Datorez imensa recunostiinta celui ce a fost Valeriu Popa, Om ce a reprezentat pentru mine mai mult decat un mentor care,

cu ajutorul prieteniei sale iubitoare, mi-a purtat de grija permanent si continua sa o faca din lumea de dincolo de stele. Adesea ne spunea: Tineti minte Tot ceea ce facem, de la gand, pri!ire, gest, !orba, fapta, se inregistreaza unde!a, in finitul care ne inconjoara si cand plecam din !iata ne intalnim cu noi, fiind direct raspunzatori pentru tot ceea ce am facut". #iecare dintre noi este stapan pe gandurile sale. Acest lucru reprezinta puterea miraculoasa prin care toate lucrurile de!in posibile. $mitem negati!, atragem dezec%ilibre energetice si deci, boala& emitem ganduri poziti!e, primim starea de bine si de sanatate. Trebuie sa in!atam sa detinem controlul absolut asupra mecanismului nostru de gandire, supra!eg%indu-l in permanenta. 'area putere a gandului ne poate !indeca bolile si astfel, ne face fericiti din nou, plini de !iata si de forta. Puterea !indecatoare infinita isi are radacinile in subconstientul nostru, al oamenilor. (c%imbandu-ne radical modul de a gandi ne !om influenta benefic drumul !ietii. )andurile noastre sunt acti!e si constituie semintele pe care le-am plantat. (ubconstientul nu este interesat daca gandurile noastre sunt bune sau rele, ci pur si simplu raspunde in deplina conformitate cu natura acestor ganduri. $l nu ne !a contrazice niciodata, ci !a accepta mereu ceea ce afirmam in mod constient. Prin urmare, trebuie sa fim decisi sa alegem !iata, sanatatea si iubirea. *enuntand la !ec%ile tipare inradacinate in subconstient, !om castiga o !iata sanatoasa. )andul este !iata. )andurile noastre creeaza mediul inconjurator si lumea noastra. Daca a!em ganduri sanatoase, ne putem pastra sanatatea. Daca intretinem ganduri de boala, nu !om a!ea niciodata o sanatate buna si nici frumusete si armonie. +u trebuie sa uitam: corpul este produsul mintii si mintea noastra il controleaza. Daca ne mentinem pe pozitia gandurilor !iguroase, la fel ne !a fi corpul. )andurile de iubire, pace, multumire, puritate, perfectiune promo!eaza o sanatate radioasa. ,orpul este asociat mintii. Daca ne doare dintele sau stomacul, mintea este imediat afectata. A inceta sa gandim corect, inseamna a fi perturbati. Daca e-ista o stare depresi!a in minte, nici corpul nu poate functiona corect. (anatatea mentala este mai importanta decat cea fizica. Daca mintea este sanatoasa, corpul !a fi sanatos. Daca mintea emite ganduri pure, bolile !or parasi corpul. #iecare gand, cu!ant sau emotie pro!oaca o !ibratie in fiecare celula a corpului si lasa acolo o impresie adanca. Tebuie sa in!atam sa inlocuim gandul noci! cu ganduri bune. De e-emplu: gandul de curaj !a ser!i imediat drept antidot puternic contra urmarilor gandului de frica. $ste foarte important de stiut ca fiecare celula a corpului creste, sufera, primeste un impuls de !iata sau de moarte la fiecare gand care ne trece prin minte. .nto-icarea corpului fizic nu este doar consecinta unei alimentatii dezec%ilibrate, cum se crede, ci si rezultatul unor factori emotionali. (upararea, furia, nemultumirea modifica functionarea corecta a bilei, a ficatului si inflameaza mucoasa intestinului subtire. Teama transforma mucoasa intestinului gros. Drept urmare, abdomenul se baloneaza aparand disconfortul fizic, insomniile, derglarile metabolice. Toate aceste modificari determina o reactie imunitara anormala. )andurile negre sunt direct raspunzatoare de otra!urile" din mental, apoi se rasfrang asupra corpului fizic. Asa iau nastere bolile. (entimentele negati!e reprezinta otra!a si stres pentru intregul organism. #uria, mania, razbunarea, duc la dereglarea ec%ilibrului acido- bazic. Asadar, tensiunea ner!oasa bloc%eaza intestinele, facandu-le inacti!e. Daca omul continua sa fie ner!os, incarcatura emotionala de!ine cronica, iar dezec%ilibrele nutritionale specifice de!in mai pronuntate. (odiul si apa sunt retinute in organism, in timp ce potasiul, !itamina ,, magneziul si !itamina / sunt epuizate. ,e-i foarte trist, este faptul ca ne sinucidem lent, dar sigur, neglijand anumite semne particulare de incetinire a functiilor unor organe, aparand astfel: indigestia, colita, constipatia, circulatia sanguina deficitara, etc. Pe fondul acestor dereglari, stresul, furia, teama, ner!ozitatea, nemultumirea, nelinistea accentueaza starea de boala si de imbatranire prematura. ,and gandirea se purifica, afirmand binele, nu se produc asemenea blocaje. .mediat ce ne cream imaginea noului mod de !iata si

de gandire in minte si inima, inseamna ca dorim o sc%imbare interioara. .n functie de cum gandim, declansam in propriul organism reactii si mecanisme ale caror urmari le !om suporta. 0na din legile Di!ine la care este supus omul este legea cauzei si a efectului, care este cunoscuta si sub numele de 1egea 2armei. 1a fel cum actioneaza in planul fizic, 1egea 2armei actioneaza si in planul mental si in cel spiritual. Deci, bolile au cauze fizice, mentale si spirituale 3cauzele spirituale ale bolilor !or fi tratate intr-o aparitie !iitoare4. Omul, ca sa-si ia toate e-amenele din scoala !ietii, trebuie sa coreleze !indecarea fizica cu cea mentala si cea spirituala. +u intotdeauna toate e-amenele !ietii sunt trecute, si pentru asta re!enim la !iata intro noua incarnare. +umai astfel progresam si ne inaltam spiritual, pentru ca totul este e!olutie. Deci, orice boala are si o cauza mentala. )andurile rele, grijile, fricile, toate rautatile si negati!itatile noastre produc boli in planul mental, care, in timp se manifesta in plan fizic.De aceea, pentru a trata o boala, este necesar sa-i cunoastem originea, cauza. Degeaba !om trata cu medicamente o boala care isi are originea in planul mental. ,el mai bun medicament este sa-l facem pe pacient sa inteleaga mecanismele imbolna!irii si !indecarii. ,and !a intelege acest lucru, prin programare mentala poziti!a el se !a putea !indeca singur, daca nu cum!a boala are si o cauza spirituala. Atunci, programarea poziti!a are efect diminuat. /olna!ul suporta astfel consecintele faptelor sale. (e poate !indeca numai prin suferinta, rugaciune, smerenie si buna!ointa di!ina sau !a duce cu el mai departe aceeasi problema in !iata !iitoare, pentru ca nu intotdeauna terminam de ac%itat toate datoriile intr-o singura incarnare& in functie de cate greseli a!em de indreptat, ne putem intinde aceasta actiune c%iar pe parcursul mai multor !ieti !iitoare. ,and !om reusi sa intram in atmosfera mentala poziti!a, tiparele !ec%ii gandiri se !or aranja, iar structura moleculara a organismului se !a modifica, conform noii stari, in consecinta. #actorul %otarator in !indecare este perceptia indi!iduala reflectata in gandurile poziti!e. 'iracolul !indecarii sta in gandurile noastre despre sanatate. .n acest capitol !eti gasi cauzele mentale ale bolilor si noul model de gandire pentru fiecare boala in parte de care are ne!oie subconstientul pentru a instala in el noul mesaj utilizat pentru ani%ilarea programarii negati!e si instalarea sanatatii. Perioada de a capta si instala mesajul este de 56 de zile. +u trisati si nu incercati sa pacaliti o lume perfecta ca cea a subconstientului. ,ititi-i mesajul de la noul model de gandire" timp de 56 de zile, de 7 ori pe zi, cate 68-69 minute. $!itati recitarea mecanica a formulelor. ,eea ce cititi, incercati sa traiti. Puterea gandirii poziti!e consta in repetitie, in insistenta de a emite aceleasi ganduri bune si de a a!ea deplina incredere in aplicabilitatea lor.

/olile !or fi date in ordine alfabetica si !om folosi urmatoarele prescurtari:

,.'.P. : cauza mentala a problemei +.'.). : noul model de gandire

,0VA+T D$(P*$ VA1$*.0 POPA

Valeriu Popa ; omul care a reusit numeroase !indecari considerate spectaculoase, cel care a patruns tainele naturii si a deslusit secretul luptei cu bolile ; este deja un personaj legendar pentru multi romani, si nu numai. Viata sa a fost dedicata in intregime !indecarii oamenilor deznadajduiti, in mod dezinteresat, redand semenilor sai credinta si bucuria de a trai. Toti cei care l-am cunoscut, am in!atat de la el ca incalcarea legilor naturale care ne gu!erneaza e-istenta, care ne conditioneaza !iata si acti!itatea, ne conduce la o sanatate deteriorata. .nsa, tot el ne-a in!atat ca totul este

posibil". $ste posibil sa fim sanatosi, sa de!enim sanatosi, sc%imbandu-ne modul de %ranire, modul de gandire, modul de !iata. $ste posibil sa ne intoarcem la Dumnezeu si la alimentatia naturala pe care $l ne-a lasat-o, c%iar in !altoarea acestui inceput de mileniu in care spiritualitatea nu mai este o moda, ci o necesitate. Pe langa legile morale ale lui Dumnezeu, trebuie respectate si legile naturale ale lui Dumnezeu. ,restinismul s-a dedicat aproape complet %ranirii" partii spirituale a omului, ignorand in totalitate partea fizica. Totusi, /iblia ne in!ata clar ca omul este o fiinta formata din spirit, suflet si corp. ,and o persoana se imbolna!este, moti!ul este !iolarea unei legi naturale. /oala nu este naturala. /oala reprezinta efortul organismului de a se !indeca. .nsa, omul trebuie sa inceteze sa mai !ioleze legea care a cauzat boala si sa inceapa sa coopereze cu acea lege. Aceste legi naturale sunt reale si cei care le incalca, fie ei crestini sau necrestini, !or plati un pret teribil: dureri inutile, suferinta si moarte prematura. Dumnezeu a creat un organism care se poate !indeca prin el insusi. Acesta se !a !indeca daca i se !a da ocazia, daca ii !om da %rana naturala pentru intretinerea !ietii si daca il !om curata de otra!urile din toate sistemele pentru a-si reconstrui celule noi, puternice si !itale. Valeriu Popa n-a fost numai un !indecator al corpului, ci si unul al sufletului si al spiritului. Patrundea cu e-actitate uluitoare in trecutul, prezentul si !iitorul omului atingand cele mai ascunse ung%ere ale sufletului, facandu-l pe om sa-si constientizeze problemele si cauzele lor, declansand astfel, in el, !indecarile sufletesti. Toate aceste !indecari, considerate de unii minuni, au fost facute c%iar sub oc%ii nostri. .ncredibilul dar al lui Valeriu Popa de a diagnostica mai ce!a ca un tomograf si de a spune lucruri specifice fiecaruia nu numai legate de sanatate, surprindea la inceput, apoi trezea incantarea si increderea, iar in final, oamenii primeau un fel de educatie, trezind in ei dorinta de a fi mai umani, mai buni, mai intelegatori fata de durerile semenilor.Vreme indelungata, Valeriu Popa a fost negat de medicina, si totusi, cazuri gra!e, imposibil de rezol!at pe cale medicala clasica isi gaseau rezol!area cu ajutorul regimurilor sale. 'edicii au ramas sceptici si in ziua de azi in pri!inta acestui fenomen numit Valeriu Popa. (tabilirea diagnosticului si a tratamentului naturist sunt inca doua necunoscute pentru medicina alopata care nu abordeaza omul ca un intreg. .ntotdeauna Valeriu Popa ne spunea: "Vindecarea se face fizic, mental si spiritual, toate trebuie corelate". Ade!arata sa !aloare a constat in autenticitatea sa. A fost un !indecator in afara granitelor rationalului. $l a fost pus" in acest loc. ,ei care !eneau la el erau oameni dezorientati, iar el trebuia sa-i indrume, unii gaseau apoi drumul cel drept, altii nici macar nu ajungeau la el. A fost trimis sa intinda mana celor rataciti si deznadajduiti, sa-i indrume incotro sa mearga. Valeriu Popa a primit recunoasterea oamenilor simpli ; oameni care au simtit sprijinul si ocrotirea sa. 'esajul sau de inalta !aloare umanista a patruns in inimile oamenilor. A fost un !indecator total dezinteresat material, iar cand cine!a incerca sa-i ofere ce!a, ii spunea scurt: "0n dar de la Dumnezeu nu se face pe bani". $ra o persoana fascinanta care iti dadea forta numai prin atingerea mainii. +e-a umplut de lumina si de admiratie prin dragostea lui fata de semeni, prin stradaniile lui de a da pace si incredere tuturor, de a insufla curaj. A trait printre noi un om care, in decursul anilor si-a demonstrat calitatile de !indecator, iar fenomenalele sale insusiri, considerate astazi paranormale, dar care maine !or e-ista la majoritatea oamenilor, ne-au largit acest orizont omenesc, marginit deocamdata. Am in!atat ca nu trebuie sa negam in totalitate tot ceea ce este neobisnuit. Tot de la el am in!atat si cum sa descriem in!izibilul, cum sa e-plicam ilogicul, cum sa !edem in imaterial, cum sa pri!im e-istenta dintr-un alt ung%i si sa ree!aluam multe dintre conceptele noastre. Valeriu Popa nu trebuie sa fi trait degeaba. 'area opera de !indecare, tot ceea ce a facut pentru luminarea sufletelor care doreau sa fie luminate, pentru ajutorarea celor napastuiti, trebuia sa continue. +oi, cei care l-am cunoscut si iubit am dorit sa-i ducem munca mai departe, la ni!elul nostru, ca din planul superior in care s-a ridicat acum, sa !ada continuitatea !isului sau. /inele pe care l-a facut supra!ietuieste, acest bine este etern. +e straduim si noi sa-l facem si speram sa reusim pentru ca a fi in slujba lui Dumnezeu

si a semenilor este o rasplata in sine". Pentru !iata e-emplara si faptele de iubire, se cu!ine sa ne rugam /unului Dumnezeu pentru spiritul celui ce a fost aici pe Pamant, Valeriu Popa. Dumnezeu sa-l odi%neasca in pace A'.+

(anda (tefan

V.+D$,A*$A P*.+ )A+D.*$

/oli cu litera A

,.'.P. : cauza mentala a problemei +.'.). : noul model de gandire

Abcese ,.'.P. : )anduri efer!escente 3agitate4 la adresa ranirilor. (labiciuni si razbunare. +.'.). : Permit gandurilor mele sa fie libere. Trecutul s-a dus. (unt in pace si in armonie neincetat.

Accidente ,.'.P. : .ncapacitate de a !orbi despre si pentru sine. *e!olta impotri!a autoritatii Di!ine.. ,redinta in !iolenta. +.'.). : $liberez din mine modelul care mi-a creat aceasta problema. (unt in pace si in armonie neincetat. 'erita sa fac asta pentru mine.

Acnee ,.'.P. : +eacceptarea sinelui. .ti displace propria persoana. +.'.). : (unt o e-presie Di!ina a !ietii. 'a iubesc si ma accept asa cum sunt in clipa de fata.

Adenoidita 3polipi4 ,.'.P. : Discutii in familie, contro!erse. ,opilul nu se simte bine!enit 3simte intr-un fel ca e nedorit4.

+.'.). : Acest copil este dorit, bine!enit si iubit profund.

/oala lui Addison ,.'.P. : 'alnutritie emotionala se!era. 'anie la adresa sinelui. +.'.). : Am grija cu toata dragostea de corpul meu, de mintea mea si de emotiile mele.

Alcoolism ,.'.P. : 1a ce bun <" (entimentul inutilitatii, !ino!atiei, nepotri!irii. *espingerea sinelui. +.'.). : Traiesc in prezent. #iecare moment este nou. .mi cunosc propria !aloare. 'a iubesc si ma aprob.

Alergii ,.'.P. : 1a cine esti tu alergic < .ti respingi propria putere. +.'.). : 1umea este sigura si prietenoasa. (unt in siguranta. .mi traiesc !iata in pace.

/oala Alz%eimer ,.'.P. : O dorinta de a parasi planeta. .ncapacitatea de a infrunta si accepta !iata asa cum e. +.'.). : Totul se petrece intr-o perfecta ordine spatiu-timp. De fiecare data se desfasoara actiunea dreapta a Di!initatii. .ert si eliberez trecutul.

Amnezie ,.'.P. : Teama. #rica de !iata. .ncapacitatea de a sta singur pe picioarele tale". +.'.). : .nteligenta, curajul si !aloarea personala sunt intotdeauna prezente. Viata este sigura.

Anemie ,.'.P. : Atitudinea Da- dar=". 1ipsa bucuriei. Teama de !iata. (entimentul de a nu fi suficient de bun. +.'.). : 'a simt in siguranta e-perimentand bucuria in toate domeniile !ietii. .ubesc !iata.

Anore-ie ,.'.P. : *efuzul propriei !ieti. #rica e-trema, ura fata de sine si respingere. +.'.). : $ste bine sa fiu eu. (unt minunat e-act asa cum sunt. Aleg sa traiesc. Aleg bucuria si ma accept.

Anus, %emoroizi ,.'.P. : 'anie in relatiile ce nu doresti sa le eliberezi. +.'.). : 'a eliberez cu usurinta de ceea ce nu mai am ne!oie in !iata.

Abcese ale anusului, fistula ,.'.P. : $liberarea incompleta de !ec%ituri". Pastrez resturi ale trecutului. +.'.). : .ubirea este cea cu ajutorul careia ma eliberez total de trecut. (unt liber. (unt iubire.

(angerari anorectale ,.'.P. : 'anie si frustrare. +.'.). : Am incredere in procesul !ietii. .n !iata mea se desfasoara doar actiunea dreapta si buna.

Prurit in zona anala ,.'.P. : Vino!atie din trecut. *emuscari. +.'.). : 'a iert pe mine insumi cu iubire. (unt liber.

Dureri in zona anala ,.'.P. : Vino!atie. Dorinta de pedepsire. +u sunt suficient de bun" +.'.). : Trecutul s-a dus. .n prezent, ma iubesc si ma aprob.

An-ietate ,.'.P. : +eincredere in flu-ul si procesul !ietii. +.'.). : 'a iubesc si ma aprob. Am incredere in !iata. (unt in siguranta.

Apatie ,.'.P. : *ezistenta la sentimente. Teama. .nabusirea sinelui. +.'.). : 'a simt in siguranta. 'a desc%id !ietii. Doresc sa e-perimentez !iata.

Apendicita ,.'.P. : #rica. Teama de !iata, blocand curgerea binelui. +.'.). : (unt in siguranta si las !iata sa curga cu bucurie.

Apetit e-cesi! ,.'.P. : Teama. +e!oie de protectie. >udecarea emotiilor. +.'.). : (unt in siguranta. $ste bine sa simti. (entimentele mele sunt normale si acceptabile.

pierdut ,.'.P. : Teama. Protejarea sinelui. +eincredere in !iata. +.'.). : 'a iubesc si ma aprob. (unt in siguranta. Viata e sigura si plina de bucurie.

Artere 3afectiuni4 ,.'.P. : (e bloc%eaza transportarea bucuriei !ietii. +.'.). : (unt plin de bucurie. Aceasta curge prin mine cu fiecare bataie a inimii mele.

Ateroscleroza ,.'.P. : *ezistenta. Tensiune. Vederi inguste. *efuzul de a !edea binele. +.'.). : (unt complet desc%is catre !iata si bucurie. Aleg sa pri!esc si sa inteleg totul cu dragoste.

Artrita ,.'.P. : Te simti neiubit. ,riticism. *esentimente. +.'.). : $u sunt dragoste. Aleg acum sa ma iubesc si sa ma aprob. .i pri!esc pe ceilalti cu dragoste.

Asfi-ie 3insuficienta respiratorie acuta4 ,.'.P. : Teama. +eincredere in procesul !ietii. Prizonier in trecut in copilarie. +.'.). : $ste bine pentru mine sa cresc, sa ma maturizez. 1umea este sigura. $u sunt in siguranta.

Astm

,.'.P. : .ubire inabusita. .ncapacitate de a respira pentru sine. (e simte sufocat. .nabusirea plansului. +.'.). : $ste sigur acum, pentru mine, sa preiau raspunderea propriei mele !ieti. Aleg libertatea.

Astm la copii ,.'.P. : Teama de !iata. *efuzul de a fi aici. +.'.). : Acest copil este in siguranta si iubit. $l este bine!enit si ingrijit cu duiosie.

Afectiuni incurabile ,.'.P. : +u poate fi !indecat prin metode e-terne. Trebuie mers in adancul fiintei pentru a declansa !indecarea. A !enit de nicaieri si se !a duce, de asemenea nicaieri. +.'.). : ?ilnic se intampla minuni. 'erg in interiorul fiintei mele pentru a dizol!a sabloanele, modelele ce au creat suferinta si A,0' accept !indecarea si ajutorul Di!in.

Amenoree ,.'.P. : +u !rei sa fii femeie. +u iti place propria persoana. +.'.). : .mi gasesc bucuria in cine sunt. (unt o frumoasa e-presie a !ietii, curgand perfect tot timpul.

Artrita reumatoida ,.'.P. : ,riticism profund al autoritatii. (e simte lasat deoparte. +.'.). : (unt singura mea autoritate. 'a iubesc si ma aprob. Viata este buna.

Arsuri ,.'.P. : 'anie. Ardere. #urie. +.'.). : ,reez numai pace si armonie in mine si in jurul meu.

Atac !aso!agal ,.'.P. : Teama. 1ipsa de cooperare. .ntunecare. +.'.). : Am taria, puterea si cunostintele de a ma descurca in toate problemele !ietii.

Articulatie mandibulara 3afectiuni4 ,.'.P. : (uparare. *esentiment. Dorinta de razbunare.

+.'.). : Doresc sa sc%imb tot ce in mine a creat aceasta situatie. 'a iubesc si ma aprob. (unt in siguranta.

Articulatii 3afectiuni4 ,.'.P. : .mposibilitatea de a sc%imba directia cu usurinta in !iata. +.'.). : $u curg cu usurinta odata cu sc%imbarea. Viata mea este g%idata Di!in si intotdeauna merg in aceeasi directie.

Articulatie pumn 3afectiuni4 ,.'.P. : .mposibitate de miscare cu usurinta in tot ceea ce faci. +.'.). : 'a descurc cu usurinta si bucurie in e-perientele mele de !iata.

A!ort spontan ,.'.P. : Teama. #rica de !iitor. +u acum. 'ai tarziu. Planificare nepotri!ita. +.'.). : Actiunea Di!ina justa se manifesta intotdeauna in !iata mea. 'a iubesc si ma aprob. Totul este bine. ,omunic cu iubire cu tot ceea ce ma inconjoara.

Amigdalita ,.'.P. : Teama. $motii reprimate. ,reati!itate rigida. +.'.). : Tot ceea ce este bun si bine curge acum liber in jurul meu. .deile Di!ine se e-prima prin mine. (unt in pace.

Abces periamigdalian ,.'.P. : ,redinta puternica de a nu putea !orbi pentru sine. +ecesitatea cererii unui ajutor. +.'.). : $ste dreptul meu din nastere sa-mi satisfac necesitatile. Acum doresc, cer si primesc cu iubire si cu usurinta.

Atac apople-ie ,.'.P. : #uga de familie, de sine si de !iata. +.'.). : .n 0ni!ers ma simt acasa. (unt inteles si sunt in siguranta.

Accident cerebro-!ascular

,.'.P. : *enuntare. *ezistenta. 'ai bine mor decat sa ma sc%imb. *espingerea !ietii. +.'.). : Viata este sc%imbare, ma adaptez usor la nou. Accept !iata trecut, prezent si !iitor.

Afte ,.'.P. : #urie fata de actiuni gresite. +.'.). : ,u iubire, imi accept deciziile, stiind ca sunt liber si ma sc%imb. (unt in siguranta.

/oli cu litera /

/rate 3afectiuni4 ,.'.P. : .ncapacitatea si inabilitatea de a imbratisa e-perientele !ietii. +.'.). : .mi imbratisez e-perientele !ietii cu iubire, cu usurinta si cu bucurie.

/oala /rig%t ,.'.P. : Traiesti sentimentul de copil care nu face nimic corect si nu este suficient de bun. +.'.). : 'a iubesc si ma aprob. .mi pasa de mine. (unt mereu total adec!at.

/asicute pe piele ,.'.P. : *ezistenta. 1ipsa protectiei emotionale. +.'.). : ,urg usor odata cu !iata si cu fiecare noua e-perienta. Totul este bine.

/ronsita ,.'.P. : 'ediu familial inflamat. Argumente si tipete. #oarte rar, liniste. +.'.). : Declar pace si armonie cu mine si in jurul meu. Totul este bine.

/ulimie ,.'.P. : Teroare fara speranta. O purgare frenetica a urii de sine. +.'.). : (unt iubit, %ranit si sprijinit de !iata insasi. $ste bine ca traiesc.

/ursite ,.'.P. : 'anie reprimata. Dorinta de a lo!i pe cine!a. +.'.). : .ubirea rela-eaza si elibereaza tot ce nu se armonizeaza cu sinele meu.

/olile copilariei ,.'.P. : ,redinta in concepte sociale si legi false. ,omportament copilaros al adultilor in jurul copiilor. +.'.). : Acest copil este protejat de Di!initate si inconjurat cu dragoste. +oi cerem imunitate mentala.

/oli cronice ,.'.P. : *efuz de a sc%imba. Teama de !iitor. +esiguranta. +.'.). : Doresc sa ma sc%imb si sa ma dez!olt3sa e!oluez4.

/oala @untington ,.'.P. : *esentiment pentru ca nu esti capabil sa-i sc%imbi pe altii. 1ipsa de speranta. +.'.). : $liberez tot controlul 0ni!ersului. (unt in pace cu mine si cu !iata.

/oli psi%ice ,.'.P. : #uga de familie. (eparare !iolenta de !iata. +.'.). : Aceasta minte isi cunoaste ade!arata identitate si este un punct de creatie Di!ina a propriei manifestari.

/oala Paget ,.'.P. : (imti ca nu mai e-ista fundatie pe care sa construiesti si nimanui nu-i pasa. +.'.). : (tiu ca !iata ma sprijina dezinteresat si glorios. Viata ma iubeste. Vietii ii pasa de mine.

/albaiala ,.'.P. : .nsecuritate. +eputinta e-primarii eului. +u i se permite sa planga. +.'.). : (unt liber sa !orbesc pentru mine. (unt sigur in e-primarea mea. ,omunic doar prin iubire.

/oli !enerice

,.'.P. : Vina se-uala. +e!oia de pedeapsa. ,redinta ca organele genitale sunt murdare si pacatoase. Abuz fata de alte persoane. +.'.). : ,u iubire si bucurie imi accept se-ualitatea si e-primarea sa. Accept numai gandurile care ma sprijina si ma fac sa ma simt bine.

/ataturi ,.'.P. : ?one densificate ale grijilor. .ncapatanare in a te agata de durerile trecutului. +.'.). : 'a misc inainte, eliberat de trecut. (unt in siguranta. (unt liber.

/oli cu litera ,

,omedoane 3puncte negre4 ,.'.P. : 'ici izbucniri de manie. +.'.). : (unt calm si senin in gandurile mele.

,rampe abdominale ,.'.P. : Teama. Proces stopat in e!olutia !ietii. +.'.). : Am incredere in procesul !ietii. (unt in siguranta.

,%elie ,.'.P. : Teama. Tensiune. .ncercarea de a controla totul. +eincredre in procesul !ietii. +.'.). : (unt in siguranta. 'a iubesc si ma aprob. Am incredere in !iata.

,%eratita ,.'.P. : #urie e-trema, de!astatoare, terifianta. Dorinta nebuna de a lo!i sau de a distruge pe oricine si orice din cale. +.'.). : Permit iubirii din adancul inimii mele sa !indece absolut tot ceea ce !ad. Aleg pacea. Totul este bine in lumea mea.

,ataracta ,.'.P. : .ncapacitate de a !edea inainte cu bucurie.

+.'.). : Viata este eterna si plina de bucurie.

,ongestie cerebrala ,.'.P. : *espingerea !ietii. *enuntare. .ncapatanare. "'ai bine mor decat sa ma sc%imb". +.'.). : Viata se sc%imba, iar eu integrez noul cu usurinta. Accept !iata trecuta, prezenta si !iitor.

,reier 3afectiuni4 ,.'.P. : Tabloul de siguranta, computerul organismului este in dezordine. +.'.). : (unt operatorul iubitor al mintii mele.

,ancer ,.'.P. : *ana adanca. *esentiment stagnat de multa !reme. Durere sau secret adanc ce mananca din !iata sau din eu, creand ura. ,are este rostul <" +.'.). : .ert si eliberez trecutul cu iubire. Aleg sa-mi umplu lumea cu bucurie si ma aprob.

,andida ,.'.P. : Te simti pagubit. O gramada de frustrari si suparari. Pretentios si fara incredere in relatii. +.'.). : .mi permit sa fiu tot ce pot sa fiu si merit ce-i mai bun in !iata.

,elulita ,.'.P. : 'anie depozitata si pedeapsa a !ietii, a eului. +.'.). : .i iert pe ceilalti. 'a iert si pe mine. (unt liber sa ma bucur si sa iubesc !iata.

,olesterol ,.'.P. : Obturarea canalelor bucuriei. Teama de a accepta bucuria. +.'.). : Aleg sa iubesc !iata. ,analele mele sunt larg desc%ise. $ste atat de bine sa primesti bucuria.

,irculatie ,.'.P. : .ncapacitatea de asimti si e-prima emotiile intr-un mod poziti! 3de e-emplu: bucuria4. +.'.). : (unt liber sa circul iubirea si bucuria in orice parte a !ietii mele. .ubesc !iata.

,olici 3la copii4 ,.'.P. : .ritatie mentala, nerabdare, ener!are datorita mediului. +.'.). : Acest copil raspunde la iubire si la ganduri de iubire. Totul este in pace.

,olita ,.'.P. : .nsecuritate. 'ediu inconjurator suprae-igent. (entiment de opresiune si infrangere. 'are ne!oie de afectiune. +.'.). : 'a iubesc si ma aprob. .mi creez propria bucurie. Vreau sa fiu un castigator in !iata. (unt parte a ritmului perfect de curgere a !ietii.

,onjuncti!ita ,.'.P. : 'anie si frustrare referitoare la ceea ce cauti in !iata. +.'.). : Vad totul cu oc%i de iubire. $-ista aceasta solutie armonioasa si eu o accept acum.

,onstipatie ,.'.P. : *efuzul de a te elibera de !ec%ile idei. #i-area in trecut. 0neori jigniri, insulte, zgarcenie. +.'.). : De indata ce ma eliberez de trecut, soseste un !al nou, proaspat si !ital. Permit !ietii sa curga prin mine.

,rampe ,.'.P. : Tensiune. Teama. .nfricosare. *etinere. +.'.). : 'a rela-ez si permit mintii mele sa fie in pace.

,rus%ing-sindrom ,.'.P. : Dezec%ilibru mental. .dei distrugatoare. (entimentul de a fi dominat. +.'.). : ,u iubire imi mentin mintea si corpul in ec%ilibru. Acum eu aleg gandurile care ma fac sa ma simt bine. ,%isturi ,.'.P. : #uga de !ec%ile emotii dureroase. Alimentare de dureri. O crestere falsa, gresita. +.'.). : Amintirile mele sunt frumoase pentru ca eu !reau sa le fac asa. 'a iubesc.

#ibroza c%istica ,.'.P. : ,on!ingerea ca !iata nu !a merge pentru tine. /iata de mine=" +.'.). : Viata ma iubeste si eu iubesc !iata. Accept sa primesc toata abundenta, libertatea si bucuria !ietii.

,ot 3afectiuni4 ,.'.P. : (c%imbari de directie si neacceptarea e-perientelor noi. +.'.). : Trec cu usurinta prin noi e-periente, noi directii si noi sc%imbari.

,olelitiaza3litiaza biliara4 ,.'.P. : Amaraciune. )anduri dure. ,ondamnare. 'andrie. +.'.). : $liberez cu bucurie trecutul. Viata este dulce si asa sunt si eu.

,efalee ,.'.P. : .n!alidarea sinelui. ,riticarea sinelui. Teama. +.'.). : 'a iubesc si ma aprob. 'a !ad pe mine si tot ceea ce fac cu iubire. (unt in siguranta.

,osuri ,.'.P. : 'ici izbucniri de manie in e-terior. Ascunderea urateniei. +.'.). : )andurile mele sunt calme si eu sunt senin. 'a accept ca fiind frumos si iubit.

,anal dentar ,.'.P. : +u mai poate musca nimic. *adacina credintei a fost distrusa. +.'.). : ,reez fundatii solide pentru mine si !iata mea. Aleg ca credintele mele sa ma sprijine cu bucurie.

,olita spastica ,.'.P. : Teama de infrangere. +esiguranta. +.'.). : Traiesc cu bucurie. Viata ma ajuta intotdeauna. Totul este bine.

,oma

,.'.P. : Teama. #ugind de ce!a sau de cine!a. +.'.). : +oi te inconjuram cu dragoste si siguranta. .ti cream un spatiu pentru !indecare. Tu esti iubire.

,angrene ,.'.P. : 'orbiditate intelectuala. Pierdera bucuriei datorita gandurilor otra!ite. +.'.). : Acum aleg ganduri armonioase si las bucuria sa curga liber spre mine.

/oli cu litera D

Degete 3afectiuni4 ,.'.P. : +earmonizare cu detaliile !ietii. +.'.). : (unt in deplina pace cu toate detaliile !ietii.

Degetul mare ,.'.P. : Probleme cu intelectul si grija. +.'.). : 'intea mea este in pace. (unt in siguranta.

Degetul aratator ,.'.P. : Probleme cu egoul si frica. +.'.). : 'a aflu intr-o deplina siguranta. (unt in pace.

Degetul mijlociu ,.'.P. : Probleme cu furia si se-ualitatea. +.'.). : 'a simt bine cu propria se-ualitate. (unt in pace.

Degetul inelar ,.'.P. : +ecazuri si probleme cu mariajul sau di!erse legaturi. +.'.). : (unt intr-o iubire plina de pace.

Degetul mic ,.'.P. : Probleme cu familia si prefacatoria. +.'.). : (unt eu insumi cu familia !ietii. 'intea mea este in pace. (unt in siguranta.

Degete artritice ,.'.P. : Dorinta de pedepsire. ,ulpabilizari. (enzatia de !ictima +.'.). : Pri!esc si inteleg cu iubire. .mi ofer intreaga e-perienta 1uminii si .ubirii.

Degete de la picioare ,.'.P. : Probleme cu micile detalii din !iitor. +.'.). : Toate detaliile au grija de mine.

Dureri ,.'.P. : Tanjire dupa iubire, dorinta de a fi imbratisat, pastrat. +.'.). : 'a iubesc si ma accept din adancul fiintei mele. Am grija de mine si sunt in siguranta.

Dureri de cap ,.'.P. : +erecunoasterea propriei fiinte. Autocriticism. #rica. +.'.). : 'a iubesc si ma accept. 'a !ad asa cum sunt intrade!ar si tot ce fac pri!esc cu bucurie. (unt in deplina siguranta. (unt in pace.

Durere 3fizica4 ,.'.P. : Vina. Vina indepartata care isi cere pedepsirea si razbunarea. +.'.). : *enunt cu iubire la trecut. Totul inseamna libertate si eu insumi sunt liber. Acum totul este bine in inima mea.

Dureri 3osoase, !ertebrale4 ,.'.P. : #urie nee-primata, sedimentata. +.'.). : .mi e-prim emotiile cu bucurie intr-un mod poziti!.

Diabet ,.'.P. : Tanjind dupa ceea ce ar fi putut sa aiba sau sa fie. +e!oia e-agerata de a controla totul. *egrete adanci. +imic dulce nu a ramas". +.'.). : Acest moment este plin de bucurie. Acum aleg sa e-perimentez si sa gust partea dulce a !ietii.

Dementa ,.'.P. : *efuzul de a cadea la pace" cu lumea asa cum este ea. #urie si lipsa de speranta. +.'.). : 'a aflu in locul meu perfect. 6A 6A

Depresie ,.'.P. : (imti furie desi nu ai dreptate. 1ipsa de speranta. Disperare. Dezamagire. +.'.). : 'a aflu departe de limitarile si fricile oamenilor. .mi traiesc propria !iata cu bucurie, plina de !italitate si lumina.

Diaree ,.'.P. : Teama. *espingere. #uga. *enuntare. +.'.). : @ranirea mea, asimilarea si eliminarea sunt intr-o ordine perfecta. (unt in pace si in ec%ilibru perfect cu !iata insasi.

Dizenterie ,.'.P. : #rica si furie intensa. +.'.). : .n mintea mea creez o stare de pace adanca, iar corpul meu oglindeste acest lucru.

Dizenterie amoebiana ,.'.P. : ,redinta ca ei" sunt gata sa te prinda. +.'.). : (unt singura putere si autoritate din !iata mea.

Dizenterie bacilara ,.'.P. : Opresiune si lipsa de speranta, disperare. +.'.). : (unt plin de !iata, de bucurie de a trai si plin de energie.

Dismenoree ,.'.P. : #urie fata de propria persoana. 0ra, antipatie fata de corp sau fata de femei. +.'.). : .mi iubesc corpul. 'a iubesc pe mine insami. .mi iubesc toate ciclurile. Totul este in ordine.

Dureri dentare ,.'.P. : Oscilari si decizii indelung amanate. .ncapacitate de a selecta ideile pentru analiza si decizie. +.'.). : Deciziile mele sunt bazate pe principiul ade!arului si sunt protejat stiind ca doar actiunile corecte isi gasesc locul in !iata mea. 'asele de minte sfaramate.

'asele de minte sfaramate ,.'.P. : +epermiterea spatiului de gandire sa creeze o noua fundatie. +.'.). : .mi desc%id constiinta catre o !iata in plina e!olutie. $-ista spatiu suficient pentru a ma dez!olta si a ma sc%imba. /oli cu litera $ ,.'.P. : cauza mentala a problemei +.'.). : noul model de gandire

$c%imoze

,.'.P. : 'ici ciocniri in !iata. Autopedepsire. +.'.). : 'a iubesc si-mi sunt drag. (unt bun si gentil cu mine. Totul este bine. 6B 6B

$nurezis ,.'.P. : #rica de un parinte, in special de tata. +.'.). : Acest copil este pri!it cu iubire, compasiune si intelegere. Totul este bine.

$c%ilibru 3pierderea sa4 ,.'.P. : )andire imprastiata. +ecentrare. +.'.). : 'a centrez in siguranta si accept perfectiunea !ietii mele. Totul este bine.

$czema ,.'.P. : $ruptii mentale. Antagonisme. +.'.). : Armonia si pacea, dragostea si bucuria ma inconjoara si raman cu mine. (unt in siguranta.

$mfizem 3pulmonar4 ,.'.P. : Teama de a accepta !iata. +u merita sa traiesti. +.'.). : $ste dreptul meu din nastere sa traiesc din plin si in libertate. .ubesc !iata. 'a iubesc pe mine.

$pilepsie ,.'.P. : 'ania persecutiei. *espingerea !ietii. (entimentul unui mare efort. Auto!iolenta. +.'.). : Aleg sa !ad !iata eterna plina de bucurie. (unt etern, bucuros si in pace.

$dem ,.'.P. : De ce sau de cine nu te poti desprinde < ,e iti este teama sa pierzi < +.'.). : De buna !oie ma eliberez de trecut. $ste bine pentru mine sa-l uit. (unt liber acum.

$ndometroza ,.'.P. : .nsecuritate, dezamagire si frustrare. .nlocuirea iubirii de sine cu substituenti in!inuitori. +.'.). : (unt puternica si dorita. $ste minunat sa fii femeie. 'a iubesc si sunt implinita.

$ntorse ,.'.P. : 'anie si rezistenta. +u doresti sa te misti in anumite sectoare ale !ietii. +.'.). : Am incredere ca !iata ma conduce spre binele meu. (unt impacat.

$-crescente ,.'.P. : @ranirea unor !ec%i dureri. .ntretinerea resentimentelor. +.'.). : .ert usor. 'a iubesc in totalitate si imi port de grija. (unt multumit. /oli cu litera # ,.'.P. : cauza mentala a problemei +.'.). : noul model de gandire #ata 3orice afectiune legata de fata4 6C 6C ,.'.P. : ,eea ce aratam lumii. +.'.). : $ste bine sa fiu eu. $-prim ceea ce sunt.

#ebra de fan

,.'.P. : ,ongestie emotionala. Vina. ,redinta in persecutie. +.'.). : (unt una cu !iata. (unt in siguranta tot timpul.

#ese-sezut ,.'.P. : *eprimarea puterii. +.'.). : .mi folosesc puterea intelept. (unt puternic. (unt in siguranta. Totul este bine.

#ata cazuta ,.'.P. : #ata cazuta !ine de la ganduri cazute ale mintii. *esentiment contra !ietii. +.'.). : .mi e-prim bucuria de a trai si imi permit sa ma bucur total de fiecare moment al !ietii. .ubire si bucurie. Trecutul este iertat si uitat. (unt liber in acest moment.

#ebra ,.'.P. : 'anie intetita. Ardere. +.'.). : (unt o e-presie calma, linistita a pacii, iubirii si !ietii.

#ibroza c%istica ,.'.P. : O credinta intima, inradacinata ca !iata nu lucreaza de partea ta: (araca de mine". +.'.). : Viata ma iubeste si eu iubesc !iata. Accept sa primesc toata abundenta, libertatea, bucuria !ietii.

#icat 3afectiuni4 ,.'.P. : (uparari si emotii primiti!e. 'anie. +.'.). : ,aut iubirea, pacea si bucuria si le gasesc pretutindeni.

#latulenta

,.'.P. : .ntepenire. #rica. .dei nedigerate. +.'.). : 'a destind si las !iata sa curga prin mine cu usurinta. (unt in siguranta.

#lebita ,.'.P. : 'anie si frustrare. .n!inuind pe altii pentru limitarile si lipsa bucuriei in !iata. +.'.). : /ucuria curge acum libera in interiorul meu si sunt impacat cu !iata.

#rigiditate ,.'.P. : Teama. +egarea placerii. ,redinta ca se-ul este rau. Parteneri insensibili. Teama de tata. +.'.). : $ste bine pentru mine sa ma bucur de corpul meu. 'a bucur ca sunt femeie.

#uruncul ,.'.P. : 'anie. #ierberea otra!itoare a gandurilor la adresa nedreptatilor personale. +.'.). : 'a eliberez de trecut si imi acord timp pentru a-mi !indeca fiecare parte a !ietii. $-prim iubire si bucurie si sunt in pace. 6D 6D /oli cu litera ) ,.'.P. : cauza mentala a problemei +.'.). : noul model de gandire

)at 3afectiuni legate de gat4 ,.'.P. : (e bloc%eaza calea e-primarii si canalul creati!itatii. +.'.). : .mi desc%id inima si cant bucuriile iubirii.

Dureri in gat ,.'.P. : .ncapacitate de a !orbi in numele propriu. #urie ing%itita. ,reati!itate innabusita. *efuzul sc%imbarii. +.'.). : $ foarte bine daca fac putina galagie 'a e-prim cu bucurie si liber. .mi e-prim propria creati!itate. (unt bucuros ca ma transform.

)at-!ertebre cer!icale ,.'.P. : *eprimarea fle-ibilitatii. .ncapacitate de a !edea si ce e in urma. +.'.). : (unt impacat cu !iata. (unt linistit. Pri!esc in toate directiile cu iubire.

)at-deplasari ale !ertebrelor ,.'.P. : *efuzul de a !edea si alte parti ale problemei. *igiditate. .ncapatanare. +.'.). : $ usor si con!enabil sa !ad si celelalte parti ale problemei. (unt cai nelimitate de a !edea si a face aceste lucruri. (unt in siguranta.

+od in gat ,.'.P. : #rica. +eincredere in procesul !ietii. +.'.). : (unt in deplina siguranta. ,red ca V.ATA este A.,. pentru mine. 1iber si bucuros ma e-prim asa cum pot mai bine si asa cum sunt.

)at dureros-intepenire ,.'.P. : #i-at in cu!inte pline de furie. (enzatia ca nu te poti e-prima asa cum esti tu. +.'.). : *enunt la toate blocajele si sunt liber sa fiu eu insumi.

)reata ,.'.P. : Teama. *espingerea unei idei sau a unei e-periente. +.'.). : (unt in siguranta. Am incredere in procesul !ietii care imi aduce numai ce este bun pentru mine. (unt in pace.

)ingii sangerande ,.'.P. : Pierderea bucuriei in deciziile luate in !iata. +.'.). : Am incredere ca actiunea dreapta este intotdeauna de partea mea. (unt plin de liniste si pace.

Afectiuni gingi!ale ,.'.P. : .ncapacitate de a lua decizii. Dezinteres fata de !iata. +.'.). : (unt o persoana %otarata si darza. 0rmez un drum drept si ma accept cu iubire. Aparatul genital ,.'.P. : .ncalcarea principiului masculin sau a celui feminin. 58 58 +.'.). : $ perfect sa fiu asa cum sunt.

Probleme genitale ,.'.P. : )rija ca nu esti suficient de bun. +.'.). : 'a bucur de propria mea !iata. (unt perfect e-act asa cum sunt. 'a iubesc si ma aprob.

Probleme glandulare ,.'.P. : Proasta distributie a ideilor primite ... [Mesaj fragmentat]