IUBIREA IN BIBLIE - DRAGOSTEA IN

BIBLIE - CE SPUNE SFANTA

SCRIPTURA DESPRE IUBIRE?
Adevaratul inteles al dragostei, cel definit in Biblie, a fost corupt in limbajul uzual si in
societatea noastra. De cele mai multe ori, dragostea este confundata cu infatuarea - acel
sentiment declansat de reactii fizice, de emotii, pe care il avem atunci cand ne "indragostim".
Acest fel de "dragoste" dureaza, de obicei, mai putin de un an si, daca nu este inlocuit de
dragostea adevarata, are ca rezultat relatii vatamate.
Originea dragosteiBiblia ne spune ca dragostea vine de la Dumnezeu. De fapt, Biblia ne
spune ca Dumnezeu "este dragoste".
1. Dragostea este dintre principalele caracteristici ale lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a
inzestrat si pe noi cu capacitatea de a iubi. Aceasta capacitate de a iubi, este una dintre
trasaturile pe care le-am primit in momentul in care am fost creati "dupa chipul si asemanarea
sa".
2. Diferite feluri de dragoste Limba greaca (limba Noului Testament) foloseste doua cuvinte
diferite pentru a descrie si defini dragostea. Cel mai folosit cuvant este "agape". Acesta se refera
la dragostea pe care Dumnezeu ne-o poarta. Este o dragoste impartiala, care se jertfeste pentru
obiectul acestei iubiri si care este exemplificata, cel mai bine, de darul pe care Dumnezeu ni l-a
facut:
Ioan 3:16 Fiindc att de mult a iubit Dumnezeu lumea, c a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca
oricine crede n El, s nu piar, ci s aib viaa venic.
Prin contrast, dragostea noastra este conditionata de comportamentul celorlalti oameni fata
de noi. Acest fel de dragoste este bazat pe familiaritate si interactiune directa. Cuvantul grecesc
"phileo" defineste acest tip de dragoste, deseori tradus ca "dragoste frateasca". Phileo este o
dragoste conectata prin intermediul emotiilor noastre - dragoste care poate fi experimentata atat
de credinciosi cat si de necredinciosi. Aceasta se afla in contrast cu dragostea agape, care este o
dragoste in care este implicat si sufletul.
Dragostea agape are nevoie de o relatie cu Dumnezeu, prin Domnul Isus Hristos, din
moment ce sufletul ne-regenerat este incapabil de dragoste neconditionata. Dragostea agape
ofera si sacrifica totul, fara a astepta nimic in schimb.
Cei ce au studiat Biblia si cunosc caracterul lui Petru, stiu ca acesta era condus de emotii si
de cele mai multe ori raspundea,mai degraba, emotional decat rational, diferitelor situatii intalnite.
Cateodata un astfel de raspuns poate fi potrivit ( Petru a mers pe apa, pentru a se apropia de
Domnul Isus - Matei 14:25-33), insa alteori poate fi nepotrivit ( Petru este intrerupt de Dumnezeu
atunci cand propune ridicarea a trei colibe pe Muntele Schimbarii la Fata - Matei 17:4). Peter
exprima destul de usor dragostea phileo si era,probabil, foarte popular datorita caracterului sau
dinamic. Totusi, Dumnezeu doreste ca noi sa avem si dragoste phileo si dragoste agape. Petru a
enuntat aceasta idee in prima epistola:
1 Petru 1:22 Deci, ca unii care, prin ascultarea de adevr, v-ai curit sufletele prin Duhul, ca s
avei o dragoste de frai (phileo) neprefcut, iubii-v (agape) cu cldur unii pe alii, din toat
inima;
Credinciosii din Asia Mica isi exprimasera deja dragostea phileo, dar Petru ii incuraja sa isi
manifeste si dragostea agape. Daca esti crestin, esti incurajat sa iti exprimi atat dragostea
familiara cat si dragostea spirituala neconditionata. Scopul crestinului este sa devina partas la
natura divina.9 In a doua epistola, Petru ne spune ca trebuie sa ne comportam excelent din punct
de vedere moral. Totusi, trairea crestina nu ar trebui sa se limiteze doar la excelenta morala, ci
mai presus de orice, ar trebui sa includa dragostea phileo si agape:
2 Petru 1:5 De aceea, dai-v i voi toate silinele ca s unii cu credina voastr fapta; cu fapta,
cunotina;

2 Petru 1:6 cu cunotina, nfrnarea; cu nfrnarea, rbdarea; cu rbdarea, evlavia;

2 Petru 1:7 cu evlavia, dragostea de frai (phileo); cu dragostea de frai, iubirea de oameni
(agape).
Cel mai cunoscut citat biblic despre dragoste provine din 1 Corinteni:
1 Corinteni 13:1 Chiar dac a vorbi n limbi omeneti i ngereti, i n-a avea dragoste, sunt o
aram suntoare sau un chimval zngnitor.
1 Corinteni 13:2 i chiar dac a avea darul prorociei, i a cunoate toate tainele i toat tiina;
chiar dac a avea toat credina aa nct s mut i munii, i n-a avea dragoste, nu sunt nimic.
1 Corinteni 13:3 i chiar dac mi-a mpri toat averea pentru hrana sracilor, chiar dac mi-a
da trupul s fie ars, i n-a avea dragoste, nu-mi folosete la nimic.
1 Corinteni 13:4 Dragostea este ndelung rbdtoare, este plin de buntate: dragostea nu
pizmuiete; dragostea nu se laud, nu se umfl de mndrie,
1 Corinteni 13:5 nu se poart necuviincios, nu caut folosul su, nu se mnie, nu se gndete la
ru,
1 Corinteni 13:6 nu se bucur de nelegiuire, ci se bucur de adevr,
1 Corinteni 13:7 acoper totul, crede totul, ndjduiete totul, sufer totul.
1 Corinteni 13:8 Dragostea nu va pieri niciodat. Prorociile se vor sfri; limbile vor nceta;
cunotina va avea sfrit.
1 Corinteni 13:9 Cci cunoatem n parte, i prorocim n parte;
1 Corinteni 13:10 dar cnd va veni ce este desvrit, acest "n parte" se va sfri.
1 Corinteni 13:11 Cnd eram copil, vorbeam ca un copil, simeam ca un copil, gndeam ca un
copil; cnd m-am fcut om mare, am lepdat ce era copilresc.
1 Corinteni 13:12 Acum, vedem ca ntr-o oglind, n chip ntunecos; dar atunci, vom vedea fa n
fa. Acum, cunosc n parte; dar atunci, voi cunoate deplin, aa cum am fost i eu cunoscut pe
deplin.
1 Corinteni 13:13 Acum dar rmn aceste trei: credina, ndejdea i dragostea; dar cea mai mare
dintre ele este dragostea.
Aceasta este o descriere a dragostei agape. Este descrisa ca fiind rabdatoare, plina de
bunatate, onesta, altruista, credincioasa, are o nadejde neclintita si rabda totul. Nu este geloasa,
mandra, aroganta, nepoliticoasa, egoista sau manioasa. Adevarata dragoste nu esueaza
niciodata. Aceasta descriere ilustreaza perfect dragostea pe care Dumnezeu ne-o poarta, si ar
trebui sa fie felul in care sa ne iubim intre noi si sa Il iubim pe Dumnezeu. Totusi, nu am intalnit
nici o persoana care sa indeplineasca perfect aceasta definitie biblica a dragostei. Biblia ne
spune ca dragostea neconditionata, este mai importanta decat orice alt lucru (o lista partiala ar
include abilitatile oratorice, profetiile, cunoasterea, credinta, filantropia si speranta). Toate aceste
lucruri enumerate sunt bune, dar ele sunt trecatoare. Doar dragostea este vesnica, deoarece
dragostea este fundamentul vietii vesnice. De fapt, cand Domnul Isus a fost intrebat care este
cea dintai porunca, a spus "S iubeti pe Domnul, Dumnezeul tu, cu toat inima ta, cu tot
sufletul tu, i cu tot cugetul tu." Apoi a adaugat a doua porunca, ca importanta, "S iubeti pe

aproapele tu ca pe tine nsui". Domnul Isus ne-a spus ca intreaga lege se poate rezuma la
aceste doua porunci.
Daca nu esti crestin, sper ca iti doresti sa exprimi dragostea asa cum este ea definita in
Biblie. Totusi, dorind sa faci asta prin puterile tale inseamna un esec sigur. Acest fel de dragoste
este posibil numai prin puterea lui Dumnezeu, prin credinta in Isus Hristos. Chiar daca esti
crestin, nu vei reusi daca nu te increzi si nu te lasi prelucrat de Domnul Isus. Fie ca Domnul sa ne
conduca inimile in iubirea neconditionata a lui Dumnezeu si in nadejdea neclintita in El.11
IATA ALTE CATEVA CITATE SEMNIFICATIVE DESPRE IUBIRE:
Iubirea nu face rau aproapelui; iubirea este deci implinirea legii. (Romani 13:10)
Dragostea indelung rabda; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieste, nu se lauda,
nu se trufeste. (Corinteni 13,4)
Fiti dar urmatori ai lui Dumnezeu, ca niste fii iubiti, si umblati intru iubire, precum si Hristos ne-a
iubit pe noi si S-a dat pe Sine pentru noi, prinos si jertfa lui Dumnezeu, intru miros cu buna
mireasma. (Galateni 5:1-2)
Iar nadejdea nu rusineaza pentru ca iubirea lui Dumnezeu s-a varsat in inimile noastre, prin
Duhul Sfant, Cel daruit noua. (Romani 5:5)
Imbracati-va, dar, ca alesi ai lui Dumnezeu, sfinti si prea iubiti, cu milostivirile indurarii, cu
bunatate, cu smerenie, cu blandete, cu indelunga-rabdare,
Ingaduindu-va unii pe altii si iertand unii altora, daca are cineva vreo plangere impotriva cuiva;
dupa cum si Hristos v-a iertat voua, asa sa iertati si voi.
Iar peste toate acestea, imbracati-va intru dragoste, care este legatura desavarsirii. (Coloseni
3:12-14)
Porunca noua dau voua: Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va
iubiti unul pe altul.
Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii.
(Ioan 13:34-35)
Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu.
Mai mare dragoste decat aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui sa si-l puna pentru prietenii sai.
(Ioan 15:12-13)
Dragostea sa fie nefatarnica. Urati raul, alipiti-va de bine.
In iubire frateasca, unii pe altii iubiti-va; in cinste, unii altora dati-va intaietate. (Romani 12:9-10)
Nimanui cu nimic nu fiti datori, decat cu iubirea unuia fata de altul; ca cel care iubeste pe
aproapele a implinit legea. (Romani 13:8)
Domnul sa va inmulteasca si sa prisositi in dragoste unul catre altul si catre toti. (1 Tesaloniceni
3:12)
Curatindu-va sufletele prin ascultarea de adevar, spre nefatarnica iubire de frati, iubiti-va unul pe
altul, din toata inima, cu toata staruinta. (1 Petru 1:22)
Si aceasta este porunca Lui, ca sa credem intru numele lui Iisus Hristos, Fiul Sau, si sa ne iubim
unul pe altul, precum ne-a dat porunca. (1 Ioan 3:23)
Iubitilor, sa ne iubim unul pe altul, pentru ca dragostea este de la Dumnezeu si oricine iubeste
este nascut din Dumnezeu si cunoaste pe Dumnezeu.

Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire.

Intru aceasta s-a aratat dragostea lui Dumnezeu catre noi, ca pe Fiul Sau cel Unul Nascut L-a
trimis Dumnezeu in lume, ca prin El viata sa avem.
In aceasta este dragostea, nu fiindca noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindca El ne-a iubit pe noi si a
trimis pe Fiul Sau jertfa de ispasire pentru pacatele noastre.
Iubitilor, daca Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi, si noi datori suntem sa ne iubim unul pe altul.
Daca zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele sau il uraste, mincinos este! Pentru ca cel
ce nu iubeste pe fratele sau, pe care l-a vazut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a vazut, nu poate saL iubeasca.
Si aceasta porunca avem de la El: cine iubeste pe Dumnezeu sa iubeasca si pe fratele sau. (1
Ioan 4:7-21)

Aa cum iubirea este cel mai minunat lucru, tot aa este i cel mai durabil ..., cci nu va
nceta oare credina cnd vom vedea i vom cunoate n mod desvrit? i nu va nceta de
fapt sperana cnd vom ajunge la mplinirea tuturor speranelor noastre i vom deveni
posesori ai plintii fgduinelor Tatlui nostru ceresc? Iubirea ns nu se va sfri
niciodat, dup cum n-a avut nici nceput. Dumnezeu este iubire i fiindc El n-a avut
nceput, tot astfel i iubirea este fr nceput; cci ea este caracterul Su, firea Sa, i fiindc
El dureaz pentru totdeauna i iubirea va dura pentru totdeauna. Z. '03-58
Dac dorii s vedei Mana Cereasc Zilnic pe tot anul sau s commentai facei cl

ROADA DUHULUI SFNT

GAZDA DUMNEAVOASTR

PAGES

About

ANEXE
Lipsa de vitalitate spiritual
Principii versus Porunci

o
o

BISERICA LUI CHRISTOS

Sacru si sacramental

CONSTITUII I STRUCTURI BISERICETI

Adunarea generala, adunare de sarbatoare!

Atitudini personale la sedine
Constituia congregaional
Constituie cu pstor coordonator
Constituie cu pluralitate de presbiteri
De unde sa incep?
Mrturia de credin
Mesajul i Credina Baptist
Reguli pentru desfasurarea sedintelor
Scopuri practice ale Bisericii
Structura Bisericii
Teocraie sau democraie?

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

EXERSAREA DARURILOR

Caseria Bisericii

INSTRUIREA PRESBITERILOR
Introducere
NVTURA APOSTOLILOR
ROADA DUHULUI SFNT
SFINIREA CREDINCIOILOR

VIZITE

7,673 ochi curioi

1. Despre roada Duhului Sfnt

2. Care este scopul rodirii Duhului Sfnt
3. Care este partea noastr n toate acestea?
4. Despre paradoxul creterii spirituale

1. Despre Roada Duhului Sfnt

n introducerea capitolului precedent am scris c pentru rodirea Duhului Sfnt n viaa noastr
se cere participare personal. Spre deosebire de darurile Duhului, rodirea duhovniceasc
indic, ntr-o oarecare msur, nivelul consacrrii i creterii fiecruia dintre noi. Iat cum:

a. Rodirea este ntotdeauna dependent de calitatea solului. Aducei- v aminte de

parabola semntorului spus de Domnul Isus. Calitatea solului a determinat mrimea
recoltei. Tot aa, Duhul Sfnt ar putea face din fiecare credincios un caracter ca acela
descris de Pavel n Galateni 5:22,23. De ce nu o face? Pentru c rodirea Duhului depinde
de felul n care ne lsm noi modelai i de msura n care rspundem iniiativelor Lui n
viaa noastr.
ILUSTRAIE: Doi credincioi snt diferii dup acelai numr de ani de credin, pentru c
asemnarea lor cu Christos a fost lucrat numai n msura n care L-au lsat pe Duhul Sfnt
s-i fac lucrarea n viaa lor.
b. Roada Duhului arat ct ne-am lsat lucrai de Dumnezeu. nainte de a lucra prin noi,
Dumnezeu vrea s lucreze prin noi, pregtindu-ne aa cum un meter iscusit i pregtete
instrumentele. Pe de alt parte, scopul lui Dumnezeu cu noi este n primul rnd s ne fac
asemenea Lui i numai n planul secundar s ne dea bucuria de a deveni mpreun lucrtori
cu El. Un proverb nelept spune: Ceea ce avem este darul lui Dumnezeu pentru noi, ceea
ce devenim este darul pe care-l putem face noi Domnului. Cu ceea ce L-am lsat pe
Dumnezeu s ne fac, vom intra n venicie !!!
Muli vor s mearg naintea lui Dumnezeu n virtutea lucrrilor la care au fost prtai, dar
srmanii de ei, acetia nu tiu c darurile duhovniceti nu snt pricin de laud naintea
Celui care ni le-a dat dup buna plcere a voiei Lui.
ILUSTRAIE: Doamne, nu am scos noi draci n Numele Tu, nu am predicat noi n Numele
Tu? Deprtai-v de la Mine. Niciodat nu v-am cunoscut ! (Matei 7:22,23)
c. Roada Duhului Sfnt caracterizeaz creterea. Dup roadele lor i vei cunoate,
spune Domnul Isus (Matei 7:16). Pomii nu snt apreciai iarna, cnd au crengile goale.
Atunci ar trebui tiai cu toii, dar nimeni nu-i taie. Gospodarul priceput ateapt vremea
roadelor i numai atunci vine cu toporul n grdin, gata s pun capt lipsei de rodnicie.
d. Roada Duhului Sfnt ne certific rmnerea noastr n Christos. n Ioan 15:1-8,
Domnul Isus nu spune: Rmnei n Mine i vei avea multe daruri, i nici dac vei avea
multe daruri, prin aceasta Tatl Meu va fi proslvit, ci spune vei aduce mult road i
dac vei aduce mult road vei fi astfel ucenicii Mei.
e. Dumnezeu tie darurile, dar caut roada. Tatl Meu este Vierul. Pe orice mldi care
rmne n mine i nu aduce road, El o taie i o arunc afar (Ioan 15:1-8).
f. Roada Duhului Sfnt va fi criteriul de judecat. Pilda smochinului neroditor din Luca 13
este o bun ilustraie: Iat c snt trei ani de cnd vin i caut rod n smochinul acesta i nu
gsesc. Taie-l. La ce s mai cuprind pmntul degeaba. Numai ce este dumnezeiesc va

intra n cer. Dac Christos nu se reproduce n noi acum pe pmnt, nu vom avea acces cu El
n lumea de mine.

Care este scopul rodirii Duhului Sfnt n viaa noastr?

Biblia ne spune c toi (oamenii) au pctuit i snt lipsii de slava lui Dumnezeu (Romani
3:23) Aa cum sntem, noi sntem victime sigure ale Diavolului i candidai fr drept de apel
la osnda iadului venic. Omul, ca urma al lui Adam, este sub blestem, iar firea
pmnteasc este aservit legii pcatului i a morii. (Rom. 7:22-24)
Pentru a fi recuperat de Dumnezeu, omul nu mai poate fi reparat, ci trebuie regenerat.
Trebuie s v natei din nou este mesajul pe care L-a adus Domnul Isus celor pe care
venise s-i readuc la Tatl. (Ioan 3:1-16) Trebuie s fim nscui de sus din Dumnezeu
(Ioan 1:13). Aceasta este lucrarea pe care vrea s o fac Duhul Sfnt. n 1 Ioan 3:9 ni se
spune c: Oricine este nscut din Dumnezeu are smna Lui n el. Duhul Sfnt ne ia din
starea n care ne aflm, ne nate dintr-o smn nepieritoare, i vrea s ne creasc apoi
pn vom ajunge toi la starea de om mare, la nlimea staturii plintii lui Christos.
(Efeseni 4:13)
Este interesant s subliniem c n Galateni ni se descrie roada Duhului Sfnt. Dei este
vorba de mai multe trsturi de caracter, este menionat o singur road, la singular, pentru
c este vorba de Christos. Duhul Sfnt vrea s lucreze n noi asemnarea cu Christos.
Apostolul Pavel ne spune c noi toi: Privim cu faa descoperit, ca ntr-o oglind, slava
Domnului i sntem schimbai n acelai chip al Lui, din slav n slav, prin Duhul Domnului.
(2 Corinteni 3:18) Cu fiecare zi care trece, oglinda n care privim trebuie s ni-L arate din ce
n ce mai mult pe Christos, sau cum zice Pavel: Christos n voi, ndejdea slavei. (Coloseni
1:27) Credincioilor din Galatia, acelai apostol le scrie: copilaii mei, pentru care simt din
nou durerile naterii, pn ce va lua Christos chip n voi ! (Galateni 4:19)
Roada Duhului din Galateni 5:22,23 este o schiare a caracterului lui Christos. Dup fiecare
din elementele ei s-ar putea aduga fr ndoial expresia a lui Christos:
dragostea

facerea de bine

bucuria

credincioia

pacea

blndeea

ndelunga rbdare
buntatea

nfrnarea poftelor

Scopul rodirii este deci asemnarea cu Christos. Planul lui Dumnezeu a fost ca El s fie
numai Cel dinti dintre mai muli frai, urmnd ca prin nfierea lucrat de El, noi s intrm de
drept n familia lui Dumnezeu.
Du-te la fraii Mei i spune-le c M sui la Tatl Meu i la Tatl vostru, la Dumnezeul Meu i
la Dumnezeul vostru (Ioan 20:17).
Ceea ce a ctigat Christos pentru noi de drept, prin moartea i nvierea Sa glorioas, este
lucrat acum de fapt n noi de ctre Duhul Sfnt, prin naterea din nou i prin procesul de
cretere spiritual. nceput n venicie, acest plan de mntuire se va desvri odat cu
intrarea noastr n venicia viitoare cnd vom fi ca El, pentru c l vom vedea aa cum este
(1 Ioan 3:2). ntre venicia trecut i venicia viitoare, Duhul Sfnt lucreaz n ceea ce noi
numim timp la transformarea noastr din oameni aparinnd speciei Adamice, n oameni
aezai n Cel de-al doilea Adam i fcui prtai firii dumnezeieti ca fii. (1 Corinteni 15:4549)

3. Care este partea noastr ?

Am spus deja c pentru rodirea Duhului Sfnt n viaa noastr se cere i participarea noastr
i c rodirea duhovniceasc msoar ntr-o oarecare msur consacrarea i contribuia
fiecruia dintre noi. Evidenele ne arat c la acelai timp de convertire, nu exist nici mcar
doi credincioi care s fi crescut n aceeai msur, i aceasta se ntmpl deoarece nu
exist nici mcar doi oameni care s rspund la fel fa de iniiativele Duhului Sfnt n vieile
oamenilor.
Biblia ne vorbete despre cteva categorii de oameni care au rspuns diferit lucrrii Duhului
Sfnt:
a. mpotrivitori fa de lucrarea Duhului. n Faptele Apostolilor capitolul 7 ni se amintete
de cuvntarea lui tefan. Ni se spune c n acele zile Iudeii nu puteau s stea mpotriva
nelepciunii i Duhului cu care vorbea el. (Fapte 6:10) Totui, argumentele lui tefan nu au
reuit s-i determine pe asculttorii lui s-L primeasc pe Christos ca Mesia. Din aceast
cauz tefan le spune deschis: Oameni tari la cerbice, netiai mprejur cu inima i cu
urechile ! Voi ntotdeauna v mpotrivii Duhului Sfnt. Cum au fcut prinii votri, aa facei
i voi (Fapte 7:51).
b. Cretini care ntristeaz Duhul Sfnt. n Efeseni 3:17-32, Pavel i ndeamn pe cretini
s-i pun viaa n armonie cu nvtura care le-a fost dat. Din felul n care li se adreseaz
se vede limpede c apostolul credea c schimbarea felului lor de via era n parte i o
responsabilitate care apsa pe umerii lor. Refuzul de a ncepe aceast dezbrcare de omul
cel vechi i mbrcare cu Christos, este prezentat de apostol drept o atitudine care l
ntristeaz pe Duhul Sfnt. (4:30)

c. Cretini care sting Duhul Sfnt. n 1 Tesaloniceni 1:19 sntem sftuii s[1] nu stingem
Duhul. Versetul acesta a fost greit interpretat ca o primejdie posibil a cderii din Har.
Contextul imediat ne arat ns altceva. n versetul 15 este scris:
Mulumii lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; cci aceasta este voia lui Dumnezeu, n
Christos Isus, cu privire la voi. n procesul de sfinire pe care l lucreaz n viaa noastr,
Duhul Sfnt folosete tot felul de lucruri, stri i evenimente. Noi tim c toate lucrurile
lucreaz spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu, i anume spre binele celor ce snt
chemai dup planul Su (Romani 8:28).
Totui, uneori uitm lucrul acesta i nu-I mai mulumim lui Dumnezeu chiar pentru toate
lucrurile, iar aceasta zdrnicete sau ntrzie ntr-o oarecare msur lucrarea Duhului n
viaa noastr. Expresia stingei Duhul se refer tocmai la o asemenea situaie n care
energia Duhului este mpiedicat s lucreze. Este ca i cu stingerea entuziasmului.
d. Cretini care se predau Duhului Sfnt. Acest subiect este dezvoltat pe larg de apostolul
Pavel n Romani 6 i Romani 8. Spicuim aici numai cteva expresii mai edificatoare: dai-v
pe voi niv lui Dumnezeu (6:13), v-ai fcut robi ai neprihnirii (6:18), triesc dup
ndemnurile Duhului (8:5), umbl dup ndemnurile Duhului (8:5), prin Duhul facei s
moar faptele trupului (8:13), Cci toi cei ce snt cluzii de Dumnezeu snt fii ai lui
Dumnezeu (8:14). (Vezi anexa nr. 6)

Despre paradoxul creterii spirituale

Pentru cei care au citit cu atenie epistolele Noului Testament, nu este nici un secret c ele
snt structurate n trei seciuni care cuprind, de obicei n ordine: nvtur, ndemnuri,
saluturi. nvtura pune accent pe explicarea lucrrii fcute de Dumnezeu n folosul
oamenilor, ndemnurile pun accentul pe felul n care oamenii trebuiesc s rspund lucrrii
lui Dumnezeu, iar saluturile ilustreaz legturile care s-au stabilit ntre cei care au intrat n
viaa cea nou.
Dac vom cerceta cu atenie, vom vedea c, luate separat, capitolele de nvtur i
capitolele de ndemnuri par a spune lucruri diferite n problema creterii spirituale. Uneori
informaiile primite par a se contrazice de-a dreptul. Iat de exemplu ce scrie n Filipeni 1:6:
Snt ncredinat c Acela care a nceput n voi aceast bun lucrare, o va isprvi pn n ziua
lui Isus Christos. Din acest text reiese clar c lucrarea din luntrul nostru este n ntregime o
lucrare a lui Dumnezeu prin Duhul. El a nceput-o, El o face i tot El este Acela care o va
duce la desvrire.
n 1 Petru 1:5-7, dup ce ni s-a spus c: Dumnezeiasca Lui putere ne-a druit tot ce
privete viaa i evlavia, prin cunoaterea Celui ce ne-a chemat (1:3), sntem ndemnai s
ne dm i noi toate silinele, ca s unim cu credina noastr fapta; cu fapta, cunotina; cu

cunotina, nfrnarea; cu nfrnarea, rbdarea; cu rbdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea

de frai; cu dragostea de frai, iubirea de oameni. Iar n 1 Petru 1:10 se aduga: De aceea
frailor, cutai cu att mai mult s v ntrii chemarea i alegerea voastr; cci dac facei
lucrul acesta nu vei aluneca niciodat. Singura explicaie a acestor aparente contraziceri
este c Biblia vrea s tim c lucrarea de cretere spiritual, ca i mntuirea de altfel, este o
lucrare n ntregime dumnezeiasc i tot n ntregime o lucrare pe care este chemat s o fac
omul. n mintea noastr aceste lucruri nu se mpac, dar se pare c n mintea lui
Dumnezeu ele se mpac de minune.
n teologie situaia aceasta se numete antinomie i ea mrturisete limitrile gndirii
noastre. Pentru noi exist o aparent opoziie ntre suveranitatea divin i responsabilitatea
uman. Altfel spus, noi nelegem doar n parte cum mpac Dumnezeu activitatea Sa ca
mprat suveran i activitatea Sa ca Judector.
Biblia ne nva c, de pe poziia de mprat, Dumnezeu hotrte i controleaz toate
lucrurile, ntre care i activitile omului, conform cu planurile Lui venice. (vezi: Geneza
45:8; 50:20; Proverbe 16:9; 21:1; Matei 10:29; Faptele Apostolilor 4:27; Romani 9:20;
Efeseni 1:4,5,11; etc.)
Aceeai Biblie ne spune ns i c, din poziia de Judector, Dumnezeu trage la rspundere
pe fiecare om i-l socotete responsabil pentru alegerile pe care le face n vederea mplinirii
propriilor lui planuri. (vezi: Matei 25; Romani 2:1-16; Apocalipsa 20:11-13; etc.) Aa c
oricine aude Evanghelia este socotit rspunztor de felul n care rspunde i dac nu o
primete, este vinovat de necredin. dar cine nu crede, a i fost judecat, pentru c n-a
crezut (Ioan 3:18) i tot aa, apostolul Pavel simea apsnd asupra lui responsabilitatea
Evangheliei: cci trebuie s-o vestesc; i vai de mine, dac nu vestesc Evanghelia ! (1
Corinteni 9:16)
n aceeai Biblie se gsesc laolalt i suveranitatea lui Dumnezeu i responsabilitatea
uman. Uneori ele se ntreptrund n coninutul aceluiai text, (vezi Luca 22:22), Negreit,
Fiul omului se duce, dup cum este rnduit. Dar vai de omul acela prin care este vndut El !
Datoria noastr este s pstrm n echilibru cele dou adevruri i s nu ne lsm ispitii s-l
preferm pe unul n dauna celuilalt. ntr-o bun zi Dumnezeu ne va explica El nsui de ce nam putut nelege unele lucruri care snt potrivite cu nelepciunea divin.
O foarte frumoas poezie care red paradoxul creterii spirituale este scris de unul dintre
cei mai mari poei cretini ai neamului nostru: Traian Dorz. Fratele Dorz a surprins cum nu
se poate mai bine tensiunea care exist ntre promisiunea lui Dumnezeu i angajamentul pe
care ni-l pretinde pentru ajungerea la desvrire. Iat mai jos aceast scurt, dar bogat
poezie, pe care este bine s-o citim, s-o nelegem, s o nvm pe dinafar i mai ales s-o
trim.

Tu ne-ai promis mpria

Tu ne-ai promis mpria
cereasc, Doamne, tuturor
dar nu o dai dect acelor
ce cred i lupt pn mor.
Tu ai promis izbnd-n lupta
cu cel viclean i ru, oricui,
dar nu o dai dect acelui
statornic n credina lui.
Tu ai promis c-asculi pe-oricare
ndreapt rugciuni spre cer,
dar nu rspunzi dect acelor
ce-au gnd curat n tot ce-i cer.
Tu ai promis c eti de-a pururi
cu toi ai Ti n tot ce fac,
dar nu rmi dect cu-aceia
ce vor tri dup-al Tu plac.
Tu ai promis desvrirea
oricui se strduie mereu,
dar nu o dai dect acelui
ce suie dealul cel mai greu.
Tu ai promis tot ajutorul
oricui n lupta vieii grea,
dar nu i-l dai dect acelui
ce lupt ct puterea sa.

19 Mai - Roada Duhului Sfnt

( Saturday, 20 April, 2013 )
Dovada cea mai clar cu privire la lucrarea Duhului Sfnt n viaa credinciosului este prezena roadei
Duhului Sfnt. Faptul c cele nou virtui sunt numite road i nu roade, sugereaz faptul c aceste calit i
spirituale sunt produsul natural al prezenei Duhului n inima celui credincios (Gal. 5:22, 23). Implicaia este
c fiecare credincios trebuie s manifeste toat roada Duhului.
Definiie: Roada Duhului este rezultatul lucrrii Persoanei Duhului Sfnt prin care caracterul lui Hristos este
reprodus n viaa celui credincios. Aceasta nu are loc n mod automat, ci doar atunci cnd umblm n
dependen de Duhul Sfnt.
1.
a.
b.

Dumnezeu
Este

inund inima credinciosului cu ceea

cea
mai
important

ce este
virtute

El

(1
(1Cor.

Dragostea
Ioan 4:16).
13:13).

c.
d.

Adus
n
inim
de
prezena
mputernicete pe credincios s iubeasc (Mat. 5:44).

Duhului

(Rom.

5:5).

2.
Bucuria
a. Nu depinde de circumstane, ci de cunoaterea lui Dumnezeu i a ceea ce a fcut pentru noi prin
Hristos
(Ioan
15:11;
Fapte
16:25;
Rom.
5:3).
b. Apare n viaa credinciosului sub forma bucuriei mntuirii (Ps. 51:12).
3.
a.
b.
4.
a.
b.

Pacea
Darul primit de noi prin credin, datorit jertfei Domnului Isus (2 Tes. 3:16; Efes. 2:16).
Afecteaz toate relaiile noastre (Efes. 2: 13-17).

Produs
de
Prezena

Duhul
ei

ndelunga
cnd
interacionm
conduce
spre

cu
Cuvntul
(Luca
desvrire
(Iacov

rbdare
8:15).
1:3.4).

5.
Buntatea
a. Atribut al lui Dumnezeu dar care prin Duhul poate fi reprodus i n noi (Ps. 25:8; Ps. 106:1; Gal. 6:1,2;
Efes.
4:32).
b. Ar trebui s se manifeste n relaiile noastre cu toi oamenii (Filip 4:5).
6.
Facerea
de
bine
a. Legat foarte mult de generozitatea care rezult din manifestarea prezenei lui Dumnezeu (Fapte
10:38).
b. ndemnai s nu renunm prea uor la a face bine (Gal. 6:9,10).
7.
a.
b.

O alt trstur a
Va fi rspltit (Apoc. 2:10).

caracterului

lui

Hristos

de

martor

credincios

Credincioia
(Apoc. 1:5)

8.
Blndeea
a. O trstur de caracter a Domnului Isus care prin Duhul poate s fie manifestat i n viaa noastr
(Mat.
11:29).
b. i ea va fi rspltit (Mat. 5:5).
9.
a.
b.

nfrnarea
poftelor
Duhul Sfnt ne d puterea de a ne mpotrivi poftelor care se rzboiesc cu sufletul (1 Petru 2:11).
Esenial pentru sfinire (1Tes. 4:3-8).

ntrebri exegetice:
Care sunt evidenele i consecinele faptului c cineva triete sub imboldul Duhului Sfnt? (Rom. 8:1-11)
Care sunt evidenele i consecinele faptului c cineva triete sub imboldul firii pmnteti? (Rom. 8:1-11)
Ce condiii trebuie s ndeplineasc cel credincios pentru ca roada Duhului sa fie prezent n viaa lui?
(Rom. 8:1-11; Gal 5:22,23; Ioan 15:1-11)
ntrebri aplicative:
Sub cluzirea Duhului evalueaz modul n care fiecare dintre cele nou virtui (roade) sunt prezente n
viaa ta.
Ce comunic absena roadelor Duhului Sfnt n viaa cuiva?

Pot fi contrafcute sau mimate de ctre cineva roadele Duhului Sfnt?

Definita Dragostei
by Rich Deem

INTRODUCERE
Adevaratul inteles al dragostei, cel definit in Biblie, a fost corupt in limbajul uzual si in
societatea noastra. De cele mai multe ori, dragostea este confundata cu infatuarea - acel
sentiment declansat de reactii fizice, de emotii, pe care il avem atunci cand ne
"indragostim". Acest fel de "dragoste" dureaza, de obicei, mai putin de un an si, daca nu
este inlocuit de dragostea adevarata, are ca rezultat relatii vatamate.

Originea dragostei
Biblia ne spune ca dragostea vine de la Dumnezeu. De fapt, Biblia ne spune ca Dumnezeu
"este dragoste".1Dragostea este dintre principalele caracteristici ale lui Dumnezeu.
Dumnezeu ne-a inzestrat si pe noi cu capacitatea de a iubi. Aceasta capacitate de a iubi,
este una dintre trasaturile pe care le-am primit in momentul in care am fost creati "dupa
chipul si asemanarea sa".2

Diferite feluri de dragoste

Limba greaca (limba Noului Testament) foloseste doua cuvinte diferite pentru a descrie si
defini dragostea. Cel mai folosit cuvant este "agape". Acesta se refera la dragostea pe
care Dumnezeu ne-o poarta. Este o dragoste impartiala, care se jertfeste pentru obiectul
acestei iubiri si care este exemplificata, cel mai bine, de darul pe care Dumnezeu ni l-a
facut:
Ioan 3:16 Fiindc att de mult a iubit Dumnezeu lumea, c a dat pe singurul Lui Fiu,
pentru ca oricine crede n El, s nu piar, ci s aib viaa venic.
Daruirea Fiului Sau3 pentru iertarea pacatelor noastre4 a fost facute pentru toti
oamenii,5 fara nici un fel de discriminare.6 Dragostea lui Dumnezeu este neconditionata.7
Prin contrast, dragostea noastra este conditionata de comportamentul celorlalti oameni
fata de noi. Acest fel de dragoste este bazat pe familiaritate si interactiune directa.
Cuvantul grecesc "phileo" defineste acest tip de dragoste, deseori tradus ca "dragoste
frateasca". Phileo este o dragoste conectata prin intermediul emotiilor noastre - dragoste
care poate fi experimentata atat de credinciosi cat si de necredinciosi. Aceasta se afla in
contrast cu dragostea agape, care este o dragoste in care este implicat si sufletul.
Dragostea agape are nevoie de o relatie cu Dumnezeu, prin Domnul Isus Hristos, din
moment ce sufletul ne-regenerat este incapabil de dragoste neconditionata. Dragostea
agape ofera si sacrifica totul, fara a astepta nimic in schimb. 8
Cei ce au studiat Biblia si cunosc caracterul lui Petru, stiu ca acesta era condus de emotii
si de cele mai multe ori raspundea,mai degraba, emotional decat rational, diferitelor
situatii intalnite. Cateodata un astfel de raspuns poate fi potrivit ( Petru a mers pe apa,
pentru a se apropia de Domnul Isus - Matei 14:25-33), insa alteori poate fi nepotrivit

( Petru este intrerupt de Dumnezeu atunci cand propune ridicarea a trei colibe pe Muntele
Schimbarii la Fata - Matei 17:4). Peter exprima destul de usor dragostea phileo si
era,probabil, foarte popular datorita caracterului sau dinamic. Totusi, Dumnezeu doreste
ca noi sa avem si dragoste phileo si dragoste agape. Petru a enuntat aceasta idee in
prima epistola:
1 Petru 1:22 Deci, ca unii care, prin ascultarea de adevr, v-ai curit sufletele prin
Duhul, ca s avei o dragoste de frai (phileo) neprefcut, iubii-v (agape) cu cldur
unii pe alii, din toat inima;
Credinciosii din Asia Mica isi exprimasera deja dragostea phileo, dar Petru ii incuraja sa isi
manifeste si dragostea agape. Daca esti crestin, esti incurajat sa iti exprimi atat
dragostea familiara cat si dragostea spirituala neconditionata. Scopul crestinului este sa
devina partas la natura divina.9 In a doua epistola, Petru ne spune ca trebuie sa ne
comportam excelent din punct de vedere moral. Totusi, trairea crestina nu ar trebui sa se
limiteze doar la excelenta morala, ci mai presus de orice, ar trebui sa includa dragostea
phileo si agape:
2 Petru 1:5 De aceea, dai-v i voi toate silinele ca s unii cu credina voastr fapta; cu
fapta, cunotina;
2 Petru 1:6 cu cunotina, nfrnarea; cu nfrnarea, rbdarea; cu rbdarea, evlavia;
2 Petru 1:7 cu evlavia, dragostea de frai (phileo); cu dragostea de frai, iubirea de
oameni (agape).
Cel mai cunoscut citat biblic despre dragoste provine din 1 Corinteni:
1 Corinteni 13:1 Chiar dac a vorbi n limbi omeneti i ngereti, i n-a avea dragoste,
sunt o aram suntoare sau un chimval zngnitor.
1 Corinteni 13:2 i chiar dac a avea darul prorociei, i a cunoate toate tainele i toat
tiina; chiar dac a avea toat credina aa nct s mut i munii, i n-a avea
dragoste, nu sunt nimic.
1 Corinteni 13:3 i chiar dac mi-a mpri toat averea pentru hrana sracilor, chiar
dac mi-a da trupul s fie ars, i n-a avea dragoste, nu-mi folosete la nimic.
1 Corinteni 13:4 Dragostea este ndelung rbdtoare, este plin de buntate: dragostea
nu pizmuiete; dragostea nu se laud, nu se umfl de mndrie,
1 Corinteni 13:5 nu se poart necuviincios, nu caut folosul su, nu se mnie, nu se
gndete la ru,
1 Corinteni 13:6 nu se bucur de nelegiuire, ci se bucur de adevr,
1 Corinteni 13:7 acoper totul, crede totul, ndjduiete totul, sufer totul.
1 Corinteni 13:8 Dragostea nu va pieri niciodat. Prorociile se vor sfri; limbile vor
nceta; cunotina va avea sfrit.
1 Corinteni 13:9 Cci cunoatem n parte, i prorocim n parte;
1 Corinteni 13:10 dar cnd va veni ce este desvrit, acest "n parte" se va sfri.
1 Corinteni 13:11 Cnd eram copil, vorbeam ca un copil, simeam ca un copil, gndeam
ca un copil; cnd m-am fcut om mare, am lepdat ce era copilresc.
1 Corinteni 13:12 Acum, vedem ca ntr-o oglind, n chip ntunecos; dar atunci, vom
vedea fa n fa. Acum, cunosc n parte; dar atunci, voi cunoate deplin, aa cum am
fost i eu cunoscut pe deplin.
1 Corinteni 13:13 Acum dar rmn aceste trei: credina, ndejdea i dragostea; dar cea
mai mare dintre ele este dragostea.
Aceasta este o descriere a dragostei agape. Este descrisa ca fiind rabdatoare, plina de
bunatate, onesta, altruista, credincioasa, are o nadejde neclintita si rabda totul. Nu este
geloasa, mandra, aroganta, nepoliticoasa, egoista sau manioasa. Adevarata dragoste nu

esueaza niciodata. Aceasta descriere ilustreaza perfect dragostea pe care Dumnezeu ne-o
poarta, si ar trebui sa fie felul in care sa ne iubim intre noi si sa Il iubim pe Dumnezeu.
Totusi, nu am intalnit nici o persoana care sa indeplineasca perfect aceasta definitie
biblica a dragostei. Biblia ne spune ca dragostea neconditionata, este mai importanta
decat orice alt lucru (o lista partiala ar include abilitatile oratorice, profetiile, cunoasterea,
credinta, filantropia si speranta). Toate aceste lucruri enumerate sunt bune, dar ele sunt
trecatoare. Doar dragostea este vesnica, deoarece dragostea este fundamentul vietii
vesnice. De fapt, cand Domnul Isus a fost intrebat care este cea dintai porunca, a spus
"S iubeti pe Domnul, Dumnezeul tu, cu toat inima ta, cu tot sufletul tu, i cu tot
cugetul tu." Apoi a adaugat a doua porunca, ca importanta, "S iubeti pe aproapele tu
ca pe tine nsui". Domnul Isus ne-a spus ca intreaga lege se poate rezuma la aceste
doua porunci.10

CONCLUZIE
Daca nu esti crestin, sper ca iti doresti sa exprimi dragostea asa cum este ea definita in
Biblie. Totusi, dorind sa faci asta prin puterile tale inseamna un esec sigur. Acest fel de
dragoste este posibil numai prin puterea lui Dumnezeu, prin credinta in Isus Hristos.
Chiar daca esti crestin, nu vei reusi daca nu te increzi si nu te lasi prelucrat de Domnul
Isus. Fie ca Domnul sa ne conduca inimile in iubirea neconditionata a lui Dumnezeu si in
nadejdea neclintita in El.11
Tradus de Crestinul

REFERINTE
1. 1 Ioan 4:8 Cine nu iubete, n-a cunoscut pe Dumnezeu; pentru c Dumnezeu
este dragoste.
2. Geneza 1:27 Dumnezeu a fcut pe om dup chipul Su, l-a fcut dup chipul lui
Dumnezeu; parte brbteasc i parte femeiasc i-a fcut.
3. Romani 3:24 i sunt socotii neprihnii, fr plat, prin harul Su, prin
rscumprarea, care este n Hristos Isus.
Romani 6:23 Fiindc plata pcatului este moartea: dar darul fr plat al lui
Dumnezeu este viaa venic n Isus Hristos, Domnul nostru.
Efeseni 2:8 Cci prin har ai fost mntuii, prin credin. i aceasta nu vine de la
voi; ci este darul lui Dumnezeu.
4. 1 Ioan 4:10 i dragostea st nu n faptul c noi am iubit pe Dumnezeu, ci n faptul
c El ne-a iubit pe noi, i a trimis pe Fiul Su ca jertf de ispire pentru pcatele
noastre.
5. Romani 5:18 ...Astfel dar, dup cum printr-o singur greeal, a venit o osnd,
care a lovit pe toi oamenii, tot aa, printr-o singur hotrre de iertare a venit
pentru toi oamenii o hotrre de neprihnire care d viaa.
Romani 6:10 Fiindc prin moartea de care a murit, El a murit pentru pcat, odat
pentru totdeauna; iar prin viaa pe care o triete, triete pentru Dumnezeu.
1 Timotei 2:3 Lucrul acesta este bun i bine primit naintea lui Dumnezeu,
Mntuitorul nostru,
1 Timotei 2:4 care voiete ca toi oamenii s fie mntuii i s vin la cunotina
adevrului.
1 Timotei 4:10 Noi muncim, n adevr, i ne luptm, pentru c ne-am pus
ndejdea n Dumnezeul cel viu, care este Mntuitorul tuturor oamenilor, i mai
ales al celor credincioi.
Tit 2:11 Cci harul lui Dumnezeu, care aduce mntuire pentru toi oamenii, a fost

artat,
1 Ioan 2:2 El este jertfa de ispire pentru pcatele noastre; i nu numai pentru
ale noastre, ci pentru ale ntregii lumi.
6. Romani 1:16 Cci mie nu mi-e ruine de Evanghelia lui Hristos; fiindc ea este
puterea lui Dumnezeu pentru mntuirea fiecruia care crede: nti a Iudeului, apoi
a Grecului;
Romani 10:12 n adevr, nu este nici o deosebire ntre Iudeu i Grec; cci toi au
acelai Domn, care este bogat n ndurare pentru toi cei ce-L cheam.
Galateni 3:28 Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod;
nu mai este nici parte brbteasc, nici parte femeiasc, fiindc toi suntei una n
Hristos Isus.
7. Romani 5:8 Dar Dumnezeu i arat dragostea fa de noi prin faptul c, pe cnd
eram noi nc pctoi, Hristos a murit pentru noi.
8. Luca 6:35 Voi ns, iubii (agape) pe vrjmaii votri, facei bine i dai cu
mprumut, fr s ndjduii ceva n schimb. i rsplata voastr va fi mare, i vei
fi fiii Celui Prea nalt; cci El este bun i cu cei nemulumitori i cu cei ri.
9. 2Pe 1:4 Prin care El ne-a hrzit mari i preioase fgduine, ca prin ele s v
facei prtai dumnezeietii firi, scpnd de stricciunea poftei celei din lume.
10. Matei 22:36 "nvtorule, care este cea mai mare porunc din Lege?"
Matei 22:37 Isus i-a rspuns: "S iubeti pe Domnul, Dumnezeul tu, cu toat
inima ta, cu tot sufletul tu, i cu tot cugetul tu."
Matei 22:38 "Aceasta este cea dinti, i cea mai mare porunc.
Matei 22:39 Iar a doua, asemenea ei, este: ,S iubeti pe aproapele tu ca pe
tine nsui.' Matei 22:40 n aceste dou porunci se cuprinde toat Legea i
Proorocii."
11. 2 Tes 3:5.
http://www.godandscie

ea mai mare dintre acestea este dragostea

Credina: Legtura dintre dragostea lui Dumnezeu pentru
noi
i dragostea noastr pentru alii
(Galateni 5:1-6)
Rmnei dar tari, i nu v plecai iari sub jugul robiei. Iat, eu,
Pavel, v spun c, dac v vei tia mprejur, Hristos nu v va
folosi la nimic. i mrturisesc iari nc odat oricrui om care
primete tierea mprejur, c este dator s mplineasc toat
Legea. Voi, care voii s fii socotii neprihnii prin Lege, v-ai
desprit de Hristos; ai czut din har. Cci noi, prin Duhul,
ateptm prin credin ndejdea neprihnirii. Cci n Isus Hristos,
nici tierea mprejur, nici netierea mprejur n-au vreun pre, ci
credina care lucreaz prin dragoste.
Introducere i recapitulare

n dimineaa aceasta pun ntrebarea: Care este legtura dintre

dragostea lui Dumnezeu pentru noi i dragostea noastr pentru alii?
Acesta e un mesaj de tranziie n seria "Cea mai mare dintre acestea
este dragostea."
n ultimele patru sptmni am vorbit despre adncimile dragostei lui
Hristos pentru noi. Costul ei a fost infinit: a costat suferina i moartea
Fiului lui Dumnezeu. Dragostea Sa a fost att de puternic nct a
biruit obstacolul ridicat de nelegiuirea i lipsa noastr de merit.
Binefacerile dragostei Sale sunt la fel de mari ca toate lucrurile pe care
le deine Dumnezeu n univers. Nimic nu ne va putea despri de El. i
El nu ne va opri nici un bine. Noi suntem motenitorii Lui. Iar
dragostea Sa a fost liber. Nimeni nu I-a luat viaa. El i-a dat-o de
bunvoie. El i iubete poporul - cei care consider aceast dragoste
comoara lor cea mai de pre - cu o dragoste ce nu poate fi mai mare
dect aa cum e acum. Dac o primeti ca pe comoara ta i o
preuieti, Hristos te iubete mai mult dect poi tu nelege.
i totui, scopul nostru a fost s-o nelegem mcar n parte. Am fost
ncurajai la aceasta de rugciunea lui Pavel din Efeseni 3:17-19:
Pentru ca, avnd rdcina i temelia pus n dragoste, s putei
pricepe mpreun cu toi sfinii, care este lrgimea, lungimea,
adncimea i nlimea; i s cunoatei dragostea lui Hristos,
care ntrece orice cunotin.
Deci, el se roag pentru noi - i noi ne rugm - ca, trimindu-ne
rdcinile n adncimile dragostei lui Hristos, s o putem nelege. Nu
doar s stm deoparte i s o observm, ci s ne nrdcinm vieile n
ea. S o sorbim. S o savurm. S depindem de ea. S ne asumm
riscuri pe baza ei.
Dou verigi care fac legtura dintre dragostea lui Hristos
pentru noi i dragostea noastr unii pentru ceilali
Astzi vom pune mai multe ntrebri cu privire la aceast rdcin - la
aceast legtur dintre a fi iubii de Hristos i a iubi pe alii. Ce
transform, practic, dragostea lui Hristos pentru noi n dragostea
noastr pentru alii? Gsim dou rspunsuri n cartea Galateni. Un
rspuns este Duhul Sfnt. Al doilea rspuns este Credina. i mai
exist un text care leag aceste dou rspunsuri ntr-un mod care e
plin de implicaii practice pentru trirea unei viei de dragoste n
aceast sptmn.

Duhul Sfnt
Haidei s ncepem cu primul rspuns: Duhul Sfnt. Privii mai nti la
Galateni 5:13-16,
Frailor, voi ai fost chemai la slobozenie. Numai, nu facei din
slobozenie o pricin ca s trii pentru firea pmnteasc, ci
slujii-v unii altora n dragoste. 14 Cci toat Legea se cuprinde
ntr-o singur porunc: "S IUBETI PE APROAPELE TU CA PE
TINE NSUI." 15 Dar dac v mucai i v mncai unii pe alii,
luai seama s nu fii nimicii unii de alii. 16 Zic dar:
umblai crmuii de Duhul, i nu mplinii poftele firii
pmnteti.
Deci, umblarea sub cluzirea Duhului Sfnt nu nseamn s ne
mucm i s ne mncm unii pe alii, ci s ne slujim unii altora n
dragoste. Duhul Sfnt este cheia.
Privii apoi la versetul 22:
Roada Duhului, dimpotriv, este: dragostea, bucuria, pacea,
ndelunga rbdare, buntatea, facerea de bine, credincioia,
blndeea, nfrnarea poftelor. mpotriva acestor lucruri nu este
lege.
Prima road a Duhului listat aici este dragostea. Deci este clar c o
verig crucial ntre a fi iubii de Hristos i a-i iubi pe alii este Duhul
Sfnt. Dragostea pentru alii este roada care crete n vieile noastre
prin lucrarea Sa. Cumva, El face s se ntmple. Fr El, acest lucru nu
va avea loc. Iar atunci cnd se ntmpl, nu noi primim slava, ci
Dumnezeu.
Viaa cretin este o via supranatural. Ea nu e simplul produs al
forelor umane. Cere resurse pe care noi nu le avem. E crucial ca noi
s recunoatem acest lucru. Lsai singuri, noi nu putem iubi. Dar
aceasta e o mare ncurajare. Pentru c nseamn c, dac eti aici i te
gndeti: "Eu nu sunt o persoan prea iubitoare din fire", nu eti
dezavantajat, pentru c de fapt nimeni nu e o persoan iubitoare din
fire. Dac am fi fost, prima road a Duhului Sfnt nu ar fi dragostea;
ar fi o road a personalitii noastre, sau a educaiei primite, sau a
cromozomilor. n realitate, s-ar putea ca tu s fii mult naintea unei
persoane care consider dragostea un lucru natural. Astfel de persoane
nva mult mai greu s iubeasc pentru c nu caut resursele
necesare acolo unde trebuie.
Deci, primul rspuns este c Duhul Sfnt e legtura dintre dragostea

lui Hristos pentru noi i dragostea noastr unii pentru ceilali. El

lucreaz n noi ntr-un mod supranatural ca s produc roada
dragostei. Cum se ntmpl aceasta vom vedea - cel puin parial privind la al doilea rspuns.
Credina
Al doilea rspuns este c legtura dintre dragostea lui Hristos pentru
noi i dragostea noastr pentru alii este CREDINA. Textul cheie n
acest sens este Galateni 5:6.
Cci n Isus Hristos, nici tierea mprejur, nici netierea mprejur
n-au vreun pre, ci credina care lucreaz prin dragoste.
Pavel se lupt aici cu nvturile false care spuneau c un om i poate
ctiga sau merita mntuirea prin tierea mprejur. El spune n versetul
2,
"Dac v vei tia mprejur, Hristos nu v va folosi la nimic."
n alte cuvinte, dac vei privi la propriile merite, sau la meritele
lucrurilor pe care le poi face, atunci lucrarea pe deplin suficient a lui
Hristos, pe care a mplinit-o murind pentru pcatele tale i obinndu-i
mntuirea, nu mai e de nici un folos. Cnd depinzi de faptele tale, tu
respingi lucrarea lui Hristos.
Deci, dac faptele noastre nu merit mntuirea oferit de Hristos,
atunci cum o primim? Care e legtura? Rspunsul l gsim n versetul
6,
Cci n Isus Hristos, nici tierea mprejur, nici netierea mprejur
n-au vreun pre, ci credina care lucreaz prin dragoste.
Legtura dintre noi i Isus, care face ca mntuirea pe care El a
desvrit-o s devin a noastr, este credina - ncrederea n iertarea
Lui; ncrederea n promisiunile Lui; preuirea prtiei cu El. Dar lucrul
care face ca versetul ase s fie att de remarcabil este acela c
credina care ne leag de Isus i primete ndreptirea Lui este
"credina care lucreaz prin dragoste." n alte cuvinte, este acea
credin care i dovedete autenticitatea producnd dragoste.
Dragostea nu ne ctig mntuirea. Dragostea dovedete
autenticitatea credinei care primete mntuirea.
Dar amintii-v c ntrebarea noastr era: Care e legtura dintre
dragostea lui Hristos pentru noi i dragostea noastr unii pentru

ceilali? Ei bine, iat unul din rspunsurile lui Pavel: este credina care
produce dragoste. Credina este ca o verig ntre dragostea lui Hristos
pentru noi i dragostea noastr unii pentru ceilali.
Cum lucreaz mpreun Duhul Sfnt i credina ca s produc n
noi dragoste pentru alii?
ntrebarea care se pune acum este: care e relaia dintre aceste dou
rspunsuri? Dac Duhul Sfnt este o verig ntre dragostea lui Hristos
pentru noi i dragostea noastr unii pentru ceilali, i dac credina
este o verig ntre dragostea lui Hristos pentru noi i dragostea
noastr unii pentru ceilali, cum se potrivesc cele dou mpreun?
Dac dragostea este roada Duhului Sfnt, i dac dragostea este
roada credinei, atunci cum relaioneaz reciproc Duhul Sfnt i
credina ca s produc dragoste?
Rspunsul lui Pavel l gsim n Galateni 3:1-5. Pavel este mhnit din
cauza vetii c bisericile din Galatia se ndeprteaz nu numai de
ndreptirea prin credin, ci i de sfinirea prin credin (conform
Fapte 26:18, 2 Tesaloniceni 2:13). n alte cuvinte, ei au acceptat
nvtura fals c i ncepi viaa cretin prin credin i prin puterea
Duhului Sfnt, dar i desvreti viaa cretin NU prin credin, ci
prin alte eforturi i lucrri.
1 O, Galateni nechibzuii! Cine v-a fermecat, pe voi, naintea
ochilor crora a fost zugrvit Isus Hristos ca rstignit? 2 Iat
numai ce voiesc s tiu dela voi: prin faptele Legii ai primit voi
Duhul, ori prin auzirea credinei? 3 Suntei aa de nechibzuii?
Dup ce ai nceput prin Duhul, vrei acum s sfrii prin firea
pmnteasc? 4 n zadar ai suferit voi att de mult? Dac, n
adevr, e n zadar! 5 Cel ce v d Duhul i face minuni printre
voi, le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinei?
Putei auzi durerea lui Pavel n aceste cuvinte. Viaa cretin trebuie
trit n fiecare zi n acelai fel n care a nceput. n viaa cretin nu
se avanseaz de la Duhul Sfnt la firea pmnteasc sau de la credin
la fapte. Viaa cretin ncepe cu credina i cu Duhul Sfnt, i ea este
trit prin credin i prin Duhul Sfnt. Credina este clasa nti n
viaa cretin i tot ea reprezint i pregtirea postuniversitar. Iar
Duhul Sfnt este nvtorul i puterea la fiecare nivel. Noi nu
avansm niciodat la altceva. ntotdeauna este credina i Duhul
Sfnt.

Avem deci aici Duhul Sfnt i credina puse mpreun. Amintii-v,

ntrebarea noastr este: dac dragostea este o road a Duhului (Gal.
5:22), i dragostea este o road a credinei (Gal. 5:6), care este
legtura dintre cele dou? Ce nseamn aceasta pentru noi din punct
de vedere practic atunci cnd dorim s fim persoane mai iubitoare?
Galateni 3:2 i 5 ne dau rspunsul lui Pavel. Versetul 2b:
"Prin faptele Legii ai primit voi Duhul, ori prin auzirea credinei?"
El ne spune deci c la nceputul vieii cretine Duhul Sfnt a fost primit
prin credin, nu prin faptele Legii. Duhul vine prin canalul credinei. n
acest fel ne-am nceput noi viaa cretin. Dac Duhul Sfnt este seva,
atunci credina este rdcina.
Apoi, versetul 5 ne spune c aceasta este calea pe care pim mai
departe n viaa cretin:
Cel ce v d Duhul i face minuni printre voi...
Amndou verbele ("d" i "face") sunt la timpul prezent, ceea ce n
greac nseamn c aciunea este continu i n desfurare. Deci,
Dumnezeu v dsau v furnizeaz Duhul Sfnt ntr-un mod continuu i
tot El face minuni printre voi ntr-un mod continuu... CUM?, ntreab
Pavel. Versetul se ncheie cu,
"[Dumnezeu] le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea
credinei?"
Iar rspunsul este evident, "prin auzirea credinei."
Deci, att versetul 2 ct i versetul 5 subliniaz rspunsul la ntrebarea
noastr: Primim Duhul Sfnt la nceput i apoi El ne este dat pentru
lucrarea continu din vieile noastre, nu prin faptele Legii ci prin
credin. Legtura dintre Duhul Sfnt i credin este urmtoarea:
credina este canalul sau tubul sau conducta sau apeductul Duhului
Sfnt. Dragostea este roada Duhului i roada credinei, pentru c
credina este cea care primete Duhul Sfnt i depinde de El.
Dumnezeu d Duhul. El face acest lucru prin credin. Iar dragostea
este roada Duhului eliberat sau primit prin credin. Dragostea lui
Hristos este solul adnc i bogat n care noi suntem plantai; Duhul
Sfnt este seva care toarn acea dragoste n vieile noastre; iar
credina este rdcina pe care noi o trimitem adnc n acest sol.

Prin urmare, dac te ntrebi: "Ce pot face ca s devin o persoan mai
iubitoare?", rspunsul este "Experimenteaz mai mult din roada
Duhului Sfnt." Dar apoi vei ntreba: "Da, dar ce pot face ca s
primesc sau s eliberez mai mult din lucrarea productoare de roade a
Duhului Sfnt?" Rspunsul din Galateni 3:5 este: crede n Dumnezeu,
ncrede-te n Dumnezeu, bazeaz-te pe Dumnezeu. (Vezi exemplele lui
tefan i Barnaba de oameni "plini de Duhul Sfnt" i "plini de
credin", Fapte 6:5; 11:24).
Dar cum poi face asta? Ce nseamn aceasta n mod practic zi de zi sau n dup-amiaza aceasta, ca s pot fi o persoan mai iubitoare n
aceast dup-amiaz?
Suntem ajutai cu rspunsul la aceast ntrebare de felul n care Pavel
se exprim n versetele 2 i 5. El nu spune pur i simplu c primim
Duhul Sfnt "prin credin" sau c Duhul Sfnt ne este dat i lucreaz
"prin credin"; el spune c Duhul Sfnt este primit
"prin auzirea credinei". n ambele versete ( 2 i 5) el spune c Duhul
Sfnt vine i lucreaz "prin auzirea credinei". Aceast formulare ne
ajut s ne concentrm n lupta credinei i n lupta pentru dragoste.
Ea implic auzirea unui lucru n care trebuie s ne ncredem, pe care
s l credem, n care s ne punem credina.
Deci, dac te ntrebi "Ce pot face s devin o persoan mai iubitoare n
aceast dup-amiaz?", primul rspuns este: Las-L pe Duhul Sfnt
s-i umple viaa cu puterea i roada Sa. Dragostea este roada Duhului
Sfnt. Ea nu este produsul eforturilor noastre pentru Dumnezeu. Este
o road.
Dar cum poi face asta? Cum s produci aceast road? Ce primete i
elibereaz puterea productoare de roade a Duhului Sfnt n viaa ta?
Rspunsul este credina. Dumnezeu ne d Duhul Sfnt i face minuni
printre noi (dintre care dragostea e cea mai mare) prin credin.
Credin ns n ce? Ce fac eu n mod practic? Pavel spune, este prin
auzirea credinei. Asta nseamn c exist un mesaj pe care tu trebuie
s l auzi i s l crezi. Exist un Cuvnt pe care tu trebuie s l asculi
cu credin. Deci, dac vrei s primeti i s eliberezi Duhul Sfnt n
puterea Sa productoare de dragoste, ascult Cuvntul i crede-l,
rmi n el, bazeaz-te pe el, bizuie-te n el, depinde de el.
Dar despre ce Cuvnt e vorba, n mod practic? Fr ndoial c e vorba
de Cuvntul lui Dumnezeu, Biblia, n special promisiunile lui
Dumnezeu. Putem ns fi i mai specifici aici, din cauza versetului 1.
O, Galateni nechibzuii! Cine v-a fermecat, pe voi, naintea ochilor
crora a fost zugrvit Isus Hristos ca rstignit?

Acesta este mesajul pe care ei l-au "auzit cu credin". Un mesaj n

care Pavel a zugrvit pentru ei imaginea lui Hristos rstignit. El L-a
prezentat n mod public n predicile sale pe Hristos ca rstignit. Lui
Pavel nu-i venea s cread c ei se puteau ntoarce de la aceasta
napoi la firea lor pmnteasc cu scopul de a progresa n viaa
cretin.
De aceea, el spune cam aa. Vrei voi, cei din Biserica Bethlehem, s
fii oameni mai iubitori? Vrei s vedei mai multe demonstraii de
dragoste manifestate ntre voi? Vrei s fii mai deschii i mai
cuceritori fa de cei din afar care v viziteaz? Vrei s avei inimi
mai libere s se ngrijeasc de cei ce sufer? Vrei inimi care s v
iubeasc vrjmaii i s-i binecuvinteze pe cei ce v blastm? Vrei s
fii mai puin absorbii i mai puini acaparai de lucruri materiale, i
mai liberi s riscai i s v jertfii pentru alii?
Dac da, atunci alegei-v ca scop zi i noapte s fii umplui cu Duhul
Sfnt, Cel care produce roadele. Pentru c roada Duhului este
dragostea.
Iar pentru aceasta, alegei-v ca scop zi i noapte s fii umplui cu
credin, ncredere, siguran n Hristos, care v-a iubit i promite s v
ierte, s v cureasc i s v duc n slav.
Iar pentru aceasta, alegei-v ca scop s fii umplui zi i noapte cu
Cuvntul lui Dumnezeu. Credina vine n urma auzirii, iar auzirea vine
prin Cuvntul lui Dumnezeu (Romani 10:17). n special prin imaginile
puternice ale dragostei lui Hristos pentru voi - cum ar fi Hristos
rstignit.
Iat deci rspunsul la ntrebarea noastr: Care este legtura dintre
dragostea lui Hristos pentru noi i dragostea noastr unii pentru alii?
Rspunsul este Duhul Sfnt, productor de roade, eliberat n vieile
noastre prin credin, care este produs i susinut prin Cuvntul lui
Dumnezeu. Iar punctul central al acestui Cuvnt este imaginea lui
Hristos rstignit pentru pcatele noastre - toate promisiunile cuprinse
n acea dragoste.
Deci, chiar dac n aceast serie de studii eu voi vorbi de-acum mai
mult despre cum arat dragostea biblic, nu pierdei niciodat din
vedere acest adevr. n el trim. Nu avansm niciodat la ceva mai
mult. inta noastr este dragostea, care este roada Duhului Sfnt,
care ne este dat prin credin, care e susinut de Cuvntul lui
Dumnezeu, care prezint adncimile dragostei lui Hristos.

Dai-mi voie s nchei cu o minunt confirmare a acestor lucruri pe

care o gsim n Vechiul Testament. Exist dou texte n Vechiul
Testament care binecuvinteaz pe cel ce face un anumit lucru, astfel
nct acea persoan este ca un pom sdit lng un izvor de ap i care
continu s produc roade.
Primul este Psalmul 1, care spune:
Ferice de omul care... i gsete plcerea n Legea Domnului, i
zi i noapte cuget la Legea Lui! El este ca un pom sdit lng un
izvor de ap, care i d rodul la vremea lui, i ale crui frunze nu
se vetejesc.
Cellalt este Ieremia 17:7-8,
Binecuvntat s fie omul, care se ncrede n Domnul, i a crui
ndejde este Domnul! 8 Cci el este ca un pom sdit lng ape
care-i ntinde rdcinile spre ru; nu se teme de cldur, cnd
vine, i frunziul lui rmne verde; n anul secetei, nu se teme, i
nu nceteaz s aduc road.
Observai din nou acelai lucru. Cuvntul, n care aceti oameni i
gsesc plcerea i la care mediteaz zi i noapte, produce o puternic
ncredere n Dumnezeu - ncredere c Dumnezeu este cu noi, c El ne
iubete i va fi, pentru noi, tot ce vom avea nevoie - i puterea s
aducem roada dragostei, chiar n anul secetei.
Venii deci s fim un popor al Cuvntului, un popor al credinei, i un
popor al dragostei, prin puterea Duhului Sfnt!

Dumnezeu este Dragoste: Cum definim noi dragostea?

Dumnezeu este Dragoste, dar cum o definim noi? The American Heritage Dictionary defineste
dragostea ca si afectiune intensa fata de o alta persoana bazata pe legaturi personale sau de
familie. Deseori aceasta afectiune intensa se naste din atractia sexuala fata de cealalta
persoana. Ii iubim pe altii, sau spunem ca ii iubim atunci cand suntem atrasi de ei sau cand
acestia ne fac sa ne simtim bine. Observa ca cuvantul cheie in definitia dictionarului pentru
dragoste este cuvantul bazata pe. Acest cuvant implica faptul ca noi iubim conditionat; cu alte
cuvinte, ii iubim pe altii pentru ca ei indeplinesc o conditie pusa de noi inainte de a-i putea iubi.
Insa, dragostea nu este doar conditionata, ci si schimbatoare. Noi iubim bazati pe sentimentele si
emotiile noastre care se pot schimba de la un moment la altul. Rata divortului este extrem de
mare in societatea de astazi fiindca sotii si sotiile inceteaza sa se mai iubeasca unul pe altul ori
esueaza in dragoste. Poate trec printr-o perioada mai dificila in casnicia lor, nu mai simt nimic
fata de partener si de aceea pun capat relatiei. In mod evident, juramantul lor de casnicie pana
moartea ne va desparti inseamna mai degraba ca se pot desparti cand moare dragostea lor unul
fata de celalalt, decat atunci cand intervine moartea fizica.

Oare poate cineva intelege cu adevarat dragostea neconditionata? Se pare ca dragostea

parintilor fata de copii este cat se poate de aproape de dragostea neconditionata pe care o putem
avea fara ajutorul lui Dumnezeu in viata noastra. Continuam sa ne iubim copii in vremuri bune si
rele, fara sa ne oprim sa-i iubim chiar si atunci cand nu implinesc asteparile noastre privitoare la
ei. Decidem sa-i iubim pe copiii nostri chiar si atunci cand consideram ca nu merita sa fie iubiti;
dragostea noastra nu inceteaza nici atunci cand nu simtim dragoste fata de ei. Aceasta
dragoste seamna cu dragostea lui Dumnezeu fata de noi, insa, asa cum vom vedea, dragostea
lui Dumnezeu intrece definitia oamenilor pentru dragoste, pana acolo incat ne este greu sa o
pricepem.
Dumnezeu este Dragoste: Cum defineste Dumnezeu dragostea?
Biblia ne spune ca Dumnezeu este dragoste (1 Ioan 4:8). Insa, cum putem noi intelege acest
adevar? Sunt multe pasaje in Biblie care ne ofera definitia lui Dumnezeu pentru dragoste. Cel mai
cunoscut verset este Ioan 3:16: Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe
singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. Deci, un mod
in care Dumnezeu defineste dragostea este in actul de a darui. Totusi, ceea ce a dat Dumnezeu
(sau mai degraba pe Cine a dat Dumnezeu) nu este un simplu cadou impachetat ca atare;
Dumnezeu L-a jertfit pe Singurul Lui Fiu, pentru ca noi, cei care ne vom pune credinta in Fiul Sau,
sa nu ne petrecem vesnicia in separare de El. Aceasta dragoste este uimitoare, fiindca noi am
ales sa fim separati de Dumnezeu prin pacatul nostru, si totusi Dumnezeu este Cel care
indeparteaza separarea prin jertfa Sa personala si intensa, iar tot ce trebuie sa facem noi este sa
acceptam darul Lui.
Un alt verset important despre dragostea lui Dumnezeu este Romani 5:8: Dar Dumnezeu Isi
arata dragostea fata de noi prin faptul ca, pe cand eram noi inca pacatosi, Cristos a murit pentru
noi. In acest verset si in cel din Ioan 3:16, nu gasim nici o conditie pusa de dragostea lui
Dumnezeu pentru noi. Dumnezeu nu spune, va voi iubi, de indata ce va veti indrepta
comportamentul, nici ca Imi voi jertfi Fiul, daca promiteti ca Ma veti iubi. De fapt, in Romani 5:8
gasim tocmai opusul. Dumnezeu vrea sa stim ca dragostea Lui este neconditionata, ca El L-a
trimis pe Fiul Lui, Isus Cristos, sa moara pentru noi cand noi eram pacatosi nevrednici de
dragoste. Nu trebuia sa ne schimbam, nici sa facem vreo promisiune lui Dumnezeu inainte de
experimenta dragostea Sa. Dragostea Lui fata de noi a existat dintotdeauna, si din acest motiv, El
S-a dat si S-a jertfit pe Sine cu mult timp inainte ca noi macar sa intelegem ca avem nevoie de
dragostea Lui.
Dumnezeu este Dragoste: ea este neconditionata
Dumnezeu este Dragoste si dragostea Lui este foarte diferta de dragostea omeneasca.
Dragostea lui Dumnezeu este neconditionata si nu este bazata pe sentimente si emotii. El nu ne
iubeste pentru ca meritam aceasta sau ca Il facem noi sa Se simta bine; El ne iubeste pentru ca
El este dragoste. Dumnezeu ne-a creat sa avem o relatie plina de dragoste cu El, iar El L-a jertfit
pe Singurul Sau Fiu (care a dorit sa moara pentru noi) pentru a restaura aceasta relatie.