Eclesiastul Cartea Eclesiastul este o confesiune a unui suflet care a esuat in cautarea lui dupa fericire.

Textul este plin de pesimism si dezamagire. Excluzindu-l pe Dumnezeu din viata lui, traind la nivelul "de sub soare", si netinind cont de intreaga panorama a vietii, a carei explicatie este coerenta numai daca iei in consideratie dimensiunea ei eterna, cautatorul din cartea Eclesiastul a ajuns la capatul drumului "cu mina goala". Daca vreti sa stiti unde poate ajunge cel ce le are pe toate; bogatie, lux, femei, bautura, cintece si veselie, atunci cititi neaparat aceasta carte. Ea este una dintre cele mai neintelese si mai nedreptatite carti ale Bibliei. Cei pesimisti s-au laudat ca au gasit in ea dovada inutilitatii cautarilor umane. Scepticii s-au agatat de ea ca de o dovada in sprijinul parerii ca dupa moarte nu mai urmeaza nimic, ci doar o permanenta nefiintare. Altii au citat-o atunci cind au vrut sa demonstreze ca dupa moarte sufletul "doarme" si nu este constient de nimic in intervalul scurs intre clipa mortii si ceasul invierii. In afara de acesti "entuziasti" direct interesati, nu se gasesc, mai ales printre crestini prea multi oameni care sa o citeasca, fara sa se mire ce cauta ea in Biblie. Pentru multi oameni sinceri, textul Eclesiastului, atunci cind nu contravine direct cu invatatura Noului Testament, este cel putin bizar si greu de armonizat cu "intregul" Scripturii. Nadajduim ca rindurile care urmeaza ii vor face pe multi sa-si schimbe parerea pe care o au despre continutul ei. Aceasta extraordinara carte de filosofie poate fi asemuita cu marile lucrari muzicale ale lui Johan Sebastian Bach: ele sunt pline de prabusiri si zvircoliri minore, dar se incheie intotdeauna cu inaltatoarele tonalitati ale gamelor majore. Titlul: In original cartea s-a numit "|ohelet". Acesta este un termen rar al limbii ebraice folosit in Biblie numai in cartea Eclesiastul (1:1,2,12; 7:27; 12:8-10). Termenul este un derivat de la "kahal" - a convoca o adunare, a aduna impreuna. Sensul titlului este deci: "cel ce se adreseaza unei adunari, predicatorul". Traducerea greaca Septuaginta foloseste titlul: Ecclesiaites, de unde s-a derivat numirea pentru Biserica: "eclesia". Numirea romineasca ar fi trebuit deci sa fie: "Cel ce vorbeste adunarii", dar traducatorul a preferat sa translitereze titlul din limba greaca. Autorul: Fara indoiala ca autorul a fost imparatul Solomon. Cel ce scrie cartea se intitu-leaza pe sine: "Fiul lui David, imparatul Ierusalimului" (Ecles. 1:1). Incursiunile autorului in placerile de tot felul (2:1-3), in realizari marete (2:4-6) si intr-o viata de bogatie fara asemanare (2:7-10) 'l identifica fara echivoc pe Solomon. Data: Solomon a scris aceasta carte la batrinete, spre sfirsitul vietii lui, probabil in preajma anului 935 i.H Contextul istoric: Traditia evreiasca spune ca Solomon a scris cartea Cintarea Cintarilor in tinerete, cartea Proverbelor la maturitate si cartea Eclesiastul spre apusul vietii, cind a ajuns sa fie coplesit de regrete pentru anii irositi in placerile carnii si in idolatrie (1 Imp. 11). Continutul cartii: Ca sa stabilim de la inceput caracterul acestei carti trebuie sa spunem ca ea nu este o carte "inspirata" de Dumnezeu, in sensul ca tot ce este scris in ea este de la Dumnezeu, dar ca autorul ei a fost "inspirat" de Dumnezeu sa o scrie. Nu trebuie sa mergem in afara Bibliei ca sa aflam cum gindeste lumea. Dumnezeu a vrut ca sa ne intilnim cu gindirea celor fara Dumnezeu chiar pe paginile Scripturii. Mai mult decit atit, El a vrut sa fim in stare sa ne confruntam cu ea. Eclesiastul ne aseaza inainte tot ceea ce a reusit mintea umana sa afle in cautarile ei dupa fericire si dupa sensul real al existentei. Argumentele folosite in aceasta carte nu sunt argumentele lui Dumnezeu, ci

argumentele mintii umane. Aceasta explica pe deplin aparitia unor pasaje ca acelea din Ecl. 1:15; 2:24; 3:3, 4, 8, 11, 19, 20; 8:15 care sunt intr-un contrast flagrant cu tot restul scrierilor sfinte. Solomon 'si descrie incursiunile vietii, in cautarea dupa sens si valoare. Pentru inceput, el nu neaga, ci neglijeaza pur si simplu dimensiunea transcendentala, indreptindu-si cautarile spre: - lumea stiintei (Ecl. 1:4-11), - lumea filosofiei (1:12-18), - lumea senzuala a placerilor: - petreceri (Ecl. 2:1), - bautura (Ecl. 2:3), - realizari materiale marete (2:4-7), - bogatie si muzica (2:8), - femei (2:8). - materialismul (Ecl. 2:12-26), - fatalismul (Ecl.3:1-15), - deismul (Ecl. 3:1-4), - religia naturii (Ecl. 5:1-8), - avaritia (5:9-6:12) - chiar moralitatea (7:1-11:8).

Toate acestea se dovedesc insa in final: "Desertaciune a desertaciunilor, o desertaciune a desertaciunilor! Totul este desertaciune si goana dupa vint!" (Ecl.1:2,14). Cuvinte cheie, teme caracteristice: Cuvintul care caracterizeaza intreaga carte este "desertaciune". Scopul nedeclarat al cartii este acela de a demonstra zadarnicia cautarii dupa fericire in domeniul existentei vremelnice. Pentru aceasta, Solomon repeta in text citiva termeni care subliniaza etapele experientelor sale: a. Cautare b. Goana dupa vint c. Munca d. Placere e. Moarte f. Intelepciune Fericirea nu poate fi gasita daca este cautata ca un scop in sine, pentru ca ea nici nu exista ca ceva de sine statator. Fericirea este o stare care insoteste o anumita atitudine. Iar atitudinea aceasta este implinirea vointei vesnice a lui Dumnezeu. Este important ca Eclasiastul leaga apelul sau pentru considerarea responsabilitatilor fata de Dumnezeu de virsta tineretii (!). Cine vrea sa traiasca fericit este bine sa nu repete cautarile inutile ale Eclesiastului si sa inceapa din tinerete sa intre in "dimensiunea" ascultarii de Dumnezeu. Cele mai cunoscute si mai citate versete sunt: "O desertaciune a desertaciunilor! Totul este desertaciune!" (Ecl.1:2). "Toate 'si au vremea lor si fiecare lucru de sub ceruri 'si are ceasul lui" (Ecl. 3:1). "Funia impletita in trei nu se rupe usor" (Ecl. 4:12b). "Arunca-ti piinea pe ape si dupa multa vreme o vei gasi iarasi!" (Ecl. 11:1). "Dar adu-ti aminte de Facatorul tau in zilele tineretii tale, pina nu vin zilele cele rele si pina nu se apropie anii, cind vei zice: "Nu gasesc nici o placere in ei" (Ecl. 12:1). "Sa ascultam dar incheierea tuturor invataturilor: Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui. Aceasta este datoria oricarui om" (Ecl. 12:13).

Mesajul cartii: Desi pare plina de contraziceri si neclaritati, cartea Eclesiastului are un mesaj clar care poate fi rezumat in trei afirmatii: (1) Cind observi viata umana cu ciclurile ei aparent lipsite de semnificatie (Ecl.1:4-11) si cu paradoxurile ei inexplicabile (4:1; 7:15; 8:8), ajungi neaparat la convingerea ca totul este lipsit de sens si de semnificatie. Este imposibil sa gasesti in toate macar un singur scop in jurul caruia sa-ti organizezi existenta. (2) Cu toate acestea, 'ti dai seama ca este bine ca viata sa fie traita din plin, caci este un dar pe care ti l-a facut Dumnezeu (3:12-13; 3:22; 5:18-19; 8:15; 9:7-9), numai ca trebuie sa traiesti cu grija stiind ca ... (3) vei da socoteala Facatorului tau in ziua in care te va chema la judecata (3:16-17; 12:14). Nu va lasati pacaliti de cei care spun ca n-avem nevoie de Eclesiastul in Biblie si ca standardul spiritual al cartii este mult sub nivelul Noului Testament. Lumea de azi este plina de "infumurati super-spirituali" cu iz de superioritate care cad mereu in aceleasi capcane, repeta mereu aceleasi cautari iluzorii si gusta mereu aceleasi dezamagiri amare ale pacatului. Toate acestea din cauza ca ei n-au citit niciodata o carte atit de scandalos de sincera ca aceasta si pentru ca ei n-au avut ocazia sa asculte un predicator atit de revoltator de onest ca acest |ohelet din vechime. SCHITA CARTII Schita Predica #1 Predica #2 Zadarnicia Cautarea eforturilor Impartirea Problema vietii sensului si cartii si a mortii vietii infaptuirilor umane Textul 1:1-1:11 1:12 - 2:26 3:1 - 5:20 Desertaciunea Lipsa de Lipsa de viitor vieti sens Teme "DESERTACIUNEA VIETII" Locul Ierusalim Timpul In zilele imparatului Solomon (secolul X i.Ch.) Tema Predica #3 Predica #4 Concluzia

Siguranta Insuficienta mortii, Aflarea sensului materialismului incertitudinea vietii vietii 6:1 - 8:17 9:1 - 12:8 12:9-14 Lipsa de Lipsa de Dumnezeu este implinire certitudine cheia existentei "TEAMA DE DUMNEZEU"