Descantec de deochi Chiar si in zilele noastre, lumea mai crede inca in deochi si se teme de el.

Ca sa-i fereasca de deochi, parintii leaga o funda rosie sau o sforicica la mana bebelusului, deoarece se considera ca un copil mic atrage foarte multe priviri admirative si acest lucru i-ar putea purta ghinion micutului. Descantecul se spune suflandu-se asupra celui deochiat de trei ori: Fugi deochi,/Dintre ochi,/Fugi deochetura/Ca te-ajunge vant din gura./Fugi, deochiat,/Ca te-ajunge vant turbat ...!/ca eu cu gura te-a descantat,/Cu mana te-am luat/"i in vant te-am aruncat,/"a ramaie numele deochiatului!/Curat, luminat/Ca floarea campului/ Ca roua diminetii#. Descantec de dragoste $echi de cand lumea, sunt descantecele de dragoste. Descantecul de dragoste se spune in fata unei flacari, in trei seri de marti, in timp ce invalui focul cu o crenguta de alun. %e vremuri, se credea ca, prin puterea acestuia, femeile aduceau la ele, prin vazduh, pe barbatii care le erau dragi. $ersuri sunt usor de retinut: Foc, focusorul meu,/&u te-oi invali, tu nu te invali/&u voi dormi, tu nu dormi/&u voi somna, tu nu somna/&u voi visa, tu nu visa,/"a te faci laur, balaur,/Cu solzii de aur,/"a te duci la ursitorul meu,/"a-l impungi, sa-l strapungi,/"i sa mi-l aduci#. 'a sate, e(ista descantece cu plante magice pentru fetele ramase nemaritate. Conform traditiei matraguna are puteri nemasurate. )itualul insa este destul de complicat: femeile trebuie sa mearga in zori de zi sa caute matraguna in padure, departe de sat, intr-o liniste deplina. *rice sunte anuleaza vraja. +atraguna se taie de la radacina, iar fetele nemaritate danseaza in jurul plantei, zicand: +atraguna, poama buna, marita-ma peste o luna,#. Deochiul sau deochiatul este cea mai populara vraja# care se crede ca se poate face asupra cuiva. -n esenta, este privirea magica, nascuta din invidie, rautate sau ura profunda, pe care o atinteste o persoana asupra cuiva, asupra animalelor sale si chiar a lucrurilor. -ndividul astfel privit incepe sa aiba tot felul de ghinioane, se imbolnaveste, in general vorbind, ii merge tot mai rau. Obiceiuri practicate si azi Descantatoarea, o persoana cu mare credinta si frica de Dumnezeu, descanta de deochi trecand ascutisul unui cutit nefolosit de trei ori in crucis intr-un pahar cu apa neinceputa in care arunca, inainte de a descanta, niste carbuni sau chibrituri care au fost partial arse. -nitiatii spun ca se vede imediat daca victima respectiva este deochiata sau nu, carbunii scufundindu-se sau nu, in apa. * afectiune pricinuita de privirea admirativa, invidioasa sau rautacioasa a unor persoane, care se crede ca dispun de o vibratie malefica, este numita deochi si trece doar cu un descantec. Descantecul de sanatate Descantecul de sanatate se face intr-o sambata dimineata. Cea care descanta trebuie sa se trezeasca devreme, inainte de rasaritul soarelui, sa umple o oala cu apa si sa inmoaie in ea un buchetel de busuioc sfintit cu care sa stropeasca in jurul ei. .poi face semnul crucii si rosteste urmatoarele versuri: /oli necurate, boli spurcate/mergeti in pustietate, la mine sa nu veniti/sa nu va lipiti de capul meu, de trupul meu, de sufletul meu/mergeti in loc departat, in pustiul fara viata, in pustiul cel de foc, in pustiul cel de gheata,#. -si face apoi cruce spre rasarit si continua: +aicei Domnului m-am rugat,/ +aica Domnului m-a ascultat,//olile le-a adunat/departe le-a aruncat/bolile s-au vindecat/si am ramas frumos si sanatos/curat si luminat/la trup, la cap si la suflet/Ca de +aica Domnului lasat#. -ese apoi in prag, se stropeste cu apa pe tot corpul, pe fata si pe cal si spune: Cum straluceste soarele in zori/.sa sa straluceasca trupul meu,/capul meu, sufletul meu,/de curatenie si de sanatate/cum nu poti trece cu piciorul marile/asa sa nu poata patrunda bolile/in casa mea, in trupul meu, in capul meu, in sufletul meu#. .runca apoi apa ramasa peste pragul casei. )itualul este practicat cu precadere la inceputul fiecarui anotimp. "e spune ca prin acest descantec se mentine sanatatea corpului si a sufletului. Descantece si ustensile *biectele necesare descantecului sunt la romani diferit de cele din alte culturi. /agheta magica a zanelor din basmele apusene nu apare in ritualul romanesc. Dar multe dintre obiectele folosite, chiar si in cazul descantecului, pot fi inlocuitori ai acesteia. * coordonata bine definita a descantecului traditional romanesc este asigurarea sprijinului personajelor divine, cu precadere a +aicii Domnului si a lui Dumnezeu, un soi de garanti ai eficacitatii demersului teurgic. 0ocmai de aceea, bagheta magica a vrajitorului din basme este inlocuita cu crucea sfanta, cu care se performeaza gesturi de binecuvantare mai intai peste apa neinceputa, apoi peste bolnav, pentru ca duhurile necurate sa il paraseasca. Fierul are un loc aparte in ritualul magic. )olul apotropaic al metalului a fost preluat in timp de anumite obiecte din gospodarie. .sa se e(plica descantatul cu coasa. +ai interesanta este insa simplificarea obiceiului de la nastere. Femeia era asezata pe plug, pentru a i se asigura cea mai buna pozitie. .ceasta practica a fost reinterpretata, astfel incat s-a ajuns la plasarea unui obiect de fier langa femeia care urmeaza sa aduca pe lume un copil, crezandu-se in puterea tamaduitoare a metalului. Fiecare sat avea o baba descantatoare %ersoana care descanta este intotdeauna femeie. .ceasta regula a practicii poate fi o reminiscenta a importantei pe care

femeia o avea in acest spatiu geografic in lumea precrestina. "e spune ca femeile sunt privilegiate in ceea ce priveste arta magiei, mai ales datorita profilului lor psihic: cred mai usor, invata mai repede, au o aplecare naturala spre tot ceea ce este special, inedit, ciudat, sunt mai sensibile si mai profunde. -n plus, au mai mult timp liber decat barbatii si isi petrec mai mult timp in spatiul casnic, domestic. "unt mai legate de copii si pot actiona mai usor atunci cand acestia sunt bolnavi, dar nu trebuie uitate nici legaturile speciale dintre femeie si lucrurile necurate, legatura veche, de la facerea lumii, al carei semn individualizator feminin este, printre altele, ciclul menstrual, care impune anumite interdictii magi-coreligioase, dar favorizeaza alte acte magico-ritualice. Fiecare sat avea cate o baba descantatoare care cunostea intreg procedeul descantatului, cu dublul sau scenariu: gesturile premergatoare si te(tul poetic al descantecului de leac. "e folosea o recuzita magica apa ne-nceputa luata in conditii speciale, carbuni din vatra, alaturi de cruce, pana, matura sau alte obiecte investite magic!. /olnavul se vindeca, dar cu o singura conditie: daca avea incredere in puterea actului terapeutic magic. -n conte(t, forta cuvantului, a logosului ritualic, avea o pondere decisiva, atunci cand era manipulat asa cum trebuie de performerul actului magic1. Practici magico-religioase 'a romani a e(istat mereu o legatura foarte puternica intre religie si practicile magice. %oporul roman a fost crestinat inca de la formare, din primele secole dupa 2ristos, astfel incat magia a fost contaminata cu elemente religioase. .celasi lucru s-a intamplat si cu celelalte ritualuri traditionale, precum nunta, inmormantarea, botezul, sarbatorile agricole, colindele etc. +ulte vraji se fac si se desfac si astazi la biserica. 'umanarile aprinse invers sau acatistele date pentru nenorocirea cuiva sunt doar cateva e(emple.