Fugi, deochi, dintre ochi, Fugi, deochetura, Ca te-ajunge vant din gura. Fugi, deochiat, Ca te-ajunge vant turbat.

Fugi, deochi, dintre ochi, Ca te-ajunge soarele, Si-ti taie picioarele, Fugi, deochi, din fata obrazului, Din zgarciul nasului, Din grumazii gatului,

Din crierii capului, Din splina, din inima, Si sa iesi si sa te duci, Ca eu cu gura te-am descantat, Cu mana te-am luat, Si-n vant te-am aruncat, Sa ramaie N. Curat, luminat, Ca floarea campului, Ca roua diminetii.

Descntec de deochi (Marcel Olinescu - Mitologie Romneasc)

Vine ciuta de la munte Lingndu-i puii pe frunte. i linge pe pistricei i pe cei frumuei. i eu pe N. l ling De deochi, Dintre ochi. Ct o sta vntu-n gard Att s stea deochiu-n cap, i s fug prin sat Ca un cne turbat Cu coada ndoit, Cu gura cscat i unde-o cdea Acolo s-o frngea, Acolo o muri. Pe N sa-l lase Curat luminat, Cum Dumnezeu l-a lsat!

Descntec de deochi (S. Fl. Marian - Naterea)

Descnttoarea ia mai nti nou crbuni aprini i-i arunc ntr-un vas cu ap ne-nceput; dup aceea, ia nou bucele de fier de gsit sau trei frigri, le leag pe toate la un loc cu o brar de coas, le pune la nclzit i apoi, scondu-le din foc i ncepnd a descnta cu dnsele apa din vasul n care s-au aruncat mai nainte cei nou crbuni aprini, zice: Deochiul de la N., Deochiul de om negru, Ponegru, Deochiul de femeie neagr, Poneagr, Deochiul de fat neagr, Poneagr, Deochi de cmp vetejit, Deochi de vnt ru cumplit, Deochi de multe i mrunte: De strigare, Restrigare i cscare, De rhn i neodihn. Pasre alb, Cu dalb! Pici de ici, pici de colea, Pici de la nepoata mea.

Sub o salcie rsdit, ade-o fat despletit, Cu un ochi de ap i unul de foc. i cum l-o cuprins, Pe loc l-o i stns. Aa s se stng i s mi se duc

Pici deochi Dintre ochi! S nu rmie ru n trupul su. Ct un fir de mac, n patru despicat, n drum aruncat, S pice, S rspice, Ca roua de soare, Ca stupitu-n crare, Ca spuma de mare,

N. s saie, S rsaie, Curat, Luminat, Ca Dumnezeu, cnd o fcut-o, Ca maic-sa cnd o nscut-o, Ca argintul strecurat, Ca aurul cel curat, Ca soarele pe senin, n veci, amin! De la mine descntecul, De la Maica Domnului leacul!

Descntec de deochi (Gh. F. Ciauanu - Superstiiile poporului romn)

Se spune descntecul suflndu-se asupra bolnavului de trei ori: Fugi, deochi, dintre ochi, Fugi, deochetur, C te-ajunge vnt din gur. Fugi, deochiat, C te-ajunge vnt turbat. Fugi, deochi, dintre ochi, C te-ajunge soarele, i-i taie picioarele, Fugi, deochi, din faa obrazului, Din zgrciul nasului, Din grumazii gtului, Din crierii capului, Din splin, din inim, i s iei i s te duci, C eu cu gura te-am descntat, Cu mna te-am luat, i-n vnt te-am aruncat, S rmie N. Curat, luminat, Ca floarea cmpului, Ca roua dimineii.

Descntec de deochi pentru lehuz i nou-nscut (Marcel Olinescu - Mitologie Romneasc, cit. S. Fl. Marian - Naterea)

Descnttoarea i face cruce, lehuza fcnd ntocmai ca ea de trei ori, apoi sufl peste ea i zice: Nu suflai sufletu, Numai suflai deochietu, Din creierii capului, Din zgrcele nasului, Din merele obrazului, Din ficei, Din rrunchei, Din tot sngele ei. De o fi deocheat() de nevast Peptul s-i plesneasc, Laptele s-i porneasc. De-o fi deocheat() de fat mare Prul s-i pice,

Ochii s-i mpinjeneasc, Buzele s-i picneasc, S nu se mire de N. S se mire de ei, Cum o s fac, Cum o s petreac. S se mire de Staticot, Cu barba-i cu tot, Cu un cal chiop. De o fi deocheat() De ochi moi, De ochi negri, De ochi verzui, De ochi de 99 de feluri, Napoi s se-ntoarc,

Toate mirturi, i toate pocituri. C-o sarcin de drog, C-o strctoare de ca ro, i el striga aa: - Hai la ca ro! Hai la ca ro! Hai la ca ro! Cine-l auzea, Surzea; Cine-l vedea, Orbea; Cine gusta, Crpa. S crpe toate deocheturile, Toate mirturi, Toate nprtituri, Toate pocituri. Apoi, udnd-o cu limba pe frunte i scuipnd pe jos, zice: Cum i linge oaia mielul i vaca vielul, Aa spl eu pe N. De toate deocheturi, De toate mirturi, Cu limba l splai, i la pmnt l lepdai. Calc apoi scuipatul cu piciorul i continu: S se aeze toate deochituri, Cum aeaz pmntul Sub lume, sub ar, Sub orice car, Aa s se aeze Toate durerile, Tot deocheatul de la N. S rmn curat, [Ca] Maica Maria Cum a lsat-o. C ea pe mine m-o ndemnat De cu suflet i-am suflat, Cu limba o am splat, De deocheturi, De mirturi. Lng pat, n apropierea scuipatului, ba chiar peste el, face pe pmnt cruce i zice: Cine s-o afla S msoare cerul de nalt, Pmntul de lat, Acela s mai poat deochea pe N. Apoi i leag un fir rou la grumaz pe care lehuza l poart pn merge la biseric.

Se spune descantecul suflandu-se asupra bolnavului de trei ori: Fugi, deochi, dintre ochi, Fugi, deochetura, Ca te-ajunge vant din gura. Fugi, deochiat, Ca te-ajunge vant turbat. Fugi, deochi, dintre ochi, Ca te-ajunge soarele, Si-ti taie picioarele, Fugi, deochi, din fata obrazului, Din zgarciul nasului, Din grumazii gatului, Din crierii capului, Din splina, din inima, Si sa iesi si sa te duci, Ca eu cu gura te-am descantat, Cu mana te-am luat, Si-n vant te-am aruncat, Sa ramaie N. Curat, luminat, Ca floarea campului, Ca roua diminetii.

in intunericul mare; de-o fi deocheat de vnt sa-i sece narile; de-o fi deocheat de fata mare sa-i cada cositele; de-o fi deocheat de nevasta sa-i tipe copilasul de foame. si [numele celui Deocheat] sa ramana curat , luminat cum Maica Precista l-a lasat.

Descantec de deocheat: Pasare alba codalba pica ici, pica colea sa plesneasca ochii cui m-a deocheat. De-oi fi deocheata de fata mare sa-i pice codita sa ramaie cheala; de-oi fi deocheat de flacau, sa-i sece scafarlia sa puieze ciocarlia; de-oi fi deocheata de tigan, sa zaca un an; de-oi fi deocheata de drum, sa ramana pustiu; de-oi fi deocheata de codru, sa-i cada frunza. Maica Precista pe scara de argint cobor, cu blandete ma privi, de mana dreapta ma lua si ma ntreba: -Ce ti-e, de ce te olicaiesti si vorbe grele rostesti? -M-a deocheat strinele, vecinele si-mi pusa sange la sange, carne la carne, ma facu mai sanatoasa, mai falnica si mai frumoasa de cum am fost. Lac din gura mea, leac de la Maica Precista.

Descntec de docheat: Pasarica, pasarea pica ici, pica colea pana-n varf de pietricea ca sa-i crepe ochii-n patru celui ce pe [numele celui deocheat] l-a deocheatu ca l-a apucat miratu. De-o fi deocheat de padure pe poteca, la rascruce mugurii i se usuce; de-o fi deocheat de fantana sa-i sece apa cea lina; de-o fi deocheat de flacau parul sa-i cada parau sa ramana chel sa rada lumea de el; de-o fi deocheat de soare razele i se coboare

curat(a) si luminat(a) ca de la Dumnezeu nascut(a) si

lasat(a) de la mine sa-i fie leacul.

Descantec de deochi: Un carbune si-un taciune, un fir de matura pune si spune o rugaciune. Ptiu, ptiu, ptiu, fugi deochi dintre ochi, printre fagi, printre anini prin paduricea cu spini; cine a deocheat, si cu ciuda s-a mirat sa-i plesneasca ochii-n cap sa rataceasca hacuit de leoaica, de strigoaica, de muroaica, de muma padurii, ca s-a mirat de chip curat si luminat de Maica precista lasat si e pacat!

Descantec de deochi: Cum nu sta deochiu in gard Asa sa nu stea deochiu la [numele celui deocheat] in cap Iesi deochi din nas, din sprancene Lasa-l curat luminat ca argintul curat De o fi deochiat de fata mare Sa-i crape tatele, sa-i curga laptele Sa-i moara copilu de foame De o fi deochiat de barbat Sa-i crape co**e*e, sa-i curga sangele, sa rada lumea de el. Leacul si babei colacul +

Descantec de deochi: Cine a deochiat(o) pe [numele celui deocheat], sa fie