CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ

MUZEUL SATULUI BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

MARIA MÂNDROANE

DESCÂNTECE (I)
Œ
Culegeri

Seria condeieri plugari

Centenar
Timişoara, 2011
 Coperta: Cristina Vlădilă
Paginare: Gheorghe Stanjic
Tipar: BrumaR

Editura BrumaR
300050 Timişoara, str. A. Popovici 6
tel./fax: + 40 256 203 934; 293 441
e-mail: office@brumar.ro
www.brumar.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

MÂNDROANE, MARIA
Descântece / Maria Mândroane. – Timişoara:
Brumar, 2011
ISBN 978-973-602-693-5

821.135.1-1
 CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ
MUZEUL SATULUI BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

MARIA MÂNDROANE

DESCÂNTECE (I)
Œ
Culegeri

Seria condeieri plugari

Centenar
 Argument

În impasul nimicitor al modernizării cu orice preţ, satul

românesc suferă o mutaţie forţată, bruscă, paralizantă, încât,
într-o eventuală revenire la o conştiinţă mai lucidă, el se va
afla în situaţia haotică, bulversantă a unui habitat puternic
deformat.
Generaţia care a sărit peste un fragment de tranzit, din-
tr-o lume tradiţională, cu case de bârne şi şură cu paie, de
la carul tras de boi sau cai la casele cu termopane, maşini
de ultimă generaţie şi la magnificul calculator, de la doctrina
îndobitocitoare a comunismului la o deschidere cu pretenţii
de democraţie, orbecăieşte, fără a fi parcurs etapele necesare,
între tradiţionalismul românesc, care volens-nolens, ne carac-
terizează, înspre o societate nouă, de formă, care-şi impune
azi, mai bine decât oricând, mulţimea preceptelor şi a formelor
fără fond.
Graba cu care ne descotorosim de tot ceea ce moşii
şi strămoşii noştri au considerat a fi valori, păstrându-le cu
sfinţenie şi cu mândrie, ca mărci de identitate, în timp ce
generaţiile tinere le consideră ca pe ceva perimat, inutil,
denotă imaturitatea noastră materială şi spirituală. Nu tot
ceea ce este nou, vine în consens cu fondul nostru structural,
naţional-identitar; nu tot ce vine din afară poate acoperi golul
creat de noi înşine, prin lipsa de discernământ. Nu tot ceea
ce este vechi este perimat, netrebuincios, lipsit de confort…
vorbim de valori materiale pe care „aruncându-le” le pierdem
definitiv; vorbim de valori spirituale, pe care, ignorându-le
sau, mai rău, dispreţuindu-le, le vom căuta, cu mult regret,
peste câteva decenii, când sigur vor deveni irecuperabile.

5
 Dacă Muzeul Etnografic, ca instituţie specializată dar
bugetară, neputincioasă în lupta cu avalanşa noului, rău
înţeles, se luptă inutil cu aceste „mori de vânt”, care aduc
un mare deserviciu românismului, cu nimicirea în masă a
valorilor tradiţionale, partea de cercetare ştiinţifică, fără
pretenţia de acoperire totală, încearcă să salveze, măcar în
parte, din patrimoniul cultural, valorificând încă din sertarele
nefructificate îndeajuns, producţiile noastre populare.
Aceste culegeri de descântece constituie o deschidere
imperioasă, care se cere, deopotrivă, continuată, întregită,
îmbogăţită prin alte şi alte culegeri. Ele reprezintă parte din
oglinda noastră identitară. Parte cu parte, formează întregul
care se cere salvat, recuperat… atât cât se poate şi cât, încă,
nu este prea târziu.
Mă tem că, din păcate, suntem ultima generaţie care se
poate regăsi, ca sens şi consens utilitar, în contact cu satul,
cu lumea satului şi cu ţăranii lui, atât cât societatea, care,
neobosită să copieze modelele străine, le mai îngăduie statutul
nobil şi demn, românesc, de ţărani.

Dr. etnolog Maria Mândroane,

Muzeul Satului Bănăţean
Timişoara,
decembrie 2011

6
 Capitolul 1
Descântece din judeţul Caraş-Severin
A) Zona etnografică Valea Bârzavei

Aceste descântece au fost culese de

condeierul plugar Iosif Cireşan Loga (manuscris)

Descântece

Plecai pră cărare

Mă-ntâlnii cu buba-n cale,
Bubă drăşească,
Bubă albă,
Bubă galbină,
Bubă roşie,
Bubă vânătă,
Bubă iuce,
Bubă domoală,
Bubă bişăcoasă...
Tu nu îmfla,
Nu îngâmfa
Şî nişi în gură nu sta;
Cu cuţâtu’ ce-oi tăia
Şî-n gură nu ce voi lăsa;
În pământ ce-oi îngropa;
Bubă rea,
Bubă nămiloasă,
Bubă dîn apă
Bubă dîn vânătură,

7
 Nu coaşe,
Nu răscoaşe
Şî dîn gură să ieşi;
Cu cuţâtu’ ce voi tăia,
Leac dîn gura mea!!!

Drăgan Cocoana,
ţigancă fără carce din Duleu

Aceste vorbe se zic de către descântătoare prin căscat,

iar când a terminat, ea pune bolnavul să-şi clătească gura cu
ceai de romaniţă sau cu ţuică tare sau sare şi petrol, fiindcă
acest descântec este pentru bube în gură.
Se întâmplă că îi trece bolnavului şi oamenii cred că
descântecul a avut leac.

Descântec de giocheat

Du-ce giochi dîn frunce,

În mijloc dă munce;
Du-ce giochi cu vântul,
Vântul să ocolească pământul;
Vântul să vină,
Giochiul în munce să rămână
Tui, Tui!!!

Descântătoarea scuipă de trei ori pe jos, pe vatră, bagă

degetul în gură şi unge cu scuipat fruntea copilului, apoi
pune într-un pahar apă curată, proaspăt scoasă din fântână
şi aruncă de trei ori cărbuni aprinşi în pahar. După ce s-au
stâmpărat cărbunii se dă copilului să bea, de trei ori şi mai
târziu până ce se termină din pahar.

(Drăgan Cocoana, Duleu)

8
 Descântec de giocheat

Fuji giochi
Dîntră ochi,
Dîn splină
Dîn dulbină;
Fuji muroane,
Fuji strîgoane,
Fuji poşitură,
Fuji strîcnitură
Dîn creii (creierii) copilului,
Dîn faţa obrazului,
Copilu’ să rămână curat şî luminat,
Ca Maica Domnului
Dîn şeri lăsat.

Tomescu Maria, 69 de ani,

patru clase, Duleu

B) Zona etnografică Valea Bistrei

Băuţari

(Descântece dintr-un caiet al muzeografului Nicolae

Ţăranu, Timişoara, anul 1980)

Dă holană (dă bubă) pentru vaci

Bubă ge luni,
Bubă ge marţ’
Bubă ge miercuri
Bubă ge joi
Bubă ge vineri

9
 Bubă ge sâmbătă
Bubă ge duminică
Nu înţăpa,
Nu înjunghia,
Pă vacă nu ce aşăza;
Nu coace,
Nu răscoace,
Tu ’napoi ce-ntoarşe,
Cum să-ntoarşe Sfântu’ Soare
Dă la răsărit pân la apus,
Aşa să ce-ntorşi!
Că dacă nu ce întorşi,
Io cu acu’ ce-oi împunje,
Cu aiu’ ce-oi unje,
În pământ ce-oi îngropa,
Porşii ce-or mânca!

Cât ţine descântecul aiul (usturoiul) este mereu împuns.

Se descântă de trei ori.

Dă giochi

Apucai pă cale
Mă-ntâlnii cu muroanele
Cu strigoanele-n cale;
Şine o geocheat, o crepat,
Şine o râmuit,
O plesnit!

Ge o fi geocheat dă fată, nevastă,

Piere-i păru’ dă pă cap,
Giochiu’ să să ducă în vânt,
În copicele ciutelor,
În coarnele cerbilor,

10
 Unge cocoşu’ nu cântă
Roata morii nu să învăleşce,
Baba la biserică nu merge
Că Măria în ceam d-o născut
Nişi o boală n-o avut
Nişi acu’ să nu măi aibe
Crească inima în ea,
Cum creşce pita în ţăst
Şi aiu’ în grăgină,
Şi mierea-n stupină.

Se ţine în mână o oală cu apă şi un bât de mătură. Cu

mătura stropeşti locu’ geocheat şi-i dai apă dîn oală să bea
bolnavului după descâncec.

(Bugari Ruja, n.1901,

nr. casă 503)

Dă giochi

Pă cale, pă cărare
Mă-ntâlnii cu Maica Precistă-n cale
– Ce plânji tu, Marie?
– Plâng că mă-ntâlnii cu muroni,
Cu strâgoni;
Mă strânsă şi sânjele mi-l bău
Şî mi-l mâncă
– Taşi tu, muiere
Şî ce întoarşe înapoi,
Că mă duc eu
În patru colţuri dă ţară
Şî-ţ’ aduc pucerea tă iară
Şî d-o fi Mărie geocheată

11
 Dă muiere cu bărbat,
Să iasă giochiu’ din capu’ ei
Şî dîn trupu’ ei...
Şî ce du (giochi) la munce
Unge cocoş’ nu cântă,
Baba la bisărică nu merge...

Acolo ţî locu’,
Acolo ţî mâncare;
Acolo ţî şina
Şî ogina.

Maria să rămână curată

Ca Maica Precistă care-o lăsat-o
Doamne ajută, Maica Precistă!

Dă olană

– Bună gimineaţa Domnului Mare

– Mulţămesc dumitale!
– Măi sădz’
– N-am venit să săd,
Am venit
Să ce mut dîn scamn,
Într-un alt scamn
Bubă vânătă,
Bubă drăşească,
Bubă grabnică,
Bubă iuce,
Bubă păgânească,
Bubă dă 99 dă feluri
Nu umfla,
Nu îngâmfa
Nişi la Mărie în corp

12
 Nu ce aşăza,
Că, cu cuţîtu’ ce-oi tăia,
Cu mătura ce-oi mătura,
Prăstă 99 dă hotare ce-oi arunca;
Acolo să locuieşci,
Acolo să trăieşci
Şî Mărie să rămână curată
Cum Maica Precista o lăsat-o!

Se foloseşte mătura şi cuţitul. Se ia o zdreanţă şi cu

ea se afumă cel deocheat. Se fac mişcări cu cuţitul cât se
descântă.

Când se ia laptele de la vacă

– Mă-ntâlnii cu muroni, cu strâgoni

Şî lapcele meu mi-l luară
Şî mi-l stricară

– Taci Roza (numele vacii)

Şî ce-ntoarşe înapoi,
Că mă duc io,
În patru colţuri dă ţară
Şî aduc lapcele tău iară...

Crescu lapcele în pulpa lu’ Roza

Cum creşce pita în postăvi
Şi aiul în grăgină
Şî mierea în stupină

Ieş’ giochi dîn pulpa lu’ Roza

Şî ce du la munce
Unge cocoşî nu cântă
Fusul morii nu să învăleşce,

13
 Babă la biserică nu merge,
Acolo ţî băutura
Acolo ţî mâncarea,
Acolo ţî şina,
Acolo ogina
Şî lapcele lu’ Roza
Să vină curat,
Cum Maica Precistă l-o dat,
Doamne ajută-i!

C) Zona etnografică Valea Caraşului

Socolari

Bălaore Liza, 17 martie 1999; 61 de ani, venită, prin

căsătorie, din Almăj

O dăscântat baba me chiar şî pîntru vânătoare.

La dăscântec trăbuie să auzi, să furi; dacă ţi-o spune
descântătoarea, dăscâncecu’ nu-i bun, nu-i dă leac. Io am
furat dăscântecu’ dă la o babă cam surdoane, care vorbea
tare.

Izdatu dă burtă (strânsori)

Fuji izdace, blăstămace,

Ce-oi izda, ce-oi blăstăma,
Cu săşera ce-oi săşera,
Cu cuţâtu’ ce-oi tăia,
Pră Marea Neagră ce-oi arunca,
Să n-auzî cocoş cântând,
Nişi lume pră drum umblând
Ion să rămână curat, luminat
Ca Maică Mărie care l-o lăsat

14
 Cu o săşeră să faşe la burta copilului dă trei ori. Tămânea
să punea în lingură şi să afuma cu ea.

Dă moleţ’ (bube pe cap la copiii nou-născuţi)

Taşi moleţ’, cocoleţ’

Taşi naş, pră domaş
Voi săriţ’, voi înstăriţ’
Dîn creierii capului
Dîn umerii obrazului
Să n-aveţ’ stare
Să daţ’ dă mâncare;
Să n-aveţ’ cihnă
Să daţ’ odihnă,
Marea Neagră să vă ducă,
Să n-auzîţ’ cocoş cântând,
Nişi câne pră drum lătrând,
Să rămână Ion curat,
Ca Maică Mărie care l-o lăsat

Oraviţa

După o culegere de pe banda de magnetofon a tarago-

tistului G. M. Craiu (de prin anii 1975-1977), în Oraviţa.
Transcrierea de pe bandă s-a făcut în 9.08.1996, în Timişoara.
Se descântă încet, indescifrabil, doar câteva cuvinte se
disting în timpul ritualului:

Pleacă Ana pră cale

Pră cărare,
Să-ntâlni cu o găină albă-n cale...
Pră urmă să dusă la râu
Să spălă pră maţu’ curului
Să rămână Ana curată, luminată,
Ca arjintu’ dă curată,
Răscocorată.

15
 Efectul descântecului se presupune prin repetarea de mai
multe ori, de 3 sau de 5 ori.
Pe ici, pe colo, descântătoarea mai scapă câte o vorbă:
Ţî-să-mpare că nu-i nimic asta, dar io şciu că la nepoată-mea
dîn vorbili ăşcea i-o tricut...

Ciclova Română

Din manuscrisul condeierului plugar Dumitru Brânzei

(cca 1960-1965)

Descâncec dă izdat

Fuji izdace, blăstămace,

Nu încinje, nu cupringe,
Că io, Lena, dăscântătoarea
M-am sculat,
Cu gura ce-am dăscântat,
Cu cuţîtu’ ce-am tăiat
Fiu!!!
Leac lu’ Ion să-i fie,
Dîn mine,
Dîn Maică Mărie,
Măi vârtos,
Dîn Domnu’ Cristos!

Fuji Izdace cu ochi urîţ’

Cu ochi viorinţ’

’Napoi să ce stucneşci (opreşti),

Dă la Ion dîn faţă,
Dîn braţă,
Că io, Ileana dăscântătoarea
M-am sculat,

16
 Cu gura ce-am dăscântat
Cu cruşea ce-am dărâmat,
Rădăşina ţ-am săcat.

Fui!
Leac să-ţ’ fie,
Dîn mine,
Dîn Maică Mărie,
Măi vârtos,
Dîn Domnu’ Cristos!
(Miu Elena, 42 de ani)

Descâncec cu boabe dă cucurudz (porumb)

Să ia dîn fântână apă în care se pune molitvă, busuioc,

trei fire de salcie şi trei bulgări de tămâie. Se afumă de trei ori
cămaşa pe care urmează să o îmbrace bolnavul. Descântecul
se face şi cu „stat roşu”, adică cu fir de aţă legat în lungime,
(înălţimea bolnavului) şi peste 44 de boabe de porumb.

Patruzăşi şi patru dă boabe,

Cum şciţ’ răsări
Şî lumea (h)răni,
Aşa şî mie să-m’ spuneţ’
Dă Mărie
Că şeare ea boală?
Are doare-n cap,
Are doare-n pişioare
Are-n tot corpu’ ei biceag...

După ce să află în boabe boala dă care suferă, i să

dăscântă de acea boală.
(Stângu Rusălina,
Voiomir, 82 de ani)

17
 Descântec dă bubă

Amin, amin!
Descâncecu’ Maichii Mării

Am plicat pră cale, pră cărare

Mă-ntâlnii cu buba-n cale,
Cu buba, cu puiu’ bubii,
Cu buba, cu făcătura,
Cu buba căprească,
Cu buba oiască,
Cu buba nimţască
Cu buba dă 99 dă feluri

Nu înnoage, nu cupringe,
Că, io, Lena, dăscântătoarea
Am aflat,
Cu gura i-am dăscântat,
Cu cuţîtu ce-am tăiat,
La pământ ce-am aşăzat;
Rădăşina ţ-am săcat,
Nişi dă leac nu ce-am lăsat;

Măria să rămână curată,

Luminată,
Ca auru’ străcurată
Măi vârtos,
Ca Domnu’ Cristos!

Cum să sparg nourii pră şeri,

Spumele pră mări,
Vaşile la văcari,
Oile la păcurari
Aşa să să spargă
Buba cu puiu’ bubii

18
 Dîn cap,
Dîn jinjie
Dîn toace oscioarăle ei
Să rămână curată, luminată
Ca auru’ străcurată.
(Miu Elena, 42 de ani)

Masa Sfincelor

În mijlocul camerei bolnavului se pune o masă, acoperită

cu o faţă albă, apoi se aşază nouă farfurii, nouă linguri, nouă
monede, nouă coţche (bucăţi) dă zahăr, un pahar cu apă la
mijloc şi încă nouă pahare cu gura în jos. Dacă în casă e o
femeie bolnavă, sub masă se pune o găină, dacă bolnavul este
un bărbat, sub masă se pune un cocoş. Descântătoarea se
aşază în faţa mesei, în genunchi:

Amin, amin!
Sfincelor, Zânelor,
Bunelor
Rugătoare,
Înfloritoare!

Mă-nchin
Şî mă rog pîntru beceag,
Că el v-o fi călcat,
Masa v-o strîcat
Şî v-o mâniat;
Mă-nchin şî vă rog,
Că el s-o rugat,
Masă frumoasă v-o gătat,
Cu pânză albă pră masă,
Cu apă d-adăpat,
Cu pită dă mâncat;
Cu bani v-o dăruit

19
 Şî voi, sfincelor,
Milostivelor
La Sfânta Maică s-alergaţ’,
Cu leac la beceag să veniţ’,
Să rămână curat, luminat,
Ca dîn şeri lăsat!
(Doran Maria, Ujoane, 77 de ani)

Dăscâncec dă Sântoageri

Într-o oală cu apă se pun trei fire de salcie, trei cărbuni

aprinşi şi porumb care apoi se dă la cai.

Cailor
Orbilor,
Şchiopilor!

Eu vă dau zob,
Să vă zobiţ’,
La pârâu să vă duşeţ’
Să beţi apă răşe,
Să vă adăpaţi,
Acolo să staţ’!S
(Doran Maria, Ujoane, 77 de ani)

Descântec pentru vaci

Se pune o cămaşă şi o pereche de izmene la iesele (iesle)

şi se împung cu o furcă de fier:

Nu împung, împung
Ăşcea iesăle (iesle),
Nişi astă chimieşă
Nişi ăşcea izmene,
Ci împung

20
 Pînă la inimă,
Să nu aibă leac, să trăiască,
Aia care ia lapcele;
În pământ să să baje,
Viemii s-o mănânce!!!

Variantă:
O plecat Floarea la păscut
Pră delurele
Ş-o dat prăstă pazări (făcături) grele,
Jios o trâncea
O săca,
Pucerea i-o lua;
Şî noi dă i-om dăscânta,
Lapcele înapoi i-o venea,
Sănătacea să-ntărea,
Era Floarea, cum era!

(de la Moşoarcă Nicolae, copiate dintr-un caiet care i-a

aparţinut lui Pircea Ion, în urmă cu 20 de ani, de la acea dată,
cca anul 1940).

Descântec pentru piatră (grindină)

Se aruncă vătraiu’ afară şi se spune de trei ori: „Să să

stâmpere piatra şî viscolul, cum să stâmpără fieru’”.

Dăscâncec între patru lumini

În vas se pune apă, se pun trei bucăţi de tămâie, trei fire

de salcie şi trei fire de iarbă:

Amin, amin!
Leac la astă apă
Lu’ Măria să-i fie,

21
 D-o fi ăst rău ameţală
Dă la Dumnedzău Sfântu’
Milostăvnicu’
Amince să-ş’ aducă,
Mila să-ş’ întoarcă,
Leac şî sănătace lu’ Măria să-i fie!

Se aruncă în apă câţiva cărbuni aprinşi

Cum să stâmpără focul cu astă apă,

Aşa să să stâmpere tot rău’
Dă pră capu’ lu’ Măria

Dar d-o fi ăsta rău

Pră capu’ lu’ Măria,
Dîn sfincele luluice,
Amince să-ş’ aducă,
Mila să-ş’ întoarcă,
Leac şî sănătace
Lu’ Măria să-i fie!

Se aruncă iarăşi cărbuni

Cum să stâmpără focu’ cu astă apă,

Aşa să să stâmpere tot rău’
Dă pră capu’ lu’ Măria!

Mânat şî lăpădat
Dîn nor, dîn şeri
Dîn str’in, (străin) dîn veşin
Dîn vară, primăvară,
Dîn şine goge o fi
Vânturi vânjoasă,
Vânturi mânioasă

22
Vânturi înfocace,
Vânturi eidace,
Vânturi tătăreşci,
Vânturi copilăreşci

Dîn Iaduri aţ’ ieşît,

Locurile v-aţ’ vădzut

Aţ’ întâlnit-o pră Măria,

La pământ aţ’ trîncit-o, în cale,
Mincea i-aţ’ luat-o,
Carnea i-aţ’ mâncat-o,
Aţ’ buzuminit-o (zăpăcit-o)
Şî rău’ pră capu’ ei l-aţ’ dat...

Vai mândrelor,
Frumoaselor,
Trufaşelor,
Gimbaşelor!

Domnul Cristos
În braţă o lua,
Cu salbe albe o spăla
Şî pusă carne la carne
Şî rost la rost,
Măi frumos dăcât o fost
I-o ponivi cum poniveşce
Salca-n gard
Şî iarba sub gard
Aşa i-o ponivi sănătacea
Şî pucerea lu’ Măria,
Leac dîn mine
Şî Maică Mărie
Să-i fie!

23
 Să pun cărbuni aprinşi în patru locuri, să tămâne şi la
mijloc să fie bolnavul.

Amin, amin!
Leacu’ lu’ Mărie
Să-i fie!
La capu’ lu Mărie,
Cap dă lup;
La pişioare,
Păşioare dă urs
La inimă, furcă dă fier,
O păza
Ş-o ocolea pră Măria,
Dă lei cu lioane,
Dă zmei cu zmăoane,
Dă draşi cu drăcoane
Dă şciri muiereşci
Şî farmeşe feceşci,
Dă toace năplăciturile (făcături)
Năplăcitură dîn geal,
Năplăcitură dîn vale
N-o năplăciriţ’ / N-o sugiţ’
N-o munşiriţ’ (chinuiţi),
Nişi un rău pră capu’ ei nu-i puneţ’,
Că io, Lena descântătoarea,
Întră patru focuri dă lumină v-am băgat,
Cu tămâne v-am tămâneat,
Cu paru’ v-am păruit,
Cu săcurea v-am zdrunşinat
Cu cuţîtu v-am alietoşat (îndepărtat),
În mări negre v-am aruncat,
Nimic nu s-alesă dă voi!

Ca spuma mării,
Ca roua pră câmp

24
Cu surduc’ (pedică) napoi,
Cu doisprăşe boi...
Tot rău’ dă pră capu’ lu Măria
Să să-ntoarcă înapoi;

Leac dîn mine

Şî dîn Maică Mărie
Să-i fie!

Amin, amin!
La capu’ lu’ Măria,
Cap dă lup;
La pişioare,
Pişioar dă urs,
La inimă,
Furcă dă fier
O păza
Ş-o ocolea pră Maria

Dîn asfînţît dă soare

Până la şina mare,
Pîn la cântat dă cocoş,
Pînă-n răsărit dă soare,
Pînă-i lumea şî pământu’!

C-o fătat o căţauă neagră,

Până-n sara dă Sângiorz
Patru căţăi negri,
Îi luai şî-i puşăi
La patru cornuri dă casă
Iar căţaua bătrână
O lăsai la uşa căşî lu’ Măria,
O păza ş-o ocolea
Dă lei cu leoane,

25
 De zmei, cu zmăoane,
Dă şciri muiereşci
Dă farmeşe feceşci...

(Coadă Ana, Dica, 62 de ani)

Dăscâncec dă plesne (bubă la gură)

Mama cu copiii mai mari şi cu copile mici pleacă la râu.

Copiii mai mari iau fire dă iarbă, le înmoaie în apă şi dau cu
ele la gură la copilu’ mic şî dzîc:

Fujiţ’ văcari,
Fujiţ’ porcari,
Să stâmpărăm cuptoru’ împăratului
Cu apă dîn vad,
Cu iarbă dă sub gard.
(Maria Doran, Ujoane, 85 de ani)

Dăscâncec dă sujină (bubă la gură)

Să spune dă trei ori:

Brâu, brâuşor
Io ce-arunc pră coş
Să ce faşi cocoş,
Cu cicu dă fier,
Cu aripi dă oţăl!

Să ce duşi
La sujina mea
S-o plesneşci,
Cu aripi dă oţăl
S-o ciupeşci

26
Cu cioc dă fier,
Să vină la mine-n vis
S-o visez,
Aevea s-o văd.

(Stângu Rusalina, Voiomir, 82 de ani)

Mândroane Elena (Bicineagă), 78 de ani, 1992

Gigiochi

Hui, hui!!!

Am plicat pr-o cale, pr-o cărare

Mă-ntâlnii cu gigiochiu-n cale
Gigiochi cu muroni,
Gigiochi cu strâgoni
Cu priculişi, cu priculişioane,
Cu Dracu’, cu drăcoane
Cu giavol, cu giavoloane,
Cu toace gigiochiturile,
Cu toace făcăturile,
Cu toace năplăciturile…

Fuji, ardă-ce focu’!

Hai, hai!!!
Să suflă:
Pfu, pfu!
Leac să-ţ’ fie,
Dîn mine,
Dîn Maică Mărie
Măi vârtos,
Dîn Domnu’ Cristos
Să-ţ’ fie ţîie dă folos!!!

27
 Se suflă:

Pfu, pfu!!!
Fuji dă la copilu’ meu
Bată-ce Dumnedzău!
Să ce sparji dă pământ,
Cum să sparg nourii-n vânt

Hu, hu, hui!

Să vă sparjeţ’
Cum s-or spart norii pră şeri,
Spumele pră mări,
Toace muroanele dîn cap,
Dă după cap,
Dîn ficăţăi,
Dîn rărunţăi

Phu, phu!
Să rămâni curat,
Luminat;

Şine ce-o fi geocheat

Să fie crăpat,
Şine ce-o fi răunit,
Să fie pocnit!

Pfu! fhu!
Nimic nu şciu,
Nimic să nu-ţ’ fie!
Hai, hai!
Bine ce cântai, bine ce aflai
Să rămâi curat,
Ca auru’ dîn şeri,
Ca spumele pră mări;
Să fii Luminat,

28
 Ca arjintu’ străcurat,
Să fii scăpat,
Ca Maică Mărie care ce-o lăsat!

Moşoarcă Maria (baba Oara), 83 de ani, 23.07.1996,

Ciclova Română

Dăscâncec dă sujină

Trei fece dăscântă cu trei fire dă iarbă rupce dîn gard,

dace prin apă dă râu şî apoi pe la gura copilului bolnav:

Cureţ’ văcari,
Cureţ’ porcari
Să stâmpăraţ’
Cuptoru’ împăratului,
Cu apă răşe din vad
Cu iarbă verge dă su’ gard.

Dă sujină (variante ale aceluiaşi descântec)

Arjoca Magdalena (Porcoane), 64 de ani; Ciclova, 1996

Mama cu trei copii merge la vad. Fiecare copil are un

fir de iarbă de la gard. Îl spală în vad şi îl trece pe la gura
copilului bolnav, adus de mamă. Se descântă:

Veniţ’ porcari
Veniţ’ văcari
Să stângem focu’ împăratului
Cu apă din vad,
Cu iarbă de su’ gard.

La sfârşit, copiii sunt răsplătiţi cu câte o monedă.

29
 Maria Mândroane (Bicineagă), 57 de ani; 8.05.1996

Mama duce copilu’ biceag la râu, cu încă trei copii (dacă

bolnavul este băiat, cu 2 fete şi un băiat; dacă este fată, cu
doi băieţi şi o fată). Firele de la gard se spală în vad. Copiii
aduşi, trecând firu’ pe la gura copilului bolnav, fiecare zice:

1. Eu îţ’ dau cu apă din vad

Cu iarbă dă su’ gard;
Îţ’ dau cu gegetu’ mic
Să nu-ţ’ măi fie nimic!

2. Eu îţ’ dau cu apă din vad

Cu iarbă dă su’ gard;
Îţ’ dau cu gegetu’ mare,
Să-ţ’ treacă măi tare!

3. Eu îţ’ dau cu apă din vad

Cu iarbă dă su’ gard;
Îţ’ dau cu gegetu’ dă la mijloc
Să-ţ’ treacă pră loc!

Moşoarcă Maria (baba Oara, Faighil ), 83 de ani, 6

clase; 23.07.1996

Dăscâncec dă izdat (strânsori la burtă) la copiii mici

Fuji izdace, blăstămace,

Nu încuiba, nu înrădăşina,
C-aişia locu’ nu-ţ’ era
Al biceag nu ce poace purta;
Să să spargă toace rălele
Cum să sparg nourii pră şeri

30
 Spumele pră mări;
Fecele dă la jioc,
Muierile dă la biserică…
Să rămână al mic
Curat, Luminat
Ca arjintu’ curat!

Dăscâncec dă muroni, dă strâgoni, dă hale

Se merge la râu şi se ia din cursul râului un şol (cană)

cu apă şî se zice. „Cum să duce apa pră râu, aşa să să ducă
rălele dă la bietu’copil”. Se pune într-o oală apă şi se duce
acasă. Se mai pun în oală 3 fire dă mătură, un fir dă busuioc,
tămâie şi apă năîncepută. Mama copilului descântă:

Dacă o însăra
Pră Maica Luni,
Pră Maica Sâmbătă
S-o dăzleje Dumnedzău.

„... cât ai copil mic nu-i bine dă lucru sara; trăbuie să

ai o zî în care s-o ţâni. Vinerea nu-i bine dă spălat. Maica
Mărie s-o apărat cu o cunună dă sânzâiene dă răitace
(răutate).

Să dăscântă:

Unge urmă dă săcure nu s-o aflat,

Glas dă cocoş n-o răsunat,
Nişi crac dă om n-o îmblat,
Acolo să încuibaţ’,
Să înrădăşinaţ’,
Pr-al biceag să nu-l aflaţ’!

31
 Plică fata la drum
Şî să-ntâlni cu Maica Domnului
Şî Maica Domnului îi spune:
– Du-ce fiico acasă
La uş’ încuneace,
La ferestre astupace...
Şî caută toace nevăstelele (nevestele)
Să meargă pră toace socăcelele (uliţele)
Să aducă toace licurelele

Să pună os la os
Sânje la sânje
Măduă la măduă (măduvă)
Să rămână al biceag
Măi sănătos dăcât o fost

Fuji muroni,
Fuji strâgoni
Spărjeţî-vă dîn cap,
Dîn crei (creier)
Dîn toace încheiturile!

Cum să sparg nourii pră şeri,

Spumele pră mări
Oile dîn poloşci (turmă)
Fecele dă la jioc,
Muierile dă la biserică...

Aşa să să spargă toace rălele

Dîn cap, dîn ochi
Dîn toace oasăle...
Să rămână copilu’ curat,
Ca arjintu’ curat,

32
Cu sufletu ce-am suflat
Giochitură
Muroni cu strâgoni
Şî-n mări negre ce-am mânat!
Acolo să încuibaţ’,
Să înrădăşinaţ’,
Să rămână al biceag curat,
Luminat...

Că Maica Mărie
Dîn şeri auza
Şî să slobogea
Şî leacu-ţ’ aduşea!

Nu încuiba, nu înrădăşina
Că al biceag
Nu ce poace purta!

Unge urmă dă săcure nu s-o aflat,

Glas dă cocoş n-o răsunat,
Nişi crac dă om n-o îmblat
Acolo să încuibaţ’,
Acolo să înrădăşinaţ’
Şî pr-al biceag să-l lăsaţ’!

Dăscâncec cu cuţât mic, cu cuţât mare

Cuţât mic,
Cuţât mare,
Domn mare!
Pân’ acu’ ce-am avut tăietori
Trăbuitori,
Acu’ ce pun dă pază
La Ion,

33
 Tăietori,
Trăbuitori,
Să-l păzăşci dă toace primejdiile
Dă toace rălele!
Să rămână curat,
Luminat,
Ca arjintu’ curat!

Hai!
Leac să ai!
Dîn mine,
Dîn Maică Mărie
Măi vârtos
Dîn Domnu’ Hristos!

Cu schipiţ’ (scuipat) ce-am udat,

Cu mâna ce-am luat
Şî-n pământ ce-am aşăzat,
Cu pişioru’ce-am călcat
Nişi dă leac nu ce-am lăsat!

Să faşe cruci dă la picioare până la cap şi împrejur

Pircea Iustina, 80 de ani (Macu) Ciclova Română,

23.01.2001

Leac să-ţi fie

Dîn mine
Şî dîn Maică Mărie!

...ai suflat dă trei ori prăstă copil

Dă-i fi geocheat dîn om

Crăpe-i coaiele,

34
Curgă-i pişăţ’
Să să mire lumea dă el,
Cum s-o mirat şî el dă cine;
Dă-i fi dă muiere
Crăpe-i ţîţăle
Să-i curgă lapcele,
Să-i moară copilu’ dă foame,
Să să mire lumea dă ea,
Cum şî ea s-o mirat dă cine;
Dă-i fi dă fată curată,
Năcurată,
Crape-i buzăle,
Meargă-i balele,
Să să mire lumea dă ea,
Cum şî ea s-o mirat dă cine!

Cum să sparg nourii pră şieri

Şî spumele pră mări,
Vaşile dîn văcari,
Porşii dîn porcari...

Aşa să să spargă
Toace giochiturile,
Toace strâgoniturile
Toace poşiturile;

Ion să rămână curat, luminat,

Ca arjintu’ străcurat,
Ca auru’ din şeri lăsat;

Leac să fie!
Dîn mine,
Dîn Maică Mărie,
Măi vârtos,
Dîn Domnu Cristos!

35
 „...am furat dăscâncecu’ dă la baba Ana Şoimu, la părinţî
mei. Ea aşa o zâs: „cu maica, fură vorbele dă la mine!” Io
aşa am făcut, prîn vorbe şi am dăscântat copiii mei. Am
pus trei cărbuni, am dăscântat şi am aruncat cărbunii pră
şopru”.

Dăscâncec dă bubă

Bubă albă, bubă roşie

Bubă verge, bubă neagră
Bubă dă 99 dă feluri

Io m-am sculat,
Cu fusu’ v-am răsuşit,
Cu gura v-am dăscântat,
Cu cuţâtu’ v-am tăiat,
Nişi dă leac nu v-am lăsat!

Bubă, puiu brânşii,

Brâncă puiu’ brânşii,

Că Iostâna s-o sculat,

Cu gura v-o dăscântat,
Cu cuţâtu’ v-o tăiat,
Cu fusu’ prăstă mări negre
V-o aruncat,
Nişi dă leac nu v-o lăsat!

Leac să-ţ’ fie!

Dîn mine
Şî dîn Maică Mărie,
Măi vârtos,
Dă la Domnu’ Hristos!!!

36
 Elena Caragea, Ciclova Română, (Gara) 69 de ani,
1999, repetat şi completat în 6.01.2008

Cântecul Maichii Mării

În numele Tatălui
Şi Fiului
Şi Sântului Duh. Amin!
Dă câncecul Maichii Mării
Pthui!!!
Pasăre albă
Coadă albă,
În sus ai zburat,
În jios ai picat,
În piatră ai călcat,
Piatra în cinci,
În şasă ai dăspicat…
Dăspică-să gigiochiu’
Dîn cap dă la Lena
Dîn cap,
Dă după cap,
Dîn piele,
Dîn toace încheieturelele!
Lena să rămână curată
Luminată,
Ca argintu’ curat,
Ca auru’ străcurat,
Ca Maica Mărie,
Mai vârtos,
Ca Domnu’ Isus Hristos
Phui!
Şine ce-o fi giocheat
Să fie crăpat;
Şine ce-o fă răonit (făcut rău)
Să fie pocnit!!!

37
 Dă-i fi geocheată dă fată,
Curată, năcurată
Să-i pişe cozîle,
Să-i curgă lacrimile;
Să ce stropească,
Şă ce lecuiască;
De-o fi geocheată
Dă muiere curată-năcurată
Crape-i ţîţăle,
Curgă-i lapcele,
Să ce stropească,
Şă ce lecuiască;
D-o fi geocheată
Dă om curat, năcurat
Crapă-i vânele
Curgă-i sânjele,
Să ce stropească
Să ce lecuiască!

Că eu cu sufletu’ am suflat,
Cu cruşea ce-am dărâmat,
Prăstă‚ (h)otar ce-am lăpădat,
La pământ ce-am aşăzat
Şi cu cracu’ ce-am călcat,
Nişi dă leac nu ce-am lăsat!

Cum să sparg nourii pră şeri,

Spumele pră mări
Aşa să să spargă,
Să să tragă
Strâgonii cu strâgoane,
Muroni cu muroane…

Tu să rămâni curată,
Luminată!

38
 Ca auru’ curat,
Ca arjintu’ străcurat,
Măi vârtos,
Ca Domnu’ nostru Isus Cristos!

Cum linje vaca viţălu’

Şi oaia mielu’,
Aşa ling după capu’ tău,
Dă toace ghiochiturile,
Făcăturile,
Făcuce şî năfăcuce
Toace strâgoanele, muroanele...

Să rămâni curat, luminat,

Cu sufletu’ ce-am suflat,
Cu cruşea ce-am dărâmat.

Leac să-ţ’ ge Dumnedzău

Dîn mine
Şî dîn Maică Mărie
Măi vârtos
Dîn Domnu’ nostru
Isus Cristos

Amin!!!

Se stâmpără trei cărbuni (jăghiu) în apă. Să zîce:

Nu stâmpăr jăghiu
Stâmpăr gigiochiurile
Dîn capu’ lu Lena.

Dacă cărbunii cad la fundul vasului, e semn că persoana

a fost giocheată.

39
 Floca Marioara (Dumbrea), 31 de ani,
casnică

Giochi

Fuji muroni, cu muroane

Cu strîgoni şî strîgoane,
Priculici, priculişioane
Dă la Ionuţ din cap,
Dă după cap,
Dîn zgârciul nasului,
Din merii obrajului,
Ionuţ să rămână limpege
Şi curat ca argintul dă curat
Leac să-i fie
Din mine
Şî din Maica Mărie!
Cu Cruşea ce-am descântat,
Cu cuţâtu’ ce-am tăiat,
Leac să-ţi fie
Dîn mine,
Dîn Maică Mărie,
Măi vârtos,
Dîn Domnul Isus Hristos!

Cum se trag nourii pe cer,

Apele pe mări,
Vacile la văcari,
Oile la păcurari,
Aşa să se tragă strigoii,
Din cap, dă după cap,
Dă la Ionuţ

D-o fi geocheat dă muiere

Să-i coacă ţîţăle

40
 Să-i cură lapcele,
D-o fi geoacheat dă om,
Că-i coacă stomacu,
Să-i cură maţăle,
Leac să-i fie!
Dîn mine,
Dîn Maică Mărie,
Măi vârtos,
Din Domnul Isus Hristos;

Cu Cruşea ce-am descântat,

Cu cuţâtu’ ce-am tăiat
Leac să-ţi Fie!

Se suflă. Descântecul se spune de trei ori. La gata se pun

trei cărbuni aprinşi sau trei feştili (chibrituri). Dacă se aşază,
copilul a fost deocheat. Dacă nu-i deocheat, cărbunii rămân
la suprafaţă. Cu apa aceea se unge copilul pe frunte şi i se
dă şi să bea. Dacă în timpul descântatului copilul cască până
la lacrimi, este semn clar că a fost deocheat, dacă nu, nu-i
deocheat. Descântecul se fură, doar aşa are efect.

Brânzei Aurica, Rusălină (Bioi), Ciclova Română;

5.03.1999

Descântec la apus de soare

La asfinţit de soare somnul poate deveni dăunător mai

ales în cazul copiilor proaspăt născuţi şi mai ales în cazul
primului născut, de care vrăjile se prind foarte repede. Se
crede că în trecerea sa, Soarele poate fura mintea copilului.
De aceea, când doarme copilul, te duci, îi sufli peste
frunte şi îi spui:

41
 Rusălină, Soarele să duşe la Maică Mărie, cu razăle
toace;
Tu să rămâni la maica, cu minţîle curace!

Să suflă dă trei ori şi se repetă de trei ori descântecul.

D) Zona etnografică Valea Almăjului

Prigor

Maria Jivcu, 62 de ani, 11.09.2002

Am învăţat să descânt de la o babă.

Am mers la Rudăria. Am dus jumătate de apă stătută
şi jumătate molitvă. Am pus în ea cărbuni; tămâie am dus şi
mătură. O dăscântat:

O plicat Livia pă cale, pă cărare,

S-o întâlnit cu 99 dă făcături în cale,
Unge-o întâlniră,
Sânjele-i porniră
Maica Mărie, tăşea, auza,
Pră scară dă şeară să scobora,
Cu bişiu le plesnea
Şî le împrăşcia
Făcătură bujorată,
Unge-ai plicat, cu gura căscată
Întoarşe-ce pră băţ fericat
În puşcişag (pustiu)
Acolo puneţ’ masa,
Puneţ’ casa
Puneţ’ şina şî ugina! (odihna)

Atunşea o dzîs:

42
Io cu mătura ce-am măturat,
Cu sare şî piparcă ce-am pipărat,
Cu apă din Iordan ce-am bocezat.

Ş-atunşea am dzîs:

Întoarşe-ce în puşcişag...

S-o suflat în sticla cu apă şi s-o spus:

Pieri Sătană. Întoarşe-ce!

O pus sticla jios. S-o dzîs:

Cum să calcă pământu’

Aşa să ce calşe vântu’;
Vântu’ auza,
Dinspre miazăzi băcea
Toace le aduna, le lua,
În pustâie le mâna.

Iar s-o suflat în stică şi s-o dzîs:

Întoarşe-ce, pieri Sătană

Pă băţ ferecat,
În capu’ cui ce-o făcut
Şi ce-o dat,
Că Ion nu ce poace ţînea,
Nu ce poace sătura,
Nu ce poace încinje,
Nu ce poace cupringe...

Atât o fost dăscâncecu, dar o fost cu leac.

43
 Când am vinit cu sticla acas, o dzîs s-o pun la cântari.
Am cântărit-o şi am dat fecii să bea, am uns-o cu apă, iar
mătura am aruncat-o pră râu...
O măi fost unu, dă făcătură, dacă omu’ o tricut peste
ceva. Baba care şcia era din Rudăria...

Strădomaş’

Capu’ la copiii mişi nu-i bine încheiat. Şî să zbate tare

la ceafă. Se descântă cu făină dă cucuruz şi cu molitvă. Se
punea apoi la brâu şi la mânuţă.

Cu cuţitu-n mână:

Pui!
Gigiochiu’ dîn cap,
Treci prăstă sat,
În capu’ lu’care ce-o giocheat
Cocoţat!

Iar pro sufli prăstă cap

Pui!
Giochi dîn frunce,
Treci prăstă munce,
În ochii lu...

Cât stă pasărea pră gard,

Atât să şce giochiu-n cap;
Cât stă pasărea pră punce,
Atât să şce giochiu-n frunce,

Leac gi la mine,
Leac gi la Maică Mărie

44
Leac să-ţi fie!
Măi vârtos,
Gi la Domnu’ Iisus Hristos,
Să-i fie gi folos!!!

Şini ce-o giocheat,

Căcat’ ţ-o mâncat;
Şine o rămnit
O plisnit!
Şini s-o uitat,
O crăpat!

Gi-o fi giochiu’ gi fată mare,

Să-i crăpe peliţa,
Să-i pişe cosiţa
Să să mire lumea şi ţara gi ea
Cum s-o mirat ea gi Livia

Gi-o fi giochiu’ gi muiere

Să-i crăpe ţâţăle
Să-i curgă lapcile
Să să mire lumea şi ţara...

Gi-o fi gigiochiu’ gi om
Să-i crăpe coaiele
Să-i curgă pişăţî,
Să să mire lumea şî ţara!

Hală, hală, budihală

Şe ce-ai iocit
Şî şe ce-ai năprăcit
Ca o scroafă grohocind,
Ca o iapă rânchezând
Io v-am dăruit un ou
Cât un bou,

45
 Cuţîce gi tăiat
Furculiţe gi mâncat
Vă duşeţî în ale păduri mari,
Unge nu-i glas gi cocoş cântat,
Nişi pom gi săcure tăiat

Şî nu v-aţ’ mirat
Ge al mari om
Cu ochii cât un ou
În cur cât un bou
Mânile ca brătănilii
Pişioarele ca răschitoarele
Limba ca lopata
Gura ca poiata;
Ăla-i mare, ăla-i tare,
El vă poace ţînea,
El vă poace sătura;

Voi, ochi albi,

Ochi roşii
Ochi verzî,
Ochi nărozi...
V-aţi mirat
Şî v-aţi dăzmirat
C-o fi mari,
C-o fi tari,
C-o fi slab,
C-o fi gras,
C-o fi urât,
C-o fi frumos,
Nu v-aţ’ mirat gi al mare Moş
Cu curu’ cât un coş,
Cu mânile ca brătănile
Pişioarele ca răschitoarele
Limba ca lopata
Gura ca poiata

46
 Să suflă prăstă al geocheat (descântecul a fost auzit de
la o babă şi era folosit la descântecul pentru vite)

Eva Liuba, 62 de ani, 11.09.2002

Bubă la nas

Să faşe cu o piatră mică, dă pe râu, că asta-i dă leac:

Bubă mică, bubă mare,

Bubă dă nouă feluri dă bubi,
Nu umfla, nu îngâmfa,
Nu strâcni (tăia), nu fuljera;
Io ce trag, tu să ce traji,
Io ce trag pră după mână,
Tu să pleşi din rădăşină;
Măi un pic...şî pică
Şărpele crapă,
Vininu’ să varsă
O rămas Lena curată,
Luminată,
Ca poala Maichii Mărie, lăsată..

...el îi măi lung, numa’ io nu-l măi şciu. M-am dus şi io

dă câceva ori la babă. Dă la un timp am înregistrat, am furat
şi m-am dascântat io, sîngură!

Stela Sofia, 11 sept. 2002, Prigor

Degeochi

Fuji tu hală, budihală,

Mânătură, poşitură,
Prăstă nouă mări,

47
 Prăstă nouă ţări,
Unge pasărea n-o umblat
Şi cucu’ n-o cântat,
Unge foc nu s-o făcut
Şi nişi fum că n-o ieşît,
Unge muierea păru’ nu l-o spălat
Şi omu’ lemne n-o tăiat,
Acolo să ce duşi tu,
În focu’ Iadului
Şî în prăpastia vântului...
Ge la Măria din cap să pieri,
La ea să nu măi vini;
Cum să-ntoarşe uşa din ţâţâni,
Aşa să să-ntoarcă giochiu’
Dă la Măria dîn cap,
Să să ducă,
Unge pasăre n-o cântat
Şi om pră lume n-o măi umblat
Acolo să pieri!
Să rămână Măria curată, luminată,
Ca poala Maichii Mării lăsată,

Cum să-ntoarşe uşa-n ţâţâni,

Aşa să să-ntoarcă giochiu
Dă la Măria dîn cap.
D-o fi giochi dă fată mare,
Să-i pişe păru’,
Rămână-i capu’ ca curcubăta (dovleac);
D-o fi giochi dă muiere măritată,
Crăpe-i-să ţîţăle,
Moare-i copilu’ dă foame,
Ge durere dă cap;
Cum să miră ea,
Aşa să să mire lumea şî ţara
Dă şine o geocheat!

48
 D-o fi giochi ge om
Crăpe-i boşniţăle,
Meargă-i pişăţ’ şîr,
Măria să rămână curată, luminată,
Ca poalele Maichii Mări, lăsată

Io nu şciu mulce,
Dumnezău să-i ajuce!

Într-un pahar dă sticlă puneam apă cu molitvă, trei

cărbuni. Luăm cuţâtu şi făşeam cruşe prăstă pahar şî ne
apucam dă dăscântat. Şî când s-o terminat dă dăscântat,
omu’ să pleşe în alt loc, să să muce.

Pră urmă alta:

Noapcea, când copiii nu dorm, îi puneam în prag, la

uşă. Luam cărbuni, lăpădam prăstă ei şi zîceam:

No, miez dă noapce, noi îţ’ dăm foc şî lumină

Tu dă-i copilului meu somn şi ugină!

Am furat dăscâncecu’ dă la soacră-mea. Am stat şî

am ascultat cum dăscânta ea la copiii mei, când să trizau
noapcea.

49
 Capitolul 2
Descântece din judeţul Timiş
A) Zona etnografică Făget

Poieni

Ursulescu Elena, 85 de ani, 27.07.2004

Geocheat

Voi Strîgoni,
Voi rîmnitori
Voi giochitori...
Să vă duşeţ’
In’e voinic cal nu călăreşce,
In’e popa carce nu şeceşce
Nişi pră Dumnezău nu-l pomeneşce
Numa’ tot dă voi, strîgoni, grijăşce

Să vă duşeţ’
La nouă stâni părăsîce,
Cu vasăle năopărice
La vârvu’ bradului,
În rotundu’ fagului,
Acolo să vecuiţ’
Acolo să sălăşluiţ’
Şî pră Ion să-l părăsîţ’,
Acolo să staţi,
Să beţi şi să mâncaţi

51
 Şî copiii bolnavi să-i lăsaţ’;
Acolo să vecuiţ’, să sălăşluiţ’
Şî pră bolnav să-l părăsîţ’
Că el nu vă poace căuta,
Şî nu vă poace câşciga,
Numa’ voi să vă duşeţ’!

Că dă nu-ţ’ ieşî,
Dă nu-ţ’ plica
Şî sănătacea în trup nu i-oţ’ lăsa,
Pră mâne sară...m-oi mânia
Cu cuţâtu vă tăiam
Nouă dărăbele (bucăţi) vă făşeam
La nouă căţăle vă dam;
Pră gură v-o mânca
Pră cur v-o căca,
Vouă bine nu v-o sta,
Dacă dă la Ion nu-ţ’ pleca,
Ca să-ş vină în fire,
Să-i vină sferea (starea de bine)
Şî leacu’
Şî pucerea!

Descântec la vite

Să punea apă într-o cană, usturoi, tămâie şî să spunea:

Şine la vaşile lu’ Lena s-o mirat,

Înapoi să să dăzmire,
Vaşilor să le vină în fire,
Să li să sloboadă lapcele,
Ochi pră uitare,
Gură pră mâncare,
Pişioarele pră umblare;
Sănătace-n trup

52
 Ca fagurele-n stup,
Să vină lapcele
Izvoru’, ca noru’,
Smântâna ca lâna,
Gras ca slănina;

Să-i vină lapcele

Şî untu’ şî smântâna!

Că dă voi, strîgoni,
Nu le-ţ’ lăsa,
Mâne sară ne-om mânia
Şî foc la capu’ vostru om punea
Vouă bişe v-o săgea,

Dacă de la vaşile lu’ Ion

Nu-ţ’ ieşî şi nu-ţ’ plica;

Să vă duşeţ’ în fundul adâncului,

La curu’ pământului,
Acolo să vecuiţ’,
Să sălăşluiţ’
Iar vaşile lu’ Ion să le părăsîţ’;

Vaşilor să le vină lapce curat,

Luminat,
Dă mana câmpului,
Din izvoru’ pământului
Să vină izvoru’, ca noru’
Mana ca lâna,
Grasă ca smântâna.

După descântec, cu apă se stropea şi se punea să bea în

vadra din care se adapă vaca.

53
 Frânturi din descântecul Sântoaderului

Sântoagere, Sântoagere
Dă-i cicuţă fecii mele,
Cât cogiţa iepii tale
Şî păru’ feşiorilor,
Cât coada răţonilor!

Armăgeanu Iuliana, 41 de ani, Timişoara (descântecul

bunicii de la Căpăt), 2001, zona Făget, jud Timiş

Dă poşitură,

Poşitură dă om,
Poşitură dă muiere,
Poşitură în 99 dă feluri,
Nu săgeta,
Nu înţăpa,
Că Măria nu ce poace purta,
Cu mătura ce-oi mătura,
La masă încinsă ce voi mâna,
Că acolo-i locu’ tău
Dă băut şî dă mâncat!

Măria să rămână curată

Ca dă la Dumnedzău lăsată;
Şin’ ce-o giocheat,
O crăpat,
Şin’ ce-o poşit,
O murit!

Să suflă dă trei ori.

Giochiul o fost furat dă la buna mea.

54
 Bulza

Bocşări Maria (Tudoroni), 72 de ani, nr. 35, 3 clase;

1999

De deochi

Ieş’ poşitură
Dă om cu muiere,
Dă muiere cu bărbat,
Ieş’ poşitură dă fată mare,
Ieş’ poşitură dă fată fecită,
Ieş’ poşitură dă babă băbită,
Ieş’ poşitură dă 99 dă feluri
Ieş’ positură dă 99 dă cipuri (chipuri),
Ieş’ poşitură cu ochi mohorâţ’
Ieş’ poşitură dă ochi năsăgiţ’
Să ieş’ dă la Ion
Dîn giochiu’ ochilor,
Dîn sfârcu’ nasului,
Dîn ginţ’ şî dîn măsăle,
Dîn fiere şî dîn pucere;

Ion să rămână curat,

Ca Maica sfântă care l-o lăsat,
În şeasu’ dă s-o născut,
Când nişi un rău pră el n-o avut!

Că dă nu ieş’
Io cu cuţîtu’ voi tăia,
Cu cruşea busuiocului voi blăstăma
Şî în vânt voi sufla!

55
 Deochi pentru vacile care pierd laptele

Să pun tărâţe dă grâu într-un văling. Se iau de 9 ori între

degete tărâţe şi tot de nouă ori sare. Se mai adaugă în văling
frunze dă varză „curiji”. Se descântă în tărâţe de câte 9 ori şi
tot de 9 ori se face scară de ceară cu mâna:

Bruia, Floriţa
Nu ce strâg pră cine
Ci strâg lapcele tău să vină,
Dă la muroni, dă la strâgoni,
Dă la fată grasă,
Dă la văduvă rămasă,
Ginge o fi, ginge n-o fi
Să nu să poată stăvi
Până n-o veni lapcele lu’ Floriţa
Hăl gras, hăl smântânos
Să vină la Floriţa în uger
Şî pră os,
Că Floriţa o plicat
Pă cale, pă cărare
Şî s-o-ntâlnit cu muroniţa-n cale
Cu muroni, cu muroniţă
Cu strâgoni, cu strâgoniţă
Şî o luat lapcele lu’ Floriţa
Hăl gros şî hăl smântânos…
Floriţa să-ntoarsă înapoi
Cântându-să şî văicărindu-să:
– Cum mă duc io la stăpâna mea
Fără lapcele meu hăl gros
Şî smântânos?!
Maica Precista o audzît,
Cântându-să şî văicărindu-să:
– Nu ce cânta Floriţă,

56
 Nu ce cânta, nu ce văiera,
Că eu m-oi face scară
Dă şeară
Şî ţi-oi aduce laptele tău
Înapoi iară,
Cu polcuţa dă argint
Lapcele lu’ Floriţa
Dă pă câmp strângând!

Doamne ajută!
Cum să plămăgesce
Varza în grăgină,
Mierea la stupină,
Aluatu-n oală
Aşa să izvorască,
Să să plămăgească
Lapcele la Floriţa
Dîn şeasu’ asta înaince
Dîn Cuvântu’ meu,
Dîn Daru lu’ Dumnedzău.

Apă dă vânturi

O fost un om biceag dă japuri (rapuri), mâncături şî

doctoru’ o zîs că n-are ce să-i facă, să să ducă pe la babe. Şî
omu’ o vinit la mama mea, Cătălina...

Dăscâncecu’ să faşe cu potcoavă dă cal, cu săşeră şî cu

fieru’ plugului. Să bagă la foc să să roşască o ţâră. După aia
să aduce apă nă-ncepută. Să bagă bucăţ’ dă jar, să pune rug
şî fir dă busuioc şî să spune:

Doamne, Sfântă Maică Precistă,

Nu stîng focu’ asta
Şî stîng făcăturile, mânăturile…

57
 Atunşea înşepi cu potcoava. Puni în apă şî zîci:

Doamne ajută, Maică Precistă

Cum or sărit scâncei
Dîn potcoava calului,
Aşa să sară vânturi mari
Vânturi tari
Vânturi din esceri
Vânturi din şenuşări
Vânturi haleşci,
Vânturi păsăreşci
Vânturi dîn trestie,
Vânturi dîn baltă,
Vânturi albe,
Vânturi negre,
Vânturi mohorâce,
Vânturi năsăgice
Vânturi cu şeasu slab,
Vânturi cu duhu’ necurat,
Vânturi cu sudălmi,
Vânturi cu blăstămi,
Vânturi dă 99 dă feluri,
Vânturi dă 99 dă cipuri
Că eu nu vă şciu numele la tăce...

Numai Tu, Ileana, Crisciana,

Mocu în Tolombocu,
Tu, Adraş Cărăbaş,
Voi să le strânjeţ’
Toace boceu (în turmă)
Pătru Cosiaş,
Ion Fluieraş
Să vă suiţ’ în ceu (tei)
Să vă duşeţ’ tăt mereu

58
La Carpen, la Cărpenaş
Acolo să staţ’, acolo să mâncaţ’
Pră Ion să-l lăsaţ’,
Că Ion s-o fi scăpat,
Masa voastră o fi-mburdat (răsturnat)
Blidu’ vost o fi versat (vărsat)
Şî-n târzâie vreme
Ş-o adus amince…
Luaţî-vă voi, dragă,
Vesmincele voastre
Şî vă duşeţ’ bucuros’
Duşeţî-vă tare
Şî măi tare
Ca pulberea pră cale!

Să bagă şî săcera. Să zîce:

Tu, săceră,
Cum ai fost harnică şî vrednică
Dă ai tăiat tăce ferişelele (firicelele)
Aşa să fii harnică şî vrednică
Să tai vânturi hăleşci,
Vânturi păsăreşci

Vânturi dîn trestie,

Vânturi dîn baltă,
Vânturi albe,
Vânturi negre,
Vânturi mohorâce,
Vânturi năsăgice
Vânturi cu şeasu slab,
Vânturi cu duhu’ necurat,
Vânturi cu sudălmi,
Vânturi cu blăstămi,
Vânturi dă 99 dă feluri,

59
 Vânturi dă 99 dă cipuri
Că eu nu vă şciu numele la tăce.

Să bagă şî fieru plugului, tăt aşa, în apa aia şî să zîce:

Tu, fierule!
Cum ai fost harnic şî vrednic
D-ai întors toace gliuţăle (gliile de iarbă)
Ş-ai spart tăte pietruţăle (pietre mici),
Aşa să fi harnic şi vrednic să tai
Toace vânturile:

Vânturi mari
Vânturi tari
Vânturi din esceri
Vânturi din şenuşări
Vânturi haleşci,
Vânturi păsăreşci
Vânturi dîn trestie,
Vânturi dîn baltă,
Vânturi albe,
Vânturi negre,
Vânturi mohorâce,
Vânturi năsăgice
Vânturi cu şeasu slab,
Vânturi cu duhu’ necurat,
Vânturi cu sudălmi,
Vânturi cu blăstămi,
Vânturi dă 99 dă feluri,
Vânturi dă 99 dă cipuri
Că eu nu vă şciu numele la tăce.
Să rămână Ion curat
Luminat
Ca arjintu’ curat
Ca Maica Sfântă când l-o lăsat!

60
 Temerişti

Vărădean Ana, 16.07.2001

De spurcat (frânturi)

Doamne ajută,
Sfince Doamne;
Ieşi spurcace prîn părece,
D-ai venit cu Vasile,
Să te duci cu Vasile,
D-ai venit cu caprele,
Să te duci cu caprele...

Numa’ atâta ştiu. O fost o babă Livia care o dăscântat

la copil. Ea o zis că copilul doarme, dar copilul o auzit-o şi
pe urmă o spus ce o auzit.

Bejan Sofia, nr. 47, 7 clase, 16.07.2001. Rit

Am luat un şol dă apă şî am stîns în el cărbuni. Şî am

zis aşe:
Dacă l-a geocheat un bărbat, să pişe ca el
Dacă l-o geocheat o femeie să pişe ca ea. Tăt aşe... Am
uns cu apa aia şi ce-o rămas am aruncat pe mâţă şi pe câne,
să rămână aici.

Popa Vioara, 86 de ani, 17.07.2001

Deochi

Duci apă năîncepută. Să merje la vatra focului, cu cuţît

şi cu busuioc.Ţîpi trei cărbuni: unul pe femeie, unul pe bărbat,
unul pe copil. Şî zici de trei ori: Doamne dă să fie bine!

61
 Dăscântec la vite, făcut pentru vrăjitoare, ca să
nu fure laptele

Se pune lacăt la vită la cap şi zici: „Când lacătul acela

se descuie, atunci să se ia mana vacii”. Am auzit de la mama
mea că celea (vrăjitorul) ar ţîpa cuţitul în grindă şi că vine
laptele pe acel cuţit. Ne-o învăţat cineva, când mulgem vaca,
să ducem laptele la closet; aşa, să-i pută laptele la celea de-l
ia. Şi aşa a fost!

62
 Capitolul 3
Descântece din zona de interferenţă
cu Banatul
A) Judeţul Timiş, la interferenţa cu
judeţul Hunedoara
Coşava

Gălean Maria, 69 de ani, nr. 12, 22.09.2009

Descântec la copii

Ieşîţ’ poşituri, giochituri,

Dîn cap, dă după cap,
Dîn măduvă, dîn pişioare
Că Ion o plicat pră cale, pr-o cărare
S-o-ntâlnit cu o căţa mare şî turbată,
Căţaua dă vatră-l trâncea
Sânjele i-l sujea,
Puterea i-o lua
Şî Ion aşa dă rău să tânguia,
Că Maica Domnului venea
Şî-n braţă-l lua,
Şî-n zbişi pocnea,
Şî leac şî pucere lu’ Ion îi dădea;

Dîn graiu’ meu

Şî din ajutoriu’ lu Dumnedzău!
În timpul ăsta, se bagă şi se stâmpără în apă trei cărbuni.
Apa dă dăscântec să aruncă pe straşină.

63
 Holdea

Buda Maria (alu’ Dămăschin), 24.09.2000

Deochi, rit (frânturi)

Se iau 3 cărbuni, usturoi şi fire dă mătură (lipseşte des-

cântecul)

La vaci se descânta de şarpe, cu bât de alun şî se spunea:

Ce bat cu bât dă alun

Care ţ-o fost ţie nănaş!

Se bătea animalul de mai multe ori şi se ungea cu apă şi

usturoi pe uger.

B) Judeţul Arad la interferenţă cu

judeţul Timiş

Zimbru

Bisoarca Ion (Grecu), nr. 42, 73 de ani

Ochii răi deoache.

Să aduce apă năîncepută. Zice tatăl nostru. Se pun 4
cărbuni, pentru bărbat-femeie; copil-fată. Să ţîpă în apă câte
un cărbune; se face cruce cu cuţitul. Dacă să lasă cărbunele
în apă, persoana a fost deocheată. Se numeşte cărbunele,
care se ţioaie mai tare acela ar fi cel cu deochiu. Cărbunele
scos se aruncă pe foc. Din apa aceea se bea de 3 ori şi se udă
pe frunte, la inimă, pe umeri. Pentru fiecare persoană. Şi la
animale se face la fel.

64
 Rostoci-Valea satului

Jiva Floare; 87 de ani; Buda Florica, 87 de ani,

nr. 6; 19.07.2000

Pentru copiii mici

Se ia apă într-o cană şi zici Tatăl nostru; atuncea ţîpi

3 cărbuni aprinşi. Zici nume: Ion

Ieş’ dîn cap

Dîn pişioare,
Dîn trup
Din ochi
Că Ion nu-i vrednic
Nişi să te hrănească,
Nici să te poarte
Du-ce unge-s codrii pustii
Unge cocoş nu cântă
Şî nişi pasăre nu şiurlică.

Se afumă cu o cârpă de la persoana deocheată

Pentru sperietură

Se face cruce

Spărietu’ ludului
În curu lupului;
Ludu-i acasă
Spărietu-i dus;
Lupu-i în pădure,
Ludu-i acasă,
Sănătace în oasă
La Ion!

65
 Să ia mătura în mână şi cu un cuţit se face cruce peste
copil.
Se zice:

Cu mătura te mătur
Cu cuţitu’ te tai!

Pentru prunci când îi doare burta

Foale, foale nu dure

Că copilu’ cât să munceşte
Sî trugeşce
Tot în cine zâgrâneşce (mestecă)

Săvârşin

Butari Aurelia, 91 de ani, 21 iulie 2001

Descântec

Io-s muiere descântătoare,

Maica Sfântă, lecuitoare

Ieşi poşitură ge om,

Ieşi poşitură ge muiere,
Ieşi poşitură ge domn,
Ieşi poşitură ge doamnă,
Ieşi gin cap, gin ochi,
Gin mâni, gin pişioare
Ieşi gin foale,
Gin toace oasăle lui Ion
Să vă duşeţ’ în codrii pustii
Inge pasăre n-o cirică,
Pleznă dă zbişi n-o pocni,
Gură ge om n-o vorbi;

66
 Acolo să vă prăpăgiţ’
Acolo să vă risipiţ’
Ion să rămână cutat şi luminat,
Ca grâul curat
Care Maica sfântă l-o dat!

Ţîpam trei cărbuni în apă, zîceam vorbele astea, dă trei

ori, atunci îi dădeam apa să beie de trei ori şi îl ungeam pe
faţă, pe piept, pe burtă, tot de trei ori. Ce mai rămânea o
ţîpam la streşină. Ziceam:

Cum fuge apa de pe streşină, aşa să fugă răul ge pe Ion.

Iar zîceam:
Io-s muiere dăscântătoare,
Maica Domnului lecuitoare!!!

Dacă se duc cărbunii la fund, atunci când se pun în apă,

copilu’ îi sigur deocheat, dacă nu se duc, nu-i deocheat.
Mama me mult îmi descânta pe vatra de foc. Acolo
făcea... io şădeam pe vatră la foc şi ascultam la ea cum
descântă. Mă spăla cu apa aia şi-mi trecea. Apoi când am
crescut, am furat descântecul. Îl făceam singură. Ţâpam apa
pe casă şi îmi trecea.

Troaş

19.07.2001 şi 25.07.2002

Ileana Talpoş, 78 de ani, comuna Săvârşin, sat Troaş,

jud. Arad, 19.07.2001, şi 25.07.2002

La geocheatul copilului îi ţîpă tăciune în pahar, îi dă

apa să beie dă trei ori şî îl udă cu apă din aceea pe faţă, pe
„stomac”.

67
 Dă speriat

Doamne ajută,
Sfinte Doamne!
Fuji spărece
În părece
Spăriatul lupului,
În curu’ ludului
Şî a ludului
Şî în curu’ lupului
Fuji, Muma Pădurii, fuji
În codrii pustâi,
Acolo să ce duci,
Că acolo-s mesăle încinsă
Şî făcliile aprinsă
Şî paharele umpluce
Şi paturile ascernuce.

Acolo să stai,
Că dacă nu,
Io ce-oi blăstăma
Cu maica Precista
Cu Cuvântul meu
Cu Leacu’ de la Dumnezeu,
Să rămână Ion curat
Şî Luminat
Ca Maica Precista,
Când l-o bocezat.

Copilu’ trebuie să doarmă în leagăn. Cine-i descântă,

cu săcurea în mână şi cu mătura părăsită face deasupra
copilului dă trei ori:

Să ce duci Muma Pădurii

În codrii pustii

68
 Că dă nu
Cu mătura ce-oi mătura,
Cu săcurea ce-oi tăia
Şi foc ţi-oi da!

Să rupe din fuior „zavistuţă” (bucăţi), cum iei din fuior. Se

înconjoară legănuţul în cruci şi să dă foc. Se repetă de trei ori.

Soare sec

Se pune o farfurie la soare şi te uiţi în farfurie să se vadă

soarele în ea. Se face cruce şi se zice:

Doamne ajută
Soare sec!
Că ce-ajunje istălalt
Ieşi gin cap ge la Ion,
Să să ducă durerea
În codrii pustii
Inge cocoş nu cântă,
Pasăre nu şiurlică
Săcure nu toncănetce
Să rămână Ion curat,
Luminat
Ca de la Domnu’ dat!

Ge Blând

Se descântă cu o luminuţă odată. Pe fruntea copilului

se face cruce cu o luminuţă stinsă. Mi-o zis cineva că copilu’
meu are bai ge blând; i-or ieşît bube la gură. Muierea aceea
o zis cam aşa:

Plecă Lăzăruţ pă cale,

Pă cărare

69
 Să-ntâlni cu Blându-n cale,
Blând alb,
Blând negru,
Blând roşu
Blând verge
Blând vânăt
Blând galben,
Blând năsăgit,
Blând cânesc
Blând vulpesc,
Blând lupesc,
Ge l-o primit pră mâncare, mâncând
P’în somn, dormind,
P’în râs, râzând
P’în apă, bând,
P’în plâns, plângând
Să ce duşi pă calea pă care-ai vinit
Să rămână copilu’ curat şî luminat
Ca Maica Domnului şe l-o lăsat.

Ge Amurariu (ge armorare)

Să face când se umflă ugerul la vacă, de se trage laptele.

Cu un cuţît, cu piaptăn, şi cu indreaua din aramă (pe care
le coase femeile la conci) şi cu un fir ge mătură părăsită. Se
ţin în mână celea cât se descântă. Să face roată de trei ori.
Descântecul să zice de trei ori:

Doamne ajută,
Sfince Doamne!

Ieşi Amurare,
Ieşi Bubă mare
Gin uger ge vacă,
Ge la Joiana,

70
 Şî ce traje,
Cum să traje fumu’ pră coş
Şî ce-aleje,
Ca pleava gin grâu
Să rămână vaca curată,
Luminată;
Şî ce du în codrii pustii,
Inge cocoş nu cântă
Şî pasăre nu şiurlică,
Săcure nu troncăneşce,
Glas dă om nu vorbeşce
Că ge nu...
Io cu cuţâtu’ ce-oi tăia,
Cu mătura ce-oi mătura,
Cu indreaua ce-oi împunjea,
Şî foc ţ-oi da;
Cu palma ce-oi pălmuii (se face cu palma)
În pământ ce-oi cotropii

Popa Aurelia, 18 iulie, 2001, Troaş

Descântec de ulcior la ochi (frânturi)

Ham, ham,
Usciorule,
Cât mi-s io câine,
Atât să fie până mâine!

Atunci s-o dat cu capu’ dă uscior (toc de uşă)

Vioara Ronta, 69 de ani, 21.07.2002, Troaş

Când se îmbolnăveau copiii, ţîpau apă în şol, dăgeau cu

mâna, unjeau copiii cu asta. O bătrână cerea un fuior şi se

71
întorcea roată cu firul pe lângă leagăn şi se zicea, aşa, ce-am
înţeles:

Ieşi poşitură
Gin ochi, gin mâni,
Gin osuţă, gin şioldolănuţă,
Gin pişioare, gin space,
Gin...câce le-o şciut ea, când o descântat!

...că la om, toace le-o numărat acolo.

Şî cu fuioru acela se învârtea în jurul leagănului.

Ştiau femeile celea când se îmbolnăvea vaca şi făceau

cu sare şi uruială (tărâţe), ziceau ceva şi dădeau la vaci să
mănânce. Erau femei anume care făceau asta.

72
 Capitolul 4
Descântece din alte zone
Dobrogea

Zona folclorică Măcin, 1990

Subiect actant Riciu Ştefan, 82 de ani, (n. 1909), 4 clase

Pentru junghi

Fugi junghi, că te alung

Cu peria te-am periat,
Cu mătura
Te-am măturat,
Cu acu’ te-am înţepat
De la Ion pleacă
Din ochi,
Dintre ochi,
Dintre gene,
Din sprâncene
Şi fugi în păduri
Unde cocoş nu cântă,
Unde câini nu latră
Să rămâie Ion curat luminat,
Că Dumezeu a lăsat
Descântecul de la Ionica
Şi leacul de la Maica Domnului

Cu cuţitul se face că se taie junghiul.

73
 Deochi

Pasăre albă, codalbă

Sus ochitor de ochitor
Cum a deocheat,
Aşa a crăpat,
Să rămâie Ion curat, luminat
Ca argintul cel curat
Fugi deochi dintre ochi,
Din gene, din sprâncene,
Din vârful nasului
Din zgârciu’ obrazului,
Din vinele gâtului,
Din baierele inimii;
Din creierii capului...
Şi fugi în pădure
Unde cocoş nu cântă,
Unde câinii nu latră
Să rămâie Ion curat, luminat
Ca argintul de curat
Că Dumnezeu a lăsat
Descântecul de la Ionică
Şi leacul de la Maica Domnului!

Gâlci (frânturi)

Gâlcă, mătâlcă
Încalecă pe drugă
Şi te du la moară
Şi bea apă tare

De urechi (frânturi)

Năjât, puţit
Năjit, clocit

74
 Năjit de 99 de feluri...
Să rămână Ion curat, luminat
Ca argintul cel curat

Cu o cârpă aprinsă se trece în jurul urechii şi se des-

cântă.

Bîlciureşti, jud. Dâmboviţa

Condeier plugar Elena Fecioru, 64 de ani, 2011 (din

manuscris)

Descântec de deochi

Ieşi deochi dintre ochi,

Ieşi din gene, din sprâncene,
Băierile inimii,
Faţa obrazului,
Zgârciul nasului...
Ion să rămână curat,
Luminat,
Ca argintul strecurat,
Ca poalele Maicii Precista!

Ieşi, du-te!
Unde clopot nu toacă,
Unde popă nu cântă
La fata lu’ Negru’Împărat,
Că te-aşteaptă
Cu mese întinse,
Cu făclii aprinse!

Cutare să rămână curat

Luminat

75
 Ca argintul strecurat
Ca poalele Maicii Precista!

Ptiu, ptiu!
Baba cu descântecul
Maica Precista cu leacul!

Cât se descântă se pune apă neîncepută în pahar, se

amestecă cu paiul de mătură. În sfârşit, se ia un tăciune din
sobă şi se stinge în pahar. Dacă se duce la fund, persoana a
fost deocheată rău. Se stropeşte cu apă pe faţă şi restul se dă
s-o bea.

O explicaţie a leacului ar fi: cărbunele absoarbe gazele

toxice, uşurând durerile de cap şi starea general proastă sau
doar prin simplă autosugestie, că „Dacă descânt, îmi trece!”

Descântec de gâlci

Gâlcă, gâlcă, motofâlcă!

Rogojină aşternui,
Bolovan de sare, căpătâi
Losei gâlcanul şi-l trântii
Îl trântii şi nu-l zobii
Gâlca mere îndărăt!

(se apasă gâlcile cu mâna)

Veni ciungu’, n-avu mâini,

Veni ologu’, n-avu picioare;
Venii lupul şi le luă
Şi le mâncă
Toate gâlcile, e!
Toate motofâlcile, e!
Gâlcă nea-ndărăt!

76
 Se repetă până gâlcile dau înapoi, mai ales la copii.
Se pot pune cartofi cruzi, răzuiţi, stropiţi cu ulei şi spirt.
Se mai poate pune osânză de oaie sau de porc; nalbă
mică, prişniţă de caşul popii, stropită cu alcool; ceai de salvie
sau trifoi roşu, gargară, sau se beau 2-3 ceaiuri călduţe pe zi;
gargară cu apă salină.

Descântec de ursită (însurătoare sau măritiş)

Stea, stea, steluţa mea,

Toate stelele să stea,
Numai steaua mea
Să nu mai stea,
Să se ducă, să pornească,
Să ocolească,
Să-ncolăcească,
Să-nverzească,
Soarta mea să mi-o găsească;

Să colinde pământul,
Să-mi aducă ursitul.

Dumnezeu cu leacul
Şi baba colacul!

77
 Cuprins

Argument ............................................................................. 5
Cap. 1. Descântece din judeţul Caraş-Severin
A. Zona etnografică Valea Bârzavei ............................... 7
B. Zona etnografică Valea Bistrei (Băuţari) .................... 9
C. Zona etnografică Valea Caraşului............................. 14
Socolari .................................................................... 14
Oraviţa ..................................................................... 15
Ciclova Română ...................................................... 16
D. Zona etnografică Valea Almăjului (Prigor) .............. 43

Cap. 2. Descântece din judeţul Timiş

A. Zona etnografică Făget............................................. 51
Poieni ....................................................................... 51
Timişoara (Căpăt) ......................................................... 54
Bulza ........................................................................ 55
Temereşti.................................................................. 61

Cap. 3. Descântece din zona de interferenţă cu Banatul

A. Judeţul Timiş la interferenţa cu judeţul Hunedoara
Coşava ..................................................................... 63
Holdea ...................................................................... 64
B. Judeţul Arad la interferenţă cu judeţul Timiş
Zimbru ..................................................................... 64
Rostoci-Valea satului ............................................... 65
Săvârşin ................................................................... 66
Troas ....................................................................... 67

Cap. 4. Descântece din alte zone

Dobrogea, zona Măcin .................................................. 73
Bîlciureşti, jud. Dâmboviţa ........................................... 75

79