DESCANTEC DE DEOCHI 2

Simptomele deochiului sunt: dureri de cap, cascatul, slabiciune, lipsa poftei de mancare si cateodata greata. Descantecul de deochi se face cu un pahar de apa neinceputa (luata imediat dupa miezul noptii) si trei carbuni aprinsi (in lipsa acestora, se pot folosi noua bete de chibrituri in grupe de cate trei). Se ia un cutit si se face semnul crucii pe paharul cu apa. Se spune de trei ori descantecul de mai jos si dupa fiecare se aprind cele trei bete de chibrituri care apoi se sting in apa. Deocheatul bea trei inghitituri de apa, iar restul se arunca la radacina unei plante.

Fugi deochi dintre ochi, Dintre gene si sprancene, Din fata, din corp si mana, Din picioare, mate si oase, Duceti-va peste noua mari si noua tari, Ca acolo va asteapta Noua fete de imparat Cu mese intinse Si cu fripturi aprinse, Si cand s-o deochea mata si cainele Atunci sa se mai deoache (numele), Atunci si nici atunci. Se spune descantecul suflandu-se asupra bolnavului de trei ori: Fugi, deochi, dintre ochi, Fugi, deochetura, Ca te-ajunge vant din gura. Fugi, deochiat, Ca te-ajunge vant turbat. Fugi, deochi, dintre ochi, Ca te-ajunge soarele, Si-ti taie picioarele, Fugi, deochi, din fata obrazului, Din zgarciul nasului,

Din grumazii gatului, Din creerii capului, Din splina, din inima, Si sa iesi si sa te duci, Ca eu cu gura te-am descantat, Cu mana te-am luat, Si-n vant te-am aruncat, Sa ramaie N. Curat, luminat, Ca floarea campului, Ca roua diminetii. ESCANTEC DE DEOCHI 4

Vine ciuta de la munte Lingandu-si puii pe frunte. i linge pe pistricei Si pe cei frumusei. Si eu pe (numele) il ling De deochi, Dintre ochi. Cat o sta vantu-n gard Atat sa stea deochiu-n cap, Si sa fuga prin sat Ca un cane turbat Cu coada indoita, Cu gura cascata Si unde-o cadea Acolo s-o frangea, Acolo o muri. Pe (numele) sa-l lase Curat luminat, Cum Dumnezeu l-a lasat! DESCANTEC DE DRAGOSTE 1

Plecai in lunc In Sfanta Duminic Pe potec neclcat Pe rou nescuturat Prin dragoste neadunat Poteca dac-o clcai Roua c o scuturai

Si dragostile le adunai Si-n ast ap Si-n ast can Le bgai Si cu ele toate Pe corp m splai ; Nu m splai de lutoas Si de imoas Si m splai S fiu mai drgstoas De toat lumea aleas. Cine mi-o auzi graiul S cread c e Craiul; Cine mi-o auzi gomu S cread c e Domnu; Cine mi-o auzi cantatu S cread c e Impratu Sfanta zi de azi Si cu Sfantul Gheorghe Nici pe-asta n-o lsar Alt dragoste-adunar De man c m luar Si cu mine plecar La fantana lui Adam La paraul lui Iordan Si-n jgheab de aur m bgar Si-mi luar De pe fat peri de rat Din picioare copite de cprioare De pe tlpi piei de serpi. M splar, m curtar Dragostile toate mi le druir; Nu m splar de lutoas, de imoas Si m splar de farmece, de vrji, De uraciuni, de dtturi, Aruncate de la strine, De la vecine, De la surate, De la cumnate, De la potrivnicele mele toate. Ele mi-au dat cu una, Eu le-am intors cu dou; Ele mi-au dat cu dou Eu le-am intors cu trei ; Ele mi-au dat cu trei, Eu le-am intors cu patru; Ele mi-au dat cu patru, Eu le-am intors cu cinci; Ele mi-au dat cu cinci,

Eu le-am intors cu sase; Ele mi-au dat cu sase, Eu le-am intors cu sapte; Ele mi-au dat cu sapte, Eu le-am intors cu opt; Ele mi-au dat cu opt, eu le-am intors cu nou; Ele mi-au dat cu nou, Eu le-am intors cu zece. Si de la zece nu mai trece. Descantec de dragoste Se descanta la gura cuptorului, la foc, in trei marti seara, cu trei smicele de alun, invalind focul. Foc, focusorul meu, Eu te-oi invali, Tu nu te invali, Eu voi dormi, Tu nu dormi, Eu voi somna, Tu nu somna, Eu voi visa, Tu nu visa, Sa te faci laur, balaur, Cu solzii de aur, Sa te duci la ursitorul meu, Sa-l impungi, sa-l strapungi, Cu noua cozi intorcatoare, Cu noua picioare imblatoare, Cu noua impungatoare Si sa mi-la duci: Prin paduri fara sine, Prin oras fara rusine, Cu gura cascata, Cu limba dabalazata. DESCANTEC DE DRAGOSTE 3

Se pune miere si sare pe un vatrai, apoi se baga vatraiul pe o vatra incinsa rostind: Tu, sare mare, Tu, miere mare, Eu te incinz, Te aprinz, Tu sa te incinzi,

Sa te aprinzi, Cum te incinzi, Cum te aprinzi, Asa sa se-ncinga Asa sa se-aprinda (numele) de chipul meu, De trupul meu. Sa nu-i dai stare a sta, Sa-l incinzi, Sa-l aprinzi, De chipul meu, De trupul meu, Cum se incinge Vatra de foc, Focul de vatra, Asa sa se-ncinga Inima-n (numele) De chipul meu, De trupul meu, Cum plesneste sarea, Cum se-ncinge mierea, Asa sa se-ncinga Asa sa se aprinza Asa sa plesneasca, Sa nu se staveasca Inima-n (numele) De chipul meu, De trupul meu, Nici in lung, Nici in lat, Nici la noi in sat, Sa nu-i stare a sta, Nici mancare a manca, Nici hodin-a hodini, Nici somn a durmi, Pana la mine a veni. ESCANTEC DE DRAGOSTE SI URSITA

Se descanta la soc, la alun si la mar dulce. Se iau trei mlade de soc, trei de alun si trei de mar dulce. Se descanta la fiecare copac si betele se pun sub cap, apoi visezi ursitoriul si vine. Soc Solomon! Soc solomon! Eu cu soc te solomonesc, Cu inima buna si mare dragoste La mine te indoiesc. Eu cu alun adun

Omul cel bun. Eu cu alun te-adun Si cu mar dulce te indulcesc Si la mine te pronesc, La mine te sosesc. Vii? Vin! Vii? Vin! Da' de nu-i veni si nu-i veni, Inima din tine pe loc a plesni. Da' de nu-i pleca si nu-i pleca, Inima din tine pe loc a crapa. Iuti si degraba sa pornesti, La mine sa sosesti! Eu cand la tine am gandit, Mie noaptea mi-a parut Ca esti un cane jupit. Si tu cand ai gandit la mine Ti s-a parut ca sunt o catea buhoasa. Dar eu mai tare tie sa-ti par mai frumoasa. Da' cum sa-ti par eu tie? Tie sa-ti para ca tu esti ntr-o casa de aur imbracata Si cu mine te-ai sarutat Si cu mine te-ai dezmierdat. DESCANTEC DE IMPACARE

Eu voi intoarce ulcica asta Si ulcica intoarce vatra Si vatra intoarce soba Si soba intoarce grinzile cu horna, Si grinzile intorc podelele, Leaturile si sindilele, Sindilele intorc crangurile Si crangurile intorc pe Sfantu Spiridon Si pe Sanziene Si Maica Domnului Sa intoarca inimile celor impricinati, Unul asupra altuia, Cu cugetele Si cu dragostea Sa se impaciuiasca.

Moasa ia camasa femeii insarcinate careia i s-au facut farmece de catre o alta, vrand sa-i ia locul langa barbat, si-i descanta intorcand-o incontinuu si pe fata si pe dos: Cine o fi facut cu una,

Io-i intorc cu doua, Cine o fi facut cu doua, Io-i intorc cu trei, Cine o fi facut cu trei, Io-i intorc cu patru, Cine o fi facut cu patru, Io-i intorc cu cinci, Cine o fi facut cu cinci, Io-i intorc cu sase, Cine o fi facut cu sase, Io-i intorc cu sapte, Cine o fi facut cu sapte, Io-i intorc cu opt, Cine o fi facut cu opt, Io-i intorc cu noua, Cu noua noi, Cu nouazeci de boi, ndarapt, inapoi, Si mai infocate, Si mai piparate, Toate facaturi, Toate manaturi, Toate unsuri, De-i fi uns, De-o fi pus, Vraji pe (numele). Napoi sa se-ntoarca, De-o fi manat de strini, De vecini, Napoi sa se-ntoarca, De-o fi din Hale, Leac sa sloboada. De-o fi de la Dumnezeu, Mila sa-si intoarca. Sa se-ntoarca Si mai infocat, Si mai maniat, Betesugurile, Visurile rele, Visurile grele, De la (numele). DESCANTEC PE SCRISA

Se ia o batista, margelele sau betele unei fete sau unui baiat, care vrea sa i se faca pe scrisa si se ameninta cu ele spre o stea mai luminoasa dinspre rasarit. Daca steaua nu se misca din loc se zice ca moare ursita, iar daca steaua se misca e semn bun. Dupa descantec se face batista colac si se pune la capataiul indragostitului.

Stea, steluta mea, Toate stelele sa stea, Numai tu sa nu stai, Sa umbli in sus ca gandul, Jos ca vantul Sa umbli din casa-n casa, Din masa-n masa, Pan' la ursitul (numele) acasa, La masa sa-l gasesti, Cu coada sa-l izbesti, De masa sa-l plesnesti, La (numele) sa-l pornesti, Sa vie cu gura cascata, Cu limba basicata, Sa nu-i vie a sta, Sa nu-i vie a manca, Pan' la (numele) n-o da n vis sa-l visez, Aievea sa-l vaz. Mane-n zori sa-l cunosc, Si cu el sa vorbesc. Descantec de ursit Luna, luna, Vargoluna, Tu esti mandra si frumoasa, Tu esti a noptii craiasa. Tu cal ai, Dar frau nu ai, Na-ti tie braul meu Si fa frau calului tau, Sa mergi dupa ursitul meu. De a fi de-aici din sat, de-a fi din celalalt sat, De-a fi dintr-al treilea sat, Sau dintr-al noulea sat, Nu-i da stare Si-alinare! El sa nu poata dormi, Sa nu poata odihni, Pan' la mine n-a veni.

DESCANTEC PENTRU DEZLEGARE DE CUNUNII

In viata intalnim oameni care doresc sa ne faca rau. Raul se poate realiza direct prin blestem sau prin farmece facute de cineva pentru legarea cununiilor, pentru ca lumea sa va urasca, sa va mearga rau. In acest caz trebuie respectate cu strictete urmatoarele:

- sambata si duminica, imediat dupa miezul noptii, luam niste apa pe care o punem intr-un castron - avand in mana dreapta un fir de busuioc si o floare alba incepem prima parte a descantecului trecand prin apa floarea cu busuiocul de la stanga la dreapta in mod continuu; - lasam busuiocul si floarea in apa, intoarcem palmele si bagam degetele de la mana dreapta intre cele de la mana stanga formand un blocaj intre maini; - scufundam mainile stranse in castron, cu palmele in sus, si in aceasta pozitie incepem partea a doua a descantecului "ce au legat cu o mana" - in acelasi timp tragem incet mainile, tot prin apa, desfacand degetele, le scoatem din castron si spunem: "eu dezleg cu doua" - continuam descantecul si repetam inclestarea degetelor si dezlegarea lor pana la terminarea acestuia, care se spune de noua ori - cu apa din castron, dupa ce faceti baie, incercati sa o turnati in asa fel incat sa atinga tot corpul

In acest mod puteti scapa de lucrurile rele facute de alte persoane in scopul de a va face rau si in mod special se pot dezlega cununiile.

Dezlegare

Ma sculai duminica de dimineata, Ma spalai pe ochi, pe fata, Cofele in mana le luai, La fantana lui Iordan Botezatorul plecai.

Pe cale, pe carare ma intalni Cu Maica Precista in cale. Maica Precista de mana ma lua Si din gura asa imi vorbi: Tu (numele), ce dusmani te urmaresc? Cate babe te barfesc? Ce necazuri te pandesc? Cine viata iti chinuieste? Cate babe te vrajesc? Cine dupa tine alearga? Cununiile de iti leaga? Tu (numele) eu leacul ti-l gasesc Si pe loc te lecuiesc. Caci: Ce au legat ei cu o mana, Eu dezleg cu doua; Ce au legat cu doua, Eu dezleg cu trei; Ce au legat cu trei, Eu dezleg cu patru; Ce au legat cu patru, Eu dezleg cu cinci; Ce au legat cu cinci, Eu dezleg cu sase; Ce au legat cu sase,

Eu dezleg cu sapte; Ce au legat cu sapte, Eu dezleg cu opt; Ce au legat cu opt, Eu dezleg cu noua; Ce au legat cu noua, Eu dezleg cu nouazeci si noua. Legatorul de rau, Sa se duca in hau, Tu sa ramai curat(a) si luminat(a) Si de toata lumea iubit(a) si ascultat(a).

DESCANTEC LA STEA PENTRU URSIT

Se face o coca din 3 degetare de faina, de apa si de sare. Se coace in cuptor si apoi se mananca fara sa se bea apa dupa ea. Dupa aceea fata trebuie sa mearga in gradina, sa se puna in genunchi cu fata catre steaua pe care si-a ales-o si sa zica: Stea, stea, draga mea, Stea, stea, draga mea, Stea, stea, draga mea Du-te ada data mea! D-o fi in sat cu mine Sa-l aduci pana mane. D-o fi in alt sat Sa-l aduci pe-nserat, D-o fi-n alta tara, Sa-l aduci mane seara D-o fi peste apa, DESCANTEC PENTRU READUCEREA UNEI PERSOANE DRAGI LANGA TINE

De multe ori o persoana pleaca fara niciun motiv sau te paraseste si nu ai nicio posibilitate s-o contactezi. Pentru a readuce o persoana avem nevoie de un mosor sau a unui tub din trestie. Mosorul sau tubul se indreapta spre un horn de soba sau daca

nu avem, putem folosi una dintre aerisirile apartamentului de la bucatarie sau baie. Strigam descantecul de noua ori, pe mosor, astfel:

Numele (ex. Ion), te strig pe mosor, Pe tine sa te aprinda un dor, Sa nu iti vina a sta, Sa nu iti vina a umbla, Sa nu iti vina a bea, Sa nu iti vina a manca, Sa nu iti vina a dormi, Din pat a sari, La mine a veni; Pasare cu cioc, Cu ciocul ciocanesti, Cu aripile plesnesti, Pe (numele) la mine pornesti. Cum nu poate trai Si cum alearga mielul dupa oaie Manzul dupa iapa, Vitelul dupa vaca, Tot asa sa alerge si (numele) dupa (numele tau) Cand se va desparti (numele) de umbra sa Atunci sa se desparta (numele) de (numele tau)

DESCANTEC PENTRU URSITOARE

Se stie din popor ca sunt ursitoare rele si ursitoare bune care de la nastere si pana la botez se afla in preajma copilului nou-nascut. Cele rele trebuie alungate iar cele bune trebuie atrase. Pentru a realiza acest lucru se spune de trei ori, timp in care inconjuram copilul mergand in sensul acelor de ceasornic, urmatorul descantec:

Cum ajunse pe pamant Si din soare si din vant Ursitoarele venira, Se uitara, se chiorara, Se vorbira pan' la ziua: N-a fost popa sa-l boteze, Hai sa-l lege! Maica Domnului cea buna, Ii lua micuta mana Si impreuna facu cruce, Cele rele ca sa plece; Ursitoarele urate, Fug prin curte, Fug prin ploaie, Iau bataie. Maica Domnului cea buna Ii lua micuta mana Si impreuna facu cruce Ca sa-i fie viata dulce, Mama lui sa aiba lapte,

De bine sa aiba parte, Sa invete multa carte Si sa aiba sanatate, Busuioc si cu pelin Ca sa-i fie somnul lin.

Este bine ca in baia nou-nascutului sa se puna busuioc si lemn domnesc. In camera copilului, puneti cateva fire de leustean intr-o cana cu apa. Acesta il va feri de rele. DESCANTEC PENTRU DEZLEGARE DE URAT

Pentru a incepe acest descantec avem nevoie de urmatoarele:

- un vas care se umple cu apa imediat dupa miezul noptii; - busuioc care se pune in apa; - un cutit care trebuie sa se tina cu varful in jos

Avand toate acestea pregatite se poate incepe sa se spuna descantecul. Acesta se spune de trei ori si in tot acest timp se bate ritmul versurilor cu cutitul in vasul cu apa.

Tu, cutite de furat, De mester mare lucrat, Nicio slujba nu ti-am dat. Dar acum sa te gatesti, Tu prin lume sa pornesti, Iar legatura facuta, Tu o tai, ea sa se rupa

Si (numele) sa ramana Cea mai frumoasa si buna Cine a facut de urat Sa-i ramana nodu-n gat. Cine a dres si a legat Sa mearga la spanzurat. Tu, cutite de furat, De mester mare lucrat, Nicio slujba nu ti-am dat. Dar acum sa te gatesti, Tu prin lume sa pornesti, Pe dusmani sa-i gasesti, Si pe loc sa-i casapesti Iar (numele) sa ramana Ca o ploaie de lumina, Ca un curcubeu in soare, Sa ramana ca o floare.

La sfarsit, cu apa din vas se spala pe corp si se stropeste prin casa. DESCANTEC DE PLAMADIREA INIMII

A plecat strigoaica Din casa in casa, Din cos in cos, Si-a gasit Toate casele-ncuiate, Toate usile astupate, Numai la (numele) Casa descuiata,

Usa destupata, Cosul desfundat. n casa cum intra, La (numele) alerga, Inima-i fura, Oasele-i zdrobi, Sangele-i sorbi. Maica Precesta Dupa strigoaica se lua. - Maicelor, mparateselor, Sa dati lui (numele) inima la loc, Oasele la loc, Iar (numele) sa ramaie curat, Luminat, Ca steaua din cer, Ca roua din camp, Ca sortul Maicei Precesta.

Descntec de deochi (Marcel Olinescu - Mitologie Romneasc)

Vine ciuta de la munte Lingndu-i puii pe frunte. i linge pe pistricei i pe cei frumuei. i eu pe N. l ling De deochi, Dintre ochi. Ct o sta vntu-n gard Att s stea deochiu-n cap, i s fug prin sat Ca un cne turbat Cu coada ndoit, Cu gura cscat i unde-o cdea Acolo s-o frngea, Acolo o muri. Pe N sa-l lase Curat luminat, Cum Dumnezeu l-a lsat!

Descntec de ursit (S. Fl. Marian - Vrji)

Lun, lun, Vrgolun, Tu eti mndr i frumoas, Tu eti a nopii crias. Tu cal ai, Dar fru nu ai, Na-i ie brul meu i f fru calului tu, S mergi dup ursitul meu. De a fi de-aici din sat, de-a fi din cellalt sat, De-a fi dintr-al treilea sat, Sau dintr-al noulea sat, Nu-i da stare

i-alinare! El s nu poat dormi, S nu poat odihni, Pn' la mine n-a veni.

Descntec "pe scris" (Gr. Tocilescu - Materialuri folcloristice) Se ia o batist, mrgelele sau betele unei fete sau unui biat, care vrea s i se fac pe scris i se amenin cu ele spre o stea mai luminoas dinspre rsrit. Dac steaua nu se mic din loc se zice c moare ursita, iar dac steaua se mic e semn bun. Dup descntec se face batista colac i se pune la cptiul ndrgostitului.
Stea, stelua mea, Toate stelele s stea, Numai tu s nu stai, S umbli n sus ca gndul, Jos ca vntul S umbli din cas-n cas, Din mas-n mas, Pn' la ursitul N. acas, La mas s-l gseti, Cu coada s-l izbeti, De mas sa-l plesneti, La N. s-l porneti, S vie cu gura cscat, Cu limba bicat, S nu-i vie a sta, S nu-i vie a mnca, Pn' la N. n-o da n vis sa-l visez, Aievea s-l vz. Mne-n zori s-l cunosc, i cu el s vorbesc.

Descntec la stea (Marcel Olinescu - Mitologie Romneasc) Se face o coc din 3 degetare de fin, de ap si de sare. Se coace n cuptor i apoi se mnnc fr s se bea ap dup ea. Dup aceea fata trebuie s mearg n grdin, s se pun n genunchi cu faa ctre steaua pe care i-a ales-o i s zic:
Stea, stea, draga mea, Stea, stea, draga mea, Stea, stea, draga mea Du-te ad data mea! D-o fi n sat cu mine S-l aduci pn mne. D-o fi n alt sat S-l aduci pe-nserat, D-o fi-n alt ar, S-l aduci mne sear D-o fi peste ap, S-i dai o luntri s treac.

Descntec "de dragoste" (Marcel Olinescu - Mitologie Romneasc) Se pune miere i sare pe un vtrai, apoi se bag vtraiul pe o vatr ncins rostind:
Tu, sare mare, Tu, miere mare, Eu te ncinz, Te aprinz,

Tu s te ncinzi, S te aprinzi, Cum te incinzi, Cum te aprinzi, Aa s se-ncing Aa s se-aprind N. de chipul meu, De trupul meu. S nu-i dai stare a sta, S-l ncinzi, S-l aprinzi, De chipul meu, De trupul meu, Cum se ncinge Vatra de foc, Focul de vatr, Aa s se-ncing Inima-n N. De chipul meu, De trupul meu, Cum plesnete sarea, Cum se-ncinge mierea, Aa s se-ncing Aa s se aprinz Aa s plesneasc, S nu se stveasc Inima-n N. De chipul meu, De trupul meu, Nici n lung, Nici n lat, Nici la noi n sat, S nu-i stare a sta, Nici mncare a mnca, Nici hodin-a hodini, Nici somn a durmi, Pn la mine a veni.

Descntec de Ceasul Ru (Gorovei - Credini)

Ceas ru cu pocitur, Ceas ru cu sgettur, Ceas ru cu spaim, Ceas ru de cu sear, Ceas ru de la miezu-nopii, Ceas ru de cu ziu, S te ducu pe muni, Pe sub muni, C-acolo-s a tale curi! C-acolo-s mese aternute i pahare umplute i scaune aternute, Pentru tine gtite! Acolo s triesi, Acolo s vecuieti, De N. s nu gndesi

Descntec de deochi (Gh. F. Ciauanu - Superstiiile poporului romn) Se spune descntecul suflndu-se asupra bolnavului de trei ori:

Fugi, deochi, dintre ochi, Fugi, deochetur, C te-ajunge vnt din gur. Fugi, deochiat, C te-ajunge vnt turbat. Fugi, deochi, dintre ochi, C te-ajunge soarele, i-i taie picioarele, Fugi, deochi, din faa obrazului, Din zgrciul nasului, Din grumazii gtului, Din crierii capului, Din splin, din inim, i s iei i s te duci, C eu cu gura te-am descntat, Cu mna te-am luat, i-n vnt te-am aruncat, S rmie N. Curat, luminat, Ca floarea cmpului, Ca roua dimineii.

Descntec de moroi (Tudor Pamfile - Mitologie romneasca, cit. eztoarea nr. XIV)
Tu moroiule, Tu strigoiule, Tu s-i mnnci inima ta, Maele tale, Ficaii ti, Carnea ta, Oasele tale, Pielea ta, C cu cuitul te-oi tia, Cu vin te-oi uda, Cu busuioc te-oi afuma, Cu tmie te-oi tmia, C inima i-oi lua, i cu cuitul oi tia-o, i-oi face-o nou bucele, i-oi arunca-o peste nou vlcele, La nou cele.

Descntec "pe ursit" (Tudor Pamfile - Srbtorile la romni) Se rostete de nou ori n ir:
Descntecul de la mine, Leacul de la Dumnezeu. A plecat N. De la casa lui, De la masa lui, Sntos, Voios, i-a luat-o pe cale, Pe crare. Cnd a fost la miez de miez de cale, L-a ntlnit, L-a ntmpinat, Nou urcoi, nou urcoaie, Nou moroi, nou moroaie, Nou strigoi, nou strigoaie, Nou diavoli, Nou diavoloaie,

Nou lei, nou leoaice, Noua pocitori, nou pocitoare, Nou ursitori, nou ursitoare, Nou fctori, nou fctoare, Nou mrtori, nou mrtoare, Nou mnctori, nou mnctoare, Nou zni De la nou stni, Nou vnturi de vnt De pe pmnt. Toate s-au strns i s-au adunat, Grozav l-au ncurcat i pe pat de moarte l-au lsat. S-a strnit N. cu glas mare pn-n cer, Cu lacrimi lungi pn-n pmnt, Nimeni n lume nu-l aude, Fr Maica Domnului Din poarta cerului. Ea din grai aa a grit: - N., ce plngi cu glas mare pn-n cer, Cu lacrimi lungi pn-n pmnt? - O, Maica Domnului Din poarta cerului, Cum n-a plnge cu glas mare pn-n cer, Cu lacrmi lungi pn-n pmnt! Am plecat De la casa mea, De la masa mea, Sntos, Voios, M-am luat pe cale, pe crare. Cnd am fost la miez de miez de cale M-au ntlnit, M-au ntmpinat, Nou urcoi, nou urcoaie, Nou moroi, nou moroaie, Nou strigoi, nou strigoaie, Nou draci, nou drcoaie, Nou diavoli, Nou diavoloaie, Nou lei, nou leoaice, Noua pocitori, nou pocitoare, Nou ursitori, nou ursitoare, Nou fctori, nou fctoare, Nou mrtori, nou mrtoare, Nou mnctori, nou mnctoare, Nou zni De la nou stni, Nou vnturi de vnt De pe pmnt. Toate s-au strns i s-au adunat, Grozav s-au ncurcat i n pat de moarte m-au lsat. - Nu gndi nimica, N.! Pe scar de aur m-oi scobor, Poale albe oi ntinde, Pe tine te-oi cuprinde, Cuit de zn, Din teac de zn, Cu mna dreapta oi apuca, i bine i-oi alege,

Bine i-oi culege, De-s urcoi, de-s urcoaie, De-s moroi, de-s moroaie, De-s strigoi, de-s strigoaie, De-s draci, de-s drcoaie, De-s diavoli, de-s diavoloaice, De-s lei, de-s leoaice, De-s zmei, de-s zmeoaie, De-s pocitori, de-s pocitoare, De-s ursitori, de-s ursitoare, De-s fctori, de-s fctoare, De-s mirtori, de-s mirtoare, De-s mnctori, de-s mnctoare, De-s nou zni De la nou stni, De-s nou vnturi de vnt De pe pmnt, Crpe-le inima-n patru, Cum crap psatul, Pice-le cosiele, Curg-le ele, S piar, S rspiar, Ca scuipatu-n cale, Ca roua de soare, N. s rmie curat, Luminat, Cum Dumnezeu l-a dat i Maica sfnt l-a lsat. Sntos, Voios Si veselos.

Descntec de mnctur i deochi (Tudor Pamfile - Srbtorile la romni)

Apuc N. Pe cale, Pe crare, ipnd i vicrnd i nimeni nu-l auzea i nimeni nu-l plngea, Doar Maica Domnului ce fcea? Picioare de cear La scar de aur punea i jos se scobora, L nou pomi mergea, Nou muguri lua, i miere de la stupin gsea, i ciocan n mn lua, Cu ciocanul ciocnea, Inima lui N. o plmdea, C se-ntlnise N. Pe cale, Pe crare, Cu nou strigoi n cale, Nou strigoi, Nou strigoaice, n cap l plesnise, De inim-l ciupise; Inima i se vtmase, Sngele i se turburase:

n scursturi l scursese, n uscturi l uscase, Iar eu cu ciocan n inim-i dam, Cu ciocan l ciocneam, Inima i-o plmadeam. Toate deocheturile i toate nbuelile Le cuream, i aa c-l descntam: De-o fi deochiat De om fcut cu ci, De fat mare fcut cu ci, De flcu fcut cu ci, De pop fcut cu ci, De preoteas fcut cu ci, De-o fi deochiat De un om fcut ndrt, De fat mare fcut ndrt, De flcu fcut ndrt, De pop fcut ndrt, De preoteas fcut ndrt, Fugi deochetur C te-ajunge vnt din gura i descnttur. Pasere alb zbur, Cu nor alb s-amestec. De-o fi deocheat de vnt S caz la pmnt; De-o fi deocheat de codru, S caz frunzele; De-o fi deocheat de fat mare, S-i caz coada din spinare, S rmie cheal; De-o fi deocheat de flcu S-i caz chica, S rmie chel, S rz lumea de el; De-o fi deocheat de muiere S-i crape ele, S-i caz cosiele, Ca s-i moara pruncii de foame, C-a fost plecat N. Pe cale, Pe crare, S-a ntlnit Cu nou fete mari n cale, Nou fete mari curate, Cu nou mturi De pelin de la Mrina n mn, Cu mturile a mturat, Toate deocheturile, Toate mncturile, Toate nbuelile Le-a zvntat, Le-a curat, S rmie N. Curat, luminat, n grija Maichii Precistii dat i lsat.

escntec "pentru toate cele": pocitur, deochi, ursit (E. N. Voronca - Datinele i credinele poporului romn) Se descnt cu un cuit prsit, n usturoi, i cu acela se unge, sau n ap cu care se spal i se bea, restul se toarn pe cne cruci si, de s-a scutura, nu i-i nimic omului.
Ustur mere i Maica Precista Pe-un jij de deal Cat-n carte, Cat-n parte, Cat-n toate prile Unde a vedea Nou strigoaice Cu nou nci ri, Nou lupoaice, -a strigat Maica Precista n gura mare: Voi nu-l pocii, Nu-l sgetai, Nu-l giughiei, Da' luai giungheturele, Sgetturele, i le ducei n dealul Galariilor, Pocitoarea ciutelor. Voi acolo pocii, Acolo giunghiei, Acolo sgetai n strachin de argint Cupele sprijinind. Da' N. s rmie Curat i luminat, Ca Dumnezeu ce l-a dat i Maica Precesta ce l-a lsat, Alo - haide!

Descntec de ursit (E. N. Voronca - Datinele i credinele poporului romn) Descnttoarea ine n mn un omultoc legat, n care se afl o sgeat fcut din nou ace de la o vdan, voz de rug i lemn de rchit, legate toate cu sbici de la cai; mai ine n mn i secerea i cuitul, iar n alt mn toporul. Pune ap nenceput n o strachin, pe braele femeii bolnave, pentru ca s o spele, iar descnttoarea la spate pune secerea, cuitul i omultocul n form de cruce pe cap, pe umere, pe spate, descntnd, ca s-l alunge pe diavolul, cci ursita e cu "ceas ru" i el de acelea se nspimntaez, cci el e prost i de fric fuge.
Hai, vac ro, c eu te henesc, De pe trupul femeiei iteia, De pe ursita ei, de pe brbatul ei, De pe casa ei, de pe copiii ei, De pe toat gospodria ei. C de nu te-i heni, Eu cu toporul capul -oi tia, Cu secerea te-oi secera, Cu cuitul te-oi junghia, Cu acele te-oi mpunge, Cu rug, rugule te-oi alunga Din trupul femeiei iteia, Din capul ei, din oasele ei, Din mnile ei, din vinele ei, Din toate ncheieturele ei,

S te duci, duh ru, ntopsicat i mpeliat, Din ceasul acesta nainte, C eu oi veni i te-oi mai cerca i daca te-oi mai afla Cu toporul te-oi tia, Cu secerea te-oi secera, Cu cuitul te-oi junghia, Cu acele te-oi mpunge, Cu sgeata te-oi sgeta, Cu rug rugit te-oi alunga Din capul femeiei iteia, Din trupul ei, din mnile ei, Din oasele ei, din vinele ei, Din toate ncheieturile ei. S iei din ceasul sta nainte Pe degetul stng, Ca prin urechile acului. de sluit s n-o slueti, De muit s n-o mueti, Semn sa nu-i faci, Bort s nu-i lai. De la dnsa s te porneti Unde te trimit eu: n pdure miastr, n stnc i-n piatr, Care nu trebuieti, C acolo e casa i locul tu. Nu n capul femeiei, Nu n trupul ei, nu n mnile ei, Nu n sngele ei, nu n vinele ei, Nu n ncheieturele ei. S te duci, s te porneti, S iei pre sus, prin cpriori, S nu te atingi nici de nori, Nici de pmnt, S te duci ca un vnt: Pe sub garduri, S nu te atingi de nime, Nici de om, nici de vit. S te duci, s te porneti, S nu gndeti s te-ntorci, C eu cu armele mele, Pulbere i ozdrele Te-oi face cu armele mele! Iei i te du: Unde cuco negru nu cnt, Unde pasre nu ciripete, Vac nu rage, Oaie nu pate. n stnc i-n piatr te propeti, C acolo trebuieti. Acolo i-i casa ta, Acolo i-i locaul tu. Nu veni asupra femeiei iteia, Ca porcii grohind, Ca caii fornind, C eu pulbere i ozdrele Te-oi face cu armele mele! C eu poman-mi fac cu femeia asta, Cu casa ei, cu barbatul ei,

Cu copiii ei, cu gospodria ei. Eu am venit s te scot, Din trupul ei, din picioarele ei, Din sngele ei, din vinele ei, Din toate ncheieturile ei. C de nu-i heni Eu cu toporul capul -oi tia, Cu secera te-oi secera, Cu cuitul te-oi njunghia, Cu sulia te-oi mpunge, Cu acele te-oi strpunge, Cu pieptenele te-oi smulge, Cu rug, rugule te trag. Fugi, duh ru, ntopsicat i-mpeliat, C eu cu armele mele Te-oi face praf i ozdrele!

Descntec de dragoste i de ursit (E. N. Voronca - Datinele i credinele poporului romn) Se descnt la soc, la alun i la mr dulce. Se iau trei mlade de soc, trei de alun i trei de mr dulce. Se descnt la fiecare copac i beele se pun sub cap, apoi visezi ursitoriul - i vine.
Soc Solomon! Soc solomon! Eu cu soc te solomonesc, Cu inim bun i mare dragoste La mine te ndoiesc. Eu cu alun adun Omul cel bun. Eu cu alun te-adun i cu mr dulce te ndulcesc i la mine te pronesc, La mine te sosesc. Vii? Vin! Vii? Vin! Da' de nu-i veni i nu-i veni, Inima din tine pe loc a plesni. Da' de nu-i pleca i nu-i pleca, Inima din tine pe loc a crpa. Iuti i degrab s porneti, La mine s soseti! Eu cnd la tine am gndit, Mie noaptea mi-a prut C eti un cne jupit. i tu cnd ai gndit la mine i s-a prut c sunt o cea buhoas. Dar eu mai tare ie s-i par mai frumoas. Da' cum s-i par eu ie? ie s-i par c tu eti ntr-o cas de aur mbrcat i cu mine te-ai srutat i cu mine te-ai dezmierdat

Descntec de dragoste (E. N. Voronca - Datinele i credinele poporului romn) Se descnt la gura cuptorului, la foc, n trei mari seara, cu trei smicele de alun, nvlind focul.
Foc, focuorul meu, Eu te-oi nvli,

Tu nu te nvli, Eu voi dormi, Tu nu dormi, Eu voi somna, Tu nu somna, Eu voi visa, Tu nu visa, S te faci laur, balaur, Cu solzii de aur, S te duci la ursitorul meu, S-l mpungi, s-l strpungi, Cu nou cozi ntorctoare, Cu nou picioare mbltoare, Cu nou mpungtoare i s mi-la duci: Prin pduri fr sine, Prin ora fr ruine, Cu gura cscat, Cu limba dabalazat.

Descntec de deochi (S. Fl. Marian - Naterea) Descnttoarea ia mai nti nou crbuni aprini i-i arunc ntr-un vas cu ap ne-nceput; dup aceea, ia nou bucele de fier de gsit sau trei frigri, le leag pe toate la un loc cu o brar de coas, le pune la nclzit i apoi, scondu-le din foc i ncepnd a descnta cu dnsele apa din vasul n care s-au aruncat mai nainte cei nou crbuni aprini, zice:
Sub o salcie rsdit, ade-o fat despletit, Cu un ochi de ap i unul de foc. i cum l-o cuprins, Pe loc l-o i stns. Aa s se stng i s mi se duc Deochiul de la N., Deochiul de om negru, Ponegru, Deochiul de femeie neagr, Poneagr, Deochiul de fat neagr, Poneagr, Deochi de cmp vetejit, Deochi de vnt ru cumplit, Deochi de multe i mrunte: De strigare, Restrigare i cscare, De rhn i neodihn. Pasre alb, Cu dalb! Pici de ici, pici de colea, Pici de la nepoata mea. Pici deochi Dintre ochi! S nu rmie ru n trupul su. Ct un fir de mac, n patru despicat, n drum aruncat,

S pice, S rspice, Ca roua de soare, Ca stupitu-n crare, Ca spuma de mare, N. s saie, S rsaie, Curat, Luminat, Ca Dumnezeu, cnd o fcut-o, Ca maic-sa cnd o nscut-o, Ca argintul strecurat, Ca aurul cel curat, Ca soarele pe senin, n veci, amin! De la mine descntecul, De la Maica Domnului leacul!