Conceptul Despre Diavol in Evul Mediu

Oamenii din Evul Mediu duceau o viata mult mai diferita,decat ceea ce cunoastem noi in zilele noastre.Insa in multe privinte exista asemanari foarte mari,de exemplu:aveau familii,societatea era divizata in clase sociale si evoluau intr-o lume a sentimentelor,a emotiilor. Pe de alta parte,raportul dintre aceste emotii duceau la formarea superstitiei,avand la baza sentimentul de teama,care manipula mintile oamenilor din acea perioada,facandu-le cunostinta cu o lume interzisa de care majoritatea se fereau sa vorbeasca. Perioadele des repetate de foamete,marile epidemii,catastrofe naturale ,razboaiele dese,toate acestea au dus la amplificarea superstitiei oamenilor prin credinta in viziuni,halucinatii si vise,mentalitatea reli ioasa fiind foarte mult dominata de aceste lucruri.Insa,acest fapt era explicabil,deoarece pana in secolul al !II-lea,"iserica nu era definita complet,astfel ca viata reli ioasa a oamenilor de rand continua sa se alimenteze cu diferite credinte si practici pa ane. #ltfel spus,mintea umana resimte o profunda atractie pentru ceea ce este rau si produce roaza.#stfel se explica succesul mediatic pe care-l au in toate culturile $emonii si %umea lor&precum si romanele sau filmele horror'.Marea (popularitate)de care se bucura $emonii este datorata si unor conceptii,de exemplu $umnezeu si in erii fiind buni prin natural lor,nu le pot face oamenilor niciodata vreun rau,chiar daca nu folosim ru aciuni speciale,in timp ce $emonii sunt periculosi,de aceea trebuie sa ii imbunezi prin ru aciuni si ritualuri,lucruri folosite in diferite forme de *atanism.Pe de alta parte,demonii sunt mai accesibili pentru samani si vrajitoare,fiind folositi pentru o multitudine de operatiuni ma ice,mai ales malefice.+oate acestea contribuind si la dezvoltarea demonologiei. ,onceptul de Diavol,in sensul de spirit sau forta supranaturala dedicat -aului,este extrem de vechi,probabil din vremea samanilor,de aceea este unul dintre modelele de baza ale andirii umane,fiind esential pentru andirea ma ica din toate timpurile. #ceasta idee este conturata in sistemele ma ico-reli ioase,unde asim termenul de daevan,preluat de #vesta iraniana&colectie de texte sacre' si de unele sisteme vedice&cartile sfinte ale brahmanilor'. +ermenul nostru vine pe filiera receasca,din cuvantul elen daimon,care la inceput desemna o entitate supranaturala interpusa intre zei si oameni,asa cum apare

de exemplu in (Illiada si Odiseea),unde demonii influenteaza evenimentele dar si mentalul oamenilor.,uvantul demonil mai intalnim si in scrierile lui .esiod si mai ales in cele ale lui Platon.$emonii au avut un loc aparte si in lucrarile de ma ie elenistice,precum Papirusurile magice grecesti.+ot in aceasta perioada,au fost scrise si Oracolele Caldeene,in cadrul carora asim o imbinare a elementelor andirii ma ice recesti cu cele ale popoarelor mesopotamiene.In aceste Oracole,care au avut o influenta mare asupra scolii neoplatonice,sunt mentionati atat demonii cat si tehnicile de invocare a lor,unii dintre ei fiind buni,echivalenti In erilor,iar altii malefici,echivalenti diavolilor.urmand ca mai tarziu termenul de demonsa fie atribuit numai celor rai. In mitolo ia caldeeana sunt mentionate entitati supranaturale inaripate asemanatoare $emonilor ,care sunt numite shedu),influenta ei resimtindu-se si in traditiile ebraice. Pe de alta parte,in /echiul +estament,$emonii au un rol secundar,unii numiti Shedhim),care sunt in eneral idolii celorlalte reli ii,asemanati cu niste spirite raufacatoare.#ltii,sunt numiti Seirim,sau demonii propriu-zisi,foarte malefici si puternici,mentionati chiar de Isaia ,cu infatisarea unor tapi,cu corpul acoperit de par,condusi de un superdemon numit #zazel.#ceasta descriere va fi preluata de icono rafia crestina pentru a-I infatisa pe $emoni&$iavoli'. In 0oul +estament,$emonii au o prezenta mai puternic conturata si sunt mult mai activi decat in cel /echi,"iserica ,restina considerandu-i extrem de nocivi,interzicand cu desavarsire orice le atura cu lumea acestora,urmand ca cei care intrasera in contact cu ei sa fie foarte aspru pedepsiti in Europa de /est,prin diferite forme de tortura. In ciuda acestui fapt, (colaborarile)cu $emonii nu au incetat niciodata in randul vrajitoarelor si a unor ma icieni de elita.1n exemplu concret ar fi celebra Cartea cea Mare,un tratat de ma ie portu hez atribuit lui ,iprian Ma ul,din secolul al IIIlea,devenit ulterior *fantul ,iprian,datorita faptului ca a fost convertit la crestinism,devenit apoi un martir crestin.Insa trebuie mentionat faptul ca trecutul sau de ma ician este mult mai puternic evidentiat decat cel de mucenic,iar cartea sa a fost,este si va fi o lucrare importanta pentru ma icieni si vrajitoare. ,hiar si unii papi medievali,precum *ilvestru al II-lea,.onorius al III-lea,s-au preocupat indeaproape de acest domeniu interzis al ma iei si demonolo iei.#stfel ca,in perioada -enasterii,asistam la o adevarata explozie de carti scrise de carturarii epocii,care se ocupau sub diverse forme de studiul $emonilor,inspirandu-se din lucrarile neoplatonice ale lui Porfir,Proclus,care vor ajun e,si ele sa fie tiparite.$e asemenea,aceasta andire ma ica a carturarilor a fost sprijinita foarte mult de familia de Medici&marii mecena ai 2lorentei postmedievale',precum si din partea lui Marsilio

2icino,Pico de la Mirandolla,Mihail Pselios,care au contribuit la deschiderea acestui univers al ma iei si al $emonilor. +rebuie subliniat faptul ca %umea In erilor a fost cultivata din toate punctele de vedere de marile reli ii,spre deosebire de %umea $emonilor unde s-a incercat excluderea ei ,contactele cu aceasta fiind strict interzise.In schimb,sistemele ma ice culte si cele populare s-au indepartat de %umea In erilor si au imbratisat-o pe cea $emonica,motiv pentru care cele mai bo ate informatii despre $emoni se asesc in traditiile ma ice si in tratatele ce abordeaza aspecte ale ma iei.O informatie importanta este le ata de aspectul demonilor,acestia fiind reprezentati ca niste fapturi inaripate,cu aripi de lilieci si nu de pasari,deoarece sunt In eri decazuti care poarta simboluri si atribute infernale,improscand fum ,mirosuri urate,in special sulfuroase sau flacari nimicitoare scotand racnete inspaimantatoare. Ima inea clasica a demonilor este aceea consacrata de icono rafia crestina.Este vorba de o infatisare a unui animal biped cu corp uman,coada ,coarne,avand fata acoperita de o masca ritualica si corpul acoperit de par.#ceasta ima ine se apropie foarte mult de cea a zeului Pan din mitolo ia reaca,care avea copite despicate,coarne si barba de tap.Este o zeitate misterioasa,cu radacini bine infipte in mitolo ia elena,fiind foarte temut de vechii reci care-l numeau Marele Pan.$e asemenea acesta a fost implicat in ma ia receasca,avand un rol important in credinta din acea perioada,de aceea nu este de mirare ca,mai tarziu,a devenit modelul $emonilor pentru lumea crestina. In lumea medievala marele Demona luat ima inea Omului Verde,care a fost preluata si de lumea vrajitoarelor,fiind asemanat cu o zeitate ve etala precrestina,le at de cultul pamantului,de ve etatie si de fertilitate.*urprinzatoare este acceptarea lui ca motiv in sculpturile marilor catedrale renascentiste,unde apare ca iesind dintr-o ve etatie bo ata. In toate relatarile despre $emoni este mentionat faptul ca dispun de un nume,care de cele mai multe ori este secret.0umele $emonilor,nu reprezinta doar o simpla eticheta de recunoastere,ci sunt cuvinte cu o anumita putere supranaturala sau ma ica,numele fiind si un fel de cod de deschidere al sistemului de contact cu $emonii care pot fi invocati cu conditia ca numele lor adevarat sa fie cunoscut."ineinteles ca in diferite studii de ma ie sunt date nume de $emoni &de obicei de ori ine receasca',unele din ele in cadrul unor formule ritualice de invocare a lor. $e altfel demonii se impart in doua cate orii: Incubi&cei de sex masculin' si Sucubi&cei de sex feminin'.Marele tratat dominican (Malleus Malificaruma)al lui 3ramer si *pen ler,sustinea cate oric existenta acestor fapturi precum si a posibilitatii

lor de a procrea si recomanda condamnarea la moarte a vrajitoarelor de ambele sexe,pe motiv ca ar fi intretinut relatii sexuale cu astfel de demoni erotici. 1n bun exemplu al acestor demoni este reprezentat de ilith!un supersucub prezentat sub forma unei femei de o frumusete remarcabila,exercitand o atractie periculoasa asupra barbatilor.Este un demon foarte inteli ent,rau,distructiv si nu in ultimul rand nocturn,fiind denumita naluca de noapte.,hiar si in astrolo ie exista o planeta care ii poarta numele,ce corespunde %unii ne re,un simbol care aduce hinionul in universul astrolo ic.1nele texte sustin ca %ilith nu a fost creata de $umnezeu,ci a fost produsul haosului.fiind un demon care se aseamana foarte mult cu amia,o zeitate receasca care a devenit $emon antropofa &carnivor',deoarece omora copii si ii manca,drept razbunare,dupa ce .era ii ucisese urmasii.In le atura cu descrierea aspectului fizic,aceasta avea partea inferioara a corpului reprezentata uneori sub forma de sarpe,care se comporta cateodata ca un sucub,iar alteori ca un vampir. In demonolo ia iudeocrestina sunt subliniate relatiile speciale ale lui %ilith cu #dam,in diferite mituri nerecunoscute de lumea crestina.In toate aceste mituri apare o le atura intre ei care a facut ca %ilith sa fie considerata drept o sotie a primului om.$e exemplu in mitul din "lfabetul lui Sira,e vorba de prima nevasta a lui #dam,care a fost creata odata cu el,potrivit capitolului I din 4eneza,dar cu care nu s-a putut intele e,fapt pentru care l-a parasit,pierzandu-se in lumea apelor,iar #dam a primit-o astfel pe cea de-a doua sotie a sa,Eva,zamislita din coasta lui. In alte mituri %ilith este un $emon ce exista inainte de creatia lui #dam,care il seduce dupa iz onirea din Eden in cursul celor 567 de ani ,cat timp a stat despartit de Eva,si cu care are ,in unele versiuni,copii din care vor proveni unii oameni nevrednici,din cauza carora Potopul a devenit o necesitate.Mai tarziu,%ilith ar fi avut o le atura cu unul dintre urmasii lui #dam, ,ain,cu care ar fi zamislit sute de demoni,iar datorita acestui fapt,se spune ca rivalitatea dintre ,ain si #bel ar fi avut drept subiect de disputa chiar pe %ilith.$e asemenea exista o versiune in care sarpele care a ispitit-o pe Eva,nu ar fi fost nimeni altcineva decat %ilith. 1na din cele mai extraordinare reprezentari ale lui %ilith,o asim intr-o ima ine sculptata in anul 5857,din ,atedrala 0otre $ame din Paris,care ii infatiseaza pe #dam si Eva lan a Pomul cunoasterii si pe %ilith sub chipul unei femei frumoase care de la brau in jos se continua cu un trup de sarpe,ceea ce dovedeste ca mitul acestui $emon feminin a fost acceptat,intr-un final,si de ierarhia catolica medievala,si implicit de lumea bisericeasca. Intr-o alta ordine de idei,exista si o lista orientativa de demoni dintre care amintim# "mon&demonolo ie crestina',"sag&mitolo ia sumeriana',"zazel&demonolo ia

iudaica',"mmut&mitolo ia e ipteana'si nu in ultimul rand $aphomet&$emon al +emplierilor' $intre acesti demoni,$aphomet se bucura de o notorietate deosebita,datorita popularizarii pe care i-a facut-o Eliphas %evi in secolul al !I!-lea.#cesta se referea la un pretins idol diabolic la care se inchinau cavalerii Ordinului +emplierilor ai caror conducatori au fost condamnati pentru erezie si vrajitorie de catre Papa ,lement al /lea si de re ele 2ilip cel 2rumos al 2rantei,la inceputul secolului al !I/-lea. $upa unele interpretari,ar fi reprezentat sub forma unui monstru pe portalul otic al bisericii *aint Merri din Paris.1nii l-au considerat un $emon,altii o emanatie divina,iar altii pur si simplu Mahomed.,hiar si proveninenta numelui de "aphomet ,este o derivatie de la numele de Mahomed.Insa,incepand cu secolul al !I!-lea I s-a creat o icono rafie fantezista sub forma unui $iavol andro in&hermafrodit',cu coarne,adesea incadrat intr-o stea cu cinci colturi cu varful in jos,"aphomet ajun and,astfel,sa faca parte din demonolo ia satanistilor zilelor noastre. Satanismul este o forma a demonolo iei care s-a dezvoltat in cursul secolului !!,care nu are nici o le atura cu formele de cult al $iavolului din Evul Mediu si mai ales din -enastere si Postrenastere.2orma sa culta a fost denumita ( Satanism teistic,fiind o reluare al vechiului model nostic al $emiur ului,potrivit caruia $ivinitatea este mult prea sacra si departe pentru a fi accesibila oamenilor,care,in schimb,pot apela mai de raba la $emiur ,creatorul lor si cel care estioneaza universul material.#cest $emiur este numit si *atana,adversarul reli iilor care promoveaza o forma de ma ie prin care omul poate interveni in mersul mecanismelor universale,adoptand pozitia a ceea ce s-a numit in ocultism calea din stanga,si nu cea din dreapta a reli iilor canonice,acest satanism teistic manifestandu-se prin mai multe variante.1na dintre ele fiind satanismul setianin care *atana este considerata ca o personificare a zeului e iptean *eth.O alta varianta este reprezentata de uciferanismin care,locul lui *atana este preluat de %ucifer,o forta spirituala mai pozitiva,mai aproape de conceptul de $emiur ,fiind orientat spre o forma de individualism cu convin erea ca omul poate cunoaste si stapani 1niversul prin propriile sale aptitudini. Paralel cu acest *atanism elaborate,exista si orientari sataniste populare,care sunt niste produse morbide ale andirii ma ice,cu conotatii de cele mai multe ori teribiliste,in cadrul carora apar si forme cu caracter infractional9profanari de morminte,ceremonii or iastice,mutilari si chiar asasinate considerate ritualuri:.