VRAJA/ MAGIA STRINULUI:

METAFIZIC I MARGINALITATE
N EUROPA MEDIEVAL TRZIE I MODERN TIMPURIE
Referat
Bernd Roeck
(istoric si profesor Universitatea din Zurich)
Articolul studiaz motivul pentru care puterile magice erau atribuite celor din
grupurile marginale ale societii social outcasts paria societii - n Europa medieval
trzie i modern timpurie sau de ce acetia erau plasai n contexte transcendente. Inspirnduse din abordri etnologice, autorul articolului propune o serie de factori care ar putea varia de
la o regiune la alta, de la o societate la alta i care ar explica aceste atribuiri magice celor din
clasele marginale. Acest fenomen avea o importan deosebit n timpul contra-reformei, pe
care istoricul o interpreteaz/catalogheaz ca o epoc a btliilor pentru monopolul magiei
i pentru formarea teocraiei.
In partea introductiv a articolului este prezentat o poveste dintr-o cronic din
secolul al 16-lea. Un grup de cltori este prins de o furtun undeva ntr-o regiune german.
Situaia pare a fi periculoas, cnd brusc o siluet asemenea unei fantome salveaz grupul.
Mai apoi, un strin misterios ntlnete grupul i le arat drumul spre cel mai apropiat han.
Unul dintre cltori l invit s li se alture la mas, dar se dovedete c strinul care a ajutat
este the knacker (cumprtor de cai btrni pt a le vinde carnea sau de case vechi) din satul
vecin. n final, dei recunosc c au fost ajutai, cltorii scap de el oferindu-i bani de
ndat ce i se afl identitatea. Acest episod ne conduce spre chiar miezul/ esena subiectului
acestui eseu. Este prezentat un outcast paria al societii europene pre-moderne, cu care o
persoan cu un anumit statut social nu ar sta la aceeai mas.
Povestea din cronica citat aici nu este singura surs care pune n lumin aceste
credine. Multe alte surse arat c o parte dintre contemporanii secolelor 15 i 16 percepeau
statutul de a fi paria societii conectat cu supranaturalul. Uneori, ei nii se vedeau pe sine
ca avnd o relaie special cu trmul metafizic. n acest context, pot fi explicate puterile
magice atribuite clului n timpuri medievale sau pretinsa abilitate/putere a iganilor sau a
aa-ziselor sorcerous whores vrjitoare de a face magie.
Se dovedete dificil intenia de a explica fenomenul care postuleaz o anumit relaie
ntre membrii grupurilor marginale i supranatural n societatea european medieval trzie i
modern timpurie deoarece documentaia n ceea ce privete aceast arie de credine este
fragmentar, format din surse cu caracter ndoielnic, fapt care duce la imposibilitatea de a
cuantifica acest fenomen; cu alte cuvinte, este dificil de a determina n ce msur
1

marginalitatea este relaionat cu supranaturalul i de a stabili care grupuri sociale sunt

responsabile pentru astfel de atribuiri. Totu,i sursele mai precizeaz c nu toi marginalizaii
sau paria erau considerai a avea puteri magice.
Deci ntrebarea este cum poate fi determinat dimensiunea metafizic atribuit
persoanelor marginalizate? Cel mai distinctiv fapt i criteriu pentru marginalitatea extrem
era acuzaia c persoana n cauz a fost un asociat al diavolului sau posedat de demoni.
Consemnri ale proceselor unor vrjitoare revel acest model de gndire, care a fost apoi
transferat altor grupuri de marginalizai, cum ar fi evreii sau groparii. Conform unei surse
datnd din 1433, evreii, vrjitorii, vrjitoarele, clii, knackers - cumprtorii de vechituri
erau acuzai c provocau inundaii prin folosirea puterilor magice. Apoi, n ochii multor
contemporani, cei din paria societii aveau control asupra remediilor i leacurilor magice i
alte practici nrudite. Mai mult, se credea c anumii indivizi aparinnd grupurilor de
marginalizai erau nconjurai de demoni. Incidentul menionat la nceputul acestui articol
este un exemplu de aceast credin. Astfel de atribuiri erau adesea asociate cu locurile unde
persoanele n cauz i exercitau profesia, cum ar fi spnzurtoarea, curtea cumprtorului de
vechituri sau mormintele.
Pe de alt parte, aceste atribuiri produceau i efect invers, n direcia sacralitii.
Aceasta se aplica celor care se vedeau pe sine ca a fi luminai, care credeau c posed
puteri divine sau legturi directe cu lumea supranatural sau cei care pretindeau a fi capabili
s vindece corpul i sufletul. Poziia lor de marginalizai outsiders - era efect al
comportamentului lor deviant, manifestat prin stri care treceau de la ascentism extrem la
entuziasm excesiv/delir extatic. Spre deosebire de magi sau de femei-vraci, aceste persoane
se strduiesc mai mult sau mai puin explicit s urmeze cariera unui sfnt. Totui, ei se
orienteaz spre modele prefigurate de sfinenie, consacrate de literatur sau alte tradiii.
Efortul lor avea ca scop obinerea aprobrii publice a poziiei lor prin autoritatea bisericii sau
a statului, ceea ce, totui, muli erau incapabili s obin. Intenia lor era s avanseze ntr-un
sistem de norme care transcede graniele lumii materiale. Asemenea amanului i
magicianului, sfntul funciona ca un mediator ntre lumea terestr i cea supranatural. Se
considera c dispune de puteri care fac bine i asigur protecia mpotriva rului. Chiar
rmiele lor umane erau considerate pstrtoare ale acestor puteri. Se credea c atingerea
corpului unui spnzurat aducea necazuri, pe cnd atingerea corpului unui sfnt aducea
mntuirea.
Fr ndoial, lumea medieval trzie i modern timpurie ar putea fi caracterizat ca
fiind magic n multe aspecte. Credina n providen, n sfini, diavol i ali demoni era
larg rspndit, precum i credina oamenilor c pot comunica cu spirite. Surse literare din
sec al 15-lea sunt mrturii ale convingerilor contemporanilor c erau nconjurai de spirite
unele sinistre, altele binevoitoare. Mai mult chiar, se credea c tot ce este viu, dar i fr
via, avea o dimensiune metafizic i c toate obiectele dispuneau de o for special ce
putea fi activat prin magie.
n era premodern, oamenii se vizualizau ca trind ntr-un cmp magnetic imaginar,
marcat de fore pozitive i negative, simind astfel nevoia de a se proteja. Practicile religioase,
dar i cele oculte se credea c ajutau n acest sens. Este evident c componenta metafizic nu
era strin de orizontul mental al acestor secole. Lumea supranatural era perceput n
2

proximitatea vieii de zi cu zi, frontierele dintre cele dou erau permeabile, iar posibilitile
de a comunica cu cealalt lume chiar i de a intra n aceasta diverse.
Dup ce a descris mentalitatea magic a contemporanilor acelor timpuri, autorul
articolului ncearc s gseasc motivele pentru care puterile magice erau atribuite unor
categorii de persoane care fceau parte din paria societii sau din grupuri marginale.
Existena acestei conexiuni - a transcendentului cu marginalitatea era admisibil prin
prisma tendinei de a transpune cele mai obinuite/banale ntmplri din viaa de zi cu zi n
contexte metafizice. Ne confruntm cu un mod de a percepe lumea ca un sistem de semne.
Credina n miracole, trstur specific epocii moderne timpurii, face verosimile/plauzibile
aceste atribuiri transcendente dincolo de limitele realitii i a lumii materiale. Astfel, n
condiiile n care norii puteau fi interpretai ca semn al mniei lui Dumnezeu, o btrn
considerat vrjitoare, un clugr rtcit sfnt, sau se credea n puterea vindectoare a unor
oase, atunci imaginaia fantasmagonic la vederea unui clu perceput odios prin insi
profesia lui - in mod evident, nu avea limite. Pe de alt parte, credina in aceste puteri magice
ale celor din marginalizai putea fi un factor subsidiar, aceste atribuiri fiind forme accentuate
de marginalizare sociala. De asemenea, acele contexte considerate magice pot fi puse si pe
seama fricii de necunoscut, dar aceast teorie are resorturi psihologice. Lumea cltorilor, a
vnztorilor ambulani, a clilor, a cartierelor srace evreieti, unde se presupunea c se
fceau ritualuri ciudate i c nu triau dupa precepte cretine, era considerat nu doar diferit,
ci i misterioas.
Dar o comparaie intercultural este necesar dat fiind condiiile eterogene care
predominau in Europa secolelor 15 i 16. Poziia de paria societii nu era, n mod necesar,
conectat cu exercitarea unei anumite profesii, iar atribuirile puterilor magice erau pe de parte
a fi o trstur universal a grupurilor marginale. De exemplu, n cazul fierarilor/potcovarilor,
pentru unele comuniti era o profesie respectabil, aproape considerat sacr, pe cnd, in alte
comuniti, cei care exercitau o astfel de meserie erau dispreuiti i considerai paria. De
altfel, s nu neglijm o asemnare/apropiere intre fierrit i shamanism (in ambele situaii se
lucreaz cu focul).
In cazul Europei, un document din 1611 Bavarian Hexenmandat - este dovada clar
a credinei contemporanilor c exist o legatur ntre forele magice i fierrit. Astfel, oamenii
erau sftuii s se fereasc de cei care se presupune c au puteri magice sau de divinaie, de
cei care rspandesc superstitii, dar i de fierarii care fac anumite ritualuri strainii. Dar acest
text, se pare ca este singular i dovedete, poate, rea-credin pentru a justifica statul inferior
al fierarilor ntr-o societate complex urban i rural dominat de artizani. Acest atribuiri
magice pot fi explicate i printr-o realitate social prin faptul ca o parte din cei marginalizai
social au inceput a se considera stpnii artei magiei, astfel fiind un mod de a-i catiga
existena, neavnd prea multe opiuni. Cazuri izolate de vrjitori sau femei-vraci au declanat
o suspiciune colectiv, ducnd la etichetare general a ntregii profesii sau a intregului grup.
De unde i trgea rdcinile aceast practic de etichetare? Poate din modul prelogic, pre-copernican de gndire al societii acelor secole (15 16), care a creat configuraii
sociale din jurul grupurilor marginale din pre-modernism. Apoi sunt prezentate cteva
exemple care ilustreaz modul de gndire antropocentric de a percepe lumea, in care omul
este centrul i scopul universului, tendina de a explica universul n termeni dictai de
experienele individuale, explicarea intmplrilor in mod subiectiv, centrat pe sine intr-un
3

cadru al norocului sau al nefericirii, o lume marcat de confuzie intre exterior si interior,
obiect i persoan, sine i mediu, semn si instrument, limbaj si aciune. Pamfletele, ziarele si
cronicile preau s intreasc aceast credinta in existena cauzalitii. Aceste curente de
gndire care au modelat soarta individului isi aveau originea in chiar mediul imediat, dominat
de sfini, vindectori, vraci, pe de o parte, i vrjitori, pe de alta parte, care functionau ca
relee conectate cu lumea si puterea cosmic. Chiar si teologii erudii admiteau aceasta
posibilitate ca o persoana sa realizeze sau s obina acest rol mediator, devenind - din propie
initiativ - vrjitor, magician sau sfnt. De asemenea, se accepta si ideea c unii indivizi au
predispozitie sau sunt alei a fi depozitari ai acestor puteri cosmice. Hagiografii ale sfinilor
pun accent pe acele condiii speciale, semne premonitorii si miracole care apreau in timpul
nasterii sau copilriei protagonitilor. De exemplu, exista credinta ca acel copil nascut cu
ci (o parte din sacul amniotic nu s-a rupt si a ramas pe cap) era predestinat sa devina un
luptator impotriva rului si se presupunea c avea darul clarviziunii.
Astfel, se pare ca atribuirea unor caracteristici carismatice sau transcendente nu era
condiionata de apartenenta la o anumita structura social. Comportamentul deviant, un stil de
via neconform cu majoritatea normelor puteau crea condiii pentru marginalizare sociala,
precum si acele aspecte centrate pe activiti la grania dintre via si moarte cei care au dea face cu cadavre si fluide ale corpului, lumea rural, natura cu misterioasele ei fenomene si
sunete, existena izolata, mnuirea unor lucruri elementare cum ar fi fierul si mai ales focul,
anuumite particularitati fizice, comportamente iesite din tipar.
In continuare, dat fiind diversitatea cercetrilor, autorul articolului considera ca este
de evitat un raspuns singular si general in a explica motivul pentru care supranaturalul era
asociat cu anumite activitati sociale. Un factor semnificativ in acest context ar putea fi
sensibilitatea extrema a contemporanilor la problema transcendenei si setea lor pentru
supranatural. Pe lnga intentia de cunoastere metafizica, istoricii au identificat si o motivatie
mult mai pragmatica. Intr-un mediu destul de dificil de controlat si in care individual trebuia
sa gaseasca modalitati de a se integra, acel social outcast - paria social care intruchipa
transcendenta trebuie sa fi avut un rol functional in acest model de societate. El putea fi
salvatorul sau un pericol, uneori ambele in acelasi timp, un ap ispitor prin excelen sau un
consilier n lupta universal dintre bine i ru. El putea vrji oameni i animale, dar, de
asemnea, putea fi o protecie impotriva vrjilor. El se percepea pe sine ca un ajutor in viata de
zi cu zi. Putea fi purtator de speran, sau, in aceeasi msura, un monstru periculos.
Acele distance zones zone de distan create in jurul calailor sau a celor din
grupurile marginale erau vizibil empty spaces spaii goale intr-o strucutra de societate
marcata de o imaginaie fr limite. Aceasta distan separa ceea ce este pur de impur, binele
de rau, sacrul de profane si avea un rol important in incercarea de a crea o ordine sociala
ideala teocratia- societate marcata de moralitate si sacralitate. Nu presupunea o eliminare
totala a ceea ce era rau, impur sau profan, ci tocmai avea scopul de a neutraliza, a pune intrun cocon sau a izola aceste elemente. Astfel puterile cerului si ale pmntului erau mobilizate
s fac oamenii mai buni, ii indruma spre a urma o viata morala. Molimele, inundatiile,
cutremurele, razboaiele, chiar si vremea rea erau declarate consecinte ale depasirii granitelor
lumii supranaturale. Acest construct mental este plauzibil pe fondul credintei in puterile
magice, recunoscandu-se astfel fortele emanate de Dumnezeu si de diavol.
4

Dar ce putea fi considerat moral? Pe aceasta tema, nu s-a ajuns la un consens.

Istoria Europei in timpul Evului Mediu si in perioada moderna timpurie a fost profund
marcata de discutii pe aceasta intrebare. Cautarea unui raspuns a deschis un conflict
fundamental, anume o disputa asupra monopolului magiei, pentru controlul mijloacelor de
izbvire/mntuire si drumul spre transcenden. O consecinta a acestui fapt sunt si razboaiele
religioase din sec 16 si 17, precum si efortul institutiilor unor mari grupuri confesionale, dar
si a statului modern timpuriu de a realiza o omogenizare a cetatenilor si. Dupa cum se stie,
aliatii, in mod zdrobitor/coplesitor dar nu in intregime - au avut succes in demersul de
castig a monopolului. Ei au lichidat ereticii, au formulat doctrine universale obligatorii si au
incercat sa castige acceptabilitate pentru sistemul lor de ritualuri. Razboaiele religioae au dat
glas implinirii acestor ambitii. Sa amintim arderea pe rug a vrajitoarelor care ilustreaza modul
lor de actiune. De asemenea, ramanea la puterea lor de decizie daca un os putea fi venerat ca
o relicva sfanta sau confiscat ca facand parte dintr-un ritual magic, iar magicianul sa fie
persecutat. Ei hotarau cine era sfant, nebun sau impostor. Erau considerate legitime doar acele
sisteme simbolice aprobate de ei. Extinderea si victoria scepticismului in aceasta epoca
dominat de vanatoarea de vrajitoare, indoiala in existent puterilor magice corespunde cu
victoria ratiunii, fapt ce a dus la disenchantment - desvrjirea lumii.