaza% 4ratamentul se repeta si in noaptea urmatoare% 3upa cate$a zile rezultatele sunt e,celente% Unsoare din cenusa de pipa 7enusa de la o pipa este deseori (olosita ca un !alsam si este (oarte e(icace impotri$a 'erpesurilor si a eczemelor% Tratament cu frunze de $eranium Frunzele proaspete de eranium (ierte in apa timp de o ora sunt un !un remediu pentru eczeme si 'erpes% +artea a(ectata se spala cu apa in care (runzele au (ost (ierte sau in aceasta apa se inmoaie o !ucatica de $ata si se tine pe acea parte !olna$a%

*emedii pentru uz intern Pentru eczeme si alte iritatii ale pielii , in 7aucaz era (olosit sucul de lamaie% 4ratamentul se administra ast(el6 in prima zi se lua, in cate$a doze, sucul a - lamai% Apoi, in (iecare zi se adau au - lamai, pana cand se a&un ea la 2- de lamai% 3upa aceea se descrestea in acelasi (el% Aceasta metoda este (oarte e(icace% Se poate repeta la ne$oie% Flori de soc "Sam!ucus# si de coada/soricelului "Ac'illea mille(olium#, in proportii e ale, se (ier! timp de 20 de minute "* lin ura de amestec la un pa'ar cu apa# si se ia o cana pe zi% 7urata eczema si 'erpesul intr/un timp (oarte scurt% Traducere din limba rusa de 7ioleta ,iubotaru Formula AS > Anul 2002 > Numarul 827 > Forma ma,ima Leacuri populare din 2aramures @edactia 8armacia din credentul bunicii . " Leacuri populare din 2aramures ". 1m avut norocul si bucuria sa cresc in casa bunicii din 2aramures departe de oras lan$a o padure uriasa al carei capat nu l"am vazut nicicand. (olile copilariei ranile si accidentele inerente varstei le"am depasit nu cu medicam... 8armacia din credentul bunicii " Leacuri populare din 2aramures " 1m a$ut norocul si !ucuria sa cresc in casa !unicii din Maramures, departe de oras, lan a o padure uriasa, al carei capat nu l/am $azut nicicand% :olile copilariei, ranile si accidentele inerente $arstei le/am depasit nu cu medicamente si doctorii de la oras, ci cu leacuri pe care atunci, in $remea copilariei, le cunostea orice (emeie% 4oate leacurile !unicii s/au do$edit potri$ite cu !olile pe care le/am a$ut si, mai ales, erau apropiate de lumea in care traiam, le cunosteam, imi erau (amiliare, erau !lande, nu dureau ca in&ectiile de azi% Mai putin, poate, sarea presarata pe &uliturile enunc'ilor $esnic "inceputi"% 3ar si pentru asta era leac6 ".nc'ide oc'ii, poruncea :una, si tine/te strans de scaunC"% 7a sa/mi aduc aminte de zilele acelea, a (ost su(icient sa inc'id oc'ii si sa ma andesc la curtea :unii, la $ecinele ei, la po$estile lor, la ier!urile si (runzele care stateau $esnic la uscat, prinse de rinda !ucatariei, la "credentul", dulapul de lemn in care traiau in (ratie licori colorate de coacaze si de a(ine, arome de poame uscate, din care se (acea compot cand erai sla!it dupa $reo !oala, uleiul crud de do$leac, de uns pe painea calda, a!ia scoasa din cuptor si mancata cu (runze de leurda, ca sa creasca po(ta de mancareB siropuri roase de mu uri de !rad, tinute in sticle !urtoase cu torti, pentru zilele in care eram ra usita, saculeti cu (lori uscate de padure, de pus lan a perna, ca sa am somnul dulce, !oa!e aurii de porum! pentru (iertura cu care se ama eau racelile iernii% Si cine stie cate minuni mai erau in pun ile de 'artie maronie si ce licori in sticlele acelea roase, !utucanoase, din care :una imi dadea sa !eau cate un dop, cand i se parea ei ca nu sunt c'iar in apele mele ori ca ma uit prea ales% Sunt ani multi de atunci, dar credentul !unicii imi staruie si astazi in amintire, iar leacurile incuiate in el imi sunt si astazi de (olosinta asa cum le/am mostenit% Pentru ra$useala I Se luau 2 al!enusuri proaspete de ou de aina si se (recau cu 1 lin uri de za'ar sau miere pana cand se desc'ideau la culoare si cresteau ca o crema% 7ateodata, se punea lapte cald peste al!enusuri% I Se (ier!eau doua maini de (lori de tei in lapte% ;aptele tre!uia sa depaseasca doar cu putin (lorile% Se (ier!eau pana cand scadea laptele la &umatate, apoi se lasa $asul acoperit, ca sa se raceasca% Se strecura laptele si se incalzea si se !ea indulcit cu miere% I Se (ier!ea laptele proaspat cu unt proaspat% ;a o cana de lapte se punea o !ucata de unt cat o nuca% 7and untul era topit, se amesteca !ine cu o lin ura de miere si se !ea cald, nu (ier!inte% 3aca nu era unt, se punea untura de asca sau de porc% I Se sco!ea o ridic'e nea ra de miez, in asa (el incat ramaneau numai peretii ridic'ii, rosi de cel putin un de et% Se umplea aura cu miere sau cu za'ar si se lasa la intuneric, e$entual acoperita cu o oala% 3upa cate$a ore, se (orma un sirop care se !ea de mai multe ori pe zi% 3upa ce se !ea siropul, se punea iar za'ar in aura% Se putea (olosi asa o ridic'e de cel mult - ori, apoi se lua alta% Pentru rani proaspete care san$erau pentru taieturi si intepaturi I Se presara rana cu un pra( de sare run&oasa, pentru oprirea 'emora iei si pentru dezin(ectare, apoi se punea peste sare o !ucata de slanina de porc% Slanina putea sa (ie si a(umata% +este slanina se puneau (runze de patla ina lata% @ana se le a apoi strans% +ansamentul acesta se sc'im!a in (iecare dimineata, pana cand rana se inc'idea% 3upa aceea, pana la $indecarea totala, se puneau numai slanina si patla ina, nu se mai punea sare su! pansament% Pentru abcese rani infectate I Aiua se puneau peste rana mai multe (oi al!e de ceapa, coapte in cuptor pana cand se in al!eneau% Se le a ceapa cu un pansament care s/o tina (i,a pe locul a(ectat% 7eapa a&uta sa se matureze a!cesul% Seara, se des(acea pansamentul si se punea in locul cepei o turta (acuta din ceapa rasa proaspata, amestecata cu untura si (aina al!a de rau% +este aceasta turta se puneau (runze de pod!al si apoi se le a cu pansament% 3imineata urmatoare se arunca turta si se punea din nou ceapa coapta% .n cel mult 2/1 zile, a!cesul ceda si durerile dispareau% l Se punea pe rana, pe a!ces, o pruna !istriteana des(acuta, dupa ce i s/a inlaturat sam!urele% Miezul prunei tre!uia sa (ie asezat e,act peste a!ces% +este pruna se punea o !ucata de mamali a calda si apoi se le a strans locul% Se sc'im!a compresa aceasta in (iecare dimineata% 3upa ce se inlatura compresa $ec'e, se spala locul a(ectat cu aramita "prima tuica, (oarte tare, care iese la cazanul de (iert tuica% E atat de tare si de amara, incat nu se !ea, se (oloseste doar in scopuri medicinale, pentru dezin(ectarea unor rani sau pentru un erea articulatiilor reumatice%# Pentru reumatism I 3in prima$ara pana in toamna, in (iecare zi, se urzica inc'eietura !olna$a, seara si dimineata% .n timpul iernii, in (iecare seara, !olna$ul isi tinea picioarele intr/o oala mare, in care oparea (loare de (an% Apa tre!uia sa (ie cat mai calda, atat cat putea sa suporte omul, iar (loarea de (an nu se arunca din oala% Se putea (olosi mai multe seri la rand, cu conditia sa (ie incalzita de (iecare data% 3aca reumatismul a(ecta inc'eieturile mainilor, se !a au si mainile in apa aceea sau se punea o compresa calda, din plantele care au (ost oparite, si apoi se le a strans, pana dimineata% I 7ei care su(ereau de reumatism !eau in (iecare prima$ara suc de mesteacan, pe care/l o!tineau taind o cren uta roasa, de cel putin un de et% ;a locul taierii cren utei le au de mesteacan un pa'ar si peste noapte se aduna se$a din !elsu % :atranii !eau si se$a de ste&ar si de (a , in cantitate mai mica, cel mult o lin ura pe zi, ca sa le sporeasca puterea% Pentru dureri de cap I Se puneau pe partea dureroasa a capului (runze de patla ina, $arza sau !rusture si se le au neaparat cu o carpa de culoare al!a% I Se (reca tot o!razul cu ceapa sau cu usturoi, mai ales in zona (runtii, a urec'ilor si a nasului% I :atranele se le au la cap cu (runze de nuc si de telina, de cand incepea $ara si pana toamna, pentru a se apara de durerile de cap pro$ocate de caldura% Pentru bronsite I Se umplea un ciorap mai mare cu sare run&oasa si se incalzea in cuptor, apoi se punea pe pieptul !olna$ului% I Se incalzea un capac de oala si se in(asura intr/un ster ar si apoi se punea in zona !ron'iilor% :olna$ul tre!uia sa stea culcat, !ine acoperit, si sa ai!a neaparat ciorapi de lana in picioare% Pentru scaderea febrei I Se (acea masa& pe tot corpul cu otet de mere, apoi !olna$ul era acoperit cu un cearcea( inmuiat in otet de mere, iar in picioare i se puneau sosete umplute cu ceapa proaspata, taiata marunt, sau cu carto(i cruzi rasi% 4re!uia sa stea acoperit, in pat, cel putin o ora, dupa care procedurile se repetau, daca (e!ra nu scadea% 7eapa si carto(ii se sc'im!au% Pentru raceala I Se tineau picioarele in apa (ier!inte sarata, pana cand apa aproape ca se racea, apoi !olna$ul se !a a in pat si se acoperea !ine% .si acoperea si capul cu un sal ros% 3in cand in cand, !ea cate o ura dintr/o (iertura de 'rean ras% Pentru tuberculoza si silicoza "!oala de care au murit cei mai multi dintre minerii din Maramures# :olna$ii !eau mult lapte de capra, amestecat cu unt sau untura de asca% I .n loc de apa !eau numai ceai de o$az% I .n (iecare zi, mancau cate doua lin uri de 'rean amestecat cu miere% I Mancau multe nuci si alune% Pentru arsuri

I ;ocul ars se un ea imediat cu al!us de ou sau cu miere de al!ine% Pentru calcaie crapate I Se un eau seara, dupa spalare, calcaiele cu unt, cu slanina sau cu smantana% I Se tineau picioarele in lapte cald amestecat cu untura% I Se le au calcaiele cu (runze de $arza unse cu ulei crud, nera(inat% I Se !a au calcaiele intr/un $as cu urina% Pentru >rac> :cancer; I Se !ea multa moare de $arza si se manca $arza acra cat mai multa% I Se !eau ceaiuri din (lori de tri(oi "al! si rosu# si de rostopasca% I 3in radacina de !rusture sau tataneasa uscata si (aramitata, amestecata cu ulei sau cu untura, se (acea o turta care se punea pe locul a(ectat% I Se mancau in (iecare dimineata cate trei catei de usturoi si se !ea un pa'arut de tuica tare, (acuta din secara sau porum!% I Se mestecau cat mai mult mici !ucati de propolis si apoi se in 'iteau% I Se puneau pe locul a(ectat comprese din radacini de rostopasca, tinute in tuica (iarta de doua ori% Pentru $reata >ciumurleala> I Se tinea sare run&oasa in ura si se (reca !olna$ul cu usturoi la tample si la inc'eieturile mainilor% Se (recau mainile cu otet% 6tilia Teposu Formula AS > Anul 2008 > Numarul 828 > ;eacuri populare Leacuri populare rusesti @edactia Polipi nazali Sunt niste tumori landulare care apar pe mucoasa naso/(arin iana, in special la copii% Ei cauzeaza discon(ort, impiedica respiratia si a(ecteaza $ocea% 4amaduitorii populari din @usia si Si!eria recomanda !ai cu sare "sare Epson#, sau ulei de peste ca adaos la re imul alimentar% Si, zilnic, ar ara cu apa calda cu sare "o lin ura sare la un pa'ar cu apa calda#% < Sucul de s(ecla rosie (olosit ca ar ara este de asemenea (oarte recomandat% Sucul de coacaze, (olosit atat ca ar ara cat si ca !autura, este (oarte e(icace in unele cazuri% Frunzele de coacaz sunt, de asemenea, (olosite su! (orma de in(uzie "apro,imati$ 1 de (runze uscate la o cantitate de 200 ml apa (iarta% Se !ea cald / un pa'ar de trei ori pe zi inainte de mese#% 1lcoolism 5 ade$arata nenorocire a umanitatii, calamitatea alcoolismului nu este usor de $indecat, distru e atat corpul, cat si psi'icul uman, (iind arareori recunoscut ca o !oala% Nicaieri aceasta calamitate nu a a$ut o mai mare raspandire ca in @usia% 3eoarece alcoolul a (ost (a!ricat si $andut de stat, si pentru ca $anzarea lui reprezenta o parte importanta din !u etul u$ernului, !autura a (ost totdeauna (oarte raspandita si alcoolismul ridicat% Si pentru ca alcoolicii rareori se considerau oameni !olna$i, ei niciodata nu cereau $reun a&utor medicului pentru starea lor% .n Si!eria, !autul are si azi un remediu considerat radical% 3ar a te supune acestui tratament, (ie !ar!at sau (emeie, inseamna sa doresti sa (ii $indecat% 4ratamentul este neplacut si c'iar dureros% Medicatia pentru aceasta cura se !azeaza pe o $arietate de musc'i de pamant, care era (iert in apa, timp de 20 de minute% Fiertura tre!uia !auta de pacient (ier!inte si el tre!uia sa (ie treaz% 3upa ce a !aut un pa'ar plin cu acest lic'id, pacientul tre!uia sa !ea un pa'ar plin de $odca% Aceasta producea imediat o stare de $oma cu dureri% +rocedeul era repetat imediat, cu rezultate si mai drastice% .n multe cazuri, procedeul se aplica de trei ori% ;a s(arsitul acestui tratament scurt si $iolent, pacientul era complet epuizat% 3e acum incolo, ori de cate ori mai incerca sa !ea, reactia sa era aceeasi, c'iar dupa ani de la tratamentul initial% Multi spuneau ca s/a (ormat o aler ie care tine toata $iata si o repulsie impotri$a alcoolului su! toate aspectele sale% 1n$ina pectorala Medicina populara rusa trata cu succes aceasta !oala cu !oa!e de maces, ce asi urau o $indecare completa, adesea in com!inatie cu capri(oi si !rancuta de pasune "(loarea cucului#% .ata cum se pre ateste in(uzia de macese6 intr/un $as se pun 7 pa'are de apa clocotita% Se adau a 7 lin uri cu macese "intre i sau s(aramate#% Se acopera !ine $asul si se in$eleste intr/ un material care retine caldura, lasand sa se in(uzeze compozitia timp de 20/22 de ore% Apoi in(uzia se strecoara, storcand macesele% Se pastreaza la rece% Se !eau trei pa'are pe zi, la mese% .n ceai se poate adau a si sirop de macese% 3a un ust !un si este o sursa de $itamina 7% .n eneral, in(uzia de !oa!e de maces este recomandata pentru toate !olile de inima% Nu poate cauza nici un rau si, in multe cazuri, s/a do$edit a (i (oarte e(icace% .n plus, oamenilor cu !oli de inima $ec'i li se recomanda sa urmeze un re im alimentar e$itand dulciurile si su!stantele !o ate in amidon% Fumatul tre!uie e$itat / in special in cazurile de an ina pectorala / deoarece nicotina cauzeaza adesea constrictia arterelor% Acelasi lucru cu ca(eaua si ceaiul% .n(uzia de macese indulcita cu sirop de macese este un inlocuitor e,celent% +racticantii populari recomandau celor care su(ereau de an ina pectorala sa manance (icat de $ita si sa !ea san e de !ou% 5ricum, macesul este sin urul remediu considerat ca duce la o $indecare completa% Formula AS > Anul 2002 > Numarul -07 > Forma ma,ima Leacuri seberiene pentru anemia de primavara @edactia 1nemia de primavara" Leacuri siberiene ". 2odul in care se studiaza medicina populara in *usia este exemplar. -eci de expeditii stiintifice medicale pleaca anual in Siberia un adevarat imperiu de plante si leacuri stravec&i aflate inca in stapanirea samanilor. )incolo de simplitatea si eficienta e... 1nemia de primavara ) Leacuri siberiene ) Modul in care se studiaza medicina populara in @usia este e,emplar% Aeci de e,peditii stiinti(ice medicale pleaca anual in Si!eria, un ade$arat imperiu de plante si leacuri stra$ec'i, a(late inca in stapanirea samanilor% 3incolo de simplitatea si e(icienta ei, medicina traditionala si!eriana are si un "in redient" de ma ie, care (ace parte din $indecari% Nu omul tamaduieste, ci 3umnezeu% *etode eficace contra anemiei Aceste remedii sunt ori inare din di(erite re iuni ale @usiei si Si!eriei si s/au do$edit a (i (oarte e(iciente% *% 4oti practicienii in medicina populara prescriau un re im !o at de 'rana6 carne, (icat, al!enus de ou, creier de $itel, lapte, unt, icre si intotdeauna usturoi si ceapa% Fiecare pacient tre!uia sa !ea cel putin 2 l de lapte cald proaspat pe zi% 3aca laptele direct de la sursa nu se asea, se putea inlocui cu laptele (iert, dar !aut cald% Adesea se adau a si putin car!une in lapte% 2% )rmatorul preparat, ori inar din )rali, era (oarte recomandat% Se umple pe trei s(erturi un $as emailat cu orz sau o$az proaspat% Se adau a apoi lapte, de asemenea proaspat, incat sa acopere !oa!ele si putina slanina de porc topita, cam de *,- cm rosime% Se acopera $asul si se (ier!e la (oc mic intr/un cuptor, pana cand !oa!ele de$in moi si im!i!ate% 3aca este necesar, se mai adau a lapte% Se !ea masa lic'ida care rezulta, de trei ori pe zi% 3oza6 */2 lin uri% 1% +lanta cactus numita aloe era considerata ca planta cu proprietati curati$e deose!ite si se (olosea la pre atirea multor medicamente% "Aceasta planta nu este recomandata cardiacilor%# +lanta a (ost (olosita in 7aucaz si in Asia 7entrala% Se mentioneaza ca planta americana a a$a, numita deseori si aloe, nu are e(ectele plantei din 7aucaz% .ata trei (ormule dintre cele mai des (olosite6 / 2 tulpini de aloe, lasate intr/o sticla cu $in la macerat, cel putin patru zile% 3oza6 un pa'ar, de trei ori pe zi% / Acelasi preparat mentionat la punctul "a#, dar in locul $inului se intre!uinteaza alcool6 patru tulpini la 0,- l de alcool% 3oza6 20 picaturi in apa calda, de trei ori pe zi% / 180 melasa al!ena, *70 (runza de aloe si *20 rasina de pin% Se com!ina dupa cum urmeaza6 se taie (runzele de aloe in lun ime, se macina rasina sau se !ate intr/o piulita si se amesteca cu melasa% Se pune intr/un $as de lut acoperit si se !a a in cuptor, la (oc incet, timp de 8 ore% Apoi se strecoara% 3oza6 o lin urita, de trei ori pe zi, cu o ora inainte de masa% Aceasta cantitate este su(icienta timp de o luna% @epetati dupa o pauza de o saptamana% 2% Fierul este un lucru esential in toate cazurile de anemie% .n Si!eria, se recomanda metoda urmatoare6 $ara, se iau -/*0 cuie de (ier "nu din otel#, se spala si se in(i intr/un mar $erde% Marul se mananca dupa 22 de ore% 3oza o!isnuita este de trei mere pe zi% .arna se pune intr/un pa'ar cu apa un cui mare si se lasa 22 de ore% Apoi "apa de (ier" $a (i !auta% 3oza6 o lin ura, de trei ori pe zi% Se continua tratamentul din acelasi pa'ar, cuiul se lasa in apa, dar se scutura continutul inainte de a !ea% .nainte ca pa'arul sa se oleasca, se pre ateste un altul "dintii se spala dupa (iecare lin ura de "apa de (ier", pentru a pre$eni cariile dentare#% -% Se prescrie, de asemenea, si decoct de o$az si tarate, care se !ea in loc de apa, timp de o ora% Se strecoara, indepartandu/se o$azul si taratele% Se pun 180 o$az si tarate amestecate cu 2 l de apa% Se indulceste continutul cu miere%

8% "7alci(ierea" / este un procedeu recomandat in toate cazurile de tu!erculoza si anemie% +re atirea medicamentului6 se pun *0 oua crude "cu coa&a# intr/un !orcan% 5uale se acopera apoi cu suc de lamaie% Se asteapta pana cand coa&a oului se dizol$a complet / in apro,imati$ doua saptamani% Se adau a 180 de miere si un pa'ar de coniac "de stru uri#% Se amesteca !ine% Se pastreaza la loc rece si intunecos% 3oza6 un pa'arel de 2/1 ori pe zi, inainte de masa% 7% )n preparat $ec'i si!erian6 se amesteca in cantitati e ale 'rean "pre(era!il ne ru#, morco$i si suc de s(ecla cu miere, se pun intr/o sticla si se in roapa in pamant *1 zile% 3oza6 un pa'ar, de trei ori pe zi, inainte de masa% Se scutura inainte de intre!uintare% 8% )n remediu rusesc (oarte $ec'i pentru tu!erculoza, care s/a do$edit a (i (oarte e(icace si in anemie "c'iar si persoanele carora le este reata tre!uie sa il ia#6 in (iecare dimineata, se !ea o &umatate de pa'ar din urina unui copil "!aiat# sanatos% 7opilul sa ai!a su! 8 ani% 9% Se iau 1-0 de untura de porc si se amesteca cu 8 mere mari, taiate !ucatele% Se pun la cuptor si se lasa sa se topeasca, (ara insa a le arde% .ntre timp, se amesteca *2 al!enusuri crude cu un pa'ar de za'ar, pana cand se (ac o spuma al!a% Se adau a 1-0 de ciocolata rasa% Se separa merele de rasime prin strecurare% Merele se amesteca cu al!enusurile de ou si ciocolata si se pastreaza la rece% Se un e pe paine si se mananca in (iecare dimineata, dupa care se !ea lapte cald% .n cazurile in care alte metode nu au dat rezultate, aceasta reteta are un e(ect de in$iorare imediat% *0% .n cazurile de tu!erculoza si anemie sunt recomandate compoturile de mure si (rasin% Formula si!eriana "Ener ie" Este un preparat mai so(isticat, apreciat in mod deose!it de practicienii medicinei populare, pentru a com!ate o!oseala, scaderea ener iei si semnele de de!ilitate senila% 7ele mai !une (ormule, care au dat rezultate deose!ite, sunt mentionate mai &os6 2 catei mici de usturoi, !ine pisatiB 2 cepe proaspete de marime o!isnuita se dau prin masina de tocat carne, pastrand suculB *-0 o$az, tratat la (el ca mai susB 20 radacina de $aleriana "?aleriana 5((icinalis#, rasa marunt% Acestea toate se amesteca cu 700 miere si se (ier! la (oc mic, pana cand intrea a masa are consistenta unei creme su!tiri% +reparatul se pastreaza pe o (ar(urie si se lasa sa se raceasca% Apoi se taie in !ucatele si se pastreaza la rece% 3oza6 1/8 !ucati0zi "o !ucata are in &ur de 2/1 cm#, inainte de masa% Doua remedii simple pentru persoanele varstnice )rmatoarele medicatii au (ost prescrise !atranilor su(erinzi de de!ilitate enerala, de pierderea ener iei si a po(tei de mancare, de de(iciente respiratorii si o serie de alte a(ectiuni% 5ri inare din re iuni di(erite / unul din Si!eria, celalalt din )craina /, aceste doua remedii se !azeaza pe puterea e,traordinara, curati$a, a usturoiului% Usturoi cu ceapa si miere A (ost prescris de practicieni persoanelor in ultimul stadiu de senilitate, celor practic imo!ilizati de de!ilitate enerala, an ina pectorala, de(iciente cronice ale aparatului respirator, lipsa totala de ener ie% +reparatul este simplu si e(icace6 *00 usturoi, *-0 ceapa, 1-0 miere, 2 lin uri otet "pre(era!il de mere#% )sturoiul si ceapa se dau printr/o razatoare (ina, apoi se adau a otetul% Se lasa la loc cald 22 de ore% Apoi mierea se incalzeste la (oc mic, pana a&un e la punctul de (ier!ere, amestecandu/se incontinuu% )sturoiul, ceapa si otetul se amesteca cu mierea (ier!inte si se lasa apoi sa se "coaca" la loc cald, timp de 7 zile% Se strecoara printr/o sita deasa, apoi amestecul se poate (olosi% 3oza6 2 lin urite luate una dupa alta, o data pe zi% 4ratamentul se continua (ara sa se intrerupa nici o sin ura zi% Are un e(ect cumulati$ de ener ie e,ceptional% +li(ir ucrainean Acest remediu este intre!uintat in pro$inciile 9ie$ si 9nar=o$ din )craina, de peste -00 de ani si a (ost "si mai este inca# un ade$arat "eli,ir al tineretii"% Se recomanda in special cand "!olile !atranetii" erau com!inate cu o!ezitatea6 1-0 usturoi !ine pisat se amesteca cu sucul a 22 de lamai "(ara seminte#% Se lasa 22 de ore intr/un !orcan acoperit cu ti(on% Se scutura !ine inainte de intre!uintare% 3oza6 o lin urita seara, cu o &umatate de pa'ar de apa calda% .n zece zile, apare o im!unatatire a tonusului intre ului or anism% Acest medicament poate (i (olosit si de tinerii care se plan de lipsa de ener ie, 'ipotensiune sau se simt o!ositi cand (ac e(ort% Tonic de ,rean Acesta este recomandat pentru lipsa de ener ie, o!oseala enerala si pierderea po(tei de mancare% Se ia o lin urita de 'rean proaspat, ras, urmat de un pa'arel de apa calda "(iarta#, de la - la *0 ori pe zi, intre mese% 3urata este de cate$a zile in sir% Este un tonic si un !un acumulator de ener ie% 4ratamentul se poate repeta si 2/1 luni, daca este necesar%

Tonic de cartofi cruzi Este recomandat tuturor persoanelor in $arsta / peste -0 de ani / ca un pre$enti$ al arterosclerozei% )n carto( crud de marime o!isnuita, spalat si curatat, se rade marunt% Atat sucul, cat si masa rezultata prin radere se ia in (iecare dimineata, inainte de masa, pe stomacul ol% Tonic de usturoi @ecomandat tuturor persoanelor in $arsta, mai ales daca prezinta semne de arteroscleroza% Acest tonic se prepara dupa cum urmeaza6 umpleti o sticla de 0,- l cu usturoi pisat si adau ati apoi alcool% +astrati preparatul timp de doua saptamani la caldura, apoi strecurati/l% 3oza6 o data pe zi, inainte de masa, incepand cu 2 picaturi si adau and in (iecare zi cate o picatura, pana se a&un e la 2- de picaturi% Apoi micsorati doza, descrescand in (iecare zi cate o picatura, pana cand se a&un e la 0 picaturi% @ezultatele sunt e,traordinare, daca tratamentul se (ace de doua ori pe an%*odica )emian

Formula AS > Anul 2002 > Numarul 818 > Forma ma,ima Leacuri populare din Piatra ,raiului 5tilia 4eposu La poalele 2untilor Piatra ,raiului in satul Sirnea viata oamenilor se ordoneaza dupa alte le$i decat a celor din campie. %zolati intre culmile inalte de piatra prizonieri ai iernilor care tin din octombrie si adesea pana in mai sirnenii au invatat sa"si aiba $ri+a de sanatate cu leacuri care le sunt la indemana' ierburi si flori de munte fan parfumat oua de $aina lapte si seu. 3u putini sunt cei care au a+uns la varste inaintate? 2ilu (urlacului sau 3ita al 6ancii de exemplu au fost activi cu mult peste suta de ani. Si nimeni nu se mai mira azi cand pe cararile ce suie piezis pe dealuri $ospodari de saptezeci"optzeci de ani cara cu spinarea malaiul si sarea pentru animale sau painea care vine la ma$azinul din centrul satului doar de doua ori pe saptamana. ,a pe niste furnici neobosite ii vezi urcand si coborand dealurile prin aerul tare mereu incarcati fie vara fie iarna dimineata sau seara. 2andri si or$oliosi apri$i in disputele duminicale cand dupa ce ies de la biserica fac un popas la crasma lui ,usor eu cred ca pentru sirneni viata cu toate ale ei necazuri boala bucurii are un sin$ur anotimp' acela al muncii. Si cand e vorba de munca cine mai are vreme de boala@ Pentru dureri de cap K Se ia un carto( mai mare, se curata si se taie apoi in rondele roase de 1/2 mm% @ondelele se pun pe (runte si in zona tamplelor si se lea a cu o !asma cat mai strans% Se sc'im!a rondelele dupa cate$a ore% Se tin si noaptea, in cazul durerilor puternice% K Se inmoaie o !asma in zer proaspat si se pune pe (runte% K Se (reaca mainile !olna$ului !ine, !ine, de catre o alta persoana, mai ales la inc'eieturi% Pentru cucuie lovituri in zona capului .mediat dupa lo$ire, se tine apasat pe locul a(ectat o lin ura rece sau lama unui cutit% 7and lin ura sau cutitul se incalzesc, se sc'im!a cu altele reci% Pentru raceala usturimi si dureri de $at ra$useala K Se !ea sirop din mu uri si conuri de !rad, amestecat cu miere% Siropul se prepara ast(el6 se pune intr/o oala de lut un strat de conuri de !rad $erzi, deasupra se pune miere de al!ine sau za'ar% +este miere se aseaza un strat de mu uri de !rad si deasupra lor se pune iar miere% +rocedeul se repeta pana cand se umple oala% Apoi se inc'ide !ine cu un capac% Se lea a o carpa peste capac, pentru ca acesta sa nu se miste deloc% 5ala ast(el pre atita se in roapa in radina, intr/un loc curat, si se lasa sase saptamani in pamant% 7and se scoate, se storc mu urii si conurile !ine si siropul se strecoara in sticle curate% Se !ea din acest sirop cate o lin ura de mai multe ori pe zi% 3upa aceea, nu se mananca nimic doua ore% K Se pun conuri de pin in rac'iu si se lasa la intuneric cate$a saptamani% Se !ea cate o ura, atunci cand apar dureri de at si ra useli% K Se spar doua oua si se ale al!enusurile% Se (reaca !ine cu 2 lin uri de za'ar sau miere, pana cand se (ormeaza o spuma al!icioasa% Se mananca toata crema o!tinuta, dupa care se !ea o cana de lapte (ier!inte% ;aptele se poate turna si peste spuma de al!enusuri si apoi se !ea cat mai cald% K Se !ea lapte cald, in care s/a topit un !ul are cat o nuca de unt proaspat% K Se un e atul !olna$ului cu az, de doua ori pe zi% Nu se !ea si nu se mananca dupa aceea timp de o ora% Pentru insomnie

Se mananca seara paine cu ceapa si se !ea dupa aceea lapte cald cu miere% Pentru a scapa de su$&it K Se !ea repede, (ara intrerupere, o cana mare de apa rece, in care s/a dizol$at (ie za'ar, (ie sare% K 7el care su 'ite mult tre!uie sa (ie speriat de cine$a si su 'itul se opreste% K 7a sa scapi de su 'it tre!uie sa/ti tii respiratia cat mai mult si apoi sa !ei apa in care ai pus o lin ura de otet% Pentru &emora$ii nazale 7el caruia ii cur e san e din nas tre!uie sa stea culcat pe spate, cu mana stan a ridicata% Pentru tratarea ranilor Se spala rana cu ceai de cretisoara, de mai multe ori pe zi, apoi se un e cu untura de porc sau seu de oaie, amestecate !ine cu sare% ,ontra arsurilor Se amesteca o !ucata de unt de casa sau seu topit cu un al!enus de ou% Se aplica pe rana si se acopera cu un ti(on% )n al!us !atut spuma are acelasi e(ect% Pentru con+unctivita Se ia miez de paine nea ra, putin lapte cald si un al!enus de ou% Se amesteca toate pana se o!tine o pasta% Se aplica pe pleoapele inc'ise, un s(ert de ora% +rocedeul se repeta din doua in doua ore% Pentru improspatarea tenului pentru >lucierea> obrazului Se un e (ata cu smantana proaspata sau cu spuma de lapte, de doua ori pe zi% 3upa o &umatate de ora, se spala cu apa rece% Pentru raceli Se tin picioarele in apa calda, cel putin o &umatate de ora, apoi se ster , (recandu/se ener ic cu un prosop aspru, si se iau ciorapi de lana% :olna$ul se !a a in pat si se acopera !ine% Pentru raceli si dureri de piept :larin$ita; Se incalzeste praporul de la oaie sau miel pe un capac pus peste o oala in care (ier!e apa% 3upa ce s/a incalzit, se intinde pe pieptul !olna$ului si apoi se acopera cu o panza, peste care se pune o 'aina mai roasa de lana% :olna$ul sta culcat, !ine acoperit, si tre!uie sa !ea in acest timp mult ceai de soc, ca sa transpire% ,ontra bronsitelor Se ia o ridic'e nea ra cat mai iute, se curata de coa&a si se da pe razatoarea mica% Se pune intr/un !orcan, se acopera cu un strat de miere si se lasa la macerat $reme de *- zile% ?asul se inc'ide ermetic% Se iau 1/8 lin uri pe zi, pentru (luidi(icarea secretiei% Pentru reumatism K Se lea a inc'eietura dureroasa cu o panza inmuiata in az "petrol# curat "du!lu ra(inat#% 3aca durerile nu se micsoreaza, se amesteca az cu sare si se pune pe locul dureros, su! cataplasma% :olna$ul e !ine sa poarte 'aine de lana, si nu din materiale supraelastice% Sunt contraindicate si cizmele de cauciuc% K Se !at locurile a(ectate de reumatism cu urzici, cat tine $ara% 7u cat mai multe !atai cu urzici $or (i, cu atata $a trece mai !ine iarna pentru cel !olna$ de reumatism% K Se pune intr/un li 'ean, pana la &umatate, (loare de (an% Se toarna apa calda peste ea si !olna$ul tine in aceasta apa, cat este calda, picioarele sau mainile a(ectate de reumatism% Se (ac asemenea !ai partiale cat mai multe, mai ales seara, si apoi !olna$ul se !a a in pat la caldura% A doua zi, apa cu (loare de (an se reincalzeste% Se poate reincalzi ast(el de 1/2 ori si apoi se arunca si se inlocuieste cu alta (loare de (an% K 3aca durerile sunt mari, se (ac cataplasme cu (lori de (an care se aplica pe locul dureros in timpul noptii, su! o le atura de lana% K Se pot (ace !ai enerale cu apa calda, in care s/a pus (loare de (an, dar cei care su(era de !oli de inima n/au $oie sa stea prea mult in apa% K Se pun ardei iuti taiati intr/o sticla si se toarna peste ei rac'iu% Se lasa la soare o saptamana si apoi se poate (olosi rac'iul strecurat pentru masarea locurilor dureroase% K Se (ier! doi catei de usturoi intr/un i!ric cu lapte% Se strecoara si se !ea laptele de doua ori pe zi, dimineata si seara% ;a (el de !una este si in 'itirea unui catel de usturoi, dimineata, pe stomacul ol, $reme de cate$a saptamani% ;ocurile dureroase se (reaca cu usturoi pisat, amestecat cu untdelemn, pana se o!tine o pasta% Formula AS > Anul 2008 > Numarul 811 > ;eacuri populare Leacuri populare rusesti @edactia *emedii $inecolo$ice L/U,6*//1 Este o scur ere anormala, su! (orma de su!stanta $ascoasa, al!a% Nu este nici periculoasa, nici in(ectioasa, dar oricum, este neplacuta% "+oate (i si un semn de pericol daca culoarea acesteia este de un ri al!ui, sau daca are semne de san e% Atunci tre!uie consultat un specialist%# .n @usia si Si!eria, erau (olosite urmatoarele metode6 < Spalaturi cu "ceai" cald de co&i de ste&ar, de doua ori pe zi% ;a un pa'ar de apa se pune o lin urita plina cu co&i de ste&ar% Se (ier!e 1 minute% 7eaiul este strecurat si apoi se (oloseste pentru instilatii $a inale% < Spalaturi $a inale cu $iolete uscate% 5 mana de (lori se oparesc cu un litru de apa% Se lasa sa se in(uzeze timp de 20 de minute% Se (ac spalaturi zilnice% +rintre altele, (lorile de $iolete "?iola Adorata# pre$in cancerul uterin% .n Si!eria erau prescrise si urmatoarele ceaiuri6 < .n(uzie de peri$inca "?inca ma&or sau $inca rosea#6 1 lin urite de planta uscata "pudra# se oparesc cu un pa'ar de apa% Se acopera *- minute si se strecoara% 3oza6 un pa'arel pe zi% < Suc de dracila proaspata% 3oza6 un pa'arel de suc pe zi% < 3ecoct de coada/soricelului "Alc'illea mille(olium#% Se pune o lin ura de planta la o cana de apa% Se (ier!e 20 de minute% 3oza6 2/1 cesti pe zi% < Flori de salcam al!% Medicina populara recomanda mestecatul si in 'ititul lor% 5presc leucoreea% +e timpul oricarui tratament, acti$itatile se,uale sunt interzise% 3e asemenea, sunt interzise remediile pe !aza de aloe% +lanta nu este recomandata in timpul sarcinii sau cand e,ista dere lari ale or anelor se,uale% 13621L%% 2/3ST*U1L/ 5rice nere ularitate a ciclului menstrual poate (i un semn al unei proaste (unctionari a or anelor enitale, de aceea consultarea imediata a unui medic este necesara% .ata cate$a remedii cu care medicina populara rusa isi rezol$a pro!lemele% +entru menstruatii prelun ite si dureroase < 7ornul de secara "7la$iceps purpurea#% .ata modul de preparare6 la 10 rame de corn de secara se pun 2- rame alcool si se lasa 7 zile la macerat% 3oza6 se iau *0 picaturi de tinctura intr/un pa'arut cu apa calda, de doua ori pe zi, dimineata si seara% 3aca aceasta nu da rezultate, doza se du!leaza in urmatoarele zile, pana cand isi (ace e(ectul% Se pot (olosi pana la 80 de picaturi% < 7eai de coada/calului% 5 lin ura de planta uscata se opareste cu un i!ric cu apa (iarta% Se lasa *0 minute la in(uzat% Nu se mai !ea altce$a pe durata zilei% +entru intarzieri menstruale sau menstruatii insu(iciente < Se !ea in(uzie de musetel 2 pa'are odata% < Se (ace o !aie (ier!inte la picioare, in care se adau a o ceasca de sare si 2/1 cesti de cenusa din lemn% Se sta *- minute% Apoi clatiti picioarele, le ster eti si puneti comprese cu mustar in ciorapi% < 3ro&die de !ere amestecata in cantitati e ale cu lapte proaspat% Se !ea dimineata, inainte de masa, un pa'ar% ST/*%L%T1T/ .mposi!ilitatea de a ramane ra$ida se !azeaza pe mai multi (actori, deseori incluzandu/se si sterilitatea sotului% Aceasta conditie se poate remedia cautand cauzele care au determinat/ o% Se cere o consultatie amanuntita a sotului, cat si a sotiei% %nteresant de mentionat este faptul ca multi practicieni rusi afirma ca sterilitatea este un efect al &ranei necorespunzatoare.

Se a(irma, de asemenea, ca intestinul ros se astupa din aceasta cauza cu (ecale, iar posi!ilitatea (emeii de a ramane ra$ida scade% .ata doua remedii pe !aza de plante impotri$a sterilitatii6 0 %nfuzie de seminte de patla$ina :Planta$o lanceolata;. Se beau 3 cani pe zi. ,eaiul se obtine prin fierberea unei lin$urite de seminte vreme de 3 minute intr"un ibric de apa. )nii practicieni Ga=uti su erau oricat de ciudat ni s/ar parea masa&e anale% .nteresant de notat (aptul ca in America se $and asa/numitele "dilatatoare" rectale, care sunt prescrise atat pentru !ar!atii impotenti, cat si pentru (emeile sterile% Acestea se $and in (armacii% S1*,%31 +e timpul sarcinii, toate (emeile sunt s(atuite sa nu ridice reutati, sa renunte la alcool si tutun, sa nu/si retina urina, sa nu duca o $iata sedentara, sa nu ai!a relatii se,uale in ultimele 2 luni% Sunt s(atuite, de asemenea, sa nu duca mainile la (ata cand sunt inspaimantate de ce$a, sa nu se uite la persoane deprimate, cocosate, sa a ate poze cu peisa&e (rumoase in dormitor, sa nu asculte po$esti de roaza% Asemenea actiuni ar putea a(ecta copilul% Formula AS > Anul 2008 > Numarul 828 > Medicina naturii Leacuri populare rusesti Dilda Fildan *emedii naturale pentru bolile activate de canicula' dizenterie $uta &emoroizi )%-/3T/*%/ .a adeseori proportii epidemice, mai ales in timpul $erii, ca urmare a consumului de (ructe nespalate, alimente (ermentate, apa din surse in(ectate% Este o maladie !acteriana sau parazitara, care se mani(esta prin diaree puternica% Foarte (rec$enta in zonele rurale, ea se tamaduieste cu leacuri populare $eri(icate de eneratii intre i de $indecatori% .n Si!eria, cand dizenteria lua proportii, erau (olosite urmatoarele metode6 < 4erapia cu mere% Se incepe cu o clisma cu in(uzie de musetel si un post complet de 22 de ore% Apoi, in decursul urmatoarelor 22 de ore, pacientului i se administreaza, la (iecare 2 ore, 2 mere curatate de coa&a si date prin razatoare% .n total, *2 mere% Nu se consuma nici un alt (el de aliment% ;a ne$oie, se repeta cura inca 22 de ore% 3ar repetarea a (ost rareori necesara% < +erman anat de potasiu% )n !un remediu in $indecarea dizenteriei era o solutie sla!a de perman anat de potasiu% +racticienii populari a$eau intotdeauna un stoc la indemana% Solutia indicata a$ea culoarea roz aprins "nu rosie sau $ioleta# si se o!tinea prin */2 cristale mici, puse intr/un pa'ar cu apa calda% 3oza6 2 pa'are pe zi, dimineata si seara% .n acelasi timp, se recomanda si o clisma cu aceeasi solutie% 3eseori, se a&un ea la rezultate !une dupa 2/1 zile% )n lucru important era dizol$area completa a cristalelor, solutia (iind strecurata printr/un ti(on% < 7iresata% )n s(ert de =ilo ram de cirese proaspete se puneau in 102 litri $in rosu, pastrat la loc cald sau la soare, cel putin 2 zile% 3oza6 un pa'ar mic de $in, de trei ori pe zi% "3oza pentru copii era de un de etar%# Acesta era considerat un e,celent medicament pro(ilactic in timpul epidemiei% < Apa calda cu sare% .ntr/un pa'ar cu apa calda se punea o lin ura de sare% Se amesteca pana la dizol$area completa% :olna$ul lua o lin ura de solutie, apoi nu mai manca si nu mai !ea nimic, 22 de ore% "7ristalele nedizol$ate se asezau la (undul pa'arului%# 5 zi de tratament era deseori su(icienta% Mii de soldati rusi au (ost tratati ast(el, in timpul primului raz!oi mondial "*9*2/*9*8#% < +aine nea ra pra&ita si pre(acuta in scrum% Se pune o lin urita de scrum intr/un pa'ar de $in rosu, o data pe zi% Se repeta cura daca mai este necesar% 4UT1 Este o a(ectiune dureroasa, de natura reumatica, deseori ereditara% Este a ra$ata de consumarea alcoolului si a 'ranei necorespunzatoare, de temperaturile ridicate din timpul $erii% 3urerea este resimtita in special la de etele mari de la picioare, dar si in am!e% < 3ieta alimentara% 5 'rana corespunzatoare este lucrul cel mai important% Alcoolul, in special cel pro$enit din stru uri, tre!uie e,clus, precum si condimentele% Fasolea, spanacul, macrisul tre!uie si ele eliminate, za'arul se inlocuieste cu mierea, iar carnea, rasimea si alimentele !o ate in amidon tre!uie e$itate complet% Se recomanda doar carnea de $aca (iarta% Este interzis consumul carnii de $itel, miel si porc, ca si (icatul, inima, rinic'ii% 5rice aliment care pro$oaca aciditate in urina tre!uie e$itat% Sunt recomandate produsele lactate, in special laptele !atut si iaurtul, precum si (ructele si le umele radacinoase ca6 morco$i, s(ecla si napi% 7arto(ii tre!uie e$itati% Se recomanda consumarea a riselor, capsunilor si lamailor% < 4erapia cu intepaturi de al!ine% .n @usia, era considerata ca metoda de e,ceptie% Acum se aplica in toata lumea, inclusi$ in @omania% < Ali(ie de unt% )ntul proaspat este amestecat pe un (oc sla!% 7and incepe sa (iar!a, se indeparteaza de pe (oc, se ia spuma si se adau a o cantitate e ala de $in% ;asati apoi compozitia sa scada% 7eea ce ramane este cea mai !una ali(ie pentru uta% Se aplica pe partea a(ectata% < .n(uzie cu (loarea/soarelui% 4ulpina si (runzele (lorii/soarelui se oparesc cu $odca clocotita% ?odca nu tre!uie sa (ie tare% Se dilueaza cu apa calda, cam la taria de 20 de rade% Se pun comprese in timpul noptii% < +udra din (runze de mac% Frunzele de mac uscate sunt pisate si aplicate pe comprese umede, in re iunea a(ectata% Se lea a usor% Numai (runzele de mac sal!atic "care produc opium# sunt (olosite% Nicidecum cele de mac de radina, culti$at% < @emedii $ec'i, si!eriene% 4oti !olna$ii de uta sunt s(atuiti sa poarte ciorapi de lana inmuiati in solutie de ceapa% Se pun 8/8 (elii de ceapa taiata, la 1/2 litri de apa% Se (ier!e timp de 10 de minute% Se strecoara si in aceasta apa se inmoaie ciorapii, (ara a (i apoi clatiti% 7iorapii tre!uie sa (ie curati% Se spala si se clatesc in mod normal, apoi se introduc in preparatul mentionat mai sus pentru *0 minute si se usuca (ara a mai (i clatiti% 4ratamentul a dat rezultate neasteptate% 9/26*6%-% 4ranspiratia, caldurile ridicate, circulatia peri(erica de(icitara acti$eaza 'emoroizii, trans(ormandu/i intr/una din cele mai nesu(erite !oli esti$ale% 4otusi, in @usia si Si!eria, practicienii populari o puteau com!ate cu usurinta, nu prin metode c'irur icale, iar rezultatele erau (oarte !une% 7a o prima masura, toti cei care su(ereau de 'emoroizi erau pusi sa tina un re im permanent, e,cluzand in totalitate !auturile alcoolice% @e imul consta in carto(i, morco$i, conopida, orez% .n cantitati moderate, erau permise carnea de pui si pestele% .n loc de ceai, pacientilor li se dadea sa !ea un decoct de (runze de siminic, 2/2 cani pe zi, cu miere in loc de za'ar% Aceasta pentru a pre$eni constipatia% < )n $ec'i remediu (olosit in )rali6 ceai de lumanarica% 5 lin ura de (lori uscate de lumanarica "se asesc la +la(ar# sunt introduse in apa (ier!inte, apoi (ierte, timp de *0 minute% Se strecoara si se !ea ceaiul cald, de 2/2 ori pe zi% "Se indulceste cu miere, niciodata za'ar sau za'arina, care dau constipatie%# San erarea dispare, de o!icei, in 2/- zile, iar !oala in *0/*zile% Acest procedeu are un e(ect total, c'iar si in cazurile a$ansate% < @emediu pe !aza de morco$i% Morco$ii cruzi, dati prin razatoare, luati in cantitati considera!ile la (iecare masa, $indeca si 'emoroizii mai persistenti% Morco$ii se pot insoti cu un pa'ar de decoct de ste$ie% Se ia seara, la culcare, (oarte (ier!inte% 3oza6 o lin ura de ste$ie uscata la un pa'ar cu apa, (iarta *0/*- minute% < 4uica de rosco$e% *-0 rosco$e "Serata SiliLuia# rase !ine, introduse intr/un litru de tuica "sau alcool de 20 r%#, se lasa la macerat la loc cald, cel putin *0 zile% 3oza6 * pa'arel mic, de doua ori pe zi, inainte de masa% "Nu se mai consuma alt alcool%# < @emediu si!erian cu (rasin% Suc proaspat de (runze de (rasin, luat de trei ori pe zi, intr/un pa'ar mic, indulcit cu miere si urmat de un pa'ar cu apa calda% Se spune ca aduce o usurare% 3ar pentru a se a&un e la rezultate, cura este de mai lun a durata% < Ali(ie si!eriana% Foarte o!isnuita in estul Si!eriei, aceasta ali(ie este ori inara din 7'ina, unde se (oloseste de mai multe secole% Se prepara ast(el6 2 parti de cam(or, * *02 parti de sul(at de (ier se amesteca cu madu$a proaspata din sira spinarii porcului si se (reaca (oarte !ine% +reparatul se pastreaza la rece si se aplica o data pe zi, in special noaptea% >emoroizii dispar rapid si de(initi$, dar acti$itatile se,uale, alcoolul si e(ortul (izic tre!uiesc reduse total pana la $indecarea deplina% Si!erienii considerau acest tratament ca (iind (oarte e(icace, $indecarea producandu/se (oarte curand% < 4erapie cu (runza de salcie tremuratoare% Se poate (olosi numai $ara, deoarece necesita (runze proaspete% Acestea se aplica pe 'emoroizi in partea e,terna, cand pacientul este intins pe !urta, si se pastreaza doua ore% Frunzele sunt apoi indepartate, iar partea a(ectata se spala cu apa rece% 4ratamentul se aplica de 2/1 ori pe zi% < Supozitoare din carto(i6 se taie carto(ul in !ucati mici, su! (orma de supozitoare, si se introduc in anus% Se pastreaza toata ziua% < :ai de a!uri anale% Acest tratament cere un ec'ipament simplu, iar $indecarea se (ace complet, c'iar in cazul unor 'emoroizi interni sau e,terni de&a cronicizati% Se (oloseste o oala lar a sau o aleata mica, acoperita cu un capac din lemn, in care se (ace un ori(iciu de -/8 cm diametru% Se (ier! 2 aleti de apa in care se adau a *-0 alaun% Apa se toarna treptat in oala sau aleata, peste care se aseaza placa din lemn% +acientul se $a aseza cu anusul deasupra desc'izaturii din scandura% 4ratamentul se continua atata timp cat a!urul este prezent apro,imati$ 10 de minute% 5ri(iciul anal se un e apoi cu $aselina, inauntru si in e,terior% .naintea acestui tratament, ori(iciul anal se spala !ine, se ster e, iar pacientul consuma un ceai la,ati$% Acest tratament nu se repeta mai mult de o data pe saptamana% 4rei proceduri $indeca si cea mai ra$a stare% 5 alta metoda alternati$a a terapiei amintite mai sus% .n loc de apa cu alaun, se (olosesc 2 litri de lapte, in care se pun patru cepe mari, necuratate% Se (oloseste un recipient de ceramica "lut# si se acopera !ine, dupa care $asul se pune intr/un cuptor, timp de o ora% Apoi laptele si cepele se $or $arsa in oala special pre atita, acoperita cu o placa de lemn, asa cum a (ost descris anterior, iar pacientul $a proceda ca si pentru tratamentul cu alaun% Aceste tratamente se pot administra din trei in trei zile% +atru ast(el de cure pot produce rezultate satis(acatoare% 3upa (iecare se (oloseste la,ati$ul din plante si $aselina, ca si la tratamentul cu alaun% < 4ratament cu (um% +e (undul unei aleti din ta!la, se pune o caramida (oarte (ier!inte, apoi (unii uscate de usturoi% 7aramida tre!uie sa (ie su(icient de (ier!inte, incat sa poata (ace

(um% Sunt su(iciente 2 tratamente pentru o $indecare rapida% Reguli generale% 4oti su(erinzii de 'emoroizi tre!uie sa se (ereasca de constipatie% Nu se (oloseste 'artie i ienica% .n cazurile mai putin ra$e, se $a (olosi un !urete im!i!at cu apa rece, care produce deseori $indecarea% Alcoolul si actele se,uale "in special pentru !ar!ati# tre!uie e$itate% .n multe cazuri, un re im !o at in (ructe si le ume "in special su! (orma de sucuri# $indeca !oala in decursul a doua sau trei saptamani% Formula AS > Anul 2008 > Numarul 8*8 > Medicina naturii Leacuri populare din 8ranta Adina :ran 2edicina populara are o mare traditie in 8ranta. 2ai ales in satele de munte din Pirinei si in lavanderiile din Provence s"au pastrat o multime de retete de vindecare cu plante care se bucura si astazi de trecere. 2ai toleranti decat vecinii lor din spatiul comunitatii europene francezii le permit vindecatorilor populari sa"si desfaca produsele in piete si pe mar$ini de drum. 1sa cum le permit si fermierilor sa"si vanda vinul si branza in fata casei spre bucuria milioanelor de turisti. Leacurile pe care vi le supunem atentiei au traversat timpul din $eneratie in $eneratie din om in om si din $ura in $ura $arantate de filtrul unei experiente seculare. Leacuri fara riscuri si fara frontiere 1/*6814%/ (1L631*% 41-/ %3T/ST%31L/ 7ar!une $e etal Se o!tine prin calcinarea materiilor or anice de ori ine $e etala% Este un a!sor!ant care (i,eaza pe supra(ata lui !acteriile si to,inele, dar mai ales azele intestinale, care sunt eliminate pe cale naturala% Se aseste la (armacii, su! (orma de ranule% +re(erati/l pe cel !rut, romanesc% Se dizol$a mai usor si este mai e(icient decat cel de import, in$elit in pelicule uleioase% .n(uzie de tar'on 3aca dupa ce mancati $a doare stomacul sau $i se um(la intestinele, presarati pe toate mancarurile pul!ere de tar'on uscat sau, si mai !ine, !eti dupa masa o in(uzie de tar'on% Se in(uzeaza o lin urita de planta uscata cu 200 ml apa clocotita, $reme de *0 minute% ?in de an elica .ntr/un litru de $in rosu natural se pun la macerat 10 radacina de an elica, un $ar( de cutit de scortisoara, putina nucsoara rasa si un cuisor aromat% Se astupa sticla si se lasa 7 zile in loc racoros% Se strecoara si se tra e din nou in sticla% E(ectul sporeste daca se adau a in !autura si 20 sunatoare sau entiana% 7eai de sul(ina .n loc de ca(ea, la s(arsitul mesei !eti un ceai preparat dintr/o lin ura de sul(ina uscata, oparita cu o cana mare de apa% Se in(uzeaza scurt si se !ea% (1S%,% L1 P%,%61*/ ?arza (iarta Se (ier! cate$a (runze de $arza in lapte, se lasa sa se raceasca, apoi se aplica pe !asicile produse de incaltaminte% 3urerea trece imediat, iar pana a doua zi, !asicile se resor! complet% (U8/U*% )/ ,1L)U*1 7eai de paducel Su(erinta tipica menopauzei, !u(eurile cedeaza usor in (ata ceaiului de paducel% Se prepara o in(uzie dintr/o lin urita de planta oparita cu o cana de apa clocotita% Se lasa *0 minute, apoi se !ea% 3oza6 2/1 cani pe zi% .n(uzie de sal$ie Sal$ia este planta cel mai des (olosita, inca din Antic'itate, pentru a rezol$a pro!lemele tipice ale menopauzei% E,plicatia consta in (aptul ca su!stantele pe care le contine sunt (oarte apropiate de 'ormonii (eminini% Se administreaza su! (orma de in(uzie preparata din o lin ura de planta uscata oparita intr/un litru de apa in clocot% Se !eau trei cani pe zi% ,63ST%P1T%/ Apa rece Metoda naturala cea mai simpla si e(icienta pentru a inlatura constipatia este sa !ei dimineata, pe stomacul ol, imediat dupa trezire, un pa'ar de apa rece% Este un la,ati$ (ara e al% Flori de porum!ar 7ea mai mica neplacere le ata de scaun se rezol$a cu a&utorul ceaiului de (lori de porum!ar% Se opareste o lin urita de planta cu o cana de apa clocotita, $reme de *- minute% Se !ea dimineata, pe stomacul ol, $reme de trei zile% Sirop de $iolete 4rei pumni de petale de $iolete se pun intr/un recipient si se acopera cu apa clocotita% +reparatul se (ace dimineata, apoi sticla se inc'ide ermetic si se lasa la macerat pana seara% Se strecoara, presandu/se !ine petalele ca sa le iasa esenta% Se pune za'ar pudra, de doua ori reutatea lic'idului% Se pune pe !aie de a!uri si se lasa sa se in roase pana ce seamana cu un sirop% Se pastreaza in $as inc'is% .mediat ce a$eti pro!leme cu intestinele, luati 2/1 lin urite pe zi% "Are e(ect (oarte !un si in tuse%# Mic de&un la,ati$ Fier!eti intr/un i!ric cu lapte 1/2 smoc'ine taiate in patru plus *2 sta(ide% ;asati sa se raceasca% Se !ea dimineata pe stomacul ol% +eltea de soc Mi,ati doi pumni de !oa!e de soc% Strecurati si puneti sucul la (iert pe (oc (oarte mic, pana se in roasa% Adau ati / cam o treime din cantitate / miere% Se iau doua lin uri dimineata, pe stomacul ol% Se pastreaza la (ri ider% Supa !unicii +uneti intr/un litru de apa un pumn de asmatui, un pumn de s(ecla rasa, un pumn de salata $erde si un pumn de urzici% 3ati/le in cate$a clocote, sarati/le si adau ati putin unt% 7oa&a de portocala +uneti la (iert coa&a unei portocale proaspete, $reme de o &umatate de ora, in 2-0 ml apa% Aruncati apa si (ier!eti/o din nou, 20 de minute, intr/o apa usor indulcita cu za'ar "20 la litru#% Scoateti coa&a si lasati/o sa se usuce pe un ser$etel% Mancati/o a doua zi dimineata, pe stomacul ol% /3U*/-%S Feri a su! cearcea( .ntre saltea si cearcea( se pune un strat de (eri a proaspata% 7opilul n/o sa mai (aca niciodata pipi in pat% Miere la culcare 7opilul cu enurezis tre!uie sa ia seara, inainte de culcare, o lin urita de miere% 7almeaza sistemul ner$os si retine apa a(lata in e,ces in or anism% )lei de nuca .n (iecare seara, dati/i copilului !olna$ de enurezis o (elie de paine pra&ita, unsa cu ulei de nuca% 5 anc'eta (acuta pe 2*0 copii intre opt si zece ani arata ca tratamentul s/a soldat cu succes, in proportie de --E% 9/26*6%-% 7eapa coapta 7oaceti o ceapa necuratata in cuptor si aplicati/i (runzele, dupa ce s/au racit, pe locul !olna$% Ar ila si ceapa Faceti cataplasme din ar ila rece "amestecata cu apa# si aplicati/le una sau doua ore, in alternanta cu (runze de $arza cruda, zdro!ite !ine cu ciocanul de snitele% 3ecoct de a(ine Aplicati comprese impre nate cu decoct de !oa!e de a(ine "un pumn de (ructe se (ier! intr/un litru de apa, pana ce lic'idul se reduce la &umatate#% +iciorul/cocosului .n Franta, numele popular al plantei este "!uruiana 'emoroizilor", ceea ce ii e,plica de la sine e(icienta% Se stoarce sucul plantei in centri(u a sau prin zdro!ire cu sticla, se im!i!a cu el o compresa si se aplica pe locul dureros% Se administreaza si pe cale interna, preparandu/se un decoct din radacina de piciorul/cocosului% Se pune o lin ura de radacina rasa in 200 ml apa rece, de seara pana dimineata% A doua zi se pune la (iert un minut, apoi se lasa sa se in(uzeze *- ore% Se !eau doua cani pe zi% 9%P/*T/3S%U3/ 7eai de paralute Folositi (lori proaspete de paralute "!utonei, seamana cu mar aretele, dar sunt (oarte mici#, o lin ura oparita cu o cana de apa% Se lasa la in(uzat *0 minute% Se !eau doua cani pe zi% Suc de rape(ruit :eti in (iecare zi un suc preparat din doua rep(ruituri !ine coapte% 4ensiunea co!oara la $alori normale%

5rez si carto(i Sunt la !aza unui re im anti/'ipertensiune, (oarte e(icient% .ncludeti/le cat mai (rec$ent in alimentatia d$s% %2P6T/3T1 :aie stimulatoare 3aca $a lipseste ardoarea erotica, puneti/$a nade&dea in rozmarin pentru a (i iarasi in (orma% @eputat pentru $irtutile sale a(rodisiace, uleiul de rozmarin isi va face simtite binefacerile , ca adaos in !aie. / suficient sa amestecati 20 de picaturi cu o lin$ura de lapte praf si sa le dizolvati in apa din cada. Stati un s(ert de ora, (ara sa $a spalati cu sapun, pentru ca uleiul aromat sa/si (aca e(ectul% %nfuzie de branca"ursului +uneti intr/o cana o lin urita de planta "la un loc radacina si (runzele taiate marunt# si turnati deasupra apa clocotita% ;asati sa se in(uzeze *0 minute, apoi strecurati% Se !eau trei cani pe zi% E (oarte e(icient, mai ales daca sla!iciunea d$s% e le ata de o!oseala sau de e,cese de orice (el% 7in de scortisoara Puneti la macerat .0 de $rame de scortisoara si 30 de $rame de vanilie intr"un litru de vin rosu curat. )upa 15 zile strecurati"l si mutati"l in alta sticla. Se bea un pa&ar la masa de seara. ?in de telina 2ixati o capatana mare de telina si amestecati piureul obtinut cu #"5 lin$uri de za&ar pudra. Turnati deasupra un litru de vin alb curat si lasati la macerat doua zile. Se iau 2"3 pa&arele pe zi. Formula AS > Anul 2002 > Numarul -0* > Medicina naturista Leacuri populare rusesti contra durerilor de stomac @edactia Leacuri populare rusesti contra durerilor de stomac. Se apropie primavara si suferinzii de boli di$estive se $andesc cu $roaza la neplacerile care vor reveni' arsuri de stomac $aze inflamatii intestinale crampe stari de sufocare dureri. ,otate printre cele mai vec&i si eficiente remedii ale nat... Leacuri populare rusesti contra durerilor de stomac Se apropie prima$ara si su(erinzii de !oli di esti$e se andesc cu roaza la neplacerile care $or re$eni6 arsuri de stomac, aze, in(lamatii intestinale, crampe, stari de su(ocare, dureri% 7otate printre cele mai $ec'i si e(iciente remedii ale naturii, leacurile rusesti / care se !ucura de o popularitate crescanda in lume / o(era solutii ie(tine si rapide de ameliorare a pro!lemelor di esti$e% ?i le recomandam, urandu/$a sa $a (ie de a&utor% Ulcerul Terapie cu cartofi .n toate cazurile de ulcer, cel mai important lucru este re imul alimentar% >rana tre!uie sa (ie usoara / piure de $e etale, produse lactate, ris sau orez (iert in lapte% Nu se consuma carne, alimente pra&ite sau aspre% 4otul se consuma (iert% )n re im curati$ sunt carto(ii / asa cum declara practicienii rusi si si!erieni% .n eneral, sunt (olosite urmatoarele metode6 / 7arto(ii cruzi, necuratati, !ine spalati, se rad si sucul lor se stoarce% Se ia din acest suc, de 2/1 ori pe zi, cate un pa'ar% .n unele cazuri, se poate adau a si putin ulei $e etal% .n cazurile acute, cand se o!ser$a san erari, se (ace un tratament de - zile, dupa cum urmeaza6 / +acientul nu mai mananca nimic 22 de ore% Se curata !ine intestinele cu a&utorul clismei "un amestec de apa calda cu sare#% Apoi, pacientul tre!uie sa stea la pat% Este 'ranit numai cu carto(i (ierti (ara sare, la care se adau a al!enusuri de oua (ierte tari% Se iau 2/- mese pe zi% Nu se adau a unt sau ulei% Amestecul tre!uie sa (ie pe cat posi!il uscat% +e timpul acestui tratament, lic'idele tre!uie cat mai mult reduse% 7and pacientului ii este sete, i se da putina apa calda, in care se inmoaie si putina paine de secara% Ast(el, se in'i!a peristaltismul si se produce constipatia / un lucru important de urmarit in respecti$ul tratament% 7el mai indicat ar (i tratamentul in care pacientul sa nu ai!a nici un scaun in timpul acesta% El tre!uie sa (ie incura&at sa se a!tina sa iasa a(ara% 3upa doua zile, aceasta senzatie dispare% 3upa cinci zile, pacientului i se (ace o clisma si, treptat, acesta poate re$eni la o alimentatie normala% Nu se iau nici un (el de la,ati$e, iar daca constipatia persista, se mai administreaza clisme cu ulei $e etal, adau andu/se apa% Acti$itatea normala intestinala se re(ace de la sine si nu tre!uie ra!ita cu la,ati$e% Terapie cu aloe Aceasta planta este un !un a ent medicinal pentru tratarea ulcerului% 7u o &umatate de ora inainte de mesele principale, se mesteca (runze de aloe, sucul se su e, iar (i!rele ramase de la (runza se arunca "se scuipa#% )rmatorul leac este, de asemenea, (oarte e(icient / un pa'ar de suc de aloe "care poate (i strecurat in preala!il# se com!ina cu 102 pa'ar de miere, precum si cu o cantitate e ala de ulei de masline% Acest preparat se pune intr/o sticla si se lea a !ine atul acesteia% Se (ier!e la !ain/marie "sticla se introduce intr/un $as cu apa care (ier!e incet#, timp de 1 ore% Se raceste si se pastreaza la loc racoros% 3oza / o lin ura dimineata, inainte de masa% Se a ita sticla inainte de intre!uintare% Acest medicament se pastreaza la (ri ider "dar sa nu in 'ete# timp de o saptamana% -ucul de varza Sucul de $arza proaspata este un e,celent medicament pentru ulcer% Se o!tine prin maruntirea $erzei prin masina de tocat, apoi sucul se strecoara printr/un ti(on% Se !eau 2/- pa'are pe zi, inainte de masa sau dupa% Nu se consuma alt lic'id timp de cel putin o saptamana, dar, daca este necesar, cura cu suc de $arza se poate prelun i% Terapie cu g,imbir )n amestec de 'im!ir cu apa este considerat un !un medicament in tratarea ulcerului% ;a un litru de apa se pune o lin urita de radacina de 'im!ir macinata% Se (ier!e timp de 10 de minute, se strecoara si se raceste% Se poate adau a putina miere pentru ust% Se !eau 1/2 pa'are pe zi, in timpul mesei sau dupa masa% .n America, su(erinzii de ulcer iau un (el de apa azoasa cu 'im!ir% @ezultatele s/au do$edit a (i (oarte !une% Un bun remediu pe baza de amestec de plante )rmatorul preparat pe !aza de amestec de mai multe plante este recomandat in toate cazurile de ulcere, precum si ca un remediu pre$enti$% Se ia o cantitate e ala "o lin urita# de (runze de menta, entiana "Dentiana lutea#, sal$ie "Sal$ia o((icinalis# si cim!ru "Sature&a 'ortensis#% Se (ier!e amestecul timp de o &umatate de ora intr/un litru de apa% Se raceste, se strecoara si se !eau 2 pa'are de decoct, de doua ori pe zi, intre mese% 4astrita )rmatorul tratament este considerat e(icace6 se in 'it zilnic seminte de mustar cu apa, incepand cu o samanta si mer and pro resi$ pana la 20 de seminte% Apoi cantitatea descreste cu cate o samanta pe zi% Se repeta tratamentul dupa o saptamana daca este necesar% )n tratament pentru astrita cronica6 se rad doua mere $erzi cu coa&a "numai pulpa# si se consuma imediat% +acientul nu tre!uie sa mai manance nimic - ore inainte si - ore dupa mancarea merelor% 4ratamentul este !ine sa (ie repetat de patru ori, la inter$al de o saptamana, reducand la patru ore timpul de a!tinere de la mancare si !autura "dupa doua saptamani#% 4ratamentul pro$oaca uneori e,ces de aze in stomac si este recomandat pacientului un re im adec$at, e$itand (ructele si le umele crude, $arza su! orice (orma, a,andu/ se pe carne si le ume (ierte% ,olita 7olita este o a(ectiune o!isnuita, o usoara in(lamare a intestinului% 7and de$ine cronica, este suparatoare si necesita un lun tratament% Se recomanda o dieta stricta, din care sunt e,cluse6 carnea, ouale si al!uminoidele% Sunt permise lactatele, piureurile de cereale si le umele, mai ales carto(ii, cu unt% Se permite si sucul de morco$i "un pa'ar pe zi#% Alimentatia tre!uie sa (ie a!undenta, colita pro$ocand des'idratare% 4ratament / se (ac doua clisme% +rima, cu 1/2 pa'are de apa calda% .mediat dupa scaunul produs, se (ace a doua, compusa dintr/un pa'ar de zeama de orez, amestecata cu 10 za'ar lactic% Aceasta tre!uie sa ramana in or anism toata noaptea% Faptul ca pro$oaca aze in stomac este o reactie normala, nein ri&oratoare% 3upa o saptamana de tratament, simptomele de colita dispar, dar este indicat sa se urmeze tratamentul inca o saptamana, apoi sa se ia za'ar lactic inca o saptamana "de doua ori pe zi, cate 10 #% .mpreuna cu tratamentul de mai sus, se mai prescrie urmatoarea reteta / se pune intr/un i!ric o cana de apa si se (ier!e *- minute cu o lin urita din amestecul6 sal$ie uscata "Sal$ia o((icinalis# F $inetele "7entaura ni ra# F (lori de musetel "Matricaria 7'amomille#% Se strecoara si se ia cate o lin ura la 2 ore, in timpul zilei% 4ratamentul poate (i continuat dupa ne$oie, scazand treptat dozele si marind inter$alele dintre ele% Medicatia aceasta este considerata drept cea mai !una in toate tul!urarile astrice si di esti$e% 4azele )in Stomac +utine aze in stomac sunt necesare pentru di estie, dar marirea $olumului lor pro$oaca discon(ort, uneori dureri de cap si c'iar palpitatii, aceste simptome putand capata un aspect cronic% .ata cate$a medicatii populare6 / 5 lin urita de seminte de anason si o lin urita de miere se (ier! cu 200 ml apa, timp de *0 minute, se racesc si se strecoara% 3oza este de */2 lin uri pe zi% / Se pune in toate mancarurile o mica cantitate de pelin pisat / a&uta la diminuarea $olumului de aze% / )n decoct de pelin pisat sau (runze si miere luate dimineata se spune ca are un e(ect rapid% +roportiile / aceleasi ca la decoctul de anason de mai sus%

/ Se pun seara in apa seminte de patla ina% +este noapte, se (ormeaza o masa elatinoasa% Se ia dimineata o lin ura inainte de micul de&un% / .n toate cazurile in care azele cauzeaza tul!urari de respiratie, se recomanda in(uzia de (runze de $iolete% Se pune o lin urita de (runze intr/un pa'ar de apa calda si se lasa sa se in(uzeze timp de *2 ore% 3oza6 2 cesti pe zi, inainte sau impreuna cu mancarea% ?ioletele sunt plante medicinale puternice, atat (lorile, cat si (runzele, proaspete sau uscate% / .n cazul cand e,cesul de aze pro$oaca colici si palpitatii, o clisma din 8 pa'are de apa amestecata cu musetel aduce usurare% ?racii (oloseau uneori un pa'ar de apa cu sapun, care pro$oca pacientului, dupa ce o !ea, o $oma puternica, urmata de usurare% . se punea apoi o compresa calda pe a!domen% Metoda cu apa sapunita era utilizata si in caz de presupusa otra$ire% Se (olosea sapun de mena&, care este cel mai ino(ensi$% / 5 lin urita de seminte de marar (ierte *- minute cu o cana de apa% Se strecoara si se !ea lic'idul (ier!inte% / Se spune ca (olosirea re ulata a ceaiului de mu uri de mesteacan controleaza e,cesul (ormarii de aze in stomac% .n lipsa lor, se pot utiliza (runze uscate de eucalipt, dar numai din cand in cand, dimineata, inainte de micul de&un% / Se recomanda in toate !olile astro/intestinale supra$e 'erea re imului alimentar, care este de mare importanta% 1rsuri de stomac si ra$aieli Aceste simptome sunt semnele unor tul!urari di esti$e, deci in$esti atiile tre!uie (acute in aceasta directie% .n cazurile necontrola!ile de ra aieli (rec$ente, practicienii medicinii populare recomanda laptele de capra "1 cesti pe zi, dimineata, la pranz si seara#, care se spune ca elimina arsurile si ra aielile% 7ei care su(era de (rec$ente arsuri la stomac tre!uie sa isi controleze re imul alimentar, e$itand rasimile or anice% Sa consume pe zi 1/- pere proaspete sau uscate, inmuiate in apa, niciodata (ierte si, in (iecare dimineata, piure de 'risca% Scolioza copiilor poate fi prevenita )n $ar al meu are scolioza% Su(era enorm si ar da oricat sa/si mai $ada o data spatele drept si coloana $erte!rala elastica% . se tra e de la $arsta scolara% Nu cunoaste cauza !olii, dar stie ca, daca un =iropractician ar (i actionat la timp, in copilarie, poate n/ar mai a$ea parte de su(erintele actuale% Astazi, tot mai multi ele$i acuza pro!leme asemanatoare% ?in acasa cu dureri de cap, tarand dupa ei, ca sa (ie "la moda", di$erse enti si posete% 3upa *1 ani, aproape nici unul nu mai poarta 'iozdan / atat de necesar inca pentru sanatatea spatelui% 3r% Maria 9ant din :ucuresti, secondata de (iul sau, dr% Ale,andr +auto$, a initiat o cola!orare cu unele inspectorate scolare de sector, in $ederea cercetarii starii de sanatate a ele$ilor% .n cadrul unui inter$iu acordat re$istei noastre, cunoscutii terapeuti tra un semnal de alarma ce merita luat in seama% / 7e este, mai e,act, scolioza, doamna doctorJ / 5 de$iatie laterala a coloanei $erte!rale, la care deseori se adau a rotatia in plan orizontal a corpurilor $erte!rale si de(ormarea accentuata a structurii osoase% 3e$iatiile pot aparea inca de la nastere si cunosc o accelerata dez$oltare pana la pu!ertate% E inutil sa descriem cum arata un copil cuprins de aceasta !oalaB in corpul lui se produc modi(icari dramatice si dere lari accentuate6 de(ormarea coloanei si a toracelui, scaderea (unctiei plamanilor si a inimii, pra!usirea psi'ica, uratirea etc% 3urerile permanente de cap, irasci!ilitatea, dere larea somnului si a concentrarii, o!oseala, scaderea memoriei, durerile la maini si la picioare sunt semnele clare ca aceasta !oala este pe cale sa se instaleze% / 7ine tre!uie sa constate primele simptomeJ / Familia si medicul scolii, dar, din pacate, acesta din urma nu mai e,ista decat la marile unitati scolare "un medic la trei/patru licee#% / 7e recomandari (aceti d$s%, ca specialisti in =iroterapie si !ioener ieJ / +ro(ila,ia !olilor coloanei sa inceapa inca din perioada dez$oltarii (atului% 3upa nastere, copilului tre!uie sa i se e(ectueze un masa& pe spate zilnic, cum (aceau !unicile noastre% 3e la $arsta de 2 ani pana la pu!ertate, mamele sa tina su! o!ser$atie starea coloanei copilului, sa ai!a ri&a sa primeasca aportul de calciu necesar% .n scoala, pe cat posi!il, !ancile sa (ie inlocuite cu scaune, ca in tarile apusene "o!ser$ati in (ilme#, spre a se e$ita sederea prelun ita intr/o pozitie conditionata de ri iditatea !ancilor% +aturile moi sa (ie inlocuite cu paturi tari, mult mai sanatoase% 3intre sporturi, sa nu (ie ocolite sc'iatul pe teren plat, &ocul cu min ea, inotul% / .n ca!inetul d$s%, "Santa ?ita", sunt practicate tratamente comple,e, atat pro(ilactice, cat si terapeutice% 7are sunt acesteaJ / .n principal, =iroterapia, insotita de re larea campurilor ener etice care, la randul lor, sunt a(ectate de !olile coloanei% +ro(ila,ia de(ormatiilor este e(icienta mai ales la $arste tinere% 7u cat $arsta este mai mica, cu atat corectia de(ormatiilor este mai $izi!ila% 7'iar si stra!ismul, mani(estat la copiii mici, isi are cauza in a(ectiuni ale coloanei% 3e asemenea, torticolisul "capul intors pe o parte# si pareza sunt semne care indica, inca din perioada &u$enila, un traumatism al coloanei $erte!rale% .n ca!inetul nostru, dia nosticam si tratam toate a(ectiunile indicate mai susB o(erim inclusi$ asistenta pro(ilactica pentru tinerele mame si pentru parintii ele$ilor dia nosticati sau nu cu de(ormatii ale coloanei% +astrarea sanatatii acesteia $a a$ea e(ecte !ene(ice asupra intre ului or anism, pentru tot restul $ietii% %on Lon$in PopescuCabinetul de iroterapie !"anta #ita! $e a%la pe $trada Eugen Carada nr& '-() (langa Banca Nationala)) Bucure$ti) tel& *+,-.'&/(&*/) *+.-0,&00&,,) .1'&(,&*1 Formula AS > Anul 200- > Numarul 881 > Forma ma,ima Leacuri populare contra suferintelor primaverii @edactia S"au transmis din $eneratie in $eneratie din om in om si din casa in casa mutandu"se de la sat la oras. Leacurile populare de sanatate n"au frontiere. 1plicate de sute de ani, $eri(icate tot timpul in practica imediata a $ietii, ele reprezinta o uriasa e,perienta de lupta cu !oala, care nu da res niciodata% Astazi, cand medicina stiinti(ica, cu toata puterea si stralucirea ei, nu poate sa o(ere solutii pentru toate a(ectiunile sau, uneori, o(era solutii prea dure, leacurile naturale reprezinta o alternati$a de e,ceptie% +retuite in toata lumea, cercetate si acti$ate ca niciodata pana acum, remediile traditionale au patruns in ca!inetele medicale, in spitale si (armacii% .ar intre ele, la loc de (runte se a(la stiinta milenara a taranilor din 7arpati, mai conser$atori cu traditia decat altii, mai con$insi ca in spatele $indecarii se a(la su(letul omului si mila lui 3umnezeu% Si (iindca a $enit prima$ara, si odata cu (lorile de mar si cais "in(loresc" si anumite mete'ne dezle ate de sc'im!area de anotimp, desc'idem lada de zestre cu retete $ec'i populare, pe care $i le o(erim ratuit si cu dra % ".n (elul asta e(ectul e arantat%# Suferinte ale tubului di$estiv 1rsuri la stomac 2ancati mi$dale6 7onsumul a -/*0 mi dale pe zi inlatura, adesea, arsurile la stomac% )leiul pe care il contin depune o pelicula protectoare pe peretii stomacului, iar proteinele continute in sam!uri (ormeaza un tampon natural, in com!inatie cu acidul clor'idric% 3e pro$enienta me'edinteana, reteta de $indecare a stomacului cu mi dale a (ost con(irmata recent la un centru de cercetare din orasul >ai(a ".srael# de catre pro(esorul 9lee!er % Sucul de morcovi cruzi sau cartofi "doua pa'are pe zi# potoleste arsurile% *adacina de re$lisa6 (ier!eti -0 de rame de radacina rasa de re lisa, intr/un litru de apa, $reme de *0 minute% ;asati sa se macereze -/8 ore% :eti cate un pa'ar de trei ori pe zi, $reme de trei saptamani% Faceti o pauza de *0 zile, apoi reluati tratamentul% Atentie6 re lisa e contraindicata in caz de 'ipertensiune% 1erofa$ie (alonari ,arbunele ve$etal6 o!tinut prin calcinarea materiei de ori ine $e etala, este un a!sor!ant ideal, care (i,eaza pe supra(ata lui !acteriile, to,inele, dar mai ales azele intestinale, care sunt eliminate pe cale naturala% Se aseste in (armacii, su! (orma de pastile% %nfuzie de tar&on6 daca dupa ce mancati a$eti dureri de stomac sau $i se um(la a!domenul, presarati pe tot ce mancati putin tar'on tocat sau, si mai !ine, (aceti o in(uzie, pe care o !eti dupa masa% Se opareste o lin urita de planta cu o cana de apa si se lasa sa stea *0 minute% 7inul de an$elica6 intr/un litru de $in rosu natural se pun la macerat 10 de radacina de an elica, un $ar( de cutit de scortisoara, un pra( de nucsoara rasa, o cuisoara% Se lasa sa stea 20 de zile, apoi se strecoara si se pune in sticla% Se !ea un pa'arel de tuica, inainte de mesele principale de peste zi% ;a (el de !un este si lic'iorul de an elica6 puneti la macerat 20 de radacina de planta intr/un amestec de *01 tuica naturala de prune si 201 apa de iz$or% 7and e ata, (iltrati si adau ati 200 de miere% Seminte de marar6 dupa masa, preparati o in(uzie dintr/o lin urita de seminte de marar, oparite cu o cana de apa, si lasati/le sa se in(uzeze *0 minute% Au e(ect imediat% *oinita pentru nervosi6 cand ner$ozitatea si an,ietatea $a tul!ura di estia, (aceti o in(uzie de roinita, dintr/o lin urita de planta oparita cu o cana de apa% Se lasa *0 minute% Se !ea o cana, dupa mesele principale% %nfuzie di$estiva din c&imen6 cele!ru pentru com!aterea azelor la stomac si impotri$a aero(a iei in eneral, c'imenul se prepara in (elul urmator6 se opareste o lin urita de seminte cu o cana de apa, se lasa sa se in(uzeze *0 minute, apoi se !ea cate o ceasca dupa (iecare masa% ,olici intestinale ;ic'ior de tar'on / se prepara un sirop din 200 za'ar si *02 litru de apa% 3upa ce se raceste, se adau a *02 litru alcool de 2- de rade% .n amestec se pune apoi un pumn de (runze si tulpini de tar'on% Se lasa la macerat 2- de zile% .n clipa spasmelor dureroase, !eti un pa'arel de lic'ior% 7almeaza si durerile menstruale% )i$estie dificila ?in de rozmarin6 puneti *-0 de (runze proaspete de rozmarin sau 20 de rame de (runze uscate, intr/o sticla de 7-0 ml% 4urnati deasupra $in al! "daca doriti sa (ie si diuretic# sau $in rosu "pentru e(ect (orti(iant#% .nc'ideti sticla cu dop si lasati sa macereze continutul $reme de *- zile, scuturand din timp in timp% 7and e ata, strecurati lic'idul si puneti/l intr/o sticla curata% Se !ea cate un pa'arel de tuica dupa mesele principale%

1nemie de primavara *adacina de stevie de $radina6 este (oarte !una impotri$a anemiei, pentru ca a!soar!e (ierul din pamant% Se prepara un decoct dintr/o lin urita de radacina de ste$ie, care se (ier!e intr/o cana de apa, $reme de - minute% Se strecoara, se !eau doua cani pe zi, inainte de masa, una dimineata si alta seara, inainte de culcare% 9reanul6 radacina de 'rean este recomandata si pentru copiii care su(era de ra'itism% Se pun la (iert *0/*- de radacina de 'rean taiata marunt, in &umatate de litru de apa, si se (ier!e *0 minute% Se !eau 2/1 cani pe zi% 5 reteta mai ustoasa6 se taie radacina de 'rean in rondele, care se pun intr/un !orcan si se pudreaza cu za'ar% Se inc'ide !orcanul si se pune continutul la macerat% 3in siropul (ormat, i se administreaza copilului o lin ura pe zi% 1fectiuni respiratorii )ecoct din conuri de brad6 se pun 1/2 conuri de pin sau !rad intr/un litru de apa si se lasa sa se macereze o ora% Apoi se pune $asul pe (oc si se lasa sa (iar!a 1/2 minute% Se stin e (ocul, se acopera $asul cu un capac, se lasa sa se in(uzeze *0 minute% Se strecoara% Se !eau trei cani de ceai pe zi% ,rize )e 1stm (autura de usturoi / se taie o capatana de usturoi in lamele (ine si se pun la macerat *- zile, in trei litri de tuica de tara% Se scutura in (iecare zi% Se (iltreaza printr/un ti(on% .n caz de criza de astm, se inmoaie o !ucata de za'ar in acest alcool si se su e incetisor% %nfuzie de turita"mare / se opareste o lin urita de planta cu o cana de apa si se lasa la in(uzat *0 minute% Se !ea o cana pe zi% @areste crizele si le potoleste% Atentie6 turita e interzisa in caz de constipatie% %nfuzie de lumanarica / se opareste o lin urita de planta cu o cana de apa% Se lasa sa se in(uzeze *0 minute, se strecoara% Se !eau 1/2 cani pe zi% Strecurati ceaiul printr/un ti(on, (iindca planta are niste perisori mici care pot irita eso(a ul% *espirati vapori de menta / pentru de a&area !ron'iilor, in'alatiile cu (runze de menta dau rezultate e,celente% +uneti un pumn de planta intr/un li 'ean, turnati deasupra apa clocotita si respirati $aporii (ier!inti, cu ri&a sa nu $a ardeti% +e lan a (runze, puteti adau a si 2/- picaturi de ulei esential de menta% (ronsita Sirop de ceapa si varza / tocati o ceapa, apoi amestecati/o cu 2/1 (runze de $arza taiate cat mai marunt% +udrati/le cu za'ar tos si lasati/le la macerat 28 de ore% Se (ormeaza un soi de sirop din care se ia cate o lin ura de mai multe ori pe zi% Sirop de violete / *00 de (lori uscate sau proaspete se amesteca cu 200 de miere, 100 ml de apa, se pun la (iert pana ce lic'idul do!andeste consistenta unui sirop% Se (iltreaza si se pastreaza la rece% Se administreaza 2/1 lin urite seara% )ecoct de ceapa / taiati 1 sau 2 cepe in s(erturi, (ier!eti/le intr/o &umatate de litru de apa, $reme de *0 minute% Strecurati% Se !ea tot lic'idul intr/o zi, portionat, in pa'are de tuica% (aie de cimbru / se (ier! 200 de cim!ru in 2 litri de apa, $reme de 1/2 minute% Se strecoara si se toarna in apa din !aie% 4ripa de primavara (autura de cui incins / +uneti un i!ric cu apa la (iert% +uneti sa se inroseasca pe (lacara ara azului un cui de (ier lun de 1 cm% )mpleti cu apa (ier!inte o &umatate de pa'ar% Adau ati o pastila de aspirina si 2 lin urite de rom% Amestecati pentru a dilua pastila% Adau ati in pa'ar 9 cuisoare% 7and cuiul e rosu, apucati/l cu ri&a cu un cleste si $arati/l in lic'id% Asteptati sa s(araie, scoateti/l a(ara, apoi !eti lic'idul incetisor, in 'ititura de in 'ititura "(ara sa in 'ititi cuisoarele, care se (iltreaza cu dintii#% 7ulcati/$a, in$elindu/$a cat mai ros pentru a transpira% 3aca e necesar, repetati operatia% 7in fierbinte cu scortisoara6 puneti la (iert o sticla de $in rosu% Adau ati *- de scortisoara, - !ucati de za'ar si cate$a (elii de lamaie% :eti o &umatate de sticla pe zi, impartita in 2 portii% Se repeta reteta, trei zile la rand% Dripa $a cere indurare%%% 3aca totusi !oala treneaza, (aceti o cura de mere% Mancati intre -00 / * = de mere rase, e,ceptand orice alt aliment, $reme de 2/1 zile% *aceli de primavara (aie de picioare cu mustar 6 mustarul !unicilor noastre este de mare actualitate in raceli mai usoare% Amestecati *-0 (aina de mustar cu putina apa rece% ;asati/o sa stea un s(ert de ora, apoi adau ati pasta o!tinuta in 2 litri de apa calda "18 de rade#% 4urnati/o intr/un li 'ean si !a ati/$a picioarele inauntru% 4emperatura apei nu tre!uie sa depaseasca 20 de rade, (iindca mustarul isi pierde puterea% ,ataplasme cu &rean6 radeti radacina de 'rean si puneti cataplasme pe piept% Probleme le$ate de oc&i 2ararul / .n 4ara 7odrului se spune ca mararul (ace minuni in !olile de oc'i% Serpii $eninosi, la $enirea prima$erii, se (reaca pe oc'i cu marar, pentru a a$ea pri$irea mai a era% Fals sau ade$aratJ 7ert este ca (umi atia cu marar e (oarte e(icienta contra con&uncti$itei si pentru a dezum(la pleoapele% ;a (el de !uni sunt si a!urii% Se zdro!este o lin ura cu seminte de marar, se pun intr/un $as si se toarna deasupra apa clocotita% Apoi $a aplecati cu (ata peste a!uri, acoperiti pe cap cu un prosop% Stati asa *0 minute% Pulpa de dovleac6 daca o con&uncti$ita $a da de (urca, luati putin miez de do$leac, mi,ati/l si aplicati/l in cataplasme, pe oc'ii inc'isi% )surarea e imediata% 4albenus de ou si faina de secara / se prepara din ele o pasta care se aplica pe oc'i% ?indeca con&uncti$ita% Formula AS > Anul 2008 > Numarul 820 > ;eacuri populare *etete siberiene contra imbatranirii 7ititor Formula AS ,onform filozofiei medicinii orientale reprezentata de practicienii rusi si siberieni senilitatea este o boala care poate fi impiedicata sau intarziata " daca nu vindecata " de unele remedii care se $asesc in natura. %mbatranirea nu poate fi oprita dar conform practicienilor din medicina populara aceasta nu trebuie sa fie in acelasi timp suferinta sau infirmitate. 3upa $arsta de 20 de ani, o persoana tre!uie sa inceapa sa tra a (olos din anumite remedii naturale care l/ar putea a&uta sa se mentina in (orma pana la o $arsta $enera!ila, aceasta, !ineinteles, daca nu su(era de nici o !oala% *e$uli $enerale @e im% )n lucru important este reducerea reutatii corporale la o!ezi% Se poate consuma oricata 'rana care contine calciu si (os(or ca6 lapte, al!enus de ou, napi, masline, linte, conopida, mi dale, tarate, smoc'ine, !ranza, mazare, ridic'i, castra$eti, $inete, nuci / in eneral, toate le umele si (ructele de sezon% +ro ram zilnic% 5di'na si somn cat de mult% @enuntare la (umat si alcool% Acti$itate se,uala ponderata / in special pentru !ar!ati% 7u cat potenta se,uala ramane neconsumata, cu atat aparitia senilitatii intarzie% )n lucru important este de a a$ea o acti$itate se,uala normala, e$itand stimulatorii arti(iciali% E,ercitiile (izice sunt, de asemenea, importante, in special mersul pe &os% 5cupatia% A se e$ita suprasurmenarea% Munca in a ricultura este o ocupatie care pastreaza sanatatea si $i oarea c'iar si la o $arsta inaintata / atat din punct de $edere psi'ic, cat si (izic% 4uturor locuitorilor de la orase le este recomandat ca indeletnicire recreati$a6 radinaritul% 3isciplina de $iata% :una (unctionare a or anelor interne tre!uie urmarita in permanenta, in special a or anelor di esti$e% 7onstipatia tre!uie e$itata pe cat posi!il% 5ptimism% Fiecare om, cand incepe sa im!atraneasca, tre!uie sa/si dez$olte o "(ilozo(ie" a sa, in ceea ce pri$este (rica si andul la moarte% Aceasta, !ineinteles, nu poate (i (acuta cu a&utorul unui tratament terapeutic% Fiecare isi aseste propria cale, unii prin e,ercitii mentale, de autosu estie, prin ru aciune si apropierea de 3umnezeu% *emedii de alun$at batranetea 7eaiul de menta6 menta este un !un intaritor al inimii% Frunzele uscate de menta / o lin urita pentru o cana de apa / dau o !autura calda (oarte placuta% Aceasta se ia dimineata, o data pe zi% 7alciul% Este recomandat pentru a intarzia senilitatea, care se datoreaza lipsei sale in or anism% .n @usia si Si!eria se !ucura de mare popularitate urmatoarea reteta, (oarte e(icienta si pentru a pre$eni tu!erculoza% .n rediente6 *0 lamai, 8 oua, *-0 miere, -0 ml coniac% Metoda de preparare6 8 oua crude, proaspete si cu coa&a al!a, se pun intr/un !orcan% +este ele se toarna sucul de la *0 lamai proaspete% :orcanul se acopera cu o 'artie nea ra si se pastreaza la loc rece, intunecos, pana cand coa&a oualor se dizol$a "de o!icei in -/8 zile#% :orcanul nu tre!uie inc'is ermetic% )n ti(on impaturit este (oarte !un% .mediat ce coa&a oualor se dizol$a, se adau a mierea si coniacul% +reparatul tre!uie pastrat intr/un !orcan de culoare cat mai inc'isa "nea ra, daca se poate#, la loc intunecos si rece% ;umina distru e e(ectul terapeutic% 3oza6 1 lin uri pe zi, de trei ori, dupa mese% "3eseori, si o persoana per(ect sanatoasa poate prezenta o (orma de mici !asicute aparute pe piele, care dau mancarimi% Simptomele arata lipsa de calciu% +reparatul cu lamaie si oua $indeca imediat eruptia% +reparatul se strica dupa 2/1 saptamani, de aceea, reteta tre!uie repetata% 4onic de 'rean% Este recomandat pentru lipsa de ener ie, o!oseala enerala si pierderea po(tei de mancare% Se ia o lin ura de 'rean proaspat ras, urmat de un pa'arel de apa calda "(iarta#, de -/*0 ori pe zi, intre mese% 4ratamentul se (ace cate$a zile la rand% >reanul este un tonic si un !un acumulator de ener ie% 4ratamentul se poate repeta si 2/1 luni, daca este necesar%

4onic de carto(i cruzi% Este recomandat tuturor persoanelor in $arsta de peste -0 de ani, ca un pre$enti$ al arterosclerozei% )n carto( crud de marime o!isnuita, spalat si curatat, se rade marunt% Atat sucul, cat si razatura se iau in (iecare dimineata, inainte de masa% 4onic de usturoi% Este recomandat tuturor persoanelor in $arsta, mai ales daca prezinta semne de arteroscleroza% Se prepara dupa cum urmeaza6 umpleti o sticla de 0,-0 litri cu usturoi pisat si adau ati apoi alcool% +astrati preparatul timp de doua saptamani la caldura, apoi strecurati/l% 3oza6 se ia o data pe zi, inainte de masa, incepand cu doua picaturi si adau and in (iecare zi cate o picatura pana se a&un e la 2- de picaturi% Apoi diminuati doza, descrescand in (iecare zi cate o picatura, pana cand se a&un e la 0 picaturi% @ezultatele sunt e,traordinare, daca tratamentul se (ace de doua ori pe an% )oua remedii orientale Aceste doua leacuri contra im!atranirii au (ost (olosite de/a lun ul mileniilor pe intre cuprinsul Asiei% Sunt recunoscute ca (iind cele mai e(icace remedii pro$enite din su!stante naturale si care impiedica senilitatea% 3esi ele ridica potenta se,uala la !ar!ati, nu sunt a(rodisiace% E(ectul este un rezultat al cresterii tonusului in or anism, si nu se limiteaza la s(era se,uala% Sunt dinamizate toate (unctiile or anismului / meta!olismul san elui, di estia, respiratia si toate (unctiile landulare% Este $or!a despre +anti si Dinsen , doua "leacuri" testate temeinic de cercetatorii rusi, care au sta!ilit ca ele au, intr/ade$ar, proprietati tonice deose!ite% Ele sunt considerate leacuri uni$ersale / ade$arate "medicamente miraculoase" ale medicinei orientale% Am!ele pro$in din Si!eria si au (ost (olosite de multe secole de catre samanii si!erieni si practicantii medicinei populare% Se spune ca a!ilitatea lui @asputin de a opri 'emora ia tare$iciului Ale,andru, cauzata de 'emo(ilie, se !azeaza pe (olosirea unor preparate cu " insen ", si nu pe puterea ru ilor sale% @asputin era ori inar din Si!eria si, in timpul cat a stat la +eters!ur , a le at o stransa le atura de prietenie cu dr% :admaie$, un cele!ru practician al medicinii orientale% 3ar sa ne ocupam de cele doua remedii "minune"% +anti Sunt coarne tinere de cer!i, care traiau in sal!aticia muntilor din re iunea )ssuri, in estul indepartat al Si!eriei% Numele acestui animal este "cer!ul no!il patat" "7er$us 3G!o$s=ii#% 7oarnele lui cad in (iecare toamna, la s(arsitul sezonului, iar prima$ara, ii cresc altele% Aceste noi coarne, inca crude si acoperite de un pu( cati(elat de culoare ca(enie, sunt cele!rele +anti% Ele sunt amputate si preparate intr/un (el ori inal, (ie (ier!andu/le in alcool diluat, (ie uscate la un soare (oarte (ier!inte% .n timpurile de demult, cand cer!ii erau numerosi in muntii Si=note/Alin, $anatorii ii omorau deseori, indepartand "panti", odata cu partea de sus a craniului% Numai coarnele (oarte tinere erau pretuite% Erau numite "eli,ir al tineretii", deoarece actionau ca un puternic tonic de intinerire% Astazi, cer!ii no!ili si!erieni nu mai e,ista in stare de sal!aticie% Sunt crescuti in (erme speciale, lan a ?ladi$osto=% 5 !una perec'e de panti "calitatea depinde de $arsta, marime, culoare si simetrie# era cumparata la preturi astronomice, de la 2000 de ru!le in aur, la *00 de ru!le, pentru o perec'e in(erioara% Astazi, industria (armaceutica din @usia (oloseste +anti la prepararea unui tonic numit +anta=rin, prescris de doctori pentru de!ilitate% .n paralel, (iecare (armacist oriental are (ormula sa proprie pentru a prepara +anti, distri!uindu/si produsele in Europa, America si Asia% 3in pacate, medicamentul nu prezinta totdeauna si arantii de calitate, comerciantii (iind, adesea, escroci% 7umparat la preturi e,or!itante, +anti se do$edeste un remediu ne(olositor si (ara e(ect% 3ar c'iar daca +anti este supra/apreciat de practicienii asiatici, ade$arata "stea" a medicinii de intinerire este insen ul, despre care se spune ca are o "putere" ce depaseste capacitatile curati$e ale tuturor medicamentelor la un loc% Dinsen ul 7unoscuta su! denumirea de "radacina omului" "&en/s'en# la c'inezi si "radacina $ietii", la si!erieni, insen ul este o planta ce tine din punct de $edere !otanic de (amilia araleelor% Dinsen ul cel !un este o planta sal!atica ce creste in locuri inaccesi!ile din muntii Si=ote/Alin, din estul indepartat al Si!eriei% Si pentru ca !oa!ele si radacinile acestei plante reprezinta 'rana pre(erata a pasarilor si cartitelor, acestea sunt (oarte rare% .nainte de *989, cand se aseau intr/un an 20/10 radacini, era $ictorie de rasunet% Astazi, cand "$anatoarea" de insen $erita!il a de$enit de domeniul trecutului, intamplarea ca un ne ustor c'inez sa $anda o radacina ade$arata, ori inala, de insen , este un (enomen% "5 asemenea relic$a e,ista la e,pozitia a riculturii din Mosco$a, asi urata la $aloarea de 2-%000 de ru!le%# .n (iecare $ara, insen ul produce un sin ur ciorc'ine de !oa!e, asemanatoare unor clopotei, si care sunt mancate imediat de pasari% +lanta are o lon e$itate neo!isnuita / pana la *ani /, dar este $ala!ila ca remediu numai intre $arstele de -/8 ani% 4ulpina lun a si !oa!ele nu sunt (olositoare, ci numai radacina% Are o culoare delicata, ca cea a pielii, de marimea unui morco$ mic si (orma asemanatoare corpului uman% 7u cat (orma se aseamana mai mult cu cea a corpului, cu atat $aloarea sa este mai ridicata% 4oate radacinile sunt ori (eminine, ori masculine, cele din urma (iind mai $aloroase% +retul radacinii sal!atice de insen depinde de multi (actori / $arsta, "se,ul", (orma si starea sa% 4oate radacinile delicate si tinere tre!uie sa (ie intacte, pentru a a&un e la un pret ridicat% Dinsen ul era luat in doze 'omeopatice, su! (orma unei in(uzii alcoolice sau pudra "amestecat cu alte ier!uri medicinale#, iar cura prelun ita inne rea parul al!, (acea dintii sa creasca, iar ridurile dispareau% .n ce pri$este insen ul comercializat astazi, el pro$ine, in ciuda reclamei, din plantatii% Nu (ace rau, dar nu se compara cu stramosul sau din muntii Si!eriei% 8ormula siberiana de >/ner$ie> Este un preparat apreciat in mod deose!it de practicienii medicinei populare, ca medicament e(icient in com!aterea o!oselii, scaderea ener iei si semnelor de de!ilitate senila% 7ea mai !una (ormula e urmatoarea6 .n rediente6 2 catei mici de usturoi, !ine pisatiB 2 cepe proaspete de marime naturala se dau prin masina de tocat carne, pastrand suculB *-0 o$azB 20 radacina de $aleriana "?aleriana o((icinalis# rasa marunt% Mod de preparare6 toate in redientele se amesteca cu 700 miere si se (ier! la (oc mic, pana cand intrea a masa are consistenta unei creme su!tiri% +reparatul se pastreaza pe o (ar(urie si se lasa sa se raceasca% Apoi se taie in !ucatele si se pastreaza la rece% 3oza6 1/8 !ucati "o !ucata are in &ur de 2/1 cm# pe zi, inainte de masa% )oua remedii ener$izante pentru varstnici cu infirmitati )rmatoarele medicatii au (ost prescrise !atranilor su(erinzi de de!ilitate enerala, pierderea ener iei si a po(tei de mancare, de(iciente respiratorii si o serie de alte a(ectiuni% 5ri inare din re iuni di(erite, unul din Si!eria, celalalt din )craina, aceste doua remedii se !azeaza pe puterea e,traordinara curati$a a usturoiului% @emediu si!erian A (ost prescris de practicieni persoanelor in ultimul stadiu de senilitate / celor practic imo!ilizati de de!ilitate enerala, an ina pectorala, de(iciente cronice ale aparatului respirator, lipsa totala de ener ie% +reparatul este simplu si e(icace% .n rediente6 *00 usturoi, *-0 ceapa, 1-0 miere, 2 lin uri otet "pre(era!il de mere#% Mod de preparare6 usturoiul si ceapa se dau printr/o razatoare (ina, apoi se adau a otetul% Se lasa la un loc cald 22 de ore% Apoi mierea se incalzeste la (oc incet, pana a&un e la punctul de (ier!ere, amestecandu/se incontinuu% )sturoiul, ceapa si otetul se amesteca !ine cu mierea (ier!inte si se lasa apoi sa se "coaca" la loc cald, timp de 7 zile% )lterior, se strecoara printr/o sita deasa% 3oza6 2 lin urite luate una dupa alta, o data pe zi% 4ratamentul se continua (ara sa se intrerupa% Are un e(ect cumulati$% Eli,ir ucrainean Acest remediu este intre!uintat in pro$inciile 9ie$ si 9nar=o$ de peste -00 de ani si a (ost si mai este un ade$arat "eli,ir al tineretii"% Se recomanda, in special, cand "!olile !atranetii" sunt com!inate cu o!ezitatea% @eteta6 1-0 usturoi !ine pisat se amesteca cu sucul a 22 de lamai "(ara seminte#% Se lasa 22 de ore intr/un !orcan acoperit cu ti(on% Se scutura !ine inainte de intre!uintare% 3oza6 o lin urita seara, cu o &umatate de pa'ar de apa calda% .n *0 zile, apare o im!unatatire a tonusului intre ului or anism% Acest medicament poate (i (olosit si de tinerii care se plan de lipsa de ener ie, su! tensiune sau se simt o!ositi cand (ac e(ort% 2r& 3ARIA PE4RE"C5 Formula AS > Anul 2002 > Numarul 82* > Forma ma,ima 7a doare sufletul@ @edactia 7a doare sufletul@ . 7indecati"l cu flori< . 3u e vorba de flori uscate oparite si transformate in ceai . ci de florile vii ale verii al caror parfum narcotizeaza universul. . Leac $ratuit pentru bucurie. )espre sufletul florilor se vorbeste doar in povesti si in credintele populare desi el exista... )espre su(letul (lorilor se $or!este doar in po$esti si in credintele populare, desi el e,ista cu ade$arat% .n satele noastre de munte, (erite din drumul ci$ilizatiei, taranii mai cred si astazi ca plantele sunt (apturi in care 3umnezeu a pus picaturi de eternitate, la (el ca si/n om% Asa se si e,plica de ce, atunci cand aduna (lori si ier!uri de leac, cule atorii cer iertare ca le curma $iata% )n est de mare emotie si tandrete, care arata ca inaintasii nostri, mai putin scoliti decat noi, erau cu mult mai aproape de marile taine ale e,istentei, care azi s/au pierdut% Su(letul (lorilor e una din ele% )n mister pe care inceputul de $ara ne indeamna sa/l cercetam, sa/l intele em si / mai presus decat toate / sa/l (olosim% Nu e prea reuC 4otul este sa $a apropiati de natura, de e,ploziile (lorale, care in iunie se a(la la apo eu% 3uceti/$a la o mar ine de padure, stra&uita de salcami si de soci in(loriti, inspirati adanc par(umul primelor (lori de tei, lasati/$a

narcotizati de mireasma tu(elor al!e de iasomie% .m!atati de atatea par(umuri, $eti crede ca ati asit drumul spre paradis, dar "minunea" e ce$a mai departe% 5 $eti a(la in clipa cand $eti incerca sa deose!iti (iecare mireasma in parte / cea dulce de cea amaruie, cea !landa de cea sal!atica /, cand $eti intele e ca par(umul unei (lori desc'ise spre soare e,prima o stare de !ucurie, de implinire, de preaplin%%% su(letesc% Mireasma (lorilor e,prima emotie% +oate parea a!surd, dar cercetarile ultime din domeniul !iolo iei au sta!ilit sa (iecare mireasma de (loare codi(ica pentru creierul nostru un sentiment6 teiul transmite mesa&ul unei iu!iri implinite, iasomia / speranta, salcamul / liniste si impacare etc% Asa putem sa ne e,plicam de ce in prima luna de $ara ne simtim totdeauna mai $eseli, mai senini, mai usori% .n trecut, $indecatoarele populare cunosteau (oarte !ine aceste lucruri, stiau ca (lorile de leac tre!uie culese inainte de Sanziene, in perioada lor de ma,ima $italitate si ener ie, de preaplin tamaduitor% Flori de leac pentru trup, dar mai ales pentru su(let, cea mai rea $indeca!ila parte a intre ului omenesc% Astazi, ceea ce !a!ele do(toroaie o!tineau cu (lori si descantece a (ost do$edit in la!orator% ;eacurile "$ra&itoresti" se !azau pe niste mecanisme neuro/endocrine precise, pe (eromonii din plante "su!stante cu rol de transmitere de in(ormatii#, pe receptorii ol(acti$i care au le atura cu anumite zone din creier, ce recepteaza in(ormatia (ara a o (iltra la ni$el constient, dar care acti$eaza su!constientul, zona miraculoasa din care $in raul si !inele% 3ar sa (acem un pas inainte, pentru a a(la cum su(letul (lorilor poate $indeca su(letul omenesc% Leacuri cu flori pentru trup 1romatizarea directa 7el mai simplu si direct putem !ene(icia de miresmele tamaduitoare ale $erii plim!andu/ne prin locurile cu copaci in(loriti% 5 ora de plim!are printr/o padure cu salcami sau cu tei in(loriti, o e,cursie printr/un cran cu soc, o &umatate de ora de odi'na in prea&ma unei tu(e de iasomie / sunt procedee e,trem de simple de a intra in contact cu su!stantele odorizante $indecatoare pe care aceste (lori le emana incontinuu% Acasa, ne putem pune la uscat, intr/un colt al camerei in care dormim, (lorile alese, care $or umple cu mireasma lor multe zile la rand incaperea, e,ercitandu/si e(ectele terapeutice% .n (ine, in medicina populara romaneasca se recomanda punerea su! perna sau in apropierea capului in timpul somnului a unui saculet de panza cu (lorile uscate alese, a caror mireasma o $om in'ala in timp ce dormim% (aile :aile cu e,tracte de (lori actioneaza pe doua cai6 prin preluarea principiilor acti$e direct la ni$elul pielii si prin in'alarea $aporilor odorizanti ai plantei alese% Modul de pre atire al acestei !ai este simplu6 trei/patru maini de (lori uscate se pun la macerat in doi litri de apa, $reme de 1/2 ore, dupa care se (iltreaza% E,tractul o!tinut se pune deoparte, iar planta ramasa se (ier!e in inca doi litri de apa% 3upa (ier!ere, in(uzia se lasa sa se raceasca, dupa care se (iltreaza, solutia rezultata com!inandu/se cu maceratul o!tinut anterior% E,tractul rezultat $a (i adau at in apa din cada, care $a a$ea o temperatura de apro,imati$ 19 de rade 7elsius% 5 !aie $a dura douazeci/treizeci de minute, saptamanal (iind (acute doua, ma,imum trei !ai cu e,tracte de (lori% 2aceratul Se o!tine din doua lin urite de planta, care $or (i puse intr/un pa'ar "200 ml# cu apa de iz$or sau plata si $or (i lasate sa se macereze de seara pana dimineata, cand se (iltreaza% +reparatul o!tinut se $a !ea pe stomacul ol, trecandu/l pe su! lim!a si sa$urand aroma (iecarei in 'itituri% Aceasta metoda este (oarte e(icienta, pentru ca !ene(iciem deopotri$a de actiunea ol(acti$a a plantei si de principiile acti$e care $or (i asimilate pe cale interna de catre or anism si/si $or e,ercita e(ectele asupra sistemului ner$os si endocrin% /xtractele in miere Se o!tin numai din (lori proaspete, care se $or toca marunt, se $or amesteca in proportia de *61 cu miere "o lin urita de planta la trei lin urite de miere# si se $or pune intr/un !orcan cu capac, in care amestecul $a sta $reme de macar trei saptamani% 3upa trecerea acestei perioade de timp, se $a o!tine un (el de dulceata, e,trem de par(umata, care conser$a proprietatile odorizante si !ioener etice ale plantei% Se administreaza */2 lin urite din acest remediu de 1/2 ori pe zi% Leacuri cu flori pentru suflet Salcamul Florile sale au un par(um dulce, sunt e,trem de !o ate in nectar "sunt printre principalele surse de miere# si au asupra psi'icului un e(ect linistitor% Sunt (rec$ent (olosite pentru tratarea !olilor psi'osomatice, adica !oli ale corpului care apar ca o consecinta directa a tensiunilor su(letesti si care se $indeca atunci cand cauza psi'olo ica a (ost eliminata% Florile de salcam sunt e(iciente mai ales in tratamentele pe termen lun , intrucat e(ectele de armonizare, de "reconstructie" psi'ica pe care le induc apar radat si sunt sta!ile% .ata cate$a din recomandarile lor6 I2anie iritabilitate psi&ica / se recomanda aromatizarile cu (lori de salcam, care $or (i puse in camera de odi'na, plim!arile in padurile in(lorite de salcam "pe care le intalnim adesea la mar inile marilor orase#% .n'alarea repetata a par(umului (lorilor de salcam are e(ecte calmante, usor sedati$e% I/puizare nervoasa si intelectuala stari usoare de anxietate / se recomanda consumarea de (lori de salcam macerate in miere "dupa reteta de mai sus#, cate 8 lin urite pe zi% IStari conflictuale frecvente tendinta spre criticism exa$erat / se !ea zilnic in loc de apa macerat la rece de salcam, o!tinut dupa metoda de mai sus% +oate parea reu de crezut pentru sceptici, dar acest preparat are e(ecte reale de im!unatatire a comportamentului, reducand a resi$itatea, compensand anumite pro!leme a(ecti$e% Se (ac cure de 2* de zile, timp in care se consuma incontinuu maceratul de salcam in locul apei de !aut% I +rintre bolile psi&osomatice care raspund (oarte !ine la tratamentele cu (lori de salcam, (olosite intern su! (orma de macerat si e,tern su! (orma de !ai, mentionam6 astrita 'iperacida care apare pe (ondul ner$ozitatii, eruptiile 'erpetice declansate de stari de suparare intensa, !ulimia si tul!urarile de apetit enerate de o stare de ol a(ecti$, de o lipsa de "'rana su(leteasca"% Socul .n medicina populara si mai ales in cea ma ica, socul are un rol cu totul aparte% Se spunea ca (lorile sale "au leac" numai atunci cand sunt culese de un om smerit si cu inima !una% Alt(el, ele capata un miros neplacut, isi sc'im!a culoarea spre un maroniu inc'is si pot (ace mai mult rau decat !ine% 4ot despre soc se spunea ca are calitatea de a spala toate andurile si simtamintele rele, lasand su(letul curat si usor% 7ele!ra socata, preparata prin (ermentarea (lorilor de soc in apa cu miere, nu era doar o !autura aperiti$a si tonica di esti$a, ci si o licoare rituala, care (acuta si administrata intr/un anumit (el, lua cu mana o multime de !oli% 7el putin la ni$el (izic, aceste cunostinte de medicina ma ica au un corespondent e,act, (lorile de soc "spaland", intr/ade$ar, or anismul de to,ine prin e(ectul lor diuretic, dia(oretic si depurati$% .n ceea ce pri$este actiunea tonica a (lorilor de soc asupra sistemului ner$os, ea este $alidata partial de medicina moderna, care nu poate insa preciza e,act mecanismele prin care ea are loc% @eteta de preparare a socatei6 cincisprezece/douazeci de in(lorescente de soc se pun intr/un litru de apa, dupa care se adau a trei/patru lin uri de miere si o &umatate de lin urita de dro&die% Se acopera !orcanul si se lasa continutul la macerat $reme de -/7 zile "nu mai mult, pentru ca preparatul sa nu de$ina alcoolic#, dupa care se (iltreaza% Se consuma 2/1 pa'are pe zi, de re ula inainte de masa% .ata cate$a indicatii6 I1stenie surmena+ nervos / se (ace o cura de doua saptamani, timp in care se !ea un litru de socata zilnic, in locul apei de !aut% +e cat posi!il, acest tratament $a (i asociat cu re im alimentar lacto/$e etarian, cu un pro ram de $iata mai rela,at, din care sa nu lipseasca plim!arile in natura (acute in (iecare zi% I)epresie aparuta pe fondul stresului si al refularii emotiilor / se $a tine un re im de puri(icare deopotri$a (izica si psi'ica, in care se $a consuma cate un pa'ar de socata inainte de (iecare masa, se $or consuma numai alimente naturale $e etariene, se $or e$ita orice stimuli alimentari, $izuali ori auditi$i noci$i% Aceasta aparent !anala !autura de soc are e(ecte puri(icatoare (oarte puternice, care nu $or intarzia sa/si (aca e(ectul atunci cand tratamentul cu ea este corelat cu un re im de $iata corespunzator% I%mpotenta psi&ica / se $a consuma socata (ermentata cate$a zile mai mult, asa incat sa ai!a o (oarte sla!a componenta alcoolica% .n mod curios, aceasta !autura, desi este (oarte saraca in alcool, are e(ecte eu(orizante puternice, care a&uta la trecerea peste in'i!itiile si !loca&ele psi'ice% .n medicina populara era (olosita nu doar pentru e(ectele sale de eli!erare a ener iei erotice "care sunt o componenta secundara#, ci si pentru depasirea altor !loca&e, cum ar (i teama de a relationa cu cei din &ur, lipsa comunicati$itatii etc% Teiul 3espre e(ectele teiului asupra su(letului putem a(la din poezia eminesciana mai mult decat din zeci de studii etno(armacolo ice% Nicaieri nu $om asi mai !ine nuantate si e,primate sentimentele !ene(ice pe care (lorile acestuia le induc% 3e alt(el, enialul Eminescu nu se s(ia sa spuna despre tei ca este s(ant, pacea, linistea, ec'ili!rul pe care aceasta planta ma ica i le induceau purtand pecetea unui dar al di$initatii% Sa $edem in continuare cate$a aplicatii ale (lorilor de tei in terapia su(letului6 I%nsomnie / se recomanda punerea cator$a ramuri in(lorite de tei in camera de culcare ori c'iar (olosirea unei pernite umplute cu (lori de tei in timpul somnului% Suplimentar, inainte de culcare se iau doua lin urite de (lori de tei macerate in miere, preparate dupa reteta data la inceputul acestui articol% ISomn a$itat la copii / seara se (ac !ai cu e,tract de (lori de tei, care au calitatea de a reduce ner$ozitatea, de a da un somn linistit si (oarte odi'nitor% Aceste aplicatii e,terne cu (lori de tei au intre altele calitatea de a reduce a resi$itatea, comportamentele s(idatoare care apar uneori la copii% )n element (oarte interesant6 multi oameni care au (acut in copilarie aceste !ai cu (lori de tei si/au amintit ulterior ca in perioada respecti$a $isau (rec$ent (iinte care le induceau o stare de (ericire dia(ana, (iinte pe care le asimilau unor zane sau in eri% I9iperexcitabilitate nervoasa si sexuala / se consuma zilnic macerat de tei, minimum trei cani% +rincipiile acti$e ale teiului calmeaza psi'icul, reduc ner$ozitatea, actioneaza in sensul ec'ili!rarii 'ormonale, a$and si usoare e(ecte ana(rodisiace% ITendinta de suprasolicitare / (lorile de tei macerate in miere sunt un sustinator de e(ort cu e(ecte (oarte interesante% Spre deose!ire de tonicele o!isnuite, acest remediu $e etal a&uta la o ec'ili!rare a acti$itatii ner$oase, reducand tendinta spre 'iperacti$itate si a&utand la o dozare &udicioasa a e(orturilor% Administrarea a doua lin urite, de cate 1/2 patru ori pe zi, din acest preparat este (oarte utila persoanelor care tind sa munceasca (izic sau intelectual peste posi!ilitati% %lie Tudor Formula AS > Anul 2001 > Numarul -88 > Medicina naturista 2edicina naturista

@edactia Leacuri de la cititoriUn leac stravec&i pentru tratarea &epatitei acute si cronice. :,ules de la 2aica (enedicta din 2anastirea *atesti +ud. (uzau care il practica de 50 de ani si l"a invatat de la mama ei du&ovniceasca; ,arbune ve$etal' pentru prepararea carbunelui ve$etal sunt necesare urmatoare...

,arbune ve$etal6 pentru prepararea car!unelui $e etal sunt necesare urmatoarele plante "in proportii e ale, dar nu in cantitati (oarte mari#6 / sam!uri de masline / sam!uri de stru uri / samanta de canepa / cren i de $ita/de/$ie / radacina de ste$ie / rostopasca "partea aeriana a plantei6 (runze F (lori#% Modul de preparare6 *% sam!urii de masline, de stru uri si samanta de canepa se ard, pe rand, intr/un tuci, pana se car!onizeaza% 2% @adacinile de ste$ie si de rostopasca se maruntesc, se usuca, apoi se incalzesc pana la car!onizare intr/un cuptor incins% 1% 7ren ile de $ita/de/$ie "sa (ie $ec'i si uscate de un an# se ard intr/un (oc ina!usit, dupa care raman 22 de ore intr/un recipient inc'is ermetic, trans(ormandu/se in cenusa% 2% Se amesteca in parti e ale toate pul!erile o!tinute% Mod de administrare6 in (unctie de radul e$oluti$ al !olii, se ia o lin ura rasa din acest amestec, la inter$ale de 1/7 zile, de pre(erinta intre mese, (ie amestecandu/se cu o lin ura de miere, (ie dizol$andu/se intr/o &umatate de pa'ar de $in rosu natural% 7ei care nu suporta nici $inul, nici mierea pot (olosi suc de (ructe sau ceai% .n nici un caz nu se in 'ite pra(ul ol% .n (orma acuta a 'epatitei $irale sunt su(iciente *0 doze% .n (orma cronica a 'epatitei $irale numarul de doze este in (unctie de e$olutia !olii% AtentieC .n cazul 'epatitelor complicate6 insu(icienta 'epatica acuta, colesteaza, ciroza 'epatica decompensata, remediul are e(icienta scazuta% Ana 7osma / str% @a'o$ei nr% 8*, !l% 28, sc% :, et% 2, ap% 18, Si!iu, cod 2200 Leacuri populare rusesti Impotriva durerilor de masele .n Si!eria, prin impre&urimile orasului ?ladi$osto=, erau multe sate populate de sectanti/molocani% .n toate aceste sate, oamenii calmau durerile de dinti si de masele intr/un mod mai putin o!isnuit% ;a inceput, ei isi (rictionau partea inc'eieturii mainii dinspre interior cu un catel de usturoi taiat in doua% Apoi, usturoiul era maruntit si le at in zona pulsului% Mana tre!uia !anda&ata strans, pentru ca usturoiul sa se lipeasca !ine de piele% 3aca durerea e in partea dreapta, usturoiul se lea a la mana stan a si in$ers% AtentieC .nainte de a aplica usturoiul, mana tre!uie acoperita cu un strat su!tire de ti(on% .eteta pentru diabetici / )n pa'ar "200 ml# de o$az nedecorticat se clateste cu apa rece, se toarna intr/un $as cu capac si se opareste cu * l de apa clocotita% Se acopera cu capacul si se lasa sa se in(uzeze timp de douasprezece ore "20600 / 8600#% Se strecoara prin trei straturi de ti(on si lic'idul rezultat se !ea in trei reprize, timp de o zi% 4ratamentul dureaza trei luni, dupa care se (ace pauza o luna% 5$azul ramas dupa strecurarea in(uziei se da prin masina de tocat carne% +este masa rezultata se toarna * l de apa si se lasa sa (iar!a timp de 20 de minute% Se strecoara si se !ea% Aceasta (iertura re leaza (unctiile (icatului la dia!etici% / -00 ml suc de ceapa se amesteca cu -00 ml alcool etilic "98E#% Se administreaza cate o lin ura pe zi, ce$a mai mult de o luna% 4ratamentul poate (i repetat% Leac pentru diareea la copii .n perioada caniculara, copiii mici su(era adesea de tul!urari di esti$e% 3e o!icei, mamele nu iau in seama primele simptome ale diareei si acest incon$enient de$ine uneori c'iar periculos pentru sanatatea copilului% E,ista un leac e,trem de simplu si e(icient impotri$a diareei% Se ia o cana "*00 ml# plina cu orez si 8/7 cesti de apa% Se (ier! la (oc mic, apoi (iertura se strecoara% 7opilul tre!uie sa !ea cate *01 de ceasca de lic'id la (iecare doua ore% Doua tratamente pentru reglarea menstruatiei abundente# insotita de dureri / .n acest scop (emeile din 7'ina si Japonia (olosesc radacina de pelinarita "sau pelin ne ru#% @adacina uscata sau proaspata se taie marunt si se (ier!e% Fiertura se strecoara si se !eau cate -0 ml de doua/trei ori pe zi, in (unctie de a!undenta menstruatiei% +entru * l de apa se iau 2/radacini de pelinarita% / 5 lin ura de coada/calului uscata si maruntita se (ier!e intr/un litru de apa% 3aca menstruatia este e,trem de a!undenta, se ia cate o lin ura de (iertura la (iecare doua ore% 7and ciclul incepe sa se normalizeze, se ia cate o lin ura de (iertura de trei ori pe zi% Tratament impotriva ,emoragiilor interne si e(terne +atru radacini proaspete de muscata se pun in *,2 l de apa clocotita si se (ier! timp de 20 de minute% .n caz de 'emora ie interna, se ia cate o lin urita de (iertura calduta la (iecare 20 de minute% 3aca e $or!a de o 'emora ie e,terna, rana se clateste cu aceasta (iertura calduta si se !anda&eaza cu un ti(on im!i!at in aceeasi (iertura% :anda&ul se sc'im!a de trei ori pe zi% *etoda traditionala de eliminare a to(inelor din organism .n acest scop, $racii rusi recomandau (iertura din coada/calului% )scata si maruntita, planta se prepara ca un ceai o!isnuit si se !ea peste zi, in loc de apa% Leac naturist pentru combaterea colitei +entru 200 ml apa se ia cate o lin urita din plante uscate si maruntite de sal$ie, tintaura si musetel% +lantele se pun in apa clocotita si se (ier! putin% Se !ea cate o lin ura de (iertura la doua ore, de sapte/opt ori pe zi% 3upa doua/trei luni, doza se micsoreaza, (iertura administrandu/se din ce in ce mai rar% Leac naturist pentru combaterea catarului gastric ?racii le recomandau pacientilor sa !ea seminte de mustar cu putina apa% Se incepe cu o samanta pe zi si se a&un e la 20 de seminte, marind zilnic doza cu cate o samanta% A&un and la 20 de seminte, doza tre!uie micsorata in (iecare zi cu cate o samanta, pana se a&un e la zero% Semintele se !eau dimineata pe stomacul ol% 4ratamentul este !un si pentru tratarea dispepsiei% Leac naturist pentru tratarea pecinginilor luate de la caini si pisici& ?racii din toate timpurile tratau aceasta !oala in (elul urmator6 pecin inile erau (recate cu o sta(ida taiata in &umatate% 3e o!icei, pecin inile dispar dupa prima procedura% "4raducere din lim!a rusa de ?ioleta 7iu!otaru# Leacuri rapide# pentru neplaceri mari / 7and sunteti o!ositi, dupa un e(ort intens sau o munca de durata, un eti/$a usor palmele cu ulei de la$anda si (rictionati/$a tamplele, cea(a si trupul "(ara com!inatie de alcool#% )leiul sa (ie la temperatura pielii% ?eti $edea e(ectul imediat% / 3aca a$eti emotii mari sau traume psi'ice, (rectionati/$a tamplele, cea(a si trupul cu un amestec de ulei de scortisoara si ulei de !enzoe "incalzite la temperatura camerei#% / +entru durerile sinusurilor (rontale, ale an lionilor din spatele urec'ii ori ma,ilarelor, se $or (ace usoare (rectii cu un amestec de ulei de rozmarin si muscata% / .n caz de sinuzita, e !ine sa se aplice mamali a calda "nu (ier!inteC# pe nas si in re iunea sinusurilor% Dra!este eliminarea in(ectiei% / 7ontra uturaiului (anului6 se (ier! intr/o &umatate de litru de apa 20 catei de usturoi F 20 ceapa F cate$a (ire de $iolete% Se !ea cate o cana pe zi% / 7ontra astmului6 se prepara o in(uzie de - usturoi F - lamaie "cu tot cu coa&a# F sal$ie cat cuprinzi cu doua de ete% Se opareste totul cu un litru de apa% Se !eau doua cani pe zi% Ana Marcu / str% 3armanesti nr% 10, !l% 91, ap% 21, +iatra/Neamt .eteta contra acneei Se tamponeaza de mai multe ori (ata cu o (elie de rosie proaspata% A doua zi, se tamponeaza (ata cu (runze de macris stri$ite% Se lasa (iecare remediu sa actioneze 10 de minute, dupa care se spala (ata cu apa rece% +entru pre$enirea acneei, se ster e cat mai des (ata cu o lotiune preparata din *00 ml suc de rosii "(acut proaspat in mi,er sau prin stoarcere#, 20 ml alcool de 90H si * ml de licerina% Aurelia ?eltan / loc% Adamus, str% +rincipala nr% 88, &ud% Mures, cod 1210 )in experienta cititorilor Cum s)a vindecat bunica de cancer 7eea ce o sa $a po$estesc este un caz real, din $iata !unicii mele% 7u 10 de ani in urma "a$eam *2 ani pe atunci#, !unicii mele i s/a depistat un cancer uterin% Era taranca, !oala o macina (ara mila si o $edeam tot mai des c'ircindu/se de su(erinta in patul ei simplu, din lemn% "N/o sa traiasca mult", m/am andit, dar cum ma a(lam in perioada e,amenelor de prima$ara, n/am mai putut sa trec pe la ea decat dupa $reo doua saptamani% Spre surprinderea mea, am asit/o in spatele casei, cule and o poala de al!enele% Am intre!at/o ce (ace si mi/a raspuns zam!ind6 ".mi adun leaculC"% Dreu de crezut, dar sarmana !atrana s/a $indecat cu acele poale de al!enele, culese proaspat si preparate intr/un anume (el% +utin mai tarziu, 7irca sanitara / unde (i ura ca !olna$a / i/a trimis o instiintare sa se prezinte de ur enta pentru control% :unica a cules un cos de al!enele, a scris un !ilet cu litere mari si m/a trimis sa i le duc asistentei% Mesa&ul era cat se poate de simplu6 "Su! cutitul $ostru n/am sa ma dauC"% Nu $reau sa spun ca al!enelele reprezinta un leac (ara res contra cancerului uterin, dar daca i/au (ost de (olos !unicii, poate ii $or a&uta si pe altii, c'iar si ca ad&u$ant pe lan a alte tratamente urmate su! control medical% Mentionez ca !unica a murit de !atranete la 90 de ani% @eteta6 Se aduna al!enele proaspete si se taie marunt, (lori, tulpini si (runze% Se pun la (iert intr/un $as smaltuit 1 litri de apa si, cand clocoteste, se adau a 2 pumni de planta, lasandu/se sa mai (iar!a - minute la (oc mic% Se lasa la in(uzat, se strecoara si cat in(uzia mai este calduta, se (ac spalaturi $a inale, dimineata si seara% 3upa ultima spalatura, in $a in se introduce imediat un tampon de ti(on im!i!at in ulei de catina "astazi se aseste la (armacie, !unica si/l prepara#, care se lasa peste noapte, iar dimineata se arunca% 7a alimente, !unica se 'ranea cu lapte ne(iert, mamali a, le ume proaspete din radina, (ructe si $erzituri% +rima$ara, in loc de apa, !unica !ea ceai de urzica, iar dupa ce se coceau cerealele, (iertura amestecata din !oa!e de rau, secara, o$az si porum!% Tot de la bunica stiu o... *etoda rapida de tratare a gastritei 100 ml de apa se (ier! de sase ori% Se da in clocot o data, se ia $asul de pe (lacara, se raceste, apoi iarasi se da in clocot si se raceste, si tot asa, de

sase ori% Se consuma toata cantitatea pe stomacul ol, inainte de masa% 3upa doua minute, se ra aie (ortat de cinci ori% 3urerile $or disparea si nu mai reapar niciodata% 6l$uta 2arian " str. Siderur$istilor bl. 6# ap. #3 4alati cod .200 Cum s)a vindecat de diabet sotul meu ?a ro din su(let sa pu!licati cat mai repede scrisoarea noastra, intru a&utorarea !olna$ilor dia!etici, care se con(runta cu aceleasi necazuri pe care le/a a$ut sotul meu% 7osmarul nostru a inceput cu sase luni in urma% Sotul meu are dia!et de 21 de ani, dar l/a stapanit cu medicamente, insa anul trecut, pe un de et de la picior i/ a aparut o rana cu o aura pana la os, insotita de o eczema cu puroi% +iciorul s/a um(lat, s/a inrosit si era (oarte dureros% 3upa di$erse tratamente (ara nici un e(ect, decizia medicului a (ost6 e,tirparea de etului% 5 reteta proprie ne/a sal$at din incercarea prin care am trecut% ?reme de doua saptamani, am (acut urmatorul tratament6 in 2 litri de apa clocotita se pune o lin urita de musetel, o lin urita de al!enele si o lin urita de marul/lupului% Se (ier!e totul - minute si se lasa sa se raceasca% 7and lic'idul e caldut, se strecoara si se (ace !aie *0 minute locului !olna$% 3upa !aie se tamponeaza locul !olna$ cu un tampon steril si se aplica un pansament curat% Este uimitor cum dispar toate celulele moarte de pe rana si din &urul ei si cum se re enereaza pielea% Acum, nici urma nu se mai $ede% /. 4&erman " Satu"2are :Pentru amanunte telefonul se afla in redactie.; Formula AS > Anul 2002 > Numarul 820 > Forma ma,ima Leacuri basarabene 5tilia 4eposu (oabe de porumb orez la ciorap scortisoara si usturoi... . Si romanii de peste Prut cred in plante si in >stiinta> bunicii. Leacurile populare pe care le/am a(lat in ultima calatorie (acuta in sudul :asara!iei sunt asemanatoare celor (olosite de romanii din 7arpati% 7a si acestia, !asara!enii se lecuiesc la ne$oie cu plante, miere, $in, mirodenii si, mai presus de toate, cu $oie !una si cu increderea mare in puterile !ine(acatoare ale naturii incon&uratoare% Pentru tratarea tusei K Se (ier! tarate sau porum! !oa!e, cam 100 , in 1 l apa, pana cand scade zeama cam la -00 ml% Se strecoara zeama% Separat, se (reaca !ine 2 al!enusuri cu 2 lin uri za'ar, pana se (ormeaza o spuma% +este aceasta se toarna treptat zeama strecurata in care a (iert raul sau porum!ul% Se amesteca pana cand se omo enizeaza !ine compozitia care se !ea calda, de mai multe ori pe zi% K Se (ac ar are cu apa in care s/a pus multa sare% K Se (ac ar are cu suc de lamaie% Pentru tratarea racelilor K Se pune orez intr/un ciorap% 3aca !olna$ul are (e!ra, ciorapul se tine la (ri ider si apoi, dupa ce s/a racit, se pune pe (runtea !olna$ului% ;eacul e !un si pentru mi rene% 3aca !olna$ului ii este (ri , daca are (risoane, ciorapul cu orez se incalzeste la cuptor si apoi se pune pe talpile !olna$ului% :olna$ul tre!uie sa manance de mai multe ori pe zi supa concentrata de aina, in care a adau at si o lin urita de 'rean% K Se amesteca in cantitati e ale miere si 'rean si se ia din aceasta compozitie cate o lin ura de trei ori pe zi% Acest leac e !un si pentru des(undarea nasului% K .n caz de (e!ra, se pun pe piept, pe !urta si pe leznele !olna$ului (runze de $arza zdro!ite% K 3aca !olna$ul are (e!ra, se (ace un masa& la talpi si la inc'eieturile mainilor cu tinctura o!tinuta din ardei iuti tinuti in rac'iu% Acest tratament nu le este indicat copiilor% ,a sa scapi de emotii si de spaime +une mana dreapta apasata pe stomac si inspira adanc si incet, pana cand numeri de la * la 2% E,pira numarand inapoi, de la 2 la *% Acest e,ercitiu este !un si pentru cei care au "tremuraturi la inima", palpitatii% Pentru tratarea diabetului .n (iecare dimineata, !olna$ul $a presara o lin urita de scortisoara pe mancarea pe care o $a lua% Scortisoara se poate amesteca si in ceaiul de dimineata% Pentru vindecarea ranilor Se presara pe rana scortisoara pisata cat mai (in si apoi se lea a cu un !anda& mai su!tire% .n (iecare zi rana se spala si apoi se lasa sa se z$ante, dupa care se presara iar cu scortisoara si se lea a% 1lifie pentru vindecarea ranilor *00 ml suc de $arza proaspata se amesteca cu * lin urita miere si cu * lin ura rac'iu de cereale% Amestecul se pune pe (oc si se tine pana cand se apropie de (ier!ere% Nu se lasa sa dea in clocot% .n alt $as se pun * lin ura untura de porc, * lin urita ceara de al!ine si 2 lin uri ermeni de porum!% Se amesteca !ine toate pe (oc, dar nu se lasa sa (iar!a% Se ia apoi de pe (oc si se toarna peste acest amestec zeama de $arza, cu miere si rac'iu% Se amesteca in $as pana cand compozitia se raceste, apoi se pune in cutiute de plastic sau in !orcane mai mici si se tine la rece% Se poate pastra timp de 2/1 luni in loc racoros% Pentru arsuri K Se pune pe arsura miere si se lasa locul nele at% K Se toarna imediat dupa ce !olna$ul s/a ars un al!us de ou pe locul a(ectat% K 7u aceleasi rezultate !une se poate turna zeama de $arza proaspata% K 7a sa nu se (aca !asici la locul arsurii se pun comprese inmuiate in lapte proaspat sau comprese cu carto(i cruzi rasi% K +entru $indecarea arsurilor se un e locul respecti$ cu ulei de porum! in care s/a macerat sunatoare% Pentru tratarea astmului :olna$ul $a lua de cate$a ori pe zi cate o lin urita de miere in care s/a amestecat o &umatate de lin urita suc proaspat de ceapa% Pentru oc&i obositi pentru oc&i care ustura si lacrimeaza Se (ier!e un ou tare si se taie in doua cat este cald inca% Se scoate al!enusul si cele doua &umatati de al!usuri se pun pe oc'i, cu partea taiata in &os% Pentru a elimina matreata 3aca $rei sa scapi de matreata, tre!uie sa te piepteni cu un pieptene inmuiat in apa amestecata cu otet sau suc de lamaie% .nainte de spalare, se (reaca pielea capului cu sare dura, cel putin *0 minute% Pentru artrita si dureri reumatice K :olna$ul tre!uie sa poarte o !ratara din cupru% K Se !ea, seara si dimineata, cate un pa'arel de tinctura de cuisoare o!tinut cu rac'iu de cereale% Pentru tratarea obezitatii si pentru scaderea in $reutate Se (ace un amestec din usturoi, ardei iute si anason, puse in cantitati e ale% 3in acest amestec se iau cate 2 lin uri, de trei ori pe zi% (autura impotriva durerilor de stomac Se amesteca intr/o sticla mai mare * litru de $in rosu, 2-0 ml rac'iu in care s/au tinut la macerat a(ine, * lin ura pelin uscat s(aramat, * lin ura tintaura uscata s(aramata si * lin ura coa&a de lamaie sau portocala% Amestecul se tine la intuneric timp de 7 zile, sticla se a ita din cand in cand% :autura este (oarte amara si se !ea din ea cate un pa'arel inainte de mancare% Se !ea inainte de (iecare masa in(uzie din * lin urita (lori de salcam si * lin urita (runze de dud, peste care se toarna -00 ml apa clocotita% Pentru tratarea crapaturilor din calcaie Se rade o ceapa pe razatoarea mica si se toarna peste ea ulei% Se lasa cate$a zile la macerat si apoi se strecoara uleiul, cu care se un calcaiele dupa !aia de seara% 3upa aceea se incalta ciorapii% Pentru cei care vor sa se lase de baut Se !eau de trei ori pe zi ceaiuri de plante "coada/soricelului, menta, pedicuta# in care s/au adau at cate *0 picaturi de tinctura de ardei iute%

Pentru boli de ficat Se amesteca 2 lin uri de usturoi pisat cu 2 lin uri seminte de mac macinate% Se un e compozitia o!tinuta pe o !ucata de paine pra&ita% Se mananca de trei ori pe zi cate o (elie de paine ast(el preparata% Pentru dureri de dinti Se tine in ura, pe partea cu dintele care doare, in(uzie concentrata de cuisoare si anason% Pentru tratarea &ipertensiunii K :olna$ul tre!uie sa manance de patru ori pe zi telina rasa% K 4imp de trei zile, !olna$ul sa nu manance decat orez (iert (ara sare, nimic altce$a% K Se macina o lamaie cu coa&a cu tot sau se toaca marunt si se amesteca !ine cu * lin urita de dro&die% 7ompozitia se imparte in doua portii, una se mananca dimineata, cealalta seara% Pentru tratarea durerilor de urec&i Se toarna in urec'e, de doua ori pe zi, cate$a picaturi de zeama de $arza strecurata% Pentru varice K Se (ace o cataplasma din !ranza de $aci amestecata cu otet de mere% 7ataplasma se pune pe $arice si se pastreaza 10 de minute% Se pune o cataplasma dimineata si una seara% K Se pun pe $arice comprese cu un terci mai ros, ca o mamali a, (acut din seminte de in macinate% 4erciul se (ier!e 20 de minute% Pentru indi$estie Se amesteca intr/un pa'ar 200 ml apa cu * lin ura otet de mere si apoi se toarna * lin urita de !icar!onat de sodiu alimentar% Se amesteca si se !ea cat mai repede, pana sa dispara spuma care se (ormeaza% Formula AS > Anul *999 > Numarul 172 > Medicina naturista 2edicina naturista. Poliartrita reumatoida @edactia 2edicina 3aturii. 6ra )e ,onsultatie. Poliartrita reumatoida. Poliartrita reumatoida este o boala reumatica ce face parte alaturi de alte suferinte :lupus dermatomiozita sclerodermia pro$resiva tiroidita autoimuna periarterita nodoasa; din randul bolilor ce au la baza de$enerarea cola$enului din... Leacuri populare pentru vindecarea Poliartritei reumatoide :Publicate si reluate din revista >8ormula 1s>; Medicina populara ne/n$ata ca primele masuri care tre!uie sa (ie luate pentru $indecarea di(eritelor (orme de reumatism pri$esc eliminarea otra$urilor din or anism, re lementarea proceselor meta!olice, inlaturarea (ocarelor de in(ectie si intarirea sistemului imunitar% +entru toate acestea, traditia populara are leacuri precise% Pe cale interna K .nstaurarea dietelor alimentare se$ere, din care se elimina carnea, rasimile, precum si alimentele (ainoase% 3in cauza aceasta, anotimpul cel mai !un pentru inceperea tratamentului este considerat a (i prima$ara, cand (ructele si le umele proaspete incep sa se aseasca din a!undenta% Ele tre!uie consumate in stare cruda, insotite de cereale " rau si 'risca incoltita, (ul i de o$az, porum!, soia, ermeni de rau etc%# care se asesc in ultima $reme si in comertul nostru particular "in (armacii si ma azine naturiste#% Alimente recomandate sunt si laptele crud "ne(iert# si iaurtul, dar in cantitati moderate% K @e im de dezinto,icare a or anismului / prin cure de lic'ide "apa, ceaiuri de plante, sucuri de le ume si (ructe#, re imul 5s'aMa "compus numai din cereale#, prezentate pe lar in re$ista "Formula As"% K 7eai de plop ne ru "o lin urita de mu uri se opareste cu o cana de apa in clocot# / se !eau doua cani pe zi% K 7eai de (runze de mesteacan "in(uzie din 2/- lin urite de planta oparite cu 200 ml apa in clocot#% Se strecoara intr/un $as de sticla, se lasa o ora, apoi se adau a un $ar( de cutit de !icar!onat de sodiu% Se !ea (ractionat, la inter$al de 1/2 ore% K 7eai de matase de porum! "recomandat in toate (ormele de reumatism si artrita#% 5 lin urita de planta se (ier!e *0 minute in 2-0 ml de apa% Se poate indulci cu miere% Se !ea de 2/1 ori pe zi% K 3ecoct de telina / 210 telina "radacina si (runze# se (ier! la (oc mic cu un litru de apa% 7and &umatate din lic'id s/a e$aporat, amestecul se strecoara% ;ic'idul care rezulta reprezinta doza zilnica, care se administreaza in trei portii, de trei ori pe zi% Se consuma (ier!inte% 3ecoctul tre!uie preparat zilnic% Nu are e(ecte secundare, dar tre!uie respectat doza&ul% Pe cale externa (aia cu sare de mare "sare Epsom# / se (oloseste in cazurile mai usoare de poliartrita% Apro,imati$ sase =ilo rame de sare "poate sa (ie si sare run&oasa# se dizol$a in apa din !aie, care tre!uie sa a&un a pana la su!suoara pacientului% 3urata !aii este de *0/20 de minute, iar apa tre!uie sa ai!a 177 "procedeul e strict interzis pentru cardiaci#% (aia cu cenusa / se (ier! cantitati e ale de apa si cenusa, apoi se lasa la cald *2 ore% 7enusa se depune pe (undul $asului, iar din solutia limpede de deasupra "lesie# se utilizeaza cam *,- l, care se toarna in apa din !aie% (ai cu frunze de mesteacan sau cu ace de pin / un =ilo ram de (runze $erzi de mesteacan sau o &umatate de =ilo ram de (runze uscate se (ier! le ate intr/un saculet, timp de 10 de minute% Se toarna apoi in apa din cada (iertura de mesteacan si saculetul cu (runze% Se (ace o !aie pe zi, $reme de o luna, cu rezultate e,celente% ".n locul (runzelor de mesteacan se pot (olosi ace de pin%# C 3upa toate !aile recomandate mai sus, !olna$ul tre!uie sa se (ereasca de aer rece si sa intre direct in pat% Tratamentul cu frunze de mesteacan / se introduce !ratul sau piciorul !olna$ intr/un sac lun uiet si destul de lar , care se umple cu (oi $erzi de mesteacan si se lea a !ine la ura% 3urata sedintei este de o ora% .n interiorul sacului se produce o transpiratie a!undenta, iar (runzele de$in umede% Atunci, sacul se indeparteaza% Mem!rul !olna$ este in$elit imediat intr/o (lanela, pentru a pre$eni raceala% 4ratamentul tre!uie e(ectuat zilnic, $reme de o luna% ,ataplasme cu flori de fan / se pun la (iert cinci litri de apa% 7and dau in clocot, se !a a inauntru un saculet de ti(on in care se pun doi pumni de scuturatura de (an% Se lasa sa se in(uzeze cate$a minute, apoi saculetul se stoarce si se aseaza, cat mai (ier!inte, pe inc'eieturile !olna$e% Se tine pana de$ine caldut% ;ic'idul din oala se adau a intr/o $ana cu apa calda "18/177#% 3urata unei !ai este de 10 de minute% ,omprese cu terci de cartofi / se dau pe razatoare doi carto(i cruzi% Se adau a doua cepe tocate marunt si doua lin uri de seminte de in (ierte% Amestecul se pune pe locurile !olna$e, acoperindu/se mai intai cu o (olie de plastic, apoi cu un (lanel ros% Se pastreaza toata noaptea% +rocedeul se repeta pana la $izi!ila ameliorare a !olii% 1piterapia

Tratamentul cu otet de miere al doctorului american ).,. Aarvis ;a (iecare masa de peste zi se consuma un pa'ar de apa, in care se pun doua lin urite de miere si doua lin urite de otet de mere% .n (iecare zi de luni, miercuri si $ineri, se adau a cate o picatura de solutie de ;u ol cumparata de la (armacie% Se (ace o cura timp de 10 de zile% Se poate repeta tratamentul dupa o luna de pauza% 2edicamente naturale' :oicil Forte "un uent antireumatic si anal ezic# si Stimu$en " el antiin(lamator si antiedematos#, (a!ricate de "E,'elios" 4imisoara% Un leac babesc' Se spune ca durerile reumatice de la !rate sau picioare cedeaza, daca locul respecti$ se in(asoara intr/o (asie tricotata din lana rosie% Formula AS > Anul 2007 > Numarul 787 > Forma ma,ima Leacuri populare cu nuci Elena Josan 1preciate mai ales in alimentatie pentru miezul lor $ustos si &ranitor nucile sunt si remedii minunate de sanatate. 8iindca se apropie timpul lor va oferim cateva retete cu miez si coa+a de nuca precum si cateva preparate pe care e bine sa le aveti permanent la indemana in farmacia casei

*emedii cu miez si co+i de nuca Modesta nuca are mai multe su!stante nutriti$e decat carnea, laptele, ouale, de aceea, se recomanda in alimentatia persoanelor cu distro(ie alimentara, anemie, con$alescenta, epuizare ner$oasa% Miezul de nuca se (oloseste (aramitat !ine, alt(el stomacul nu reuseste sa/l di ere% A$and in $edere ca nucile contin proteine, este indicat sa le consumati seara sau inainte de somn, daca dormiti dupa masa, deoarece proteinele se asimileaza mai !ine cand or anismul se rela,eaza% Nu se consuma cantitati mari de miez de nuca% 3oza recomandata este de 2/7 nuci, alt(el riscati sa $a con(runtati cu dureri de cap, spasme stomacale, constipatie% I ,resterea imunitatii / mai ales in cazul $arstnicilor si al persoanelor isto$ite de o !oala rea% Se amesteca un pa'ar de miez de nuca pisat, sta(ide si caise uscate cu 100 miere de al!ine% Se consuma cate o lin ura de trei ori pe zi, inainte de masa% I %ntarirea or$anismului dupa boala sau in caz de oboseala cronica% Se consuma un amestec (ormat din cantitati e ale de miez pisat, casca$al ras si sta(ide% I /liminarea durerilor cardiace6 Se consuma (aina de nuci o!tinuta prin macinare, amestecata cu sta(ide% Fara sta(ide, se !ea cu apa de catre !olna$ii de colita si enterocolita% I Procese inflamatorii ale cailor urinare cu urinari dese% Se administreaza miez de nuca pra&ita la ratar cu lemne, (oarte !ine pisat% Se administreaza cu apa% I ,uratarea vaselor san$uine% Se toaca marunt coa&a uscata de la *2 nuci "neaparat *2C#, se amesteca cu -00 ml tuica, se lasa la macerat 70 zile% Se !ea cate o lin ura, dimineata pe nemancate% ;eacul le e de (olos si persoanelor cu depuneri de saruri, trom!oza, c'isturi si tumori, mastopatii (i!romatoase% I Tratarea tusei% Se piseaza 2 nuci intre i "miezul si coa&a#, se amesteca cu o lin ura de (ructe uscate de soc% Se (ier!e amestecul in -00 ml apa, pe (oc mic, *- minute% Se raceste, se strecoara si se amesteca cu o lin ura de miere de al!ine% Se !ea cate o lin ura, de trei ori pe zi, timp de 7 zile% I Ulcer stomacal% Se prepara un ceai din mem!ranele "pereti care despart miezul nucii# a 2/- nuci si 2-0 ml apa clocotita% Se in(uzeaza o ora in termos, se strecoara si se !ea cate o lin urita dimineata sau inainte de culcare, pe nemancate% I )iabet colita boli ale traiectului di$estiv tiroidoza &ipertensiune % Se trateaza cu tinctura din mem!ranele uscate% Acestea se pun intr/un !orcan de -00 ml se pun, pe o treime a lui, tocate marunt, apoi se umple !orcanul cu tuica si se lasa la macerat 2* de zile% 3upa stoarcere, se pastreaza intr/o sticluta de culoare inc'isa% Se !ea cate o lin ura pusa in *00 ml apa, cu 10 minute inainte de masa% Tratamente externe I +ro!lemele de tiroida se amelioreaza daca zilnic se aplica pe at, in zona tiroidei, 2/- straturi de (runze $erzi, stri$ite putin intre de ete% Se lasa 8/8 ore pe locul !olna$% *emedii din coa+a verde de nuca I ?arice, dermatoza, !oli ale aparatului locomotor% Se (ac (rectii usoare sau se aplica comprese cu macerat din coa&a $erde de nuca% @eteta6 se umple un !orcan pe 201 cu co&i taiate marunt sau tocate% Se toarna deasupra otet de mere si se macereaza 2/1 saptamani% .etete batranesti Tinctura din nuci verzi Nucile $erzi se taie cu un cutit de ino, pe un (und de lemn% Se pun intr/un !orcan de sticla, amestecate cu za'ar "un pa'ar la (iecare *0 nuci#% :orcanul se tine pe eam, la soare, *0 zile, apoi la intuneric, inca *0 zile% 3upa 20 de zile, se adau a tuica "pentru adulti 2-0 ml la (iecare *0 nuci, pentru copii / 2-0 ml la (iecare 20 nuci#% Se macereaza inca doua saptamani, apoi se strecoara% Se administreaza pentru $indecarea !olilor traiectului di esti$, dureri de stomac si pancreas, cu *2/20 minute inainte de masa% 3oza pentru adulti6 o lin uraB copii pana la - ani / o lin uritaB copii pana la *2 ani / *,- lin urite pe zi% Tocatura de nuci 11 de nuci se piseaza apoi se dau prin masina de tocat carne% Se pun intr/un !orcan de 1 l, se acopera cu tuica% Se inc'ide $asul etans, pentru a e$ita e$aporarea alcoolului% Se lasa la soare timp de 20 zile, a itandu/se zilnic% Se strecoara printr/un ciorap "dres de (emeie#, se stoarce !ine si se pastreaza in sticla de culoare inc'isa la (ri ider% Se (oloseste pentru tratarea cancerelor, dar si pentru toate tipurile de 'elmintiaze "$iermi intestinali#% Se administreaza la (el ca tinctura de nuci $erzi% 2acerat cu petrol lampant )n !orcan in$elit in 'artie nea ra se umple cu nuci $erzi taiate marunt, peste care se toarna petrol lampant si se lasa *2 zile la rece% :atranii (oloseau solutia o!tinuta in cazuri de !oli ra$e, in special cancere, dar si pentru contractii musculare, stari depresi$e, dere lari endocrine, astm !ronsic, ta'icardie, a(ectiuni ale sistemului ner$os central cu leziuni or anice, dupa c'imioterapie antitumorala% Se consuma $reme de 7 zile cate o picatura amestecata cu o lin urita de miere de al!ine, sau pusa pe un cu!ulet de za'ar, apoi alte 7 zile / cate 2 picaturi si inca 7 zile / cate 1 picaturi, amestecate cu *00 ml apa distilata sau de iz$or% 3upa o pauza de doua saptamani cura se repeta% A treia cura se (ace dupa o pauza de 8 luni% Nu se recomanda mai mult de trei cure pe an% 3oza este data pentru persoanele cu reutatea 80/70 = % +ersoanele cu reutate mai mare, care suporta azul, pot incepe tratamentul cu 2/1 picaturi, in cazuri ra$e se !ea si o lin urita, timp de 2/1 zile, dupa care doza se micsoreaza, ca sa nu se a(ecteze (icatul% Maceratul se !ea pe nemancate% 3upa administrare, nu se mananca *,-/2 ore, timp in care !olna$ul tre!uie sa stea rela,at, sa nu (aca e(orturi (izice% *eteta ener$izanta cu nuci curata sangele# intinereste organismul# restabileste puterile dupa boli grave& %n$rediente' * litru alcool du!lu ra(inat, *2 pa'are de apa de iz$or, * = nuci, * = miere de al!ine, o planta aloe de trei ani, -00 ml !ere !runa, * = s(ecla rosie, * = $arza, * = patrun&el "(runze cu radacina#, cate 2 lin uri de plante6 sunatoare, rostopasca, troscot, patla ina, talpa/ astei, sul(ina, (lori de coada/soricelului si de al!enele, (ructe de paducel% 2etoda de preparare' nucile se spala !ine, se usuca, se scoate miezul "co&ile nu se arunca#, se pra&este !ine, se rasneste, se amesteca cu alcoolul du!lu ra(inat% Se topeste mierea de al!ine si se adau a in alcool% +lanta de aloe, in $arsta de 1/- ani "nu se uda - zile in preala!il# se scoate atent din 'i$eci, in asa (el ca radacinile sa ramana intre i% Se scutura !ine de pamant, se spala cu !ere, se toaca si se pune in alcool% S(ecla rosie se spala !ine cu o perie si apa (ier!inte, se da prin masina de tocat carne, cu tot cu coa&a, se stoarce sucul si se amesteca cu alcoolul si celelalte componente% ;a (el se stoarce sucul si din morco$ si $arza, si se adau a in alcool% 7o&ile de nuci se piseaza, se pun pe (oc cu *2 pa'are de apa, se aduc pana la punctul de (ier!ere, dupa care se pun in apa cate 2 lin uri din plantele enumerate "in total 20 de lin uri#% Se (ier! 20 de minute, se strecoara si se amesteca cu alcoolul si celelalte plante% Se macereaza la intuneric 18 de ore% Se a ita inainte de (olosire% Se consuma de sase ori pe zi "inainte si dupa mesele principale# in (elul urmator6 *0 zile / cate o lin urita, *0 zile / cate o lin ura, *0 zile / cate o lin urita si se repeta pana se consuma toata cantitatea preparata% Sirop din co+i de nuci Este un intaritor e,celent si totodata un leac pentru !olile de stomac% .n rediente6 2/1 pumni de co&i $erzi de nuca proaspat adunate se taie marunt si se (ier! *0 minute intr/un litru de apa in care se pun si 1 cuisoare aromate% Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se amesteca cu * =ilo ram de za'ar tos% Se toarna in sticle de culoare inc'isa% Se ia de trei ori pe zi cate o lin urita, dupa mesele principale% 1sociatia >8itomed> " 7aslui Reproducerea) di%u6area $au %olo$irea partiala $au in intregime a materialelor pre6entate e$te inter6i$a %ara acordul no$tru $cri$& Cop7rig8t 9 1++0-,**( :ormula A"& 4oate drepturile re6er;ate& Formula AS > Anul 200- > Numarul 879 > Medicina naturista 5 Plante 1nticanceri$ene Si *etetele Lor .lie 4udor ,alatorie pe un deal inflorit cu o calauza de exceptie' marele savant botanist prof. dr. ,onstantin Parvu Suntem in miezul zilei si razele soarelui necrutator topesc intr/o masa $erde/ al!uie dealurile din &urul orasului ?alenii de Munte% 3in milioanele de (lori din &urul meu se ridica a!uri ne$azuti si inmiresmati, care dau atmos(erei un iz dulce/amarui% Nici un nor pe cer% +asarile s/au retras inspre padure si parca timpul si natura s/ar (i oprit in loc su! $ipiile necrutatoare% Si timpul meu interior s/a oprit, pentru ca sunt atat de a!sor!it de e,plicatiile to$arasului meu de drum, incat uit si de canicula, si de sete, si de mine insumi, transpunandu/ma in lumea (ascinanta pe care interlocutorul meu ma a&uta s/o intre$ad% 7u cine ma plim! prin campul cu (loriJ 7alauza mea e unul din cei mai mari oameni de stiinta ai @omaniei, laureat al +remiului Academiei @omane pentru uimitoarele sale lucrari de !otanica si de (itoterapie, autorul celei mai ample enciclopedii despre plante realizate $reodata, domnul pro(esor doctor 7onstantin +ar$u% ;a saptezeci si trei de ani, arsita $erii nu/i ridica nici un (el de pro!leme, se misca dezin$olt, cu o sprinteneala incredi!ila, mer e de la o (loare la alta, necontenind cu e,plicatiile6 "Asta este turita mare, cu care se $indeca !olile de (icat, de stomac si de inimaB (lorile acelea al!ene sunt ale dro!itei, care re leaza acti$itatea tiroidei si elimina nodulii tiroidieniB roinita asta sal!atica are un par(um care elimina durerile de cap si reata in cazul mi renelor"% Fiecare (runza si (iecare (loricica ascunsa printre (irele lun i de iar!a are pentru pro(esor o semni(icatie, un rost si o utilizare terapeutica% Este neo!osit si a!ia intr/un tarziu ne retra em la um!ra, unde ne odi'nim si

pot sa/i pun intre!arile pentru care am $rut sa il intalnesc% .ntre!ari care se re(era la un domeniu de ma,ima actualitate6 plantele care com!at e(icient cancerul% @etetele si micile po$estiri care urmeaza apartin in e,clusi$itate domnului 7onstantin +ar$u si sunt rodul cercetarilor sale etno!otanice si etnoiatrice6 3orocelul :Sedum telep&ium ; Este o planta de radina, cu $alente ornamentale, pe care am a(lat/o cu 20 de ani in urma, intr/un sat de su! munte, numit Maneciu +amanteni% Aici s/a intamplat atunci un (el de minune% 5 (emeie de cincizeci de ani, cu un cancer de col a&uns in stadiul al .ii/lea si care nu mai putea (i operata, a (ost trimisa acasa sa moara, pronosticandu/se ca mai are doar cate$a saptamani de trait% Ea insa s/a $indecat cu o reteta din !atrani, in care se (olosea radacina acestei plante% .ata cum se prepara leacul6 Se scot radacinile plantei din pamant, se spala (oarte !ine, se piseaza si se pun intr/un !orcan de culoare al!a, pana se umple pe &umatate, turnandu/se deasupra alcool alimentar de 10/20 de rade, apoi se pune capacul% Se lasa !orcanul zece zile la soare, inc'is ermetic, a itandu/se zilnic pentru o mai !una e,tra ere a principiilor acti$e% 3upa zece zile, lic'idul se (iltreaza, iar din preparatul o!tinut se ia cate o lin ura inainte de (iecare masa, adica dimineata, la pranz si seara% Femeia aceasta, pe nume Filipoiu .oana, a (acut $reme de doua luni acest tratament si s/a prezentat din nou la medic, unde s/a o!ser$at o puternica remisie a !olii, cancerul a&un and din stadiul .ii in stadiul . si putand (i operat% 3upa operatie, ea a continuat sa ia norocel si, in (inal, a in$ins necrutatoarea !oala% ;a ani de zile dupa acest tratament, cand eu am cunoscut/o, era per(ect sanatoasa si in putere% ,imisirul :(uxus sempervirens; 7ei mai multi dintre noi trecem zilnic, (ara sa stim, pe lan a aceasta planta, care este lar (olosita si ca ard $iu% +utini cunosc insa (aptul ca (runzele sale de un $erde inc'is si pieloase contin un alcaloid, !u,enina D2, care are o puternica actiune in'i!itoare asupra celulelor canceroase% @eteta care urmeaza este indicata !olna$ilor de cancer cu di(erite localizari, inclusi$ celor cu cancer in (aze a$ansate6 Se recolteaza prin taiere trei sute de rame din $ar(urile (ra ede de la cimisir "cren utele cu (runze#, si cata $reme sunt proaspete, se taie (oarte marunt, ca $arza pentru salata% Se pune la macerat aceasta cantitate de planta proaspata, in doi litri de alcool de 10/20 de rade, intr/un !orcan ermetic inc'is, $reme de 7 zile% 3upa trecerea acestei perioade de timp, se (iltreaza amestecul prin ti(on, iar preparatul o!tinut se pune in sticlute mici, inc'ise la culoare% ;a inceput, in primele -/7 zile, se ia cate o lin urita de trei ori pe zi, inaintea meselor principale% Apoi, se administreaza $reme de doua luni, cate o lin ura din acest e,tract, diluata in &umatate de pa'ar de apa, inainte de masa, de 1 ori pe zi% Are un ust destul de neplacut, insa e(ectele sale sunt e,ceptionale% Acest preparat nu numai ca actioneaza pe termen lun ca in'i!itor al dez$oltarii (ormatiunilor mali ne, dar con(era si o stare imediata "la cate$a ore dupa administrare# de !ine pacientului !olna$ de cancer% 7u acest remediu se trateaza cancerul de piele, cancerul de $ezica urinara si de rinic'i, cancerul de colon% 7el mai spectaculos rezultat cu acest preparat l/am $azut in tratarea unui cancer de colon la un !atran de 80 de ani, care a$ea o tumora mali na de marimea unei portocale pe intestinul ros, pe care doctorii nu au $rut sa o opereze, a$and in $edere $arsta si starea pacientului% El a apelat la tratamentul cu cimisir si, de unde a$ea un pronostic de $iata de ma,imum doua luni, a trait simtindu/se din ce in ce mai !ine% 3e cat$a timp, nu am mai tinut le atura cu el si nu stiu cum se mai simte, dar rezultatul o!tinut in sine este de&a e,ceptional% Limba"boului :1nc&usa officinalis; Este o planta care, administrata intern, impiedica proli(erarea di(eritelor (orme de cancer, impiedica sclerozarea tesuturilor si aparitia uzurii premature a or anismului% Am $azut e,ceptionalele e(ecte ale acestei plante, c'iar pe o cunostinta, doamna S%, care a (olosit un remediu preparat din (runzele ei pentru tratarea unui cancer enital% .ata cum se prepara lim!a/!oului6 Se recolteaza un =ilo ram si &umatate de planta intrea a "radacina, tulpina, (runze si (lori# si, cat este proaspata, se indeparteaza partile uscate, se spala radacinile, apoi se da prin masina de tocat% +este aceasta cantitate de planta se adau a trei litri de $in rosu natural si doua =ilo rame si doua sute de rame de miere de salcam, dupa care intrea a com!inatie se amesteca (oarte !ine cu o lin ura de lemn% Se lasa -/7 zile la macerat intr/un recipient !ine acoperit, asezat intr/un loc intunecos, dupa care se (iltreaza% 4ratamentul se (ace ast(el6 in primele cinci zile se ia o lin urita de preparat cu doua ore inainte de (iecare masa, de 1 ori pe zi% 3upa aceste cinci zile se ia tot cate o lin urita, dar cu o ora inainte de masa, continuandu/se ast(el tratamentul, $reme de doua luni de zile% 3oamna despre care $or!esc, care su(erea de cancer enital con(irmat prin !iopsie, a (acut tratamentul cu lim!a/!oului in urma cu *2 ani si traieste si acum, se simte si arata e,traordinar% *ostopasca :,&elidonium ma+us; Este recomandata pentru $indecarea tuturor (ormelor de cancer, deoarece are o actiune e,trem de importanta in tratarea acestei maladii6 stimuleaza (unctia 'epatica si dreneaza (icatul, care este (oarte solicitat atunci cand tumorile sunt (a ocitate in procesul $indecarii% .ata preparatul din rostopasca cu care se o!tin rezultate (oarte !une in acest sens6 Se iau cinci rame de rostopasca "tulpini si (runze# uscata si maruntita, se oparesc cu un litru de apa clocotita si se lasa apoi sa stea *2 ore sa se in(uzeze% ?asul tre!uie sa (ie smaltuit, pentru ca in(uzia sa nu intre deloc in contact cu metale% Este !ine ca rostopasca sa se puna seara, la ora sase, la in(uzat, si sa (ie strecurata la sase dimineata% .mediat dupa strecurare, se pun peste e,tractul o!tinut 200 de rame de miere de salcam sau poli(lora, nu de alt (el, si se amesteca !ine% Se ia o lin ura din acest preparat din ora in ora, de *0/*2 ori pe zi, indi(erent daca stomacul este ol sau daca este imediat dupa masa% 7u acest tratament, multi !olna$i de cancer, care nu mai a$eau puterea $itala sa lupte cu !oala, con/(runtandu/se mereu cu stari de reata, de inapetenta si cu o stare de sla!iciune enerala, si/au re$enit spectaculos% Ulmul :Ulmus; Este o specie de ar!ore lar raspandita la noi, dar prea putin cunoscuta ca $aloare terapeutica% Se (oloseste scoarta culeasa de pe ramurile tinere, care au ca semn distincti$ (aptul ca (runza se a(la la !aza, lan a petiol, asimetrica% Aceasta scoarta are e(ecte deto,i(iante si depurati$e (oarte puternice, (iind utila intr/o serie de !oli de uzura, cum ar (i reumatismul, uta, sclerozarea $aselor de san e% 3e asemenea, scoarta de ulm este e(icienta in tratamentul leucemiei, !oala pentru care medicina moderna are prea putine leacuri% .ata cum se prepara6 Se taie ramurile tinere, cu o rosime de ma,imum un de et, dupa care se curata de coa&a cu a&utorul unui cutit "cel mai usor se (ace aceasta operatiune prima$ara, cand scoarta nu adera (oarte puternic pe tulpina#% 7oa&a ast(el o!tinuta se usuca si apoi se (ace din ea un decoct% Se iau 2/1 lin urite de scoarta uscata maruntita si se pun de seara pana dimineata intr/ un pa'ar "200 ml# de apa si se lasa sa macereze pana dimineata, cand se strecoara% Se pune deoparte maceratul o!tinut, iar planta ramasa se (ier!e in alte doua pa'are de apa, $reme de *0 minute, dupa care se lasa la racit si se (iltreaza% .n (inal, se com!ina cele doua preparate, iar e,tractul complet o!tinut se !ea pe parcursul unei zile% 4ratamentul are cele mai !une e(ecte daca preparatul se administreaza dimineata, in (iecare zi, $reme de minimum doua luni% 1 aparut cea mai comple,a lucrare despre plante din @omania% 3omnul pro(esor 7onstantin +ar$u, autorul lucrarii monumentale ")ni$ersul +lantelor", care a (ost rasplatita cu premiul Academiei @omane si cu alte distinctii internationale, re$ine cu o noua lucrare, mult mai $asta, pe aceeasi tema6 >/nciclopedia Plantelor> / patru $olume "dintre care primele trei de&a sunt in li!rarii#, insumand mii de pa ini, in care se $or!este pe lar despre aproape toate plantele romanesti, mai mult sau mai putin cunoscute% .n aceasta lucrare asiti nu doar descrierea !otanica, compozitia c'imica sau alte in(ormatii de specialitate despre plantele de la noi, ci si utilizarile medicale culte sau populare, modul de recoltare si de preparare, credintele populare despre plante si c'iar anumite elemente de medicina ma ica re(eritoare la anumite specii% Este o carte deose!it de comple,a si de (olositoare, care ar (i !ine sa nu lipseasca din !i!lioteca iu!itorilor de natura si%%% sanatate% Reproducerea) di%u6area $au %olo$irea partiala $au in intregime a materialelor pre6entate e$te inter6i$a %ara acordul no$tru $cri$& Cop7rig8t 9 1++0-,**' :ormula A"& 4oate drepturile re6er;ate& Formula AS > Anul 2008 > Numarul 702 > Forma ma,ima Leacuri basarabene 5tilia 4eposu Si peste Prut stiinta batranilor se afla la mare pret. 6 parte dintre leacurile populare de mai &os se mai (olosesc inca in satele din sudul :asara!iei% Altele au (ost inlocuite cu metode si tratamente moderne si au ramas doar in amintirile !atranilor% @etetele acestea $ec'i arata insa cat de di$ersa era practica medicala traditionala si cata incredere a$eau !atranii in terapiile naturale, in leacurile preparate, de cele mai multe ori c'iar de ei insisi, din ceea ce le era la indemana, din ceea ce natura le o(erea% Si aceasta este inca o do$ada a le aturii de nezdruncinat dintre oameni si locul in care $ietuiesc%

Pentru >+un$&i la cap> :dureri de cap; in caz de raceala sau $ripa Se punea un al!enus de ou crud pe moalele capului si apoi o compresa cu rac'iu% .n caz de (e!ra mare al!enusul se cocea si tra ea toata temperatura% 3aca s/a copt, se arunca si se punea o alta compresa proaspata, pre atita ca mai inainte% Pentru dureri de cap dupa betie Se in(asura capul intr/un ster ar inmuiat in apa rece% 7and acesta se incalzea, se inmuia din nou in apa rece% 7u cat apa era mai rece, cu atat rezultatele erau mai !une% Se punea 'eata s(aramata pe (runte% Pentru dureri de $at Se razuiau "cartoa(e" "carto(i#, se stropeau cu otet si se intindeau pe o !asma care se le a strans in &urul atului% Se (acea (rectie cu otet pe spate si pe maini% 5tetul scotea (e!ra si calma durerile ripale% .n cazul copiilor, otetul se amesteca cu apa% Pentru >$alci> :ami$dale inflamate; Se inmuia de etul aratator in za'ar "mascat, mazarat" "tos# si se "calcau" "apasau# alcile% 7and !olna$ul a$ea si (e!ra, i se (acea (rectie cu untura nesarata de capra% Pentru stari $ripale si pneumonii Se (ace (rectie pe tot corpul, "de la picioare si pana la cea(a", cu o ali(ie care se o!tine ast(el6 se !at !ine 2 oua crude cu 2-0 ml esenta de otet% "Se (oloseste numai esenta de otet, nu otetul simplu%# Amestecul se tine la intuneric *2 zile si apoi se amesteca !ine cu untura de capra% Se (ace (rectie pe spate cu az du!lu ra(inat, se in(asoara apoi !olna$ul intr/un cearcea( umed si se acopera !ine% Se (aceau "ari,iti" "crestaturi super(iciale (acute de/a lun ul musc'ilor spatelui, de/o parte si alta a sirei spinarii, cu o lama sterilizata inainte% 7restaturile se (aceau pe $erticala si nu tre!uia sa (ie mai mari de * cm% 3aca din crestaturi iesea san e si apa, insemna ca !olna$ul a depasit stadiul mai ra$ al !olii% +este "ari,iti" se punea o compresa umeda rece% :olna$ul transpira mult si compresa se inmuia periodic in apa rece% Nu oricine stia sa (aca "ari,iti"% Erau numai cate$a !a!e in (iecare sat care se pricepeau la asa ce$a% Metoda era aplicata mai ales la adulti% Numai in cazuri (oarte ra$e, ca ultima solutie, se (olosea in cazul copiilor% Se puneau $entuze pe spate, trecute prin (lacara, dupa ce pielea a (ost dezin(ectata% ?entuzele se tineau pana intr/o &umatate de ceas, apoi se scoteau% +ielea spatelui se un ea cu untura de capra si !olna$ul se in(asura intr/un cearcea( umed% Pentru tuse convulsiva Se !ea cate$a zile la rand lapte cald de ma arita% ,and iti cur$e san$e din nas Se tine o mana ridicata in sus si se pune o compresa rece sau 'eata la !aza nasului% >)e na+at> :pentru dureri de urec&i; Se lua o carpa de !um!ac, neaparat de culoare al!astra, se rasucea in (orma de sul% . se dadea (oc la un capat% 7enusa care se (orma prin arderea !um!acului se punea calda in urec'ea !olna$a% 7el mai !ine este ca !olna$ul sa stea culcat cu urec'ea !olna$a in sus si cenusa sa cada direct in urec'e din !um!acul aprins% 7and a cazut destula cenusa in urec'e, :a!a care (acea ast(el lecuirea tre!uia sa spuna si $or!ele acestea6 "4ttC Sa (ie de leac0si :a!ii de/un colac%" Pentru lecuirea copiilor su$ari a$itati raciti sau deoc&eati Se lua un (ir de ata din scutecul cu care era in(asat copilul% Se punea impreuna cu un (ir de canura "lana de culoare rosie# si se le au cu ele o cren uta de !usuioc si o "sti!la de mei" "o cren uta # din matura cu care se matura in ospodarie% Se inmuia le atura ast(el (acuta in a 'easma descantata si i se dadea copilului sa !ea de trei ori din a 'easma% Apoi copilul era intors in pat si culcat cu capul unde inainte i/au (ost picioarele% Apa care a ramas se arunca pe un caine sau pe un alt animal din ospodarie% 3aca acesta se scutura insemna ca se $a lecui copilul% 3aca animalul nu se scutura insemna ca pruncul este deoc'eat si atunci se c'ema o !a!a priceputa sa/l descante% Pentru dureri de burta si intoxicatii alimentare Femeile pre ateau in (iecare prima$ara urmatorul leac6 se luau nuci $erzi "inainte sa li se intareasca coa&a# si se taiau in (eliute% +este ele se turna rac'iu si se lasa amestecul la intuneric 2 saptamani% .n acest timp se a ita din cand in cand $asul in care erau% 7ine a$ea dureri de !urta sau stare de reata dupa o mancare mai rasa, sau nu (oarte proaspata, !ea cate un pa'arel din rac'iul ast(el preparat% >,and era buricul scuturat din opinteli> :in caz de &ernie; Se culca !olna$ul pe spate cu enunc'ii ridicati, stransi la piept si cu calcaiele lipite de corp% 3osul !olna$ului tre!uia sa (ie mai sus decat capul% E$entual se punea pe o perna sau pe o patura mai roasa% 7u de etul mare in$elit intr/o !atista curata se apasa !olna$ul pe !uric si se rasucea "in directia soarelui" "in sensul acelor de ceasornic#, timp de */2 minute% Apoi se lasa o pauza si se mai repeta de 2/1 ori aceeasi operatiune% Se le au intr/o !atista 2/1 lin uri de sare run&oasa si se punea pe !uricul !olna$ului% +este !atista cu sare se puneau cate$a scame de !um!ac inmuiate in spirt% Acestea se aprindeau si deasupra lor se punea repede un !orcan cu ura in &os% Dura !orcanului tre!uia sa (ie lipita de piele% Arzand scamele, se (ace $id in !orcan si acesta (unctioneaza ca o $entuza, atra e intestinele re$arsate prin 'ernie% :orcanul se lasa 10 de minute, apoi se lua si pielea se un ea cu ulei% 7u cat 'ernia era mai mare, cu atat !orcanul tre!uia sa (ie mai mare% Pentru dureri de stomac :olna$ul lua * ou crud proaspat pe care il amesteca !ine cu un pa'ar mare de rac'iu% 3upa ce !ea amestecul, nu mai manca nimic timp de cate$a ore, cel putin pana la amiaza% %n caz de dureri de rinic&i Se cumparau "numaidecat" "neaparat# - = de rau% Nu se (olosea rau din productia proprie, pentru ca leacul n/a$ea e(ect% Draul se (ier!ea in $in rosu si se punea apoi intr/o "tor!a" "saculet, plasa care se lea a la ura#% "4or!a" se punea in dreptul rinic'ilor si se lasa cat mai mult acolo% Se mananca miez de seminte de !ostan crude%

Se !ea ceai din cozi de cirese% Nu se pune sare in mancare% Pentru reumatism Se (ac (rectii pe locurile dureroase cu az in care s/au pus la macerat ramuri de liliac sal!atic% Se (ac (rectii cu (iertura din radacini de !oz% Se maseaza articulatiile dureroase cu az in care s/au macerat timp de 2/1 saptamani (lori al!ene de calom(ir% Se !ea mult ceai de coada/soricelului% Se un ea locul cu untura de sarpe, care se o!tinea ast(el6 se prindea sarpele, se omora si se a ata de o crean a, la soare, in radina% El se usca si din el se scur ea untura care tre!uia adunata cu ri&a% Pentru tratarea ranilor provocate de taieturi si loviri cu metale Se un e rana cu az, apoi se pune deasupra (runza de aloe taiata in doua% .nainte, cand pamantul era curat, pe rani se presara tarana uscata% Acum nu se mai (oloseste leacul acesta% Se pun comprese cu (runze de patla ina, (runze rase de la "(loarea de taietura"% Pentru bube dulci Se ardeau !oa!e de !o!i sau (asole si se pisau marunt% Apoi se amestecau cu ulei pra&it de (loarea/soarelui sau !ostan si se puneau pe locul !olna$% Reproducerea) di%u6area $au %olo$irea partiala $au in intregime a materialelor pre6entate e$te inter6i$a %ara acordul no$tru $cri$& Cop7rig8t 9 1++0-,**< :ormula A"& 4oate drepturile re6er;ate& Formula AS > Anul 2008 > Numarul 82- > Medicina naturii Leacuri populare cu ST*U4U*% Elena Josan Putina istorie 3e mii de ani, $ita/de/$ie sim!olizeaza rodul6 $iata im!elsu ata, sanatate si noroc% ?iticultura a (ost printre primele ocupatii de pe pamant% 7ele mai $ec'i urme de $in se asesc pe cio!urile unui $as de ceramica asit in sapaturile ar'eolo ice in .ran% ?arsta lor se apropie de 7-00 de ani% Sumerienii produceau *0 (eluri de $inuri al!e si rosii, in urma cu --00 de ani% Dustul dulce al stru urilor a (ost cunoscut si in +alestina, :a!ilon, Assiria, de unde ne ustorii (enicieni duceau $in in Sicilia, Sardinia, A(rica, 7ipru si sudul Frantei% Soldatii din armata romana, lasati in tarile cucerite, plantau $iile in arnizoanele lor% Asa s/a raspandit $iticultura in Franta, Dermania si El$etia% .n @omania, $ita/de/$ie e cunoscuta inca din mileniul ... inainte de era noastra, iar pe $remea lui :ure!ista de$enise asa de raspandita si populara, incat cele!rul re e al traco/dacilor a ordonat din moti$e morale distru erea ei, ceea ce n/a insemnat ca stru urii si $inul au disparut din 7arpati% )isectia unui bob de stru$ure "Sa (iti sanatosi", spun oamenii cand ridica un pa'ar de $in% .ntr/ade$ar, din pamant, soare si ploaie, stru urii acumuleaza o cantitate imensa de su!stante necesare pentru sanatatea si $italitatea noastra% < :o!itele dulci / sunt pline de apa pura care se apropie, prin componenta, de cele mai !une ape minerale% .n sucul stru urilor sunt dizol$ate microelemente care (a$orizeaza meta!olismul "moli!den, titan, ru!idiu, co!alt, nic'el, $anadiu, iod, !rom, (lor#, altele care intaresc peretii $aselor san uine si musc'iul cardiac "potasiul, ma neziul#, iar (ierul, prezent in cantitati mari, a&uta sa pre$enim sau sa tratam anemia% Stru urii curata !ine rinic'ii, impiedica (ormarea pietrelor, curata intestinele% Sunt o arma naturala importanta in tratamentul astmului !ronsic, al tu!erculozei si !olilor sistemului cardio/$ascular% Specialistii in dietolo ie a(irma ca in stru uri se asesc su!stante care (a$orizeaza procesul de sla!ire, cu toate ca ei contin si lucoza% < Sam!urii de stru ure / sunt la (el de sanatosi ca !oa!ele% 7u a&utorul lor se re lementeaza meta!olismul si se com!at in(lamatiile% 7el mai mare (olos aduc sam!urii or anismului o!osit si im!atranit% 3aca dantura nu permite s(aramarea sam!urilor in dinti, ei pot (i rasniti, impreuna cu sam!uri de mar, si in 'ititi cu putina apa% < Sucul de stru uri% +roprietatile sale terapeutice sunt e ale cu ale laptelui matern si ale mierii de al!ine% )n pa'ar de suc !aut de dimineata ne incarca cu ener ie pentru o zi intrea a% 5 multumire deose!ita tre!uie sa/i aduca sucului din stru uri persoanele a(ectate de ateroscleroza, aritmie, edem cardiac si dispnee, pentru a&utorul o(erit inimii si $aselor san uine, pe care le curata de depuneri de colesterol, intinerind or anismul si prote&andu/l de in(arct miocardic% +ersoanelor !olna$e de uta sucul le a&uta sa elimine acidul uric, care impiedica (unctionarea normala a articulatiilor% +entru tratarea dis(unctiilor aparatului locomotor, se recomanda (olosirea soiurilor cu !o!ite de culoare $erde si al!ena% Sucul are si e(ect anti!acterian, mai ales cand e preparat din stru uri necopti% Folosit in cazuri de raceala scade (e!ra, iar ar ara cu suc actioneaza rapid si e(icient% Se (oloseste si in tratarea tusei, deoarece (a$orizeaza eliminarea de sputa din !ron'ii si tra'ee% Sucul din stru uri $erzi se recomanda persoanelor predispuse la aler ie% Tratamente cu stru$uri Nu conteaza ce metoda de tratament $a ale eti, cu stru uri sau suc de stru uri, important este sa cunoasteti unele re uli de !aza% Ast(el6 < 5 cura dureaza nu mai putin de o luna% < Ailnic se mananca 2 = de !oa!e dulci% 3aca ati ales tratamentul cu suc, incepeti cu * *02 de pa'ar in prima zi, si apoi adau ati zilnic 70/80 ml, in asa (el ca la s(arsitul primei saptamani, cantitatea consumata sa a&un a la 1 pa'are pe zi% Sucul se !ea in trei reprize, cu 2 ore inainte de masa, sau la acelasi inter$al dupa masa% < .n timpul curelor, se renunta la produse a(umate, conser$ate in otet, muraturi, mancaruri rase si le ume crude, cu celuloza aspra% 3e asemenea, e !ine sa nu consumati lapte, !ere, apa minerala si alte (ructe% Nu sunt recomandate cantitatile mari de suc persoanelor predispuse la diaree, dia!et, o!ezitate, ulcer stomacal si duodenal% (oli interne < 7opii cu de(iciente in dez$oltare, anemici% Se recomanda tratamentul cu stru uri, timp de o luna% 3imineata, pe stomacul ol, se mananca un stru ure dulce, de marime medie% 7u 2 ore inainte de pranz, se mananca inca un stru ure, apoi altul, la 1 ore dupa pranz% 3upa consumarea stru urilor, ura se clateste cu apa calda, in care se poate adau a si putin !icar!onat de sodiu, pentru protectia smaltului dentar% 7opiii de$in mai sanatosi, li se im!unatateste $ederea, nu se mai im!olna$esc des% < 4rom!o(le!ita cu edem% )n pumn de (runze de $ita/de/$ie se (ier!e 1/- minute, in 1 litri de apa% 7u (iertura o!tinuta se (ac !ai la picioare% 3aca (aceti procedura zilnic, toata $ara sau toamna, se intaresc peretii $aselor san uine, se im!unatateste circulatia san uina% +rocedura are si un rezultat mai putin asteptat6 !una dispozitie o sa $a insoteasca pretutindeni% < Stres, depresie% 7a ziua d$s% sa (ie plina de optimism, incercati o reteta ori inala% 4ocati 7 (runze de $ita/de/$ie de culoare rosie, turnati -00 ml de apa (ier!inte si in(uzati/le 10 de minute, de pre(erat in termos% Se !ea cate o cana dimineata, apoi una la pranz% < 5c'ii o!ositi, cu roseata% Se spala cu tampoane im!i!ate in ceai din (runze de $ita% Stramosii nostri tratau a(ectiunile oculare cu picaturi de $ita/de/$ie taiata prima$ara% < >erpes% 3aca pe !uze au aparut primele semne de 'erpes, tamponati/le cu &umatate de !o!ita de stru ure sau tineti pulpa (ructelor apasata pe locul !olna$ *0/*- minute% :asicuta inestetica si dureroasa dispare intre timp% < 5!ezitate% Supraponderalilor li se recomanda o zi de dieta cu stru uri% 2 = se impart in - portii si se mananca in timpul zilei% Stru urii $or curata e,celent (icatul si intestinele% Nu se simte o!oseala si deprimarea, stari ce apar des in perioada de in(ometare% 8*U2US/T/ < Masca pentru (ata% Stru urii curata !ine pielea, o 'idrateaza si intaresc capilarele% 7ate$a !o!ite al!e se taie in &umatati si se ster e pielea (etei si a atului cu ele% 3upa *-/20 de

minute, (ata se spala cu apa rece% < +ilozitate% :unicile noastre incercau sa stopeze cresterea e,cesi$a a parului pe (ata, (recand pielea cu suc de a urida% P1ST*1*/1 ST*U4U*%L6* Stru$uri conservati < ;a !orcan6 7ate$a !orcane de sticla se sterilizeaza si se usuca per(ect% +e (undul lor se pun radacini proaspete de 'rean, !ine spalate si taiate !ucati potri$ite% Apoi se umple !orcanul cu !oa!e de stru uri "se poate si in amestec cu !oa!e de a rise#% .nc'ise ermetic, !orcanele se pastreaza la rece% < ;a !utoaie6 .ntr/un !utoi de lemn se pun 1 = de radacini de 'rean, la 20 = de stru uri% :utoiul se in(unda si se tine la *0/*2 r%7, iar in ianuarie, se co!oara in pi$nita la */2 r%7% < Stru uri murati% Se ale stru uri semicopti, cu ust acru/dulce, se pun intr/o aleata si se toarna peste ei saramura o!tinuta din 1 lin urite de za'ar si o lin urita de sare, la (iecare litru de apa% 3easupra stru urilor se pune o (ar(urie potri$ita si o reutate% Stru urii tre!uie sa (ie tot timpul acoperiti de lic'id, care se adau a dupa necesitate% +este 1/2 saptamani, muratura este !una pentru consum% < Marinata de stru uri% Se prepara din -00 za'ar, o lin ura sare, 7 !o!ite de piper ne ru, - !ucati de cuisoare, o !ucatica de scortisoara, * *02 pa'ar de otet de 9E si un litru de apa% Se ale stru uri cu pielita roasa, se spala !ine, se taie in ciorc'ini mai mici si se pun in !orcane, peste care se toarna marinata rece% :orcanele se pun apoi intr/un $as mai mare cu apa rece, astenut cu un prosop ros% ?asul se pune pe (oc, se aduce pana la (ier!ere si se lasa pe (oc -/8 minute% Apoi se da deoparte, se acopera cu capac% Reproducerea) di%u6area $au %olo$irea partiala $au in intregime a materialelor pre6entate e$te inter6i$a %ara acordul no$tru $cri$& Cop7rig8t 9 1++0-,**0 :ormula A"& 4oate drepturile re6er;ate& Formula AS > Anul 2008 > Numarul 808 > ;eacuri populare Tratamente cu seminte Elena Josan %nainte sa se transforme in plante verzi semintele contin ener$ii uriase @eteta ma ica pentru alun area !olii si a !atranetii .n colectia mea de in(ormatii adunate de la $indecatori populari, care pastreaza inca in amintire leacuri si remedii stra$ec'i, e,ista o metoda mai putin o!isnuita de intre!uintare terapeutica a semintelor, care aminteste de practicile medicinei ma ice% +rima$ara, cand se im!olna$ea un $indecator al satului, el transmitea semintelor in(ormatii despre a(ectiunile care il deran&au, pentru ca in procesul de dez$oltare, plantele sa (ie saturate cu su!stantele necesare pentru $indecarea personalizata% Se (olosea urmatoarea procedura6 semintele uscate se tineau in ura, nu mai putin de 9 minute, pe urma se stran eau intre palme, timp de 10 secunde, palmele desc'ise se apropiau de ura si se su(la pe seminte, apoi 10 de secunde se tineau su! razele soarelui, in timp ce $indecatorul statea cu picioarele oale pe pamantul unde urma sa planteze semintele% +entru ca e(ectul terapeutic sa (ie si mai mare, aurile pentru seminte se (aceau cu de etele picioarelor si se scuipa sali$a in (iecare adancitura% 5data !a ate/n pamant, semintele se udau peste 1 zile "in nici un caz in ziua plantarii#% 3upa incoltire, in timpul cresterii, se "comunica" cu plantele, iar in zilele cu luna plina, planta tre!uia "man aiata", tre!uia sa (ie atinsa% +lantele crescute in (elul acesta se (oloseau nu numai pentru $indecare, dar si pentru intarzierea im!atranirii, cresterea capacitatilor mentale, aduceau linistea su(leteasca, a&utau sa se renunte la $icii% .n (elul acesta "alimentul de$ine medicament%%%"% @eteta si!eriana cu petrol lampant ;a inceputul secolului NN, $racii rusi din Si!eria (oloseau petrolul lampant, care patrunde usor in piele, pentru di$erse metode de tratament% 7a sa nu se irite pielea, petrolul se amesteca cu ulei de (loarea/soarelui nera(inat, in proportie *6-% .n amestec se incorpora pul!ere din di(erite seminte rasnite "in con(ormitate cu a(ectiunea pacientului#% 3e e,emplu6 pentru $indecarea !ronsitei cronice, a ami dalitei, (arin itei si sinuzitei se prepara o pasta roasa, $ascoasa, din seminte de lamai nu prea coapte, pisate si rasnite !ine, amestecate cu petrol si ulei% 7u aceasta pasta se (rictiona zona or anelor respiratorii / cosul pieptului, spate, zona ami dalelor, sinusuri etc% +entru o!tinerea rezultatelor dorite, tre!uie (olosite seminte de plante din natura "maces, mar paduret, calin, pin, catina, ienupar, ste&ar, paducel, scorus/de/munte etc%#, mult mai !o ate in microelemente si metale rare decat plantele culti$ate, din ce in ce mai sarace in elemente $itale% E,plicatia e simpla6 (iecare planta, in procesul de $e etatie, a!soar!e din pamant peste -0 de elemente, pe cand a ricultorii (olosesc anual in rasaminte cu cel mult -/8 elemente, si acelea o!tinute pe cale c'imica, straine pentru or anismele $ii% S/2%3T/L/ )/ )67L/1, 3ietolo ii din Japonia pun semintele de do$leac "!ostan# pe primul loc in ta!elul produselor alimentare, deoarece ele contin 18/-2E rasimi, $itamine, microelemente si, mai ales, zinc% Semintele de !ostan pre$in sau lupta cu prostatita, cu constipatia si !alonarea, sunt diuretice, intaresc musc'iul cardiac si rinic'ii, a&uta la cresterea parului, elimina metalele rele din or anism% +entru !olile enumerate se prepara "laptele de !ostan"% )n pa'ar de seminte se piseaza !ine "ideal / intr/un $as de lut#, pe parcurs se adau a / putin cate putin / 1 pa'are de apa clocotita% Se strecoara, se stoarce !ine terciul si se !ea lic'idul o!tinut de trei ori pe zi, cate *02 de pa'ar, inainte de masa% 7eai de !ostan6 5 alta $arianta, la (el de e(icienta6 doua lin urite de seminte rasnite se in(uzeaza in 2 pa'are de apa clocotita "de pre(erinta in termos#% Se !ea cate un pa'ar, de doua ori pe zi% .n caz de lim!rici "$iermi intestinali#, se prepara un amestec din 10 de seminte crude de !ostan, cu pielita $erde pastrata neaparat, -0/80 ml de apa si o lin urita de miere de al!ine% Se administreaza pe nemancate, cate o lin urita, timp de o ora, pana se consuma toata doza% +este 1 ore, se !ea un preparat pur ati$, peste 10 minute se (ace o clisma% +entru copii, doza de seminte este urmatoarea6 *0/*2 ani / *- , -/7 ani / *0 , 1/2 ani / 7,- B 2/1 ani / 1/- % .n cosmetica semintele de !ostan se (olosesc pentru im!unatatirea si improspatarea culorii tenului% Semintele crude se piseaza !ine, se amesteca cu apa clocotita "*6*0# si se (ier! pana se o!tine o pasta omo ena care se aplica pe (ata pentru *-/20 minute si se spala cu apa calduta% S/2%3T/L/ )/ SUS13 7u a&utorul susanului, Ali/:a!a desc'idea in po$este usile dupa care se a(lau comorile ""sezam" este denumirea susanului in lim!a ara!a#% Semintele de susan contin $itaminele A, :, 7, E% +entru intarirea si curatirea or anismului, se consuma cate *-/20 de pul!ere preparata din seminte, cu putina apa, de trei ori pe zi, cu *0/*- minute inainte de masa% Arsurile se trateaza cu un terci din seminte de susan rasnite si apa% Se sc'im!a pansamentele de 2/1 ori pe zi, pana la $indecarea arsurilor% 3aca doriti sa $a im!o atiti or anismul cu $itamine si minerale, $a recomand sa preparati un inlocuitor de sare% Se amesteca - lin uri seminte de susan, cu 1 lin uri seminte de in si 2 lin uri de al e marine rasnite% 3aca nu a$eti al e marine, le puteti inlocui cu o lin ura de sare de mare, pra&ita in preala!il intr/o ti aie uscata% Amestecul se pastreaza intr/un !orcan inc'is !ine% S/2%3T/L/ )/ 21*1* >ipertensiune, dureri de cap pro$ocate de ateroscleroza, insu(icienta coronariana cronica6 2 lin uri de seminte de marar pisate se oparesc cu -00 ml apa clocotita si se in(uzeaza intr/ un termos timp de o ora% Se strecoara si se !ea cate *00 ml lic'id cu 10 minute inainte de masa, de 1/2 ori pe zi% Artroza si im!unatatirea di estiei6 o lin ura seminte de marar pisate se in(uzeaza in 2-0 ml apa clocotita timp de doua ore% Se !ea cu cate *-/20 minute inainte de masa% .nsomnie6 - lin uri de seminte de marar rasnite sau pisate se amesteca cu -00 ml $in rosu tare " rad ridicat de alcool#, se pun pe (oc mic 7/*0 minute, se in(uzeaza o ora si se strecoara% Se !eau cate */2 lin uri, cu 10 minute inainte de culcare% .nsomnie, ner$ozitate% 5 lin ura de seminte de marar se in(uzeaza in 100 ml apa clocotita timp de 10 minute, apoi se adau a peste apa pusa intr/un li 'ean% Se (ac !ai de picioare, cate 10 minute, de doua ori pe saptamana% Dlaucom6 peste o lin urita seminte de marar rasnite, se toarna 2-0 ml apa clocotita, se pune pe (oc intr/un $as si se aduce pana la punctul de (ier!ere% Se ia de pe (oc si se tine la in(uzat o ora% Se consuma cate -0 ml, de patru ori pe zi, inainte de masa, timp de 2* de zile% 3upa o pauza de *0 zile, tratamentul se repeta% :ronsita, raceala, 'ipertensiune% Ailnic se consuma cate o lin urita de seminte de marar "pisate sau rasnite# amestecate in ceai sau apa calda% ;e puteti amesteca si cu carto(i (ierti sau le puteti presara pe o (elie de paine% .ncontinenta urinara "la orice $arsta#% 5 lin ura de seminte de marar se in(uzeaza 2/1 ore in 2-0 ml apa clocotita% ;ic'idul se pune in termos sau intr/o sticla in$elita intr/o plapuma% Se !ea toata cantitatea, o data pe zi% 3urata tratamentului depinde de ra$itatea si $ec'imea a(ectiunii% S/2%3T/L/ )/ %3

7on&uncti$ita6 o lin urita seminte de in se in(uzeaza *- minute in -0 ml apa clocotita% Apoi se piseaza pana ce apare un mucila iu "lic'id cleios#% Se strecoara si se (oloseste pentru spalarea oc'ilor, de 2/1 ori pe zi% )rcior% Se incalzesc pe o ti aie uscata seminte de in, se lea a intr/o !atistuta si se aplica pe locul !olna$ pentru -/7 minute% Se repeta de -/8 ori% :ronsita cronica% )n e,pectorant !un se o!tine din *02 lin urita de seminte de in rasnite, care se a ita *- minute, in *-0 ml apa% Se strecoara si se !ea cate 2 lin uri de 1/2 ori pe zi% Dust amar in ura% Se prepara pul!ere din seminte de in% 5 lin ura de pul!ere se pune in 200 ml apa clocotita, si se amesteca !ine% Se !ea cate un pa'ar dimineata si seara, inainte de masa, timp de 2/1 saptamani% 1LT/ L/1,U*% ,U S/2%3T/ 5 alta metoda pentru scaderea tensiunii% Seara, inainte de culcare, se iau 2 !oa!e de (asole de culoare nea ra, se pun in adanciturile de dupa lo!ul urec'ilor "cate una la (iecare urec'e#% 7u de etele se apasa pe lo!i *- minute% +rocedura se repeta dimineata, dar si in timpul zilei% Edeme renale si0sau cardiace, procese in(lamatorii, uta, reumatism6 o lin ura de (asole (acuta pul!ere "maruntita sau rasnita# se acopera cu 2-0 ml apa clocotita, se (ier!e pe !aie de a!uri 10 minute, apoi se in(uzeaza *0 minute si se strecoara% Se !eau cate 2 lin uri, de trei ori pe zi, dupa masa% .nsu(icienta cardiaca6 de 2/1 ori pe zi, cu 10 minute inainte de masa, se consuma cate o lin urita de seminte de patrun&el (acute pul!ere% "Este contraindicat persoanelor cu a(ectiuni renaleC# 7olecistita% Semintele $erzi de artar "care nu au capatat culoare al!ena# contin elemente care im!unatatesc (unctionarea colecistului, a (icatului, a canalului cistic% Semintele se usuca la um!ra sau la intuneric "nici intr/un caz la soare#, se rasnesc !ine% +ul!erea o!tinuta se administreaza cu 20 minute inainte de masa, cate *02/* lin ura "con(orm cu reutatea corporala a pacientului#% .n timp, dispar durerile in zona (icatului, creste po(ta de mancare% :ronsita cronica cu tuse% 5 lin ura seminte de (enicul se in(uzeaza *0 minute, in 2-0 ml apa clocotita% Se !ea de doua ori pe zi cate *02 de pa'ar, inainte de masa% :ronsita cu dispnee% Jumatate de pa'ar de o$az, amestecat cu 2 litri de lapte, se (ier!e ina!usit, la cuptor, timp de doua ore% Se !ea cate un pa'ar inainte de culcare, in decurs de *2 zile% .nsomnie% .nainte de culcare, se mesteca !ine in ura o lin urita de seminte de mac% ;ipsa de iod% Se mesteca !ine 8 seminte de mar, care contin doza zilnica de iod% 3ureri de dinti% Se mesteca o lin urita de seminte de mustar, pe partea unde se a(la dintele !olna$% Arsuri la stomac cu re ur itare "ra aiala#% Ailnic, se mesteca dimineata, 1 !oa!e de mazare uscata, inmuiate 8/*0 ore in putina apa% 7istita% Se mesteca si se in 'ite o lin ura de mac, o data pe zi% +otenta si prostata% Se amesteca 1 lin uri seminte de pepene al!en, 1 lin uri seminte de do$leac si - lin uri miere de al!ine% Se (olosesc semintele crude, pisate sau maruntite in rasnita de ca(ea% Se consuma cate o lin ura de amestec pe zi% >emora ii uterine% 5 lin ura de seminte de pepene $erde se piseaza, adau and pe rand, 1 lin uri de lapte% Se consuma de -/8 ori, la (iecare ora% 7uratarea or anismului, re larea tensiunii% Se spala seara 2 lin uri de orez si se lasa pana dimineata in 7-0 ml apa% A doua zi, se aduce lic'idul pana la punctul de (ier!ere si se lasa 7 minute pe (oc% Apa se arunca, iar orezul se mananca (ara sare, dimineata pe stomacul ol, dupa care 1 ore nu se mai mananca nimic% 7ura dureaza 2* de zile, in care se renunta la (umat, alcool, alimente sarate si (oarte condimentate "cu ardei iute, piper ne ru#% Se im!unatateste (unctionarea (icatului si a rinic'ilor, de asemenea si a articulatiilor% Se recomanda ca o asemenea curatare sa se (aca de doua ori pe an% +ete pi mentare% .n tratamentele populare se (olosesc semintele de la mai multe plante6 a# Seminte de patrun&el6 *00 seminte se macereaza in -00 ml tuica, timp de *2 saptamani% Se tamponeaza locurile cu pete cu maceratul o!tinut% .n acelasi timp, se consuma in stare proaspata, (runze si radacini de patrun&el% !# Faina de soia se amesteca cu lapte, ast(el incat sa rezulte o masa de consistenta mustarului% Se aplica pe (ata 10 minute si se spala cu apa calda% c# +este *02 pa'ar de mi dale se toarna 200 ml apa clocotita, se acopera si se lasa 7/*0 minute% Se strecoara si se dau sam!urii prin masina de tocat, apoi se amesteca terciul o!tinut cu zeama stoarsa dintr/o &umatate de lamaie% Se aplica o masca si se tine pe (ata 10 minute, apoi se spala cu apa de mi dale% 7ancer, pietre la rinic'i, a(ectiunile (icatului% Se ale sta(ide mai mari si se introduce in (iecare cate o !oa!a de piper ne ru% .n prima zi se mesteca !ine si se in 'ite o sta(ida, a 2/a zi se mananca doua sta(ide si tot asa, pana se a&un e la *0 sta(ide umplute cu piper% Se repeta procedura, dar de data asta in descrestere, pana se a&un e la o sta(ida% ?indecarea ranilor, escarelor si a ulcerului $aricos% Se prepara un un uent dintr/o lin ura de pul!ere de seminte de ridic'e nea ra si 1 lin uri de unt proaspat% ;ocul a(ectat se un e de 2/1 ori pe zi si se acopera cu un pansament steril% .n caz de eczeme, micoze, ec'imoze semintele de ridic'e rasnite se amesteca cu putina apa clocotita, ca sa o!tineti o pasta% Se intinde pe o !ucata de !um!ac, se acopera cu un strat de ti(on si se aplica pe locul !olna$, pentru 20/10 minute% +rocedeul se repeta de 2/1 ori pe zi% ;itiaza renala% Se prepara pul!ere din seminte de morco$, care se consuma cate * , de trei ori pe zi% Sau se in(uzeaza si se tin in termos, 1 lin uri de seminte de morco$, in 800 ml apa clocotita, timp de 8 ore% Se strecoara si se !ea lic'idul (ier!inte, cate 200 ml de trei ori pe zi% 3urerile in at pro$ocate de raceala se amelioreaza cu *02 de pa'ar de seminte de rodii (ierte in 2-0 ml apa% Se !ea lic'idul (ier!inte% Reproducerea) di%u6area $au %olo$irea partiala $au in intregime a materialelor pre6entate e$te inter6i$a %ara acordul no$tru $cri$& Cop7rig8t 9 1++0-,**0 :ormula A"& 4oate drepturile re6er;ate& Formula AS > Anul 2008 > Numarul 72- > Medicina naturista Leacuri ciobanesti din 2ar$inimea Sibiului .lie 4udor Leacuri povestite de (abu 3itu din 4ura *aului. %ntr/o zi insorita de $ara, mi/am lasat !i!lioteca intesata de carti, mi/am lasat calculatorul, .nternetul si am plecat la%%% specializare, pe ?alea 7i!inului, in &udetul Si!iu% Nu, acolo nu e,ista $reun institut medical cele!ru, ci%%% un !aci !atran si intelept, cunostinta mai $ec'e a re$istei noastre, :a!u Nitu al lui Ste(% ":a!u", in zona Si!iului, este un apelati$ care arata respectul, stima cu care cei tineri li se adreseaza celor !atrani si intelepti% .ar la 81 de ani impliniti in aprilie, :a!u Nitu nu este doar unul din cei mai $arstnici cio!ani din Dura @aului, ci si cel mai intelept dintre ei, s(etnic neintrecut in toate pricinile $ietii si, mai presus de toate, un eniu al medicinei satesti% .nsa inainte de a/l asculta pe :a!u Nitu $or!ind, tre!uie sa $a spun cate ce$a despre drumul stra!atut pana la el, o ade$arata calatorie catre culmile in$erzite ale 7i!inului% ?ara, :a!u Nitu nu/i de asit niciodata acasa, in sat% ;a anii sai, urca inca sin ur la munte, unde/i sunt oile% Asa ca a tre!uit sa a&un sus la stana, ceea ce inseamna $reo treizeci de =ilometri de urcus, pe drum (orestier noroit si serpuit printre paraie% .ar dupa drumul acesta, incepe un drumea de padure, pe care nu se mai poate trece cu nici un (el de masina% Asa ca am luat/o la urcus cu piciorul printr/un codru de !razi, pe alocuri do!orati de $anturile napraznice, desc'izand pri$elistea (ascinanta a crestelor muntelui 7indrel, cu iezerele si $ar(urile inca acoperite de 'eata si de zapada% Nu stiu unde e stana, dar latratul cainilor cio!anesti care imi adulmeca urma imi arata directia% Ma indrept catre ei, cu cura& si cu o !ata zdra$ana in mana, pana cand ma trezesc incon&urat de $reo zece dulai% Semn !un ca am a&uns la tinta, dar si riscul de a (i (acut petice% Sin ura solutie6 sa stri cu putere, ca sa auda cio!anii si sa ma scape din coltii lor% 3in (ericire, $in repede si/mi desc'id calea spre :a!u Nitu, pe care il asesc, cum alt(elJ, in e,ercitiul (unctiunii6 mul e oile% 4arcul se a(la c'iar in inima padurii, su! niste !razi uriasi, care a!ia lasa razele soarelui sa patrunda% .i spun cine sunt, de/unde $in, si desi a mai dat inter$iuri pentru re$ista noastra, ma incearca in dinti, ca pe al!eni6 "+ai noi sedem toata ziua la stana, nu stim nimic% 3umnea$oastra care $eniti de la oras stiti, cu si uranta, mai multe, si poate ne in$atati si pe noi%" 3aca treci peste mandria de orasean "in$atat" si perse$erezi, intr/un tarziu, calcandu/si parca pe inima, :a!u Nitu incepe sa mai spuna cate ce$a, mai de ra!a intre!andu/te6 "3ar lemnul lupului il cunoastetiJ 7reste, ia asa, pe lan a campuri"B":rusturele tre!uie sa/l stiti, (ace la $remea aceasta ca un pu( al! pe lan a paraie"% 3aca ai ra!dare si raspunzi (ara ta(na, ascultand si mai ales intre!and, ai sansa ca :a!u Nitu sa se dezle e in cele din urma la $or!a, sa te !ata pe umar si sa te poarte cu sine spre lumea (a!uloasa a leacurilor populare din Mar inimea Si!iului% 5 ade$arata initiere, care te duce pe potecile intunecoase si umede din padure, dar si pe plaiurile pastorale insorite, acolo unde sute si sute de plante si ier!uri asteptau, parca, sa (ie c'emate de lasul lui :a!u Nitu, dez$aluindu/si puterile% Sute si sute de plante, multe din ele necunoscute, dintre care am ales cu reu si cu parere de rau, doar pe cele mai cunoscute si mai usor de asit% *etete din farmacia muntelui *asina de brad "3omnule, sa stiti de la mine ca cel mai !ine ii sa te stii cu un mestesu % .a, eu am in$atat de la cei mai !atrani ca mine mestesu ul la !uruienile de leac% Si eu n/am ras de nimene dintre cei !atrani care stiau leacuri $ec'i, !a m/am dus si/am intre!at si am (urat meserie cat am putut% 7a meseria asta se (ura, nu se in$ata asa, in scoli% 7a in scoli ii numa teorie, da la cei !atrani ii practica, cum se spune% Ma duceam si spuneam6 ":a!ule, in$ata/ma si pe mine la ce ii !una iar!a asta, la ce ii !una ailalta", !a ma duceam si spuneam ca ma doare aici sau acolo si sa ma in$ete ce sa (ac% Si poate nu ma durea, dar asa am in$atat% 7a (ecioru meu ii $eterinar si nu $rea sa stie decat de in&ectii, dar aici, la stana, daca se im!olna$este o oaie sau un om, cu ce/i mai (aci in&ectieJ Si apoi, si la in&ectie / poti sa !a i tu mana in (oc ca ce/i pus acolo/i !unJ ?edeti, !radul acela de care $a rezemati ii plin de rasina% 3aca un om sau un animal se !ete este la un picior, ce$a, atunci luati rasina din asta, o puneti pe din doua cu seu de oaie si le topiti impreuna la (oc domol, dupa care le lasati la racit% 7u

unsoarea care ramane, un eti lo$itura sau $anataia si numaidecat se $indeca, mai repede decat cu doctoriile de la oras% 3aca/i rana cu san e, atunci se pune rasina in rac'iu tare si se lasa la dospit, si cu leacul asta se spala rana, care se inc'ide si se $indeca (ara sa coaca% +entru reumatism, rasina se incalzeste tare, dar nu cat sa arda pielea, apoi se pune pe ciocurile dureroase de la picioare si maini% 3upa ce se pune rasina se lea a pe deasupra cu panza si se tine asa cam la $reo &umatate de zi% Se pune leacul acesta in (iecare zi, $reme de o luna / doua, si ciocurile se topesc, ca rasina de !rad ii leac puternic% Multi oameni o scapat cu rasina de !rad de doctori si de operatii rele%" 4&intura "Dentiana asclepiadea# ".n ziua de azi, oamenii se iau care mai de care la intrecere si !eu, pana nu mai pot% :a, parca o inceput muierile sa !e mai mult ca !ar!atii, si dupa aceea, ii a&un pe toti durerile de (icat% Si $in la mine si se roa a6 "A&uta/ma, :a!ule, ca nu mai pot% Mi/or zis doctorii ca nu mai stiu ce sa/mi (aca%"% ?ara, eu ma duc ia, acolo, pe muc'ia muntelui, unde $ezi dumneata ca sa termina padurea, si mai e ici/colo cate un petec de zapada% Acolo asesc 'intura% .i de mers cale de o zi, dar in (iecare an ma duc% Si iau doua/trei radacini, si mai pun si $reo doua/trei !uruieni6 cate$a (runze de rostopasca, zece (ire de patru/(rati, o radacina de osul/iepurelui% +e toate le pisez si le pun intr/un litru de rac'iu si le las sa stea asa, $reo doua saptamani, la soare% 3in leacul asta ia omul cate 2/1 lin uri pe zi si se $indeca numaidecat, de toate !oalele de (icat% Numai ca tre!uie sa manance cu socoteala6 (ara pra&it, (ara multa osanza, mai mult din ce da campul si lapte%" 7ascul "?iscum al!um# "4re!uie ca/l stiti6 il $edeti iarna cum sta in copacul olas% 3e la distanta, zici ca/i asa, un cui!, numai cand te apropii, $ezi ca/i tu(a si sta in copac, $erde tot anul, nu/i cad (runzele% Si/s mai multe (eluri de $asc6 de par, de prun, de salcie, de plop, de mar% 7el mai !un e cel de pe par% +e asta il dau eu la dia!et / ia omul si piseaza (runza uscata si pune cate o lin ura rasa la cana, dupa care il lasa sa stea $reo zece ceasuri si/l !ea% Se !eau cate doua/trei cani din acestea pe zi si se $indeca dia!etul% 3octorii zic ca nu/i leac pentru dia!et, dar este% 4ot pentru dia!et se mai ia (runza de a(in si (runza de dud, cu care se (ace (iertura si se !ea o litra/doua peste zi% Multi oameni care or luat $asc si (iertura asta nu le/o mai tre!uit dupa aceea doctorii de dia!et% 4ot $ascul de par luat in apa ii !un pentru inima, la palpitatie si naduseala "isc'emie cardiaca cu tul!urari respiratorii / n%r%#, si pentru tensiune% 3a pentru tensiune, $ascul tre!uie luat multa $reme, asa, cam la $reo cate$a luni, in (iecare zi% 7um ii acuma, $ara, caldura asta inadusitoare, se iau si trei cani cu $asc pe zi%" (ranca"ursului ">eraclea sp'ondGllium# "7reste asa, inalta de un stat de om, pe mar inea paraielor, si are o (runza mare si crestata% Apoi, eram la oi, cu inca un cio!an, si la cal i/o sarit o potcoa$a% ;/am pus pe cio!an sa/l tina ca sa/l potco$esc la loc, da el nu l/o tinut !ine, iar calul m/o lo$it, ia aici in enunc'e, de m/o sa etat durerea pana in cap% Eram sin ur in munte cu acel cio!an, si de durere ma ta$aleam pe &os si nu stiam ce sa (ac% Apoi am co!orat la parau si am asit (runza de asta, de !ranca/ursului% Mi/am adus aminte de ce mi/o zis un om de la mine din sat si am luat doua/trei (runze, le/am pisat un pic pe o piatra, acolo, si mi/am le at enunc'ele cu ele% .n cate$a ceasuri, durerea m/o lasat ca luata cu mana, iar dupa trei zile, a!ia daca mai a$eam o um(latura si de&a puteam mer e% Acuma nu se mai $ede semn deloc, si la optzeci de ani, urc la stana, in munte, ca un (lacau de douazaci% 3ar daca nu erau (runzele acelea, a&un eam mai mult ca si ur la spital, si nu se stie daca azi mai puteam mer e !ine% Mai inspre au ust, cand (loarea de la !ranca/ursului da de&a in samanta, se ia samanta si se piseaza si se da la om, !ar!at sau (emeie, care nu poate sa ai!a copii%" 2usc&i de brad ")snea !ar!ata# "7um $edeti colo, pe !rad, musc'iul acela care/i ca o panza, asa, care atarna pe ramuri, acela/i spune musc'i de !rad% Si se cule e cand ii $remea mai uscata, ca astazi% 3upa cules, se pune in pod sau in tinda sa se z$ante !ine% Apoi se marunteste si se pune in cizme, printre de etele de la picioare, contra oparelii care apare la cei care um!la mult incaltati si transpira "!oala piciorului de atlet n%r%#% +entru arsura de soare si orice alte arsuri, se pune (iertura (acuta din patru lin uri la litru, ca sa nu coaca "sa nu se in(ecteze# si sa se $indece repede si (ara semn urat% .arna, se (ace ar ara cu (iertura asta (ier!inte, ca sa nu se ia raceala din at% ;a tusea din plumoni "plamani# se da celalalt musc'i, de piatra, care numaidecat scoate rautatea din ei%" Stere$oaia "?eratrum al!um# "Ea creste nalta, pe aici pe lan a stana% .ti $ine pana la !rau, daca nu si mai !ine, iar (runza/i lata si (ace un soi de (loare al!a% Apoi, tre!e mare ri&a cu ea, ca/i cam otra$itoare / oaia sau $ita daca o manca, apoi ii !ai mare% Si la om la (el% 3ar daca stii s/o (olosesti, e cel mai !un leac pentru cei care nu se pot opri din !aut% 5 $enit la mine mai multe (emei, ca au (eciori care !eau pana nu mai stiu de ei si stau mai mult la carciuma decat la camp sau in munte cu oile% Apoi una, saraca, o ameninta (ecioru ca sa/i dea !ani de carciuma, ca alt(el o !ate% Si o a&uns la mine cu lacrimi in oc'i si i/o (o (rica sa nu a(le !aiatul ca $reau sa/l dez$at, ca poate m/o !ate si pe mine% ./am zis ca am eu optzeci de ani, dar sunt in putere, si daca ii ce$a, il iz 'esc de pamant, de nu sa $ede% Si am in$atat/o sa puna ia, asa, o lin ura/doua, nu mai mult, de radacina pisata de stere oaie in dami eana cu $in si sa/l lese sa !eie de acolo, cat o po(ti% Apoi, numai ce/o !aut de acolo, ca l/o apucat un rau de la stomac si/o $arsat tot, de nu se mai putea opri% Si dupa ce o mai patit asa de cate$a ori, nu i/o mai tre!uit !autura% S/o dus si prin doctori sa $ada ce are si doctorii i/o zis ca de la $in si de la rac'iu i se tra e% Si asa o sila de la stomac il apucase, ca numai ce/i zaceai de !autura, ca/i $enea rau% Si s/o lasat de !aut%" 2usc&iul de piatra "7etraria islandica# "No, cu multi ani in urma, m/am c'ert "m/am pierdut# in munte, pe o ploaie si o ceata deasa de s/o tai cu cutitul% Eram cu inca un to$aras si am incurcat potecile, de/am a&uns tocma doua muc'ii de munte mai incolo decat $ar(ul acela care/l $edeti la as(intit% Si era o pustietate, de nu $edeai tipenie de om, si ploaia se intetea de ziceai ca s/or lasat norii pe pamant, si $enea de acuma si seara% Numa ce/am auzit noi asa, ca prin $is, talan i de oi, si ne/am indreptat intr/acolo, unde/am asit un cio!an san ur cu turma in munte% Si ne/o primit el cum o putut, ca era si el ud si lemnele erau ude, de nu putea (ace (ocul% 3/apoi, tremuram cu totii de acuma si, daca nu (aceam ce$a pe (ri ul acela, si ur ne/m!olna$eam de plumoni "plamani#, ca nu te &oci cu raceala din munte, cand ploua si tra e racoarea% Am (acut eu (ocul cum am stiut de la un !atran, cu musc'i de !rad si inca un lemn, apoi am pus sa se (aca o (iertura de musc'i de piatra ce/a$eam in desa a% Musc'iul de piatra ii cel dintai leac de pe pamant pentru !oalele de plumoni% 7reste, ia asa, ca o !lana pe pietre, mai sus de o mie opt sute de metri, ca lui ii place la aer curat% .l desprinzi de pe piatra cu cutatul, il lasi sa se usce si dupa aceea (aci (iertura cu el% +ui $reo &umatate de lin ura la o cana de apa si nu/l lasi sa dea in clocot, ci numa/l lasi sa se opareasca% 7u leacul asta ne/am scapat noi atunci de raceala la plumoni% Si cati oameni or $enit la mine, care nu putea scapa de tuse, care cu plumonii !ete&iti de la tutun ori cu tu!erculoza, cu totii or scapat cu musc'i de piatra% Se poate (ace si asa, ca plamadeala in rac'iu, si ii si mai !un% 5rice raceala la plumoni se lecuieste cu (iertura sau cu plamadeala in rac'iu de musc'i de piatra% 7u $reo cati$a ani in urma, o $enit la mine un neamt, ca are ne$oie de musc'i de piatra si sa/i arat eu in munte unde/l aseste% Si eu n/am $rut sa/l duc pe neamt, ca ce trea!a are el sa c'eleasca muntii nostri de musc'i de piatra% Eu de unde sa mai iau dupa aceea, daca/l cule e el, tot% 3/apoi, mi/o spus ca $ine cu elicopteru si ma duce pana in $ar(ul muntelui, numa sa/i arat% ./am spus6 "7e/mi tre!uie mie, om !atran, sa atarn ca cioara pe cerJ Mai !ine ma duc eu cu piciorul si/ti aduc si trimiti dumneata om si/i dau cat iti tre!uie"% Si asa am (acut, ca eu a&ut omul la ne$oie, dar nu sa $ina straini si sa ne ia noua tat/tat%" Leurda "Allium ursinum# "Are ustul ca usturoiul si creste mai in &os, inspre padurile de la deal% Nu ii planta din aceasta aspra de munte, ii mai !landa% 5amenii ii manca (runzele asa, pe paine, sau cu mamali a, si ii !una si la inima, si la rinic'i% 3ar cea mai !una ii pentru cei care li s/a miscat la cap "tul!urari psi'ice / n%r%#% Se iau multa $reme (runze de aiurda "leurda#, proaspete sau pisate, si omul scapa de pro!lemele cu capul, ca/i !uruiana care a&uta la ner$i si/i linisteste% 4oti care nu pot dormi, care/i indeamna mintea catra cine stie ce nenorociri ar tre!ui sa incerce aiurda, inaintea pastilelor care cine stie ce mai (ac acolo la cap% Si la cei care se !ete esc cu ner$ii, odata cu !atranetea, ii !una aiurda% +e mine m/o in$atat asta un om de dincolo de munte, de prin Ar es, unde sunt paduri pline cu aiurda, si/mi aducea si mie, intr/o $reme, sa mai dau la cate un om neca&it% Frunza de aiurda se pune pisata in miere de al!ine, cata miere atata iar!a, apoi se da cate 8 lin uri pe zi, $reme de cate$a luni% +are ca/i luma ce $a spun, da multa lume o scapat de nacaz cu leacul asta%" ,inci de$ete "+otentilla reptans# "5 sa $a arat iar!a asta, c'iar aici, lan a coli!a noastra% Are asa, o (loare al!ena, si (runza marunta, marunta, ca nu/i spornica deloc la cules% Eu am in$atat s/o (olosesc proaspata, a!ia culeasa, contra &un 'iurilor la rarunc'i "colica renala# si la maruntaie "colica !iliara sau crampe a!dominale#% 5 cule cu tot cu (runza si (loare, o pisez !ine pe un lemn, si dupa aceea o presar cu sare% 3irect unde/i durerea o pun si deasupra pun o carpa si o !lana de oaie ca sa tina caldura% 7a luata cu mana se duce durerea% 3aca o (ier! in apa sau o plamadesc

in rac'iu, o dau contra pantecaraiei "diaree# si pentru tot (elul de rautati la mate "in(ectii si in(lamatii intestinale#%" Stevia stanelor "@ume, alpinus# "Ste$ia asta numai pe locul unde/i stana sau unde o (ost stana creste, si/i de mare a&utor pentru cio!ani% Multe oi ar muri de incurcatura de mate, daca nu ar (i !uruiana asta% Se ia radacina, care se lasa la soare, si dupa aceea se da pisata% Si la om ii !una% 5amenii incuiati la mate "constipatie# iau radacina asta de ste$ie, care numaidecat isi (ace trea!a% Se da cate o lin ura de radacina pisata, ori la cei care/s mai sla!i, se da o &umatate de lin ura sau c'iar un s(ert% 4ot radacina de ste$ie pisata se da si la cei ce or stat in spitale, cu (icatul, ca scoate rautatea din maruntaie%" Laptele "7a/i de $aca ori de oaie, cand ii proaspat muls, cald, laptele ii mai !un ca un medicament% Se da la pruncii care cresc stram! "ra'itism#, ori pentru cei prea (ira$i, ca sa se intareasca% Si la oamenii care mai tot timpul sunt cu raceala se da seara lapte din asta proaspat muls, iar de dimineata si la amiaza li se da sa !ea zer% ;a cei care/s miscati la cap si nu pot dormi noaptea, din cauza ca le !azaie tot (elul de anduri in cap de alun a somnul, tot laptele ii !un% Se !ea, ia asa, o cana de lapte cald, proaspat, inainte de culcare, si dupa aceea doarme de nu stie cand a cazut in somn% Si se mai (ace, pentru cei ce nu pot dormi, (rectie la cap cu otet de poama "otet de mere#% 3e unde incepe parul, de la (runte, si pana la cea(a se (ace (rectie cu otet in toata seara, si omul poate dormi linistit, ca se risipesc ri&ile si amaraciunea%" :otogra%ii de 2aniel #arlan Reproducerea) di%u6area $au %olo$irea partiala $au in intregime a materialelor pre6entate e$te inter6i$a %ara acordul no$tru $cri$& Cop7rig8t 9 1++0-,**< :ormula A"& 4oate drepturile re6er;ate& Formula AS > Anul 200- > Numarul 897 > Medicina naturista (orsul 6tetul si -eama )e 7arza .lie 4udor Trei leacuri de limpezit sarbatorile. *etetele de sanatate pe care le vom prezenta in continuare nu sunt mentionate in nici un tratat clasic de medicina in sc&imb sunt folosite de sute de ani in popor cu un succes extraordinar. 4rasatura lor comunaJ Sunt acreC 7u cat mai acre, cu atat mai pre atite sa curete !ine si repede !alastul enorm cu care ne incarcam or anismul de sar!atori "cenusile arse ale !unatatilor pe care le in 'itim#% Modeste si (oarte e(iciente "se a(la la indemana si nu costa aproape nimic#, !orsul, otetul si zeama de $arza sunt trei alimente !anale in aparenta, dar uluitoare prin calitatile lor% (orsul Se o!tine in principal din taratele de rau, adica din coa&a !oa!elor de rau, care este e,trem de !o ata in $itamine din comple,ul : ":*, :2, :8, :*2#, in calciu si ma neziu, precum si in oli oelemente, cum ar (i zincul sau seleniul% Adau ati la aceasta colectie de $itamine si minerale (aptul ca !orsul do!andeste in urma procesului de (ermentatie si o serie de acizi or anici si de enzime, si $eti o!tine un ta!lou complet al acestui remediu, care este un ade$arat eli,ir pentru intre ul or anism% .n mod traditional, in medicina populara romaneasca, !orsul / (oarte putine alte natiuni europene il cunosc / era (olosit ca remediu de "prim a&utor" pentru o sumedenie de "neplaceri" care apareau la $reme de sar!atoare% Neplaceri la (el de actuale si in $remurile de azi, pe care le puteti com!ate dupa urmatorul pro ram6 (etia / !orsul are proprietatea / reu de e,plicat de medicina moderna / de a trezi din !etie% 5 doza/soc de doi litri de !ors, !auta pe parcursul a una/doua ore, reda acuitatea simturilor, a&uta la redo!andirea ec'ili!rului, duce la recapatarea in !una masura a capacitatii de a &udeca% 2a&mureala / este eliminata consumand dimineata un litru de !ors si apoi, pe parcursul zilei, !and !ors in loc de apa% +entru o mai mare e(icienta a tratamentului, se $a manca pe parcursul zilei respecti$e ce$a mai des, insa in portii mici, iar inainte de (iecare masa, se $a consuma o!li atoriu !ors% 2i$rena / apare adesea in timpul sar!atorilor, din cauza e,cesului de 'rana si0sau de !autura, din cauza statului prelun it in casa, ori din cauza reacti$arii unor pro!leme !iliare etc% +ractic, s/a constatat ca durerile de cap insotite de reata sau $erti& cedeaza daca !em pe parcursul unei zile un litru de !ors% Asociati acestei terapii si cate$a (rictionari usoare cu otet de mere pe tample si iesiti neaparat cate doua ore pe zi la aer curat% @ezultatele nu $or intarzia sa apara% 4licemia crescuta / este un (enomen care apare (rec$ent de sar!atori, la cei care sunt mari amatori de dulciuri% +entru a nu da complicatiile speci(ice dia!etului, poate (i com!atuta cu doua remedii traditionale6 !ors si ceapa cruda% 3aca a$eti pro!leme cu licemia, consumati mari cantitati din cele doua alimente pe timpul sar!atorilor% )urerile de ficat si de bila / se !ea pe stomacul ol, cu un s(ert de ora inainte de (iecare masa, cate o cana de !ors% .n medicina populara romaneasca, pentru o mai mare e(icienta, se punea in cana de !ors si putin pra( de pelin% Pentru a slabi rapid / se (ace un tratament pe cat de putin complicat, pe atat de e(icient6 zilnic, $reme de o saptamana, consumati un preparat o!tinut din &umatate de litru de !ors proaspat, doi litri de apa de iz$or, zeama de la o lamaie si trei lin uri de miere% 4oate componentele se pun intr/un $as si se amesteca !ine, pana la totala omo enizare, dupa care se tra e in sticle care insa nu se $or pastra la rece, ci la temperatura camerei% Se consuma cei aproape trei litri de preparat pe parcursul unei zile% E(ectele curei le $eti putea constata in scurt timp% 6tetul de mere ;a (el ca si !orsul, preia in !una masura calitatile materiei prime din care a (ost o!tinut, in cazul de (ata merele, (ructe (oarte !o ate in potasiu, mineral esential pentru (unctionarea normala a unor sisteme importante din or anism "cardio/$ascular, ner$os#% 5tetul de mere contine practic toate mineralele esentiale si oli oelementele prezente in (ructele din care a (ost o!tinut% El este !o at in potasiu, ma neziu, calciu, (os(or, sul(, siliciu si (ier% 7ura cu otet de mere este recomandata mai ales celor care au lipsa de potasiu in or anism, prezenta mai ales in cazul re imurilor de sla!it 'iperproteice, adica !azate in principal pe carne% 5r, in timpul sar!atorilor, produsele din carne sunt, din pacate, !aza 'ranei, ceea ce, atat pe moment, cat si pe termen lun , creeaza pro!leme in lant or anismului% Sa $edem, in continuare, cum putem rezol$a aceste pro!leme cu a&utorul otetului de mere% %n$rasarea / pentru a ne incapea 'ainele si dupa ce trec sar!atorile, putem (ace in (iecare zi un tratament simplu si cu o e(icienta destul de mare6 dimineata, cand ne trezim, !em pe stomacul ol un pa'ar de apa de iz$or, in care au (ost dizol$ate doua lin urite de otet de mere% Apoi, pe parcursul zilei, dupa (iecare masa, $om !ea o &umatate de pa'ar de apa in care am adau at o lin urita de otet de mere si doua lin urite de miere% Pofta de mancare prea mare / este re lata cu o cura deloc complicata, dar cu e(ecte (oarte puternice6 inainte de (iecare masa, oricat de im!elsu ata sau saraca, se in 'it doi catei de usturoi, pisati impreuna cu o lin ura mare de otet si putina apa% Este un preparat nu (oarte ra(inat ca aroma, insa cu un e(ect deose!it% Ar mai (i de retinut ca aceasta cura, destul de dura pentru tu!ul di esti$, nu se (ace mai mult de sapte zile la rand, urmate de sapte zile de pauza% )i$estia dificila / luati, inainte si dupa masa, cate un s(ert de pa'ar de apa, in care a (ost diluata o lin urita de otet% 5tetul stimuleaza sali$atia, secretia de sucuri astrice si mareste peristaltismul tu!ului di esti$% 3e asemenea, im!unatateste meta!olismul lipidelor, su!stante care sunt cel mai di(icil de di erat si asimilat% %ntoxicatia alimentara / apare adesea pe timpul sar!atorilor, din cauza pastrarii indelun ate a unor alimente usor altera!ile sau din cauza (olosirii la prepararea mancarurilor a unor in rediente necorespunzatoare, perisate% 3aca $a con(runtati cu aceasta pro!lema, incercati sa e$acuati rapid toata 'rana nedi erata din stomac, in 'itind apa calda cu sare si eliminand/o prin $oma% Apoi, dupa ce asteptati o ora, puteti (ace urmatorul tratament6 !eti in reprize un litru de apa de iz$or sau plata, in care ati dizol$at in preala!il patru lin uri de otet% )urerile de cap / mai ales cele care apar ca o consecinta a unor pro!leme 'epato/!iliare sau a e,cesului de mancare se trateaza intern cu otet de mere, din care se iau 2 lin urite nediluate in putina apa% E,tern se (ac (rictionari ale tamplelor si ale !azei craniului "deasupra ce(ei# cu otet de mere% 5 metoda populara, care uneori da rezultate surprinzator de

rapide, este inspirarea $reme de cinci minute a $aporilor de otet, deasupra unui $as% )oua aplicatii externe cu otet de mere 6boseala de dupa noptile nedormite se "scoate" cu (rectii !lande cu otet ale umerilor, ce(ei, toracelui si a zonei (runtii% Acest tratament dureaza *-/10 de minute si $a (i urmat o!li atoriu de un dus, dupa care $a $eti simti proaspeti si in (orma% 8ebra musculara de dupa e(orturile (izice, cu care corpul nu este o!isnuit "cum ar (i o noapte intrea a de dansat sau o drumetie prelun ita#, se trateaza cu masa&e !lande si prelun ite cu otet a rupelor musculare a(ectate% 7ele mai !une rezultate se o!tin daca amestecam patru lin uri de otet cu cincizeci de picaturi de ulei $olatil de menta si aplicam acest preparat pe zonele a(ectate% 2oarea de varza Este zeama rezultata dupa scur erea $erzei murate% 7u alte cu$inte, este un e,tract *00E natural din $arza, im!o atit cu (ermenti si enzime "principii acti$e# pro$enite de la plantele aromatice "telina, marar, ardei iute, 'rean# puse in muraturi% 3in pacate, moarea de $arza a (ost destul de putin studiata de catre stiinta, desi cu si uranta $a $eni $remea cand si ea $a declansa o mica re$olutie in lumea medicamentelor naturale% +ana atunci, $a prezentam cate$a aselnite ale medicinii populare romanesti, re(eritoare la utilizarea de sar!atori a acestui remediu, nu (oarte roza$ ca miros, dar e,trem de sanatos6 1petitul excesiv / se poate re la si cu a&utorul moarei de $arza% Se !eau inainte de (iecare masa cate 2 pa'are de moare "nu mai putin, deoarece in doze mici si medii, moarea de $arza este, din contra, un stimulent al apetitului#% ,onstipatia / 1/2 pa'are de moare de $arza stimuleaza di estia, de!loc'eaza eliminarea si a&uta la dezinto,icarea traiectului di esti$% Acesta este si moti$ul pentru care, in multe sate romanesti, in timpul meselor traditionale de 7raciun si de Anul Nou se ser$este moare de $arza din !elsu , inainte de (elurile de mancare mai rele, precum si la s(arsitul ospetelor% 3e asemenea, prin stimularea tranzitului intestinal, este un (oarte !un remediu pentru a sla!i in mod natural% 8icatul marit / este o pro!lema care apare (rec$ent, mai ales la !olna$ii 'epatici cronici, in urma meselor im!elsu ate de sar!atori% .n medicina populara romaneasca, aceasta pro!lema se trateaza cu &umatate de litru de moare de $arza, !auta dimineata pe stomacul ol, si cu un litru de ceai de sunatoare !aut pe parcursul zilei% Sensibilitatea la fri$ / prin continutul sau de $itamine si enzime, precum si datorita (aptului ca mareste tensiunea arteriala, moarea de $arza stimuleaza circulatia san elui si, implicit, (a$orizeaza incalzirea corpului, inclusi$ a e,tremitatilor "maini, picioare#% Se consuma zilnic */2 pa'are de moare de $arza% Reproducerea) di%u6area $au %olo$irea partiala $au in intregime a materialelor pre6entate e$te inter6i$a %ara acordul no$tru $cri$& Cop7rig8t 9 1++0-,**' :ormula A"& 4oate drepturile re6er;ate& Formula AS > Anul 20*0 > Numarul 9*8 > Medicina populara L/1,U*% *US/ST% @edactia Tulburari ale sistemului nervos Aceste tul!urari au moti$e (oarte di$erse, atat ner$oase, cat si (unctionale, si (iecare caz tre!uie dia nosticat precis, inainte de urmarea unui tratament% )nii practicanti ai medicinii populare rusesti erau (oarte !uni psi'olo i si 'ipnotizatori, in a(ara priceperii lor in !otanica% Fiecare saman (olosea su estia, adesea insotita de muzica tam!urinei, la tratarea tul!urarilor ner$oase, si aceste practici sunt studiate astazi la uni/$ersitatea din .r=uts=% )rmatoarele metode terapeutice erau aplicate cu succes in toate cazurile de tul!urari ner$oase6 *% 5 (rectie zilnica cu apa sarata "o lin urita la 270 ml apa# era considerata utila in cazurile de epuizare ner$oasa% 2% 5 data sau de doua ori pe saptamana, pacientul tre!uia sa/si inmoaie 'aina de noapte in apa sarata si sa se culce im!racat cu ea "'aina era, (ireste, stoarsa#, stand acoperit pana la uscarea ei% Apoi, tre!uia s/o dez!race, sa se stear a si sa se culce im!racat in ru(e uscate% +rocedeul se spunea ca este util impotri$a acceselor de melancolie% 1% 3ecoctul de (loarea/soarelui% +lanta era considerata ca a$and numeroase proprietati curati$e% .n @usia, (runzele si semintele erau (olosite in !olile sistemului ner$os, la !ronsite, (arin ite si a(ectiuni pulmonare% 5 lin ura de seminte si una de (runze tocate se (ier! in circa 9-0 ml apa timp de o &umatate de ora% Se strecoara si se raceste% Se poate indulci cu miere% 3oza6 *- picaturi, de trei ori pe zi, in toate cazurile de tul!urari ner$oase% 4ratamentul poate (i urmat pe timp nelimitat% 2% ;otiune de usturoi cu lapte6 un catel de usturoi se s(arama !ine si se (ier!e intr/un pa'ar cu lapte% Se !ea (ier!inte% Se spune ca opreste spasmele ner$oase si accesele de ner$i% -% 7eai din - plante pentru tul!urari ner$oase% 4oate in redientele pentru acest ceai se asesc su! (orma uscata, in ma azinele de plante medicinale6 * parte radacina de $aleriana, * parte de (runze de menta, * parte (lori de musetel, * parte c'imen "7arum car$i#, * parte !usuioc "5cimum !asilicum#% 3oza6 * lin ura de amestec la un pa'ar de apa clocotita% Se in(uzeaza *-/20 de minute, se strecoara% Se !eau dimineata si seara, cate *02 pa'ar% Se recomanda pentru spasme ner$oase intestinale% 8% :ai cu (lori de le$antica% Apro,imati$ 7-0 (lori proaspete de le$antica sau 200 (lori uscate, le ate intr/un saculet de ti(on, se pun intr/o !aie calda% Aceste !ai sunt utile la toate !olile sistemului ner$os, ca si in tul!urarile reumatice% 7% :ai cu seminte de c'imen% Au un e(ect calmant% Apro,imati$ 7-0 seminte de c'imen se (ier! in 2 litri de apa, cam 20 de minute% Se strecoara lic'idul intr/o !aie (ier!inte% 7antitatea de (iertura poate (i micsorata, cand se (ac !ai numai la picioare% 8% 4onic si!erian pentru copiii ner$osi% 3aca ner$ozitatea copilului nu este cauzata de $reo !oala sau tul!urare or anica, este recomandata urmatoarea (ormula6 * parte (lori de musetel, 2 parti radacina de nal!a mare "Alt'aea o((%#, 2 parti radacina de lemn/dulce, 2 parti de o$az% Se (ier! 2 lin urite din acest amestec intr/un pa'ar de apa, se strecoara% Se poate indulci cu miere% 3oza6 de 2/1 ori pe zi, cate o lin ura% 4ratamentul poate (i continuat cat timp este necesar% Nota6 in eneral, copiii nu tre!uie tratati (ara supra$e 'ere medicala% 7opiii mici iau &umatate din doza de mai sus% 9% 7eai pentru irita!ilitate si insomnie% 4alpa/ astei ";eonorus cardiaca# / 2 parti, seminte de c'imen / * parte, izma "Ment'a piperita# / 2 parti, tri(oi de !alta "MenGant'es tri(oliata# / 2 parti, radacina de $aleriana / * parte, seminte de c'imen / * parte% 5 lin ura de amestec se in(uzeaza timp de 20 de minute intr/un pa'ar cu apa% Se !ea in timpul zilei si seara, inainte de culcare, cate un pa'ar% )til contra surescitarii ner$oase, irita!ilitatii si insomniei% *0% 7eai contra insomniei% @adacina de $aleriana / 2 parti, (lori de musetel / 1 parti, seminte de c'imen / 1 parti% Se prepara si se !ea ca si cel de mai sus% )til in insomnie de tip ner$os% Se poate adau a miere dupa ust% **% :ai / pentru pacientii cu inima sanatoasa se recomanda !ai calde, ca (iind calmante% a& Bai cu ace de pin6 se (ier! o ora 2-0 ace si conuri de pin, in 2 litri de apa% Se lasa sa in(uzeze *2 ore, se strecoara% E,tractul !un are culoarea ca(enie, mai mult decat $erzuie% Se toarna intr/o !aie calda% @epetat in (iecare seara, acest tratament intareste sistemul ner$os, a$and e(ecte (oarte !une si asupra !olilor reumatice si musculare% b& Bai cu radacini de ;aleriana % +roportiile si prepararea, ca mai sus% 2 litri de amestec strecurat la o !aie calda are e(ect asupra tul!urarilor ner$oase, inclusi$ insomnia% Tratamentul icterului :&epatita; >epatita era $indecata de practicienii rusi in urmatorul (el6 in primul rand, !olna$ului i se administra o doza mare de la,ati$ si era pus la re im strict / (ara rasimi, condimente, iar ca lic'id se !ea numai lapte smantanit% 3aca se mani(estau dureri, se amestecau o &umatate ceasca de ulei de masline, 2 pa'are de si(on, * lin urita de sare% Se lua o &umatate de lin ura de amestec cu *02 ceasca de apa (iarta si racita, dimineata, inainte de masa% Medicamentatia este $ala!ila si pentru piatra la $ezica sau !oli ale aparatului di esti$% Remedii $peci%ice= *% @adacina pisata de pelin "Artemisia $ul aris# / *02 lin urita, de doua ori pe zi, de o!icei adau ata in apa% 2% .n(uzie de troscot "+olG onum !istorta#% 5 lin ura plina de planta uscata, la o ceasca de apa clocotita, acoperita timp de 10 de minute, apoi strecurata% Se !ea calda, 2/1 cesti pe zi% 1% Se adau a (lori de al!enele "7alendula o((icinalis#, la !ai calde% *-0 (lori uscate, (ierte timp de 10 de minute intr/o aleata cu apa, se strecoara in cada de !aie% 5 alta metoda neo!isnuita a dat rezultate !une, in special la copii% 5 !ucata de 'artie al!ena, inmuiata in ceara de al!ine topita, (acuta cornet si introdusa intr/o palnie% Datul palniei se plaseaza pe om!ilicul pacientului% >artia curata se aprinde in partea de sus, arde incet, iar cand (lama a&un e aproape de om!ilic, palnia se indeparteaza% Se spune ca aceasta metoda atra e (ierea la om!ilic si ramane acolo% >artia tre!uie sa (ie neaparat al!ena% Tuberculoza Un remediu siberian

Se prepara pe !aza urmatoarelor in rediente6 *,*00 = miere din (lori de tei, * pa'ar aloe taiata marunt, *02 pa'ar ulei de masline, 28 cren i de mesteacan, *1 (lori de tei% Metoda de tratament6 amestecati intr/un $as mierea, adau ati aloe si le (ier!eti timp de *0 minute% .n acelasi timp, (ier!eti cren ile de mesteacan si (lorile de tei in 2 pa'are de apa, 2/minute% ;asati mierea si celalalt amestec sa se raceasca, apoi adau ati in miere apa in care au (iert cren ile de mesteacan si (lorile de tei% Adau ati si uleiul de masline% Se pastreaza la loc racoros si se scutura inainte de intre!uintare% 3oza6 o lin ura, de trei ori pe zi% Un alt remediu contra tuberculozei si anemiei Acest remediu a (ost recomandat de catre practicienii rusi in cazurile de anemie, epuizare sau sla!ire (izica si tu!erculoza in primele (aze6 Se (olosesc urmatoarele in rediente in cantitati e ale6 slanina de porc topita, unt nesarat, miere, cacao concentrata% Aceste in rediente se pun intr/un $as smaltuit si se lasa la (oc mic, amestecandu/se continuu% 7and amestecul incepe sa (iar!a, se indeparteaza de pe (oc, se raceste si se pune in !orcane% Se pastreaza la loc racoros si la intuneric% Nu se lasa la temperatura scazuta care sa (a$orizeze in 'etul% 3oza6 o lin urita intr/un pa'ar (ier!inte de lapte, de la 1 la - ori pe zi% Acesta este un medicament e,celent pentru anemie, in special daca sunt semne de un inceput de tu!erculoza% Nota6 intre!uintarea acestui medicament cauzeaza deseori constipatie% +e timpul tratamentului, este recomandat sa se consume cat mai multe (ructe si suc de (ructe% 6rbire pe timp de noapte Aceasta pro!lema este intalnita la cei care nu/si prote&eaza oc'ii de zapada or!itoare in timpul iernii, in special la $anatori si la cei care pun capcanele% +racticienii si!erieni au un remediu radical pentru aceasta% Se (ier!e (icat de pui, $aca sau miel, iar pacientul $a sta deasupra $asului in care acesta (ier!e, cu oc'ii lar desc'isi% +entru ca a!urul sa nu se imprastie, pe capul pacientului se $a pune o carpa sau un ti(on% Fiecare tratament $a dura *- minute, dupa care $ederea $a re$eni% )n tratament ma,im de trei ori pe zi era su(icient si in cazuri mai ra$e% 9emora$ii nazale < Se taie in doua o ceapa cruda si se aplica pe cea(a cu partea taiata% San ele se opreste repede% < +entru a opri 'emora iile nazale, in @usia se (olosea urmatorul remediu "simpatic"% 5 mica c'eie de (ier era le ata cu un (ir de lana, iar aceasta se le a de atul pacientului, ast(el incat c'eia sa a&un a intre omoplatii acestuia% San ele se oprea imediat% 7ei care a$eau asemenea 'emora ii in mod o!isnuit erau s(atuiti sa poarte c'eia in permanenta asupra lor% .ata relatarea unui medic6 ".ncredi!il, dar ade$arat% Am (ost martorul acestei intamplari% )nui !un prieten al meu, cand a$ea *8 ani, a inceput sa/i cur a san e din nas% Faptul se intampla la inter$ale destul de apropiate% Medicii n/au putut sa (aca nimic pentru a/l a&uta% "Aceasta se intampla cu -0 de ani in urma%# El a (ost per(ect $indecat, de cand a inceput sa poarte aceasta c'eie de (ier, si niciodata nu i s/a mai intamplat sa/i cur a san e din nas% Acest remediu este simplu si merita sa (ie incercat% .n mod si ur nu poate produce nici un rau"% Urcior Este din cauza in(lamarii unei lande lacrimale, dar poate (i si cauzat de e,punerea la curent sau (ri a oc'ilor% )nii oameni sunt predispusi la ast(el de situatii% .n @usia tratamentul este urmatorul6 < comprese calde cu in(uzie de musetel si acid !oric "nu (oarte concentrat#% < urciorul se dizol$a daca este (recat cu picaturile de apa de pe un eam curat, (ormate de a!uri, de trei ori pe zi% .ata si cate$a remedii "simpatice"% Acestea tre!uie puse in aplicare imediat ce urciorul a aparut6 a% in &urul urciorului se roteste $eri 'eta de nunta de cate$a ori, apoi oc'iul este sarutat "de sot sau sotie#% )rciorul dispare peste noapte% !% se lea a la mana "in zona pulsului# o ata rosie de lana, dar la mana opusa oc'iului cu urcior% c% se pune putin sul( intr/un mic saculet de lana% Acesta se poarta le at de at 22 de ore% )rciorul $a disparea in acest timp% Reproducerea) di%u6area $au %olo$irea partiala $au in intregime a materialelor pre6entate e$te inter6i$a %ara acordul no$tru $cri$& Cop7rig8t 9 1++0-,*1* :ormula A"& 4oate drepturile re6er;ate& Formula AS > Anul 200- > Numarul 8-2 > %%%7ititorii raspund >(unica mea are artroza> 7ititor Formula AS OsapouP"@aspuns pentru ;uminita +apuse / Montreal, F% As nr% 820#O0sapouP?a recomand tratamentul cu el cu sare de :azna, care se utilizeaza cu rezultate (oarte !une in terapia e,terna a reumatismului de enerati$ si articular, spondiloze si artroze, sec'ele musculo/articulare post/traumatice% Delul se aplica zilnic pe zonele a(ectate si se maseaza usor% Se acopera zona cu o (olie impermea!ila, lasand elul sa actioneze circa 10 de minute% Se spala apoi cu apa calduta% +entru relatii suplimentare sunteti ru ati sa sunati la telefon 02.=B3!.13.=5 " dupa ora 1. sau 0C##B.1.3#.!2 0C2CB30.!=.#=. Teodor 1bramiuc " 2edias :*aspuns valabil si pentru d"na 2aria Solomon " (u&usi >1+utati"ma sa scap de ameteli> 8. 1s nr. .12; 7ei din :ucuresti isi pot procura (lacoanele cu elul cu sare de :azna de la Ma azinul cu produse naturiste a(lat in cadrul 7omple,ului Minis din 4itan, lan a ma azinul "7on$ena!il" "Aleea :ara&ul Sadului nr% 97a, pro ram6 luni/$ineri6 8/20, sam!ata, duminica6 8/*2, relatii la dr% Adrian 5prea#% >Sufar de colon iritabil pe fond nervos> :*aspuns pentru 2arian )ra$ne " 7ancouver ,anada 8. 1s nr. .3.; +entru a(ectiunea d$s% este necesar sa $a prote&ati or anismul de stres, sa e$itati situatiile con(lictuale, sa nu (iti in ri&orat, sa nu a$eti teama, sa (iti cat mai acti$% .zolarea de acti$itate, de (amilie, de $iata sociala $a $or a ra$a si mai mult situatia% Sunt con$insa ca timp de 8 ani ati respectat un re im i ieno/dietetic% 3aca nu ati (acut acest lucru, este !ine sa incepeti acum% ?a dau cate$a s(aturi6 mancati numai ce simtiti ca nu $a produce tul!urari intestinaleB zilnic puteti !ea pana la * l de ceai din a(in, mur, zmeur, menta "2 lin uri de plante in amestec la 2-0 ml apa#B consumati utuie rasa amestecata cu o lin urita de miere, dimineata, pe stomacul ol, inainte de celelalte mese% Dutuia o puteti consuma si su! (orma de pelteaB daca nu se poate, cel putin su! (orma de dulceata% ?a recomand un tratament 'omeopat6 Nu, ?omica 97' / - ranule la trei zile si . natia 10 7' / - ranule la 7 zile% 3e asemenea, pentru eliminarea stresului care actioneaza si asupra aparatului di esti$, $a recomand @'odiolin / preparat din @'odiola @osea / cate 1 capsule pe zi si Dreen 7are / am!ele $a $or creste si imunitatea, $eti (i mai linistit, $or disparea returile, $arsaturile, durerile a!dominale% Astept sa/mi scrieti ca $a simtiti !ineC dr. %uliana Un$ur " (ucuresti tel. 021B#30.2C.23 0C23B!5.3..0= >1m infectie cu Piocianic la plamani> :*aspuns pentru 4eor$escu 1lexandrina " (ucuresti 8. 1s nr. .#3; Stimata doamna, !acilul piocianic "+seudomonas aeru inosa# este intalnit de o!icei in cadrul pneumopatiilor in(ectioase "!acteriene#, cu (rec$enta mai ridicata la persoanele adulte de!ilitate "sla!ite#, cu sistem imunitar de(icitar% .n(ectia poate a$ea punct de plecare urinar sau di esti$, adesea (iind $or!a de un micro! "de spital"% ;ocalizarea pulmonara poate dez$olta o e$olutie ra$a, prin e,tensie si necroza% 4ratamentul medicamentos ar (i tre!uit sa cuprinda6 o ureidopenicilina / :aGpen "Mezlocilina# sau una dintre noile c'inolone / +e(lacine "+e(lo,acina#% Nu este tarziu nici acum% 4ratamentul naturist $izeaza doua aspecte6 recapacitarea sistemului imunitar si neutralizarea piocianicului% )rmati un tratament cu Septilin "e,tract de ar!ust indian#, pe durata a trei saptamani% 4inctura de ec'inacea / 10/20 picaturi, de trei ori pe zi, diluate in putina apa% @ealizati urmatoarea compozitie6 stoarceti !ine zeama de la o lamaie, o portocala si un rape(ruit% Adau ati co&ile e,terne si interne "epicarp#, rase dinainte% 4otul se amesteca cu apa de iz$or si miere% ;asati 22 de ore la macerat, dupa care consumati 1 lin urite pe zi% E(ectul antiin(ectios puternic $a (i potentat de $itamina 7 din (ructe si de (la$onoidele e,istente in pielita al!a care captuseste (ructul% )n produs deose!it de e(icient in ast(el de cazuri este pul!erea din (ructul plantei Momordica 7'arantia% .l asiti la ma azinele naturiste, su! (orma de capsule operculate continand

-00 m % Actiunea produsului este imunomodulatoare, anti!acteriana si c'iar antitumorala% ;uati 2/8 capsule pe zi, in (unctie de indicatiile medicului d$s% Momordica 7'arantia s/a do$edit e(icienta in in(ectii produse de !acili ca E% 7oli, Q% Enterocolitica, Stap'Glococus aureus si "cazul d$s%# +seudomonas aeru inosa% @espectand aceste indicatii, sunt con$ins ca $eti in$in e rapid !oala% ?a doresc multa sanatateC Peia 2ircea specialist reflexoterapeut " str. TaDe %onescu nr. 11"13 sc. ( Timisoara tel. 025.B#3.1!.=1 >8iul meu a fost dia$nosticat cu pelada> :*aspuns pentru 8.4. " (ucuresti 8. 1s nr. .#3; ?a transmit un tratament pe care eu l/am urmat si a dat rezultatul dorit% .n *988, din cauza stresului, mi/a cazut parul de pe cap in - locuri "zonele a(ectate a$and diametre de apro,imati$ *,-/1 cm#% +ro(% dr% ;on 'in Scarlat, medic militar, mi/a e,plicat ca din cauza stresului capilarele scalpului se contracta, (irul de par nu se mai poate 'rani si cade la 1/2 luni dupa un soc emotional% @eteta pe care mi/a prescris/o se compunea din urmatoarele6 nitrat de pilocarpina / * , amoniac / - ml, esenta de tere!entina / 2- ml, alcool 80 r% / *2- ml% Se amesteca toate componentele din reteta "nu preparati sin ura solutiaB se prepara la (armacie, pentru precizia dozarilor# si se aplica zilnic pe zona a(ectata, iar o data pe saptamana pe tot capul "cu 20 de minute inainte de a spala parul#% 3upa ce locul tamponat cu solutia de mai sus s/a uscat, se maseaza zona a(ectata cu precipitat al!en de mercur 1E / - % @ona$it "medicamentul nu se mai (a!rica azi# / 1 dra&euri pe zi, timp de *- zile pe luna "dupa mese#, - zile pauza si se repeta timp de doua luni% ?itamina 32 !u$a!ila / * (iola pe saptamana, timp de trei luni% 7isteina "(iole# / intramuscular, * (iola la doua zile, timp de 20 zile, pauza *- zile si apoi se repeta% 3upa apro,imati$ 2/- saptamani, apare un pu( (in% Atunci nu mai (rectionati puternic, doar tamponati cu putina $ata inmuiata in solutii% ?a reamintesc ca aceasta reteta a (ost prescrisa in anul *988% Ar (i indicat sa discutati despre acest tratament cu un doctor, care sa poata sa $a spuna noile denumiri de medicamente, e$entuale contraindicatii "posi!ile reactii aler ice#% ?a urez succesC Lila )obrescu " (ucuresti >1m fost dia$nosticata cu melanom mali$n> :*aspuns pentru 2aria 1lexandra %onescu " Timisoara 8. 1s nr. .##; Si eu m/am con(runtat cu o situatie asemanatoare "melanom mali n operat# si tot in re$ista "Formula As" am asit rezol$area, pe care incerc, la randul meu, sa $/o comunic% 7u aceasta ocazie, doresc sa aduc multumirile mele atat re$istei "Formula As", cat si domnului 3umitrescu 3umitru "tel% 022*08*%99%12# pentru a&utorul acordat la rezol$area cazului meu% .n urma tratamentului dat de dumnealui, m/am $indecat complet% Multa sanatateC )umitru Simion " str. Petroc&imistilor nr. 2 bl. 5!1 sc. 1 ap. 13 Ploiesti >Sufar de toxoplasmoza si imi doresc un copil sanatos> :*aspuns pentru 2arinela Popescu " *amnicu 7alcea 8. 1s nr. .##; )rmeaza/ti instinctul% 3aca tu crezi ca poti sa (aci un copil sanatos, o sa/l poti (ace% Eu am to,oplasmoza% Eu conduc !oala, nu ea pe mine% .mi (ac din cand in cand analizele "sunt doua6 una arata ca am a$ut, iar cealalta arata daca este acti$a sau nu#% .n *990, cand am descoperit ce am, pierdusem de&a 8 sarcini, toate su! trei luni% Sal$area mea a (ost 4ar u Mures, sectia "Sterilitate" si Spitalul de !oli conta ioase% Am reusit in *998 sa nasc "la 18 de ani#, dupa cinci ani de tratament, o (etita per(ect sanatoasa% Eu asta am (acut, mi/am urmat instinctul% Nu m/am andit nici un moment ca nu o sa reusesc sau ca s/ar putea sa am un copil cu pro!leme% Scrie/mi daca apreciezi ca e,perienta mea te poate a&uta% Si nu uita, nici un medicament (ara a$izul doctoruluiC )aniela",armen )ra$an " str. 4r. 1lexandrescu nr. C Sibiu cod 5503C1 >,aut radacina de scaieti> :*aspuns pentru 7ictor " 6rsova 8. 1s nr. .#C; M/am con(runtat si eu cu caderea masi$a a parului% 3in (ericire, am asit in re$ista "Formula As" o pa ina cu leacuri populare, printre care si unul pentru caderea parului% ;/am (olosit si il mai (olosesc si in prezent, ca a (acut minuni% Nu mai $ad (ir de par pe pieptene si pe 'aine% @eteta este6 * l apa, 1 cepe, 2 capatani usturoi, 2 lin uri miere al!ine% Se taie ceapa si usturoiul si se pun la (iert in apa, pana se (ac moi% Se scur e lic'idul o!tinut si, cat e cald, se amesteca !ine cu mierea% Se uda cu el parul si pielea capului si se (reaca !ine, cu $ar(ul de etelor, pana ce epiderma se in(ier!anta% Asa ud cum e, se lea a !ine capul cu un !atic, sa stea de seara si pana dimineata, cand se spala cu apa calda "daca este apa de ploaie, e mai !ine#% Sa nu te sperii daca parul si carpa se intaresc din cauza mierii, (iindca se spala usor% @estul lic'idului nu se arunca, ci se incalzeste, (olosindu/se seara, de mai multe ori, pana se o!tine rezultatul dorit% Sper ca reteta mea sa/ti umple su(letul de !ucurie% /. 6laru " %o&nici +ud. 7aslui tel. 0235B#2.5#.!2 >)oresc amanunte despre utilizarea corecta a cornului in afectiunile oculare> :*aspuns pentru 1lina 2ar$arit " (uzau 8. 1s nr. .#!; .n a enda mea am notat din "Formula As" nr% 27-0*997 urmatoarele6 (runzele de corn se aduna intre 2- iunie / * septem!rie, cand (ructele s/au copt de&a% Se pun la uscat si apoi se maruntesc% Seara, la culcare, tre!uie sa a$em la indemana ceai de musetel "pentru a spala in preala!il oc'ii# si ceai de (runze de corn, caldut "* lin urita de planta oparita cu apa clocotita#% Se (oloseste un ti(on curat, impaturit, care se inmoaie in ceaiul caldut si se pune pe oc'i, (ara a se stoarce% Se sta asa intre *-/10 minute, clipind din pleoape, pentru ca lic'idul sa patrunda in oc'i% 7ompresele se aplica alternati$6 trei zile da, trei zile nu% .n perioada tratamentului sunt strict interzise $izionarea tele$izorului si luminile (luorescente% 3aca apare o im!unatatire a $ederii, sa nu se mai poarte oc'elari% 3upa *8 zile, tratamentul se intrerupe pentru o luna, apoi se poate repeta% 2oldovan 1dela " str. %on ,orvin bl. E sc. , ap. 3. )eva cod 33011! +ud. 9unedoara "uge$tiile o%erite prin ra$pun$urile cititorilor no$tri nu $upline$c $%atul unui medic $peciali$t& Adre$ati-;a $i unor cadre cali%icate& Reproducerea) di%u6area $au %olo$irea partiala $au in intregime a materialelor pre6entate e$te inter6i$a %ara acordul no$tru $cri$& Cop7rig8t 9 1++0-,**' :ormula A"& 4oate drepturile re6er;ate& Formula AS > Anul 2008 > Numarul 899 > Forma ma,ima Leacuri populare rusesti contra bolilor iernii @edactia " *aceala si $ripa combatute cu &rean usturoi si lic&eni " ,lima aspra si rece din @usia, mai ales cea din zona si!eriana, declanseaza la $reme de iarna un corte iu ne(ast de a(ectiuni% Amploarea si raspandirea lor e ameliorata, din (ericire, de o terapeutica populara stra$ec'e si e,trem de e(icienta, la care se (ace apel si azi% .e(tine si lesne de preparat, leacurile rusesti nu prezinta nici un risc pentru sanatate, aducand, in sc'im!, $indecarea, in timp record% 1fectiuni respiratorii 3in cauza climei se$ere, in @usia, !olile respiratorii sunt e,trem de raspandite6 raceli, !ronsite, ripe in (orme multiple, pneumonie% *e$uli $enerale de protectie .arna, im!racamintea sa (ie calduroasa, (ara sa duca, insa, la in(o(olire% ;ocuinta sa (ie calda, dar nu in e,ces% Sa se e$ite curentul%

Asi urati/$a ca picioarele sa (ie totdeauna calde si uscate / acesta este cel mai important lucru% Multi si!erieni poarta sosete roase de lana, c'iar si in pat% Nu $a supraalimentati% )n $ec'i pro$er! si!erian spune6 "7apul sa (ie rece, stomacul ol si picioarele calde"% E$itati constipatia% Alcoolul poate (i consumat moderat% 2etode de prevenire a bolii ,eai de maces% Multi practicieni recomanda consumarea acestei !auturi pe timp de iarna, ca un pre$enti$ contra racelii si ca un tonic pentru stomac, rinic'i si circulatie% *eteta6 se pun 2 *02 lin urite de (lori uscate de maces, la un pa'ar cu apa, strecurat si luat de 1 ori pe zi, dupa mese% Se indulceste cu miere, daca este necesar% Macesul este un !un inlocuitor al $itaminei 7% 7eai de lic'eni "7entraria islandica#% 5 lin urita de planta se (ier!e in 200 ml de apa, - minute% Se strecoara si se !ea (ier!inte, intr/o sin ura repriza, noaptea, inainte de culcare% Se indulceste cu miere% (ratari din lemn de copac% Se recomanda purtarea !ratarilor de lemn, acoperind inc'eietura mainilor "peste puls#, atat in casa, cat si a(ara, atat ziua, cat si peste noapte% Si!erienii considerau ca !ratarile rosii sunt mai e(iciente% Talisman de cartofi% Este un remediu lar (olosit de si!erieni, care cred ca daca o persoana poarta o !ucatica de carto( crud in tot timpul iernii, ca un talisman, ea este (erita de raceli% Aceeasi !ucata de carto( se purta c'iar si cand se inne rea si de$enea tare ca piatra% Este interesant (aptul ca multi doctori rusi recomanda si astazi acest remediu pacientilor care au tendinta sa raceasca usor% "Este un lucru a!surd", a(irma ei, "dar mai a!surd este ca (unctioneaza%" 3in moment ce metoda nu cere c'eltuiala sau alte di(icultati de aplicare, merita sa (ie incercata% 2asuri la primul semn de raceala 3aca in ciuda masurilor pre$enti$e apar, totusi, semne de raceala "dureri in at, tuse, (ri uri#, este prescris urmatorul tratament6 / !olna$ul sa stea acasa, de pre(erinta in pat / !aie la picioare in apa (ier!inte cu sare "se ster apoi picioarele si se incalta ciorapi de lana% Se poarta si in pat, la culcare% Se sc'im!a zilnic#% / curatati/$a intestinele% Se (ace o clisma repetata, cu urmatoarea compozitie6 o lin ura de seminte de in "macinate#, (ierte in 2 pa'are cu apa% Aceasta se strecoara, apoi se adau a o lin ura de sare si doua lin uri de ulei $e etal% .n lipsa semintelor de in, acestea se pot inlocui cu o$az, orz sau (runze de nal!a de radina% Apa sa (ie (oarte calda, dar nu (ier!inte% / a!tineti/$a de la orice (el de mancare, cel putin 22 de ore% / ceai de rape(ruit% ;uati 1 rape(ruituri si taiati/le in !ucatele, (ara a indeparta coa&a% Fier!eti/le in 2 litri de apa, timp de 20 de minute% Se adau a si 2 lin uri de macese uscate% :eti aceasta !autura in timpul zilei, cate pa'are puteti si cat mai (ier!inte% Se poate adau a miere pentru indulcire, niciodata za'ar% .n 22 de ore, se pot consuma pana la 8 litri de decoct% .nainte de culcare6 amestecati mustar cu apa pana rezulta o masa su!tire si omo ena% Aplicati/o pe talpi, acoperiti/o cu un !anda& si incaltati sosete de lana% Stati asa cel putin o ora, in ciuda senzatiei de arsura% Spalati/$a picioarele cu apa calda si puneti alte sosete de lana% Apoi plim!ati/$a prin camera, cel putin *0 minute "in camera tre!uie sa (ie cald#% 3upa aceea culcati/$a, (ara sa $a dati &os sosetele% Aceasta metoda opreste raceala% +ana a doua zi dimineata nu mai ramane nici urma din ea% 2asuri la primele semne de $ripa 3aca ripa s/a declansat de&a, sunt recomandate urmatoarele metode6 7uratati/$a intestinele si a!tineti/$a de la orice (el de mancare "e,ceptand lic'idele#% Faceti timp indelun at tratamentul cu rape(ruit% Se poate lua si suc de morco$i, pana la trei pa'are pe zi% Stati in pat cat mai mult posi!il si nu iesiti a(ara% 3e o!icei, trei zile de tratament $indeca si o ripa se$era% %n cazuri $rave de raceli si bronsite )ecoct de lapte si lic&eni ;a un pa'ar de lapte ne(iert, adau ati o lin ura de lic'eni "se asesc la +la(ar#% Se (ier!e continutul la (oc mic, timp de *0 minute% Se strecoara si se (ier!e inca o data "se da in clocot#% ;aptele se !ea inainte de culcare, cat mai (ier!inte% Se e$ita contactul cu aerul rece% Nota6 nu se $or (olosi $ase metalice, ci numai $ase smaltuite, (ara (isuri in smalt% Se acopera cu o (ar(urioara de portelan, niciodata cu ce$a metalic% Aceasta este o re ula enerala, pentru toate in(uziile si decocturile% 4ratamentul se repeta in (iecare seara pana la $indecare% )ecoct de salvie Frunzele de sal$ie "Sal$ia o((icinalis# sunt (olosite in locul lic'enului% 3oza si modul de preparare sunt cele descrise anterior% Patru remedii siberiene impotriva racelii si a $ripei puternice .n 0,- litri alcool diluat sau $odca, se pun 20 pelin uscat% Se pun la macerat 22 de ore sau mai mult% 3oza6 se !ea o &umatate de pa'ar pe zi, cu *- minute inainte de masa si inainte de culcare% "Nu se administreaza copiilor%# 5 !ucata de carpa "pre(era!il de lana# se inmoaie intr/un amestec e al de ulei de masline, otet si cam(or si se aplica pe piept comprese, pe timpul noptii% ;a cea(a se $or aplica comprese cu 'rean ras% Multi practicieni recomanda introducerea mustarului in ciorapi de lana, pe tot timpul !olii% 5 alta metoda consta in introducerea de plea$a de rau in ciorapi pe timpul noptii% *emedii contra bronsitei @adeti 'rean ne ru si stoarceti/i sucul% Amestecati cu 1-0 rame de miere lic'ida% 3oza6 2 lin uri inainte de (iecare masa si inainte de culcare% Se topeste rasime de porc si se amesteca cu tere!entina% ;a un pa'ar rasime lic'ida, se adau a o lin ura tere!entina% Se amesteca !ine continutul% Se ia toata doza seara la culcare, pe cat de (ier!inte posi!il% ;a inceputul mani(estarii !ronsitei, se $a lua si dimineata un pa'ar, timp de 2/1 zile, cu o ora inainte de masa% )oua remedii contra larin$itei .n 2 litri de apa clocotita se pun circa 200 tarate% Se adau a miere, dupa ust% Se !ea in decursul zilei, in loc de alt lic'id, dar (oarte (ier!inte% ?indeca larin ita intr/o sin ura zi% 7am *02 pa'ar de seminte de anason se (ier! *- minute cu un pa'ar de apa, apoi se strecoara% Se adau a *02 pa'ar de miere si o lin ura de coniac% 3oza6 se ia cate o lin ura, la (iecare &umatate de ora% @e(ace $ocea in cate$a ore% *emedii contra tusei Acest remediu, ori inar din 7aucaz, a (ost recomandat pentru cazuri de tuse uscata, de durata% Se pun circa -0 rame de radacina uscata de piper in 0,2- litri de $in al!, se da intr/un clocot si se strecoara% Se administreaza in decursul zilei, in 1 portii e ale, cald% .n paralel, amestecati o ceapa mare, razuita (oarte (in, cu 2 lin uri rasime de asca% Aplicati/le su! (orma de comprese, pe piept, noaptea% 3imineata, in 'ititi o lin ura de amestec inainte de masa%

Sirop de &rean pentru tuse >reanul se rade printr/o razatoare (ina, se amesteca cu za'ar ca(eniu "roscat# si se introduce intr/o caserola, apoi se !a a la cuptor "in preala!il incins#, cu (ocul stins, timp de 2 ore% Stoarceti amestecul si apoi strecurati% Adau ati apa (ier!inte, pentru a produce un sirop su!tire% 3oza6 */2 lin uri, de 1/2 ori pe zi "depinde de $arsta#% Un alt remediu pentru tuse :dupa pneumonie; Acest remediu este ori inar din sudul Si!eriei% ;uati doua (elii uscate de smoc'ina si introduceti/le intr/un pa'ar cu lapte ne(iert% 3ati/l in clocot si lasati/l asa o ora% Apoi incalziti/l din nou si !eti/l cald% @epetati tratamentul de doua ori pe zi, pana la $indecare% Lapte cu usturoi Acesta este un $ec'i remediu si!erian, (olosit pentru tratarea tusei ma aresti, dar un tratament (oarte e(icace si pentru raceli si tuse de lun a durata% Se (ier! - minute, intr/un pa'ar cu lapte, - catei de usturoi dati prin razatoare% Se strecoara% Se ia indulcit cu miere in decurs de o zi, totdeauna cald% Alti practicieni aplica noaptea pe atul !olna$ului usturoiul necuratat de coa&a% Alta metoda6 se in'aleaza a!urul de la laptele cu usturoi% Aceasta este recomandata ca o terapie suplimentara% )iferite remedii contra tusei din diferite re$iuni ale *usiei Metoda urmatoare, din )rali, era recomandata in toate cazurile de tuse de lun a durata sau !ronsita% Frecati pieptul cu o !ucata de material de lana uscata% )lterior, aplicati, prin masare, slanina de porc tocata amestecata cu ulei de pin% ".n lipsa uleiului de pin, se (oloseste unt topit%# .n toate cazurile de !ronsita este recomandata o (iertura de secara, o$az, orz si cicoare in cantitati e ale% Se !ea in loc de ca(ea% Acest remediu este ori inar din )craina% Sirop proaspat de napi (ierti cu miere% Aece cepe taiate in !ucati si o capatana de usturoi se (ier! intr/un litru de lapte ne(iert% Apoi continutul se indulceste cu miere% 3oza6 o lin ura de lic'id cald la (iecare ora, in tot timpul zilei% Acest remediu (ace sa dispara si cea mai rea raceala intr/o sin ura zi% .n :ai=al, re iune din Si!eria, sucul de 'rean sau morco$ era com!inat in parti e ale cu miere "*02 pa'ar miere si *02 apa (ier!inte#% Se ia de 8 ori pe zi% 3oza6 o lin ura% 7om!inati 2 lin uri de unt proaspat, 2 al!enusuri, 2 lin uri miere, * lin ura (aina de rau% Se amesteca !ine si se administreaza in cursul zilei% .n 7aucaz, se lua se$a de artar cu lapte, in (iecare prima$ara, ca remediu pentru "tusea care dureaza din iarna"% )n amestec de amoniac si ulei $e etal se pune pe piept, in compresa, pe timpul noptii% 4usea trece (oarte repede% )n amestec in cantitati e ale de suc de a(ine si miere, luat de 1/- ori pe zi "o lin ura#% 7urata tra'eea de (le ma% +e timpul acestui tratament se !ea ceai de (ra i sal!atici in tot cursul zilei% Se indulceste cu miere "$ec'i remediu si!erian#% )rmatoarea metoda de tratare a tusei a (ost (olosita in toata @usia6 o !ucata de material de circa 2- cm lun ime si *8 latime se inmoaie in para(ina si se aplica pe piept% Se sc'im!a in (iecare zi, pana cand se o!tine rezultatul dorit% ;emn/dulce pisat "pudra#, marar uscat "pudra# si za'ar pudra, in proportii e ale, se amesteca% 3oza6 se ia *02 lin urita de doua ori pe zi% +entru copii se administreaza &umatate din cantitate% Reproducerea) di%u6area $au %olo$irea partiala $au in intregime a materialelor pre6entate e$te inter6i$a %ara acordul no$tru $cri$& Cop7rig8t 9 1++0-,**< :ormula A"& 4oate drepturile re6er;ate& Formula AS > Anul 2008 > Numarul 722 > Forma ma,ima Leacuri populare rusesti @edactia ,um vindecau samanii siberieni. ,onstipatia Este o su(erinta (rec$enta, reu de $indecat cand de$ine cronica% Nenumaratele la,ati$e de la (armacii (ac uneori mai mult rau decat !ine, ducand la o!isnuinta si la lene$irea intestinului% Medicina populara a$ea numeroase metode naturale pentru a o trata% 3esi ur, o dieta nepotri$ita este cauza principala a constipatiei cronice% E,cesul de carne si (ainoase pro$oaca constipatia, in timp ce $e etalele si (ructele produc un peristaltism normal% 3ar nimeni nu tre!uie sa se astepte la miracole rapide, constipatia cronica este o !oala re!ela, mai ales daca a (ost a ra$ata prin (olosirea indelun ata a la,ati$elor (armaceutice% *e$uli $enerale ?indecatorii insistau asupra eliminarii tuturor !auturilor calde, precum si a celor care contineau tanin6 ceai, ca(ea, din prima cate orieB $in rosu, cacao, din cea de/a doua% Erau interzise (ainoasele "painea al!a, carto(i, orez, produse de (ranzelarie#% ?ara, se recomandau le ume proaspete, rosii, salata, $arza etc%, mancate reci, alimentele calde pro$ocand constipatia% +ainea tre!uie sa (ie de secara sau inte rala, iar mierea sa inlocuiasca za'arul% 5 $iata sedentara pro$oaca constipatia% 3aca din lipsa de timp nu putem (ace miscare, tre!uie (acute urmatoarele e,ercitii6 Stand culcat, ridicati trunc'iul in pozitia asezat, (ara a&utorul !ratelor% Se (ace de 20/10 de ori dimineata, la desteptare% .n picioare, cu mainile pe solduri, $a lasati pe $ine% @epetati miscarea de 20/10 de ori, dimineata% 7ulcat pe pat, masati a!domenul cu un prosop in(asurat pe !rat, de *0 ori partea dreapta de &os in sus% 3e *0 ori partea stan a, de sus in &os% E,ercitiile ar tre!ui sa de$ina o practica permanenta, c'iar dupa o!tinerea unor rezultate !une% ;a,ati$e6 sin urul la,ati$ recomandat de medicina populara si!eriana era o in(uzie de (runze de ale,andrina "Folia Ale,andrina Sennae#, care pro$oaca scaunul (ara sa creeze o!isnuinta% Modul de preparare6 se pune o lin ura de (runze uscate intr/un pa'ar cu apa rece si se !ea dupa *2 ore, dimineata% ;a,ati$ul poate (i utilizat de doua ori pe saptamana, de trei ori in cazuri re!ele% 5 cura de sezon6 indicata pentru cazurile cronice% )n manunc'i mic de patla ina "+lante o lencolata#, !ine spalata, dar nu (recata, se (ier!e cu doua pa'are de apa, timp de *0 minute% Se raceste si se strecoara% 4ot acest lic'id se !ea rece in cursul unei zile% 4ratamentul tre!uie urmat 10 de zile "in @usia se (acea in luna mai# si se spunea ca e(icacitatea lui dureaza ** luni, dupa care poate (i repetat% Se (ier!e o lin ura de samanta de in s(aramata "sau orez, sau o$az# in patru pa'are cu apa, si se strecoara% Se adau a o lin ura de sare si doua lin uri de ulei $e etal "de in sau masline#% Aceasta compozitie era introdusa in intestin, cat de (ier!inte se putea suporta% )nii practicieni recomandau urmatoarea metoda de curatire6

in prima zi, se (olosea o cantitate de apa cum s/a descris mai susB a doua zi, aceeasi compozitie, in cantitate du!la, se instila (oarte incet% )rma o zi de pauzaB a patra zi, se introducea de patru ori cantitatea de lic'id, procedand e,trem de incet, si apa tre!uia sa (ie retinuta cat mai mult% +e timpul acestui tratament, pacientul tre!uia sa consume numai lic'ide% Se spunea ca aceasta cura, repetata lunar de sase ori, dadea rezultate c'iar in cazul constipatiilor cronice% Tratamentul cu ulei ve$etal' o &umatate de pa'ar de ulei $e etal "de masline# tre!uie introdus in rect cat mai adanc, cu a&utorul unei canule% @epetat de mai multe ori seara, acest tratament ducea la re ularizarea ritmului intestinal% Suplimente ale dietei6 Se toaca marunt $arza cruda, se presara cu sare% 3upa 10 de minute, se stoarce sucul% Se !ea *02 pa'ar din acest suc, inainte de (iecare masa% 3ecoct de o$az6 se (ier!e o lin ura de o$az intr/un pa'ar cu apa, timp de *0 minute% Se raceste, se ia un pa'ar la (iecare masa% 3ecoct de $isine "cirese# sau mure uscate, preparat si luat ca mai sus% Saramura de la castra$eti murati "10 de zile dupa ce au (ost pusi la murat#, se !ea un pa'ar pe zi, dimineata, inainte de micul de&un% 5 $ec'e metoda !ielorusa6 se taie su!tire castra$etii cruzi, deco&iti, se pun intr/o (ar(urie adanca% Se dilueaza putina miere cu suc de 'rean sau de lamaie, se toarna deasupra si se mananca de trei ori pe zi, la toate mesele% 4inctura de ceapa6 se umplu 201 dintr/o sticla cu ceapa taiata marunt, apoi se completeaza sticla cu $odca sau alcool diluat% Se tine *0 zile la cald, se strecoara si se iau cate *0 picaturi in apa rece, de doua ori pe zi, inainte de masa% / 3ecoct de !oa!e de maces% Se (ier!e o lin ura de !oa!e de maces cu un pa'ar de apa, timp de 20 de minute% Se lasa *0 ore, se !ea strecurata, seara, inainte de culcare% +rune% Sunt (oarte mult (olosite ca la,ati$ natural% +runele uscate sunt tinute peste noapte intr/un amestec de suc de lamaie, miere si apa (iarta si putin sarata% Se !ea un pa'ar de lic'id, cu o ora inaintea micului de&un% ;a micul de&un se mananca si prunele inmuiate, de pre(erinta cu lapte acru sau iaurt% 3ota' +entru (iecare caz de constipatie in parte, tre!uie consultat un practician cu e,perienta% 5r anismele omenesti di(era, si un re im !un pentru un pacient poate (i daunator altuia% )iabetul +e lan a tratamentele medicale, in Si!eria, medicina populara prescria urmatoarele re uli6 )n re im alimentar strict% Sa se !ea cantitati mari de in(uzie de a(in6 * lin ura de (runze, in(uzate 10 de minute intr/o ceasca de apa clocotita% Sa se ia de trei ori pe zi cate o lin urita de !oa!e de mustar% Sa se rada cat mai mult% Se presupunea ca rasul a&uta la eliminarea za'arului din san e% @e imul alimentar prescria (olosirea laptelui smantanit, a !ranzei de $aci si a zerului% 5 data pe saptamana, !olna$ul tre!uia sa manance numai cruditati si 1/2 oua% Erau interzise6 castanele, ciresile, prunele, stru urii, painea, orezul, mazarea si sta(idele% 7arnea si rasimile erau permise, alcoolul nu% )iareea Nu este periculoasa si se $indeca usor, dar poate (i si semnalul de alarma al unor !oli mai ra$e% 3aca ea persista si este insotita de returi, dureri de cap, colici, si daca (ecalele sunt su! (orma de mucus si au culoare $erzuie sau mai ales urme de san e, tre!uie consultat un medic% .ata cate$a re uli e(iciente, pentru diaree o!isnuita6 .n primul rand se ia un pur ati$ puternic "* lin ura de ulei de ricin pentru un adult, o lin urita pentru un copil#, urmat de putin suc de lamaie% 3esi neplacut la ust, uleiul de ricin actioneaza repede si nu dauneaza or anismului ca pur ati$ele c'imice% Se in(uzeaza o lin ura de miez de nuca s(aramata, in circa -00 apa clocotita, timp de 20 de minute, apoi se strecoara% 3oza6 un pa'ar mic de $in, o data pe zi, dimineata% Se inmoaie paine uscata de secara in apa calda, timp de *-/20 de minute% Se !ea terciul o!tinut incet, in decurs de o zi% .n eneral, se o!tin rezultate in 22 de ore% 4inctura de pelin6 20 picaturi la 1/2 ore% Se putea prepara si cu apa "o lin urita de pelin la un pa'ar cu apa#, (ier!andu/se compozitia% Se !ea lic'idul cald, dupa $oie% Nu se indulceste% 3aca diareea persista "(ara dureri de cap si (e!ra#, urma acest tratament6 se manca in timp de 22 de ore *2 mere mari, curatate si rase, cate unul la doua ore% .n acest timp, nu se !ea, nu se mananca nimic altce$a si nici nu se iau medicamente% 3aca diareea este produsa de o raceala, !olna$ul tre!uie sa stea la pat si sa !ea ceaiuri calde, care sa/i produca transpiratia% 7ele mai !une ceaiuri sunt cele de (lori de zmeur, de tei sau de sal$ie% 7u cat se transpira mai mult, cu atat este mai !ine% 3aca diareea capata un caracter cronic, depasind 2 zile, poate (i util urmatorul leac6 se (ier!e pe (oc mic o priza de pra( de scoarta de ste&ar, intr/un pa'ar si &umatate de apa, timp de *0 minute% Se ia din acest lic'id cate o lin ura, de trei ori pe zi% 7ei care su(ereau de diaree erau s(atuiti sa ai!a permanent in casa un amestec din trei lin uri miez de nuca s(aramat si *02 l $odca% 3upa ce se lasa la cald *2 zile, se strecoara% 3oza6 un pa'arel, la primul semn de diaree% )oua vec&i metode siberiene' :olna$ul tre!uie sa stea asezat pe o caramida in(ier!antata in cuptor si in(asurata intr/un prosop, pana cand caramida se raceste% ;a ne$oie, procedeul se repeta% +ielea care in$eleste ranza ainilor, separata cu ri&a de cartila& si carne, se usuca !ine la soare, se piseaza si se ia de doua ori pe zi, impreuna cu mancarea% Pentru copii' cel mai !un medicament pentru diareea copiilor de toate $arstele este zeama roasa, ramasa dupa (ier!erea si strecurarea prin ti(on a orezului% 3oza6 *02 ceasca de lic'id cald, la 2/2 ore% 4astrita )rmatorul tratament era considerat e(icace6 se in 'it zilnic seminte de mustar cu apa, incepand cu o samanta si mer and pro resi$ pana la 20 de seminte% Apoi, cantitatea descreste cu cate o samanta pe zi, pana se a&un e la * samanta% Se repeta tratamentul dupa o saptamana daca este necesar% Un tratament pentru $astrita cronica' se rad doua mere $erzi cu coa&a si se consuma imediat% +acientul nu tre!uie sa mai manance nimic - ore inainte si - ore dupa% 4ratamentul este !ine sa (ie repetat de patru ori, la inter$al de o saptamana, reducand la 2 ore timpul de a!tinere de la mancare si !autura "dupa doua saptamani#% 4ratamentul pro$oaca uneori e,ces de aze in stomac, si era recomandat pacientului un re im adec$at, acesta e$itand (ructele si le umele crude, $arza su! orice (orma, a,andu/se pe carne si le ume (ierte% ,olita 7olita este o a(ectiune o!isnuita, o usoara in(lamare a intestinului% 7and de$ine cronica, este suparatoare si necesita un lun tratament% Se recomanda o dieta stricta, din care erau e,cluse6 carnea, ouale si al!uminele% Erau permise lactatele, piureurile de cereale si le ume, mai ales de carto(i, cu unt% Se permitea si sucul de morco$i "un pa'ar pe zi#% Alimentatia tre!uia sa (ie a!undenta, colita pro$ocand des'idratare% Tratamente' urmatorul tratament era adesea recomandat / se (aceau doua clisme% +rima, cu 1/2 pa'are de apa calda% .mediat dupa scaunul produs, se (acea a doua, compusa dintr/un

pa'ar de zeama de orez, amestecata cu 10 za'ar lactic% ;ic'idul tre!uia sa ramana in or anism toata noaptea% Faptul ca pro$oca aze in stomac era o reactie normala, nein ri&oratoare% 3upa o saptamana de tratament, simptomele de colita dispareau, dar era indicat sa se repete tratamentul inca o saptamana, apoi sa se ia za'ar lactic inca o saptamana "de doua ori pe zi, cate 10 #% .mpreuna cu tratamentul de mai sus, se mai prescria urmatoarea reteta6 se (ier!ea *- minute, cu un pa'ar de apa, o lin urita din amestecul / sal$ie uscata "Sal$ia o((icinalis# F $inetel "7entaura ni ra# F (lori de musetel "Matricaria c'amomilla#% Se strecurau si se lua cate o lin ura la doua ore% 4ratamentul putea (i continuat dupa ne$oie, scazand treptat dozele si marind inter$alele dintre ele% Medicatia era considerata drept cea mai !una in toate tul!urarile astrice si di esti$e% Reproducerea) di%u6area $au %olo$irea partiala $au in intregime a materialelor pre6entate e$te inter6i$a %ara acordul no$tru $cri$& Cop7rig8t 9 1++0-,**< :ormula A"& 4oate drepturile re6er;ate& Formula AS > Anul 2002 > Numarul 298 > Medicina naturista 2edicina naturista @edactia Terapia padurii(radul:1bies 1lba;" >6 brad frumosB 6 brad frumos B ,u cetina tot verdeB Tu esti copacul credincios B ,e frunza nu si"o pierde.> /ternitatea verde a bradului e o taina nedezle$ata care arata ca prin trunc&iul lui circula seve deosebit de puternice care ii pot fi si omului de folos... Terapia paduriiFBbGFbG(radulFBbGFbG Abies Alba&) /0# brad frumos1 0# brad frumos#1 Cu cetina tot verde1 Tu esti copacul credincios#1 Ce frunza nu si)o pierde./ +ternitatea verde a bradului e o taina nedezlegata# care arata ca prin trunc,iul lui circula seve deosebit de puternice# care ii pot fi si omului de folos ) Legenda bradului 3emult, tare demult, cand picioarele s(inte ale 3omnului .isus mai paseau pe acest pamant, s/a iscat din senin o (urtuna, cum nu se mai pomenise% Drindina era cat oul de porum!el, $antul smul ea pietrele din loc, iar cerul se intunecase ca la $enirea noptii, macar ca era in miez de zi% .isus >ristos si S(antul +etre tocmai se a(lau atunci pe drum, la mar inea unei paduri si au cerut adapost copacilor, care insa se ascundeau, care mai de care mai z ri!uliti si mai in(ricosati% Mandrii ste&ari si (a i nu au $rut sa/i primeasca la adapostul lor, pentru ca a!ia isi puteau pazi (runzisul !o at de ur ia cerurilor / unde sa/i mai adaposteasca si pe cei doi calatoriJ Merii si perii au spus ca tre!uie sa/si apere (ructele, salciile si plopii s/au (acut ca nu/i !a a in seama si au tacut% 3intre toti, doar !radul s/a in$oit sa le o(ere adapost% El a spus6 "Fructe mandre pe care sa le apar nu am, (runzisul meu e (acut din ace ascutite care nu se tem de rindina, oamenii ma ocolesc si ma socotesc ne(olositor, dar daca $oi $reti sa/mi cinstiti acoperamantul cu prezenta $oastra, eu $a $oi primi cum $oi sti mai !ine si am sa in$elesc trupurile $oastre cu ramurile mele dese"% Ais si (acut% 3omnul .isus si +etre au (ost paziti cum nu se poate mai !ine de !radul cel $rednic% Apoi, (urtuna s/a oprit, iar soarele a rasarit din nou, mandru, pe cer% Atunci, iesind din adapostul cetinei, .isus cu$anta ast(el catre !rad6 "3intre toti copacii, tu, !radule, ai (ost cel mai $rednic, iar eu, prin $oia 4atalui Meu, te $oi rasplati% Fie ca de azi inainte, iarna, tu sa nu/ti mai lepezi (runzisul ca ceilalti copaci, ci sa/l pastrezi $esnic% Apoi, (ie ca acele tale intepatoare sa capete o mireasma care sa/i !ucure pe oameni, sa le dea putere si sa le $indece !olile, ast(el incat ei sa te pretuiasca asa cum se cu$ine% 7at despre lipsa ta de rod, (ie ca in miez de iarna, cand toate (ructele pamantului se $or (i terminat, oamenii sa te impodo!easca si sa puna pe ramurile tale toate !unatatile, iar atunci cand se $or stran e in &urul tau, ei sa se andeasca la Mine, pentru ca tu esti copacul cel mai dra Mie"% Numai ce zise acestea si 7el S(ant disparu, impreuna cu +etre, intr/o eana de lumina% A ramas in padure insa !radul cel (alnic, cu darurile sale nemuritoare, precum si aceasta po$este murmurata de (runzisul copacilor, in(iorati de minunea dumnezeiasca% 2radul in medicina vec,e romaneasca 7u nume de ori ine dacica, !radul este pentru romani un ar!ore sacru, prezent ca sim!ol in cele mai $ec'i mani(estari ale credintelor si creatiei populare% ;a (el de $ec'e este si (olosirea lui ca leac intr/o multime de !oli% Scaldatorile cu cetini de !rad erau (olosite pentru intarirea celor sla!i si a con$alescentilor, pentru tamaduirea durerilor de oase si de piept% @asina intra in compozitia unsorilor (olosite contra reumatismului si in(ectiilor, pentru $indecarea ranilor si arsurilor% Apoi, mireasma !radului era considerata un ade$arat eli,ir in !olile de plamani% :olna$ilor de piept li se recomanda sa mear a seara intr/o padure de !rad, atunci cand emanatiile eterice ale coni(erelor isi (aceau numaidecat e(ectul% +e timp de iarna, e,ista o!iceiul ca, la capul !olna$ilor de piept, sa se puna ace si cetini de !rad, proaspat zdro!ite% +rima$ara, din mu uri de !rad si miere se (acea un sirop cu $irtuti tamaduitoare, care era (olosit in "suspin" "astm si !ronsita astmati(orma# si "'ectica" "tu!erculoza#% 5dinioara, cand tamaia era o raritate, (iind (olosita numai la !isericile episcopale, in satucurile de munte, era (olosita rasina de !rad pentru (umi atii% 3espre a(umarile cu rasina de !rad si de pin se spunea ca alun a !oala, necazul si toate spiritele rele% Cateva leacuri cu cetini# rasina si muguri de brad ) -iropul de ace de brad 3e pe ramurile de !rad proaspat culese "de cate$a ore, pentru a nu a$ea timp uleiul aromatic sa se e$apore# se rup numai acele, care se zdro!esc apoi pe o planseta de lemn, cat mai !ine, cu a&utorul unui tocator% .ntr/un !orcan de sticla cu capac si cu ura lar a se pune un strat ros de un de et de miere, apoi se adau a un strat su!tire si uni(orm de ace de !rad dupa care un nou strat de miere s%a%m%d% .n (inal, deasupra ultimului strat de ace de !rad, se pune un strat ros de doua/trei de ete de miere, dupa care se inc'ide !orcanul ermetic, cu capacul% Se lasa acest amestec in camara, de la doua la patru saptamani, apoi se scoate si se (iltreaza totul, rezultand un sirop e,trem de par(umat si cu e(ecte tamaduitoare deose!ite% .n $ec'ime, e,ista o!iceiul ca $asul de e,tractie al siropului sa (ie tinut in ropat in pamant, pentru a "tra e se$a tamaduitoare" a acestuia% Acest sirop se poate (ace si prima$ara, din mu uri, dar cel din ace culese in lunile decem!rie si ianuarie este cel mai !o at in uleiuri $olatile si, ca atare, are e(ectele tamaduitoare cele mai puternice in !olile respiratorii% ) .asina si plamadeala de rasina in alcool @asina de !rad se recolteaza (oarte simplu, in orice anotimp, prin desprinderea cu cutitul de pe ar!ore, ea (iind intalnita in toate taieturile scoartei "pentru !rad, rasina &oaca rolul de antiseptic si cicatrizant#% .n mod normal, ar tre!ui (acut un rezina& special pe scoarta copacului, dar pe traseele turistice, oamenii au (acut, din pacate, prea multe crestaturi pentru a (i su(icienta rasina de recoltat% Sin ura ri&a pe care tre!uie sa o a$em este sa nu ranim copacul atunci cand scoatem rasina, care, de alt(el, se desprinde relati$ usor% @asina poate (i consumata ca atare sau, pentru a prote&a dantura "su!stantele din rasina ataca smaltul dintilor#, poate (i preparata cu alcool% +lamadeala de rasina se o!tine (oarte simplu6 intr/un pa'ar cu alcool alimentar de minimum 80H "alt(el rasina nu se dizol$a# se adau a trei/patru lin uri de rasina de !rad, amestecand (oarte !ine, asa incat ea sa se dizol$e per(ect% 3upa ce s/a dizol$at (oarte !ine, se mai lasa 22 de ore ca sa se decanteze, dupa care se (iltreaza si se tra e in sticlute mici, inc'ise la culoare% FBbGFbG2aile cu cetini de brad Se pun doua/trei maini de ramuri tinere de !rad, cu tot cu ace, tocate !ine, in &umatate de caldare de apa si se lasa la macerat, de seara pana dimineata, cand se (iltreaza% 3upa (iltrare, maceratul se lasa deoparte, iar cetinile sunt puse sa dea in clocot in trei/patru litri de apa, dupa care se lasa la racit si se (iltreaza% .n (inal, se amesteca decoctul ast(el o!tinut cu maceratul la rece, (iltrat anterior% +reparatul o!tinut se toarna in apa de !aie% 5 !aie cu e,tract de cetini de !rad dureaza *-/20 de minute, iar apa tre!uie incalzita pro resi$, ast(el incat prin porii pielii sa (ie a!sor!ite cat mai multe su!stante acti$e% Alifia din rasina de brad 7ea mai !una ali(ie din rasina de !rad se o!tine acasa, pe suport de unt si ceara de al!ine% Se pune un pac'et de unt intr/o oala si se (ier!e pe (oc de intensitate medie, inlaturandu/se spuma, din cand in cand% 3upa *-/20 de minute, niste sedimente inc'ise la culoare se depun pe (undul cratitei, iar untul ramane limpede% Atunci, se ia de pe (oc si se trece untul incins, limpede "(ara $reun sediment de pe (und# intr/un $as curat, in care se adau a si un !o! de ceara de al!ine, de marimea unei alune "se aseste in piata, la apicultori#, dupa care se amesteca !ine% Atunci cand amestecul de unt limpezit si ceara este omo en, se adau a doua/trei lin uri de rasina de !rad% Se amesteca la (oc mic, pana la omo enizarea completa, dupa care se lasa sa se raceasca putin si se toarna intr/un !orcan% Se pastreaza in (ri ider% 7u aceasta ali(ie se un locurile a(ectate, de doua/trei ori pe zi% Afectiunile care raspund la tratamentul cu brad / 3urerile de at, ami dalitele, (arin itele, eso(a itele / se mesteca si se su e o lin urita de rasina, lasand/o sa alunece cat mai incet pe at% 4ratamentul se (ace de doua/trei ori pe zi% Se poate (ace si o ar ara cu plamadeala de rasina in alcool% / 7ancerul la at / dimineata si seara se su e cate o !ucatica de rasina, de marimea unei monede de o suta de lei, dupa care nu se mananca nimic, $reme de o ora% Este un tratament cu rol ad&u$ant% / .n(ectiile urinare "cistitele# si cele de rinic'i "ne(ritele# / in aceste a(ectiuni, un tratament intern de cate$a zile cu plamadeala in alcool de rasina de !rad poate (ace minuni% Se ia o lin urita de preparat, diluata cu putina apa, de trei/patru ori pe zi, pe stomacul ol% 3aca $reti sa o!tineti rezultate si mai !une, puneti la (iecare doza de plamadeala in alcool de rasina de !rad cate o lin urita de tinctura de ienupar% @ezultatul $a $a uimi% / :ronsita, astm, !oli pulmonare trenante / se ia de patru, sase ori pe zi cate o lin urita de sirop de ace de !rad, preparat dupa metoda indicata mai sus% Suplimentar, se (ac !ai (ier!inti,

cu e,tract de cetini de !rad% Utilizari e(terne3 / Arsuri si taieturi usoare / se aplica ali(ia de rasina pe locul a(ectat de doua/trei ori pe zi% 3aca e,ista riscul de in(ectie, atunci se aplica mai intai ca dezin(ectant / plamadeala in alcool, de rasina de !rad este un antiin(ectios si cicatrizant reduta!il% / +la i care nu se inc'id, lu,atii si (racturi care se $indeca reu / pe entorse si lu,atii se aplica comprese cu plamadeala de rasina de !rad in alcool "reteta saseasca# sau se (ace un masa& (oarte usor, cu ali(ie de rasina% +rin acest tratament (acut zilnic, $reme de cel putin o saptamana, perioada de $indecare se scurteaza considera!il% Mesterii populari care "indreapta oasele" recomanda ca, dupa tratament, sa se puna o compresa cu rasina in alcool, la 10 de minute dupa e(ectuarea tratamentului% +e pla ile care nu se inc'id, se pun, de asemenea, comprese cu plamadeala de rasina de !rad in alcool, $reme de 10/80 de minute, dupa care se lasa o perioada du!la de timp sa se z$ante in aer li!er% / >emoroizi / se aplica pe locul a(ectat, de doua ori pe zi, ali(ia de rasina, al carei mod de preparare a (ost descris mai sus% / @eumatism / se trateaza e(icient prin !ai (ier!inti, partiale sau complete, (acute in e,tract de cetini de !rad% .mediat dupa !aie, !olna$ul este uns cu ali(ie de rasina de !rad si i se da sa !ea ceai (ier!inte de soc cu ma 'iran% / Astenie, con$alescenta, dureri musculare / se (ac !ai enerale cu e,tract de cetini de !rad, dupa care se (ac si (rictionari usoare cu ali(ie de rasina de !rad, pe talpi, pe maini, pe umeri% )n rol tonic (oarte !un il are si siropul de ace de !rad, administrat intern% :aile cu acest preparat sunt un ad&u$ant (oarte !un si in ne$roza cardiaca% / Scleroza in placi "ad&u$ant# / acele proaspete de !rad se zdro!esc !ine de tot pe o planseta de lemn, cu a&utorul unui tocator, apoi se in$elesc in ti(on si se aplica pe sira spinarii, $reme de cel putin o ora, asezand deasupra un (ular ros, ast(el incat sa nu apara senzatia de (ri % / +ro!leme le ate de landa tiroida "'iper/ si 'ipotiroidie#, in(lamatii dureroase ale an lionilor / se pune o cataplasma cu ace de !rad "preparata in modul descris mai sus# pe at, seara si se tine peste noapte% +e an lionii in(lamati se pune, de asemenea, o cataplasma cu ace de !rad% %lie Tudor Reproducerea) di%u6area $au %olo$irea partiala $au in intregime a materialelor pre6entate e$te inter6i$a %ara acordul no$tru $cri$& Cop7rig8t 9 1++0-,**, :ormula A"& 4oate drepturile re6er;ate& Formula AS > Anul 2002 > Numarul 820 > Stra!unica stie tot Leacuri babesti @edactia Leacuri babesti. )ureri de cap'. " umblati desculti dimineata prin roua . " aplicati pe frunte o felie de lamaie o +umatate de cireasa sau felii de cartofi cruzi . " beti o cafea tare cu o lin$urita de suc de lamaie. . %nsomnii'. " mancati seara salata fiarta sau infuzie de salata . " beti o... Leacuri babesti I)ureri de cap' / um!lati desculti, dimineata, prin roua / aplicati pe (runte o (elie de lamaie, o &umatate de cireasa sau (elii de carto(i cruzi / !eti o ca(ea tare, cu o lin urita de suc de lamaie% I%nsomnii' / mancati seara salata (iarta sau in(uzie de salata / !eti o cana de lapte (ier!inte cu miere / (aceti o scurta !aie (ier!inte cu (lori de tei / umpleti o (ata de perna cu musetel, ace de pin, le$antica sau (lori de (an si culcati/$a noaptea cu capul pe ea "sau puneti/o alaturi de perna#% I*eumatism' / purtati toata ziua in !uzunar un carto( sau o ceapa / puneti o cataplasma de urzici pe locul dureros% +isca, dar trece% / puneti comprese cu (oi de $arza stri$ita / (aceti aplicatii (ier!inti cu (iertura de tulpini uscate de rosii "adunate toamna, dupa cules#% I)ureri de dinti / mestecati incet un cuisor aromat I,onstipatie / mancati pe stomacul ol coa&a de portocala (iarta si apoi uscata / mer eti zilnic, desculti, un s(ert de ora pe pietre sau pamant rece% I1rsuri solare / puneti comprese cu apa si otet / (aceti o !aie in care adau ati in(uzie de ceai ne ru IPiscaturi de insecte' / urinati pe pamant si (recati piscatura cu tarana umezita I)ureri de $at / (aceti ar ara cu suc (ier!inte de lamaie I6di&na / cand $a intindeti ca sa $a odi'niti, un eti/$a talpile cu usturoi sau (i,ati/$a catei de usturoi intre de etele de la picioare% Reproducerea) di%u6area $au %olo$irea partiala $au in intregime a materialelor pre6entate e$te inter6i$a %ara acordul no$tru $cri$& Cop7rig8t 9 1++0-,**/ :ormula A"& 4oate drepturile re6er;ate&