Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In mai mult de 10 ani de cand citesc "Formula As", in foarte multe numere au aparut apeluri mai
mult sau mai putin disperate, cu privire la dependenta fata de alcool. Tot cu aceeasi frecventa au
aparut si propuneri care sa vindece aceasta boala veche de mii de ani si raspandita pe tot globul.
Cauza si solutia vindecarii, cea mai rapida - mai putin de 24 de ore - si cea mai ieftina - costul a
cca 300 grame miere de albine - au fost scrise in cartea doctorului american D.C. Jarvis, "Mierea
si alte produse naturale", carte care a fost tradusa in toate limbile pamantului si a constituit atunci
un best-seller - un succes de librarie. Am citit aceasta carte plina de exceptionale invataminte, iar
la pag. 131 am gasit chiar si metoda de rezolvare a problemei alcoolismului. Am hotarat sa o
aplic, fiindca in ultimii sapte ani, ramanand singur, devenisem dependent de alcool, care imi
macina sanatatea, de care, ca octogenar, aveam multa nevoie. Cauza bolii: doctorul Jarvis arata
in cartea sa ca dependenta de alcool este data de lipsa din organism la anumite persoane a
potasiului. Mierea, continand in buna parte potasiu, contracareaza setea de alcool si ajuta
substantial la procesul de dezalcoolizare. Lipsa de potasiu da corpului o reactie alcalina.
Bauturile alcoolice sunt in general acide. Printre cele mai acide sunt berea si vinul, care au pH
4,5. De asemenea, cafeaua si ceaiul sunt bauturi foarte acide, cu pH 4,5, fapt pentru care dau
dependenta celor cu lipsa de potasiu in organism. Cum am procedat: in carte se spunea sa se ia
intr-o zi, incepand de la ora 18, din 20 in 20 de minute, cate sase lingurite de miere de albine,
dupa care urma cina si pauza pana dimineata, cand inainte de micul dejun se luau, din nou, de
trei ori, cate 6 lingurite la 20 de minute. Urmeaza micul dejun, iar dupa 10 minute, se
administreaza inca 6 lingurite de miere. Inainte de pranz - 4 lingurite de miere si dupa pranz
ultimele 4 lingurite de miere. Deci, in total, 68 lingurite de miere pe zi, cca 300 grame de miere.
Daca pana atunci nu puteam tine nici o bautura in casa, fiindca imi cerea organismul, dupa
tratament, orice bautura mi-a devenit indiferenta. Au trecut de atunci mai mult de doua luni si nu
am mai simtit nevoia sa beau. Doctorul Jarvis scrie ca a tratat un cetatean care bause continuu 15
zile, de era aproape paralizat, si a avut succes. Parerea mea este ca, atunci cand dependentul de
alcool refuza sa se trateze, sa-i oferim cantitatea de miere diluata in alcool, spunandu-i ca este
lichior. Primindu-si necesarul de potasiu, omul se vindeca. Deci, tratamentul dureaza putin, este
accesibil la orice punga si vindeca o boala grava.
ing. Mihut Ioan - B-dul Tineretului nr. 5, ap. 23, sector 4, Bucuresti, tel. 021/331.33.58,
0722/43.46.66
MAI UITE O RETETA VEZI CARE LE POTI FOLOSI:
Reete populare mpotriva alcoolismului
Medicina popular recomand multe leacuri pe baz de plante pentru combaterea poftei i
dependenei de alcool. Un astfel de leac este din 30 g rdcin uscat de mcri, care se pune n
1,2 l de ap, se fierbe timp de o or, apoi se las 1/2 or la infuzat. Se beau cte 50 ml de decoct,
de 2 ori/zi. Se amestec fierea pmntului cu pelin n cantiti egale i se pune o lingur din acest
amestec ntr-un pahar de ap fierbinte. Se ia cte o lingur de infuzie, de 3 ori/zi, timp de 2-3
luni. Se spune c dup un asemenea tratament, alcoolicii nici nu mai pot vedea butur, c li se
face ru. ncercai s trezii repulsia alcoolicului fa de alcool, dndu-i un pahar de butur n
care i-ai pus o rdcin de leutean i 2 frunze de dafin. Dup vrsturile care vor aprea, cam
dup 1/2 or, va simi greaa numai la vederea paharului cu alcool. Un alt remediu este fumul de
la achii din lemn de measteacn presrate cu zahr. Alcoolicul este pus s inspire acest fum. Se
amestec o linguri de pelin uscat, o linguri de fierea pmntului i 4 lingurie de cimbru sau
sovrv. O lingur din acest amestec se pune n termos, ntr-un pahar de ap fierbinte, timp de o
or. Se strecoar i se bea de 3 ori pe zi, pn la dispariia poftei de alcool. Ca antidot mpotriva
alcoolismului se poate folosi i mierea de albine. nclinaia exagerat spre consumul de alcool
este semnul lipsei de potasiu din organism. Mierea, coninnd mult potasiu, contracareaz setea
de alcool i ajut substanial la procesul de dezalcoolizare. Se iau cte 6 lingurie de miere din 30
n 30 de minute, de 3 ori dimineaa, apoi dup fiecare mas cte 4 lingurie, timp de o sptmn.
Se continu apoi cu cte 2 lingurie dimineaa, timp de o lun.
Reteta de antialcool natural care regenereaza si ficatul! O am din din FORMULA AS, INSA NU
STIU DIN CE NUMAR. 1 litru tuica de 40 grade in care se pun: i pachet ceai de Pedicuta( de la
plafar), 1 pachet obligeana, 1 pachet galbenele, 1 ardei iute, 1 pachet muguri de plop, 100 grame
sunatoare. Aceste se pu in borcan destul de mare ca sa poata fi acoperite plantele de tuica, daca
nu e suficient tuica mai completati. Se macereaza 2 saptamani (bineinteles sa fie sticla legata sau ichisa cu capac ermetic pt a nu se evapora tuica) , dupa care se strecoara si se da zilnic
persoanei cu problema 2 linduri /zi in cafea , bautura, mancare . (bineinteles nu in foarte fierbinte
si nu 2 linduri de-odata). La mijlocul curei de antialcool nu va mai dori sa bea chiar daca are
langa el orice fel de alcool. Daca nu doriti sa preparati singur aceasta reteta va pot da si numarul
de tel a persoanei : 021-2115871 Serban Ioan . Cand am comandat eu am primit coletul in 2
sapt., si m-a costat 90 ron ramburs. Sant foarte multumita de rezultat si de aceea recomand oricui
! Succes!!!
Am folosit o reet: un pumn de rdcin brusture, un pumn de rdcin urzic, un pumn frunze
mesteacn, 1 l ap. Se fierb toate la foc mic pn rmn cam 400 ml lichid. Se las s se rceasc
i se adaug 2 linguri oet de vin de cas, de mere. La 3 seri se nclzete o ceac din preparat i
se maseaz pielea capului, dup care se schimb poziia prului - se adun n cretet i se
nfoar cu un prosop s se usuce. Dac te speli pe cap, folosete preparatul dup i nu nainte
de baie. Cura este de 21 de zile pe lun, adic 7 edine (nu treci nici una la 3 seri).
n acest timp i n rest nu folosi usctorul electric, ampoane, orict de rsuntoare ar fi mrcile
lor, ci numai naturiste.
Calugarii din Tibet folosesc doar natura, gasind remedii pe cat de simple, pe atat de eficiente. Nu
este de mirare ca ei isi mentin dintii sanatosi si albi pana la venerabile varste.
Intr-un pahar cu apa puneti doua linguri de sare grunjoasa (nu sare iodata),
amestecati energic pana se formeaza o spuma la suprafata apei din pahar, apoi
spalati dintii cu aceasta apa. Sarea prezinta efecte antibacteriene, protejeaza dintii
impotriva aparitiei cariilor, dar si impotriva aparitiei tartrului dentar. De asemenea
sarea scade aciditatea salivei, protejand astfel smaltul.
BICARBONATUL
Potrivit experilor invitai n emisiunea The Dr. Oz Show, bicarbonatul poate s fie folosit ca
exfoliant pentru ten, ca ampon uscat pentru prul gras, precum i pentru un zmbet
strlucitor i o pedichiur perfect.
Metode naturale pentru a v rezolva micile problemele de sntate cu bicarbonatul de sodiu
Pentru a trata acneele, furunculii sau aftele creai o past avnd ca baz bicarbonatul de sodiu i
puin ap, apoi aplicai-o. Atenie, pentru afte, este puin mai dureroas, dar foarte eficace. Dac
suntei o persoan sensibil punei bicarbonatul n apa de gur. Pasta fcut este, de asemenea,
foarte bun i pentru micoze la picioare, negi, intepaturi i alte mancarimi. Pentru spini i achii
lsai-o s se aeze timp de dou ore, aceasta permindu-le s se ridice la suprafaa pielii.
Dac ai abuzat de soare: pentru a atenua insolaia aplicai bicarbonatul n comprese cu puin ap.
Flatulene, indigestii
pentru a calma durerile sau gazele bei jumtate de pahar de ap n care vei aduga jumtate de
linguri de bicarbonat de sodiu. Acest lucru, de asemenea, funcioneaz foarte bine i n cazul
cistitelor (infeciilor urinare), se bea din dou n dou ore de la apariia primelor simptome.
Suntei stresat, avei insomniinimic nu e mai bun ca i nmuierea ntr-o baie bun timp de
treizeci de minute adugnd dou ceti de bicarbonat de sodiu. Pentru picioare obosite sau ru
mirositoare aplicai aceeai metod cu o baie la picioare.
Vei scpa de durerile de gt sau de respiraia urt mirositoare fcnd gargar cu ap cald i o
linguri de bicarbonat.
Este bine cunoscut faptul c bicarbonatul este foarte eficace pentru a avea dini albi frumoi, dar
tiai c el servete, de asemenea, la combaterea plcii dentare i a tartrului? Aplicai un pic de
praf pe periua de dini i periai cteva minute.
In lipsa de tigari, de nicotina: puneti 2 lingurite de cafea cu bicarbonat de sodiu intr-un pahar cu apa
si beti solutia cat timp este efervescenta . Va face sa va treaca cheful.
n cazul sinuzitei, cltirea cu o soluie format din ap i bicarbonat v va ajuta s v desfundai
nasul.
Bicarbonatul de sodiu este soluia ieftin i eficient care te ajut s ai o piele catifelat i un par
plin de volum.
1. ampon uscat
n loc s cheltui muli bani pe ampoanele uscate, Dr. Oz recomand folosirea bicarbonatului de
sodiu. Pune bicarbonat de sodiu la rdcin, ciufulete prul i maseaz bine, dup care scutur-l
bine. Efectul va fi la fel de rapid i eficient.
2. ampon pentru volum folosind bicarbonat
Amestec puin bicarbonat de sodiu mpreun cu cantitatea de ampon pe care o foloseti pentru o
splare. Prul va cpta mai mult volum, deoarece bicarbonatul ndeprteaz impuritile i face
firul mai uor.
3. Tratament pentru acnee cu bicarbonat de sodiu
Amestec bicarbonat de sodiu cu miere de albine, aplic pasta i las s acioneze 15 minute. Se
cltete cu ap cldu.
4. Albirea dinilor
Amestec bicarbonat de sodiu, cpuni i zeam de lmie pentru a obine o past pe care s o
foloseti pentru periajul dentar.
5. Curarea periei de pr
Pentru a cura peria de pr ai nevoie de bicarbonat. Amestec ntr-o bol ap cald cu trei linguri de
bicarbonat i las peria n aceast soluie.
6. Exfoliant pentru fa cu bicarbonat
Amestec o lingur cu bicarbonat de sodiu n produsul de curare facial pe care-l foloseti. Astfel
vei forma o past pe care o poi folosi pentru a exfolia tenul cu micri circulare. Pielea va rmne
catifelat i curat.
Pentru a avea picioare catifelate poi s apelezi tot la bicarbonatul de sodiu. Amestec 3 linguri cu
bicarbonat de sodiu cu ap cald i nmoaie picioarele n ea timp de 20 de minute. Adaug i cteva
picturi de ulei esenial de lavand pentru un efect relaxant. La final prepar p past din bicarbonat
i ap cu ajutorul creia s exfoliezi pielea de pe clcie i zonele mai aspre.
8. Pentru strlucirea tenului
Amestec bicarbonat de sodiu cu o lingur de zeam de lmie i cteva picturi de ulei de msline.
Dup ce ai curat bine tenul se aplic aceast past i se las s acioneze 10 minute. Se
ndeprteaz cu ap cldu.
Se amestec cu ap cldu, puin cte puin cenu, pn se obine o past. Se aplic zilnic pe
locurile afectate de pilozitate pn la cderea definitiv a prului de prisos.
* Tratament cu tinctur de rostopasc. Plante proaspete de rostopasc se mrunesc, se umezesc
puin i se trec prin storctorul de fructe. Sucul rezultat se pune n sticle, adugndu-se alcool de
40, n cantitate egal cu sucul. Se ine la frigider. Se tamponeaz de mai multe ori pe zi locurile
cu pilozitate excesiv, pn la dispariia prului de prisos. Dac pielea se usuc, se unge cu orice
alifie ce conine grsime. O diet alimentar sntoas, un stil de via sntos i tratamentele
prezentate ofer condiiile necesare vindecrii. V doresc deplin vindecare i sntate,
HINESCU IOAN - str. M. Damaschin nr. 16, bl. 3, ap. 32, Suceava, cod 720161, tel.
0230/25.20.92
Sotul meu sufera de hidronefroza la rinichiul drept"
(Raspuns pentru Lazar Ioana - Bucuresti,
F. As nr. 371)
Am avut si eu pe cineva in familie cu aceeasi suferinta. S-a vindecat cu tratamentul urmator: 1.
Bai de sezut cu coada-calului + infuzie de coada-calului, bauta zilnic, o cana dimineata si una
seara. 2. In timpul zilei, in loc de apa se bea ceai din amestec de plante: soc (flori si scoarta de
soc), turtita mare, osul iepurelui, macrisul iepurelui, matase de porumb, coaja si frunze de
mesteacan, urzica moarta galbena sau alba, radacina de pir. 3. Pe langa acestea, se bea "lapte de
troscot" care se prepara astfel: o lingurita (cu varf) de troscot se opareste cu o cana de lapte in
clocot. Se bea foarte fierbinte, in inghitituri mici (trei-patru cani pe zi). Va sfatuiesc, de
asemenea, sa nu consumati: carne, alcool, cafea, zahar, faina alba si sa beti zilnic un litru de
sucuri preparate la centrifuga din sfecla rosie, varza, morcov. Ii doresc sanatate sotului
dvs.Melinte Catalina - Str. Varariei nr. 18, bl. A1, sc. B, ap. 26, Barlad, jud. Vaslui, tel.
035/42.02.89
Ma numesc Danaila Victoria si prin prezenta scrisoare vreau sa va anunt in mod personal ca citesc
saptamana de saptamana revista "Formula AS" si sunt multumita de tot ce este scris in ea.
Pot sa va anunt ca aceasta revista m-a vindecat in urma cu 10 luni de pietre la rinichi. In decembrie
2006, am gasit scris intr-un articol denumirea de ghimpe negru. Nu stiam ce planta este, ma uitam la
copacii care aveau ghimpi si in cele din urma l-am depistat. Il stiam de pe la 7 ani, cand am inceput
scoala primara in satul meu natal Campeneanca, si mancam de prin noiembrie pana in februarie pastai
din acest salcam boieresc (asa ii spuneau oamenii). Am cules deci mai multe pastai (am facut doza: 1
pastaie la 10 kg corp, eu aveam 70 kg si am pus 10 pastai), le-am spalat, le-am rupt, ca sa incapa in oala,
am pus 2 litri de apa si le-am fiert pana a ramas un litru din aceasta bautura delicioasa. Am impartit-o in
trei cani. Una am baut-o la ora 8 dimineata si am mancat carne la gratar, a doua cana am baut-o la ora
14, iar am mancat carne fripta, fiindca nu rezista rinichii daca nu mananci bine, iar la ora 20 am baut
ultima cana din acest ceai. Separat, mi-am procurat 30 de pampersi ca sa evit udatul asternutului. Am
ramas destul de perplexa cand am vazut ce rezultat au avut: pietrele au iesit, macerate ca zatul de cafea,
de un maro inchis. Din clipa in care am terminat de baut acest ceai, nu m-au mai durut rinichii. In
schimb, din greutatea de 70 kg pe care o aveam, am ramas la greutatea de 58 kg, deci am pierdut 12 kg,
dar ma simt bine. Pastaile trebuie culese cand cade zapada, atunci sunt la maturitate. Daca aveti cititori
cu pietre la rinichi, ficat si fiere, care se pot deplasa pana aici, in Focsani, comuna Balotesti, sat Petroasa,
eu le pot oferi aceste pastai care cresc in zona.
Va multumesc ca ati infiintat aceasta revista, deoarece m-am vindecat de calculi renali de marimea unei
masline si doresc ca si alti oameni suferinzi sa se vindece.
Desi am o pensie amarata, voi citi in continuare revista mea preferata, nu ma poate opri nimeni, eu sunt
o Balanta si fac numai ce vreau si mananc ce vreau.
DANAILA I. VICTORIA - comuna Balotesti, sat Petroasa, nr. 170, Focsani, judetul Vrancea
Pietrele la rinichi
* Strugurii-ursului - se pun pe foc 500 ml de apa, cu 2 linguri de planta uscata. Se tine pe foc
pana se evapora 1/3 din lichid si se strecoara.
Maces
* Consumul in exces al natriului (in primul rand sarea). De aceea, daca ati avut probleme cu
rinichii, nu consumati sare in exces si produse ca chipsuri, carne sau peste sarat.
* Produsele bogate in oxalati sporesc formarea reziduurilor solide, adica a pietrelor. Produsele
periculoase sunt: cacao, cafeaua solubila, rubarba, spanacul, ceaiul negru, ciocolata, macrisul si
grepfruitul, al caror consum trebuie limitat.
* Produsele cu concentratie sporita a zaharului sporesc nivelul calciului in urina, ceea ce duce la
formarea pietrelor la rinichi.
* S-a observat ca oamenii care sufera de aceasta boala consuma de doua ori mai mult alcool
decat cei sanatosi (indeosebi bere). Concluzie: reduceti consumul de alcool.
* Cofeina sporeste aparitia pietrelor la rinichi. Se manifesta indeosebi la femei. In acest caz, e de
dorit sa reduceti consumul cofeinei.
Tratamente cu plante
Curele fitoterapeutice in caz de litiaza renala pot dura si 5-6 luni, cu pauze mici. De regula, timp
de 21 de zile, se beau ceaiuri din amestec de mai multe plante, iar 7-10 zile, se beau preparate
dintr-o singura planta, diferite pentru fiecare fel de pietre (urati, fosfati, oxalati).
Calculi formati din urati
Plantele folosite in medicina naturista pentru tratament sunt: radacina de obligeana, mugurii de
mesteacan, scoarta si florile de salcie alba, semintele de coriandru, ienupar, pir tarator, patrunjel,
traista-ciobanului, barba-ursului, semintele de chimen, troscot.
Osul iepurelui
Reteta. Se amesteca in parti egale troscot, frunze de fragi, menta si seminte de marar. Peste o
lingura de amestec se toarna 500 ml de apa fierbinte. Se aduce pana la fierbere, dar nu se fierbe.
Apa cu plante cu tot se toarna in termos si se infuzeaza 2 ore. Infuzia se bea calda, in timpul
zilei, in 2-3 reprize, intre mese, timp de 3 saptamani.
* Planta de baza pentru pietrele cu urati este osul-iepurelui. Se prepara infuzie din 8 g de
radacina tocata marunt, in 250 ml de apa clocotita. Se beau cate 50-70 ml, de 4 ori pe zi, inainte
de masa, timp de 7-10 zile. Se administreaza in pauza tinuta intre retetele din amestec de plante.
Calculi fosfatici
* Reteta. Se amesteca in cantitati egale: iarba rosie, frunze de fragi, paie de ovaz, salvie. O
lingurita de plante se infuzeaza 2 ore, in 250 ml apa fierbinte. Se beau cate 5-7 inghitituri, de 4
ori pe zi, cu 20 minute inainte de masa.
* Planta de baza. Feciorica (Herniaria glabra) este o planta ce dizolva cu succes pietrele
fosfatice. Se prepara o infuzie din 7 g, la 250 ml de apa. Se beau cate 50 ml, de trei ori pe zi.
Calculi oxalici
Merisor
Ienupar
De 3 ori pe an, in lunile martie, august si decembrie, se fac cure pentru intretinerea rinichilor.
Cea mai eficienta e cura cu ienupar.
Reteta. Seara se pun la inmuiat in 200 ml de apa rece 5 g de fructe de ienupar uscate. Dimineata
se aduc pana la fierbere si se tin pe un foc slab 10 minute. Se bea cate 1/4 pahar, de 4 ori pe zi,
cu o ora dupa masa. Sau se mesteca in gura fructele proaspete, incepand cu 4 bobite. Zilnic se
adauga cate una, pana se ajunge la 13 bucati, apoi se scade numarul lor cu o bobita pe zi, pana la
4 fructe.
Cura cu dulceata de ceapa
Se da prin masina de tocat un kg de ceapa, se amesteca intr-un ceaun cu 400 g zahar si se pune
pe foc. Cand incepe se clocoteasca, focul se face mic si se deschid geamurile, deoarece mirosul
este foarte puternic. Se tine dulceata pe foc aproape 3 ore, se amesteca periodic si se strecoara
prin sita sau plasa de tantari. Se iau cate 100 g, de patru ori pe zi, la orele 8, 12, 16, 20, cu 30
minute inainte de masa. In functie de marimea si amplasarea pietrelor, cura poate sa dureze si 2
luni.
Cura cu marar
Marar
Se toaca marunt toate partile plantei. Se pun la fiert 400 ml de apa, se introduc 2 linguri de marar
tocat si se lasa sa dea 2-3 clocote. Se infuzeaza sub capac 30 minute. Se bea lichidul strecurat, in
3-4 reprize. Se incalzeste putin inainte de administrare. O cura dureaza 3 saptamani.
Decoct din paie de ovaz
La un litru de apa se pun 100-150 g de paie si se fierb 25-30 minute. Obtineti o portie pentru 2
zile. Se bea intre mese, in loc de apa. Comprese din paie de ovaz. Tot din paie de ovaz se prepara
un decoct concentrat pentru comprese. Jumatate de kg de paie se fierb 30 de minute in 2 litri de
apa pe un foc mic. Compresa calda ajuta la eliminarea pietricelelor sau a nisipului fara durere.
Reteta ruseasca
In spitalul din Kremlin, destinat elitelor politice, bolnavilor li se administreaza un amestec din
300 ml suc de lamaie, 300 ml glicerina (din farmacie) si 600 ml apa distilata. Se bea cate o
lingura, cu 30 minute inainte de masa. Inainte de consumare, amestecul se agita.
Feciorica
Contra inflamatiilor rinichilor si disfunctiei vezicii urinare sunt recomandate sucuri din afine,
pepene galben, pere, castraveti, varza, telina, pepene verde, bostanei, napi, dovleac.
* Sucul preparat din telina poseda o capacitate diuretica puternica.
* Sucul din cartofi cruzi este benefic contra bolilor de rinichi si vezicii urinare. Mai mult decat
atat, el contine elemente care ucid celulele de cancer in stare incipienta.
* Suc de pere. Se bea cate un pahar amestecat cu o lingura de miere de albine de 3 ori pe zi, intre
mese.
* Se amesteca un pahar de suc proaspat de castraveti cu 1/2 pahar suc de morcov si 1/2 pahar suc
de sfecla stors cu 2-3 ore inainte. Se bea cate 1 pahar, cu o lingura de miere de albine, de doua
ori pe zi, cu 20 minute inainte de masa.
Fiecare suc se bea timp de 10 zile, urmeaza o pauza de 30 de zile si se repeta curele
Chimenul negru
Tradiia spune c profetul Mahomed, ntemeietorul Islamului, a considerat seminele de chimen negru
un remediu sigur pentru orice boal, cu excepia morii. Seminele de chimen negru sunt un remediu
arbesc tradiional pentru astm, tuse, dureri de stomac, colici i dureri abdominale, slbiciune i
oboseal general, reumatism, boli ale laringelui i ale gurii, boli de piele i cancer. Se credea, de
asemenea, c ajut la refacerea femeii dup natere, regleaz menstruaia, stimuleaz funciile hepatice
i renale, ajut digestia, dizolv pietrele la rinichi, de asemenea ajut memoria, puterea de concentrare
i atenia.
Preparate din chimen negru:
* Mncai semine de chimen ca atare.
* Pulbere: seminele de chimen se macin pn se transform n pulbere i se iau cu ap sau cu lapte,
cte 3-4 linguri pe zi.
* Semine cu miere: o lingur de semine de chimen amestecat cu o linguri de miere se ia de 3-4 ori
pe zi.
* Decoct: se fierbe o lingur de semine de chimen negru 2-3 minute ntr-o can de ap, se las la
infuzat, apoi se strecoar.
* Semine cu lapte: se pune pe foc o can de lapte, la care se adaug 2 linguri de semine de chimen.
Cnd ncepe s fiarb, se trage deoparte. Cnd s-a rcit, se strecoar i se bea.
* Se presar semine de chimen pe pine i produse de patiserie.
Cardamomul
Ingredient valoros n buctria arab, e folosit la aromatizarea cafelei, a dulciurilor, buturilor, produselor de patiserie i a unor mncruri, i este foarte apreciat i ca remediu pentru mai multe boli. Stimuleaz digestia, trateaz balonarea, lipsa poftei de mncare, rceala, rgueala, astmul bronic,
obezitatea, dizolv pietrele de la rinichi i calculii biliari, este dezinfectant i detoxifiant.
Preparate din cardamom:
* Seminele mcinate, transformate n pulbere, se adaug la cafea sau la ceai.
* Pulbere i miere: un sfert de linguri de pulbere de cardamom amestecat cu o linguri de miere, de 3
ori pe zi.
Smirna
n limba arab, smirna (murr) nseamn amar. Este o rin - un lichid galben pal, care cnd se ntrete
devine rou-brun - colectat de la un mic arbore care crete n sudul Arabiei i n Somalia. O putei gsi
la magazine naturiste sau farmacii sub form de bobie, tinctur sau ulei - e important s fie specificat
pe ambalaj c este pentru uz intern.
De mii de ani, datorit proprietilor terapeutice de excepie, smirna a avut nenumrate ntrebuinri la
popoarele arabe. Este unul dintre cele mai bune antiseptice cunoscute, de asemenea are efect
cicatrizant, astringent, antiinflamator, expectorant, antispastic.
Apa de smirn, ceaiul sau tinctura sunt excelente pentru a trata bronita, rceala, durerile de gt, ulceraiile bucale, afeciunile rinichilor, orice inflamaie din organism. De asemenea, rnile, operaiile i
arsurile minore se vindec mai repede dac se aplic pe ele ap de smirn sau bobie de smirn, dup ce
au fost inute n ap. n vechime, arabii tratau cu smirn aproape orice afeciuni ale pielii. Aceasta
reduce cicatricele, vindec pielea crpat i uscat, furunculele, negii.
Preparate din smirn:
* Ap de smirn: se pun cteva granule de smirn ntr-o can cu ap. Se acoper i dup 2-3 zile se
strecoar.
* Ceai de smirn: se las la infuzat 2-3 granule de smirn ntr-o can de ap clocotit timp de o jumtate
de or, apoi se strecoar.
Rodia
Originar din Iran i rile cu care se nvecineaz, arborele de rodie "se descurc" de minune n condiiii
semiaride. Seminele, sucul i siropul de rodie fac parte din compoziia multor mncruri i dulciuri
orientale i au fost folosite din cele mai vechi timpuri ca leacuri pentru o mulime de afeciuni. De-a
lungul timpului, pulberea de coji de rodie a fost folosit pentru a trata arsuri i rni cu sau fr infecie.
Apa n care au fiert cojile de rodie este un leac eficient pentru indigestie, iar cojile nmuiate i sucul sunt
utilizate pentru dureri de gt, de stomac, indigestie, boli de inim.
Preparate din rodie:
* Se mnnc seminele ca atare, uscate, sau se stoarce sucul din semine.
* Se decojete rodia, iar cojile sunt puse la uscat, apoi se piseaz pn se transform n pulbere.
* Se fierb cojile de rodie n ap, apoi se strecoar i se bea lichidul.
Dulceata de rostopasca
Reteta: 2 pahare de planta cu flori se spala in apa curgatoare rece, vreme de 30 minute. Se taie apoi
marunt si se fierb intr-un litru de apa, pe foc mic, 10 minute. Se strecoara de doua ori, se amesteca cu 1
kg de zahar si se fierb inca 15 minute. Se adauga trei lamai taiate marunt, cu tot cu coaja, si se mai fierb
5 minute. Se ia vasul de pe foc, se lasa 20 de minute, iar se aduce pana la punctul de fierbere, apoi se
adauga 100 ml apa sfintita. Mod de administrare: Se ia cate o lingurita de miere cu ceai de plante, de
doua ori pe zi, timp de doua luni, citind o rugaciune de sanatate. Recomandari: tromboflebita, varice,
tumori diverse, nisip la ficat si rinichi. Extern: se foloseste sub forma de comprese, in tratarea
dermatozelor.
FURIA
Furia afecteaz ficatul i provoac ascensionarea energiei.
Tristeea i durerea sufleteasc (ce corespund elementului metal) controleaz furia (este asociat
elementului lemn).
Simptomele asociate sunt:
- Dureri de cap
- Ameeli
- Creterea tensiunii
- Atac vascular cerebral
- Irascibilitate
- Eructaii
- Suspine
- Menstruaie neregulat
Energia ficatului (lemn) atac splina i stomacul (pmnt). Este situaia n care energia
elemntului lemn este prea puternic i afecteaz elementul pmnt, pe care n mod normal l
controleaz. Drept urmare vor interveni urmtoarele manifestri:
- Insuficien energetic a splinei
- Energia stomacului urc n loc s coboare
- Sngerri:
a) la nivelul nasului (cauzate de ascensionarea energiei stomacului)
b) n alte poriuni ale corpului (din cauza slbirii splinei: nu mai poate s i exercite funcia de
meninere a sngelui n interiorul vaselor)
O alt situaie ce poate aprea din cauza furiei este situaia n care elementul controlat (lemn) se
ntoarce mpotriva elementului care l controleaz (metal) Lemnul corespunde ficatului iar
metalul este ataat plmnilor. Este vorba de situaia n care ficatul se ntoarce mpotriva
plmnilor, ceea ce genereaz astm.
Din punct de vedere al organelor pereche, ficatul este organul Yin, care deine energie, iar
vezica biliar este organul Yang, ce transport energia. Excesul de energie la nivelul ficatului va
afecta vezica biliar, ducnd la incapacitatea de a lua decizii, ce este guvernat de vezica biliar.
TRISTEEA I SUFERINA SUFLETEASC
Tristeea sau suferina sufleteasc afecteaz plmnii, ce corespund elementului metal.
Aceste dou sentimente slbesc energia corpului i o dizolv.
Sentimentul care controleaz tristeea sau suferina sufleteasc este bucuria (focul controleaz
metalul).
Simptomele cauzate de tristee sau suferina sufleteasc sunt:
- Senzaia c spaiul de la nivelul pieptului este prea mic
- Astm
- Plns excesiv
- Rceli frecvente (slbirea energiei de aprare)
- Probleme ale pielii
Scderea energiei pectorale afecteaz i inima: uneori apar probleme circulatorii.
NGRIJORAREA
Ingrijorarea (gndurile excesive) afecteaz splina, ce corespunde elementului pmnt.
Ingrijorarea produce stagnarea energiei.
Sentimentul care controleaz ngrijorarea este furia (lemnul controleaz pmntul).
Simptomele asociate sunt:
- Palpitaii
- Insuficien energetic a splinei
- Insuficien sanguin
TEAMA I SPAIMA
Teama i spaima afecteaz rinichii, care corespund elementului ap.
Atunci cnd un om este speriat sau i este team energia sa va cobor. Traiul n teroare este cel
care slbete cu precdere rinichii. Vezica urinar este de asemenea afectat de aceste dou
sentimente. Deseori, vezica urinar nu mai este bine controlat.
Pmntul (splina) controleaz apa (rinichii): ngrijorarea este cea care controleaz teama i
spaima.
Teama i spaima afecteaz ficatul i vezica biliar (ficatul corespunde lemnului, iar rinichii apei:
atunci cnd apa este afectat, lemnul va fi i el influenat). Vor rezulta simptome precum:
- Depresie
- Lipsa capacitii de decizie
- Confuzie
- Lipsa curajului
Apa (rinichii) nu mai controleaz focul (inima); de aici rezult situaia n care focul scap de sub
control:
- Anxietate
- Incapacitatea de a se odihni.
CELE ASE SCHIMBRI CLIMATICE
Medicina tradiional chinez descrie cele ase schimbri climatice:
- Vntul
- Frigul
- Umezeala
- Focul
- Aria verii
- Uscciunea
In mod obinuit, aceste schimbri climatice, cunoscute i sub denumirea de cele ase tipuri de
energii, nu provoac modificri patologice n organism. Aciunea lor poate determina apariia
bolii numai atunci cnd schimbrile climatice sunt brute sau extreme, sau dac rezistena
organismului este sczut. Atunci cnd sunt privite ca factori ce stau la baza apariiei bolilor,
aceste schimbri climatice sunt denumite cele ase energii perverse.
In momentul n care produc mbolnvirea, cele ase energii invadeaz corpul, din exterior spre
interior, prin piele, nas sau gur.
Afeciunile provocate de aceti factori sunt strns legate de schimbrile de vreme i de mediul
nconjurtor. De aceea, ele mai sunt denumite i boli de sezon.
VNTUL
Vntul este asociat cu ficatul, lemnul, primvara, Yang-ul. El poate invada cu uurin corpul
atunci cnd acesta este transpirat sau n timpul somnului.
Vntul este asociat cu micarea i cu activitatea i poate aduce i celelalte energii perverse n
interiorul corpului, odat cu el. Vntul este considerat cea mai important energie pervers,
fiind denumit generic ca fiind cauza celor o sut de afeciuni.
Vntul disperseaz energia n sus i n exterior
- Avnd caracter Yang, energia vntului tinde s urce i s se extind.
- Afeciunile cauzate de vnt se manifest iniial la nivelul prii superioare a corpului: cap,
organe de sim i piele.
Manifestrile clinice sunt: dureri de cap, obstrucie nazal, dureri i usturimi n gt, umflarea
feei, transpiraii i sensibilitate la vnt.
Apariie rapid i schimbri rapide
- Declaneaz afeciuni acute, cu evoluie rapid, precum febra, bolile infecioase.
In natur vntul bate n rafale i aciunea sa este caracterizat de schimbri rapide. Drept urmare,
tulburrile provocate de vntul patogen sunt nsoite de simptome migratoare, modificri
brute de stare i instalarea violent a afeciunii. Astfel, durerile articulare ce apar se mut,
migreaz n corp.
Un alt exemplu l constituie urticaria produs de aciunea vntului, afeciune ce d mncrimi ale
pielii i pustule care apar i dispar pe suprafaa corpului.
Creaz micri anormale i brute
- Spasme, convulsii, ticuri
Posibile afeciuni
- Atac vascular cerebral
- Ceaf nepenit cu rceal
Vntul este cel mai des ntlnit primvara
Cel mai adesea vntul care apare primvara are o putere foarte mare, el penetrnd cu uurin n
interiorul corpului.
FRIGUL
Frigul, dei caracteristic iernii, poate aprea i n alte anotimpuri.
Exist muli factori care permit frigului patogen s invadeze corpul:
- mbrcmintea prea subire, neadecvat temperaturii mediului ambiant,
- staionarea n ploaie (umezeal),
- Aria este o manifestare a Yang-ului ceva mai intens dect cea a cldurii
- Focul este forma cea mai sever a Yang-ului.
Focul este un factor patogen de natur Yang.
- Aciunea focului este caracterizat de ardere i deplasare spre partea superioar.
Simptomele ce in de deplasarea focului spre partea superioar a corpului:
- febr, agitaie, sete, transpiraie, ulceraii ale mucoasei bucale, dureri ale gingiilor, dureri de
cap, ochi congestionai;
- dac focul patogen atinge mintea apar: insomnii, delir, com.
Focul (Yang) consum fluidele (Yin) corpului: atunci cnd focul arde poate provoca ieirea
forat a fluidelor ctre exterior, provocnd o deshidratare grav.
Simptomele ce in de consumarea fluidelor corpului:
- dorina de a consuma multe lichide, buzele i gtul se usuc, intervine constipaia, urina este n
cantitate foarte redus i foarte concentrat.
Focul care invadeaz corpul strnete vntul i provoac perturbaii ale funciilor sanguine.
1. Excesul de foc afecteaz meridianul ficatului i tendoanele, strnind vntul n ficat.
Simptomele ariei care strnete vntul:
- febr mare, com, convulsii, rigidizarea gtului, privire fix.
2. Afectarea sngelui de ctre foc duce la creterea vitezei de circulaie a sngelui, iar pulsul
devine foarte ridicat. In formele severe sngele este scos din vase, ducnd la:
- epistaxis, hematurie, sngerri uterine, menoragie.
Focul patogen ce stagneaz poate descompune carnea i sngele, ceea ce duce la:
- furuncule, ulceraii, abcese.
CLDURA VERII ARIA VERII
Aria sau cldura excesiv este forma predominant de energie din timpul verii i, spre
deosebire de ceilali factori patogeni, ea nu este ntlnit dect pe durata acestui anotimp.
Bolile pe care le provoac sunt induse de temperaturi nalte i apar n urma expunerii excesive la
soare sau staionarea pentru mai mult timp n locuri supranclzite i cu ventilaie proast.
Cldura verii este un factor patogen de natur Yang. Simptomele sunt:
- febra ridicat, sete, transpiraii excesive, agitaie, puls crescut.
Cldura verii este caracterizat de aciune la nivelul zonelor superficiale, dispersie i consumarea
lichidelor corpului.
De obicei, afecteaz capul i ochii, provocnd ameeli i tulburri de vedere.
Cldura verii poate de asemenea s blocheze funcia de nchidere a porilor, meninndu-i
deschii. In acest mod vor apare pierderi mari de fluide prin transpiraie excesiv. Va apare:
- setea, limba i gura devin uscate, urina este foarte concentrat, stare de epuizare.
Vara este adesea foarte umed i, de aceea, cldura patogen este combinat cu umezeala
patogen.
Simptome: greutate n cap, senzaia de sufocare, anorexie, epuizare, febr i agitaie.
USCCIUNEA
Toamna este de obicei foarte uscat n China. De aceea, uscciunea a fost asociat n medicina
tradiional chinez cu acest anotimp.
Uscciunea consum lichidele din corp, ducnd la:
- uscarea nasului, a gurii i a gtului
- apariia de crpturi ale pielii
- pierderea strlucirii prului
- constipaie
- reducerea cantitii de urin.
Uscciunea afecteaz adesea plmnul. Acesta este organul deintor de energie cel mai delicat.
Funciile plmnului sunt legate de mprtierea fluidelor i de umezire. Afectarea plmnului va
duce la obstrucia funciei de dispersie a fluidelor. Uneori va apare o tuse seac, nsoit de
secreii ce poart urme de snge.
ALTE CAUZE ALE APARIIEI BOLILOR
- Constituie slab
- Suprasolicitare
- Activitate sexual excesiv
- Probleme de nutriie
- Traume fizice
- Parazii i otrvuri
- Tratament incorect
- Faptele neconforme cu morala
CONSTITUIE SLAB
Constituia depinde de:
- Sntatea prinilor n general, i n mod particular de starea lor n momentul concepiei
viitorului copil
- Sntatea mamei pe durata sarcinii
9999Factori ce afecteaz constituia viitorului copil:
- Concepia n stare de ebrietate
- Mama este prea n vrst n momentul concepiei
- Consumul alcoolului, tutunului sau al drogurilor pe durata sarcinii
- Suportarea unui oc pe durata sarcinii (afecteaz energia inimii ftului)
Constituia unei persoane este stabilit n momentul concepiei, dar ea poate fi modificat i pe
durata sarcinii:
- In momentul concepiei, unirea energiei Cerului i a Pmntului produce noua fiin,
- Energia ancestral a prinilor este transmis ftului,
- Constituia se fixeaz n general n acest interval.
Totui, cei care au o constituie slab pot s-i modifice energia printr-un mod de via echilibrat,
prin evitarea stress-ului i a exceselor (de munc sau sexuale), odihn corespunztoare,
alimentaie corect, practica exerciiilor de respiraie, exersarea unor sisteme de tehnici de
cultivare i ntrire a interiorului (practica Qigong-ului i a Taijiquan-ului).
probleme menstruale.
Anumite tipuri de exerciii pot cauza stagnarea energiei n unele poriuni ale corpului:
Ex: Ridicarea greutilor cauzeaz stagnarea energiei la nivelul prii inferioare a spatelui
Ex: Alergarea duce la stagnarea energiei la nivelul genunchilor
Ex: Tenisul provoac stagnarea energiei la nivelul coatelor
d) Lipsa exerciiilor
Exerciiile fizice executate periodic, ntr-o manier natural, permit o bun circulaie energetic.
Lipsa exerciiilor fizice produce stagnarea energiei.
Principiul care trebuie respectat este cel al evitrii excesului ct i a insuficienei.
Anumite exerciii fizice (Qigong, Taijiquan) sunt apreciate att pentru exersarea corpului ct i
pentru producerea energiei.
ACTIVITATE SEXUAL EXCESIV
Activitatea sexual excesiv slbete esena rinichilor, n special la brbai.
Fluidele sexuale masculine sunt manifestarea esenei rinichilor: de aceea pierderea acestor fluide
duce la slbirea temporar a esenei rinichilor.
Fluidele sexuale feminine in mai mult de Jingye (fluidele corpului mai dense, ce circul prin
interiorul corpului).
Fluidele sexuale sunt susinute de ctre esena dobndit i n mod normal ea nu slbete. Dar
dac activitatea sexual este excesiv, corpul nu va avea timp pentru a reface esena dobndit.
Simptomele excesului n viaa sexual sunt:
- Oboseal evident
- Apariia ocazional a ameelilor
- Vedere neclar
- Dureri ale spatelui, n zona inferioar a acestuia
- Slbiciunea genunchilor
- Urinare frecvent
Din punct de vedere al anotimpurilor se consider c viaa sexual poate fi un pic mai intens pe
durata primverii i ar trebui s fie ceva mai reinut pe durata iernii.
Pe durata tratamentului problemelor sexuale se recomand reducerea vieii sexuale.
Esena rinichilor slbete
a) la brbai: din cauza excesului vieii sexuale
b) la femei: din cauza naterilor repetate.
Lipsa vieii sexuale poate fi una din cauzele apariiei bolilor.
Dorina sexual este o msur a energiei (Yang-ului) rinichilor.
Insuficiena energiei (Yang-ului) rinichilor duce la lipsa libido-ului.
Insuficiena esenei (Yin-ului) rinichilor provoac interes excesiv fa de viaa sexual, nsoit de
lipsa capacitii de finalizare, vise erotice (n special la femei) i emisie seminal nocturn (la
brbai).
Alte cauze ale unei viei sexuale nemplinite: lipsa armoniei n cuplu, probleme sufleteti, lipsa
fericirii, stress-ul.
PROBLEME DE NUTRIIE
Alimentaia incorect este una din principalele cauze ale apariiei bolilor.
a) Supraalimentaia i malnutriia
Cantitatea de hran consumat trebuie s fie adaptat nevoilor organismului. Dac aportul de
hran este fie exagerat, fie insuficient, el poate cauza mbolnvirea.
Consumul exagerat de alimente cnd este depit necesarul de elemente nutritive vor fi afectate
splina i stomacul, se va acumula flegma i vor stagna elementele nutritive n interiorul corpului.
Vor aprea urmtoarele simptome: eructaii nsoite de regurgitri, dureri n epigastru i n tot
abdomenul, diaree, vrsturi.
Subalimentarea duce la imposibilitatea crerii bazei necesare pentru producerea sngelui i a
energiei. Dup un timp se ajunge la diminuarea energiei de aprare.
Incercarea de a slbi prin nfometare duce la slbirea energiei splinei. Din cauza faptului c
splina nu mai are o funcionare foarte bun, ea nu va mai putea s-i exercite cu succes funciile
de transport i de transformare a fluidelor, ceea ce va provoca stagnarea acestora i creterea n
greutate.
b) Consumul preferenial al unui singur tip de alimente
Necesitile organismului pot fi satisfcute doar atunci cnd acesta primete o alimentaie
echilibrat. Consumul unui singur tip de alimente poate duce la malnutriie sau la alte boli.
De exemplu, populaiile care se hrnesc n exclusivitate cu orez decorticat prezint o frecven
ridicat a bolii beri-beri.
Locuitorii teritoriilor unde apa nu are iod n cantitate corespunztoare sufer de tulburri ale
glandei tiroide.
Excesul de vegetale crude, de salate sau de fructe slbete energia splinei, ele fiind contraindicate
persoanelor ce au o slbiciune a acesteia.
Cnd n alimentaie predomin hrana rece va fi slbit energia splinei putndu-se dezvolta
rceala i umezeala interioar. Simptomele caracteristice acestei situaii sunt: dureri abdominale
i diaree.
Alimentele extrem de fierbini vor duce la eliberarea ctre exterior a energiei vitale, afectnd
energia i sngele corpului.
Cldura excesiv, n special cea provenit din fumat i din consumul buturilor alcoolice, va
consuma Yin-ul (fluidele) corpului, provocnd uneori chiar i stagnarea sngelui.
De asemenea, consumul exagerat de dulciuri sau finoase, grsimi, produce cldur umed n
corp, cauznd stagnarea energiei i a sngelui.
Simptome: senzaia de greutate n piept, ameeli, hemoroizi sngernzi, furuncule.
Dac mncarea este limitat doar la cteva feluri, energia intern va avea de suferit.
Gustul picant este absorbit de ctre plmni. Energia din mncarea condimentat este uor
absorbit prin canalul plmnului.
Dac mncarea este condimentat ntr-o manier moderat atunci fiziologia aparatului respirator
va fi mbuntit.
Excesul de condimente va afecta ns energia plmnilor.
Gustul amar este legat de inim, de snge i de fluidele corpului (Jingye). Excesul de alimente
amare va crete focul de la nivelul inimii, conducnd la consumul fluidelor.
Gustul srat influeneaz rinichii i oasele. Persoanele ce au probleme cu oasele sau cu rinichii
nu vor avea voie s consume dect alimente ce sunt uor srate.
Gustul acru guverneaz ficatul i tendoanele. Excesul alimentelor acre va afecta ficatul,
provocnd rigidizarea tendoanelor i a articulaiilor.
Gustul dulce corespunde splinei i musculaturii. Persoanele ce sufer de afeciuni ale stomacului
i ale splinei vor consuma ct mai puine dulciuri.
c) Consumul de mncare alterat, toxic sau n condiii neigienice
Aceste situaii vor duce la afectarea splinei i a stomacului. Semne clinice: greuri, vrsturi,
diaree, dureri n epigastru i abdomen.
TRAUME FIZICE
Traumele fizice cauzeaz stagnarea sngelui i a energiei.
Traumele uoare duc la stagnarea energiei, n timp ce traumele grave produc stagnarea sngelui.
In general, n cazul traumelor se observ afectarea regiunilor musculare nsoit de dureri,
sngerri, lezarea tendoanelor i n unele cazuri grave chiar i a organelor interne, fracturarea
oaselor, dislocarea articulaiilor, .a.m.d.
Un pericol foarte mare l constituie invadarea corpului, prin poriunile rnite, a energiilor
patogene, ceea ce n unele cazuri poate duce chiar la com sau convulsii.
PARAZII I OTRVURI
Infestarea cu parazii este foarte des ntlnit la copii.
Factorii care contribuie la infestare: hran insuficient, consumul excesiv de grsimi i de
dulciuri, ce conduc la creterea umezelii (ce este mediul perfect pentru parazii sau pentru
ciuperci).
TRATAMENTUL INCORECT
Tratamentul incorect poate duce la agravarea unei afeciuni.
De exemplu: folosirea unei proceduri ce tonific Yang-ul (energia) n situaia n care ar trebui de
fapt s ntreasc Yin-ul.
Un alt exemplu l constituie (ntrirea Yin-ului) creterea umezelii atunci cnd n organism exist
retenie de ap.
FAPTELE NECONFORME CU MORALA (conform teroriei din Qigong)
Aceste rnduri au fost preluate din cartea Maestrului Cezar Culda; Medicina Tradiional
Chinez i Qigong-ul Terapeutic
"Doresc un leac eficient pentru tratarea colonului iritabil" (Rspuns pentru D. VOITINEANU, F.
AS nr. 1146)
Sindromul colonului iritabil (SCI) este o afeciune cronic a colonului (intestinul gros),
caracterizat printr-o asociere de simptome, cum sunt: dureri abdominale (mai ales cu caracter de
crampe), balonare, diaree sau constipaie sau alternan de diaree i constipaie. Este considerat o
boal funcional, n sensul c investigaiile medicale efectuate unui bolnav cu acest diagnostic nu
relev nicio modificare organic la nivelul mucoasei colonului. Este mai degrab o tulburare a
motilitii (micarea de contracie i de relaxare intestinal), a funciei de contracie a musculaturii
intestinului gros.
Diagnosticul de sindrom de colon iritabil poate fi dificil de stabilit, deoarece este un diagnostic de
excludere i nu poate fi dat prin teste de laborator sau imagistic (RMN, ecografie). Sunt necesare
mai multe investigaii, precum colonoscopia, analizele de snge, analizele bacteriologice din fecale,
ecografia abdominal, pentru a exclude boli care au aceleai simptome.
Cauza acestei afeciuni nu se cunoate exact. Exist mai muli factori determinani, dintre care vreau
s menionez doi mai importani: alergii/ intolerane alimentare i cauze psihice (stresul, anxietatea simptomele se pot agrava n perioadele de tensiune psihic).
Pornind de la premisa c diagnosticul menionat de dvs. este corect (c ai fcut investigaiile
medicale necesare i avei ntr-adevr doar o tulburare de motilitate a colonului i nu o inflamaie a
mucoasei sau alte modificri), cele mai bune rezultate sunt date de schimbarea dietei i a stilului de
via, la care se adaug i remedii fitoterapeutice specifice, dup cum urmeaz:
* Este foarte bine s pstrai un jurnal, timp de 2-3 sptmni, n care s scriei ce mncai i ce bei
n fiecare zi, cnd ai fost supus la stres, i s vedei dac exist o coresponden ntre anumite
alimente sau perioade stresante i simptomele sindromului colonului iritabil: vei ti, astfel, ce s
evitai n viitor.
* Schimbarea dietei este esenial n sindromul colonului iritabil; studiile au artat c exist o categorie de carbohidrai care se diger greu, fermenteaz n tubul digestiv i determin dureri
abdominale. Se gsesc mai ales n lactate, cereale i n fructe. Pstrnd acel jurnal, v vei putea da
seama ce alimente v fac ru.
* Luai un supliment de probiotice dup mesele principale ale zilei.
* Plantele care se gsesc n formulele canadiene: Nervtton Canadian Sweet Extract, Lifeforce Canadian Sweet Extract, Digestton Canadian Sweet Extract au aciune benefic asupra sindromului colonului iritabil, dovad fiind numeroasele cazuri pe care le-am tratat de-a lungul a zeci de ani de
studiu.
* Dintre plante, regsim: chimenul i menta - calmeaz durerile i regleaz motilitatea tubului digestiv; glbenelele - au aciune cicatrizant pe mucoasa digestiv.
* Facei micare zilnic; practicai un sport. Micarea reduce substanial simptomele neplcute ale
sindromului colonului iritabil.
* Controlai stresul: descoperii dac nu cumva anumite stri emoionale declaneaz durerile abdominale; dac singur nu putei, adresai-v unui psihoterapeut.
V dorim mult sntate!
VASILE STANCIU - fitoterapeut, Bucureti, tel. 0724/37.32.48, 0755/77.08.50
Ayurveda specifica: corpul omenesc este un proces dinamic. El este intr-un echilibru fluid
permeabil, aflat intr-o interactiune permanenta cu mediul. Acest proces este supus unei instante
supreme de comanda si echilibru, desemnata in invatatura Ayurveda prin termenul de
constiinta .
Ayurveda imparte oamenii in functie de dominanta a trei forte interioare:
Vata sau miscare pentru a putea respira, pentru a putea trimite si primi impulsuri nervoase de la
creier.
Pitta - sau metabolism pentru a prelucra alimentele, aerul si apa din intregul sistem si de a facilita
functionarea intelectuala adecvata.
Kapha sau de structura pentru a tine celulele impreuna si a forma muschii, grasimea, oasele si
tendoanele.
Vata
Vata este un cuvant indian care defineste spatiul si aerul; el inseamna si rece, repede, aspru, mobil,
usor, dar si sensibil. Vata comanda toate resorturile miscarii din organismul uman, reglementeaza
activitatea musculaturii, a organelor interne, circulatia sangelui, respiratia si activitatile spirituale.
Oamenii Vata sunt imprevizibili si au mult mai putine steriotipii decat cei de tipul Pitta sau Kapha.
Variatia in ceea ce priveste marimea, forma, starea de spirit si energia fizica este trasatura lor
dominanta. Persoanele Vata tind sa li sa faca foame la orice ora, sa adore schimbarea, sa se culce la
ore diferite in fiecare seara. In mod special, sunt predispusi la boli minore, raceala sau gripa.
Caracteristicile tipului Vata:
* un corp delicat si subtire
* rapiditate in miscare
* senzatie de foame si digestie neregulata
* un somn usor, cu intreruperi, tendinta spre insomnie
* entuziasm, vivacitate, imaginatie
* inclinata spre ingrijorare
* excitabilitate, dispozitie schimbatoare
* intelege rapid lucrurile noi, dar le uita repede
* oboseste usor, tendinta de a se surmena
* energia fizica si mentala.
Recomandari Ayurveda:
* Daca aparti acestui tip, acorda trupului tau mai multa liniste
* Culca-te inainte de ora 22
* Practica cat mai des exercitii de relaxare
* Odihniste-te dupa masa o ora
* Mananca regulat
* Bea mult ceai de ghimbir, niciodata cafea, ceai negru sau alcool
* De doua ori pe saptamana iesi la soare, chiar si toamna ori iarna.
Pitta
Tema dominanta este intensitatea. Indivizii sunt persoane ambitioase, cu o minte patrunzatoare, care
spun ce gandesc, indraznete, care nu cedeaza usor sau sunt gelosi. Partea combativa a persoanei
Pitta este o tendinta naturala, dar nu intotdeauna foarte vizibila. Cand sunt echilibrati, oamenii Pitta
sunt calzi, au emotii intense, sunt iubitori si fericiti. O fata care straluceste de fericire este specifica
acestui tip.
Pitta inseamna pamant si aer, precum si urmatoarele atribute: cald, fluid, taios, acru. Pitta este
raspunzatoare de digestie si metabolism, de ficat, splina, piele si ochi. Dirijeaza energia si
sentimentele.
Caracteristicile tipului Pitta:
* inaltime medie
* energie si rezistenta medie
* foame si sete puternica, o digestie sanatoasa
* tendinta de a se enerva si de a fi iritat in conditii de stres
* o piele deschisa sau rosiatica, adesea pistruiata
* o minte patrunzatoare
* aversiune fata de soare si caldura mare
* un caracter intreprinzator, adora schimbarile
* precizie si logica in discurs
* nu poate renunta la programul de masa
* are parul blond, saten deschis sau roscat.
Recomandari Ayurveda:
* Mananca in portii mici, numai fructe si legume
* Filtreaza apa pe care o bei
* Practica sportul si miscarea in aer curat
* Doneaza sange pentru a-ti reduce in mod natural tensiunea
* Bea frecvent apa.
Kapha
Kapha inseamna pamant si apa. Atributele sunt: greoi, lent, moale. Kapha este stabilizatorul
trupului. Si forta care pune in miscare vointa si memoria.
Tipul Kapha are o conformatie fizica puternica, greoaie. Activitatea lui este lenta, dar temeinica.
Are somn bun, adanc, o perceptie inceata, dar o memorie buna si de durata. Este o fire echilibrata,
uneori prea calma. Tenul este gras.
Relaxat, acesta este cuvantul care descrie cel mai bine tipul Kapha. Oamenii Kapha sunt considerati
norocosi, pentru ca ei se bucura de o sanatate durabila. Personalitatile lor exprima o perspectiva
calma si fericita a vietii. Este specific pentru Kapha sa cantareasca bine lucrurile inainte de a lua o
decizie, sa incerce sa ii impace pe ceilalti si sa empatizeze in mod real cu sentimentele lor. Kapha
este dosha cea mai stabila si echilibrata.
Caracteristicile tipului Kapha:
* o constitutie solida si puternica, rezistenta mare
* o energie constanta; miscari lente si gratioase
* o personalitate linistita si calma, se infurie greu
* o piele rece, moale, groasa, palida
* un somn profund si prelungit
* intelege mai greu informatiile noi, dar are o memorie buna
* inclinat spre obezitate
A. Slabiti mancand
Retetele Ayurveda sunt calculate pentru 1000 de calorii pe zi. Ele sunt compuse din fructe, legume
si mirodenii. Dar, daca doriti, puteti manca mai mult din fiecare fel de mancare, fiindca tot veti
slabi; retetele sunt astfel combinate si aromate, incat asigura o crestere rapida a metabolismului si,
prin urmare, slabirea. O regula, totusi, exista: nu mancati decat la distanta de 4 ore fata de masa
precedenta, astfel ca digestia sa se efectueze pe deplin.
B. Un elixir al vietii facut din unt: Ghee
Ghee (se pronunta gie) seamana cu ceea ce noi intelegem prin unt topit. In bucataria ayurvedica
trece drept elixir al vietii si mijloc de intinerire, pentru ca este usor digerabil si sprijina preluarea
substantelor hranitoare in organism. Incalzit, se bea ca atare, pentru a produce dezintoxicari (2
poate fi pre
linguri de supa). In mod obisnuit, se foloseste la gatit si prajit. Ghee
orice gospodina in modul urmator: topiti o bucata de unt nesarat si lasati-o sa pritoceasca (fierbere
lenta) vreme de 15 minute. Cat mai este inca lichid si fierbinte, strecurati-l printr-un tifon intr-un
vas de ceramica ori de sticla. El reprezinta o grasime pura.
C. La pranz mancati mancare calda
In cadrul acestei diete, micul dejun trebuie sa fie frugal, pentru a nu ingreuna fortele digestive, lente
inca la acest ceas de zi. Ele devin active abia la pranz. Dupa cina, pe care trebuie sa o luati la ora 18,
si mai ales inainte de a va culca, nu trebuie sa mai mancati nimic, pentru ca noaptea digestia este
foarte grea. Toate pranzurile trebuie sa fie calde, pentru o mai buna digestie. Fiecare pranz trebuie
sa fie pregatit proaspat, din ingrediente neconservate, fara mancaruri gatite din ajun.
D. Elixirul pentru slabit apa fierbinte
Doi litri de lichid pe zi sunt obligatoriu de baut, indiferent ca e vorba de apa de la chiuveta, apa
minerala fara acid carbonic ori ceai de plante cu o felie de lamaie. Lichidele trebuie sa aiba
temperatura camerei, in nici un caz sa nu fie reci, pentru ca blocheaza digestia. Apa fierbinte
actioneaza ca un medicament. Cel mai bine ar fi sa umpleti un termos cu apa clocotita si sa beti din
ea intre 6 si 8 pahare pe zi, cat de fierbinte puteti. Asta regularizeaza metabolismul, elimina
otravurile si, mai ales, dizolva kilogramele.
E. Alimente care nu trebuie sa va lipseasca din casa
Unt, ardei rosii, galbeni si verzi, rosii, praz, mere, morcovi, pere, spanac, ridichi, sparanghel,
patrunjel, marar, iaurt, ceapa, usturoi.
F. Mirodenii care nu trebuie sa va lipseasca din casa
Piper, paprica, anason, chimen, rozmarin, maghiran, menta, salvie, scortisoara, cuisoare, enibahar.
G. Fainoase obligatorii
Paine graham ori de secara, fulgi de porumb, malai, linte.
In plus: fructe uscate (prune, caise, mere), ulei de floarea-soarelui, ulei de masline.
Prin credinta a fost mutat Enoh de pe pamnt, ca sa nu vada moartea. Si n-a mai fost gasit, pentru ca
Dumnezeu l mutase. Caci nainte de mutarea lui, primise marturia ca este placut lui Dumnezeu.
Evrei 11:05
Ayurveda este o stiinta de vindecare a omului provenita din india ce are ca scop echilibrul care trebuie sa
existe intre trup, suflet, spirit si lumea inconjuratoare.
Pentru ca acest ideal existential sa poata fi atins, inteleptii vindecatori din India au alcatuit un program care
se bazeaza pe patru trepte:
Ayurveda specifica: corpul omenesc este un proces dinamic. El este intr-un echilibru fluid permeabil, aflat
intr-o interactiune permanenta cu mediul. Acest proces este supus unei instante supreme de comanda si
echilibru, desemnata in invatatura Ayurveda prin termenul de constiinta.
Ayurveda imparte oamenii in functie de dominanta a trei forte interioare:
Vata sau miscare pentru a putea respira, pentru a putea trimite si primi impulsuri nervoase de la creier.
Pitta - sau metabolism pentru a prelucra alimentele, aerul si apa din intregul sistem si de a facilita
functionarea intelectuala adecvata.
Kapha sau de structura pentru a tine celulele impreuna si a forma muschii, grasimea, oasele si
tendoanele.
Vata
Vata este un cuvant indian care defineste spatiul si aerul; el inseamna si rece, repede, aspru, mobil, usor,
dar si sensibil. Vata comanda toate resorturile miscarii din organismul uman, reglementeaza activitatea
musculaturii, a organelor interne, circulatia sangelui, respiratia si activitatile spirituale.
Oamenii Vata sunt imprevizibili si au mult mai putine steriotipii decat cei de tipul Pitta sau Kapha. Variatia
in ceea ce priveste marimea, forma, starea de spirit si energia fizica este trasatura lor dominanta.
Persoanele Vata tind sa li sa faca foame la orice ora, sa adore schimbarea, sa se culce la ore diferite in
fiecare seara. In mod special, sunt predispusi la boli minore, raceala sau gripa.
Caracteristicile tipului Vata:
* un corp delicat si subtire
* rapiditate in miscare
* senzatie de foame si digestie neregulata
* un somn usor, cu intreruperi, tendinta spre insomnie
* entuziasm, vivacitate, imaginatie
* inclinata spre ingrijorare
* excitabilitate, dispozitie schimbatoare
* intelege rapid lucrurile noi, dar le uita repede
* oboseste usor, tendinta de a se surmena
* energia fizica si mentala.
Recomandari Ayurveda:
* Daca aparti acestui tip, acorda trupului tau mai multa liniste
* Culca-te inainte de ora 22
* Practica cat mai des exercitii de relaxare
* Odihniste-te dupa masa o ora
* Mananca regulat
* Bea mult ceai de ghimbir, niciodata cafea, ceai negru sau alcool
* De doua ori pe saptamana iesi la soare, chiar si toamna ori iarna.
Pitta
Tema dominanta este intensitatea. Indivizii sunt persoane ambitioase, cu o minte patrunzatoare, care spun
ce gandesc, indraznete, care nu cedeaza usor sau sunt gelosi. Partea combativa a persoanei Pitta este o
tendinta naturala, dar nu intotdeauna foarte vizibila. Cand sunt echilibrati, oamenii Pitta sunt calzi, au
emotii intense, sunt iubitori si fericiti. O fata care straluceste de fericire este specifica acestui tip.
Pitta inseamna pamant si aer, precum si urmatoarele atribute: cald, fluid, taios, acru. Pitta este
raspunzatoare de digestie si metabolism, de ficat, splina, piele si ochi. Dirijeaza energia si sentimentele.
Caracteristicile tipului Pitta:
* inaltime medie
* energie si rezistenta medie
* foame si sete puternica, o digestie sanatoasa
* tendinta de a se enerva si de a fi iritat in conditii de stres
* o piele deschisa sau rosiatica, adesea pistruiata
* o minte patrunzatoare
* aversiune fata de soare si caldura mare
* un caracter intreprinzator, adora schimbarile
* precizie si logica in discurs
* nu poate renunta la programul de masa
* are parul blond, saten deschis sau roscat.
Recomandari Ayurveda:
* Mananca in portii mici, numai fructe si legume
* Filtreaza apa pe care o bei
* Practica sportul si miscarea in aer curat
* Doneaza sange pentru a-ti reduce in mod natural tensiunea
* Bea frecvent apa.
Kapha
Kapha inseamna pamant si apa. Atributele sunt: greoi, lent, moale. Kapha este stabilizatorul trupului. Si
forta care pune in miscare vointa si memoria.
Tipul Kapha are o conformatie fizica puternica, greoaie. Activitatea lui este lenta, dar temeinica. Are somn
bun, adanc, o perceptie inceata, dar o memorie buna si de durata. Este o fire echilibrata, uneori prea calma.
Tenul este gras.
Relaxat, acesta este cuvantul care descrie cel mai bine tipul Kapha. Oamenii Kapha sunt considerati
norocosi, pentru ca ei se bucura de o sanatate durabila. Personalitatile lor exprima o perspectiva calma si
fericita a vietii. Este specific pentru Kapha sa cantareasca bine lucrurile inainte de a lua o decizie, sa incerce
sa ii impace pe ceilalti si sa empatizeze in mod real cu sentimentele lor. Kapha este dosha cea mai stabila si
echilibrata.
Alimentatie Ayurveda
A. Slabiti mancand
Retetele Ayurveda sunt calculate pentru 1000 de calorii pe zi. Ele sunt compuse din fructe, legume si
mirodenii. Dar, daca doriti, puteti manca mai mult din fiecare fel de mancare, fiindca tot veti slabi; retetele
sunt astfel combinate si aromate, incat asigura o crestere rapida a metabolismului si, prin urmare, slabirea.
O regula, totusi, exista: nu mancati decat la distanta de 4 ore fata de masa precedenta, astfel ca digestia sa
se efectueze pe deplin.
B. Un elixir al vietii facut din unt: Ghee
Ghee (se pronunta gie) seamana cu ceea ce noi intelegem prin unt topit. In bucataria ayurvedica trece
drept elixir al vietii si mijloc de intinerire, pentru ca este usor digerabil si sprijina preluarea substantelor
hranitoare in organism. Incalzit, se bea ca atare, pentru a produce dezintoxicari (2 linguri de supa). In mod
obisnuit, se foloseste la gatit si prajit. Ghee poate fi preparat de orice gospodina in modul urmator:
topiti o bucata de unt nesarat si lasati-o sa pritoceasca (fierbere lenta) vreme de 15 minute. Cat mai este
inca lichid si fierbinte, strecurati-l printr-un tifon intr-un vas de ceramica ori de sticla. El reprezinta o
grasime pura.
C. La pranz mancati mancare calda
In cadrul acestei diete, micul dejun trebuie sa fie frugal, pentru a nu ingreuna fortele digestive, lente inca la
acest ceas de zi. Ele devin active abia la pranz. Dupa cina, pe care trebuie sa o luati la ora 18, si mai ales
inainte de a va culca, nu trebuie sa mai mancati nimic, pentru ca noaptea digestia este foarte grea. Toate
pranzurile trebuie sa fie calde, pentru o mai buna digestie. Fiecare pranz trebuie sa fie pregatit proaspat,
din ingrediente neconservate, fara mancaruri gatite din ajun.
D. Elixirul pentru slabit apa fierbinte
Doi litri de lichid pe zi sunt obligatoriu de baut, indiferent ca e vorba de apa de la chiuveta, apa minerala
fara acid carbonic ori ceai de plante cu o felie de lamaie. Lichidele trebuie sa aiba temperatura camerei, in
nici un caz sa nu fie reci, pentru ca blocheaza digestia. Apa fierbinte actioneaza ca un medicament. Cel mai
bine ar fi sa umpleti un termos cu apa clocotita si sa beti din ea intre 6 si 8 pahare pe zi, cat de fierbinte
puteti. Asta regularizeaza metabolismul, elimina otravurile si, mai ales, dizolva kilogramele.
Hemiplegia
Linkwithin
Share on facebook Share on twitter Share on email Share on print More Sharing Services 0
Publicat de cristian.kinetoterapy_kiropraxy la 8/04/2011 04:37:00 p.m. Niciun comentariu:
Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei ctre Pinterest
Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare
Etichete: Medicina antica:
Reacii:
HARITAKI
Fructul de HARITAKI (Terminalia chebula) este deloc ntmpltor
cunoscut i apreciat n tradiia tibetan sub numele de regele
remediilor naturale. Pe de alt parte, n lucrrile tradiionale de
AYURVEDA, fructele de HARITAKI sunt frecvent enumerate ca
ingrediente de baz n cele mai multe dintre formulele
terapeutice revitalizante, tocmai datorit multiplelor sale virtui
vindectoare. Tradiia AYURVEDA subliniaz faptul c fructele de
HARITAKI prezint o remarcabil proprietate: dintre cele ase
gusturi elementare cunoscute (dulce, srat, acru, picant, amar i
astringent) i care prin combinare, n diferite proporii, dau
natere ntregii diversiti de gusturi existente n natur, fructele
de HARITAKI prezint cinci din cele ase gusturi (dulce, acru, picant, amar i astringent). Aceast combinaie
specific determin printre altele proprietile regenerante i revitalizante ale fructelor de HARITAKI.
Cercetri tiinifice recente au artat c fructele de HARITAKI au importante proprieti antioxidante, care
contribuie, n cazul utilizrii lor constante, la mbuntirea vieii esuturilor vii din corpul uman. Fructele de
HARITAKI au un bogat coninut de vitamina C, care are un important rol de mbuntire a funciilor
psihomentale i cognitive i contribuie totodat la o ct mai
bun adaptare a organismului la factorii generatori de stres.
BILVA
n tradiia spiritual oriental, arborele BILVA (Aegle marmelors)
reprezint un simbol viu al vieii spirituale, fiind cunoscut n
India ca fiind Arborele cel sacru al lui SHIVA. n AYURVEDA,
efectele binefctoare ale fructelor de BILVA sunt comparate cu
virtuile binefctoare ale ambroziei cereti (AMRITA). Deloc
ntmpltor, arborele de BILVA este prezent n India n cele mai
multe dintre grdinile templelor consacrate lui SHIVA i este aproape nelipsit din ambiana natural n care
se desfoar feluritele celebrri rituale ale tradiiei spirituale a Indiei. Meniunile referitoare la utilizarea n
scop vindector a fructelor de BILVA apar nc din vechile scrieri vedice i continu n aproape toate
lucrrile tradiionale de AYURVEDA. Celebra lucrare de AYURVEDA Charaka Samhita face referire frecvent
la proprietile rentineritoare i revitalizante ale acestor fructe, al cror aspect este impresionant, prin
forma lor rotund, al crui diametru depete frecvent 10 cm. Cercetrile tiinifice moderne au artat c
fructele de BILVA au un bogat coninut de alfa-tocoferol, cel mai activ compus din clasa vitaminei E, a crui
aciune antioxidant face posibil ncetinirea proceselor de mbtrnire. n plus, dac sunt consumate
periodic, fructele de BILVA i pot ajuta, prin forma de vitamina E natural pe care ele o conin, i pe cei care
triesc n zone poluate i de asemenea i pe cei care, chiar dac nu sunt fumtori, ajung uneori s se
expun accidental nocivitii fumului de igar, care este uneori prezent n anumite spaii publice.
AMALAKI
Binecunoscute n tradiia sistemului milenar AYURVEDA, fructele
de AMALAKI (Emblica oficinalis) reprezint o important i
bogat surs natural de vitamina C: ntre 600 mg i 1800 de mg
la 100 g de fructe de AMALAKI. Fie c sunt folosite n stare
proaspt, fie c sunt folosite sub form de pulbere uscat,
fructele de AMALAKI genereaz un puternic efect reconfortant.
Vitamina C pe care ele o conin genereaz rapid efecte de
stimulare a activitii cerebrale. Cantitile mari de vitamina C
coninute n fructele de AMALAKI sunt de mare ajutor pentru a
prentmpina neajunsurile ce deriv de regul n urma situaiilor
stresante, atunci cnd consumul de noradrenalin i adrenalin
este mult mrit. Tocmai de aceea, fructele de AMALAKI reprezint un important mijloc natural de
combatere a stresului i de mbuntire a funciilor psihice i intelectuale. Deloc ntmpltor, aceste fructe
cu un gust acrior pregnant i plcut, care dup ce sunt bine mestecate fac s apar un surprinztor gust
dulce, extrem de plcut, persistent i rafinat sunt folosite n formulele tradiionale ayurvedice de
rentinerire i regenerare.
ASHWAGANDHA
Cunoscut i apreciat ca un veritabil Ginseng indian, rdcina
de ASHWAGANDHA (Withania somnifera) reprezint un valoros
revigorant general al organismului. n cadrul sistemului
tradiional AYURVEDA, rdcina de ASHWAGANDHA este citat
printre cele mai importante remedii care permit instalarea unei
stri profunde de relaxare i care totodat permite
redobndirea n scurt timp a echilibrului emoional. Cercetri biochimice i studii clinice realizate recent
arat c, din punct de vedere statistic, folosirea n scop terapeutic a rdcinii de ASHWAGANDHA conduce
la o considerabil reducere a cortizonului i a catecolaminelor prin intermediul secreiei urinare, ori este
cunoscut faptul c excesul acestora reprezint una dintre cauzele instalrii strilor de stres. Rdcina de
ashvagandha conine withaferina-A, alcaloid care stimuleaz activitatea acetilcolinei la nivel cerebral.
Tocmai de aceea, planta contribuie la mbuntirea performanelor memoriei i la optimizarea proceselor
cognitive i de nvare. De asemenea, glico-withanolidele coninute n plant contribuie la reducerea
KAMALA
Florile de lotus (Nelumbo nucifera) ocup un rol important n
cadrul diferitelor tradiii de vindecare ale orientului. n
AYURVEDA, florile de lotus (KAMALA) sunt apreciate ca fiind cel
mai eficient calmant i rcoritor, fiind tocmai de aceea folosite
pentru reducerea strilor infamatorii i totodat pentru
eliminarea strilor de ncordare, tensiune sau stres.
n tradiia spiritual oriental, florile de lotus (KAMALA)
reprezint un simbol sacru al strilor meditative nalte, care pot
fi atinse n urma practicii consecvente a procedeelor YOGA. n
cadrul sistemului milenar YOGA, florile de lotus (KAMALA) sunt
n mod direct asociate cu strile de interiorizare i de meditaie
yoghin profund. Folosite de regul sublingual, sub form de pulbere uscat, florile de lotus (KAMALA) pot
genera rapid o stare profund de linitire a minii, de interiorizare, calm, pace luntric i astfel pot face s
se instaleze rapid o stare sublim de fericire fr obiect (ANANDA). Florile de lotus (KAMALA) conin
lotusin i nuciferin, compui care determin un efect specific de stimulare cerebral i care genereaz o
stare general de relaxare extrem de plcut, ce este resimit aproape n ntregul corp. Starea plcut ce
este generat prin folosirea florilor de lotus (KAMALA) este apreciat cel mai adesea ca fiind o stare de
bucurie ncnttoare.
BRAHMI
Binecunoscut mai ales n tradiia milenar AYURVEDA, planta
indian BRAHMI (Bacopa monnieri) a devenit n prezent
binecunoscut n aproape ntreaga lume pentru multiplele sale
efecte benefice pe care utilizarea ei le are asupra funciilor
cerebrale. Studiile moderne au artat c planta indian BRAHMI
contribuie la creterea capacitii de concentrare mental, la
amplificarea puterii de focalizare a ateniei i la mbuntirea
performanelor memoriei. Planta conine bacozide i saponine triterpenoide, ambele fiind responsabile de
mbuntirea transmisiei nervoase. n particular, bacozidele, care sunt principalul ingredient coninut n
plant, mbuntesc activitatea sinaptic, ceea ce conduce la efectul general de cretere a puterii mentale.
n tradiia AYURVEDA, BRAHMI este descris ca fiind una dintre cele mai importante plante cu efect tonic
cerebral. Folosirea ei constant sub form de pulbere uscat, sublingual, poate determina gradat apariia
unui efect global de mbuntire a funciilor inteligenei, care se traduce n mod special prin efectele de
mbuntire a funciilor mentale de planificare i de soluionare a problemelor, precum i prin activarea
tuturor proceselor cerebrale n care este necesar o prelucrare rapid a informaiei.
Ginko
Arborele de gingko (Gingko biloba) este originar din China, ns
n prezent este cultivat n aproape ntreaga lume. Chiar dac are
o cretere lent, el poate ajunge pn la nlimea de 35 de
metri. Rspndirea sa se datoreaz mai ales virtuilor
terapeutice ale frunzelor sale, despre care se tie c erau
folosite n medicina tradiional chinez nc de acum 3000 de
ani, pentru efectele lor rentineritoare. Deloc ntmpltor, n
tradiia medicinii chineze, arborele de gingko este cunoscut sub
numele simbolic de Fntna tinereii i a vitalitii. Cercetrile
tiinifice moderne au artat c frunzele de gingko conin
triptofan, ingredient esenial pentru meninerea echilibrului
psihoemoional i a strii generale de bine. Frunzele de gingko conin de asemenea o gam larg de
flavonoide a cror aciune antioxidant este responsabil de meninerea bunstrii generale. De asemenea,
prin intermediul bioflavonidelor pe care le conin, frunzele de gingko contribuie la mbuntirea circulaiei
cerebrale i a circulaiei periferice. Datorit coninutului lor specific, frunzele de gingko sunt totodat utile
pentru mbuntirea funciilor memoriei. Folosirea lor sub form de pulbere, sublingual, ne poate ajuta la
o rapid redobndire a echilibrului psihomental i ne permite
totodat trezirea i amplificarea strii de optimism.
Passiflora
Numele de passifora provine din expresia italian fior de la
passione. Impresionant i cuceritoare n special prin aspectul
deosebit de frumos al florilor sale, passifora (Passifora
incarnata) este un remediu valoros ce permite eliminarea
strilor de tensiune nervoas, anxietate sau depresie. Passifora
conine o serie de flavonoide, care determin aciunea relaxant
i profund calmant pe care planta o are asupra sistemului nervos. Studiile clinice i cercetrile tiinifice
moderne ce au fost efectuate asupra coninutului acestei plante au artat c passifora are ca ingredient
principal o monoflavoniod, chrysina, care acioneaz n mod specific asupra creierului, astfel nct frunzele
i florile acestei plante se dovedesc a fi deosebit de eficiente n eliminarea strilor de fric fr obiect ori de
panic, precum i n eliminarea neajunsurilor i a tulburrilor ce rezult n urma strilor accentuate de stres
emoional. Folosirea pulberii uscate de passifora face s se instaleze n fiin o stare profund de pace i
calm.
Roinia
Avnd o arom deosebit de plcut, roinia (Melissa oficinalis)
este una dintre plantele a crei prezen vie n grdinile
iubitorilor de plante este aproape nelipsit. Chiar i o simpl
atingere a frunzelor sale las o amprent olfactiv extrem de
plcut i de linititoare. Frunzele de roini conin geraniol,
substan ale crei efecte antioxidante au fost certificate de
numeroasele studii tiinifice moderne. De altfel, att geraniolul,
ct i acidul rosmarinic i flavonoidele coninute n frunzele de
roini determin existena unei game largi de efecte benefice
pe care planta le exercit n sfera psiho-mental. Dioscoride
enumer roinia printre cele mai eficiente plante vindectoare
ce erau folosite de vechii greci pentru tratarea tulburrilor nervoase. Folosirea sub form de pulbere uscat
a frunzelor de roini mbuntete performanele memoriei, stabilizeaz fluctuaiile emoionale, reduce i
elimin strile de nervozitate i tensiune psihic i este un excelent calmant. n secolul al XVII-lea, John
Evelyn, un celebru naturalist al acelor timpuri, aprecia Roinia pentru aciunea ei puternic energizant pe
care o determin mai ales la nivel psihic i mental. Folosit fie proaspt, fie n stare uscat, roinia poate
face s dispar rapid strile de melancolie, emotivitatea maladiv i deprimarea, nlocuindu-le rapid cu o
stare psihic stenic, plin de ncredere i bucurie.
Suntoarea
Suntoarea (Hypericum perforatum) a devenit celebr, mai ales
n Occident, datorit virtuilor ei antidepresive. Studii statistice
recente arat c exist n prezent milioane de americani care
folosesc remediile naturale n care suntoarea este principalul
ingredient. Principalul scop al folosirii remediilor naturale pe
baz de suntoare este mai ales mbuntirea strilor psihice i
emoionale i eliminarea tendinelor ctre stri depresive, care
survin n special n rndul celor care locuiesc n marile aglomerri urbane. Cele mai multe persoane care
folosesc remediile naturale pe baz de suntoare o fac adesea n scop preventiv, tocmai pentru c
suntoarea le confer o excelent bunstare psihic. Studiile tiinifice moderne au artat c suntoarea
conine cel puin 10 compui care sunt responsabili de efectele benefice asupra sistemului nervos. De
exemplu, hiperforina coninut n suntoare determin mai ales efectele de echilibrare emoional.
Suntoarea mai conine de asemenea i hipericina i flavonoide, toate acestea contribuind la meninerea
constant a unei stri psihomentale pozitive, ce permite depirea cu bine a situaiilor stresante, a
nervozitii, a tensiunii sau a anxietii. Folosit n mod constant sub form de pulbere uscat, suntoarea
poate face s se menin o stare predominant de calm i bun dispoziie, care ne permite s ne bucurm
din plin de ceea ce este minunat i fericit n via.
Echinacea
Originar din America de Nord, echinacea (Echinacea purpurea)
a ajuns s fie cunoscut aproape n ntreaga lume pentru
proprietile ei imunostimulente. Cercetrile tiinifice moderne
au artat c planta conine acid cicoric, un compus din grupa
polifenolilor, despre care s-a constatat c sporete n mod
considerabil eficiena sistemului imunitar. Acidul cicoric crete
producia de interferon i imunoglobulin, contribuind prin
aceasta la mbuntirea imunitii. n plus, acidul cicoric
prezint i proprieti antioxidante. Tocmai de aceea, folosirea
constant pentru anumite perioade de timp a remediilor care
conin echinacea, conduce la o cretere rapid a capacitii
naturale de aprare a organismului fa de infeciile bacteriene sau virale. n afar de aceasta, planta
contribuie din plin i la reducerea i apoi la eliminarea strilor de oboseal, a tulburrilor emoionale i a
strilor depresive. Efectul stimulator general pe care echinacea l are, face ca s apar n scurt timp o stare
stenic de bun dispoziie, ce permite redefinirea rapid a motivaiei interioare de a fi activ i ncreztor n
ceea ce este bun i frumos.
Valeriana
Valeriana (Valeriana oficinalis) este una dintre cele mai eficiente
plante vindectoare cu efect calmant. Numele su provine din
cuvntul latin valere care nseamn bunstare. n mod
tradiional rdcina de valerian este utilizat ca sedativ natural,
care determin o aciune eficient de relaxare la nivelul
ntregului sistem nervos central. Studiat atent de ctre
cercettori nc de la nceputul secolului XX, rdcina de valerian conine peste 150 de constitueni. Dintre
acetia, un loc important l are acidul gama-aminobutiric, aminoacid care este considerat a fi un inhibitor
important al neurotransmitorilor i care se gsete n aproape 40% dintre sinapsele creierului.
Numeroasele studii clinice au artat c acest compus natural, ce este prezent n rdcina de valerian,
determin mbuntirea memoriei i a funciilor cognitive i face s dispar oboseala ori slbiciunea
asociat strilor de nervozitate, anxietate sau stres. n plus, acidul gama-aminobutiric coninut n rdcina
de valerian are totodat i o important valoare nutritiv. Tocmai de aceea, folosirea remediilor naturale
care conin valerian face posibil regenerarea funciilor sistemului nervos i instalarea unei profunde stri
de relaxare, ce favorizeaz totodat instalarea unui somn odihnitor. Aa cum au artat numeroasele
cercetri i studii clinice realizate asupra rdcinii de valerian, un fapt remarcabil trebuie reinut i anume
acela c, pn i n cazul unei administrri repetate, pe durate mai lungi de timp, a rdcinii de valerian, ea
nu are absolut deloc vreun impact negativ asupra strii de vigilen, asupra ateniei sau asupra vitezei de
rspuns la stimulii nervoi, procese care se desfoar n mod normal n strile de veghe.
Salvia
Se spune c atunci cnd plantezi i apoi ngrijeti cu atenie
salvia n grdin, ea i va putea oferi apoi darul unei viei lungi i
fericite. n antichitate, salvia (Salvia oficinalis) era considerat a
fi planta care i ajut pe cei vrstnici s se bucure de via,
ntocmai ca i cei tineri. nc din acele timpuri, frunzele de salvie
erau folosite n numeroase preparate naturale pentru
mbuntirea memoriei. n limba latin numele ei nseamn a
vindeca, tocmai datorit faptului c frunzele de salvie prezint
virtui vindectoare n aproape toate tipurile de afeciuni, motiv
pentru care a fost considerat un veritabil panaceu. Salvia face
parte din grupa plantelor aromate. Alturi de eucalipt, frunzele
de salvie conin i alte substane cu rol antioxidant puternic. Studii fitochimice comparative au artat c
salvia are efecte antioxidante aproape la fel de puternice ca i feluritele varieti de cimbru. Frunzele de
salvie pot fi folosite n multiple moduri, att n stare proaspt, ct i sub form de pulbere uscat.
Mestecate ntregi, fie proaspete, fie uscate, frunzele de salvie pot genera rapid o stare de energizare
psihic, alungnd astfel uimitor de repede strile de anxietate, nelinite, fric sau depresie. Folosit n mod
sistematic de ctre cei care o cunosc, salvia poate conduce n scurt timp la mbuntirea ateniei i a
vigilenei. Ea favorizeaz totodat rafinarea percepiilor
senzoriale i poate contribui din plin la amplificarea inteligenei
creatoare benefice.
Cardamomul
Cardamomul (Elettaria cardamomum) este o plant originar
din sudul Indiei. Adus din Orient pentru gustul su deosebit de
aromat i pentru proprietile sale antitoxice, cardamomul
ajunge s fie ntrebuinat n Europa i la aromatizarea cafelei,
datorit faptului c neutralizeaz, ntr-o anumit msur,
efectul nociv al cofeinei. Arabii, mari cunosctori ai puterilor plantei, sunt cei care au denumit-o smna
dragostei. Cardamomul este apreciat ca afrodiziac, retrezind nu numai apetitul sexual, ci mai ales focul
interior al dragostei. Un preparat deosebit de simplu i eficient n caz de oboseal fizic ori nervoas sau
Busuiocul
Dintre plantele folosite n scop vindector, busuiocul (Ocimum
basilicum) este planta care este cunoscut i apreciat n
prezent aproape n ntreaga lume. nc din vremea vechilor
greci, busuiocul a fost numit n mod semnificativ regele
plantelor de leac, termenul grecesc basileus avnd ntocmai
semnificaia de rege. Busuiocul este originar din India,
cultivarea sa rspndindu-se nc din antichitate n sudul
Europei. Avnd o arom deosebit de plcut i rafinat,
busuiocul a fost i continu s fie folosit la aromatizarea
feluritelor preparate culinare, printre altele i datorit
proprietilor sale digestive. Uleiul volatil prezent n frunzele de
busuioc conine linalol, eugenol, eucaliptol i anetol. Busuiocul este unanim apreciat ca plant care poate s
favorizeze trezirea spiritual. Aroma specific a busuiocului genereaz n ambiana imediat o inefabil
stare de sacralitate, producnd pe aceast cale, n fiina celor care se las ptruni de aroma sa plcut, o
orientare spontan a minii ctre gndurile bune i luminoase. Folosirea constant a pulberii uscate din
frunze de busuioc este extrem de binefctoare pentru cei care
urmresc s trezeasc n universul lor luntric o stare de
armonie ntre inim i minte.
Feniculul
Feniculul (Foeniculum vulgare) este apreciat ca fiind un excelent
fortifiant, nc din vremea Greciei Antice. Feniculul poate nlocui
cu succes orice alt plant exotic, fiind un stimulent foarte
puternic pentru digestie i n general pentru funciile
organismului. Feniculul este adeseori considerat a fi un aliment,
care este totodat i un valoros remediu natural. Seminele de fenicul reprezint un foarte bun aromatizant
pentru dulciuri. mpreun cu seminele de anason i cu scorioara se poate obine o combinaie aromat
deosebit de savuroas pentru preparatele dulci, pentru prjituri sau pentru salatele de fructe. Laptele dulce
cu semine de fenicul este un remediu excelent pentru persoanele iritabile, certree, nervoase sau
angoasate. Reeta de preparare este urmtoarea: ntr-un pahar de lapte dulce fierbinte se pune o linguri
de pulbere mcinat fin de semine de fenicul, apoi se las s se rceasc. Se bea imediat cu nghiituri mici.
Pulberea din semine de fenicul, administrat separat, genereaz o rapid o stare de energizare
psihomental, sporind astfel vigilena i determinnd instalarea unei stri de bun dispoziie.
Rocoina
Prezent n regiuni ntinse din Asia i Europa, rocoina (Stellaria
media) este o plant relativ comun, ns destul de puin
cunoscut i apreciat n raport cu rspndirea sa larg.
Cercetrile tiinifice moderne au artat c planta conine
triptofan, alturi de flavonoide, cumarine, saponine, mucilagii,
triterpenoide, siliciu, vitamina A i vitamina C. Emolient, fin i
cu un gust plcut, rocoina genereaz efecte calmante asupra
psihicului i a minii. Ea contribuie la o mult mai bun relaxare
psihic i mental, confer stare de calm i ajut la instalarea
unei stri profunde de interiorizare, caracterizat de luciditate
mult mrit.
SRINGATAKA
SRINGATAKA (Trapa natans) sau castana de ap este
cunoscut n tradiia AYURVEDA ca fiind una dintre importantele
plante cu virtui revitalizante. n India, n mediul rural, pulberea
de fructe de SRINGATAKA era folosit ca substitut al finii de
cereale, mai ales de ctre cei care urmau anumite diete cu rol
purificator. n comunitile hinduse, fina din fructe de
SRINGATAKA era inclus n postul de dinaintea srbtorilor religioase, pentru prepararea unor turtie sau
mici pini, uor rumenite. Planta este bogat n elemente minerale, n special calciu (20 mg la 100 grame).
n practica YOGA, pulberea de fructe de SRINGATAKA este folosit pentru amplificarea strii de vitalitate i
pentru stabilizarea fluctuaiilor minii. Folosirea pulberii de fructe de SRINGATAKA, confer o profund
stabilizare a minii i permite intrarea ntr-o stare superioar de contemplare. Starea de nemicare a
minii, care survine n urma folosirii pulberii din fructe de SRINGATAKA, face ca planta s fie util celor care
urmresc s se perfecioneze n realizarea procedeului yoghin LAYA YOGA. Folosirea constant a acestei
plante vitalizante creeaz premizele unei dinamizri expansive la nivelul lui ANANDA-MAYA-KOSHA,
facilitnd astfel accesul la o stare de fericire interioar profund.
Verbina
Cunoscut de peste 5000 de ani, verbina (Verbena oficinalis)
este o plant vindectoare folosit n diferitele tradiii ale lumii.
De-a lungul timpului, verbina a fost apreciat ca plant a
iubirii. n Evul Mediu ea era utilizat pentru prepararea unor
elixiruri magice, care erau capabile s mblnzeasc firea
ptima a brbailor rzboinici. Verbina este cunoscut i
folosit i n tradiia indian. n medicina Yunani, verbina este
folosit ca tonic, ca antifebril, dar mai ales ca sedativ, pentru
tratarea tulburrilor nervoase. n China, verbina era folosit
pentru tratarea strilor de iritare, ncordare i tensiune
nervoas, deoarece era cunoscut pentru efect su profund
calmant i linititor, care confer o stare foarte bun la nivel psihic i mental. Ceea ce este remarcabil n
cazul verbinei este mai ales capacitatea ei special de a modela n sens binefctor asperitile specifice
naturii masculine, ce este nc insuficient armonizat. Folosirea preparatelor naturale din verbin sau a
pulberii uscate a acestei plante poate conduce la apariia n
fiina brbailor a unei stri ample de deschidere afectiv fa de
natura feminin.
LAJJA
n Orient, LAJJA (Mimosa pudica) este o plant foarte mult
apreciat pentru frumuseea florilor sale i totodat pentru
sensibilitatea pe care o are. LAJJA este o plant sensibil la
atingere. Tradiia vedic i apoi i cea AYURVEDA menioneaz
c aceast planta, dac este folosit n mod nelept, poate s
transfere aceast proprietate special a ei i n structura subtil a fiinei umane care o folosete n mod
corespunztor, amplificnd astfel sensibilitatea tactil i rafinamentul percepiei prin atingere. Cercetrile
moderne de laborator au artat c LAJJA conine calciu, mimosin, precum i unele substane de tipul
adrenalinei, care toate mpreun pot conduce la o accentuare a receptivitii senzoriale n cazul fiinei
umane. n tradiia AYURVEDA, rdcina de LAJJA este apreciat mai ales pentru virtuile ei tonic-afrodiziace.
Ca afrodiziac, rdcina de LAJJA amplific sensibilitatea i rafinamentul erotic. Din punct de vedere gustativ,
ea este este extrem de mucilaginoas i dulce. Folosit n mod constant, pentru o anumit perioad de
timp, rdcina de LAJJA ajut foarte mult la amplificarea strii de coeren interioar i de asemenea ea
amplific starea de armonie ntre sfera vital i cea emoional.
KUMARIKA
Numele plantei indiene KUMARIKA (Smilax chinensis) provine
din cuvntul sanscrit kumari, care nseamn fat tnr sau
fecioar. Numele sugereaz starea intens de puritate pe care
planta o poate gener n fiina uman care o folosete ntr-un
mod corect. Planta este folosit nu numai n tradiia AYURVEDA,
ci n ntreaga zon asiatic de est. Rdcina de KUMARIKA este
foarte mult apreciat pentru efectele ei regenerante. n
AYURVEDA, rdcina de KUMARIKA este caracterizat ca avnd
un gust preponderent dulce-astringent. Planta conine saponine
i flavonoide. Acestea genereaz efecte calmante i conduc la
armonizarea strii psihoemoionale a fiinei. Folosirea pulberii
uscate din rdcin de KUMARIKA faciliteaz instalarea n fiin a unei stri pregnante de calm i de
limpezire a minii. n trecut, planta era folosit frecvent de ctre yoghini deoarece ea confer o
disponibilitate mult mrit de a percepe n mod clar energiile subtile elevate i faciliteaz totodat
concentrarea mental, prin ndeprtarea fluctuaiilor mentale parazite. n practica YOGA, rdcina de
KUMARIKA este foarte util atunci cnd aspirantul spiritual urmrete s genereze n universul su luntric
o dispoziie ct mai favorabil pentru realizarea unor meditaii profunde i de lung durat.
tipul Omega 3 se poate solda cu accidente vasculare cerebrale, probleme de memorie i demen
senil.
Copiii ai cror mame au consumat o cantitate suficient de acizi grai Omega 3 se dovedesc a avea
un coeficient de inteligen ridicat.
Alunele de pdure
Alunele de pdure sunt originare din Asia. Acestea
reprezint una dintre cele mai vechi culturi, menionate n
vechile scrieri orientale ca fiind o hran binecuvntat.
Alunele conin o cantitate mare de acid folic (vitamina B9),
favoriznd prin aceasta reducerea strilor depresive i a
melancoliei. Este cunoscut faptul c n cazul carenelor de
vitamina B9 este afectat procesul de producere de
serotonin, iar tulburrile producerii de serotonin sunt
asociate cu iritabilitatea, cu agresivitatea, cu scderea
puterii de concentrare i deficitul memoriei. Tocmai de
aceea consumul de alune de pdure poate fi de mare folos.
Alunele de pdure pot fi prjite n cuptor sau pot fi
mcinate cu ajutorul unei rnie. Ele prezint de asemenea
i un bogat coninut de calciu (140 mg la 100 grame), motiv pentru care consumul de alune de
pdure face ca n locul strilor depresive s se poat instala rapid o stare profund de calm i
stpnire de sine.
Migdalele dulci
Fruct al migdalului (Prunus amygdalus), arbore din familia
Rosaceae, migdalele comestibile (migdalele dulci) prezint
un aport energetic foarte ridicat, fiind bogate n acizi grai
nesaturai, proteine vegetale i zaharuri.
Migdalele dulci pot fi consumate att proaspete, ct i
uscate. Smburii de migdale pot fi consumai ca atare sau se
pot folosi la prepararea dulciurilor. Totodat migdalele
reprezint una dintre cele mai importante surse vegetale
naturale de calciu (252 mg la 100 grame). Calciul
faciliteaz transmiterea influxului nervos, intervenind n
procesele de eliberare a acetilcolinei, noradrenalinei i
serotoninei, contribuind prin aceasta la meninerea
echilibrului sistemului nervos. Tocmai de aceea, migdalele
sunt foarte apreciate pentru bunstarea psihic i mental pe
care o confer i pentru starea de calm ce apare la scurt timp dup ce le consumm. n plus,
migdalele contribuie i la mbuntirea capacitii naturale de memorare.
Seminele de susan
Seminele de susan provin din India i de acolo s-au
rspndit n ntreaga lume. Seminele de susan reprezint
una dintre cele mai bune surse de treonin, un acid aminat.
Acesta este un element a crui lips din organism poate
provoca apariia strilor depresive. Seminele de susan pot
fi uor rumenite, apoi mcinate fin cu un mic adaos de sare
i apoi pulberea lor poate fi presrat n salatele de
cruditi. Seminele de susan pot fi de asemenea consumate
sub form de tahini binecunoscuta past extrem de
gustoas i hrnitoare din semine de susan. Pentru ca s fie
uor digerabil, cel mai bine este ca ea s fie preparat prin
adugarea de suc de lmie, sare i ap, pn la obinerea
Lemnul dulce
Lemnul dulce este una dintre plantele folosite n cele mai
multe formule tradiionale, att n tiina milenar
AYURVEDA, ct i n medicina chinez. Printre numeroii
si compui, rdcina de lemn-dulce conine i acid
gliciretic, compus care dezamorseaz scderea nivelului de
cortizol, ajutnd astfel organismul s fac fa cu succes
situaiilor caracterizate de stres. Tocmai de aceea, rdcina
de lemn dulce poate fi folosit pentru ndeprtarea strilor
de tensiune sau oboseal psihic. n plus, lemnul dulce
conine de asemeni izoflavon, o molecul utilizat pentru
eliminarea strilor depresive.
Folosit sub form de pulbere uscat, lemnul dulce poate
ameliora strile depresive i anxietatea. Gustul su dulce
specific, confer o stare de calm i de linitire aparte. Nu
trebuie folosit ns n cantiti prea mari, cel mult un gram de pulbere o dat, deoarece altfel poate
determina la unele persoane declanarea reflexului vomitiv.
Ginsengul
Rdcina de ginseng provine din China i America de
Nord. Nativii americani cunoteau proprietile
vindectoare ale ginsengului astfel c, atunci cnd
cltoreau pe distane mari, mestecau rdcina de ginseng,
ca s reziste oboselii. Exist studii care au artat c aceast
plant miracol, cunoscut i apreciat din vremuri vechi,
amelioreaz rspunsul trupului la stres i diminueaz
anxietatea. Ginsengul stimuleaz energia psihic, confer
bun dispoziie i amplific energia interioar. Se spune c
nelepii chinezi din vechime savurau zilnic cte o ceac
cu elixir preparat din rdcin de ginseng.
Ptrunjelul
Ptrunjelul este o surs excelent de L-glutamin, un acid
aminat care mrete puterea de concentrare mental. El
ajut de asemeni la contracararea anxietii i stresului,
elevnd nivelul energetic al creierului i crescnd vigilena.
Totodat, ptrunjelul este i o important surs de triptofan,
care este un bun reglator al apetitului. Tocmai de aceea,
prezena chiar i a unei mici cantiti de ptrunjel n hrana
noastr zilnic se poate dovedi a fi de mare folos pentru
meninerea strii generale de echilibru. ns atunci cnd
urmrim n mod special o mbuntire rapid a nivelului
nostru energetic i a strii noastre de atenie nu trebuie s
pregetm s pregtim o salat bogat n ptrunjel tocat
mrunt, la care s adugm roii, lmie i ulei presat la
rece de msline.
Porumbul
Cercetri arheologice au artat c porumbul a fost cultivat
pe continentul american nc de acum peste 5000 de ani.
Att prin culoarea sa aurie, ct i prin coninutul su, acest
tiulete auriu ne poate aduce soarele n cas! O porie de
porumb ne asigur un sfert din aportul zilnic recomandat de
vitamina B1. Dup cum s-a demonstrat ntr-un studiu
recent, vigilena, energia i buna dispoziie au putut fi
ameliorate dup dou luni de suplimentare cu vitamina B1,
provenind din alimente naturale, chiar fr s fi existat o
caren n aceast direcie! Vitamina B1 (tiamina) este
absolut necesar pentru desfurarea normal a funciilor
sistemului nervos. Multe dintre persoanele stresate sau
nervoase sufer n realitate de o deficien a acestei
vitamine. Creierul este un mare consumator de glucoz, iar
pentru a metaboliza glucoza, organismul i mobilizeaz
rezervele de tiamin. n plus, vitamina B1 este implicat i n sinteza neurotransmitorilor (de
exemplu acetilcolina). Tocmai de aceea porumbul reprezint un aliment deosebit de valoros. El
poate fi consumat fie fiert, fie sub form de mmlig, obinut prin fierberea adecvat a mlaiului
de porumb. n acest sens tradiia sistemului milenar AYURVEDA precizeaz c n aceast form de
preparare (mmliga), putem aduga o mare varietate de pulberi de plante medicinale i aromatice,
n funcie de necesiti, beneficiind totodat i de efectele acestora.
Grul integral
Trimetilglicina coninut n gru particip la producerea
mai multor compui chimici prezeni n creier, care
amelioreaz starea psihic i mental, energia psihic,
starea de bine, vigilena, concentrarea i acuitatea vizual.
Sursele principale de trimetilglicin sunt germenii i
trele de gru. Tocmai de aceea, urmrii s nu mai
utilizai n alimentaie mai ales pinea alb i optai mai
degrab pentru cea complet, integral, unde germenele
este pstrat ntreg, pentru a beneficia de pe urma
coninutului grului integral.
Fasolea
Fasolea este unul dintre cele mai vechi alimente. Semne ale
existenei ei sunt datate cu peste 20000 de ani n urm.
Fasolea alb este o excelent surs de acid folic (vitamina
B9), a crei prezen n organism influeneaz n mod
benefic producerea de noradrenalin, care este un
neurotransmitor responsabil de senzaiile de motivaie i
de plcere. Prin urmare, dac v simii epuizat sau apatic,
nu pregetai s consumai o porie de mncare din fasole
alb, preparat cu ulei de msline i eventual mutar sau
alte condimente aromate, cum ar fi coriandrul i chimenul.
O mncare de fasole alb bine gtit, consumat cu msur, este aproape ntotdeauna un mod
simplu i natural de a redobndi starea de calm i de echilibru psihic. Fasolea alb ar trebui s fie
nelipsit din hrana pe care o folosim n decursul unei sptmni.
Lintea
Boabele de linte conin mai multe proteine dect toate
celelalte legume, exceptnd soia i bobul. Lintea conine de
asemenea fier (1,00 mg la 100 grame). Conform unor studii
recente, starea de deprimare este adesea un simptom al unei
carene cronice n fier, ca de altfel i starea de slbiciune, de
oboseal sau de epuizare. O porie de mncare de linte ne
asigur o bun parte din aportul de fier care este
recomandat zilnic. Fierul este necesar pentru asimilarea
vitaminelor aparinnd complexului B, provenite din
alimentaie.
El crete rezistena la oboseli (oboseal?) i are un
important rol n dezvoltarea intelectual. Prin urmare, nu
ezitai s savurai lintea, mai ales sub forma mncrii
tradiionale ayurvedice numit DHAL, ce este o delicioas
sup indian avnd la baz lintea, sau adugai o mn de linte coapt la o sup de legume sau la o
salat de cruditi.
Laptele de soia
Soia este originar din China. Acum 3000 de ani, seminele
de soia erau considerate printre cele mai importante semine
folosite n alimentaie. Printr-un proces relativ simplu de
preparare, din seminele de soia se poate obine
binecunoscutul lapte de soia, care se numr printre
alimentele cele mai bogate n proteine. n cazul consumului
de lapte de soia, proteinele se transform n tirozin, ceea
ce crete producia de dopamin i noradrenalin, despre
care se tie c sunt compui chimici cerebrali, care ne ajut
s ne simim plini de energie i s avem mai mereu o stare
de spirit pozitiv. Tocmai din acest motiv putem opta
pentru nlocuirea, pentru anumite perioade de timp, a
laptelui de la micul dejun, cu laptele de soia.
Tofu
Tofu este numele dat n mod generic aa-numitei brnze de
soia. Conform unui recent studiu tiinific al cercettorilor
britanici, lipsa triptofanului poate fi o cauz de depresie.
ns acest acid aminat se gsete n cantitate mare n tofu,
brnza de soia, 747 mg la 100 g, cantitate care este prin
urmare ideal pentru a ne menine n form. Dac nu suntei
convini de aspectul su spongios, adugai-o unui amestec
de fructe proaspete i o s v putei astfel bucura de
beneficiile sale, chiar dac nu i vei mai savura atunci n
mod preponderent gustul plcut i consistena specific!
Humus
Humus este denumirea generic dat unei clase de
preparate culinare tradiionale din Orientul Apropiat, care
sunt alctuite din past de nut sau din past de susan, ori
din combinarea celor dou. n general humus-ul are
aspectul unei paste, ce se aseamn ca i consisten cu
preparatul romnesc numit fasole btut. Bogat n
proteine i n fibre, humus-ul preparat att din semine de
nut, ct i de susan, trebuie consumat n cantiti moderate,
de regul cu adaos de condimente i suc de lmie.
Consumul unei porii chiar i numai de 100 de grame de
humus, conduce la controlul procesului de eliberare a
glucozei n snge, acesta decurgnd ntr-un ritm lent i
regulat. Aceasta permite evitarea variaiilor prea mari de
zaharuri, care dau natere de regul fluctuaiilor emoionale,
strilor depresive i proastei dispoziii. Aadar, nu ezitai s introducei n meniul zilnic preparatele
din nut i susan, de tip humus, chiar i numai ca aperitiv, alturi de pinea integral sau preparatele
din cereale.
Tempeh
Tempeh-ul este un produs alimentar tradiional, originar din
Indonezia, avnd la baz soia fermentat.
El poate fi procurat rcit sau ngheat, sub o form
asemntoare cozonacului. Tempeh-ul este un aliment
bogat n fibre i reprezint totodat o important surs de
proteine, minerale, calciu, fier i vitamina B2. n opinia
unor cercettori, agresivitatea ar proveni dintr-o caren n
vitamina B2. Vitamina B2 intervine n producerea de
energie. De asemenea, aceast vitamin este necesar
produciei de acid butiric, care are efecte pozitive asupra
dispoziiei generale.
Tempeh-ul este o foarte bun surs de vitamina B2 i
tocmai de aceea el poate fi utilizat ca principal surs de
proteine, fiind un excelent nlocuitor al crnii, pentru cei
care doresc s treac la un regim lacto-ovo-vegetarian. Hrnitor i calmant totodat, tempeh-ul
poate fi de mare folos pentru redobndirea bunei dispoziii generale.
Prin credinta a fost mutat Enoh de pe pamnt, ca sa nu vada moartea. Si n-a mai fost gasit, pentru ca
Dumnezeu l mutase. Caci nainte de mutarea lui, primise marturia ca este placut lui Dumnezeu.
Evrei 11:05
Ayurveda este o stiinta de vindecare a omului provenita din india ce are ca scop echilibrul care trebuie sa
existe intre trup, suflet, spirit si lumea inconjuratoare.
Pentru ca acest ideal existential sa poata fi atins, inteleptii vindecatori din India au alcatuit un program care
se bazeaza pe patru trepte:
Ayurveda specifica: corpul omenesc este un proces dinamic. El este intr-un echilibru fluid permeabil, aflat
intr-o interactiune permanenta cu mediul. Acest proces este supus unei instante supreme de comanda si
echilibru, desemnata in invatatura Ayurveda prin termenul de constiinta.
Ayurveda imparte oamenii in functie de dominanta a trei forte interioare:
Vata sau miscare pentru a putea respira, pentru a putea trimite si primi impulsuri nervoase de la creier.
Pitta - sau metabolism pentru a prelucra alimentele, aerul si apa din intregul sistem si de a facilita
functionarea intelectuala adecvata.
Kapha sau de structura pentru a tine celulele impreuna si a forma muschii, grasimea, oasele si
tendoanele.
Vata
Vata este un cuvant indian care defineste spatiul si aerul; el inseamna si rece, repede, aspru, mobil, usor,
dar si sensibil. Vata comanda toate resorturile miscarii din organismul uman, reglementeaza activitatea
musculaturii, a organelor interne, circulatia sangelui, respiratia si activitatile spirituale.
Oamenii Vata sunt imprevizibili si au mult mai putine steriotipii decat cei de tipul Pitta sau Kapha. Variatia
in ceea ce priveste marimea, forma, starea de spirit si energia fizica este trasatura lor dominanta.
Persoanele Vata tind sa li sa faca foame la orice ora, sa adore schimbarea, sa se culce la ore diferite in
fiecare seara. In mod special, sunt predispusi la boli minore, raceala sau gripa.
Caracteristicile tipului Vata:
* un corp delicat si subtire
* rapiditate in miscare
* senzatie de foame si digestie neregulata
* un somn usor, cu intreruperi, tendinta spre insomnie
* entuziasm, vivacitate, imaginatie
* inclinata spre ingrijorare
* excitabilitate, dispozitie schimbatoare
* intelege rapid lucrurile noi, dar le uita repede
* oboseste usor, tendinta de a se surmena
* energia fizica si mentala.
Recomandari Ayurveda:
* Daca aparti acestui tip, acorda trupului tau mai multa liniste
* Culca-te inainte de ora 22
* Practica cat mai des exercitii de relaxare
* Odihniste-te dupa masa o ora
* Mananca regulat
* Bea mult ceai de ghimbir, niciodata cafea, ceai negru sau alcool
* De doua ori pe saptamana iesi la soare, chiar si toamna ori iarna.
Pitta
Tema dominanta este intensitatea. Indivizii sunt persoane ambitioase, cu o minte patrunzatoare, care spun
ce gandesc, indraznete, care nu cedeaza usor sau sunt gelosi. Partea combativa a persoanei Pitta este o
tendinta naturala, dar nu intotdeauna foarte vizibila. Cand sunt echilibrati, oamenii Pitta sunt calzi, au
emotii intense, sunt iubitori si fericiti. O fata care straluceste de fericire este specifica acestui tip.
Pitta inseamna pamant si aer, precum si urmatoarele atribute: cald, fluid, taios, acru. Pitta este
raspunzatoare de digestie si metabolism, de ficat, splina, piele si ochi. Dirijeaza energia si sentimentele.
Caracteristicile tipului Pitta:
* inaltime medie
* energie si rezistenta medie
* foame si sete puternica, o digestie sanatoasa
* tendinta de a se enerva si de a fi iritat in conditii de stres
* o piele deschisa sau rosiatica, adesea pistruiata
* o minte patrunzatoare
* aversiune fata de soare si caldura mare
* un caracter intreprinzator, adora schimbarile
* precizie si logica in discurs
* nu poate renunta la programul de masa
* are parul blond, saten deschis sau roscat.
Recomandari Ayurveda:
* Mananca in portii mici, numai fructe si legume
* Filtreaza apa pe care o bei
* Practica sportul si miscarea in aer curat
* Doneaza sange pentru a-ti reduce in mod natural tensiunea
* Bea frecvent apa.
Kapha
Kapha inseamna pamant si apa. Atributele sunt: greoi, lent, moale. Kapha este stabilizatorul trupului. Si
forta care pune in miscare vointa si memoria.
Tipul Kapha are o conformatie fizica puternica, greoaie. Activitatea lui este lenta, dar temeinica. Are somn
bun, adanc, o perceptie inceata, dar o memorie buna si de durata. Este o fire echilibrata, uneori prea calma.
Tenul este gras.
Relaxat, acesta este cuvantul care descrie cel mai bine tipul Kapha. Oamenii Kapha sunt considerati
norocosi, pentru ca ei se bucura de o sanatate durabila. Personalitatile lor exprima o perspectiva calma si
fericita a vietii. Este specific pentru Kapha sa cantareasca bine lucrurile inainte de a lua o decizie, sa incerce
sa ii impace pe ceilalti si sa empatizeze in mod real cu sentimentele lor. Kapha este dosha cea mai stabila si
echilibrata.
Caracteristicile tipului Kapha:
* o constitutie solida si puternica, rezistenta mare
* o energie constanta; miscari lente si gratioase
* o personalitate linistita si calma, se infurie greu
* o piele rece, moale, groasa, palida
* un somn profund si prelungit
* intelege mai greu informatiile noi, dar are o memorie buna
* inclinat spre obezitate
* o digestie lenta, o senzatie de foame mai putin intensa
* afectuos, tolerant si iertator
Alimentatie Ayurveda
A. Slabiti mancand
Retetele Ayurveda sunt calculate pentru 1000 de calorii pe zi. Ele sunt compuse din fructe, legume si
mirodenii. Dar, daca doriti, puteti manca mai mult din fiecare fel de mancare, fiindca tot veti slabi; retetele
sunt astfel combinate si aromate, incat asigura o crestere rapida a metabolismului si, prin urmare, slabirea.
O regula, totusi, exista: nu mancati decat la distanta de 4 ore fata de masa precedenta, astfel ca digestia sa
se efectueze pe deplin.
B. Un elixir al vietii facut din unt: Ghee
Ghee (se pronunta gie) seamana cu ceea ce noi intelegem prin unt topit. In bucataria ayurvedica trece
drept elixir al vietii si mijloc de intinerire, pentru ca este usor digerabil si sprijina preluarea substantelor
hranitoare in organism. Incalzit, se bea ca atare, pentru a produce dezintoxicari (2 linguri de supa). In mod
obisnuit, se foloseste la gatit si prajit. Ghee poate fi preparat de orice gospodina in modul urmator:
topiti o bucata de unt nesarat si lasati-o sa pritoceasca (fierbere lenta) vreme de 15 minute. Cat mai este
inca lichid si fierbinte, strecurati-l printr-un tifon intr-un vas de ceramica ori de sticla. El reprezinta o
grasime pura.
C. La pranz mancati mancare calda
In cadrul acestei diete, micul dejun trebuie sa fie frugal, pentru a nu ingreuna fortele digestive, lente inca la
acest ceas de zi. Ele devin active abia la pranz. Dupa cina, pe care trebuie sa o luati la ora 18, si mai ales
inainte de a va culca, nu trebuie sa mai mancati nimic, pentru ca noaptea digestia este foarte grea. Toate
pranzurile trebuie sa fie calde, pentru o mai buna digestie. Fiecare pranz trebuie sa fie pregatit proaspat,
din ingrediente neconservate, fara mancaruri gatite din ajun.
D. Elixirul pentru slabit apa fierbinte
Doi litri de lichid pe zi sunt obligatoriu de baut, indiferent ca e vorba de apa de la chiuveta, apa minerala
fara acid carbonic ori ceai de plante cu o felie de lamaie. Lichidele trebuie sa aiba temperatura camerei, in
nici un caz sa nu fie reci, pentru ca blocheaza digestia. Apa fierbinte actioneaza ca un medicament. Cel mai
bine ar fi sa umpleti un termos cu apa clocotita si sa beti din ea intre 6 si 8 pahare pe zi, cat de fierbinte
puteti. Asta regularizeaza metabolismul, elimina otravurile si, mai ales, dizolva kilogramele.
E. Alimente care nu trebuie sa va lipseasca din casa
Unt, ardei rosii, galbeni si verzi, rosii, praz, mere, morcovi, pere, spanac, ridichi, sparanghel, patrunjel,
marar, iaurt, ceapa, usturoi.
F. Mirodenii care nu trebuie sa va lipseasca din casa
Piper, paprica, anason, chimen, rozmarin, maghiran, menta, salvie, scortisoara, cuisoare, enibahar.
G. Fainoase obligatorii
Paine graham ori de secara, fulgi de porumb, malai, linte.
In plus: fructe uscate (prune, caise, mere), ulei de floarea-soarelui, ulei de masline.
S-ar putea s i plac i:
Hemiplegia
Linkwithin
Share on facebook Share on twitter Share on email Share on print More Sharing Services 0
Publicat de cristian.kinetoterapy_kiropraxy la 8/04/2011 04:37:00 p.m. Niciun comentariu:
Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei ctre Pinterest
Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare
Etichete: Medicina antica:
Reacii:
HARITAKI
Fructul de HARITAKI (Terminalia chebula) este deloc ntmpltor
cunoscut i apreciat n tradiia tibetan sub numele de regele
remediilor naturale. Pe de alt parte, n lucrrile tradiionale de
AYURVEDA, fructele de HARITAKI sunt frecvent enumerate ca
ingrediente de baz n cele mai multe dintre formulele
terapeutice revitalizante, tocmai datorit multiplelor sale virtui
BILVA
n tradiia spiritual oriental, arborele BILVA (Aegle marmelors)
reprezint un simbol viu al vieii spirituale, fiind cunoscut n
India ca fiind Arborele cel sacru al lui SHIVA. n AYURVEDA,
efectele binefctoare ale fructelor de BILVA sunt comparate cu
virtuile binefctoare ale ambroziei cereti (AMRITA). Deloc
ntmpltor, arborele de BILVA este prezent n India n cele mai
multe dintre grdinile templelor consacrate lui SHIVA i este
aproape nelipsit din ambiana natural n care se desfoar
feluritele celebrri rituale ale tradiiei spirituale a Indiei.
Meniunile referitoare la utilizarea n scop vindector a fructelor
de BILVA apar nc din vechile scrieri vedice i continu n
aproape toate lucrrile tradiionale de AYURVEDA. Celebra lucrare de AYURVEDA Charaka Samhita face
referire frecvent la proprietile rentineritoare i revitalizante ale acestor fructe, al cror aspect este
impresionant, prin forma lor rotund, al crui diametru depete frecvent 10 cm. Cercetrile tiinifice
moderne au artat c fructele de BILVA au un bogat coninut de alfa-tocoferol, cel mai activ compus din
clasa vitaminei E, a crui aciune antioxidant face posibil ncetinirea proceselor de mbtrnire. n plus,
dac sunt consumate periodic, fructele de BILVA i pot ajuta, prin forma de vitamina E natural pe care ele o
conin, i pe cei care triesc n zone poluate i de asemenea i pe cei care, chiar dac nu sunt fumtori,
ajung uneori s se expun accidental nocivitii fumului de
igar, care este uneori prezent n anumite spaii publice.
AMALAKI
Binecunoscute n tradiia sistemului milenar AYURVEDA, fructele
de AMALAKI (Emblica oficinalis) reprezint o important i
bogat surs natural de vitamina C: ntre 600 mg i 1800 de mg
la 100 g de fructe de AMALAKI. Fie c sunt folosite n stare
proaspt, fie c sunt folosite sub form de pulbere uscat,
fructele de AMALAKI genereaz un puternic efect reconfortant.
Vitamina C pe care ele o conin genereaz rapid efecte de stimulare a activitii cerebrale. Cantitile mari
de vitamina C coninute n fructele de AMALAKI sunt de mare ajutor pentru a prentmpina neajunsurile ce
deriv de regul n urma situaiilor stresante, atunci cnd consumul de noradrenalin i adrenalin este
mult mrit. Tocmai de aceea, fructele de AMALAKI reprezint un important mijloc natural de combatere a
stresului i de mbuntire a funciilor psihice i intelectuale. Deloc ntmpltor, aceste fructe cu un gust
acrior pregnant i plcut, care dup ce sunt bine mestecate fac s apar un surprinztor gust dulce, extrem
de plcut, persistent i rafinat sunt folosite n formulele tradiionale ayurvedice de rentinerire i
regenerare.
ASHWAGANDHA
Cunoscut i apreciat ca un veritabil Ginseng indian, rdcina
de ASHWAGANDHA (Withania somnifera) reprezint un valoros
revigorant general al organismului. n cadrul sistemului
tradiional AYURVEDA, rdcina de ASHWAGANDHA este citat
printre cele mai importante remedii care permit instalarea unei
stri profunde de relaxare i care totodat permite
redobndirea n scurt timp a echilibrului emoional. Cercetri
biochimice i studii clinice realizate recent arat c, din punct de
vedere statistic, folosirea n scop terapeutic a rdcinii de
ASHWAGANDHA conduce la o considerabil reducere a
cortizonului i a catecolaminelor prin intermediul secreiei
urinare, ori este cunoscut faptul c excesul acestora reprezint una dintre cauzele instalrii strilor de stres.
Rdcina de ashvagandha conine withaferina-A, alcaloid care stimuleaz activitatea acetilcolinei la nivel
cerebral.
Tocmai de aceea, planta contribuie la mbuntirea performanelor memoriei i la optimizarea proceselor
cognitive i de nvare. De asemenea, glico-withanolidele coninute n plant contribuie la reducerea
strilor de nervozitate, a tensiunii, a anxietii i a strilor depresive. Rdcina de ASHWAGANDHA are un
uor gust dulce plcut, motiv pentru care ea poate fi folosit constant, pe perioade lungi de timp. Folosit
astfel, ea poate contribui n mod eficient la redobndirea bunstrii emoionale i la amplificarea
capacitilor mentale. n plus, rdcina de ASHWAGANDHA
confer o din ce n ce mai durabil autonomie n meninerea
nealterat a strilor psihice pozitive i stenice.
KAMALA
Florile de lotus (Nelumbo nucifera) ocup un rol important n
cadrul diferitelor tradiii de vindecare ale orientului. n
AYURVEDA, florile de lotus (KAMALA) sunt apreciate ca fiind cel
mai eficient calmant i rcoritor, fiind tocmai de aceea folosite
pentru reducerea strilor infamatorii i totodat pentru
BRAHMI
Binecunoscut mai ales n tradiia milenar AYURVEDA, planta
indian BRAHMI (Bacopa monnieri) a devenit n prezent
binecunoscut n aproape ntreaga lume pentru multiplele sale
efecte benefice pe care utilizarea ei le are asupra funciilor
cerebrale. Studiile moderne au artat c planta indian BRAHMI
contribuie la creterea capacitii de concentrare mental, la
amplificarea puterii de focalizare a ateniei i la mbuntirea
performanelor memoriei. Planta conine bacozide i saponine
triterpenoide, ambele fiind responsabile de mbuntirea
transmisiei nervoase. n particular, bacozidele, care sunt
principalul ingredient coninut n plant, mbuntesc
activitatea sinaptic, ceea ce conduce la efectul general de cretere a puterii mentale. n tradiia
AYURVEDA, BRAHMI este descris ca fiind una dintre cele mai importante plante cu efect tonic cerebral.
Folosirea ei constant sub form de pulbere uscat, sublingual, poate determina gradat apariia unui efect
global de mbuntire a funciilor inteligenei, care se traduce n mod special prin efectele de mbuntire
a funciilor mentale de planificare i de soluionare a problemelor, precum i prin activarea tuturor
proceselor cerebrale n care este necesar o prelucrare rapid a
informaiei.
Ginko
Arborele de gingko (Gingko biloba) este originar din China, ns
n prezent este cultivat n aproape ntreaga lume. Chiar dac are
o cretere lent, el poate ajunge pn la nlimea de 35 de
metri. Rspndirea sa se datoreaz mai ales virtuilor
terapeutice ale frunzelor sale, despre care se tie c erau
folosite n medicina tradiional chinez nc de acum 3000 de
ani, pentru efectele lor rentineritoare. Deloc ntmpltor, n tradiia medicinii chineze, arborele de gingko
este cunoscut sub numele simbolic de Fntna tinereii i a vitalitii. Cercetrile tiinifice moderne au
artat c frunzele de gingko conin triptofan, ingredient esenial pentru meninerea echilibrului
psihoemoional i a strii generale de bine. Frunzele de gingko conin de asemenea o gam larg de
flavonoide a cror aciune antioxidant este responsabil de meninerea bunstrii generale. De asemenea,
prin intermediul bioflavonidelor pe care le conin, frunzele de gingko contribuie la mbuntirea circulaiei
cerebrale i a circulaiei periferice. Datorit coninutului lor specific, frunzele de gingko sunt totodat utile
pentru mbuntirea funciilor memoriei. Folosirea lor sub form de pulbere, sublingual, ne poate ajuta la
o rapid redobndire a echilibrului psihomental i ne permite totodat trezirea i amplificarea strii de
optimism.
Passiflora
Numele de passifora provine din expresia italian fior de la
passione. Impresionant i cuceritoare n special prin aspectul
deosebit de frumos al florilor sale, passifora (Passifora
incarnata) este un remediu valoros ce permite eliminarea
strilor de tensiune nervoas, anxietate sau depresie. Passifora
conine o serie de flavonoide, care determin aciunea relaxant
i profund calmant pe care planta o are asupra sistemului
nervos. Studiile clinice i cercetrile tiinifice moderne ce au
fost efectuate asupra coninutului acestei plante au artat c
passifora are ca ingredient principal o monoflavoniod, chrysina,
care acioneaz n mod specific asupra creierului, astfel nct
frunzele i florile acestei plante se dovedesc a fi deosebit de eficiente n eliminarea strilor de fric fr
obiect ori de panic, precum i n eliminarea neajunsurilor i a tulburrilor ce rezult n urma strilor
accentuate de stres emoional. Folosirea pulberii uscate de passifora face s se instaleze n fiin o stare
profund de pace i calm.
Roinia
Avnd o arom deosebit de plcut, roinia (Melissa oficinalis)
este una dintre plantele a crei prezen vie n grdinile
iubitorilor de plante este aproape nelipsit. Chiar i o simpl
atingere a frunzelor sale las o amprent olfactiv extrem de
plcut i de linititoare. Frunzele de roini conin geraniol,
substan ale crei efecte antioxidante au fost certificate de
numeroasele studii tiinifice moderne. De altfel, att geraniolul, ct i acidul rosmarinic i flavonoidele
coninute n frunzele de roini determin existena unei game largi de efecte benefice pe care planta le
exercit n sfera psiho-mental. Dioscoride enumer roinia printre cele mai eficiente plante vindectoare
ce erau folosite de vechii greci pentru tratarea tulburrilor nervoase. Folosirea sub form de pulbere uscat
a frunzelor de roini mbuntete performanele memoriei, stabilizeaz fluctuaiile emoionale, reduce i
elimin strile de nervozitate i tensiune psihic i este un excelent calmant. n secolul al XVII-lea, John
Evelyn, un celebru naturalist al acelor timpuri, aprecia Roinia pentru aciunea ei puternic energizant pe
care o determin mai ales la nivel psihic i mental. Folosit fie proaspt, fie n stare uscat, roinia poate
face s dispar rapid strile de melancolie, emotivitatea maladiv i deprimarea, nlocuindu-le rapid cu o
stare psihic stenic, plin de ncredere i bucurie.
Suntoarea
Suntoarea (Hypericum perforatum) a devenit celebr, mai ales
n Occident, datorit virtuilor ei antidepresive. Studii statistice
recente arat c exist n prezent milioane de americani care
folosesc remediile naturale n care suntoarea este principalul
ingredient. Principalul scop al folosirii remediilor naturale pe
baz de suntoare este mai ales mbuntirea strilor psihice i
emoionale i eliminarea tendinelor ctre stri depresive, care
survin n special n rndul celor care locuiesc n marile
aglomerri urbane. Cele mai multe persoane care folosesc
remediile naturale pe baz de suntoare o fac adesea n scop
preventiv, tocmai pentru c suntoarea le confer o excelent
bunstare psihic. Studiile tiinifice moderne au artat c suntoarea conine cel puin 10 compui care
sunt responsabili de efectele benefice asupra sistemului nervos. De exemplu, hiperforina coninut n
suntoare determin mai ales efectele de echilibrare emoional. Suntoarea mai conine de asemenea i
hipericina i flavonoide, toate acestea contribuind la meninerea constant a unei stri psihomentale
pozitive, ce permite depirea cu bine a situaiilor stresante, a nervozitii, a tensiunii sau a anxietii.
Folosit n mod constant sub form de pulbere uscat, suntoarea poate face s se menin o stare
predominant de calm i bun dispoziie, care ne permite s ne
bucurm din plin de ceea ce este minunat i fericit n via.
Echinacea
Originar din America de Nord, echinacea (Echinacea purpurea)
a ajuns s fie cunoscut aproape n ntreaga lume pentru
proprietile ei imunostimulente. Cercetrile tiinifice moderne
au artat c planta conine acid cicoric, un compus din grupa
polifenolilor, despre care s-a constatat c sporete n mod
considerabil eficiena sistemului imunitar. Acidul cicoric crete
Valeriana
Valeriana (Valeriana oficinalis) este una dintre cele mai eficiente
plante vindectoare cu efect calmant. Numele su provine din
cuvntul latin valere care nseamn bunstare. n mod
tradiional rdcina de valerian este utilizat ca sedativ natural,
care determin o aciune eficient de relaxare la nivelul
ntregului sistem nervos central. Studiat atent de ctre
cercettori nc de la nceputul secolului XX, rdcina de
valerian conine peste 150 de constitueni. Dintre acetia, un
loc important l are acidul gama-aminobutiric, aminoacid care
este considerat a fi un inhibitor important al
neurotransmitorilor i care se gsete n aproape 40% dintre
sinapsele creierului. Numeroasele studii clinice au artat c acest compus natural, ce este prezent n
rdcina de valerian, determin mbuntirea memoriei i a funciilor cognitive i face s dispar
oboseala ori slbiciunea asociat strilor de nervozitate, anxietate sau stres. n plus, acidul gamaaminobutiric coninut n rdcina de valerian are totodat i o important valoare nutritiv. Tocmai de
aceea, folosirea remediilor naturale care conin valerian face posibil regenerarea funciilor sistemului
nervos i instalarea unei profunde stri de relaxare, ce favorizeaz totodat instalarea unui somn odihnitor.
Aa cum au artat numeroasele cercetri i studii clinice realizate asupra rdcinii de valerian, un fapt
remarcabil trebuie reinut i anume acela c, pn i n cazul unei administrri repetate, pe durate mai lungi
de timp, a rdcinii de valerian, ea nu are absolut deloc vreun impact negativ asupra strii de vigilen,
asupra ateniei sau asupra vitezei de rspuns la stimulii nervoi,
procese care se desfoar n mod normal n strile de veghe.
Salvia
Se spune c atunci cnd plantezi i apoi ngrijeti cu atenie
salvia n grdin, ea i va putea oferi apoi darul unei viei lungi i
fericite. n antichitate, salvia (Salvia oficinalis) era considerat a
fi planta care i ajut pe cei vrstnici s se bucure de via,
ntocmai ca i cei tineri. nc din acele timpuri, frunzele de salvie
erau folosite n numeroase preparate naturale pentru
mbuntirea memoriei. n limba latin numele ei nseamn a vindeca, tocmai datorit faptului c
frunzele de salvie prezint virtui vindectoare n aproape toate tipurile de afeciuni, motiv pentru care a
fost considerat un veritabil panaceu. Salvia face parte din grupa plantelor aromate. Alturi de eucalipt,
frunzele de salvie conin i alte substane cu rol antioxidant puternic. Studii fitochimice comparative au
artat c salvia are efecte antioxidante aproape la fel de puternice ca i feluritele varieti de cimbru.
Frunzele de salvie pot fi folosite n multiple moduri, att n stare proaspt, ct i sub form de pulbere
uscat. Mestecate ntregi, fie proaspete, fie uscate, frunzele de salvie pot genera rapid o stare de
energizare psihic, alungnd astfel uimitor de repede strile de anxietate, nelinite, fric sau depresie.
Folosit n mod sistematic de ctre cei care o cunosc, salvia poate conduce n scurt timp la mbuntirea
ateniei i a vigilenei. Ea favorizeaz totodat rafinarea percepiilor senzoriale i poate contribui din plin la
amplificarea inteligenei creatoare benefice.
Cardamomul
Cardamomul (Elettaria cardamomum) este o plant originar
din sudul Indiei. Adus din Orient pentru gustul su deosebit de
aromat i pentru proprietile sale antitoxice, cardamomul
ajunge s fie ntrebuinat n Europa i la aromatizarea cafelei,
datorit faptului c neutralizeaz, ntr-o anumit msur,
efectul nociv al cofeinei. Arabii, mari cunosctori ai puterilor
plantei, sunt cei care au denumit-o smna dragostei.
Cardamomul este apreciat ca afrodiziac, retrezind nu numai
apetitul sexual, ci mai ales focul interior al dragostei. Un
preparat deosebit de simplu i eficient n caz de oboseal fizic
ori nervoas sau de lips a apetitului sexual se obine
amestecnd un glbenu de ou proaspt cu o linguri de miere i un vrf de cuit de semine de cardamom
mcinat. Un desert deosebit de gustos i hrnitor este orezul integral cu lapte i miere, condimentat cu
scorioar, coriandru, ghimbir, ofran i bineneles cu semine de cardamom, toate acestea n proporii
egale. Seminele de cardamom sunt folosite de asemenea i la
prepararea prjiturilor, crora le confer o savoare deosebit.
Busuiocul
Dintre plantele folosite n scop vindector, busuiocul (Ocimum
basilicum) este planta care este cunoscut i apreciat n
prezent aproape n ntreaga lume. nc din vremea vechilor
greci, busuiocul a fost numit n mod semnificativ regele
plantelor de leac, termenul grecesc basileus avnd ntocmai
semnificaia de rege. Busuiocul este originar din India,
ultivarea sa rspndindu-se nc din antichitate n sudul Europei. Avnd o arom deosebit de plcut i
rafinat, busuiocul a fost i continu s fie folosit la aromatizarea feluritelor preparate culinare, printre
altele i datorit proprietilor sale digestive. Uleiul volatil prezent n frunzele de busuioc conine linalol,
eugenol, eucaliptol i anetol. Busuiocul este unanim apreciat ca plant care poate s favorizeze trezirea
spiritual. Aroma specific a busuiocului genereaz n ambiana imediat o inefabil stare de sacralitate,
producnd pe aceast cale, n fiina celor care se las ptruni de aroma sa plcut, o orientare spontan a
minii ctre gndurile bune i luminoase. Folosirea constant a pulberii uscate din frunze de busuioc este
extrem de binefctoare pentru cei care urmresc s trezeasc n universul lor luntric o stare de armonie
ntre inim i minte.
Feniculul
Feniculul (Foeniculum vulgare) este apreciat ca fiind un excelent
fortifiant, nc din vremea Greciei Antice. Feniculul poate nlocui
cu succes orice alt plant exotic, fiind un stimulent foarte
puternic pentru digestie i n general pentru funciile
organismului. Feniculul este adeseori considerat a fi un aliment,
care este totodat i un valoros remediu natural. Seminele de
fenicul reprezint un foarte bun aromatizant pentru dulciuri.
mpreun cu seminele de anason i cu scorioara se poate
obine o combinaie aromat deosebit de savuroas pentru
preparatele dulci, pentru prjituri sau pentru salatele de fructe.
Laptele dulce cu semine de fenicul este un remediu excelent
pentru persoanele iritabile, certree, nervoase sau angoasate. Reeta de preparare este urmtoarea: ntrun pahar de lapte dulce fierbinte se pune o linguri de pulbere mcinat fin de semine de fenicul, apoi se
las s se rceasc. Se bea imediat cu nghiituri mici. Pulberea din semine de fenicul, administrat separat,
genereaz o rapid o stare de energizare psihomental, sporind
astfel vigilena i determinnd instalarea unei stri de bun
dispoziie.
Rocoina
Prezent n regiuni ntinse din Asia i Europa, rocoina (Stellaria
media) este o plant relativ comun, ns destul de puin
cunoscut i apreciat n raport cu rspndirea sa larg.
Cercetrile tiinifice
moderne au artat c
planta conine
cumarine, saponine,
A i vitamina C.
rocoina genereaz
minii. Ea contribuie
mental, confer
stri profunde de
mult mrit.
castana de ap este cunoscut n tradiia AYURVEDA ca fiind una dintre importantele plante cu virtui
revitalizante. n India, n mediul rural, pulberea de fructe de SRINGATAKA era folosit ca substitut al finii
de cereale, mai ales de ctre cei care urmau anumite diete cu rol purificator. n comunitile hinduse, fina
din fructe de SRINGATAKA era inclus n postul de dinaintea srbtorilor religioase, pentru prepararea unor
turtie sau mici pini, uor rumenite. Planta este bogat n elemente minerale, n special calciu (20 mg la
100 grame). n practica YOGA, pulberea de fructe de SRINGATAKA este folosit pentru amplificarea strii de
vitalitate i pentru stabilizarea fluctuaiilor minii. Folosirea pulberii de fructe de SRINGATAKA, confer o
profund stabilizare a minii i permite intrarea ntr-o stare superioar de contemplare. Starea de
nemicare a minii, care survine n urma folosirii pulberii din fructe de SRINGATAKA, face ca planta s fie
util celor care urmresc s se perfecioneze n realizarea procedeului yoghin LAYA YOGA. Folosirea
constant a acestei plante vitalizante creeaz premizele unei dinamizri expansive la nivelul lui ANANDAMAYA-KOSHA, facilitnd astfel accesul la o stare de fericire interioar profund.
Verbina
Cunoscut de peste 5000 de ani, verbina (Verbena oficinalis)
este o plant vindectoare folosit n diferitele tradiii ale lumii.
De-a lungul timpului, verbina a fost apreciat ca plant a
iubirii. n Evul Mediu ea era utilizat pentru prepararea unor
elixiruri magice, care erau capabile s mblnzeasc firea
ptima a brbailor rzboinici. Verbina este cunoscut i
folosit i n tradiia indian. n medicina Yunani, verbina este
folosit ca tonic, ca antifebril, dar mai ales ca sedativ, pentru
tratarea tulburrilor nervoase. n China, verbina era folosit
pentru tratarea strilor de iritare, ncordare i tensiune
nervoas, deoarece era cunoscut pentru efect su profund
calmant i linititor, care confer o stare foarte bun la nivel psihic i mental. Ceea ce este remarcabil n
cazul verbinei este mai ales capacitatea ei special de a modela n sens binefctor asperitile specifice
naturii masculine, ce este nc insuficient armonizat. Folosirea preparatelor naturale din verbin sau a
pulberii uscate a acestei plante poate conduce la apariia n
fiina brbailor a unei stri ample de deschidere afectiv fa de
natura feminin.
LAJJA
n Orient, LAJJA (Mimosa pudica) este o plant foarte mult
apreciat pentru frumuseea florilor sale i totodat pentru
sensibilitatea pe care o are. LAJJA este o plant sensibil la
atingere. Tradiia vedic i apoi i cea AYURVEDA menioneaz
c aceast planta, dac este folosit n mod nelept, poate s
transfere aceast proprietate special a ei i n structura subtil a fiinei umane care o folosete n mod
corespunztor, amplificnd astfel sensibilitatea tactil i rafinamentul percepiei prin atingere. Cercetrile
moderne de laborator au artat c LAJJA conine calciu, mimosin, precum i unele substane de tipul
adrenalinei, care toate mpreun pot conduce la o accentuare a receptivitii senzoriale n cazul fiinei
umane. n tradiia AYURVEDA, rdcina de LAJJA este apreciat mai ales pentru virtuile ei tonic-afrodiziace.
Ca afrodiziac, rdcina de LAJJA amplific sensibilitatea i rafinamentul erotic. Din punct de vedere gustativ,
ea este este extrem de mucilaginoas i dulce. Folosit n mod constant, pentru o anumit perioad de
timp, rdcina de LAJJA ajut foarte mult la amplificarea strii de coeren interioar i de asemenea ea
amplific starea de armonie ntre sfera vital i cea emoional.
KUMARIKA
Numele plantei indiene KUMARIKA (Smilax chinensis) provine
din cuvntul sanscrit kumari, care nseamn fat tnr sau
fecioar. Numele sugereaz starea intens de puritate pe care
planta o poate gener n fiina uman care o folosete ntr-un
mod corect. Planta este folosit nu numai n tradiia AYURVEDA,
ci n ntreaga zon asiatic de est. Rdcina de KUMARIKA este
foarte mult apreciat pentru efectele ei regenerante. n
AYURVEDA, rdcina de KUMARIKA este caracterizat ca avnd
un gust preponderent dulce-astringent. Planta conine saponine
i flavonoide. Acestea genereaz efecte calmante i conduc la
armonizarea strii psihoemoionale a fiinei. Folosirea pulberii
uscate din rdcin de KUMARIKA faciliteaz instalarea n fiin a unei stri pregnante de calm i de
limpezire a minii. n trecut, planta era folosit frecvent de ctre yoghini deoarece ea confer o
disponibilitate mult mrit de a percepe n mod clar energiile subtile elevate i faciliteaz totodat
concentrarea mental, prin ndeprtarea fluctuaiilor mentale parazite. n practica YOGA, rdcina de
KUMARIKA este foarte util atunci cnd aspirantul spiritual urmrete s genereze n universul su luntric
o dispoziie ct mai favorabil pentru realizarea unor meditaii profunde i de lung durat.
Citii aici prima parte a articolului: Alimente i plante medicinale care favorizeaz savurarea strii de
fericire (1)
Nucile
Nucile sunt pe bun dreptate asociate cu efectele de
mbuntire a capacitilor cerebrale. Deloc ntmpltor,
natura a fcut ca forma nucilor decojite s se asemene cu forma
unor creiere miniaturale!
Eficacitatea lor n aceast direcie ine de faptul c nucile
reprezint o excelent surs de Omega 3, care contribuie la
buna funcionare a celulelor creierului i a neurotransmitorilor
si. La adolescenii i adulii cu deficit de Omega 3 sunt
frecvente accesele de violen i furie, iar la vrstnici srcirea
creierului de acizi grai de tipul Omega 3 se poate solda cu
accidente vasculare cerebrale, probleme de memorie i
demen senil.
Copiii ai cror mame au consumat o cantitate suficient de acizi grai Omega 3 se dovedesc a avea un
coeficient de inteligen ridicat.
Alunele de pdure
Alunele de pdure sunt originare din Asia. Acestea reprezint
una dintre cele mai vechi culturi, menionate n vechile scrieri
orientale ca fiind o hran binecuvntat. Alunele conin o
cantitate mare de acid folic (vitamina B9), favoriznd prin
aceasta reducerea strilor depresive i a melancoliei. Este
cunoscut faptul c n cazul carenelor de vitamina B9 este
afectat procesul de producere de serotonin, iar tulburrile
producerii de serotonin sunt asociate cu iritabilitatea, cu
agresivitatea, cu scderea puterii de concentrare i deficitul
memoriei. Tocmai de aceea consumul de alune de pdure poate
fi de mare folos.
Alunele de pdure pot fi prjite n cuptor sau pot fi mcinate cu
ajutorul unei rnie. Ele prezint de asemenea i un bogat coninut de calciu (140 mg la 100 grame), motiv
pentru care consumul de alune de pdure face ca n locul strilor depresive s se poat instala rapid o stare
profund de calm i stpnire de sine.
Migdalele dulci
Fruct al migdalului (Prunus amygdalus), arbore din familia
Rosaceae, migdalele comestibile (migdalele dulci) prezint un
aport energetic foarte ridicat, fiind bogate n acizi grai
nesaturai, proteine vegetale i zaharuri.
Migdalele dulci pot fi consumate att proaspete, ct i uscate.
Smburii de migdale pot fi consumai ca atare sau se pot folosi
la prepararea dulciurilor. Totodat migdalele reprezint una
dintre cele mai importante surse vegetale naturale de calciu
(252 mg la 100 grame). Calciul faciliteaz transmiterea influxului
nervos, intervenind n procesele de eliberare a acetilcolinei,
noradrenalinei i serotoninei, contribuind prin aceasta la
meninerea echilibrului sistemului nervos. Tocmai de aceea,
migdalele sunt foarte apreciate pentru bunstarea psihic i mental pe care o confer i pentru starea de
calm ce apare la scurt timp dup ce le consumm. n plus, migdalele contribuie i la mbuntirea
capacitii naturale de memorare.
Seminele de susan
Seminele de susan provin din India i de acolo s-au rspndit n
ntreaga lume. Seminele de susan reprezint una dintre cele
mai bune surse de treonin, un acid aminat. Acesta este un
element a crui lips din organism poate provoca apariia
strilor depresive. Seminele de susan pot fi uor rumenite, apoi
mcinate fin cu un mic adaos de sare i apoi pulberea lor poate
fi presrat n salatele de cruditi. Seminele de susan pot fi de
asemenea consumate sub form de tahini binecunoscuta past extrem de gustoas i hrnitoare din
semine de susan. Pentru ca s fie uor digerabil, cel mai bine este ca ea s fie preparat prin adugarea
de suc de lmie, sare i ap, pn la obinerea unei paste subiri, aproape de consistena siropului de
fructe.
Lemnul dulce
Lemnul dulce este una dintre plantele folosite n cele mai multe
formule tradiionale, att n tiina milenar AYURVEDA, ct i n
medicina chinez. Printre numeroii si compui, rdcina de
lemn-dulce conine i acid gliciretic, compus care dezamorseaz
scderea nivelului de cortizol, ajutnd astfel organismul s fac
fa cu succes situaiilor caracterizate de stres. Tocmai de aceea,
rdcina de lemn dulce poate fi folosit pentru ndeprtarea
strilor de tensiune sau oboseal psihic. n plus, lemnul dulce
conine de asemeni izoflavon, o molecul utilizat pentru
eliminarea strilor depresive.
Folosit sub form de pulbere uscat, lemnul dulce poate
ameliora strile depresive i anxietatea. Gustul su dulce
specific, confer o stare de calm i de linitire aparte. Nu trebuie
folosit ns n cantiti prea mari, cel mult un gram de pulbere o dat, deoarece altfel poate determina la
unele persoane declanarea reflexului vomitiv.
Ginsengul
Rdcina de ginseng
Nativii americani
ginsengului astfel c,
mestecau rdcina de
studii care au artat
apreciat din vremuri
stres i diminueaz
psihic, confer bun
Se spune c nelepii
ceac cu elixir
Ptrunjelul
Porumbul
Cercetri arheologice au artat c porumbul a fost cultivat pe
continentul american nc de acum peste 5000 de ani. Att prin
culoarea sa aurie, ct i prin coninutul su, acest tiulete auriu
ne poate aduce soarele n cas! O porie de porumb ne asigur
un sfert din aportul zilnic recomandat de vitamina B1. Dup cum
s-a demonstrat ntr-un studiu recent, vigilena, energia i buna
dispoziie au putut fi ameliorate dup dou luni de suplimentare
cu vitamina B1, provenind din alimente naturale, chiar fr s fi
existat o caren n aceast direcie! Vitamina B1 (tiamina) este
absolut necesar pentru desfurarea normal a funciilor
sistemului nervos. Multe dintre persoanele stresate sau
nervoase sufer n realitate de o deficien a acestei vitamine.
Creierul este un mare consumator de glucoz, iar pentru a
metaboliza glucoza, organismul i mobilizeaz rezervele de
tiamin. n plus, vitamina B1 este implicat i n sinteza neurotransmitorilor (de exemplu acetilcolina).
Tocmai de aceea porumbul reprezint un aliment deosebit de valoros. El poate fi consumat fie fiert, fie sub
form de mmlig, obinut prin fierberea adecvat a mlaiului de porumb. n acest sens tradiia
sistemului milenar AYURVEDA precizeaz c n aceast form de
preparare (mmliga), putem aduga o mare varietate de
pulberi de plante medicinale i aromatice, n funcie de
necesiti, beneficiind totodat i de efectele acestora.
Grul integral
Trimetilglicina coninut n gru particip la producerea mai
multor compui chimici prezeni n creier, care amelioreaz
starea psihic i mental, energia psihic, starea de bine,
vigilena, concentrarea i acuitatea vizual. Sursele principale de trimetilglicin sunt germenii i trele de
gru. Tocmai de aceea, urmrii s nu mai utilizai n alimentaie mai ales pinea alb i optai mai degrab
pentru cea complet, integral, unde germenele este pstrat ntreg, pentru a beneficia de pe urma
coninutului grului integral.
Fasolea
Fasolea este unul dintre cele mai vechi alimente. Semne ale
existenei ei sunt datate cu peste 20000 de ani n urm. Fasolea
alb este o excelent surs de acid folic (vitamina B9), a crei
prezen n organism influeneaz n mod benefic producerea
de noradrenalin, care este un neurotransmitor responsabil
de senzaiile de motivaie i de plcere. Prin urmare, dac v
simii epuizat sau apatic, nu pregetai s consumai o porie de
mncare din fasole alb, preparat cu ulei de msline i eventual
mutar sau alte condimente aromate, cum ar fi coriandrul i
chimenul. O mncare de fasole alb bine gtit, consumat cu
msur, este aproape ntotdeauna un mod simplu i natural de a
redobndi starea de calm i de echilibru psihic. Fasolea alb ar
trebui s fie nelipsit din hrana pe care o folosim n decursul
unei sptmni.
Lintea
Boabele de linte conin mai multe proteine dect toate celelalte
legume, exceptnd soia i bobul. Lintea conine de asemenea
fier (1,00 mg la 100 grame). Conform unor studii recente, starea
de deprimare este adesea un simptom al unei carene cronice n
fier, ca de altfel i starea de slbiciune, de oboseal sau de
epuizare. O porie de mncare de linte ne asigur o bun parte
din aportul de fier care este recomandat zilnic. Fierul este
necesar pentru asimilarea vitaminelor aparinnd complexului B,
provenite din alimentaie.
El crete rezistena la oboseli (oboseal?) i are un important rol
n dezvoltarea intelectual. Prin urmare, nu ezitai s savurai
lintea, mai ales sub forma mncrii tradiionale ayurvedice
numit DHAL, ce este o delicioas sup indian avnd la baz
lintea, sau adugai o mn de linte coapt la o sup de legume sau la o salat de cruditi.
Laptele de soia
Soia este originar din China. Acum 3000 de ani, seminele de
soia erau considerate printre cele mai importante semine
folosite n alimentaie. Printr-un proces relativ simplu de
preparare, din seminele de soia se poate obine binecunoscutul
lapte de soia, care se numr printre alimentele cele mai bogate
n proteine. n cazul consumului de lapte de soia, proteinele se
transform n tirozin, ceea ce crete producia de dopamin i
noradrenalin, despre care se tie c sunt compui chimici
cerebrali, care ne ajut s ne simim plini de energie i s avem
mai mereu o stare de spirit pozitiv. Tocmai din acest motiv
putem opta pentru nlocuirea, pentru anumite perioade de
timp, a laptelui de la micul dejun, cu laptele de soia.
Tofu
Tofu este numele dat n mod generic aa-numitei brnze de
soia. Conform unui recent studiu tiinific al cercettorilor
britanici, lipsa triptofanului poate fi o cauz de depresie. ns
acest acid aminat se gsete n cantitate mare n tofu, brnza de
soia, 747 mg la 100 g, cantitate care este prin urmare ideal
pentru a ne menine n form. Dac nu suntei convini de
aspectul su spongios, adugai-o unui amestec de fructe
proaspete i o s v putei astfel bucura de beneficiile sale, chiar
dac nu i vei mai savura atunci n mod preponderent gustul
plcut i consistena specific!
Humus
Humus este denumirea generic dat unei clase de preparate
culinare tradiionale din Orientul Apropiat, care sunt alctuite
din past de nut sau din past de susan, ori din combinarea
celor dou. n general humus-ul are aspectul unei paste, ce se
aseamn ca i consisten cu preparatul romnesc numit
fasole btut. Bogat n proteine i n fibre, humus-ul preparat
att din semine de nut, ct i de susan, trebuie consumat n
cantiti moderate, de regul cu adaos de condimente i suc de lmie. Consumul unei porii chiar i numai
de 100 de grame de humus, conduce la controlul procesului de eliberare a glucozei n snge, acesta
decurgnd ntr-un ritm lent i regulat. Aceasta permite evitarea variaiilor prea mari de zaharuri, care dau
natere de regul fluctuaiilor emoionale, strilor depresive i proastei dispoziii. Aadar, nu ezitai s
introducei n meniul zilnic preparatele din nut i susan, de tip humus, chiar i numai ca aperitiv, alturi de
pinea integral sau preparatele din cereale.
Tempeh
Tempeh-ul este un produs alimentar tradiional, originar din
Indonezia, avnd la baz soia fermentat.
El poate fi procurat rcit sau ngheat, sub o form
asemntoare cozonacului. Tempeh-ul este un aliment bogat n
fibre i reprezint totodat o important surs de proteine,
minerale, calciu, fier i vitamina B2. n opinia unor cercettori,
agresivitatea ar proveni dintr-o caren n vitamina B2. Vitamina
B2 intervine n producerea de energie. De asemenea, aceast
vitamin este necesar produciei de acid butiric, care are efecte
pozitive asupra dispoziiei generale.
Tempeh-ul este o foarte bun surs de vitamina B2 i tocmai de
aceea el poate fi utilizat ca principal surs de proteine, fiind un
excelent nlocuitor al crnii, pentru cei care doresc s treac la
un regim lacto-ovo-vegetarian. Hrnitor i calmant totodat, tempeh-ul poate fi de mare folos pentru
redobndirea bunei dispoziii generale.
Citii continuarea articolului: Alimente i plante medicinale care favorizeaz savurarea strii de fericire
(3)
yogaesoteric
S-ar putea s i plac i:
Hemiplegia
ACATISTUL_SFANTULUI_APOSTOL_ANDREI.
Linkwithin
Share on facebook Share on twitter Share on email Share on print More Sharing Services 0
Publicat de cristian.kinetoterapy_kiropraxy la 8/04/2011 04:32:00 p.m. Niciun comentariu:
Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei ctre Pinterest
Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare
Etichete: Alimentatie:
Reacii:
Ceea ce cutm cu toii este fericirea, iar n opinia unor cercettori unul dintre misterele strii de fericire
rezid i n tainicele transformri ce survin n natur, mai precis, n modificrile de natur fiziologic ce au
loc n trupul nostru sub aciunea feluritelor ingrediente ce sunt coninute n alimentele i plantele
medicinale pe care le consumm. Avnd n vedere c, n mare msur, noi suntem ceea ce mncm, iat n
cele ce urmeaz cteva alimente i plante medicinale care ne pot ajuta s trezim i s amplificm n noi, pe
o cale perfect natural, buna dispoziie, calmul, echilibrul psiho-emoional i n final chiar starea de fericire,
pe care putem spune c o putem gusta astfel, aici i acum.
Bananele
Dulci i cu o consisten plcut, bananele bine coapte sunt
bogate n fibre, potasiu i magneziu. Prin coninutul lor, ele
conduc rapid la instalarea unei stri psihice de bine, reduc i fac
s dispar strile depresive i ajut astfel la meninerea
echilibrului emoional. Savurate fie separat, fel ntr-o foarte
gustoas salat de fructe, bananele proaspete pot regla astfel
nivelul de magneziu din corp, favoriznd o rapid recuperare
dup eforturi fizice sau mentale. Asocierea magneziului i a
potasiului n coninutul bananelor, asigur un efect remarcabil
de relaxare i recuperare la nivelul celulelor nervoase. Aceasta confer n plus o excelent adaptabilitate
binefctoare fa de posibilele fluctuaii emoionale care pot s apar, conducnd n final la dobndirea
unui ct mai bun autocontrol emoional.
Portocalele dulci
Exist dou categorii principale de portocale: cele dulci i cele
acre. Numrul soiurilor i varietilor de portocale dulci este
remarcabil. Portocalele dulci conin inozitol, o substan care
regleaz nivelul de serotonin i insulin. Tocmai de aceea,
consumul regulat de portocale dulci atenueaz fluctuaiile
dispoziiilor psihice i mentale i de asemenea ajut la
eliminarea strilor depresive i a anxietii. Consumul constant
de portocale dulci, poate de asemeni s ajute la reducerea
grsimilor excedentare i a colesterolului, favoriznd
armonizarea trupeasc. n plus, portocalele dulci sunt o
important surs de vitamina C, doar un singur fruct de
portocal oferind peste 150% din doza zilnic recomandat de vitamina C. n acest sens este cunoscut
faptul c n situaiile de stres, cantitile mari de vitamina C sunt de mare ajutor, deoarece atunci att
consumul de noradrenalin, ct i de adrenalin este mult mrit.
Att gustul, ct i aroma portocalelor este deosebit de
nviortoare. Cercetri recente au artat c pn i numai
mirosul de portocal proaspt poate reduce considerabil strile
de anxietate, retrezind buna dispoziie i optimismul.
Piersicile
Originar din Tibet i China, piersicul este cultivat de peste 200 de
ani, pentru fructele sale dulci i zemoase. Piersicile conin
substane antioxidante i fibre. O cantitate de 150 de grame de piersici proaspete furnizeaz 8% din doza
zilnic recomandat de fibre solubile, care reduc nivelul de colesterol din snge. Acest efect este de regul
resimit n mod subiectiv de ctre cel care savureaz cteva piersici bine coapte, ca o senzaie de
remprosptare energetic, asemntoare cu ceea ce simim dup o plimbare fcut n aer liber, printr-o
pdure de munte. Piersicile mai conin totodat i potasiu, element care deloc ntmpltor mai este numit
elementul mineral al tinereii, deoarece are un rol extrem de important n reglarea unui mare numr de
procese chimice din organism.
Ananas
Mult mai rar folosite n forma lor natural, fructele de ananas
sunt o excelent surs de macronutrieni. Doar 100 de grame de
fruct de ananas proaspt poate aduce 25% din doza zilnic
recomandat de vitamina C, necesar unei persoane adulte.
Remprospttor i savuros, fructul de ananas este totodat i
un excelent activator al proceselor digestive. De asemenea,
ananasul conine bromelin, enzim despre care se tie c
accelereaz n special digestia proteinelor. Astfel c efectul final care poate fi resimit dup consumul unei
porii de aproape 200 de grame de ananas proaspt este unul
de considerabil revigorare fizic i psihic imediat.
Grapefruit
Fructul de grapefruit este bogat n acid folic (vitamina B9), care
este crucial pentru distribuia oxigenului ctre creier. Conform
unui recent studiu american, nivelul sanguin de acid folic este
mai sczut la persoanele care sufer frecvent de stri depresive.
Acidul folic (vitamina B9) contribuie la formarea de celule
sntoase i joac un rol foarte important n prevenirea
anomaliilor sistemului nervos. Totodat, grapefruit-ul este un
ingredient cheie al produciei de serotonin, care mai este
uneori sugestiv numit hormonul fericirii. Prin urmare, consumul chiar i numai al unui singur fruct de
grapefruit pe zi poate aduce o imediat stare de nseninare psihic. De altfel, unul dintre principalele efecte
ale acidului folic (vitamina B9) este acela de meninere a strii de echilibru psihic i emoional. Tocmai de
aceea, un pahar de suc proaspt de grapefruit, ndulcit cu miere, poate face s dispar aproape instantaneu
strile psihice nefaste.
Dovleacul
Spanacul
Originar din Persia antic, spanacul are o istorie impresionant.
n secolul al VII-lea, regele Nepalului l-a trimis n China drept
cadou. n secolul al XI-lea, a fost introdus n Spania de mauri, iar
n Anglia era cunoscut ca leguma spaniol. n secolul al XVIlea, spanacul era mult apreciat la curtea regelui Franei. La
sfritul primei jumti a secolului trecut, spanacul devenise
deja celebru datorit personajului Popeye, creat de desenatorul
E. C. Segar. nrudit cu sfecla, spanacul conine foarte mult acid
folic, o vitamin din grupa B (vitamina B9), care este solubil n
ap i care este foarte important pentru meninerea echilibrului psihic. De altfel, chiar numele acestei
vitamine acid folic provine de la cuvntul latinesc folium, care nseamn frunz, deoarece acidul
folic este prezent mai ales n legumele verzi, cum este spanacul. O porie de spanac n fiecare zi este
benefic pentru eliminarea strilor depresive. n plus, spanacul s-a dovedit a fi un excelent neuroprotector.
Consumul constant de spanac crud, sub form de salat sau gtit conduce la mbuntirea funciilor
cerebrale.
Conopida
Conopida provine din Antalia i cultivarea ei s-a rspndit n
Europa ncepnd cu secolul al XVI-lea. Conopida este o legum
bogat n vitamina C. O alimentaie srac n aceast vitamin
inhib producia de dopamin, aceasta fiind responsabil de
absorbia fierului, care stimuleaz energia general a
organismului.
Dopamina intervine de asemenea i asupra controlului strii
generale de bine. Un studiu britanic recent a artat c 100 g de
conopid crud ofer organismului 70 mg de vitamina C,
cantitate care este un excelent stimulator al bunei-dispoziii. n
plus, conopida conine i o considerabil cantitate de acid folic
(vitamina B9), motiv pentru care dac vom consuma seara,
nainte de culcare o porie de conopid crud, cu adaos de
smntn i mpreun cu unele alimente crocante, cum sunt
fulgii de porumb, putem beneficia dup aceea de o profund
stare de calm, care ne va asigura n noaptea care urmeaz un
somn linitit i odihnitor.
Ciupercile
Culturile orientale au folosit ciupercile att n scop alimentar,
ct i terapeutic. Ciupercile sunt o foarte bun surs de vitamina
B2 (riboflavina) i vitamina B3 (niacina). Vitamina B2 este
implicat ntr-un mare numr de reacii productoare de energie. Tocmai de aceea, o mncare de ciuperci
este att de mult apreciat pentru efectul regenerator care survine. Pe de alt parte, un deficit de niacin
(vitamina B3) poate cauza apariia i instalarea strilor depresive. Cnd nivelul de niacin este sczut, trupul
fabric vitamina B3 din triptofan, rmnnd astfel disponibil o
cantitate mult mai mic de convertit n serotonin. Aceast
reacie nu este favorabil pentru meninerea bunei dispoziii i a
echilibrului nostru psihic. Deoarece ciupercile au un bogat
coninut de niacin (vitamina B3), folosirea lor n alimentaie se
dovedete a fi foarte util. Ciupercile pot fi preparate cu ulei de
msline i apoi fripte la grtar. ns unele dintre ele, cum sunt
de exemplu ciupercile champignon, pot fi consumate chiar i
crude, n salate.
Avocado
Fructul de avocado este cunoscut i folosit n alimentaie de peste 7000 de ani. Incaii i aztecii l apreciau
pentru textura sa moale i pentru efectele binefctoare multiple pe care le are. Fructul de avocado
conine potasiu, folai, carotenoizi i vitamina B6 (piridoxin). O can de fruct de avocado, tiat buci mici
(146 grame) conine 874,54 mg potasiu, 90,37 mg folai i 0,41mg vitamina B6 (piridoxin). Astfel c fructul
de avocado reprezint o foarte bun surs de potasiu, contribuind prin aceasta la combaterea strilor de
oboseal fizic i la instalarea unei stri de calm general. Vitamina B6, prezent n fructul de avocado,
contribuie de asemenea la meninerea echilibrului psihic i psihosomatic. Ea intervine n procesele de
decarboxilare, n urma crora rezult amine precursoare ale neurotransmitorilor (noradrenalin i
serotonin). Prin urmare, fie c este consumat simplu, ca atare, fie c este adugat n salate de cruditi,
alturi de roii, ciuperci sau dovlecei, fructul de avocado este un veritabil unt vegetal binefctor, care
face rapid s dispar strile depresive, iritabilitatea, anxietatea sau strile de agitaie mental.
Morcovii
Cultivarea i folosirea n alimentaie a morcovilor dateaz de mii
de ani. Morcovii sunt o excelent surs de beta-caroten,
vitamina A i vitamina C. n plus, un recent studiu britanic a
fcut legtura ntre carena n vitamina B8 (biotin), care de
asemenea se gsete n morcovi i strile depresive sau
oboseal. Este cunoscut faptul c biotina (vitamina B8) are un
rol cheie n metabolismul glucidelor, lipidelor i proteinelor i de
asemenea, c vitamina B8 contribuie la stimularea activitii
vitaminei C. Tocmai de aceea, consumul regulat de morcovi, fie
sub form de suc proaspt consumat dimineaa, fie adugat n
mncrurile zilnice, poate contribui la meninerea bunstrii
noastre generale i la asigurarea unui tonus psihic nealterat.
Beta-carotenul coninut n morcovi este un foarte bun antioxidant, aceasta conferind morcovilor virtuile
regeneratoare, att pentru cei tineri, ct i pentru vrstnici.
Aadar, o can de suc proaspt de morcovi poate fi n orice
moment o excelent soluie practic mpotriva strilor de
oboseal.
Fasole verde
Fasolea verde prezint un coninut bogat de magneziu (28 mg la
100 de grame). Conform unui studiu britanic, persoanele care sufer de tulburri depresive prezint un
nivel de magneziu prea sczut. Magneziul este un important factor care intervine n meninerea echilibrului
psihic, este un bun sedativ al sistemului nervos i are efect antidepresiv. Magneziul este coninut n
aproape toate legumele verzi, ns n mod particular el este prezent n fasolea verde. Tocmai de aceea, o
mncare preparat din fasole verde proaspt ne poate crete
nivelul de magneziu din organism, ajutndu-ne s rmnem de
partea cea bun a balanei emoionale. n plus, magneziul din
fasolea verde i exercit ntr-un mod complex aciunea la nivel
cerebral, genernd o stimulare a celulelor nervoase.
Algele
Algele sunt nite plante primitive, fotosintetizante, cu o
alctuire foarte simpl. Ele au fost folosite nc de acum 5000 de ani ca hran pentru om, datorit
proprietilor nutritive ridicate pe care le au. Algele sunt bogate n iodin, care este excelent pentru a
stabiliza tendinele ctre fluctuaie psihic, pentru a elimina strile depresive i pentru a mbunti nivelul
general de energie. Totodat algele favorizeaz concentrarea mental i starea de vigilen a ateniei.
Avnd un coninut de peste 50% proteine, algele se folosesc la prepararea supelor i ciorbelor i mai ales a
mncrurilor cu orez i a unei mari varieti de salate de cruditi. n mod frecvent algele nlocuiesc unele
legume n alimentaia unui mare numr de oameni.
Brnza dulce
Brnza dulce ne garanteaz un somn dulce. Aceasta pentru c
ea este una dintre cele mai bune surse de triptofan, un acid
aminat utilizat n producia de melatonin care favorizeaz
somnul. Triptofanul este unul dintre cei 10 aminoacizi eseniali,
pe care i folosete organismul uman pentru a sintetiza
proteinele. El are un rol important n funcionarea optim a
sistemului nervos, n special corelat cu relaxarea, somnul i
capacitatea natural de odihn. Dintre beneficiile aduse de el
este i reglarea apetitului. Aportul de triptofan este util n caz de
insomnii. Totodat triptofanul influeneaz pozitiv starea psihic
i emoional, sau altfel spus, binedispune. Triptofanul
acioneaz ca un precursor al serotoninei, neurotransmitor
care ajut organismul la reglarea apetitului, a capacitii de odihn i a strii psihice generale. Datorit
funciei de ridicare a nivelului serotoninei, triptofanul contribuie la tratarea unei mari varieti de tulburri,
printre care insomnia, depresia sau anxietatea. Aadar dac v deranjeaz insomnia sau dac starea de
bun dispoziie d semne de slbiciune, nu pregetai s luai o mic gustare din pine integral i brnz
dulce proaspt. Putei aduga deasupra i cteva frunze proaspete de ptrunjel, care la rndul lui este o
excelent surs natural de triptofan.
Laptele de capr
Laptele de capr are un bogat coninut de calciu: 500 ml lapte
de capr conine 70% din doza zilnic recomandat de calciu.
Dup cum se tie, calciul este un important reechilibrant al
dispoziiei psihice i mentale. Din punct de vedere fiziologic, el
este foarte util pentru transmiterea impulsurilor nervoase.
Tocmai de aceea, amintii-v la timp c o caren de calciu
conduce adeseori la creterea nervozitii. Aadar, folosirea
laptelui proaspt de capr, poate fi de mare folos pentru meninerea echilibrului psiho-mental. Acesta este
i unul dintre motivele pentru care calciul poate fi numit, pe drept cuvnt, mineralul responsabil de starea
noastr de calm . Prin urmare, nu pregetai s folosii laptele de capr de fiecare dat cnd e necesar.
Copilului mic, de regula cnd este nfasat ntia oara, i se pun n fasa bucatele de fier, toporase
mici ori ciocanele de metal (artizanale).
Copilul nou-nascut este n mod deosebit victima duhurilor rele care l pot mbolnavi, l pot schilodi
sau l pot chiar ucide. De aceea, pna nu mplineste sase saptamni de viata, mai ales daca nu a
fost nca botezat, cnd este lasat singur n casa copilului i se pune la cap, n albie sau n leagan, o
bucatica de fier, un cutit, o pereche de foarfeci, clestele de la soba sau vatraiul.
In unele parti atunci cnd si lasa copii mici singuri, tarancile nfig n pragul usii un cutit.
In Oltenia, nainte de a mbraca copilul cu o camasuta sau cu o haina noua, mama trece prin haina
sau prin camasuta un ban de argint, pe care l baga prin guler, prin mneci, pentru a fi ferit de vraji
si de facaturi, pentru a fi sanatos si norocos.
Sarea este considerata, ca si metalele, o arma mpotriva duhurilor rele. Pentru a apara copiii de
rele si de duhurile vrajmase li se pune sare n scaldatoare.
Cnd ti trimite cineva duhuri rele, pe necuratul, sa te necajeasca noaptea prin somn, trebuie sa
presari pragurile cu sare sfintita, caci nu se mai pot apropia. Sarea mai trebuie purtata n ncaltari,
ca sa nu se prinda farmecele de cel ce o poarta.
Noaptea este bine ca sarea sa stea pe fereastra, caci dormi bine si nu se poate apropia nici un rau.
Cnd descnti cuiva de o boala si este si un copil mic n casa, trebuie sa presari copilului pe cap
sare ori cenusa, ca sa nu se prinda boala de el.
Ca sa fie feriti de dureri de sale n cursul anului, oamenii se ncing, n ziua de Snziene (24
Iunie), cu o tulpina de Cicoare.
Dupa datinile romnilor din Bucovina, Staphylea pinnata (Clocotisul sau Nucusoara) este un lemn
sfnt. Cine l poarta nu se teme de nimic caci nu se mai poate apropia de el nici un duh vrajmas.
Prin colturile retrase ale Carpatilor, prin sate ascunse si prin vaile strabatute de cristalinul apelor
de munte se aprindea focul viu, obicei ce face parte dintre acele traditii care s-au mai pastrat doar
prin muntii cei mai neumblati.
In vremurile cele mai vechi."foc" viu se aprindea la casele tuturor satenilor, n seara dinspre ziua Sf.
Gheorghe, fiind apoi pastrat cu sfintenie un an ntreg, deoarece casa unde ardea focul viu era daruita
cu noroc si ferita de necazuri.
Sositi n mparatia Muntilor pastorii aveau grija ca primul foc sa nu l faca nici cu
chibriturile, nici cu amnarul, ci numai prin frecarea a doua lemne. Acesta era focul viu, si se
facea de obicei primavara, nainte de Rusalii, cnd ieseau oile la munte.
Ciobanii stiau despre acest foc ca este sfnt si viu, si ca este mai fierbinte dect focul
obisnuit. La multe stne, n trecut aproape la toate, iar mai aproape de zilele noastre ndeosebi n
muntii Maramuresului si ai Bucovinei, nu putea fi conceputa gospodaria pastoreasca fara a se face
focul viu, iar acest foc avea cea mai mare putere vindecatoare daca este facut ntre doi brazi
gemeni.
Focul viu era folosit cnd se "betejesc de armurare" vitele, adica cnd mor ntr-o ora sau doua.
"Focul viu se mai face... si atunci cnd ti-e mare lipsa de el, pentru necazuri", spunea un batrn de
82 de ani. Focul viu era facut de doi veri primari sau de doi feciori si era pus apoi la cele doua
extremitatii ale strungii. Printre aceste focuri sacre trebuia sa treaca ntreaga turma de oi, caci numai
asa erau ferite de boli, de fiarele salbatice, de trasnet si de duhurile necurate.
Tot din focul acesta sacru se ducea la stna si se punea pe vatra colibei, iar n caz ca stna se muta
n alta parte, atunci trebuia dus si focul viu la stna cea noua si ngrijit sa nu se stinga, caci altfel se
ivea mare nenorocire peste turma; n trecut focul sacru se putea face numai de catre un fecior pur la
trup si la suflet, si numai el trebuia sa l pazeasca si sa l ngrijeasca pna la coborrea stnei spre
cmpie.
La focul viu se punea un vas cu apa si se lasa sa fiarba, apoi era spalat cu acea apa animalul bolnav,
sau chiar omul ce zacea "de boala grea".
Alteori se turna apa peste iasca ce fusese aprinsa cu ajutorul focului viu, si cu ea se spala locul unde
se afla rana, dupa ce bolnavul sarise mai nainte de noua ori peste foc. In Scarisoara (judetul Turda)
focul viu era facut pentru oamenii bolnavi de pojar ("bube de rosata"), cnd el cuprindea tot corpul.
Dupa ce focul era aprins de catre doi veri primari se punea pe el o oala cu apa, care se lasa sa se
ncalzeasca si, cu aceasta apa, se spala bolnavul.
"Apoi, dupa ce-i bine spalat -spunea un satean -, bolnavul sare de noua ori n sus, peste foc, si i
trece.
Se mai foloseste focul viu si la oi si alte vite mari si numai [la] acelea la care esti asigurat... ca nu
este rie."
Un alt pastor spunea ca focul viu se facea pentru necazuri si dureri mari la vite, cnd le cadea parul,
de boala grea (cnd mor).
"Foc viu am facut odata n muntele Plescuta - spunea tot un cioban - si anume cnd o fost acolo
oile noastre, ca tare erau betege de scioapat si de alte rele. Apoi dupa ce am facut foc viu, oile o
scapat de tate relele, ca focu acela fara samnta (adica nenascut din scnteie) le ajuta la toate
nacazurile."
Se poate observa ca numele acestui foc, focul viu, coincide cu cel ntrebuintat n multe parti
pentru diferite boli de piele (zona zoster, erizipel). ("Foc viu se face ca un fel de fapt (eczema) pe
om, ce se face pe piele" - comunicare din Savrsin, jud. Arad).
De aceea, focul viu este folosit n general pentru bolile de piele (mai ales pentru cele de origine
magica, cum este considerat faptul, care este si numele unei vraji, caci el nu este eficient si
mpotriva riei, dupa cum am vazut, ce este cauzata de un parazit).
"Cnd se face foc n om, ori cnd se face foc la vite, de se duce parul si pielea, atunci numai cu foc
viu se poate vindeca acolo.
Focul [viu] se face asa ca se freaca doua lemne de brad. Dupa ce se aprind se pune un smoc de iasca
uscata, care sa se aprinda bine si iute, pna nu se raceste lemnu'. Apoi se cura (scurge) apa pe iasca
si cu apa aceia se unge unde-i buba cea rea.
Asa-i cu focu sfnt si cu puterea lui de vindecare, ca boalele nu se pot vindeca cu orice leac, [ci]
numai cu el, ca-i tare sfnt si curat." (George Avram, 42 - Neagra.)
Alt pastor spunea: "Focul acela (focul viu) l iei si faci foc din el si ncalzesti apa. Cu apa se unge
unde se face rana aceea, care-i tot foc viu... Stiu ca am facut odata foc viu la o vaca si i-a trecut de
boala aceea."'
1. Suferinzii de sinuzita trebuie sa elimine toate produsele lactate din alimentatie si sa faca
infuzie cu aerosoli (inhalare de aburi), de doua ori pe saptamana, timp de 1-2 ore.
2. Se rade o bucata de hrean marunt si se amesteca cu suc de lamaie, astfel incat sa formeze un
sos subtire. Se administreaza o lingurita de doua ori pe zi, dimineata si seara. Dupa fiecare doza,
timp de 30 de minute, nu se mananca si nu se bea nimic. Nu se mai adauga nimic si nu se mai ia
alt medicament. Daca se foloseste un timp mai indelungat, dar in mod regulat (aproximativ un
an), se constata ca toti suferinzii de sinuzita nu vor mai avea de suferit.
3. Uleiul de mustar - se poate prepara acasa, punandu-se: o lingurita de mustar boabe la doua
linguri de ulei vegetal, amestecate bine. Se maseaza fruntea, deasupra ochilor, si tamplele, in
fiecare zi.
Nota: In tot timpul acestor tratamente, laptele si produsele lactate se exclud din alimentatia
bolnavilor.
Cititorii Raspund
"Caut o cale de vindecare pentru schizofrenie afectiva"
(Raspuns pentru Alexandra Partoaca - Campina, F. As nr. 486)
Pe langa celelalte sfaturi sau sugestii medicale pe care le aveti, v-as sugera sa mai incercati o
alternativa. Cu foarte multi ani in urma, am citit o carte despre un doctor celebru - cel care a
introdus renumita analiza a firului de par pentru depistarea exacta a unor lipsuri sau excese de
minerale din corp. Din numeroasele cazuri prezentate - unele de-a dreptul uluitoare -, imi
amintesc de unul care era al unei fete diagnosticata cu schizofrenie si care era spitalizata pe viata.
Acest doctor i-a facut analiza firului de par in laboratorul sau, rezultatele dezvaluind o lipsa
masiva a unor elemente esentiale: fier, zinc, magneziu etc. Dupa tratarea acestor carente, fata a
iesit din spital, iar dupa numai cateva saptamani era perfect sanatoasa. Important de mentionat
este faptul ca acel doctor facea analiza numai pe baza parului pubian, explicand ca parul din alte
zone ale corpului (cap sau subtiori) nu da date exacte, dat fiind ca este expus unor factori externi
poluanti. Adaug acest lucru deoarece in Occident unele laboratoare ce fac aceasta analiza ignora
acest amanunt, ce mi se pare crucial pentru un rezultat corect. Inteleg ca exista aceasta
posibilitate in Romania (mi s-a spus ca ar exista chiar o adresa sau sursa pentru aceasta analiza,
data in unul din numerele vechi ale "Formulei As") si regret ca nu o stiu ca sa v-o pot oferi
(Universitatea Ecologica din Bucuresti - n. r.). Un alt amanunt: in caz ca se descopera, in urma
analizei, un dezechilibru serios, mineralele luate ca supliment trebuie sa fie insotite de vitamine,
caci exista un lant de dependenta intre ele, asimilarea unui element depinzand de o anume
vitamina, care la randul ei depinde de alta si tot asa. La aceasta se adauga o dieta specifica,
bogata in elementele care lipsesc din organism. Pe cat posibil, suplimentele si vitaminele luate sa
fie naturale (extrase din plante, fructe si legume). As mai adauga ca, in cazul in care schizofrenia
nu se datoreaza unei leziuni pe creier, iubirea si intelegerea fac adevarate minuni in aceasta
boala. De cele mai multe ori, apare ca urmare a unui soc psihologic profund, a carui cauza este o
intamplare sau anumite circumstante ale vietii, care au adus acelei persoane convingerea
interioara ca nu este iubita sau respectata. Oricare ar fi medicatia (sau suplimentele), nu uitati
acest "medicament" de baza, fara de care efectul celorlalte nu poate fi intreg: afectiunea. Zilnic,
in rugaciunile dvs., puneti deoparte cateva minute (dimineata si seara, macar) in care,
retragandu-va in linistea inimii dvs., cu ochii inchisi, eliminand orice alte ganduri, cu incredere
profunda, invaluiti-va fiica mental cu o lumina trandafirie, culoarea iubirii, pe planul invizibil.
Va doresc multa sanatate si iubire in familie!
Liliana Taal - New Zealand (m-lt@ihug.co.nz)
Acum 5 ani am fost diagnosticata cu hepatita c si ca oricare om care se trezeste intr-o situatie disperata
am inceput lupta cu hcv.Am facut tratamentul cu interforon si ribavirina,care este extrem de dur,cumplit
as zice,si dupa 1 an am fost socata,n-am raspuns la tratament,consolarea mea ,dupa spusele
doctoritei,era eliminarea risculu de-a face ciroza si cancer.La 1an si jumatate de la terminarea
tratamentului la RMN au aparut 2 noduli tumorali pe ficat si ciroza.Recomandarea medicului oncolog:
chemoembolizare. Am hotarat atunci sa nu mai accept sa fiu cobai.Am eliminat carnea din
alimentatie,zilnic beau 500ml suc sfecla rosie ,morcov,mar,iau 4 capsule ZEOLIT,LYMPHSTREAM
picaturi,si am mai luat de 2 ori in acest timp ciuperca SHIITAKE.Rezultatele au fost peste asteptarile
mele.doctotita mi-a zis "e o minune"analizele de sange sunt bune,afp de la 400 este acum 17(normal
sub 9).Eu nu incurajez pe nimeni sa faca ca mine dar stiu si ce inseamna disperarea si neputinta in lupta
cu boala.SANATATE MULTA!
1.
Se intampla ca la persoane cu stomacul bolnav durerea sa apara nu la stomac, ci in frunte,
deasupra sprancenelor. In cazul acesta, timp de o luna se bea ceai dintr-un amestec de flori de
6
liliac (de preferinta de culoare alba) si pelin, in cantitati egale. La un pahar de apa clocotita se ia
o lingurita de amestec care se bea in timpul zilei si durerile dispar.
Contra constipatiei
Tratamentul cu ulei de masline
Un pahar de untdelemn de masline se introduce in intestin sub forma de
clisma, cu ajutorul unei
canule. Repetat seara, vreme de o saptamana, tratamentul duce la
regularizarea ritmului
intestinal.
Tratamentul cu prune
Florile de prun (Prunus domestica), infuzate intr-o cana de lapte fiert,
clocotit, sunt un purgativ
excelent.
Sase prune uscate se lasa o noapte sa se inmoaie intr-o jumatate de cana
de apa. A doua zi
dimineata, se bea lichidul incet, lingurita cu lingurita, iar la urma se
consuma si fructele.
Leacuri de la cititori
Cititor Formula AS
De la lume adunate i-napoi la lume date
Pentru reglarea colesterolului
Consumai fructe din categoria celor cu coaj lemnoas, exemplu nuci, migdale, fistic etc.,
aproximativ 50 g zilnic.
Consumul unui mr zilnic reduce nivelul colesterolului ru i ridic nivelul colesterolului bun.
Pentru a prepara o butur anticolesterol, turnai o can de lapte de soia n bolul mixerului,
adugai 2 linguri de semine de in nmuiate n prealabil i cteva fructe roii (proaspete sau
congelate). Mixai toate ingredientele. Proteina din soia i seminele de in fac s scad nivelul
colesterolului ru i l ridic pe cel bun, n vreme ce fibrele coninute n fructele roii duc la
scderea valorilor generale ale colesterolului.
Uleiul de germeni de porumb este un tratament naturist deosebit de eficient pentru reducerea
colesterolului, cu condiia ca acesta s fie folosit n stare natural, deoarece prin prjire sau
fierbere i pierde proprietile curative. l putei folosi la salate i la mncruri gtite, ns, n
acest caz, uleiul se va aduga la sfrit, dup prepararea lor prin fierbere.
Consumai foarte mult salat verde, netratat cu chimicale.
De trei ori pe zi, cu 30 minute nainte de mas, se nghite cte o linguri cu boabe de mutar.
Dup circa 3 sptmni, colesterolul va ajunge la normal, iar dup circa 4 luni i lipidele din
snge se normalizeaz.
Ceaiul de ventrilic - se beau 2 cni pe zi infuzie preparat dintr-o linguri la o can de ap de
200 ml.
Facei zilnic exerciii fizice, indiferent sub ce form.
Pe msur ce nivelul i intensitatea exerciiului fizic crete, nivelul LDL va scdea, iar nivelul
HDL va urca i dimensiunea particulelor de colesterol LDL se va modifica pozitiv, reducndu-se
n acelai timp i grsimea abdominal.
NICOLAE PETRE - Ploieti
Cum s-a vindecat bunica de cancer uterin
Ceea ce o s v povestesc este o ntmplare real din viaa bunicii mele. Cu 30 de ani n urm
(aveam 14 ani pe-atunci), i s-a depistat un cancer uterin. Era ranc, boala o mcina fr mil i
o vedeam tot mai des chircindu-se de suferin. "N-o s triasc mult, m-am gndit, dar cum m
aflam n perioada examenelor de primvar, n-am mai putut s trec pe la ea dect dup vreo dou
sptmni. Spre surprinderea mea, am gsit-o n spatele casei, culegnd o poal de glbenele.
Am ntrebat-o ce face i mi-a rspuns zmbind: "Ce s fac, mi adun leacul!. Greu de crezut, dar
srmana btrn s-a vindecat cu acele poale de glbenele, culese proaspt i preparate ntr-un
anume fel. Puin mai trziu, circa sanitar - unde figura ca bolnav - i-a trimis o ntiinare s se
prezinte de urgen pentru control. Bunica a cules un co de glbenele, a scris un bilet cu litere
mari i m-a trimis s i le duc asistentei. Mesajul era ct se poate de simplu: "Sub cuitul vostru nam s m dau!. Nu vreau s spun c glbenelele reprezint un leac fr gre contra cancerului
uterin, dar dac i-au fost de folos bunicii, poate i vor ajuta i pe alii, chiar i ca adjuvant pe
lng alte tratamente urmate sub control medical. Menionez c bunica a murit de btrnee, la
90 de ani.
Reet: Se adun glbenele proaspete i se taie mrunt, flori, tulpini i frunze. Se pun la fiert ntrun vas smluit 3 litri de ap i, cnd clocotete, se adaug 4 pumni de plant, lsndu-se s mai
fiarb 5 minute la foc mic. Se las la infuzat, se strecoar i, cu infuzia cldu, se fac splturi
vaginale dimineaa i seara. Dup ultima spltur, n vagin se introduce imediat un tampon de
tifon mbibat n ulei de ctin (astzi se gsete la farmacie, bunica i-l prepara), care se las
peste noapte, iar dimineaa se arunc. Ca alimente, bunica se hrnea cu lapte nefiert, mmlig,
legume proaspete din grdin, fructe i verzituri. Primvara, n loc de ap, bunica bea ceai de
urzic, iar dup ce se coceau cerealele, fiertur amestecat din boabe de gru, secar, ovz i
porumb.
MARIA ERBAN - e-mail: miorita_laie@yahoo.com
Trei leacuri rapide
1. Dureri de cap: 200 g frunze de pelin proaspt se zdrobesc bine i se introduc ntr-o sticl de 1
litru. Se adaug uic natural pn la umplerea ei. Se las la macerat 9 zile. Se agit din 2 n 2
zile, se strecoar i cu acest preparat se maseaz zonele dureroase.
2. Leac pentru junghi intercostal: pe zona dureroas se aplic o compres bine mbibat cu spirt
i presrat cu piper mcinat. Se st 1-2 ore la cldur.
3. Parazii intestinali: 250 g ceap tocat se fierbe ntr-un litru de lapte, pn scade la jumtate.
Se ndulcete cu miere i se pstreaz la frigider. Se iau 3 linguri de 3 ori pe zi, nainte de mas,
3 zile la rnd. Se consum ceaiuri de cimbru, coriandru, mcee, coada-oricelului, chimion,
pelin. Se face clism cu ceai de pelin ndulcit.
Leacurile sunt verificate n familia mea! V doresc tuturor sntate!
MARILENA BRSAN - Constana
Cum se scap de monturi
V propun o reet ncercat pe mama mea cu mult succes. n fiecare sear se aplic pe mont o
bucat de frunz de aloe (de care avei n cas) tiat pe lung, cu faa moale pe piele. Se lipete
cu o fie de leucoplast i se trage o oset pe deasupra. Dimineaa, cnd o s o dai jos, vei
vedea c s-a transformat ntr-o foi subire i uscat. Mama a fcut tratamentul un an ntreg, nu
doar c montul n-a mai durut-o, dar s-a i retras. n plus, trebuie s cutai un cabinet medical
particular care face tratamente cu aparatul numit Bioptron cu lumin polarizat. edinele fcute
cu acest aparat duc la scderea, pn la dispariia durerilor. V doresc sntate att dvs., ct i
durerilor sau chiar vindecarea lor. La baza lor se afl o plant banal: NAPUL (tiinific, sfecl
furajer). Iat diferite boli n care a dat rezultate extraordinare:
Luai un nap mare, scobii-l i-l umplei cu zahr. Siropul obinut se bea n tratarea bronitei.
Punei 100 g nap curat la fiert ntr-un litru de ap sau lapte. Cnd scade la jumtate luai-l de
pe foc i lsai-l s se rceasc acoperit. Bei lichidul obinut i bronita va disprea n 2-3
reprize.
Persoanele cu acnee sau eczeme vor bea zilnic, timp de 15 zile, suc de nap crud.
Durerile ncheieturilor degetelor cauzate de gut pot fi calmate astfel: fierbei civa napi n
ap i i transformai n piure, care se aplic pe locurile dureroase i pe monturi.
n durerile reumatice, se cur napul de coaj, se taie rondele de 1/2 cm grosime care se pun
n ap clocotit i se fierb 5-6 minute, dup care se aplic pe locul dureros, dar mai rcorite
puin. Se aplic o folie de plastic peste care se pune o flanel cldu, se leag bine, s nu cad.
Se pune seara i se las pn dimineaa, cnd durerile vor disprea. Se poate aplica de 2-3 ori i
ele vor disprea definitiv.
S fie de leac i altora, c mie mi-a fost de fiecare dat cnd l-am aplicat, chiar i n ameeli,
punnd rondele dup cap, la baza gtului. Cu bine,
ANA ELENA FLOREA - Alba-Iulia
Leac pentru boli de plmni i reumatism
Leac pentru bolile de plmni, TBC: se rade 1 kg hrean pe rztoarea mic, se adaug 1 kg de
miere de albine de salcm i 1 litru vin alb de cas, se pun ntr-un borcan mai mare cu capac, se
ngroap n pmnt, se las 10 zile, dup care se strecoar prin tifon. O s ias cam 1 litru, din
care se ia 1 lingur nainte de mas, de trei ori pe zi. Cunosc oameni care dup terminarea unui
litru de sirop s-au vindecat.
Leac pentru reumatism: se pun 4 rdcini de hrean rase i 1/2 l spirt medicinal de la farmacie
(este mai sigur) ntr-un borcan cu capac. Dup 10 zile lichidul rezultat se poate folosi la frecii pe
locurile dureroase. V doresc mult sntate!
ANA KLEIN - Hunedoara
Reet-minune contra reumatismului
La 1/2 l spirt medicinal se adaug 2 lingurie sare de lmie i 2 lingurie sare fin de buctrie.
Se las la macerat 7-10 zile. Se agit zilnic. Se fac zilnic frecii uoare la locul durerii i se las
s se usuce. Dac avem posibilitatea, putem face frecii i de dou ori pe zi. Compresele se aplic
unde avem dureri i le lsm s se usuce. Dup ce simim o mbuntire, putem s le reducem la
2-3 zile pe sptmn.
SIMONA BDESCU - Iai
Se spune despre pelin ca are o eficienta de gradul unu si ca, oricum ar fi folosit, fortifica
stomacul. Dar cel mai bine este sa fie fiert in apa de ploaie si baut dupa ce s-a lasat afara, in aer
liber, sa se raceasca. Preparat astfel, pelinul este extrem de eficient in diverse afectiuni ale
stomacului: elimina viermii, relaxeaza abdomenul si calmeaza durerile cele mai violente. Este
diuretic si emenagog.
* Maruntit si amestecat in vin indulcit cu miere, impreuna cu putina lavanda, pelinul le este
recomandat, ca bautura, femeilor in perioada ciclului. Acelasi efect se obtine daca se aplica pe
pantece o compresa din lana, imbibata in amestecul respectiv.
* Amestecat cu rachita, lavanda si otet, pelinul combate starea de greata.
* Se poate fierbe, de asemenea, in vin, impreuna cu putina ruta, cu sare si cu piper, obtinand
astfel o bautura care vindeca indispozitia stomacala.
* Combinat cu stanjenel, este foarte bun pentru piept, iar maruntit in otet sau ars, alunga tantarii.
* Inghitit crud, combate galbinarea, impreuna cu levantica vindeca ficatul, iar baut cu otet,
calmeaza durerile de splina si este un antidot excelent impotriva ciupercilor otravitoare.
* Combinat cu vin, neutralizeaza efectele cucutei si ajuta la vindecarea ranilor produse de
muscaturile animalelor.
* Masajul usor cu miere si pelin limpezeste vederea si face sa dispara vanataile.
* Fumul de pelin ars degaja canalul auditiv, iar planta maruntita, amestecata cu miere si aplicata
pe urechi, usureaza scurgerea mizeriei care le obtureaza.
* Cataplasma cu pelin reduce, de asemenea, inflamatia produsa de o rana recenta, mai ales in
zona capului.
* Mancarimea dispare, folosind doar cateva picaturi de decoct din pelin, iar planta macerata in
vin combate raul de mare.
* Invelit intr-o panza si aplicat in zona inghinala, pelinul "dizolva", pare-se, tumorile. Pus sub
perna bolnavului, fara stirea acestuia, il adoarme, datorita mirosului puternic.
* Cenusa de pelin inchide culoarea parului. Pus in dulapuri, alunga moliile, amestecat cu miere,
reduce inflamatia limbii si face sa dispara paloarea din jurul ochilor.
* Aplicat sub forma de cataplasma, pe splina, pelinul descongestioneaza, iar amestecat cu miere
si plasat in zona uterului, faciliteaza fluxul sanguin.
* Un decoct preparat din ulei si pelin proaspat, folosit sub forma de cataplasma, este foarte
eficient in combaterea durerilor de stomac.
* Cerneala diluata cu vin in care s-a macerat pelin protejeaza manuscrisele de dintii soarecilor.
* Plinius aduce un elogiu virtutilor acestei plante si spune ca, in zilele de sarbatoare, romanii
ofereau o cupa cu suc de pelin invingatorilor din intrecerile de care, convinsi fiind ca darul cel
mai demn de un invingator era sanatatea, lucrul cel mai de pret dintre toate cele pe care si le
poate dori un om.
Urzica, pe care grecii o numesc acalyphe, isi datoreaza numele latin "aciditatii" sevei sale, care
arde degetele celor care fac imprudenta s-o atinga cu mana. Inghitita cu vin, este buna impotriva
icterului.
Din samanta de urzica amestecata cu miere rezulta o bautura care calmeaza colicile si tusea
inveterata. Urzica serveste, de asemenea, la incalzirea plamanilor si la relaxarea abdomenului.
Este o planta plina de virtuti, indiferent daca se consuma sub forma de pulbere combinata cu
miere sau se bea sucul proaspat, amestecat cu vin.
* Cataplasmele din frunze de urzica, presarate cu putina sare, sunt eficiente impotriva
ulceratiilor, a ranilor grave, a muscaturilor de caine si a blocarii glandelor parotide. Folosita in
acest fel, urzica "aduna" carnea peste oasele dezgolite si opreste scurgerile daunatoare. Radacina
ei, maruntita in otet si aplicata sub forma de cataplasma, "dizolva" tumorile stomacale si vindeca
podagra si toate afectiunile articulare.
Acelasi efect se obtine prin aplicarea unor cataplasme cu uleiul in care s-a fiert radacina de
urzica.
Sucul de urzica sau, pur si simplu, frunzele introduse in nari, fac sangele sa tasneasca. In schimb,
frectionarea fruntii cu frunze opreste sangele care curge din nas.
* Un amestec de mirt si urzica, aplicat pe zona genitala, usureaza curgerea sangelui in timpul
ciclului, iar cand uterul se lasa si inchide colul, masajul cu frunze de urzica il ajuta sa revina in
pozitia normala.
* Semintele de urzica ii confera vinului virtuti afrodisiace, mult mai puternice decat frunzele
maruntite, amestecate cu vin, miere si piper.
* Luata cu miere, urzica este excelenta impotriva pleureziei si a bolilor de plamani, iar macerata
in vin dulce, este foarte diuretica.
* Cu urzica proaspata, fiarta in apa ca orice leguma, se obtine un decoct care relaxeaza
abdomenul, iar gargara cu suc de urzica vindeca inflamatiile gatului.
* Masarea corpului cu uleiul in care au fiert urzici provoaca transpiratia. Si daca la patrupede sentampla ca femela sa respinga apropierea masculului, o frectie locala cu frunze retrezeste dorinta
"amortita" a animalului.
* Si, nu in ultimul rand, frectionarea capului cu suc de seminte de urzica opreste caderea parului.
Aceleasi seminte, culese in timpul secerisului si puse la uscat, au o gama infinita de virtuti.
Usturoiul
Usturoiul, pe care grecii il numesc Scordeon Argive, are, conform medicilor invatati, o forta
"imensa" de incalzire si de uscare. Mestecand sau masand pielea cu usturoi, se neutralizeaza
muscaturile de sarpe si intepaturile de scorpion. Aplicat pe rana, impreuna cu putina miere,
usturoiul cicatrizeaza muscaturile de caine. Mirosul usturoiului presat goneste insectele, inclusiv
moliile. Iar prin fierberea lui cu vin, miere si otet, se obtine o bautura care distruge viermii
intestinali.
* Combinat cu uleiul in care a fost fiert (cu coaja cu tot) si folosit sub forma de cataplasma,
usturoiul e foarte eficient in tratarea muscaturilor veninoase, a contuziilor, impotriva durerilor si
tumorilor la vezica.
* Hipocrat recomanda fumul de usturoi ars, lasat sa patrunda in uter, pentru eliminarea mai
rapida a placentei.
* Fiert in lapte si consumat, usturoiul calmeaza durerile pulmonare.
* Durerile de cap cedeaza in fata unei cataplasme cu usturoi si fasole, fierte impreuna si aplicate
pe tample.
* Cateva picaturi de untura de gasca impregnate cu usturoi si instilate in ureche au o eficienta
extraordinara in calmarea durerilor.
* Fiert in apa, usturoiul combate tusea sau astmul, dar si copt, pur si simplu, pe plita, limpezeste
vocea.
* Fiert in supa, el ii transmite acesteia virtuti vindecatoare, si ea diminueaza greutatile de urinare
si defecare.
* Un plasture compus din usturoi pisat si untura de porc "dizolva" tumorile cele mai
considerabile.
Usturoiul mancat dimineata, pe stomacul gol, este un protector impotriva problemelor importante
pe care le pot produce sanatatii anumite locuri si ape, cand ele sunt schimbate prea des
CURE
0 comentarii
1. CURA DE STRUGURI
Ca si cea de mere se utilizeaz pe perioade scurte de timp (2-3 zile), iar n
bolile maligne timp de 15-30 de zile. Se consum numai pulpa boabei de
strugure, fr seminte si coaj, sau numai sucul proaspt extras. Se ncepe cu 1
kg. crescnd treptat la 2-3 kg. pe zi. Fiind bogat n vitamine, glucide, sruri
naturale, strugurele faciliteaz metabolismul organismului, echilibreaz
balanta de vitamine, favorizeaz eliminarea acidului uric, are un efect
decongestionant, se recomand n majoritatea bolilor. Sucul are efect
depurativ, diuretic, tonifiant fiind indicat n bolile infecto-contagioase
(scarlatin, rujeol, varicel, gripe), tumori maligne.
2. CURA CU SUC DE LMIE
Exercit un efect depurativ, neutralizant al acidittii sngelui, tonifiant al
peretelui capilar. Se ncepe cu sucul de la o lmie, crescnd zilnic doza cu
cte o lmie, pn se ajunge la 7 lmi pe zi. Din ziua a 8-a se scade cte una
pn se ajunge la o lmie. Durata curei este de 14 zile, iar dup o pauz de 2
sptmni se poate relua. Este eficient n litiaza renal, gut, obezitate,
angin, migren, varice, sciatic, boli hepatice, respiratorii.
3. CURA CU SUC DE ORZ VERDE
Se consum 3 x 50 ml. pe zi. Se foloseste contra urmtoarelor boli: anorexie,
anemie, stomatite, afectiuni oculare, gastrice, ulcer, cancer, colite, pancreatite,
afectiuni hepatice, constipatie ischemic, arteroscleroz cerebral, infarct
miocardic, hipertensiune, hipotensiune, astm bronsic, gripe, viroze
pulmonare, TBC pulmonar, rinite alergice, dereglri hormonale, diabet,
obezitate, retard psiho-motor, neurastenie, insomnie, schizofrenie, epilepsie,
nevralgie de trigemen, nevralgie facial, reumatism articular acut,
lombosciatic, artrite, acnee, efelide, dermatite, eczeme, ulcere varicoase,
tromboflebite, hemoroizi, fracturi, formarea calusului n sarcin la femei,
avitaminoze, alopecie, sterilitate, impotent sexual.
Comparativ cu alte plante, orzul verde contine:* de peste 250 de ori mai mult
vitamina A dect n salata verde;* de peste 25 de ori mai mult potasiu dect n
banane;* de peste 11 ori mai mult calciu dect n lapte;* de peste 11 ori mai
mult fier dect n telin;* de peste 7 ori mai mult vitamina C dect n
portocale;* de peste 10 ori mai mult vitamina B1 dect n spanac;* de peste
23 de ori mai mult biotin dect n lapte.
Cura de primavara cu CLOROFILA
- Sangele rosu se curata cel mai bine cu "sange verde " -Cu fiecare zi ce trece,
primavara isi intra mai mult in drepturi. Verdele sau crud cucereste pas cu
pas peisajul, acoperind campiile, dealurile, padurile, intr-un tarziu, muntii si
vaile inalte. Natura traieste o adevarata betie verde, o betie a vietii
clocotitoare, care a rupt zagazurile iernii. Razele soarelui sunt sorbite cu
lacomie de frunzele tinere, transformandu-se in viata, in culoare si freamat. In
aceasta magie a primaverii, a naturii reinviate, exista o substanta, una
singura, care este cheia tuturor transformarilor: clorofila. Descoperirea ei a
revolutionat biologia, fiind decriptat astfel - e drept, doar partial - procesul
prin care razele soarelui dau viata pamantului: fotosinteza. Micile molecule de
clorofila, uluitor de asemanatoare globulelor rosii - elementul de baza al
sangelui uman -, sunt temelia vietii pe aceasta planeta. Ele mentin in viata nu
numai plantele, ci (conform ultimelor descoperiri) si animalele. Reflexul
animalelor carnivore de a paste efectiv plante verzi are ca explicatie efectele
tamaduitoare ale clorofilei, care are si asupra organismului uman efecte
benefice uluitoare. Sangele verde, cum mai este numita aceasta substanta, ne
dezintoxica organismul, ne regleaza tranzitul intestinal, ne vindeca si ne alina
ranile, incetineste procesul de imbatranire, ne protejeaza impotriva
radiatiilor cancerigene, precum si impotriva substantelor chimice nocive.
Pe masura ce studiile biologice avanseaza, este pusa in evidenta o legatura
uluitor de puternica, misterioasa, intre om si aceasta substanta vitala. Se pare
ca organismul uman este programat de la Dumnezeu sa interactioneze intens
cu acest elixir verde, care-i modifica in bine majoritatea proceselor vitale. Cea
mai intensa actiune a clorofilei se exercita asupra sangelui uman, compensand
carentele in anumite minerale, ajutand la eliminarea toxinelor. Ideea
populara ca o cura de urzica, de leurda sau de spanac verde "innoieste sangele
" si-a gasit astfel un suport experimental extrem de serios. Oamenii de stiinta
au cautat sa dezlege misterul acestei interactiuni intre "sangele plantei " si
sangele uman, lucru care nu este foarte usor. In schimb, studiile lor au pus in
evidenta o actiune cu mult mai ampla a extractelor de clorofila, asa incat a
prins contur ideea unei terapii cu clorofila.
In ce consta terapia cu clorofila?
Consta pur si simplu in administrarea pe cale orala de extracte vegetale foarte
bogate in clorofila. Studiile efectuate in Statele Unite pe aceasta tema au avut
rezultate exceptionale. Clorofila declanseaza procese puternice de
dezintoxicare, favorizeaza asimilarea si fixarea mineralelor vitale, stopeaza
infectiile. Aplicata extern, cicatrizeaza ranile si mareste viteza de regenerare a
tesuturilor. In prezent se estimeaza ca cine va reusi sa extraga, sa izoleze
clorofila si sa o faca accesibila in alimentele de uz comun, acela va domina
industria alimentara si chiar farmaceutica a viitorului.
Cum pot fi obtinute extractele de clorofila?
Germenii de grau (graul incoltit) sunt seminte care trec din starea de viata
latenta in stare activa, proces care determina o serie de transformari
biochimice si de structura. In acest moment, samanta incoltita contine
maximum de substante folositoare organismului uman. Iata cateva cantitati
de minerale usor de asimilat de catre organism, continute de 100 grame
germeni de grau: fosfor (1050 mg%), magneziu (342 mg%), calciu (71 mg%).
La aceste minerale se adauga vitaminele: A, B, E, K, D, PP, enzime si anumiti
hormoni vegetali, cu structura foarte putin cunoscuta, care au efecte
terapeutice extraordinare.
Durata curei
Pentru a observa primele efecte ale consumarii graului incoltit este necesara
trecerea a 3-4 saptamani. Stabilizarea efectelor apare, insa, dupa 2-3 luni si 612 luni in cazul persoanelor devitalizate sau care sufera de afectiuni
grave.Doza de grau consumata zilnicDoza terapeutica la adulti este de 3-6
linguri pe zi; la copii cu varste cuprinse intre 7 si 14 ani, doza este de 1-2
linguri pe zi; la copii de 2-6 ani, doza este de 1-3 lingurite pe zi.
Administrarea
Administrarea germenilor de grau se face dimineata, pe stomacul gol. Graul
incoltit se da prin masina de tocat, pentru a fi maruntit, dupa care se amesteca
cu miere. Exista si o serie de retete de combinare a graului germinat cu alte
alimente-medicament.Actiuni terapeutice ale acestei curePrimele efecte care
se observa la aceasta cura sunt: oprirea caderii parului, marirea sau refacerea
acuitatii vizuale, imbunatatirea coordonarii miscarilor, intarirea dintilor,
infrumusetarea pielii, reglarea activitatii nervoase (germenii de grau au si un
efect usor sedativ), marirea vitalitatii.
Indicatii
Graul incoltit este indicat in: crestere, tratamentul intarzierilor de crestere la
copii; boli de piele (acnee, eczeme, afectiuni infectioase recidivante);
imbatranire, imbatranire prematura; afectiuni hepatice; subponderalitate
(are efect reglator asupra greutatii corporale); la femei - in cazurile de
estompare a caracterelor feminine: talia ingusta, bazinul larg, vocea subtire,
lipsa pilozitatilor (parului) din zona abdomenului, spatelui, faciala etc;
tromboflebita; arterita; tumori ale stomacului, tumori in general; cancer;
afectiuni oculare; afectiuni respiratorii recidivante (inclusiv astm si bronsita);
impotenta si sterilitate masculina (pentru barbatii cu vitalitate generala
foarte scazuta); amenoree, dismenoree (la femeile cu o constitutie fragila,
anemice); anemie, lipsa de calciu si magneziu; dureri de cap, migrene,
insomnie.
Contraindicatii ale curei cu grau incoltit
Nu mai tin bine minte cand si unde am citit pentru intaia data despre
tratamentul diferitelor boli cu ajutorul oualor de prepelita. Sa fi fost in
"Formula AS"? Imi notasem atunci, in graba, doar ceea ce ma interesa (egoist,
recunosc). Luat "de-ale vietii valuri", am neglijat staruinta de a cauta o sursa,
dupa superficiale incercari. Apoi, in timpul uneia dintre tot mai sporadicele
plimbari prin oras, am zarit in vitrina unui chiosc alimentar un cofraj in care
erau expuse miraculoasele oua. Decis, am cumparat saizeci, am ajuns acasa si,
incepand cu ziua urmatoare, mi-am propus sa incerc tratamentul. In primele
zile a fost mai dificil, pana m-am obisnuit cu tipicul si cu absenta paharelului
de palinca inainte de masa. Dupa cateva zile, efectul tratamentului a inceput
sa se simta: eram mai linistit datorita - se vede treaba - reglarii tensiunii
arteriale; somnul imi era mai putin agitat si fara intreruperile obisnuite;
parca si respiratia "curgea" mai lejer. Am impartasit catorva vecini si prieteni
bucuria descoperirii unui "panaceu". Unii dintre ei mi-au cerut amanunte (nu
stiau cum arata o prepelita, unde traieste etc.), altii m-au luat in deradere.
Dar... cand am dorit sa-i ajut pe cei dintai, n-am mai gasit oua. Patronul
chioscului cu pricina renuntase la produsul respectiv pentru ca, zicea el, nu
este rentabil, oamenii nu aveau incredere sau nu aveau bani pentru
"tratamente costisitoare". Atunci m-am hotarat sa-i ajut, in primul rand
"luminandu-i" si facilitandu-le obtinerea produselor la un pret convenabil.
Sunt pensionar - mi-am zis - am casa, curte, un petec de gradina, ma va ajuta si
baiatul meu, care este informat si - de bine, de rau - se pricepe la afaceri...
Si iata ce-am aflat: prepelita este, asa cum indeobste se stie, o pasare salbatica
de mici dimensiuni, ceva mai dezvoltata decat porumbelul domestic. Ea poate
fi intalnita in Asia, Europa, Africa, Australia si America de Nord. Este
migratoare. Chinezii (ah, iar chinezii!, veti fi exclamand) au reusit s-o
domesticeasca, in urma cu peste o mie de ani. De la acestia au importat-o
japonezii, care au trecut la inmultirea si perfectionarea ei, astfel incat pana in
zilele noastre s-a ajuns la o adevarata industrie de mare importanta
economica. Daca prepelita europeana mai este inca migratoare, produce si
cloceste, o data pe an, pana la 12 oua, cea japoneza produce anual peste 250
de oua, insa nu mai are aptitudini de zbor si nici nu cloceste.
Datorita carnii lor delicioase, aceste pasari de crescatorie au devenit din ce in
ce mai cautate, mai cu seama in Europa occidentala si in America de Nord. Dar
nu numai atat. Carnea si ouale de prepelita sunt recunoscute si pentru efectele
benefice din punct de vedere medical, fapt pentru care sunt solicitate pe piata
mondiala. In plus, necesita spatii reduse pentru crestere, iar cheltuielile
necesare echipamentului, procurarii materialului de matca si de hrana sunt
destul de mici. Efectul tamaduitor al oualor de prepelita este dovedit, dupa
zeci de ani de cercetari, de catre medici din diverse tari, printre care si din
tara noastra. In urma cercetarilor si a experimentarilor in clinici si in
sanatorii, s-a constatat ca, fata de oul de gaina, cel de prepelita contine de cinci
ori mai mult fosfor, de sapte ori si jumatate mai mult fier, de sase ori mai
multa vitamina B1 si de cincisprezece ori mai multa vitamina B2.
Pentru calculi biliari (pietre la bila) Se iau seminte de pepene rosu si se usuca,
apoi se dau prin risnita de cafea si se ia in fiecare dimineata cite o lingurita din
aceasta pudra, amestecata cu o lingura de ulei de masline. Se iau zece zile
consecutiv, dimineata pe stomacul gol, si se sta culcat timp de zece minute pe
partea dreapta, iar tratamentul dureaza trei luni, cite zece zile din fiecare
luna, la intervale regulate. Reteta este foarte eficienta, iar in perioada acestui
tratament se exclud prajelile, grasimile alcoolul si cafeaua.
Pentru constipatie si colita de putrefactie
Se va consuma pepenele, toata portia, in fiecare dimineata pe stomacul gol,
fara a minca apoi nimic timp de patru ore, apoi prima masa va incepe cu patru
linguri de tarite de griu inmuiate in apa si eventual indulcite cu miere de
albine. Atentie! La persoanele cu digestie dificila nu este indicata asocierea la
aceeasi masa a pepenelui rosu cu alimentele mai grele cum ar fi: prajeli,
fripturi, mezeluri, conserve etc., ori bogate in proteine: oua, carne etc.,
deoarece poate produce indigestie. Atit pepenele rosu, cit si pepenele galben
contin foarte putin sodiu si cantitati insemnate de potasiu, iar din acest motiv
sint indicate pentru reducerea cantitatii de sodiu din organism, ceea ce are
efecte benefice asupra inimii, cit si a sistemului imunitar in special, cele doua
fiind elemente de baza in asa-numitele regimuri hiposodice.
PEPENELE GALBENEste unul dintre cele mai parfumate fructe de la noi, fiind
considerat in multe privinte mai puternic ca actiune terapeutica decat
pepenele rosu. In plus fata de fratele sau descris mai sus, are un efect
racoritor foarte puternic, o actiune reglatoare asupra apetitului (datorita
substantelor sale aromate), precum si efecte vitalizante puternice. Cura cu
pepene galben se tine intocmai ca si cea cu pepene rosu, cu mentiunea ca,
pentru a nu produce perturbari digestive, nu se va depasi cantitatea de 2
kilograme pe zi. Sucul pepenelui galben sau, mai bine zis, nectarul - este mai
rezistent la oxidare decat cel al pepenelui obisnuit. Nectarul se face foarte
simplu, prin simpla zdrobire a miezului cu ajutorul unui mixer, putand adauga
pentru indulcire 1-2 lingurite de miere, la o cana de nectar. Se consuma foarte
proaspat, la cel mult 10 minute dupa preparare. In cura se beau 3-6 cani din
acest nectar pe zi.Cateva indicatii ale curei cu pepene galben: Anemie,
convalescenta - Se beau minimum 3 cani de nectar pe zi, cu o ora inainte de
masa. Suplimentar, se iau in fiecare zi 2-3 lingurite de afine (Vaccinium
myrtillus), uscate bine si maruntite. Constipatie - 1-2 kilograme de pepene
galben, mancate in fiecare dimineata pe stomacul gol, actioneaza ca un
veritabil piston, care curata foarte bine tubul digestiv. Daca simtim nevoia
unui efect mai puternic, dupa o portie buna de pepene galben putem lua si
cateva linguri de tarate de grau, inmuiate in apa. Anorexie, tulburari de apetit
- Miezul aromat si racoros al pepenelui galben face minuni atunci cand este
consumat inainte de masa. La acest remediu, doza face efectul: persoanele cu
apetit slab vor mesteca foarte incet, tacticos, 1-2 felii de pepene galben cu
minimum 10 minute inainte de fiecare masa; persoanele cu apetit foarte
puternic vor consuma un kilogram de pepene galben la inceputul zilei si unul
la pranz, fapt care va avea darul sa potoleasca senzatiile persistente de foame
si sa micsoreze considerabil cantitatea de alimente consumate pe parcursul
zilei. Boli de piele (dermatoze) - Efectul racoritor si antiinflamator al
pepenelui galben il recomanda mai ales pentru bolile de piele cu manifestari
violente, cum ar fi alergiile, dermatozele infectioase, insotite de usturime si
mancarimi etc. Se face o cura de pepene galben de 10-12 de zile, timp in care
sunt scoase din alimentatie carnea, grasimile si alimentele sintetice ori
conservate. Pentru a intensifica procesele de vindecare, se ia de trei ori pe zi 1
lingurita cu varf de trei-frati-patati (Viola tricolor) pe stomacul gol, cu putina
apa. Colagenoze - Se recomanda nectarul de pepene galben, baut in cantitati
mari. Este un adjuvant foarte bun la tratamentele cu plante medicinale. Diabet
-Prezenta in componenta pepenelui galben a unor elemente (cum ar fi
potasiul, calciul) si a vitaminelor A, B, C ajuta la pastrarea echilibrului
metabolic necesar in aceasta afectiune, protejand organismul de aparitia unor
complicatii pe sistem nervos, arbore arterial, ochi si rinichi. Se consuma
cantitati moderate de pepene galben in fiecare zi, pe parcursul sezonului.
Extern:Masajul cu suc de pepene galben are efect hidratant si calmant, fiind
recomandat pentru tonifierea si redarea elasticitatii pielii, pentru tratarea
alergiilor si a arsurilor usoare. Tenul ofilit sau iritat va beneficia de efectul
In cazuri cronice pastilele se iau pe stomacul gol cu destula apa si nu se mananca nimic cel putin
30 de minute, dar se poate bea apa. In cazuri acute de intoxicatie cu mercur sau alte metale se
poate lua imediat.
Sub forma intravenosa fiola nu se introduce nu mai repede de 5 minute.
Olfactiv: se miroase de 6 ori fara a trage in plamani odata la 6 saptamani. Deja mirositul duce la
evacuarea mercurului si aceasta metoda este folosita des la depistarea initiala a intoxicatiilor
cronice cu mercur. Se miroase de 6 ori la un interval de 6 saptamani o solutie facuta asa: 2
capsule de 100mg DMSA se divolva in 2 linguri de apa. Aceasta solutie se poate pastra cel putin
3 ani de zile in frigider, inchisa bine. Daca solutia nu mai miroase a sulf se adauga un pic de
bicarbonat de sodiu, care activeaza din nou substanta activa.
Efecte secundare
Sub forma de pastile repetarea poate produce in cazuri rare alergie, ceea ce in forma intravenoasa
este mult mai rar.
Contraindicatii
In cazuri de multipla scleroza sau schizofrenie pot aparea agravari din cauza rezervorului mare
de toxine din creier.
DMSA nu se poate lua daca sunt prezent infectii cu puroi la dinti. In caz de puroi care nu poate fi
evacuat exista pericol de moarte daca cumva puroiul ajunge in doze mari in sange.
Anumite persoane sunt alergice la DMSA, un test subcurtanat poate depista alergia. In acest caz
se poate incerca DPMS
ca alternativa. Sub forma orala, datorita absortiei de numai 20-30% se poate avantaja la unele
persoane formarea unor candidoze in intestine.
In timpul admimistrarii se evita administrarea de minerale sub forma de pastile, in special zinc,
seleniu, iod sau de carbune medicinal (impiedica absortia la DMSA).
Unii medici afirma ca DMSA nu mai poate elimina metalele daca este prezenta o plomba
metalica in gura si ca
in acest caz poate devenii chiar daunator.
Carbunele se poate folosi intern si extern si la intepaturi de albine si alte insecte, la dereglari de
metabolism la sugari (icter la nou nascut) si la alergii la piele. Carbunele absoarbe si mercurul.
Bertrand a demonstrat in 1913 eficienta la carbune ingurgitand 5g de Arsentrioxid impreuna cu
carbune si supravietuind. Touery a inghiti in 1831 in fata academiei franceze de medicina 15 g de
stricnina (de 10 ori doza letala) impreuna cu 15 g de carbune si a suprevietuit de asemenea.
Detoxifierea cu carbune este foarte utila si dupa folosirea de medicamente chimice, dupa intoxicatii
alimentare sau de alta natura.
In timpul terapiei cu carbune nu se consuma vitamine sintetice si minerale si nici sucuri care le
contin!
.
Detoxifierea intestinului cu o metoda simpla
scarface la data de Vin Sept 06, 2013 12:32 am
O metoda simpla, efectiva, ruseasca, de detoxifiere a intestinului gros si a colonului si care a fost
pusa in aplicare de multe ori de doctori naturisti rusi.
Pt. persoane pana la 65 kg
50 ml de ulei de ricin
50 ml de coniac
(la persoane mai mari se poate mari corespunzator). La copii nu se face din cauza alcolului.
Se amesteca bine prinn scuturare intr-o sticla inchis atomp de 2-3 minute ca sa se faca o emulsie.
Se bea destul de rapid dimineata pe stomacul gol.
In decurs de 4-6 ore apare o diaree. La unii poate aparea mai devreme.
Dupa 2 ore se poate manca.
Nu se conduce masina din cauza la eventualul efect al alcoolului care este insa de neglijat.
Se face de 2-3 la un interval de cel putin 7 zile. Preferabil 14 zile.
Amestecula asta e ca un detergent care curata intestinul gros si colonul mai ales de depuneri vechi
si redizuri intarite. Pot sa iasa reziduri negre ca taciunele.
Este o cura foarte necesara caci in intestinul gros stau toate resturile de medicamente si antibiotice si
multe alte chestii.
Dupa aceasta cura se mananca de 2-3 ori compot de pere fara zeama, deci numai carnea lor si
impreuna cu
acestea vreo 2 linguri de seminte de fenicul pisate si fierte un pic. Cam ca un ceai insa se mananca si
semintele.
Amestecul asta curata si el si face parte dintr- reteta de la Hildegard von Bingen.
Cenusa vegetala este si ea leac folosit la tara, dar complet uitat la oras. Acest remediu stravechi
contine calciu si magneziu, zinc, seleniu, sodiu si potasiu. Se obtine din arderea de coceni de
porumb, paie de cereale, frunze uscate, coada-calului, urzica moarta, papadie, teci de fasole uscata.
Cenusa vegetala este indicata intern, in afectiuni digestive (varsaturi, diaree cronica, balonari,
paraziti intestinali), in boli cardiace (bradicardie, palpitatii, insuficienta cardiaca, hipertensiune
arteriala), afectiuni neuropsihice (iritabilitate, neurastenie, agitatie psihomotorie), alcoolism,
hipoglicemie, paralizii, slabiciune musculara, astm bronsic. Extern, vindeca psoriazisul, micozele si
scabia. Cenusa vegetala este contraindicata in tahicardie si constipatie. Se recomanda cite o
jumatate de lingurita de cenusa in 50 ml apa, de trei ori pe zi, cu 30 minute inaintea meselor. Extern,
se fac spalaturi cu suspensie din aceasta cenusa. Cea mai cunoscuta si eficienta intrebuintare a
cenusii vegetale este ca leac pentru caderea parului si intarirea unghiilor. Ramurile verzi de
mesteacan se pun cu un capat in foc, iar prin capatul opus iese seva care se foloseste pentru ungerea
scalpului. Din coaja subtire, prin ardere, se obtine dohat (cenusa vegetala), cu care se unge chelia.
Crbunele medicinal albete dinii
de Ctlina Tgr
Gsit de obicei n farmacii, sub form de capsule, crbunele medicinal are n compoziia sa crbune
vegetal, despre care se tie c e folosit de mai bine de dou secole la tratarea diverselor afeciuni, de
la intoxicaii cu otrav, boli digestive sau artrite i pn la alcoolism. Din acest motiv, produsul nu
trebuie s lipseasc din nicio cas, el fiind un instrument important n fiecare trus de prim ajutor,
mai ales c nu are efecte adverse.
Util n gastrit
Crbunele medicinal este o doctorie cu efecte recunoscute n lupta cu indigestia, dar i pentru c
trateaz crizele de gastrit. Poate fi luat fie preventiv, fie n momentul n care starea de ru se
instaleaz. De asemenea, trateaz balonarea sau arsurile la stomac, situaii n care se impune
consumul a una-dou lingurie cu pulbere de crbune. Praful se umezete n puin ap, apoi se ia cu
30 de minute naintea meselor principale. Crbunele e de ajutor i intoxicaiilor cu diverse substane
toxice, caz n care se amestec o linguri cu pulbere ntr-un pahar cu ap i se bea, dup care se
consum cel puin un litru de ap.
mprospteaz respiraia
n caz de miros neplcut al gurii se recomand fie administrarea unei pastile, fie se umezesc degetele,
se nmoaie n pulbere de crbune i se maseaz limba i obrajii cu aceasta, situaie n care efectul va
fi imediat. Acelai lucru se ntmpl i n caz de flatulen sau diaree. n plus, pentru a preveni
flatulena e bine s luai produsul nainte sau dup o mas n care consumai alimente precum: fasole,
mazre, soia, linte, ceap, varz, mere, prune uscate, nuci sau stafide.
Se ine o cur timp de trei sptmni
Dei e greu de crezut - mai ales innd cont de faptul c produsul (consumat timp ndelungat) poate
cauza nchiderea la culoare a fecalelor i nnegrirea pielii n cazul rnilor directe -, el are capacitatea
de a albi dinii. Pentru aceasta l putei folosi cu ncredere ntr-o cur de trei sptmni, timp n care
3
nu numai c v vei albi dantura, dar aceasta va fi i mai sntoas. Procedeul e simplu: dizolvai o
lingur cu pulbere de crbune vegetal n 150 ml lapte cald i bei de dou ori pe zi.
Eficient n astm n doar apte zile
Persoanele cu probleme respiratorii sau cele care fac crize de astm e bine s bea un amestec obinut
din dou linguri cu crbune la un pahar cu ap sau o capsul de crbune medicinal. n acest caz,
tratamentul este recomandat s se urmeze apte zile consecutiv, timp n care alimentaia trebuie s se
bazeze mai mult pe fructe i pe pine i mai puin pe legume. Bolnavul nu are voie s fac micri
brute i e indicat s aplice o compres cu crbune vegetal pe abdomen, n zona ficatului.
Cataplasmele vindec rapid rnile
Pulberea de crbune medicinal poate fi folosit i atunci cnd avei de-a face cu nepturi de insecte,
rni, eczeme sau iritaii, situaie n care se amestec o lingur cu pulbere de crbune medicinal cu o
lingur cu ap i se aplic rezultatul pe zona afectat, iar deasupra se pune un pansament. Atenie,
ns! Cataplasma nu trebuie aplicat pe rni deschise.
Tot pentru cataplasme se mai poate folosi infuziile obinute din cte dou linguri cu plant uscat de
brusture i glbenele la cte o can cu ap i dou linguri cu crbune vegetal. Dup ce se amestec
totul se umezete o bucat de pnz i se aplic pe zona afectat.
Vine de hac alcoolismului
Crbunele medicinal lupt cu succes i mpotriva alcoolismului. n acest caz e indicat s se bea zilnic,
timp de o lun, o jumtate de can cu ap n care s-a pus o linguri cu praf de crbune. Pe lng
aceasta, se mai pot consuma i trei-patru cni cu infuzie de cimbrior.
- Crbunele scade nivelul colesterolului; pentru aceasta se urmeaz o cur de apte zile.
- n loc de crbune medicinal, cel mai bun crbune vegetal este cel obinut din lemn de tei sau din
smburi de struguri, semine de in ori ramuri de vi-de-vie.
- Nu-l utilizai n combinaie cu alimente precum sirop, dulcea sau ngheat, pentru c i pierde
din eficien.
.
Trateaz dependena de alcool Cnd persoanele dependente de butur renun la alcool, se confrunt
cu stri de extenuare i de lein. Adesea, acestea au extremitile reci, se sufoc i doresc s ias la
aer curat, dar nu mai au fora necesar. Tratamentul cu crbune s-a dovedit eficient pentru c asigur
recptarea vigorii fizice. Timp de 40 de zile, alcoolicii trebuie s bea zilnic cte dou cni cu infuzie
de pedicu n amestec cu o lingur de pulbere de crbune. Recomandat n caz de indigestie n
afeciunile digestive, precum balonri i arsuri la stomac, se recomand una-dou lingurie de pulbere
de crbune. Praful respectiv se umezete n puin ap, iar doza recomandat se administreaz cu 30
de minute naintea meselor principale sau de cte ori este nevoie. Persoanelor cu o sensibilitate
deosebit a tubului digestiv i copiilor li se recomand apa de crbune, care se prepar cu 12 ore
nainte de administrare. Combate efectul intoxicaiilor Intoxicaiile cu substane chimice sau produse
n urma otrvirii accidentale cu ciuperci se trateaz cu ap de crbune. Bolnavului i se d s bea o
cantitate mare de ap de crbune, pn la trei kilograme, imediat dup ce s-a intoxicat. Bolnavul
elimin apa, deseori prin vom, mpreun cu substanele toxice pe care le-a ingurgitat. Atenueaz
problemele respiratorii Accesele de tuse sau o respiraie greoaie se atenueaz cu crbune vegetal
pudr, umezit cu ap (o lingur la 1/2 can cu ap). Dar specialitii atrag atenia c bolnavul nu are
voie s mnnce legume. n schimb, el poate consuma multe fructe i pine bine coapt. Bolnavul
trebuie s fac micri uoare, iar noaptea s aplice o compres cu crbune vegetal pe ficat i pe
abdomen. Proporia ideal este de patru linguri de ulei la dou linguri de crbune vegetal. Cataplasme
cu pulbere de crbune Cataplasmele pot fi preparate din crbune vegetal amestecat cu ceai din
semine de in sau de mrar, dar i cu infuzii de brusture i de glbenele, avnd efect antiinflamator.
Cataplasmele cu semine de in se prepar astfel: trei linguri de semine de in (mcinate cu rnia), o
4
Atunci cand simti ca respiratia ta are un miros greu, inghite o pastila de carbune medicinal cu un
pahar cu apa, iar in aproximativ 15 minute vei scapa de problema.
De asemenea, o alta metoda la indemana pentru indepartarea halenei este urmatoarea: umezeste-ti
degetele, inmoaie-le in pulbere de carbune si maseaza-ti limba si obrajii cu aceasta. Efectul va fi
imediat.
Carbunele medicinal previne si combate flatulenta
Desi gazele sunt un lucru normal si necesar, exista si cazuri cand acestea apar foarte des si sunt greu
de controlat, creand momente extrem de jenante.
Pentru a preveni flatulenta in exces poti lua preventiv un carbune medicinal inainte sau dupa o masa
in care consumi alimente cum ar fi fasole, mazare, soia, linte, ceapa, varza, mere, prune uscate, nuci
sau stafide.
Carbunele medicinal trateaza problemele respiratorii
Persoanele care sufera de astm, dar si cei care au crize respiratorii si de tuse, au in carbunele
medicinal un aliat de nadejde.
Amesteca doua linguri de pulbere de carbune medicinal intr-un pahar mare cu apa si consuma apoi
rezultatul. Amestecul se bea in fiecare zi, timp de cel putin 7 zile.
Carbunele medicinal te scapa de intoxicatii.
Daca ai inghitit mai multe medicamente sau diverse substante toxice, carbunele medicinal este o
solutie foarte eficienta.
Evident, aceasta masura este de ajutor numai pana cand ajungi de urgenta la spital.
Se amesteca o lingurita de pulbere de carbune medicinal amestecat intr-un pahar cu apa, iar apoi se
consuma cel putin un litru de apa.
Aceasta este o metoda prin care se grabese eliminarea substantelor toxice din organism.
Carbunele medicinal combate diareea
Daca ai consumat alimentele nepotrivite si acum te confrunti cu diareea, carbunele medicinal este
salvarea ta.
Inghite doua pastile de carbune medicinal, iar in maxim 30 de minute, problema va fi de domeniul
trecutului.
Carbunele medicinal scade colesterolul
Carbunele medicinal scade concentratia de colesterol din sange si imbunatateste activitatea inimii si a
creierului.
Un tratament de 7 zile cu cate o pastila pe zi, poate face minuni in special pentru persoanele cardiace
sau cele care au colesterolul ridicat.
6
Tonic 2 - extract hidroalcoolic obtinut din afine, sovarf, codita soricelului, fenicul, canepa codrului
si miere. Observatiile clinice, traditia medicala populara si cercetarile de laborator indica acest
produs in tratamentul si profilaxia infectiilor cronice recidivante si a depresiilor imunitare. (375 ml 13.500 lei).
Vin Tonic Corylus - traditia medicala populara foloseste frunzele tinere de alun pentru corectia
carentelor nutritive si energetice de la sfarsitul iernii. Produsul este obtinut prin macerarea
mugurilor foliari de alun in vin de calitate superioara, fiind indicat in tratamentul asteniei fizice si
intelectuale. (375 ml - 9500 lei).
Digest Vin - este un produs alimentar obtinut prin macerarea unor plante in vin rosu, de calitate
superioara. Plantele au fost selectionate pentru efectul lor favorabil asupra digestiei, avand ca efect
scaderea flatulentei (balonare). Datorita bunei tolerante, poate fi folosit si de catre bolnavii colitici.
Este produs in patru variante aromatice: turita mare + sovarf, turita mare + isop, turita mare +
fenicul, turita mare + cimbru. (375 ml - 9500 lei).
Vin Digestiv Cu Efecte Antiparazitare - extract obtinut prin macerarea de pelin, angelica si
busuioc in vin, indicat in: parazitoze digestive, anorexie, astenie, anemie. Favorizeaza eliminarea
parazitilor. (375 ml - 12.000 lei)
Crataegus (capsule) - medicament realizat din pulbere de frunze si flori de paducel, destinat
hipertensivilor, deoarece hipertensiunea arteriala este o boala cu larga raspandire si exista foarte
multi bolnavi care nu tolereaza medicamentele de sinteza antihipertensive. Este indicat in
tratamentul hipertensiunii arteriale esentiale (stadiul I-Ii) si ca adjuvant in cardiopatia ischemica,
nevroze cu manifestari cardiovasculare si aritmii extrasistolice supraventriculare.
Contraindicatii: bolnavii care au rinita sau astm bronsic. (28.000 lei/flacon)
Rumex-Carbo - remediu inspirat din unele practici ale medicinei populare, care folosesc amestecul
de pulberi din plante (vita de vie, maslin, rostopasca si stevie - carbonizate) pentru efectele de
usurare a digestiei, in special la bolnavii cu hepatita acuta sau cronica si la cei cu diskinezie biliara.
Experienta clinica a colectivului de la "Naturalia" a dovedit efectele deosebite ale acestui carbune in
scurtarea evolutiei hepatitei acute si oprirea evolutiei hepatitei cronice. De asemenea, acest produs
s-a dovedit a fi un bun mineralizant, prin importantul continut de fier, fosfor, potasiu si magneziu,
fiind indicat si pentru copiii cu malnutritie. (20.000 lei/flacon)
Vaccinum Myrtillus T.M. - tinctura de afin, indicata in tratamentul enterocolitelor.
Angelica Archangelica T.M. - tinctura de angelica, indicata in tratamentul asteniei fizice si
intelectuale, al hepatitei cronice si al ulcerului gastroduodenal. Are efect stimulent al poftei de
mancare la copiii anemici.
Calendula Officinalis T.M. - tinctura de galbenele, indicata in tratamentul extern al plagilor,
eczemelor, ulcerelor cutanate, furunculozei si pentru tratamentul intern al ulcerului gastroduodenal
si al colitei.
Viola Tricolor T.M. - tinctura de trei frati patati, indicata in tratamentul bolilor alergice eruptive
(urticarie, edem angioneurotic); de asemenea, este un drenor general eficient.
(Flacoane a 50 ml - 6000 lei)
Ulei Cu Sunatoare - produs antiinflamator, antihemoragic, antihemoroidal, cicatrizant, antiulceros,
coleretic, colagog. Este indicat in tratamentul ulcerului gastric si duodenal, in constipatia cronica, in
stomatite, gingivite, paradontoza (gargara cateva minute).
2
Ulei Cu Cimbru De Gradina - produs antiparazitar, antispastic, carminativ. Se poate folosi si drept
condiment in alimentatie.
Ulei Cu Anghinare - produs coleretic, scade nivelul lipidelor totale si al colesterolului seric, in
special la bolnavii cu hepatite cronice. De asemenea, este un tonic amar.
Ulei Cu Busuioc - produs antispastic, carminativ. Indicat in colita cronica, sindroame dispeptice si sub forma de gargara - in stomatite, candidoze, paradontoze.
Ulei Cu Isop - produs sedativ, antispastic, antisudorific. Se recomanda si in sindroame dispeptice.
(Flacoane a 500 ml - 20.000 lei)
Cereale 1- este un amestec de pulbere integrala obtinuta din grau, orz, orez si secara, supuse unui
tratament termic menajant. Este bogat in minerale, vitamine, aminoacizi etc. Se adauga la diferite
feluri de mancare gatita sau se consuma in asociere cu iaurt, frisca, smantana, oua, branza de vaci,
miere, gemuri, nectaruri etc. Produsul este insotit si de cateva retete de preparare. (12.000 lei/punga
a 650 g)
Cereale amestec pentru supa - produs obtinut din grau, porumb si orez (cereale macinate la moara
cu pietre). Este un aliment complex - nutritiv si terapeutic - bogat in minerale, vitamine, aminoacizi
etc. (6500 lei/punga a 500 g)
Condiment cu cimbru - amestec de plante aromate (cimbru, coriandru, busuioc). Datorita
compozitiei este un condiment bland, neagresiv, putand fi folosit de bolnavii cu afectiuni hepatice si
digestiv
Leac contra cancerului
V prezint o reet pentru tratarea cancerului, foarte eficace. V rog s o publicai numaidect, tiut
fiind grevitatea bolii i dezndejdea n care pot ajunge cei suferinzi.
Reet:
* 3 litri de rachiu sau vodc de 40-60
* Cicoare - 30 g
* Rostopasc - 25-30 g
* Turi-mare - 30 g
* cmaa miezului de nuc (lemnul ce desparte miezul de nuc n dou pri) - trei pumni, sau ct
ncape n dou mini unite fcute cu.
Preparare: Plantele i cmaa miezului de nuc se macereaz mpreun n rachiu (vodc), timp de 2
sptmni.
Mod de folosire: Se consum la micul dejun, prnz i cin, cte 50-100 ml din soluia rezultat.
Cantitatea consumat depinde de gravitatea bolii, vrsta pacientului, starea bolnavului. Adic, ntrun fel se administreaz pentru aduli, i n alt fel pentru copii. (Nu trebuie s se ameeasc sau s se
mbete.) Dac se consum greu, se poate dilua cu ap. Menionez c am preparat eu nsumi reeta, o
singur dat (din curiozitate i preventiv!) cu plante culese de mine din natur (verzi i n cantiti
egale). Dac cineva se teme s pun proporia indicat de 30 g din fiecare plant (cicoare, ros4
topasc, turi-mare) poate pune doar cte 20 g. (ntre ele, doar rostopasca este puin mai
duntoare, n proporii mari).
Lucru important: Se tie c toate bolile se agraveaz primvara i toamna! De aceea, recomand
folosirea remediului n aceste perioade. Remediul nu este toxic. Oamenii sntoi l pot consuma i
preventiv, cte 50 ml (o dat sau de dou ori pe zi).
n legtur cu acest remediu, menionez c am o rud care l consum de peste 20 de ani mpotriva
cancerului, care a fost n stadiul de metastaze! Aceast rud (sora bunicii) este foarte religioas, ine
posturile i se roag. Eu recomand abinerea de la carne, nu doar n post, ci tot timpul, precum i
mrturisirea curat la un preot ortodox.
NICOLAE MELINCEANU Braov
Hemoragii uterine, stomacale, intestinale
Reeta este recomandat n mod deosebit persoanelor expuse la radiaii. Se amestec cte 2 linguri
frunze de scumpie, rdcini de urzic, coada-oricelului, cte 4 linguri patlagin i rdcin de
sclipei, cte 6 linguri turi-mare, sparcet (Onobrychis viciifolia) i fructe de mce. n 250 ml ap
care fierbe se pun 2 linguri de plante, se las s fiarb nbuit nc 10 minute i se infuzeaz n
termos 3 ore. Se bea rece, cte 50-100 ml (n funcie de greutatea corporal).
Ulcer stomacal i duodenal
Reeta este recomandat de medicina tibetan. Se amestec, n pri egale, frunze de scumpie,
fructe de ctin, flori de glbenele i mueel, coada-oricelului, urzic, rozmarin slbatic i semine
de in. O linguri plin de amestec se fierbe 15 minute, n 300 ml ap, pe baie de aburi, se infuzeaz
30 de minute i se strecoar. Se bea ceaiul mprit n 2-3 doze, cu 15 minute nainte de mas, timp
de 25 de zile. Ceaiul are proprieti bactericide, spasmolitice, antiinflamatoare i cicatrizante.
Consumul regulat diminueaz durerile, pirozisul (arsurile la stomac), normalizeaz funciile
stomacului i ale intestinelor. Mai mult dect att - are i efect sedativ, diminueaz ncordarea
psiho-emoional, reduce stresul.
Hreanul: radacina de hrean este recomandata si pentru copiii care sufera de rahitism. Se pun la fiert 10-15
g de radacina de hrean taiata marunt, in jumatate de litru de apa, si se fierbe 10 minute. Se beau 2-3 cani
pe zi. O reteta mai gustoasa: se taie radacina de hrean in rondele, care se pun intr-un borcan si se pudreaza
cu zahar. Se inchide borcanul si se pune continutul la macerat. Din siropul format, i se administreaza
copilului o lingura pe zi.
Probleme legate de ochi
Mararul - In Tara Codrului se spune ca mararul face minuni in bolile de ochi. Serpii veninosi, la venirea
primaverii, se freaca pe ochi cu marar, pentru a avea privirea mai agera. Fals sau adevarat? Cert este ca
fumigatia cu marar e foarte eficienta contra conjunctivitei si pentru a dezumfla pleoapele. La fel de buni
sunt si aburii. Se zdrobeste o lingura cu seminte de marar, se pun intr-un vas si se toarna deasupra apa
clocotita. Apoi va aplecati cu fata peste aburi, acoperiti pe cap cu un prosop. Stati asa 10 minute.
Pulpa de dovleac: daca o conjunctivita va da de furca, luati putin miez de dovleac, mixati-l si aplicati-l in
cataplasme, pe ochii inchisi. Usurarea e imediata.
Galbenus de ou si faina de secara - se prepara din ele o pasta care se aplica pe ochi. Vindeca conjunctivita.
Ar fi bine s tii de ce natur au fost calculii renali. De exemplu, urai, fosfai etc., ca s evitai din alimente
produsele ce conin aceste substane sau s le consumai cu pruden. V recomand o reet cu amestec
din mai multe plante, care topesc pietrele din rinichi. Eu am avut microcalculi la amndoi rinichii (de 6 mm),
detectai la radiografie i ecografie, i cu acest amestec de ceaiuri am scpat n cteva luni. Se amestec:
pufuli, ghimpe, troscot, turi-mare, ttneas, rdcin de lumnric, cozi de ciree, mtase de
porumb, mce, cimbru sau cimbrior, merior, semine de mrar, valerian, lavand, mueel, coadacalului, urzic, pir, frunze de mesteacn, salvie - aproximativ n pri egale, ntr-un lighean, i se pune 1
5
lingur de amestec la o can de ceai, care se bea nghiitur cu nghiitur, bine mestecat (s se amestece
cu secreia salivar) i stomacul s-l primeasc cu prietenie, nu bldbc, s cad greu.
sau in bai obisnuite. Este necesar un consum de cel putin 2,5-3 l lichide pe zi, precum si de alimente
diuretice, cum ar fi telina, patrunjeul, frunzele de papadie, prazul, perele, lubenita etc.
PENTRU TRATAMENTUL ANEXITEI, luati tinctura de branca-ursului, de trei ori pe zi, cate 30
picaturi, diluate in 100 ml lichid, inaintea meselor cu 30 minute, si infuzie de coada-soricelului, 2-3
cani pe zi, pana la disparitia simptomelor. De asemenea, tratamentul trebuie completat cu tablete de
Imunostim, 3x1 pe zi, inaintea meselor, si instilatii vaginale cu decoct de marul-lupului (20 de zile)
- la 500 ml apa, se incorporeaza o lingura planta, care se lasa la fiert 10 minute, acoperit, la foc mic.
Pentru eventualele lamuriri, ma puteti contacta telefonic. Va doresc insanatosire grabnica.
VASILE STANCIU - fitoterapeut, Bucuresti, tel. 0724/37.32.48
"Am o ciuperc n zona pieptului"
(Rspuns pentru MARIA DASCLU - Vulcan, jud. Hunedoara, F. AS nr. 552)
Cu asemenea problem ne-am confruntat i noi. Fetia noastr a avut o ciuperc pe brbie i nu se
vindeca cu niciun fel de unguent indicat de medic. ntr-o bun zi, venind la noi o btrn i vznd
fetia ne-a recomandat urmtoarea reet: * Boabe de fasole de culoare neagr (20-30 buci) se coc
pe plit i se dau prin rnia de cafea. * O lingur de piatr vnt se d tot prin rnia de cafea. *
Aceste 2 pulberi se amestec cu smntn proaspt, pn se obine o past. Se dezinfecteaz locul
cu pricina cu alcool sanitar i se aplic unguentul n strat subire, dimineaa i seara. inei locul
descoperit, pn intr n piele. V doresc mult sntate!
FLOROIU MARIA - Glvneti, jud. Bacu
ELENA SPNU - specialist n scio-biofeedback, biorezonan, terapii alternative i
nutriionist, cabinet "Lacrima naturii" Bucureti, tel. 0744/87.01.94, 0766/48.82.02, e-mail:
cabinet.lacrima1@yahoo.com
suferina dvs. dureaz de 4-5 ani, trebuie s facei o cur de tratament naturist de cteva luni.
n primul rnd, bei 2 litri de lichid - 1 litru ceai renal (coada-oricelului, traista-ciobanului, ienupr,
coada-calului). V recomand i urmtorul tratament natural: Candimis (pentru infecii fungice),
Capsule Milena (pentru sistemul imunitar), Betutabs (pentru funcia renal i infecii), Detoxis
(pentru eliminarea reziduurilor din vezic).
Dac vei reui s facei acest tratament, starea dvs. se va mbunti semnificativ. Dac avei ntrebri n legtur cu acest tratament, v rog s ne contactai.
REGENERARE CELULAR
Se face un amestec n pri egale (cte o linguri) din scorioar, nucoar i frunze de dafin uscate. Se
pune amestecul ntr-o can cu ap fierbinte i se infuzeaz 20 de minute. Se strecoar. Coninutul se mparte n dou i se bea jumtate de can dimineaa i jumtate de can dup-amiaza.
"Caut remediu pentru o piatr pe canalul coledoc"
(Rspuns pentru MARIA PREDESCU - Bucureti, F. AS nr. 1149)
* Cur de ase sptmni cu suc de ridichi negre (sau albe) de iarn. Dup splare, se dau prin storctorul
electric. Tratamentul ncepe dimineaa, pe stomacul gol, cu 100 ml suc, apoi se crete treptat doza, n
decurs de trei sptmni, pn la 400 ml. n continuare se scade doza, n decurs de trei sptmni, pn se
ajunge la 100 ml. Prepararea sucului se face n momentul administrrii. Se va ine cont de sensibilitatea
stomacului i intestinelor. n cazul cnd aceasta exist, se face o cur cu argil i ceai de obligean.
* Cur cu fiertur de ptrunjel. Se ia 1 kg rdcin de ptrunjel, bine splat, i se taie n buci de 2-3 cm.
Se fierb n doi litri de ap, pn lichidul scade la 1 l. Se strecoar i se pune la rece. Se bea n fiecare zi,
nainte de mas, dimineaa i seara, timp de 3-4 luni. Dup fiecare cur, se face pauz 9-10 zile. Un litru
ajunge pentru 4 zile.
* Cur cu ceai de turi-mare. Se prepar o infuzie din o linguri de plant la 250 ml ap. Se las 2 minute
fix. Se bea cldu, de trei ori pe zi, nainte de mesele principale, pe stomacul gol. Dup 30-45 minute, se
poate mnca. Precizez: dimineaa, dup prima can de ceai consumat, se st culcat pe partea dreapt,
timp de 30 de minute. Dup dou sptmni, se ntrerupe tratamentul, iar dup alte dou sptmni, se
ncepe alt cur. Se repet timp de 3-4 luni.
* Schem de tratament pentru eliminarea nmolului biliar, a nisipului i calculilor sub 7-8 mm. n cazul n
care nu a fost extirpat vezica biliar prin operaie: * Program: La ora 8. Se mnnc o felie de pine prjit,
cu brnz de vac. Ora 10-12. Se aplic pe zona bil-ficat, din 15 n 15 minute, timp de dou ore, un prosop
nmuiat n ceai fierbinte de mueel. Ora 12.10. Se consum o farfurie de gri cu lapte fierbinte. Ora 12.15.
Se pune pe ficat prima mmlig fierbinte nvelit ntr-un prosop. Ora 12.30. Se bea o ceac cu 100 ml ulei
de msline presat la rece nclzit la 37C. Imediat se bea zeam de la o lmie. Ora 12.45. Se bea a doua
can cu ulei, urmat imediat cu zeam de la o lmie. Ora 13.00. Se procedeaz la fel. Ora 13.15. Se pune
pe ficat a doua mmlig fierbinte i se ine o or. Toate aceste proceduri se fac de alt persoan, iar
persoana bolnav st la pat mai mult pe partea dreapt, bine nvelit. Ora 17.00. Obligatoriu se bea o
ceac cu cafea. A doua zi se bea lapte i ceai de mueel, pentru a neutraliza excesul de bil. Se vor elimina
tot mlul i toi calculii. Acest tratament se repet doar la interval de trei ani. V doresc mult sntate!
dr. ing. GEORGEL BRC - str. Sucevei nr. 31, Flticeni, jud. Suceava, tel. 0745/40.04.00
"Nu ma mai pot dezgalbeni"
(Raspuns pentru Silviu N. - Bucuresti, F. As nr. 359)
Va propun o reteta foarte eficace, cu 100% sanse de rezolvare. Iat-o: 30 g de rostopasca (planta intreaga radacina, tulpina si flori) se pun la macerat 2-3 ore in 1/2 litru de vin alb curat, de tara. Se strecoara si se
bea inainte de mese. Inlatura rapid icterul. In caz de recidiva, repetati inca o doza. Eu cred, insa, ca nu va fi
nevoie.
Gabriela Craciunescu - Str. Independentei nr. 39, bl. Ka2, sc. 2, ap. 12, Drobeta Turnu-Severin, jud.
Mehedinti, cod 1500
(P.S.: Multa sanatate va doresc din tot sufletul intregii redactii si va asigur ca va pastrez un loc aparte in
suflet. Nici nu stiti cat de pretuiti si de iubiti sunteti. Va iubesc si astept cu bucurie, de fiecare data,
minunata dvs. revista. Sa fiti mereu alaturi de cititorii care va iubesc mult, mult.)
9
10
Ingrediente:
Ulei de seminte de in 100 ml
2 lamai
1 capatana mare de usturoi
0.5 kg miere
Preparare si dozaj
Curata usturoiul si adauga-l in blender impreuna cu o lamaie decojita si cu o lamaie intreaga.
Mixeaza ingredietele. Adauga mierea si uleiul de in si mixeaza din nou. Elixirul se pastreaza intr-un
recipient de sticla inchis ermetic, in frigider. Ia o lingura de trei ori pe zi, cu o jumatate de ora
inainte de mese.
Uleiul de seminte de in este considerat a fi un aliat al sanatatii feminine. Uleiul de seminte de in este
foarte bogat in hormoni vegetali, contine acid linoleic (omega6), acid oleic (omega9), acid gras
palminic si mai mult de 50% din cantitatea de acizi grasi pe care ii contine este compusa din acid
alfa-linoleic, ceea ce-l face sa fie cea mai bogata sursa vegetala de acizi grasi omega3 (contine de
doua ori mai mult omega3 in comparatie cu uleiul de peste), potrivit e-dimineata.ro.
Uleiul de seminte de in este cea mai bogata sursa vegetala de lingani, antioxidanti foarte importanti,
care, in combinatie cu lamaia curata ficatul si conductele biliare
Sanatatea ficatului tau este principalul factor care contribuie sau nu la tineretea organismului tau.
Vitamina C pe care o intalnim in continutul lamailor este antioxidantul perfect. Aceasta intareste
sistemul imunitar si vasele de sange. Usturoiul elimina parazitii si curata vasele de sange, iar mierea
ii ofera organismului tau cantitatea optima de micronutrienti, care, ajunsi in sange, iti intineresc
intregul organism.
500 g usturoi
5 lamai
Preparare:
Curatati bine cateii de usturoi si zdrobiti-i intr-o piulita de lemn cu ajutorul unui pisalog de lemn.
Cand usturoiul este bine pisat, se asaza intr-un borcan de sticla. Separat, stoarceti zeama de la cele 5
lamai si turnati-o in borcan, peste usturoiul zdrobit. Dupa ce ati acoperit borcanul cu tifon, lasati la
macerat intr-un loc intunecat si racoros, de preferinta beci (sau frigider, in cazul in care nu dispuneti
de un beci), timp de 30 de zile.
Cum se consuma:
Dupa ce a stat timp de o luna la macerat, bautura se poate consuma diluata cu apa. Intr-o ceasca de
apa (sau lapte, daca nu va deranjeaza combinatia) se dizolva o lingurita din preparatul de mai sus si
se consuma seara, inainte de culcare. Inainte de a dilua preparatul cu apa, agitati continutul
borcanului.
3
ENUREZIS
Feriga sub cearceaf
Intre saltea si cearceaf se pune un strat de feriga proaspata. Copilul n-o sa mai faca niciodata pipi in pat.
Apilarnilul. La Institutul de Medicin i Farmacie din Trgu Mure s-au fcut studii clinice, nc din anii '80. Sa studiat aciunea produsului n tratarea enurezisului, la copii de diverse vrste; unui lot i s-a administrat
medicaia alopat curent, iar altuia, preparate cu Apilarnil. La lotul cu Apilarnil, controlul sfincterian s-a
instalat mai rapid; nu au fost efecte adverse. n cazurile rebele, s-a asociat medicaia convenional cu
Apilarnilul. Ca mecanisme implicate, s-a considerat c Apilarnilul tonific controlul vegetativ central i al
sfincterelor, trateaz i previne infeciile urinare asociate. Administrarea s-a fcut doar seara, la culcare,
spre a realiza i o superficializare a somnului prea profund al acestor copii. Experiena acumulat n timp nea artat c efecte mai bune, stabile, i o modulare mai fin se obin dac Apilarnilul se folosete n
combinaie cu miere i polen (Apilarmel), pentru c aceste remedii se poteneaz reciproc. Noi am preferat
administrarea Apilarmelului seara, de regul n doze de 1/2-1 linguri la copiii pn la 10 ani, n funcie de
vrst i greutate. La cei mai mari, am administrat 2 lingurie sau chiar mai mult. Dimineaa, recomandm o
doz de lptior de matc Ballot-Flurin, care contribuie la o mai rapid echilibrare emoional. Astfel, funcionarea creierului i a sistemului nervos vegetativ sunt mai fluente. Dezvoltarea general a copilului este
mbuntit. Se pare c intervine i o maturizare n producerea hormonului implicat n controlul fluxului
urinar. Le administrm timp de 2-3 luni, chiar dac s-a corectat ntre timp enurezisul, pentru consolidarea
maturizrii i tonifierii sistemelor urinar i nervos.
.
Remediile contra fricii, stresului, ocului - sunt cu deosebire eficiente n terapia copilului cu enurezis, ct i
pentru ntrirea ncrederii n propria persoan.Adesea, enurezisul poate fi urmarea unui stress.Consultaia
ntregii familii. Pentru terapia direct, cum cauzele emoionale par a fi cele mai frecvente, trebuie analizat
cu rbdare situaia copilului i a familiei.Pe scurt, consultaia poate cuprinde mai muli membri ai familiei.
mi amintesc cum un prieten api-fito-terapeut din Portugalia, d-l Antonio Couto, ne povestea c n cazul n
care constat c problema unui pacient al su are implicaii emoionale mai largi, ajungea s consulte i
consoarta, apoi prinii sau chiar copiii, dup caz. Abia atunci problema pacientului su putea fi elucidat i
rezolvat complet. n aceste cazuri, e necesar o terapie pentru prini, n primul rnd, nct s se nlture
factorul iritativ emoional pentru copilul cu enurezis.
.
Se freaca un galbenus de ou cu o lingurita de sare fina pana ce devine o pasta, se imparte cantitatea in
doua si se pune pe doua pansamente sterile, dupa care se aplica pe piele, in zona rinichilor. Se tin pana
cand pielea incepe sa-si schimbe culoarea in roz. Daca dupa prima noapte nu se vad rezultatele, atunci se
repeta tratamentul peste o saptamana, si daca nici atunci, se repeta peste o luna. Reusita este sigura.
Stelian Bordea - loc. Negrusa, jud. Mehedinti, cod 227123
.
Seara, la culcare, mama sa va priveasca in ochi si sa va spuna: "In noaptea aceasta nu faci in pat". Acest
mesaj va fi inregistrat in subconstientul dvs. si pe timp de noapte, in somn, se va conforma si va proceda in
consecinta. Cu acest mesaj va puteti programa si singura, privindu-va in oglinda, in ochi.
..
contra urinarii nocturne: intr-un cazan sau o caldare de tabla se pune o caramida incinsa, peste care se
toarna apa in care au fiert coji de cartofi. Marginea vasului se inveleste cu un prosop si se pune copilul
deasupra aburilor, cat suporta de cald. (Atentie la arsuri!)
In cazurile in care enurezisul se produce consecutiv unei infectii urinare, se poate face urocultura si, in
functie de microbul depistat, se poate recurge la tratamentul cu antibiotice. Tratamentul naturist,
complementar celui alopat, dispune de numeroase remedii: Fitoterapie - se face un amestec din 10 g frunze
de roinita si 70 g coada-soricelului. Peste o lingurita de amestec se toarna o cana de apa clocotita, lasanduse la infuzat 5-10 minute. Se bea zilnic, inainte de ora 17, o cana de ceai cald. Bai de sezut - se pot folosi
infuzii sau decocturi din paie de ovaz, flori de fan, coada-calului sau radacina de valeriana. Aceste bai
dureaza 20-30 de minute si se efectueaza seara, cu 2-3 ore inainte de culcare. Alte plante cu proprietati
curative in cazul enurezisului sunt: obligeana (echilibrant neuro-vegetativ), merisorul, anasonul sau mugurii
de mesteacan alb (produs gemoterapeutic). Aromoterapie - uleiul de chiparos este reechilibrant al sistemului
nervos si un foarte bun antispasmodic. Se administreaza 2-4 picaturi, de trei ori pe zi, cu o lingurita de
miere. Durata tratamentului este variabila - 2 pana la 6 luni, in functie de rezultatele obtinute. Psihoterapie,
acupunctura, reflexoterapie - aceste metode vin in ajutorul bolnavului deenurezis prin crearea unui reflex
conditionat al actului mictional (diurn si nocturn), refacerea si echilibrarea sistemului nervos (central si
neuro-vegetativ), optimizarea proceselor hormonale, combaterea eventualelor infectii reno-urinare,
inducerea controlului asupra vezicii urinare si musculaturii planseului pelvian (exercitiile Kegel). Amanunte
despre aceste metode si particularitati de efectuare va pot furniza chiar eu, in cazul in care ma veti contacta
telefonic. Mult succes!
Peia Mircea Timisoara
m fost asistenta medicala timp de 37 de ani (acum sunt pensionara) si in practica medicala de zi cu zi, am
efectuat zeci de tratamente injectabile pentru enurezisnocturn, atat la copii, cat si la adulti (chiar si la 30 de
ani), recomandate de un medic batran, cu foarte multa experienta in domeniu (din pacate nu mai este
printre noi). Un tratament sigur si eficace este: Efedrina 5% - 1 fiola pe zi, 10 zile, intramuscular (i.m.) sau
subcutanat (s.c.) recomandata pentru enurezis nocturn.
Sulfat de stricnina - 1 fiola pe zi, 10 zile, s.c., recomandat pentru incontinenta urinara.
Vitamina B1 - 1 fiola pe zi, 10 zile, i.m., recomandat pentru sistemul nervos central si periferic. Cele 3 fiole
se fac in aceeasi zi.Tratamentul se repeta 2-3 luni, in functie de starea de sanatate. Nu se tine nici un regim.
Consultati obligatoriu medicul de familie.Va urez sanatate si Doamne ajuta!
E.G. - Caracal, jud. Olt
..
- S.M. (12 ani), Bucuresti. Diagnostic: enurezis. Toate tratamentele anterioare pe care le urmase nu
dadusera nici un rezultat. S-a verificat pozitia vertebrelor din zona coccidiana.A fost gasita corecta. S-a
controlat pozitia locului de odihna. Nu se gasea sub influenta unor radiatii geopatogene. O data exclusa
posibilitatea ca enurezisul sa fie datorat sau favorizat de cauzele mentionate anterior, s-a trecut la analiza
dispozitiilor sufletesti care l-ar fi putut scoate din starea de armonie. S-a constatat ca pacientul se teme de
intuneric. Terapia cu esente florale de Mimulus guttatus, care combate teama de lucruri concrete, a ajutat
pacientul sa se vindece de enurezis dupa doar trei zile.
.
Ulei essential de Chiparos - hemoroizi, varice, meno-metroragii, tulburari de menopauza, tuse convulsiva,
spasme, gripa, enurezis, reumatism, reechilibrant al sistemului nervos central.
Sigur ca, asa cum probabil stiti deja, utilizarea uleiurilor esentiale in scop terapeutic se poate face atat pe
cale externa (masaje, cataplasme, bai generale, inhalatii etc.), cat si pe cale interna, in functie de
specificitatea fiecarei afectiuni. Administrarea interna (orala) trebuie dozata riguros, neputand sa
depaseasca 2 pana la 5 picaturi ulei esential, de 3-4 ori pe zi, inghitite in mod obisnuit cu cate o lingurita de
ulei neutru (floarea-soarelui, masline etc.).
Inureea ( Enurezis ): aceasta boala se manifesta prin urinari frecvente, uneori involuntare, mai ales pe
timpul noptii. Cea mai buna medicatie pentru a corecta aceasta stare consta intr-un ceai facut din doua
plante: dioc (Erythraca centarium) si sunatoare (Hipericum perforatum). Se foloseau in cantitati egale.
Copiii care fac pipi noaptea in pat se pot trata cu succes cu miere de albine, si anume: in timpul zilei,
consuma apa, iar seara, la ora 18, se iau 2 linguri de miere de albine cu ceai sau lapte. Tratamentul cu
miere trebuie facut 3-4 saptamani si se rezolva aceasta problema neplacuta. Bineinteles, mierea sa fie de
calitate buna.
Contra constipatiei.Se fierbe grau, 5-6 linguri de graunte bine curatate si spalate.Dupa fierbere se zdrobeste
graul si se adauga 2-3 linguri de miere.Se consuma dimineata pe stomacul gol, apoi se mananca. Este un
laxativ natural, excelent mai ales daca este dublat de legume si fructe. (Laxativele fac intestinele mai lenese
si nu este bine sa facem abuz de ele.)
Cu stima si respect,
OLGA NASTASESCU - str. Maramures 44, cartier Trestiana Dorohoi, jud. Botosani
.
Pentru problema fiicei dvs.va sfatuiesc, in primul rand, sa va adresati unui medic pediatru pentru terapie
clasica, cu complex de vitamina B injectabila, care se indica inenurezis nocturn. * Cereti consult neurologic.
* Asociat, aplicati program nocturn de urinat. Treziti fetita la ore fixe (puneti ceasul sa sune din 2 in 2 ore)
ca sa urineze. Inainte de culcare, trimiteti fetita sa urineze. * Dupa ora 19, sa nu mai consume nici un fel de
lichide. * Interzis sa consume sucuri carbogazoase. Daca-i plac sucurile, faceti-i dvs.acasa. * Pe saltea,
puneti frunze de feriga proaspat culese si apoi cearceaful. Frunzele se schimba cam la 3 zile. * Macinati 1
lingurita sare. Se adauga 1 galbenus de ou si se omogenizeaza ca sa se obtina o pasta. Pe 2 comprese
sterile se intinde pasta si se aplica pe zona rinichilor. Peste comprese, se pune un prosop subtire de bumbac.
Compresele se tin pana pielea devine roz. Zona se sterge uscat.Se repeta din nou, peste o saptamana.In
total se fac 7 aplicatii.
Ma puteti suna la tel. 0752/59.69.54.
G. SIBOTEANU
Copiilor cu enurezis, le dm 0,5-1 linguri Apilarmel (dupa vrst i greutate), n doz unic, seara la
culcare.
Ca ritm general de administrare, doza zilnic se poate da n una-dou prize, dimineaa i eventual la prnz,
dup mese, simplu ori dizolvat n limonad sau lapte. Se pot face cure de dou sptmni cu pauz o
sptmn, sau o lun cur i dou sptmni pauz, reluate de mai multe ori, n funcie de gravitatea problemei. Pe an, e bine s se totalizeze ase luni de tratament; dac n restul timpului copilul mai necesit un
bio-stimulator, trofic, energizant, poate primi lptior de matc.
..
"Baietelul nostru suferea de enurezis" "Am apelat exact la momentul potrivit la d-l Viorel Butnaru.
Baietelul nostru, Luca, suferea de enurezis. Incercasem tot felul de tratamente, dar fara nici un rezultat.
Ultimul medic la care apelasem ne-a trimis cu baiatul la... psihiatru. Viorel l-a "calcat in picioare" si i-a
"aranjat" un os care-i apasa pe vezica urinara, de aceea Luca facea pipi in pat. Metoda mi s-a parut deosebit
de eficienta si total nonviolenta.Viorel Butnaru lucreaza cu calm, se poarta foarte frumos, nu bruscheaza si
dupa nici 15 minute esti ca si nou. Dupa aceea, a tratat-o pe mama mea (care avea dureri mari de cap de la
un reumatism cronicizat) si pe vecinii nostri (renumitului regizor Grigore Gonta i-a "rezolvat" o lombosciatica
mai veche, dar tare dureroasa), iar mamei unei prietene i-a indreptat mult spatele (avea o deformare a
coloanei).
Viorel este si un bun diagnostician si face exact ce spune ca face. Nici un pas mai mult. L-am mai
recomandat altor 2-3 persoane, fiecare cu alta afectiune si toate au fost tare multumite de rezultate.
Multumesc mult "Formulei As" pentru seriozitatea cu care trateaza problemele de sanatate si, mai ales,
pentru insistenta cu care descopera oameni de calitate, precum Viorel Butnaru." Dorina Branisor Bucuresti
D-l VIOREL BUTNARU i desfoar activitatea n cabinetul din str. G-ral Henri Mathias Bert
Au existat cazuri cnd copii bolnavi de enurezis (eliminarea involuntar a urinei) s-au vindecat cu ceai de
tir ntr-o sptmn.
Spicul tirului, cu tot cu semine, se pune la uscat ntr-o camer bine aerisit i ntunecoas.Dup 7-10 zile,
se frmieaz i se depoziteaz ntr-un loc uscat.
Peste o lingur de pulbere de spic de tir, se toarn o can cu ap clocotit. Se las la infuzat timp de 15-20
de minute, apoi se ridic capacul i se las la rcit.Se consum la temperatura camerei, dup aproximativ 34 ore. Se bea cte un sfert de can, de trei ori pe zi, cu 30 de minute naintea meselor principale i nainte
de culcare. n cea de-a patra sear, dup administrarea ceaiului, nu se mai consum nimic, nici lichide, nici
alimente. Durata recomandat a tratamentului este de dou sptmni. Dac dup cele dou sptmni
rezultatele nu apar, tratamentul trebuie reluat o sptmn mai trziu.
..
Daca nu aveti alge marine, le puteti inlocui cu o lingura de sare de mare, prajita in prealabil intr-o tigaie
uscata.Amestecul se pastreaza intr-un borcan inchis bine.
In caz de incontinenta urinara (enurezis), timp de 7 zile, se aplica 2 seminte de struguri, la baza
degetelor mijlociu si inelar, cu varfurile orientate in exterior.
parcursul zilei s consume suficient ap i lichide. Att la copii, ct i la aduli, ultima administrare va fi cu
cel puin 6 ore nainte de culcare. Studiile de caz au artat c tratamentul cu mtase de porumb ajut la
controlul urinrii nocturne, acest control mbuntindu-se gradat n timpul tratamentului.
"Am 24 de ani si sufar de enurezis nocturn"
(Raspuns pentru Oana - Cluj, F.As nr. 699)
Fiul meu a facut in pat pana la varsta de 5 ani. Am citit intr-o carte despre calitatile miraculoase ale
verzei.Am pus varza dulce (noaptea) pe burtica jos si pe spate (in chilotei). Dupa doar trei zile s-a vindecat
si nu a mai avut probleme niciodata. O fetita de 10 ani care avea aceeasi problema, dupa doua saptamani,
urmand sfatul meu, s-a vindecat. La 24 de ani probabil ar dura mai mult, dar merita sa incercati. Atentie,
frunza de varza trebuie zdrobita putin si incalzita (la flacara de la aragaz), sa nu fie rece.
Maria Suceava
* Renunarea la fumat este o sarcin cu adevrat dificil. n primele zile, organismul are nevoie de
ajutor, pentru a-i nlesni trecerea prin acest proces chinuitor *
Ceai de eucalipt
La o lingur de frunze uscate de eucalipt, se toarn dou cni de ap clocotit i se las la infuzat timp
de o or. Se strecoar, se adaug cte o lingur de miere i de glicerin. Amestecul se bea timp de o
lun, de patru ori pe zi, cte un sfert de can. Eucaliptul este o plant medicinal originar din Australia,
recunoscut pentru efectele sale benefice asupra aparatului respirator.
Suc de brusture
Cinci lingurie de suc de brusture se amestec cu aceeai cantitate de ap sau de suc de cartofi. Se bea
nainte de culcare, timp de dou sptmni. Brusturele are proprieti detoxifiante, ajutnd la
eliminarea mai rapid a substanelor nocive acumulate n organism, dup perioada de fumat.
Decoct din cereale
1. La o lingur de fulgi de ovz, se toarn dou cni de ap cldu i se las peste noapte ntr-un vas
acoperit. Dimineaa, preparatul se d n clocot, se las la rcit i se strecoar. Se bea timp de o lun, cte
o jumtate de can, nainte de fiecare mas.
2. Cte 100 de grame de orz, ovz, secar i mei se amestec bine. Peste aceast mixtur se toarn un
litru de ap, se pune pe foc i se fierbe 10 minute. Dup ce s-a rcit, se toarn ntr-un vas de sticl
termoizolant i se las 24 de ore. Se strecoar. Se bea o jumtate de can de trei ori pe zi.
Esen mpotriva dorinei puternice de fumat
O linguri de ceai negru, cte o jumtate de linguri de pulbere de cicoare, urzic, ment i valerian
se amestec bine. Se depoziteaz ntr-un recipient de sticl nchis ermetic. Se folosete mpotriva
dorinei puternice de a fuma: la dou cni de ap n fierbere, se pune o linguri de pulbere, se d un
clocot, se acoper i se las la infuzat 8-10 minute. Se bea pe ndelete, cu nghiituri mici. Valeriana este
un bun detoxifiant i un antidepresiv natural, ajutnd la calmarea strilor de nervozitate.
Fructe uscate
Cnd dorina de a fuma devine insuportabil, mestecai, ct se poate de mult, ca pe un chewing gum,
fructe uscate: ananas, caise sau prune. Antioxidanii din fructe nltur pofta de fumat.
Soluii pentru cltirea gurii
Cnd nevoia de a fuma devine arztoare, se cltete gura cu o soluie de bicarbonat de sodiu. O lingur
de bicarbonat de sodiu se dizolv ntr-un pahar de ap.
Aversiunea fa de fumat
nainte de a aprinde o igar, mestecai timp de cinci minute o bucic de rdcin de obligean
(Acorus calamus). Naturitii recomand, nainte de a fuma, s se mestece, pre de cteva minute, o
bucic de crengu de mlin. Atenie, se scuip, nu se nghite! n dou sptmni, va aprea dezgustul
fa de fumat.
Anihilarea efectului nicotinei
Se amestec, n proporii egale, semine de chimen, pulbere de fenicul, flori de mueel, frunze de
ment i pulbere din rdcin de valerian. Peste o lingur din acest amestec se toarn 0,5 litri ap
clocotit i se las la infuzat 2-3 ore. Se bea timp de dou luni, de dou ori pe zi, ndulcit cu miere.
Mierea de albine este preparatul minune care reduce nivelul de nicotin din snge.
Bi calmante
Pentru calmarea sistemului nervos, facei o baie cldu n fiecare sear. La 100 de grame de cimbrior
uscat, se toarn 2 litri de ap clocotit. Se las la infuzat timp de o jumtate de or, se strecoar i se
toarn n cad, n apa pregtit pentru baie, la o temperatur de 38-39 de grade. Relaxai-v n aceast
ap timp de o jumtate de or.
Exerciii de respiraie
Inspirai adnc pe nas, numrnd pn la 6, i expirai ncet pe gur, numrnd pn la 12. Repetai
exerciiul de 30 de ori. Reluai-l ori de cte ori simii nevoia de o igar i, obligatoriu, dimineaa i
seara.
Masaj
Un auto-masaj simplu poate reduce semnificativ pofta de fumat. Masajul se poate efectua n orice poziie - n picioare, eznd sau culcat, important este s v relaxai i s nu fii deranjat. Sub glanda tiroid,
la trei degete distan de clavicule, la baza gtului, este o micu adncitur. Prin palpare cu degetul
arttor descoperii un punct uor dureros, n mijlocul gropiei. Fr s ridicai degetul, facei micri
circulare, n sensul acelor de ceasornic. Ritmul trebuie s fie constant, de o micare de rotaie pe
secund. Masai punctul respectiv timp de un minut.
Presarea acestui punct v ajut s scpai de chinul dorinei de a fuma, totodat calmnd i tusea,
respiraia greoaie, senzaia de sufocare, reacii normale ce apar adesea ca urmare a abstinenei la tutun.
Accesele de tuse sunt un semn c suntei pe calea cea bun, c organismul se strduiete s se purifice
de toate substanele toxice.
Bile qi gong
Exist fumtori care susin c sunt mai dependeni de gesturi dect de nicotin. Prin repetarea unor micri, se creeaz reflexul automat. igara i mna intr ntr-un raport ritmic de dependen. Acest reflex
condiionat de a duce igara la gur poate fi anihilat prin folosirea bilelor qi gong.
Bilele qi gong, acele sfere fabricate din diverse materiale, metal, lemn sau jad, au fost folosite n Orient,
nc din secolul al XIV-lea, pentru restabilirea echilibrului i armoniei n organism. Masajul palmei cu
aceste bile duce la un aflux de snge ctre diferite organe, dat fiind faptul c terminaiile nervoase de la
vrfurile degetelor sunt legate de creier i de restul trupului. i astfel, sferele qi gong pun la treab toate
organele, potennd activitatea psihic i asigurnd stabilitatea emoional. De aceea, bilele chinezeti
de relaxare sunt recomandate i pentru cei care doresc s se lase de fumat, reducnd stresul i mbuntind starea general proast, provocat de sentimentul de privare de un drept. igrile i bricheta,
nelipsite din buzunarul unui fumtor, pot fi nlocuite de aceste sfere. Ori de cte ori simii nevoia de a
fuma i, n mod involuntar, ntindei mna dup pachetul de igri, scoatei bilele i facei cteva exerciii
simple.
Rotii-le n palm, ajutndu-v de toate degetele, pn ce simii c le putei manevra cu uurin, c v
aparin. ncercai s atingei cu bilele vrfurile degetelor. Apoi, unii-v minile i rostogolii sferele pe
toat lungimea palmelor, de la ncheietura cu antebraul pn n vrful degetelor.
Dup exerciiile cu bilele qi gong, fricionai bine, succesiv, degetele mari de la ambele mini. Masai mai
nti "pernia de la baza degetului mare, prin micri circulare, iar apoi locul de la baza unghiei aceluiai
deget. La final, scuturai energic palmele vreme de 10-15 secunde. n medicina oriental antic, degetul
mare era legat de sntatea plmnilor i a sistemului respirator.
.
Subconstientul este pregatit sa preia anumite mesaje, dupa care i se imprima fumatorului vointa de-a se
lasa. Frazele folosite sunt in genul: "Nicotina e otrava" sau "O sa reusesc sa ma las de fumat"
.
Cand se lasa de tutun, multi fumatori sufera de nervozitate. Cum o pot combate?
- Cu exercitii de relaxare, cu vitamine din grupa B si cu mult somn. Si cu obiecte placute la
pipait - de exemplu, bile din sticla sau din lemn, care frecate in palma distrag atentia de la tigari.
Antitabac Plant
Este un remediu redutabil al firmei "PlantExtrakt" Cluj-Napoca, foarte simplu ca structura, dar
care a dat rezultate bune. La fel ca si preparatul anterior prezentat, se gaseste sub forma de
tinctura, care de data aceasta este obtinuta din doua plante:
- carmazul (Phytolacca decandra) - este o iarba de leac cu neobisnuita proprietate de a ajuta la
depasirea dependentei de fumat, provocand o reactie de dezgust in contact cu nicotina din fumul
de tigara.
- Caladium seguinum - este o planta de import, adusa in Romania extrem de recent, care nu a
capatat inca o denumire romaneasca. Trateaza simptomatologia specifica dependentei de tutun.
Cum se administreaza: se iau 10 picaturi de trei-patru ori pe zi, diluate in putina apa. Perioada de
tratament variaza in functie de gravitatea cazului, intre o luna - la cei care fumeaza in mod
obisnuit mai putin de 10 tigari pe zi, pana la trei-patru luni - la cei care fumau mai mult de 30 de
tigari zilnic.
Tinctura de pedicuta
(Lycopodium clavatum)
O gasim gata preparata in magazinele si in farmaciile naturiste, la noi in tara existand in
momentul de fata mai multe firme specializate care produc aceasta tinctura.
Cum se administreaza: se iau 30 de picaturi in putina apa de 5-6 ori pe zi (de regula o data la 2-3
ore), vreme de doua saptamani, dupa ce ne-am lasat de fumat. Apoi, frecventa administrarii se
reduce: in saptamanile trei si patru dupa ce ne-am lasat de fumat vom lua 30 de picaturi de patrucinci ori pe zi, pentru a ajunge la 50 de picaturi de trei ori pe zi in luna a doua si a treia dupa ce
ne-am lasat de fumat.
Cum actioneaza: La multi oameni, vreme de o ora-doua dupa administrarea pedicutei, apare o
intoleranta la tutun. Imediat ce au fost trase cateva fumuri se declanseaza o stare de ameteala si
voma, care se intensifica in momentul in care ne incapatanam sa fumam in continuare.
Mecanismul acesta nu apare la toata lumea (personal cunosc cazuri in care a functionat, dar si
cazuri in care a dat gres), iar pe de alta parte, nu acesta este principalul rol al tincturii de
pedicuta. Mai valoroasa este actiunea sa ampla de dezintoxicare si de eliminare a tulburarilor
care apar dupa renuntarea la nicotina (tremuraturi ale membrelor, nervozitate, apetit alimentar
excesiv, probleme circulatorii etc.). De altfel, in acest scop a fost creat un remediu ceva mai
complex, remediu care a aparut de curand pe piata romaneasca:
Tabacstop
Este o creatie a bucurestenilor de la firma "Santo Rafael", care include cateva plante excelente in
lupta cu fumatul:
- obligeana - un sedativ extrem de subtil, care reduce starea de neliniste si frustrare pe care toti
fumatorii invederati au simtit-o atunci cand s-au lasat de viciul care-i domina.
- vinarita - o floare care creste la umbra padurii, care are un parfum imbatator, de unde si numele
sau. Contine unele substante odorizante ce ne fac sa respingem instinctiv fumatul si in acelasi
timp au un efect usor calmant, reducand nevoia de tutun.
- menta si salvia - sunt doua plante aromatice cu actiune directa asupra arborelui bronsic si
plamanilor, ajutand la dezintoxicarea mai rapida a acestora.
Cum se administreaza: modul de prezentare a acestui produs este sub forma de pulbere, din care
se tine sub limba de patru ori pe zi, pe stomacul gol, cate o lingurita. Tratamentul dureaza
minimum o luna din momentul in care am renuntat la fumat, iar efectele sale sunt completate de
o tinctura produsa de catre aceeasi firma, tinctura numita Tabacprotect.
Tabacprotect
Contine o combinatie de extracte hidroalcoolice din plante cum ar fi podbalul, nalba-mare, iarbamare, cunoscute pentru actiunea lor de prevenire a cancerului pulmonar si al cailor respiratorii,
precum si a altor boli specifice fumatorilor, cum ar fi bronsita cronica, astmul, arteritele,
hipertensiunea etc.
Cum se administreaza: este un remediu care se ia pe termen lung (minimum trei luni), cate 50 de
picaturi sau o lingurita de tinctura de trei ori pe zi. Remediul se administreaza diluat in putina
apa, de preferinta pe nemancate.
O informatie foarte utila: in cazul in care nu gasiti aceste remedii la farmaciile sau magazinele de
profil din orasul dvs., le puteti cere prin posta de la firma specializata din Bucuresti "Radix"
S.R.L., tel. 021/434.28.26, 0744/47.94.44, 0722/37.71.55Ilie Tudor
Remedii cu plante
Se folosesc plante care, n combinaie cu tutunul, provoac grea. Se fumeaz igri din plante
uscate: cimbru, frunze de nuc, frunze de scoru. Planta uscat fcut pulbere se ntroduce n locul
tutunului dintr-o igar i se fumeaz igara astfel fcut, obligatoriu, pn la capt (chiar dac te
simi ru i ai senzaie de grea).
Obligean
Atunci cnd apare dorina de a aprinde o igar, se mestec o bucic de rdcin de obligean.
Rdcini uscate se gsesc la plafar, iar la pia putem s gsim rdcini proaspete de obligean,
care pot fi pstrate n congelator.
Morcov
Se poart n buzunar un morcov splat. Cnd vrei s fumai, se mestec o bucat din morcov,
timp de 10-15 minute, pn dispare dorina de a fuma. Durata tratamentului este de 4 sptmni.
Ananas
Ananasul este, i el, un produs care ne ajut s renunm la fumat. Se mestec felii de ananas
uscate, fr zahr, sau 2 rondele din fructul crud.
Gum de mestecat natural
Se amestec cte 1 lingur de frunze proaspete de hrean i ptlagin mrunite. Se mestec de 2
ori pe zi, cte 5-8 minute.
Brusture
Tot din negura timpului a ajuns la noi reeta cu suc de brusture, amestecat n proporii egale cu
ap sau cu suc de cartofi. Sucul se stoarce nainte de nflorire, din tulpini i rdcini. Preparatul
se bea nainte de culcare, timp de 2 sptmni.
Podbal
O metod pe baz de inhalaii ne propune s oprim 3 linguri de flori i frunze de podbal,
proaspete sau uscate, n 500 ml de ap clocotit i s inhalm aburii, n special atunci cnd apare
dorina de a fuma.
Pomi fructiferi
Btrnii recomand s mestecm o crengu de viin turcesc - este cea mai bun variant, dar se
poate i de mr, viin comun, prun sau de mesteacn. Un remediu pentru cei ce sufer mult cnd
renun la fumat.
Ceaiuri contra fumatului
Eucalipt
O lingur de frunze de eucalipt se opresc cu 2 pahare de ap fierbinte, se las 1 or i se
strecoar. Se adaug cte 1 lingur de miere de albine i glicerin. Se bea 1/4 din pahar, de 3-4
ori pe zi, timp de 3-4 sptmni.
Obligean i lemn-dulce
Se amestec rdcin de obligean i lemn-dulce cu frunze de podbal i sovrf. Trei linguri de
amestec se infuzeaz n termos, n 500 ml de ap fierbinte, timp de 2 ore. Se beau cte 100 ml, de
3 ori pe zi. Scade dificultatea abstinenei de la fumat, se cur plmnii, se calmeaz sistemul
nervos.
Fenicul, chimen i mueel
Dac renunarea la fumat provoac insomnie, irascibilitate crescut, se amestec n cantiti egale
rdcin de odolean, semine de fenicul i de chimen, flori de mueel. Dou lingurie pline se
infuzeaz n 500 ml ap fierbinte (mai bine n termos), timp de 2-3 ore, i se bea cte un pahar de
ceai ndulcit cu o linguri de miere de albine, de 2 ori pe zi.
Podbal
Frunzele tinere de podbal se taie mrunt, se pun ntr-un borcnel, se las la soare timp de 2
sptmni. Sucul obinut se pstreaz ntr-o sticlu care se poart permanent n buzunar, alturi
de cteva buci de zahr. Cnd apare dorina de a fuma, zahrul se nmoaie n suc i se ine n
gur. Efectul poate s fie i mai mare, dac nainte de asta se bea un pahar de ap.
Untur de pete
Se unge 1 linguri de untur de pete pe pine, se mnnc cte 1-2 felii pe zi, timp de 1 lun.
O regul obligatorie pentru cei ce vor s renune la fumat
n timpul curelor se scot din meniu petele afumat, carnea i n niciun caz nu se bea alcool,
inclusiv bere. Efectul curelor cu plante va crete, dac ele vor fi asociate cu reflexoterapie.
Specialiti din China ne recomand un punct pe meridianul central, care se afl ntre clavicule, n
fosa jugular (la baza gtului). Se apas intens, timp de 3 secunde, chiar dac apare senzaia de
durere. Se repet de 12-15 ori, de cel puin 3 ori pe zi, n special atunci cnd vrei s fumai. Uneori apare senzaia de vertij - din cauza scderii tensiunii, de aceea mai bine facei presopunctur
stnd pe scaun sau culcai.
Metod psihologic
Se pune pachetul de igri pe care doreti s-l fumezi la vedere, pe un dulap sau o etajer i,
privindu-l, i te adresezi cu injurii, cu severitate, ocrndu-l.
Specialitii n terapii alternative spun c exist o zi special, cea mai bun pentru renunare la fumat, i anume, prima zi de luni din postul mare, nainte de Pate, cnd gospodinele spal vesela
de resturi de grsime.
* Se ia un varf de cutit de pulbere de pedicuta (sau bradisor), ce se pune sub limba si se tine circa 15
minute, dupa care se inghite cu apa. Procedura de mai sus se repeta de 5 ori pe zi, pe stomacul gol.
* In F. AS nr. 528 (august 2002), se da o metoda eficienta de renuntare la fumat sub titlul "Cum sa ne
lasam de fumat".
* Metoda dr. Harttman: Seara, inainte de culcare (in pat, cu putin timp inainte de a adormi - cand
creierul trece pe unde a), te concentrezi asupra urmatoarelor sugestii: maine, gustul tigarilor imi va face
rau. Se repeta de mai multe ori aceasta fraza (minimum 30 de ori) fara ca mintea sa fie preocupata de
altceva, si fara ca altceva sa-ti atraga atentia. Dupa mai multe repetari, se poate scoate complet din
minte subiectul tigarilor. Te poti gandi la altceva, apoi adormi. Dupa circa 3 saptamani de aplicare a
fortei vointei, vei renunta la fumat.
* Vitamina C lupta impotriva efectelor devastatoare ale tutunului. Se recomanda un aport zilnic de 60
mg.
.
Am avut o ruda apropiata, care a reusit sa renunte la fumat, folosind urmatoarea metoda: sfatuit de un
medic, a introdus in fiecare tigara fumata 2-3 seminte (miez) de floarea soarelui crude. Reusita este
garantata, cu conditia sa existe destula vointa.
Violeta Bacauanu - str. Dr. Iacomi nr. 5, Piatra Neamt
..
se bea pe parcursul unei zile. Partile verzi ale plantei pot fi utilizate fara risc terapeutic, dar nu in
exces.
Cateva sfaturi pentru acest tratament:
* aruncati la gunoi tot ce foloseati la acest viciu: tigari, scrumiere, tigarete, brichete etc.
* aerisiti zilnic locuinta, de mai multe ori,
* puneti in fiecare camera si in bucatarie o farfurie intinsa cu 100 ml apa si un burete de baie.
Acesta absoarbe mirosul de nicotina. Asezati farfuriile cat mai sus pe mobila. Cand buretele se
innegreste, se spala cu detergent si se foloseste din nou.
* Evitati sa consumati dulciuri de orice fel, maresc pofta de a fuma.
* Consumati multe legume si fructe proaspete (salate), care sa inlocuiasca vitaminele si
mineralele distruse de fumat.
* Cautati o indeletnicire care sa va tina timpul ocupat: cusut, crosetat, plimbari in parc,
spectacole etc.
nervoase din perioada de abstinenta, cat si fenomenele colaterale consecutive, functionale sau
organice, digestive, cardiovasculare si chiar respiratorii. Roinita are si un efect laxativ moderat.
Stejarul. Pe langa alte calitati, are proprietati de detoxifiere si de prevenire a unor forme de
intoxicatii, ca de exemplu fata de unii alcaloizi din tutun. Stejarul neutralizeaza si alte
componente ale fumului, cum sunt unele metale grele toxice.
Pedicuta. La doza prevazuta in compozitia preparatului "Antitabac As", compusii din aceasta
planta sunt complet netoxici. Are afinitate competitiva cu nicotina din tutun, ocupand receptorii
acestuia pe celulele tinta si oprind desfasurarea unei parti a activitatii nefaste intracelulare a
nicotinei. Deci, taie partial lantul raului. De asemenea, prin efectul local asupra mucoasei bucale
si a papilelor gustative ale limbii, creeaza o senzatie de gust foarte dezagreabil daca in urma
consumului preparatului se aprinde o tigara. Este laxativ usor, doza prescrisa ajutand formarea
unui scaun normal si impiedicand constipatia acuta din perioada de abstinenta.
Pelinul. Tonic general, sedeaza si combate insomniile (frecvente in timpul abstinentei de tutun),
amelioreaza starile depresive, regleaza tranzitul intestinal.
Eficacitatea preparatului vegetal "Antitabac As" se datoreaza potentarii, completarii si
sinergismului efectelor principiilor active constitutive ale plantelor folosite. Preparatul asigura o
eficacitate net superioara fata de produsele existente, indiferent de materia prima din care sunt
fabricate.
Plantele pregatite pentru cura se pastreaza la loc uscat, in pungi de hartie sau saci de panza.
Toate plantele pot fi recoltate si individual, din natura, caci flora spontana a Romaniei este foarte
bogata.
Mod de preparare
Plantele trebuie sa fie uscate la temperatura de 20-30 grade C, daca sunt recoltate individual.
Plantele vor fi maruntite astfel incat sa ajunga la aproximativ 2-3 mm marime, iar cele lemnoase
pot fi maruntite si mai mult in mojar sau in rasnita.
Extractul nr. 1
Se pun 40 g ovaz maruntit sau faina de ovaz in 100 g apa si se lasa la macerat timp de 12 ore,
intr-un vas acoperit. Intre timp, se amesteca continutul vasului de 2-3 ori. La capatul timpului de
macerare vom obtine un extract apos de ovaz. Se va strecura printr-un tifon pus in doua si se va
pastra intr-un vas curat.
Extractul nr. 2
Se amesteca (sub forma maruntita): 200 g frunze de Roinita, 50 g frunze de Menta, 25 g Pelin
(partile aeriene, deci fara radacina), 50 g Pedicuta (partile aeriene), 120 g coaja de Stejar
maruntit (sa aiba cel mult 2-3 mm).
Se ia o lingurita de coaja de Salcie maruntita si se pune in 650 ml de apa, intr-un vas potrivit. Se
incalzeste la foc mic, iar cand da in clocot se fierbe timp de 15 minute. Dupa fierbere, se ia vasul
de pe foc si lichidul pierdut prin fierbere se completeaza cu apa fiarta, inca fierbinte, ca sa avem
din nou 650 ml lichid, ca la inceput. Se pun in fiertura 4 lingurite si jumatate din amestecul de
plante prezentat mai sus. Se lasa vasul acoperit timp de 20-25 de minute si, intre timp, se mai
amesteca de 2-3 ori continutul, apoi extractul obtinut se strecoara prin doua randuri de tifon,
strecuratoare sau hartie de filtru, intr-un vas curat (emailat, din inox, sau din sticla
termorezistenta).
Extractul nr. 1 (lichidul care s-a adunat deasupra ovazului dupa 12 ore) se amesteca cu Extractul
nr. 2, astfel obtinandu-se produsul vegetal "Antitabac As".
Mod de administrare
Cantitatea de 600-650 ml de extract obtinuta se va lua de catre fumator in trei prize, adica de trei
ori cate 200 ml pe zi. Prima doza dimineata, cu o jumatate de ora inainte de masa; a doua doza cu o jumatate de ora inainte de masa de pranz; a treia doza - la jumatatea timpului intre masa de
pranz si cea de seara sau cu o jumatate de ora inainte de masa de seara. Durata tratamentului este
de 7-21 de zile. Cura se poate repeta dupa cateva saptamani sau o luna de intrerupere. Asemenea
cazuri sunt insa rare.
Stimata doamna, pentru a va putea lasa de fumat, consumati zilnic 2-3 mere, dar nu mai mult de 5. Este
bine sa le consumati in special seara, pentru ca merele regleaza foarte bine somnul. Dupa un anumit
timp in care consumati mere zilnic, dependenta de tigari scade considerabil. Va doresc succes!
Am fost ajutata cu produse naturiste si ceaiuri din lemn-dulce (o cana dimineata), trifoi-rosu (o cana
seara). Am mai folosit Vitamina C, Vitamina A si Coenzima Q10, plus un tratament pentru detoxifiere.
Morcovul m-a ajutat foarte mult. Cand aveam pofta de o tigara, mancam un morcov, mai ales ca ajuta la
prevenirea cancerului
"PlantExtrakt" din Cluj-Napoca. Si sotul meu a fumat foarte mult si, dupa ce a terminat
tratamentul, nu a mai fumat deloc.
Baros Maria - str. Mehedinti nr. 5, Cluj-Napoca
.
Persoanele care au fumat vor face cure cu zeolit sau cu zarzavaturi verzi (patrunjel, leurda, marar,
leustean), pentru a elimina metalele grele si alte toxine aduse de catre fumul de tigara in organism.
..
AS ANTIFUMAT 60tb PLANTAVOREL
.
Tratamentul pentru a scpa de viciul fumatului este simplu i necesit doar voin pentru a avea succes:
se ia un vrf de cuit de pulbere de pedicu, de patru-cinci ori pe zi; planta se ine sub limb un sfert de
or, dup care se nghite cu puin ap. Administrarea se face, de preferin, pe stomacul gol. Prima
doz se ia dimineaa, devreme, imediat dup trezire, iar restul dozelor se iau la intervale de maxim patru
ore ntre ele. Alcaloizii din pedicu (Lycopodium clavatum) reduc dorina de a fuma i diminueaz unele
efecte negative ale igrilor, deoarece au afinitate competitiv cu nicotina din tutun, ocupnd receptorii
acesteia pe celulele int. Pedicua are un termen de garanie mai scurt dect al altor plante medicinale,
dup 6-8 luni diminundu-i-se drastic efectul. Apelai la culegtorii popularizai n "Formula AS". V urez
reuit deplin!
farm. GABRIELA CIOBANU - Cluj-Napoca
Maceratul la rece se prepara dntr-o lingurita varfuita de pulbere de pedicuta la o cana de apa rece
se lasa de seara pana dimineata, apoi se strecoara iar maceratul ramas se opareste in alta cana cu
apa clocotita, pe foc, apoi se lasa sa se raceasca si se amesteca cu extractul obtinut la rece; se
beau doua cani pe zi pentru tratamentul hepatitelor acute si cronice, cirozelor hepatice,
cancerului hepatic; se pot face bai locale sau generale pentru diverse afectiuni are actiune
decontraturanta, mio-relaxanta, sedativa, calmanta, regeneranta, cicatrizanta, antiinflamatorie,
antitumorala, sicativa contra transpiratiei
* Renunarea la fumat este o sarcin cu adevrat dificil. n primele zile, organismul are nevoie de
ajutor, pentru a-i nlesni trecerea prin acest proces chinuitor *
Ceai de eucalipt
La o lingur de frunze uscate de eucalipt, se toarn dou cni de ap clocotit i se las la infuzat timp
de o or. Se strecoar, se adaug cte o lingur de miere i de glicerin. Amestecul se bea timp de o
lun, de patru ori pe zi, cte un sfert de can. Eucaliptul este o plant medicinal originar din Australia,
recunoscut pentru efectele sale benefice asupra aparatului respirator.
Suc de brusture
Cinci lingurie de suc de brusture se amestec cu aceeai cantitate de ap sau de suc de cartofi. Se bea
nainte de culcare, timp de dou sptmni. Brusturele are proprieti detoxifiante, ajutnd la
eliminarea mai rapid a substanelor nocive acumulate n organism, dup perioada de fumat.
Decoct din cereale
1. La o lingur de fulgi de ovz, se toarn dou cni de ap cldu i se las peste noapte ntr-un vas
acoperit. Dimineaa, preparatul se d n clocot, se las la rcit i se strecoar. Se bea timp de o lun, cte
o jumtate de can, nainte de fiecare mas.
2. Cte 100 de grame de orz, ovz, secar i mei se amestec bine. Peste aceast mixtur se toarn un
litru de ap, se pune pe foc i se fierbe 10 minute. Dup ce s-a rcit, se toarn ntr-un vas de sticl
termoizolant i se las 24 de ore. Se strecoar. Se bea o jumtate de can de trei ori pe zi.
Esen mpotriva dorinei puternice de fumat
O linguri de ceai negru, cte o jumtate de linguri de pulbere de cicoare, urzic, ment i valerian
se amestec bine. Se depoziteaz ntr-un recipient de sticl nchis ermetic. Se folosete mpotriva
dorinei puternice de a fuma: la dou cni de ap n fierbere, se pune o linguri de pulbere, se d un
clocot, se acoper i se las la infuzat 8-10 minute. Se bea pe ndelete, cu nghiituri mici. Valeriana este
un bun detoxifiant i un antidepresiv natural, ajutnd la calmarea strilor de nervozitate.
Fructe uscate
Cnd dorina de a fuma devine insuportabil, mestecai, ct se poate de mult, ca pe un chewing gum,
fructe uscate: ananas, caise sau prune. Antioxidanii din fructe nltur pofta de fumat.
Soluii pentru cltirea gurii
Cnd nevoia de a fuma devine arztoare, se cltete gura cu o soluie de bicarbonat de sodiu. O lingur
de bicarbonat de sodiu se dizolv ntr-un pahar de ap.
Aversiunea fa de fumat
nainte de a aprinde o igar, mestecai timp de cinci minute o bucic de rdcin de obligean
(Acorus calamus). Naturitii recomand, nainte de a fuma, s se mestece, pre de cteva minute, o
bucic de crengu de mlin. Atenie, se scuip, nu se nghite! n dou sptmni, va aprea dezgustul
fa de fumat.
Anihilarea efectului nicotinei
Se amestec, n proporii egale, semine de chimen, pulbere de fenicul, flori de mueel, frunze de
ment i pulbere din rdcin de valerian. Peste o lingur din acest amestec se toarn 0,5 litri ap
clocotit i se las la infuzat 2-3 ore. Se bea timp de dou luni, de dou ori pe zi, ndulcit cu miere.
Mierea de albine este preparatul minune care reduce nivelul de nicotin din snge.
Bi calmante
Pentru calmarea sistemului nervos, facei o baie cldu n fiecare sear. La 100 de grame de cimbrior
uscat, se toarn 2 litri de ap clocotit. Se las la infuzat timp de o jumtate de or, se strecoar i se
toarn n cad, n apa pregtit pentru baie, la o temperatur de 38-39 de grade. Relaxai-v n aceast
ap timp de o jumtate de or.
Exerciii de respiraie
Inspirai adnc pe nas, numrnd pn la 6, i expirai ncet pe gur, numrnd pn la 12. Repetai
exerciiul de 30 de ori. Reluai-l ori de cte ori simii nevoia de o igar i, obligatoriu, dimineaa i
seara.
Masaj
Un auto-masaj simplu poate reduce semnificativ pofta de fumat. Masajul se poate efectua n orice poziie - n picioare, eznd sau culcat, important este s v relaxai i s nu fii deranjat. Sub glanda tiroid,
la trei degete distan de clavicule, la baza gtului, este o micu adncitur. Prin palpare cu degetul
arttor descoperii un punct uor dureros, n mijlocul gropiei. Fr s ridicai degetul, facei micri
circulare, n sensul acelor de ceasornic. Ritmul trebuie s fie constant, de o micare de rotaie pe
secund. Masai punctul respectiv timp de un minut.
Presarea acestui punct v ajut s scpai de chinul dorinei de a fuma, totodat calmnd i tusea,
respiraia greoaie, senzaia de sufocare, reacii normale ce apar adesea ca urmare a abstinenei la tutun.
Accesele de tuse sunt un semn c suntei pe calea cea bun, c organismul se strduiete s se purifice
de toate substanele toxice.
Bile qi gong
Exist fumtori care susin c sunt mai dependeni de gesturi dect de nicotin. Prin repetarea unor micri, se creeaz reflexul automat. igara i mna intr ntr-un raport ritmic de dependen. Acest reflex
condiionat de a duce igara la gur poate fi anihilat prin folosirea bilelor qi gong.
Bilele qi gong, acele sfere fabricate din diverse materiale, metal, lemn sau jad, au fost folosite n Orient,
nc din secolul al XIV-lea, pentru restabilirea echilibrului i armoniei n organism. Masajul palmei cu
aceste bile duce la un aflux de snge ctre diferite organe, dat fiind faptul c terminaiile nervoase de la
vrfurile degetelor sunt legate de creier i de restul trupului. i astfel, sferele qi gong pun la treab toate
organele, potennd activitatea psihic i asigurnd stabilitatea emoional. De aceea, bilele chinezeti
de relaxare sunt recomandate i pentru cei care doresc s se lase de fumat, reducnd stresul i mbuntind starea general proast, provocat de sentimentul de privare de un drept. igrile i bricheta,
nelipsite din buzunarul unui fumtor, pot fi nlocuite de aceste sfere. Ori de cte ori simii nevoia de a
fuma i, n mod involuntar, ntindei mna dup pachetul de igri, scoatei bilele i facei cteva exerciii
simple.
Rotii-le n palm, ajutndu-v de toate degetele, pn ce simii c le putei manevra cu uurin, c v
aparin. ncercai s atingei cu bilele vrfurile degetelor. Apoi, unii-v minile i rostogolii sferele pe
toat lungimea palmelor, de la ncheietura cu antebraul pn n vrful degetelor.
Dup exerciiile cu bilele qi gong, fricionai bine, succesiv, degetele mari de la ambele mini. Masai mai
nti "pernia de la baza degetului mare, prin micri circulare, iar apoi locul de la baza unghiei aceluiai
deget. La final, scuturai energic palmele vreme de 10-15 secunde. n medicina oriental antic, degetul
mare era legat de sntatea plmnilor i a sistemului respirator.
.
Subconstientul este pregatit sa preia anumite mesaje, dupa care i se imprima fumatorului vointa de-a se
lasa. Frazele folosite sunt in genul: "Nicotina e otrava" sau "O sa reusesc sa ma las de fumat"
.
Cand se lasa de tutun, multi fumatori sufera de nervozitate. Cum o pot combate?
- Cu exercitii de relaxare, cu vitamine din grupa B si cu mult somn. Si cu obiecte placute la
pipait - de exemplu, bile din sticla sau din lemn, care frecate in palma distrag atentia de la tigari.
Antitabac Plant
Este un remediu redutabil al firmei "PlantExtrakt" Cluj-Napoca, foarte simplu ca structura, dar
care a dat rezultate bune. La fel ca si preparatul anterior prezentat, se gaseste sub forma de
tinctura, care de data aceasta este obtinuta din doua plante:
- carmazul (Phytolacca decandra) - este o iarba de leac cu neobisnuita proprietate de a ajuta la
depasirea dependentei de fumat, provocand o reactie de dezgust in contact cu nicotina din fumul
de tigara.
- Caladium seguinum - este o planta de import, adusa in Romania extrem de recent, care nu a
capatat inca o denumire romaneasca. Trateaza simptomatologia specifica dependentei de tutun.
Cum se administreaza: se iau 10 picaturi de trei-patru ori pe zi, diluate in putina apa. Perioada de
tratament variaza in functie de gravitatea cazului, intre o luna - la cei care fumeaza in mod
obisnuit mai putin de 10 tigari pe zi, pana la trei-patru luni - la cei care fumau mai mult de 30 de
tigari zilnic.
Tinctura de pedicuta
(Lycopodium clavatum)
O gasim gata preparata in magazinele si in farmaciile naturiste, la noi in tara existand in
momentul de fata mai multe firme specializate care produc aceasta tinctura.
Cum se administreaza: se iau 30 de picaturi in putina apa de 5-6 ori pe zi (de regula o data la 2-3
ore), vreme de doua saptamani, dupa ce ne-am lasat de fumat. Apoi, frecventa administrarii se
reduce: in saptamanile trei si patru dupa ce ne-am lasat de fumat vom lua 30 de picaturi de patrucinci ori pe zi, pentru a ajunge la 50 de picaturi de trei ori pe zi in luna a doua si a treia dupa ce
ne-am lasat de fumat.
Cum actioneaza: La multi oameni, vreme de o ora-doua dupa administrarea pedicutei, apare o
intoleranta la tutun. Imediat ce au fost trase cateva fumuri se declanseaza o stare de ameteala si
voma, care se intensifica in momentul in care ne incapatanam sa fumam in continuare.
Mecanismul acesta nu apare la toata lumea (personal cunosc cazuri in care a functionat, dar si
cazuri in care a dat gres), iar pe de alta parte, nu acesta este principalul rol al tincturii de
pedicuta. Mai valoroasa este actiunea sa ampla de dezintoxicare si de eliminare a tulburarilor
care apar dupa renuntarea la nicotina (tremuraturi ale membrelor, nervozitate, apetit alimentar
excesiv, probleme circulatorii etc.). De altfel, in acest scop a fost creat un remediu ceva mai
complex, remediu care a aparut de curand pe piata romaneasca:
Tabacstop
Este o creatie a bucurestenilor de la firma "Santo Rafael", care include cateva plante excelente in
lupta cu fumatul:
- obligeana - un sedativ extrem de subtil, care reduce starea de neliniste si frustrare pe care toti
fumatorii invederati au simtit-o atunci cand s-au lasat de viciul care-i domina.
- vinarita - o floare care creste la umbra padurii, care are un parfum imbatator, de unde si numele
sau. Contine unele substante odorizante ce ne fac sa respingem instinctiv fumatul si in acelasi
timp au un efect usor calmant, reducand nevoia de tutun.
- menta si salvia - sunt doua plante aromatice cu actiune directa asupra arborelui bronsic si
plamanilor, ajutand la dezintoxicarea mai rapida a acestora.
Cum se administreaza: modul de prezentare a acestui produs este sub forma de pulbere, din care
se tine sub limba de patru ori pe zi, pe stomacul gol, cate o lingurita. Tratamentul dureaza
minimum o luna din momentul in care am renuntat la fumat, iar efectele sale sunt completate de
o tinctura produsa de catre aceeasi firma, tinctura numita Tabacprotect.
Tabacprotect
Contine o combinatie de extracte hidroalcoolice din plante cum ar fi podbalul, nalba-mare, iarbamare, cunoscute pentru actiunea lor de prevenire a cancerului pulmonar si al cailor respiratorii,
precum si a altor boli specifice fumatorilor, cum ar fi bronsita cronica, astmul, arteritele,
hipertensiunea etc.
Cum se administreaza: este un remediu care se ia pe termen lung (minimum trei luni), cate 50 de
picaturi sau o lingurita de tinctura de trei ori pe zi. Remediul se administreaza diluat in putina
apa, de preferinta pe nemancate.
O informatie foarte utila: in cazul in care nu gasiti aceste remedii la farmaciile sau magazinele de
profil din orasul dvs., le puteti cere prin posta de la firma specializata din Bucuresti "Radix"
S.R.L., tel. 021/434.28.26, 0744/47.94.44, 0722/37.71.55Ilie Tudor
Remedii cu plante
Se folosesc plante care, n combinaie cu tutunul, provoac grea. Se fumeaz igri din plante
uscate: cimbru, frunze de nuc, frunze de scoru. Planta uscat fcut pulbere se ntroduce n locul
tutunului dintr-o igar i se fumeaz igara astfel fcut, obligatoriu, pn la capt (chiar dac te
simi ru i ai senzaie de grea).
Obligean
Atunci cnd apare dorina de a aprinde o igar, se mestec o bucic de rdcin de obligean.
Rdcini uscate se gsesc la plafar, iar la pia putem s gsim rdcini proaspete de obligean,
care pot fi pstrate n congelator.
Morcov
Se poart n buzunar un morcov splat. Cnd vrei s fumai, se mestec o bucat din morcov,
timp de 10-15 minute, pn dispare dorina de a fuma. Durata tratamentului este de 4 sptmni.
Ananas
Ananasul este, i el, un produs care ne ajut s renunm la fumat. Se mestec felii de ananas
uscate, fr zahr, sau 2 rondele din fructul crud.
Gum de mestecat natural
Se amestec cte 1 lingur de frunze proaspete de hrean i ptlagin mrunite. Se mestec de 2
ori pe zi, cte 5-8 minute.
Brusture
Tot din negura timpului a ajuns la noi reeta cu suc de brusture, amestecat n proporii egale cu
ap sau cu suc de cartofi. Sucul se stoarce nainte de nflorire, din tulpini i rdcini. Preparatul
se bea nainte de culcare, timp de 2 sptmni.
Podbal
O metod pe baz de inhalaii ne propune s oprim 3 linguri de flori i frunze de podbal,
proaspete sau uscate, n 500 ml de ap clocotit i s inhalm aburii, n special atunci cnd apare
dorina de a fuma.
Pomi fructiferi
Btrnii recomand s mestecm o crengu de viin turcesc - este cea mai bun variant, dar se
poate i de mr, viin comun, prun sau de mesteacn. Un remediu pentru cei ce sufer mult cnd
renun la fumat.
Ceaiuri contra fumatului
Eucalipt
O lingur de frunze de eucalipt se opresc cu 2 pahare de ap fierbinte, se las 1 or i se
strecoar. Se adaug cte 1 lingur de miere de albine i glicerin. Se bea 1/4 din pahar, de 3-4
ori pe zi, timp de 3-4 sptmni.
Obligean i lemn-dulce
Se amestec rdcin de obligean i lemn-dulce cu frunze de podbal i sovrf. Trei linguri de
amestec se infuzeaz n termos, n 500 ml de ap fierbinte, timp de 2 ore. Se beau cte 100 ml, de
3 ori pe zi. Scade dificultatea abstinenei de la fumat, se cur plmnii, se calmeaz sistemul
nervos.
Fenicul, chimen i mueel
Dac renunarea la fumat provoac insomnie, irascibilitate crescut, se amestec n cantiti egale
rdcin de odolean, semine de fenicul i de chimen, flori de mueel. Dou lingurie pline se
infuzeaz n 500 ml ap fierbinte (mai bine n termos), timp de 2-3 ore, i se bea cte un pahar de
ceai ndulcit cu o linguri de miere de albine, de 2 ori pe zi.
Podbal
Frunzele tinere de podbal se taie mrunt, se pun ntr-un borcnel, se las la soare timp de 2
sptmni. Sucul obinut se pstreaz ntr-o sticlu care se poart permanent n buzunar, alturi
de cteva buci de zahr. Cnd apare dorina de a fuma, zahrul se nmoaie n suc i se ine n
gur. Efectul poate s fie i mai mare, dac nainte de asta se bea un pahar de ap.
Untur de pete
Se unge 1 linguri de untur de pete pe pine, se mnnc cte 1-2 felii pe zi, timp de 1 lun.
O regul obligatorie pentru cei ce vor s renune la fumat
n timpul curelor se scot din meniu petele afumat, carnea i n niciun caz nu se bea alcool,
inclusiv bere. Efectul curelor cu plante va crete, dac ele vor fi asociate cu reflexoterapie.
Specialiti din China ne recomand un punct pe meridianul central, care se afl ntre clavicule, n
fosa jugular (la baza gtului). Se apas intens, timp de 3 secunde, chiar dac apare senzaia de
durere. Se repet de 12-15 ori, de cel puin 3 ori pe zi, n special atunci cnd vrei s fumai. Uneori apare senzaia de vertij - din cauza scderii tensiunii, de aceea mai bine facei presopunctur
stnd pe scaun sau culcai.
Metod psihologic
Se pune pachetul de igri pe care doreti s-l fumezi la vedere, pe un dulap sau o etajer i,
privindu-l, i te adresezi cu injurii, cu severitate, ocrndu-l.
Specialitii n terapii alternative spun c exist o zi special, cea mai bun pentru renunare la fumat, i anume, prima zi de luni din postul mare, nainte de Pate, cnd gospodinele spal vesela
de resturi de grsime.
* Se ia un varf de cutit de pulbere de pedicuta (sau bradisor), ce se pune sub limba si se tine circa 15
minute, dupa care se inghite cu apa. Procedura de mai sus se repeta de 5 ori pe zi, pe stomacul gol.
* In F. AS nr. 528 (august 2002), se da o metoda eficienta de renuntare la fumat sub titlul "Cum sa ne
lasam de fumat".
* Metoda dr. Harttman: Seara, inainte de culcare (in pat, cu putin timp inainte de a adormi - cand
creierul trece pe unde a), te concentrezi asupra urmatoarelor sugestii: maine, gustul tigarilor imi va face
rau. Se repeta de mai multe ori aceasta fraza (minimum 30 de ori) fara ca mintea sa fie preocupata de
altceva, si fara ca altceva sa-ti atraga atentia. Dupa mai multe repetari, se poate scoate complet din
minte subiectul tigarilor. Te poti gandi la altceva, apoi adormi. Dupa circa 3 saptamani de aplicare a
fortei vointei, vei renunta la fumat.
* Vitamina C lupta impotriva efectelor devastatoare ale tutunului. Se recomanda un aport zilnic de 60
mg.
.
Am avut o ruda apropiata, care a reusit sa renunte la fumat, folosind urmatoarea metoda: sfatuit de un
medic, a introdus in fiecare tigara fumata 2-3 seminte (miez) de floarea soarelui crude. Reusita este
garantata, cu conditia sa existe destula vointa.
Violeta Bacauanu - str. Dr. Iacomi nr. 5, Piatra Neamt
..
se bea pe parcursul unei zile. Partile verzi ale plantei pot fi utilizate fara risc terapeutic, dar nu in
exces.
Cateva sfaturi pentru acest tratament:
* aruncati la gunoi tot ce foloseati la acest viciu: tigari, scrumiere, tigarete, brichete etc.
* aerisiti zilnic locuinta, de mai multe ori,
* puneti in fiecare camera si in bucatarie o farfurie intinsa cu 100 ml apa si un burete de baie.
Acesta absoarbe mirosul de nicotina. Asezati farfuriile cat mai sus pe mobila. Cand buretele se
innegreste, se spala cu detergent si se foloseste din nou.
* Evitati sa consumati dulciuri de orice fel, maresc pofta de a fuma.
* Consumati multe legume si fructe proaspete (salate), care sa inlocuiasca vitaminele si
mineralele distruse de fumat.
* Cautati o indeletnicire care sa va tina timpul ocupat: cusut, crosetat, plimbari in parc,
spectacole etc.
nervoase din perioada de abstinenta, cat si fenomenele colaterale consecutive, functionale sau
organice, digestive, cardiovasculare si chiar respiratorii. Roinita are si un efect laxativ moderat.
Stejarul. Pe langa alte calitati, are proprietati de detoxifiere si de prevenire a unor forme de
intoxicatii, ca de exemplu fata de unii alcaloizi din tutun. Stejarul neutralizeaza si alte
componente ale fumului, cum sunt unele metale grele toxice.
Pedicuta. La doza prevazuta in compozitia preparatului "Antitabac As", compusii din aceasta
planta sunt complet netoxici. Are afinitate competitiva cu nicotina din tutun, ocupand receptorii
acestuia pe celulele tinta si oprind desfasurarea unei parti a activitatii nefaste intracelulare a
nicotinei. Deci, taie partial lantul raului. De asemenea, prin efectul local asupra mucoasei bucale
si a papilelor gustative ale limbii, creeaza o senzatie de gust foarte dezagreabil daca in urma
consumului preparatului se aprinde o tigara. Este laxativ usor, doza prescrisa ajutand formarea
unui scaun normal si impiedicand constipatia acuta din perioada de abstinenta.
Pelinul. Tonic general, sedeaza si combate insomniile (frecvente in timpul abstinentei de tutun),
amelioreaza starile depresive, regleaza tranzitul intestinal.
Eficacitatea preparatului vegetal "Antitabac As" se datoreaza potentarii, completarii si
sinergismului efectelor principiilor active constitutive ale plantelor folosite. Preparatul asigura o
eficacitate net superioara fata de produsele existente, indiferent de materia prima din care sunt
fabricate.
Plantele pregatite pentru cura se pastreaza la loc uscat, in pungi de hartie sau saci de panza.
Toate plantele pot fi recoltate si individual, din natura, caci flora spontana a Romaniei este foarte
bogata.
Mod de preparare
Plantele trebuie sa fie uscate la temperatura de 20-30 grade C, daca sunt recoltate individual.
Plantele vor fi maruntite astfel incat sa ajunga la aproximativ 2-3 mm marime, iar cele lemnoase
pot fi maruntite si mai mult in mojar sau in rasnita.
Extractul nr. 1
Se pun 40 g ovaz maruntit sau faina de ovaz in 100 g apa si se lasa la macerat timp de 12 ore,
intr-un vas acoperit. Intre timp, se amesteca continutul vasului de 2-3 ori. La capatul timpului de
macerare vom obtine un extract apos de ovaz. Se va strecura printr-un tifon pus in doua si se va
pastra intr-un vas curat.
Extractul nr. 2
Se amesteca (sub forma maruntita): 200 g frunze de Roinita, 50 g frunze de Menta, 25 g Pelin
(partile aeriene, deci fara radacina), 50 g Pedicuta (partile aeriene), 120 g coaja de Stejar
maruntit (sa aiba cel mult 2-3 mm).
Se ia o lingurita de coaja de Salcie maruntita si se pune in 650 ml de apa, intr-un vas potrivit. Se
incalzeste la foc mic, iar cand da in clocot se fierbe timp de 15 minute. Dupa fierbere, se ia vasul
de pe foc si lichidul pierdut prin fierbere se completeaza cu apa fiarta, inca fierbinte, ca sa avem
din nou 650 ml lichid, ca la inceput. Se pun in fiertura 4 lingurite si jumatate din amestecul de
plante prezentat mai sus. Se lasa vasul acoperit timp de 20-25 de minute si, intre timp, se mai
amesteca de 2-3 ori continutul, apoi extractul obtinut se strecoara prin doua randuri de tifon,
strecuratoare sau hartie de filtru, intr-un vas curat (emailat, din inox, sau din sticla
termorezistenta).
Extractul nr. 1 (lichidul care s-a adunat deasupra ovazului dupa 12 ore) se amesteca cu Extractul
nr. 2, astfel obtinandu-se produsul vegetal "Antitabac As".
Mod de administrare
Cantitatea de 600-650 ml de extract obtinuta se va lua de catre fumator in trei prize, adica de trei
ori cate 200 ml pe zi. Prima doza dimineata, cu o jumatate de ora inainte de masa; a doua doza cu o jumatate de ora inainte de masa de pranz; a treia doza - la jumatatea timpului intre masa de
pranz si cea de seara sau cu o jumatate de ora inainte de masa de seara. Durata tratamentului este
de 7-21 de zile. Cura se poate repeta dupa cateva saptamani sau o luna de intrerupere. Asemenea
cazuri sunt insa rare.
Stimata doamna, pentru a va putea lasa de fumat, consumati zilnic 2-3 mere, dar nu mai mult de 5. Este
bine sa le consumati in special seara, pentru ca merele regleaza foarte bine somnul. Dupa un anumit
timp in care consumati mere zilnic, dependenta de tigari scade considerabil. Va doresc succes!
Am fost ajutata cu produse naturiste si ceaiuri din lemn-dulce (o cana dimineata), trifoi-rosu (o cana
seara). Am mai folosit Vitamina C, Vitamina A si Coenzima Q10, plus un tratament pentru detoxifiere.
Morcovul m-a ajutat foarte mult. Cand aveam pofta de o tigara, mancam un morcov, mai ales ca ajuta la
prevenirea cancerului
"PlantExtrakt" din Cluj-Napoca. Si sotul meu a fumat foarte mult si, dupa ce a terminat
tratamentul, nu a mai fumat deloc.
Baros Maria - str. Mehedinti nr. 5, Cluj-Napoca
.
Persoanele care au fumat vor face cure cu zeolit sau cu zarzavaturi verzi (patrunjel, leurda, marar,
leustean), pentru a elimina metalele grele si alte toxine aduse de catre fumul de tigara in organism.
..
AS ANTIFUMAT 60tb PLANTAVOREL
.
Tratamentul pentru a scpa de viciul fumatului este simplu i necesit doar voin pentru a avea succes:
se ia un vrf de cuit de pulbere de pedicu, de patru-cinci ori pe zi; planta se ine sub limb un sfert de
or, dup care se nghite cu puin ap. Administrarea se face, de preferin, pe stomacul gol. Prima
doz se ia dimineaa, devreme, imediat dup trezire, iar restul dozelor se iau la intervale de maxim patru
ore ntre ele. Alcaloizii din pedicu (Lycopodium clavatum) reduc dorina de a fuma i diminueaz unele
efecte negative ale igrilor, deoarece au afinitate competitiv cu nicotina din tutun, ocupnd receptorii
acesteia pe celulele int. Pedicua are un termen de garanie mai scurt dect al altor plante medicinale,
dup 6-8 luni diminundu-i-se drastic efectul. Apelai la culegtorii popularizai n "Formula AS". V urez
reuit deplin!
farm. GABRIELA CIOBANU - Cluj-Napoca
Maceratul la rece se prepara dntr-o lingurita varfuita de pulbere de pedicuta la o cana de apa rece
se lasa de seara pana dimineata, apoi se strecoara iar maceratul ramas se opareste in alta cana cu
apa clocotita, pe foc, apoi se lasa sa se raceasca si se amesteca cu extractul obtinut la rece; se
beau doua cani pe zi pentru tratamentul hepatitelor acute si cronice, cirozelor hepatice,
cancerului hepatic; se pot face bai locale sau generale pentru diverse afectiuni are actiune
decontraturanta, mio-relaxanta, sedativa, calmanta, regeneranta, cicatrizanta, antiinflamatorie,
antitumorala, sicativa contra transpiratiei
Gripa
Autor: Airinei Camelia <http://www.romedic.ro/colaboratori.php?id=27175>
Gripa este o raceala
<http://www.romedic.ro/raceala-virozele-respiratorii> mult mai grava,
care include febra, dureri musculare, dureri de cap si stari de
oboseala. Unele cazuri de gripa includ simptome de raceala, cu dureri in
gat si robleme respiratorii, iar altele includ probleme ale tractului
digestiv, cu diaree
<http://www.romedic.ro/diareea-acuta-infectioasa-toxiinfectia-alimentara>,
greata sau voma <http://www.romedic.ro/varsaturile-emeza-voma>. Cand
circula o tulpina cu un set de simptome caracteristice, se poate
interveni preventiv. Cand o persoana este bolnava, se trateaza
simptomele specifice.
Remedii homeopate
Data actualizare: 08-08-2013 | creare: 07-12-2008 | Vizite: 7782
Copyright ROmedic: Articolul se afl sub protecia drepturilor de
autor.
Reproducerea, chiar i parial, este interzis!
Alte articole din aceeai seciune:
Colici </colici-0P9104>
Colicile sunt definite ca dureri abdominale acute, cu crampe
spasmodice intense. Bebelusii cu colici devin nervosi ...
Dereglari menstruale </dereglari-menstruale-0P9109>
Unele femei au putine probleme in timpul menstruatiei, insa altele
se confrunta cu un chin lunar. Odata cu sintromu...
Rinita alergica si guturai </rinita-alergica-si-guturai-0P9144>
Crizele alergice deseori raspund pozitiv la remediile homeopate.
Alergiile sunt de obicei probleme mai profunde si ...
* Leziuni </leziuni-0P9128>
* Intepaturi si muscaturi de insecte
</intepaturi-si-muscaturi-de-insecte-0P9127>
* Ulcer aftos si herpes </ulcer-aftos-si-herpes-0P9155>
* Menopauza </menopauza-0P9129>
MEDICINA NATURISTA
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
Acupunctura </acupunctura-0C209>
Apiterapia </apiterapie-0C724>
Ayurveda </ayurveda-0C207>
Analiza bioenergetica </analiza-bioenergetica-0C725>
Aromaterapia (terapia cu uleiuri eseniale) </aromaterapie-0C210>
Biorezonanta </biorezonanta-0C222>
Chiropractica </chiropractica-0C723>
Cromoterapia </cromoterapia-0C212>
Dietoterapie </dietoterapie-0C214>
Detoxifierea </detoxifierea-0C213>
Feng Shui </feng-shui-0C728>
Fitoterapie </fitoterapie-0C216>
Homeopatie </homeopatie-0C215>
Iridologie </iridologie-0C217>
Galvanopunctura (electroacupunctura) </galvanopunctura-0C223>
Gemoterapia </gemoterapia-0C727>
Grafoterapia </grafoterapia-0C726>
Haptonomie </haptonomie-0C740>
Hipnoterapia - tratament prin hipnoza </hipnoterapie-0C739>
Magnetoterapie </magnetoterapie-0C738>
Masajul chinezesc Tuina (Tui Na)
</masajul-chinezesc-tuina-tui-na--0C737>
Meloterapia - Terapia prin muzica
</meloterapia-terapia-prin-muzica-0C729>
Naturopatie </naturopatie-0C736>
Reflexoterapie </reflexoterapie-0C735>
Sofrologie </sofrologie-0C732>
Shiatsu - Masaj japonez </shiatsu-masaj-japonez-0C734>
Taiji Quan (sau Tai chi) </taiji-quan-sau-tai-chi--0C733>
Tehnica Alexander </tehnica-alexander-0C722>
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
ROmedic pe Facebook
Informaii interesante zilnic. Urmrii-ne!
<https://www.facebook.com/romedic.ro>
Ai o ntrebare medical?
Te preocup starea ta de sntate?
ntreab gratuit medicii <http://forum.romedic.ro> pe cel mai mare
forum
medical din Romnia.
Alege cel mai bun serviciu medical!
ROmedic v prezint peste 8000 de cabinete i clinici particulare ce
v
stau la dispoziie cu servicii ce acoper toata gama de specialiti
medicale. caut cabinete medicale i clinici
<http://www.romedic.ro/cabinete.php> adaug un cabinet sau clinic
medical <http://www.romedic.ro/contnou.php?pag=cont_cab>
Vanzri produse medicale:
Peste 20000 de oferte de produse, echipamente i aparatur medical,
oferite de cele peste 2000 de firme medicale partenere, sunt actualizate
zilnic pe cea mai mare pia medical online din Romania. Acum ai de
unde alege! caut produse i aparatur medical
<http://www.romedic.ro/produse.php> promoveaz produse medicale
<http://www.romedic.ro/contnou.php?pag=cont_firma>
*Urmareste ROmedic pe Facebook: * www.facebook.com/romedic.ro
<http://www.facebook.com/romedic.ro>
Copyright 2003-2014: ROMEDIC | Drepturi rezervate. | Info consumator:
0800.080.999, ANPC <http://www.anpc.gov.ro> | Timp generare pagina:
0.09854 sec.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site
contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii
Termeni si conditii <http://www.romedic.ro/termeni-si-conditii-0G1155> |
Acord de confidentialitate
<http://www.romedic.ro/acord-de-confidentialitate-0G1156> | Despre