Formula AS > Anul Leacuri cu usturoi Elena Josan Usturoiul se foloseste in alimentatie si in tratamente de peste 5000 de ani.

. Alaturi de ceapa, este si azi pe masa taranilor, ca "insotitor"nelipsit in mancaruri, carora le da un gust deose it, ca remedii terapeutice !cele mai raspandite sunt tinctura, sucul, siropul si maceratul de usturoi", cu rezultate deose ite in intarirea imunitatii, pentru tratarea olilor aparatului respirator si pre#enirea aterosclerozei. $u numai ca pre#ine trom oza, dar a%uta si la dizol#area c&eagurilor de sange. Sucul proaspat distruge #irusul gripei, regleaza functionarea inimii, pre#ine infarctul miocardului si fa#orizeaza regenerarea tesuturilor. Usturoiul tre uie consumat crud, multe componente terapeutice ale sale disparand in timpul fier erii. Usturoiul se adauga in salate, in sucurile de legume !rosii, castra#eti, telina etc.", in cior e racite !dar nu mai mult de '0 ml", su forma de mu%dei. (entru conser#area sucului de usturoi se amesteca cantitatea de suc cu o cantitate egala de alcool du lu rafinat si cu '0 parti de apa distilata. (entru profila)ia unei game largi de afectiuni este suficienta consumarea zilnica a unui catel de usturoi, cu '50 ml lapte prins, sau *5 ml de tinctura de usturoi. Preparate din usturoi Tinctura '. +ntr,o sticla de 500 ml cu gatul larg se toarna '-. tuica, se adauga * capatani de usturoi pisate si se lasa la macerat */,/0 de ore, la intuneric. Se mai toarna apa fiarta si racita, pana se umple sticla. *. (entru afectiunile pulmonare, se prepara tinctura din /0 g de usturoi si '00 ml de tuica. 1in am ele remedii se eau cate '0 picaturi, de *,. ori pe zi, cu .0 minute inainte de masa. (entru curatirea #aselor de sange se eau cate 5 picaturi de tinctura, diluate cu o lingura de apa rece, de trei ori pe zi, inainte de masa. Uleiul de usturoi '. Se curata doua capatani de usturoi, se toaca marunt si se piseaza in piulita de lemn. 2erciul astfel o tinut se amesteca cu '50 ml ulei de floarea soarelui presat la rece. Se pune intr,o sticla, se inc&ide ine si se e)pune la razele soarelui timp de '0 zile. Se agita sau se amesteca de *,. ori pe zi. Se filtreaza prin . straturi de tifon. Se amesteca cu %umatate lingurita de glicerina si se pastreaza la rece, intr,o sticluta de culoare inc&isa astupata ermetic, timp de * luni. +nainte de consumare, uleiul se incalzeste pe aie de a uri, pana la temperatura de .5 grade. Se ea cate o lingurita, de . ori pe zi, cu .0 minute inainte de masa. *. 3 alta #arianta de preparare a uleiului. 3 capatana de usturoi de marime medie se piseaza. 2erciul astfel o tinut se pune intr,un orcan de sticla, se amesteca cu un pa&ar de ulei si se pune la frigider. Se administreaza o lingurita de ulei amestecata cu o lingurita suc de lamaie proaspat stors, de . ori pe zi, cu .0 minute inainte de masa. 3 cura dureaza *,. luni, iar dupa o pauza de .0 de zile, se repeta. Utilizare4 se foloseste pentru tratarea proceselor inflamatorii din gura, urec&i si nas, de asemenea, a spasmelor #aselor sanguine din creier, pentru sufocare si scleroza. Siropul de usturoi !dupa doctor 5einerman" Un pa&ar de usturoi pisat se amesteca cu miere de al ine de culoare inc&isa, se pune pe un foc sla , in craticioara emailata, si se amesteca periodic, ca sa nu se arda la fund. 6and usturoiul se dizol#a ine in sirop, se acopera cu un capac si se lasa cate#a minute pe foc, apoi se strecoara fier inte. Se pastreaza in frigider. Utilizare4 se consuma in cazuri de raceala cu tuse con#ulsi#a, laringita si sinuzita. Adultilor li se da cate o lingura, iar copiilor cate o lingurita din ora in ora. Siropul se tine cat mai mult in gura, inainte de a fi ing&itit. Tratamente externe Compresa cu usturoi '. 3 ucata de tesatura moale, naturala ! um ac, in sau prosop flausat" se im i a in decoct fier inte de usturoi !o tinut prin fier erea a 5 catei in *00 ml apa", se stoarce putin si se aplica pe locul olna#, uns in preala il cu ulei de eucalipt. 2esatura se acopera cu celofan, deasupra se aseaza o perna electrica sau o sticla cu apa fier inte sau un saculet cu sare incalzita si o patura.

Utilizare4 se foloseste in afectiunile aparatului respirator si in cazuri cu pro leme dermatologice !eczeme, ulcere, rani, inflamatii". *. (entru o compresa rece, in fiertura racita se adauga o lingurita suc de lamaie si cate#a cu ulete de g&eata. 6and compresa aplicata pe corp se incalzeste, se sc&im a cu o alta mai rece. Cataplasma cu usturoi Se amesteca parti egale de usturoi pisat, praf de mustar !uscat" si decoct concentrat de frunze de alun. (asta o tinuta se unge pe o ucata de tesatura, se acopera cu un strat de tesatura su tire de um ac, se aplica pe locul olna# si se panseaza strans. 6and senzatia de ardere de#ine insuporta ila, cataplasma se inlatura, iar pielea se spala cu infuzie de gal enele. Liniment de usturoi Se piseaza sau se taie marunt 5,7 catei mari de usturoi. Se pun intr,un orcan de sticla, se amesteca usturoiul cu * pa&are de otet de 8om uc&a sau de mere si '50 ml de tuica de 70 de grade. 9orcanul se tine doua saptamani la intuneric. Se amesteca energic, de . ori pe zi. :ic&idul se filtreaza si se amesteca cu o lingura de ulei de eucalipt. Unguent pe baza de usturoi 3 capatana de usturoi se curata, se toaca marunt si se fier e in * pa&are de apa, pana ramane un singur pa&ar. 1ecoctul se filtreaza, se adauga '-* pa&ar de ulei fier inte !de preferat nerafinat" si ceara de al ine topita, pana unguentul de#ine ca smantana. Utilizare4 preparatele se folosesc in dureri lom are, reumatice, elongatii, inflamarea ligamentelor, frectiile articulatiilor olna#e. Tratamente contra bolilor cardiovasculare * Ateroscleroza, ischemie miocardica, varicoza si arterita ; Se amesteca *50 g de usturoi pisat, cu .50 g miere de al ine lic&ida !proaspata" si se lasa < zile la intuneric. Se consuma cate o lingura, de . ori pe zi, cu .0, /0 minute inainte de masa. 3 cura dureaza ',5 luni. 1upa o pauza de < zile, cura se repeta. * Angina pectorala '. Un =ilogram miere de al ine una se amesteca cu 5 capatani de usturoi si '0 lamai tocate in masina de carne !sau la un ro ot de ucatarie". Se macereaza o saptamana in frigider. Se consuma timp de * luni, cate *,/ lingurite, o data pe zi, cu *0,.0 minute inainte de masa. Amestecul se tine in gura mai mult timp, apoi se ing&ite. !3 alta #arianta4 se amesteca numai sucul stors din lamai si usturoi cu mierea de al ine." *. +ntr,o cratita emailata se pun * pa&are supa de pui !sau de legume" concentrata, se adauga o capatana de usturoi curatata si desfacuta. Se fier e pe un foc mic, '0,'5 minute. Se adauga * legaturi de patrun%el tocat marunt si se piseaza totul cu o lingura de lemn, pana se o tine o pasta uniforma. Se infuzeaza pana la racire. Se ea in . reprize, cu .0 minute inainte de masa. * Hipertensiune , 1imineata si seara se consuma *,. catei de usturoi !* zile se consuma, * zile se face pauza". '. 1imineata, pe nemancate, se ing&ite un catel de usturoi si se ea un pa&ar de apa cu * linguri de otet de 8om uc&a. 3 cura dureaza 7 saptamani. Este contraindicata persoanelor cu ulcer stomacal si duodenal. *. Se infuzeaza *00 g usturoi pisat in *00 ml apa si se ea cate o lingurita, de *,. ori pe zi. * ispnee , Se toaca /00 g de usturoi si se amesteca cu sucul din */ de lamai, intr,un orcan de sticla, care se leaga la gat cu o ucata de tifon. Se macereaza */ de zile la intuneric. +nainte de consum, se agita. Se ea cate o lingurita, cu '50 ml de apa rece, seara, inainte de somn. (rimele rezultate apar peste *,. saptamani4 somnul de#ine mai adanc si mai sanatos, dispar sufocarea si astenia. * !aricoza , Se piseaza .0 catei de usturoi, se amesteca cu '0 litri de apa clocotita si se fier .0 minute. Se infuzeaza 0,'0 ore, apoi se incalzesc 5 l de apa cu usturoi pana la /0 de grade si se toarna intr,o galeata, unde incap am ele picioare. +n restul de 5 litri , se pun cate#a cu ulete de g&eata. Se fac ai alternati#e4 * minute se tin picioarele in apa fier inte, apoi se muta in apa rece, pentru .0 de secunde. (rocedura dureaza *0 de minute. 2emperatura se sc&im a de '0 ori, ultima data pe picioare se toarna apa rece si se incalta sosete de lana. * Ateroscleroza, scleroza vaselor sanguine din creier, hipertensiune si guta , (arti egale din terci de usturoi si de lamaie !cate 5 linguri", se amesteca cu un litru de apa. Se ea cate o lingura, de . ori pe zi, cu .0 minute inainte de masa, timp de o luna. 1upa o pauza de * saptamani, cura se repeta.

* Scleroza in placi , Se macereaza .50 g terci de usturoi in *50 ml de tuica, la intuneric. Sticla se agita de cate#a ori pe zi. Se filtreaza prin panza topita sau filtru de cafea. Se ea, incepand cu o picatura, cu un pa&ar de lapte cald. Se adauga zilnic cate o picatura, pana la *5 de picaturi. "olile aparatului locomotor > 1ureri reumatice , 3 felie decupata dintr,un catel de usturoi se aplica pe locul dureros. 1easupra se pun cate#a crengute de pelin proaspat. Se panseaza sau se lipeste cu leucoplast, inainte de culcare. 1imineata, usturoiul se inlatura. 1aca pielea s,a iritat, locul se sterge cu tinctura de gal enele sau de tataneasa. > 1ureri lom are , Se amesteca cate un pa&ar de usturoi pisat si de ridic&e neagra rasa pe razatoarea cu orificii mici. Se umple cu amestec un saculet de tifon si se mentine pe locul olna# pana la senzatia de ardere a pielii. 1upa procedura, pielea se freaca cu 50 ml de ulei si se leaga cu lana tesuta sau impletita. (entru frectii, se foloseste usturoi pisat, cu care se freaca locul olna#, in sensul rotirii acelor ceasornicului, timp de '0,'5 minute, in decurs de < zile. 6oncomitent cu frectiile se ea suc de usturoi, cate '0 picaturi, de / ori pe zi, cu lapte cald. * ureri de spate, migrene, tiroidoza, insomnie, balonari si constipatii '. Se prepara decoctul descris in reteta pentru #aricoza. Se adauga *0 litri de apa calda si amestecul se toarna intr,o cada mica, unde olna#ul face aie de sezut, '0,'5 minute. Se repeta de * ori pe zi. 2emperatura apei sa fie de .*,.5 grade 6. *. +n untura de gasca sau in osanza de porc, se fier , pe un foc mic, cati#a catei de usturoi si frunze de eucalipt. Se lasa sa se raceasca. Se fac frectii pe locul olna#. TU"#$CUL%&A' Se face o cura de curatare cu 500 g de usturoi. +n prima zi se consuma .0 g de usturoi pisat, in . reprize !cate o lingurita inainte de masa", administrat cu o ceasca de moare de #arza. 1oza se mareste cotidian, in asa fel, ca la sfarsitul saptamanii, in timpul zilei sa fie consumate '00, '50 g de usturoi. +n paralel se ea si multa apa plata. +nainte de culcare, se recomanda o clisma pentru curatarea intestinelor. 6and incepe eliminarea masi#a a reziduurilor, apar uneori si senzatii neplacute. urerile de cap Elena Josan $emedii naturiste +ncercati sa #a imaginati cate tone de antine#ralgice a consumat omenirea ca sa scape de durerile de cap. E timpul sa in#atati si alte metode de sal#are. Sfaturi de prim,a%utor ureri acute > 9eti un pa&ar de apa fier inte. > ?ancati * catei de usturoi. > Aplicati pe frunte o frunza de #arza. > 1aca pricina durerii de cap este stresul, asezati,#a in %urul gatului o pisica, ca un guler. 9lana ei poseda o incarcatura electrica sla a, care stimuleaza zonele acti#e din regiunea umerilor. 6aldura pe care o emana corpul pisicii rela)eaza si linisteste, iar durerea trece. !?angaiatul pisicii intareste sistemul imunitar." > Ungeti,#a cu ulei de marar sau alsam #ietnamez fruntea si tamplele. > 1aca durerea persista un timp mai indelungat, eti suc proaspat de cartofi, cu o %umatate de ora inainte de masa, cate * linguri, timp de .,/ saptamani. > 6ate o felie proaspata de lamaie se aseaza cu partea interioara pe tample, timp de '-/ ora. > (uneti in urec&i tampoane din #ata inmuiate in suc de sfecla. > Aplicati pe tample felii de ceapa. > +n caz de dureri acute de cap este suficient sa #a frecati foarte energic urec&ile cu palma . A%uta si contra durerilor de dinti. > 6a sa scapati rapid de o durere de cap, procedati in felul urmator4 #a asezati pe un scaun cu palmele in sus, una peste alta, stanga deasupra celei drepte. Se aplica palmele astfel aran%ate, pe frunte. Apasati, apoi, cu o miscare lenta, duceti,le pana la ceafa si gat, unde mainile se desfac, se deplaseaza pe umeri si apoi se lasa ratele in %os. Se repeta procedeul de trei ori. > +n timpul durerii acute, a%uta si presarea fruntii de sticla geamului !pentru inlaturarea electricitatii statice". Acelasi efect se o tine si prin presarea corpului de tulpina unui ste%ar sau mesteacan. > Frunzele de liliac aplicate pe zonele dureroase duc la disparitia rapida a durerilor. Contra migrenelor

> * linguri de po%arnita uscata se oparesc cu ' pa&ar de apa, se infuzeaza in termos '5,*0 minute, se strecoara. Separat, se prepara infuzie de menta , ' lingura la '-* pa&ar de apa. +nfuziile se amesteca, se adauga / linguri de miere, '-* pa&ar de suc de cartofi proaspat. Se ea cate '-* pa&ar de * ori pe zi, pana la insanatosire. > 1eseori, durerile de cap persistente in zona tamplelor apar din cauza incaltamintei prea stranse. @onele refle)ogene ale tamplelor se afla pe partea interioara a degetelor mari de la picioare, unde ele se lipesc cu degetele urmatoare. (entru ca durerea sa treaca, puneti picior peste picior si masati usor aceasta zona, apoi, treptat, incepeti sa masati mai puternic. (este 5,< minute durerea #a scadea, iar peste '5,*0 minute ea #a disparea complet. > Accesul de migrena poate fi oprit imediat dupa aparitia durerii, cu o clisma de cafea. :a *00 ml de apa clocotita se adauga . linguri de cafea macinata !de preferat din oa e nepra%ite sau de culoare desc&isa". Se fier e la foc mic timp de . minute, apoi la foc foarte mic '* minute. Se raceste, se strecoara si se introduce lic&idul in anus !nu tre uie tinut mai putin de 5,'0 minute". ?etoda are un effect analgezic si in alte situatii. Stimuleaza ple)ul solar, functiunile ficatului, colecistului, glandelor suprarenale, a%uta la eliminarea to)inelor din tractul intestinal, im unatateste starea olna#ilor de raceala !mai ales la inceputul olii, cand apar primele simptome". &gomotul in cap > Se trateaza cu infuzie, din 5 linguri de ace de conifere, * linguri de macese, * linguri de coa%a de ceapa la ' litru de apa. Se fier . minute si se infuzeaza . ore. Se ea cate '-* pa&ar, de . ori pe zi. ureri de cap cronice > :uati seminte de ceapa si macinati,le in rasnita de cafea. *0 g de praf se amesteca cu *00 ml otet de #in. :asati amestecul la macerat *,. zile, scuturand periodic sticla. Se pastreaza la rece si intuneric. (icurati in nas cand a#eti dureri. > +nainte de culcare, langa pat, se pune o farfurie cu apa fier inte, in care plutesc 0,'0 flori de crizanteme. Este si mai ine daca se consuma si o portocala. > Su perna se pune un saculet umplut cu urmatoarele plante uscate4 cim ru, pelin, muscata, &amei si menta. urerile de cap provocate de hipertensiune arteriala sau intracraniana > 6ea mai rapida metoda este introducerea mainilor si picioarelor in apa fier inte, timp de 5,7 minute. E ine ca in paralel sa consumati o lingura de miere de al ine, dulceata, za&ar sau o ciocolata mica. > 1imineata, pe nemancate, se fier e un pa&ar de lapte, se amesteca cu un ou crud proaspat si se ea fier inte, timp de < zile. > Se intampla ca la persoane cu stomacul olna# durerea sa apara nu la stomac, ci in frunte, deasupra sprancenelor. +n cazul acesta, timp de o luna se ea ceai dintr,un amestec de flori de liliac !de preferinta de culoare al a" si pelin, in cantitati egale. :a un pa&ar de apa clocotita se ia o lingurita de amestec care se ea in timpul zilei si durerile dispar. > Se prepara ceai din <,0 crengute de dud taiate marunt, care se fier intr,un litru de apa timp de '0 minute. Se lasa o ora in termos si se eau cate . pa&are pe zi in loc de apa, timp de *,. luni. > (entru reglarea tensiunii intracraniene, se ea suc de struguri !#ara proaspat, iarna pasteurizat" de trei ori pe zi. (rimele zile se ea cate un pa&ar, apoi cate doua, ca pe parcusul unei luni sa se a%unga la . l de suc pe zi. +n timpul tratamentului nu se consuma mancare grasa, carne, lapte, auturi alcoolice. ureri in zona ce(ei > (entru eliminarea lor se foloseste masa%ul si frectionarea zonelor de la ceafa si pana la umeri, dar mai ales dupa urec&i, timp de '0,'5 minute. > (entru eliminarea sarurilor din zona cer#icala si pentru micsorarea durerilor, cate < zile pe luna, inainte de culcare, se aplica o ucatica de carne de peste proaspat in zona #erte rei a 7,a. A%uta, de asemenea, consumarea de '50, *00 g de scrum ie si / picaturi cardiace dizol#ate in 50 ml apa. > 1urerile pro#ocate de surmena% si ne#roza trec daca olna#ul ea picaturi de #aleriana, apoi sta in cada cu apa calda in care se adauga un pa&ar de sare sau de e)tract de pin. ureri de cap la (emei

> :a femei, durerile de cap pot fi pro#ocate si de incaltamintea prea stramta sau de tocurile inalte. +n cazurile acestea, se #a aplica pe degetul mare al piciorului, pe partea lui interioara !unde el se atinge de al doilea deget", o ucatica de leucoplast, cu oia de ardei sau c&iar o ucatica de ardei iute. Aici se afla zona care raspunde de functionarea creierului si eliminarea durerilor de cap. > Uneori, durerile de cap sunt pro#ocate si de pieptenii de plastic care electrizeaza parul si induc un &aos informational in functionarea creierului. Folositi mai ine piepteni de lemn sau de os. > 1urerile de cap pot fi pro#ocate si de parfumuri si alte produse cosmetice cu miros patrunzator, de miscarile repetate pro#ocate de mestecarea gumei !care conduc la incordarea musc&ilor", de lumina stralucitoare a soarelui si a ecurilor puternice !care pro#oaca mi%irea si incordarea oc&ilor", de consumarea produselor sarate in e)ces. > 6a masura de pre#enire a durerilor de cap, puteti folosi un procedeu foarte simplu4 dimineata, cand #a spalati, umeziti ine cu apa rece sau cu o ucatica de g&eata adancitura aflata la ceafa, in zona in care coloana #erte rala intra in cutia craniana. :ocurile umezite nu se sterg. ureri de cap de etiologie neclara > Un pa&ar de suc de ceapa se amesteca cu un pa&ar de miere de al ine si se consuma cate o lingura, inainte de masa. > Se da prin razatoarea marunta sau prin masina de tocat '50 g de &rean. Se amesteca cu 0,5 =g de portocale tocate, .00 g de za&ar praf si un litru de #in rosu. Amestecul o tinut se fier e in a uri, intr,un #as inc&is, timp de o ora. Se raceste, se strecoara si se ea cate o %umatate de pa&ar, la doua ore dupa masa sau cand apar dureri. Efectul se mareste daca in acelasi timp se inmoaie un prosop in apa fier inte si se infasoara in %urul capului, in asa fel incat sa fie acoperite tamplele. > +mediat ce apare durerea, preparati un pa&ar de ceai negru foarte fier inte, incalziti in ceai o lingurita si apasati cu ea pe aripa nasului din acea parte pe care se simte durerea mai tare. 1upa racirea partiala a linguritei, procedura se repeta. Apoi, cu lingurita din nou incalzita, se apasa pe lo ul urec&ii din aceeasi parte.Aarfurile degetelor se incalzesc si ele de pa&arul cu ceai, dupa care se ea ceaiul. > 0,5,' lingura de pul ere din radacina de g&im ir se infuzeaza in termos in *00 ml de apa clocotita, timp de .0 minute. Se ea de *,. ori pe zi. > +n lunile iunie,iulie se culege coa%a de salcie capreasca si se usuca. 3 lingurita de coa%a maruntita se infuzeaza in *00 ml de apa clocotita, pana la racire, intr,un #as ine inc&is, apoi se strecoara si se ea cate o lingurita de trei ori pe zi, timp de '* zile. Se face o pauza de '0 zile, dupa care tratamentul se repeta inca '* zile. > 6ate#a fire de par se rasucesc pe degetul aratator si se trage de pielea capului, de parca ai #rea sa o desprinzi de pe cutia craniana. (rocedeul se repeta pe toata suprafata capului, de mai multe ori, pana ce se depisteaza un loc unde se aude un sunet specific !un scartait", unde se localizeaza cauza durerii. :ocul acesta tre uie frectionat cu orice preparat analgezic naturist sau de farmacie. urerile de cap dupa betie > Se trateaza cu sucul unei portocale, amestecat cu un ou crud. Se ea imediat. Pentru intarirea memoriei > /00 g ceapa si '00 g frunze de =alanc&oe !o planta de camera care face pui pe marginea frunzelor" se trec de doua ori prin masina de tocat carne si se amesteca intr,un orcan cu /00 g de za&ar sau miere de al ine. 9orcanul acoperit cu tifon se lasa in camera, pana se topeste za&arul, dupa care se pastreaza la frigider, inc&is cu capac. Se consuma cate o lingura cu .0 minute inainte de masa, pana se termina toata cantitatea. 1upa o pauza de '0 zile, cura se repeta. > Frunzele #erzi de sal#ie se taie marunt, se piseaza putin. 1oua linguri de sal#ie stri#ita se infuzeaza o ora in 500 ml apa si se eau cate 50 ml de trei ori pe zi, cu *0 minute inainte de masa, si seara, cu .0 minute inainte de culcare. > 3 alta #arianta cu sal#ie, care se foloseste si in caz de dereglarea functionarii sistemului ner#os si neurastenie senila4 '00 g Frunze uscate de sal#ie se macereaza '0 zile intr,un litru de #in tare, intr,un loc cald sau e)pus la soare. Se agita periodic. Se strecoara si se eau cate .0 ml, de trei ori pe zi, cu .0 minute dupa masa. > +n loc de guma de mestecat folositi zilnic radacina de o ligeana. > 3 lingura radacina de iar a,mare se toaca, se infuzeaza .0 minute in *50 ml apa fier inte, in termos sau pe aie de a uri, cu #asul acoperit ine. Se strecoara dupa racire, se completeaza cu apa pana la *50 ml, se imparte

in . doze, care se eau cu o ora inainte de masa, timp de o zi. 1upa doua saptamani se face o pauza de <,'0 zile, dupa care se repeta cura. > 1aca simtiti ca memoria #a face feste, spalati,#a capul cu apa in care a fiert cim ru. Adaugati o lingurita de otet. $etete stravechi, incercate, deci sigure 6ititor Formula AS $#U)AT*S) Fiere de porc si alcool Un =ilogram de fiere de porc sau de #ita !se ia de la a ator" se da prin masina de tocat carne si se amesteca cu un litru de alcool de B0gr.. Se lasa < zile la soare. Aara , ne ungem cu preparatul pe tot corpul si ne intindem la soare *,. ore, pentru a transpira. 6apul il prote%am cu o palarie de paie, in care punem o frunza de rusture. Cepetam procedeul zi de zi, ori de cate ori e soare. 1upa aia de soare, nu ne spalam, ci im racam o camasa mai #ec&e pe care o lasam pe noi si noaptea, caci si noaptea preparatul #a intra si mai ine in piele. A doua zi ne spalam ine pe tot corpul. 6u o singura sticla din acest preparat se #indeca orice r&eumatism aflat in faza incipientaD cu doua sticle, a#em liniste un an,doi. 2ratamentul tre uie repetat. "ai cu vre+i de rosii Se taie, toamna, #re%ii care raman dupa culesul tomatelor. Se iau *,. tulpini si se fier *0 de minute, intr,un litru de apa. Se fac ai ale zonelor dureroase sau se pun comprese. Cepetate an de an, aile ne tin articulatiile fle)i ile ca in anii tineretii. Fiertura de #re%i se poate reincalzi si folosi de doua,trei ori. "ai de ovaz (uternic anti,reumatice sunt aile de paie de o#az adunate cand da spicul, dar si mai tarziu. Se fier in apa, se fac ai de *0,*5 de minute. 9une sunt si aile de frunze de paltin, de plea#a de fan, de frunze de nuc, de cetina de rad, de oz !toata planta", de castane sal atice. "ai cu bicarbonat Se fac '5 ai cu icar onat de sodiu, o lingura si %umatate la un litru de apa fiarta. (roduc un efect e)celent. Apa de la o aie se reincalzeste de doua ori. Covaseala de grau ' =g grau curat, ','00 =g za&ar, 50 g dro%die se pun intr,un #as mare, in 5 litri de apa curata. Se amesteca si se lasa *' de zile la co#asit. Se strecoara. Se eau cate '00 ml pe zi. Sunatoare cu miere Un pumn de floare de sunatoare se pune intr,un litru de apa ce da in clocot. 3 lasam sa fiar a '0 minute descoperit, apoi se lasa sa se raceasca '5 minute. Se strecoara si se pune intr,un #as peste un =ilogram de miere. Se adauga '-/ litru rac&iu de dro%die. Se amesteca ine si se pune la sticle. Se ia cate o cescuta, cu '5 minute inainte de masa. SC*AT*CA 2erapie cu %ar de lemne Atat sciatica, cat si lum ago se pot #indeca la tara, astfel4 facem foc mare in so a, tragem %arul la usa so ei si impingem lemnele in fund, in so a. $e asezam cu partea olna#a spre dogoare. Alaturi punem un lig&ean cu apa foarte rece. 6and ne,am infier antat, ne stergem cu o carpa cu apa rece peste sale, apoi stam in continuare, *0 minue, de doua ori pe zi. (rocedeul tre uie repetat '0 zile. S*,U&*TA 9oala poate fi pre#enita, daca de la primele simptome frecam fruntea cu am ele palme, incepand de la centru spre e)terior, apasand puternic. Se repeta masa%ul de .0 de ori. 1aca totusi am a%uns la sinuzita, o #indecam in */ ore, astfel4 din ora in ora luam cate o gura de faguri de miere, mestecand incet un sfert de ora. 6eara ramasa poate fi ing&itita si ea, nu prezinta pericol pentru stomac. 1upa '* ore, se produce desfundarea sinusurilor. 1ar pentru desa#arsirea tratamentului, mai luam 7 dimineti la rand cate o gura de faguri de miere. -AST$*TA

> Un =g radacini de patrun%el se fier in doi litri de apa, pana scade la %umatate. +mpartim ceaiul in < portii. Se eau dimineata, la distanta de '0 minute. :ic&idul sa ai a temperatura camerei. > 1oua linguri de caimac de lapte se at ine cu doua gal enusuri si doua lingurite de miere, pana se face un fel de unt,crema. +ntreaga cantitate se ia de trei ori pe zi, inaintea meselor cu '-* ora. (rima portie tre uie luata imediat dupa trezire, pe stomacul gol, la distanta cat mai mare de micul de%un. A,#.*TA, L#UC%$##, $#-LA$#A C*CLULU*, ,#PUT*,TA # A $A)A,# *,SA$C*,ATA S* # A PU$TA SA$C*,A (lanta minune care face toate aceste #indecari e papura rosie sau stan%enelul de alta, un dar al lui 1umnezeu facut oamenilor. (oporul o numeste uruiana pentru #atamatura. Are radacini pi#otante, rosii, floarea gal ena, frunzele ca sa iile, si inaltime '-* metru. !A nu se confunda cu o ligeana." Am ele cresc in locuri apoase, &elestee, iazuri, rauri lente, la marginea lor. (uterea plantei e in radacina. Ea se culege in prima %umatate a lui aprilie, si din a doua %umatate a lui iulie inainte. Cadacinile se scot cu &arletul, se spala ine, se curata de perisori si putreziciuni si se zdro esc. Se pun la macerat in rac&iu de dro%die sau de prune !tarie de 50gr.", cam sapte radacini la o sticla. Se tin la um ra. 1upa '* zile, preparatul e gata. Se administreaza cate '5,*0 ml, cu o %umatate de ora inaintea celor trei mese de peste zi. (este radacinile ramase dupa golirea lic&idului turnam iar rac&iu. Se lasa 7 zile la macerat, apoi se consuma. +n timpul tratamentului este oprit consumul de auturi alcoolice. *A$## > 6eai din pielite scoase de pe miezul nucilor noi. E)celentE > Un #arf de cutit de praf de g&inda se ia cu putina apa, dupa ce g&inda a fost pra%ita si macinata. > 6eai de frunze si de sam uri de gutui. > 6eai de frunze si de sam uri de piersic. > 6eai de frunze de fragi. > 3rez fiert, impreuna cu zeama lui, indulcit si amestecat cu iaurt. A%uta mult, mai ales pruncilor. > 6eai de frunze de mur. > 3 ucata de za&ar, o lingurita de ulei, zeama de la o %umatate de lamaie. Se freaca ine toate componentele, pana se topeste za&arul. Se face un ceai de musetel, se lasa sa se raceasca, apoi se dau olna#ului am ele leacuri. */ de ore nu se mananca nimic, ci se ea numai ceai de musetel. > 6eai de lemn de prune, foarte un si pentru animale. > Apa al uminoasa4 atem doua al usuri de ou, in 50 ml de apa rece. Se da din ceas in ceas, cate o lingura, copiilor mici. > ?ancam afine. > 1imineata si la amiaza ne spalam cu apa rece pe ust, #reme de un minut. Um lam dimineata desculti in apa recisoara, #ara, apoi turnam apa rece pe genunc&i, un minut. U$#$* # CAP S* !%)A *, )AS*,A, !AP%$, A!*%, > 3 in%ectie com inata din #itaminele 9' si 97. > ?ancam inainte de a ne urca in a#ion o ucata de slanina cu paine. /L#"*TA > Frectii cu tinctura de gal enele sau cu alifie de gal enele. > (olen de flori de castan si ai cu orice soi de castane, comesti ile sau sal atice. T#,S*U,# )*CA :eac e orsul proaspat din tarate de grau, aut in loc de apa. 1upa doua,trei luni, tensiunea #a de#eni normala si stomacul #a fi #indecat. ULC#$ LA ST%)AC > ' =g miere de al ine, ' =g lamai trecute prin masina de tocat cu coa%a cu tot !fara sam uri", ' =g de ulei de masline sau floarea,soarelui. Se amesteca ine toate cu o lingura de lemn. Se pun la racoare si intuneric '0 zile. Se iau cate trei linguri pe zi, cu 5 minute inaintea meselor principale. +n timpul tratamentului sunt oprite toate auturile alcoolice.

> ' litru tuica de prune sau ' litru dro%die de #in de /5,50gr. Se amesteca cu un litru de ulei de masline. Se scutura ine sticla pentru a se forma o emulsie. Se iau 50 de grame, cu 5 minute inaintea fiecarei mese. +n '/ zile #om fi #indecati. 3 singura sticla e de a%uns pentru tratament. +n acelasi timp, em zilnic un ceai de menta si unul de coada,soricelului. +ar daca a#em o usoara afectiune la ficat, #om ea un ceai de menta si unul de po%arnita. A$T#$%SCL#$%&A :eacul olii sunt semintele gal ene de mustar. Se ia inaintea mesei de pranz si de cina cate o lingura si %umatate de seminte. Se ing&it nezdro ite, timp de o luna. Apoi se intrerupe tratamentul doua luni, si continuam in acest ritm un an. Fiecare lingura de seminte se ia cu putina apa. (entru o reglare a circuitului sangelui e recomanda il ceaiul de #asc. 3 cura de 5,7 saptamani, cu doua ceaiuri aute pe zi, foloseste enorm intregului organism. 6ura se poate tine un an. T#,S*U,# )A$*TA (ra%im fasole oa e al a, pana de#ine cum e cafeaua, o rasnim si o facem pul ere. Se iau cate doua linguri cu 5 minute inaintea fiecarei mese, timp de / zile. Ec&ili rul tensiunii se tine si cu ceai de urzici, zeama de patrun%el, zeama de pastai #erzi de fasole, consum mult de ceapa si de usturoi, ceai de cim ru. !# #$# SLA"A Ceteta pentru re#enirea #ederii e folositoare c&iar si la #arsta inaintata de 00 de ani. 1upa aplicarea ei, lepadam oc&elarii. Se iau ca masura doua orcane de 000 g . Se umplu cu morco#i rasi pe razatoare mica, apoi razatura se #arsa intr,un lig&ean. 6ele doua orcane se umplu iar cu miere de al ine si se toarna peste morco#i. ?ai luam ' =g de lamai si le trecem prin masina de tocat carne, cu coa%a cu tot. :e turnam si pe ele peste morco#i. Se amesteca totul ine. 6ompozitia se pune la frigider, sa nu fermenteze. Se ia cate o lingura inaintea fiecarei mese. 9auturile alcoolice sunt interzise. :a ne#oie, reteta se poate repeta. U$#$* # -AT Se eau doua ceaiuri de nal a de camp pe zi, dimineata si seara. 2aiem planta proaspata sau uscata, o intindem pe o carpa, o stropim cu rac&iu si facem din ea o compresa. 1urerile #or trece in doua zile, a c&iar si intr,o zi. 1aca a#em amigdalita, tocam frunze de urzica creata, le amestecam cu slanina ranceda si le punem su forma de compresa la gat. :a amestec punem si putina sare. > Sa se puna o cataplasma de smoc&ine taiate, unse cu untdelemn. > Fargara cu ceai de #iorele. Are efect sigur.(reot $+63:AE FCE9E$EA , (iatra $eamt Hapuri vechi si vesnic noi Codica 1emian -himbirul Cadacina noduroasa care se remarca prin gustul ei picant si acru, g&im irul figureaza printre remediile "de casa" cele mai larg utilizate si studiate la ora actuala. Asemanator cu curcuma si cu cardamomul, g&im irul se foloseste in scopuri medicale, cel putin de 5000 de ani, fiind recunoscut in lumea intreaga pentru capacitatea sa de a calma starea de greata !mai ales la femeile gra#ide", #oma si alte tul urari digesti#e. +n cursul ultimelor decenii, utilizarile potentiale ale g&im irului s,au e)tins mult dincolo de sistemul digesti#. 1aca a#eti tul urari stomacale sau ati racit si faceti fe ra, g&im irul #a poate fi de folos. +l puteti incorpora in mancaruri pentru a "parfuma" alimentele, il puteti ea su forma de ceai, il puteti consuma confiat sau su forma de iscuiti etc. $umeroase plante medicinale tre uie luate in cantitati mari, pentru a a#ea efecte enefice. $u si g&im irul4 cantitatea utilizata intr,un sos sau intr,un sote este, in general, ec&i#alenta sau c&iar superioara cu cea pe care o contin suplimentele alimentare. Ameliorarea starilor de greata F&im irul se numara printre remediile cele mai eficiente impotri#a raului de calatorie !de z or, de mare etc." si a durerilor clasice de stomac. Unele studii au demonstrat c&iar ca este la fel de eficient ca anumite medicamente anti,greata. 6ompusii c&imici care,i dau g&im irului gustul de lamaie , in special gingerolul si s&ogaolul , reduc , pare,se , contractiile intestinale, neutralizeaza acizii digesti#i si in&i a "centrul #omei", situat in creier. ?edicii recomanda frec#ent g&im irul pentru pre#enirea starii de greata, caci, spre deose ire de medicamentele clasice,

el nu pro#oaca somnolenta. (lanta este utilizata, de asemenea, pentru reducerea greturilor post,operatorii si a celor pro#ocate de c&imioterapie. +n mod clar, g&im irul este mult mai eficace pentru pre#enirea, decat pentru calmarea starilor de greata. 1aca suferiti de rau de calatorie, de e)emplu, tre uie sa,l luati inainte de a urca in masina sau de a #a im arca pe #apor4 cu cel putin *0 de minute inaintea plecarii, luati circa '-/ de lingurita de g&im ir macinat !pudra", ' g de g&im ir su forma de gelule sau o ucatica de ' cm de g&im ir proaspat. Un rol bene(ic pentru intreg organismul F&im irul este renumit pentru com aterea greturilor si a tul urarilor stomacale, dar el poseda numeroase alte calitati inefacatoare. * Stoparea migrenelor. 6ercetatorii danezi au demonstrat ca '-/ de lingurita de g&im ir proaspat !sau pudra" luat imediat dupa aparitia primelor simptome ale migrenei poate reduce durerea, locand prostaglandinele, su stante c&imice aflate la originea inflamatiilor #aselor sanguine cere rale. Spre deose ire de aspirina si de medicamentele din aceeasi familie, g&im irul loc&eaza doar tipurile de prostaglandine responsa ile de inflamatie, nu si pe cele care au rol enefic, de pilda, pentru intarirea peretilor stomacului. * Calmarea durerilor artritice' Aceleasi prostaglandine care pro#oaca migrenele sunt responsa ile si pentru inflamatiile articulare la persoanele suferinde de artrita. Un studiu efectuat pe 57 de su iecti a demonstrat ca g&im irul atenueaza simptomele in 55G din cazurile de artrita si in </G din cazurile de poliartrita reumatoida. Aplicarea repetata de g&im ir !maruntit" pe piele poate aduce o ameliorare suplimentara, distrugand rezer#ele de su stanta (, un neurotransmitator care conduce semnalele dureroase la madu#a spinarii si apoi la creier. * Prevenirea (ormarii cheagurilor de sange' *n acest caz, medicii recomanda adeseori aspirina , o data la doua zile , pentru fluidizarea sangelui si limitarea riscului formarii de c&eaguri. F&im irul are efecte similare, e#itand insa tul urarile stomacale pro#ocate frec#ent de aspirina !daca, fireste, stomacul d#s. nu este sensi il la g&im ir sau daca nu consumati o cantitate mare". * ega+area cailor respiratorii in caz de raceala. F&im irul poate loca producerea de catre organism a su stantelor care contri uie la constrictiunea !ingustarea" ron&iilor si la instalarea fe rei. Fingerolul actioneaza, de asemenea, ca un antitusi# natural. * $educerea colesterolului' Studiile de la orator sugereaza faptul ca g&im irul reduce a sor tia de colesterol de catre organism si ca fa#orizeaza, de asemenea, eliminarea lui. * Calmarea durerilor menstruale' 6ompusii c&imici ai g&im irului actioneaza ca niste antispasmodice, in&i and contractiile dureroase ale uterului si musculaturii netede a aparatului digesti#. Aarietati de g&im ir Su stantele acti#e isi pastreaza eficienta, indiferent de forma in care se prezinta g&im irul. Unele persoane prefera gelulele, fiindca sunt usor de luat si furnizeaza o doza concentrata si precisa de g&im ir. (osologia o isnuita este de '00,*00 mg, de trei ori pe zi. 1ar iata ec&i#alentul si su alte forme4 > 3 ucata de g&im ir de circa ' cm grosime. 1and,o pe razatoare, se eli ereaza mai multe su stante acti#e decat daca o taiati felii sau daca o tocati. Este important, de asemenea, sa cumparati g&im irul cand este proaspat si sa e#itati rizomii moi si-sau z arciti. > 3 lingurita de g&im ir pudra. > Una sau doua ucati de g&im ir confiat. > 3 ceasca de ceai preparat cu un plic sau cu o %umatate de lingurita de g&im ir ras, la o ceasca de apa fier inte. "icarbonatul de sodiu Utilizarii icar onatului de sodiu i,au fost consacrate nenumarate carti. Este un detergent mena%er ine cunoscut. Este folosit, de asemenea, la prepararea produselor de patiserie, pentru ca produce ule de gaz car onic, care da un aspect "umflat" pra%iturilor. Si, in fine, poseda proprietati medicinale foarte #ariate. 9icar onatul de sodiu sau, pur si simplu, icar onatul, este un produs poli#alent prin e)celenta4 este utilizat la gatit, la curatat, la gradinarit etc. +n materie de sanatate, este un anti,acid, apreciat pentru actiunea lui rapida asupra durerilor de stomac. 9icar onatul calmeaza, de asemenea, intepaturile de insecte, simptomele infectiilor urinare !cistite" si permite eliminarea tartrului dentar. (rezent pe rafturile din ucataria d#s., acest produs anal #a rezer#a o multime de surprize. *mpotriva arsurilor de stomac

2oate su stantele c&imice pot fi clasate in functie de p5,ul lor, care masoara aciditatea sau alcalinitatea. 6u un p5 egal cu <, apa este neutra. Un p5 peste < este alcalin, iar unul su < este acid. 6u un p5 de 0,/, icar onatul de sodiu este usor alcalin si neutralizeaza efectul su stantelor acide. Sa luam cazul arsurilor de stomac. Acestea sur#in, in general, atunci cand acidul clor&idric din stomac urca pe esofag, pro#ocand o arsura tranzitorie. (uteti scapa de senzatia aceasta dezagrea ila ing&itind un comprimat de icar onat sau o lingurita de praf, dizol#at intr,un pa&ar cu apa si cate#a picaturi de zeama de lamaie !care a%uta la disiparea gazului pe care,l poate forma icar onatul cand se com ina cu acizii din stomac". Acest remediu neutralizeaza acidul clor&idric, transformandu,l in clorura de sodiu si in gaz car onic, inofensi#e. Efectul nu dureaza decat circa .0 de minute, dar se produce aproape instantaneu. !Atentie4 nu folositi acest remediu prea des, pentru ca icar onatul de sodiu contine o cantitate mare de sodiu, care poate face sa creasca tensiunea arteriala." Alte utilizari0 > Ceducerea atacurilor acide asupra dintilor. Acizii produsi de acteriile prezente in gura erodeaza smaltul dintilor. :e puteti neutraliza, clatindu,#a gura, de cate#a ori pe zi, cu o solutie pe aza de icar onat de sodiu. (uteti, de asemenea, sa umeziti periuta de dinti !cu apa" si s,o introduceti in icar onat, inainte de,a o folosi. 9icar onatul !care intra, astazi, in compozitia multor paste de dinti" este usor a razi# si "lustruieste" dintii fara sa le afecteze smaltul. > 1ezodorizarea delicata a picioarelor. Adaugat in apa pentru aia de picioare, icar onatul neutralizeaza acizii acterieni, responsa ili pentru mirosul neplacut. +l puteti utiliza, de asemenea, pentru com aterea mirosului de transpiratie de la su suori. > 6almarea intepaturilor de insecte. $u #a scarpinati, pana la sange, dupa ce ati fost intepati, ci amestecati imediat putin icar onat cu apa si aplicati pasta pe locurile cu mancarimi. Aceasta pasta poate contri ui, de asemenea, la calmarea mancarimilor produse de #aricela. > 6almarea pielii copiilor. 6opiii sugari, care sufera de un eritem fesier, se simt mai ine dupa o aie cu icar onat. Adaugati putin praf la apa de aie , reduce mancarimile si calmeaza iritatia pielii. > Eliminarea infectiilor #ezicii. Aezica este un mediu usor acid, in care prospera acteriile. +n caz de infectie, un pa&ar de apa cu putin icar onat de sodiu este autura ideala de la sfarsitul mesei. > Aindecarea durerilor de gat. (uneti o %umatate de lingurita de icar onat intr,un pa&ar cu apa si faceti gargara din / in / ore, pentru a reduce su stantele acide care pro#oaca durerea. 6latitul gurii cu aceasta solutie permite, de asemenea, #indecarea aftelor. *ndicatii0 9icar onatul com ate4 afte, cistite, arsuri de stomac, gingi#ite, indigestii, mirosuri corporale, mirosul picioarelor, intepaturi de insecte si muscaturi de animale, urticaria, #aricela, gura uscata. Leacuri populare din )aramures Cedactia :eacuri populare ! a esti". din ?aramures, A #enit frigul. Apa fier inte la picioareE , +. :eacuri 1in 1esesti. '. :eac sigur impotri#a racelii. +n doua,trei seri la rand, se ea un ceai fier inte din coada,soricelului, patlagina si un fir de menta, tinandu,se picioarele in apa fier inte. Se sta intre... :eacuri populare ! a esti" din ?aramures 1 A venit (rigul' Apa (ierbinte la picioare2 *' Leacuri in esesti 3' Leac sigur impotriva racelii +n doua,trei seri la rand, se ea un ceai fier inte din coada,soricelului, patlagina si un fir de menta, tinandu,se picioarele in apa fier inte. Se sta intre 5,'0 minute. 1aca apa da sa se raceasca, se mai adauga apa clocotita. 1upa aceea se intra in pat. Efectul este foarte rapid. +ndiferent cat de puternica este raceala, trece ca luata cu mana. 1e o icei sunt suficiente doua seri. 6ine nu poate ea ceaiul amar, sa adauge o lingurita de miere. $u uitatiE 6and #a prinde raceala, agati,#a picioarele in apa fier inte. 4' *mpotriva durerii in gat Se ea lapte fier inte, in care s,au topit o lingurita de unt si o lingurita de miere, cu ing&itituri mici, tinand picioarele in apa fier inte.

5' Contra tusei 6eai din co%i de ceapa !este cam neplacut la gust" plus apa fier inte la picioare. 6eai de patlagina H apa fier inte la picioare. 6' *mpotriva cistitei ?usetelul este cel mai serios inamic al cistitei.1oua,trei seri la rand, se face un ceai concentrat de musetel cu care se fac ai de sezut in lig&ean. 6eaiul tre uie sa fie cald, dar sa nu friga. Se tin apoi picioarele in apa fier inte si se intra in pat. (e langa faptul ca rezol#a pro lema pe loc, oala nu #a mai re#eni ani la rand. 7' Pentru o stare de bucurie calma 8 ras(at Seara se ea un ceai din plantele preferate, in care se adauga un pa&arut de #in un, stand cu picioarele in apa fier inte. Se spune ca apa fier inte la picioare prelungeste tineretea si sustine #italitatea. **' Leacuri in Cavnic 3' Cum isi trateaza minerii bataturile din talpi si de pe degetele de la picioare Se stie ca in mina se intra cu cizme de cauciuc si din aceasta pricina minerii fac niste ataturi groaznice. Se taie o feliuta de slanina nesarata, se pune pe atatura si se anda%eaza. Feliuta se tine zi si noapte !sc&im andu,se cand s,a topit" pana cand atatura se inmoaie si iese cu totul. 2ratamentul dureaza o saptamana,doua, dar merita efortul, pentru ca pe locul respecti# nu #a mai aparea alta #atamatura. 4' *mpotriva balonarilor si a digestiei di(icile (entru ca urmeaza perioada (ostului 6raciunului, cand mancarurile sunt mai acide, iar cei care au pro leme cu digestia postesc mai greu, iata un ceai care depaseste toate asteptarile. 1upa masa de pranz si cea de seara, se ea cate o cana de ceai din4 o lingurita de c&imen !c&imenul se clocoteste cinci minute", o lingurita cu #arf de coada,soricelului si un fir de menta !sau cate#a frunze ". 9alonarile nu,si #or mai face aparitia, nu #a e)ista senzatia de greutate in stomac si nici arsuri. Acest ceai inlocuieste cu succes 2rifermentul si n,ar tre ui sa lipseasca din casa celor cu pro leme la ficat, ila, stomac. 5' Cand pe copii ii doare burta Se ia un lid !farfurie" de lut si se incalzeste ine. 9lidul se pune cu gura pe urta copilului peste &aine , nu tre uie sa arda ; si copilul tre uie sa stea in pat cu genunc&ii la gura !co#rig". 6' Pentru a capata po(ta de mancare Se zdro esc ine in mo%ar o mana una de flori de coada,soricelului pana se fac pul ere. (este pul ere se pun /00 g miere. 1in acest amestec i se da copilului o lingurita pe stomacul gol. (reparatul face si o una curatenie in intestine , elimina parazitii.(arasca Fat ***' Leacuri in !iseul e 9os :a(late de la /rosina Pop , in varsta de B/ de ani" 3' Leac pentru arsuri :oparituri; . linguri de apa de #ar si . linguri de ulei le amesteci ine cu un at de tufa !alun" nici uscat, nici #erde, curatat de coa%a. Se face un fel de unsoare !unguent". $u e)ista spraI inaintea lui. 4' Leac pentru rinichi 6eai de ciup de malai !matase de porum " recoltat in luna lui august si cozi de cirese culese pe sfantul soare. Se ea in loc de apa doua,trei saptamani. 5' Leac pentru reumatism (ui intr,o sticla floare de acat !salcam" pana o umpli si pe urma pui do&ot !petrol" pana o umpli. 3 inc&izi ine si agi sticla in pamant o luna de zile. Apoi o scoti si te dai pe unde te doare. 6' Pentru dureri de genunchi ?usuroi de pe camp !cu tot cu furnici", luat si oparit *0 minute. Se face aie la genunc&i. 7' Pentru reumatism +ntr,o sticla pui apa si za&ar, ca s,o indulcesti. Arunci apoi apa si agi gura sticlei intr,un musuroi cu furnici pana se umple. 3 scoti si o umpli cu spirt sanitar !medicinal". 3 inc&izi ine si o pui langa so a, la caldura, sa dospeasca doua saptamani. 2e dai pe unde te doare seara, cand te culci. $u,i #oie sa mai iesi in frig. Uzi un cearsaf in apa calduta, il storci ine si te in#elesti in el. (este el se pune un altul uscat si te acoperi cu multe in#elitori, ca sa transpiri. +o n,am stiut ce,i reumatismul si durerile de picioare. 2atiana 1ragos , 1esesti, nr. */B, %ud. ?aramures, cod /B.0 *!' ureri de cap, migrene, disparute pentru totdeauna !:e cer iertare tuturor suferinzilor de dureri de cap pentru intarzierea cu care le transmit acest remediu"

Am suferit ani in sir de niste migrene insuporta ile, insotite de stari de #oma. +mi z#acnea tot capul, gata sa plesneasca, dar mai ales tamplele. 2in minte ca odata #eneam acasa de la spital. +l insotisem pe fratele meu mi%lociu, care,si taiase cu securea degetul mare de la mana stanga. A#eam niste dureri de cap de nedescris. @iceam intr,una ca mor, ca nu mai pot. $ici o ta leta nu ma a%uta. Um lam de altfel cu Antimigrinul in geanta. Atunci mama, speriata, a zis ca,si aminteste cum o trata unica ei. A pus intr,un pa&ar de '00 ml %umatate otet si %umatate apa !nu foarte rece". ?i,a desfacut parul in #arful capului si a turnat aproape toata apa cu otet in asa fel ca ea sa se scurga pe ceafa si sa a%unga pe gat. Sa impresioneze , zic eu acum , ner#ii mari ai sirei spinarii. A impaturit un prosop gros, plusat, mi l,a pus pe crestet si mi,a spus sa ma intind cu fata in sus, cu mainile pe langa corp si sa stau cu oc&ii inc&isi. ?i,a luat perna de su cap si a plecat inc&izand incet usa . Stateam cu capul spre rasarit, iar pa&arul cu putinul de apa ramas a fost asezat pe un scaun in partea dreapta, aproape de cap, ca sa inspir mirosul. 6red ca dupa ce a iesit, mama s,a rugat pentru mine. Am stat asa pret de zece minute. ?,am ridicat apoi cu teama si m,am miscat prin camera lent, de frica sa nu inceapa u uiturile. $u ma mai durea capul deloc. Si sla#a lui 1umnezeu ca de atunci n,a tre uit sa repet procedeul decat de doua,trei ori, dar dureri ca acelea n,am mai a#ut in #eci. Si au trecut treizeci de ani. :a randul meu, cu a%utorul prea unului 1umnezeu, l,am #indecat pe fratele meu mai mare. Aenise din :i ia, de la Azizia, polul caldurii !H 506 " si nici un medic nu reusea sa,l scape de durerile mari de cap. ?,a sunat si mi, a spus ca nu mai poate. +,am e)plicat ce sa faca. (este zece minute mi,a telefonat spunandu,mi ca se simte ine. Si este ine pana in ziua de azi. 1umnezeu sa #a a%ute pe totiE (arasca Fat (.S.4 2oate aceste leacuri populare, precum si multe altele, le stiu de la parintii mei, :uc&iana si F&eorg&e Aurel, 1umnezeu sa,+ odi&neasca in pace. Leacuri populare din Alpii (rancezi Cedactia :eacuri populare din Alpii francezi. , :ocalitatile montane de pe #ersantul nordic al Alpilor francezi isi mai pastreaza si azi traditia populara, atat in cresterea #itelor si in modul de preparare a ranzei, cat si in perpetuarea unui #erita il tezaur de leacuri stra#ec&i. :a ?anigold, in inima ?as... Leacuri populare din Alpii (rancezi , :ocalitatile montane de pe #ersantul nordic al Alpilor francezi isi mai pastreaza si azi traditia populara, atat in cresterea #itelor si in modul de preparare a ranzei, cat si in perpetuarea unui #erita il tezaur de leacuri stra#ec&i. :a ?anigold, in inima ?asi#ului Ara#is, la Aulp du Fier, ?eri el, ?odane, locuitorii care mai traiesc inca in #ec&ile lor casute din lemn nu se despart de farmacia naturii, de tisane si de licori din plante. :a fel ca in satele noastre de munte, puritatea naturii este o garantie de #iata lunga si sanatate , Contra constipatiei Tratamentul cu ulei de masline Un pa&ar de untdelemn de masline se introduce in intestin su forma de clisma, cu a%utorul unei canule. Cepetat seara, #reme de o saptamana, tratamentul duce la regularizarea ritmului intestinal. Tratamentul cu prune Florile de prun !(runus domestica", infuzate intr,o cana de lapte fiert, clocotit, sunt un purgati# e)celent. Sase prune uscate se lasa o noapte sa se inmoaie intr,o %umatate de cana de apa. A doua zi dimineata, se ea lic&idul incet, lingurita cu lingurita, iar la urma se consuma si fructele. +n caz de constipatie cronica, se recomanda prune coapte, cat se poate de proaspete, care se consuma pe nemancate, dimineata, cu paine de secara. 1ecoct la)ati# din frunze de prun4 fier eti, #reme de '0 minute, .0 de frunze de prun intr,un litru de apa. 9eti cate o ceasca dupa fiecare masa, #reme de 5 zile. Tratament pentru diabetici (e langa un regim alimentar strict, se recomanda urmatoarele "reguli"4 , sa se ea cantitati mari de infuzie de afin !' lingura de frunze se infuzeaza .0 de minute intr,o cana de apa clocotita"D , sa se ia de trei ori pe zi cate o lingurita de oa e de mustarD , sa se rada cat mai mult !se presupune ca rasul reduce ni#elul za&arului din sange".

ecoct din pastai de (asole uscata Si pastaile de fasole au proprietatea de a diminua cantitatea de za&ar din sange. +nmuiati, #reme de doua ore, '00 g de pastai uscate, taiate marunt, intr,un litru si %umatate de apa. :asati,le sa fiar a pana ce lic&idul se reduce la %umatate, apoi puneti,le la macerat toata noaptea. 9eti peste zi lic&idul, intre mesele principale. Tinctura de laptuci :salata verde; 2inctura de laptuci se o tine punand la macerat timp de / zile o cantitate egala de laptuci proaspete si de alcool de B0J !de e)emplu4 '-* =g salata #erde si '-* l alcool". Strecurati lic&idul printr,un tifon, apoi turnati,l intr,o sticla inc&isa la culoare, pe care,o astupati cu un dop. $u faceti o cantitate prea mare. Se administreaza 70 de picaturi in putina apa, de trei ori pe zi, inainte de mesele principale. Acest leac face sa scada cu .0G ni#elul glicemiei dia eticilor. Leacuri contra diareei +n primul rand, se administreaza un purgati# puternic !' lingura de ulei de ricin pentru adulti, ' lingurita pentru copii", dupa care se ea ' lingura de suc de lamaie. Se opareste ' lingura de miez de nuca pisata cu '-* l apa clocotita, timp de *0 de minute, apoi se strecoara. Se ea cate un pa&arel de lic&id o data pe zi, dimineata. Se inmoaie paine uscata de secara in apa calda, timp de *0 de minute. Se ea terciul o tinut, in decurs de o zi, lingurita cu lingurita. (entru diareea cronica , se fier e la foc mic o lingurita de coa%a macinata de ste%ar, intr,o cana si %umatate de apa, timp de '0 minute. Se ia cate o lingura, de trei ori pe zi. Alte remedii0 , puneti la fiert, #reme de '0 minute, un pumn de co%i de ceapa, intr,un litru de apa. 1in lic&idul astfel o tinut consumati circa '-* l pe zi. (entru sugari4 opariti . cepe taiate cu ' l de apa fiarta si lasati,le sa se infuzeze #reme de doua ore. +ndulciti lic&idul. Se pun '0 picaturi in i eron. $emedii pentru su(erintele la rinichi Pentru intretinerea si curatirea generala a rinichilor se recomanda urmatorul remediu4 ' lingura de seminte de in se fier e cu o cana de apa, #reme de 5 minute. Se lasa sa se raceasca. :ic&idul rezultat, destul de cleios, se dilueaza cu apa fiarta si racita. Se ia cate o %umatate de cana la doua ore, doua zile consecuti#. $u se adauga si nu se mananca za&ar sau miere pe durata tratamentului. Piatra la rinichi0 3 pa&ar de seminte de canepa se da prin rasnita de cafea si se fier e cu . pa&are de lapte proaspat, pana ce lic&idul scade la ' pa&ar. Se strecoara si se ea fier inte inainte de masa de dimineata. (rocedeul se repeta 5 zile consecuti#, se tine o pauza de '0 zile, apoi tratamentul se reia. Se continua asa #reme de un an, a#and ma)ima eficienta atat pentru rinic&i, cat si pentru ficat. *nsu(icienta renala4 .0 g radacina de ang&inare transformata in pul ere se pune la macerat in '-* l de #in al , natural, #reme de o saptamana. Se strecoara, se ea un pa&arel de lic&ior de trei ori pe zi, inainte de mesele principale. $etentii de urina, colici ne(ritice, cistite, tulburari renale, calculi, guta. (orum ul este unul dintre cei mai puternici diuretici naturali. Se recomanda administrarea lui, pentru eliminarea deseurilor organice si impotri#a retentiei de urina. (orum ul e)ercita un effect sedati# asupra cailor urinare si tripleaza secretia de urina in */ de ore. Se recomanda in caz de calculi renali, colici nefritice, cistite cronice si in toate afectiunile care necesita o crestere a #olumului de urina !guta, reumatism". Ceteta4 se infuzeaza *0, *5 g de matase de porum intr,un litru de apa clocotita. Se strecoara si se indulceste cu miere. 1in aceasta infuzie se eau / cani in */ de ore. $u se depaseste ' l de ceai pe zi. Leacuri pentru normalizarea hipertensiunii 6el mai important lucru in pre#enirea &ipertensiunii este regimul alimentar. 6arnea !de porc" si alimentele care contin amidon !fasolea, mazarea" tre uie e#itate pe cat posi il. (ainea proaspata se inlocuieste cu cea pra%ita, dulciurile si greutatea corporala peste cea normala tre uie e#itate. Sare foarte putina, nu alcool, nu condimenteE 6onsumul unui catel de usturoi in fiecare dimineata are ca rezultat scaderea presiunii sangelui. Usturoiul se ing&ite, nu se mesteca, dupa care se ea putina apa. Acest tratament inceteaza cand presiunea sangelui a a%uns la normal. :a ne#oie, tratamentul se repeta. 1ecoct de co%i de cartofi. 6o%ile de la /,5 cartofi, ine spalate, se fier in '-* l de apa, timp de '5 minute. 1ecoctul rezultat se strecoara. Se eau ',* cani pe zi.

Cum se combate insomnia @eama de la muraturi de castra#eti Un pa&ar de zeama, indulcit cu ' lingura de miere si luat cald, cu '5 minute inainte de culcare, produce un somn adanc. $ota4 (ersoanele cu asica urinara "sla a" #or reduce portia la %umatate, pentru a nu se trezi noaptea sa urineze. Alte remedii +nsomniile sunt cauzate de cele mai multe ori de oli ner#oase. +ata cate#a remedii4 , puneti su perna o mana de &ameiD , puneti su perna un manunc&i de ramuri de mesteacanD , cititi in pat, timp de .0 de minute, 9i lia. +n cazuri e)treme Aceasta metoda a fost recomandata de practicieni in cazurile de insomnie cronica. 2oate lucrurile folosite ca asternut de noapte, cum ar fi4 paturi, cearsafuri, plapumi, perne, pi%amale, sa fie facute din material negru. 1e asemenea, peretii camerei sa fie #opsiti in negru , nu in ulei. ?etoda produce rezultate uimitoare c&iar si in cele mai gra#e cazuri de insomnii cronice. Un vechi remediu impotriva (urunculelor :uati o ceapa si coaceti,o ine. 2aiati,o apoi in %umatate si aplicati,o cu partea taiata peste a ces. Apoi anda%ati,o strans. 6eapa tre uie sa fie calduta. Sc&im ati,o la patru ore, pana cand furunculul coace si se desc&ide. Arsuri (entru arsurile locale, urmatoarea metoda este foarte eficienta. Spargeti un ou, ateti,l ine si turnati,l peste rana. Apoi #arsati incet si alcool. 1easupra arsurii se #a forma o po%g&ita care #a opri durerea si #a #indeca arsura. (entru arsuri gra#e, partea afectata tre uie unsa cu untura de capra sau de ou. 9asicutele de apa se #or sparge cu un ac sterilizat in foc, apoi #or fi acoperite cu coca de secara fermentata. 6oca se sc&im a la .,/ ore. 1aca gatul este oparit de auturi fier inti, putina apa amestecata cu al us de ou opreste durerile. ,evralgii (entru a alina durerile ne#ralgice, se recomanda urmatoarea metoda4 se taie in doua un ou fiert tare, iar cele doua felii se aplica calde, pe partea afectata. 6and oul se raceste, durerile dispar. Leacuri populare din Curbura Carpatilor Cedactia :eacuri populare din 6ur ura 6arpatilor . , Satul @agon, %udetul 6o#asna ,. @agon este un sat cio anesc aflat pe #ersantul transil#anean al ?untilor Arancei, in partea de rasarit a 6o#asnei. +mpartit frateste pe din doua cu ungurii, romanii se afla in partea de sus, langa munte, acolo unde incep padur... Leacuri populare din Curbura Carpatilor 1 Satul &agon, +udetul Covasna 1 @agon este un sat cio anesc aflat pe #ersantul transil#anean al ?untilor Arancei, in partea de rasarit a 6o#asnei. +mpartit frateste pe din doua cu ungurii, romanii se afla in partea de sus, langa munte, acolo unde incep padurile si pasunile. Un peisa% ucolic, plin de pace si frumusete, care inc&ide intr,un cerc de #erde profund si stralucitor iserica satului si casele stranse in %urul ei. Am a%uns acolo in amiaza unei duminici incandescente, tocmai cand oamenii ieseau de la slu% a, ferindu,se, pe su um ra ar orilor din cimitir, de soarele usturator. 6ate doi, cate trei, ieseau pe su olta isericii al e, oprindu,se ganditori si tacuti pe la crucile din lemn si din piatra, ingropate in iar a si flori. +n ora amiezii, peste sat si peste casele inundate de soare se lasase linistea unei mari impacari. 1oar ici si colo, pe ulitele inecate in praf, cate#a atrane im racate in negru isi purtau agale pasii mai nesiguri si grei. :a urma de tot, dupa ce satenii au disparut, din curtea isericii a iesit o femeie care tinea in mana cate#a fire de usuioc. +ntrand in #or a cu ea, m,am interesat daca in satele cio anesti e)ista anume leacuri de sanatate si daca mi le poate impartasi. Asa am aflat ca o c&eama Aictoria (recup, ca a implinit de curand <5 de ani si ca stie, la fel ca toate femeile din @agon, multe leacuri de plante, mostenite de la mama si de la unica ei. Aictoria (recup si fiica ei, Aiorica Sasu, m,au c&emat apoi in gradina lor de su munte, mirosind puternic a soare si fan cosit, mi,au dat retete stra#ec&i si mi,au po#estit

despre flori si ier uri de leac minunate, pe care mi le,au si aratat, insirate la um ra, pentru uscat4 radacini gal ui de lumanarica, flori de soc, frunze aspre de coada,calului, arnica, gal enele si multe, multe alte ier uri pe care le,au adunat cu sarg pentru a,si umple camara cu leacuri de a%utor. "Florile si frunzele sunt sfinte, ca ni le,a dat 1umnezeu de la facerea lumii", spune matusa Aictoria , inainte sa ne despartim. "$imic din ce ne este de tre uinta nu lipseste de pe pamant. 1oar oc&i sa a#em, de #azut, si urec&i de auzit in#ataturile stramosesti." Pentru calmarea durerilor de burta la copii mici K Se face infuzie dintr,o %umatate de lingurita de seminte de c&imen, peste care se toarna o cana de apa fier inte. Se lasa #asul acoperit '0 minute si apoi se strecoara. Se da copilului sa ea de mai multe ori pe zi cate o lingura, doua de infuzie. K Se oparesc cate#a seminte de anason si se lasa #asul acoperit pana cand se raceste infuzia. Apoi se indulceste cu miere si se ea de mai multe ori pe zi. Pentru cresterea po(tei de mancare la copii K Se fier e, timp de '5 minute, o lingura de floare de lumanarica intr,un litru de apa. Se lasa sa se raceasca si se da copilului sa ea cate o lingura de mai multe ori pe zi. Pentru copii sanatosi K 6ei care #or sa ai a copii sanatosi tre uie sa ai a gri%a sa nu,+ zamisleasca in zi de #ineri sau de sar atoare. 6opiii zamisliti in aceste zile, mai ales cei facuti in cele '* #ineri mari din an, a%ung &oti, neascultatori, cur#ari si sunt de cele mai multe ori insemnati trupeste cu etesuguri. Pentru tratarea astmului si a bolilor de plamani K +nfuzie din doua linguri de planta uscata de trei,frati,patati. Se ea indulcita cu miere. K Se ea infuzie concentrata din flori de soc. K Se fier la foc mic, intr,o %umatate de =ilogram de untura, 0 mere rase, #erzi. 6and s,a format o pasta, se ia #asul de pe foc si se adauga in el '0 gal enusuri proaspete si o cana cu miere. Se amesteca ine toate ingredientele si se lasa la racit. 1in aceasta compozitie, care se pastreaza la rece, se mananca cate /,5 linguri pe zi, cu paine de secara. +n perioada in care se face acest tratament, se ea mult lapte cald de capra sau #aca. *mpotriva caderii parului K Se pune intr,o sticla radacina de rostopasca si se toarna peste ea tuica naturala. Se lasa o saptamana la macerat si apoi se poate unge pielea capului cu maceratul o tinut. Se frictioneaza ine capul de doua,trei ori pe zi si apoi se aplica maceratul alcoolic de rostopasca. K Se freaca ine pielea capului cu ceai de radacina de rustur. Pentru tratarea cancerului K Se ea zilnic infuzie din planta intreaga !radacina, tulpina, Frunze si flori" de tataneata !tataneasa". Pentru calmarea durerilor de cap K Se leaga capul cu frunze de rustur sau cu frunze de &rean. Pentru scaderea (ebrei K Se infasoara corpul in frunze reci de rustur, #arza proaspata sau &rean. Frunzele se sc&im a cand s,au incalzit. K Se infasoara corpul in prosoape inmuiate in lapte dulce, rece, sau in otet de mere. 6ompresele se sc&im a cand se incalzesc. Pentru calmarea durerilor, in caz de (racturi sau luxatii K Se pun comprese, in mai multe straturi, din frunze de #arza si &rean. Pentru tratarea reumatismului K Se taie radacina de tataneasa, se spala si se pune intr,o sticla pana la %umatate. (este ea se adauga tuica de cereale, se astupa cu dop si se lasa la intuneric. 1upa o saptamana, se agita ine sticla si se poate folosi maceratul o tinut pentru comprese, care se aplica pe inc&eieturile dureroase. 1e asemenea, se fac frectii dimineata si seara cu acest lic&id.

K Se leaga locul dureros cu frunze de &rean sau frunze de rustur, puse in mai multe straturi. K Se face frectie cu tuica naturala, in care s,a pus la macerat radacina de matraguna. Pentru eliminarea pietrelor de la (iere si (icat K +n * l de #in al se pun la macerat 500 g miere si 500 g leustean #erde, tocat marunt. Se lasa la temperatura camerei < zile, timp in care se agita de mai multe ori pe zi. 1upa acest timp, se strecoara si se ea din macerat cate un pa&arel de 50 ml, dupa mancare. Se ea de trei ori pe zi, pana cand se termina cantitatea preparata. 2ratamentul se poate face de doua ori pe an, la inter#al de sase luni. Pentru tratarea bolilor de (icat K Se ia radacina si floare de lumanarica si se taie marunt. :a un litru de apa se pun doua linguri de planta uscata maruntita si se fier pana cand scade lic&idul la %umatate. Se eau in fiecare dimineata, pe stomacul gol, '00 ml din maceratul neindulcit si apoi se sta culcat pe partea dreapta o %umatate de ora. ?aceratul tre uie sa fie la temperatura camerei. Pentru tratarea bolilor de stomac si (icat K Se pun in ceai de plante *,. picaturi de se#a gal uie, proaspata, scursa din rostopasca rupta. Se eau doua ceaiuri pe zi, dimineata si seara. Costopasca este to)ica daca se foloseste in cantitate mare, de aceea nu se depaseste cantitatea de 5,7 picaturi pe zi. Pentru constipatie K Se face un amestec din ulei si moare, zeama de #arza acra, puse in cantitate egala. Se ea cate un pa&ar, dimineata, pe stomacul gol. K Se mananca #arza acra taiata marunt si stropita cu ulei. K Se ea de mai multe ori pe zi infuzie de troscotel. Pentru boli de inima K Se face infuzie din flori si frunze de paducel. (aducelul e o planta puternica si nu se pun multe flori si frunze cand se prepara infuzia. Aceasta are un efect mai un daca are o concentratie mai sla a. K Se face infuzie din fructe uscate de paducel si se ea indulcita cu miere. Pentru scaderea tensiunii K Se pun la uscat ciorc&ini de caline. 6and calinele s,au stafidit pe %umatate, se culeg de pe crengute si se pun intr,un orcan in straturi alternati#e cu za&ar tos. Straturile tre uie sa fie egale in grosime. Se lasa o luna la macerat, la loc intunecos, si apoi se mananca cate o lingurita din preparat pe zi. K Se mananca ',* oa e de caline proaspete pe zi. Pentru tratarea ranilor si a arsurilor K Se pune pe arsura cartof crud, ras marunt. Se sc&im a cartoful in momentul in care s,a incalzit. 6artoful tre uie sa fie cat mai rece, ca sa calmeze durerea arsurii. K Se parg asicile facute de arsura cu un ac inrosit in foc si se spala locul ars cu infuzie de musetel sau coada, soricelului. K Se spala arsura cu infuzie de musetel si se unge cu alifie o tinuta astfel4 se amesteca '00 ml tuica naturala, fiarta de doua ori, cu '00 ml ulei rafinat si * lingurite de za&ar, o ucata cat o nuca de ceara de al ine si cu * o ite de tamaie. Se pun toate intr,un #as, la foc foarte mic, si se amesteca incontinuu, pana cand tuica le dizol#a pe toate si se o tine o alifie. Se lasa alifia sa se raceasca si se poate folosi atat pentru tratarea arsurilor, cat si pentru tratarea altor oli de piele. +nainte de a aplica alifia, locul afectat tre uie, neaparat, spalat ine cu infuzie. Aceasta alifie se poate folosi timp indelungat si nu are contraindicatii. K 6ea mai una alifie pentru arsuri si oli de piele, renumita pentru rezultatele e)ceptionale pro ate prin #indecarile o tinute de,a lungul anilor, o prepara F&izela 9alint, pe care o puteti gasi la casa ei asezata langa podul din spatele isericii e#ang&elice din @agon. Ceteta, pe care o tine secreta !este foarte importanta dozarea ingredientelor, orice a atere de la reteta este periculoasa", are in compozitie, in cea mai mare parte, produse ale stupului !miere, propolis, pastura, polen, mana". 2anti F&izela are acum B0 de ani si a mostenit reteta de la o farmacista din 6lu%, care a tratat,o acum mai ine de o %umatate de #eac, cand si,a oparit mainile cu apa clocotita.

Pentru pastrarea sanatatii si prelungirea tineretii K Se culeg flori, frunze , radacini de plante de leac, din cele mai di#erse soiuri. 1upa ce s,au uscat, se amesteca ine si se ea, in loc de apa, infuzie rece din aceste plante. +arna se ea infuzie calda. 6u cat sunt mai multe plante, cu atat puterea infuziei este mai mare.3tilia 2eposu Leacuri populare rusesti Cedactia :eacuri populare rusesti. 1in e)perienta de #eacuri a taranilor si erieni . +n #reme ce medicina naturista din Comania e ingradita si amenintata prin legi, impinsa sistematic in um ra, constransa sa %oace rolul 6enusaresei, medicina populara din Cusia este recunoscuta oficial. 6ontinuand traditia pozi... Leacuri populare rusesti 1in e)perienta de #eacuri a taranilor si erieni +n #reme ce medicina naturista din Comania e ingradita si amenintata prin legi, impinsa sistematic in um ra, constransa sa %oace rolul 6enusaresei, medicina populara din Cusia este recunoscuta oficial. 6ontinuand traditia poziti#a inceputa inca pe #remea tarilor, fondul urias de leacuri si terapii practicate mai ales in satele din taigaua si eriana au fost adunate si studiate ca o comoara de pret, introduce ca metode alternati#e in spitale, in #reme ce #indecatorii cu mare si recunoscuta e)perienta au fost incura%ati sa,si practice mai departe tratamentele naturale. Spre lauda ei, atitudinea medicinei oficiale din Cusia fata de traditia populara a fost si este una de toleranta si interes, multi medici recunoscand, astazi, oficial, superioritatea #indecatorilor populari in ceea ce pri#este capacitatea de tamaduire cu plante. :iteratura pri#ind terapiile naturale cunoaste in Cusia o #erita ila e)plozie, toate cartile pu licate a#and apro area autoritatilor medicale. :eacurile une, " a esti", sunt popularizate si se fac cunoscute la cel mai inalt ni#el medical. 6oncludenta, in sensul acesta, este scrisoarea unui cele ru medic rus, dr. +gor Sa#its=i, directorul +nstitutului 3ncologic din ?osco#a, care, constatand #indecarea uneia din pacientele sale cu a%utorul maceratului de aloe !procedeul recomandat a facut epoca", a pu licat reteta intr,o prestigioasa re#ista cu caracter medical. (entru edificare, iata un fragment din scrisoare si reteta completa, pu licata si repu licata in paginile re#istei "Formula As"4 )aceratul de Aloe "(acienta Sa ir ?aria a fost tratata la acest institut, pana in iulie 'B5<, pentru cancer uterin in ultima faza. + s,a dat drumul din spital, fiind considerata un caz incura il, dar in octom rie al aceluiasi an s,a intors la institut pentru consultatie. 1upa e)aminare s,a constatat ca nu mai a#ea nimic. !Ea castigase intre timp ** =g in greutate." ?aria Sa ir s,a tratat acasa folosind urmatoarea medicatie4 K ',5 =g planta de aloe in #arsta de .,5 ani, data prin masina. (lantele nu tre uie udate cu 5 zile inainte de tocare prin masinaD K *,5 =g miere puraD K .,5 =g de #in rosu, cu o tarie cam de '0,*0 si dulce. 2oate ingredientele de mai sus se pun intr,un #as de sticla de culoare inc&isa, se amesteca complet si se lasa intr,un loc intunecos si rece timp de 5 zile inainte de folosire. Aasul tre uie sa fie ine inc&is. Amestecul a fost luat dupa cum urmeaza4 (entru primele 5,< zile cate o lingurita, de trei ori pe zi, cu doua ore inainte de mese. +n zilele urmatoare, doza era crescuta cu o lingurita, luata de trei ori pe zi, cu o ora inaintea mesei. 6ura de tratament este de minimum doua saptamani. (refera il este sa se tina o luna si %umatate. Aceeasi mi)tura, cu acelasi doza%, este recomandata pentru tratament in 2 c pulmonar, ulcer stomacal si pentru alte organe afectate prin procese inflamatorii ulceroase. (unctul principal al acestei medicatii consta in aceea ca, incepand c&iar din primele zile, toti pacientii au o enorma pofta de mancare. Aceasta medicatie este considerata a fi atat curati#a, cat si profilactica. Actiunea ei este adesea foarte rapida. Angina, gripa, de e)emplu, sunt de o icei #indecate in una sau doua zile, c&iar cazurile cronice. Ea este importanta pentru tratamentul multor afectiuni, printre care artrita, astm, scleroza, tensiune crescuta, trom o,fle ita, sciatica, septicemie, guta, paralizie, reumatism, multe tul urari cardiace, afectiuni ale rinic&ilor, ale organelor genitale, ale plamanilor si multe altele." 3 declaratie indrazneataL Fara indoiala, daca procedeul n,ar fi fost testat clinic, su indrumarea marelui cancerolog. 1e altfel, aloe este o planta foarte populara in Cusia si Si eria , atri uindu,i,se insusiri #indecatoare de e)ceptie. 1emna de remarcat in scrisoare este onestitatea cu care un distins profesor recunoaste nereusita

tratamentului clasic fata de reusita unui tratament naturist. Sigur, se poate presupune ca la mi%loc a fost o greseala de diagnostic, dar atitudinea doctorului Sa#its=i reflecta atitudinea medicinei oficiale din Cusia fata de medicina populara, fata de intelepciunea ei, acumulata printr,o e)perienta de secole. ?ulte dintre terapiile medicale de #arf, practicate astazi in Cusia, de mare ecou international, se azeaza pe metode si remedii ale medicinei populare, apeland c&iar la practici " izare", samanice, cum ar fi de e)emplu "#or irea fara intrerupere", o terapie sonica ancestrala, azata pe faptul ca anumite sunete ale #or irii afecteaza profund functiile fiziologice ale corpului omenesc, inclusi# sistemul ner#os. $imic din ceea ce,i poate fi de folos sanatatii nu este refuzat si proscris pe moti# ca nu e "stiintific". Aalorificarea traditiei populare a adus scoala ruseasca de medicina in a#anta%. 6a o incununare a celor afirmate pana acum, leacurile pe care #i le oferim in continuare fac parte dintr,o antologie alcatuita de un medic4 dr. (a#el 9urilo#. Astmul Se spune ca aceasta oala dureroasa si neplacuta nu poate fi #indecata total. 2otusi, #indecatorii rusi s,au ocupat de ea in diferite moduri, o tinand unele ameliorari remarca ile. 1e regula, astmaticii erau supusi unui regim #egetarian, carnea si fainoasele fiind total eliminate. Unii permiteau produsele lactate, altii insistau pe #egetale si fructe. +ata cate#a remedii simple si tratamente. Ceai de ghimbir +nfuzia de g&im ir era considerata ca fiind una dintre cele mai une leacuri. ?odul de preparare4 se spala, se co%esc si se rad /00 g g&im ir, se pun intr,o sticla de un litru, care se umple apoi cu alcool. Se tine la cald doua saptamani, agitand din cand in cand, pana ce amestecul are culoarea unui ceai sla . Se strecoara prin tifon du lu, storcand ine reziduul. Se lasa o zi sa se depuna sedimentul si se trece infuzia limpede in alta sticla. Se ia de doua ori pe zi cate o lingurita in %umatate de pa&ar cu apa calda, dupa mese. Folosirea regulata a infuziei aducea adesea o ameliorare radicala si permanenta. Hrean preparat cu suc de lamaie Este foarte eficace cand este luat in mod regulat. Se rad apro)imati# *50 g &rean proaspat si se pune peste el sucul a *,. lamai, formandu,se un amestec gros care tre uie tinut la rece. 1oza 4 M lingurita de doua ori pe zi, dimineata si dupa,amiaza. $u se ea nici un fel de lic&id cel putin o %umatate de ora dupa luarea medicamentului. :a inceput, pacientul #a lacrima puternic dupa luarea dozei, dar aceasta reactie #a descreste si apoi #a disparea cu totul. Amestecul se poate pastra un timp la rece, pana cand &reanul incepe sa se o)ideze. 5reanul tre uie sa fie totdeauna proaspat, niciodata ing&etat. 3 folosire prelungita a leacului dadea cele mai une rezultate. Ceai de a(ine 2oti astmaticii erau sfatuiti sa ea cantitati mari de ceai de afine. Afine uscate si frunze se fier '0 minute in apa, iar ceaiul rezultat se ea fier inte si neindulcit, a%ungandu,se pana la '0 cesti pe zi. +n cazuri usoare, acest ceai aducea o usurare rapida, in cazuri gra#e, adaugandu,se alte tratamente. +n&alatie cu ace de pin Se fier ine cam '-* =g ace si conuri de pin in apro)imati# / litri de apa si se in&aleaza apoi a urul fier inte, tinand un prosop deasupra capului. 1oua sedinte de '5 minute, in fiecare zi, se spunea ca aduceau ameliorari radicale. *nhalatie cu carto(i (ierti +n&alatia cu a urul de cartofi fierti !dupa ce se arunca apa" se facea ca si cea de mai sus, durand pana cand cartofii nu mai scoteau a ur, dar in&alatia cu ace de pin era socotita mai eficace. Ceai de (runze de urzica 3 lingurita de frunze uscate de urzica se fier e intr,un pa&ar cu apa si se ea de *,5 ori pe zi. Se fier e in #as smaltuit. Alte metode4 se foloseau aile de mesteacan sau cataplasmele de mustar aplicate pe pulpe si inc&eieturile mainilor, care usurau atacurile acute de astm. #czeme 9olile de piele pot fi cauzate de o proasta functionare a intregului sistem sau pot a#ea o natura e)terna, cauzata de murdarie, iritatie a pielii etc. 6&iar si dermatologii specialisti incearca cate#a remedii pana cand a%ung la rezultatul dorit. (racticienii populari au in arsenalul lor o multime de remedii. 3 regula generala este de a se feri partea afectata de lumina si soare si de a purta un anda% cu unsoare sau alsam protector. +n cazul unei eczeme umede, este de preferat a se e#ita apa. @onele afectate se spala cu decoct de coa%a de pin sau ste%ar. +n unele cazuri, acesta poate fi un tratament care duce la #indecarea completa. !1aca este necesara folosirea apei, aceasta tre uie sa fie fiarta si folosita numai foarte fier inte."

Adesea, afirma practicienii, este necesar un regim prelungit, care in unele cazuri este suficient pentru a #indeca eczema. Se mananca numai #egetale si sucuri de fructe. Se recomanda urmatoarele alifii facute in casa4 Ulei de galbenus de ou Fal enusurile de la niste oua fierte tari se inteapa cu o sarmulita su tire si se tin deasupra unei flacari de lumanare. :a suprafata gal enusurilor #or aparea niste picaturi. Acestea tre uie culese cu gri%a. 3uale se pot folosi mai departe pentru mancare. Aceste picaturi sunt folosite ca "ulei" pentru ungerea locurilor afectate. 2ratamentul s,a do#edit a fi foarte eficient. Se foloseste seara, la culcare. "alsam din usturoi si miere Se fier e usturoiul, se farama si se amesteca cu o cantitate egala de miere. Se aplica pe zona afectata seara, la culcare, apoi pe deasupra se aplica o felie de ceara. Se anda%eaza le%er. 1imineata se indeparteaza cu sapun #erde !sap. #iridis" sau petrol si se anda%eaza. 2ratamentul se repeta si in noaptea urmatoare. 1upa cate#a zile rezultatele sunt e)celente. Unsoare din cenusa de pipa 6enusa de la o pipa este deseori folosita ca un alsam si este foarte eficace impotri#a &erpesurilor si a eczemelor. Tratament cu (runze de geranium Frunzele proaspete de geranium fierte in apa timp de o ora sunt un un remediu pentru eczeme si &erpes. (artea afectata se spala cu apa in care frunzele au fost fierte sau in aceasta apa se inmoaie o ucatica de #ata si se tine pe acea parte olna#a. $emedii pentru uz intern (entru eczeme si alte iritatii ale pielii, in 6aucaz era folosit sucul de lamaie. 2ratamentul se administra astfel4 in prima zi se lua, in cate#a doze, sucul a 5 lamai. Apoi, in fiecare zi se adaugau 5 lamai, pana cand se a%ungea la *5 de lamai. 1upa aceea se descrestea in acelasi fel. Aceasta metoda este foarte eficace. Se poate repeta la ne#oie. Flori de soc !Sam ucus" si de coada,soricelului !Ac&illea millefolium", in proportii egale, se fier timp de *0 de minute !' lingura de amestec la un pa&ar cu apa" si se ia o cana pe zi. 6urata eczema si &erpesul intr,un timp foarte scurt. 2raducere din lim a rusa de Aioleta 6iu otaru Leacuri populare din )aramures Cedactia Farmacia din credentul unicii . , :eacuri populare din ?aramures ,. Am a#ut norocul si ucuria sa cresc in casa unicii din ?aramures, departe de oras, langa o padure uriasa, al carei capat nu l,am #azut nicicand. 9olile copilariei, ranile si accidentele inerente #arstei le,am depasit nu cu medicam... Farmacia din credentul unicii , :eacuri populare din ?aramures , Am a#ut norocul si ucuria sa cresc in casa unicii din ?aramures, departe de oras, langa o padure uriasa, al carei capat nu l,am #azut nicicand. 9olile copilariei, ranile si accidentele inerente #arstei le,am depasit nu cu medicamente si doctorii de la oras, ci cu leacuri pe care atunci, in #remea copilariei, le cunostea orice femeie. 2oate leacurile unicii s,au do#edit potri#ite cu olile pe care le,am a#ut si, mai ales, erau apropiate de lumea in care traiam, le cunosteam, imi erau familiare, erau lande, nu dureau ca in%ectiile de azi. ?ai putin, poate, sarea presarata pe %uliturile genunc&ilor #esnic "inceputi". 1ar si pentru asta era leac4 "+nc&ide oc&ii, poruncea 9una, si tine,te strans de scaunE". 6a sa,mi aduc aminte de zilele acelea, a fost suficient sa inc&id oc&ii si sa ma gandesc la curtea 9unii , la #ecinele ei, la po#estile lor, la ier urile si frunzele care stateau #esnic la uscat, prinse de grinda ucatariei, la "credentul", dulapul de lemn in care traiau in fratie licori colorate de coacaze si de afine, arome de poame uscate, din care se facea compot cand erai sla it dupa #reo oala, uleiul crud de do#leac, de uns pe painea calda, a ia scoasa din cuptor si mancata cu frunze de leurda, ca sa creasca pofta de mancareD siropuri groase de muguri de rad, tinute in sticle urtoase cu torti, pentru zilele in care eram ragusita, saculeti cu flori uscate de padure, de pus langa perna, ca sa am somnul dulce, oa e aurii de porum pentru fiertura cu care se amageau racelile iernii. Si cine stie cate minuni mai erau in pungile de &artie maronie si ce licori in sticlele acelea groase, utucanoase, din care 9una imi dadea sa eau cate un dop, cand i se parea ei ca nu sunt c&iar in apele mele ori ca ma uit prea gales. Sunt ani multi de atunci, dar credentul unicii imi staruie si astazi in amintire, iar leacurile incuiate in el imi sunt si astazi de folosinta asa cum le,am mostenit. Pentru raguseala

K Se luau * gal enusuri proaspete de ou de gaina si se frecau cu . linguri de za&ar sau miere pana cand se desc&ideau la culoare si cresteau ca o crema. 6ateodata, se punea lapte cald peste gal enusuri. K Se fier eau doua maini de flori de tei in lapte. :aptele tre uia sa depaseasca doar cu putin florile. Se fier eau pana cand scadea laptele la %umatate, apoi se lasa #asul acoperit, ca sa se raceasca. Se strecura laptele si se incalzea si se ea indulcit cu miere. K Se fier ea laptele proaspat cu unt proaspat. :a o cana de lapte se punea o ucata de unt cat o nuca. 6and untul era topit, se amesteca ine cu o lingura de miere si se ea cald, nu fier inte. 1aca nu era unt, se punea untura de gasca sau de porc. K Se sco ea o ridic&e neagra de miez, in asa fel incat ramaneau numai peretii ridic&ii, grosi de cel putin un deget. Se umplea gaura cu miere sau cu za&ar si se lasa la intuneric, e#entual acoperita cu o oala. 1upa cate#a ore, se forma un sirop care se ea de mai multe ori pe zi. 1upa ce se ea siropul, se punea iar za&ar in gaura. Se putea folosi asa o ridic&e de cel mult 5 ori, apoi se lua alta. Pentru rani proaspete care sangerau, pentru taieturi si intepaturi K Se presara rana cu un praf de sare grun%oasa, pentru oprirea &emoragiei si pentru dezinfectare, apoi se punea peste sare o ucata de slanina de porc. Slanina putea sa fie si afumata. (este slanina se puneau frunze de patlagina lata. Cana se lega apoi strans. (ansamentul acesta se sc&im a in fiecare dimineata, pana cand rana se inc&idea. 1upa aceea, pana la #indecarea totala, se puneau numai slanina si patlagina, nu se mai punea sare su pansament. Pentru abcese, rani in(ectate K @iua se puneau peste rana mai multe foi al e de ceapa, coapte in cuptor pana cand se ingal eneau. Se lega ceapa cu un pansament care s,o tina fi)a pe locul afectat. 6eapa a%uta sa se matureze a cesul. Seara, se desfacea pansamentul si se punea in locul cepei o turta facuta din ceapa rasa proaspata, amestecata cu untura si faina al a de grau. (este aceasta turta se puneau frunze de pod al si apoi se lega cu pansament. 1imineata urmatoare se arunca turta si se punea din nou ceapa coapta. +n cel mult *,. zile, a cesul ceda si durerile dispareau. l Se punea pe rana, pe a ces, o pruna istriteana desfacuta, dupa ce + s,a inlaturat sam urele. ?iezul prunei tre uia sa fie asezat e)act peste a ces. (este pruna se punea o ucata de mamaliga calda si apoi se lega strans locul. Se sc&im a compresa aceasta in fiecare dimineata. 1upa ce se inlatura compresa #ec&e, se spala locul afectat cu aramita !prima tuica, foarte tare, care iese la cazanul de fiert tuica. E atat de tare si de amara, incat nu se ea, se foloseste doar in scopuri medicinale, pentru dezinfectarea unor rani sau pentru ungerea articulatiilor reumatice." Pentru reumatism K 1in prima#ara pana in toamna, in fiecare zi, se urzica inc&eietura olna#a, seara si dimineata. +n timpul iernii, in fiecare seara, olna#ul isi tinea picioarele intr,o oala mare, in care oparea floare de fan. Apa tre uia sa fie cat mai calda, atat cat putea sa suporte omul, iar floarea de fan nu se arunca din oala. Se putea folosi mai multe seri la rand, cu conditia sa fie incalzita de fiecare data. 1aca reumatismul afecta inc&eieturile mainilor, se agau si mainile in apa aceea sau se punea o compresa calda, din plantele care au fost oparite, si apoi se lega strans, pana dimineata. K 6ei care sufereau de reumatism eau in fiecare prima#ara suc de mesteacan, pe care,l o tineau taind o crenguta groasa, de cel putin un deget. :a locul taierii crengutei legau de mesteacan un pa&ar si peste noapte se aduna se#a din elsug. 9atranii eau si se#a de ste%ar si de fag, in cantitate mai mica, cel mult o lingura pe zi, ca sa le sporeasca puterea. Pentru dureri de cap K Se puneau pe partea dureroasa a capului frunze de patlagina, #arza sau rusture si se legau neaparat cu o carpa de culoare al a. K Se freca tot o razul cu ceapa sau cu usturoi, mai ales in zona fruntii, a urec&ilor si a nasului. K 9atranele se legau la cap cu frunze de nuc si de telina, de cand incepea #ara si pana toamna, pentru a se apara de durerile de cap pro#ocate de caldura. Pentru bronsite K Se umplea un ciorap mai mare cu sare grun%oasa si se incalzea in cuptor, apoi se punea pe pieptul olna#ului.

K Se incalzea un capac de oala si se infasura intr,un stergar si apoi se punea in zona ron&iilor. 9olna#ul tre uia sa stea culcat, ine acoperit, si sa ai a neaparat ciorapi de lana in picioare. Pentru scaderea (ebrei K Se facea masa% pe tot corpul cu otet de mere, apoi olna#ul era acoperit cu un cearceaf inmuiat in otet de mere, iar in picioare i se puneau sosete umplute cu ceapa proaspata, taiata marunt, sau cu cartofi cruzi rasi. 2re uia sa stea acoperit, in pat, cel putin o ora, dupa care procedurile se repetau, daca fe ra nu scadea. 6eapa si cartofii se sc&im au. Pentru raceala K Se tineau picioarele in apa fier inte sarata, pana cand apa aproape ca se racea, apoi olna#ul se aga in pat si se acoperea ine. +si acoperea si capul cu un sal gros. 1in cand in cand, ea cate o gura dintr,o fiertura de &rean ras. Pentru tuberculoza si silicoza ! oala de care au murit cei mai multi dintre minerii din ?aramures" 9olna#ii eau mult lapte de capra, amestecat cu unt sau untura de gasca. K +n loc de apa eau numai ceai de o#az. K +n fiecare zi, mancau cate doua linguri de &rean amestecat cu miere. K ?ancau multe nuci si alune. Pentru arsuri K :ocul ars se ungea imediat cu al us de ou sau cu miere de al ine. Pentru calcaie crapate K Se ungeau seara, dupa spalare, calcaiele cu unt, cu slanina sau cu smantana. K Se tineau picioarele in lapte cald amestecat cu untura. K Se legau calcaiele cu frunze de #arza unse cu ulei crud, nerafinat. K Se agau calcaiele intr,un #as cu urina. Pentru <rac< :cancer; K Se ea multa moare de #arza si se manca #arza acra cat mai multa. K Se eau ceaiuri din flori de trifoi !al si rosu" si de rostopasca. K 1in radacina de rusture sau tataneasa uscata si faramitata, amestecata cu ulei sau cu untura, se facea o turta care se punea pe locul afectat. K Se mancau in fiecare dimineata cate trei catei de usturoi si se ea un pa&arut de tuica tare, facuta din secara sau porum . K Se mestecau cat mai mult mici ucati de propolis si apoi se ing&iteau. K Se puneau pe locul afectat comprese din radacini de rostopasca, tinute in tuica fiarta de doua ori. Pentru greata, <ciumurleala< K Se tinea sare grun%oasa in gura si se freca olna#ul cu usturoi la tample si la inc&eieturile mainilor. Se frecau mainile cu otet. 3tilia 2eposu Leacuri populare rusesti Cedactia Polipi nazali Sunt niste tumori glandulare care apar pe mucoasa naso,faring iarna, in special la copii. Ei cauzeaza disconfort, impiedica respiratia si afecteaza #ocea. 2amaduitorii populari din Cusia si Si eria recomanda ai cu sare !sare Epson", sau ulei de peste ca adaos la regimul alimentar. Si, zilnic, gargara cu apa calda cu sare !o lingura sare la un pa&ar cu apa calda". > Sucul de sfecla rosie folosit ca gargara este de asemenea foarte recomandat. Sucul de coacaze, folosit atat ca gargara cat si ca autura, este foarte eficace in unele cazuri. Frunzele de coacaz sunt, de asemenea, folosite su forma de infuzie !apro)imati# . g de Frunze uscate la o cantitate de *00 ml apa fiarta. Se ea cald , un pa&ar de trei ori pe zi inainte de mese". Alcoolism

3 ade#arata nenorocire a umanitatii, calamitatea alcoolismului nu este usor de #indecat, distruge atat corpul, cat si psi&icul uman, fiind arareori recunoscut ca o oala. $icaieri aceasta calamitate nu a a#ut o mai mare raspandire ca in Cusia. 1eoarece alcoolul a fost fa ricat si #andut de stat, si pentru ca #anzarea lui reprezenta o parte importanta din ugetul gu#ernului, autura a fost totdeauna foarte raspandita si alcoolismul ridicat. Si pentru ca alcoolicii rareori se considerau oameni olna#i, ei niciodata nu cereau #reun a%utor medicului pentru starea lor. +n Si eria , autul are si azi un remediu considerat radical. 1ar a te supune acestui tratament, fie ar at sau femeie, inseamna sa doresti sa fii #indecat. 2ratamentul este neplacut si c&iar dureros. ?edicatia pentru aceasta cura se azeaza pe o #arietate de musc&i de pamant, care era fiert in apa, timp de *0 de minute. Fiertura tre uia auta de pacient fier inte si el tre uia sa fie treaz. 1upa ce a aut un pa&ar plin cu acest lic&id, pacientul tre uia sa ea un pa&ar plin de #odca. Aceasta producea imediat o stare de #oma cu dureri. (rocedeul era repetat imediat, cu rezultate si mai drastice. +n multe cazuri, procedeul se aplica de trei ori. :a sfarsitul acestui tratament scurt si #iolent, pacientul era complet epuizat. 1e acum incolo, ori de cate ori mai incerca sa ea, reactia sa era aceeasi, c&iar dupa ani de la tratamentul initial. ?ulti spuneau ca s,a format o alergie care tine toata #iata si o repulsie impotri#a alcoolului su toate aspectele sale. Angina pectorala ?edicina populara rusa trata cu succes aceasta oala cu oa e de maces, ce asigurau o #indecare completa, adesea in com inatie cu caprifoi si rancuta de pasune !floarea cucului". +ata cum se pregateste infuzia de macese4 intr,un #as se pun < pa&are de apa clocotita. Se adauga < linguri cu macese !intregi sau sfaramate". Se acopera ine #asul si se in#eleste intr,un material care retine caldura, lasand sa se infuzeze compozitia timp de *0,*/ de ore. Apoi infuzia se strecoara, storcand macesele. Se pastreaza la rece. Se eau trei pa&are pe zi, la mese. +n ceai se poate adauga si sirop de macese. 1a un gust un si este o sursa de #itamina 6. +n general, infuzia de oa e de maces este recomandata pentru toate olile de inima. $u poate cauza nici un rau si, in multe cazuri, s,a do#edit a fi foarte eficace. +n plus, oamenilor cu oli de inima #ec&i li se recomanda sa urmeze un regim alimentar e#itand dulciurile si su stantele ogate in amidon. Fumatul tre uie e#itat , in special in cazurile de angina pectorala , deoarece nicotina cauzeaza adesea constrictia arterelor. Acelasi lucru cu cafeaua si ceaiul. +nfuzia de macese indulcita cu sirop de macese este un inlocuitor e)celent. (racticantii populari recomandau celor care sufereau de angina pectorala sa manance ficat de #ita si sa ea sange de ou. 3ricum, macesul este singurul remediu considerat ca duce la o #indecare completa. Leacuri seberiene pentru anemia de primavera Cedactia Anemia de prima#ara, :eacuri si eriene ,. ?odul in care se studiaza medicina populara in Cusia este e)emplar. @eci de e)peditii stiintifice medicale pleaca anual in Si eria, un ade#arat imperiu de plante si leacuri stra#ec&i, aflate inca in stapanirea samanilor. 1incolo de simplitatea si eficienta e... Anemia de primavara1 Leacuri siberiene 1 ?odul in care se studiaza medicina populara in Cusia este e)emplar. @eci de e)peditii stiintifice medicale pleaca anual in Si eria , un ade#arat imperiu de plante si leacuri stra#ec&i, aflate inca in stapanirea samanilor. 1incolo de simplitatea si eficienta ei, medicina traditionala si eriana are si un "ingredient" de magie, care face parte din #indecari. $u omul tamaduieste, ci 1umnezeu. )etode e(icace contra anemiei Aceste remedii sunt originare din diferite regiuni ale Cusiei si Si eriei si s,au do#edit a fi foarte eficiente. '. 2oti practicienii in medicina populara prescriau un regim ogat de &rana4 carne, ficat, gal enus de ou, creier de #itel, lapte, unt, icre si intotdeauna usturoi si ceapa. Fiecare pacient tre uia sa ea cel putin * l de lapte cald proaspat pe zi. 1aca laptele direct de la sursa nu se gasea, se putea inlocui cu laptele fiert, dar aut cald. Adesea se adauga si putin car une in lapte. *. Urmatorul preparat, originar din Urali, era foarte recomandat. Se umple pe trei sferturi un #as emailat cu orz sau o#az proaspat. Se adauga apoi lapte, de asemenea proaspat, incat sa acopere oa ele si putina slanina de porc topita, cam de ',5 cm grosime. Se acopera #asul si se fier e la foc mic intr,un cuptor, pana cand oa ele de#in moi si im i ate. 1aca este necesar, se mai adauga lapte. Se ea masa lic&ida care rezulta, de trei ori pe zi. 1oza4 ',* linguri.

.. (lanta cactus numita aloe era considerata ca planta cu proprietati curati#e deose ite si se folosea la pregatirea multor medicamente. !Aceasta planta nu este recomandata cardiacilor." (lanta a fost folosita in 6aucaz si in Asia 6entrala. Se mentioneaza ca planta americana aga#a, numita deseori si aloe, nu are efectele plantei din 6aucaz. *ata trei (ormule dintre cele mai des (olosite4 , / tulpini de aloe, lasate intr,o sticla cu #in la macerat, cel putin patru zile. 1oza4 un pa&ar, de trei ori pe zi. , Acelasi preparat mentionat la punctul !a", dar in locul #inului se intre uinteaza alcool4 patru tulpini la 0,5 l de alcool. 1oza4 /0 picaturi in apa calda, de trei ori pe zi. , .70 g melasa gal ena, '<0 g frunza de aloe si '*0 g rasina de pin. Se com ina dupa cum urmeaza4 se taie frunzele de aloe in lungime, se macina rasina sau se ate intr,o piulita si se amesteca cu melasa. Se pune intr,un #as de lut acoperit si se aga in cuptor, la foc incet, timp de 0 ore. Apoi se strecoara. 1oza4 o lingurita, de trei ori pe zi, cu o ora inainte de masa. Aceasta cantitate este suficienta timp de o luna. Cepetati dupa o pauza de o saptamana. /. /ierul este un lucru esential in toate cazurile de anemie. +n Si eria, se recomanda metoda urmatoare4 #ara, se iau 5,'0 cuie de fier !nu din otel", se spala si se infig intr,un mar #erde. ?arul se mananca dupa */ de ore. 1oza o isnuita este de trei mere pe zi. +arna se pune intr,un pa&ar cu apa un cui mare si se lasa */ de ore. Apoi "apa de fier" #a fi auta. 1oza4 o lingura, de trei ori pe zi. Se continua tratamentul din acelasi pa&ar, cuiul se lasa in apa, dar se scutura continutul inainte de a ea. +nainte ca pa&arul sa se goleasca, se pregateste un altul !dintii se spala dupa fiecare lingura de "apa de fier", pentru a pre#eni cariile dentare". 5. Se prescrie, de asemenea, si decoct de o#az si tarate, care se ea in loc de apa, timp de o ora. Se strecoara, indepartandu,se o#azul si taratele. Se pun .70 g o#az si tarate amestecate cu * l de apa. Se indulceste continutul cu miere. 7. "6alcifierea" , este un procedeu recomandat in toate cazurile de tu erculoza si anemie. (regatirea medicamentului4 se pun '0 oua crude !cu coa%a" intr,un orcan. 3uale se acopera apoi cu suc de lamaie. Se asteapta pana cand coa%a oului se dizol#a complet , in apro)imati# doua saptamani. Se adauga .70 g de miere si un pa&ar de coniac !de struguri". Se amesteca ine. Se pastreaza la loc rece si intunecos. 1oza4 un pa&arel de *,. ori pe zi, inainte de masa. <. Un preparat #ec&i si erian4 se amesteca in cantitati egale &rean !prefera il negru", morco#i si suc de sfecla cu miere, se pun intr,o sticla si se ingroapa in pamant '. zile. 1oza4 un pa&ar, de trei ori pe zi, inainte de masa. Se scutura inainte de intre uintare. 0. Un remediu rusesc foarte #ec&i pentru tu erculoza, care s,a do#edit a fi foarte eficace si in anemie !c&iar si persoanele carora le este greata tre uie sa il ia"4 in fiecare dimineata, se ea o %umatate de pa&ar din urina unui copil ! aiat" sanatos. 6opilul sa ai a su 0 ani. B. Se iau .50 g de untura de porc si se amesteca cu 7 mere mari, taiate ucatele. Se pun la cuptor si se lasa sa se topeasca, fara insa a le arde. +ntre timp, se amesteca '* gal enusuri crude cu un pa&ar de za&ar, pana cand se fac o spuma al a. Se adauga .50 g de ciocolata rasa. Se separa merele de grasime prin strecurare. ?erele se amesteca cu gal enusurile de ou si ciocolata si se pastreaza la rece. Se unge pe paine si se mananca in fiecare dimineata, dupa care se ea lapte cald. +n cazurile in care alte metode nu au dat rezultate, aceasta reteta are un efect de in#iorare imediat. '0. +n cazurile de tu erculoza si anemie sunt recomandate compoturile de mure si frasin. Formula si eriana "Energie" Este un preparat mai sofisticat, apreciat in mod deose it de practicienii medicinei populare, pentru a com ate o oseala, scaderea energiei si semnele de de ilitate senila. 6ele mai une formule, care au dat rezultate deose ite, sunt mentionate mai %os4 / catei mici de usturoi, ine pisatiD / cepe proaspete de marime o isnuita se dau prin masina de tocat carne, pastrand suculD '50 g