GRIGORE G.

TOCILESCU
CHRISTEA N.TAPU

MATERIAWRI
POICILORISTICE 4

1(41
1

editura minerva
www.dacoromanica.ro
GRIGORE G. TOCILESCU - CHRISTEA N. TAPU
MATERIALURI FOLCLORISTICE
III

www.dacoromanica.ro
 Coperta: Dumitru Verde$

TOATE DREPTURILE REZERVATE RDITURII MINERVA

www.dacoromanica.ro
GRIGORE G. TOCILESCU - CHRISTEA N. TAPU

MATERIALURI
FOLCLORISTICE
III
Editie criticd si studiu introductiv
de
IORDAN DATCU

*
EDITURA MINERVA
BUCURE$T1-1981

www.dacoromanica.ro
POEZIA OBICEIURILOR TRADITIONALE

www.dacoromanica.ro
 I
Colinde

la sculati, boieri, sculati

Ia sculati, boieri, sculati, Covor verde mohorit,
Florile dalbe, Florile dalbe,
La icoane va-nchinati, Iar pe pat cine-i culcat ?
Florile dalbe, Florile dalbe,
Ca v-aduc pe Dumnezeu, Jupinul cu jupineasa,
Florile dalbe, Florile dalbe.
Mititel si-nfasilel, La picioare, mina, floare,
Florile dalbe. Florile dalbe,
Fasa-i dalba de matasa, La mijloace busuioace,
Florile dalbe, Florile dalbe,
Cu scufia de buonbac, La parete, paun verde,
Florile dalbe, Florile dalbe,
Cu camasa de borangic, La usori, manunchi de flori,
Florile dalbe. Florile dalbe,
Este-un mar si este-un par, Iar la cap, floare de cap,
Florile dalbe. Florile dalbe,
La tulpina marului, La ferestri, mere domnesti,
Florile dalbe, Florile dalbe,
Este-un pat mare, rotat, La portia, romonia,
Florile dalbe, Florile dalbe.
Cu scindurile de brad, Iar in fundul scufititei,
Florile dalbe. Florile dalbe,
Iar pe pat ce-i asternut ? Este-o peatra nestimaa,
Florile dalbe, Florile dalbe,
7

www.dacoromanica.ro
De cuprinde o lume toat, La multi ani cu sanatate !
Florile dalbe,
Cules de D. Teodorescu, inv4.,
Tarigradul jumatate, de la Marghioala Gr. Sia din
Florile dalbe. Ruginoasa, jud. NearnT.

Ia sculati, boieri, sculati

Ia sculati, boieri, sculati,
Ia sculati si va spalati,
Ca va vin colinatori
Noaptea pe la cintatori.
$i nu va vm nici c-un rau,
Ci v-aduc pe Dumnezeu.
Un Dumnezeu nou nascut,
In scutice invelit ;
Mititel si-nfasatel,
Parca-i tras printr-un inel.
Afara doiyeri rotati,
15 e tulpina departati,
De virvuri impreunati.
La mijlocul perilor,
Este-un pat mindru-nrotat.
Dar in pat cine-i culcat ?
Nanasu lui Dumnezeu,
Sa va apere de r'au.
Si de-acum pina-n vecie,
Mila ta, Doamne, sa fie,
Cu dar si cu bucurie !
Intru multi ani sa va fie.
Cules de P. adere, inva't., din
o:itunul Bistricioara, corn. Bisui-
cioara, jud. Neamt.

Ia sculafi, sculati
Ia sculati, sculati, Ia sculati, sculati,
Voi, boieri bogati, Voi, boieri bogati,
$i voi va uitati $i voi va uitati
Inspre a gura de vale, Inspre a gura de vale,
Spre soare rasare ; Inspre soare rasare.
Voua vi se pare Nu soare rasare,
Ca soare rasare ; Voua vi se pare ;
Nu soare rasare, Ca voua va vine
Voua vi se pare, Tot cirezi de vaci,
Ca voila: va vine Vacile strichind,
Tot turme de oi, Viteii zbierind.
Oi ochesale, Ta sculati, sculati,
Cu lina eanita.', Voi, boieri bogati,
Intr-aur poleita. $i vol va' uitati
8

www.dacoromanica.ro
Inspre a gura' de vale,
Inspre soare ra'sare.
Vou a'. vi se pare
CS soare la'sare ;
Nu soare ra'sare,
oua vi se pare,
Florile dalbe de mar
Florile dalbe de rri.r,
Ia sculati voi cam domol,
Faceti focu cam mai mare
5i-aprindeti d-o luminare
$i-o lipii pe la icoane.
Nu va yin cine v pare,
Si yin juni colin&tori,
si Dumnezeu.
Frumusel mi-e-mpodobit
Cu ve9mintu mohorit
$i mi-e lung pidal-n pa"mint ;
Cam din spate, cam din inept,
In cele case luminoase
In cele case luminoase,
Greu, Zd'u, doarme, greu boierii.
Trei porumbei ea-mi zburarsa,
Sus mai sus csa" se-naltara",
Cu nori dalbi s-amestecara",
jos, rnai jos c'a." se la'saia',
Jos, mai jos, pe prundu mkii.
Luati apsoaeal-n gurisoara",
Tietricele-n degitele,
www.dacoromanica.ro
Ci votfa' v vine
Tot turme de porci,
Porcii poleiti,
Cu coltii iesiti,
Intr-aur poleiti !
Scris .mi-e luna cu lumina
Si soarele cu cMdura ;
Intr-amindoi umerei,
Scris in doi luceferei.
In mina stinga' crucea duce
Si-n a dreaptsi busuioc ;
Crucea e-a
Busuiocu-al fetelor
Si ina'.ru-al juneilor.
Acest colind se cintsi hi noaptea
de Sf. Ion.
Si-mi saltara' de-mi zburara",
Sus, mai sus csa se-naltaea'
Pe zebrele de fereastra',
Si-mi cintara'-ngringonar,
Cu apsoar-nriurall,
Boieri mari ca"-mi desteptara'.
Culese de Ion Ionescu de la Ilie
Bildan, in etate de 80 de ani,
C01114 Bogati, Dimbovita.
 Drumetii
Doi boieri de cei mari, Iaa mai plecara'
Ca si doi drumari, $1 un mar aflara',
Vin din Ierusalim, $i ei odihnea,
Merg spre Vitleem. Marul ii utmbrea,
Dara cine slut ? Umbra sa lata,
E Iosif cel sfint Soarele perea.
$i Maria sfinta, Marul inflorit,
Care-asa cuvinfa : Sa fii tot rodit,
Iosif, mi-e greu Sa cresti tot in laturi,
De acest drum au. Sa sporesti cu roduri.
Vin s ne odihnim Iar Iosif gala :
$i s'a ne umbrim. Drumul de-am lua,
De un plop da'clura. Aide cpre,Vitleim,
$i-acolo statura Pina ce zarirn,
De se racori. Cam iata e sara
Plopul s'a crati, $1-nnoptam prin car'a.
Umbra s-o trkea, Si ei sI sculara
Soarele-i ardea. $i-ndata plecara'
-- Plop afurisit, Catra Vitleim.
Sa nu fii rodit, Cu totii s traqm !
Sa cresti tot in sus, Cules de inv. N. Iord5chescu, din
Cad umbra mi-ai dus ! corn. Tirnisesci, jud. Neamt.

Peftera i ieslea
Maria se preumbla, Dar Crkiun astfel grsaia :
Vreun locas a eapata, -- Palatul Tneu nu-0 voi da 7:

Jos in sus si iar in jos, Du-te in grajdul cailor

Caci bate vint friguros,
$i are vestmint de-argint,
Caci azi naste fiul sfint.
Buda. seara;mos Craciun,
Zice Maria celui bun.
Lasa-ma in patul ta'u,
C-am s nasc un Dumnezeu.
10
Sau in ieslca boilor !
$i aflind taina de la crai,
I-a poftit pe cite trei
Sa Tnearga spre Vitleem,
Caci nu e la Ierusalim.
Craii aflind au plecat,
Steaua iar ii s-a aratat

www.dacoromanica.ro
S-au tot mers pida ce-a stat,
La cel staul luminat,
Si in iesle au aflat,
Pe fin si paie culcat,
Pe marele imparat.
Cmii indata ce 1-au zarit,
I s-a-nchinat umilit,
Scumpe daruri i-au adus,
Pentru Dumnezeu de sus.
Unul aur i &Idea,
Alml smirna-i intindea
$i ahul tamNe-i daruia.
lar Irod cind auzi
Foarte rau sa. necaji,
Ca' dui daruri nu i-au dat
Privigherea
Sus, boieri, nu mai dormiti,
Vremea e sa va
Casa o maturati,
Masa o incarcati,
Caci umblam i colindam
$i pe Domnul cautam.
Caci s-a nascut Domnul sfint,
In locasul dui Craciun,
S-a nascut un domn frumos,
Nuimele lui e Hristos.
Nu dormim de asta-seara,
Ci sedem in privegheala,
Din seara ajunului,
Nna-ntr-a Craciunului,
S-asteptam pe Domnul sfint,
11
www.dacoromanica.ro
Si la el nu s-a-nchinat.
Si-n minia lui cea mare,
Porni paste foarte mare
De la Ierusalim
Spre sarmanul Vitleem,
Sa ucida acesti rnisei
Pe toti pruncii mititei,
De doi ani mai mititei,
Peste patruzeci de mii,
Tot prunci, mititei copii,
Ca sa taie pe cel sfint.
Dar Dumnezeu n-a rabdat
$i Hristos 1-a scapat.
Cu les de inv. N. Iorachescu, din
corn. Timimti, jud. Nearny.
Ca sa vie pe pamint,
Cad e fiul cerului
Si Domnul panintului.
In seara lui Mos Ajun,
Vin copiii lui Craciun,
Sa dnte, s colindeze,
Viata lunga sa. ureze,
Tuturor ce shit n casa
$i s veselesc la masa'.
Hristos sa le dea de toate,
Viata buna, sanatate,
Si acum si la multi ani,
Ca sa crepe acei dusmani.
Cu les de inv5T. N. Iordkhescu,
din corn. Timiesri, jud. Nearnv.
 Cicea
Cicea, cicea, in ceste curvi,
Leroi Domnule !
Impreunavi cu proverzi,
Dormivi, dormivi, mari boieri,
Cu gutui la cap.atii,
Cu pistoale la picioare.
Scoala, scoala, fatal mare,
Si aprinde o luminare
5-o lipeste-ntre icoane.
Baga' mina-n posinare
Si im' scoate la parale,
La parale marunvele.
Sculavi, sculavi, boieri mari,
C-a venit june bun colinator
5a-vi colinde gi cinte,
$i vie si fevilor,
Si dalbai parintilor.
Jos la furca patului,
Joaca'-un stol de porumbei,
Si-m' jucara' ce-ne jucara,
PI fereastra" afar' zburara,
Sus mai sus ssa ridicara,
Bucurie
Bucurie mare-avem
ot neamul pa"minmlui,
Din inalvimea cerului
De nasterea Domnului.
Veseleste-te tu, cer,
Si te bucursa, pamint,
Ca'ci s-au nascut Domnul sfint,
Oamenilor pe p5mint.
12
www.dacoromanica.ro
Cu nori s-amesticaea.
Vine marea riurind,
Pietricele rIsunind,
Pietricele dedevele.
Mai davale d Stambol,
Sa' scalda' sfintu Ion,
S'a scala i s'a-mba'ieste
Si mir s'a miruieste,
Si colacu lui Cr'aciun
Sci fie de griu curat,
S'a-1 bagm si noi in sac ;
Sa nu fie d'a secar`a,
Ca ne da pe usa-afara%
Pa' colac vadra de yin,
C-aa e lasat din Watrini,
Bisiocu stinge focu,
La multi ani.
Du0 fiecare vers se repet5 cu-
vintele Leroi Domnule". Cuies
de invk. I. Florescu, din com
Bragadiru, Teleorman.
Na'dejdea crestinilor,
Bucuria tuturor,
De la tatal i-a vinit
Vitliimul cel smerit,
Frumusel si-mpodobit.
Insusi cii puterea lui
Zdrobi capul searpelui
Si puterea iadului.
Si de-acum pina-n vecie, $i noua de bucurie,
Mi la ta, Doamne, sa fie. 0, I-Iristoase, marire tie.
Cu dor si cu bucurie, Cules de I. Dumbrav5: din corn.
Pe la toti de veselie, Uscgi, jud. Nearnt.

Colindul Creiciunului

Seara d-asta seara In iesle culcat.

Este-o seara mare : Pe brace 1-a luat,
Seara lui Ajun si cu-a lui Sus 1-a ridicat,
Craciun ! De 1-a Infasat
S-a nascut un fiu, Cu fase de-argint,
Fiu fara de tata, Scutec de matasa,
De maica curata Cu sirma aleasa.
Si prea lummata. Jos 1-a pogorit,
Trei zile se cearta, De 1-a iordanit,
Trei zile mai mari, Nurnele i-a pus,
Maica sfinta Vinerea De-1 cheama Isus,
$i cu Slinbata.
Iar sfinta Dumineca Domnul cerului
Cind se mineca, 5-al pamintului.
Pe la cintatori, Cules de I. Trandafirescu,
Prin varsat de zori, din corn. Simtii de Jos, jud.
Pe fiu 1-a aflat Mehedinri.

Nasterea Domnutui

Bucurie mare-avem Bucuria tuturor.

Tot neamul pamintului,
Din 'naltimea cerului
De nasterea Domnului,
Caci s-a nascut Domnul sfint
Oarnenilor pe parmInt,
Nadejde crestinilor,
13
De la Tatal a venit
Vitleemul cel smerit,
Frumusel si-mpodobit.
Insusi cu puterea lui
Zdrobi capul serpelui
$i puterea iadului.

www.dacoromanica.ro
5i de-acuun pina-n vecie
Mila ta, Doamne, sa fie.
Cu dar i cu bucurie,
Pe la tori de veselie,
Colindul lui Hristos
Astazi cel prea laudat,
Ingerului mare sfat,
Care s-a nascut jos Domnul
Si-mparat preste tot omul,
Vrind a mintui pre om,
Pentru gresala din porn,
$i din iad a-1 izbavi,
In rai a-1 salaslui,
and vru prin ceresc indemn,
A. se rastigni pre lemn.
ana de taina facind,
Pe apostoli ospatind,
De la masa s-a sculat,
Picioarele le-a spalat.
Iuda atunci mergind la el,
L-a vindut pre el zicind :
Davi-mi treizeci de argmci,
Sa" vi-1 dau sa-1 rastignivi !
Jidovii banii i-au dat,
El in punga i-a bagat,
Oaste mare a luat
$i la Hristos a plecat, zicind :
Voi va' vevi luta ;
Pe care-1 voi saruta
P-acela puneci mina
Si prinzindu-1, '1 vevi lega.
Astfel Iuda facind,
Si ei pe Hristos prinzind,
L-au dus la archierei,
S51-1 judece Intii ei ;
Apoi d-acolo legat
14
www.dacoromanica.ro
$i noua de bucurie,
0, Hristoase, slava vie !
Culeasa. de Gh. Dobrea, inv.,
corn. Uscavi, jud. Neamv.
L-au trirnis si la Pilat.
Pilat daca. 1-a vazut,
Sa-1 judece a smut.
L-a adus, 1-a judecat
Pe cimul nevinovat,
Unde nearnul jidovesc,
Indricit i diavolesc,
Cerea fara a conteni,
Pre cruce a rastigni.
Pilat miinile spalind
Ti stropi pe ei zicind :
Davi seama lui Durrinenu,
Sa n-arn nici un pkat eu,
CI asta-i om dumnezeiesc,
Nici o vina nu-i gasesc.
Iar daca-1 urivi,
Luavi-1 de-1 ornorivi.
Atunci ei 1-au luat de git,
L-au batut, palrne i-au dat,
Cu spini 1-au incununat
Si-n obraji 1-au scuipat.
Deci neamul cel indracit,
Daca 1-au batjocorit,
De haine 1-au dezbrkat,
Cu crucea 1-au incarcat
$1 mergind 1-au r'astignit.
Cu cuie 1-au pironit,
Cu opet 1-au adapat,
Fierea i-au dat de-a gustat,
$i and sufletul 6-a dat,
Un ostas a alergat,
Cu sulica 1-a impuns, Deci dind dupe cruce jos
Singe si apa a curs. Pre Domnul nostru Hristos,
Acestea cerul va:zind Cu giulgiuri cu smirnal uns,
$i iamintul netibdind, In mormint nou mort fu pus,
Din temelii s-a cla'tinat, Si a inviat ca un sfint,
Soarele a innegrit, A treia zi din mormint.
Luna s-a intunecat,
Pietrile s-a despicat. Cules de I. Trandafirescu,
Toate-n spaima' au ra'Tnas din corn. Sisestii-de-Jos, jud. Me--
Pin' la al noualea ceas. hedirgi.

Colindul lui Hristos

Ian sculati, boieri, sculavi, Mititel si-nfa'setel,
De va sculavi silugile Fasa alb a'. de matassa,
S-aprina ficliile, 51-i fie moale la oasa",
Sa maiture casile, Cii chitia de bumbac,
Ca' va" yin colindatori Sa.-i fie moale la cap.
Noaptea pe la cinta'Icri ;
Cules de Gavril Gh. Ionila, din
Nu va. venim nici c-un ra'u, cat. Ghincraoani, coin. Cracaoani,
Aducem pe Dumnezeu, jud. Nearnv.

,Fi-ntreabei i-ntreabei
$i-ntreaba, si-ntreaba.' $i 1-a chinuit,
Sfin0 pa' Dumnezeu, Sus la Rusalim,
$i-ntreab'S d-ast' trealA : In casa lu Noim.
1_3nd' s-a raita'cit $-unde bsatea
Hristos cel iubit ? Tot cuie de fier,
Domnul le zicea Tinte de ()tel.
$i-i binecuvinta : In fava' le ba.tea,
Dar, voi, sfinvi mIrunvi In dos le tintuia.
$i nepricepuTi, $-unde le-nfigea,
La ce ispitii ? Sudori 11 trecea,
Ch. voi bine stivi S'a rostogolea,
Ca' 1-a rastignit 'N pahar sprijinea,
15

www.dacoromanica.ro
Tot griu se fkea.
$-unde-1 imbrka
Cu ca'mas'a' verde,
Verde de urzic'S,
It:au trup ii basica.
$i cind 11 freca,
Sudori 11 trecea,
Sa' rostogolea,
'N pahar sprijinea,
Tot mir se fkea.
$-unde ca-i punea
Cununa' de spini,
Verde mkkini.
Patimile lui Hristos
Asta'zi cel prea Mudat,
/ngerului mare sfat,
Sfatuind dumnezeirea
Sa-si implineasei zidirea,
Cind cina vrea s-o eateasca,
Pe Isus sa'-1 eastigneasca.
Chid Hristos masa a pus,
Atunci jidovii 1-au prins,
In curte la Pi lat 1-a dus,
C-acolo sint adunati
Arherei i farisei
Impreunati cu crturari,
Tot de Hristos facind sfat,
Pe Hristos ss-1 dea la moarte.
Hristos ne-a stricat legea
$i ne-a stricat slmba'ta !
Eu nu v-am spurcat legea,
Nu v-am stricat simbata,
5-am venit cu chip n lume
S'a v dau la cele bune.
Iuda iubitor de bani
Grai came ai sai dusmani :
16
www.dacoromanica.ro
$-unde i-o-ndesa,
Sudori ii trecea,
Sa' rostogolea,
'N pahar sprijinea,
Tot yin s fkea,
Ia-1, crestin, de-1 bea !
Bun s. vremea-n casa,
Sa' se pomeneasca',
Boieri dumneavoastrI
La multi ani !
Cules de Chr. N. Tapu de la
Ion Popescu, functionar la Mu-
zeul din Bucuresti.
Dati-mi treizeci de arginti,
Sa vi-1 dau sa-1 ra'stigniti !
Treizeci de arginti i-a dat,
La Golgota 1-a-da1tat,
La Golgota 1-au suit,
Pe cruce 1-au rastignit,
Piroane n miini i-au batut.
I-au batut in miMi i talpe,
Ca s le-mplineasea' toate.
La umbra de spin 1-a dus,
Cu sulita 1-au steapuns,
Apoi si singe i-au curs,
Fere i-au dat de-au mincat,
Cu otet 1-au acapat.
Muntii s-au cutremurat,
Brazi mkunti s-au 1ega'nat,
Pietrele s-au despicat,
Ape mari s-au tulburat,
Soarele s-au intunecat,
Luna-n singe s-au imbrkat,
Luna.s-au intors in singe,
Ingen incepura-a plinge.
Pentru aceea, Doamne sfinte,
Adu-ti si de noi aminte
$i de pa'cat ne pazeste
$i in rai ne saTasluieste,
C1 acolo e apa vietei,
Doamne, i poama dulcetei.
Si de-acu' pina-n vecte
Mila Dornnului s'a fie.
Cules de G. Giurumescu, inv.,
din corn. Ruptura, jud. Mehe3intt

Rdstignirea lui Hristos

Un am mare Noi tare ne-am jurat inaintea
A Lat o secure mare, sf.-tale
S-a dus intr-o p'adure mare, Ci noi nu 1-am v'azut !

A taIat un lemn mare Maica sfinta a luat carte mare,

$i a facut o bisericsa mare Carte mica,
Cu noua' alta-e, Carte de millostivire
Cu noua zabrele. Si a luat ketri inguste
Maica sfinfa, Cu fuscele de custe,
Cine o cinta ? 5i toti orghii i toti schiochii
S-au luat pe ketri late, I-a aflat uncle s-au odihnit,
Cu topoare imbarburate, Uncle s-a salasluit,
Pe ketri inguste, Dar pe Damnul nu 1-a easit.
Ca fuscele de custe. $i s-a dus la riul 1ui Iordan,
Toi orghii, La fintina lui Prodan,
Toti schiochii $i fata alba' si-a spalat
I-o aflat $i spre risarit s-a sp'alat,
Unde s-a s'arasluit $i au vazut pe Ion, nanasul lui
5i uncle s-a odihnit ; Dumnezeu,
Numai pe fiul sau, $i i-au zis : Ioane, nanasu lui
Domnul nostru si al tuturor, nu Dumnezeu,
1-a aflat. N-ai Vazut pe fiul mfieu,
S-a dus la riul lui Iordan, Darnnul nostru al tuturora ?
La vadul lui Iordan, Eu 1-am va'zut la porsile lui
S-au sp'alat pe fa; i pe dalba Pilat,
Felita Rastignit pe cruce de brad,
$i s-a uitat in sus spre rasarit Unde ciinii de jidovi ii chinuiau
Si au va'zut doi ingeri venind $i-1 chirdoseau
$i le-au zis : Alei, ingerilor, 5i cu cununi de skini capul ii
N-ati v'azut pe Domnul nostru si cingeau ;
al tuturora ? Singe rosu pe jos curgea,
17

www.dacoromanica.ro
Crestinii alergau, se crestinau. Nici nu auta maica de pruncul
Atunci Maica sfinta iar a luat : ei,
Carte mare, Nici vaca de vieIul ei,
Carte mica", Nici oaia de mfielul ei.
Carte de milostivire De aci incolo o sa". fie
$i s-a luat pe pietre late, Zuer de fluer,
Cu topoare imbarburate Sa; caute maica de pruncul ei,
Ca fustele de custe, Oaia de mielul ei,
Toti orghii i toti schiochii i-o Vaca de vitelul ei.
aflat Cine o auzi vestea mea,
Unde saTasluind, Povestea mea,
Uncle odihnind ; Si de inva"tat o va vrea,
Numai pe Domnul nostru La luna, la saptamina,
$i al tuturor nu 1-au aflat, L-oi lua de mina stinda
Si s-au dus la ritrl lui Iordan, $i 1-oi Uaga pe porvi stritnte
La fintina lui Prodan, $i 1-oi duce la mese rasturnate,
s-a spalat pe fata La pahare sparte,
$i pe dalba Unde-s broastele
$i la rassarit s-a uitat Cit vacile,
$i pe fiul sau 1-a ochiat Serchit cit sulurile de car de mari,
Venind cu slav a. si cu rnarire. $i acolo va loom de veac ;
Atunci au zis Fiul meu, Si apoi iar cine va vrea
Eu mare putere t-am dat, Sa invete povestea mea,
Sa nu te 1ai sa" te chinuiasca $i va vrea sa" invete,
Si s te chirdoseasa La luna, la saptamina,
Atha de rsau olinii de jidovi. Ti voi lua de mina dreapta
Atuncea raspunse fiul sau Si-1 voi duce la porti drepte,
Eu, maica, nu rn-am rasat La mese incarcate,
Pentru tine sau pentru mine, Cu pahare pline,
Unde va petrece
Ci pentru lurnea intreag'a, In veci. Amin !
Ca pina acuma nu era zuer de
fluer, Cuks de Chr. N. Tapu de la
dr. Vasile Glodariu, din Ludusu
Nici ghers de fata mare, Mare, Transilvania.

Doamne Isuse Hristoase

Doamne Isuse Hristoase, Din fecioara te-ai discut,
Tu ne esti izvor, prea fruanoase, Cu oarnenii ai petrecut
Ca din ceri te-ai pogorit, Treizeci de ani pe iamint
18

www.dacoromanica.ro
 $i la ceri c'a" te-ai suit Nmintru cu umbletu
$i prin iad te-ai aba'tut, 5i ceriu cu cugetu.
Portile iadalui le-ai sfkmat Dumneavoastra% boieri maH,
$i p-A dam 1-ai liberat Aprindeti o luminare
$i ceriul 1-ai impodobit, $i-o lipiti intre icoane,
In patru stilpi de argint, Trei icoane,
Tot cu stele Trei cucoane.
Wiruntele, Cucoanele sa' pregsa'th1
$i-n mijlocul stelelor D-un colac
Duce luna De griu curat.
Cu lumina Pe fata colacului,
$i soarele Jumtatea francului ;
Cu razele.
Pe colac vadtI de yin,
Pe za'brele
Sa' fie lui Hristos, amin !
Turturele,
$i-ntre ele-un porumbel,
Acest colind se ctnt n seara de
Fuse sfintu Ionel, Sf. Vasile. Cules de Ion Odor ch
Trimis de la Dumnezeu la Dumitru Popescu, din Starchi
Sa ma'soare ia"minnt, ojd-Buza.u.

Colind dealu dupd deal

Colind dealu dup'i deal.
Nu stiu soarele ti'sare,
OH Adam vine aare
P-un cal galben gMbior ;
Da' nu-i galben de flptued",
$i-i galben de-asuatut,
Aducind pe Mos Cri'ciun,
Cu mustsAile de fin,
Cu barba de ibrisin,
Fasa' dallA de mtas,
Ricuta" de-o jupineasa",
Cu scufia de bumbac,
Sa'-i fie moale la cap.
Dar in fundu chitioarei
Este-o piatr nistia'patra'
Ce coprinde lumea toata",
Tarigrad pe jum.tate,
La multi ani cu sn'itate !
Cules de G. Popescu, inv., de la
Sandu Tudos5, din satul Perieni,
coat. Bogesti, jud. Tutova.

19

www.dacoromanica.ro
 Din voie dumnezeiaset
Din voie dumnezeiasca,
Luai viata pustniceasca.
Ce feciorel de-mparat !
Bun gind Dumnezeu ti-a dat
Si-n pustie mi-ai plecat,
Si-n pustie locuiesti,
Vrajmasul mi-1 ispitesti.
Pe la miez de miaza noapte
Mi-1 ispitesti de moarte.
Si-asa ei mergind pe cale,
A cintat cu viers de jale :
Jelui-m-as muntelui,
De dorul parinteluri ;
Colindul lui V oinea
Sint doi brazi ramwrati (bis),
Voilercon i flori de mar,
Din tulpini dipartati (bis),
Di virfuri impreunati (bis),
Jos la trunchiu bradului
Esti-un pat in strug lucrat,
Cu scindurili di brad
$i cu stilchii dar di fag.
Dar intr-insu ci mai esti ?
Tot muschiul bradului.
Peste-si muschiu ce-s' mai esti ?
0 pernuti si-o velinti.
Dar intr-1nsu cini mai doarmi ?
Doi junei tinerei.
Ii imi dorm strins' i cuprins',
Ii imi dorm fact la fall,
C-asa Dumnezeu i-nvati ;
Ii imi dorm geni la geni,
20
www.dacoromanica.ro
Jelui-m-as cimpului,
Cimpu-i mare, loc intins,
De nu pot merge de plins,
51 cimpu-i cu rourele .
De dor de la surorele ;
Cimpu-i plin de pelinita,
Cu dor de la maiculita.
Jelui-m-as cerbului ;
Cerbul Im-este-o fiara muta,
N-are glas ca s raspunda.
Cules de I. Trandafirescu, inv.,
din corn. Sisestii-de-Jos, jud. Me-
hedinti.
Ca doi porunghii la peni.
Ii In sus s-o umflat,
Jos la gherghef s-o lasat,
Api-n gusl c-o luat,
Chetriceli-n degetali.
Ii in sus s-o umflat,
Pisti mari s-o lasat,
Pi diasupra celui pat.
Scoall, Voineo, nu dormi,
a vi yin colindatori.
Las' si cinti, si colindi,
Ci lor plata li si tii :
Doi colaci i vo doi frangi.
Se repeta dup a. fiecare vers cu-
vintele Voilerorn i flori de
mar". Cules din corn. Bestepe, pl.
Tulcea, jud. Tulcea, de G. Coatu,
'inv., din Cerna, pl. Macin, jud.
Tulcea.
 Colind de filler-1u

La truchina di mar dulci, 51 pi murgu-1 priponiri

Mindri hori mi si stringi,
Di junei tineri,
Di juneli tinereli.
joaci astizi, joaci mini.
Joaci trii zili di vari.
Cind o fost a patra sari,
Nimi-n lume n-o aflat,
Numa Gheorghi mi-o aflat,
El acasi o alergat,
Cheia-n mina s-o luat,
Grajd di piatri.-o discuiat
Si pi murgu mi 1-0 scos,
L-o-nsalat si 1-o-nfrinat.
Di zabreli mi-1 legart
Si in casi ci intrari,
Ziva bunt ci-s1 luari,
Di la taici, di la maid,
Di la hat', di la surori,
Di la gradina cu flori.
Si pi murgu s-aruncari
Si la dant ci-mi alergari,
Cu pripon di par marunt,
Cu tarusu di argint ;
$i in dant ci si prinsari.
Joaca astazi, joaca mini,
Joaca trii zili di varl.
Cind o fost a patra sari,
Bati murgu si rinchizi. .
Dar Ghiorghi ci-i raspundea :
Rabdi, murgi, rabdi, dragi,
Cum rabd si eu ninsurat,
Ninsurat, nicummat.
CI eu di m-oi insura,
Tii drumu cl t-oi da,
51 mi-i pasti ci-i cunoasti,
Si mi-i faci coama groasi
51 coada tufoasi.
Cules din coin. Bestepe, pl. Tul-
cea, jud. Tulcea, de G. Coatu,
'inv., din corn Cerna, pl. Niacin,
jud. Tulcea.

Colind la Sfintu Vasile

Dup a. vale din jos, In balta rasucita,
Ine o herghelie cla cai, Intr-aur poleita.
Caii nechezind, Pa urma lor mai ine,
Minjii jucind, Ine-un cird da oi ;
Cu codita-n balta, Oile zberind,
In balta rasucita Meluseii jucind,
Intr-aur poleita. Cu codita-n balta,
Pa urma lor cine-mi ine ? In balta rasucita,
Ine-un cird de vaci, Intr-aur poleita.
Vacile zberincl, Si-n urma lor ine,
Itelusii sarind, Ine-un cird 6 capre:
Cu codita-n balta, Caprili zberind,
21

www.dacoromanica.ro
Iezisorii sa'rind, Purceii srind,
Cu codita-n bala, Cu coltu-n balta%
In balts ti'sucita", In balt'a poleit,
Intr-aur poleit. Intr-aur invOt.
Si-n urma lor cin' mai ine ?
Ine-un cird de porci, Cules de Ion Odor de Ia Gh.
Cojocaru din Breaza-de-Jos, Pra-
Porcii grooind, hova. Acest colind se cinta acum
Scroafili zberind, o suta de ani.

Leroi in ceaste curti

Leroi in ceaste curti Mi-este-un legnel.
Si-n ceaste domnii, Dar in leaga'n cine-mi sade ?
La. tulpini de meri, Doamna dumnealui,
Mese de boieri, Cucoana cutare.
Dant de negustori. Coase, inchindiseste,
Dantul cin' mi-1 trage ? Trage cite-fun fir,
Ici, tingr Ion, Rupe cite-un rn'ar,
Cu papuci pe talp, Sus de-1 azvirleste,
Cu fesu-ntr-o parte. In palm-1 sprijineste
Toiag rsuceste, Si se fericeste.
Sus de-1 azvirleste, Ferice, ferice,
In pa1nA-1 sprijineste Ferice de dinsa
$i se fericeste. $i de-ai ei 0.rinti,
Ferke de dinsul In ce ceas o au r.iscut,
$i d-ai lui parinti, Zile ce-au crescut,
In ce ceas 1-a na'scut, Parte ce-a avut
Zile d-a crescut, De taic, de maia,
Parte ce-a avut De-o doamra' frumoas,
De taiea', de maia, Mult mi-e cuvioas6:.
D-un ba'rbat frumos, Frumusel mi-o poart4",
Mult mi-e cuvios. Rochie de cuhnie,
Frumusel mi-1 poart, Ie ghiorghiolie,
Citna0; de in Ciorapi albisori,
Cusufa cu fir, Pantofi negrisori,
Fir si ibrisin, Pe la toc cu flori,
Guler baiba fir. Mult mi-e juca"tori,
Sus la virf de meri Rar la zile mari,
22

www.dacoromanica.ro
lntre sa'riAtori, Si pre noi pre toti,
In ziva de Ceaciun La ann si la multi ani !
$i-a de Boboteaz,
Cind prioti boteaza", Acest colind se cinta pe la case
in seara ajunului Sf. Ioan Bote-
Lusnea-ncrestineazi, zatorul. Cules de Chr. N. Tapu
Laimea i norodu, de la Ion Mihai, din Bucuresti.

Colind de flticein

Mindru-i stogu di-adunat, Cu ia'rintii s-o iertat,

Voilerole Doamni, Cu pa'rinti i fratii lui.
Mindru-i stogu di-adunat, El afari o iesit,
Dar din cini-i adunat ? El pi cal o-nc'alecat,
Tot din feti I nevesti, Inspri hori s-o-ndreptat,
Rast-i crucea di-un voinic. Buna zua ci ni-o dat,
Dar voinicu Ii Gheorghici. Nimi nu i-o mulOmit,
El pi cal o-nc'alecat, Dealt ibovnica lui.
Acasi o alergat
Si in cast o intrat. Dupa fiecare vers se va repeta
cuvintele Voilerole Doamni"
El obrazu $-r; spalat, Culeasa de G. Coatu, inv., di:.
La icoani s-o-nchinat, Cerna, pl. Macin, jud. Tulce.s.

In zitta de Sfint Vasile

In ziva de sfint Vasile, Pina"-n apa Oltului.
Tori boierii la curte-mi vine ; Acol' a stat,
Numa' Gheorghe, sfete Gheorghe, Fa'r' de vad,
Nu imi vine, La sabie s-a-nchinat,
C-are o greacsa" ibovnia, Frumos gitu i-am t'a*iat ;
In cale de nou'a' zile. Pielea-n tirg la ta'ba'oari,
Nu mi-1 credeti, mari boieri, S-o fac zgarda' la ogari
C-am gonit o ciutalin
Var de splida', Cules de Ion Odor de la I. Opri-
Din malu Solotrului san. Va'lenii-de-Munte, Prahov:r.

23

www.dacoromanica.ro
 D41 vadu-n vadu Brilii
Din vadu-n vadu Brailii,
Mirloi cu florili dalbi,
Din vadu-n vadu Br Eilii,
Cini sadi calaresti,
Calaresti-n chip domnesti
Pi-un cal galben sprintior ?
Sadi Ghiorghi calaret,
Imbracat in chip domnesc ;
$a"di-n api pin' in spati
Si-n norm pin' la genunchi,
Si si cearti tot cu turcii,
Tot cu turcii I cu frincii,
St-i dea turcii vadurili
$1 frincii
Ca si treci-n celi san,
Celi sati nepradarti
St feti nimaritati,
Feti mari hori facind
D-acilea-n vadu Brilii
D-acilea-n vadu Brhilii,
Sade Ion Fat-Frumos,
P-un calusel bididiu,
Sade-n apa
Pina-n sapa
$i-n noroi pina-n genuche,
$i el sa cearta cu turcii,
$i cu turcii i cu frincii.
Turcii dea vadurili
$i frincii corabili.
Se certase si le luase
$i trecuse d-aia pane.
D-aia parte-s arvunasii,
Arvunasii-s oameni grasi
$i ei robise trei zile,
in trei zile, trei pe nori,
24
www.dacoromanica.ro
$1 flacaii suierind
$1 nevesti tropaind.
Dar din urma tuturor
Vini Ileana tot plingind,
Tot plingind 1 suschinind.
Nime-n lume n-o zarea ;
Numa Ghiorghi c-o zarea ;
El la dinsa mi-alerga
$1 din guri asa-i graia :
Nu ti duci ca si-mi fii,
Cam stiu eu doamna sa-mi
Sadi cruci sus pi masi,
Sanatati-n ceasti casI !
Dup a. fiecare vers se va repeta
cuvintele Mirloi cu florili dalbr.
Culeas5 de G. Coatu, inv., din
Cerna, pl. Mkin, jud. Tulcea.
S-umplea numa de junei.
Vin juneii suierind,
Fete mari hora facind.
Iar pe urma cine-mi vine ?
D-o cocoana smedisoara ;
Nici nu ride, nici nu joaci,
Ci plinge sama sa-si faca.
Taci, cucoana, nu mai plinge,
Nu te duc roaha sa-mi fii,
Ci te cluc doamna sa-mi fii :
Doamna mie, curtilor,
Stapina argatilor,
Cumnatica fratilor,
Nor' buna parintilor !
Culcs de Ion Ionescu de la Ilie
Bildan, din cora. Bogati, Dim
bovita.
 La curtea lui Radu-voclei
La curtea lui Radu-voa,
Cununia di vinecioari,
La curtea lui Rada-vod5,
Multi vorbi di-adunat.
Dar di cini s-adunat ?
De boericali di a Moldovii.
D-aleu, Vasili, la'tu meu,
De ti-i murgu di-asudat,
Asudat, In apl dat ?
Ai gonit, or ti-o gonit ?
Nu m-o gonit, doamni,
5-am gonit.
Am gonit di-o ciuti lini,
Ciuti lint, fa'ri splini ;
Di pi malu Prutului
Pin' la malu Oltului.
Ci si magi sus /a cer ?
Ci si nalti sus la cer ?
Lerule, domnule.
Zboari-un cird di porunghei,
Lerule domnule,
Dar in urma drdului
Vini-on porumb aghior,
Si-m' e Ghiorghi earetu,
Cala'ret in chip domnet,
Pi-un cal galbin zmerdios,
Galbin sari-n piarri sad,
Piatra saci-n patru crapi,
Curgi-un izvoras di api,
_Mari boieri cai buni s-adapi
25
www.dacoromanica.ro
Cind la Olt o dat inot,
Eu cu murgu dup'a'. ia,
Pin' la scara murgului
$i-n spata voinicului.
Nu mi-1 credit, mari boieri ;
Uutati in buzunari,
Buzunari supt caftali,
Uutati in degetMi,
51-i luati di-un inelus,
Cl-1 ari di-o ibovnial,
Cali di trii A'pamini.
El mi-o faci In trii zili :
Una dus, una vinit,
$1 una cu ia iubit.
Dup'a fiecare vers se repea ctr
vintele Cununia di vinecioarr
51 pi Ghiorghi mi-1 intreabi :
D-aleu, Ghiorghi, fitul
nostru,
Nu ti-i 'calu di vinzari ?
Si-ti dau galbini si parali,
Si-f dau unu, si-t' dau doi,
SI-ti dau patruzeci 0 doi.
Pi mini nasu rn-o botezat
$1 pi galbin mi I-o dat,
Si vifali b'altaWi.
Dup fiecare vers se repetl cu-
vintele Lerule domnule. Din
Zebil, jud. Tulcea.
 Sfiritul ptimhstului
Cinchii Rusalimului, $1 mi-1 leagini pi Hristos,
Supt poalii ceriului, Si mi-1 leagini si mi-1 intreabi :
Cresti-un crin si. infloresti. D-aleu, Doamni Isusi
Dar la cranga crinului Hristoasi,
Esti-un leagin di msitasi.
Dar intr-insu cini-m' di ? Cind ii capu vacului,
%:ii bunu Demneza'u. Sfirsitu p5mintului ?
Mai in rind cu dumnealui, Cind o bati finu pi na.;
Esti-un scaun di argint. $1 fina pi nasa sa,
Dar intr-insu cini-m' s'cli ? Atunci ii capu vacului
5a'di Ghiorghi Fa't-Frumos $i sfirsitu p'amintului.

Vacul d-apoi
La cranga di chiparos, $i mi-I leagini pi Hristos.
Dalerolei Doamni, E mi-1 leagini si-1 intreabi :
Chiparos mindru miros, Cind va fi veacu di-apoi ?
Esti-un leagin di fir galbin. Cind va bati fiu pi tati
$1 fiica pi mama ii.
Dar intr-insu cini-mi gdi ?
Tot Victorie doi ochi negri. Dup a. ficeare vers se repeti cu
E nit s'a'di cum s'a" Odi, vintele Dalerolei Doamni".

Dolful
Ici in cestor corturi, Cu islici-n brii,
Drag Domnul de-al nostru, Trag caii di frii ;
$1-n cestor domnesti, Trag caii si meargl,
Sus la cap di masi Mersai ma'rga'rinti.
Sint scauni dresi. Staci, frati, si ospItati,
Dar pi scauni cini-i ? Mii nu-mi ea'tavi,
Tot Ghiorghi voinicu. Ci mi duc la livezi,
Pi la spata lui, La livezi cu verzi.
Doi, trii frati di-ai lui, Dolful s-o-didit.
26

www.dacoromanica.ro
Meri le-o mincat. Di arichi ti-oi lua,
Gheorghi voinicu Sus ti-oi ridica,
Acasi o alergat, Sus la rnunti ca'runti,
Arcu s-o luat, La dragii parinti.
Arcu si sa'geata ; Undi iarba cresti,
In dolf o-ndreptat, In trii s-impletesti,
Dolfu s-o supus. Chip Oieenesri,
Sta", voinici, nu da, Nime nu cosa'sti.

Dolful
Doamnili ! Ghiorghi mi-o aflat,
Ice-n ceste curd, Acasi o plecat,
Doamnili, Arcu s-o luat,
Si-n ceste domnii, Arcu si siigeata.
radii dalbi aprinsi, La m'ar o alergat,
Sintu-si mesi-ntinsti. Supt ma'r Itni s-o pus.
Jur prejur di mesi, Mult nu za"ba"viri,
Stau scauni dresi ; Dulfu ci sosiri.
Mai la cap di masi, Nimi nu-1 zriri.
Scaun zugilvit, Gheorghi il iiiriri,
Cu Al, jal suit, Tinsi si-1 sgeti.
Cu Alt bun di dar. Dulfu ii ra'spuns,1:
Pi el cini ssdi ? Nu in'a.' s'ageta,
Tina'ru Gheorghivi. Eu t-oi trebui,
Mai la spata lui, In brati ti-oi lua,
Doi, trii fray' di-ai lui, Sus ti-ai ridica,
Cu islici-n brii. Sus la munt' arum',
Trag caii si meargi Jos la va'i adinci,
La ma'r mkga'rint, Undi iarba-mi cresti,
Meri di argint. Cresti si-mpletesti,
Multi meri faci, Chip gnanesti.
Eaci, nu li coaci. La izvori r'alci,
Dar di ci pricini ? Trec feti di greci,
Dolfu s-o-nvkat, Urma tuturora,
Merile-o mincat, De venit imi vini
Smiceli-o stricat. Tinra Mariti.
Nimi n-o aflat ; Nimi nu i6riri,
27

www.dacoromanica.ro
Ghiorghi mi-o zarirl,
In brati mi-o 1uari,
Dulful
Din crescut mi-o crescut
Doi meri 'nalti ramurat',
Di tulchini dipgrtat'.
Ion arcu-n mina' s-o luat
$1 la meri 6-0 dus,.
Supt men s-o pus.
Mu lt nu zaboviri.
Dulfu si iviri.
Tinsi si-1 s'ageti.
Stai, nu ma' lovi,
Ca ti-oi trebui ;
In brati ti-oi lua
$1 ti-oi ridica
Colo jos, pa loc frumos
Colo jos, pa' loc frumos,
Mi-a crescut un chiparos
Cu miros frumos,
C-o craca lasata-n jos.
Da' craca &a chiparos,
'Mi-este-un leagan da m'atase ;
Mai din jos da leganel,
'Mi-este-un scaun a argint,
Iar pa scaun da argmt
$ade (cutare) Fat-Frumos,
Leagana pi Cristos,
Mi-1 leagana si-1 intreabg :
Ale, Doamne milostive,
Tot stam, Doamne, sa te-ntieb,
$-Inc.a. si-ntrebatu-te-am :
28
www.dacoromanica.ro
In bot mi-o slirutari,
Pini ii cfaduri.
Sus la Garalim
Si t-oi darui
Ceru cu stelili ;
Si ti-oi scobori
Jos la Garalim
$1 t-oi darui
Norodu cu pilmintu.
In vestea lui Hristos
Si fii sanatos !
Din Zebil, jud. Tulcea. Culebe
de G. Coatu, invatator din Cerna
plasa Macin, jud. Tulcea.
Cit mi-e marea dintr-adinc ?
$i cit peste-n mare este ?
S1 cit vac ca. mi-a trecut ?
$1 cit vac 'nainte este ?
Gral si bunu Dumnezeu :
Ai, (cutare) Fat-Frumos,
Mai leagana putinel.
Ski spui marea dirar-adinc ?
Git din cer pida-n pamint;
Ca palma marea-ntr-adinc.
$1 cit peste-n mare este ?
Cita' iarba' pa' pa'mint,
Cu trei pesti este mai mult.
Si cit vac ca mi-a trecut ?
Mult a fost si. bun a fost.
$1 cit ac 'nainte este ?
Putm este si mai rau.
Cind o fi la cap cla vac,
Voi da semne p pamint :
Bate-o fiu pe taica-so
$i fica p maica-sa
$i finu p nasi-so
Si fma p nast-sa.
Bourul
Jiul mic mari o venit. (bis)
Ler Doamni,
Si di mari margini n-ari
$1 di-adinc nici potrivruc.
'Noati-s', 'noati, bour negru,
'Noatt-s', 'noati, corni-s' poarti,
Dar in coarni el mai poarti
Leganel di matasi.
Dar intr-insu cini-mi coast ?
Coast, coast, ghindosasti,
Di lacrimi abia-1 zaresti,
Si din guri-asa vorbesti :
Mai lin, mai lin, bour negru,
Ci-mi strici rostu meu ;
Eu am frati, in slujbi-s' dati.
Ii is frati I yeti primari,
Colind de logodnicei
Pin cel, cel, cel,
La cranga di isinel,
Esti-un leagan di fir galbin.
Dar Intr-insu cini sadi ?
$adi Ioana fata mare.
Ia is coast un guleras,
29
www.dacoromanica.ro
Ai, (cutare) Fat-Frumos,
El sa-mi fie sanatos,
Cam cu taic i cu maica,
Si cu frati I cu surori
$i cu gradina cu flori.
Culese de inv. I. Florescu d:n
coin. Bragadiru, jud Teleorman.
Veri primari t vamis'mari,
Ii pi tini ci ti-or prindi.
Bour, din comita tali,
Face-or dalbi merisoari ;
Bour, din cosita tali,
Face-or cupi t pahari ;
Bour, din genunchiu tali,
Face-or dalbi sfesnicioari ;
Bour, din unghia tali,
Face-or dalbi talgioari.
$1 st fii sanatosi,
Inaintea lui Hristos,
51 voi bunt s-un colac !
Dup'g fiecare vers se repet5 cu-
vintele Ler Doarnni".
Ia is coasa, chindesasti,
Chindesasti in chip domnesti.
Cini sadi s-o privesti ?
Sadi Ghiorghi s-o privesti
Si cu galbeni o imbulgaresti
tit din gura ii vorbesti :
 Fa Ioani, fati mari,
Da-mi tu api racitoari.
Api raoi nu t-oi da
Ci io-s fati logoditi,
Astazi, mini nunta-mi vini
Si ma ia din ceaste curti,
Colind de fail
La cranga di ghisinel,
Esti-un dalbu leganel,
Leganel di tastur verdi.
Dar intr-insu cini sadi ?
$acli Ioana fati mari
Si coast la guleras,
Guleras fratinetesc,
Si ia sadi si nu taci
Si im' cint-on cinticel ;
$i nu-i cintic mojacesc,
$1-1 cintic imparatesc.
Imparatu o vinit
Co/ind de fed
La doi meri si la doi peri, (bis)
Marului merisor di dar,
Esti-un leagin di fir galbin (bis)
Dar intr-insu cini-mi sadi ?
Tot Catinca doi ochi negri.
E nu sadi cum si sadi,
Si si joaci-n doui meri,
Doui meri d-aureli.
Dar la strunga oilor
Esti-s negru ciobanas.
El si joaci-n doui meli,
30
www.dacoromanica.ro
Din ceaste curti di acesti parinti
$i ma treci pisti munti,
Pisti munti in altt curti,
Alti curti la alti parinti,
Alti hat, alti surori
Si alti gradini cu flori.
Pi-acolo pi linga sat.
Sail Ioana fati mari.
Da-mi tu, Ioani, api raci.
Apt raci nu t-ot da.
Astazi, mini nunta-mi vim ;
Astazi joi in ceia joi,
Ma ia dintr-aceste curt'
SI ma duca pisti munt',
Pisti munt' la alti parinti,
Si fiu stapini argatilor.
Sadi crud sus pi mast,
Sanatati-n asti cast.
Doui meli ochesali.
Hai Catinco, si schimbam.
Ba eu bai, n-oi schimba :
Cu cari m-oi cununa
Cu aceala li-oi schimba.
Duii fiecare vers se repeel cu-
vintele Mirului meiisor di dar"
Cules din corn. Bestepe, pl. Tul-
cea, de G. Coatu, inv. din Cer-
na, pl. Kicin, jud. Tulcea.
 Colind de fatd
Leroilio, Onea voinicelu strujgste, De valuri
Imprujeste, De maluri trintitg,
Leroilio, la ling fintIng, Leroilio, grea si impovgratg,
La colt de gliding, Cu grill i bucate este incgrcatg.
Leroilio; ce fatg frumoasg, Leroilio, yin i negustori ;
Cu cgrare aleasg, Dar nu-s negustori,
Chip de jupineasg. colindkori.
Leroilio, Marito, Marito, Leroilio, vine cohnclind,
Tu prgsgsti cu mine, Din gurg intrebind :
Munusi de ckine. Ce t-i 1 din poalg ?
Leroilio, rari-s ciobgnei, Or ti-e frkior ?
Tot ciobani d-ai mei, Or' nepot de sor' ?
Leroilio, spre soare rgsare, Leroilio, nu mi-e frkior,
Cu cgciule crete, Nici nepot de sor',
Din mele mistrete, Leroilio, ci-i Onea al meu !
Leroilio, cu sgrici lgtoase, Leroilio, ici tn ceastg casg,
Cu betile groase. Scrisg e pe masg,
Leroilio, in bete rezemati,
Spre voi atintati. Leroilio, fata lui Cristos,
De-o corgbioarg neagrg Ca un soare luminos.
smolitg, Cules de Inv. I. Bujoescu din
De vinturi gonitg, corn. Viziru, jud. Bra'lla.

Prin cel cel

Prin cel cel,
Prin cel nocet,
Prin cel verde visinel,
Leaggng-se,
Cleating-se,
Leaggn verde de mgtase.
Dar In leaggn cine-mi sade ?
Ionica d-ochi-si negri.
Si nu-mi sade cum se sade ;
Si-mi coase si-mi chindiseste
La un guler si-o batistg,
31
Gulerasu, maichi-sii,
Batiscioara, frati-sgu.
Si nu-mi coase i sg-mi tacg,
Si-mi cintg d-un cintecel.
Nu e cintec mojicesc,
$i e cintec impgrgtesc.
Impgratu e la vinat
$i p-aicea cg au dat
$i pe tine te-a auzit,
Dupg cintec te-a-ndrggit.
F, fetito, atita bine

www.dacoromanica.ro
De nu mai cinta ast cIntkel,
Ca nu e cintec mojicesc,
Ci e cintec imparatesc.
Imparatul trimitea
Scrisori dupa scrisori
$i olac dupa olac.
Da-n scrisoare ce scria ?
Fa-mi, fetito, atita bine,
De nu mai dnta ast dnticel.
Eu nu cint pentru-mparat,
$i dm d-al meu focsor,
Ca-s de mica logodita,
Astazi, mline, nunta-mipica.
Daca nu te-ncrezi pe mine,
Iaca colacerii-mi vine
La tulpind l-agi doi meri
La tulpina 1-asti doi meri,
Leroloi, maroloi,
Este-un pat mare-ncheiat,
Cu scinduri dalbe de brad,
Leroloi, rnaroloi,
Cu busuioc presarat.
Dar in pat ce mi-e asternut ?
Leroloi, maroloi,
D-o pilota si-un cearceaf.
Paste astea, peste toate,
Leroloi, maroloi,
Covor verde de matase.
Dar 'in pat eine mi-s' doarme ?
Leroloi, maroloi,
Doarme (cutare) d-ochi-si negri
Cu a lui dalba sotioara,
Leroloi, maroloi,
La obrajei rotunjoara,
$i cu dalbii coconasi,
Leroloi, maroloi,
Voiosi ca doi ingerasi.
32
www.dacoromanica.ro
$i ma ia din ceaste curti,
De la frati, de la parinti,
$i ma trece peste munti,
La alti frati, la alp parm;i,
La altii necunoscuti.
Jelui-m-as si n-am cui,
Jelui-m-as muntilor,
De dorul parintilor ;
Jelui-m-as brazilor,
De dorul fratilor ;
jelui-m-as florilor,
De dorul surorilor !
Cules de Chr. N. Tapu de ta
Ion Mihai din Bucuresti.
Dar (cutare) ce-mi ziceara ?
Leroloi, maroloi,
Sotiorului strigara :
Scoala-te, frate, fii dormit,
Leroloi, maroloi,
Ca ne-a nins, nc-a viforit.
Din picioru patului,
Leroloi, maroloi,
Salt-un stol de porumbei.
Se saltara si zburara,
Leroloi, maroloi,
$i mai sus s-aridicara,
Cu doi nori s-amestecara,
Leroloi, maroloi,
In fundul marii se lasara,
Leroloi, maroloi,
Somnul nostru ne stricara.
Culca-te, draga, fii dormita,
Leroloi, maroloi,
Ca n-a nins, n-a viforh ;
Flori de mr s-a scuturat,
Leroloi, mgroloi,
Fete le noastre a rumenat.
Buda' vremea la fereastra%
Leroloi,
Sus la dealu boului
Sus la dealu boului,
Esti cranga mgrului.
Dar la cranga rna'rului
Esti-un leagin di fir galbin.
Dar intr-tinsu cini sa'di ?
Tot Marina fati mari.
Ia s joaca"-n dousa" meri,
Doua" meri d-aureli.
Jos la strunga oilor,
Esti-un ciob5mas frumos.
El sl joacsa-n dou'a meli,
Dou'i meli ochesali.
La pcismercen mi si plimbi
La p.a..5mercen mi si
Valerum Doamni,
Tot Ileana mi st plimbi.
Plecat voi, meri, virvureli,
Sa' rup clout fla'riceli
Si-m' fac doui cununeli,
St-rn' cunun doi dni s-o
Ci pi eit i-am cununat
33
www.dacoromanica.ro
La boieri la dumnetavoastil,
La anul si la multi ani !
Cules de Chr. N. Tapu de la
Dimitrie Popescu, functionar,
Bucuresti.
Hai, Marino, 51 schimbm,
Si-t' dau meli ocheAli,
Sg-rn' dai meri d-aureli.
Ba eu meri nu t-oi da.
Mi le-o dat ninasu meu,
Mi li-o dat di botejuni
Si le tii di cununii.
$a'di ciuci sus pi mast,
Sana'tati-n ceast cast.
Cules din Zebil, jud. Tulcea, de
G. Coatu, inv. din Cerna, plass
Macin, jud. Tulcea.
Si pi toti i-am druit
Cu ghiOli balfatgli,
Cu vaci negri leoreli.
Dup5 fiecare vers se repeta' cu-
vintele Valerum Doamni". Cu-
les din Zebil, jud. Tulcea, de
G. Coatu, inv. din Cerna, plasa
Macin, jud. Tulcea.
 In simbeita lui Lazeir
In Isani din dugheni Li dadu la sueatali,
St scornesti porunghi alghi, La surati-n alti sati,
Porunghi alghi, cozili verzi. La mkusi dupi usi,
St suciri, si-nvirtiri, La mireasi duia cast
Coditili ii eazuri. Culeasa de G. Coatu, din Cerna,
Li strinsari manuncheli, pl. Macin, jud. Tulcea.

Doamne Isuse Hristoase

Doamne Isuse Hristoase,
Tu esti soare prea frumoasa'
$i raza' prea luminoas.a.
Tu din ceri te-aiyogorit
Oamenior pre pamint
5i te-ai dat in chip de rob,
De ne-ai scos pe noi din foc ;
$i te-ai dat in chip de slugs&
De ne-ai scos pe noi din munca.
0, Isuse, lume dulce,
$i la ran cind ne vom duce,
Asteptindu-te, Hristoasa,
Ca niste feare-nsetoase
Sa" coboara la izvoara
$i din apa. s adapa'
5i lui Dumnezeu se roaga.
Cules de G. Popescu, inv., de
la Sandu Tudosa, din satul Pe-
rieni, corn. Bogesti, jud. Tutova.

Cintei cucul in sgai galbin

Cinta cucul in sgai galbin
Si-asa cinta' de frumos,
In potrozul lui Hristos.
DraI ficsa de imparat,
Baga-ti capul pe fereastia,
a imparatul nu-i acasa,
Csa mi s-a dus la vinat,
La vinat la feredeu,
Und' se scalda Dumnezeu.
Iar se scald i se-ntreabsi :
Ce-i mai bun pe cest pamint ?
34
Da-i mai bun, calu-i mai bun,
Caci calea de noua zile
El o calca in doua zile.
Iar se seal& i se-ntreaba :
Ce-i mai bun pe cest pamint ?
Dar mai buna oaia, mai buna,
Cad vara daduiceste
5i iarna te incalzeste.
Iar se scaldi si se intreaba :
Ce-i mai bun pe cest pamint ?
Da-i mai bun, boul mai bun,

www.dacoromanica.ro
CI, ottu-i o zi de varsI,
El rIstoarnI o brazdI neagrI.
Dar Dumnezeu 1-a rIsat
DupI el sI se hrIneascI
TO gini si crestini.
La nImiazi sI mi-1 sloboaz`i
Ca s:1-si ude buzele,
Buzele cu apele
www.dacoromanica.ro
$i dintii cu colt de iarbI.
Orice praznic luminat
Faceti bine si iertati,
CI avem si noi un folos,
De duke nasterea lui Hristos.
Cu les de invtoarea E. Sl'i-
vescu din corn. Devesel. pl. Ocol,
jud. Rornana%i.
 II
Plugupare
Plugul
Aho, aho, minati mai !
Sara a inserat,
Si noi pe la dumneavoastra n-am
urat !
Vremea a fost mai de demult,
Dar noi nu ne-am priceput.
Noi sintem doisprezece plugarasi,
De sease saptamini pnega,titi,
In seara sfintului Vasile porniti,
Cu porunca imparateasca,
Ca sa uram la casa, la casa.
Am urat in asta-sara
La un vecin a dumneavoastra
$i ne-a dat un banisor ruginos,
Care nu ne-a fost aici de un
folos.
Dar acum am urat la
dumneavoastra
Ca sa ne dati doua-trei parale
bune,
C-avem un plugaras saracut
Si-a limas de-i mai descult,
Cu opincile potlogoroase,
Cu atele nodoroase,
De-abia-1 purtam de la casa
la casa.
36
www.dacoromanica.ro
$i i-am face un sumanel de
scoarta.
Ca sa-i tie pina,,dimineata.
Ca de dimineata incole
Cu pelea se plati.
Si i-om face picioarele frigon
Si capul bolovan,
Si i-a fi cistigu-n an,
St 1-om scoate in capul satului
Si 1-om da la mama dracului.
S-o dus sfintu Vasile pe vale
Si o tocmit pe baietu lui Topala
La plug pe o vara.
Si ce leafa i-au dat ?
Un rafoes de purtat,
F... mama cui 1-o dat.
$i baietu asa de putin minca,
Douasprezece malaute le ridica.
Si s-au apucat de arat,
Si au arat ce au arat
Si-ntr-o casa au intrat,
$i s-au tot dus din chilioara in
chilioara.
Pina la a noua chilioara,
S-acolo au gasit pe o fata
balaoara
5i i-au zis : Mai bIiete
plugIras.
Cu suman de scuticas,
Cu opincile de bursuc,
Muri-ti-ar viata la plug,
Pune-mi si mie doi boi in frigon
Si-m' arI de-o leaca de tarhon ;
Cal eu cind rn-am logodit,
$apte ani m-am chinuit,
$i cind a fost la culcare
Mi s-a dus pelea de pe spinare.
Si s-o apucat baietu de arat
$i au aninat fierul cel lung
Intr-o radacina' de ca'psuna,
Cu adevarat c nu-i minciunE.
$i pe cel lat 1-a aninat
Intr-un os de babI
Si 1-a facut i pe acela scoabI.
Sfintu Vasile a venit la plug
cu de mincat
$i a gIsit plugu stricat.
Foarte rIu s-a suparat,
Fiarele in traista le-a luat
5i la fierar a plecat.
Dar tiganul fudulit,
Cu ciocanul poleit,
Face fierul potrivit.
Tigan barbI si de treaba,
/mbrIcat intr-o piele de iapI,
Si umbla cu trIsura cu un cal sur
5i-1 spIla cu sa.pun la c...
$i-1 stergea cu un prosop printre
picioare,
ParcI era cine stie ce boier mare.
Dar viganca : -- Bade Tomo,
bade Tomo,
Fa' cu sfintu Vasile o tocmealai
iute, usoara,
Ca mi-s Cop11aii toti cu pielea
goala.
Taci, Anew) fa,
37
www.dacoromanica.ro
CI stie sfintu Vasile ce ne-a da.
CI ne-a da vreo doa-trei carause
de Nina
Si-o bucatI de slInia
Si-un budai de hirtop,
St ne-ar fi copilan toti cu noroc.
$i a apucat tiganul pliftura,
5i la deal, noaptea, pe luna,
Cind tiganca-1 pomenea,
Numai Paru-i paTaTaia.
$i cind sa-1 apuce de mina,
Tusti cu capu intr-o Mani.
Nici acolo nu 1-au lasat
$i acasa' 1-a inturnat.
S-a apucat de lucrat,
Fiarele bine le-a dresat.
Sfintu Vasile in traista le-a luat
$i la plug s-a inturnat
Si s-a apucat de arat,
Si a arat dealu Garalimului,
Fata Erusalimului,
$i griu de vara semana,
Griu de vara cu nIgara,
Sa' dea domnul s rasara
Pina-n sfinta primavarI.
SfIntu Vasile intr-o dimineatI
s-a sculat.
Pe ochi negri s-au spalat,
La icoane s-a-nchinat
$i la grajd a alergat
5-a scos un cal de graur,
Cu saua de aur,
Cu searile de mIrgIrintari,
Ca la boreii cei mari,
$i cu potcoavele de argint,
Care n-am vazut de oind sint.
$i la griu a alergat.
Repede inapoi s-a inturnat :
Ce s facem, mi femeie,
Griu nostru vra sa. peie !
Nu te teme, mai barbate,
CS cu vremea se fac toate. A pus coada pe spinare
Du-te-n tirg la ferarie S-a plecat la lunca mare.
Si cumpa'ra dousprezece oca Dar moraru, mester bun,
de fer A iesit c-o sarcinufa de buci,
Si doua'sprezece de otel Cu nasu-nfundat de muci.
$i fa sacerele marunlele, Dar moral-4a mai priceputi
C-or curge saceratorii A lesit c-o strachina noua
Ca norii Si a strioat doua oua
$i saceratelele Si-a facut morisca noua.
Ca stele1e. Heanta, clana,
5i dintr-acelea mi-am ales Pina miercuri dimineata,
0 skeretia mai harnicufa, Faina curgea ca gheala.
Cu poalele ridioate, 5i-a incarcat sfintu Vasile raina
Cu minicile suflicate. Si-acasa" s-a inturnat
Cu dreapta sacera, Si-a zis nevestei sale
Cu stinga lega, S'a faca un colac,
Snopu gata c mi-1 da. Mindru, frumos,
5i-o facut sfintu Vasile Ca fata lui Hristos.
0 arie mare $i 1-a rupt in doua
in capul pamintului, $i ne-a dat i noua,
In zalistea vintului, $i 1-a rupt in trei
5i-o scos doisprezece lighinti, $i-a dat i la copii,
Ca focul de iuti. $i 1-a rupt in patru
Cu copitele treiera, 5i-a trams si la imparatu.
Cu darile vintura, Noi de urat am mai ura,
Cu cozile felezuia, D-am urat in asta'-sara'
Cu urechile in saci punea, La un vecin al dumneavoastra
Caus nu le mai trebuia. Si acela are o copila cam proasta :
5i-o inearcat sfintu Vaisile Urza pinza pe dupa cas'a
Dousasprezece care mocanesn $i-o nivide printr-o leasa ;
$i le-a trimis la moara la Ivanesti. Citi trecea,
Dar pe lIng cara TOO %esea ;
A pus flkai Cite pasarele zbura,
De cei nataral Toate-n pinza fetei mamei
LeucTle clampanea, s-anina.
Cuiele de la capete sa'rea, De la Pasti pina la Sinziene
Griu de prin harabali curgea. Abia a vesut de un fund de
Sfintu Vasile n urma stringea izmene,
$i prin haravali punea. Si cind a fost la croit
Daea curva de moara 0 palmai i-a mai trebuit.
Cind a vsazut atita cara cu povati Noi de urat am mai.ura,
38

www.dacoromanica.ro
Da' am urat in asta'-sara
La alt vecin al dumneavostra
$i acela avea o ghitica balaioara,
$i noi la plug am avut un
potingel de nagara'.
$i s-a apucat ghitica cea balaioara
$i ne-a mincat potingelul de
na'gara.
Deck ne facea aceasta'
stinghireala,
Mai bine o minca lupu de astg
primavara.
Noi de urat tot am mai ura,
Plugupr
De cind sara a insarat
Plug ca a nostru mindru i rotat
Nu v-o mai umblat.
Cu jugurile ragfaite,
Cu tinjelile pirlite,
Cu rasteile otelite.
A poruncit jupinu gazda
SI iasa intr-o joi
Cu un plug cu doissprezece boi,
Boi bourei in coada cudalbei,
In frunte tinta'tei,
Ia mai minati, fJci, hai !
Brazda neagra rasturna,
Griu de vara sam'ana,
Griu de vara cu negara,
SI sisara pina in seara.,
Cu dreapta sma'na
$i din gura ble9tama
SI dea Dumnezeu o ploaie mare,
SI creasca' griul mai tare.
S-a dus jupinul gazda
SI vada griul de frumos,
39
www.dacoromanica.ro
Dar nu sIntem de ici de colea,
Sintem din deal de la Hirtop,
Unde ingheata apa n tioc
5i galustele la foc,
$i motanu wade intr-un fund
de poloboc
$i suduie pe mita de cruce
CS i-a mincat laptele cel dulce.
Noi de urat tot am mai ura,
Dar ferul cel lat s-a stricat
Si cel lung Ma duc sa-1 aduc.
Culeas'i de V. Roster, InVtor,
din corn. Balcani, jud. Nean.4.
Griu frumos ca fata lui Hristos.
Ia mai ziceti mai, h3i...
S-a dus jupinu gazda la tirg
Sa cumpere noua oca de fer,
Sa' faca scceri maruntele,
Cu ma'nunchi de viorele,
Sa le da la nepoti i nepoteie,
S'a le fie si fetelor drag a trage
cu ele ;
Si a strins toti finii i vecinii,
$i vreo trei babe batrine
Care hiriie mai bine,
$i ia mai indemnati mai, hal !
5i a facut claie hodobaie
$i din spicun mertic,
S-a b agat j upin gazda in grajd
$i a scos doi calusei
Negri ca corbu
$i iuti c focu,
Gata potcoviti,
Cu friiele in dinti,
Cu pkioarele treiera,
Cu urechile in sac turna.
Ia mai ziceti, baieti, hai !
A incarcat jupinul gazda
Douasprezece care mocanesti
Si le-a plecat la moara la
Ivanesti,
Iara hoata cea de moara,
Cind vazu aritea care
Inarcate cu pohoara,
Puse coada pe spinare
$i plea in lunca mare,
Lunca mare, frunza n-are,
Lunca mica, frunza pica,
un galban de-o ridia
Ca peun pui duatlagia.
Ia mai mlnati mai, hai !
Dc utat am mai ura,
Dar ni fria c vom insara,
Ca' nu &Intern de ici de colea,
Ci sintem tocmai de la Buda
Veche,
Urtituri la Sfintul Vasile
Aho, aho, stati mai,
Va mai odihniti, flaai !
Lata seara a-nserat,
Si noi n-am gatit d-arat.
La dumneavoastra acum
Vont ara, dar iata curn :
In seara de sfintul Vasile
Am dat de niste movNe
Parasite, intelenite,
De multi ani nelocuite,
$i ne-am apucat de-arat,
Dar ne iertati, n-am mincat !
Minati, mai, hai !
Tata ce s-a Intimplat
Plugarii plugu au stricat,
40
www.dacoromanica.ro
De unde mita streche,
Prin cotrufa pe la fete,
Pe cuptor pe la neveste,
$i motocu nu-si afla locu,
Ca el mi-a rupt cojocu.
$i altii sintem de la motoc,
De unde ingheata apa in troc
$i galustele la foc,
Altii de la cuca muca,
Uncle se face mamaliga cit nuca
$1.-o pazesc doisprezece cu
maciuca,
Sa nu apuce furnica,
$i oamenii sint de un cot,
Invirtesc doisprezece un ou la foc.
Munti mari intunecosi,
Mai ramineti, boieri, sanatosi.
Aho !... Aho !... Aho !...
Cules de inval. I. Manolescu din
corn. Tazau, jud. Neamv.
La mester degrab-au dat
Fierele de ferecat,
Plugul gata I-au i dat
$i-ndata s-au apucat
De arat in lung si-n lat.
Minati mai, hai !
Brazda neaga rasturna,
Grtu de vara samana,
GrIu.de vara cu nagara,
Sa rasara pina-n sara,
0, da, Doamne, & rasara
$i frumos in primavara,
S1-1 bata vintu de sara.
Minati mai, hai !
Domnul gazda a plecat,
P-un cal roib inalecat,
La luna, Ja s5ptamina,
limplindu-si de aur mina,
Ca s5 vaca de-i frumos
Griul dat in sus 4i jos.
Era asa de frumos,
Chiar ca fata lui Hristos.
Minati m5i, 115i !
Apoi viind acas5,
Stind cu soata sa la mas5,
Zise oftind cam din greu :
Stii ce acum gindesc eu ?
Mal femeie, mai femeie,
Griul nostru o s cheie !
Nu te teme, mai barbate,
Deie-ti Domnul saU5tate,
C-om stringe nepotei
51 nepotele cu ochi vii
De viorele, si i-om pune
La secerat,
La legat
$i la c5rat.
$i asa facur5.
Pe unde mergea
Poloage f5cea,
Le lega,
Le incarca,
In ginerezi le aseza,
Griul nu se scutura.
Minati mal, hal, hal !
Apoi domnul gazda se intoarce,
"Nuu5 arm5sari el scoase,
Cu p5ru1 de graur,
Cu coarne de aur,
Cu potcoave de argint,
C-asa-s bune la Vatut.
ii puse la treierat,
La strins si la vinturat,
Cu picioarele bateau,
Cu cozile fatuiau,
41
www.dacoromanica.ro
Cu n5rile vinturau,
Cu urechile turnau,
In saci griul 1 stringeau,
Apoi in care il incsircau
Si la moar5 11 c5rau.
Dar curva de moar5,
Cind v5zu atitea car5
Incarcate cu povcara,
Puse coada pe spinare
$1 fugi la lunca mare.
Lunca mare
Frunz5 n-are,
Lunca mica
Frunza-i pica.
Dar morarul mester bun
1i iei repede-n drum
Si 15cu hodoronc tronc
Si d5du moara la loc.
Puse mina pe la 4'511e,
La rotile cu m5se1e,
Mai flcu un hodorog,
Dete apa pe 15ptoc,
Puse mina la chiscoaie
Sb vaz5 de nu s5-moaie
$i v5zu c nu-i caln5
De griu, ci-i e plin5
Mina de aur, m5rg5ritari,
Ca-n curtile celor mari.
Indemnati m5i, hi, h5i !
Carele iar inc5rcar5
Cu-ast5 scump5 povar5,
Pornir5, suirs5,
Coborir5, scirtlir5,
Acas5 poposir5.
Iar mindra jupineas5
Era asa de voioas5,
C5-ndat5 scoas5
0 sit5 deas5,
Sa apuc5 de cemut,
FrImintat i plam5dit,
5i cit ai clipi, Mai bine va vom ura,
Cit ai atipi, Ca sa ne dati vo para.
Din cuptor ea scoase Ziceti dar,
Pine prea frumoasa, Mai voinici
Sapte colaci mari, Celor din casa,
Dindu-i la plugari, Cari sad la masa :
Sapte colaci mici, Sa
De dat la voinici. Ca merii, ca perii
Iar pinea frumoasa In toiu primaverii.
0 puse pe masa, Vara imbelsugata
Si bucate-aleasa, 5i toamna bogata,
Si vin de cel bun, An cu sanatate,
Se puse acum Plk cu bunatate,
Cu sotu-i la masa, 5i s-aveti de toate.
Mindra jupineasa. Aho, aho,
Mai indemnati mi, hai, hai ! La multi ani
De arat am mai ara, Cu bine si bani !
Ne temem c-om insera,
Si decit om insera Cules de inv4. Pr. Gr. Kosc._
Si n-om putea a ara, din pl. Bistrita, jud. Nearm.

Alto, alto !
Aho, Aho !
S-a sculat jupinul gazda
Intr-o sfinta joi
Cu douasprezece pluguri de boi
5i s-au dus la maru rotat,
Unde-i bine de arat,
De arat i samanat
Griu de vara cu nagara,
SI rasara pina-n sara,
Griu marunt arnaut,
0 dat Domnul s-o facut.
Am arat cit am arat
Intr-o vita de copac,
Am arat si aim grapat,
Griul iarasi a crescut,
La anul i intru multi ani !
CuleasI de Inv5t. N. I. Bat
fitescu, din com. Dragomiresti,.
jud. Neamt.

42

www.dacoromanica.ro
 Plugut
Intr-o joi de dimineat'a In bob cit mazrea.
S-a sculat sfintul Vasile Peste tot aur i msirgaritar,
S-a plecat la arat In curtile dumneavoasta, boieri
Cu plug cu doisprezece boi, man.
La coacra cu dalbei, Minati, ma. !
In fninte streinei, Sfintu Vasile si-adura nepoate si
faa Dumnezeu parte de ei, nepotel.
Minati, ma' ! Pinzi in sasezeci i vex,
Cit cu ochii coprindea, Ii scoase in mijlocul oirnpului,
Brazda' neaga iasturna, In susul vintului,
Griu rosu sem'ana, Unde-i vine bine voinicului.
Rosu ca focu, Minati, mi !
Maza'rat ca bobu, Cu dreapta secera,
Minati, Mai ! Cu stinga polog facea,
Cu mina-1 sem'ana, Din polog
Cu grapa-1 netezea. Snop,
Dup a. ce s-a s'aturat de aatura', Din snop,
Trase plugu-n bta'tura" Claie,
Si boii la iarba' verde, Din claie, stog mare rotat,
Pogonicii-n sat la fete, De multi boieri Fauclat.
Cm mai mid Minati, old !
La ma'maligi. Se duse in tirg la Ermelia,
Minati, ! Ca' acolo-i hex-plena.
La luna, la sapamina, Cumpara" noua iepe sirepe,
Cind i-a dat Dumnezeu mina, De cite sapte ani sterpe,
Scoase pe Negru din grajd, Cu unghiile potcovite,
insalat, Potcoave de argint,
Cum e bun de-nalicat, Cum bat bine la jamint.
Minati, ma' ! Minati, md !
Pe el s-a urcat Cu picioarele treira,
S-a plecat la viratoare, Cu botul grohoia,
Sa' dea insa" 1 pe la a lui tarlale, Cu n'arile vinrura,
Sa vaza' griul cit e de mare. Cu coada primitea,
Griul de departe inverzea, Cu urechile in car zvirlea.
De aproape ingabinea, Minati, ma' !
Fat'a de copt ii facea. Inara noua' care cu povaa
Minati, ma' ! Si plea cu ele la moaa,
in pai cit trestia, La moar,l, la capitan,
Th spic cit vrabia, Unde a nacinat si an.
43

www.dacoromanica.ro
Minati, ma' ! Dar nu erau de albini muszate,
Morkita, fats de curva' mare, Ci de Durnnezeu B.sate.
Cum auzi carele scirtiind Minati, ma' !
Si argintii din bici plesnind, i3:itu in sita' si in covat.
Puse coada pe spinare $i cernu faina toata'.
5-apuca' pe drum la vale. Fa'cu notta' colacei viilor si
Minati, ma' ! mortilor,
Dar si moraru, mester mare, F'cu si-un colac mare de griu
Puse trei grLnte in poala'. ros,
Stai ! stai ! i nea ! nea ! nea ! Pentru noi plugarii.
Pina' puse mina pe ea. Minati, m !
Minati, ma" ! Dati-ne ce ne-ti da,
Lti moara de scoc, Ca' n-o sa' ne dati
0 dete hodoronc tronc, Oltul cu totul,
Si dete moara la loc. Or marea cu sarea.
Turnara' Minati, ma' !
$i tna'cinars, Ci o s ne dati soldul porcului
Dar nu curgea faina, Din fundul podului
Cr numai aur i m'argaritar, Si vro doa-trei parale
In curtile dumneavoastri, boieri Sa. ne cumprim mantale.
mari ! Minati, mg !
Minati, ma' ! Ca' nu sintem de ici de colea,
Apoi pleca' acas'a' Ci sintern tocmai de la Buda
La a lui dalbai jupineasa'. Veche,
Jupineasa sta in prag, Unde cla" mita in streche,
Ca un brad. Si cotoiul n-are boo
Minati, ma' ! Pe linga' foc.
Cu niste miini albe imbirnate, Cules de invA. I. Bujoescu din
Para: erau de albini muscate, corn. Viziru, jud. Beida.

Plugul
A plecat badea Zicit, mi, hiii !
Intr-o sfinfi joi A arat, a impa'nat,
Cu plugu cu doisprici boi, Brazdi neagr-4 ra'sturnat
La niku rotat, $1 pi brazd' a sa'mnat
La cimpu ourat, Griu ma'runt i cu skari,
Undi i-o vinit mai bini di arat. SI dea Domnu si rasari.
44

www.dacoromanica.ro
Guri, balky, hai !
Apoi s-o pus badea si vadi
Di-i grin copt rascopt.
Di diparti-ngalbinea,
Di-aproapi saciria-si gatia.
Indesnnavi, sni, hai !
Apoi s-o dus badea acasi
5-0 bagat mina-n stresioad
51 o scos o sabioad
Di nod cov' di lungusoari.
Apoi s-o dus badea la mos Ion
Tiganu,
Cari bati bini cu ciocanu,
5-o facut nisti sacereli
Cu dinvii di ghioceli,
Si saceram si noi copiii cu eli.
Apoi strinsl tov finii t vecinii
$i vo trii babi batrini
Can stiu rindu la 'Atli.
$i pi tovi ii dusi,
Pi tovi ii pusi
La lucru pamintului,
La racoarea vintului.
Fi cu stinga apucau
$1 cu dreapta sacerau
$1 manunchi ci faceau,
Din manunchi in snop,
Din snop crai,
Din clai in car,
Din car pi arman.
Apoi s-o dus badea
La Visterna la tirg mari
$-o cumparat noua epi, tot sirepi,
Can cu copitili trierau,
Cu coada Fora'suiau,
Cu dinvii sacu vineau,
Cu urechili in sac turnau
51 cn coama sacu legau.
Apoi incarca noui cad cu povari
$1 pled la moava di moarl.
45
www.dacoromanica.ro
Dar moava cli moarl
vazu atiria cart,
Pusi coada pi schinari
51 st farima mai rani.
$i moraru farima un ou
S-o facu din iznou ;
51-i turna diasupra-n cos
Grin marunt di cel ros.
Chica-n cos, din cos sub piatri,
Di supt piatri In covati.
$i facu trii tarivi s-o faint,
Ca la moara lui Capavini.
Z1, baieti, cl-i buna !
Iaris nevastuica cea frurnoast
Auzi tocmai din cast
Scirviltu carilor,
Chiotu flacailor.
Ia in cast c-alerga
$1 din cui is alegea
Sita mari si cam deasi
Tot cu pinza di marasl.
SI cernea, marl, cernea
Si ninsori s-a.sternea.
51 facea un colac
Mindru I frumos
Ca fava lui Hristos.
Kupi-n clout, da 41 nowt,
Rupi-n trii, d i lui Andrii,
Rupi-n Patru, d i lu-mparatu,
Rupi-n cinci, d i la ai Cu
ochinci.
Davi, boieri, davi,
Davi marea cu sarea
$1 Oltu cu totu,
$1 chicioru porcului
Din fundu podului.
Davi ci 4i Dumnezeu v-a da
Vaci cu ghiti, scroafi cu purcei,
Ravi potcoviti, gaini imbroboditi,
Cucos cu margeli,
Ca si v-aduni surceli.
lad vini-o ploai cu ninsoari,
rot plugarii cu mantali,
Numa unu cu ilic,
Plugu.Forul
SarI mindr i frumoasI,
La boieri pusI pe masI.
Mine anul se-noieste,
Plugurosul se g'Iteste,
Cu doi boi la iarbI verde ;
Piugusorul sub pIrete,
Noi prin sat pe 1In fete.
Tragiti, mIi, hi, hai !
A plecat la arat
La cimpul durat.
BrazdI mare a rIsturnat,
Griu de var I. a sImInat,
Griu de varI cu nagara,
Griu de varI cu arnInt,
Colind la Sfintul Vasile
A venit sfintul Vasile intr-o
sfintI joi,
Cu plugu cu doisprezece boi,
SI are cimpul in crucis si
curmezis,
BrazdI neagrI [a] rIsturnat,
Griu de varI a semInat.
Crescu griu in pai oit trestia,
In spic cit vrabia,
In bob cit mazIrea.
PlecI cest domn bun la tirg
SI cumpere nouI oca de fier
46
www.dacoromanica.ro
L-a luat dracu di frig.
Aho, ho !
Cules de G. Coatu, Inv., din
Cerna, pl. Macin, jud. Tulcea.
0 dat Domnul s-o fIcut.
Ia mai trageti, mi, hi, hi!
De urat am mai ura,
Dar ne e teamI c vom insera
Pe la curtile dumneavoastrI,
Departe de bordeiele noastre,
$i avem s trecem niste munti
intunecosL
Mai rImineti, boieri mari,
sInItosi !
Aho !
Cules de N. I. BalOtescu, din
corn. Dragomirgti, jud. Neamt.
$i nota de otel,
SI fac I. seceri, secerele,
Cu dintii de piparele,
SI dea pe la nepop, pe la
nepotele,
SI secere cu drag cu ele.
SI puse in susu vintului,
Cum ii venea bine voinicului.
Cu dreapta trIgea,
Cu stinga polog fIcea,
FIcea din polog, snop,
Din snop, claie,
Din claie in car,
Din car in stog,
Din stog in arie,
Snopii ca-i trintea,
Legaturile plesnea:
Apoi scoase noua jugani,
Negri ca corbu
$i iuti ca focu.
Cu pidoarele treiera,
Cu narile vintura,
Cu urechile in car punea.
Puse noua care de povara
$i pleca pe drum la moara,
La moara la Motroganu,
Unde macina si anul.
Dara moara, curva batrina,
Cind vazu noua care de povara,
Puse coada pe spinare
$i pleca pe drum la vale.
Dar rnorarul mic, mic si priceput,
F...-i c... cui 1-a facut,
Cu taricioare, cu bobicioare,
Pluguprul
Ho, ho, copii.si frati,
Ia mai sta ti st mai indemnati,
Pe linga boi v-alaturati,
Cu cercei,
Cu clopotei,
Ia mai trageti, mai flacai !
Tot de bine, mai stapine,
C-a venit seara lui sfint Vasile.
Pune spate la perete
$i urechea la fereastra
Si asculta si minciuna noastra :
far Juni gazda sa sculara
lntr-o joi de dimineata,
47
www.dacoromanica.ro
Incepu a o striga,
Tru, tru, morita mea,
Odoronc, tronc,
Dete moara la loc.
M. acina de joi pina mai apoi,
1 rei tarite si-o faina,
Usturoi si-o capatina,
Apoi puse boii in car
51 sacii la Jug,
Plecara acasa
La dalba jupineasa.
Gasi pe dalba jupineasa
Cu niste mlini albe spoite,
Ca niste tinjeli pirlite,
De plug gatite,
Baga mina in sac,
Facu un colac,
Baga mina in mertic,
Facu un covrig.
Ne dati or nu ne dati !
Cules de In*. P. Cristescu, din
corn.. Mil-evil, jud. Ilfov.
P-un cal graur
Cu saua d-aur
$i pleca la marul rotat,
Unde e frumos de arat.
Brazda neagra a revarsat,
Griu de vara a semanat,
Griu arnaut,
Ce-a dat Domnul s-a facut.
Veni la luna, la saptamina,
Sa vada griu daca-i copt..
$1-1 vazu in spic cit vrabla
$i-n pai ca trestia.
Se duse la obor
$i 1u nouI oca de fier Ptru, ptru, ptru, rnorisca mea,
$i nouI de ()Tel,. Pina pusei mina pe ea ;
5i facu noua' secerele Ii da'dui una la ale
Cu dintii de chiparele, $i o asezai la anIsegale.
Si dete pe la nepoti, pe la Bagaram griu in cos
nepovele $i asteptarIm sa' curgI faina' ;
secere griu cu ele. $i nu curse faina',
Se puse in susul vintului ; Curse aur i mIrgIritar,
Cu dreapta trIgea, Pentru casele dumneavoastra,
Cu stinga polog fIcea ; boieri maxi_
Din polog snop, Da-ne, da-ne, c n-o s ne dai
Calle Oltu cu totu,
Ca otopalle. 5i o sa' ne dai cl-un galbior,
FIcu un stog mare miniunat, Sa facem d-un boldisor,
De tovi boierii laudat. SI-mbolditn boii la curisor,
Se duse la obor i 1u doi junci Sa mearga mai t'arisor,
Negri ca corbii, C-a-r4epenit plugu intr-o
Iuvi ca focu. rIcracinI de lIptucl,
Cu picerile treiera, Nu-I mai poate boii ssa-1 duca"..
Cu urechile-n sac baga, Tot am mai sta si am mai zice,
Nici lopata' nu trebvia, Dar nu sintem dup-aici, dupa
Cu dintii invepusa, colea,
Nici avI nu trebuia. Ci sintem de la moarI de la
IncIrcarI noua' carI mocInesti Mustafa,
5i nouI moldovenesti Unde n-au soarecii ce minca !
$i plecI la moara la IerbInesti. Pentru o frImaituricl,
Dar moara oum vIzu Seaptezeci se trag de chica' ;
0 lua pe lunca mare. Pentru o strachina' de lapte,
Lunca mare Douazeci se bat in spate.
FrunzI n-are,
Lunca mica' Cules de Chr. N. Tapu de la
Frunza-i Ion Mihai din Bucuresti.

Pluguprul
Hei, se scularl clornnu dumnealui SI are joile,
Intr-o sfintI joi, Sub brazda neagrI
Cu plugu cu doisprece boi, Griu de vara
SI are Valle, Sa rasara.

48

www.dacoromanica.ro
Se duse domnu dumnealui
Intr-o sfinta joi
Pe la griu.
De departe verde i se parea,
De aproape copt i se parea,
Spicu cit vrabia.
Asa se pune domnu dumnealui
Intr-o joi
In vileagu vintului.
Cu o mina' secera,
Cu o mina snop facea.
$1 aduse caii.
Cu picioarele trererea,
Cu coadele vintura,s.,
Cu urechile in sac baga.
Asa se duse domnu dumnealui
Intr-o stinta joi
La tirg la Modrogani,
Si curnpere noua juncani
De cite noua ani.
$i incarcara carele cu povara
$1 le pormra pe subt pamint la
moara,
1.a morarita de supt pamint,
Unde macina mai curind.
Moranta de groaza ce vazu
Puse coada pe spinare
www.dacoromanica.ro
S-apuca pe scoc la vale.
Moraru, hot si priceput,
Baga mina in pozunar,
Scoate trei tarite late,
De cind cu foametea uitate.
Facura hircioc boc,
Hart, morisca, iar la loc.
Mcinar j ncarcara.
Care le de povara.
$i a zis morarul :
Hi, baieti, minati,
Pe linga boi v-alaturati !
Noi tot am mai mina
Dar ni s-a intepenit caru
Intr-o radacina de laptuca,
Nu pot boii sa-1 mai duca.
- - Hi, baieti, minati
51 pe linga boi v-alaturati !
Noi tot am mai mina,
Dar ni s-a intepenit caru
Intr-o radacina de hrean
$i ne-a stat boul prian.
Cules de Chr. N. Tapu din corn.
Runcurelu, Mehedinvi. Vezi vari-
antele Pluguletul i Pluguford
din colecciile G. Dern. Teodorescu
si V. Alecsandri.
 III
Sorcova

Asta"-noapte intunecoasa% In rel4rsat de zori,

Noi umbla'm s colinam, /n glas de cinatori ;
Ne intilnim cu Dumnezeu. Pruncul I-au esit
Cu ce fuse imbraV6te1e ? In iesle trintit.
Cu vesminte mohorite, Pe brat' 1-au luat
De la Hristos dairuite. De 1-au infa'sat
Sfintu Petru ca un sfint Cu fasg de-argint,
Dete o ploaie i cu vint Cu scutec de mtase.
$i ne cula la pa'rnint. Sus cg 1-au suit,
Sf. Gheorghe ca un soare Jos 1-au pogorit.
Dete o eloaie cu ra'coare La Iordan 1-au dus
$i ne scala la picioare. $i 1-au ioranit.
Porumbeii satului, Numele i-au pus
in marginea lacului, Domnul cerului
Turuirs, guruir'A, $i al ramintului.
Mai la vale se Fa'sar, La anul si la multi ani !
Cu norii s-amestecara'.
Sorcova,
Seara d-asa-seaei Vesela,
$i a de mline searI, Sa traiti,
Seara lui Ajun Ssa'-mbltriniti
$i-a lui mos Cticiun, Ca un m'ar,
Dou5; zile mari, Ca un par,
Sfinta Vinerea Ca un fir de trandafir.
$i Dumineca, Cite paie sint pe casa,
Ele minecau Atitia galbeni pe mas`4.

50

www.dacoromanica.ro
Cita" frunA e-n frunzar, Cite sindrile pe cassa",
Ativia poli in pozinar. Ativia galbeni pe mas4".
S'l fivi taxi ca piatra, Vacile gptoase,
Iuvi ca s4eata, Porcii unturosi,
Taxi ca fierul Oi le linoase,
Boii tra'gkori,
si iuvi ca ovelul, Oameni muncitori.
La anul si la multi ani !
Culese de Chr. N. Tapu, din
Sorcova vesela,
Rosiori de Vede, Teleorman. Sa' ttliti,
Sa"-nibtrinivi,
Sorcova, Ca m5.rul,
Morcova, Ca pa'rul,
S'l tealvi, Ca toamna cea bogats,
S-mbsa'trinivi, La multi ani cu sana'tate !
Ca mrul, Bizdic,
Ca pa'rul, Bizdic,
Peste vati ca ovelul. Eq-Eni paraua s'a" m.' duc.
Cite pale pe umbrar, Culese de I. Constantinescu, din
Ativia bani in pozunar, Diosti, Romanati.

www.dacoromanica.ro
 Iv
Cintece de stea

Trei crai de la reistirit

Trei crai de la rsa'rit
Cu steaua-a c5".1a"torit.
Cind in cale purceda,
Steaua lor 1e-nainta.
La Erusalim dac-a ajuns,
Steaua lor li s-a ascuns,
$i le-a fost lor de-ntrebare,
Nasterea de impa'rat mare.
Dail Irod-itnOrat
Foarte ra'u s-a turburat
$i osti mari a ridicat.
Paisprezece mii de prunci,
De doi ani in jos mai mici,
T4 sub sabie i-a pus,
Ca ssi afle pe Isus.
Pe Isus nu 1-au aflat,
Duhul sfint 1-a apa'rat.
$i de-acum pidal-n vecie
Mila ta, Doamne, s'g. fie
Cu dar si cu bucurie,
Si la multi ani s'a.' ne fie.
Cu les de Gh. V. Agapeschi, din
corn. Vin'itori-Nearnt, jud. Neann.

Trei crai de la reiseirit

Trei crai de la iisa'rit
Cu steaua au caUtorit.
Cind in cale purcedea,
Steaua inainte mergea.
Nu mergea spre apus tare,
$i spre ameaza avea earare.
La Ierusalim daca' au awns,
Steaua lor li s-a ascuns.
Deci le-a fost lor de-ntrebare
52
Nasterea unui imOrat mare.
$i au inceput a se plimba,
Prin oras a intreba,
Unde s-a na'scut zicind
Un crai mare de curind.
Noi nu stim, n-am vsa'zut.
NIzui stele la rsa'rit.
Ins'a Irod imp'arat
Auzind s-a tulburat

www.dacoromanica.ro
$i in Bitleem a intrat,
Mare oaste a ridicat,
Multi coconi mici a taiat.
Paisprezece mu de prunci,
Toti sub sabie i-a pus
Trei crai de la reiseirit
Trei crai de la rasarit
Cu steaua In "sic] calatorit.
Cind in cale cugetau,
Steaua inainte mergeau.
5-a mers, dupe cum citim,
Pina la Ierusalim.
S-acolo daca au ajuns,
Steaua In nor li s-au ascuns.
$i lor le-a fost de-o intrebare,
Prin oras de plimbare,
De o nastere de damn mare.
Unde stiti ca s-a nasout
Un domn mare de curind ?
L-am N azut la rasarit,
Dupa dinsul am venit ;
L-am vazut la scapatat,
Dupa dinsul am plecat.
Iara Ierod-Imparat
Auzind s-a miniat
$i grea oaste a ridicat,
Si in Vitleem a intrat,
Multi prunci au taiat,
In ora$ la Vicleem
In oras la Vicleem
Viniti, boieri, s1-1 prirdim,
CI ast'azi ni s-o nascut
53
www.dacoromanica.ro
Ca sa-1 afle pe Isus.
Pe Isus nu 1-a aflat,
Duhul sfint 1-a aparat.
Culeasa de Gh. Dobrea,
corn. Uscati, jud Nearnt.
Patrusprezece de mii,
Toti prunci, maruntei copii,
De doi ani mai jos, mai jos,
Vrind s taie pe Hristos.
Glas in Roma se auzea,
lipete $i tinguiri,
Chemindu-si pe a sa domnie
Sb scape de grea urgie,
De urgie imparateasca,
De sabie lmparateasca.
Iar dumneavoastra m rog,
De-oi fi gresit intr-un loc,
Faceti bine de iertati,
Nici cuvint sa nu purtati,
Ca si avem si noi foks
De-o nastere fericita,
Fosta lui Ierod urita.
$i de-acu' pina. In vecie
Mila Domnului sa fie.
Culese de inv. G. Giururnescu,
din corn. Ruptura, jud. Mehe-
dinti.
Domnul cel far-Inceput
$i astazi ni s-o-mplintt
Prorocia di dimult
Ci s va nasti Hristos,
Mesta, cap luminos,
Din Fecioara Maria,
Din neamu k Avracm,
Din sminta lui David,
Din duhul sfint zamislit.
Trii crai di la r5.s.rit
La-nchinari i-o venit,
Daruri scampi aducind
Si 6tri Hristos cintind
Steaua de sus rtisare
Steaua de sus ra'sare
Cu cea taing mare.,
$1 steaua ist clsa raza,
Maicii lumineazg.
Eu maichii grnesc
Grai filosofesc,
Ca". de cind pa"mintul
S-a nascut cuvintul,
Na'scind pe Hristos,
Lumei spre foks.
Tu, o, stea prea Itaminoas'l
$i din toate aleasa",
Ca cu a ta ivire
N-avevi intocrnire ;
Ca nou s. ne scrie
Din astrolomie
Din cetatea lui David,
Fiilor artind,
Si indat'al au aflat
Pe cel ce au cgutat
$i lui i s-a aeltat
Ca unui impa'rat.
www.dacoromanica.ro
Cu16-ti,-mprat ceresc,
In salas dobitocesc ;
Ti culci pi fin uscat,
Di ingeri inconjurat.
Craii ti vor lauda
$1 miriri ivi vor da.
Slava' Intru cii di sus
Si paci pin' la apus.
Cules de G. Coatu, inv., din
Cerna, pl. Macin, jud. Tulcea.
Circovie, impa'rate,
$i prea luminate,
Te stiu din ce esti mare.
Dintr-o iva esti slgvit,
Pe pmtnt ai venit,
Pe cruce te-ai rstignit
$i te-ai dat in chip de rob,
Ca si scovi lumea din foc ;
$i te-ai dat In chip tie siuga,
Ca sa". scovi lumea din mun6.
Asteptindu-te, Hristoase,
Ca si fiarele setoase
Cind coboa6 la izvoara
$i de ap'4, 6 s-adapa',
$i lui Dumnezeu se roag.
0, Isuse Hristoase,
Ispitind cu sfinta cruce
De vea)masii nev.zuti,
Ca' in p'd*cate slut 6zuti.
Cules de inv. G. Giurume,cu,
corn. Ruptura, jud. Mehedinti.
 Vasilca

Ce mi-i in cer t pi pgrnint, Skit-au romanii cu toporu

Doamnili domn din cer.
In cer sint dalbi minastiri,
Dar in eli cini sa'di ?
$5.di bunul Dumnezeu.
Mai de-a rind cu dumnealui,
$5.cli Ion, dint Ion.
Mai de-a rind cu dumnealui
Sidi Crkiun, sfint bkrin,
$i judici pi Sion.
Ci ni-s grasi i frumoasi ?
Eu cu dreptu ci voi spuni.
Sus la munti rn-am suit,
Ghindi i fragi am mincat,
La vali rn-am scoborit,
Pin livez' verz' rn-am pkcut,
Api rci mi-am bgut,
Apt rci, sloi di ghiati,
Pi noroi rn-am noroit ;
Romanii ci rn-au vgzut,
51 tiganii cu barosu.
Pi mini m-au omorit,
Carni grasi rn-au fkut,
Luat-au romanii sla'nina
Si tiganii ca"pkina.
Mai frumos,,mai lrnpodobit,
La dumneavoastri am adus-o,
S-o videti e s-o privit',
Frumps dar s-o &ride,
Cu trii galbini
C-asa-i legea din bkrini,
Din bkrini, din oamini buni.
Si apoi ou sa'nkati,
La multi ani !
Dup5: fiecare vers se repet cu-
vintele Doamnili domn din cer".
Culeasa de G. Coatu, invA. din
Cerna, plasa Macin, jud. Tulcea.

Vasitca
In seara ajunulni Anului nou, spre ,sfintul Vasile, Igutarii tigani
umbri din casa'-n cas:4. cu Vasilca. Este o dpgtinI de porc din ajunul
55

www.dacoromanica.ro
Craciunului, pusa pe o tava, impodobita cu parole, margele, spilci (un
fel de ace cu gamalie mare coiorata) i imbrobodita sau legata cu un
baris, de regula verde sau castaniu.
Tiganii cinta din casa-n casa' sintecul de mai jos, in care se arata
toate peripetille bietei scroafe.
Colindul acesta este foarte vechi, dupa cum se constata din in-
usi [sic] cuvintele lui.
Lerui Doarnne. Lerui, dupa parerea d-lui Hasdeu, este o prescurtare
din cuvintul Aurel, Aurelian, imparat roman, care cuvint 11 gasim si
in sfirsitul descintecelor, de deochi, d.e. S v duceti la fata lui Ler
imparat, ca are mese Intinse, cu fc1ii aprinse etc.
Sira este numele zeului indian Sivas. /ntrebuintarea acestui cuvint
in acest colind se explica prin insusi faptul c tiganii fiind de origine
Indiana, la emigrarea lor din India au adus cu diniI, intre alte cuvinte
sanscrite, i numele zeului Siva, Sivo.
Colindul incepe cu urmatoarele versuri culese de la lautarul Ion
Constantin Neblea din Rosiori-de-Vede :
Lerui Doamne, dornn din cer, Rumanii c rn-au vazut,
Ce mi-e-n cer i pe pamint ? De pe mine s-a luat :
Mi-este o dalba minastire. Rumanii cu topoarele,
Imre dalbe minastiri, Tiganii cu baroasele.
Mi-este jeturi de argint ; M-ajunsera,
Intre jeturt de argint, Ma doborira
$ade bunul Dumnezeu $i cu paie ma pirlira,
$i cu Maica Precesta, Si carnea c mi-o-mpartrra :
Linea Maica Precesta, Luara rumanii slanina
$ade batrinul Craciun, $i tiganii capatina..,
Cu busuiocu-n dreapta, Vazura c se-nselara,
Cu cruciulitaLin stinga, Frumu5el ma-mpodobira
$i-mi judeca pe Siva : Cu parale, cu margele,
Sivo, leo, Cu frumoase panglicele ;
Vasilco, leo, $i m-aduse in ceasta casa
Ce-ai baut i ce-ai mhicat La cinstiti ca durnneavoast:a,
De mi te-ai ingrasat ? $i m puse p-asta masa,
Sus la munte rn-am suk, Ca pe noi sa ne daruiti
Jir i ghinda mi-am mincat, Cu aur si cu argint,
De-aceea rn-am ingrasat. La amil si la multi arri !
Mai la vale rn-am coborit,
Apa rece mi-am baut, Cutes de Chr. N. Tapu, din
Gradinile le-am izbit, Roiori de Vede, Teleorman.

www.dacoromanica.ro
 VI
[Vergelul]

In noaptea,,Anului nou, dupa' ce flacaqi $i fetele vrajesc in casa:

ca sa-si ghiceasca norocul i sa-st vada cine-i ursita sau ursitu, mai
incearc`a $i afara din casa, in clnpul urmator : fracaul care vrea sa-ncerce
sa-si prevada ce fel are sa-i fie nevasta, spune versurile urmatoare de
Ja o deiartare oarecare de un gard :
Na1t i failoas'a Ori vro scofilcita,
Si de fata-a1eas5., Ori vro
Rea ori buni$oara", Strimba' ori vro sluta,
balaioara, S-o arati, asculta,
mi-o spui, stobor,
Sa. Asa cum o fi,
Mindru ca bujor. S tii ce-oi pati.
Dupa' aceea, cu ochil mnchii sau legati, se apropie i pune mina
-pc un stobor ($tachet, uluca). Se aprinde o luminare si se observa acel
stobor de ca'tre cei de fafa $i se dau diferite explicsari. Asa, de pilda,
daca stoborul e fara noduri, e drept, nalt etc., se presupune c soata
are s'a fie sincera (fara nici un clenci la inima), are sa" fie frumoasa',
voiniea, iar daca stoborul e strimb, gaunos, scurt etc., soata va fi rea,
mita, vicleana. Astfel se rinduiesc toti flcii i fetele de cite wet on.
Numai cind fetele spun versurile schimba' terminarea cuvintelor din
feminine in masculine. Ex. :
Nalt $i falos
$i de fafa-ales etc.
Tot in noaptea Anului nou, flcii i fetele, ca sa-si ghiceasc
.aceleasi lucruri, se duc uncle sint vitele culcate, in tomte, i striga la
57

www.dacoromanica.ro
cite o vaca', sau bou, s'a" se scoale, fa'll s', le atin6 cu ceva. Daca'
animalul se scoalg numaidecit, se crede ea'. se va insura ori m'arita
in curind, chiar iarna aceea ; dacg se scoala mai tirziu, se crede ca.
nunta se va face anul al doilea, al treilea.
Cuvintele sint :
Fral, balada, lama asta,
Ori balane, Eni la arm,
De esti fata'. Hai an-rearv,
Ori balat, Cum o fi planu.
Mi, hal, scoala', Auzite de N. I. Apostolescu de
Nu mai sta. la I. Florescu, Wailesti, jud. Dolj.

www.dacoromanica.ro
 POEZIA EVENIMENTELOR
CELOR MAI DE SEAMA ALE VIETH

www.dacoromanica.ro
 Nagerea

Cintece de leagein
Haida nani, na, na, na, De mi-1 creste
Ca mama te-a lega'na $i tu, rata',
Si din gura ti-a cinta : De-1 rIsfafa
Hai nana, hai nana, Si tu, stiuea,
Liuliu, liuliu cu mama, De mi-1 culca'
Ca' mama te-a 1egana $i tu, somn,
Si tata-tu ti-a cinta, De mi-1 adormi
Liuliu, liuliu cu mama, $1 tu, crap,
Liuliu, liuliu cu mama. De-1 ia de cap
$i-1 arunca intr-un
Cules cle inv.A. I. Balfatescu, din Sa' doarma ca un purcel.
corn. Dragomiresti, jud. Neam;. ($i daa este fata se zice :)
Si-o arunca'-ntr-o vticea,
Nani, nani, Sa" doarma ca o purcea.
Puiu mamii, Cules de Chr. N. Tapu din Ro-
Haide, peste, siori de Vede, Teleorman.

0I

www.dacoromanica.ro
 II
Nunta
Oratie
Ce-i asta, ce veselie,
Ce lucru poate sa fie ?
Ce stati aci adunati
Dumniavoastri, iubiti frati ?
Ca' noi mult boc am umblat
$i nicieri n-am aflat
Un lucru asa frumos.
Trei luni sint de cind venim,
Ne uitarn si nu dorrnim.
Si lucrurile sint tocrnite,
Inca nu ne sint sucite.
Mai vedem poarta legata
$i cu paie ferecata ;
Linga dInsa multa gloata,
Oastea-ntinsa s-adunata,
Poarva legata cu paie,
Gloata-n cap sa ne saie,
Gindind s ne-ngrijeasca,
Caii s ne prapadeasca ;
Legata cu lain de car,
Cl venirn in zadar,
Cu funie de fuior,
Doar de noi v-o fost dor.
Drept aceea v rugam
$i sfatu sanatos va dam :
Si fiti cu noi buni i blinzi,
62
www.dacoromanica.ro
Cal nici nu sintem flarninzi,
Nici nu ne temem de voi,
Macar c sintem trei sau doi,
$i noi avem gloata rninunata
$i foarte bine armata.
Ca a noastra ceata in car vine
inapor,
Adicsi nu cu rau, fereasca
Dumnezeu
Sfirsitul e bun
Precurn i dumneavoastra ati
prins de veste.
Apoi, cinstite vornice,
T-am mai spune oarece.
Spune multe si nu ne pasa.
Dumnezeu s te vada
$i nadragii sa-ti cada,
$i sa-ti dea Dumnezeu noroc
SI umbli cu opinci de porc,
$i Dumnezeu si ye traiasca,
Gura s ti se lateasca,
Urechile ca ferestibe
$i ochii ca tarile !
Nu ne lua asa cu cuvintul,
Ca pulberea vintul,
Si nici nu ma tem,
Ca' noi oameni multi avem
$i sintern intregi ca anarul
$i graim tot adevarul.
Tinarul nostru craisor,
Plin de parasitul dor,
S-au sculat de dimineata
5i spalindu-se pe fata,
D-o sapamina, d-o luda,
Pentru aceasta tribuna (mireasa),
A luat un bucium mare
Si a suflat de trei ori tare
5i a adunat oaste mare.
$i de el bine ascuha
Patruzeci de caTarasi,
Cu cai de sa sparg de grasi.
Tot insul vine cu doi,
Vine oastea-napoi,
Insirata tot doi cu doi,
Precum i dumneata sta.
Noi prin codri am umblat
$i prin munti am intrat.
Munti am strabatut
Si cimpurile frumoase,
Dumbravile racoroase ;
Cind ne-am aflat in mijloc,
A stat oastea pe loc.
In loc sint dou'a urme de fiara.
Craiul avind nevoi de sfat,
Pre ai sai au adunat.
Sfetnicii au sfatuit,
Filosofii au ghicit
Ca' n-o fi urma de fiara',
Nici de salbatisoara,
Ci de a sa daruita,
De sot sa fie iubita !
Asa craiul 1as toate,
Aduna ale sak gloate
Si a facut cu calul roata.
$i.pre noi din oastea toat,
Fimd can mai fugaci
$i din gura mai ischitaci,
63
www.dacoromanica.ro
Ne-au..,trianis mai .inainte
SI calatorim fierbmte,
Ispitind mai din tarie
D-o minastire din trevtre.
Noi am venit ca prin vint
$i prin semne pre parnint,
Pe a cerului
Prin raza destuda,
Pe urma a &ma fiare,
Prin tara, pina la acest cap de
sat,
Unde-i un pod stricat.
$i au rupt i o blana cu mine,
S-am cazut fara' rusine,
Cazu st a mea soot.
Cu o asa minune tare,
Pina ne-am sculat,
Urrna ni s-a asrupat.
Iei o baba" zbircita,
Spre al nostru foks tubita,
$i spus-a sa nu ne pasa,
Sa mergem dm casa-n cas,
Pina la acela car,
Unde sta al nostru noroc.
Noi aicea vedem multe fete
Sfatuindu-se sub perete,
Multa gloata adunata,
Spre ceva mare gatata.
Aci urma ne-a adus,
Precum si baba ne-a spus,
Si acuma rau v pasa
Sa ne faceti loc in casa,
In cline s ne lasati
$i urma sa ne-o aratatt,
Ori calea sa' ne-o-ndreptati.
Apoi, cinstite vornice, ti-am
mai spune oarece :
Zburind gistile din sat,
Lupu de le-ar fi mincat !
Ca s-au facut calea cruce
Si nu ne mai putem duce.
Apoi, cinstite vornice,
Tt-am mai spune oarece :
Nu ne lua asa cu graba !
Dar de vrei s tii mai bine,
Apoi eu iti voi mai spune :
Adevarat ea sintem soli
imparatesti,
Vorba sa' nu ne-o cratesti !
Ca al nostru craisor,
Cu al cuvintului dor,
Pe acest loc oarecind
Cralsoru, oindva umblind,
A gasit fiic cuvintatoare
anumita,
Cu cizme noua-ncaltata,
Cu hain'a neagra-mbracata",
Mutata' la cap si mare,
Biltata sub barba tare.
In curte s ne rasati,
Ori pe ciuta sa ne-o dati.
Apot, cinstite vornice,
Ti-am mai spune oarece :
Noi de aceea ne dam solia,
Ca sa' ne iasa simbria.
Bagati-va-nrauntru-n casa',
Ca' in cornul cel de masa
Sta un colac frurnos,
Spre al vostru folos ;
Versul colacului
$i mai buna ziva la
dumneavostra,
Ce salt, Ce veselie,
Ce lucru poate sa fie ?
Ce stati aici adunati,
Dumneavoasni, iubiti frati ?
Ca noi multe mari am trecut
64
www.dacoromanica.ro
Impanat, bine gatit
$i cu multe-mpodobit,
$i sta si-o plosca cu yin
Si o mansastergura' de in,
Ca buzele sa le stergem
Si-ncalziti de vin s mergem !
Foarte v multumesc
dumneavoastra.,
Ca' nu sintem InVatati
Sa bean pina nu mincarn.
Cind la maica mititei eram,
Am luat odata ssa bent
Pin' n-am mincat,
Iar ea s-a miniat
Si nu ne-au mat dat..
Apot, cinstite vomice,
Ti-am mai spune oarece :
But,i de yin,
Care de fin,
Ovsaz bine vinturat,
Cai albi i gatati,
Masa gatata,
Palita'-nfnimusetata',
Ca de n-or fi toate gatate,
Iti vor suna pugnii in spate !
Culeas'a de Chr. N. Tapu de la
Ion Vicariul, Ocna Sibiului.
$i sate
Indepaxtate
Am um bla t,
$1 nimenea-n cale nu ni-a stat.
Cine sinteti dumneavoastra'
De ne tineti calea noastra ?
Dar fiindca-n cale ne stati,
Mai bine-n curte s ne Cu fetele.
Cu incetul, Cind soarele rasare,
Cu incet4orul, Iesiram la drumul cel mare.
Sa ne dam cuvintul Gasind o urma de fiara,
Cu adevarul, Statu toata oastea-n mirare
Ca de multe ce shit i dese $i zisera c e urrili de zina,
Nu le vom putea spune alese. Sd fie-mparatului cununa.
Tinarul nostru imparat Asa se chibzuira
Foante de chmineaca s-a sculat, $i se gasira
Fata alba' a spalat, Alti vinatori
Chica neagra a peptanat, Mai cunoscatori
Cu straie noi s-a 'imbracat, 5i zisera cd-i urma de caprioara,
Murgul i I-a inselat, Sd fie-mparatului sotioara.
In tnimbita a suflat, Dar nunul cel mare
Mare oaste a adunat : Cu grija-n spinare.
Doua sute graniceri, Calare p-un cal,
0 suta fecion boieri, Ca tin capitan
Din cei mai mari, Se ridica-n scari,
Nepott de ghinarari. Se umfla-n nari
Pe la rasarit de soare, $i facu ochii roata
Au plecat la vinatoare Peste ostirea toata.
$i-au vinat tara de sus ; Si cind incoace privi,
Despre apus, Aid zari
Pina caii ni-o starut 0 floricica frumoasa
Si potcoavele o pierdut. $i dragastoasa ;
Apoi ne lasaram mai in jos Dar vazind c nu-nfloreste,
Pe un deal frumos, Nici nu rodeste,
$-alergaram $i mai mult se vestejeste,
De vinaram Ne-au tramis pe noi, trei lipani,
Muntii CaTari pe trei jugani,
Cu brazii Cu coarnele canite,
$i cu fagii, Cu unghiile costorite
Cerul $i cu coadele-rnpletite,
Cu stelele, Ca cu totii s pornim
Cimpul $i la curtile dumneavoastra
Cu florile, SI venim.
Dealul Porniram
Cu podgoriile,. $i veniram
Vilcelele Pe faca pamintului,
Cu viorelele Pe aburti vinrului,
$i satele Bind

65

www.dacoromanica.ro
$i chiuind
5i din pistoale tra'znind,
Caii incurind,
Pe nri foc If sind.
Rinchezind
Si din unghii scaparind,
Pin-am sosit
$i v-am Osit.
Acum floricica s ne-o cfail,
Uci de unde nu, nu sca'pati I
Ca'ci am venit cu tirna'coape
De argint,
Sa' scoatem floricica
Din iimint ;
S-o scoatem cu rada'cina",
S-o ducem la-mpa'ratu-n gradina,
C-acolo sa"-nfloreasca"
5i sa rodeasca',
Locului priiasca'
$i sa nu mai vestejeasca'
Socri mici,
Dumneavoastra' ne vedeci
C-am venit aici,
Dar avem i drepta4i
Cu pecea de la-mplrAie.
Cine stie carte letineascai
Sa' vie la iapa'-n copita if
citeasal ;
Cine nu stie
Sa' nu vie
$i ca de foc sa' se pa'zeasa
Sa' ne dati un popa' cu barba
Si ne citeasca' carte-aleasa' ;
Sa nu fie cu barba canita,
Sa. ra"miie cartea necitia.
Sa' vie unul cu barba rara",
Sa" ne tie pin' deseara',
www.dacoromanica.ro
Ci sa' fie unul cu barba ca fusbl,
Sal ne deie curind eispunsul.
Ra'spunsul nostru sa" ni-1 dati
Si-n curte of ne lasati ;
Ca' de unde nu, cu hoi bine nu
umblati !
Cinstite stariste de loc,
Tie-te Dumnezeu
Cu bine si cii nOrbc,
INiergi in cassi
Dupa' masa',
Ca' este un colac frumos,
Semnul lui Hristos,
Spre a impa'ratului eel tina'r de
folos !
Acela-1 ca'utsalm,
Acela sa' ni-1 dati.
Noi nu sintem inva'tati s bem
Pina: nu rminea'rn.
Caci, cind la maica' mititei eram,
Am luat o data s bem
Pina" n-am mincat ;
$i a luat maica pla'cintsa verde
$i asa ne-a plesnit peste ureche,
Cit dumneavoastei cu totii nu-0
putea crede.
Ba tata dac-a auzit,
Au luat un lemn de du/3'i cuptor
Si rn-au p`alit de era s mor !
Putintel colac
r Sta-ti-ar de cap ;
Came si mai putinica,
deasa, Minca-o-ai imputia !
Socri mici, dumneavoastra",
Salva' Otati cu cuptoare de pita,
Cu buti de yin,
Cu portii legate de fin,
Cf vin patruzeci de calarasi,
66
Cu cai de se sparg de grasi.
$i de cind slat pe drum
Au mincat tot paie
Si nu pot sa' saie ;
Orafia pintenului
$i mai noroc bun la
,dunmeavoast
Sa' ne luati seama noastra' !
Socri mici, ascultati
$i-n urechi bagati :
Noi ni-am dus pin' la un loc
5i-am fost fa'ia" de noroc,
Ni s-a fa'cut calea cruce
Si nu ne-am mai putut duce,
Si pentru aceea inda'rsapt ni-am
inturnat,
Sa" va' spunem cum am umblat.
Dumneavoastra; cam ni 1-ati
imporat,
Pogiiniciu ni 1-ati imba'tat
$i foarte rau nt 1-ati invaIat,
Sa-mpiedioe la deal carul si la
vale boii.
El si aceea a fa'cut :
Coborindu-ne din deal la vale,
A Impiedicat boil si-a tisat carul.
Cam s-a Asturnat,
Cind caru peste boi, clnd boii
peste car.
Ce ni s-a intImplat ?
Nunu peste nuna a dat.
Nuna acum zace pe psamint,
de moarte,
Nunu ar scula-o i n-o poate ;
Nunu ar vrea s-o gidele,
Dar ea nu sufere.
Caru-n piriu sta' ra'sturnat,
67
www.dacoromanica.ro
De n-or fi toate gitate
Vi vor suna cojocu-n spate !
Cu1eas5. de Chr. N. Tapu de la
Ion Vacariul, Ocna Sibiului.
Oamenii cum au putut an sca'pat,
La popa" capu dedesupt i 1-au
apucat,
El din dos se tot salmi,
Dar capu d-acolo nu iesea,
Pina ni-arn apucat
Si-am ridicat
Si oarecum capu i-a scapat.
Asadar dumneavoastr g. s ne dati
Patru oameni grosi la grumazi
sa traga
$i patru boi sa-mpingL
Sa" scoatem ori caru-n deal,
Ori dealu-n car.
Si-un doftor bun
Pe nuna s o ungal
Pe la poale,
Pe din jos de cinga'toare,
Pe unde o doare,
Doar s-o mai scula din boale.
$i a nunului sa' i-o puie la loc,
Ca: i s-a rupt de prin nod.
Pe popa la cap sa-1 lectnas:a%
Ca pe duminiea' ss poata' sa'
slujeasa.
Noi am fost avut si-un diplas,
Foarte frumos imbrkat :
Avea bunda i na'dragi de suglie,
Pe el petece numai o mie.
Avea si-o sapchie,
De... numai in fund i s-au fost
spart.
Avea si-n pkioare niste dragi 5i-aceea-i frumoasa ;
de cioboate, Dar de-o fi de 610,
Numai era rupte mate. Sa vi-o trageti dumneavoastra
$i noi ca pe un om de cinste prin dinti.
L-am pus sa sew:1a mat-nainte. la-ani sa cate soacra mica,
51 cum s-o rasturnat, Ca doar o fi mai voinica.
Un petec din tur i s-a luat Ca noi frumos om cinsti-o
$i oblu intr-o balta au picat. Cu cizme de veverita,
51 s-au sculat tot flotait. Cumparate c-o grosita ;
$i, daca 1-am vazut, Cu cizme de ca.prioara,
Cu totii am fugit. Cumparate de la Sightsoara,
$1 oind s-a scuturat odata saracu, De la vara cind o secera
Noi am fugit de el ca de dracu. In ele n-o degera.
Asadar dumneavoastr s ne Catre socru mare
dati un petec non, Nu s-a povestit nimic de acea
Socri mici. intimplare ;
Dumneavoastra vedeti c-am venit Ce s-au racut
aici, Nu .mai e de desfacut.
Dar pentru aceea indarapt ne-am Si dati numai vreo patru boi
inturnat, 5i vreo cincisprezece oi
Ca oarece am uitat. St vreo seapte vaci,
Mergi in casa dupa masa, 5i alte ce-i mat da,
Unde-a sezut ppineasa mireasa, Le rabzi i sa tact.
Ca au uitat o naframa, Noi am mai descalica,
Foarte mndr i frumoasa ; Am mai sta,
Fie si de in, Ca cu dumneavostra ni-i drag ;
Cu care-si sterg voinicii black Dar avem de trecut
de yin. Stinci,
Si cine s-ar afla Munti,
De ni-or da, Cu brazi marunti,
Buna vilceag ar capata. Intunecosi.
De-o fisi de fuior, Sa ramineti sanatosi !
Noua si de-acele ni-i dor ; Culese de Chr. N. Tapu de la
De-or fi i groasa, Ion Vkariul, Ocna Sibiului.

Oratie de nuntd
Ascultati, frati, intelegeti, Ascultati i luati aminte
Cu mintea v culegett, La vreo citeva cuvinte,
68

www.dacoromanica.ro
Care in arti ne stau scrise
$i trebuiesc astzi zise.
Cind Dumnezeu cu cuvintul
Fa'cu cerul i pa'nfintul,
Le-a datyodoabe mgrete
$i destula frumusete :
Gerul impodobit cu scare
Si cu stele lucitoare ;
Marea i apele toate,
Cu pesti carg numgr, gloate.
Deci vrind ssa'. se prosla'veasa
Fapta-i cea duannezeiasa,
Intinzind prea slinta mina'
Zidi pe Adam din tgridi,
Duia" a sa asem'nare,
Cu cuvint j cu suflare.
Apoi vztnd cg nu e bine
S'a. fie omul de sine,
Somn in trimise-ntr-insul
Si, cind donmea, veni la dinsul
$i dintr-a lui coastg
Fa'cu pe Eva, stsimoasa noastrg.
De aceea fiii acuma
Lasg pe meal si mama
0 urare de nuntd
Bung dimineata, cinstiti
socri mari !
Ce eautati,
Ce umblati ?
Noi ce ca'ta'm i ce umblgm,
Dumneavoastrg samg o sg
vg da'm !
Noi am venit pe stekle cerului,
Pg semnili psa'mintultil,
134' aburii vintului,
69
www.dacoromanica.ro
$i doi cu doi se impreua,
C-asa Dumnezeu voieste
$-a sa lege porunceste.
Cinstiti socri, acuma
Acesti fii ce-ngenunchear*a.
$i smeriti cu rugsiciune
Va cer astgzi iertamune.
Sau c v-au gresit cuvinte,
Dm prostie i neminte,
$i poate c n acea vreme
Veti fi zis niscai blesterne...
Prinii reispund :
Iertati sg fie,
5i-nfloreascg oa crinul.
Sg-nverzeasei ca snsislinul
Si-n trai bun, prin tot locul,
S-i tie de pa'r norocul ;
$i-n trai bun g se ra'sfete
Pina-n adinci bgtrinete !
Culeas'a de Ilie Constantinescu
din Diosti-Romanavi. A se con-
frunta cu cele trei oratii de nun-
ce, p. 166, 182 si 183 din col.
d-lui G. Dem. Teodorescu.
Si-am venit la dumneavoastrg
aici.
Am vgzut o stea verde unde mi
se lasg.
Or steaua sg ni-o argtati,
Or ra'spunSu s ni-1 dati !
Ra'spunsu nostru ce va s zicsi
Patru basmale de in,
Umplute cu hir,
Sa' ne tergem gurile d ghin,
Ca asa lip este cla la klristos, Sh va fie da ghine,
Amin ! Sa' v vad s'anatosi
Sanatate, masa frumoasa, $i voioi, 4 . .
Inchinai dumneavoastra Ca pe niste court tmeri
Acest pahar da" ghin, frurnosi
Pentru Maica Domnului inchin,
Auzita de Chr. N. Tipu de la
Pentru buna IS'antate a socrilor mos Nicolae Bucur din corn. Pre-
soacrelor, deal, pl. Teleajen.

Cintecul miresei
Foaie verde samulastra,
and eram la maica acasa,
Stiam floarea cum se poarta,
Dar daca m maritai,
Floricica Jepadai,
Infloriti, flori, infloriti,
Ca' mie nu-mi trebuiti.
Mie cind imi trebuiti,
Voi atunci imbobociti.
Infloriti de stati parete,
Ca eu mi-am iesit din fete.
Plingeti ochi i lacramati,
Ca voi sinteti vinovati,
Ca' oe iubiti nu lasati
Si ce vedeti nu uitati.
Busuioc verde pe masa,
maica, sanatoasa,
Ch pu rn duc sa-mi fac casa.
Busuioc verde stevios,
taica, sanatos,
Ca un trandafir frumos.
Taci, mireasa, nu mai plinge,
Ca la maica-ta te-om duce
and o face plopu pere
Si richita vinetele,
Cind o da lapte din piatra,
70
Atunci te-i mai vedea fata ?
Pina azi cu fetele,
Milne cu nevestile !
De la Ghita` 5chiorm din Rrn.
Vilcea. A se confrunta Mdritiful
Cintecul miresei din col. d-lui
G. Dem Teodorescu, p. ,270 si
Lado-Lado nr. 4, p. 383, din coL
lui V. Alecsandri.
Infloriti,
Flori, infloriti,
Ca mie nu-mi trebuiti,
Ca voi cind imboboceati,
Mie atunci imi trebuiati.
Infloriti,
Flori, infloriti,
Infloriti, flori, stati perete,
Ca eu mi-am iesit din fete.
Foaie verde foaie lata,
Cind cram la maica fata,
$tiam floarea cum se poarta ;
Si-o foita de susai,
Dupa ce m maritai,
Dupa usa o aruncai.

www.dacoromanica.ro
Busuioc verde frumps,
taica, s'inatos,
Ca un trandafir frumos ;
Busuioc verde pe mas'a,
maica, sankoas'a,
Ca o garoaca frumoasa",
CS eu ma' duc sa-mi fac casa'.
Floricica trei bujori,
Plingeti, rai, pltngei, surori,
Si vat, r`azoare cu flori,
Pin'a ieri cu fetele,
Asfazi cu nevestele,
Miine cu matusile.
Culese de Al. I. Hodo din jud.
Argo.
Fetico de oat bogat,
Nu pripi la maritat,
Ca floarea la souturat,
CS floarea mai infloare o data
Iar tu nu te mai faci fata,
and o cinta stinca-n balti
$i cirsteiul pe corlata",
Atunci te-i dlai face fata'.
Iar atunci,
Dar nici atunci !
Cind o face plopu ntici
5i gutuiu mere dulci,
Iar atunci,
Dar nici atunci !
Cind a face salca mere
$i tIchita platagele.
Auzit4 de Chr. N. Tapu 4e la
hora din Novaci, Porj.
Ba, ba, ba, gipinias mitiast,
Nu ti giaghi la luat
71
www.dacoromanica.ro
Cum ti-ai gtighit la ma'ritat,
Ca mgr dulci La iegat.
Ci pgrintli o dzis ci nu ti-or da
$1 dumeta ai dzis cl ti-i duci
51 spindzura
Di virvu -sovirvuluis
Di ata painginulut
Iar parintii o socotit
Ci dicit ti-i spindzura,
Mai ghini pi sotu dumitali
lua.
Dar pintru aceste cinstiti drusti,
Sint vrio ciciva bandraburci ;
Is cam budzkali,
Dar tot s-or pitreci i eli.
Poftim, gipimasi niriasi,
O oglingioari cu tioc,
Si-% cii di eautat
and ti-i dud la gioc.
Poftim s-on tulpan
negru-ntunicat,
Ca si-t cii di-nhobotat.
Poftim s-o parechi di papucei
Cu talpa di buhai,
Ca si tii noui ai,
51 cu eiputa di rati,
Ca si cii mai purt'ariati.
Poftim s-o parechi di colt-uni,
51-n coltuni slut .
Acadeli t aluni,
Ca si dai pi la cophili,
Care-i trait cu dinsli ghini.
Cules de Irimia Nedelcu, Inv.,
jud. la5i.
Taci, copira, nu tmai plinge,
C la maia-ta te-i duce
Cind. a face plopul.pere
5i tinjala mugur verde.
Dragostea de la parinti 0 sa-ti curga ghicili ;
Niciodata n-o mai uiti, Pa unde pui florili,
Iar dragostea de la barbat, O sa-ti curga palmili.
Ca frunza de 0:r uscat
Culeasa de I. Odor de la i-
Culeasa de inv. George Popescu, ganca RaToaica din Valeni, jud.
sat Perieni, corn. Bogestit pd. Prahova.
Tutova.

Frunza verde de safat,

Bata-1 Dumnezeu sa-1 bata Fetito de om bogat,
Pa-1 da-i zice fetii fata ; Nu primi * la maritat,
Ziva-i cu drsoara-fi cap, Ca floarea la scuturat.
Noaptea-i cu barbatu-n pat. Ca floarea mai infloare o data,
Taci, mireasa, nu mai plinge, Iar tu nu te mai faci fata !
Ca la ma-ta mi te-om duce Cind o face jugu mugur
and o face jugu mere 5i tinjeala iarba verde,
Si tinjeala vinetele. Tu atunci te-oi vedea-n fete ;
Cf azi esti cu, fetili, and o cinta stiuca-n balta,
Mine Cu nevestili, Tu atunci te-oi face fata !
Poimine cu babili. Comunicata de Ion Tanasescu,
PI unde pui panglicili, fost normalist, Focsani.

Cintecul bradului miresei

Floare verde foaie lata, Dar mila de la barbat
Cind tram la maica fata, E ca umbra deyar uscat,
Stiam floarea cum se poarta, 5tii, and dai sa te umbregi,
$i daca ma maritai, $i mai ran te inadusesti !
Dupa usa o lepadai, laci, mireasa, nu mai plinge,
Cu picioru mi-o Ca la maica-ta ite-oi duce
Floare verde trei arginti, and a face pleopul pere
Oh, copilita cu parinti, $i tinjala mugur verde,
La ce focu te mariti, Gnd o dnta stiuca-n balta,
Ca' mila de la parinti Atunci te-oi mai vedea fata !
Anevoie vrei s-o uiti, Infloriti, flori, infloriti,
* In varianta alaturata apare o forma mai adecvad : nu pripi . nu te grabi.
(N. ed.).

72

www.dacoromanica.ro
Caci mie nu-mi tret)uii,
Ca mie cind imt )trebula
Voi atunci imboboceati.
Infloriti de stati parete,
Ca eu mi-am iesit din fete
Si-am intrat intre neveste.
Astazi sint cu fetele,
Miine cu nevestele !
Foaie verde si-o lalea,
Roaga-te de nasa-ta
Sa-ti mai lase codita,
Codita si-o vitisoara,
Sa-mpletesti i tu la vara.
Roaga-te de Dumnezeu
Sa-ei traiasca nasu tau,
Cind eram la maica tata,
Stiam floarea cum se poarta ;
Iar acorn ma mantai,
Floare-n cap nu mai purtai.
Multe dragoste stricai,
-Nu stricai numai pe-a mea,
,Ci stricai pe-a multora !
Poaie verde salba moale,
Arza-te focul de vale,
.Cum ramasesi tu de jale,
Fara glas de fata mare,
Fara voinicel calare I
Cit sint tineri se jucara,
Doi cu doi nu se luara ;
Cit sint tineri se iubira,
Doi cu doi nu se-ntilnira.
Infloriti, floricelelor,
Da-v-ar daica relelor !
www.dacoromanica.ro
$i la Maica Precista,
traiasca nasi-ta
De la Constantin Dobre din Go.
vora, jud. Vilcea.
Cules de Chr. N. Tapu.
Copilita cu baris,
Ce dracu te maritisi ?
Ca mila de la parinti
Nkiodata n-ai ,s-o uiti
Ca mila de la barbat,
Ca frunza de par uscat,
Pica jos si putrezeste,
ul Nimanui nu trebuieste,
Culeasg de I. Iordkhescu,
din corn. Cristesti, jud. Botosani.
Cintecul miresei
Infloriti de stati ca macui,
Ca daichii i-a trecut vacul ;
Infloriti de stati ca culmea,
Cf mie mi-a trecut lumea :
Infloriti de stati parete,
Ca daica a plecat din fete !
Infloriti, flori, lnfloriei,
Ca mie nu-mi trebuiti,
Caci cind mie-rni trebui4,
Voi atunci imboboceati.
Lasai taica, lasai maica
Si plecai in strini la soacra.
Iar mila de la barbat,
Tot.cu pumnul dupa cap !
Tact, mireasa, nu mai plinge,
Ca la muma-ta te-oi duce
Cind o face jugu,1 mugur
$t tinjala iarba verde,
73
Atunci ma-tta te-o mai vede :
and o dnta stiucA-n ba1ta3
Atunci te-oi mai vedea fata !
Capilita la pat-44i,
Ce pripesti s te tmariti,
Cd mila de la parinti
Aminat o s-o mai uiti,
Iar mila de la barbat
Ca frunza deyar uscat;
Tu cind dai sa te umbresti,
Tot mai rau te scorojesti !
Fetito de om bogat,
Nu pripi la maritat,
Ca ruja la scuturat,
Ca ruja mai infloare-odata,
Iar tu nu te-mai vei fata !
Busuioc verde pe masa,
Malca, eamii sanatoasa,
Ca eu m duc sa-mi fac casa,
Sa-mi fac casa de matasa,
sa traiesc cu drag in casa.
maica, de azi, de joi,
IvI despart, maica, de voi
Plingeti, .ochi si lacramasi
Cintecul miresei
Arza-te focul de vale,
Cum o sa ramli de jale,
Fara glas de fata mare,
Fara voinicel calare.
Cit fusei, vezi, neins4rat,
Purtai calul zorzonat
Si chilumu ferecat.
Plingeti, ochi si facratnati,
Ca sinteti voi vinovati1
CS ce iu1310 nq k'sgl ;
Ca iubiti bosteni pirliti
Si la urma v caiti.
74
www.dacoromanica.ro
/dIOvoi sinteti vinovati,
(3a ce vedeti nu lasati
Si ce iubiti nu uitati !
Dragostiie dintr-o luna,
Le facui gramada-n mina,
Le-aruncai peste gradina ;
Dragostile dintr-o vara,
Le facui gramada-n poala,
Le scosei pe gard afara.
Nu stiu vinturi le luara,
Ori in apa se-necara ?
Si plecai pe poticele,
Gasii maldar de nuiele ;
Rashirai nuielele,
Plecara dragostile.
De m-as vedea maritata,
De pe potecele luata,
Din gura lumii scapata ;
De m-as vedea si cu conci,
N-as mai zice ca nu poci !
CuIeasa" de I. Ionescu de la la'u-
tarul Ivan La'ecul din corn. Au
rora-Mehedinti.
Azi sint cu fetele,
Miine cu nevestele !
Infloriti, flori, de stati parete.
Ca' daica iesit din fete !
Taci, mireasa, nu mai plinge,
Ca te-i duce la alta muma,
Cu risnita-n batatura.
Tnfloriti, flori, de stati ca macu,.
CO daichii i-a trecut vacu !
Cind eram la maica faea,
Stiam floarea cum se poarta ;
Dar daca m maritai,
Dupa usa o aruncai,
Mu lta dragoste stricai !
Infloriti, flori, infloriti,
Ca. mie nu-mi trebuiti ;
Zorile miresei
Foaie verde samulastra,
Zorile de dimineata
"Tuturor le pare greata,
Numai mie cu dulceata,
Ca slut cu puicuta-n brata.
Foaie verde samulastra,
Bobocel de la fereastra,
Du-mi-te, puicuta, acasa,
Ca zorile se revarsa
$i te-asteapta ma-ta acasa,
Cu ocaua plina rasa,
Cu fripturica pe masa.
S m-astepte cit cle- mult,
De la neica nu ma duc,
Cii mi-e drag in asternut
.$i gurita sa-i sarut.
De la stele pin' la zori,
Toate stelele ca pier,
Numat steaua stelilor,
Ursatoarea fetilor,
Sede-n poarta raiului
St-mi judeca florile,
Ce-au facut miroasele.
Le-a impartit cu fetile.
Auzitg de Cir. it. Tapu dt la
Ghiti $cbiopu, Rm. Wicea.
Zorile cle dimineata
La toati lumea cade greata,
75
www.dacoromanica.ro
Cii mie cind imi trebuiati,
Voi atunci ca-mboboceati !
Auzifi de Chr. N. Tapu de la
Dumitr[u Radu, la'utar, din BI-
neasa-Teleormgi.
Dar miresei cu dulceata,
Cii e cu ginerile-n brate,
Zorilor,
Surorilor,
Ge siliti de va varsati,
Multa dragyste-mi stricati !
C-asta-noapte n-am dormit,
Nici la noaptein,am sa dorm,
Sa-mi trudesc 'trupsor de om.
Toate pasarelile dorm,
Numai pasarica mea
Toata noaptea,sni ciripea,
De hamur se jelula.
Zorile de dimmeata,
Stringe-ma, mireasa,-n brate,
Mii saruta cu dulceata.
Cocoana mireaso, of,
Ce-a fost verde s-a uscat,
Ce-a-nflorit s-a scuturat ;
Pina azi cu fetile,
Miine cu nevestile !
Tad, mireasa, nu mai piinge,
Cii te-oi duce la ma-ta
Cind o-nflori salcia
Si-o face salcimu pere
Si tinjala mugurele,
Cind o cinta struca-n balta,
Atunci te-oi mai face fat !
Auzifi de Chr. N. Tapu de la
llutarul Pumitru Vgleanu, din
ROori de Vede, Teleorman.
 Hora miresei
Ginerele Nunul
Haida doi, cu doi, cu doi, Foaie verde salba moale,
Si noi, neica, d-amindoi. Hopa, hopa, nune mare,
Cruciulifa de argint, Cu doi fini de-ai dumitale !
Amindoi ne-am potrivit ; Sa. traiasca i nasu,
Cruciulita de alama., ne dea galbinasu ;
Amindoi sintem d-o seama, triasc i nasa,
Amindoi ne-am potrivit ne dea galbinasa !
Si la ochi si la, sprincene, Auit'a de Chr. N. Tapu de Ia
Ca doi porumbei n pene ! Ghifi Schiopu, din Rm. Vilcea.

Cintec miresei i ginerelui

Cruciulita d argint, Bine-ti pare, nune Mare,
Atnindoi v-ati potrivit Ca ti-e fina ca o floare,
$1 la ochi 41 la sprincene, Garoafa mirositoare.
Ca doi porumbei la pene.
Cruciulita da. alama? Cules de inv. I. Florescu din
AmIndoi sinteti d-o seama. corn. Bragadiru, jud. Teleoompn.

Cintecele ginerelui
Foaie verde trei alune, Ca-ncalicam calul meu
and eram la mica june, Si ma plimbam und' vream eu.
$tiam saua cum se pune. Foaie verde de susai?
0 puneam moldoveneste Ce facui de ma-nsurai ?
$i-ncalicam haiduceste ; Multa dragoste stricai,
Ma' plimbam printre neveste, Nu stricai pe-a multora. *
rot neveste giurgiuvence,
Ca sint curve far' de lege. Foaie verde foi de dres,
Foaie verde de dudau, Rade-te, neica, mai des,
Ce bine traiam flacati, CI ma-nteapa barba ta
* Mai corecte sint versurile din varianta urmitoare : Nu stricai numai p-a
rnea, I .$t stricai p-a multora. (N. ed.)

7fr

www.dacoromanica.ro
$i-mi strica' rumeneala Ce ficui de mai-nsurai ?
Si toati fetisoara ! Cci muh i. dragoste strioai.
Nu stricai numai p-a mea,
De la Ghifi $chiopu din Rm. Si stricai p-a multora :
Vilcea. A se confrunta cu var. Foaie verde samulastri,
Dupa insuraroare din col. d-lui
G. Dem. Teodorescu, p. 271 Usuca'-te, mIndra,-n coasti,
272. Cu ochii la casa noastri.
Plingeti, ochi i licramati,
Ca voi sinteti vinovati,
Foaie verde de dudiu, Ce vede;i nu mai lisati -
Ah, ce bine mai triiam ! Si ce iubili nu uitati !
Ca-ncilecam calu rneu
Si mergeam uncle v,ream eu. Auzifg de la Zutarul Constantin
/m1 puneam saua turceste Dobre, din Govora. Culese de
Chr. N. Tapu. A se confrunta
$i plecam dupa neveste. col. d-lui G., Dem, TeodoreAcu,
Foaie verde de Susai, p. 271-272, Dupii insuraroare.

Mireasa inchind mirelui

Agiungi-ti voi buni, cucoani riiri,
Ci iat cucoana riireasa
S inchina o coraghie
Ineircati cu tot felul de marfa.
Va Trichin a. o cimesi de bumbac,
S-o ave0 dumneavoastr 5. di
purtat ;
VS inchina o pirechi de izmeni
Cu bracinariul de mitassi,
Ca sa nu se rupi indata'.
Va inchina un pahar de vin,
SI vi fie cheful di plin.
Vinul i adus di la Odobesti,
Si bei s ti veselesti.
$i vi Inchin
O niframi de in,
vi stergeti gurita di yin.
Poftim i primiti
$i cu dragosti multemit,i !

Mirele inchind miresei

Agiungi-ti voi buni, 0 coraghie mari,
Cucoani ! Cu tot felul di marfi incircati.
ca iata va inchina Va inchia
Cuconu riiri 0 pirechi di ciboteli,
FZ7

www.dacoromanica.ro
Cu talpa di rafa,
5a nu aunecati i gheat1.
Ira inchida un barn di lida,
51 v5. luati ziva bunsi.
Nra Inchin1 a berth wt di linaa
S-o aveti di tinut pi mina.
Va inchina si-o oglinda potrivital,
Pentru dumneavtoastr1 gatitg.
Poftim i primiti
Si cu dragoste multemiti !
Nu ti grabi la luat,
Cum te-ai grabit la maritat,
Ca n-ai fost lat1 di leiadat,
$i-ai fost floari de inflorit,
In casa iarintilor di locuit.

Nunta0i inchind mirelui i miresei

Agiungatti voi buda, Tocmai di la Odobesti,
Cucoaniniri cucoada mreasa*, Sa bei s1 te veselesti.
Ch iata' va' inchida Butelia este cam fiia,
(Cutare) dimpreuna
Cu sotia sa, Dar cheful dumisale
0 buti di yin, Esti mari asupra dumneavoastra'.
5a Va fie cheful di plin. Poftim i primiti
Vinul esti adus in cara' moe1nesti $i cu dragusti multemiti.

Mireasa inchind la nunta0

Buda sara, buna' Lra, domnul
(cutare) !
De eind sara o insarat
Paharele ca aeste nu vi s-o
Inchinat.
Doa pa'ha'rele c dod1 floriceli,
PaIa'relili is plini cu vin de
Odobesti,
51 bei si ti veselesti.
$i vi se inchina' si un prosob
di in,
S5. Va. stergiti gurita di vin.
Poftim i hiati
$i ilie bacsisul si ni-I dati.
Multemesc dumisale di pocloani
$i dumitali di hodorogeara.
Culese de 'inv. Gh. Dobrea din
corn. Uscai, jud. Neannv.

Cint Tele nunului

Foaie verde salba' moale, I SI ne lam sara de mina%
$i te scoala, nune mare, Ca destul de clod mincati,
51 juam d-o hora buda, Legumea s-a isprhvit,

78

www.dacoromanica.ro
 Lingurile 's-au Ca doi porumbei la pene.
Mama liga nu mai este Cruciulita de alama,
5i nici un baboi de peste. Amindoi sinteti d-o :teinna,
NiTcai coji de malai uscate, Fine, nu te spaiminta,
Sa aruncam pin ale guri caseate ; Nasti purta grija.
Luati-va cutitele, Rbaga-te de Dumnezeu
CS s-a ciobit lingurile. Salti traiasca nasu tau,
Si la Maioa Precista
De la Ghifi $chiopu, din Rrp. Sa-ti traiasca nasa-ta.
Vilcea. A se vedea var, Plunfasr Nuna in prun,
ca din col. d-lui Q. Dern. Teo- Nunu supt prun,
dorescu, p. 271, coloana I de
Nunu vede ce e bun.
jos.
Sa. traiasca si mmu,
Sb ne deie galbenws)
Bine wade doi cu doi, Sa. triasc i nuna,
$i noi, frate, amindoi. Sb ne deie rubiaua.
rr
Cruciulita de argint, -
Amindoi v-ati potrivit De la Ion $oteicg., l'aut.* in Oe-
Si la ochi si La sprincene,
nele Marfi culese de Chr. N.
TaP111

Cintecul cumdtrului *
Foaie verde de trei mure, Hi cumetre, hi !
Hi, cumetre, hi,
La circiuma din padure, Cules de Chr, N. Tapu de ra
Hi, cumetre, hi, Ghifi $chiopu din Rm. Vilcea.
Baui azi, baui i miine,
Baui patruzeci de zile, Di trii ori pe ling mast,
Baui prewl la cinci cai, Si scoatem boala din cast ;
De yin nu ma .i.turai. Si rannii ghinili,
Baui prewl la trei iepe, Si traiasci mirili,
Ado vin, c mor de ote ! Mirili i cu mireasa,
Bui pretul murgului Si povawiasci easa.
Si ceaprazul surului,
Culeas`a de I. lorcrichescu,.fiii,v
Vazui satul vinului, corn. Cristesti, jud. &main.
* Vezi aka' var. In aceasa edilie vol. 2, P. 239. (N. ed.).

79

www.dacoromanica.ro
Bung sara, Cine i pentru sine sg-si croiascg
Bung' sara, o bucatl dc pine ;
Cinstiti mesent L Eu ni-am fost croit un stiap,
Sara a inserat, Pentru mine dat.
Dumneavoastrg v-ati adunat, Dumneavoastrg poate v terneti
Noi nimica pini acum nu v-am de ottivit ;
inchinat. Eu tot sint un am de petit,
Foarte v rnultumesc 0 s v fac o gustare,
Ca' ati venit. Ca sg. v cie indemnare.
Si noi ne-am preggtit Ia oi lua i eu o ggluscg,
Cu mese intinse, Ca sa nu mai mor de pusca.
Vida aprinse, De-ar Ti pusca de antonigg
Pahare pline, Si-ncgreltura de angligg,
Cuvinte bune, Foitasu de urdg,
Si pe mese fete de mese, Ca pe urmg s ni se mai facg
Si aoernutuzi spurdit
Covoare de mgtase,
$i pe fete de mese talgere spoite, Cules de la locuitorul Niculac
Boatel din corn. Bicaz, jud,
Linguri zugrgvite. Nearn.
Cutite i furculite nu prea avem ;
Am fost trimis din bung vreme
C-o cgru tg. numai n pene Pin-eram eu holteias,
$i cu-o iapg albg, Purtam pana-n colopas
ea s aduc chiper i ceapg, Si cizma cu pintenast.
Si sg vii pc la Hirlgu, 5i dacg mg-nsurai,
Cg. acolo sint furculite i cutite, Dgdui pana pe
Perechea numai un leu ; Pintenii pe lapte dulcs,
Dar 'is cu mgnunchiu de ciucglau, Sa' dau la copii s mince.
De acelea am i eu. Cu1eas5; de TvI. Canianu de la
Da' ping alba a veni, Gh. Vin5toru, din Cindia, jud
Bucatele s-or rgci Nearny.
$i tot durnneavoastri singuri vg-ti

Dar vg poftesc sg 4u9i, Cind eram la mama Tatg,

Sg" ospgtati,
Ca ai nostri cinstiti trati.
Iarg ping ce or veni furculitele,
Luati cu brinculitele,
Ca sg plgtesc lipovenii
Cu sacii i cgrutele.
80
Snam floarea cum se poartg,
Dar de cind rn-am ina'ritat,
Pe sub pat o am aruncat.
Mila de la strgini,
Ca gardul de rngrgcini ;
Mila de la bgrbat,
Ca parul de lemn uscat.

www.dacoromanica.ro
Uncle pui florile, Si laptili,
Curg mereu boalele ; Cu oala !
Unde pui acele,
Curg mereu paknele ! Din Lereti-Musce1.

Culeasl de air., N. Tapu din

Caracal, Romanavi. $i-o frunzutI brazi mIrunti,
SingurI am fost la pIrinti,
1
Ca lumina-ntre doi sfinti,
Foaie verde i $i o frunzI viorea,
Da' ma' mir de mill Prinii s-or indura
Ce mai fac cu binili ?, $i pe min' m-or marita
$i ma' mir j d-al meu bine, $i strIinilor rn-or da :
Cum s-a dus si nu mai vine !, Peste dealuri,
Cn eu nu 1-am lepIdat, Peste munti,
Cu pline nu I-am mincat, La pIrinti
Nici nimanui nu 1-am dat ; Necunoscuti,
Cu rachiu nu 1-am bIut, Streini si crunti.
Nimanui nu 1-am vinclut, Peste dealuri,
5i nu stiu ce s-a facut. Peste Iraq,
Copila cum eram eu, La pIrinti
$i am ajuns asa de rau ! Stretni si
RIu, maks& rn-ai blestemat,
SI nu stau cu tine-n sat ; Minca-i-ar ciinii,
RIu m-ai blestemat OI plins, MI usucI, vai de mine !
CI eu vad cum am ajuns ! Streinii minca' la masa,
Mu, maica% m-ai blegtemat, Eu le tin lumina-n casI,
SI nu stau cu tine-n sat, 5i de amarul vietii mele
Nici in sat, $i lu Dumnezeu i-e jele !
Nici in vecini, Si-aka frunzI viorea,
Sa. rnI vezi sara ce cin, Ma' lacui d-o pIsIrea
Dimineata ce prinzesc. $i zburai la maicI-mea ;
Eu, matcuta, ti-am tot zis, Ma' facui
Ti-am tot zts D-o pIsIruica'
$1 mi-am tot plins $i zburai
SI ma' dai uncle m-aq da, P-o ferestruica',
Numa-n Bughea nu ni da. S-o vIz
Sa car : Sara
Lemne cu spinarea Cum se cula,
5i malaiu Dimineata
Cu cirpa Cum se scoalI...

81

www.dacoromanica.ro
Ea se scoala
Tot oftind
$i se scoala
Tot plingind
}i din gura-asa noind :
Hus, o pasere d-acolo,
Cu glas de la fata mea,
Nu-mi mai rupe inima !
Taci tu, maica, nu ma husui,
Pina nu m-oi jelui,
Tutulor m-oi tingui :
Jelui-m-as
$i n-am cui
Jelui-m-as
Codrului
Codru-i bun la Dumnezeu,
Potoleste focul meu...
$i-o frunzuta matostat,
Cite odrasle mi-ati dat
Streinii mi le-a mincat,
Si pe cite a mai limas
Si le-ncarci in doua care
Sa le dai si foc si
Para
Umbla
Se-nalta,
Parintii nu se-nvata
Fete mari a marita
Si streinilor le-a da.
De la Bujor $otcan,
Leresti-Muscel. Culese de C. 1151-
dulescu-Codin.
Frunza cerde trei soroace,
Fa-ma, Doamne, ce m-oi face,
Fa-ma pasare maiastra,
Sa zbor la mindra-n fereastra,
Cu mamuca s vorbesc,
Cu mindra sa. ma' iubesc.
Dumnezeu de mila mea,
www.dacoromanica.ro
M-a facut o pasarea
$-am zburat la maicuva.
Maicuta cum ru-a vazut,
Prea bine rn-a cunoscut,
M-a luat la hiciit.
Maica, nu m hicii,
Pin' nu ti-oi istorisi.
Cine-si di copil pin streini
Nu-i e rnila ca de ciini.
Asijderea si de mine,
Nu v-a fost mi1 la lume,
Nu vi-i rnila ca d-un dine.
Parintii au fost plini de avere,
Eu le-am fost de mingliere,
Ca luna printre stele.
Cum parintri S-o-ndurat,
Pe mine rn-cl inaritat,
Peste munti,
La alte curti,
La parinti necunoscuti ;
S-au racarnit la argint,
Pe mine rn-au prapadit.
Ci argintul sade-n lada,
Dar uritul sade-n vatra ;
Argintul rugineste
$1 uritu-mbatrineste.
Parintii sedeau la masa,
Eu le facearn treaba in casa.
Ma. puneam s ed i eu,
f15ca'u din
Parintii se uitau rau ;
Cind inghiteam o-mbucatura
Lacrimile ajungeau in gura ;
Cind inghiteam a doua oara,
Lacrimile m omoara.
Toata lumea si-a ales
Spicut verde de ovas
$i cite-un tinar frumos ;
Nunnai eu c mi-am ales
Spicut verde de secara
Si uritu din alta tara.
Uritu din ce se face ?
82
Ia, din ornul care tace.
Uritul din ce se face ?
Ia, din ceea ce nu-ti place ;
Ca' el tace si le coace,
Cind vorgheste el te sparge.
Negru, Doamne, e pa'mintu,
Dar mai negru e uritu ;
Parnintul face pine,
Dar uritul oalea-bi tine.
Culeag de Chr. N. Tapu de la
Ion Vicariul din Ocna Sibiului.
Frunza' verde, foaie lata,
Pin-eram la mama fartg,
Minoam fasolea nefiarta
$i cram mai dezmierdata'.
Frunza verde de susai,
$i daca m marital,
Marline piine cu legume
$i umblu jalnica' in lume.
De la Ion Mihai, din Bucureti.
Frunza verde, foaie lata,
Cind cram la mama fata,
Mincam turta coapta-n vatra
$i rasa pe razatoare,
1mi era fata ea o Hoare ;
Dar de cind rn-am ma'ritat
$i-s nevasta cu barbat,
Ma'nineyiine si beau vin,
La inima pun venin !
De la d-ra Elisabeta Iticelescu,
din Corabia-Romanati. Culese de
Chr. N. Tapu.
* In original s came, (N. ed.)
83
www.dacoromanica.ro
Ah, ninorocita maica,
Decit m-ai facut o fata,
Mai bine-un colac de cheatra',
Sal m puie la fintina,
Unde s-aduna flcii
5i s cheama' ap buna.
Cocosel cu creasta proastg,
Nu mai bate la fereasta,
Ca' nu-s fata, da-s nevasta'..
Cind cram la mama fata.;
Mincam turta coapta-n vatr
5i rasa pe razatoare
$i im' era fata ca o floare ;
Dar de cind rn-am mritat,
Maninc pine si beau gin,
La inima pun venin ;
Maninc pine si beau apa'
$i sa face in mine-otrava.
Culeas5; de inv. I. Dumbrav5
din corn. Uscati, jud. Nearnt.
Tinerea rn-am ma'ritat,
Rea soacra Mi-am ca'pa'tat,
Rea soacr i rau barbat.
Cind da-n cline*,
Dal si-n mine ;
Tn cline d num-o data,
Pe mine rupe-os,lopata: ;
In cline de doua ori
Si-n mine de noua ori.
Daca vazui ca'-i treaba-asa,
Pusei secera la briu,
Plecai la holda de grin.
Secerai pina Ia prinz,
Tot ou lacrimi i cu plins ;
Secerai pin' l-amiaz',
Tot cu lacrami pe obraz.
Secerai pin' la ojina.,
Secerai pina supt seam,
Iaca soacra nu mai vine ;
Tot cu lacrami i cu para.
Toate soacrele-mi venea,
Cu amiaz la noru-sa ;
Numai soacra nu mai vine,
Bate-o-ar ziva de mline I
Ma uitam in jos pe cale,
Iaca soacra ca o para',
C-o cocuta su' sutioara.
Haida, sora, de maninca.
Nu mai minc, mincare-as foc,
Daca n-am avut noroc.
Sa hi bagat conciu-n foc
Si-nvelitoarea-n vale,
Ca sa ramii fata mare
Si sa-ti minci asta mincare !
Culeasa de Chr. N. Tapu de la
Ion Vkariu, Ocna Sibiului.
Frunz'i verde, foaie latL
Cind cram la mama fata,
Mincam tuna coapta-n vatra
$i mi-era fata curata,
De griji eram departata,
Petreceam tot bucurata
$i nu eram suparata.
Puneam la cozi floricele,
Imi leg= la git margele,
Bagam la degit inele
$i mergeam la hori cu ele.
De-acu jalea ma-ncinge,
La nacazuri ma impinge.
Dorul nu mi se mai stinge
$i puterea imi invinge.
Rid, vorbesc cu altii-n fata,
Lumea parca ma. rasfata,
84
www.dacoromanica.ro
Dar in inima cu greata
Imi petrec a mea viata.
Ca de ma duo la vro casa
Si rid cu altii la masa,
El nici aid nu ma lasa.,
Tot cu vorbe m apasa,
Din gura-i curg vorbe rele,
Ma amaraste cu ele,
Inima-mi rupe de jele,
Vai de pacatele mele.
Dar vazind ca se aduna
Si doi cu doi se-mpreuna,
Alergai i eu nebuna
Sa-mi pui capului cununa.
Alergai ca dupa glume,
Ca sa fiu i eu cu nume,
Ch sint cu barbat in lume,
Sh ma' numar intre mume.
Fata, fata tinerica,
Nu rasa gindu sa-ti zica
Ca &a-0 iei barbat de mica,
Ca' el nu-i o papusica,
Ci stai pina-n virsta mintii
Si fii curata ca sfintii,
Nu rinji la tineri dintii,
Ca sa te tie parintii.
Ca' de te mariti odata,
Apoi esti tot maritata,
Nu mai poti fi vindecata,
Pin' ce mori nu mai esti fata.
Culeas5; de pr. Gr. Kose, inv.,
din pl. Bistriva, jud.
Frundzi verdi pai sacari,
Amoras din alti tari,
Di ciasu ci ti-am vadzut,
La inimi hi-al cadzut.
Si si-ti scriu un ravasal,
Pi-o frundzi di petrinjal.
Si liLt tred o api mari,
Si rii4 duci in ceia tart,
St ti vacra lumia toad.,
Ci ti-am fost amuridzati.
Frundzuliti odolian,
$tii, bdii, amu un an,.
Cum ni primblam pH*. median ?
Mincam un m'ar s-onptai
st dorniam pi-on csapatal,
Vachtici, psar sucit,
$saclz la noi dac-ai vinit.
Nu-t' pai lucru urit,
Ci noi asa am trait,
51 cu drag si cu urit,
$-atca am imbsatrinit.
Spuni mI-ti hoearit,
Noi amindoi ni-am urit.
Spuni mini-ita cu drag,
Si samine mac in prag,
C-am clzis dzsatt ci nu i-I cak,
$1 Ia fintini
Ca si nu-t' mai ciu vecinf,
La porrivi tamitigt,
Ca si nu-t' mai ciu draguti,
La poarti flori albastri,
Ca sa nu-;' mai chi nevasti.
Foi verdi t una,
Spuni, badi, mini-ta,
St mininci, si-i ticniasci,
La mini si nu gindiasci
Ci i-oi ci o nori-n cast
Sau cii, badi, nevasti.
Maid-ta-i fimei ra,
Intri-n cast ca o coast
Es-afari ca o pari,
Cu traista subsuoart,
St si ie din tari-n tart,
In ceri printru ea si sari,
Di celi mai multi ori,
La cele farmkatori,
85
www.dacoromanica.ro
Si ti farmici pi tini
Ca si m urasti pi mini.
Maid-4a gi di-a crapa,
Tot pi mini mi-i lua ;
Maid-ta si di-a plesni,
Tot cu mini ci-i tral
Culeasa de Ieremia Nedelcu din
jud.
Re-o dat socri-flo doi boi
$i pe toanta dinapoi, of i iara
of !
Ri-o mai dat i doisprizeci,
Tot cu toanta ne pitreci, of si
iara of !
Ia-n dat patru inapoi,
Sa' ici toanta di la noi,
Ca' maninca nispalata
$i se culca nenchinata.
Nu distul cf-i toanta' slued*,
Faci mamsaligsa cruda, of si iara'
of :
Cum sedi toanta la soare,
Ici pari cd-i aiatari ;
Cum sedi toanta la luna,
Iti pari ca-i o nebuda, of si iar
of !
Cum sedi toanta la foc,
Iti pari cI-i poloboc.
Nu ma vini Palaghie,
Sa ma' duc la cununie, of si iara
of !
Farinte, nu cununati,
Ca' zi Dumnezeu te-a bati, of si
iara of !
Culeasa de Gh. Dobrea, inv.,
din corn. Uscavi, jud. Neaml.
Foaie verde trei smicele, Tine cas:i cu chirie.
Orb am fost eu la vedere Sa-mi porinceasca mie ?
Cind mi-am fost luat muiere. Verde, verde, nuca seaca,
M-am bucurat la avere Mai bine una saraca,
$-am luat fara placere ; Ce i-oi porunct sa-mi faca
Luai strigoaica din lume, Sa-mi dea apa de spalat
Ca sa-mi aduca bani sume, 5i gull de sarutat,
$i-acum sta s un sugrume. St cind mi-oi bate-o viodata,
Striga ascute glasul, Sa n-o stie lumea toata !
Sa-1 aud eu in tot ciasul,
Ca' mi-a dat bani cu trasura. De la lautarul Dumitru Ion Ga-
Din gura-i curg vorbe rele, raliu, Naipu-Vlasca.
Ma amaraste cu ele,
Vai de pacatele mele !
As trai i n-am cu cine, Si ti-am zis c nu-mi trebuie
5-as muri, moartea nu-mi vine. Nevasta cu avutie,
Mai barbate blestemate, Sa-mi porunceasca mie ;
Ce te-ai bucurat la avere Mai bine una saraca,
5-ai luat fara placere ? Ce-oi porunci ea sa-nu faca,
Tu caua si f un leac, and oi da un pumnu s taca.
Baga femeia-ntr-un saL Sii iasa afara
Si pofteste pe un drac SL intre-n casa
Ca s-o ia el in spate s a' ma ia dupa cap,
Si sa ti-o duca departe, Sa ma-ntrebe de ce-am dat.
S-o arunce-ntr-o fintina, De la Ion Mihai, din liticuresti.
Ca pe o fetmeie nebuna. Culese de Chr. N. Tapu.
Si tu iara te insoara
Si la una saracuta,
Numat sa-ti fie dragtga. Foileana umdelemn,
Aferim, puica, aferim,
Culeasa de V. Roster, inv., din Ce fel di dragosti avert,
sat Balceni, corn. Tazlau, pl. Ns- Numai din ochi ni yedem,
trita, jud, Neamt.
Tot la tuna si la doua,
Ca sa n-aiva amoru numk
Verdi frunzi
Cine naiba-mi sopti mie Cini oari ni-a zis file
sa. m duc la Lixandrie, Sb ieu fata cu mosie ?
Sb ma-nsor, sa-mi iau sotie, Mai ghini una saraca,
Si la colt cu pravalie, Ci i-oi cumpara sa-i placa.
si-o fusteica de mosie Caci acea cu mosie
Si cu razoare de vie, Are multa. fudulie.

86

www.dacoromanica.ro
Verdi, verdi i iar verdi,
Ce-am iubit nu se mai vedi.
Am iubit o chiatea scumpi
$i-am luat o toant sluta".
S-a dus toanta la ocol,
Discult'd, cu capu gol,
Vitili s-o steins posrnol,
Csa gindeau boala lor.
Si era un ghitel baltat,
$i-o luat portita-n caz
Si-0 fugit pin' ce-o crapat.
Ma uitai din deal in vali,
V5:zui toanta cu mincari
Si-o-ntrebai : Ce-ai, toanta", di
mincari ?
Usturoi i lapte acru !
E mergi inapoi la dracu!
Cu1eas de Gh. -Dobrea, invd din
corn. Uscavi, jud. Neann.
Frunze verdi trei lalele,
Ma'-nsurai, 'm lyai muiere,
IVra bucurai la avere,
La avere, la argint,
La un bou de priponif.
Argintul s-a cheltuit,
Muierea a imbtrinit.
Muierea ies pe usa*,
Cu capul plin de cenussa: ;
Boul rupse si se duse
$i din ochi s rkpuse.
Bou ici, bob colea,
Bou trace Dua.rea ;
Srkut de maica mea,
Ca' am raimas numai cu ea!
Culeasa de inv. I. Dumbrava din
corn. Usca0, jud. NearnT.
www.dacoromanica.ro
Foaie verde trei lalele,
M51-nsurai sa-mi iau muiere,
/t/g bucurai la avere
Si-mi luai muma mamii mele,
Vai de pa'catele mele !
La avere, la argint,
La un bou de priponit !
Bou ici, bou colea,
Bou trece Duarea.
Averea s-a cheltuit,
Nebuna mi-a-mba"trinit
$i eu tot m-am pra'pa'dit !
Puia, fusei urgisit
De Dumnezeu cel iubit.
Batsa-v.a" crucea de femei,
M-ati la'sat incins cu tei,
Cu toata' averea s piei !
Fire-ai, maic, b1estemat:1,
Ca' nu Insa" cdcusi o fafa !
Auzita de Chr. N. Tapu de It
I. Negoescu, Bogavi, Dirnbovica.
A se vedea var. Muierea urita
din col. d-lui G. Dern. Teodo-
rescu, p. 272.
Frunzsa' verde bob si Erne,
Descunua-m5:, pa'rinte ;
De nu mi-i descununa,
Florile te-or blestema !
Ba nu te-oi descununa
Pin nu mi-i num.ra
Frunzele din nou--, nuci,
Iarba de pe nou'a lunci.
Culeasa de M. Canianu de la,
Smaranda Spiridon, din Viisoara-
NeamT.
 III
Inmormintarea
Ce c.as'a" ti-ai gLatit,
Fr usi, fati feresti,
ACOje sLa' vietuiesti ?
Bucur4-te, mtnstire,
Cl uite ce floare-ti vine ;
51 nu vine s'i-nfloreasca",
Ci vine ssi putrezeasea.
Draga mamii puiculitsa,
Pe toa-te ara'rile
Te-or boci surorile,
:Draga mamii, fetita mamii
Draga mamii Elenuta%
Nu te dupe, deagufa,
Toate crsirusile le-oi umbla,
De m'atMut'a n-oi da.
Draga rnamii Elenufa,
Da' unde te duci, draga mamii ?
Tare te-ai mai miniet pe noi.
Toate c'ara'rusile le-oi calca,
De m'italufal n-oi mai da.
ElenuO, da' unde t duci ?
Draga mamli, unde te duci tu ?
Dragu -mamii mititel,
'Nu te duce de la mama.
1-tetaga"-te ljt sfintul soare
88
www.dacoromanica.ro
5. tie ziva mai mare,
Asta-i zi despa'rtitoare
De la mama matale,
Draga mamii, draga mamii.
Nu te duce de la mama,
Of, of, of, draga mamii,
Ca' a mamii ie ai avut.
Roa0-te la Dumnezeu
Ca s m ieie i pe mine moartea
Ca ssi viu la ma'talut'a,
Draga mamii, tare arsu-m-ai ii
urit,
Eu cu mata m mai luam si
vorghiam.
Culese de inv5t. I. /35115tescu din
corn. Dragomiresd, jud. Nearni.
Dragu mamei turturel,
De ce n-ai murit de mititel ?
De-ai murit acu' mai mare,
De-i faci mamii sup5rar1,
$i fureasa-i cu peteari,
Dragu mamei turturel !
N5frama di cununie
Ti-am pus-o 1.4 nsasalie ;
Nalrama di vornicel
Ti-am pus-o la fesnicel,
Naframa di lautari
Ti-am pus-o la preu}i. mari.
Of si iara of, draga mamei,
Draguta mamei !
Ian ti scoala, dragu matuei,
5i te uita pe fereastra,
Ca-ti vini card domneasca
De la noi s te porneasca.
Dtncotro vintul ma bate,
Tot ma' frigi i m5 ardi ;
Cind soarili aburesti,
Iv la frigi i ma pirlesti.
Ian ti scoala i hai acasa !
Dar macar clnd a ploua,
Sa se cunoasca urmuta,
Sa beu apa dintr-insa,
Salmi racoresc inima !
Draga me, miluta me !
Dar pi noi cine ne-o spala
Cu miluta ca mata ? !
Nici o poama nu-i amara
Ca mama de-a doua oara,
Of si iara of ! hm !... hm !.
hm !...
Culese de Gh. Dobrea,
din corn. Uscali, jud. Neang.
Bucura-te, manastire,
Cf frumoasi floare-ti vine,
5i nu vine sa-nfloreasca,
Ci vine sa putrezeasca.
Plingeti toti patru pared,
Ca far' de stapini raMineti,
Plinge casa, plinge masa,
Ca se duc stapinii casei.
Pe carare spre izvor,
Creste iarba i mohor,
Pe cararea spre fintina,
www.dacoromanica.ro
Creste iarba i sulcina,
Pe cararea inspre casa,
Creste iarba i matasa.
draguta, pina-n prag
Sa vezi oile cum rag,
Ie$i, draguta, din camara,
S'a vezi oile cum zbiara,
Iesi, draguta, la pirau,
De-auzi cum fuge calul tau.
Cales de inv. C. P. Teoanescu-
Gribincea din corn. Bicaz, jud.
Nearnv.
Venid toti cei din Adam
5i cu fiul lui Avram,
Sa-i cintam versul de jele
Pentru a lui Adam gresele.
Sa-i cintam vers de carte,
Pentru a lui Adam pacate.
Caci Adam cind o gresit
Dornnul din rai 1-a lipsit.
In poarta raiului 1-o pus,
/n para de foc nestins.
5i-a inceput Adam a plinge
51 catra Eva a zice :
Of, Evo, cum te ascultai,
invat.1 Sfinta porunca calcai I
Din porn indraznii i mincai
$i din rai ma lepadai.
Raittle, gradina dulce,
Nu ma-ndur a ma mai duce
De dulceata ta cea dulce,
De mirosul florilor,
De glasul Ingerilor.
Plingeti, petri i parnint,
Din rai ma gasesc lipsit.
Raiule a me zidire,
Ma gasesc in prigonire.
Cules de Gh. Dobrea, inch's,.
corn. UscaTi, jud. Nearnl.
89
Oh, amar i grea durere,
Moarte fara iningiiere.
fravi, veniti, surori,
De ma-mpodobivi cu flori,
Sa vie si-a mea sovie,
Care-am fost la cununie,
Sa.,stropeasca stropi cu apa,
Ma petrecevi, pin' la groapa.
sa' stropeasca strop' cu yin
$i ztcevi Cu toy' amin.
Ziva buda mi-o luai
Si la rai c o plecai,
Dar la rai cind am ajuns
Gasii raiul incuiet.
Trei matanii am inchinat,
Lui Dumnezeu rn-am rugat.
Dumnezeu ca un sfint
Rugaciunea mi-a primit,
Raiul mi 1-a descuiet.
Iar in rai cind am intrat,
Ce-am vazut m-am bucurat :
razui mesele intinse
$i faclii de ceara aprinse,
Vazui pahare pline,
Auzii cuvinte bune.
Vazui pomii incarcavt
De copii botezavi ;
Vazui fintinele pline
De sufdetele cele bune ;
Vazui fintinele goale
De sufletele cele tele.
Cules de inv5tt N.I. Baltatescu,
din com. Dragomirest4
Neamt.
0, amar i grea durere,
Jale far' de mingiiere
S-o plingere necurmata,
Lacrami, piraie infocate,
Ci azi moartea mu desparte
www.dacoromanica.ro
$i mu duce in alta parte
Pe o cale neumblata,
Unde n-am fost niciodata.
Nu stiu la rau sau la bine,
Cum o vrea Domnul cu mine.
Trupul meu in mormint ii pune
soarile mi-I aptme,
$1 ma rog tatal acum,
Vino, prea dorita mama,
Venivi, fravi 1 surioare,
Venivi rude doritoare,
Ci eu astazi vroi sii mor
$i de voi nu mai am dor,
$1 de-acu' pina-n vecie
Mila Domnului sa fie.
Cules de G. Giurumescu, inv5v.
din com. Ruptura, jud. Mehedinti,
0, de trei ori ticaloase
Suflet ce iesi din oase,
Cit e lumea de frumoase,
Porumbiva minglioase.
Ca' in lume cind noi eram,
Cu fravii beam si mincam,
$i in toate ne dezmerdam.
Sufletele atunci zise :
0, fratele meu cel dulce,
Sa-m' dai haina su ma-mbrac,
Si scap din munca din iad !
Ba eu haina nu v-oi da,
Fie-vi munca in veci asa.
jud. Ca in lume cit ai trait
Haina' de ce nu v-ai facia,
Haina buda i frumoasa
$i ssa-vi fie gata de masa,
Haina mindra' aurita,
Sa'-vi fie gata de nunta.
Culeas'a de I. Dumbrav5, invat
din corn. Uscati, jud. Neamt.
90
 Zorile
Zorilor, zorilor, Sg vin i ele
Voi surorilor, Si vadi. cg-i jele.
Si nu mi-1 zoriti, Zorilor, zorilor,
Sg mi-1 ofiliti, Voi surorilor,
Pin' noi ne-om gti Si nu vi grbii
Cuptoare de pline, SI mi-1 ofiliti
Noui de m'alai, Pin noi om face
Noui buti cu vin, Nona ferestrele :
Pe una sg-i ving
Noua cu rachiu. Miros de timiie,
Zorilor, zorilor, Pe alta ving
Voi surorilor, Colac si Fuming,
Si nu mi-1 ZOrii Pe una ving
SI mi-1 ofiliti, 0 turtiti caldi
Pin noi vom face $-o ulcea cu ap
Noui rivisele Giles de, invA. I. Mateescu, din
Pe la nemurele coin Stroesti, jud. Gorj.

Cintece la inmormintare
Mu lt amigitoare lume
5i visuri inselirooare,
Ca umbra de trecitoare,
Lume, roati invirtitoare,
De suflet pigubitoare,
Ne pusesi la maxi in brace,
Sg ne creasci spre viati I
$1 cu cit vrista ne creste,
Grija iar i. se mireste.
Ne ostenim i asudim,
Ca multe s cipatim,
Sg triim lungi viafa
Intr-insele cu dulceati ;
Iar nemiloasa moarte,
Dupa-acestea, dupi toate,
91
Ride de a noastri trudi
$i de sudoarea cea crudi.
Tocmai atunci cind gindim
Ca mai fericiti s fim,
Secerea cea ascujiti,
Spre acea treaba gdtitg,
Cu cumplire o-nvirteste
$i de viati ne lipseste ;
5i diva' multe nevoi
Ne trimite inapot
In pimintul ticglos,
De unde e omul scos
$i zidit de Dumnezeu
Dupi insusi chipul sgu.
Pre toci pre rind ne aduni

www.dacoromanica.ro
La acel loc impreung,
Pre unii la bgtrinete,
Pre altii la tinerete.
Moartea-n lume sta'pineste
$i pe toate le domneste.
Moartea-n lume e mai mare
$i pe nimeni prieten n-are.
Toate Cite ai sint glume.
Nu se teme de impgrati,
Cu osti mari inconjurati ;
Nu se teme de voinici,
Nu e milg de prunci mid,
De bgtrini nu-i e rusine,
La cei tineri incg vine.
Moare ticnosul om
Mincind strImosul din porn,
D-alyia duce in mormint
Cu el putintel vesmint,
Cu care se invgleste
Cind de toate se lipseste.
0, vai, cum ne inseam
Trupul cind ni-I ingrgsgm,
Viermilor facem mincare
Si pgmintului ingraisare.
Tot ce rgsare i oreste
Cindva tot se vestejeste ;
Tot ce rgsare afarg
In pganint se-ntoarce iarg.
Carele nu va sg creazg
Sa' mearg`I-n mormint s vazg,
Ca sg spuie-adevgrat
Carele a fost bogat,
Care sgrac si lipuitt
In viatg asuprit.
92
www.dacoromanica.ro
Omule, te socoteste
5i de pkat te fereste,
Cgo dacg te vei feri
In veci fericit vei fi !
0, oit de tnfricoat i grozava`
este moartea din lumea aceasta t
CI m suii intr-un munte inalt,
Ca de moarte oi s scap.
$i inclgratul meu rind m uitai
Vazui moartea stindu-mi lingg
mine.
5i grozav ang spgimintai
Si din gurg asa strigai :
Oh, moarte amgritg,
De oe stai asa inecajitg,
Cu firea posomorita
$i cu fata vesiejitg ?
Vino de ia i sufletul meu.
5i veniti frati, i veniti surori,
$i toti cei ce m iubiti cu dor
Si mg inconjurati cu flori
5i mg vedeti, c o sg mor !
Oh, vino si tu iubita mea
sotie
Ca' n-am bgut apg vie
Cit eu ti-am fost tie sotie !
0, veniti i voi, dragii mei
CI voi mi..ai foist mie dragglasi
Ca vazui riul eel de foc groaznic
curgind
Si pe arhangelu Mihail la cei
drepti treoind
$i grozav mg minunai i din gurg
asa strigai :
Oh, arhangel Mihail, vino si
ma treci i pe mine acest riu
de foc
Cali dau aur i argint,
De care am agonisit aici pe
pamint.
Jar arhangelu asa graia :
La voi a fost aur i arginx,
Biserici, preoti i saraci,
Auru 9i argintu s fi cheltutt
Astazi ceasul mi-a sosit
Astazi ceasul mi-a sosit
5i lumea mi-am parasit,
Astazi m calatoresc
La parintele ceresc,
Unde m adasta Hristos,
Sa-mi iau bune, sa-mi iau rele,
Dupa pacatele mele ;
Bune sau rele sa-mi iau,
Sama de toate sa-mi dau,
Pentru cite le-am urmat,
Pina la cel mai mic pacat.
Vezi ingerul mortii,
Acum cum ne soseste la drum.
Of, suflete ticaloase,
Te gindesti numai la trai,
lar nu la iad sau la rai.
Mincai piine cu zahar,
lar acum nu mai treci pe la iad,
Unde pacatosii ard,
$i de aid la alt vad,
Tot la iad, la iad.
0, vai, spre iad m uitai,
Ce vazui ma. minunai :
Vazui negustori in rind,
Cari vind lipsa in tirg ;
Vazui cu cintari la git,
Tinguindu-se amarit ;
Vazui cu cintari de nas,
Se vaitau cu mare glas ;
93
www.dacoromanica.ro
5i calea sa-ti fi gatit.
Doamne, slava tie.
Culese de I. Ionescu de la pr.
Gheorghe Popescu, corn. Runcu,
cat. Costesti, jud. Dimbovita.
Vazui en foarfici de come,
Se vaitau ca nu mai poate.
5i de-aicea la alt vad,
Tot la iad, la iad.
0, vai, spre iad m uitai,
Ce vazui m minutia :
Vazui muierile in munci,
Care Ii omoara a ei prunci,
Fara mila, fara dor,
In pintice de omor.
Vazui balaur cascind
$i din geana foc varsind.
5i de-aicea la alt vad,
Tot la iad, la iad.
0, vai, spre iad ma uitai,
Ce vazui n minunai :
Vazui popi si hirotici,
Cu dascali, cu gra.matici,
Aruncati cu capu-n jos,
In focul cel flacaros,
Vazui imparati tirani,
Tragatori de gologani,
Care pe lume au trait
5i saraci n-au miluit.
$i de-aicea la alt vad,
Tot la rai, la rai.
0, vai, spre rai ma' uitai,
Ce vazui ma bucurai :
Vazui floarea soarelui,
5edea-n poarta raiului
Si judeca florile,
Ce-au fkut mirosurile.
Va'zui mese dalbe-ntinse,
Cu f5'.c1ii de cear5"..a.prinse.
Nra'zui negre mese-ntinse
Cu fa'clii de cearl stinse,
Wzui oameni spovediti,
Ca niste pomi infloriti ;
Va'zui si nespovediti,
Ca niste husteni plrliti ;
Va'zui muieri spovedite,
www.dacoromanica.ro
Ca niste flori inflorite ;
Va'zui si nespovedite,
Ca niste paie ptrlite ;
Va'zui fete spovedite,
Ca niste ruge-nflorite ;
V5.zui si nespovedite,
Ca niste tufe IA:lite.
51 de-acum pin-n vecie,
Mila Domnului s'a. fie.
Cules de G. Giurumescu, inv.,
din corn. Ruptura, Mehedinti.
 DESCINTECE

www.dacoromanica.ro
 1

De inscineito fire

De albeaki
Prea sfintg. Maicg, Sfintl Mgrie, Albeaia pin deochi ;
Plead (curare) d-acasg, Albeata s-a pus pe ochi.
Frumos, gras si frumos ; Atunci Maica Precista vgzu
Plead seapre fete,
Pe +Dale, Cu seapte
Pe cgrare, Hirlece,
Se-ntilneste cu albeata-n cale : Cu seapte
Albeafa pin ruing, $tergare.
Albeafg pin deochi, Uncle vg ducevi, fetelor,
Albeata s-a pus pe ochi. Cu hirlevele
Atunci (cutare) incepu $i cu stergarele ?
Sg se vaite, Ne &cern la fata lui Irodim :
Sg se olicgiascg, Cu stergarele
$i Maica Precista din cer il auzi. S-o stergem,
/1 auzi Cu hirlevele
5i veni. S-o rinim.
Ce te vaiti, (cutare), ce te Mai bine duceti-vg.
olicgiesti ? La ochi
Ce mg vait, La (curare),
Maid Precistg, Cu hirletele
Ce mg olicgiesc ? Sg rinivi
Plecai Albega,
Pe cale, Cu stergarele
Pe cgrare, Sg stergeti
Mg-ntilnii cu albeata-n cale : Albega,
Albeata pin ruing, Sg-1 lgsati

97

www.dacoromanica.ro
Curat, Cu naturile o ana'tur'd'm,
Luminat, Si Ion .s5. ra"mlie curat
Ca argintu strecurat, luminat.
Cum Dumnezeu a fa'sat :
Ca steaua Cules de inv. G. Dobrea din
Din cer, corn. Uscavi, jud. Nearnc.
Ca roua
De pe psa'mint,
In mlinile Maichii Precistii Voi, notisi fete maxi, undi VA'
Dat porniri,
$i lasat. Cu mAurile mturate,
Leac, amin, Cu secerile birlegate ?
Vorbili mele ssa., fie deplin. Ne-am pornit sa" ansturm
Eu m-nchin cu descintecul Sfintele altare i nou'a raze de
Maica Precista cu leacul. soare !
Ci, viniv' de ,luati albeaTa si
Cules de C. It'adulescu-Codin, din ceata
Zgripcesti, Dimbovita. De pe luminile acestui om ;
$i acest am s rmiie curat,
Ca argintul strecurat,
Cum de Maica Precista I-a dat.
Sculatu-s-a trei feti ficioare,
Pina" a nu r'sxi soarele, Cules de inv. 5. Jorda.chescu, din
Pe ochi s-o sp4lat, coin. Cristesti, Botosani.
La icoane s-o-nchinat,
Minicile le-o suflicat.
Cu poalele rotorate, Fugi, a1bea0,
Cu unghiile ritezati, Din negreafa !
S-o sculat cu noua' ma"turcH, Cu m'itura te rnsturai,
Cu nou'a" Cu fulgu te-oi fulgui ;
Pe calt, pi carari, Peste mare te-oi arunca
Nimini nu le auzi. Si n-ii r'aminea de leac,
Numai Maica Domnului Nici ca un gra'unte de mac.
Le-o vsazut $i o r.mlnea (curare)
$i le-o-ntrebat : Curat, luminat,
Uncle Nrs duceri voi, Leffler ? Cum Maica Precista I-a la'sat.
Cu nou'a' ma'tureli, De tiar'a., de iara,
Cu noua' lophieli ? De fire mohorite,
La fintina lui Ierdan, Adusei trei fete mari
S:o rinim di mucigai Cu iile riurate,
$1 di putrigai ; Cu rochile ca'ra'rate.
Cu lopAelili ra'dem, Pe cai incgecar`a., ,

98

www.dacoromanica.ro
La riul lui Iordan plecatl.
Caii in riu intratl,
Din coade zbiciulara,
Peste ochii (cutartia) azvirlira,
Junghiurile le potolira,
Albeata o easpindira,
Se descinta in sare cu apa.
Si nu iamase de leac,
Nici ca un graunte de mac.
$i ra'mase (cutare)
Curat, luminat,
Cum Maica Domnului I-a lasat.
Cu les de 'inv. I. Widulescu, din
corn. P5usesti-Nriglasi, jud. Vilcea.

S-o purces nou sa. fete albe dalbe,
Cu minele suflicate
$i cu noua sepe,
5-o purces la marea s-o sepe.
Voi, noua fete albe dalbe,
Cu minele suflicate,
Nu va duceti la mare s-o sa'pati,
La (cutare) s alergati
$i albata cu sapa s-o sapati
$i cu grebla s-o greblati,
Se descinta cu minica camsasei in trei zile kainte de rassarirea
soarelui.
$i cu m'atura s-o msaturati,
$i cu mineca de camasa* alba
S-o stergeti.
Si n-o ramas albafa de leac
Cit un cir de mac,
In patru deschicat.
$i o camas ochii curati, luminati,
Ca argintul strecurat,
Ca aurul cel curat.
Cu les de Vasile Pasnicu, din corn.
Budestii-Ghicai, jud, Neams.

Tu, albeata', Si pulberea di pa drum.

Totoreata, Cum ssa. ridica ceata
Copitarita, Di pa toate vMle,
Sal pleci, Di pa toate izvoarele,
Sa' ski, Asa sa' se ridice albeata
Sa piei, Din ochii (cuearuia).
Sal raspiei Sa" se duca-n pustiesaguri,
Din ochii (cutaruia), Unde.nu e urma de secure,
Cum piere roua de scare Nci glas de cocos.
Nota. De albeafii (pojghita alb i subtire ce se intinde peste
luminile ochilor) se descinta cu o pana de cocos negru, cu un fir dintr-o
99

www.dacoromanica.ro
nfituti cu care s-a m`aturat pleava dupa' arie i cu un fir rosu, n ail
cu apa se span' pe ocht bolnavul.
1
De la PNtru Stoica Gogu, din
Stroiesti, Vicea. Culese de Toma
Dragu si D. Draghicescu.

De albeafei din vinturi turbate

S-a-nviersunat vinturile L-a luat
$i-a batut, 5i-ntr-un deal mare
Hopii de paie cu t5Irinsd L-a ardicat ;
A ardicat, Maica Precesta a porincit
In ochii (cuta'ruia) $i trei vinturi s-a despecetuit ;
Le-a H.gat, $i cind a hatut,
Creierii capului NI (cutare) 1-a suflat
I-a turburat, De gunoaie,
Vine le ochilor De hopaie ;
I-a-ncetosat. Ochii i-a luminat
Vinturile s-a Vatut, $i 1-a lasat
Ochii (cutaruia) Curat, luminat,
I-a turburat, Ca Maica Precesta din cer,
I-a-ncetosat,
Ce 1-a lasat.
Junghiuri i cucite
In ei a bhat, Cules de Toma Dragu i D. Dr-
Nici la raza focului ghicescu de la Maria Nicolae
Nu 1-a lasat. Dunianoiu, din Turcesti, jud.
Maica Precesta* de mina dreapt Vilcea.

De aplecate
Aplecate rotmlnesti, Unde cocos nu cinta%
.Aplecate tiganesti, Unde vaca" nu zbiara,
Aplecate motinesti, Unde popa' nu toaca",
Aplecate turcesti, C-acolo v-asteaptl
Aplecate unguresti, Cu mesele intinse.
Aplecate cu nou'izeci i nou'a de Cu tfkliile aprinsei
feluri, Cu autari, cu paturi asternute.
Voi sa" vi duceti : Cules de Inv. Z. Pavelescu, din
Uncle dine nu 1ata, con. Rasi, jud. ialomita.

100

www.dacoromanica.ro
 De apucate (de strins)
Scare le a scIpItat, Ca argintul eel curat,
NouI fete curate a plecat, Ca Maica Precista ce I-a Mar.
A plecat din casI-n casI,
Din masI-n masI, De la Maria M. Coltatu, Scri-
oama, Teleorman.
Din uI-n usa,
SI gIseascI usa descuiatI,
Fereastra destupatI. AsearI inserat,
La pat trIgea, Dracu cu drkoaica a umblat
Pe (cutare) l lua, Din casI in casI,
Sus 11 ridica, Din masI in masI,
In suliti il sprijinea, Din usI in usI.
Creierii ti turbura. A gIsit fereastra destupatl,
Singe le ti infierbinta. Usa descuiata,
El chiria Focul dezvalit,
Si tipa. Asternutul asternut,
Maica Precista 11 auzea, Si-1 lua pe (cutare),
Pe scarI de aur Friul in gura-i arunca,
Din cer scobora, Ochii ti'i rosin,
Pe (cutare) ti intreba : Creierii ti turbura,
Ce plingi i te chiriesti, Ochii ii rosea,
(cutare) ? Oasele i le-nclesta.
Piing i m chiriesc Iar (cutare) tipa
Ca intimpinatu rn-a gasit, Si din gura se vIicIrea.
Intimpinatu Maica Precista II auzea,
Cu apucatu. Pe scara de aur din cer se pogora,
In sulite rn-a 1ntepat. Pe (cutare) II intilnea
Oasele mi le-a-nclestat, Pe cale,
Creierii mi-a tulburat. Pe cIrare
Maica Pecista 11 trimetea Si pe el 11 intreba :
La Maria descinatoarea, Ce tipi i te olecIiesti ?
Cu limba II descinta, Cum sa nu tip, sI nu mI
olecIiesc ?
Cu mina 11 trIgea, CI asearI inserat
Leacu i-1 da Strinsu cu apucatu a umblat
Si-1 lIsa Si de mina dreaptI rn-a luat,
Curat, M-a zdrobit,
Luminat, Ochii mi i-a rosit.
Ca steaua din cer, Maica Precisva auzea,
Ca roua din cimp, De mina dreaptI pe (cutare)
101

www.dacoromanica.ro
 La altar il ducea, Cu untu ii ungea,
Cu toiag de aur ii atingea, Cu pieptenele 11 desclesta,
Carrie la came punea,
Singe la singe punea, Cu amiie pe apucat 11 dep5rta
Osinz5 la osinz5, $i din gur5-1 grala :
Rinza,la rinz5. . .0. Fugi, strins,
Maica Precista grata :
Cuprins,
Taci, (cutare), nu te v5ita !
La Maria descintNtoarea Ci cu untul te-am uns,
trimeteai Leacul (cuaruia) 1-am atfus.
Reteri : Se descint5 cu pieptenele, cu t5miie pisat5 in unt si se
unge cu ea pe corp. Cind bolnavul e greu bolnav, atunci tamlia 1se bea
cu ap5.
De la Maria Gheorghe Toma, din
Didegi-Teleorman.

Am plecat la sakie : 0 plesnii,

Bun5 diraineata, salcie ! Inima i-o luai,
$ezi, dac5. ai venit Toate inimile le strinsei
N-am venit s5 sez, $i le adunai,
Ci am venit s te Imre& In inima-,(cur5ruia) ,14 b5gai
D-un strigoi rosu mucos $i acolo le asezai,
Si de-o strigoaic5 rosie ..mucoas5. Si inima (cutaruia)
Si rn-am dus la rug Cum se p151m5deste aluatul in
Bun5 dimineata, rugule ! Opistere
Sezi ! Si faguru de miere,
Nu sez ! Varza in gradini,
C5. n-am venit s ez, Ceara in stuein5,
Ci am venit s te intreb. Asa s5 se plam5deasc5 inima
D-un strigoi rcw mueos. '
(cuaruia)
L-am v5zut Si s ranme (cutare) curat,
A mincat fragi, Luminat,
S-a s5turat Ca Maica sfint5 M5rie,
5i s-a culcat ! Leac s5-i fie !
Am prins pe strigoi, De la Badea Voicu $tirbu, din
L-am trintit, Dricpni, Teleorman.
L-am cr5pat,
Inima i-am kat.
Am prins pe strigoaia, ApueiturN,
0 trinttii C51c5tur5

104

www.dacoromanica.ro
De la miezul noptii,
Din cintarea cocosilor,
Din varsatul zorilor,
Din ilsaritul soarelui.
A plecat niercan cu miercaneasa
Din casai-n cass.,
Din cos in cos,
Din usa in usa,
Din fereastea-n fereastrl.
Pe supt prag se strecurase
$i in cas' intrase
Si pe (cuta'rita) 11 aflase
Adormit,
A1osit,
$i-1 luase
Si-I calcase,
Il intimpinase,
nlcile i le-nclestase,
Iar (cutare) se vaita,
Tare se oligarea.
Maica Precista,
Maica sfinta Maria
Tare auzea,
Tare venea,
Pe (cutare) 11 gasea
$i-1 striga.
El tare auzea,
.Rereta ; Se descinta' pe trupul celui bolnav, se tinge cu untdelemn
si se zice cuvintele :
Cu untul de lemn te tinsel,
Oasele le desclestai,
Singele pe la locul lui II pornur,
Si pe apucatul si pe calcatul it
trimisei
La (cutare) wijitoare,
Ca ta are mina usoara
$i leac la limbg.
De la Maria ITifa Odroiu, din
Rcliori de Vede.
www.dacoromanica.ro
Tare se scula,
Usa Maichii Precistii
$i Maicii sfintii Ma'rii descuia.
Maica Precista
$i Maica sfinta Maria in casa
intra
Si pe (cufarifa)-1 lua
Si-1 sp'ala
De apuca"turi,
De Intllnituri,
De calca'turi.
Si trimetea apucatul
$i calcatul,
Unde pop a. nu toaca',
Unde cocos nu cinfa,
Unde fete mari coada nu
Impleteste,
Unde casa nu se spoieste,
Unde cline nu alatra,
Unde om nu se simte.
Iar pe (cutare) il la'sa
durat si luminat,
Ca aurull stricurat,
Ca roua din cimp,
Ca steaua din cer,
Ca Maica Precista ce 1-a la'sat.
Apuca (cutare) pe cale, pe carare,
.. Cu cerbu Tretine sa-ntIMpina 11
cale.
In coarne-1 lua,
In sus il arunca
Si oasele i le zobi,
Le fra'rninturi.
(Curare) s-a vaitat, s-a olecait,
Maica Precista din cer a auzit,
Scara de argint a facut
Si jos din cer s-a scoborit
103
Si pe (cutare) 1-a-nti1nit : Dumnezeu nu se pomeneste.
Taci, nu te vaita, Acolo sa' traiesti,
Nu te Acolo s va'cuiesn.
Ca' pe cerbu Tretine 1-oi goni (Cutare) sa' ra'mite curat si
In munti inalti, luminat,
In vai adinci, Ca de Maica Precista Mat,
Unde cocos nu cinta', Ca argintul cel curat,
Popa nu toaa, Ca vita din vie.
Fata mare cosita nu-mpleteste, Leac sa'-i fie !
Retet : Se descint pe corpul copilului, cind 11 trage i il unge
cu untedelemn.
De la Marica Petrior, RoViori-
de-Vede.

Apucate de la zile urite, Nu grima,

Din coborituri, Nu junghia,
Din int'k-ituri, Nu cutita,
Iesi de la (cutare) din piept, din Nu intepa,
spate, Iesi i du-te pe lemne,
Din oasele toate. Pe pietre !
Reteta : Se desdnta' cu tamlie usturoi i untdelemn si cu acest
amestec se unge copilul bolnav pe corp.
De la baba Oprica Gr. Diaconu,

Uciga-re crucea, vrajmase, $i-1 hitina,

Pe urechi de ferestre intrasi, Pieptul cu spatele i4 desclesta.
In gura (cuta'ruia) te-nfundasi, Capul i-1 desturbura,
In limba (cutaruia) suflasi, J.
Trupul II usura
Pieptal cu spatele i-1 inclestast. De apuckuri.
(Cutare) gla'suia De inclestaturi,
Si plingea. Si (cutare) ramase curat,
Maica Precista 11 auzea Luminat,
$i la el a venea, Ca Maica Precista din cer ce I-a
De mina dreapt II Iua dat.
&lea!: Acest desdntec se rosteste trIgindu-se copilul cu untAe-
lemn pe,corp.
De la Maria Pteda Cominescu,
B5rUatelti-Vi1cea.

104

www.dacoromanica.ro
Umbla' ucigsa-1 crucea 5i sari
Din casa in casa, $i pe (cutare) 11 prinse
Din masa in masa, Si Eni4 desclest'a
Din vatra' in vatra. Din mate oasele,
Gasi usile incuiate, Din toate ma'duvele,
Ferestrele astupate,
Focul Din toate incheieturile.
Usa o plesni, Mi4 sterse,
La parete o trinti, Mi-1 curski,
In casa' intra, Mi-1 duse la Neaga,
Ferestrele destupN., Cu limba II descinta',
La pat dazui. Cu untu de lemn 11 unse.
Pe (cutare) ii lua Indara't, ucigasule,
'Si-al sus il arunca, Uciia-te crucile ;
Si el tipa Desclesteste oasele
Si se vaita.
$i Maica Precista auzi, Si asea.z'i singele !
Se inalta" in seari de 4rgint $i (cutare) s'a fie curat,
$i facu ochh roata Luminat,
Peste lumea toafa, De la Dumnezeu asat.
-
De la baba Neaga tamfir Gheor-
ghe, Butculegi, Teleorman.

A plecat Maica Precista din casa' Curind la Dragomira

in casa. desdntatoarea te-a trimes,
A ga'sit-o pe (cutare) cu casa Cu gura te-a desaintat,
descuiata, Oasele le-a desciestat
Cu fereastra destupata', $i pe (cutare) 1-a lasat
Cu m'atura dezlegafa,
Cu cenusa in vata, Curat,
.Cu gura ascafa, Luminat,
Cu limba 15.sata'. Ca roua din cimp,
Pe (cutare) de fasa' 1-a luat, Ca argintul cel curat.
In sus 1-a aruncat, Ca oHce strecurat,
INu j-a spairnintat. Ca Maica Precista ce 1-a dat.
Reterei : Se descinta pe capul copilului, cind 11 trage i 1 unge
cu untdelemn.
De la Dragomira Tudor C4'i,
SfinTwi, Teleorman.

105

www.dacoromanica.ro
A plecat rnoroiu cu moroaica,
Strigoiu cu strigoaica,
Leu cu leoaica,
Deochetorul cu deoch.etoarea,
Tapu cu Opoaica.
Pretuundeni a umblat,
Pretutindeni a intrebat
Si a ga'sit usile-ncuiete,
Ferestrile astupate,
Focurile Inva lite,
Focul invsalit 1
5i pe (curare) in pat aromit.
La (cutare) a Osit
Ferestre destupate,
Usile descuiate,
Focul dezvnit,
El in pat aromit.
La el a intrat cu ochii beliti,
Cu dintii rinjiti,
In coarne 1-a hat,
In sus I-a ridicat,"
L-a trIntit, 1-a fIrtmat,
SIngele i 1-a Vairsat.
El tipa, se olecsaia,
Maica Precista 1-auzea
$i la el Ca venea
Si cu jale-1 intreba ;
Ce plingi i te vaieti
(cutare) ?
Ref& : Se desclonfa. In ttntdelemn i cu el se trage copilul
si se rostesc cuvintele de mai sus,
Proca, cu dinii ca teslele,
Cu unghiile ca secerile,
Pe crucea ferestrii se puse.
La (cutare) a Idadulit,
106
www.dacoromanica.ro
Maicg Precist, rn 5. pling si
rn'a. jeluiesc.
Ca' strigoiu cu strigoaica,
$1 moroiu cu moroatca,
Leul cu leoaica,
Deochetorul cu deochetoarea,
Rimnitorul cu rimnitoarea,
Au venit, rn-au intimpinat,
Ifl coarne m-au luat,
In sus tn-au ridicat,
M-au trintit, rn-au sca'rimat
$i singele mi 1-au Va'rsat.
Maica Precista asa auzea,
Cu el la Manea vrIjitoarea
mergea,.
De mina dreapta'-1 lua,
Cu mlinele 11 fIrlrna,
Cu limba-1 descinta,
SIngele la sInge-i purlea,
Os la os implinea,
Vinele i le descorda,
Fificile i le desclesta,
$i pe (cutare)-1 vindeca.
Descintecul de la mine,
Leacul de la Dumanezeu
Si de la Maica Precista !
mic-
De la baba Manea Matei, Roi
ori-de-Vede, Teleorman. Ctrlese de:
Chr. N. Tapu.
fri mijlocul casei 1-a trIntit,
Singele pe nas 1-a podidit
Cind 1-a trintit.
Maica Precesta puse os la os,
Rarunchi la earunchi, Ma vait si ma olicaies
Fa lci la raki, C-a venit apucatele,
Chiotori la chiotori, Inclestatele,
Baleri la baled. $i m-a-ntimpinat,
Pe Proca cu tamiie-i afuma., M-a zdrobit,
Cu dintii pieptenilor 11 intepaea, M-a farimat,
Cu cutitu-1 junghia. Pieptu cu spatele
Sa-ti inveti dracoii tai Mi 1-a inclestat.
Si paraoloicile tele
Si zimbatii tai, Nu ti teme (cutare),
De azi incolo, C-ai venit la mine,
Sa nu-I mai misti, destintatoare,
S'a nu-1 mai adapi, $i te-oi descinta,
Sa' nu-I mai misti, Pieptu cu spatele
Ca cu mina v-oi lua, Ti 1-oi desclesta.
Peste mari negre v-oi arunca, Csa apucatele,
Unde vaca nu rage, Inclestatele,
Uncle clopot nu trage. Din oasele (cutsarqia)
Acolo sa locuiti,
Acolo s'a vacuiti, A plecat,
Pe (cutare) sa-1 paliasiti,. S-a ardicat,
Leac sa fie. S-a dus in pasciune,
Cu patru ma:tusi batrine :
Cu les de inv.14 lUdulescu, din Una schioapa,
corn. Pauswi-Maglasi, jud. Vilcea. Alta oarbai,
Una surda',
Alta muta'.
Voi, apucatelor, A mut'a chioti,
Inclestatelor, A surda' n-auzi,
La ce ia (cutare) A oarba nu zari,
L-ati intImpinat, A schioapa nu fugi.
L-ati inclestat,
L-ati apucat ? Venira: lupii
Ca Maica Precesta a aflat, $i le luaea,
Jos pa scara' de aur -s-a dat Le larimarsa,
$i 1-a intrebat : Le mincara,
De ce te vaiti Pa (curare) de ide
Si te olicaiesti, 'L sapara.
De nu pod hodini
In jeturile mele, De la Maria Nicolae Durn'inoiu,
De vaitaturile tele ? Stroiesti, N ilcea.

107

www.dacoromanica.ro
Pleaca (cutare) Chirindu-s i aolicaindu-sal
Pe cale, p caraxe, Il rasa.
Se-nrilni cu tartoru-n cale, Maica Precesta 1-auzi,
Cum il lusa, Pa' scara d ceara s scobari :
$1-1 trinti, Nu te chilli.
Pieptul cu spatele
/i lipi, Nu te aalicei,
Singele-i surbi, Ce ti-oi ptme
Fata-i sarbezi, Singe la singe
Trupu-i bolnavi, $i os la os,
Inuna-i mina, 5i te-oi face mai voinic
Singele-i varsa, De cum ai fost.
De la Girca lui Papa GluO, dirt
Stroqti, Vilcea.

A plecat (cutare) Nu ti-e frica

PI cale, p carare, Cb oi lua trei peri
Intr-o padure mare. Dupa pintece di la mine
Multe lemne a luat, $i i-oi arunca
Rau a ostenit, Intre spete la tine,
La o fintina a venit 51-et tot urnbla,
5i a hodinit ; Leac n-ai avea ?
Multa apa a &am, Nu mi-e frica,
S-a uitat pa' drum la vale Uciga-te crucea
5i-a vazut pa. 5oitan vind 5is,cu Maica Precesta !
In fuga mare, Ca cu usturoiu
Din copite schintei dind, Te-oi usturoia,
Din gura Cu pieptenu
Hopaie Te-oi desclesta,
Din urechi Cu tamiie
Singe curind. Te-oi tamlia
Ce-ai catat, (cutare), $i p foc te-oi arunca,
De mi-ei luat lemnele,
Mi-ei tavalit iarba Leacu saii fie
5i mi-ei beut apa ? Di la mine, (cutare).
Nora. De apticat (durere de piept si de spate) se descinta in unt-
delemn si in rom, cu care tragem pe bolnav. Se mai descinta cu un
piepten in usturoi pisat, tarnlie si apa.
De la Sanda lui Zamfif, din!
Cernioara, Vilcea.

108

www.dacoromanica.ro
Plead (cutare) C-un bou mare-n cale.
Pa' cale, pa' carare, Bou cu coarnele ma-mpunsa,
Spre sfintu Soare rasare, Pieptu cu spatele-mi strinsa,
SS-ntilni c-un bou mare-n cale. inclesta
Bou cu coarne1e-1 impunsa $i-1 apuca,
Si pieptu cu spatele-i strinsa Nu te chirai,
Si-I inclesta Nu te auli,
Si-1 apuca, Ca p scara de teara
Chirindu-s i valtindu sa M-oi scobori
11 lasa. Si-n bici de foc
Maica Maria, Oi pkzni
Sfinta Maria, $i toti tartorii o plezni
Pa scara da cear s scobora Si ti-oi da
Si pa (cutare)-1 intreba : Mincarea lupului
Ce te chiraiesti
Si te-acelicaiesti ?
Si puterea ursului,
Cum sa nu ma chiraiesc Sa maninci dt lupu
Si, sa nu m-aolicaiesc ? Si sa poti cit ursu,
Ca plecai, $i ramasa (curare)
Pa cale, pa carare, Curat, luminat, .
Si ma-ntilnii Cum maica lui 1-a lasat.
Noa De strins (dureri sau drcei la stomacul copii1or, dureri de
rinichi i dureri de piept sir de spate) se descinta cu un fus, un fir de
matura, un cut it de gasit i cu o secera, in untdelemn i rom, sau in
usturoi pisat i otet, cu care tragem stomacul bolnavului sau intreg
trun chi ul.
De la Girca lui Popa Ghif5, din
Stroiesti, Vilcea.
Cules de T. Dragu i D. Dr4-
ghicescu.

Peptenele sa-i incleste afara si descleste in apa neincepura

fearele de pe cos sa le innoade in afar i s k deznoade 11n apa,
si o potcoava gasita AS o puie in focsi o stampire tot in apa, aceea,
punind apa la capul copilului, la buric st la. picioare, apoi sa o dee;
sa guste de trei ori ; apoi sal ia nova gainati de gaina plesneasca
pe prag si apoi sa unga' la cal!), la piept i la picioare lpe coptl.
Cules de inv. G. Giurumescu din
corn. Ruptura, Mehedinti.

109

www.dacoromanica.ro
 La copiii strin#
Nu desc1est peptenii, Sa' rmiie copilul sa'n'Stos,
Ci desc1est strinsoarea Ca Dumnezeu care 1-a flan
De nou'izeci si notta" inchieturele, Si ca maicg-sa care 1-a ngscut.
Se iau doi pepteni de pepeanat lina (cu dinta lungi), desc1es-
tindu-se inc1estyldu-se si in sca'REtoarea copilului pregtita" de mai
inainte, descintatorul zice cuvintele de mai sus.
Cu les de inv. D. Dediu, din
cam. Pistr'aveni, jud. Neang.

Argintul viu
Tu, argint stricorat, Pin dinti,
In mare ai dalscut, Pe sub dinti,
In mare at crescut ; Pin m5:sele,
Negustorii te-a aflat Pe sub mLele,
Si te-a luat, Pin falci,
In cutie te-a b4at. Pa sub faci.
(Cutare) de leac te-a luat S'a" te bati ca juganii
Ca ssal-1 vindeci $i ca arm'asarii,
5i sa.-11ecuiesti. Ca berbecii,
Sa' te bagi pin mlifii, Ca tapii,
Pin picere, Ca curcanit,
Pin vinele gitu1u4 Ca giscanii,
Pin tinichi, Ca ra'toii,
Pin ficati, Ca cocosii,
Pin bosogt, Ca porcii mistreti,
Pin initrts, Ca pestii,
Pin toate vinele Ca berzele,
Pin toate ma'cluvele, Ca toate jigkille,
Pin toate zgirciurile, C4 toate lighioanile.
Pin gr&mazii gitulut, Eu te sorocesc trei. zile
Pin auzu urechilor, $i tu trei nopti
Pin pleoapele ochilor, 55. umbli prin tot trupul
Pin zgirciu nasului, (cutaruia),
Pin fata obrazului, Si s'a-i scoti toata' iaUtatea,
Pin creierii capului, Toata' greutatea,

110

www.dacoromanica.ro
Toate frigurile, Iripitura,
Toate fiorile, Bintuiala.
Toate racorile, S-o scoti de la (cutare)
junghiurile, Din rniini,
Cutitele, Din picere,
Durimele, Din rinichi,
Usturimele. Din ficati,
Sa-mi scoti argintu viu dat, Din bosogi,
Cu necuratu, Din creierii capului,
Dat cu spurcatu, Din zgircii nasului,
Cu visele rele.
D-o fi din sfinte, Din fata obrazului,
D-o fi din cale, Din dinti etc.
D-o fi din dat'aturi, 5i s rmiie (cutare)
D-o fi din 14turi, Curat, luminat,
D-o fi din aruncturi, Ca sreaua din cer,
Sa' scoti piroteala. Ca roua din cimp,
Galbinarea, Ca mama ce 1-p gait.
Rereta :- Se desclne W-ginful viu cu un fir de mqtura', zicindu-se
Ia sfirsitul decintecuilui i cuvintele : Ctim ma'tur. mItura Asta toate
gunoaiele si paiele, asa sS, se ma'ture toate junghiurile i clurerile de la
(cutare)". Argintul viu astfel descintat se bea de cel bolnay. I se re-
coman& dicta : s nu mainince sg.rat trei zile, nici acrime, mci ardeiat,
De la baba Oprea $erban, d:n
Dr5ga'neti, Teleorman.

Argintule viu, ta'rna'duitorule, Pa' supt ma'sele.

Lecuitorule, D-o fi din sfinte,
In mare ai crescut, Ele sa' se milostiveasc4
In mare ai na'scut, Si leacul ga'seasc5,
In corabie ai trecut, 1)ar de-o fi din dat,
La negustori in pra'valie te-a pus, Din aruncat,
Vra'jitorile te-a luat. Din lovitura",
Nu te-a pus la bere,
Nu te-a pus la mincare, Din intimpidaltuil",
Ci te-a pus la oameni ss lecuiesn, Din skettueo.,
Sa intri prin dinti, Din vint,
Pe supt Vinturile sa" se potoleasca'
Pin ma'sele, Si el sa" se lecuiasca".

111

www.dacoromanica.ro
$i sa scoata patruzeci si.patru de
yungluun,
Patruzeci si patru de fiori,
Patruzeci si patru de dureH,
Sa le scoata din dinti,
De supt dinti,
Din masele,
De supt masele,
Din piept,
De supt piept,
Din inima,
De supt inima,
Din picere,
De supt picere,
Din crestetul capului,
Pina-n &stele picioarelor.
Sa nu ramlie junghi,
Sa nu ramlie fiori,
Sa nu ramlie aprindere
Sa nu ramiie firseala,
Sa nu ramlie ameteala,
Repti : Se descint'S cu un fir de matura. De regula se Ixa cite
un dram de argint viu pentru fiecare descintec. Se tine dieta : sa nu
manince acrime, sarat si iute.
Sa nu ramlie dureri,
Sa nu ram:lie fiori.
Fugi, lipkura,
Fugi, bintuiala,
Fugi, board cu ucigasu,
Fugi, boala din sfinte,
Fugi, boa1 a. din aruncaturi.
Ca cu fusele te-ntep,
Cu lingurile te bat,
Cu cutitul te tai,
Cu focul te ard,
Sa fugi si sa te duci
Pe smircurile marilor,
Pe coadele zmeilor,
Unde cocos nu cinta,
Cline nu latra,
Roman cruce nu-si face.
$i (cutare) sa ramlie curat,
Curat, luminat,
Ca Maica Precesta ce 1-a dat.
De la Ilinca Mirtuleasa din Ro-
iori de Vede.

Tu, voinice, De vreo hotie,

Peste mare crescut, De vreo miselie,
Peste mare nascut, De vreo curvarasie,
Grecii afla, Ci te curnpara
La tine venea, Ca ru sa-1 lecuiesti
In disagi te lua, $i sa-1 vincleci.
In pravalii te scotea, Sa-mi umbli
(Cutarita) afla, Trei zile
La tine venea, $i trei nopti.
$i te cumpara. Uncle-i gasi painjineala,
Nu te cumpara Uncle-i gasi ameteala,

112

www.dacoromanica.ro
Unde-i ga'si sfirseala, Sa'-1 spell,
Acolo tu Sa'-1 cur5.testi,
Unde 1-oi ga'si inecat, Sa"-,1 lecuiesti
SI-I dezneci $i s te duoi unde cocos nu cintsa,
Unde-o fi junghi, Unde bivol nu r'icnieste,
Tu sa'-1 scoti ; Unde fata' mare cosita
Unde-i ga'si nu-mpleteste,
Si' le speli Unde om nu chioteste.
5i sa' le lecuiesti. $i pe ,(cutare) sa'-1 lecuiesti,
Pe (cutare) s-1 tamduiesti, S'1-1 haeaniti,
Carnea s i-o grsdm'adesti. Carnea sa" i-o-ngrImIditi,
Cum e oul alb, gras i implinit, $i s rmie (cutare)
Asa s'a" se faa (cutare) rosu, gras Curat,
gi frumos. Luminat,
Cum nu se mistuie mirosul de Ca steaua din cer,
usturoi,
Ca roua din cimp,
Asa s'a nu se mistuiasc'a" toate
pa'surile Ca poala Maicei Domnului.
In trupul ,ccuea'ruia) ; Descintecul lui Dumnezeu
$i pe el sa-1 lectliasc5 $i al Maicei Domnului,
$i carnea ingra'ma'deasa $i al Sfintei
5i sa" uimbli trei zile i trei nopti, $i al Ionii vt4Ijitoarea,
Pin tot trupul (cut'iruia), Leacul (cuta'ruia) sa" fie !
Reteti : Se desdna cu fir de m`iturI si se zic cuvintele : Cum
mN.tura mkur'l gunoinl din mate colturile, asa s'a' se ma"ture lipitura,
boala, junghiurile, rii, datul, aruncatul, de la (cutare).
Pe (cutare) sa'-1 lecuiesti,
Sa"-I ha'ra'nesti,
Carnea s'a" i-o-nOrna'desti.
Argintul viu desointat se bea de lecuit de cel bolnav si se tine
urmatoarea dieta", dupa" ce s-a Viut Bolnavul s'a. nu m'Inince sa'rat,
ardeiat, piperat i acrime tin timp de trei zile ; in schirnb poate bea
rachiu i minca bucate dulci cu totul de sare.
De la veijitoarea Ioana Maldrt-
ianca, din 1Wori de Vede.

Fete le lui Lei-impa'rat, Eu te-am descintat

Ele te-au scuipat, $i cu scuipat te-am scuipat.
113

www.dacoromanica.ro
Negustori te-au cump5rat, Aici dinaintea mea.
Eu tie s1ujb5 nu ti-am dat ; De-o fi de la vecin5,
Dar acum s1ujb5. ti-oi da, De-o fi de la strein5,.
51-ani slujesti, si-mi izbIndesti,
Pe (cutare) s5-4 ralm5duiesti, 51 te dud de-a-mbou,
Ssa te duci ca ou.
Argintul viu s i-1 gonesti.
P-un moldovean 1-am aruncat, D-o fi moart5,
Pe (cutare) de arginr viu 1-am S5 te duci in groap5.
sca'pat D-o fi vie, s5, te duci in trupu-i.
Din piele, Ca' cu p5ru-i s-o-nveli,
De supt piele, Cu singele-i s-o griji
Din os, $i carnea c5p5tii i-o fi.
De supt os,
Din r5d5cina urechilor, C5 eu te-am descintat,
Din creierii capului i 1-am scos. Pe (cutare) 1-am usunat
De un genunchi (cutare) o Si i-am dres ca p-un ou,
ingenunchia, 51 se-ngrase ca un bou.
Rereai ; Acest descintec se face d-asupra a cite un dram de ar-
gint, in trei rinduri, si se d5 de-1 bea cel bolnav. Se descint5 lunea
Is miercurea.
La descintecul argintului viu se intrebuinteaz5 fir de m5tur5 si
o secer5 :
Cum m5tur5 m5tura gunoaiele, Cum taie secerea toti bozii si
Asa s5 se mature durerile dup5 rogoni,
(cutare). Asa a se taie durerile si
junghiurile de la (cutare).
Dup5 ee bolnavul a b5ut argintul viu, tine trei zile diet5 de nu
m5ninca ardei, ts5rat si acru.
De la vrajitoarea Simina, din
Gresia, Teleorrnan.

Tristule, Mare sarpe te racea,

Voinicule, Maur,
Frumosule, Cu ochii de taur,
Luminosule, Cu coarne de taur,
Cin' te da, Cu gura c5scarti.,
Cin' te sorocea, Cu limba uscat5.
114

www.dacoromanica.ro
Te-a dat rat si afinat, Din gull striga,
Eu te dau plin i indesat. Din ochi negri Mcri.ma.
Ssa te duci in casa cui te-a dat. Eu cu limba te descintam
Cu limbile te-am descintat, $i nu I'Lrrnam,
Cu cutitu te-am talat, CI nici eu nu la'ceamez,
Cu m'altura te-am m'aturat. $i bucureaza"-te,
Sa te duci in casa cui te-a dat. Ca. frumos descint,
Aseaza'-te In oasele (cuearuia) tt-arunc.
Lips'a sa-mplinesti, Sa scoti toata boala,
Doruri, bubele i astup'altura sa. Toata duroarea,
potolesti. Toata moloseala,
Maica Precista asa auzea, Toata tiromeala.
Retee d : Se descina argintul viu cu cutitul, care se pune pe ar
ma"tura". Se cra" de se bea si se tine dieta de trei zile sa' nu ma'ntnce acru,
sa'rat i ardeiat.
De la baba Anca, din Turnu
AEgurele. Culese de Chr. N.
Tapu.

De be.Fica cea rea

Purces-o Maica Precista 51 nu ra'mina' de leac,
Pe cale, pe c'Irare. Cit un gra'unte de mac !
Cind a fost 1a mijloc de cale, Cules de inv. G. Popescu, dirt
0 ca'cut o massa mare corn. Bogesti, Tutova.
5-0 chemat toti frunicarii,
Toti besicarii. Un buboi
Numai pe be$ica cea rea A facut intr-o gioi
Nici n-a marit-o, Un praznic mare
Nici n-a poftit-o. $i a chemat pe tati bubusorele
De ciud,1 $i tati semcutele
Sa' cheie,
$i bubele de pe fata psaminntlui ;
Numai pi besica cea ra
Sa r'ascheie, N-o chemat-o.
Din creierii capului, Atunci, ea s'a' cheie,
Din fata obrazului Sit moara' ;

115

www.dacoromanica.ro
In virf a cripat, Mai ficut-o plugul lui.
In rdcin s-a uscat. Dusu-s-au in cimpul mare,
Siminat-o peatri.
Cu lesde inv. G. Dobrea, din Cum intepeneste peatra,
com. Uscati, jud. Neamt,. Asa sa intepeneasca beisca cea
rea, cu tiria ei
Besici albi, Cu les de inv. G. Popescu, din
Besici rosil corn. Bogesti, jud. Tutova.
Besici neagri,
Besici umflkioasi,
Besici di 99 di feluri, Cite bube s-au ficut !...
Oile dincolo de mare, D-aceasta nu se face,
Ciobanii dincoace de mare, Nici nu se coace.
Cum ciobanii o strigat, Virful s piece,
Oi le o dat di sgherat. Ra'acina sa' sece.
Asa si steie umfaturile, SI iasi din creierii capului,
Giunghiurile, Din auzul urechilor,
Minciturilc Din vederea ochilor,
De la (cutare). Din sfircul nasului.
Sa se zica de trei ori. Cu les de inv. I. Mironescu, din
corn. Tazrati, jud. Neamt.
Cu les de Gh. Carpen, inv., COM.
Curtesti, jud. Botosani.
Basica.' cit lintea,
134.ca cit griuntea,
Purces-o omul mare, Bjc oit fasolea,
Cu toporul mare. Bic cit un fir de mac,
La pidurea mare. In patru dispicat,
Iliet-o notii teie, Si fie la om de leac.
Noui curmeie,
Noui risteie. Cu les de inv. D. Dediu, din COM.
Venit-o acasi, Nstraveni, jud. NeamT.

De boala copiilor
Dracu cu dricoaica, S-a amestecat.
Diavolu cu devoloaica, In tari a plecat
Cu vintu turbat Si pe (cutare) in cale 1-a intilnit
116

www.dacoromanica.ro
Si 1-a zgpgcit, Indgrat la el s-a intors
Mintile i le-a luat ; Si 1-a zobit
Dracu nu 1-a lgsat, $i 1-a zgiicit.
Refeta : Se descintg cu atg de cinepa ; se mgsoarg capul cu ea si
se aruncg la un mormint sau la un hotar. Se lia apoi cearg de roi
fugit si se amestecg cu unghiile omului ce suferg de asa boalg. ; se
mai ia si pgru din cap, din gene, din sprincene, din ceafg si toate
acestea se ingroapg tla un hotar sau la un mormint. Se ingroapg mu-
tote i tot muteste vine ping acasg cel ce le-a ingropat si trebuie
sg nu vorbeascg cu nimeni.

De la Ilie Cazan, din Dide4ti,.

Teleorman.

Se bagg noug pietre si marmurg pe mgduva unui os igrgsit si

se bagg unghiile de la muini si de la picioare de la bolnavul care su-
ferg de atare boli si se ingroapg acel os la un hotar in timpul noptei
si se zice cuvintele :
Cum s-a hotgrit hotarul gsta,
AR g se hotgrascg boala devoleasca dupg trupul (cutgruia),
Si cum s-a yargsit osul gsta de toate ciorile si de toate hoiturile,
Asa sg se pargseascg boala dupg trupul (cutgruia).
Apoi se ia din unghiile tgiate de la miini si de la picioare si se
bagg intr-o nucg cu noug feluri de mgtase si se zic cuvintele :
Cind s-o mai impreuna grec cu grec,
Atunci -sg mai aibg (cutare) boala devoleascg.
Se ingroapg nuca in malul unui riu si se zic vorbele :
Cind s-o mai impreuna malul gsta cu celalt,
Atunci sa: mai aibg (cutare) boala devoleascg..
Dupg aceea se ia noug feluri de mgtase 4i se pun in gura unei
broaste si se bagg broasca cu mgtasa 4i cu unghiile intr-o calk' noug_.
si se ingroapg la un hotar si se zic cuvintele : ,

117

www.dacoromanica.ro
 Cind s-o mai impreuna olar cu olar
$i o mai face tirg de oale,
Atunci sa" mai vin'a boala devoleasca la (cutare).
De la 131.1aa. Petre SLeanu, din
Rovinari, Gorj. Culese de Chr.
N. Tapu.

De boale
De-o fi boara di la Dumnezau, De-o fi di la ele sfinte,
Sa-si aduei aminte de (cutare) Sa-si aduca aminte :
Boa la ssa i-o ia, Sa* treac a. blinde ca oile
Leacu sa' i-1 dea. 5i dulci ca albinele ;
Boiste de-o fi di la Maica De-o fi di la surata',
Precesta, De-o fi di la cunmata,
Sa-si aduea aminte de (cutare) : De-o fi di la strina',
Boa la s i-o ia, De-o fi di la vecina,
Leacu sa' i-1 dea.
De-o fi boal'a di la sfintele zile Ea a flat cu cinci deste,
gresite, Eu o-ntorc p capu-i cu zece.
Sa-si achica' milostivele anunte : Cules de Totna Dragu i D.
Boala s i-o ia, Daighicescu, de la Stana Bob din
leacu sa. tel clea. Strogti, jud. Vilcea.

De toate boalele
Pleca (cutare) Cu junghiuri,
Pa' cale, pa" Carare, Cu cutite,
cu 1 spurcat Cu izbiturI,
cu zmeu-n cale ; Cu datkuri,
Cu zmeu; Ct pocituri.
.Cu zmeoaica ; Daca vzur p (cutare),
Cu primitoriu, Bine le pa'rura"
Cu primitoarea ; $i-n brate-1 luara,
Cu zburatoriu, De parrant 1 aruhoara",
Cu zburatoarea ; Ii zdrobiei
118

www.dacoromanica.ro
Si-1 farimara, Fugi,
Rinza-i rasturnara, Uriti-1,
Creierii capului ti turburara', Parasiti-1 ;
Toate oasele-i farimara Duceti-va-n pasciunea oilor,
$i le-nclestara', In rima'tura porCilor
Pa' (cutare) $i-n zacatura vacilor.
Plingindu-sa' Fugi,
$i olicaindu-sa' Uriti-1,
/I lasara. Parasiti-1.
Maica Precesta 1-auzi,
Pa' scara' de-argint si de fier De-o fi asta' boala
Sa scobori De la Dumnezcu sfintu,
$i-i zise : Ma' rog cu capu plecat
Taci, (cutare), Sa' dea (cufaruia) leac,
Nu te Sa-1 rnilostiveasca,
Nu te De-o fi din ele sfinte frumoase,
Ca noi sintem Sa vie dulci i mingiioase,
Maica Precesta, Dulci ca mierea
Cu Maica Sfinta Maria, Si bolunde * ca oile.
Care ne-am scoborh din cer, De-o fi din zilele gresite,
Pa scara de-argint si de fier, De-o fi din sfinta miercuri de azi,
De mina direapea Din sfinta joi,
Te-am luat, Din sfinta vineri,
La (cutare) descIntavoare Din sfinta simbsafa,
Te-am minat, Cum lassi toate matusile
$i ti-o pune Furcile
Cap la cap, $i toate fetele mari
Obraji la obraji, Cus'aturile,
Grumaji la grumaji, $i toti boii jugurile,
Piept la piept, Asa sa sa lase de (cutare)
Spate la spate, Tome durerile.
Sadatate la sanatate ; Dac-o fi din sfinta dumineCa,
Ti-o plamadi inima, Dac-o fi din sfinta luni,
Gum sa plam'adeste Dac-o fi din sfinta marti,
Fagurile-n Rupina, Marti, magi,
Varza-n gradina, Sfinta marti,
$i aloatu-n eapestere. Toate boalele s le desparti.
* In varianta din p. anteriorarg : blinde. (N. ed.)

119.

www.dacoromanica.ro
 Se desdnta in apa, pe care o bea bolnavul si se ucla cu ea, pe fafa
ducindu-se intr-un loc cam ferit de oameni, ca ssa. nu cake cineva acolo,
caci se imbolnaveste.
Cules de Tama Dragu si D. Dra-
ghicescu de la Ilina lui Ioneala,
din Cernisoara, Vilcea.

De brined
Brina neaga, Ia-si junghiurile
Brinea: alba, $i s te dud la fata lui
Brincg veninata, Lilar-imparat,
BrIna galbeda, C-acolo te-adasta o faa izinit
Brnc basicata, La o salcie prisadit'a,
Brinca' cu izdat, Cu mese intinse,
BrincI cu dalac, Cu faclii aprinse,
Una sora ciumelor, Cu pahare pline i scrise.
Sor' cu buba, Aia stie s v prinzeasca,
Sor' cu cralacu, Ssi vsa odineasca.
Sor' cu izdatu, (Cutare) nu stie s v odineasea,
Iesi de (a (curare) Nid s v peinzeasca,
Din cap, $i (cutare) s ramile curat,
Din ochi, luminat,
Din falci. Ca steaua din cer,
Ia-ti cutitele, Ca roua din cimp,
Ja-ti ametiturile, Ca argintul cel curat,
Ia-ti Vars'aturile, De Maica Precista lasar.
Refrta : Se clesdnta" cu un drug (un fus mare) in rachiu, untde-
lemn i tn s4un. Cu toate aceste amestecuri la un loc se unge corpul
suferindului. La sfirsitul descintecului se mai adaog i cuvintele urma-
ware :
Cum m`itura" matura gunoaiele, Asa s dea InclaAt aurerile,
Asa sa se mature toate junghiurile, junghiurile de la (cutare).
cutitele de la kcntare).
Ca Maica Precista m-a-nva'tat Cules de Chr. N. Tapu de la
$i cu limba te-am aesdntat. Ioana Gula Stanciu, din S:iceni.
Cum a druga indarat, Teleorrnan.

120

www.dacoromanica.ro
Brinca neagra, /n vint s te duci !
Brinca fosicata",
Brinca veninata, Dumnezeu cu leacu
Brinca' din vint ai venit, 5i eu cu descintecu!
Cules de Ion Odor de la Sandu
Potcovaru, din Valerui-de-Munte,
Prahova.

Cu drpa aprinsa am descintat, Din toate inchieturele,

Brinca indaYat de la (cutare) a Din mate madurarile.
dat. Sb te duci unde popa' nu citeste,
Brinca seaca, Unde cioban nu chioteste,
Brincsa ba'sicata, Unde dine nu latra,
Brinca topsicata*, Unde fats mare nu se plaptana",
Brinca inveninata, Si (cutare) sa' rmie
iesi si sa' fugi de la (cutare) Curat i luminat,
Din creierii capului, Ca-n ziva ce maica-sa 1-a facut,
Din zgirciul nasului, Ca steaua din cer,
Din fata obrazului, Ca roua din dmp.
Din maduva oaselor,
Din piele,
De supt piele, Cu drpa.aprinsa aim descintat,
Din rinichi, Brinca 1ndarat de la (cutare) a
Din bosogi, dat
Rona' i Se afurna de brinca cu drpa' aprinsa si se rostesc cuvin-
tele de mai sus.
Cules de Chr. N. Tapu de la
Stana Resica, din Draganesti, Te-
leorman. Si se compare acest
descintec, cu cel din colectia d-lui
G. Dem. Teodorescu, p. 366,
col. I.

Cu cirpa aprinsa am descintat, Din fata obrazului,

Brinca inara't a dat. Din toate incheieturelele,
Brinca seaca, Din mate madularile,
Brina cu
fesi, fugi i te du
Brinca inveninatN.,
si s fugi de la (cutare) Unde cioban nu chiuieste,
Din creierii capului, Unde popa nu citeste,
Din popul nasului, Unde faa coada nu impleteste,
121

www.dacoromanica.ro
La toarta pmintului, Ca auru stricorat,
La aripa vintului. Ca steaua din cer,
S'a, ealniie (cutare) curat, Ca toua din cimp,
Luminat, Ca Maica Precista cind 1-a fa'cut.
Reteti i : Se descinta' de trei ori afumindu-se bolnavul cu cilti
aprinsi sau cu ciria.
Cules de Ion Ionescu de li o
batrin5 din corn. Cucuteni, Dirn-
bov4a.

Toate brincele se insela, Si se ducea unde poia" nu toad,

Se impovara, Unde fa.t'd mare cosita
Brinca de la (cutare) n-avea cu ce nu-mplete5te,
se insela, La oameni lecuieste.
Cu ce se-mpovra, IUminea (cutare) curat,
Din radsacina' seca, Luminat,
De la (cutare) pleca. Ca Maica Precista ce 1-a lasal.
Reperei : Se descint'a cu cutitu in sare si se presar pe locul unde
este brinca. 0 parte din sare se inghite de cel bolnav si se repeti vor-
bele : Cum se topeste sarea de apa', asa sa se topeascsa brinca de la
(curare)".
Cules de Chr. N. Tapu de la
Gheorghe Cirstoiu, in etate de 68
ani, din corn. Hcai-Vilcea.

Curva brined' indleca, Nu intepa,

Pe furca' inaecg, Nu cutita.
La Marea Neagra" alerga, U eu cu cutitu te-oi junghia,
Bistrita trecea, Cu crucea te-oi depa'rta,
De la (cutare) se lua. Cu irna'tura 4e-oi ma'rura,
Brinca brincelor, Cu faimiia te-oi fa'rniia,
Sora ciumelor De la (cutare) te-oi lua,
Si a bubelor, In Marea Neagra' te-oi arunca.
Nu intinde, Eu te iau,
Nu cuprinde, Tu sa' te iei ;
Nu umfla; Eu te mut,
Nu gimfa, Tu sa' te muti
122

www.dacoromanica.ro
$i sa' iesi de la (cutare) Din bosogi,
Din creierii capului, De subt bosogi,
Din fata obrazului, $i s ramlie (cutare)
Din zgirciul nasului, Curat,
Din inim'a, Luminat,
De supt Ca Maica Precista ce 1-a lasat.
Rerea : Se descinta cu tut cutit, fir de mkura', cu crucea si cu
ia"miie de la boboteaz a. in apa' neinceputa'.

De la Dumitra Ion Mathei, din

Govora-Vilcea.

-Buba cu brinc'a, Unde dine rosu nu latr.

Buba cu vifor, Acolo s ezi,
Buba' cu &lac, St locuiesti
Buba cu izdat, Si sa' lecuiesti
Cu vrajmasu amestecat, Unde sint mese intinse,
Iesi de la (cutare) din cap, Cu radii aprinse
Din ochi, din picioare $i pahare pline.
$i mai tare de unde-1 doare. St mincati,
lesi si du-te. unde Cocos nu St ospkati
cinta', Si pe (cutare) ssa-1 uriti,
Unde poPa nu toaca, Sa-1 para'siti
Uncle oaia nu zbiati, $i sa-1 1sai curat,
Unde bowl nu rage, Imminat,
Unde calla nu necheazI,. Ca Maica Precista ce 1-a rasat.
Reteta : Se descint'a cu lemn de alun, ca s fuga' brinca, cu crucea
-si cu cutit ask sau cununat. De regula se desdntsa cu ta'mlie n apsi
sau in rachiu de drojdie si se pune usturoi i sare. Toate acestea se
arnesteca' la un loc in rachiu si se d suferindului sa' bea si se unge la
locul unde este iesifi brinca.
Ce timine din acea apa sau din rachiu se aruna pe mite (pisiti)
sau ciini, repetindu-se de trei ori vorbele :
Mita i dinele s'a vie,
Dar boala (brinca) (cutaruia) ssa nu vie.
123

www.dacoromanica.ro
 Alteori apa descintat'i se arund pe un maracine si se zice :
Sa' ramlie brinca pe maracine
5i indara't sa nu mai vie.
De la baba Oprica, din 13:irba
telti-Vilcea.

Brinca neagra, Tare auzea,

Brinca vinafa, Tare venea,
Brinca cu orbarita, Pe (cutarita) 11 spala
Brind din iele, De brinca,
Brind din teapa, De buba,
Brinca cu vifor, De vifor,
Brind cu dalas, De dalac.
Brind cu izdat, (Cuta'rifl) tipa,
Brinca brincelor, Se vaita.
Sora ciumelor, Maica Precista auzea
Nu junghia, Ca ea nu stia cinat
Nu cutita Si dormitat.
Pin dinti, Si ele venea
Pin m'asele, $i cata
Pin gingii, Cai de calarie.
Pin fata obrazului,
Pin zgirciul nasului. Cai de calarie nu gasea,
Iar (cutarifl) tare se vaita, Sbii de taiere nu gasea.
Tare se olecaia. De ciuda, de amar,
Maica Precista, Pe furca indleca,
Maica sfinta Maria In fundul marii se arunca.
Reteta: Se descinta cu furca de tors si cu fus 4i se repeta,_
cuvintele :
Cocoanl mare, Porcii in sirat,
Screme-ite mai tare Vitele in sat,
5i f un cocon mare, Si (cutare) sa se potoleascl
Sa urnble calare.
55. se dud la (cutare) $i s'a se linisteasd
Si sa'-i potoleasca dorul. $i ssal amlie curat,
Cum se potoleste pasarile la Luminat,
cuiburele, Ca aurul stricorat,
Oamenii in pat, Ca ziva ce 1-a dat.
124

www.dacoromanica.ro
 Se mai descinta si in balega de bivolita si se zic cuvintele : Cum
se imoalie balega de iploaie P de roua, asa sa se imoaie durerile din tot
trupul cutaruia".
De la Maria Nita Udroiu, din
RNiori de Vede.

A plecat (cutare) In mari

Pe cale, pe carare ; In vai corobai,
Se-ntilni cu brinca n cale, Acolo s hodineasca,
Brinca neagra, Acolo s prinzeasca.
Brinca rope, 5i pe (cutare) sa-1 lase
De nouazeci p noua de feluri de Curat, luminat,
brinca, Ca argintul strecurat,
Brinca brincelor, /n numele Tatalui i Fiului
Sora ciumelor. Sfintului Duh inchinat.
&Inca pe furca a incalecat, Acolo s stati,
La Marea Neagra a plecat. Ci sinteti asteptate
Brinca dupa furca a alunecat, Cu mese intinse,
BrInca n Marea Neagra Cu pahare pline ;
s-a-necat. Si mincati,
'Cum se topeste spuma de mare Sa ospatati,
5i roua de scare, Pe (cutare) 4 iertati.
Asa sa se powleasca CI (cutare) nu stie a va culca,
ii oral, durerile, Ca' (cutare) flU tie a va-scula,
junghiurile,
eapa, Ca. (cutare) nu stie a va prinzi,
Sagetaturile, Ca (cutare) nu stie a va odini.
Cutitele, $i sa1 Casati curat, luminat,.
Fiorurile de la (cutare). In numele Tatalui si al Sfintului
$i s plece brinca Duh inchinat.
Reteta : Se descinta cu furca in apa. Apa descintata4 se bea
se uda partea uncle e brinca.
De la Dumitrana Durnitra Stoica,
Rogojelu-Gorj.

Brinca neagra, Buba bubelor,

Brinca alba, Muma ciumelor,
Brinca turungie, Tu, brinca rosie,
Brinca cafenie, Tu, brinca turcheaza,
125

www.dacoromanica.ro
Tu, brined' albastra, Dup a. mina mea.
Tu, brinca verde, Sal v duceti,
Tu, brinca galbena, Sa alergati,
Tu, brinca din ware, Sa va-mpacati,
Tu, brinca din ninsoare, Unde cocos nu cinta,
Tu, brinca din mincare, Unde popa nu toaca,
Tu, brinca din sculare, Unde topor nu taie,
Tu, brinca din lovituri, Unde fete mari coade nu
Tu, brinca din intilnituri, impletwer
Tu, brinca din soimane, Unde casa nu se spoiestc.
Tu, brinca din carare, Acolo v sint paturile,
Tu, brinca cu soare sec, Acolo va sint halaturile,
Brind cu izbitura, Acolo v sint palaturile,
Brined' cu vifor, Mese le va sint intinse,
Brinc a. cu rusita, Cu radii aprinse,
Brinca cu izdat, Cu pahare pline,
Brinca cu cai negri, Sa' mincati,
Brinc a. cu cai albi, S'a ospatati,
Cu coadele jugravite, Sa-mi prinziti,
Cu coarnele poleite, Sf eed va odiniti,
Inchideti usele, Iar pe (cutare) sa-1 parasiti
Astupati ferestrile Si sa-1 lasati
Si scoateti brincele de la (cutare), Curat, luminat,
Din sale, Ca argintul eel curat,
Din spinare, Ca orice stricorat,
Din ochi, Ca Maica Precista ce 1-a dat.
De supt ochi, Leac de mina mea
Din falci, Si de Maica Precista !

De supt raki,
Din oase, De la GherOina Dumitru Gidea,
De supt oase, din Siceni, Teiedrman.
Din madulari,
Din suptiori,
Din tite, Pled brinca cu brincoiu ei,
Din cosite, Amindoi intr-o caroaie.
Nu te-ntinde, Se-ntilni cu Maica Precista in cale.
Nu cuprinde, Maica Precista ti intreba :
Nu te Unde te duoi tu, band, cu
Nu te-nfrati. brincoiu n caroaie ?
la-te dupa descintecul meu, Ne ducern la (cutare) in cap,
Dupa buruiana ta, in creieri,
126

www.dacoromanica.ro
S5-1 s5get5m, S5-1 gimfati,
55-1 junghiem, Ci tu, brinc5, s te duci in ale v5i,
S5-1 cutit5m, In ale colob5i.
55-1 umf15m, Brinca indat5 ce auzea
Sa"-1 gimf'5m, St asa se minia
Sa'-1 facem singe si coptur5. Si veni si-si adun5 durerile,
Ind5r5t, brinc5 cu beincom, Toate um fl5turile,
de bnde ai plecat, Toate junghiurile,
Ca' Maica Precista v bpreste $i le aduna
Si cu glas din cee gl5suieste : $i in sac le b5g5,
55 nu v5 duceti la (cutare), Si-n gIrl5 se inec5.
Creierii detunati, Si pe (cutare) II las5.
Pe (mare) s5-1 s5getati, Curat,
S5-1 junghiati, Lurminat,
S5-1 cutitati, Ca argintul strecurat,
S'-1 umflati, Ca Maica Precesta ce 1-a I5sat.
R etetr : Se desciAt5 cW6furca de tors sau un cutit, in Yin, 6tet
si cu usturoi.

De la Maria N5stase, din Ro-

manesti, Gorj. Culese de Chr. N.
Tapu.

Brinc5 alb5, Din fata obratului,

Brinc5 neagr5, Din seaT5r1iele ochilor,
Brinc5 rosie, Din azul-urechilor,
Brinc5 vin5t5, Din vinele gitului,
Brinc5 stacojie, Din bierile inimei.
Brinc5 conabie, A plecat patru sfinti la vin5toare :
Brinc5 din paie, Sfintul Gheorghe, sfintul Dumitru,
Brinc 5. din gunoaie, sfintul Haralambie
Brinc5 din r5ceal5, $i sfintul Mina.
Brinc5 din ferbinteaI5, La vin5toare a plecat
Brinc5 cu trimes, $i nimica n-a vinat,
Brinc5 cu )Umfl5tur5, Numa caii si-a-m5pat.
Iesi de la (curare), Nici nu i-a inapat,
Din creierii capului, Nici nu i-a durut,
Din .zgirciul nasului, Nici n-a obrintit,
127

www.dacoromanica.ro
Nici nu s-a spuzit, Soare s-apune,
Nici n-a obrintit, Soare cu nousazeci si noa de zlri,
Nici singe n-a curs, Ia-ti zrili,
Nici copturl n-a strins. Ia-ti umflturili,
Asa si pe (cutare) Ia-vi junghiurili,
Nici ssi nu-1 injunghie, Durerile si
Nici sa' nu se umfle, Brinca neaga de la (cutare).
Nici sa' nu se obrinteasca% Cum a ilpune soarele de pe cer,
Nici singe sa" mi curg, Asa sa se r5:pudi toate boalili de
Nici coptura' s'. nu stringl. la (cutare) !
Soare mare,
Soare mic, Cu les de Ion Odor de. la P:iuna
Soare apune, Moldoveanca, Buziu.

(ERATOC) UXT lat./60R ETATANXS AD ENIMADD

15 XS

NI KA
IAD A'S TARADN1 OIRcs ET TARADNI Actvickg
128

www.dacoromanica.ro
 Retet2i : Se scrieintocmai pe o bucatg de Mrtie, se unge cu miere
paste care se pune putin piper i foarte putin ardei si se aplia pe par-
tea bolnavsa. In lipssi de miere se pune m1ai nuiat n rachiu de
droldie.
Cu les de Chr. N. Tapu dintr-o
copie de la pr. Gh. Popescu, din
corn. Runcu, luata de la pr.
Sandu, decedat in etate de 93 ani
in corn. Gemenea, Dimbovita.
Vezi acest descintec si figura si in
cartea doctorului Ionescu-Buziu,
Medicina familiei.

Brinca' Neagra',
Neagra', Brinca'
Brinca' Gu fulgera'turi,
Alba', Fulgeeaturi
Capr'a rosie s-a ficut, Din miez de miez
In munte ca' s-a suit De noapte,
$i muntii Fulgeraturi
Ca' i-a misdrit, Din reva'rsat de zori,
Si muntii Fulgera'turi
CS s-a surpat, Din apus,
Livezili Fulgeiaturi
Le-a-ncurcat, Din eisgrit,
Apili Fulgera'turi
S-a turburat, Din virtejuri,
Pe ruman 1-am curatat. Brhica
Cu-nviforaturi.
Din Beleti-Dirnbovita. Cruce-n cer,
Cruce-n pa'mint,
&Inca de noua' ori
&Ina SS dea-nda'ra't ;
Sura Gruce-n cer,
Brina Cruce-n pa'mint,
Muta', Brinca de ozt ori
Brincsa S'a dea-nda'rat ;
Schioapa', Cruce-n cer,
Brinca' Cruce-n panlint,
Oloaea, Brinca de seapte on
Brinca' Sa' dea-ndarat ;
129

www.dacoromanica.ro
Cruce-n cer, De foc
Cruce-n pamint, Ai venit,
Brinca de sease ori Eu In car
S'd dea-ndarat ; De foc
Cruce-n cer, Te-am pornit.
Cruce-n pamint, Brinca
Brinca de cinci ori Cerbeased,
Ssa dea-ndarat ; Brinca
Cruce-n cer, Serpeasea,
Cruce-n pamint, Brinica
Brinca de yatru ori Brosteasca,
Sa dea-ndarat, Brinca
Cruce-n cer, Buna,
Cruce-n pamint, Sor' de ciuma :
Brinca de trei ori Nu te zgira
Sa. dea-ndarat ; Ca broasca,
Cruce-n cer, Nu te lungi
Cruce-n pamint,
Brinca de doua ori
S'a dea-ndarat ;
a
Ca searpi1i,
searpili se 1ungeste,
Se venineaza,
Cruce-n oer, St umfrd,
Cruce-n pamint, $i brinca se zgirceste
Brinca o data $1-mputaza,
Sa.dea-ndarat. Noua pui
Brinea Face,
aineasca, $i pe (curare) de boale
Brinca Ii desface,
Porceasea, Si ramlie (curare)
Brined Curat, luminat,
Netoteasea, Ca argintu strecurat,
Brinca Ca Maica Precista
Ovreiasca, In ceas ce 1-a fapt
Brined* $i 1-a crestinat,
'rurceasca, Cu nici o rana pe trup
Brined Nu 1-a rasat.
Domneasca,
Ct tu esti doamna Din Priboieni, Muscel.
M'ari1or
5i stapina
Tutulor. Brinca alba,
Tu-n car Brined neagra,

130

www.dacoromanica.ro
Brina rosie, Soare apune,
Birneg. vinata, Scare s-apune,
Brinea" stacojie, Soare cu noua'zeci i noug de za'ri,
Brined' conabie, Ia-vi
Brinc 'd. din pate, Ia-ti umfaturile,
Brina din gunoale, Ia-ti junghiurile,
&Inca' din raceal, Durerile
Brined' din fierbinteaM, $i brinca neagra", de la (cutare)...
Brinca' cu trimes, Cum sa" r4une soarele de pe cer,
Brinc 5. cu umf1atur'1, Asa sa" se ripun toate boalele
Iesi de la (curare) de la (cutare)...
Din creierit capului,
Din zgirciul nasului, Cules de I. Odor de la Fauna
Din fara obrazulut, Moldoveanu, Buziu.
Din sealfirliele ochilor,
Din auzul urechilor,
Din vinele gitului, A plecat furca cu brinca.
Din b'alerile inimei. Furca a venit, dar brinca n-a
A plecat patru sfirgi la viniitoare : mai venit.
Sf. George,
Sf. Dumitru, Cules de inv. I. Wadulescu, din
Sf. Haralambie corn. Faueti-Maglai, jud. Vilcea
$i sf. Mina.
La viditoare a plecat
Si nimica n-a vinat, Brinc brincats,
Numai caii si-a-ncepat ; Brnc Inveninaea",
Nici nu i-a intepat, Iesi din creierii capului,
Nici nu i-a durut, Din zgirciul nasului,
Nici n-a obrintit, Din fata obrazului.
Nici nu s-a spuzit, Brined' cu acritura",
Nici n-a obrintit, Brina cu sgeta'tura",
Nici singe n-a curs, Blinca" cu ceas riu
Nici coptura n-a stains. Brinc'5: de noa feluri,
Asa siye (cutare)... Cu foc re pirlii,
Nici sa nu-I 'injunghie, Cu peria te periai,
Nici s'a" nu se umfle, Cu cilti te fripsei.
Nici s'ai nu obrintease Descintecul de la mine,
Nici singe s nu curg, Leacul de la Maica Precista.
Nici coptura s'a' nu strinea'.
Soare mare, Cules de inv. Z. Paveiescu, din
Soare mic, corn. Rai, jud. Ia1orn4a.

131

www.dacoromanica.ro
Plec'a (cutarq Cu r'Svase,
13'1 cale, p carare, S scrie la calgrase.
Sa-nnilni cu brinca Nu gsi cal de c'aTa'rie,
'N cale, Nici arme de vitejie,
Brinca bujorata", Nici Mrtie-n praValie.
B tin ca-n f i o rat'a . P'a." drug indieei
A plecat brinca cu buba, $i-n fus sa"-atgpg
Brinca bujorata% 51-n cutit sa junghie ;
Brinca-nfioratsal, La pknint a picat
A plecat prin orase Di la (cutare) din cap.
Nord. De brina se descintg Cu un fus, o cruce, un cuvit i cu Ufl
fir de m'dtmi, k liira de porumb muiata cu apa, cu care apot se leaga
bolnavul la cap. Se mai desdnt i k over.
De la Sanda lui Zamfir, din Cer-
nisoara, Vilcea. Cu les de Toma
Dragu qi D. Dr'ighicescu.

De 'pubic (dalac)
Domoleste-te,
Bub'a" alba% Potoleste-te,
Bubg neagr, Cum sa' potoleste
Bubg verde, Porcii prin straturi,
Buba' galbena, Oamenii n paturi,
Bub'i rosie, Asa s'a se potoleas6.
Bubsa ovreiascg, Buba, spurcatul,
Buba porceasa", Dalacul,
BuM. turceasc'& De la (cutare)
Buba' romaneasca", Din inisn, din ficati,
Bubg de nouzeci i nou'd. de Din piciere,
feluri, Din mdulere,
Tu te rragi, Din osciorele.
Eu s te trag, Mufa-te,
Dupa limba mea, Stra'muta'-te.
Duip'a buruiana ta, Du-te-n vai,
Dup descintecul meu, Pe lemne, pe pietre,
Dupa al Maichii Precistii. Acolo unde po0 nu toac'g,
132

www.dacoromanica.ro
Unde secure nu rgsud, Acolo ssi vg cqezati,
Unde topor nu tale, In trupul (cuta'ruia) sa' nu mai
Unde fete mari coada stati.
nu-mpleteste, Si sa" r5mii ch bobul de mei,
Unde casa nu se spoieste, $i ala a te faci in trei
Unde cocas nu cint'i, Si din trup sa" piei.
Unde dine n-a la'trat, Iar (curare) &I rInlie
Unde poii n-a moat. Curat, luminat,
Acolo va sint paturile,
Acolo v`i int halaturile, Ca steaua din cer,
Mese-ntinse Roua din dmp,
Cu fklii aprinse. Ca ferec4uri1e de argint,
Acolo s'a. beti, Ca Maica Precista ce 1-a fa'cut si
Acolo s'al mincati, 1-a risat.
Reteta : Se descintl cu o cruce, cu timiie, ac, cutit 6sit si cunu-
nat, aii", sare si rachiu.
De la Tinca Bilan, din Costeiti-
Vilcea.

Bubg alb'a, Eu In bute te-oi lega (bga),

Bubg neagrg, Cu cercuri de fier te-oi lega,
Bub'S turceasca, Cercurile or plesni,
Bub'a albastia", Buba s-o risipi
BuLa cu izdat, Si s-o duce
Bubg cu dnac, In coadele m'Irilor,
Nu cuprinde, In coarnele cerbilor.
Nu Inainde, Iesi, buba*, si te du,
Nu intepa,
Nu cutita, C4 eu cu mtura te m'a.tur,
Nu junghia, Cu crucea te gonesc,
Ca: eu ti-ai desdnta tie, Cu cutitu te tai,
De la mine leac oi avea. De la (cutare) te pornesc.
Reretel : Se desdntg cu crucea, cu tlmile, ac, outit gLit i CU-
nunat, ap'S, sare si rachiu.

De la Dumitru Ionitg Neblea,.

din CeaTuia, Rm-Vilcea.

133

www.dacoromanica.ro
Plecat-a (cutare) Pe scara de aur se scobora,
Pe cale, pe carare, De mina dreapta-1 lua
Iar la mijloc de cale intreba : Ce te p1ini i te
Buba 1-a intilnit olecaiesti ?
Si pe el ca 1-a izbit, Tar el plingea i suspina:
Buba cu sagetkura, Piing si ma' olecaiesc
Buba cu pocitura, Ca de dimineata m-am sculat,
Buba cu Pe cale, pe carare am plecat,
Buba alba, Cu buba rea,
Buba vinafa, Cu dalacu rn-am intilnit.
Buba neagra, Maica Precista de.mina dreapta
Buba cu nou'azeci i noua de II lua
junghiuri, Si pe carare dreapta-1 indreptd,
Buba armeneasca, La (cutare) descintatoare II ducea.
Buba. jidoveasca, Ca. ea cu limba te-o descinta,
Buba tiganeasca, Cu mina buba rea ti-o lua,
Buba rumaneasca, Cu furn de petec te-o afuma,
Buba tiganeasca, caiasca, oiasca. Cu tamlia te-o tarniia,
(Cutare) s-a plins i s-a vaitat, Cu orucea buba ti-o departa,
Cu lacrarni pina,n pamint,
Cu glasu pina-n cer. Cu matura buba ti-o matura.
Nimenia nu-1 auzea, Si (cutare) raminea
Nimenia nu-1 intreba, Curat i luminat,
Numai Maica Precista din cer 11 Precum Domnul te-a lasat
auzea, In ziva ce te-a nascut.
Retetri : Descintecul de buba rea zis i dalacul se descinta
de obicei in rachiu de drojdie, cu fir de mtur i cu crucea. Din ra-
chiul descintat gusta bolnavul i cu restul se stropeste La buba.
De la Stanca Resica, din Draga-
nesti, Teleorrnan. Sa se compare
acest descintec cu cel din colectia
d-lui G. Dem. Teodorescu inti-
tulat De buba rea, p. 359, coloa
na I sus.

Fugi, dalace Nu umfla,

tmbalate, Nu gimfa,
De la inima (cutaruia). Nu intepa,
Nu intinde, Nu cuvita.
Nu cuprincle, Nu intepa cu acele,
134

www.dacoromanica.ro
Nu umfla cu nucile, Unde dine negru nu lated,
$i iesi de la ,(cutare) Unde cioban nu chiote,
Din inima, $i s lai pe (cutare)
De supt Curat,
Din bowgi,
De supt bosogi. Luminat,
les; si te du Ca argintul stricurat,
Unde popa nu toacL Ca de Maica Domnului lasat.
&feta : Se desdntg cu cutitu, pistornicu (cruce) si fir ck mIturi,
in ap de izvor i cu ttniie de la boboteaza". Cu apa descintata' se
stropeste buba suferindului i restul din aia se arunca" pe par sau pe
un dine si se repeei vorbele :
Cuun nu poate sta apa in par si Si cum msftura un'tur4" gunoiul,
se usuca, Asa s'g se msa'rure toat'a durerea,
Asa sI fug 4. s'a" se usuce Junghiurile si cutitele de la
junghiurile, (cutare).
Cutitele, d1acu1, izdarul de la De la Dumitra Ion Matei, din
(cutare) ; Govora-Vilcea.

Plecaia" patruzeci de muieri Unde dine n-alatei.

Pe patruzeci de drunnui. $i ssi te dud la copiii
Ele jos a sezut, Ca ei te-adasa
Focul 1-a g.cut, Cu mesele Intinse,
Buba la (cutare) a rssa'rit. Cu paharele pline,
impsititeas'i alba, mgninci,
Imia'ra'teas51 virtea, Sf ospgtezi
Imp`iea'teassi galbera, $i IA (curare) s:4-1 lecuiesti
Imprteas rosie, Si sa"-1 lasi
Sal iesi de la (cutare) din fata Curat,
obrazului, Luminat,
Din zgirciul nasului, Ca steaua din cer,
Din toate Insa.duarile, Ca roua din cimp,
Din toate oscioarele, Ca Maka sfinta Marie,
Si s e duci Leac sh'-i fie.
Unde poii nu toacg., Descintecul al meu
Unde cocos nu cintsi, Si leacul lui Dumnezeu.
Rereta : Se desenei cu cutitul si cu fir de ma"tura" si se zic la
sfirsirul descintecului i vorbele :

I3q

www.dacoromanica.ro
 Cu cutitul te tai, Junghiurile i durerile de la
De la (cutare) te departai, (cutare) le depktai.
Te gonii,
Te risipii, De la Ilinca Nicolae Saceanu,
Cu mkura te maturai, Dracani-Teleorman.

Buba alba, Cu greata,

Suba neagra, Cu naplaliala,
Buba turcheaza, Cu ameteala,
Buba albastra Cii tlromeala,
Si cu [luau vrajmasesc, Cu moloseala,
Cu ucigasu, Cu piroteala.
Cu datatura, Eu te-am descintat,
Cu legatura, Eu te-am mlnat
Cu strigoiu, Unde popa nu toacg,
Cu moroiu, Unde fata mare cosifi nu
Iesi din inim i ficati, impleteste,
Din plamlni, Unde cas`a nu se spoieste,
Din masele, Unde popg nu ceteste,
Din osciorele, Unde topor nu tate,
Din sale, Unde cocot nu (-luta.
Din picioare, Acolo s palatuiesti,
Mai cuzind de unde-I doare. Pa' (cutare) s4 ursasti.
CS eu te-am sorocit cu soroc de Acolo s stai s'a penzesti,
foc SS hodinesti,
Ssa.' iesi din (cutare) tot din tot, PS (cutare) sa-1 urasti.
Reteta Se descinta cu un ac, cu cutit cununat i cu sare in
apa, pe care suferindul o bea restul se arunca pe gard sau pe un
cline.
De la Maria Preda Comanescu,
Barbateti-Vilcea.

Buba alba, Nu te-ntinde ca searpele,

Buba neagra, Nu intepa ca cutitele,
Buba vinata', Nu-nghimpa ca acele.
Buba turcheaza, $i s'a pici i s raspici
Buba cafenie, Ca spuma de mare,
Bub a. din patruzeci i patru de Ca roua de soare,,,
neamuri de bube, $i sa' iesi din inima,
Buba cu spurcat, Din masele,

136

www.dacoromanica.ro
De sub m'sele, In mun%i scunzi.
Din nas, de sub nas, Acolo snt livezi verzi,
$i sal roe dud Cu ape reci,
In coarnele cerbilor, Casele voastre de veci.
In copitele cailor,
Retetei : Se descinta' cu outit, cu sare i cu apg. Apa rrnasa' se
arunca pe gard si se rostesc cuvintele :
Cum se scull apa duy, gam],
AR sa' se scure i sa fuga' buba
de la (curare).
De la baba Oprica, din Bg.r135.-
testi-Vilcea.

Pled (cutare) pe cale, Late,

Pe cale, pe drare. Sincelate,
Se-ntilni cu buba-n cale : Cu alamg suflate.
Bub alba, Te-oi scoate din fkari, din inin
Buba neagei, din bosogil
Buba bubelor, $i Ga. te duci in copitele oailor,
Sora ciumelor, In coarnele cerbilor,
Nu gimfa, In coadele mgrilor.
Nu junghia, Acolo s coci,
Nu inrepa, Aoolo sa' rgscoci,
Nu facea carnea rea, $i pe (curare) sa'-1 lasi
Ca eu te-oi impungea, Curat,
Te-oi suipunge Luminar,
Cu noua' cache, Ca Maica Precista ce 1-a dat.
Retetet' : Se descina cu cuvitul in miere. Cu mierea se unge la
buba' si se mind' din ea.
De la baba Stanca Deconescu,
din S'icelu-Gorj.

BuLa alba, $i cu lucru vra'jma'sesc,

Bub`a neaga, Cu ucigasu,
Buba' turcheazI, Cu dta'tuira,
Buba albastei Cu lega'tura,

137

www.dacoromanica.ro
 Cu strigoiu, Unde fatI mare cosita nu
Cu moroiu, impleteste,
lesi de la (cutare) Uncle po'a' nu chaste,
Din ininca, Unde casa nu se spcneste,
Din ficati, Unde topor nu taie,
Din pramini, Unde cocas nu cinta.
Din unghii, Acolo sa' stai
Din masele, SS paratuiesti
Din gingii, Si pe (cuvare) sS-1 urCisti.
Din limbS, Acolo sint in coarnele cerbilor
De supt limbS, Si in colturile marilor,
Din sale, Acolo s'int fklii aprinse,
Din picioare, Acolo sint mese intinse.
Mai curind de uncle-1 doare. Acolo s stati sa' prinziti,
Ca eu te-am sorocit cu soroc de SS va' hodiniti
foc, $i pe (cutare) uriti.
SS iesi din trupu (cutIruia) mot Acolo sa: v opriti,
din tot. SI prinziti,
iesi cu greata, SS hodiniti,
Cu ceata, Sa' mincati,
Cu na'praiala, 5. ospItati
Cu ameteala, Si pe (cutare) s1-1 rasati
Cu tiromeala,
Cu moleseala, Curat,
Cu piroteala. Luminat,
Eu te-am minat Ca argintul stricorat,
Uncle poia nu toacI., Ca de Maica afinta Marie rasat.
Reteta : Se descintI cu un ac, cu cutitul cununat i cu sare. Sarea
o bea cu ap suferindul i restul din ea se aruncI pe un dine si se
zic cuvintele : and o mai veni buba la acest dine, atunci sI mai vie
buba la (cutare), atunci, nici atunci".
De la Maria Preda Comanescu,
din Iffib'atwi-Vilcea.

BubI din culcare, NouIzeci si noua' de bube,

BubI din sculare, Nou'azeci i noug de cralaci,
D-o fi bubI clineasea, NouIzeci si nousa de brinci,
D-o fi bubI ovreiasa, 5. nu intindeti,
SS sarI din pintecele trupului ! SI nu coaceti,
138

www.dacoromanica.ro
Sa nu cascati, Si (cutare) sa-ramlie curat,
Ci veninul din inima (cutaruia) Ca Maica Precista ce 1-a dat.
A-1 mutati,
Reterii : Descintecul, de buba se face cu un cuvit pe dasupra
bubei. n urma se cla bolnavului o ciuperca-- zisa cluperca bubei
ciuperca pucioasa, sau o buruiana nuimita dovlecel, care se aplica
dasupra bubei.
De la vrajitoarea Simina, din
Gresia, Teleorman.

Buba. alba', Cu nouazeci i noua de umfla.turi,

Buba neagra, Cu nouazeci i noua de
Buba cu dalacu, obribtituri,
Buba cu izbitura, Sa' iesi din piele in sare,
Buba cu nouazeci i noua de Din sare in pamint.
feluri de bube,
Sa'iesi de la (cutare) Tu s te topesti
Cu nouazeci i noua de durori, Si sa. te prapadesti
Cu nouazeci i noua de fiori, 5i pe (cutare) sa-I lecuiesti.
Retetei : Se descinta cu sare tri apa. Cu sare se atinge bUba si se
leapada jos si se rostesc vorbele :
Cum se topeste sarea in apa,
Asa sa se topeasca toata durerea,
Junghiurile i buba de la (cutare).
De la baba Neaga Zannfir Gheor-r
ghe, Butculgti, Teleorman.

Buba alba, Nu intinde,

Buba neagra, Nu cuprinde,
Buba. ratareasca, Nu umfla,
Buba ovreiasca, Nu gimfa,
Buba turceasca, Nu obrinti,
Buba ruseasca, Nu tiromi.
Buba romaneasca, Eu te iau,
Buba de noazeci si nou a. de Tu s te iei.
feluri de bube, Cu crucea te-oi departa,
139

www.dacoromanica.ro
Cu an'atura te-oi insitura, Unde cioban nu chioteste.
Cu cut-1-m te-oi injunghia, Unde casa nu se spoieste,
De la (cutare) te-oi lua Si pe (cutare) sg-1 lai
Si te-oi departa.
Sa' iesi i s'4 te duci de la (curare), Curat,
Uncle dine negru nu latra, Luminat,
Uncle popa nu toacg, Ca rnaica ce de sus 1-a Mat.
Rereta : Se descinitg cu outitul, fir de mtur i cu cruce in apI
nenceput i cu sare i cu tamiie de la boboteazsa.
De la Duntitra Ion Matei, din
Govora, jud. Vilcea.

Buba cu Mac, Buba ruseasca,

Bubl cu izdat, Buba din netoti,
Buba' cu brinca, Iesi de la (cutare)
Buba' alba, Din oase,
Buba neagra, De supt oase,
Buba galbena, Din ochi,
Buba turcheaza, De supt ochi,
Butia cafenie, Din inima.,
Buba bubelor, Din ficati,
Buba de vaca, Din case,
Bub`a de dine, Maduvoase,
Buba de cal, Si te du in coadele marilor,
Buba de porc, Caci acolo avevi cu ce va cinsti,
Noukeci nota de descin6tori,
Cu ce va' omeni.
Toate descinta',
Toate leac au. Dar (cutare) n-are cu re te
Buba oarba, Nici cu ce te omeni.
Buba ovreiasea, Si sa iai pe (cutare) curat
Bub`a turceasca, Si luminat,
Buba tiganeasc'1, Ca Maica Precista ce 1-a dat.
Rereta: Se desctnt n apa cu cutitul i cu pistornicul (crucea).
Cu apa descintata se ucla cel bolnav la locul uncle este buba.
De la Durnitra Nicolae Ioana
Vaduva, din Monastireni, Vilcea.

140

www.dacoromanica.ro
Bubl bunl, Si Va. ducevi n coadele rtfrei,
BubI duke, Unde poil nu toael,
Buba' vinsitg, Unde fete mari coada nu
Bubsl mistreata, impleteste,
Bubl' din somn, Ca slut dota fete
Buhl din sculare, Cu coada pe spew
Buba' din mincare, Si v-asteapel Cu mese-catinse,
Voi, noulzeci i noug de bube, Cu pahare pline,
Noukeci i nou'l de najituri, Sa' mincati,
Sa' iesiti de la (cutare) din popu
nasului, Sa' ospatati,
Din creierii capului, Pe (cutare) s14 iertati
Din zerciul nasului, $i si-I Mimi curat,
Din inima., Luminat,
Din ficati, Cum Dunmezeu I-a risat.
Refetel : Se descintl ou un cutit pe locul unde este buba si se
atinge cu nitici sare.
De la baba Nasa, n etate de
peste 85 ani, din Alexandria,
Teleorman.

Tu, bubl de cal, Unde slcure n-o tala,

Tu, buhl de vaca, In ilduri
Tu, buba' de capil, Pe supt bururi,
Tu, buba de oaie, Unde clinii n-o latra
Tu, bub a. de purcea, Si popl n-o toca,
Tu, bubl de c'kea, Fael mare nu s-o pieptana.
Tu, buba' veninafl, Cum nu poate popa sluji sfinta
Tu, bubsi de scroafl turbata', leturghie
Tu, bubl trupeasel, nil cruce i flra' tarnlie,
Tu, bubl netoteasel,
Tu, bubl boiereasca', Asa sa' nu te lipesti de (cutare) ;
Tu, buba' rucareascl, Cum se potoleste vintul
Tu, bubsa tiglneasel., Si pamintul,
Eu te mut, Copiii mici n beg'anele,
Tu sa" te muti, Boieri man n pflpomele,
S'a te duci la fetele lui Plsa'rele pe la cuiburele,
Ler-iMparat, Asa sa se potoleascl buba din
Unde cocos nu cinta', oasele (cuelruia)
141

www.dacoromanica.ro
Si (cutare) sa' rmtie curat, Ca soarele ra'ssarit,
luminat, Ca busuiocul Inflorit.
Ca argintul stricurat,
Reteta : Se descint a. de trei ori, repetindu-se versurile de mai sus.
Se descintsi cu crucea, culit i sare in aid.% Apa descintat Y. o bea cel
sderind si se unge cu ea unde este buba.
Restul din apa deseintafa: se arunei pe o mita' sau cline si
se zic vorbele Cind o mai scri sau grsai, sau deseinta si ea'veaua asta,
atunci sa' mai vie buba la (cutare). Buba pe ea.mint a venit, ye OmInt
sa se intoarca ; pe pamint a venit, pe supt pamint sa s duca."
De la baba Rada $ovilgau, din
com. Valea cu Apa, Gorj.

Buba' burial Si iesi de la (cutare)

$i mai buna', Cu toate junghiurile,
Buba' duke, Oa toat4 culitek,
Bub a'. de noA feluri de bube ; Cu toate durerile,
Buba al&a, Cu toate obrintelile
Buba neap-a; Si eu toate r'acelele,
Buba' verde, Si te du-n funchil marei,
Buba vIngts, La r'adacina copacului,
Buba turcheaza,
Bub`a rosie, La fata-impIratului,
Buba' albastr, Ca' fataimpsaratului te-asteapta
Nu te-ntinde, Cu mese-ntinse,
Nu te prinde, Cu fa'clii aprinse,
Nu ca ghimpele-nghimpa, Cu pahare pline,
Nu ca urziea urzica, Sa' mineavi,
Nu ca searpele-nvenina, Sa' ospa'tati,
Nu ea broasca te umfla. Pe (cutare) sa-1 iertavi.
Reteta : Se descInta" 'in cicoare sau prune uscate si se pun pe
locul unde este buba.
De la Marica Petri5or, Roiori-
de-Vede.

Tu, bubg veninata, Tu, buba din bere,

Tu, buba- Wasicat4, Tu, bub a'. din mincare,

142

www.dacoromanica.ro
Tu, buba din odina, Uncle fata mare coada nu
Tu, buba' din lAtaia vintului, impleteste,
Tu, buba din boarea pamintului, Unde cline nu latra",
Sa iesi de la (cutare) Undo cioban nu chioteste,
Din inima', Unde oaie nu zbiara,
Din trupul lui, Uncle secure nu e,
Din toate inchieturile, Miros de tamlie.
Acolo sa l'acuiti,
Sa: iesi si s1 te duci
Sa va odiniti,
In vinturi mari. Pe (cutare) sa-1 parasiti
Eu te iau si te duc $i sa-1 Iasavi curat
In vinturi mari, Luminat,
Peste munte, Ca argintul stricurat,
Uncle papa nu toaca, Ca Maica Precista ce 1-a dat.
Repeat' : Se descinta in usturoi, rachiu, cu un cutit si fir de
matura.
De la Maria Ngstase, din Roma-
nesti, Gorj.

Buba alba:, Buba cu dalacu topsicat,

Buba neagra, Ruba cu dalacu basicat,
Buba rosie, Iesi de la (cutare)
Buba turcheaza% Din os in came,
Buba veninata, Din came in piele,
Buba topsicatI, Din rinia
Buba bubelov, In osinza.
Sora ciumelor, $i (cutare) sa ramlie
Buba sor' cu dalacul, Curat,
Buba sor' cu dalacu negru, Luminat,
Buba sor' cu dalacu vinat, Ca steaua din cer,
Buba sor' cu dalacu rosu, Ca roua din cimp,
Buba cu dalacu veninat, Ca Maica Precista ce 1-a fa'cut.
Reteta : Se descinta qi sare in apa'. Apa se bea si se stropeste
la buba si se zic cuvintele :
Cum se topeste sarea-n apa,
Asa sa se topeasca buba, dalacul de la (cutare).
De la baba Manea Matei, in etate
85 de ani, din Rosiori-de-Vede.
Culese de Chr. N. Tapu.
143

www.dacoromanica.ro
Stu, bubg. albg, Tai cioroii, tai moroii, tai inima
Stu, bubg neagrg, de vidrg,
Stu, bubg. btindg, Tai cruce luminoasg, tai genuche
Stu, bubg paraticg, de urs,
Stu, bubg albastrg, Pe un cImp mare rosu, trei vaci
Stu, bubg porceascg, maci rosii,
Stu, bubg oiascg, Tgri pe trei cai roii, acleN arat
Stu, buba pasgrilor, idat,
Stu, buba clineascg., nougzeci Iad necurat.
noug,
Stu, hubg turceascg,
Stu, bubg letineascg,
Stu, bubg romaneascg, Tu, bubg pripitg
Stu, bubg strbeascg, Cu nougzeci i noug de junghiuri,
Stu, bubg netnteascg, Nu junghia,
Nougzeci i noug de bube surori, Nu cutita,
De ciume nu te-Intinde,
Nu intinde ca sarpele,
Nu umfla ca broasca.
Nu coprinde Tu, bubg pripitg, s iesi de la
Cite-o fatg de arie. (cutare)
Nu fulgera, Din rinzg,
Nu sggeta, Din plgmini,
Fugi din piele, Din zgirciul nasului,
De sub piele,
Din mgduva osului Din fata obrazului.
5i din rontu nasului.
Cum nu poate capul de tocos Culese de inv. I. Radulescu, din
corn. Pausesti-Maglasi, jud. Vilcea.
La cap de urs,
Cap de MS
La cap de cocos, Fugi, bubg-mputitg,
Asa sg. nu poti i tu sg. stai
In trupul (cutgrui)... Bubg clocitg,
Du-te in cozile mgrilor, Bubg zglezitg,
Uncle cocosul nit cIntg, Bubg veninatg,
Unde popa nu face leturghie, Bubg toxgratg,
SI rgmiie (cutare) curat, 1uminat, Bubg cu fiori,
Strecurat ca argintul, Bubg cu rgcori,
Cum Maica Precista 1-a lgsat., Bubg cu eiumg,
Cu les de inv. G. Giurumescu, din Buba bubelor,
corn. Ruptura, Mehedinti. Sora ciumelor ;

144

www.dacoromanica.ro
 Sora ciumii sa" fii, duice-Va-ti
Cu (curare) s'4 nu fii. In cmunti
Carunti,
Odes de la Aspriva Patru Mazilu, Ca' v-asteaptg Ler-Imiirat
din Ciresu, Vilcea. Cu radii aprinse
Si cu mese-ntinse.
Acolo vsa e berea,
Fugi, buba galbina, Acolo rrancarea,
Bubsi verde, Acolo cina,
Buba. turcheaza", Aeolo hodina ;
Buba de nouazeci i noua' de Acolo s va-ntindeti,
feluri de bubsi ; Acolo sa' cuprindeti ;
Buba' veninat`a, Acolo sa' cuthati,
Buba" cutitata, Acolo sa' sagetati,
Nu puia, Acolo s fAerati ;
Nu cutIta, Psi (cutare) sa-1 rasati
Nu te-ntinde ca serpe1e, Curat, lumina%
Nu te umfla ca broaste1e ; Ca Maica Precesta
Nu cuprinde, Ce 1-a rasat.
Nu te face buba ra. Fugiti,
Fugi, buba oii, Cal cu usnnoi
Buba caprii, Nr4 usturai,
Buba vacii, Cu eamile
Buba calului, Nra
Buba porcului. Cu crucea
Fugi, buba dobitoacelor, VS-nchinai,
Buba dihanii1or, Gu matura
Buba pas'ari1or, Va' ma*turai,
Fugi, buba bubelor. De capu (cuta:ruia) v deiartai.
$i duce-Va-ti
Unde-ti gasi De la Maria lui Din I iganu, din
Nou'a hambare cu bucate, Ciresu, jud. Vilcea.
Noua' buti cu rachiu,
C-acolo aveti ce minca,
Aveti ce bea, Buba: alba%
Aveti ice chioti, Buba' ga1bida,
Aveti ce veseli ; Bubai nirungie,
La (curare) n-aveti ce bea, Buba. cafenie,
N-aveti ce minca, Buba bubelor,
N-aveti ce chioti, Sora ciumelor,
N-aveti ce veseli. Iesi din inima (cuta'.ruia).

145

www.dacoromanica.ro
Nu umfla, Cu dalacu,
Nu gimfa, Cu izbitoriu,
$i te du in zacaturne vacilor Cu lipitoriu,
$i in rimaturile sporcilor, Cu leu,
Ca-n inirrna (cutaruia) Cu koaica,
N-ai bere sa bei, Cu zmeu,
N-ai 1acas sa facuiesti, Cu zmeoaica,
N-ai hodina sa te hodinesti. Cu moroi,
Iesi si piei, Cu moroaica,
Raspiei. Cu srrigoi,
Buba cu dalac, Cu strigoaica.
Buba cu vivor, Pa (cutare)-11uara,
Buba cu soare, In pamlnt 11 aruncara,
Bub'a cu nouazec.i si noua de Oasele-i farimara,
feluri de buba, Plingind 11 lasara
Iesi si piei, 5i fugira.
Raspiei La un porn mare sezura,
Cum piere roua de soare, Mese pusara,
Ca spuma de mare, Beura,
Ca cenusa zburatoare, Voia de (cutare)-si fa,cura.
Iqi i piei, Maica Maria, sfinta Maria,
Raspiei, Auzi pa (curare) rIpind.
Uncle vaca te-a pascut, Ce tipi si te vaiti, (curare) ?
Peste drumuri te-a pierdut, 0, doamna mea,
$i unde pore a rimat, Tip si ma vait
Peste drumuri te-a-ngropat, Ca azi-dimineara m-am sculat,
$i (outare) a ramas Pa. carare am apucat,
Curat, luminat, Cu nouazeci si nota de feluri de
Ca Maica Domnului din cer bube
Ce 1-a lasat. 'N cale rn-am Inti1nit :
Cu buba bubelor,
Cules de la Stana Bob, din Cu sora ciumelor,
Stroiesti, jud. Vilcea. Cu izdatu,
Cu dalacu,
Cu izbitoriu,
Pled (cutare), Cu lipitoriu,
Pa cale, pa carare, Cu leu,
Sa-nti1ni cu nouazeci si ma' de Cu leoaica,
feluri de bube Cu zmeu,
'N cale : Cu zmeoaid,
Sa-nri1ni cu izdatu, Cu moroi,
146

www.dacoromanica.ro
Cu moroaica, Di la Maica sfinta Marie
Cu strigoi, $i mai virtos
Cu stngoaica ; Di la Domnu Hiristos [sicj.
Pa sus ma luara,
in pamint m aruncara, Cules de la Mindr Fratru Mazilu,
Oasele-mi farimara, din Ciresu, jud. Vilcea.
Plingind m lasara
$i i dusara la acel porn,
Bind Buba alba,
Si ospavind, Buba neagra,
Voia de mine facind. Buba turungie,
Doamna Maria-ncaleca Buba visinie,
Si-n vazduh s ardica, Buba cafenie,
Deasupra kr sa rasa, Buba din nouazeci i noua de
Mese le le farima, neamuri de bube,
Vasa le le prisaci SI iesi di la (curare),
$i-i rindui SI te duci
Sa se duca In coadele rnarilor,
In marginea rnarilor, In coarnele ciutelor,
In scorburile muntilor, Unde oaie nu zbiara,
Uncle slut lacasurile kr. Unde cocos nu cinta,
Unde om n-a cakat, Unde dine nu latra ;
Unde cline n-a latrat, Acolo sI lacuiesti,
Unde cocos n-a cintat_ Acolo s te pglatuiesti,
Fugiti, Di la (cutare) sa te parasesn.
Pieriti Cules de la Constantin Chiciu.
$i raspieriti, din Turcesti, jtcl. Vilcea.
Diavoli IndraciTi,
Cum piere roua de scare
$i spurna de mare, Tu, buba clocita,
CI eu sint descintatoare Buba zaletita,
Si Maica Precesta lecuitoare. Buba stiuta,
Ieu va mut, Buba nedovedita,
Va stramut, Buba toxacata,
Sa vi mutati, Buba. veninata,
Sa v strarnutati, Buba cu izbituri,
Ca dup a. biserica v ocolii Buba cu umflaturi,
Cu doisprece sfinti apostoli, Buba din nouazeci 5i noua de
Cu tatniie feluri de bube,
Si cu sfinta levurghie ; Buba cu izdat,
Leac sa fie Diavol impelitat ;
147

www.dacoromanica.ro
Buba: alba% Nu face came ra.
Bub'a neagia", Iei
BuYal gaibira' [sic], $i te du ;
Buba' turungie, Un' te-oi trage,
BuYi cafenie, Sa' te vagi ;
Buba bubelor, Un' te-oi mina,
Sora ciumelor, Sa" te duci ;
Nu cutita, Du-te-n virfu muntilor,
Nu s'a"geta, In coadele marilar,
Nu ooace, La fetele-mp'iratilor,
Nu rs4.scoace, Ca. te-asteaptl
Nu face came ra, Cu mese-ntinse,
Ca" ieu te-oi goni, Cu fklii aprinse,
Te-oi dudui, Cu livezi verzi,
Cu cutitu te-oi Cu izvoare reci.
It2adacini1e ti le-oi ska, Iesi,
De virf te-oi aylleca, Ci (cutare)
Cuibu i 1-oi farima, N-are mese-ntinse,
Ciinilor te-oi da, Nici fklii aprinse,
Ciinii te-o minca. Nici livezi verzi,
Iesi din inima (cuaruia), Nici izvoare reci.
Ca' cu crucea te-oi inchina, De n-ai iesi
Cu ma'roura te-oi ma'tura, $i n-ai pleca,
De trupu (cutruia) te-oi deprta. Cu cutitu te-oi tala,
Cu crucea te-oi apka,
Cu les de la Maria Nicolae Du- 11.scracine1e ti le-oi ska.
m'anoiu, Turcesti, jud. Vilcea. Virfu ti s-o apleca.
Leac s'a-i fie (cutkuia)
De la mina mea,
Iesi, buba', di la (cutare) ; De gura mea
Bubsa alba, Si di la Maica Precesta.
Bub'a neagra',
Cules de la Sanda lui Zamfir,
Bub'a" tutunie, din Cernisoara, jud. Vilcea.
Buba-anfa*gitoare,
Buba-nseatoare,
Nu-ntapa, BuLa cu dalac,
Nu cutita, Bubsi cu izdat,
Nu-ncorda, Bubsa cu nouzeci i noua'
Nu venina ; de feluri de buba',
Bub. cu Mac, Nu cutitareti,
BuLa cu izdat, Nu jurghiareti,
148

www.dacoromanica.ro
Si l'sayi p (cutare) Ca Maica Precesta
Stricurat, luminat, and a n'iscut,
Ca argintu stricurat, Fa' ea nimic n-a avut.
Nota. Se descina cu o cruce, ott un cutit j cu un fir de ma'turki
in dreptul inimii, sau se d escintg in ap, pe care o bea bolnavul. Se
mai descintN cu curcea la stomac, sau cu un cuvit ala'mat, ori cu un
cNrbune stins, la inim4".

De la Patru Stoica Gogu, din

Stroiesti, jud. Vilcea. Culese de
Toma Dragu si D. Draghicescu.

NoUlzeci i nota Si de p1mint c 1-ai dat,

De bube rele, Trupu i-ai zdruncinat...
Nousa:zeci i nou'al De-i fi din miez de miez
De bube-n vintre... De noapte,
A bubi, De-i fi din reVa'rsat
Buba"
De zori,
Oiasea', De-i fi
Bu Val
Din apus,
Ca'preasa
Bubi De-i fi
Tig'ineaseL Din r-Ss'irit,
Buba' Eu te descint,
Netoteasc, 5i te sp'fbnint,
BubI Sn' fugi,
Ovreiasea., S'a te deia'rtezi,
Bub'al Sa' rNmiie
TurceascN, (Cutare)
Bubsa Curat,
Donmeas6:,
atn cartu esti doamra mare,
de foc ai venit,
Luminat,
Ca argintu strecurat.
Spre oameni te-ai rapustit Cu les de C. Radulescu-Codin, din
Si pe (cutare) te-ai aruncat Priboieni-Muscel.

149

www.dacoromanica.ro
 De bubd neagrii
Voi, noua feti.mari, unde M-am pomenit [sic] pe
va &anti. i v5.-mpodobiti, pe crare,
La sfInta ruga' sa' pornati, Gras i frumoas'a.
cu noua' matun ?
Nu ma'turati sfinta ruga'. La jumItate de cale
sfintele altare, M-am pomenit cu toate boalele.
Ci maturati buba neagra' de la Pe toate le-am poftit la mas,
(cutare). Numai pe basica cea rea
Am fkut o masa' mare n-am poftit-o.
Cu nousa vaci grase i ?lona'
buti de vin Bica cea rea s-a supa'rat
Si am chemat toate bubile 5i-n creierii capului s-o vIrit,
bubitele. In fata obrazului s-o asezat.
Numa pe buba asta Chei, buba' neagra', de sete,
n-am chemat-o,
Iar ea de ciuda.' i de mIhnire r r De foame, de potca.
0 ss-rit In sus, o chicat,
ICa'xIkina i-o secat. Cu les de inv. I. Mironescu, din
corn. Tazlau, jud. Neannt.
Cu les de inv. I. Iordachescu, din
corn. Crisresti, jud. Botosani.

De bubei rea
S-a suit Maim Precista Nu te Inginfa ca broasca,
Intr-un vIrf de deal Nu te lungi ca searpele.
Si-a juchit un cal Iesi cu mate junghiurile, cu
$i-a chemat toate bubele toate fiorile.
Si toate buboaiele, SI iesi din fata lui (cutare)
$i buba cea rea n-a chemat-o, Din zerciul nasului,
$i ea s-a-nciudat
Si s-a Infocat Din fata obrazului,
$i din ra'acin'a a secat. Din inirna, din plarmlni.
Sa' ramlie (cutare) curat, luminat,
Cu:es de inv. I. Mano1escu, din Ca argintul strecurat,
corn. Taz1au, jud. Nearnt.
Ca Maica Precista care I-a rasat.
Bub'a rea, nu junghia, nu cutita, Cu lcs de 'inv. I. Radulescu, din
Eu te trag, tu sa' te trap. corn. Pausesti-Mag1asi, jud. Vilcea.

150

www.dacoromanica.ro
 De bube dulci
arstaneasa avrameasa Trig, trig, buba duke,
Intinde masa de matase. Mincasi vinerea i miercurea
Toate bubele chemase ; cu du1ce,
Numai bubele (cutaruia) nu
le chemase. Si de yirf te aplecasi,
Foarte ru ele se miniase, Radacina t-o uscasi.
Din virf se uscase,
Din radacina secase... Cules de *inv. I. Trandafirescu din
corn. Sisestii-de-Jos, jud. Mehe-
Las' sa fie, sa nu fie, dinti.
Plata babii s tie.
Cules de inv. I. It5clu1escu, din
corm Pausesti-M'iglasi, jud. Vilcea.

Naga', Ele rau se miniase,

Cirtaneava, De virf s-aplecase,
Din radacini secase.
Tinde masa' de matase ; Sa. ramlie (cutare)
Toate bubele chemase, Curat,
Numai pe tale dulci nu Luminat,
le chemase. Cum Maica Precista 1-a lasat.
Reperd : Se descinta cu balega ide vaca, atingindu-se bubele dulci,
apoi se ususca balega la cowl casei, zicindu-se cuvintele : Cum se
usuca balega de soare i de fum, asa sa se usuce bubele de la (cutare)".
Cules de Chr. N. Tapu de la
Ioana Calniceanu, Costegi, Vilce:

De ceas rau
Ceas rau cu sagitaturl, Din maseli, di supt maseli,
Ceas iaiu de sparet, Din git, de supt git,
Iesi din creierii capului, Din chiept, de supt chiept,
Din pumnii obrazului, Din inimi, di supt inimi,
Din cap, di sub cap, Din rorunchi, di supt rorunchi,
Din ochi, di supt ochi, Din maci, di supt mavi,
Din dini, di supt din%i, Din cap, din cheli,
151

www.dacoromanica.ro
Din tgti-ncheieturili. $i te chirgi,
Eu tot rgul cu mina 1-oi mItura, De nu poci sta
Cu grebla 1-oi grebla, 'N scaunik mele
5i-n Marea Neagrg 1-oi arunca. De vaietile tele ?
Acolo sg chiari, sg. rgschiari, Maid. Mgrie,
Ca moua de soare si spuma Sfintg Mgrie,
de nagri, Tip si ang vait,
Ca soarele-n senin. Amin. a plecai pg cale,
Pg cgrare,
Cu les de Inv. I. Iorachescu din $i rng-ntilnii
corn. Cristesti, Botosani.
Cu sgl ceas rgui
In oale,
A plecat (cutare) Trgsnind,
Pg cale, pg cgrare, Plesnind,
S-a-ntilnit cu gl oeas rgu Toate usile cgtind.
In cale, Toate usile le-a ggsit incuiete,
Trgsnind, Numai usa mea
Plesnind, A gash-0 descuiaa
Toam usile &grind. $i fereastra destupatg.
Toate wile le-a ggsit incuiete, Pa' fereastrg a intrat
Nurnai usa (cutgruia) $i rn-a ggsit
A ggsit-o descuiatg Adurmit,
5i fereastra destupatg. Aduritnit.
Pg. fereastrg a intrat, Mina-n gurg mi-a bggat,
Pg (cutare) 1-a ggsit De Arunchi rn-a apucat,
Adurmit, Capu mi 1-a turburat.
Adurmit. Tad, (cutare),
Mina-n gurg i-a Loggat, Nu chirgi,
De rgrunchi 1-a apucat, Nu tipui,
Capu i 1-a turburat. Ca' Maica Precesta,
Maica Precesta a alergat Cu (cutare) descintgtoare,
$i 1-a-ntrebat : Cu usturoi
Ce ti-e, (cutare), Le-o ustura,
De te tipui Cu tganlie

152

www.dacoromanica.ro
Le-o Leac ,sa-ti fie
Cu pieptenu De gura mea,
Le-o desclesta De mina mea,
$i p foc le-o arunca. $i de Ma Ica Precesta.
Nora. De l ceas rat; se descinfa cu un piepten in unt, usturoi
pisat i ta"miie. Cu amestecul acesta de usturoi, unt i eimile se trage
trunchiul i timplele bolnavului.
Cules de Toma Dragu i D. Dr5-
ghicescu, de la Sanda lui Zamfir,
din Cernioara, jud. Vilcea.

De constipafie
Nou'a" fete la fintia la Jordan, Trei d drumu la aii",
Trei ncuie, tret descuie, Ca ssa izvorasa'.
Cules de inv. C. Ciuperca, din
corn. Mastacan, jud. Neamv.

De cui
Cuiule blestematule, Iesi de la (outare)
De oi fi din frig, Din inim,
Din czut, Din boase,
Din Melnik,
Din r'iceala", Din smut,
Din rtiromeala% $i s te usuci ca cornul
Din ameteala", Care nu face poame.
Reteta : Acest descintec se repea de notia' ori de femeia care
trage pe cel bolnav de cui.
Cules de Chr. N. Tapu de la
Maria Radu Stoichif5, din Salcia,
Teleorman.

153

www.dacoromanica.ro
 De cutit
De pus cutitul Eu pe tine te-am minat,
Tu, cutite cununate, In pintecele (cutrui) te-am ba'gat.
Tu cu dracu frate. Din toate oasele 1-am adunat,
Sb. umbli din sat in sat, in creieaii capului
Sa" ggscIti p2a1 d-a furat.
Sa'-1 trintesti, Cutitul i 1-am bhat.
Sa'-1 snopesti, Pe cel ce a furat
Singe pe gura' sg verse. Sa'-1chinuiasca,
Eu te sorocesc pe capul celui Ori sa'-1 pra'padeascg.
care a furat.
Ref-eta : Acest descintec se face cu un cutit cununat, al cgrui virf
se inmoaie in seu de bou sau de cal plesnit naomentan. Cutitul astfel
preparat se infige in grindg, in pragul easel sau in pa'mint.
De la vralitoarea Simina, din Gre-
sia, Teleurman.

Cutit aramar, Ii pr41desc.

Pla'selat, Sa' te yIn prin ra'runchi,
Nu te incind, Prin inima%
Nu te aprind pe tine,
Ci incind Prin ficati.
Si aprind inima (cutruia). Sa'-1 intepi,
11 umflu, Sa'-1 injunghii,
/1 gimfu, Sa'-1 bolesti,
Ii bolesc, Sa'-1 pra'pa'desti.
Nota : Se descinta' cu cutitul de n oug ori pe zi, i ziva si noap-
tea. Se ia cutitul si se incinde in foc i dupg fiecare rostire a vorbelor
de sus se infige in pa'rnint dupg usa'. Dupa' ce se rkeste, iara'si se baga'
in foc si se incinde din nou si se repet iari cuvintele de mai sus.
Cind se infige cutitul In iimint se zic vorbele :
Nu infig cutitul ascutit in *lint,
Ciii infig in inima cuta'ruia,
In pla'tniniii lui, in cap, in picere etc.
De la Masa Petru Skeanu, din
Rovinari-Gorj. Culese de Chr.
N. Tapu.

154

www.dacoromanica.ro
Tu cuvit, Cu noukeei i nota'
De noua on cununat, De seouri
Cline le-am retezat,
Turbat, De noukeci i noa
Sarpe De feluri
Veninat, De feluri
Sarpe mare te-ai fkut De coase
Si ai yenit Te-am cosit,
Din coada. plesnind Cu noukeci i nou
Si suierind, De sulivi
Pe (cutare) Te-am invepat...
L-ai incolkit Tu, dine
Cu coada, Turbat,
L-ai impleticit Necurat,
Cu gura, Intunecat,
L-ai vocnit, Necurat,
Iar eu, Impelivat,
Clue turbat, Sa iesi de la (cutare),
Necurat, De uncle te-ai ba"gat,
linpelivat, Ca cu noukeci i nou'g
Cu sgetatura De sulive
Te-am sgetat, Te-am stigpuns,
Cu crucea Din trupu (cutsaruia)
Lui Dumnezeu Te-am rapus...
Te-am depsartat, De-i fi din miez de miez
Tu De noapte,
Cu un cuvit De-i fi
Ai t'alat, Din reVIrsatul zorilor,
Eu cu noukeci i nousi De-i fi
De feluri Din rsasrit,
De feluri De-i fi
De ra'tisuri, Din apus,
Te-am talat, Sa' iesi, sa' fugi,
Si cu noukeci i nousa" Csi cu nou'azed si itou
De feluri De sa'gevi
De feluri Te-am sa"getat,
De virfuri Cu crucea lui Dumnezeu
Te-am invepat, Te-am depa'rtat,
Cu nouzeci i notfa" Cu noukeci i noUg
De seceri De rugi
"Te-am secerat, Te-am ba'tut,

155

www.dacoromanica.ro
Te-am gonit... In grija Maichii Precestii
De-i fi de cineva mimes : Dat
De la suratsi $i la'sat...
De la cumnata%
De la striinsa, Din Priboieni, Muscel. Cules de
C. R5du1escu-Codin.
De la vecina",
De la care stiu,
De la care nu stiu Tu cutit alamat,
De cine-i fi trimes... Tu cutit sincelat,
...Ca apuca (cutare) Tu fl-te ckac impelitat.
Pe cale, Eu te bat
Pe arare, $i te rsazbart ;
Si s-a intilnit Eu te orinduiesc
Cu un cutit mare Si te sorocesc ;
'N cale, Tu ssi te bati,
Cu un virf Sa" rizbati,
Imbontit, La (cutare)-n inima
Cu atis 5i-n ficati.
Ascutit,
Din el De la Maria Nicolae Durdinoiu,
VaPsii Turcesti, Vilcea. Cules de Toma
De foc Dragu si D. Drgghicescu.
Lasind,
$i eu m-am apuoat
De 1-am descintat Cutit cu d-Ii rIi,
Cu noua'zeci i noua" de nigi, Cu cl-ai din iele,
L-am Vitut Cutit din minoare,
Si-n mare 1-am aruncat, Din culcare,
Cu siigeti Din ostenealL
L-aan sagetat, Din fierbinteala%
Cu crucea lui Dumnezeu Cutit ou nouzeci i noua'
L-am deiirtat, de sagetaturi,
Dupa' tot trupu (cuea.ruia) Cutit cu nouazeci i noua'
L-am curatat, de intimpinaturi,
5i pe (cutare) Cutit Cu nouazeci i nou .
Curat de oeasuri rele,
L-am lgsat, Cutit cu nouazeci si noUa
Si a ra'mas (cutare) de vinturi rurbate,
Curat, Cutit din balele necunatului,
Luminat, Cutit pus de fermecatoare,
Ca argintu strecurat, Prepus.

156

www.dacoromanica.ro
Fermeckoarea n-a stiut s'i Sai si r4"sai.
te cneasa", Cum se ra'spindeste rgspintiile,
In trupul (cutkuia) Asa .s. se ra'spindeasa toate
Sa" te nimereasca". boalele
Iesi, Si cusitul de la (cutare).
Piei
$i rs-Ispiei, De la Pauna lui Moldoveanu, din
In Pg.mint Buzau. Cules de I. Odor.

Cutite din iele

Cusite din Sfintele, S'alii ilnsbiete.
Milostivele, Venisi de-mi luasi
M-a izbit, Boala ce mi-asi dat,
M-a pocit, $i mi-aducesi
Cusite in furca pieptului Skt:itatea ce mi-asi luat.
Mi-a-nfipt. $i risasi-ma'.
Venisi, Soimanelor, Curat, luminat
Soimanilor, Ca lumina ceriului,
Venisi Ca soare
De-mi luasi din piept : and easare,
Cusite Ca cimpu
Ascusite, and infloare.
Undrele,
Slincele, De la Maria Nicolae Dumanoiu,
din Turcesti, Vilcea. Cules de
Ace-nsaPosete, Toma Dragu si D. Draghicescu.

De intors cutitul
Cine a pus cusitu a'sta la (cutare), Daa 1-a dat c-o mina%
Nes'Srat, Eu II Intorc cu doua' ;
Nepiperat, Daca' I-a dat cu douL
Neardeiat, Eu il intorc cu trei etc.
Neusturoiat ? Dacs 1-a dat cu noua",
Eu 'II intorc legat, Eu il intorc cu zece.
Ferecat, Din zece
La usa cui 1-a dat. Nu mai trece.
157

www.dacoromanica.ro
 fac briul colac, La foc,
Vircolac, S-o dai pe foc.
Sa-i tamer cutitele n cai de olac Pe ea nebunia s-o gaseasca,
La casa cui le-a dat. Orbta s-o gaseasca,
Hais, bolovan baltat, Trupul i-1 necajeasca,
SI duca cutitele la care i-a dat. Boala s-o indestuleasca,
Daca o gasi-o pe drum stind, Trupul (cutaruia) sa. se t4ureacca
Sau la foc sezind, De boala, de cutitele, de
La masa mincind, junghiurile de lucru vrajrnasesL,
Sau la vorba stind, Iar (custare) s ramiie
Sau in pat, Curat i luminat,
S-o dai su' pat, Ca Maica Precista ce 1-a lat.
Rereta : Se descina cu o cruce, un cutit i tamlie tin apa. Se bea
apa i ce ramine se azvirla in foc sau in apa curgkoare st se fepeta
cuvintele:
Nu ma spal de gras, de frumos, Picioarele mele.
St m-am spalat de lucru
vrajmawsc, De la Tinca Paha, din .Costeti,
Dupa trupul meu, Vilcea.

Tu, cutit cummat, Eu te-ntorc cu noua.

Tu, cutit alamat, Ea te-a pus cu noua,
Tu, oink plasalat, Eu te-ntorc cu zece.
Tu, cutit simcelat Din zece nu mai trece.
Si de dracu singerat. Ea te-a trimes colac,
Voi, nouazeci i noua de outite : Eu re trimet vircolac,
De la fina, In cai de olac,
De la vecinsa, La casa cui te-a dat !
De la drac, Te trimet in cai de zmei,
De la.dracoaica, in coadele rnarilor,
Sa iesi din trupul (cutaruia). In coarnele ciutelor,
Ei te-a pus cu un cutit neascutit, Uncle popa nu toaca,
Eu te intorc cu un cutit ascutit, Unde cocos nu dinta,
Din creierii capului, Unde bivol nu racneste,
Dm zgirciul nasului, Unde casa nu se spoieiste,
Din ficati, Uncle fata mare cosita nu
Din bojoci, knpIeteste.
Din plamlni. Cl (cutare) nu srie a te odihni,
Ea te-a pus cu doua, A te prinzi
158

www.dacoromanica.ro
$i a te cina. Ssi mincati,
$i s`a te duci acolo, Ssa ospa'tati,
C`a te-adasa Pe (cutare) sa-1 iertati
Si te-asteapea
Cu mese-ntinse, Si s'a-1 lasati curat, luminat,
Cu faclii aprinse, Ca steaua din cer,
Cu pahare pline, Ca poala Maicii Domnului.
Reteta : Se descina cu un cutit cununat si se bag lu ilminit
dupa usa ; daca cutitul rugineste se zice ca are leac cel bolnav. and
cutitul se infige in iamint duia usg se zic cuvintele : Cum se aliva"-
neste si se potoleste tot.' dupa usa, asa sa se potoleasa toate cutitele
si junghiurile de la (cutare)".
De la vrajitoarea Ioana Malda-
ianca, Ro4iori-de-Vede. Culese de
Chr. N. Tapu.

Voi, cutite puse, Eu v`i-ntorc cu sapte ;

Cutite-aduse, Cite v-a pus
Cutite dra'cesti, V-a us cu sapte,
Cutite dievolesti, Eu va-ntorc cu opt ;
Cutite din iele, Cin' v-a pus
Cutite din miazsa-zi, V-a us cu opt,
Cin' v-a pus Eu va-ntorc cu noua ;
V-a pus cu unu, Cin v-a pus
Eu v ntorc Cu doua ; V-a us cu noua,
Cin' v-a pus Eu va-ntorc cu zece...
V-a pus cu doua, Crapi, drace,
Eu vsa-ntorc cu trei ; N-ai ce face,
Cin' v-a pus Ca din zece
V-a pus cu trei, Nu mai trece.
Eu va-ntorc cu patru ; Eu v scad,
Cin' v-a pus Va' rascad,
V-a pus cu patru, Va' mut,
Eu va"-ntorc cu cinci ; Vsa stramut.
an' v-a pus Ardeiate,
V-a pus cu cinci, Piperate,
Eu Va-ntorc cu sase ; Cu virf
Cin' v-a pus 5i-ndesate,
V-a pus cu sase, In soroc de foc,
159

www.dacoromanica.ro
Sa nu stati in loc, Si la mine-n sat
Cu eu va. orincluiesc La a de v-o fi dat.
Si va' sorocesc
De la Maria Nicolae Dumanoiu,
Si-1 lung din Turcesti, Vilcea. Cu les de
Si-n lat, Toma Dragu si D. Draghicescu.

De luat cutitul
Cutit cu Guth pus, de fermecatoare
Cu d-al din iele, prepus,
Cutit din mincare, Fermecatoarea n-a sriut s te
Din culcare, caleasca',
Din osteneala, In trupu cutaruia sal te
Din fierbinteala, nimereasca.
Cutit cu nouazeci i noua Iesi, piei si raspiei,
de sa:geaturi,
Cutit cu nouazeci i nousa In pamint sai si rasai,
de intimpinaturi, Curn se raspindeste raspintiile
Cutit cu nouazeci i nada Asa sa se rispindeasca toate
de ceasuri rele, bolile i cutitu de la (cutare).
Cutit cu nousazeci i noua De la cocoana Leanca, soacra
de vinturi turbate, preotului Ioni, Ploiesti. Cu les de
Cutit din boalele necuratului, Ion Odor.

Cutit cununat, Acolo va sint intinse

In nici o slujba nu te-am balgat, Mese cu fclii aprinse,
Dar acuma te-am mmnat Cu pahare pline.
Sa' iei toate durerile, Sa-mi mincati,
Junghiurile i cutitele de la Sn. ospatati,
(cutare) Pe (cutare) sa"-1 parasiti,
Din inima, din fica4i, Sa-tl rasati,
Din oscioare Sa-1 oropsiti.
Si mai rau de uncle-1 doare. Cu mina dreapea v luai,
Iesi, cutit, i s te dud
Unde popa nu toaca, Cu crucea v inchinai,
Unde topor nu tale, Cu cutitu
Unde fete maxi coada nu Si v-am trimes de la (cutare)
impleteste, In coadele marilor,
Unde casa nu se spoieste. In coarnele cerbilor.

160

www.dacoromanica.ro
 Rcteta: Se desclna cu o. frigare : Cu frigare 11 intepai, cu ta-
mlia 11 ta'rnhai, cu focul
11 aprmsei 5i-1 depa'rtai in coadele * mrtlor".
Se baga frigarea repede dupk' uss si se scoate, i daa e ruginiii, se
zice c a avut cutit.
De la Leanca Gheorghe Rilea,
Fadi-Vilcea.

Maica Precista cu (cutare) pleca, Sfintul Ion auzea,

Cu cutitele se Intilnea, Cutivul de la (cutare) 11 lua,
Pe de incl'art le da, La hatarele cimpului 11 trimetea,
Ceasul M bun 11 striga, Pe nou'a tigani, Re nota tura si
Leacurile le aducea, pe noua ovret 11 punea,
Pe (cutare) le scutura. Ca'ci nu slut in lege cu noi.
De dureri, de junghiuri i cmit Leacurile le striga,
Pe (cutare) ti ta'nisiduia. Pe (cutare) 11 eamaduia.
Retetii : Se descint'a: cu tm fir de mtur'i" 1n ap adunatsi hi
oal nou de la fintIna de unde bea cel bolnav de cutit. Cu aceasel
apa', adunat hi trei dimineti : lunea, miercurea i vinerea, se minjeste
cel bolnav peste tot corpul si se spun cuvintele :
Fugi, outite, De la (cutare) te-am del:anat.
Ascutite, De la vrajitoarea Simina, din Gre-
Ca' cu mItura te-am m5turat, sia, Teleorman.

Descintecul meu, Ii fa'cui briul colac

Leacu lui Dumenezeu. 5i-1 trimesei in cai de olac,
De-o fi la (cutiare) cutit din ale La casa cui 1-o fi dat.
sfinte, DeA) fi moart'l In groapa',
Sa"-si adua' atninte De-o fi vie,
Leacul s i-1 dea, Pe casa ei, pe trupu ei de azi.
Boala ssi i-o ia. 1nainte sa' se pule.
De-o fi din zile gresite, Si pe (cutare) 11 las curat,
De-o fi din, vint, luminat,
De supt vint, Ca Maica Precista VAsat.
De-o fi din vro Intilnitura", Cum intoarce plugul toate teile,
De-o fi din vro flatura", toate meile,
* In edilia de baza.: coarnele. (N. ed.)

161

www.dacoromanica.ro
Asa intorc lu (cutare) cuvitele Leac din mina mea,
Si-1 las curat, luminat, Leac din gura. mea,
Ca argintui stricurat, Leac din sfinta Msarie,
Ca aurul suflat, Leac de la Dumnezeu s4 fie !
Ca de Maira Precista Fasat.
Repeal' : Se descinfa' cu cytitul in al:a neInceput i cu busuioc.
De la Falala P. S5:ceanu, din Ro-
vinari-Gorj.

Tu, curit lat, Ce te jMui, (curare) ?

Impaselat Pling i m j'aluiesc
$i cununat, Ca mi-a venit junghiurile,
Dar ast4'-sear'a iti dau o slujb Cutite1e,
mare, Sherile,
Sa" scori junghiurile de la (cutare) Sfirseala,
Din miini, Great-a,
Din pla'mini, Amereala.
Din picioare, Du-te la vra'jitoarea (curare)
Din oscioare, Sa" ti le taie cu cutitul.
Mai virros de unde4 doare, Cu ctnitul le-a falat,
Din creierii capuslui, In Marea Neagea le-a aruncat,
Din fara obrazului, La finrina lui Adam,
Din zgirciul nasului, La fetele lui Fsalcan,
Cu firsala, Unde cocos nu &lea,
Cu amereala, Unde clinele nu latra",
Cu greava, Secure nu taie.
Cu neputerea, Cum se potolea vintul
Cu trinda'veata, Si iAmintul,
Cu moloseala. Copiii mici in leOnele,
Plinge (curare) si se olecaleste Boieri mari ri pripsa'mele,
Cu glas mare pin-n cer, Asa sa' se potoleasei junghiurile,
Cu lacra'mile Ornint. cutitele de la (curare),
Maica Damnului din cer auzi Iar (cutare) sa' rmtic curat,
Tipa'turi Luminat.
$i valtsituri, Ca sreaua din cer,
Pe scaei de argint se scoborh Ca roua din cimp,
Ce plingi, Ca fagul de miere,
162

www.dacoromanica.ro
Ca aluatul n elpistere, Leac din mina mea,
Ca busuiocu n grldidl Din limba mea,
Si nuerea in .stupina. De la Maica Precista.
Reteta' : Se descinfl cu cutit cununat i cu crucea n ail.
De la Maria Nicolae
din Valea cu Apa*, Gorj.

De durere de meisele
A plecat (cutare) Toale bune, arme bune,
Pe cale, pe ckare, Si el nu le-a dat.
S-a intilnit cu vifcrul cel mare Ele rslu s-a miniat,
in cale. Toate pe fura, pe mesteau
Viforul cu viforoaica $i pe cutit a incllecat,
A intrat i s-a incuibat la (cutare) Toate-n mare s-a-necat ;
In creiedi capului, Furca, mesteclul i cutitul au
In rontul nasuhd venit,
$i in dintii i in rnkelele lui
A cicut moarsl de nflcinat Ele-n mare s-au impktit.
Si 4aifi de r4nit, Cules de inv. I. Trandafirescu,
Din i mlselele le-a pelfuit. din corn. Sisestii-de-Jos, jud. Me-
S-a cerut la el hedirni.

De vivor
Vivor invivorat, Cuibu ti 1-oi Minn,
In m`lsele a (cutare) bkpt. Din mlsele te-oi depsirta,
vivor invivorat, Pa' (cutare) 1-oi vindeca.
Diavol impelitat,
Nu te aciva, De la Maria Nicolae Durn5noiu,
Nu junghia, din Turcesti, Vilcea.
Nu ticura,
Nu turbura.
Iesi, ildlcinile Fugi, vivor invivorat,
Ti le-oi ska, Nu umbla in trdiselele (cuelruia)
163

www.dacoromanica.ro
Ca un cline turbat ; Si piei,
Nu urla a morile,
Nu c'atsi ca cotofenile, Cum piere roua de .soare,
Nu odcai ca broastele, Ca spuma de mare,
Ca-n maselele (cutaruia) Ca cenusa zbudtoare.
N-ai 1ca s lacuiesti,
Nici hodida sa' hodinesti. De la Stana Bob, din Stroiesti,
Iesi jud. Vilcea.

A plecat (cutare) Eu cu sare 1-am skat,

Pa' cale, p ckare, Cu cutitu 1-am tocat,
cu vivoru Cu mkura 1-am mkurat
'N cale ; Si-n .mare 1-am aruncat,
Vivor alb, Di la (cutare) din cap,
Vivor negru,
Vivor galbin, Sa' aibsa leac.
Vivor Cu scare sk,
Vivor de nouazeci i noua de De la Sanda lui Za.rnifir, din
feluri de vivor. Cernisoara, Vilcea.

ViVor cu buba', Nu umfla,

Vivor cu brincg, Nu gimfa,
Vivor cu izbituri,
Vivor cu sketkuri, Nu face came ra.
Vivor cu izbealsa', Eu te mut,
Vivor cu poceala% Tu sa' te anuti ;
Nu izbi, Eu te dudui,
Nu poci, Tu s'a fugi.
Nora. De vivor (durere de masele) se desctnt n ap cu sare
(moare de sare) cu care se cratesoe gura. Se descmnt n sare, in praf
de pusca, n dtei de usturoi, sau in amtie, pe care bolnavul le baga'
in ma'seaua scorburoasa. Unele femei descnt n sare cu fier rosu,
miercurea i vinerea, fiind zile de post.
De la Ilina lui IoneatA, din Cer-
nisoara, jud. Vilcea. Culese de
Torna Dragu si D. Drighicescu.

164

www.dacoromanica.ro
 De deochi
Amin, amin,
Descinvecul meu sa fie deplin !
Deochiul sa' fie peste munte,
Deseintecul pone frunte.
Cine a rimnit la (cutare)
A plesnit.
De-o fi deocheat de fata mare,
Sa"-ipice cositele,
Sa-i plesneasca iltele ;
De-o fi deocheat de voinic,
Sa-i plesneasca boasele,
Sa-i cure piskii ;
De-o fi deocheat de padure,
Retete : Se descInta cu apa
dintecului cuvintele :
Cum sta busuiocu verde in
gradina
5i fagurii plini de miere in
stupma,
Sa se usuce ;
De-o fi deocheat de iarba,
Iarba sa' se pirleasca,
De-o fi deocheat de ape,
Sa"-isece vadurile,
Sa-i ramIie pietrile.
De-o fi deocheat de \int,
Sa se duca ea un sfint.
Iar (cutare) s ramiie
Curat, luminat,
Ca Maim Precista ce 1-a lasat.
Leac si de inqua mea
5i de la Maica Precista.
busuioc si se zice la sfirsitul des-
Asa sa fie veRel i sanatos
(cutare)
Ca un trandafir frumos !
De la Piuna Dumitrascu, Pestea-
na de Sus-God.

Fugi deochi Sa"-i cada cositele,

Dintre ochi, Ssi ramlna cheala,
Din frunte, Sa" riza toata iumea,
Da-te peste munte (de la cutare). Toata multirnea
De-o fi deocheat de voinic, 5i toata suflania.
Sa-i crape boasele, De-o fi deocheat de fata mare,
Sa"-icurga pisatul. Sati plesneasca ochii,
caza. chica, Sa-i curga urdorile,
Sa*riza toata lumea, Sa.-1 cada eositele,
Toafa suflania. Sa-i plesneasca vitae, ,

De-o fi deocheat de fomeie, Sb riza toata lumea de ea.

Sa i e umfle titele, Iar (cutare) s rmie curat
Sa-i curga laptele, $i luminat
moara copilul de foame. Ca de Maka Precista dat.
165

www.dacoromanica.ro
 Reteta : Se desdnta cu ramura de salcie verde in apa, in care
se sting trei carbuni pentru oele trei,.,nume de deochetori ce se po-
menesc in desdntec. Cu apa desciatata se stropeste cel deochiat pe
frunte i gusta de trei ori din ea. Restul de ap e arunca pe parii
de la gard sau pe un dine.
De la Dumitra Nicolae Vaduva,
Minastireni-Vilcea. Culese de Chr.
N. TaPu.

Picatura pica, De-o fi deocheat de fata mare,

Piatra se despica, cada cositele,
SI plesneasca ochii cui a deocheat Sa-i rmie hircele.
pe (cutare). De-o fi deocheat de scare,
De-o fi deocheat de barbat, sa-i piara razele ;
plesneasca boasele, De-o fi deocheat de vint,
Sa-i curga matele. Sa-i plesneasca calul ;
De-o fi deocheat de femeie, sa-i De-o fi deocheat de apa,
plesneasca titele, sece vinele.
SI-i curga laptele, sI-i moara De la mine descintecul,
copilul de foame. De da Dumnezeu leacul.
Reteta : Se sufla de trei ori in fata obrazului si se repeta
vorbele de mai sus.
Cules de Ion Ionescu de la o
baba din Cucuteni-Dimboviya.

Cu sufletul am suflat, Sa se mire mic si mare

De deochete pe (cutare) 1-am Cum s-a mirat de (cutare).
scapat, De-o fi deocheat de vint
Cu Iiimba am desdntat, SI stea in loc.
De deochete 1-am curatat. Sa se mire si mic si mare,
De-o fi deocheat (cutare) de Cum s-a mirat de (cutare) ;
strigoi, De-o fi deocheat de fata mare,
Ochii sI-i plesneasca, SI-i caza cosita,
Deochetele de la (cutare) sa se Sa-i crape pelita,
raspindeasca. cada genele i sprincenele,
De-o fi deocheat de soave, SI-i ylesneasca ochii,
pieie razele, SI ramlie oarba,

166

www.dacoromanica.ro
Sa se mire toael lumea, Clinciul a plesnit,
Cum s-a mirat de (cutare) ; Deocheatul a fugit
De-o fi deocheat de fomeie, Si (curare) a r'lmas curat,
Sa'-i plesneasa vive1e, lumina t,
5.-i cure laptele, Ca steaua din cer,
S5.-i moara' copilul de foame. Ca roua din cimp,
Pa'sarica' a11;a: in coadl, Ca paala Maicii Precistii.
Sari ici, sari colea, Descintecul de la mine,
De colea-n clinci. Leacul de la Maica Precista.
Reteta : Se descinfl cu fir de busuioc sau cu craca' de salcie in
ail neincepuel. Apa descintata' se bea si se sroropeste pe frunte cel
deocheat si se zic cuvintele :
Stropii au sarit,
Deocheatul de la (cutare) a fugit.
Restul din apa descintael se aruncl pe un cline sau pe par de
gard.
De la Tudora Nae Dobrica., Ro-
iori de Vede.

Fugi deochetuti, Sa'-i plesneasca vhele,

Fugi p1esnitur5., Sa-i curga laptele,
Fugi izbituil Sa'-i moar g. copilul de foame.
Din creierii capului, Cine a rimnit
Din gogoase1e ochior, A plesnit,
Din zgirciul nasului, In munte s-a suit.
Din fava obra.zului. end s-o deochea muntele de
De-o fi deocheat de fata' mare, inalt
Sa.-i coacl vivele, $i drumul de lat,
Sg-i pice coadele, Atunci sl se mai deoache (cutare),
Sa rida' lumea de ea ; Atunci, nicil atunci.
De-o fi deocheat de voinic, St sa rarnlie (cutare) curat,
Sa-i coacl boasele, luminat,
Sa-i cure pisatu1 ; Ca argintul stricurat,
De-o fi deocheat de femeie. Ca Maica Precista ce 1-a rlsat.
Reteta. : Se descina in ail cu un fir de busuioc.
De la Catrina Ioana Scurtu, Ur-
darii-de-Sus, Gorj.

167

www.dacoromanica.ro
 Se ia un fus de tors si se spune :
Fugi daochi Cu apucaturi de inima,
Dintre ochi. Cu ceas rau.
Dad fi daocheat cla voinic, Fugi, fugi,
Crape pisatii ; Sa te dud.
Dad fi da femeie, Doamne, da-le leacu
Sa-i crepe Si eu desointecu !
Sa-i plinga pruncu de foame !
Fugi daochi Cules de Ion Odor de la Sandu
Dintre ochi. Potcovaru, din Valeni-Prahova.
Df unde ai venit, Si se compare acest descintec cu
cel din colectia d-lui G. Dem.
D-acolo s te duci, Teodorescu, p. 369 jos, coloanele
Cu mincaturi, I i II.

Cum s-a potolit vintu Din oreierii capului,

Si pamintu Din fata obrazului lu (cutare),
5i ploaia din cer, Din zirciu nasului,
Focu din cuptor,
Potoleasca daochiu sagetat, Dintr-o suta doua de oase,
Timpinat, Sa se topeasca toata daochetura !
Reteta : Se iau trei carbuni i sa pun in apa neinceputa.
Daca se intimpla ca arunci carbunii ea se lase la fund, atunci
omul e daocheat. Dupa ce bolnavul bea de trei ori din aya descin-
tata, se mai spala la cap, pe ochi, inima, etc., si apoi dupa ce scoate
carbunii arunca apa pe un dine, si acesta daca se scutura, atunci e
semn c bolnavului i trece ; daca nu, nu-i trece. Carbunii apoi se
arunca in raspintii, semn ca i deochiul s fug i sa se imprastie, cum
$.e irnprastie carbunii.
Cules de Chr. N. Tapu de la
I. Opr4an din Valeni-Prahova.

Pasarica alba, Crapa-i-ar ochii in cap cui a

Codalba, daocheat pe (cutare).
In sus zburasi, Avusei o gainuse ciuse,
In nori intrasi, 0 smulsei,
Norii pe piatra pica 0 scursei,
Si piatra crapa. Noua galetusi de lapte umplusei.
168

www.dacoromanica.ro
Ma dusei in tirg si strigai,
Cine auzi
Si surzi,
Cine bau
Crapa.
Crapa-i-ar ochii-n patru
Cui a deocheat pe (cutare) !
De-o fi deocheat de om, sa-i
crape boasele ;
De-o fi deocheat de fomeie, sa-i
crape titele,
Sa-i cure laptele,
Sa-i moara copilu de foame.
De-o fi deocheat de fata mare,
Sa-i cada paru,
Sa fie de risu fetilor ;
De-o fi deocheat de flacau,
Sa-i cada dintii,
S-i CUM balele,
Sa fie de risu baietilor ;
De-o fi deocheat de codru,
Sa-i cada frunza ;
Daca-o fi deocheat de pamint,
Sa-i arza iiarba ;
Daca-o fi deocheat de vint,
Sa-i cada aripile.
Sa ramlie (cutare) curat, luminat,
Ca argintu stricurat,
Cum Maica Precista 1-a lasat
$i nasi-sau 1-a botezat !
Cules de I. Ionescu de la CaYa-
1t4a. N. Popescu din corn. Bogaii-
Dirnboviva.
Pasarica albisoara,
Sus zburasi,
Cu norii te-amestecasi,
jos piatea picasi.
Pratra se facu In doua,
169
www.dacoromanica.ro
Deocheturile se facura in noua,
De la (curare) din creierii capului,
Din baierile inimii.
Fugi deochi
Din patru ochi,
Ca eu te-oi sufla
Si te-oi departa de la (cutare).
De-o fi deocheat (cutare) de soare,
Sa-i pieie razele,
Sa se mire si mic s i mare,
Cum s-a mirat de (cutare),
Daca-o fi deocheat de -Vint,
Sa pieie dupa pamint,
Sa-i caza calul si sa moara,
Sa se mire si mic si mare,
Cum s-a mirat de (cutare) ;
Daca-o fi deocheat de voinic,
Sal ramlie de nimic,
Sag plesneasca boasele,
Sa-i cure pisatul,
Sa se mire tot satul,
Sa se mire si mic si mare,
Cum s-a mirat de (cutare) ;
De-o fi deocheat de flacau,
Sa-i caza chica,
Sa ramile de nimica,
Sa. ramiie chel,
Sa se mire si mic si mare,
Cum s-a trnirat de (cutare).
Daca-o fi deocheat de fomeie,
Sa-i crape titele,
Sa-i curga laptele,
Sa-i moara copilul de foarne,
Sa se mire i. mic si mare,
Gum s-a mirat de (cutare) ;
De-o fi cleocheat de fata mare,
Sa-i caza cosita,
Sa-i pieie pielita,
Sa se mire si mic si mare,
Cum s-a mirat de (cutare).
De-o fi deocheat de pasarele,
 Sn-i cazI penele, D-o fi deocheat de vint,
Sa-i ramiie tuleiele, Sa-i piaie
S'a se mire si mic si mare, Ssa i se astupe gaurele ;
Cum s-a mirat de (curare) ; D-o fi din soare, sa-i caza' razele ;
De-o fi deocheat de gard, D-o fi din garduri, sn-i caza
Sa-i cada proptelele, proptelile ;
Sa-i cure nuielele, D-o fi din barbar, ssa-i crape
Sa se mire si mic si mare, boasele,
Cum s-a mirat de (curare). Sa'-i curga' pisatu, s ramlie de
Fugi deochi cu patru ochi, risul lumii,
Doi Cum a ramas (curare) ;
Ca si noi. D-o fi deocheat de muiere,
Sa treci ca vintul, Sa-i crape titele,
Ca esti greu ca pamintul. Sn-i curga iaptele, sa-i moara fiul,
Mic sa' stel, Sal eamtie de risul lurnii,
Indark s dai. Cum a ralmas (curare) ;
Sa te dud. De-o fi deocheat de fata mare,
Unde cocos nu cint`a, Sa-i caza' cositele,
Unde popai nu toaca, S5-i crape ealdiele,
Unde fete mari coada nu S'a ramlie de ris ca (cutare).
impletestt, Eu de deochi am descintat,
Unde casa nu se spoieste, De deochi te-am curatat.
5i pe (curare) sa-4 parasesti Semintele au incoltit,
$i sa'-1 1ai curat La tidacina merilor le-am
$i luminat, ingropar..
Ca argintul strecurat, Iar strigoaica cu strigoiul ii
Ca din oer Maica Precista ce 1-a sorooesc
l'asat ! La cei doi copaci minunati.
De la Oprica G. Diaconu i Ioa-
Acolo se-ntilnea strigoaica cu
na Gheorghe Nicolae din 135rba"- strigoiu,.
testi-Vilcea. 55: se compare acest Muma-Vadurii cu p'aduroiu,
descintec cu cel din colectia d-lui Mamornita cu mamornitoiu.
G. Dem. Teodorescu, p. 370
371. Muma-Fadurii o desdntam,
In coarnele vacilor 0 trimeteam,
Pe (curare) '11 tsamacluiam,
Pasarica gVbenusa, Mamornita n cocinele porcilor o
In nori crescusi i jos cazusi. bagam,
Piatra plesnea Strigoaica in lemne si pietre o
$i strigoaiele de la (curare) iesea. soroceant
170

www.dacoromanica.ro
Si pe (cutare) II lasam curat, Ca argintul strecurat,
luminat, Ca de Maica Preoista curat si
Ca steaua din cer, luminat !
Ca roua din cimp,
Ref-eta : La copiii mici se desoin ta cu caita, in yin, in care se
pune seminte de mar, de par, etc. La vite se descinta in apa si tarite,
pe care k da spre mincare.
De la vralitoarea Sign,Ma, din
Gresia-Telorman. Culese de Chr.
N. Tapu.

Pasarica alba, Lumina%

Codalba, Ca aurul strecurat,
Calca-n cer, Ca maica ce 11-a lasat.
Calca-n pamint, Maid sfinta, ne rugam
Calca-n piatra Si ne-nchinam
Nestemata. Sa ne dai sanatate buna
De-i fi deocheat de fata, $i inima buna,
Sa-i crape titele, Sa pazesti leacul de la tine
Sa-i cure laptele ; Si descintecul de la mine.
De-i fi de baiat, Maica sfinta Marie
Sa-i crape boasele, Se dete jos din cer
Sa-i cure pisatul, Pe scara
Sa se mire satul, De ceara
Cum s-a mirat el de (cutare), Si lua pe (cutare)
De 1-a deocheat. Si-1 spala
Si-1 duse la riul lui Iordan
Din Diosti-Romanali. $i-1 spala
Si-1 curata
De deochetoroaica,
Pasarica alba, De moroaica,
Codalba, De Muma-Padurii,
Pica din ochii deochetorilor, De groaznica lumii.
Moroilor, Tu, strigoaico,
Strigoilor, Tu, moroaico,
Pica-n piatra, Tu, Muma-Padurii,
Piatra crapa-n douasprezece. Fugi de la (cutare),
St se tamaduia Fugi, departeaza-te,
.$1 ramine curat, Ca Maica sfinta ne auzi tipind
171

www.dacoromanica.ro
$i ne luara: N-ai vazut
$i ne dusera De cind ai sezut,
La riul lui Iordan Pe deochetoarea cu deochetoroiul,
5i ne curati Frigura cu friguroiul,
51. ne &nu Muma-Padurii cu paduroiul,
Cu sanatate buna Striga cu strigoiul,
5i cu inima buna. Bintuiala cu bintuitoroiul
Cum e busuiocul tn gradina, $i metricia cu metricioiul ?
Asa (cutare) sa fie N-am vazut,
at o fi, N-am auzit.
at o trai. Iar plecai pe-o cale,
Daca-o fi deocheat de femeie Pe-o carare,
Sa-i crape titele, Mg dusei pida la 'al mar mare.
Sa-i cure laptele, Buna ziva, mar mare !
Sati cada cositele, Multumesou-ti dumitale !
Sa-i crape pielea, N-ai vazut,
Sa-t plesneasca fierea. De cind ai sezut,
Pe deochetoarea cu deochetoroiul,
Din Dozqti-Vilcea. Frigura cu friguroiul,
Muma-Padurii cu paduroiul,
MS dusei pe-o cale, Striga cu strigoiul,
Pe-o cIrate, Bintuiala cu bintuitoroiul
Mf-nntilnii ca 51 soc mare : $i metricia cu metricioiul ?
Rtma ziva, soc mare ! Le-am vazut
Multumescu-ti dumitale ! Si le-am auzit,
N-ai vazut Uite-le colo la al par mare
De cind ai sezut Au taiat un sinjen de lemne
Pe deochetoare cu deochetoroiul, 5i au facut un foc mare,
Pe frigura cu friguroiul, $i au luat inima lui (cutare),,
Muma-Padurii cu paduroiul, $i au pus-o in frigare,
Striga u strigoiul, 51 frig s.,
Bintuiala cu bintuitoroiul St maninca.
Si metricia cu metricioiul ? Alearga, maica sfinta Marie,.
N-am vazut, n-am auzit. De ia inima lui (cutare)
lar plecai pe-o cale, Din mlinile lor,
Pe-o carare, $i ia-o din frigare
Ma' dusei pina la al par mare. $i plamadeste-o
Buda ziva, par mare ! Cum se plamade trei ciuoituri *
Multumescu-ti dumitale ! de virfuri de varz:1,,

* In original : ciuituri. (N. ed)

172

www.dacoromanica.ro
Cum se plaidade trei ciupituri Pasari le pe cuib,
din vIrfurile mugurilor, Asa s'a se potole dupa' inima lui
Ca mierea in stupida, (cutare)
Si cum se plamadeste aluatul de Striga cu strigoird,
piine, Moroaica cu moroiul,
Asa s'a se plIrdade inima lui Deochetoarea cu deochetoroiul,
(cutire). Metricia cu metricioiul,
De cum se potole Muma-Padurii cu iaduroiul,
Oi le in staul, Frigura cu friguroiul.
Caprele-n staul, Asa sa' se potole dupsi inima lui
Porcii-n cocin'a, (cutare).
Gainile in culcus, Amin,
Caii-n grajd, Amin !
Boii i bivolii n bordeie, Descintec de la mine,
Omul acas.a, Leacul de la Maica Domnului.
Retete : Se repeta acest descintec de trei ori ; cel bolnav pune
lingura la brin. Se face un amestec de trei ciupituri de virfuri de
varzsa, trei ciupituri de virfuri de muguri de salcie, miere i aluat. Se
amestea acestea cind se zice descintecul. Din acest amestec se ia
de trei ori dimineata, de trei ori la amiazi si de trei ori seara cu un
surcel, asa ca din aceste lukuri s'a se ispr'aveasea amestecul.
Din Vladimir-Gorj. Culese de
Ilie Constantinescu.

Apuca (cutare) De noa.zeci i noda de strigoaice,

Pe cale, pe ckare, De nouazeci i noua oameni cu
Se intilni cu Maica Precista in patru ochi.
cale. Cum piere spuma de mare
(Cutare) se olecaia, $i roua de scare,
Sc vaita i plingea. Asa sa" periti voi, deocheturilor,
Maica Precista 11 auzi, dupa (cutare)
Pe scar'a de aur scoborl, $i s va.duceti in lunci lungi
La (cutare) csa veni, $i in Val adinci,
De mina dreapea-1 la, De lume necalcate,
In apa snare il arunca' De roda nescuturate.
Si-1 scutura de toate boalele lui Piei, deochi, mai tare
De nodazeci i nodi de neamuri Ca spuana de mare,
de deochi, Dupa trupu lu (cutare),
De nou'azeci i noua de moroaice, Iar pe (cutare) ssa-1 Insati
173

www.dacoromanica.ro
Curat, luminat, Mai curat
Ca Maica Sfinta Maria din cer ce $i luminat,
1-a dat Ca argintul stricurat,
Curat, Leac sa aiba si de ziva de azi.
Rerea : Se descinta in apa cu salcie verde. Se stinge trei carbuni
in apa descintata si se da bolnavului de o bea si se uda cu ea pe obraz.
De la baba Ioana Ion Firodn,
din Warb5teti-Vi1cea.

Pleca (cutare) pe cale, Sg-i sece razele,

Pe dnimul 'a mare, Leacul s i-1 dea ;
Se intilni cu deochetoarea in cale De-o fi deocheat din luna,
$i cu deochetorul. Sa-i piara lumina,
/I zobira', Leacul s i-1 dea ;
Ii trintira, De-o fi deocheat din apa,
De spate il luara', Sg-i sece vinele,
Inima i-o mincara. Leacul s i-1 dea ;
El se olecai, De-o fi deocheat din codru,
Se vaita, Sb i se paleasca frunza,
Maica Precista II auzi, Leacul s i-1 dea
Pe scara de argint din cer se De-o fi deocheat din cirnp,
cobori. Sa-i paleasca florile,
Ce te olecai ? Ce te vaieti ? Leacul s i4 dea ;
Plecai pe calk, De-o fi deocheat de fata mare,
Pe carare, sa-i cada cositele,
Mg intilnii cu deochetoarele, Leacul s i-1 dea ;
Mg trintira, De-o fi deocheat din femeie,
Ma' zobira, Sa-i crape titele,
De spate ma quara, SI-i curga laptele,
Inima mi-o mincara. Sa-i moara copilul,
Nu te vaita, Leacul s i-1 dea ;
Na te olecgi. De-o fi deocheat de voinic,
Du-te la (cutare) desclutatoare, Sa-i crape boasele,
Ca. e usoara de mina Sg-i curga pisatul la vale,
$i cu leac din gura. Leacul s i-Idea.
Ea va descinta Deochetoarea de necaz ce-i fu
Cu mina dreapfa, Se sui in comannic (la stina)
Cu limba curafa. St strip la brinza rosie,
De-o fi deocheat din spare, Si-i plesnira ochti in patru
174

www.dacoromanica.ro
$i arnase (cutare) curat, Cum se plaima'deste mierea in
Ca argintul strecurat, fagure,
De Maica Precista la'sat. Piinea n eSpistere,
Cum a pierit spuma din mare, Salcia in balts,
Roua de soare, Asa s51 se prSma'deasd
Asa sa' piad. deocheturile Carnea lui,
$i izbiturile de la (cutare). Puterea lui (cutare) !
Retehl: Descintecul se face in apa' neincepua cu busuidc verde
sau in ou de galna' neagra' ouat simba'ta.
Oul, astfel descintat, se sparge si cu albusul se minjeste cel
deocheat pe frunte, sau ii bea.
De la Stana Lungoci, Oprisoru-
Mehedinti. Sa se compare acest
descintec cu cel de deochi din
colectia d-lui S. Fl. Marian,
p. 111 sq.

De o fi (cutare) deocheat de Mrul in ma'r,

strigoi, Zaria'ra-n zariair,
De strigoi cu moroi, Mierea-n stupina',
De moroi cu imoroaid, Varza-n. gra'din5,
De strigoi cu strigoaid, Asa s'a". se pla'ma'deasei inima
De leoi cu leoaica", (cuta'ruia)
De Opoi cu faipoaid, $i (cutare) s dmiie
Sa le plesneasd ochii-n patru Curat, luminst,
5i sa'. se p1a'm5deasca' inima
(cutaruia). Ca aurul suflat,
Cum se plAndeste minzu in iapa', Ca firul de griu sem5.nat,
Vitelul in vad, Ca Maica Precista ce 1-a rasat.
Puiul in ou, Descintecul de la mine,
Pruna-n prun, Leacul de la Maica Precista sa'
Para-n p'Sr, fie !
Retea : Se descint 5. cu crad verde de salcie in ap'S sau in
agheasma'. Apa descintata' se bea de cel bolnav ; restul se arunca
intr-un par de gard sau pe un cline, si se zice cuvintele :
Cum spani ploaia i ninsoarea Cind s-o mai deochea '6st par de
parul, gard,
Asa sa' se spele deochiul de la Atunci sa'. se mai deoache
(tutare). (cutare).

175

www.dacoromanica.ro
 Daca' apa descintaa se arunel pe un dine sau pe mita, cuvin-
tele se rostesc astfel
Cind s-o mai deochea mita si
dinele,
Atunci sa se mai deoache (cutare),
Atunci, nici atunci !
De la baba Manea Mathei, din
RoOori-de-Vede, Teleorman.

Cine 1-a deocheat Luminat,

A cia'pat, Ca Maica Domnului ce 1-a rim E
Cine a rimnit
A plesnit ! De la Tinca Man, din Coste4ti-
Ssa i se descheie Vilcea.
Deochetura,
Strigoaica,
Moroaica, Desdntecul meu,
Anglezoaica. Leacul de la Dumnezeu !
Nu-1 farimati, De-o fi (cutare) deocheat de
Nu-I catunati, voinic,.
Nu-i clati cu sparieturi, Sa'-i pice pa'rul, sa amlie chel,
Cu ma'sele de otel. Sal se mire lumea de el ;
Dar ssa Va duceti De-o fi deotheat de muiere,
In dutini, Sa"-i crape titele,
In val, Sa"-i curga' laptele,
In colo-vi, S'i-i moara copilul de foatne.
In virful muntilor, A plecat un am rosu
In umbra brajilor, De la streje roPi,
In copitele cailor, Cu secure rosie,
In coarnele ciutelor. Cu eamasa rosie,
Trage-i deochetura, Cu briul rosu,
Tu, moroaica, Cu opincele rosii,
In padure rosie,
Strigoaica, $i a twat copaciul rosu
Anglezoaica, $i a acut strunga rosie,
5i tu Muma-Padurei, Si a flcut o galeata: roPe,
Nu-1 splrieti, $i a muls in ea lapte rosu
Nu-1 firPti, nu-1 prpsditi, De la o capia rope,
Ci s eamlie (cutare) curat, $1 a inchegat laptele rosu
176

www.dacoromanica.ro
De la o capti rosie, $i voinicii de la pettec,
Si a plecat cu casul row Copit maci in leaganele
Pe drumu row Si boierii in plapumele,
La bilciu row, Asa sa se potoleasca rimna de la
Si a inceput a striga : (cutare)
Ai, moroi cu moroaicele, Si (curare) s r'rnlie curat,
$1 leii cu leoaicele, Luminat,
Strigoii cu strigoaicele, Ca lacrIma din ochi,
Paduroiu cu paduroaicele, Ca roua din cimp,
Sa mincati lapte row Ca argintul stricorat,
$i cas row Ca aurul suflat,
De la capti rosie. De Durnnezeu trasat !
Cum se potoleste vintu
Si pamintu, De la Rada Nicolae Sovilgau,
Fete mari de joc, din Valea cu Apa*-Gorj.

Deocheturi cu intilnituri, Sa'-i caa cositele,

Fugi de la cutare, Sa"-i crape vitele.
Din creierii capului, Iar inima (cutaruia) sa se
Din lava obrazului. plamadeasa
De-o fi deocheat de cimp, Cum se pMna'deste
Sa-i pieie rodul, Vitelul in vaca',
S'-i cads frunza ; Minzul in iapa',
De-o fi deocheat de gard, Oul in gaiina,
S'-i cada" rnuielile, Varza in gradina,
S'-i curgs proptelile ; Fagura in stupina',
Si cum se plama'cleste
De o fi deocheat de muiere, Steaua-n cer
Sa-i crape titele, $i roua in cimp,
Sa"-i curga' laptele, Iar (cutare) sa' ra'miie curat,
Sa'-i moati copilul de foame ; Luaninat,
De-o fi deocheat de fata mare, Ca Maica Precista ce 1-a l'sat.
Reteta : Se descina cu busuioc si craca' de salcie, in apa' de izvor
si se sting in acea apa' trei taciuni de lemn de alun.
De la baba Dina Radu Preda
Marcu, din Buzevi-Vilcea.

Cum se potoleste vintu, Potolii patruzeci si patru

Nmintu, deocheturi,

177

www.dacoromanica.ro
Patruzeci i patru mincaturi de la Curat,
(cutar), Luminat,
Din fata obrazului, Ca maica ce a fapt ;
Din zgirciul nasului, De-o fi deocheat de b'arbat,
Sa r'amiie (curare) Sa-i crape boasele,
Curat, S'a-i cure pisatul,
Luminat, Ssi ramlie (cutare)
Ca maica ce a fapt. Curat,
De-o fi deocheat de fat'a mare, Luminat,
Sa-i cada pletele, Ca maica ce a fapt.
S ramlie (cutare) S'a v ducevi, voi deochetelor, la
Curat,
Luminat, imparatu,
Ca maica ce a fapt ; Ca sade cu masa intinsa,
De-o fi deocheat de muiere, Cu faclii aprinse,
Sa-i crape titele, Cu pahare pline,
Sa-i curga laptele, Ca' acolo vsa este cina,
Sa ramlie (cutare) Cf acolo NTs este odina.
Reter d : Se ia un pahar cu ap 5. neInceput si se pune in el trei
.

carbuni aprinsi si se amestec ca un pai de m'arura'., repetindu-se cu-

vintele desdntecului.
Cu apa astfel descintafa se unge timplele bolnavului deocheat.
Restul din apa se arunca pe un dine.
De la Vasile Alexandrescu, sef
de atelier tipografic. Auzit de
domnia-sa cind era copilandru
acum 35 ani de la o baba"
in etate de 70 ani, numita Zinca,
de loc din Bucuregi. Culese de
Chr. N. Tapu.

De-i fi deocheat de om, Sa*-i cada' coadele, s'a-1 ramiie

Sa.-i crape boasele, sa-i curgi
pisatul,
Sa eamida de obida oamenilor ;
De-i fi deocheat de muiere,
S'a-i crepe titele, s eamina de
obida muierilor ;
De-i fi deocheat de fata mare,
178
hirca goal5 ;
S'a ra.minsa (cutare) curat,
luminat,
Ca Maica Precista, ca 1-a lasat.
De-i fi deocheat de vint,
Sa-i crepe bucile,
Sa' ramina de obida vinturilor ;

www.dacoromanica.ro
De-i fi deocheat de codru, Voi, deochetori,
Si-i cada frunzele ; Rimnitori,
De-i fi deocheat de cImp, Moroiu, moroaicele,
Sa' i se pirleascI iarba. Strigoii, strigoaicele,
Strigoi de Muma-Padurii,
Cules de inv. I. 11.5dulescu, din Sf iqiti de la (cutare)
Pausesti-Miglasi, jud. Vilcea. Din zgirciul nasului,
Din cap, din grumaz,
Din toate mduiriie oaselor.
Plecat-a cutare Ducei-v n vInturi,
Pe cale, pe cIrare, La cutare sI nu mai veniti,
S-a Intilnit cu dedeochiu in cale. Si de el sI rIming curat qi
De-o fi deocheat de om, luminal,
Crepe-i bosele, Cum Maica Domnului 1-o lIsat.
Curga-i pisitii ;
De-o fi de muiere, Cules de inv. I. Mateescu, din
cont. Stroesti, Gorj.
Pice-i sfircurile,
Curga"-i laptele ;
De-o fi de fatI mare,
Pice-i cosita, raimina troaca Zburat-o paserea alba, dalbii,
goala. In ceri c-a zburat,
Nu vI mirati, oameni, muien, Peatra n patru a crI'pat.
copii, fete, De-o fi deocheat bIrbat,
Nu de (cutare) cf-i gras, Moroiu, strigoiu,
Nici ca' nu-i gras, costile,
CI-i slab, Curga'-i singele,
Cf nu-i slab, SI se mire lumea
CI-i urit, Cum s-a mirat de (cutare).
Ca nu-i urit. De-o fi deocheat femeie,
Mirati-vI de nou'I nptrci Moroaica', strigoaicI,
Cu cozile innodate, CrIpi-i vitae,
Cu gurile inclestate. Pici-i cositile,
Dedeochiu din cer, Si se mire lumea
Dedeochiu din nouri, Cum s-a mirat de (cutare).
Dedeochiu din vint, De-o fi deocheat vintul,
Dedeochiu din gard, Moara-i calul ;
Dedeochiu din proptele gardului, De-o fi deocheat
Dedeochiu din drum, piriile ;
Dedeochiu din caTItorie, De-o fi deocheat pIdurea,
Dedeochiu din apI, Pici-i frunza ;
Dedeochiu din petri. De-o fi deocheat Dumnezeu,
179

www.dacoromanica.ro
Dumnezeu a lecui. De-o fi deocheat de fata mare,
Descintecul de la mine Sa-i caza cosfitele,
$i leacul de la Dumnezeul sfint. Ssa-i ramile hirca goala,
Sa rida lumea de ea ;
Cu les de inv. G.. Popescu, din De-o fi deocheat de copii,
com. Bogesti, Tutova. Sa-i crepe cal:lie:Ile,
Sa cure singele,
Sa. umrple potecile ;
Cum se sting carbunii istei, D-o fi de apa,
Asa sa se stinga potca 5i Sa-i sece izvoarele,
diochitura Sa. ramiie pietrile,
Din inima', Sa le aria soarele ;
De sub inima, D-o fi de camp,
Din rarunchi, Sa pirleasca ;
De sub rarunchi, D-o fi de codru,
Din umerile obrazului, Sa caza codru,
Din sfircu nasului, Sa se mire lurnea si norodu ;
$i (cutare) sa ramlie
Curat si iluminat, D-o fi de vint,
Ca aurul cel curat, Sal se aseze la pamint.
Ca argintul strecurat, Leac sa fit.
Ca Dumnezeu cum 1-o facut,
Ca maica-sa cind 1-o nascut.
De-i fi deocheat de om,
Cules de inv. Gh. Dobrea, corn. Sa-i crepe boasele, sa-i curga'
Uscati, jud. Neamt.
pi,atul,
Sa. ramina de obida oamenilor ;
Pasarica alba, codalba, De-i fi deocheat de muiere,
Mese ridicase, SI-i crepe titele, sa ramina de
Piatra in patru crapase. obida muierilor ;
Crapar-ar ochii strigoilor, De-i fi deocheat de fata mare,
Micilor voinicilor, Sa-i cada coadele, sa-i ramiie
Marilor calatorilor, hirca goala,
Care a deocheat pe (cutare). Sa riimina (cutare) curat,
De-o fi deocheat de om, luminat,
Ca Maica Precista ca 1-a lasat.
Sa-i crepe boasele, De-i fi deocheat de Vint,
Sa-i curga pisatu ; Sa-i crepe bucile,
De-o fi deocheat de femei, Sa ramina de obida vinturilor ;
Sa-i coaca titele, De-i fi deocheat tie codru,
Sa-i moara fetii de foame ; Sa-i cada frunzele ;

180

www.dacoromanica.ro
De-i fi deocheat de dmp, Sa' rizI toatI lumea de ea.
SI i se pideasca' iarba. De-o fi deocheat de bIrbat,
Si-i crape boase1e,
Culese de inv. I. Fia'dulescu, din Sa-i curga' semintele.
Pausesti-Ma'glasi, jud. Vilcea.
Fugi deochi de la (curare),
Peste noua' mri
Sub o riche As'adia Si peste nouI tIri,
Sade o fatI despletitI, Unde ciinii nu latra',
C-on ochi de apsa, Unde popa nu toad,
Cu unul de foc. Unde cocosii nu cintI.
Cel de apa: svinge
Pe cel de foc.
Asa sa' se stinga' diochiul Fugi deochi
Din vederea ochilor, Din fata obrazului,
Din creierii capului, Din zgirciul nasului,
Din rInunchi Si rImina: (cutare) strecurat,
Si din inima', Ca falina din cIpistere,
Din unghii, Ca fagurele de miere.
De sub unghit De-oi fi deocheat de om,
Si din toate maduarile. SI-i crape boase1e ;
Si sa' rmn De-oi fi deocheat de faa,
Cum 1-a lIsat Maica Domnului, Si-i cazI coadele ;
Gras, frumos De-oi fi deocheatde femeie,
Si sInItos. Sa'-i crape Titele,
SI-i moarI copilul de foame.
Cules de inv. I. Mironescu, din Descintecul de la mine,
Tazkiu, NeamT. Leacul de la Maica Precista.

Fugi deochi dintre ochi, Fugea (curare) pe drum,

Din creierii capului, pe clrare,
Din virful nasului, Maica Precista II intreba :
Din rinichi, Ce fugi asa ?
Din bojoci, Fug, MaicI PrecistI,
Din toate mIruntaiele, Cal rn-a deocheat,
SI raminI (cutare) Caput mi 1-a despicat,
Curat, luminat, La inimI rn-a secat.
Ca argintul strecurat. De-o fi deocheat de om,
De-o fi deocheat de fatI mare, S'a-i crape bojocii ;
Sa-i crape vitele, De-o fi deocheat de femeie
Sa-i curgI laptele, SI-i crape %hely,
Si rImlie grea, Si curga. taptele ;,

181

www.dacoromanica.ro
De-o fi deocheat de fata mare, Pleca (cutare)
Sa-i caza cosiwle, Pa cale, pa carare,
Sa-i crape caldiele, Pia la Az de mare".
Sa-i miere norodu. Sa-ntilni cu nouazeci i noua'
Fugi deochi dintre ochi, de strigoi,
Cum fuge Rocea de soare De strigoaice,
Si spuma de mare. De moroi,
Iei deochi De moroaice,
Din zgirciul nasului, De bintuitori,
Din case, De bintuitoare,
Din bojoci, Cum II vazura,
Din ficati, Inima i-o mincara,
Si te du Puterea i-o luara,
Unde popa nu toaca, Iar (cutare) tipa si sa vaita.
-Uncle cocos nu cinta, Maica Precista 1-auzi
Unde fata mare nu joaca. Si-i zisa :
Sd ramiie (cutare) curat, Nu ti teme, (cutare),
Ca Maica Precista cind I-a lasat, Cd Maica Precista
Ca aurul de curat, $apte fete mari are ;
Ca argintul strecurat. Dupa ele s-o lwa,
Male le-o taia,
Culese de inv. Z. Pavelescu, din Cu sare le-o sara
Rasi, Ia1omiva. $i pe foc le-o usca,
$i ti-o aduce,Scutare),
Inima la inima,
Pici, pici, inima sa-i pice, Fica/i la ficati,
A strigoiului s-a moroiului, Putere la putere,
A deochitorilor s-a rivnitoriior. Singe la singe,
Cine a deocheat a cravat Oase la case,
Si cine a rivnit a plesnit. Vine la vine.
D-o fi deocheat de femeie, Inima (cutaruia)
Sa-i crape titele, sa cure laptele ; creasca,
D-o fi deocheat de padure, Sa i se valeasca,
Frunza sa-i pice 5i ea sa se ubtx.e ; Ca codru,
D-o fi deocheat de cimp, Ca modru,
Vintul s bata, cimpul sa Ca varza-n gradina,
se usuce, Ca mierea-n stupina.
Jarba sa se piste.
Fugi dedeochi cu vintu,
Cules de inv. I. Trandafire-cu De ocole pamintu,
din $isestii-de-Jos, Mehedimi. De la (cutare) dintre ochi.
182

www.dacoromanica.ro
Ci de-o fi deocheat de vint, De-o fi (cutare) deocheat
S'a nu mai dea pa' Omint ; De om,
De-o fi deocheat de sfintu Soare, Crepe-i boasele,
Sfintu Soare sa"-i dea leac Gure-i pisatu ;
st saniitate ; De muiere,
De-o fi deocheat de oameni, Sa"-i crepe titele,
Crepe-le boasele, Sa'-i cure laptele ;
Cure-le pisatu, De-o fi deocheat de fata',
1124mlie de ris oamenilor ; pice costfale ;
De-o fi deocheat de muieri, De soare,
Crepe-le tiOle, S'a i s potole dogoarea ;
Cure-le laptele, De vim,
Moar-le pruncii, Sa"-si potole 1A'taia.
Riimiie de risu muierilor ; De ce te vaiti
De-o fi deocheat de fete, $i te olicsalesti ?
Caza'-le moatMe, De vaietile tele
Pice-le coadele, Nu ma' poci hodini
it:untie de risu fetelor. In jeturile mele.
$i (cutare) s'5". rmie Taci, nu te vaqta,
Curat, laminat, Nu te olicgi,
Ca auru curat, Nu plinge.
Ca argintu stricurat, Sa' dusa' Maica Precesta,
Ca Maica Precista din cer Tare,-n fuga mare,
Ce 1-a lsat. Pinsa la o salcie.
$i inima lui (cutare) Buda' zua, salcie !
Sg creascsa", Maq sezi, Maica Domnului,
Sa i se Invalease& jos L
Ca codru, N-am venit sa- sez,
Ca modru, $i-am venit sa" te intreb
Ca varza-n grdin, De deochitori,
Ca mierea-n stupina', De deochitoare,
Descintecu mieu, De mir'a"tori,
Leacu di la Dumnezeu De mnitoare,
$i di la Maica Precesta, De rinuutori,
$t de 1a toti sfintii, De rimnitoare,
Sfintii, doftorii De zmei,
Fa'll de arginti : De zimeoaice,
Chir si Ion. De lei,
De leoaice,
1De la Stana Bob, Stroiqti, VII- De diavoli,
cea. De dievoloaice,

183

www.dacoromanica.ro
De mamulani Dar-ar Dumnezeu, porn dulcc,
5i de rnamuloaice. Toata lumea roade
N-am vazut, Din tine sa manince !
N-am auzit ! Ea, dac-asa auzea,
Dar-ar Dumnezeu, salcie, La (cutare) sa-ntorcea
Sa-nfrunzesti, Si4 punea
Sa nu rodesti, Par la par,
Poame din tine Piept la piept,
Nimini s nu rnanince. Spate la spate,
Sa dusa Maica Domnului Inima la inima,
Tare,-n fuga mare, Ficati la ficati,
Pada la un porn dulce. Singe la singe
Buna ziva, porn dulce ! $i os la os.
Mai sezi, Maica Donmului, L-a facut mai sanatos
jos ! De cum a fost.
N-am venit s ez, De mina 1-a luat
Si-am venit s te-ntreb Si 1-a aruncat
De deochitori, In sorbu marilor,
De deochitoare, In bataia vinturilor,
De miratori, In apa lui Irod
De miratoare, L-a bagat
De rimnitori, $i 1-a spalat
De rimnitoare, Pa trupu tot.
De zmei, De virf le-a aplecat,
De zmeoaice, Ra.dacina le-a farimat,
De lei, Clinii le-a mincat
De leoaice, $i (cutare) s-a indreptat.
De diavoli,
De dievoloaice, De la baba Rota'roaia, din Stro-
qti, Vilcea.
De mamulani
Si de mamuloaice.
Am vazut, Deocheturi de noayte.
Am auzit, Deocheturi de ziva...
Maioa Domnului sfint ! De-o fi deocheat de om,
Du-te tare, Crepe-i boasele,
In fuga mare, Cure-i pisatu ;
Pada la cimpu mare, De-o fi deocheat de muiere,
CS acolo bea Crepe-i titale,
Si minca, Cure4 laptele,
Voie buna de (cutare) Moara4 pruncu ;
'Si facea. De-o fi deocheat de fata mare,
184

www.dacoromanica.ro
Caza-i paru, (Cutare) sa sa-mputerniceasca.
Ramile cheal5; ; De-o fi deocheat de ape,
De-o fi deocheat de soaxe, Sa sece,
Pieie-i razale ; Sa ramiie pietrile,
De-o fi deocheat de codru, Sa le aria soarele,
Caza-i frunza. Sa le manince smoalele.
Calca capra-n patru,
Piatra crapa-n patru ;
Cum crapa piatra-n patru, Vidra-n apa' creste,
Asa sa crepe ochii alui Acolo sa praseste
De-a deocheat pa (cutare). $i-si linge puii de hale bale,
Iar eu suflu pa (cutare)
De la Constantin Chiciu, din De moroi,
Turcesti, Vilcea. De moroaice,
De strigoi,
Moroilor, De strigoaice,
Strigoilor, De deochitori,
Ochii v-avi aruncat, De deochitoare.
Inima (cutaruia) avi mincat, De la Maria Nicolae Durrignoiu,
Singele i l-ati turburat. Turcesti, Vilcea.
Pasare codalba
Umbla din craca-n craca,
P-un stei de piatra sa pusa, De-o fi (cutare) deocheat
Lapte din coada-i cursa, De muiere,
Cursa ochii Sa-i crepe %hale,
Deochitorilor, Sa-i cure laptele ;
Strigoilor, De-o fi deocheat de fata mare,
Moroilor. Sa-i pice cositele,
De fata mare de-o fi deocheat, Sa-i ramiie capu
Pice-i coadele, Ca tiugile ;
Ramiie de ris In sat ; De-o fi deocheat
De-o fi deocheat de voinic, De om,
Crepe-i boasele, Sa-i crepe ochii,
Cure-i pisatu ; Sa nu mai vaza lumea ;
De-o fi deocheat de popa, De-o fi deacheat
Pice-i barba ; De razale soarelui,
De-o fi deocheat de codru, Razale soarelui
Frunza sa-i pice, A pierit,
Sa se usuce ; Dedeochiu a fugit ;
De-o fi deocheat de (imp, De boarea vintului,
Cimpu sa sa pirleasca, Vintu a ocolit pamintu,
185

www.dacoromanica.ro
Vintu a venit, Ca Maica Precesta
Deochiu n-a mai venit. Ce 1-a fasat.
Cind s-o mai deochea
Ceriu de-nalt Leac sa fie
5i pamintu de larg, Din mina mea
Atunci, $i di la Maica Precesta,
Nici atunci Si mai virtos
Sa nu sa' mai deoache (cutare). Di la Domnu Hristos,
De-o fi deocheat de gard, Ca' e mai cu folos.
Sa-i pice proptelele,
Si i s huruie nuielele ; De la Ilina lui Ionea, Cemi-
De-o fi deocheat de ape, oara, Vilcea.
S'a le sece izvoarele,
Si treaca toafa lumea
Cu picioarele, De-o fi deocheat
De-o fi deocheat de codru, De om,
Sa-i pice ramurile, Sa-i crepe boasele,
Sa: nu mai aiba' uncle puia Sa-i cure pisam ;
Pasarile. De-o fi de muiere,
Pa.sa'rica, Crepe-1 tifale,
Vasa.ricsayistruie, Cure-i laptele ;
Pe piatra sa* suie, De-o fi deocheat
Piatra s sparsa', De soare,
In patru s despica. Aminte s51-i aduca
Asa sa s sparga ochii Leacul s i-1 dea
R1mriitoriIor, Din impair'kia ceriului ;
Ginditorilor, De-o fi deochiat
Ca pasarica, De vint,
auciulica, Aminte sa-si aduca
Nu si-a lins puii Din sclava ceriului
De mindri, Leacul s i-1 dea ;
De frumusei, De-o fi deocheat
Ci i-a lins De luna',
De deochi, Aminite sa-si aduca
De deochitoare, De la lumina ceriului
De rimnitori, Leacul s i-1 dea ;
De rimnitoare, De-o fi deocheat
De ginditori, De gard,
De ginditoare. Pice-i proptelele,
Si (cutare) a r'amas Sa s'a rIsipeasca. nuielele,
Curat, luminat, Sa sa risipeasca

186

www.dacoromanica.ro
Deochiturile Cu-ntilniturile,
5i pociturile, Cu rimniturile,
$i rimniturile ; Cu deochiturile.
Dac-o fi deocheat Daca-I vazura,
De pasari, Bine le parura.
jumuli-se penele ; In palme-I luara,
Dac-o fi deocheat De pamint 11 lepadaa,
De cimp, Il trinfira
Pirleasca-i-se iarba ; $i-1 snopira,
Dac-o fi deocheat 11 muscara
De casa, $i-1 piscara,
Pice-i stresmile, Trupu-i bolnavira,
Sa nu sa mire de (cutare), Fata-i sarbezira,
Ca' e mare, Inirna-i mincara,
Ca e mic, Singele-i varsara,
Ca e urit, Capu-i turburara,
Ca e frumos ; Puterile-i luara
Sa sa mire 5i-1 lasara
D-el bou baltat Chiraindu-sa
De sta-mpiedecat Si vaitindu-sa.
In mijloc de sat. 5i Maica Maria,
(Cutare) sa ramlie SfInta Maria
Curat, luiminat. Din poarta ceriului
L-auzi.
Pleca (cutare) Curind, in graba.
Pa cale, pa carare, Sa scobori
Sanatos 1 barbat, 5i-1 intreba :
Calea sa si-o faca, Ce te vaiti,
Lucru sa si-1 lucreze, Ce te aolesd,
Plimbarea sa si-o plimbe. Ce te trintesti, (cutare),
'Sa-ntilni cu deochitoriu, De nu ma. poci hodmi
Cu mirkoriu, in jeturile mele,
Cu rimnitoriu, De tlpetile tele ?
Cu moroiu, Ce sa-mi fie,
Cu zimeoiu, Maica Marie,
Cu strigoiu, Sfinta Marie?
.Cu strigoaiele, Plecai sanatos si barbat,
Cu morcaiele, Calea sa mi-o fac,
Cu buhadeicile, Lucru sa mi-1 lucrez,
Cu izbiturile, Plimbarea sa mi-o plimb,
,Cu pociturile, 5i ma-ntilnii
187

www.dacoromanica.ro
Cu deochitoriu, Bun ziva, salcie !
Cu mirkoriu, MulOmim dumitale,
Cu rinmitoriu, Maicsa Doamns&
Cu moroiu, Sfint Mkie.
Cu zmeoiu, Sezi !
Cu strigoiu, Da' n-am venit sa" sez.
Cu strigoaiele, Am venit s te-ntreb :
Cu moroaiele, Wzut-ai
Cu buhadeicile, Deochitoriu,
Cu izbiturile, Moroiu,
Cu pociturile, Zmeoiu,
Cu-ntilniturile, Strigoiu,
Cu rimniturile, Strigoaiele,
Cu deochirwrile. Moroaiele,
Dac 5. ma' vkuel Buhadeicile,
Bine le p'kursi Izbiturile,
In palme ma' luara", Pociturile,
De pa"mint m la'psdara", Intilniturile,
Ma. trintira% Rimniturile,
Msa. snopir, Deochiturile ?
Mii muscara", Csa p'a (cutare)
Ma' piscara', L-a intilnit,
Trupu-mi bolnkiii., L-a rtrintit,
Fata-rni s'Arbezirl, L-a snopit,
Inima-mi mincars, L-a muscat,
Singele-mi vksara", L-a piscat,
Capu-mi turburar, Trupu i-a 'bolnNvit,
Puterile-mi luarsa", Fata i-a skbezit,
Plingind ma' la'sars. Inima i-a mincat,
Nu te vaIta, S'ingele i-a vksat,
Nu te aoli, Capu i-a turburat,
Ca' Maica Domnului Puterile i-a luat.
Te-o lecui. N-am Vazut, Maia Marie.
Pleca' Maica Domnului Sfinta" Mkie !
Tare, Dar-ar Dumnezeu, salcie,
'N fuga mare, 5,nfrunzesti,
Pa'n'a" la salcie. SS odrIs1e5ti,

188

www.dacoromanica.ro
 bodaproste L-a muscat,
Nimenea din tine L-a piscat,
Sa nu zIca ! Trupu i-a bolnsavit,
Si pleca tare Fava i-a s.rbezit,
'N fuga mare, Inima i-a mincat,
Pana la pomu dulce. Singele i-a va'rsat,
Buda zitra, porn dulce ! Capu i-a turburat,
dumitale, Purerile i-a luat.
Maica- Doamna', Le-am va'zut,
Sfinta Marie ! Maica' Doamnsa,
Sezi ! Sfinta Marie,
Da' n-am venit s ez, in dmpu mare,
Am venit sa' te-ntreb Bind si osiatincl,
Vazut-ai Voia buna' de (cutare) facind.
Deochitoriu, Bodaproste, porn dulce !
Miratoriu, Ss4.-nfrunzesti,
Rimnitoriu, Sf odeaslesti
Moroiu, $i toata' lumea
Zmeoiu, Bodaproste din tine ssa zica".
Strigoiu, Ea la foc in cimpu mare
Strigoaiele, Le ajungea,
Moroaiele, Cu cirjea le plesnea,
Buhadeicile, La foc nazuia,
Izbiturile, Inima (cutruia) o lua,
Ppciturile, De carbuni o scutura,
Intilniturile, De cenuse o descarca,
Rimniturige, Indarat la (arum) cu ea
Sa'-ntorcea
Deochiturile ? Si mergea,
Ca' p (cutare) Inima i-o pfama'dea,
L-a-ntilnit, Ca varza-n gradinsa.,
L-a trintit, Ca aluatu-n piine,
L-a snopit, Ca mierea-n stupida.
Nota Se descina in aluat on n apa', cu un lastar de salcie,
suflind peste capul bolnavului.
De la Florica lui Toiulete, Stro-
iesti, Vilcea. Culese de Toma
Dragu i D. Dr'ighicescu.

189

www.dacoromanica.ro
 De feirimeiturei
Apuca (cutare) Tip, Maid. Precista,
Pe cale, Si,ma valcarez,
Pe carare, Ca am apucat pe cale,
Se-ntilni cu noua fete mari Pe carare
In cale. $i cu noua fete marr.
Fete mari nu era In cale.
Si frigurili 1-apuca, Fete mari nu era
Ca. era moroaicili $i frigurili m-apuca :
Si era strigoaicili Ca. era moroaicili
Si era moroii, Si era strigoaicili,
$1 era strigoii, $i era moroii,
Cu Muma-Padurii, Si era strigon,
Cu Miaza-Noapte. Cu Mama-Padurii,
Ele daca-1 vazura, Cu Miaza-Noapte.
Mai bine le parura, Ele daca m vazura,
In brae-1 luara, Mai bine le parura :
In sus 11 ridicara, In brate ma. luara,
Pieptu cu spatele ii impreunara, In sus ma ridicara,
Junghiurili ii lasara, Pteptu cu spate-nu impreunara
%Till turbunara, Junghiurrli mi lasad,
Capu-i deochiad, Stngili imi turburara,
RAnza-i rasturnara, Capu4mi deochiara,
Inirna i-o imbucara, Rinza-mi rasturnara.
Pipota i-o mincara,
Carnea-i dumicad, Din Priboieni, Muscel. A se vedea
Puterea i-o apucara, $ezatoarea, an. IV, nr. 2 : Des-
cintec de plarniideatii..
Frigurili 1-apucara.
Si apuca (cutare)
Pe cale,
Pe carare, A venit
Tipind Strigoii
Si vaicarind, Si-a venit
St nimeni nu-4 auzea, Moroii,
Si nimeni nu-4 plingea, venit
Doar Maica Precista 1-auzea, Strigoakili,
Din cer sa. cobora A venit
$i-1 intreba : Moroaicili
Ce ipi (cutare) $i-a gash
Si te vaicarezi ? Usili

190

www.dacoromanica.ro
Descuiate Cu gurili
Si ferestili 'Nclestate,
Destupate, Cu limbili
Ciinii Vasate,
Nelatrind, Cu ochii
Cocosii necintind, Beliti,
Si-a venit si s-a pus pe (cutare) Cu dintii
Si-n brate 1-a luat Rinjiti ;
$i de pamint 1-a dat, Eu de ei rn-am spaqmintat
Singili i-a turburat, $i din gum am strigat
Oasili i-a farimat, $i din ochi am lactimat.
Carnea ca i-a zdruncinat. Maica Precista auzea
Voi, moroilor $i din gura a-1 chema,
Si strigoilor, De mina dreapt'a ca-1 lua
Cu limba v-am descintat, $i-1 ducea
Cu cutitu v-am taiat, Si ajungea
Noua bucaturele La riul lui Iordan
V-am facut 5i-1 sada
$i v-am aruncat $i-1 intreba :
In noual De ce-ai tipat,
Valcele De ce te-ai vairat ?
Si v-a mincat De ce nu te-ai dus tare,
Noua' In fuga mare ?
Cate le, $i de prosti
Noua' ckele Te-ai spnmintat,
De la noua Jos la plmint c-ai picat.
Stini Maica Precista a-1 lua,
$i cu nousa In Jordan a-1 sada,
Ciobani. Tot la riul lui Jordan,
Ei in mida cu nou'a cirlige La fintina lui Prodan,
Dupa' moroi a le-a aruncat, Si-1 sada
Picerili lu (cutarre) le-a adunat. Si-1 curka
El din gura c-a tipat, De boale, de-apuaturi.
Maica Precista 1-a auzit, Ca e din noapte,
Maica Precista 1-a intrebat : De ne-noapte,
Ce tipi, dragule, Din cale,
Ce te vaiti ? Din carare,
A venit Dupa drumu al mare.
Strigoaicili
Si-a venit Din Negregi, DimboviIa. Culese
Moroaicili, de C. Radulescu-Codin.

191

www.dacoromanica.ro
 De frigare
Bihoho, mosneag bkrin, De la trupul meu,
Chi-napoi, va'dana', faa mare, De la gospoda'ria mea
De la bkbatul meu, La tartarul au.
Se descina in apg neincepurg, cu fere infierbIntata'. Altii au
anume frigare fkua, care o bat sub patul unde dorm. and o bate
se pune un virf de usturoi, crezind prm aceasta c o bate in inima
strigorului mort.
Cules de Vasile Pasnicu din com.
Budqtii Ghici, jud. Nearny.

De friguri
Friguri rusesti, $i-n noua'zeci si noua' de hotare
Friguri nemtesti, vsl voi mina,
Friguri porcesti, $i pe trupul (cutgruia) nu v'a
Friguri de la amiazi, voi mai lka.
Friguri de la chindie,
Eu pe (cutare) 1 voi spala $i (curare) s ra'mina'
$i-1 voi curka, Curat, luminat,
Si-n friguri nu-1 voi mai 15.sa, Ca steaua din cer lkat.
Refeta : Se descinta' cu fir de m.rour51 in ap'a' neinceputa' si in
aluat i arnestecindu-se cu boabe de ta'mlie. Cu apa' descintaa se udal
cel bolnav si firul de ma'tura', aluatul i tgmlia e dau pe apa' si se zic
cuvintele :
Pe apa' le-am dat
Si pe (cutare) 1-am scalar.
De la Constantina Ioan Radoi,
din Valea cu Api, Gorj.

Maics sfina Duminecg, Maicg sfina Miercuri,

Maic sfina Simba'a, Maica' sfina Marti,
Maica' sfinta' Joi, Maica' sfina Luni,
192

www.dacoromanica.ro
Luati-i (cutaruia) aprinskurile, Voi, friguri cu-nclestat,
Luati-i inzaleziturile, Voi, friguri cu-ncindere,
Luati-i fiorile, Voi, friguri cu-aprindere
Luati-i racorile sacetoasa,
Si primeala Iesiti de la (cutare) din oasa.
Si hintuiala, Iesiti, friguri spurcate,
Si lasati trupu lui De diavol impelitate,
Curat, lurninat, Din bale spurcate,
Ca auru curat, Iesiti de la (cutare) din case :
Ca argintu stricurat. Nu-1 ingreuiareti,
Ca-n trupu lui Nu-1 ametireti,
$i-n inima lui Creierii nu-i rurburareti.
N-aveti bere sa beti, Iesiti, iesiti pripit,
N-aveti lacas sa lacuiti, Locu nu vi 1-ati gasit ;
N-aveti hodina sa va hodiniti. Ca (cutare) a umblat,
Sa pieriti, Si-n lung si-n lat,
Sa easpieriti Cu apa mare s-a spalat.
Cum piere roua de soare, Maica Precesta, jos
Ca spuma de mare, Pa scara de aur s-a dat,
Ca cenusea zburatoare. De mina direapta 1-a luat,
In sclavile ceriului 1-a ardicat
De la Stana Bob, din Stroiegi, 5i i-a facut trupu lui
jud. Vilcea.
lin mar mare aurit,
Intr-un deal mare vestit,
Friguri din mincare ineplacuta, $i trei vinturi le-a despecetuit.
Friguri din lacomie scirboasa, $i cind a burat
Friguri cu aplecate, Trupu lu' (cutare)
Friguri cu-nclestate, De friguri 1-a scuturat.
Friguri porcesti, Leacu Duhu Sfint
Friguri dievoles:i, $i Maica Domnului
Friguri din bere, I 1-a dat.
Friguri din mincare,
Friguri din culcare, De la Maria Nicalae Dum5noiu,
Friguri din sculare, din Turcegi, jud. Vilcea.
Friguri din ostaneala,
Friguri din apa ra,
Friguri din inge rau, Nouazeci si noua de friguri
Lu' (cuitare)-n trup din ris,
I-o fi cazut. Nouazeci si noua de friguri
Voi, friguri cu tremurat, din plins,
193

www.dacoromanica.ro
Nouazeci i noa de friguri Ca ele v tiu culca,
din oftat, V a'4tiu scula,
Noua'zeci i 210a. de friguri Va. stiu incinge,
din calscat, V5 stiu descinge,
Nou'azeci i nrou'a de friguri V5 stiu vorbi,
din sughivat, V5 stiu imblinzi,
Noazeci i nousa de friguri 515 dau mincare,
cu decchiat, V5 dau bere.
Noazeci i noua' de friguri Iar (cutare) v-asteapta
cu tremurat, Cu mesele strinsa,
Noazeci i noua' de friguri Cu facliile stinsa,
cu-nfiorat, Cu paharale goale.
Friguri din bere, Nu va stie culca,
Friguri din mincare, Nu va stie scula ;
Friguri din culcare, Nu va stie-ncinge,
Friguri din sculare, Nu va stie descinge ;
Friguri cu izbiruri, Nu va stie vorbi,
Friguri cu-ntilnituri Nu va gtie-anblinzi.
$i cu deochituri, Fugi,
Friguri oiesri, Uriti-I,
Friguri porcesti, Parastti-l.
Friguri vacesti, Duce-va-ti
Friguri rumanesti, In pasciunea oilor
Friguri gainesti, Sin rimatura porcilor
Nu tremurazeti, Si-n jucatura vacilor.
Nu-nclestareti, Porcii s va rime,
Nu apucareti, Oile ssa va. pasca,
Nu-nfiorareti, Vacile s v joace.
Nu deochiareti.
Duceti-va-ti la fetele lui Crai, Nimic de voi
Ca' v-asteapta Sa nu s-aleaga.
Cu mese pusa Fugi,
Cu f4.c1iele aprinsa, Uriti-1,
Cu paharale pline, P5r5siti-1.
Nota. Frigurile fac parte din boalele lasate de Dumnezeu. Sint
cinci neamuri de boale, dupa Stana Bob : 1. Boale de la Dumnezeu,
2. De la Maim Precesta, 3. De la Sfintele Zile Gresite, 4. De la Ele
sfinte j 5. De la oamenii care-0 sint dusmani. Boalele lasate de Dum-
nezeu sint : frigurile (care tin numai trei zile, neintrerupt), lingoarea
(lungoarea) de scurta durat i bubatul.
194

www.dacoromanica.ro
 Toate celelalte boale sint sau de la Ele sfinte sau de la Maica
Precesta, sau etc. Penvru cele trei boale lasate de Dumnezeu nu se
descinta, fiindca el stie ce face. Lungoarea n-are descintec, caci atunci
s-ar indrevi ; dar ea se vindeca cu paza buna, cu iarba mare, tamile,
zmirna i cu radacina de curcubevea, cu al carei must se uda bolnavul
pe picioare i pe cap. Pentru bubat nu se descinta, afara de cazul dud
se obrinteste. Frigurile de trei zile n-au descintec dac in numai
trei zile, i neintrerupt ; daca Tin mai mult, atunci li se deseinta, dupa
cum se descinta i la frigurile care yin din trei in trei zile, sau din
patru in patru friguri diavolesti.
Se descinta in rachiu, in apa (cad apa potoleste toate boalele),
sau in vin cu salitru, cu un cutit cu prasele de alarna (alamat) 0 i cu
un fir de rdatura, in toate zilele, in afara' de vineri si de dumineca.
Din apa, sau din rachiul descintat se da bolnavului & trei ori pe zi ;
din yin cu salkru i se da numai dimineata, pe nemincate. Se mai des-
cinta la frigurile continue in ou copt, dumineca ; a tele interrnitente,
in simbure de aluna, in alwat sau in bob de strugure.
De la Ulna lui Ione4a, din Cer-
nioara, jud. Vilcea. Culese de
Toma Dragu si D. Dr5ghicescu.

De galbenare
Galbenare alba, Galbenare
Galbenare neagra, Din iele,
Galbenare galbena, Galbenare
Galbenare Din nouazeci si noua de neamuri
Din raceala, De galbinari ;
Galbenare Galbenare turceasca,
Din fierbinteala, Galbenare greceasca,
Galbenare Galbenare nemteasca,
Din necaz, Galbenare frantuzeasea,
Galbenare Galbenare musaeasca,
Din inima.' rea Galbenare romaneasca,
Galbenare Galbenare cidaneasca,
Din deochi, Galbenare letineasca,
Galbenare Galbenare
Din griji, Din nouazeci si noua de neamuri

195

www.dacoromanica.ro
De gabena'ri : Din Mina,
Sa Din ficati
Sa: nu zibovesti, Si din fa0,
De la (cutare) fuga' din great,
Din fundu Sa'-i vie roseata.
Capului, Sa rmIie curat,
Din zgirciu Luminat,
Nasului, Ca argintu strecurat,
Din fata Ca toti marii,
Obrazulti, Ca tori micii,
Din gene, Ca toti voinicii.
Din sprincene,
Din dinti, Cules de C. Widuiescu-Codin din
Din m'asele, Negreti, arnbov4a.

De gUci.

G'ilcilor, Se Intorsera' trei,

Mostofllcilor, Se intorsera' doua',
La balci plecatIti. Se intorsera' una,
Plea' una, Se intoarse nici una.
Plea doua, 5i ramase copilul curat, luminat,
Plecar. trei, Ca argintul cinat,
Plecara' patru, De Maica Precista lasat.
Plecara' cinci, Gilcile,
Plecara .5ease, Mostofilcile,
Plecara' ,eapte, Trei babe le pazea.
Plecaii opt, Lupii venira'
Plecara noua,
Plecara zece. Si le spe-iar.
Se intorsera' noua", Una nu va'zu,
Se intorsera' opt, Una nu auzi,
Se intorsera' seapte, Una nu putu.
Se Intorsera" sease, Lupii le mincara',
Se intorse. cinci, Gilcile din gitul lui (cutare)
Se Intorsera patru, secarI.

196

www.dacoromanica.ro
 Reteta : Femeia care descinta de gilci pune degetul pe git
unde sint gilcile i le trage, le farima, ungindu-le cu untdelemn, 9i
repeta cuvintele de mai sus.
Cules de Ion Ionescu de la Stana
D. Lungoci, Opriwr, Mehedinti.
Si st.. compare acest descintec cu
cel de gilci" din colecTia d-lui
G. Dem. Teodorescu, p. 379, co-
loana I.

Gilca cit oul, Gilca cit minciuna,

Gilca cit boul, Sa nu mai ramile nici una.
Gilca cit aluna,
Rereti : Descintatoarea trage vinele gitului, ungindu-le cu unt-
delemn i repera cuvintele de mai sus. Adeseaori se face o pasta de
aluat moale, se unge cu untdelemn 6 se leaga la git ca sa irnoaie
umflatnra.
[Fir informator

Voi gilcilor, A schioapa nu putu merge,

Motalcilor, A surda nu auzi
Plecarati pe cimp, $i a muta nu putu de chiot,
Una oarba, Lupu veni si va Ilia,
Alta schioapa, $i (cutare) ramase curat,
Una surd& Luminat,
Alta muta. Ca argintul strecurat,
A oarba nu vazu, Ca Maica Precista ce 1-a lasat.
Reteta : Descintatoarea trage vinele gitului, ungindu-le cu unt-
delemn si repeta cuvintele de mai sus. Adeseori se face o pasta de
aluat moale, se unge cu untdelemn si se leaga la git ca sa imoaie
umflatura.
[Fir5 informator

Voi, gilcilor, mostofilcilor, Ca roua de soare.

Sa perii, s rasperiti Sa nu ramineti de leac
Ca spuma de mare, Nici ca un graunte de mac.
197

www.dacoromanica.ro
Plecara gilcile la ra'spintii A surda n-auzi,
sa pasca larba ; A muta nu putu vorbi.
Plecara' trei matusi I,e trintira,
sa'. le pa'zeasca : Le snopira
Una surda, alta schioapa si Si.nu ramaseg de leac,
alta muta. Mini ca Un graunte de mac.
Venira lupii, Si ramase (cutare)
Le snopira, le trintira. Curat, luminat,
A schioapa nu putu, Cum Maica Domnului 1-a Lisat.
Odata ou descintecu se trage bolnavul pe git la gilci, iar daca'
nu poate voni cel ce descfinta, ti descinta 'in sare sit cu ea se leaga la
git cel bolnav.
Cules de Inv. I. R5du1escu, din
corn. Pa'usesti-M5glasi, jud. VII-
Cee.

Gilcile, Gilcile sa' ramlie ;

Motofilcile, Sa: ramlie (cutare) curat,
Pune-va-ti p sacure, Lumina%
Sal va. duceti la padure. Ca argintul de curat,
Sacurea sa vie, Cum Maica Precista 1-a la'sat.
Retetei : Se descinta trhind gilcile cu degetele muiate in unt-
delemn.
De la Ioana Cilniceanu, Costesti,
Vilcea. Culese de Chr. N. Tapu.

Gilc una, Cinci,

Gilc doua, Din cinci,
Noua' gilci, Patru,
Mostofilci : Din patru,
Din noua Trei,
Opt, Din trei,
Din opt Doua,
Seapte, Din doua,
Din seapte, Una,
Sease, Din una
Din sease, Nici una.
198

www.dacoromanica.ro
Ca' cu marar Din cer,
5i cu p'atrunjel Ca roua
Va.. oblojii, De pe pamint.
Pietre, capatii Leac.
Va' pusei, Amin,
Rogojina Vorbele mele sg fie deplin
Va asternui. $i lui Dumnezeu ma'-nchin :
Noua' gild, Eu
Nou'a mostsafilci, Cu descintecul
Eu le-am trimes la iarb'a $i Maica Precista
Sa' pasca Cu leacul.
$i mi-am.,trimes
$1 trei matusi, Cules de C. Radulescu-Codin, din
1 usi, Zgripcesti, Muscel.
Sa: le iazeasc`i :
Una oarba
$i una schioaii O facut mama noua feciori.
$i una surda. Intr-o zi i-a facut,
Veni un lup callare p-o troa6'., Intr-o zi i-a dascut
Lua gilcili, $i-ntr-o zi la o stea i-a minat.
Mi le mostalilci S-a dus noua', a venit opt,
$i le minca S-a dus opt, a venit septe,
$i pleca: : S-a dus septe, a venit sese,
A oarba' S-a dus sese, a venit cinci,
Nu vazu, S-a dus cinci, a venit patru,
A schioapa S-a dus patru, a yeah trei,
N-alerga, S-a dus trei, a venit doi,
A surda S-a dus doi, a venit unu,
N-auzi S-a dus unu, n-a mai venit
$i lupu mi-si plec'a nici unu.
51 se departa Asa sa nu mai ratmiie gNea
Cu gilcili in vinsa,
Mostofilcile, Cit un fir de mac,
Prap'adite. In patru despicat.
$i a ramas (cutare)
Curat, Cules de inv. I. Manolescu, din
Lurninat, corn. Tazlau, jud. Nearnt.
Oa argintu strecurat
Cum de Dumnezeu gsat.
In stirea Maichii Precistii rinduit, Gilca', mostofilca.,
Ca steaua Tu-ndsarat s dai,

199

www.dacoromanica.ro
Ca. cu sarea te frec, Cu ceara te pic,
Cu toporu te tai, Cu focu te arz.
Aceste vorbe se zic de trei ori, in care timp gilcile se trag dc
jos in sus cu untdelemn sau cu scuipat.
Cu les de 'inv. P. Cristea, din
Ca1a'reti-$5inoiu, jud. Efov.

Gilcuti, gilcuti, incalici-ti Ca un cir de mai, in patru

pi-o druguti dispicat
ST ti du la mare si be api Pisti mari aruncat.
Tu sa ramii curat, luminat,
din mare Ca Maim Precista ci ti-o lasat,
$i iesi la soari st crapt Ca argintu cel strecurat.
ca o cicoari, Cu les de G. Carpen, din coin
Sa nu ramii di kc, Curtesti, jud. Botosani.

Gilcelor mostofilcilor, Ungureanu se necaji,

Voi sa va topiti Din bici plesni.
Ca spuma de mare, Boii Intinsera.
Ca roua din soare.
Veni un ungurean negru, Gilcile de la (curare) se rupsera,
Cu biciu la spinare negru, Din virf s-aplecara,
Cu resteiele negre, Din radacina secara,
Cu cloturile negre. Se uscara !
Se zice de trei ori, trkind pe bolnav la et cu untdelemn.
GI' lca mostaffica, Bun plugu cu opt boi
Tu sa saci, sa te usuci Buna brazda rasturna,
Ca spuma de mare,
Ca roua de soare, tn spuma de mare le arunca ;
Ca fragile de peste vale. Se topea, se ispravea.

Culese de inv. I. Wadulescu, din

corn. Nusesti-lWaglasi, jud. Vii-
cea.

200

www.dacoromanica.ro
Gi lea' mostofilca% $i crapi ca o cioaia.
Incalecsa pe-o druga
Si te du la moara Cules de inv. Z. Pavelescu din
5i bea apa din moarsa, com. Rasi, Ialomita.

O facut jicna nou'a feciori. O trimes cinci

Intr-o zi i-o crescut, $i-o venit patru,
/ntr-o zi la caste i-o luat. O trimes patru
O trimes noua, Si-o venit trei,
$i-o venit opt, O trimes trei
O trimes opt
Si-o venit seapte, Si-o venit doi,
O trimes seapte O trimes doi
Si-o venit sease, $i-o venit unul,
O trimes sease $i-o trimes unul
Si-o venit cinci, $i n-o venit nici unul.
N.B. Cind se descinei se mai unge gitul cu unt de naft si se
freaca" indesat.
Cules de 'inv. C. Ciuperc5, din
Mistacan, jud. Neamt.

Gilcile ca merele, Gilcile cit merele,

Gilcile ca perele, Gilcile cit perele,
Gilcile ca alunele, Gilcile cit s:iminta
Gilcile ca nucile, De mac,
Sa pieriti, Sa nu ramlie
Sa raspieriti La gitu (cut'aruia)
Di la (cutare). De leac.
Sa s'ariti Plecara gilcile,
Din gitu lui, Matilcile,
Din gura lui, Fragutale
Din Rini:a lui, Ssa pasea ;
Din obrazu lui, Trei rnatusi
S'a le psazas,ca" :
Din zgirciu nasului,
Din fata obrazului, Una surda,
Din cuprinsu gitului. Una oarba
$i alta rschioapa.
De la Ktfu Stoica Gogu, din $i venira lupii
Stroiesti, Yilcga. Ssi manince gilcile,

201

www.dacoromanica.ro
 .M.6tiki1e, Le cur'kira",
Frgutalle 5i s'i linistitl
Dups1 git, Di la (curare)
Dupso. grumaz. Duid". et,
A surda" Duii grumaz,
N-auzl, Din ochii lui,
A oarb5. Din gitu lui,
Nu vsazu, Din grumazu lui,
A schioap"i Din vinele gitului,
Nu putu s-alerge. Din 'ghititorile gitului,
Veniti lupii Din falcile obrazului,
Si mincara' gikile, Din tot trupul lui.
Ma"tilcile, $i ra'rnasa'
Fia'gutsaile Curat si luminat,
Di la (cutatre) Ca steaua pa' cer,
Baia' git, Ca roua pa' cimp,
Dup`i grumar. Ca argintu p5. p5mint,
I e mincara% Ca-n ceas muma lui
Le firsira', Ce 1-a ficut.
Nora. De elci se descint'i in usturoi pisat, tmiie si ap, cu
care tragem gitul bolnavului. Se mai clesciht '. la git cu o cruce st
c-un cutit de ga'sit, zicind :
Cu cutitu v-oi tala,
Cu crucea v-oi finchina,
Di la (cutare) yeti sa'ca.
De la Florica Toiulete, din Stro-
iegi, Vilcea.

Plecarg gilcile, Nu vorbi,

Motofikile, Una schioapsa"
Feigulitsile Nu fugi.
Sa.' pas6. Lupu veni,
Si m'a'tusi IS'i le p'Leasc. Veni,
Una oarbI La Odle
Nu vlzu, 5i le dus5,
Una sura Intr-o vale mare actina,
N-auzi, Acolo lupii le maninca.
Una mut $i r'.mas (curare)
202

www.dacoromanica.ro
Curat, luminat,
Ca Maica Dumnezaului,
Ce 1-a lasat.
De la Ilina lui Ioneafa, din Cer-
nisoara, \Alcoa. Culese de Toma
Dragu si D. Dgr5ghicescu.
A plecat (cutare) pe cale, pe
carare,
S-a-ntilnit cu gilcele-n cale.
Gilcele cu frig, cu tricnituri,
Cu incintaturi, cu jelituri.
Gilcilor, madilcilor,
SI fugiti de la (cutare)
Din et,din inghititoare,
Ca va ajung cu cenuse zburatoare
Ca sa zburati de la (curtare)
Din git, din inghititoare.
Cum zboara cenusa-n vint,
Asa sa zburati de la (cutare)
Din git, din inghititoare.
A plecat orbu, schiopu i surdul,
Cu gilcele in paza sa le pazeasca.
Orbul n-a vazut, schiopul n-a
putut, surdul n-a auzit,
Lupul a venit i le-a-nghitit
De la (cutare) din git.
Pe (cutare) 1-a lasat
Curat, laminat,
Ca-n ceasul ce s-a nascut,
Ca-n ziva ce s-a facut,
Nici a boala n-a avut.
Cu les de inv. I. Trandafirescu,
din corn. Sisestii-de-Jos, jud. Me-
hedinti.

Pentru guei
Curcubau, bat: Gusa mea cit o mkgea
Bea de unde-i bea, S-a ta cit o ulcea.
Bea din gusa mea,
Acest descintec se face in postul mare oind se vede intii curcu-
beul. Se cauta mai dinainte pe cimp, noua ciolane, de orice animal
ar fi, si cum se vede intli curcubeul, descintkoarea ia pe om de
mina, si batind cu un ciolanel in gusa se zice de trei on pe nera-
suflate i ou ochii pironiti la curcubeu i fr s clipeasca din ochi,
descintecul de mai sus.
Cind termina, azvirla ciolanul peste cap indarat, spre semn csi
gusa se dea inapoi. Apoi stringe iar ctolanele puindu-le la un loc stiut
si in alta zi din postul mare cind mai vede curcubeul iarasi, face ca
mai sus Eina tse implineste de noua ori. Se asigur c gusa va scadea
peste vara.
Cu les de inv. Econ. G. Grincescu,
din Roznov, jud. Nearm.

203

www.dacoromanica.ro
 Din iele
Apuca (cutare) De-ti fi
Pe cale, Din miez de miez de noaptc,
Pe carare, De-ti. fi
Se-nfilnea Din revarsatul zorilor,
Cu noua fete man n cale. De-ti fi
Noua flacM, Din apus,
Noua soimani, De-ti fi
Noua fete mari, Din rasarit,
Noua soimane. De-ti fi
Soimanii Din virtej,
Cu steagurili ridicate De-ti fi
Si steagurili in capu lui (cutare) Din, kc ram,
Le-a azvirlit : Eu nu v-am descintat
In orbituri S'i. v'I duceti voi in alt loc
L-a orbit, spurcat..
In mutituri $i eu v-am descintat
L-a mutit, Cl voi apa
In surzittri Ati baut
L-a surzit, Si tot pe apa
In zgircituri Ati zburat,
L-a zgircit, $i eu tot pe apa.
In ametituri V-am minat
L-a ometit, Ca sa mergeti
In basici Din vad
L-a basicat, In vad,
In uscaturi S51 mergeti la Tarigrad,
L-a uscat, Uncle e locu curat,
In umflaturi C-acolo v-asteapta pe voi
L-a umflat Cu mese
Si trupu i-a cietinat, 'Ntinse
In zepritun Cu plinili
L-a zeprit Puse,
Si trupu i-a schilodit, Fklii aprinse,
$i soimanili Buti
Cu sulitili De vin,
L-a intepat, Buti
Cu cutitili De rachiu,
L-a taiat, 5e: beti,
Voi, soimanelor, Sal mincati,

204

www.dacoromanica.ro
De Ja (cutare) s pleoavi, Le-am slobozit.
Sa' va' depaxtaci, S. ramtie (cutare)
Fintini reci Curat,
Sa' destupaci, Luminat,
Burfili Ca steaua din cer lasat,
Sa le spalati, Ca argintu strecurat,
Leacu (cutaruia) sS-1 dati. CS eu
Pn cimp cu miroase Cu crucea lui Dumnezeu
Sa' va' plimbavi, V-am departat,
De la (cutare) Cu gura. v-am descintat,
Sa' plecavi, Leacu (cutaruia)
Voi ca mierea Ca 1-am dat.
Dupa toate incheieturile Sa' rarniie (cutare)
Sa' ietiti, Curat,
eu m-am apucat Luminat,
Si v-am descintat : Ca Maica Precista
Carnea In ceas
Am gramdit, Ce 1-a crestinat
Singil: 5i 1-a botezat,
L-am limpezit, Cu nici o rana pe trup
Vinili picioarilor Nu 1-a lasat.
Retetii : Se desdnt . in apa sau rachiu, cu toporul ielelor, gasit
in paduri neumblate.
Cules de C. R:idulescu-Codin, din
Priboieni, Muscel.

A plecat Dumnezeu din noua Si te du In coarnili cerbilor,

ceruri 5i stai acolo pina s-o ispravi
Si s-a Intlinit cu lipitura, ceriul si pamintul.
Sparietura, Teme-te de Dumnezeu, care sede
Umflatura, pe scaun de judecata
Varsatura, Si te blasta*ma cu numele Tatalui,
Trecatura, al Fiului si al Sfintului Duh,
amin !
Cu spuzeala, Cum piere spuma d pa mare,
Cu junghiul, Vinturile de prin copaci,
Cu cutitele, Intunerecul de pe fava
Iesind din marea seaca. pamintului,
Dumnezeu a poruncit : Asa sa. piara toate junghiurili,
Fugi i iei da la (cutare) Apucaturili,

205

www.dacoromanica.ro
TreOturili. Scarili nu ra'sa'rea,
Sa raMtie (curare) curat, Norit pe cer mergea,
Luminat, Corbii mari boala lui o bea,
Ci eu in coarnili cerbilor am 0 minca.
inOlicat Si (curare) ia'minea curat,
$i in munte la ciute rn-am 1a"sat. Luminat,
Toate bolile minca, Ca argintu strecurat,
Bea si Cum e de la Dumnezeu ra'sat.
S51 juca.
Numa boala (cuta'ruia) nu bea, Cules de Ion Odor de la P'5.una
nu minca, nu se juca ; Moldoveanu, Buiau.

De sfinte
Tu al:a. mare, Leacul s i-1 adua
Doamdal mare, De-o fi din Dumnezeu,
Cum esti mindrI cur.a."toare, Dunmezeu sali aduO aminte,
Sa' fii i limpezitoare. Leacul (cura'ruia) s i-1 aducg.
Sa limpezesti pe (cutare) de boala', De-o fi intilneala' din ra'sfinte,
Din cele sfinte. Din vinturi, din ara'ruri,
De-o fi din cele sfinte, Din intilnituri,
Ele sa-si aducal aminte, Sa iasg din trupul (cutruia).
Reteti : Se bea apg din locul acela unde se intilnesc dou iz-
voare i se scala cu acea ap martea, joia i dumineca.
De la Ilianca Baranga, din Pes-
teana de Sus, Gorj.

Bun ziva, rachiu mare, Puterea i-a sfirsit.

Domn mare, Plingea si se valta (curare),
C-a plecat (curare) Maica Precista din cer ii auzea,
Pe cimpu M. mare, Pe sOri de argint se pogora
Spre scare ra'sare. $i pe (curare) 11 intreba :
S-a intilnit cu sfintele in cale. Ce plingi, ce te oleOiesti
In brate 1-a luat, (curare) ?
Peste Orufa'. 1-a aruncat, Du-te la veijitoare
Singele i 1-a sorbit. Satti foO d-o apa',
206

www.dacoromanica.ro
Nastrapa',. Unde popg nu toacg,
Cu o stebla' de busuioc, Unde fete maxi coade
S. te spele pe trupul tot. nu-rnpleteste,
Sfintelor, Uncle dine nu latra",
Bunelor, In paduri,
S'a". veniti line ca apa, Pe supt buturi.
Bune ca plinea, Cum nu poate sluji popa sfinta
Du Ici ca mierea leturghie
$i moi ca mtasea. Fa'Al cruce 51 famtie,
5i leacul (cuf5lruia) s i-1 dati. Asa sa' nu poata" veni zbuid"torul
Cu zbuilturoiu, cu zburlturoaica, cu zburIturoaica
Cu rzmeul, cu zmeoaica,
Cu moroiul, cu moroaica, $i moroiu cu moroaica,
Sa" ieii s v mutati. Si (cutare) s rmIie curat,
Pe pamint ati venit, Lumina%
Pe supt Omint sa' v duceti, Ca Maka Domnului ce 1-a la'sat.
Unde cocos nu cint, Descintecul meu,
Unde secure nu taie, Leacul de la Dumnezeu.
Reterd : Se descint a. in rachiu de drojdie, cu fir de ma"tuii. si
cu cutit si se zic vorbele :
Tu, elicit mare, Asa sa' tai toaa leda"tura dup'a"
Damn mare, (cutare).
Cum ai fgat tot ce ti-a iesit in
cale, De la Rada Nicolae Sovil0u, din
Valea cu Ap, Gorj. Culese de
Chr. N. Tapu.

Joimritele

O purces (cutare) Miinile damblagitu-i-o,

Cari-i apsdrsa' rusaliele, Vinele la picioare zgircitu-i-o,
Pe cale, Cheptu in sus ridicatu-i-o,
Pe airare, Schinarea strimbatu-i-o,
Si c la mijloc de cale Creierii tulburatu-i-o,
Cu rusaliele intilnitu-s-o. Mintea din cap schianbatu-i-o,
In fata lui izbitu-s-o, Vlaga din ciolane luatu-i-o,
207

www.dacoromanica.ro
Trupu schimonositu-i-o, 'Nalta si suptire,
Risu de dinsu facutu-s-o. Crescuta la racoare,
Ca un fuior de cinipa 1-a Ca faca lui Sfintu Soare,
zbuciumat, Si-i bun de durere de picioare
Intr-o bute de roata 1-a bagat $i de boala amului,
$i de laturea drumului 1-a aruncat Ci-i in trupul lui, cea
$i in spulbere 1-a astupat. molipsitoare.
L-a lasat rezemat la gard, $i eu pina la fintina lui Iordan
Ca pe un om stricat Era o limba de padure
5i nenorocit, Bolnav cind am ajuns la padure,
De pe lume mintuit. Copacii cu crengile la pamint se
Omul acela pina la cer s-a lasase.
vaicarat, Inaintea bolnavului se intuneca,
Nimine nu 1-a vazut, El pc unde calca
Nimine nu 1-a auzit, Pamint cr4a,
Numai eu (cutare) 1-am vazut, Iarba se usca,
L-am vazut, Frunza din copaci chica
L-am auzit, Si in urma lui se darima.
La dinsu am alergat, La fintini am ajuns,
De mina dreapta. 1-am apucat, Pe ghizdele de I-am pus ;
Cu limba 1-am intrebat : In fintina tn-am plecat,
De ci tichi ? Apa neinceputa cu mina am 1,,at,
De ce te vaecarezi ? Din cap i-am turnat,
Omu mi-a spus Cu scai voinicesti 1-am maturat,
Ca de acu' de pe lume este dus. Chicioarele i-am deschedecat,
Nu tipa, Miinile i-am descurcat,
Nu te vaicara, Limba in gura i-am dezlegat,
Curind la mine vei alerga, Trupu i s-a usurat,
Cu noua frati barbati, Dumnezeu mintea in loc i-a
Doftori si invatati. asezat,
Cu scai voinicesti le-oi bate, Inaintea ochilor i s-a lurn:nat
Din toate incheieturile le-oi Si el de boala s-a indreptat.
scoate. Pe cale,
Eu cu mina te-oi lua, Pe carare
Pe calea lui Adam voi pleca, A plecat,
Ca am auzit Pe sari de aur s-a ridicat,
Ca la fintina lui Iordan Sus la cer s-a saltat.
Este o vatra de hardal Jar acolo o curt;
$i o tufa de leustean, 0 curte se vedea.
$i intr-insa este o lumina Nici vintu nu o batea,
crescuta, Nici soarele nu o ardea,
208

www.dacoromanica.ro
Nici ger nu o ajungea, Si acolo le-oi baga,
Nici pulberea de dinsa nu se Lacit de aur la use le-oi aseza,
lipea. Cu cheie de argint le-oi incuia
Apucatul de rusalii acolo s-o dus, $i pe Marea Neagra le-oi arunca.
Acolo o ajuns, Cheatra in fundu msarei s-o ineca
Mina pe retez a pus $i rusaliele s-or cufunda.
$i-o intrat in case. Acolo se aseze
Iaca acolo sase fete frumoase Unde nimine nu nimereste.
Sedea la measa, Eu la dinsul m-oi inturna
Rusaliile cele hioroase, $i in leagan de matase te-oi aseza,.
Minca, bea si se ospata, Virtutea in cioloanele tale s-o
Iar trei dormea. inturna,
Doar una dintr-insele Pe fata pamintului te-oi rasa.
0 intrebat : Ce cauti (cutare) Tu cind vei aka,
Pe aice ? Iarba pe urma ta s-o usca,
Cum n-oi umbla Si acu' esti bun indreptat.
$i cum n-oi cata ? Voi, barbatilor,
Peste mine ce boara a dat L.. Dezmatatilor,
Nu tipa, nu te vaicara, Si neinvkatilor,
Ca acestea 'shit hiorile, Voi, femeilor,
De a surorilor mele. Dezmatatelor,
Eu cu trestia cea lunga Puturoaselor si betivelor,
Le-oi bate, Nu va' mirati de mine
Le-oi rade, Ca-s gros
$i cu cea ascutita le-oi matura, $i frumos
Jos de pe trup le-om da, Si sanatos,
Trupu ti s-o usura. $i -VA' mirati de cer csa-i nourat,
Si eu in poale le-oi lua, De pamint ca-i lat,
La Marea Neagra voi alerga. Cum nu se mai lipesc
Acolo slut munti Rusaliele de om.
Crunti,
Cu stinci de perri ziditi. Cules de inv. N. Cociorv'5, din
Stinca de peatra s-o cra".pa corn. Docani, jud. Tutova.

Din qoimane
Noua sfinte soirnane, Cu rochii negre-mpodobite,
Cu noua lopkele, Cu sabii da galbini gatite,
Cu noua mkurele, Cu rochiile rotate,
209

www.dacoromanica.ro
Cu iile riurate, Din sp`alkura-:,
Cu s1bi1i pa' chept lasate, Din seadatura',
Da' la apus s-a ridicar, Noi ne rugaM sfintei Luni,
La r5sa'rit a plecat, Sfintei Miercuri si
Cu (outare) s-a-ntilnit, Sfintei Vineri :
Pa' el 1-a-ntImpinat, Lasavi-vi heripili
L-a sgetat. $i codili
Va"rsaturi, Luavi junghiurili,
Trecaturi, Cuvitili,
AmeveaM, UmMturili,
Fierbinveala', Spuzelili si
/n trup i-a la'sat loata' boala cla' la (cutare).
5i la cetate a pleoat.
La mas '. s-a pus, Cules de Ion Odor, de la co-
Vautari, cobzari, cimpoieri, coana Leanca, soacra preotului
Ionifi din Ploiesti, mahalaua
muscalagii le cinta, Tabaci.
(Cutare) cu genunchili plecate
inaintea sfintelor sa ruga :
Doanmelor, Nou sfinte soimane
Impra'teselor, Cu noua' lopkele,
rednicelor si Cu noua' ma'rurele,
Harnicelor,_ Cu rochii negre-mpodobite,
Puternicelor Cu saThi de galbini gkite,
Sfintelor, Cu rochile rotate,
Iertavi p (cutarrel, Cu iele riurate,
CS n-are putere sa mear0 cu voi, Cu saThile pe pept la'sate,
Sa'. cake locuri curate, De la aptis s-au ridicat,
Verdevuri neumblate, La ra's'arit au plecat,
Munvi inalvi si Cu (cutare) s-a-ntilnit,
Nra'i adinci, Pe el 1-a-ntimpinat,
Ca. voi ape marl avi trecut L-a sa'getat.
$i bolile in ape le-avi lasat, Varsa'turi
multa lume i dobitoace, Treckuri,
Si IA (cutare) 1-avi pocit. Ameveala",
Hori mari, prin livezi, voi avi Fierbinvearl
5.cut In trup i-a la'sat
$i multa' lume i pa' (cutare) voi $i la cetate a plecat,
1-ati pocit. La masa' s-a pus.
De-o fi (cutare) pocit din apa", Lautari,
Din blutura', Cobzari,
Din culcare, ampoieri,
210

www.dacoromanica.ro
Muscalagii, Hori mari prin livezi
Le. cinta. Voi iati facut
(Curare) cu genuchele plecate, $i multg lume
Inaintea sfintelor se ruga : $i pe (curare)
Doamnelor, Voi pocit.
Impgrgteselor,
Vrednicelor De-o fi (curare) pocit din apg,
Si harnicelor, Din bguturg,
Puternicelor Din cukare,
Si sfinmelor, Din spgaturg,
Iertati pe (cutare)... Din scIlcaturg,
Ca. n-are putere sg mearg g. cu voi Noi ne rugam sfintei Luni,
sa' cake locuri curate, Sfintei Miercuri
Verdeturi neumblate, $i sfintei Vineri :
Munti inalti risati-vg haripele
Si vgi adinci. Si coadele
Cg. voi Si luati junghiurile,
Ape mari ati trecut Cutitele,
Si boalele Umflgturile,
In ape le-ati lgsat Spuzelele
$i multg lume $i roatg boala
Si dobiroace De la (cutare).
$i pe (cutare) Cules de Ion Odor de la Nuna
L-ati pocit. lui Moldoveanu din Buz'au.

De izbitur
Ma' sculai joi de dimineatg, Pe (curare) peste ochi I-a plesnit.
Pe roug, pe ceatg, $i luai lopata si
Si plecai pe potecg neumblafg, Cu firnu 11 tirnuii,
Pe ceatg neridicatg,
Si mg ntIlnii cu un om ros, Cu angtura 1 mgturai
Cu calu rosu, Si cu fulgul limpezii.
Cu friu row, Sa' rgmlie (cutare) curat
Cu toate hainele lui rosH. Ca poala Sfintei Marie.
Palma bici a fgcut, Leac sg-i fie !

211

www.dacoromanica.ro
 Rereta : Se descinta cu mIneca ca'nfas'ii pe ochiul bolnavului
tot cu mineca cam'asii II terge la ochiul care-1 doare.
De la Badea Voica Stirbu din
Drkani-Teleorman.

Copita' coplearifa, Cu m'atura le m'aturai,

Cal negru din picior te lepada,
Pe (cutare) peste ochi 11 izbisi,
Si leacul c i-1 gasii ;
Cu fulg negru te ricaii,
Cu busuioc te limpezh,
Cu fir rosu turburarea o scosei,
Junghiurile, cutitele, usturimele
Din vederea (cutaruia) le scosei.
Cu lopata toate durerile le
vinturai,
Retea : Se desctnt hi apa cu busuioc i cu fir de matura. Cu
apa se stropeste la ochi.
tn coarnele cerbilor le aruncai.
Cum potoleste vintul
Pamintul,
A$a sa se potoleasca' durerile,
Junghiurile, cutitele de la (cutare),
Iar (cutare) uS ramhe curat,
Luminat,
Ca ziva ce 1-a dat.
De la baba Scana Reic, Drki-
neti, Teleorman. Culese. de Chr.
N. Tapu.

De izdat (durere de inimd)

Tu, izdatule, Nu minca.
Imiaratule, Fugi, singerarule,
Spurcatule, Spurcatule,
Sagetatule, Si du-te la casele tale.
Ai plecat Acolo sa' bei,
Ca un turbat Acolo s manInci
Sb iei zilele la (cutare). $i s locuiesti,
Nu le lua, $i pe (curare) s'a-1 lecuie5ti
Ci du-te la casa ta. Si isa-1 lasi curat,
Acolo sa* bei, Luminat,
Acolo sa' nisaninci. Ca roua din chnp,
La (curare) nu bea, Ca de Maica Precista lasat.
212

www.dacoromanica.ro
 Reterd : Se descnt n apa nelnceputa cu fir de busuioc, cu cru-
cea si cu tamlie si se zic la sfirsitul descIntecului cuvintele :
Cu matura te-am maturat, $i pe (cutare) I-am lasat
Cu tamiia te-am tamilat, Curat,
Cu crucea te-am departat, Lutninat,
Cu limba te-am descintat, Ca de Maica Precista lasat.
Apa descIntata se bea de cel bolnav si o parte din ea se arunca
in virful unrui par de gard si se zice cuvintele :
Cum se spala parul asta de
ploaie si de vint,
Asa sa se spele (cutare) de izdat.
De la vra'jitoarea Anca, din corn.
.M5gure1e, Teleorman.

Tu, izdate, Din madulere,

Spurcate, Din pleoapele ochilor,
Blestemate, Din auzul urechilor.
Nu mugi ca bou, Cum potoleste vintru pamintu,
Nu rima ca porcu, Asa sa se potoleasca junghiurile,
Nu ragea ca clinele. Icnelele, ametelele,
Tu sa iesi cu durerile, Cutitele, tepile, firselile,
Cu junghiurile, Gt-eutatea,
Cu cutitele, Reotatea de la (cutare).
Cu dunimele, $i (cutare) s ramlie curat,
Cu usturimele de la (cutare) Luminat,
Din miini, Ca steaua din cer,
Din picere, Ca roua din cimp,
Din rinichi, Cu ce ma-sa 1-a facut.
ROW- : Se desdnt a. de regula pe corpul omului cu cutitul si
cu nitica sare.
De la Stana Rqica", din Di5g5
nqti, Teleorman.

Tu, izdate, Inveninate,

Blestemate, Turburate,
Topsicate, Nu Intindc.,

213

www.dacoromanica.ro
Nu cuprinde pe (curare), $i te voi spa'la
Nu incindea, $1 in noua'zeci i nou de hotare
.

Nu cutita, te voi anima

Nu sa"geta, Si de pe trupul (cutaruia) te \rot
Nu ernfa, cullta
Nu umfla, De boale si de dureri.
Ca eu te voi descinta Iar (cutare) sa' rsimiie curat,
Cu limba' curaf, Luminat,
Cu fata ridicat'a, Ca argintul stricurat,
$i te voi curAa Ca steaua din cer lasat.
Rerea : Se descina cu crucea, cu usturoi, praf de pusa', otet
si tinlie de la bobotea.z i busuioc ide la steag. Se da. de ba'ut st se
unge unde-1 doare pe bolnav.
De la Constantina Ion lUdoi, din
Valea cu Apa, Gorj.

Aintine, nene domn mare, Ficati la fioati,

$i iesi de la (cutare) Inima". la inina".
Din inima lui, Pe (curare) sa"-1 iai curat,
Din ficatii lui, luminat,
Din trupul lui.
$i s iei, s'a" te dud la It'al de Ca steaua din cer,
te-a mincat, Ca roua din cimp,
pui cap la cap, Ca argintul strecurat,
Cur la cur, Ca Maica Precesta ce 1-a lasat.
Retetei : Se descinfal in usturoi cu otet, cu care se unge suferindul
de stomac.
De la Maria Ngstase, din Roma-
negi, Gorj.

Uci0-te cruoea, viajmase, Nu umfla,

De la biserael plecasi, Nu gimfa,
La icoane te-ai inchinat Nu face carnea rea,
$i dracii i-ai crpat, Nu junghia,
De la (cutare) i-ai luat Nu cutita.
Cu junghiurile, $i ssi te iei de la (cutare),
Cu cucitele. Sh pleci,

214

www.dacoromanica.ro
Sa iesi : Iesi i du-te n munti scunzi
Din inima, Si-n radacinile brazilor.
Din ficati, Acolo si ezi,
Din sale,
Din tnasele, Sa, locuiesti,
Din picere, PS (cutare) sal urasti,
Din oasele de uncle-I doarc, Sa-1 parasesti.
Reteta : Se descinta cu sfinta cruce n apa, in care se bail ta-
mie si usturoi. Din apa descintata se gusta de trei ori st se unge cu
ea pe stomac.
De la Ioana G. Purice, din Mr-
batqti, Vilcea.

Crapi, izdate, Cum se potoleste soarele in cer,

Blestemate ! Vintul pe pamint,
De la inima (cutaruia) s pleci Focul in cuptor,
$i te du in coadele marilor, Oile in stina,
In copitele ciutelor. Asa sa se potoleasca dorul de la
Acolo s ocuiesti, (cutare)
Acolo s vaicaresti *, Si sa se duca in coadele marilor,
Acolo sa hodinesti, In oopitele ciutelor,
De la inima (cutaruia) s fugi, In coarnele cerbilor,
Ca eu cu crucea te-am descintat, In radacinele brazilor.
Cu cutitu te-am taiat, Acolo s hodruiasca,
De la (cutare) te-am duhuit Acolo s prinzeasca,
Si de la inima te-am potolit. Pe (cutare) sa-1 paraseasca.
Reter d : Se descinta in apa cu crucea tsi cu ctgit cununat sau
gasit. Apa desdntat se bea i se ucla cu ea.
De la Dumitrana Dumitru Stoica,
din Rogojelu, Gorj.

Tu, izdate, Din zgirciul nasului,

Blestemate, Din fata obrazului,
Muta-te, Din baierile inimei,
Stramuta-te :
Din cap, Du-te in coadele marilor,
De la inima, Acolo sa-ti fad casa,
* In alte variante mai corect : vacuiegi. (N. ed.)

215

www.dacoromanica.ro
Acolo -ti faci massi., (Cutare) sa' ti'mlie curat si
Leaga'n de msatase. luminat,
Acolo s:i te aciuiezi, Ca argintul stricurat,
Acolo sa"-mpuiezi, Ca Maica Precista lkat.
Retet. 1 : Se descint:i cu fir de m5tur'a" si se zic cuvintele : Cum
se matura cu m'kura toate gunoaiele, asa sa' se mature, sa.' se cuti-
Itasca' izdatul de la (cutare) ; ca" eu, izdate blestemate, cu matura
te-am maturat, cu tamiia te-am ta"miiat si te-am trimes la Vadul Lat" :
Ca' eu, izdate, Amin, Maica' sfintsa Marie,
Blestemate, Leac din mina mea sa' fie !
Cu m'kura te-am mturat,
Cu ta'mlia te-am t'grnitiat De la Dumitra 115ducan-M;rgoiu,
Si te-am trimes la Vadul Lat. din Urdarii-de-Jos, Gorj.

Fugi, negor Csi eu cu limba te-am descintat,

Din rzor, Cu crucea te-am depktat,
Si tu, izdate, Cu ta'mlie te-am ta'mliat,
Blestemate, Cu cutitu te-am strkigat,
Csa la (cutare) nu e loc de moarte, De la (cutare) team depktat.
E loc de tirg,
De biserica", Si (cutare) a limas
De cruce Curat,
$i de ta'mlie. Luminat,
Ce e (cutruia) s'a'. nu trnai fie ! Ca Maica Precista lkat.
Rqete i : Se desdnt:4 i'n apsi cu crucea, cu un cutit si cu amiie
d-a mare, de la boboteaza". Apa descintat'a si amestecatii cu ta"miie
se dal bolnavului de bea.
De la Maria Marin Coltatu,.
Scrioastea, Teleorman.

Fugi, izdate, Cap de searpe vindecat,

Blestemate, Du-te uncle cocos n-a cintat,
Cii crucea te bate, Du-te unde popa' n-a tocat,
CI nu-i loc de tine, Du-te unde cline n-a lkrat.
Si e loc de cruce, $i eu, izdate din inim5, din ficaii,
De biserica" si de tmlie. Tu, izdate cu leoaica,
Vifi de vie talata", Cu zburkuroaica,
216

www.dacoromanica.ro
Iesi si du-te in coarnelc cerbilor, $i el s5 rmIie curat,
In p5duri, Ca de Dumnezeu 15sat.
Pe supt buturi. $i dud oi afla c te-oi intoarce,
Acolo s locuiesti, Cu crucea te-oi departa,
Acolo s v5cuie5ti Cu t5mlia te-oi tarniia,
Si pe (cutare) s5-1 ierti Cu cutitu te-oi cutita,
Si sa-1 par5sesti. De la (curare) te-oi dep5rta.
Reretii : Se descint5 cu t5mlia in ap5, cu crucea i cu cutit.
Apa desdntat5 o bea cel bolnav.
De la 135Ia5a Petru Sceanu, din
Rovinari, Gorj.

Tu, izdate, Fata mare cosita n-a impletit.

Blestemate, P-o capr5 neagr5 te-am aruncat,
Ai fost trec5tor, din nou5 sate Intr-un virf de munte te-atn
trec5tor. aruncat.
Dar s5 mergi la pas de lup, Dar sf. Ioan nou5 ingeri trimetea,
La cap de ghigean. Din munte o &Jima.
Ca' eu cu crucea te descintam, F5r5 cutit 1-a t5iat,
Cu t5mriia te t5miiam, Pe izdat 1-a dep5rtat.
De la (cutare) te dep5rtam. F5r5 sare a s5ra
Si s5 te duci unde pop5 n-a tocat, Si toate boalele de la (cutare) le
Glas de voinic nu s-a auzit, dep5rta.
Retet : Se descmnt Cu crucea asupra celui bolnav, precum
cu tamlie (de la boboteaz5), cu care se afum5 bolnavul.
De la vrajitoarea Simina, din
Gresia, Teleorman.

Fugi, izdate, $i iesi, necurate,

Blestemate, Blestemate :
C5 aid nu e loc de moarte, Din inim5,
Ci e al t5miii si al crucii. Din parnini,
Si cind se Impreun a' cur de urs Din ficati,
La cur de lup, Din ranunchi,
Atunci s5 se mai izdeze (cutare), Din creierii capului,
Atunci, nioi atunci. Din zgirciul nasului,

217

www.dacoromanica.ro
Din fata obrazului, Mese intinse,
$i te du unde popa nu toaca', Cu pahare pline.
Unde 0..sa'ric nu ciricale, Ssa mincati, sa ospatati,
Unde vaca' nu rage, Pe (cutare) iertati
Unde topor nu taie, $i sa-,1 lasati curat, luminat,
Unde coco$ nu cintg. Ca argintul din stricurat,
Ca' acolo va' sint pre&atite Ca Maica Precista lasat.
Retet.:1 : Se descint a'. cu crucea, cu cuitu i cu ta'mlie de la Bobo-
teaz n apa' neinceputa%
De la Catrina Ioana Ursu, din
Urdarii-de-Sus, Gorj.

Cap de giligan, Gospodi po milo,

Gospodi po milo, La genuchi de fier,
Cruce luminata, Gospodi po milo,
Gospodi po milo, La talpe de otel,
Cruce de argint, Gospodi po milo.
Gospodi po milo, Desdntecul de la mine
La inimI de videa, $i leacul de la Maica Precista.
Reteta : Se descina pe corpul celui bolnav, cu crucea i cu Un
cutit Osit sau cununat.
De la Maria Matake Ciurea, din
Urdarii de Jos, Gorj. Culese de-.
Chr. N. Tapu.

Fugi, izdate, $i la (cutare) s'a nu mai veniti.

Blestentate,
Nu intinde,
Nu cuprinde, Pe cale, pe carare,
Nu umfla, cu dracu-n cale.
Nu ingtmfa. Unde ai plecat, drace ?
Du-te unde coco$u nu cinta" La (cutare).
$i secure nu taie. Pas, drace, indara't
La al de te-a minat ;
Acolo-s mese intinse CS acolo nu-i loc de tine,
$i fclii aprinse Ci de biserica' $i de altar
Si pahare pline ; $1 de toiag ferecat.
Beti i mincati si chiotiti Crpi! Pleaca !
218

www.dacoromanica.ro
 Se face cruce la buric, cu mina, in timpul cind se spun vorbele.
Vorbele se spun de trei ori.
Fugi, izdate,
Blestemate,
Din inima (cutruia).
Nu umfla,
Nu gimfa,
Uciga'-te sfinta cruce
5i calea bisericii,
$i sfirutele odajdii.
Cu les de la Stana Bob,
Stroiesti, jud. Vilcea.
Fugi, izdat necurat,
Diavol impelitat ;
In inima (cuta'ruia)
Nu te ba'ga,
Nu cutita,
Nu sageta,
Nu umfla,
Ca (cutare) e-nchipuit
De Maica Domnului
Si de duhu scfint ;
Cf chipu lu (cutare)
E loc de cruce si de bisericsa,
Nu e loc de a lkui,
De-a-nra'dkina,
De-a cutita,
De-a s4eta.
Iesi, nu face came ra,
Ca." Maica Precesta a venit,
Pa (cutare) l-a-nchipuit
$i p'5." tine te-a dovedit.
less si te du
La o fata' mare de crai,
www.dacoromanica.ro
Culese de inv. I. Mateescu din
corn. Stroiesti, Gorj.
Ca' te-asteapta"-n ceas,
in minut,
Necontenit,
Cu mese-ntinsa',
Cu fa'clii aprinsa'.
Acolo sa lacuiesti,
Acolo sa' hodinesti,
Acolo sa: pa'storesti ;
Ca' (cutare) nu stie
dia S'a" te Ikuiasca",
Sa' te hodineasca",
Sa" te psastoreasca'.
De la Maria Durna'noiu, din Tur-
cesti, jud. Vilcea.
Fugi, izdate,
Necurate ;
Nu trlsni,
Nu plesni,
Nu durea,
Nu cutita,
Nu te face carne ra.
De-i sta
$i n-ai pleca,
$i eu an-or rniinia,
Cu crucea te-oi apara,
Cu cutitu te-oi tala,
Cu limba te-oi ura,
Cu mina te-oi descinta ;
Razale i s-o usca,
Ra'dkina ti-o ska,
Virfu ti s-o apleca,
In butie de tis'a'
219
Te-oi ba.ga, Ca argintu pai pamint,
Cu cercuri de fier Ca-n ceas muma lui
Te-oi lega, Ce 1-a facut.
in Marea Neagrai Fugi,
Te-oi arunca
Si-acolo te-i vindeca, Si te du
$i (cutare) o raminea In copitele ciutelor,
Curat, luminat, /n coarnele cerbilor,
Ca steaua-n cer, in sorbu marilor,
Ca roua-n imp, In fundu apelor.
No ea. De izdat (durere de inima') se descinta cu o cruce, in ap .

sau in rachiu, ce se da bolnavului de baut. Unele, cind se descinta,

fac o cruce cu piciorul drept la inima bolnavului. Altele descinta in
sare, pe care apoi o arde si o cra bolnavului s-o bea cu apa. Se descinta:
in toate zilele, afara de dumineca, cki altfel s-ar imbolnavi i descin-
tatoarea, i nici bolnavului nu i-ar crece pentru c durnineca e zi de
odihns.
De la Florica lui Toiulete, din
Stroiesti, jud. Vilcea. Culese de
Toma Dragu si D. Dr5ghicescu.

Fugi, izdate blestemate,

Ca nu-i loc de rautate !
De cruce si de biserica.
Cu:es de inv. I. Trandafirescu,
din corn. Sisestii-de-Jos, jud. Me
hedinti.

De inclegat
Zece oasai-nclestate, Sasal oasa-nclestate,
Nou'l desclestate ; Cinci desclestate ;
Nou'a oasa-nclotate, Cinci oasa-nclestate,
Opt desclestate ; Patru desclestate ;
Opt oasa'-nclestate, Patru oasa'-nclestate,
Sapte desclestate ; Trei desclestate ;
Sapte oasa-nclestate, Trei oasa-nclestate,
Sasai doclestate ; Doua." desclestate ;

220

www.dacoromanica.ro
Dou'i oasa'-nclestate, Nici strinskuri,
Un os desclestat ; Nici deochituri.
Un os inclestat, Si rshnase (cutare)
Nimic ;n trupu (cutkuia) Curat, luminat,
Nu s-a aciuiat : Cum maica lui 1-a la'sat.
Nici apuckuri, De la Girca lui Popa Ghia,
Nici inclestkuri, Stroiesti, Vilcea.

Zece oasa'-rbclestate, Un os desclestat ;

Noa desclestate ; Unu...
Nou'a" oasa"-nclestate,_ Si nici unu.
Opt desclestate ; Cum descurcl pieptenu pku
Opt oas-ndestate, La toti boierii,
Sapte desclestate ; La tori popii,
$apte oasa'-nclestate, La toate cocoanele,
9ase desclestate ; La toate fetele,
$ase oasa'-nclestate, La toat lumea
Cind desclestate ; Din tam romaneasea,
Ginci oas'a-nclestate, Aa s'al se desclesteze
Patru desclestate ; Toate-nclestkurile,
Patru oas51-nc1estate, Toate-apuca"turile,
Trei desclestate ; $i (cutare) s ramiie
Trei oasa'-nolestate, Curat, luminat,
Doua" desclestate ; Ca Maica lu' Dumnezeu
Doua' oas5.-nc1estate, Ce 1-a lkat.
Not1 De inclestat (durerea cosului pieptului, care stinjeneste
respiratia). Se descint5. In untdelemn si in rom, cu care se trage piep-
tul i coastele bolnavului ; se mai descinta", pentru copii, in unt cu
un piepten.
De la Ilina lui Ioneata", Cerni-
soara, Vilcea. Culese de Toma
Dragu si D. Dr4hicescu.

De intimpinat
Eu fac biseric i cruce Iesi, diavole, de la (cutare)
si leturghie, cu minie de cap,
Intimpinatu la (cutare) Cap de viclean,
sa' nu mai vie. Inima' de vidti.
221

www.dacoromanica.ro
Sai iesi de la cap, Cu zobeala,
Cap de viclean, Cu farirnatura,
De la inirda, Cu firsala,
Inima' de vidra', Sn iesi de la (cutare)
De la picere, Din creierii capului,
Cap de searpe. Din zerciul nasului,
Sal iesi cu intimpidaturile tale, Din faca obrazului,
Cu tilniturile, Din ware madularile,
Cu loviturile, ca"eu cu tmie te-am tnmiiar,
Cu frigurile, Cu crucea re-am alungat,,
Cu fiorurile, De la (cutare) te-am departat,
Cu ametelile, Cu apa' te-arn inecat.
Cu r`acorile de la (cutare), Iar (cutare) a limas curat,
Cu ameteala, Ca de Maica Precisra lasat.
Retetc1: Se clesci,., nta in ap`ci. CU tN.rniie i cruce. Apa e bea ames-
tecata cu tnitie pisata.
De la Oprea $erban, Dra.eineqti,
Teleorman.

La capul pamintului, Ucigase,

E capul ursului, Ca' n-ai ce face,
$i la capul ursului Ca' te-a batut crucile.
E capuil lupului. 5i (cutare) s'a ramiie curat,
Cap de para (foc), Luminalt,
Inima de vidra, Ca Maica Sfinta Nra'rie.
Crapi, drace, Leac sati fie !
Retet41 : Se descinta cu crucea n ap i pe corpul bolnavului.
De la Badea Voicu $tirbu, din
Thigsani, Teleorman. Culcs de
Chr. N. Tapu.

De intorsuri
Vol patruzeci si patru Ci s odraslici
de buruieni, Si lumea s-o tamacluiti ;
Nu v-am pus sa infloriri. S'a plecati cu miroasele,

222

www.dacoromanica.ro
Sa gasiti leacurile. Eu 1-am intors cu trei ;
D-o fi din ape, A venit cu trei,
D-o fi din drumuri, Eu ham intors cu dotii ;
D-o fi din somn, A venit cu dotia,
D-o fi din vis, Eu 1-am intors cu una.
D-o fi din dragoste, S pleci, faptule,
D-o fi din iuteara, Datule,
D-o fi din vinturi, Din vecini in vecini,
D-o fi din iele, Din streini in streini,
A venit cu zece, Din cumnate
Eu 1-am tutors cu noua ; In cumnate
A ventit cu noua, Din nasa
Eu ham tutors cu opt ; In nasa,
A venit cu opt, Din moas'a
Eu ham intors cu seapte ; In moassa.
A venit cu seapte, Nici atunci n-oi sta,
Eu harm tutors cu sease ; La groap`a te-oi ducea.
A venit cu sease, Oasele le-oi scotea,
Eu 1-am intors cu cinci ; Judecat a. cu ele vei avea.
A venit cu cinci, Nici acolo nu e la'sat,
Eu ham intors cu patru ; Nu e pribeaea,
A venit cu patru, Nu e uitata.
Repel i : Acest descintec se num este al scalaturilor". Dupa' ce
bolnavul a baut argintul viu, face scalda'tuni cu buruieni inflorite,
dupa' cimp sau din paduri. Asemenea descintec se face cu o para de
argint.
De la veajitoarea Ilinca Mirtu-
leasa, Rc4iori de Vede.

Buda ziva, apI mare, Si Fiului

Doamna' mare, Si Sfintului Duh
Cum ai ie5it din riurile tele $i Maica Donmului
De ai spalat frunza si iarba In imp'aratia cerului,
De smoal In lumina lumii.
$i pietrile de rugina', Scare fra'tioare,
Mai virtos, Sa" fii martor
Cu puterea lui Hristos. C-am dat argintu viu (cutaruia) ;
In numele Tafalui Si nu i 1-am dat sa boleasea,
223

www.dacoromanica.ro
Ci i l-am dat s se curaveasca. Descuie i spala
$i o fi blestem de noua neamuri, Si usura.
De tata, de muma, de frate, CS tu, argincele,
De sora, de moasa, Vinetele,
De nasa, Esti adus din Taligrad,
De cumnata, Pe calu alb.
De vaduva Fara barbat, Cum ai umblat din hirtie
De fata mare fara cosita in cap, in hirtie,
De la surate, Din pravalie in pravalie,
De la camnate, Asa sa umbli la (cutare)
De la vecine, Si sa scoti argintul viu.
De la streine, Ca 1-o fi luat pe piine,
De la batatureasa buna. Ca 1-o fi luat pe came moarta,
Cine a dat cu una, Ca. 1-o fi luat pe carne vie,
Eu intorc cu doua ; $i 1-o fi dat n bautura,
Gine a dat cu doua, Si 1-o fi dat in mincare,
Eu intorc cu trei ; $i 1-o fi petrecut
Cine a dat cu trei, Pin' ce mic n pamint,
Eu intorc cu patru etc. etc. Pin putini hodorogite,
Cine a dat cu noua, Pin butoaie neispravite.
Eu intorc cu zece, Tu sa-1 scoti
Ca din zece $i sa-1 gonesti
Nu mai trece. Din oase
Nici cu taria n-ai ce-i face. /n came,
CS i-am facut briul colac, Din carne
Vircolac In piele,
Si 1-am trims n cai de olac ; Din piele
SS mearga din vad in vad,
Pin' la casa cui a dat, In pamint,
Ca' nu mi-e pacat. Acolo de unde a venit.
Dar dac-o fi din Dumnezeu, Si (cutare) s rmie luminat
Dumnezeu ca un sfint, si culat,
Facu cheie de argint, Cum Dumnezeu 1-a lasat.
'Reterci : Argintul viu se descinta cu fir de matura, zicindu-se
cuvintele :
Matura mare, maturi de la (cutare)
Si sa:
Doarrina mare, toata boala,
Cum ai spalat toate casele, Toata datatura,
Toate bataturile, Toata aruncatura,
Asa sa speli Toata facatura,
224

www.dacoromanica.ro
De-o fi dat In bere, Si s'1-1 spele cu aii
In mincare, Din da'strap'l
In sculare, Si cu steba de busuioc
In culcare, Pe trupul tot.
Ssa se dua' la vrajitoare
De la Radu Nicolae $ovi1g5u,
din Valea cu AO, Gorj.

Apa' cureitoare, Le-a dat cu patru,

Nu te Intorc pe tine, Eu le intone cu cinci ;
Ci intorsei cra'tturile, Le-a dat cu cinci,
Arunc5.turi1e, Eu le Intorc cu sease ;
Cutitele, Le-a dat cu sease,
Urkiunile, Eu le Intorc cu seapte ;
FaCa'tuttile, Le-a dat cu seapte,
Junghiurile, Eu le intorc cu opt ;
Boalele de la (cutare). Le-a dat cu opt,
Daa or fi date de moase, Eu le intorc cu noa,
De nase, Le-a dat cu noua',
De surate, Eu le intorc cu zece ;
De cumnate, Din zece
De vecine, Nu mai trece
De streine, Ca' eu le-am minat pe coadI
De Va'tstureas'a" bua., de vacs,
Eu le-ntorc pe capul cui le-a dat La (cutare) ssi nu se mai intoarca' ;
5i le-ntorc dup'a. trupul (cuta'ruia), Pe vit'a" de vie,
C5, ea le-a dat c-o midal, La (cutare) ss nu mai vie.
Eu intorc cu dou'a ; Ca' eu cu cutitu le-am t.iat,
Le-a dat cu dousa% Cu busuiocu le-am scuturat,
Eu le Intorc cu trei ; De pe trupul (cuta'ruia) le-am luat
Le-a dat cu trei, Si le-am trimes la haia care
Eu le Intorc cu patru ; le-a dat.
Rereat. : Se descint'a" in apa' cu un cutit si busuioc sau si cu o
secere, si se spun cuvintele : Cum taie secerea toti bozii si rogozii,
225

www.dacoromanica.ro
toate paiele, grinele etc., asa s'1 se taie tot datul, aruncatul, fkutuI,
urttul de la (curare)",
Desfacere de ursitil
Cine mi-o fkut c-o mrda',
eu desfac cu clout,
Cine mi-o fa'cut cu dour,
eu desfac cu trii,
Cine mi-o ficut cu trii,
eu desfac cu patru,
Cine mi-o fkut cu patru,
eu desfac cu cinci,
Cine mi-o fkut cu cinci,
eu desfac cu sese,
Cine mi-o fkut cu sease,
eu desfac cu septe,
Cine mi-o fkut cu septe,
eu desfac cu opt,
Cine mr-o fa'cut cu opt,
eu desfac cu noul,
Clue mi-o fkut cu noul,
eu desfac cu nou'Leci si noul
De junghi
Tu, cutitule, blesternatule,
Nici o sJuj&a.' nu ti-am dat.
Tu, cutitule, cununatule,
Aamatude si plaselatule,
226
www.dacoromanica.ro
De la Maria NIstase; din Ro
manqti, Gorj. A se vedea descin-
tecul de fapt din colec;ia Desdn-
tece poporane romeine a pgrintelui
S. FL Marian, p. 118. 0.dese de
Chr. N. Tapu.
Si cu a mele amindour.
Ho, ursitt roas'a proroasi,
Albastri, proalbastri,
Galbent, progalbeni,
Cu chicioarele nu feaniintati,
Trupul nu-i mincati,
In grea boari nu-1 (sau o) bhati.
De-o pocit-o fati, cripi-i ochii,
ochii, cripi-i 0011, moari-i
13runou ;
Di-o pocit-o codru, cadt-t
frunza ;
Di-o pocit-o iarba, usust-ci iarna,
Iar (cutare) s rmii curat,
luminat,
Ska'tos, ca de Domnul asat.
Cules de Inv. I. Iord5chescu din
com. Cristqd, jud. Botwni.
Eu de clad te-am cumpa'rat
Si de cind te-am cununat
Nici o 1ujb nu ti-am dat ;
Dar acum te-am ursat
$i la (cutare) te-am dat ; Nu-1 mai intepa,
Te-am sorocit Si sa'-1 lai pe (cutare)
$i la el te-am pornit, Curat,
Ca sg-i scoti toate junghiurile, 5i s'a te duci 'in ,smircurile marei,
Toate durerile, In apele Dun'arei,
Toate cutitele,
Toate topile din (cutare), Cal acolo pop nu toaa,
Din inima', Cline nu latra,
De sub inima, Fata' coada nu impleteste.
Din ficati, Acolo este locul tau,
De sub ficati, Sorocul tau,
Din rInunchi, Salasul tgu,
De sub r'gnunchi, Acolo s jtmghii,
Din criirii capului, Si intepi,
Din zgirciul nasului, Sb cutitezi,
Din fata obrazului,
Din msisele, Iar pe (cutare) sa-1 lai
Din gingii, Curat, luminat,
Din toate madularile, Ca steaua din cer,
Din toate oscioarele, Ca roua din ()imp,
$i pe (cutare) nu-1 mai junghia, Ca argintul eel curat,
Nu-1 mai cutita, Ca maia-sa ce 1-a anfapt.
Repeta" : Se desdna cu cutitul n a.ps ; i se d s bea din apa si
se unge cu ea pe corp. Cutitul trebuie sa fie cununat bolnavului. Cu-
titul descintat se infige dupa' usa'.
De la Anca Mozoloaia, din Tr.
Mkurele.

Luai securea $i s4ai ogoru de dnepa' de varI

Si plecai $i junghiul se rupse
La ogor de cinepa' de vati, de la (cutare).
Junghiul se rupse de la (cutare) ; Junghiul se rupse de La (cutare).
Si araiogor de cinepa de vara Se coapse dnepa de vara
$i venni cu securea acasa", $i culesci cinepa de vara
$i junghiul se rupse de la Si junghiul se rupse
(cutare) ; de la (cutare).
$; luai sapa 0 bggai in balta' cinepa de vara'
SI plecai la ogoru de cinep51 $i junghiul se rupse
de vara', de la (cutare).
227

www.dacoromanica.ro
Se muei cinepa de vara',
Junghiul se rupse de la (cutare).
Spai dnepa de vati:
SI junghml se rupse de la (cutare).
O detei in protap dnepa de vara",
Junghiul se rupse de la (cutare).
O detei in melitg cinepa de var.
Intorsei ogorul de cineia' de var,
Junghiul se rupse de la (cutare).
5i pusei cinepa de vara',
Junghiul se rupse de la (cutare).
Piepta'nai cinepa de var`i,
Junghiul se rupse de la (cutare).
Torsei cinepa de vali,
Junghiul se rupse de la (cutare).
0 copsei cinepa de vara%
Junghiul se rupse de la (cutare).
Reteta : Se descint'a cu cilti de cine0 de vara', se face o
de cineia si se pune la git 4i la subtioar'l.
Urzii cinepa de vat4",
Junghiul se rupse de la (cutare).
Invlii cinepa de vaid',
Junghiul se rupse de la (cutare).
O gurii cinepa de vail,
Junghiul se rupse de la (cutare).
O tesui cinepa de vara',
Junghiul se rupse de la (cutare).
O In1bii cinepa de var.&
Junghiul se rupse de la (cutare).
Croii ei'masI de cinep . de varl,
Junghiul se rupse de la (cutare).
Se rupse ei'masa. i junghiul
$i rImase (cutare) curat,
Luminat,
Ca Maica Precista ce I-a la'sat.
ara,
De la Pauna Durnitrescu, din
Pesteana de Sus, Gorj.

Apucai p-un drum la vale, Nu stiu sarpe din protap,

Ma'-ntilnii cu un turc calare, Sau muiere din brbat ?
Cu slugulita duPi el. Nu e muiere din ba'rbat,
SluO, slugulita mea, Ci e (cutare) bolnav.
lnceteaz i asculteaza' : Leac sa'-i fie din mina dreapt,
Ce s-aude p-a vale mare, Din inion'a' cura6'..
Ce s-aude d-un ram5.1 mare : Stai junghi nu junghia !
Reteta : Se descint ". de trei ori Hcindu-se o at'a de cinepa", care
se rgsuceste pe mina' fa'ea s'd se innoade si se pune de git 4i la subtioarsa.

De la Ioana Trasca Papuc, dirt

corn. Valea cu Api, Gorj.

228

www.dacoromanica.ro
Pleca un baler mare Si s iasa de la (cutare)
In vinatoare, junghiurile,
Cu slugile lui, Cutitele, sagetile, tepile, acele,
Cu copoii lui, Si.sa iasa din oase in came,
$i umbra Din came in piele,
Si nimica nu vina, Din piele n vint,
Si auzi tipindu-se, Din vint n pamint,
Vaicarindu-se De unde a venit,
$i oligaindu-se. Si (cutare) s iimhe curat
$i intreba pe sluga : si lumina%
Ca maica-sa ce 1-a fapt,
Cine tip a. si se vaicareste Ca poala Sfintei Marie,
$i se oligareste ? Leac sa-i fie
Pas in a ograda mare Descintecul meu,
Si rupse trei fire de oinepa Leacul de la Dumnezeu.
de vara Leacul de la Sfinta Marie,
Si le bg n apa sa se topeasca. Leac sa-i fie !
Reveta : Se desdnt n apa cu un cutit gait. Cu apa se us&
cel bolnav de junghi iar restul se arunca pe run par de gard i se zice
vorbele : Cum se risipeste apa si nu stsa. aci in par, asa sa se risi-
peasca junghiurile, cutitele de la (cutare)".
De la Floarea Stanca Salescu,
Nanov-Teleorman.

Pleca Maica Precista pe cale, $i dracul plesneste.

Pe cale, pe carare, Iesi junghi de la (cutare)
Se Intilni cu (cutare) in cale. Din creierii capului,
$i-1 jtmghia Din zgirciul nasului,
51-1 infiora Din fata obrazului,
Din talpile picioarelor Din maduva osului,
Pina-n crestetul capului. $i s te duci tn pamint,
De 1-0 fi pus junghiul c-o mina, Ca din parnint ai iesit,
Eu 11 intorc cu doua ; In pamint sa intri.
De 1-o fi pus cu doua, Si (curare) sa ramfie curat
Eu II intorc cu trei etc. etc. luminat,
De 1-o fi pus cu noua, Ca roua din cimp,
Eu II ntorc cu zece, Ca argintul curat,
Din zece De noua ori stricurat,
Nu mai trece Ca Maica Precista ce 1-a lasat.

229

www.dacoromanica.ro
 Reteta : Se descint5 cu cutitul si cu securea in ap5.
De la lonill Sandu David, Sal-
cia, Teleorman. Culese de Chr.
N. Tapu.

Fugi, junghi, Buda' dimineat5, imp5r5teas5,

C5 te-njunghi ; doamn5 mare !
Te faci cine-n patru picioare, Eu iti dau tie pine, sare si yin,
S5 ktri la lun5 p5 vale. Tu s5-mi dai m5riele, impairatiile
Ptiu ! Ce te-ai lungit, si leacurile tale.
Ce te-ai incol5cit ? Eu hi dau tie miere si unt,
Din m5duv5 s5 iesi in os, Tu sa-mi dai leacurile si bunurile
Din os in came, de pe p5mint.
Din came in piele, Cum te-am luat eu din
Din piele s5 se spele. p5anintul t5u,
S5 eamiie (cutare) s5n5tos, Din tulpina ta,
Curat, Din r5d5cina ta,
Luminat, Asa s5 iei (cut5ruia) boala,
Ca arginru 'a curat, lipitura,
Ca roua nescuturat, Sp5rietura, bintuiala, ameteala.
Ca poala Maichii Precistii C5 (cutare) nu te poate purta,
necalcat. Nu te poate tinea,
C5 este in ap5 botezat
De la mine descintecu, Si cu mir amestecat.
De la Dumnezeu leacu! (Cutare) de dimineat5 s-a sculat,
Pe cale, pe arare a apucat,.
De la incl I. Oprianu, din VI- Cu o multime de serpi in cate
lenii de Munte, Prahova. s-a-ntilnit,
Cu gurile c5scate,
Cu limbile tapoete ;
Fugi, junghi,. Cu gura il musca,
C5 te-njunghi. Cu limba-1 intepa,
Fugi, spurcatule, 'fop serpii pe trupu lui
Sketatule, se-nco15cea.
Timpinatule, El s-a speriat,
Cin' te-a trimis, S-a-nficrat,
D-acolo s5 te duci ! De came, de sale, de spinare
s-a-nclestat,
De la Sandu Pottovaru, Valeni- Puterea i-a luat.
Prahova. El s-a v5itat, s-a tinguit ;
230

www.dacoromanica.ro
Maica Precista 1-a auzit, L-a curtit
La el s-a coborit, 5i Cu leac mare I-a aruit.
De mina dreapt 1-ta luat, De la Nuna lui Moldoveanu, din
in riu la Iordan 1-a botezat, Buz'au. Culese de Ion Odor.

Cineya 4k var, Din subtiori,

Te-ai arat, Din cap,
Te-ai sema'nat, De sub cap.
Te-ai gr4at Iesi si te du unde cocos nu cintil,
$i mare te-ai facut. Uncle fete mari codita
Sta'pinul a venit i te-a rules.
Cum ai iesit din ramint, nu impleteste,
Asa sal sa' ias unghiul de la Unde popa' nu toaca',
(cutare), Uncle cline nu latra".
Din masele, $i (cutare) sa" rmie curat,
De sub masele, Luminat,
Din ma'clurari, Ca Maica Precista ce 1-a dat.
ReteM : Se descinta' cu cinepa' de vara', din care se face o a ce
se ra'suceste la spate, se pune dupa git i se-nnoaa la subtioara'.
De la Maria Nicolae Mathei, Be-
litori, Teleorinan. Culese de Chr.
N. Tapu.

A plecat (cutare), cinep a arat, Cutitele, durimile,

A grpat-o, Usturimile,
A saMa'nat-9, Wautatea,
A cules-o, Greutatea,
A topit-o, Frima'tura,
A melitat-o, Zdrobitura,
A craira'cit-o Firseala,
A tors-o, Ameteala din corpul (cuea'ruia).
A tesut-O, Cum iese cinepa de vati
Peste cea de toatnn,
A trimbit-o, Asa s'a: iasa" junghiurile,
A croit-o, Cutitele i yepile,
A purtat-o, Durimile,
A rupt-o. Usturimile,
Asa sai se rupa' junghiurile, Fiorile,

231

www.dacoromanica.ro
Frigurile, Sa raantie (cutare) curat,
Racorile de la (cutare) ; Ca de Maka Precista dat.
Reteta: Se ia cinepa daracita, se face o ga. lunga, se rasuceste
repetindu-se cuvintele de mai sus. Se leaga ga de supvioara si se
innoada la spate.

Iesi, junghi, Cu paharele plisse.

Ca: te injunghi, Iesi din ficaii, din bojoci,
Pe vatrai incalecat, Din rinichi,
Pe vatrai desalecat. Din inima,
Junghiule, patrunchiule, Din virtutea trupului,
Nu-ngheza ca caii, Din undreaua gitului.
Nu zbera ca vacile, Eu, spurcatule, te descint
Nu rima ca porcii, Cu sabie de argint
$i te du unde popa niu toaca,
Unde cocosii nu cinta, $i cu cucit de gash,
Unde ctinii nu latra, Sa te risipesti
Ca, te adasta cu mesile 'intinse, Ca spuma de mare,
Cu facliile aprinse, Ca roua de soare.
Acest descintec se zice de noua ori intepind bolnavul cu un
cutit de gasit si apoi cutitul se infige dupa usa.
Cules de inv. P. Cristescu din
corn. CaTaretii-Fainoiu, jud. Ilfov.

Stai, junghi, nu junghia, O ia din lac, o pune de se usuca,

Ca sa-ti spui ce poate cinepa : O meIi, o face fuioare, o toarce,
O sapa, o seamana, o grebleaza, O dapana, o urzeste, o 'masa.
0 pazeste de paseri, o culege, $i o fa camase.
o sCiltIlia' de saminta, un ghi, nu j unghia
Fugi, jce
O duce la lac d-o topeste, pe (cutare).
Se face o afa' de cinepa, cu care se leaga unde-1 doare. Se zice la
fiecare vorba : Fugi, junghi, nu junghia pe cutare". Se desdinta noap-
tea, pina la dintarea cocosului, cu capul gol, cu pielea goala, cu miinile
la spate, sucind ga la junghi.
Cules de inv. I. Illdulescu, din
corn. Nusesti-M5g1asi, jud. Vil-
cea.

232

www.dacoromanica.ro
Fugi, junghi, Cg. te junghi
Ca te junghi Ski dau lucru cinepii ;
Si-ti dau lucru cinepii. Cu melita te-am farimat,
Eu sapa-n spinare-am luat, Fugi, junghi,
Fugi, junghi, te junghi
CS te junghi Ski dau lucru cinepii ;
Ski dau lucru cinepii ; Pin piepten te-am descurcat,
Ogoru 1-am s'apat, Fugi, junghi,
Fugi, junghi, Ca te junghi
Ca te junghi Si-ti dau tlucru cinepii ;
Ski dau lucru cinepii ; St junghiu 1-am dep'artat,
Cinep`a mi-am s`amanat, Fugi, junghi,
Fug% junghi, Ca te junghi
Ca' te junghi Si-ti dau luctu cinepii.
Ski dau lucru cinepii ;
Cinepa a iassarit, De la Maria Nicolae Duma'noia,
Fugi, junghi, din Turcegi, Vilcea.
Ca te junghi
Si-ti dau lucru cinepii ;
A crescut, Fugi, junghi,
Fugi, junghi, Nu junghia
Ca te junghi Pin' s-a sapa ;
-Si-ti dau lucru cinepii ; Fugi, junghi,
A inflorit, Nu junghia
Tugi, junghi, Pin' s-a samana ;
Ca te junghi Fugi, junghi,
.$i-ti dau lucru cinepii ; Nu junghia
S-a copt, Pin' s-o alege ;
Fugi, junghi, Fugi, junghi,
.Ca te junghi Nu junghia
Ski dau lucru cinepii, Pin' s-a culege ;
Am cules, Fugi, junghi,
Fugi, junghi, Nu junghia
CS te junghi Pin' s-o topi ;
Si-ri dau lucru cinepii ; Fugi, junghi,
Am legat, Nu junghia
Fugi, junghi, Pin' s-a melita ;
Ca' te junghi Fugi, junghi,
Si-ti dau lucru cinepii ; Nu junghia
/n balta-am bagat, Pin' s-a pieptana ;
Junghi, Fugi, junghi,

233

www.dacoromanica.ro
 Nu junghia Nu junghia
Pin' s-a toarce ; Pin' s-a nvdi ;
Fugi, junghi, Fugi, junghi,
Nu junghia Nu junghia
Pin' s-a crap1na ; Pin' s-a case ;
Fugi, junghi, Fugi, junghi,
Nu junghia Nu junghia
Pin' s-a coace ; Pin' s-a coase ;
Fugi, junghi, Fugi, junghi,
Nu junghia Nu junghia
Pin' s-a dWa'na ; Pin' s-a purta ;
Fugi, junghi,
Nu junghia Fugi, junghi,
Pin' s-a urzi ; Nu junghia
Fugi, junghi, Pin' s-o rupea,
Nu junghia, $i (cutare) o ti'minea
Pin' s-a-nva'li ; Curat, luminat,
Fugi, junghi, Ca arginitu stricurat.
Se tiescintsa" sucind in palme ata cu care e legat busuiocul de la
boboteaz i incingind pe bolnav cu ea.
De la Girca lui popa Ghia, din,
Stroesti, Vilcea. Culese de TOM.
Dragu si D. Dra'ghicescu.

junghiul (cutk-uia) la goan`i-1 Cucitul din teaa scosei,

luai, Vinele i le 6iai.
La deal il urcai, Cules de inv. Z. Pavelescu dim
De vale-I &dui, corn. Rasi, jud. Ialomica.

De mdtrice
Tu, mkrice, rdkrigutid. Te
Capra' rosie te acust, Fsir5; cucit te ta"iara",
Sus in rnunte te suisi Fa'ra' foc re fripser,
Si ciobanii te aflar4', Fa'r 5. sare te mincarsa,
Te luarsa, Fati" c... te c...

234

www.dacoromanica.ro
Eu cu marura te mkurai, Toate junghiurile de la (cutare)
Cu lopata te vinturai, le adunai
/n coamele cerbilor te aruncai. Si in Marea Neagra le aruncai.
Retete : Se desotna la buric cu fir de mtur i se adauga. cus-
vintele : Cum matura' asta matura toate gunoaiele, asa s'a se m'ature
durerea, matricea, junghiurile de la (cutare) .

De la Oprea $erban, din Dr50-

ngti, Teleorman. Sa- se compare
acest descintec cu cel de m'a.-
trice" din colectia d-lui G. Dem
Teodorescu, p. 379, coloana I,
sus.

Pe al munte mare row, Matricea, matraguna,

Alearg a. o capra rosie. S-o cace (cutare),
1.Jn cioban row o prinde Verde ca iedera
Si o tale cu un cutit row 5i neagra ca pa'cura,
$i o maninca fara. gura, 51 (cutare) s raMhe curat,
Nesarata, Luminat,
Nepiperatal, Ca Maica Sfina Marie,
Neardeiata. Leac sa'-i fie !
Retete : Se descint a. cu cutitul pe corpul omului i n apa. Cu
.apa se ud a. bolnavul pe corp, bea din ea si o parte se leapad a. pe
par de gard, ziclndu-se : Cum se scurge apa in par, asa sa se scurga
durerea de matrice de la (cutare), si cum limpezeste apa toate pietrile
$i toate malurile, asa sa se 1impezeasc i sa se curateasca (cutare)
de matrice".
De la Badea Voicu $tirbu, din
Drkinesi, Teleorman.

Capricica, FaYi gura" te trninca,

Turturica., Fara c... te c...
In virf de munte suit`a, Matrice cu buM,
Vinkorii te vedea, Matrice cu Mac,
Fara pusca te-mpusca, Matrice ineimpinata,
Fara cutit te faia, Matrice de judecata,
Fara' sare te sara, Lovitura cu taieri,
235

www.dacoromanica.ro
 Cu tepi, Din creierii capului,
Cu sageti, Din zgirciul nasului,
Cu varsaturi, Din fat-a obrazului,
Cu oticnituri, Din grumajul gitului,
Iesi de la (cutare) Dm ata buricului.
Reterei : Se desdnta. In apa Cu sare si cimbru si se da s'a bea si7
se minjeste la buric copilul mic. Se mai descinta la copiii mici in lapte.
din Vita femeii.

De la Anca Vrajitoarea, din corn,

Migurele, Teleonman.

M'atrice alba, Pe lopat'a te-am luat

%trice galben'a, Si-n Dunke te-am aruncar.
Nu te bate ca pestele, Cu crucea te-am gonit,
Nu te-ntinde ca sarpele. De la (cutare) te-am pornit.
Te-ai Intins Cu cutitu te-am taiat,
Pina ai cuprins pe (cutare) ;
Te-ai batut De la (cutare) te-am mutat,
Pina ai fit-sit pe (cutare). $i pe (cutare) s'a-1 lasi curat,
Si te-a aflat Neaga Luminat,
desdneatoarea. Ca Dumnezeu ce 1-a lasat.
Reter i i : Se deseinta cu sare, cutit etc. La copiii mid se descinta`
CU piciorul peste stomacul copilului si se fac rescruci cu piciorul,
De la Neaga Zamfira Gheorgho,
Butculqti, Teleorman.

M'atrice, m'atr4unsa, Ca aurul suflat,

Capul pe (cutare)-1 adunsa, Ca orice strecurat,
Inima i-o s'ageta. Ca Maica Precista Fasat.
Cu scuipatu scuipam,
Cu limba te descintam De la Maria Marin Colvatu, din
$i de la (cutare) te depktam, Scrioaqtea, Teleorman. Culese de.
Chr. N. Tapu.
Si (cutare) raminea curat,
Luminat,
Ca steaua din cer, Mkrice msatriculata%
Ca roua din cimp, Diavolifa-mpelitata',

236

www.dacoromanica.ro
La ce te-ai aciuiat, Moroi cu moroaica,
In cap omenesc te-ai rada.cinat, Strigoi cu strigoaica ;
Diavolita-mpelitafa, De mine s-a aprcTiat,
Coltata', M-a zobit, m-a farimat.
Veninafa, Maica Precista p armasar niegru
Cu cutite A-nealicat,
Ascutite, Bici de foc a luat.
Cu undrele $i cum pornea,
Sim cele, Calu din copite
In timplele mele ?! Scintei laPada ;
Fusi, diavol impelitat, Din gur"
Ca pa mine Duhu sfint Hopaiti de foc va'rsa ;
M-a-nchipuit, Din bici fulgera ;
In pintecile maid mele Pa' toaa lumea
$i m-a rniscliit De (cutare) o-ntreba.
St de stire i-a stiut, Ajtmsa la salcie :
De m-a. 6:9cut, Salcie, salcie,
Pida az' Pa Pamint Nu cumva ai vazut :
M-a tinut. Zmei cu zmeoaice,
Dar tu, spurc spurcat, Lei cu leoaice,
Mayo]. tmpelitat, Paduroi cu paduroaice,
De trupu mieu Moroi cu moroaice,
La ce te-ai apropiat ? Strigoi cu strigoaice ?
Ca pa mine Maica Domnului CS inima lu' (cutare) i-a War,
M-a 6:scut SIngele i 1-a turburat,
Si m-a spalat, Pieptu cu spatele
De bale srpurcate I 1-a-nclestat,
M-a departat ! Rinza i-a rasturnat.
Maica Precista a aflat N-am vazut, Maic`a sfinta
De spurc spurcat, Mids.
CS rn-a zobit, rn-a farimat ; Tu de-i fi vazut
Jos pa' scara de aur s-a dat, Si mie nu mi-ei spune,
De mine s-a apropiat BIestemat s fii p lurne :
Si rn-a intrebat : Roade sa nu faci.
Ce poate fi, (cutare) ? Toate buruienele s rodeasca%
Ce sa fie, ce s nu fie, Caii-n umbra ta sa' se umbreasea.
Malea sfinta Marie, Sa plingi
A venit la mine Cum pling eu
Zrneu cu zaneoaiea, De fiu mem
Faduroi cu Paduroaicsa, Ajunsa la rug :
Leu cu leoaica, Tu, rugule, n-ai vazut :
237

www.dacoromanica.ro
Zmei cu zmeoaice, Blagoslovit ssa." fii, paltine
Lei cu leoaice, Toti ssa-ti fie plecati
Faduroi cu pa'duroaice, $i inching' !
Moroi cu moroaice, $i pleca' Maica Domnului alare
Strigoi cu strigoaice ? In cimpu mare,
N-am va'zut, Maia sfinta' In coada marilor,
Marie. In stolu bMtilor,
Tu de-i fi vzut : Unde om nu calca',
Unde ti-o fi rsada'cina, Uncle skure nu taie,
$i virfu. Unde foc nu s'A vede,
De toate hainele ssa' stai afirnat, Unde cocos nu cint'4.,
De toatsei lumea,-n veac, Unde cline nu latra',
Sa' fii blestem.t. Unde soare
Ajuns'a" la paltin : Nu ri'sare,
Paltine, paltine, Unde viermele nu doarme.
Tu n-ai va."zut : Sa' dus'a" Maica Domnului
Zmei cu zmeoaice, $i-i gsa'si
Lei cu leoaioe, Inima (cutkuia) frigind,
Nduroi cu iiduroaice, Imapind,
Moroi cu moroaice, Perpelind.
Strigoi cu strigoaice ? Iei cind o zarira
Ba am VLut, In mare de foc sa'ria
Maica Domnului sfint. $i pierir5;
Cum ai va'zut ? Cum piere roua de soare
Am Va*zut : $i spuma de mare.
Cu inima (cutkuia) trecind, 51 lua inima (cutarma),
Din diple In furca pieptului
Din cimpoi biziind, I-o virt,
Din gura' chiotind, I-o
Din dinti scrisnind, I-o-nvali,
In palme plesnind : I-o plarnadi,
Vavilele, Cum se pla'mMeste
5oimanele, Aluatu-n piine,
Spurcatii, Cum se cl'adeste
Spurcatele ; Fagurile-n stupidg,
$oimanii, Gum se-nValeste
$oimanele ; Varza-n gr'idina",
Strigoii, $i-1
Strigoaicele, 11 salta'
Moroii, 5i-1 ardia
Moroaicele. Din coadele rnarilor,

238

www.dacoromanica.ro
In bataia vinturilor. Nu ti-e frica c oi pune
Batura trei vinturi Trei cotei,
Din trei cornuri de cara Bodei,
$i pi (cutare)-1 suflara $i te-o prinde Igra" picioare
De izbinui, Si te-o taia fara cutit,
De pocituri, $i te-o frige fara foc,
De iele, $i te-o minca fara gura ?
De-1 spurcat, Ce vii niagra ca pacur,
Cu diavolul amestecat. Verde ca iedera ?...
De la Maria Nicolae Dum'inoiu, De la Nita lui Adam, din Ci-
din Turcgti, Vilcea. reu, Vilcea.

Matrice, matraguna, Matrice matricata,

Nu te-ntinde ca serpele, La (cutare) acruiata.
Nu te bate ca pestele Vinatorii mi-o aflara,
In inima (cutaruia) In vIrful muntelui mi-o suira,
$1-n capu (cutaruia), Far' de ogari o gernira,
Si te du-n munri departati, Far' de guri o chmtira,
De nimenea ne-aflari, Far' de pusti o-mpuscara,
Ca acolo te-asteapta Far' de curite-o jungluara,
Fete mari Far' de sare-o sarara,
Cu mese-ntinse, Far' de frigari o-nvirtira,
Cu faclii aprinse. Far' de foc o fripsara,
De nu te-i duce, Far' de miini o rupsara,
Ieu oi trimite Si far' de guri o mincara ;
Noua cotei, Di la (cutare) o parasira,
Bodei, Si ramase curat, luminat,
De te-o sfisia fara gheara Ca argintu stncurat.
$i te-o minca fara gura.
Iesi i piei, De la Girca lu Popa Ghi, Stro-
Raspiei wi, Vficea.
Cum piere roua de soare,
Ca spuma de mare,
Ca cenusa zburkoare. A plecat (cutare)
De la Stana Bob, Strmti, Vilcea. Pa cale, p carare.
cu matricea
'N cale ;
Matrice matriceara, Cu rnatricea,
Ce vii cu gura cascara, Cu matricioiu ;
Sa-mbuci din (curare) o data ? Cu moroaica,
239

www.dacoromanica.ro
Cu moroiu ; Cu mlinile
Cu strigoaica, Ch prajinile,
Cu strigoiu ; Cu picioarele
Cu avistrita, Ct aschitoarele ;
Cu avistritoiu, In pintece i-a intrat
Cu paru Si inima i-a anincat,
Pina-n Singele i-a surbit
Cu capu at capacu, 5i fata i-a vestejit.
Cu ochii ch cepele, La (cutare) descintatoare
Cu dintii ctt lopetile, A alergat
Cu unghiile $i-n miere si-n apa
Ct secerile, I-a descintat,
Cu &stele Leac de la Maica Precesta
at fusale, I 1-a dat.
Notrz. De matrice (durere de stamac). Se desdnta in ceapa, care
se pune la thnplele bolnavului. Se mai descnt n apa, rachiu sau
intr-o coaje de nuca In care s-a muls Vita ; acest amestec 11 bea bol-
navul ; altii descinta intr-o ulcea cu apa, ocolind gura ulcelii cu
cotul mlinii drepte de-a-ndaretele (de la dreapta spre stinga). Se mai
descinta si n apa amestecata cu miere, cu o creaca de sa1cie, sau cu
un fir de busuioc, martea spre miercuri i joia spre vineri.
De la Sanda lui Zamfir, din Cer-
nisoara, Vilcea. Culese de Toma,
Dragu i D. Thighicescu.

De minceiturei
Vita de vie, vazut-ai strigoli Am vazut, Maica Precista,
cu strigoaicele ji stiu.
5i moroii cu moroaicele Tastu dupa mal lua,
Cum a mincat inima lu (cutare) ? /n mare-1 arunca,
Am vazut, Maica Precista,
stiu.
Marea se Inchega ;
si
Cuand la albinuse. Asa sa se Inchege inima
Vazut-ai strigoii cu strigoaicele lu (cutare)
Si moroh cu moroaicele Cum s-a plamadit aluatu
Cum a mincat inima lu (cutare) ? In capistere
240

www.dacoromanica.ro
Si faguru de miere, Inima (cutaruia) o plamadi,
Asa sa se plamadeasca inima Leac sa fie.
lu (cutare).
Cu aluat o plamadii, Cules de inv. I. Radulescu, din
coin. Paurti-Maglai, jud. Vil-
Cu oornu o cea.

De minceituril fi deochi
Apuca (cutare) Initma i se vatamase,
Pe cale, Singele i se turburase,
Pe carare, In scursaturi
Tiphid Ii soursese,
$i vaicarind, In uscaturi
Si nimeni nu-1 auzea II uscase...
$i nimeni nu-1 plingea. Iar eu cu ciocan
Doar Maica Precista oe f5.cea ? In inima-i dam,
Picioare Cu ciocan II ciocaneam,
De ceara Inima i-o plamadearn,
La scara Toate deocheturili
De aur $i toate nabuselili
Punea Le curatam,
$i jos se scobora, $i asa ca-1 descintam :
La noua pomi mergea, De-o fi deochiat
Noua muguri lua De om facut cu caita,
5i miere de la stupina gasea, De fata mare
$i ciocan in mina lua, Facuta cu caiva,
Cu ciocanu ciocanea, De flacau
Inima (cutaruia) o plamadea. Facut cu caita,
Ca se-ntilnise (cutare) De popa
Pe cale, Facut cu caita,
Pe carare, De preoteasa
Cu noua strigoi in cale, Facuta cu caita,
Noua De-o fi deochiat
Strigoi, De om facut indarat...
Noa Fugi, deochetura,
Strigoaice... Cf te-ajunge
In cap 11 plesnise, Vint din gura
De imma-1 ciupise ; $i descintatura.

241

www.dacoromanica.ro
Pasa're alba. Cosivili,
Zbursa, moati pruincii de foame...
Cu nor alb C-aapucat (cutare)
S-amestica... Pe cale,
De-o fi deochiat Pe crare,
De vint S-a-ntilnit cu nou a'. fete marl
Ss cazs pe pamint, In cale,
De-o fi deochiat Nota fete mari curate,
De codru, Cu noua' tma'turi de pelin de la
Sf caza' frunzili... Ma'rina'
De. 4c) fi deochiat In mina...
De faa mare, Cu ma'turili a ma'turat,
Sa'-i caz coada din spinare, Toate deocheturili,
Sa' ra"miie cheaD'., Toate
De-o fi deochiat Toate nbuelili
De fl.c.a,u, Lea. zvintat,
Sa'-i caz. chica, Le-a cm-kat.
Sa' rmiie chel, Sa' ra'mlie (cutare)
SI riza' lumea de el ; Curat, lumina%
De-o fi deochiat In grija Maichii Precistii
De muiere, Dat
Sa'-i crape Si asat...
Thai, Cu les de C. Mdulescu-Codin, din
cazs. Priboieni, Dimboviva.

De molefi
Molesiti-va, Din zgirciul nasului,
Colesiti-va ; Din fata obrazuaui,
Voi sa' iesiti de la (cutare) Din toate fincheieturile,
Cu frigurile, Din toate ankuririle.
Cu fiorurile, Ca' eu cuyieptenele va' piepanai,
Cu ia'corile, Cu unt va muiai,
Cu ra'utatea, Cu limba va' descintai,
Cu greutatea, Rdcina v-o tsecai.
Cu firsala, P51 (cutare) curat, luminat fl asai,
Cu ameteala, Ca steaua din cer,
Cu moleseala. Ca roua din cimp,
Sa' iesiti din creierii capului, Ca ma'-sa ce 1-a lacut.

242

www.dacoromanica.ro
 Retetei : Se descint n capul copilului cu pieptene, tint si cu
noua viermusi moleti cari cresc tn tarite de faina de griu, se
omor in mind copilului. Se iau si se ard pe foc, se piseaza" si se da
copilului bolnav, de-i bea in apa.
De la Dina Petrana, din Saw
Nou, Teleorman.

Lamoste de la cocosi, Sa nu-1 mai colesiti,

Lamoste de la cintatul cocosilor, S'a nu-I mai lamostiti,
Lamoste din ravarsatul zorilor, Sa nu-I mai molesiti,
Lamoste din rasaritul soarelui,
Lamoste de la nimiezi, Ci sa' ramiie curat,
Lamoste din toata ziva, Luminat,
Sa"-1 lasati pe (cutare), Ca Maica Precista ce 1-a lasat.
Reteta: Se descinta cu viermisori (moleti) in moalele capului.
Se unge moalele capului copilului cu untdelemn sau cu unt topit de
vaca in care se omoara viermusorii. Se pun intr-o lingura cu apa
se dau de baut copilului.
De la Voica Anghel Tapu, Ro-
iori-de-Vede, Teleorman. Culese
de Chr. N. Tapu.

De moroi
Amin, amin ! $i a-I vaicarea,
Descintecul meu Cu un glas mare yina in cer,
$i al lui Dumnezeu Cu lacramile pina-n pamint.
5i al sfintei Marii, Maica Precista 11 auzi
Leac sa-i fie ! 5i pe scara de argint se scobori.
Plea (cutare) Ce ti-e de tipi i te olecaiesti
Pe cale, pe carare, (cutare) ?
Se intilni cu un moroi in (ale Cum s'a" nu tip, Maica
$i-1 lua 1i-1 salta, Precista ?
$i inima i mina. Ca plecai pe cale,
$1-ncepu a-1 tipa Plecai pe carare,

243

www.dacoromanica.ro
Pe al drum mare, Ti ducea in copitele cerbilor,
cu deochiu i moroiu In coadele marilor,
in cale, In padurea neagra,
$i m luara, Acolo s eada,
Ma' saltara, Unde cocos nu cinta,
Inima mi-o mincara. Unde voinic cu securea nu
Unde sint ei ? ciopleste,
Ei sint intr-un ostrov mare, Nici fata mare cosita nu
Acolo beau si maninc. impleteste.
Maica Precista dupa ei tare se lua Leac din descintecul meu,
Si cu matura-i matura, $i din Maica Precista
Cu sabia I taia, 5i din Dumnezeu
In Marea Neagra I baga $i din sfintu Hristos.
Si aducea (cutaruia) Leacul sa-i fie de folos
Putere la putere, $i boala s i-o ia
Si sanatatea s i-o dea
Singe la singe, $i sa-1 lase curat,
Si In deochiu cu moroiu si cu Luminat,
strigoiu Ca argintul strecurat,
Si cu rimnitorul Ca aurul suflat,
Si cu deochetorul, Ca de Maica Precista dat.
Observare : Cind se deoache un copil, se zice c e deocheat de
oameni i femei cu ochi verzi. Babele care descinta iau copilul in
brace i punind degetele pe mimplele copilului, incepe descinteoul de
mai sus. La inceputul clescinmecului, baba face trei crud i zioe :
Doamne, ajuta-mi s dai [sic] leacul cutaruia". Descintecul de deochi
se mai face si in apa neinceputa cu busuioc verde, sau se des-
cinta intr-un ou de gaina neagra ouat simbata, si se zice la sfirsit
cuvintele :
Cum se plamadeste out in gaina, Mierea in stupina,
Varza in gradina, Asa sa se plamadeasca inima
cutaruia !
De la Stanca Diaconescu, din
corn. S5:ce1u-Gorj.

A plecat strigoiu custrigoaica Sa-i caza cositele,

St morom cu moroaica, S'a riza de ea fetele ;
$i deochetorul cu deochetoarea. De-o fi deocheat de fomeie,
De-oi fi deocheat de fata mare, Sa-i crape titele,
244

www.dacoromanica.ro
S'a-i crape in patru, Cu pahare pline,
Patru s sara in ochii cui a Sa mincati, s ospatati
deocheat pe (cutare) ; St pe (cutare) sa-1 iertati
De o fi deocheat de om, Si sa.-1 fasati curat, luminat,
Sa-i crape boasele, Ca roua din cimp,
Boasele sa se faca in patru, Ca steaua din cer,
Patru s sara tn ochii cui a Ca argintul cel curat,
deocheat pe (cutare). Ca ziva ce 1-a dal !
Voi deochetelor,
Iesiti de la (cutare) din creieriu Ling oitele, aprivele,
capului, Iezisori de frumusori ;
Din zgirciul nasului, Eu ling pe (cutare)
Din fata obrazului, De deochete,
$i s v duceti la fata lui De dezmerdete.
Crai-imparat, Fugi, deochete,
Ca' v-adasta' cu mese-ntinse, Ca te-ajunge vintul turbat !
Reretii : Se descinta' la capul celui bolnav. La vite se descinea
in earite de griu si de ponimb ; se mai descinta si in agheasma. Si
se repefa cuvintele :
Cum se plarn'adeste ma"maliga in Eu cioca'nesc, boca'nesc,
caldare, Inima cutaruia o plamadesc,
Aluatul in csapistere, Ce ciocanesti, bocanesti ?
Piinea in cuptor, Inima cutaruia o plama'desc.
Asa sa se pla'mMeasca' inima
cutaruia.
Se gusta din agheasim i apoi se unge buricuil copilului deocheat.
De la Maria Nifi. Udroiu, din
Roqiori-de-Vede, Teleorman.

De Muma-Peidurii
Tu, Muma-Padurii, Cu picioarele cit prajinile
Tu de asta-seara' incolo sa nu mai Cu ochii cit sitele,
vii, Cu dintii cit teslele,
U tu vii Cu miinile oit Cu unghiile cit secerile,
51 te duci n coadele m4i1or,.
rischitoarelei
245

www.dacoromanica.ro
In coarnele cerbilor, Acolo ea' maninci,
Unde fata mare cosica nu Acolo s ezi,
impleteste, Acolo s odihnesti
Voinic nu chioteste. De asta-seara incolo.
CS ele te-adasta cu facliele Sa nu mai vii 1a (cutare),
aprinse CS te tai cu securea.
Cu mesele intinse, $i nici acolo sa nu sezi,
Cu paharele pline rase Ci sa' te duci tla al fund de mare,
Puse pe masa. CS te-asteapta o fata mare,
Ace. lo s musti, Moasea dumitale.
Nota. Femeile earl au copii mici, niciodata nu-i bat cu matura
oricit de necajite ar Li ele. Ceea oe 1e face de a nu lovi sau ameninta
pe copii cu matura este credinta c daca bat copiii cu matura,
noaptea vine Muma-Padurii, li se arata in vis si-i sperie. Cind copiii
piing in somn i continua a plinge chiar desteptindu-se, zice-se ca.
a venit la ei Muma-Padurii, de aceea femeile totdauna chemata pe
baba satului, ca s descinte copiilor descintecul de mai sus. Descin-
tecul se face cu ajutorul unei securti, care se infige cu taisul in pragul
usei, cind se zic vorbele :
Ca eu cu securea te-oi taia,
De la (cutare) te-oi departa.
De la Scana Lungociu, Opriwru-
Mehedinti.

Tu, Muma-Padurii, Cu faclii aprinse,

Tu, Miaza-noapte, Sb mincati,
5i tu, Mamornito, Sa. ospatati,
Voi cite trele sa. Pe (cutare) sa4 iertati
$i s plecati, Si sa-1 lasati curat, luminat,
Pe (cutare) s-o fasati,
Sb n-o mai citTiti, Ca Maica Precista ce 1-a data
n-o mai necajiti, CS eu cu descintecul
Sb n-o mai olecaiti, te-am descintat,
Ci s v duceti aa copiti vostri, Cu cutitu1 te-am taiat,
CS v-adasta cu mese intinse, De la (cutare) te-am departat.
246

www.dacoromanica.ro
 Reteta' : Se unge copilul cu usturoi i cu ta'mlie i sa" fac ra'scruci
.din umarul drept la piciorul sting, si din piciorul drept in umarul
sting. ramiia si cu usturoiul pasat se dau in ar4 si le bea copllul.
De la baba Badea Voicu $tirbu,
Dr5cani-Teleorman.

Tu, Muma-Padurii de miaza'zi, La frumoasele tale,

Tu, Murna-Ndurii de La gramnicele tale,
miazanoapte, Indarat de uncle ai venit.
Tu s fugi, Lasa pe (cutare) curat,
Tu s te dud Luminat,
Indara't de wide ai venit Ca Maica Precista din cer
ce 1-a dat.
6 pe (cutare) sa-1 psir'a.sesti.
Du-te la fetele tale, De la Ba'rbategi. Vilcea.

De plias
Tu, Murna-Padurii, S'anu-1 mai necajesti,
Tu, colvato, 51-1 lai ma-sa sa-1 necjeasea',
Tu, strimbo, Ma-sa sa'-1 amarasca.
Tu, scilciato, Tu s te duci la coltaIii
Sa' fugi La purceii
Si sa' te duci La ateii
In paduri, Pe ei s te necjesti,
In adincuri,
In srnircuri, Pe ei s te am'arsasti.
Unde popa nu toaa, Ca' eu uncle oi afla numele fau,
Uncle cocos nu cinta, Cu toporu te-oi taia,
Unde dine negru flu latra". Cu focu te-oi ardea,
Sa-1 lai pe (cutare), Cu amtia te-oi
Retety : Se descinta' cu foc, tntiie, topor i apa. Se pune foc
cu tmIie i se famile ca'masa copilului.
Se fac rascruci pe csmasa copilulin cu toporul incepind de la
piciorul sting la umarul drept si de la piciorul drept la uma'rul sting.
/n urrdi se imbraca' copilul cu camasa.
De la Voica Anghel Tapu, Ro-
Oorii-de-Vede.

247

www.dacoromanica.ro
U, Muma-Padurii ! Nepotii, nepoatele,
Inceard-vi feciorii, fetili, Moii, stiamosii.
Ginerii, nurorile,
Acest descintec se face in sfintitul soarelui pe baiatud i vor-
bele acestea se zic tinind in mida un bat de alun aprins. Si pe arm
se arund acest bat spre apus. Tot asa se zice tinind alte dou'a bete,
dintre care unul se arunca spre miaZanoapte si al treilea spre miazazi:
Apoi se .ia a furca de tors in mida si,se zice tot vorbele acestea, si
and se tspravesc, se infige furca n pamint, apot se la un topor
se zke aceleasi vorbe cu toporul in min i apoi se infige toporul in
pIrrint. In urma se ia o oala cu apa si se zice o data acele vorbe Si
se arund putin'a apa pe jos, iar se zice vorbele o data, iar se arunca
putida apa, iar se zice a treia oad, i apoi se arunca apa toata jos
si se zice vorbele : Numai pe (cutare) s nu-1 mat incerci, Ca cu
focu iar te ar7, cu furca te Intep, cu toporu te tai, cu apa te inec."
In urrnsa se pune oala cu gura in jos linga furca i topor si se lasa
toate acolo pina cluninea;a.
Acest descintec se face de trei on n trei seri d-a rindul ince-
pind de luni.

Cules de inv. P. Cristescu, din

Ca1areti-$5inoiu, jud. Ilfov.

De (ipeit

Tu, Muma-Padurii, ai venit, Ai rasat.

La (cutare) te-ai ara'tat, Iesi,
In spaima 1-ai bagat. Ca. (cutare),
Tu, urito, Cind Maica Precest`a 1-a n'iscut,
Spitnintoaso, In brate 1-a lwat,
Coltato, L-a suflat
Despletito, $i de bale spurcat
Grabnico, L-a departat ;
Tu noaptea te-ai ara'tat, Nu te-apropia,
Vaierile inimei Colrato,
I le-ai taiat, Urito,
In inima lui, ba1 spurcat Despletito.

248

www.dacoromanica.ro
 Not 2i. Se rosteste descIntecul uitindu-se la un copac in depk-
tare si legkind copilut cu fata spre el.
De la Maria Nicolae Duma'noiu,
din Turcesti, Vilcea.

Fugi, Muma-Padurii, Fugi de la (cutare),

Din leaganu (cutaruia),
Fugi din pragu lui,
Fugi de la leaganu lui
Nu-1 minia,
Nu-1 n'aca'ji,
La el nu te strImba ;
Ie-i nkazu si minia
$i indemnu i ba'rba'tia ;
Nora. Acest descintec
Muma-Padurii".
Cb cu sacurea te-am
Cu pieptenu ciltilor
Te-am intapat,
Cu matura te-am mkurat,
Cu foc dupa tine-am dat
$i cu apa te-am inecat,
Di la leaganu (cutaruia)
Te-am departat.
cel precedent se mai umnesc si de
De la Sanda lui Zamfir, din Cer-
nisoara, Vilcea.

Sa' sa' duca' plinsu

Din inima ta.
La mine sa vii cu risu.
Notrt. Cind se zice descintecul se uita' la o casa', uncle se stie ca"
nu slut copii mici i se intoarce copilul cu fata spre acea cas'a. Unele
descinttoare ed cu copilul pe prag i arunca, in.timpul clescIntecului,
o leant, un piepten de ctl%i, o mkura, un tacnme aprins 9 i apa
dintr-o oala.
De la Maria Nicolae Dum5noiu,
din Turcesti, Vilcea. Culese de
Toma Dragu si D. Dr.ighicescu.

D e sperieturei
S-a sculat (cutare) sfinta Luni Cu trei spurcati in cale
de dimineata, s-a-ntilnit :
Pe cale, pe carare a apucat, Cu lei,
249

www.dacoromanica.ro
Cu zmei, De sub rinichi,
Cu leoaicile, De ficat,
Cu zmeoaicile, De sub ficat,
Cu lipitura, De grumazi,
Cu sparietura. De sub grumazi ?
Zburatorul era buzat si-ncornorat, Iesi, c Domnul te-a blestemat ;
(Cutare) 1-a va:zut, Iesi de la (cutare) din mate,
s-a-nspaimintat, de sub mace,
De came, de spinare, de sale Din ficati, de sub ficati,
s-a apucat, din bojogi, de sub bojogi,
S-a-nclestat. Din ining, de sub inimg,
El s-a vaqtat, s-a tinguit, din rinia, din osinz'i,
Maica Precista la el s-a coborit, Dintr-o ut i noua' de oscioare,
In brave 1-a hiat, Din nouazeci i mu g. de vinisoare,
De came, de spinare, de sale Ssa rmie (cutare) curat,
1-a desclestat luminat,
5i cu Ileac 1-a d'aruit, Ca argintu strecurat,
De seapte miluri de loc Ca florile inflorite,
pe spurcat 1-a gonit. Ca altoile altoite, cum este de la
Blestemu-te Domnul pe tine, Dumnezeu lasat.
spurcatule ! Eu cu Dumnezeu si cu Maica
Ce-ai avut de te-ai apropiat Precista cu leacul
de (cutare) Cules de Ion Odor de la Nun&
Si 1-ai apucat de rinichi, Moldoveanca, Buza'u.

Stra ut basta, Stra ut fulger,

Stra ut maica, Stra ut haiduci,
Stra ut Mutna-Padurii, Stra ut ogan,
Stra tit mamorniva, Da' izlezi ut serve,
Stra ut nosti, D zIezi ut glava,
Stra ut vic, Da' izleti ut cgea,
Stra cut gilci, Da' izlezi ut riveti
Stra cut besnic, Seaca' dihanie n legalu
Stra ut davnic, Serve (N) n meastu.
Rereta : Se descinta in faina string de ila trei case primare.
Descintecul se face in vatra focului. Se arunca la fiecare descintec
cite un pumn de fairg pe pa'retele cosului. Dupa figurile care se.
inchipuie pe pa'retele innegrit al cosului, descingtoarea explica' spari-
etura bolnavului.
250

www.dacoromanica.ro
 Se riclie funinginea dupa cos, se amesteca in apa cu faina
desoIntaa si se da de bea cel speriat.
Cules de Chr. N. Tapu de la
baba Nava, in etate de 85 am,
din Alexandria, Teleorman. Acest
descintec este bulgaresc.

Fugiti, noua sparieti, Cine ce striga

Noua bulboieti, Sa nu-i raspunza,
Si noua spariete, Cine dupa ce-alearga
Noua bulboiete, Sa nu prinza.
Di la (cutare),
Ca cine ce cauta De la Stana Bob, din Stroiesti,
Sa nu ga'seasca, Vilcea.

Tu, diavol impelitat, Nu-1 tremura,

De (cutare) te-i apropiat ; In spaima nu-1 baga,
Departa-te, hale spurcat, Singele nu-i turbura,
Diavol impelitat ; Mintea nu i-o mesteca.
Nu-1 impiedeca, Tu, bale spurcat,
Nu-1 spkia, La pamint 1-ai aruncet,
La iel nu te-arha L-ai zdrobit,
Cu ochii zgliti, L-ai fkimat,
Cu dintii beliti. Singele i-ei turburat.
Tu, diavol impelitat, Iesi, bale ,spurcat,
Tu, diavol incornurat, Cl 1-ai sclabit
Tu, bale spurcat, $i 1-ai topit ;
Inaintea lu' (cutare) Iesi, bale spurcat,
Te-ai aritat. Diavol impelitat,
Nu-1 cutha, Ca. (cutare) s-a-ndreptat.

Nota. Se desolnta cu tamiie neagra si in sar (o piatra albastra),

cu care face cruci pe trupul bolnavului. Se mai descinta tot in sar,
dar se mai afutna bolnavul i cu aria curata.
De la Maria Nicolae Dumanoiu,
din Turcesti, Vilcea. Culese de
Toma Dragu si D. Draghicescu.

251

www.dacoromanica.ro
 De lipiturd (speriat)
Purces-o (cutare) $i nu an-oi vaita ?
Pe cale, pe carare. C-am plecat pe cale, pe carare.
Gind a fost la mijloc de cale, Cind a fost la mijloc de cale
L-a intilnit potca cu potcoii, M-a intilnit potca cu potcoiu,
Striga cu strigoii, Striga cu tstrigoiu
Calare pe chiusa, Calare pe chiva,
Cu chilug in pohod. Cu chilugu-n pohod.
Cum 1-a intilnit, Cum rn-au intilnit,
In sus I-a suit, In sus rn-au suit,
In jos 1-a trintit, In jos in-au trintit
Fata ingalbenitu-i-o, $i rn-au lasat in drum lat
Puterea Ca un chip de mom
$i 1-a la'sat in drum lat Nu te teme, (cutare) draga !
Ca un chip de mort. Du-te la (cutare),
A inceput a se vaita Ce cu limba t-o cinta,
Si a se Valicalra. Cu gurita o descinta
Alta nirne nu 1-a auzit, $i ti-o scoate frica,
AIta' nirne nu 1-a va'zut, Spaima din pept,
Deck Maica Domnubai Din spinare,
In poarta ceriului. Si va raminea
Ce te vaiearezi, (cutare) ? Curat, lumina%
Cum nu m-oi valeara Ca Dumnezeu ce I-a facut.
Se descinea in yin cu matura de la biserica.
Cu1eas5. de inv. G. Popescu, din
corn. Gogesti, Tutova.

Cristian te-a lasat, De noua,

Cristian te-a botezat, De zece,
Palos in mina dreapta ti-a dat, Pida in doisprezece speriati.
S'a te aperi de speriat, De citi nu te-i putea apa'ra,
De doi speriati, In Marea Rosie ii vei arunca
De trei speriati, $i vei raminea curat i lumina%
De patru, Dupa' cum Maica Domnului
De cinci, te-a lasat,
De sease, Cules de inv. C.R. Teorinescu.
De seapte, Gribincea, din corn. Bicaz, jud.
De opt, Neamt.

252

www.dacoromanica.ro
 De muqcturd de lup
P1eaca lacob la riul lui Iordan 5i cu para de argint
Sa'bea apa ; Sa-i dea
Pe cale, In gura sa' bea,
Po arare Leacu s i se dea,
Se-ntilneste S'a ramiie (cutare)
Cu (cutare) Curat,
'N cale : Lu.minat,
II musca Cum maica'-sa 1-a fapt,
$i-1 turbura", Cum Dumnezeu a lasat,
Maria: Ca steaua
Fumuria Din cer
Se facu, Ca roua
Pe bucen se sui, De pe Pamint,
Bucenu s-aprinse, In mlinile Maichii Precistii
Ploaia il ploua' Dat
$i-1 stinse. 5i Visat.
Maica Precista veni Cules de C. R5du1escu-Codin,
Cu trei bete de alun din Zgripcesti, Muscel.

La nagerea copilului
Maica Precista d-un genunchi De la vaca' ou vitel
ingenunchea, $i de la oaie cu miel,
Ceasul bun 'a striga. Ca' de fac mai curind.
Dornnul Hristos poruncea, Ceasul al bun venea
Pintecile (cutareia) i deschidea,
Pruncul i pornea, Si pe (cutare) usura,
Ca' mi-a strigat de la iapai CLi pruncu 1-a nsascut
cu minz, Dupa' ce cu unt s-a uns.
Nord. Vorbele acestui descintec se zic pe cind c mestica cu
coada unei linguri niste unt alb proasPat, cu care unt n urin se
unge pintecile si pc la sale femeia care este in munci pentru nasterea
copilului. Untul de regula trebuie sa fie cald.
Cules de Chr. N. Tapu de la
vra'jitoarea Simina, din Gresia-
Teleorman.

253

www.dacoromanica.ro
 De neijit
Fugi, n'ajite, Acolo p1 locuiesti,
Vijitte, de la (cutare) : Acolo s bolna'vesti,
Din urechi, din nas, Acolo s trinavesti,
Din crieru capului, Ca' (cutare) nu te poate cina,
Din zgirdul nasului, Nu te poate culca,
Din gingii, Nu te poate odini,
Din dinti. Nu te poate prinzi,
Nu-1 ageta pe (cutare), Nu te poate bolnavi.
Nu-1 fulgera, Si (cutare) ss rmIie
Nu-1 cucita, Curat, luminat
Nu-1 bolnavi, Ca argintul stricurat,
Nu-1 trinavi, Ca aurul suflat,
$i iei i du-te in coadele marilor, Ca roua din cimp,
In coarnele cerbilor, Ca in ceasul da'scur,
In copitele ciutelor. Ca Maica Precista ce 1-a fa'cut.
Reteta : Se descinta in unt si se pica cu secerea inalzit'a" in
urechi.
Cules de Chr. N. Tapu de la
Masa Skeanu, Rovinari, Gorj.
A se compara cu desdntecul de
nijit" din colectia d-lui G. Dem.
Teodorescu, p. 380.

Fugi, najit, Ra'mine luminat i curat,

Preca'jit, Ca argintul strecurat,
Ca. cu peria te-oi peria, Ca Dumnezeu ce 1-a Mat,
La .rs.cfakina" ii seat, Ca maica'-sa Ice 1-a ca'cut,
La virf te-i usca, Ca soarele-n senin.
$i (curare) Ptiu ! Amin.
Reterd : Se descinta cu o perk cu care se perie dnepa. Si femeia
sau ba'rbatul care desdnfa tot d a cu perm pe Iocul unde se sunte du-
rerea. Se descinta numai in zile de sec : luni, miercuri, vineri, de trei
ori de-a rindul si in fiecare zi de cite trei ori si la fiecare data' se spune
descintecul de trei ori.
Comunicat de M. Canianu, Rucu-
resti.

254

www.dacoromanica.ro
Fugi, najite pricajite, Departa-te, najite,,
Ca am venit sa te saps Pricajite;
Cu barda te oiopleste, In vinele urechilor
Cu sfredelw te borteste, Nu te baga,
Cu lopata te raneste Greierii nu-i turbura,
Din creierii capului, Nu junghia,
Din sfircul urechilor. Nu cutlta ;
Nu-ncinde,
Cu les de inv. I. Manolescu, din Nu aprinde ;
corn. Taz125u,, Neamv. Nu coace,
Nu rascoace.
Fugi, najit lit, De la Maria Nicolae DuinAnoiu,
Din creierii capului, din Turce5ti, Vilcea.
Din maduva oaselor,
Din zgirciul nasului,
Din maduva oaselor. Fugi, najite,
sa ramiie (cut:are) curat. Pricajite,
Descintecul de la mine, Nu umfla,
Leacul de la Maica Precista. Nu glmfa ;
Nu coace,
Cu les de inv. Z. Pavelescu, din Nu rascoace,
com. Rai, Ialomiva. Nu face came ra ;
Nu horcani ca morile,
Nu cutcudeta ca gainile,
Fugi,najite, Nu girai ca estele,
Pricajite,
/n creieri nu intra. Nu macani ca ratale ;
Urechile nu le-astupa ; Nu tipa ca porcii,
Nu bubui, Nu necheza ca caii,
Nu zvkni ; Nu Cinta ca cocosii.
Nu necheza ca caii. Fugi, najite,
Nu gruhni ca porcii, Pricajite,
Nu latra ca clinii, Nu veni ca un cline trbat,
Nu bauni ca boii, Ca un serpe veninat.
Nu circai ca greterii, Fugi,
Nu macani ca ratale, ca cu cuvItu te-oi taia,
Nu glzai ca gistele.
Nu cutcudeta Ica gainile, Cu sare te-oi sara,
Nu blzil ca cimpoile, Cu tamlie te-oi tamlia,
Nu vital ca diplele, Cu crucea te-oi apara.
Nu plesni ca boabele ; Din pamint ai iesit,
255

www.dacoromanica.ro
In p'arnint s te-multasti, De botezu mieu,
Din capu (cuiaruia) r te Crum nu poate popa sa" faci
parasesti. Leturghie fara yin,
Fara pline i lara apd,
De la baba Rcaroaia, din Stro- Asa sa niu te poti apropia
iesti, Vilcea. De zldirea mea,
De botezu mieu.
Plea Maica Maria de noapte De la Constantin Chiciu, din
Si cu najitu-n cale Turcesti, Vilcea.
$1-1 intreba :
Unde-ai plecat, najite, A plecat (cutare)
PriCajite ?
In capu omului, PI cale, pa" carare,
In cladirea Domnttlui. S-a-ntilnit cu najitu,
Si ce-o faci omului ? Priajitu,
zmolesc fata, 'N cale.
SI-i topesc dinvii, fi najit
topesc maselele, Di la sfintele, milostivele,
SI-i coc urechile, Din apa baut,
Sa.-1 fac om neom. Din vinturi izbit,
Iar Maica Domnului zisa. : Sal ici, najite,
Fugi, najite, Priajite,
Pricajite, Din creierii capului,
Nu te-apropia Din auzu urechilor.
De zidirea mea, Nu urla ea morile,
De botezu mieu, Nu latra ca ciinile,
$i du-te-n coadele tdarilor Nu bate ca tobele ;
Si-n coarnele ciutelor ; Irgi !
Acolo s'a lacuiesti, Nu coace,
Acolo ssa pal'atuiesti, Nui rascoace ;
De botezu mieu Nu-nta'pa,
Sa nu telipesti. Nu cutita,
Fugi, djaite,
Pricajite, Nu face-n cap
Du-te-n.Imunti, Carne ra,
In pietri, Cd. cu gura te-am descintat,
In vai, Cu limba te-am urat,
In ripi ; In nIsipu rdarilor,
Nu te-apropia In virfu muntilor
De zidirea mea, Cu cava" de soc

256

www.dacoromanica.ro
Ati intrat, Din vintre,
Pi-n genuncbi Din mIdull'ri,
Ai umblat, Din glezne,
Cutite, junghiuri Din deste,
In picioare i-ati bsigat. Din incheieturi.
Iesi, vienne neadurmit, Iesi/i,
Iesi necontenit. Pieriti, rilor,
Tu, somn n-ai avut Din fluierile picioarelor,
Cind in picioare la (cutare) Din ipiele,
Ai intrat, De su' piele,
L-ai cutitat, Din unghii,
L-ai supslrat ; De su' unghii,
(Cutare) s-a sculat Din came,
Tipind,
Valca'rind, De sir' carne,
La foc s-a pripit, Din nou'lzeci i nousi de case,
Cu it'll/tile v-a minjit, Din notilzeci i nouli de vine,
Cu usturoi v-a-mputit. Din nou'lzeci j nou'l
Iesiti din vine, de incheieturi.
Norii De ai edi (durerti cu junghiuri din alpile pira-n ge-
nu.nch ii picioarelor) se descinta' cu un fir de Mituel in emllie, ustu-
rol pisat sr apa, cu care tragem picioarele bolnavului pinsl la genunchi.
Cules de Toma Dragu si D. Dra'-
ghicescu, de la Maria Nicolae Du-
cniinoiu, din Turcesti, jud. Vilcea.

De rimnei
Tu moroaico, Nu incuvita,
Tu strigoaico, Nu umfla,
Rimdl din deochi, Nu gimfa,
Rimdl cu flori, Iar in trupul cuaruia
Rimdl cu arzime, nu te voi flsa
Rimnsl cu dogorime, $i cu apl te voi sp'ala,
Nu intinde, $i iar pe ap te voi da,
Nu cuprinde, $i trupul (cuelruia) II voi curlta,
Nu intepa, S'i ia'mlie (cutare) curat, luminat,
Nu s'lgeta, Ca Maica Precista ce 1-a l`lsat !
271

www.dacoromanica.ro
 &feta : Se descnt n apa neinceputa, cu miere. Cu apa II spala
si din aniere i cla isa manince i1 unge pe bolnav la timple.
Cules de Chr. N. Tapu de la
Constantina Ion Widoi, Valea cu
Apg-Gorj.

De rine/.
Plecai pe cale, pe carare, $i-n brace m luara,
Spre soare rasare. In sus m-aruncara
$onnanele ma-ntimpinara, $i burta-mi turburara !
/n brace m luara, Taci, nu mai pringe,
In sus ana aruncara, Ci cu buciumu oi buciuma
Rinza-mi rasturnara ; $i oi pune demn la demn,
Intorcindu-ma indarat, Pureri la puteri,
Jeluindu-ma, olecaindu-ma, Os la as,
Maica Sfinta Maria din cer Plamini la plamini,
ma auzi Ficati la ficati.
Si cave mine striga : Cum fuge vaca din strunga
Ce plingi, (curare) si $i oaia din lunca,
te alecaiesti ? Porc din dirrog,
Ce sa nu pling, Maica Stomacul sa-mi vie la loc.
Sfinta Marie ! Amin, amin,"
Cd. azi-dimineata Descintecul de a mine,
Plecai pe cale, pe carare, Leacul de la Maica Sfinta Marie !
Spre soare rasare. (Curare) sa raaniie curat, luminat,
$oimanele ma-ntimpinara Ca argintul strecurat.
Reter : Se descinta de trei ori cu un fir de matura, in malai
sau piine si in rachiu sau in apa. Se da bolnavului s bea apa si rachiu
6 firul de matura se pune la stomac.
Cules de Chr. N. Tapu de la
Nicolae Mrejeru, agricultor, din
Pesteana de Sus, Gorj.

Iesi, rinza seaca, Iei, rinia letineasca,

rinza rumaneasca, Iei, rinza ovreiasca,
272

www.dacoromanica.ro
 De di red
De-ti fi Intepati,
D2M eali din miez de miez Furnicati,
De noapte, La os va' bkati.
De-ti fi Da' eu rn-am apucat
D-'ai raj din revgrsat Si v-am descintat :
De zori, Din crestetu
De-ti fi Capului,
D-gi Ili' din apus, Din azu
De-ti fi Gitufr
Dili iii din rsisrit, Din luminli ochiului,
De-0 fi Rdcinili
D-L rli cu soirnane 1Vaselilor
Amestecati, S'i iesiti
De-ti fi S'a" fugiti.
D-`al ra1 din poceal, CI d-aia v zice \rota
aa d-aia v zice vota
Ci.
sinteti d2li Al,
rnutiti,
Ci sinteti d=6,1 ili
Ca' capu (cueirui)
S-a d'itunat,
:

Surziti, Dintii din gurg-i

Orbiti, S-a cletinat,
Zerciti, Gingiili
Suciti, S-a bujorat,
Mincati, Mselili
La os 14' bggati S-a zdruncinat
De sugrumati. Si eu rn-am apucat
$i eu rn-am apucat $i v-am descintat,
De v-am descintat, De vIrf v-am aplecat,
Cu sgeata D e rgdkini
V-am sgetat, V-am uscat,
Cu crucea lui Dumnezeu Carnea
V-arn deOrtat. Am grIngdit,
aCI d-aia v`i zice voug Singili

a zerciti,
sinteti d241 iii,

Amortiti,
L-am limpezit.
hi mai veni voi
Din sus,
112a:zniti, Dati n fus ;
Urzicati, hi mai veni voi
Nnrkinati, Din vale,
269

www.dacoromanica.ro
Dati in caldare ; Cum sa nu ma' vait,
hi mai veni voi Cum sa nu ma olecaiesc ?
Dinspre ras'arit, Plecai miercuri si wineri,
Dati in cutit. Pe cale, pe carare,
Fugi, Luca Se pomeni cu trei ri a in spinare,
De naluca, $i luara prin mimi,
Sa doarma prin picioare, prin sale
(Cutare) Prin zbirciu nasului,
Und' sa cukg : Prin fata obrazului.
Gine 1-o cata Nu te mai vaita,
Sa nu4 gaseascg, Nu te mai olecai,
Cine 1-0 goni Ca de coadele sutelor v-oi lega,
Sa mi-1 prinza, In coarnele cerbilor v-oi arunca.
Cine 1-0 Matti Cerbi cu coarnele oi arunca
Sa nu-i grisasea in coadele m'arilor,
$i ca de foc sa se fereasa. $i pe tine te-o vindeca
Ca eu cu sigeti Cu usturoi de la Sinzieni,
V-am sagetat, Cu t'amile de la Boboteaza,
Cu tamiie Cu untura de la Ignat.
V-am tImilat, Cu usturoi te-am usturoiat,
De pe tot trupu (cuaruia) Cu takniie te-am t'amiiat,
V-am cuiatat. Cu untura te-am uns ;
Sal ramiie (cutare) Pe tine te-o vindeca. .
Curat, Cu gura te-am ridicat,
Luminat, Cu mina te-am descintat.
Ca argintu strecurat, Cu gura am urat,
Ce Maica Precista Pe (cutare) am vindecat
In ceas ce 1-a botezat De toate izbiturile,
$i 1-a crestinat, De toate intilniturile,
De toate relili 1-a sca'pat. De toate pociturile.
Cules de C. lUdulescu-Codin, din Sa ramlie (cutare)
Negresti-Muscel. Curat, luminat,
Ca de Maica Precista l'asat.

Plecai vineri de dimineata, Cules de inv. I. Radulescu, din

Pe cale, pe carare. com. Pausesti-M5glasi, jud. Vilcea.
Se pomeni cu trei 1..s.i in spinare.
Se Vaita, se olecaia.
Se intilni cu Maica Precista
$i o intreba : Ce te vaiti, Rai viermusi,
ce te olecaiesti i. Pa vine la (cutare)
270

www.dacoromanica.ro
Oarze coapte, grile-n lapte. Din sfircul nasului,
$i le-ntilni Maica Domnului : Din auzul urechilor.
Voi, noua fete, cu minicele Cu grebla o greblati,
suflicate, Cu mkura o trfaturati,
Cu secerile-ncirligate, In marea o aruncati.
Nu v duceti la mare,
Ci ducett-v'a la (cutare) M rXmlie (cutare)
Si-i sacerati orbaltul Curat, luminat,
Din umerii obrazului, Ca argintul strecurat,
Din metkii ochilor, Ca aurul cel curat.
Se descina in ainsa de Papusoi in trei zile. Vilna rnuiat'a CU
ppa' rece se pune pe partea unde te doare.
Cules de la Smaranda Gh. Ban-.
gIu, din com. Budestii-Ghic5i,
jud. Neann.

De par
S-o sinecat, s-o minecat Ci-o bairt par de calmilsi
(Cutare) la fintina lui Jordan Prin sa'getatura, prin tilnitura',
Sd beie apa skfinta' neinceputa, Prin pociturt, prin frigare.
Si n-o baut ap sfinta neinceputa',
Se descInta in trei zile n apa: curaa cu un cir rde'cimbru.
Cules de la Vasile Pasnicu, din'
corn. Budestii-Ghical, jud. Nearnt.

De potcti
De-a fi pocit de codru, M.-i pice pulpele.
Sa-i cada frunza, De-a fi pock de fata mare,
De-a fi pocit de cimp, cada cositele.
SI-i meargsa pulberele, Capra neagra' calc n piatra',
De-a fi pocit de va'dada, Sa' dea Dumnezeu lui (cutare)
curga' singele, sa-i treaca.
267

www.dacoromanica.ro
 Se descintg intr-un pahar cu ail proasi&ei (neincepuei) ; daa
e din piriu e de dorit sa' se ia cu paharul aii duig cursul gu,
de la riu, fintinl, adia de la locul unde se ia apa nu trebuie s vor-
beasa cu nimene aduatorul. Apoi linii fac cu un cutit tot invirte
in pahar (desdneitorul) si. luind carbunii ii pune cite unul incepind
a numgra de la noug hiapoi, ex. 9, 8, 7, etc., dupg care apoi se zice,
cele de mai sus.

Cules de inv. D. Dediu, din

corn. P5striveni, jud. Neamt.

De pus la stele
Tu, stea, logostea, Apele se limpezea,
Toate stelele s'a' stea ; Boalele (cutruia) se sprijinea.
Dar steaua lui (cutare) s'a nu stea. De la (cutare) eu le-am gonit,
S'a" umble pe toate cimpurile, In cuibul berzilor le-am sorocit.
Sa' adune leacurile ; Toti serpii ii reteza,
a soarele mi-a ia'srit, La puisori ii aducea,
Nou surori au venit, Boalele de la (cutare) se ridica,
Pe (cutare) 1-au t'gmduit,
a cu grapele 1-au gra'pat, In cumpenile fintinelor le-am
Cu mturile 1-au nisturat, ridicat
La masa de m4"tase 1-au minat. De acolo le-am descintat,
Toate priotesele, /n nisipurile m'irilor
Toate jupinesele le-am bgat,
Peste aii au suflat. Pe (outare) 1-ant sculat.
Rereta : Se descina in rachiu lunea. In rachiu se pune si trei
arbuni aprinsi si se sting ; dacl carbunii cad la fund, este semn
ra'u, zice-se 6. bolnavul nu se mai scoaa si cade la o ia'cere mare ;
iar dad stau drbunii d-asupra, firg s'S se cufunde in acel rachiu,
este semn bun cum a bolnavul are s'i ft scoale 'indafi.
De la vralitoarea Simina, din
Gresia, Teleorman. Culese de..
Chr. N. Tapu.

268

www.dacoromanica.ro
Nuca-n nuc, La virtute.
Strugurile in vita. Sa arniie (cutare)
Castravetele-n vrej, Curat i luminat,
Usturoiu-n razor, Ca roua din cimp.
Asa s e plamadeasca inima Ca steaua din cer,
(cuaruia). Ca argintul cel curat,
Putere Ca orke stricurat,
La putere, Ca Maica Precista ce 1-a dat.
Sanatate
La sanatate, Leacul din descintecul meu,
Virtute Si cu puterea lui Dumnezeu !
Reteta : Se descina ou un cutit oununat i cu trei linguri in
apa' neincepua, curata, de la izvor si se fierbe intr-o oala noua. Apa,
duia ce s-a fiert se pune intr-o strachina mare (cenac). Se cauta si
se ia o oala nota in care nu s-a fiert nimic si se pune in cenacul
cu apa fierbinte cu gura in jos. Daca oala asturnata' inghite apa, se
rice ca' bolnavul are leac, si din conta, daca oala rasturnaa cu gura
in jos nu inghite din apa, bolnavul nu mai are leac. Se ia acea
oala aburia si se pune la gura bolnavului, care trebuie s inghita de
cite trei ori aburul din oala. Se repea aceasta pira de noua' ori. Se ia
apoi apa fierbinte, se amesteci cu candel, tamiie neaga, untdelemn,
.se da din acea ap amestecaa ca s bea bolnavul de nota ori cite
trei linguri, bineinteles de fiecare descintec cite trei linguri. Dupa' ce
bolnavul a fost aburit la gua, se ia oala aburit i i se pune la lingu-
reaua pieptului, unde se tine citeva minute. Se face apoi o tura micI
.de Mina', i cind se frgmina se si descina, repetindu-se vorbele de
rial sus. Turta fcut i coapta se inteapa cu acul, repetindu-se cu-
vintele unnkoare :
Nu intep turta, In pa'mint am trintit-o,
eCi intep oftica de la (cutare). Din inima (cuaruia) am rninat-o,
Am intepat-o, Din adIcina" am secat-o,
Din inima (ouaruia) am spart-o. Din mijloc aim smintit-o,
Coapta' a fost, Din virf aim vestejit-o.
Se ea' mijlocul piinei miezul bolnavului ca sg-1 mgnince,
iar marginele i cojile turtei de pline se arunca' 1a ciini i la porci,
ca o oftica' porceasca', ciineasca, tiganeasca i ovreiasa ce este.
De la Maria Predi, din corn.
Warliateti, Vilcea.

265

www.dacoromanica.ro
 De orbalf
Voi, noua'. frati,
In ziva de Pasti crescuti,
In ziva de Pasti discuti,
Cu noua.' cupte ascutite,
Gu nodi topoare rugmite,
PJnde mergeti ?
Sa' raisturn'im muntii,
tgiem.
Nu mergeti acolo,
Ci mergeti la (cutare)
Si taiieti orbalruil de segetuti,
Orbaltul de orbgltit ;
$i-1 aruncati peste mare,
51 va' duceti i voi,
CI acolo sfint nota fete mari,
Cu mesele intinse,
Cu acliele aprinse.
Ducei-v i benchetuiti,
Pe aid nu trebuiti !
Cules de inv. G. Dobrea, dirt
com. Uscati, jud. Nearnt.

Purces-o noug fete mari S5-1 curititi de tini,

Cu nodi mgturi, De ruging,
Nou f1ci cu noug Ci v duceti la capul (cuta'rui)
Nodi topoare, Si-1 curAiti de lovituri,
La mirul ros sa-d trrigture, De pocituri,
Sa"-1 curete De intilniri,
De mina% $i-i scoateti din creierii capului,.
De ruging. Din fata obrazului,
Cind in mijloc de cale, Din ridkinile
S-a-ntilnit cu Maica Precista. Cu rdaturi1e-1 miturati,
Uncle mergeti voi, Cu topoarele Miati,
Cu lopetile-1 riniti,
Nota fete mari Peste nada ma'ri negre azvirliti..
Cu noui ariaturi, St ramida (curare)
Noug flci Curat, himinat,
Cu noug lopeti, noui topoa re ? Ca argintu strecurat ;
Nu vi mai duceti Si nu rminsi leac
La ma'rul ros, Cit un gra-unte de mac.
Se descinta cu ungtura, cu securea si cu lopica, pe capul celui
pitimas.
Cules de inv. G. Popescu, din,
com. Bogesti, jud. Tutova.

S-o purces noui fete, Cu secerile-ncirligate,

Cu minicele suflicate, Si secere la mare,
266

www.dacoromanica.ro
5i-njuga' boi niegri, $i treierar'i meiu niegru.
$i beizca loc megru, Ba'tu vint niegru
5i s'am'anal mea-nievu. $i vinturaia meiu niegru
cu grapa naagra. Si-1 calcura' gr'imezi niegre.
1Va Sara mei naegru Si veniii p`isgri niegre
5i sa' coapsa mei.rnegru, $i mincar5, meiu niegru
$i venira' oamem megri, $i mincarg
Cu mlinile niegre Obrintiturile,
$i cu obielele niegre,
$i cu secen niegre Cutitturile,
SecerarI meiu niegru, Veninturile,
$i venitl cu sepe niegre y Umfaturile,
5i gelled' arie niagra, Copta'turile,
$i ba'gar:g meau niegru, Ruse lile
5i adusara aepe rnegre 5i-ncorarile
$i minara cu bice niegre, Di la (cutare).
iloa. Se descint 'A. pentru obrintitul bubatului n unt cu care se
ung bubele. Se mai descinea" tot in unt cu un egrbune stins sau cu
un fir de lina' neagia". tine le .se mai desctnt i n spum'i ,de lapte.
Culese de Toma Dragu si D.
Dr5ghicescu, de la Florica lui
Toiulete, din Stroiesti, Vilcea.

Peste o vale mare neagr'i Ta'cu oaia de tbierat,

Latei un cline mare, negru, Ta'cu i ungureariul de zbierat,
Zbiar o oaiemure neagei, Ii trecu Iui (cutare) de obrintit.
Zbiari un ungurean Mare negru. Cu lesde Inv. I. Itgclulescu din
Ilcu click 4e Utrat, com. Piusesti-M5glasi, jud. Vilcea.

Zghiari oaie iaje bualaie, Ca s'a" strinei obrintiturile,

In oea1a1t4" parte de mare. bobotiturile
Din mate .incheieturile.
StsatU oaia de zgherat, (Cutare) s rmiie curat, luaninat,
Incepu 0.curas de suierat, Ca Dunmezeu sfintu ce 1-o lsat.
Se descinta' cu o bua'tica de lina'
Cu lesde Vasile Pasnicu, din
com. Budestii-Ghidi, jud. Nemec.

263

www.dacoromanica.ro
 De oftica
ofticsa', de la (cutare), $i-ti tai miinele
Nu intinde, $i-ti tai ghearele,
Nu cuprinde, Ca' tu ghearele le-ai intins,
Nu umfla, Pe (cutare) din iniana' 1-ai cuprins,
Nu gimfa. De inima' 1-ai apucat,
Iesi oftia din bere, L-ai firsist,
Din inimsi rea, L-ai nsgplait,
Din dusmanie, I-ai luat
Din cear0:, $i i-ai furat
Din asteptare, Foamea i greata
Din dragoste, 5i naPla'iala.
Din arare, Eu nu cioc5nesc,
Din mincare, Nu bocanesc,
Din pisare. Ci inima (cuea'ruia) i-o
Tu, oftica' Cu luau veajm'al4esc, plania'desc.
Sa: iesi de la (cutare) Foamea lui,
Din piept, Setea lui,
Din spate, Putere
Din oasele toate. La putere,
Tu, oftica' din noameci i noa Sana'tate
de feluri de oftia:, La antate,
Pe (cutare) la inima" de ce-1 Virtute
apuci ? La virtute.
$i i-ai hiat foamea Cum se pra'ana'cleste aluatul
5i puterile in c'ipistere,
$i 1-ai suptiat Fagurul de miere
$i 1-ai firsit. $i copilul in anuiere,
Deochetura cu soare sec, Varza n gr5din5,
Soarele a asrit, Casul la stina',
Oftica din pieptul (cutaruia) Oul in gaing,
a pierit ; Para-n par,
Soarele a sc=a 'ptat, Msiru-n mar,
Oftica din pieptul (cuaruia) Pruna-n prun,
Aluna-n alum,
a secat. Vitelu-n vaa,
A secat cu firsala Minzu-n iapa,
$i cu nalpraiala. Zarzna-n zarz'an,
Iesi, oftic1, ca-ri tai buzele Piersica-n piersic,
Si-ti tai pkioarele Visina-n

264

www.dacoromanica.ro
Junghiurili, Ca si semene (cutare) mei si
Durerili cristei.
Din vine,
Din mtini, Cu les de 'inv. Z. Pavelescu din
corn. Rai, Ialomita.
Din picere,
Din dinti,
Din misele, A plecat un om mare niegru,
Din gene, C-o sicure mare niagri,
Din sprincene, La o pidure mare niagri,
Din creierii Si tale un copac mare niegru,
Capului, SI faci seceri mari megre.
Din zgirciu Grits ii4 secerim,
Nasului, In seceri si-1 tNiem.
Din fata RIdIcinile obrintitului
Obrazului, 5-ale umfliturii
Din os Si le ritezim.
In os, Ridicinile le tiiarim,
Din miduvi, Gr4u-1 legarim,
'N mIduvI, II dezlegarim
Din came $i-n rii 11 bigarim ;
'N came, II treierarim,
Din piele Cu caii-I firimarim,
'N piele, PI lopeti In sclvile ceriului
Si se spele... II aruncarim ;
Obrinteli le-a firimat, II vinturarian,
Oasili II micinarim
Le-a usurat, 5i ficurim
Ochii 0 piine mare niagri :
I s-a despiinjenat, O copsiri,m,
Trupu i s-a usurat O scosirim ;
$i de boali 1-a scipat. Toti veniri
Si-o-mpIrtirI,
Cu lest de C. R5clu1escu-Codin, O mincari,
din Priboieni, Muscel. $i eg (cutare) vindecat
/I lasari.
A plecat (cutare) la pidure, De la Maria Nicolae Durn5noiti,
din Turceti, Vilcea.
C-un topor mare-n spinare.
Tie un copaci mare,
/1 puse intr-un car mare, Pleci un om mare niegru,
Facut-a o arituri mare neagri, C-o sicure mare magra,
261

www.dacoromanica.ro
 Intr-o Padure mare niagra ; $i bacioici mad niegre,
Taie un copac mare niegru, Mincara'
Facu un plug mare megru,. $i s potolira ;
Cu grindem mare niegru, Cum mincara,
Cu corman mare niegru, Cum sa potolira,
Cu trupit'a mare niagra, Asa sa isa potole
Cu juguri mad niegre, Obrintiturile
Cu resteie mad niegre. $i junghieturile
Injugara oameni mad niegri, De la (cutare) din came
Boi mari niegri, , $i din piele.
Luara griu mare niegru
5i dusara la loc rpare,niegru. De la Sanda lui nmfir, din
Samanara gdu mare megru,. Cernisoara, Vilcea.
fl loc mare niegru,
Sacerara oameni mad niegri,
Griu mare niegru, Plea om niegru,
$i-1 legara oameni mad niegn, Cu skure niagra,
Cu priviti man niegre ; Taie copac niegru,
Luara sepe marl megre Facu plug niegru
$i facura arie.mare niagra, $1-njuga boi megri,
Carara griu mare niegru, 51 brazda loc niegru.
T1 treierara cai mari niegn, Cit beazda
$i-1 vinturail in vint mare niegru Samsina ;
$i-1 bagara-n ski mari niegri, Samaria' farina,
5i-1 pusera-n car mare niegn..4 Ra'ski
5i-1 dusera la mod mad niegre ; Sa's-aline junghiurile
Bagara-n cosuri mad niegre, 51 cutitele,
11 mkinara pietri mari megre, $i obrintiturile
ncura' faina mare niagra De la (cutare) ;
$i-o Lagara oameni mad niegri Sa' s-aline,
/n cuptoare mari niegre. Sa' sa' linisteasa,
Coapska' piine mare niagra ; Sa." sa" poto1easca'.
Venia oi mad niegre, De la Florica. lui Toiulete, din
Din munti mari niegn, Stroiesti, Vilcea. Culese de Toma
Cu bacioici mari niegre, Dragu si D. Thighkescu.
$i facura strungareata mare
niagea,
$i mulsara oi mari niegre. Plea om niegru,
Dumicara pline mare niagra, Cu eacure niagra,
In lapte mare niegru ; The copac niegru,
Mincara oameni mad niegri Fku plug niegru
262

www.dacoromanica.ro
 Retetel : Se descinta in mei, ce se incalzeste Intr=atigaie prajit
cu untura si se pune 1a buba obrintita.
De la baba Voica Stirbu, din
Drksani, Teleorman.

Peste o mare neagra, Soarele in cer,

Zbiara o oaie neagra ;
Peste un amp negru,
Latta un cline negru,
Da un cioban negru chiot.
Tacu oaia din zbierat,
Clinele din latrat,
Giobanul din chiotit,
Sa treaca (cutaruia) de obrintit.
Cum potoleste vintul pamintul,
Cum se potoleste musca tn roi,
Rona': Se desctnt
unde e obrintit.
Oamenii in sat
Si dinii din alatrat,
Asa.sa se potoleasca junghiurile,
Cuptele, usturimile,
Rautatea, greutatea,
Firsala, ameteala de la (cutare),
$i (cutare) s ramlie curat,
luminat.
Ca stinta Maria ce 1-a lasat.
Descintecul de la mine,
Leacul de la Dumnezeu.
n covet si se stropeste la buba pe locul
De la Oprea $erban i Stanca
Resica, din Dra.ganesti, Teleorman.
A se vedea o varianta. de ob-
rintire n colectia Descintece a
d-lui S. Fl. Marian, p. 153. Cu-
lese de Chr. N. Tapu.

Peste o mare niagra Zbiar a. o oaie mare niagra,

Latra-un cline niegru, Latra un cline mare niegru,
Cinta-o fata mare. Dete un cioban mare megru chiot.
tnceta fata mare Tacu oaie mare niagra
De a cinta, De zbierat,
Inceta cline megru Cline mare niegru
De a latra, De latrat,
Incetaea obrintiturile, Cioban mare niegru
Tnapaturile, De chiotit,
junghieturile $i lu (cutare)-i trecu
Si umflaturile. De obrintit.
De la Stana Bob din Stroiesti, De la Constantin Chiciu, din
jud. Vilcea. Turcesti, Vilcea.

259

www.dacoromanica.ro
Peste o vale mare niagra, Si pamint
Latra un dine mare megru, Negru
anti" un cocas mare niegru, C-a arat
Zbiara o oaie mare niagra, 5i mei
Urfa un hip mare niegru, Negru
Chioteste un pacurar mare niegru. C-a samanat ;
Tacu dine mare niegru Pamintu
De latrat, Negru
Lup mare niegru C-a rodit
De urdat, $i meiu
Cocos mare niegru Negru
De cintat, C-a-ncoltit
Oaie mare niagra $i meiu
De zbierat, Negru
Pacurar de chiotat. C-a rasarit...
Toate obrintiturile, Seceri
Toate pociturile Negre
$i toate izbiturile L-a secerat,
Di la (cutare) le-a luat. Legaturi
Negre
De la baba Rota'roaia, din Stro- Ca tl-a. legat,
ie-ti, Vilcea. Culese de Toma In arii
Dragu si D. Drhhicescu. Negre
Le-a bagat,
Cai
A plecat (cutare) Negri
In padurea mare Le-a fartmat
Cu o sacure $i lopevi
Neagra Negre
Si a taiat L-a Anturat,
Un copaci mare In saci
Negru, Negri
5i a facut L-a bagat,
Un plug mare La moara
Negru : Neagra
Cu roatele L-a dus,
Negre, Moara
Cu grindeiu Neagra
Negru L-a farimat...
$i cu boii Brindli,
Negri... Obrintiturii,
260

www.dacoromanica.ro
Te-am suflat, De la Maica Dommthii
Te-ann desirat, $i di la Domnu Hristos
In mare te-am asezat. Si nibS (outare) leac.
Not.l. De najit (durere de urechi) se .desdint '. n apa', cu care
bolnavul i spari urechile. Se mai descinei suflind cu o teava." de soc
in ureche.
De la Sanda lui Zamfir, din
Cernisoara, Vilcea. Culese de
Toma Dragu si D. Deighicescu.

NIjitte, Aite, Din dale te-oi pune n ealru,

Cu plugui te-om ara, Din eiruta" te-oi pune n arm,
Cu mina te-om senna, Din arie caii peste tine oi arunca,
Cu secera te-oi face rns.nuchi ; Praf de tine nu s-o alegea.
Te-oi face din ma'nuchi snopi, Culese de inv. Z. Pavelescu, din
Din snopi dale, corn. Rasi, Ialomiva.

De neveistuicii
Colea pe fintinifa, Ea graiul si-I intoarce,
Sub o lespeziO, Musa si venina.
Sade o tpasare pestrifa".
Cules de inv. I. 10:clu1escu, din
corn. Vausesti-M5glasi, jud. Vilcea.

De obrintealli
Am pleoat p-run cimp negru cu doi.boi negri, c-un plug mare
negru. Arai un kc de mei negru ; facui mom mei mare negru ; il se-
cerai cu niste seceri mari negre meiul negru ; 1 fa'cui snopi mari negri
st niste cli marl negre ; ti pusei intr-un car mare negru si-1 adusei
intr:o arie mare maga' treierai Cu niste cal marl negri ; ti vin-
turat cu niste lopeti tnari negre ; i1 pusei intr-un car mare negru si-1
257

www.dacoromanica.ro
adusei intr-o arie mare neagra si-1 treierai cu niste cai mad negri ; il
vinturai cu niste lopeti mad negre ; II pusei intr-un car mare negru ; 11
dusei la o moara mare neagra ; plecai prin sate mad negre ; strigai
la malai negru de mei negru de vinzare, c e bun de obrinteala.
Cine-1 lua $i (cutare) raminea
Ciungea, Curat,
Cine-1 vedea Luminat,
Orbea. Ca argintul stricorat,
Junghiurile de la (cutare) Ca Maica Precista ce 1-a lasat.
se potolea
Observare : Obrinteala fiind o umflatura, care innegreste pielea,
o invineteste ; de aceea babele in descintecul lor intrebuinteaza cuvin-
tele : mei negru, cimp negru, plug negru, boi negri etc.
Reteta : Se descinta in mei, se amesteca cu otet si se pune pe
buba.
De la Preda Radu Gudida din
Didesti, Teleorman.

A hat un topor mare negru i s-a dus la o padure mare neagra.

A taiat (cutare) un lemn mare negru, a fa-cut un plug mare negru,
a arat un loc negru mare, a semanat grim negru mare, 1-a secerat cu
doua seceri negre mari, 1-a pus in doi sad negri mad, 1-a pus intr-un
car negru mare, 1-a dus la o moara neagra mare. L-a macinat i 1-a
dus acasa, toate dureriae si junghiurile de la (cutare) se alinara.
Retete : Se descinta de noua ori acest descintec cu un durnicat
de ',line, sare i usturoi.
De la baba Nava, din Alexandria,
Teleorman.

Plecara doi oameni mari negri, Meiul negru nu e bun de mincare,

Cu doua securi mad negre.
Mersera intr-o padure mare
neagra,
Sa faca un plug mare negru,
Sa are un loc mare negru,
Cu doi boi mad negri,
S5 sament niste mei mare negru.
258
Ci e bun de obrinteara,
Sa-1 puie (cutare) la obrinteala.
Cum se secera meiul si se stringe
$i se treiera si se vintura,
Aa sa se vinture i ..ss". se treiere
toate durerile,
obrintelik de la (cutare).

www.dacoromanica.ro
Ca argintu strecurat,
Ca Maica Precista din cer
Ce 1-a lasat.
De la Stana Bob, din
Vilcea.
Soare clocit,
Soare zaletit,
Soare-mpuvit,
Soare din mincare,
Soare din bere,
Soare din sfinvit de soare,
Soare negru,
Soare verde,
Soare viga'nesc,
Soare cu tapi,
Soare cu vivor,
Soare cu brinca,
Soare din bale spurcat,
Diavol impeli;at,
SS iesi, soare spurcat,
Sa piei,
Sa raspiei,
Sa r asari 5i sa apui,
In capu (cutaruia)
Sa nu te mai pui,
Ca' (cutare) are noua durori,
Tu ai zece surori ;
(Cutare) are opt durori,
lu ai noua surori ;
(Cutare) are sapte durori,
Tn ai opt surori ;
(Cutare) are sase durori,
Tu ai sapte surori ;
(Cutare) are cinci durori,
Tu ai sase surori ;
(Cutare) are patru durori,
Tu ai cinci surori ;
(Cutare) are trei durori,
Tu ai patru surori ;
(Cutare) are doua durori,
Tu ai trei surori ;
(Cutare) are o durere,
Stroeti, Tu ai doua surori ;
Tu mai ai o sora,
(Cutare) nici-un dor.
Tu ai pierit,
(Cutare) boala si-a ispravit.
Cum a spalat apa asta
Toate pietricelele,
Toate lemnicelele,
Asa s spele p (cutare)
De toate boalele.
De la Maria Nicolae Dum'inoiu,
din Turcegi, Vilcea.
Soare rosu,
Soare alb,
Soare galben,
Soare verde,
Soare turchez,
Soare visiniu,
Soare turungiu,
Soare pripit,
Soare zaletit,
Soare sec,
soare,
Din capu lu' (cutarel,
Ca eu te-oi descinta
Cu noua pietricele
Din noua vadurele
De apa mergatoare,
Apa de izvoare,
Si te-oi departa
5i te-oi mina
La fetele-mparatului,
Ca' ele te-asteapta
287
www.dacoromanica.ro
Cu mese-ntinse, Nu fulgera,
Cu radii aprinse, Nu tuna cu tunetile,
Cu vitei de vaca, Nu fulgera ca fulgerile,
Cu minji de iapa. Nu te-ntinde ca serpele.
De la Niva lui Adam, din Cireu,
Soarele bun sa apuie
Vilcea. Si sa rasaie,
Soarele sk
Din capu (cutaruia)
A plecat (cutare) Sa zieie
Pa cale, pa carare, Si sa raspieie.
S-a-ntilnit Cu nouapietri te-am gonit
Cu soarele sac in cale. Si cu apa te-am inecat,
Soare alb, Di la (cutare) din cap.
Soare negru, De la Sanda lui Zamfir, din
Soare tutuniu, Cerniwara, Vilcea.
Soare cafeniu,
Soare clinesc,
Soare lupesc, Soare sac,
.Soare dracesc, Soare rassac,
Soare cu blind., Soare din bere,
Soare cu vivor, Soare din mincare,
Soare de nouazeci i noua Soare din culcare,
de feluri de soare, Soare din sculare,
Iesi, soare, din rasarit de soare, Soare din rasaritul soarelui,
De dupa. rasarit ; Soare di la prinz,
Iqi, soare di la prinz, Soare di la amiaz,
De dupa prinz, Soare din scapatu soarelui,
De la amiaz, Soare di la cina,
De dupa amiaz, .Soare din miezu no/30i,
Din venitu vitelor, Soare din cintarile cocoWor,
De dupa venit. Soare din nouazeci si noua
Iesi, soare, din murgu sarii, de sori,
De dupa murg, Soare din nouazeci si noua
Di la cina, de raza,
De dupa. cina, Sa te pui,
Di la cintatori, Sa te rapui,
De duya cintatori ; In capu (cutaruita)
Din facutu zilii, Sa. nu te mai pui.
De dupa facut ; Soare alb,
Iesi din cap, Soare row,
Nu cutita, Soare veninat,

288

www.dacoromanica.ro
Sg mincati, Ca steaua din cer,
S'a ospa'tati, Ca roua din cimp,
Pe (cutare) sa'-1 risavi Ca argintul stricorat,
Gurat, luminat, Ca Maica Precista ce I-a la'sat.
Reteta" : Se desciinti in apg au [tong pietre si se arunc'A de obkei
la riu in nousi jArti, reperindu-se cuvintele : Piatra a avut nou'A
surori, st s-au maritat in nou'i cornuri de vara' si nimica nu s-a ales
din ele. Asa sg nu se aleaei de soarele sec de la curare."
De la Maria Nastase, din Ro-
maneti, Gorj.

Tu, soare din ra'srit, Din ra.sele,

Din apus, Din osciorele,
Din amiazi, Din ma'dulare,
Din chindie, Din piele,
De la cina boiereasca', De supt piele,
Din miaza'noapte, $i s te duci
Din reva'rsatul zorilor, $i s'a fugi
Din glasul cinta'rilor, In coadele mrilor,
S'a: iesi de la (cutare) Csa are cu ce te cinsti ;
Din os, Dar (cutare) n-are cu ce te cinsti,
Din os rnsclulos, Cu ce te omeni.
Din came, Si pc (cutare) ssi-1 lasi curat,
De supt came, Ca Maica Precista ce 1-a la'sat.
Rereal : Se descinel cu nota boabe de porurnb in ap 'a. de riu
sau si de la fintia, si du0 aceea se arunc'i in noug Orti boabele.
Cu apa se stropeste suferindul pe frunte.
De la Dumitra Nicolae Ioana
Vaduva, din Monastireni, Vilcea.

Plecat-a (cutare) Scare la amiazi,

Pe cale, pe c'arare, Soare dupi amiazi ;
Spre soare risare, Soare la gustare,
$i s-a-ntilnit cu vapa-n cale. Soare dupi gustare ;
Soare la prinz, Soare in apus de soare,
Soare dupsa prinz ; Soare dup 5. apus de soare ,

285

www.dacoromanica.ro
Scare la cina, 5. iesivi voi, vepi,
Scare dupa cina ; Din zgirciul nasului,
Soare la cintatul cocosilor, Din fava obrazului,
Soare dupa cintatul cocosilor ; Din creierii capului,
Soare in va:rsatul zorilor, Din bulbusul ochilor,
Soare dupa varsatul zorilor ; $i cutare s ramina
Scare in iesita soarelui, Curat i luminat,
Soare dupa iesita soarelui. 1 Cum Maica Domnului 1-o lasat.
1 Aici iar se repeta de la Soare la prinz" si se zice de trei
ori aceasta' parte.
Cules de inv. I. Mateescu din
corn. Stroesti, Gorj.

Fugi, soare sec, din capul radii aprinse, cuptoare de pline,

lui (cutare) ! Vaci grase i hora de fete
Sf te duci in Vai adinci, f rum o a se.
in gropi adinci. Iesi din creierii capului !
Acolo te asteapea buti de yin,
Se zice de nou a'. ori cu noua' pietricele pe care le arunca in apa'
peste capul bolnavului.
Cules de inv. I. Mdulescu din
coni. Fausesti-M5g1asi, Vilcea.

Soare row, Cf soarele duia cer rasari,

Soare galbin, Soarele-nkrit,
Soare-mputit, Din capu (cutaruia) pieri.
Soare-nkrit, Cocosii cintara,
Soare-nzMezit, Soarele negru, inzalezit,
Soare de nouazeci i noua Din capu (cutaruia)-1 mincara ;
de feluri de soare, Cocosii rieaira,
Iesi din creierii lui (cutare). Soarele negru-mpu%it
Nu umfla, Din capu (cutaruia)-1 impartira,
Nu minca, Si rarnase (cutare)
Nu-ntinde, Curat, luminat,
Nu cuprinde, Ca auru curat,
286

www.dacoromanica.ro
Fugi, soare sec, Cum se raspindeste potecile,
Ca te-ajunge pai sec, Asa sa se raspindeasca dorul
Din creieni capului, de soare sec de la (cutare)
Din fata obrazului, Si sa ramiie (cutare) curat,
Din nouazeci i noua luminat,
de oscioare Ca Maica Precista ce 1-a lasat.
Si din coatele amindoua. Ca argintul stricurat,
te du unde cocos nu cinta, Ca aurul suflat,
Unde ciine nu latra, Ca roua din cimp,
Unde popa nu toaca. Ca steaua din cer,
Cum se raspindeste drumurile, Ca in ceasul ce a nascut,
Cum se respindeste hotarele, Ca mama-sa ce 1-a facut.
Reteta : Se descinea cu noua pietre i noua paie si se arunca
In piriu. Cel bolnav e uda de trei ori cu apa, cu pietrele i cu paiele.

De la Floarea Saracinoaia, din

ROa, Gorj.

.Soarele sec, du-te in gheena focului

u viforul, nestins.
Cu zburatorul, Acolo sa. cini,
Cu paduroiu, Acolo sa odini,
Cu paduroaica, Acolo sa faci casa,
Cu rnoroaica, Acolo sa faci masa.
Nu intindea, Ca acolo v-asteapta
Nu junghia, Cu noua cuptoare de pline,
Nu cuvita Cu noua butoaie de yin,
Pin cap, Sb rnincati,
Pe sub cap, Sb ospatavi,
Pin creieri, Iar pe (cutare) sa-1 lasaTi
Pe supt creieri, Curat, luminat,
Pin masele, Ca argintul stricurat,
Pe supt masele. Ca Maica Precista lasat.
Reteta : Se desdnta ou noua pietre de la riu si se arunca in
patru part,i : la rasarit, la apus, la miazazi i miazanoapte.
De la Maria Matache Ciurea, din
Urdarii-de-Jos, Gorj.

203

www.dacoromanica.ro
Fugi, soare sec, Toate cutitele,
Ca te-nec Toate frigarile,
Cu apa din lac, Toate sagetarile,
Cu iarba din gard, Iesiti 0 fugiti,
Sa treaca. (cutaruia) dorul de cap. Pe (cutare)-1 parasiti
Fugi, izbitura, $i-1 cura00.
Ca te-ajunge stropitura, $i (cutare) sa ramlie curat,
Din creierii capului, luminat,
Din fata obrazului, Ca steaua din cer,
Din zgirciul nasului. Ca roua din cimp,
Fugi, izbitura, Ca argintul strecurat,
Ca te-ajunge stropitura. Ca Maica Precista ce 1-a lasat.
Rept, 1 : Se descinta la pirlu cu noui pietre 0 se arunca pietri1e
in noua ii'rti.
De la Catrina Ioana Scurtu, din
Urdarii-de-Sus, Gorj.

Tu, soare sec din rasarit, Soare laietesc,

Tu, soare sec din pi-111z, Soare tiganesc,
Tu, soare sec din amiazi, Soare catcaunesc,
Tu, soare sec din chindie, Soare turcesc,
Tu, soare din cintatul cocoOlor, Tu, soare al sorior,
Sa ie0 de la (cutare), Tata al surorilor,
Din creierii capului, Iesiti de la (cutare) ;
Din boboawle ochilor, Nu-1 sagetati,
Din baierile inimii, Nu-1 culitati,
Cu toate junghiurile, Nu:1 junghigi,
Cu toate cutitele, CI ie0vi 0 mergep. in ale vai,
Cu toate sagetaturile. In scorovai,
Ca tu, soare caiesc, Unde popa nu toaca,
Soare bivolesc, Unde cline nu latra,
Soare vacesc, Om nu chiote0e.
Soare oiesc, Acolo sint fete frumoase,
Soare capresc, Plapome de matase,
Soare porcesc, Mese:ntinse,
Soare ciinesc, Fa'clii aprinse,
Soare erpesc, Buyi cu yin,
Soare pasaresc, Care cu fin.
Soare rumanesc, Acolo sa va duceti,

284

www.dacoromanica.ro
Soare rosu, alb, negru, galben, Nu-1 gimfa,
verde, Nu-1 umfla,
Scare turbat, Nu-1 sageta,
Soare veninat, Iesi de la (cutare) si-1 usureaza,
Soare sec, Ca pasiirea zburatoare,
Scare prea sec, Ca Una de oaie,
Iesi dm trupu (cutaruia), Si du-te in vai,
Din cap, In corovn,
Din creierii capului, In coadele Tarilor,
Din zgirciul nasului. In copitele cerbilor.
Tu, soare sec din zbura'turi,
Tu, soare sec cu Muma-Padurii, Si pe (curare) sa*-1 Iasi
Cu moroiu, Curat, luminat,
Cu moroaka, Ca aurul strecurat,
Cu strigoiu, In numele tatalui si al Maicii
Cu strigoaica, Precistii inchinat !
Reet: Se descnt Cu nou'i pietre la riu i cu pelin si se zice
vorbele :
Cum ypala apa toate pietrele, Cu pelinul 11
Asa sa se spele dorul de la Cu pietrile 11 impietrii,
(curare). De la cutare 11 potolii !
De la baba Dumitrana Dumitru
Stoica, din Rogojelu-Gorj. Vezi
un mic descintec ,.din de soared,
ca variant'a a acestuia, in colectia
plrintelui (S. Fl.) Marian, p. 321.

Fugi, soare sec, Timplele i se ba'tea.

a pe vintul turbat
Ca te-nec,
Eu 1-am inecat.
Eu dar te-am descintat,
Pe (curare) 1-am lasat
Ca peste (cutare) ai suflat, Curat,
Urechile ii plesnea, Luminat,
Ochii i se umfla, Ca steaua din cer la'sat.
Reterd : Se descint N. la fluting de trei ori cu cite trei pietre, cari
se aruncl si in fintina% Descintecul se face in scapatatul soarelui.
De la Simina vra'jitoarea, din
Gresia-Teleorman.

281

www.dacoromanica.ro
Soare sec Iesi de la (cutare),
Si prea sec, Din creierii capului,
Din rasaritul soarelui, Din zgirciul nasului,
Din revarsatul zorilor, Din maduva osului,
Din cintatul cocosilor, Si du-te in scapatatul soarelui,
Din miazazi, Unde cocosu nu cinta,
Din miazanoapte, Unde matura nu se leaga,
Din apus, Unde dine nu latra,
Din rasarit, Unde om nu se simte.
Refeta" : Se descinta cu noua pietre in ap a. si cu secerea si se zice
cuvintele : Cum taie secerea toate paiele, toate ierburile i toate gu-
noaiele, a$a sa se taie dorul de la curare ; culm spara apa toate pietrele,
mate malurile, asa sa se spele toate junghiurile, cutitele de la cutare".
Se ia fiecare din cele noua pietre si se face cu ele mice in fata obra-
zului si se repeta cuvintele de trei ori : Cum e piatra de tare, asa
sa se intareasca capul cutaruia".

De la Maria Nici Udroiu, din

Rqiori-de-Vede.

Soare alb, Tu s te iei.

Soare negru, Eu te trag,
Soare din vint, Tu s te tragi.
Soare din pamint, Te iau din ici,
Soare de ziva, Te arunc colea ;
Soare de noapte, Te iau dupa spini de maracini
Soare cu soare,
Nu umfla, $i te-arunc pe plapoma
Nu sageta, de niatase,
Nu junghia, Tu, soare, s te duci acasa,
Nu cutita, Si (cutare) s ramina curat,
Nu gimfa, Leac din mina mea, de la Maica
Ca. eu te iau, Precista.
Reteta : Se descinta la piriu cu noua pietre si se leapada la cele
patru puncte cardinale.

De la baba Ilinca Gageanu, din

Petregii-de-Sus, Gorj.

282

www.dacoromanica.ro
Cu sgeata voi insgeta SI ra'mli (cutare)
Si cu limba voi discinta, Curat, luminat,
Si v'i voi arunca Ca aurul cel curat,
In strohu tna'rii.
Acolo vit asteapti Ca argintul cel strecurat,
Mast-ntinsi, Ca Domnul d 1-o zidit,
Cu la'clii aprinsi, Ca Maici-sa ci 1-o facut.
Se repet acest descintec de nou'a' ori.
Cules de Inv. pr. T. Lascar, din
corn. Socea-Cindesti, jud. Neaml..

Pornit-a (curare) gras, frumos Cocosii nu cunt',

Si la rnez pe cale Clinii nu latra'.
S'agetatu-l-o prins, Iar (cutare) s'a" r'imina"
Creirii capului Curat, ssansatos,
Prin induva ciolanelor. Ca de Durnnezeu la'sat.
Chiei, diochiule, Cules de inv. I. Mironescu, din
Si te du uncle cont. Taziau, jud. Nearnt.

De soare sec
Pleca' (cutare) Soare sec,
Pe cale, Lucru vrajma'sesc,
Pe 6:rare, Soare din nou' azeci si nou de
Se Intilni cu Maica Precista sori,.
in cale. Iesi de la (cutare) din mcluliiri.
El se vnta, Iesi din piept,
Se olecna, Din spate,
Maicii Precistii se ruga : Din oasele toate ;
Am plecat pe-un drum mare Din miini,
Si rn-am intilnit cu sfintu soare Din pla"mini,
Si m-a cuprins de picioare. Din urechi,
Scare, scare, Din frunte,
Sfinte snare, De sup; frunte,
Iesi de la mine Din gogoasele ochilor.
Din picioare. Nu-1 )unghia?

279

www.dacoromanica.ro
Nu-1 cutita, $i firseala de la (cutare),
Nu-I aprinde, Ca' tu, scare sec,
Nu-1 cuprinde, Cu Muma-Hdurii
Nu-1 firsi, $i
Nu-1 na'plal, Si cu miaiinoapte,
Ca' soarele sec. De-o fi din frig,
Cu lucru viajrnesc De-o fi din mincare,
In potecs pe (N) 1-a-ntimpinat, De-o fi din osteneaM,
In gura' i-a rasuflat, Din apucate,
gapu i 1-a turburat, Din data'turi,
Singe le i 1-a vs4rsat De la streine,
Si jos pe pa'mint a picat. De la vecine,
Tu, soare sec De la surate,
$i resec, De la cumnate,
5 nu umfli pe (N), De la moase,
5 nu-1 gumfli, De la nase,
5-4 potolesti, 5. te cluci i sa' te intorci,
Cum se potoleste Cram se intoarce steaua-n cer,
Toate suf1a'ri1e, Floare de soare.
La toate cilcirile, Ca eu te-am tutors
Toate pa'sze1ele $i te-am sorocit,
La toate scorburele, De la (cutare) te-am gonit,
Si caii la cosieri Pe trupini
Si oile la tirle $i rada'cini.
5i vacile la oboare.
Asa sa' se potoleasd 5. ra'mlie (cutare) curat
Toata' durerea, $i luminat,
Toata greata, Ca o caa' mturat,
Toata. ceata, Ca o faa pieptnata",
NaPrgiala Ca de Maica Precista gsat.
Retetl: Se descinta' la riu in marginea vadului cu nousg. pietre
.albe. Se ocoleste cu ele capul bolnavului si se arund cite o piatra
pe rind ckre cele patru puncte cardinale. Cu apa din riu se stropeste
cel bolnav si la sfirsitul descintetului se zice i cuvintele :
Fugi, soare sec
Si prea sec,
Ca' te inec !
(Se repet'g de trei ori.)
De la Maria Predi, Ba'rba'teti-
Vilcea.

280

www.dacoromanica.ro
 De rosard
A fost un cen row, Lumea era tot rosie,
Tale un pom rosu 5i a luat-o pe un drum row.
$i facu o biserica rosie,
Cules de inv. Z. Pavelescu, din
Popa era tot row, corn. Rai, jud. Ialomiva.

De rusalii
A plecat (curare) Rusaliele o zis :
Pe cale, Vin (cutare) de rnaninca !
Pe carare, El o zis : Nu maninc
Pe drumud cel mare ; la masa voastra.
$i cind n dealul Vin' de bea un pahar de vin.
Sub umbra norului, Nu voi sa beau din paharu
In zapodia rugului, vostru.
In helisiea vintului, Vin de dnta'.
Iaca acolo Nu yin.
Anania Santasia, Vin de joaca'.
Cu soru-sa Irodia, Nu vin s joc la jocul vostru.
Doamna zinelor, Dar Erodia Doamna Zinelor,
La un copaci frunzuros, Cu toate neamurile ei,
Cu tatal kr, S-au miniat,
Cu surorile lor Cuvint n sarda: (cutare)
$i cu toate neamurile lor, nu le-au luat,
Sedea jos si minca, Ca' rusine mare le-au fa'cut.
bea i petrecea, Ele 6-o Imburzuluit,
$i din revolvere da, De jos s-o sculat,
$i pe cine intilnea
La (cutare) a alergat,
Ii ologea.
Brinci din picioare altii i-o dat.
(Cutare) pe acolo a trecut,
In loc o statut, Cules de inv. N. Coeiorva*, dia
La dinsele s-o uitat. coin. Docani, juct. Tutava.

277

www.dacoromanica.ro
 De sag eteiturti
A purces (cutare) Gras t frumos,
Pe oali, pe caran, Tari i voios.
Gras t frumos, La mijloc di oali
Tan t voios. Intilnindu-m-o leu cu leoai,
La anijloc de cale Int Ilnitu-l-o Zmeu cu zmeoai,
Leu cu leoai, zmeu cu zmeoai, Rodii Doamna cu toati fetili
Rodie Doamna cu toati fetili Si cu toad nevestili.
St cu toati nevestili, . 5-o zts s ii cint cinticu
5-o zis sa' ii chit cinticu $i si ii gioc giocu.
51 si 1i grim giocu. Iar eu nici cinticu nu li-am
Iar eu nici cinticu nu ointat,
li-am cintat, Nici giocu nu li-am giucat.
Nici giocu nu li-am giucat, Eli mai tari s-o minietu,
Eli mai tare s-o minietu, Carnea mIncatu,
Carnea rii-o mIncatu, Singele rii-o Eaut,
Singe le rii-o bantu, Ca pi-on fuior de cinipi
Ca pi-on fuior di cinipi m-o sarmat,
m-o sUrlanat, In mijlocu cimpului m-o aruncat.
In mijlocu drumului m-o aruncat. Iar eu am purces cu glas mari
Iar eu am purces cu glas mari par-in ceriu,
psar-in cerma, Cu lacrImi pnmint.
Cu lacrmi Par-1n p*amint. Nimi-n lumi nu m-o auzit,
Nimi-n lumi nu m-o auzit, Dicit Maica Sfinta Maria,
Dicit Maria Sfinta Maria, Maica Domnului,
Maica Domnului, Din poarta cerului
Din poarta cerului M-o auzlt
M-o auzit $1 m-o 1A'zut.
$i m-o xlzut. 0, tu leu cu leoai,
Cum m-o Vazut, Zmeu cu zmeoai,
.151ila" i s-o faCut, Esivi de la (cutare)
La mini o vinit : Din sintl,
0, (culare), di ci piing:, Din 0(344,
Din creierii capului,
Di ci ti riisnesti ? Din auzul urechilor,
Cum n-oi plingi, Maki Ra'acina rna'snlor,
precurati, Din vederili ochilor,
$i cum nu m-oi Din suti di nodureli,
C-am purces pe cali, Din rill di incheitureli ;
Pe carari, Ci cu m'a'tura voi msatura,

278

www.dacoromanica.ro
 De Rinzci din curit din iele (durere de stomac cu intepa'turi, in-
sotita' de varsa'turi si ameteala) se descina in usturoi sau in miere
pe care bolnavul le ma'nincg.
Desfacerea de CuOte din iele se rosteste numai.
De la Maria Nicolae Duma'noiu,
din Turcesti, Vilcea. Cu les de
Toma Dragu si D. DAghicescu.

De teapa.
Teapa' blestemata', Cu ghearele incovoiate,
Teap a'. din pa'duri talata', Iesi de la (cutare),
Cu cutirul ascutita', Nu-1 sketa,
In virful copitilor infipt, Nu-1 intepa,
S'a iesi de la (cutare), Nu-I cutita,
Din creierii capului, Ci te du in ale coame
Din zgirciul nasului, a cerbilor,
Din maduva oaselor, In copitele ciutelor,
$i sa' te duci la (cutare), In smircurile m'arilor,
Ca' aici nu e loc de intepat, Ca' acolo va asteapta' sa', cutitati
De sagetat, Si sg intepati pe fata lui
De cutitat, Ler-impa'tat,
Si este loc dint, Cea grasa' si frumoasg,
De la Domnul venit, $i v-asteapa cu mesele intins2
Loc de monastire, Si cu fkliile aprinse,
De cruce Sal mincati, s'a osOtati,
$i de biserica'. Iar pe (cutare) sa'-1 asati
Tu, teapa cu ucigasul, Curat,
Cu coarnele ascutite, Ca de maieal-sa dat 1
Refer a : Se descinta in apa" cu teapa' de lemn, facua din tufan,
care se si pune la copitele de fin, si se zice vorbele :
Cum, tu, tea0, ai fost taiata Asa sa iei toate tepile
$i din Odure ridicaa, si junghiurile
$i sa' le tai de la (cutare).
275

www.dacoromanica.ro
 Se bea din apa descintatg si se unge pe corp. 0 parte din apa
ra'masi se arund paste gard si se zice : Cum cade si se scurge apa
dupa' gard, asa sa' se scure toata' durerea, junghiurile, ceapa si du-
rerile de la (cutare)".

Cules de Chr. N. Tapu de la

Anca Mozoloaia, din Tr. Magu-
rele.

Pleca (cutare) Teapa' din apa',

Pe cale, pe carare, Teapa din nouazeci i noua'
Se-ntilni cu teapa-n cale. de tepi,
Teapa" cu bub, Ss iesiti din trupul (cuta'ruia),
Teapsi cu brina, Din capul lui,
Teap cu Muma-Mdurii, Din gura lui,
Teap cu soare-sec,
Teap5. turceasa, Din dintii lui,
Teapa' clineasc, Din ma'selele lui,
Teapsa porceasca', Din creierii capului,
Teapa' muscMeasca, Din zgirciul nasului,
Teapa ovreiasei, Din fata obrazului.
Teapa netoteasa, Nu te poate culca,
Teap5i din ra'sxitul soarelui, Nu te poate hodini.
Tea0 din prinz inainte, Du-te unde-s fc1ii aprinse
Teap 5.. din reva'rsatul zorilor, Si mese intinse :
Teapa' din cintarea cocosilor, Acolo i berea
Teapa' din malai, Si mincarea
Teapa din yarza', Si hodina.
Teapa' din peste, Si (cutare) s amina' curat,
Teapa' din yin, luminat,
Teapa' din rachiu, Cum Maica Precista 1-o la'sat.
N.B. Se descina in rachiu si in usturoi. /It rachiu se cla' cu un
fus iar usturoiul se eureste cu un ac.
Cules de Inv. I. Mateescu din
corn. Stroesti, Gorj.

276

www.dacoromanica.ro
 rinzg turceascg, Cg eu Maria dreg rinza,
Iesi, rinzg porceasca', PlIm'a.desc oeinza.
Iei rinza' de nousi feluri Cum se pranideste aluatu
de la (c utare). in c4istere
Nu-i strica rinza,
Nu-i strioa osinza. Si faguri de miere.
5i te du in lemne seci De la mine (cuaruia)
$1 in ale pietre red, Leac sg-i fie !
Retetei : Se descinei 'in rachiu i ceap alb. Rachiul se bea 4i
ceapa se mina'.
Cules de Ion Ionescu, de la Ma-
ria N. Turbatu, Runcu, Dimbo-
vita.

Plea' (cutare) pe cale, pe ca'rare, Si cu glas mare se ru0 :

Sa intilni cu sfintele in cale Ma lgsarsa'ti ou ameteaM,
5i-1 intrebarg : Unde te duci, Cu &sari.
Ce lucrezi Si sfintele nici n seam'a'.
Si unde te cga'toresti ? nu-1 bagara.
Inaintea cocosilor Rinza ce fku se necap.
Ii frinserg, $i se 'intoarse la locul el,
Ii ucisera", Ca faguru de miere,
Pn rinza ii i pierduei. Ca piinea tn c4estere,
Rgmase cu ameteaa R4'mase ornul curat, luminat,
$i cu firsari. Ca arginm strecu.rat.
Aa sfintele se nec'4.jir'i". Amin, amin, soare n senin,
$i drumu si-apucati, Ramase omul ca arginml
La massa bun'a se puserg. strecurat,
Ce falcu 1i oe lucrg, Cum Maica Precista 1-a asat.
Ochii aruncg,
Dupg ele s-apuea Cules de inv. G. Giurumpscu, din
$i la masg le gIsi, corn. Ruptura, Mehedinvi.

Rinal din cutite din iele

Fugi, Tatkt, Cu mlinile
Cu barba d-un cot, at pralinile,
273

www.dacoromanica.ro
Cu picioarele Rinza mi-ei rasturnat,
Cit rischiaoarele, Singe le mi 1-ai turburat,
Cu ochii De picioare
Cit taierile. Pietri de moara
M-ai gasit Mi-ai atirnat,
Cu usea descuiata, De coaste
Cu fereastra destupata, Phimburi atirnate.
Cu matura dezlegata. Eu mi-am descintat,
Usa mi-ei descuiat, Rinza mi-am dezrasturnat,
Ochii ti i-ei aruncat, Pieptu mi 1-am desclestat,
Pieptu cu spatele Singe le mi 1-am indreptat,
Mi 1-ei inclestat, Trupu mi 1-am luminat.
Noa Pusul cutitelor este o vraja. lntorsul i Cutitele din iele
sint desfaceri. Rinza din cutite din iele e un descintec.
Cutitele se pun cu scop de a da junghiuri cuiva i chiar de a-1
nimici. Intorsul cutitelor are de scop de a vindeca pe cel ce sufere
si de a arunca junghiurile asupra celui ce le-a dat.
Iata cum se pun cutitele : Se ia un bait de alun, se aseaza pe
pragul casei i, dupa ce se zice o data vraja cuvenita, se infige in
acel bat un cutit alamat ; tot asa se face st cu alte noua cutite, repe-
tind de noua ori aceeasi vraja. Apoi se toarna peste cutiite apa luata
de la o fintina parasita, care apa se fierbe putin inainte de descintec
cutitele se incuie intr-o lada, ca s nu-si piarza tfocul. Apa trebuie
sa fie fiarta in clocot, cad altfel cutitele n-ar avea nici un efect, sau
efectul ar fi prea slab.
Cutitele se intorc cam in acelasi fel : Se ia tot un bat de alun
s: se aseaza pe prag ; se infige in bat intii doua cutite, pe urrna
cite unul. 'Dina la zece, rostindu-se desfacerea cuvenita, de noua ori.
Se toarna peste cutite apa fiarta, tot ca la pus de cutite, si se incuie in
lada'. Se mai poate intimpla insa ca cel ce vrea sa-ntoarca cutitele sa se
duca tocmai la vrajitoarea care i le pusese. Atunci aceasta, de teama
ca sa nu sufere, in loc sa-ntoarca cutitele, le ridica, adica le scoate
din lada in care le incuiase si, asezindu-le pe prag, desfige i arunca
intii doua cutite, pe urma cite unul, zicind :
Cin' v-a pus
V-a pus cu unu,
Eu v-azvirl cu doua etc.
adica rosteste desfacerea schimbata.

274

www.dacoromanica.ro
Soare toxacat, $i descinge,
Nu umfla, $i vorbi,
Nu gimfa, $i-mblinzi.
Nu ticura. (Cutare) nu te stie culca,
Cum sare aschia Nu te stie scula,
Dinaintea voinicului Nici incinge,
Si dintr-a securii, Nici descinge,
Sare fuga si s'i duce, Nici vorbi,
Asa s'i sai Nici imblinzi ;
$i si' rassai, Te-asteapti.
Si fugi Cu mesele strinsi,
$i si" te duci Cu fachile stinsi%
Unde fatsi mare Cu paharele goale.
Cosifi nu-mpleteste, Fugi,
Unde pop a. nu slujeste, Uriti-1,
Unde voinic nu chioteste ; Parasiti-1,
Si te duci $i va duceti
La fetele lu' Crai, In pisciunea oilor
Ca te-asteapti Si-n rimitura porcilor,
Cu mesele pusa., Si-n jucatura vacilor ;
Cu faclii aprinsa, Oile s'i vsi pasci.,
Cu paharele pline ; Porcii sa. vi rime,
a ele te stiu culca, Vacile sil Va: joace,
T.e stiu scula, Nimic de voi
$1-ncinge Sa nu s-a1eag5.
Nota. De soare sec (durere de cap) se descinta cu noug saschii
in apa sau in rachiu, repetindu-se dettcintecul de noua ori. Cu apa
se uei sau se leaga la cap bolnavul.
Unele femei descinti cu noua: boabe de porumb sau de grin in
apa ; duii ce desdnti fiecare bob in parte, il azvirla, iar cu apa
uda: la cap pe bolnav ; altele desdnti tot in apa, cu care se uda: pe
cap bolnavul ducindu-1 lingi propteaua unui gard ; altele descinti
cu noua pietricele in ap'i si udind capul bolnavului Cu dosul miinii,
arce :
Fugi, soare s'ic, Dos de mini%
Cu izbitura:, Stropittni.
Ca: te-ajunge dos de midi,
De la Ilina lui Ioneafa, din Cer-
nisoara, Vilcea.
Culese de Toma Dragu si D. Dra'-
ghicescu.

289

www.dacoromanica.ro
 De soare d-el mare
Pasarea d xer, Din fata obrazului,
A facut cuibu d zer, Din zgirciu nasului,
In copaciu d er Si lasa-1 luminat,
Si-a facut oua d er, Ca maica-sa care I-a facut,
Si-a scos pui de xer Ca roua cla p pamint,
Si se vaita, ramiie curat,
Sa" olacaieste Luminat,
Ca n-are cu ce-i imbucatari, Ca Maica Precista din cer.
Cu ce-i zburatori. Da la mine dascintecu,
Du-te la (cutare), care-i Da la Maica Domnului leacu
bolnav De la baba Rada, din tireat.s.
Si ia-i soarili din cap, de Sus, Prahova.

De spurcat
A fost un om row trecator, Cu tamiie neagra te-am tarniiat,
Din noua sate viitor, Cu sar te-am insemnat,
$i peste (cutare) a suflat Cu piper te-am ardeiat,
$i toate boalele i le-a dat. De la (cutare) te-am alungat,
Dar eu, spurcatule, necuratule, La noua ckele te-am trirnii,
Uritule, coltatule,
Te trimiteam in coadele serpilor, Ckelile te-au inghivit ;
In cracile racilor, In coarnele cerbilor te-am
/n fapile aricilor, aruncat,
In fundul rnarilor. In talpa iadului te-am bgat ;
Ca cu yin i cu rachiu te-ani In gura zmeilor te vlram
imbatat, $i de la (cutare) te goneam.
Referd: Se descinita in yin amestecat cu rachiu, In care se pune
tamlie neagra si piper (boabe) i putintel usturoi. Se descinta in
trei seri, lunea, miercurea i vinerea noaptea, tirziu, pe vatra focului,
uitin. du-se cu ochii pin cowl casei la o stea. Amestecul de rachiu
si yin descintat se bea de cel bolnav in trei zile.
Cules de Chr. N. Tapu de la
baba Simina, din Gresia, Teleor-
man.

290

www.dacoromanica.ro
 De surdumaci
Voi, surdumaci, Unde p5s5ric5 nu ciric5ie,
Turmaci, Uncle rata nu m5c5ie,
Sal iesiti, Unde gisc5 nu gigiie.
Sa plerigi, Pe spini,
rnuriti, Pe m5r5cini
plesniti de la (cutare) : V-am aruncat,
Din creierii capului, $i voi, surdumaci, v-avi imuiat
Din fava obrazului, Si pe (cutare) 1-ati 15sat
Din zgirciul nasului, Curat, luminat,
$1 s va' ducevi Ca argintul din strecurat,
Unde pop5 nu toac5, Ca Maica Precista ce 1-a 15sat.
Reteta : Se desoina cu oala cu linguri i cu un culit. Cu oala
se abureste copilul in gur5 si la cap.
De la Catrina Ioana Scurtu, Ur-
darii-de-Sus, Gorj.

Voi, surdumaci, Oti fi cu umfaturi,

Wajmasi, Oi fi cu gimfa'tur5.,
Clini, Ovi fi prin
Pigini, Pe supt inim5
56 iesiti, $i pin cap,
S5. pierivi,
Pe supt cap,
Cum piere spuma de mare
$i roua de soare, Pin creieri,
Asa s5 pieriti de la (cutare). Pe supt creieri.
C-oti fi surdumaci cu trec5tur5, Voi 50 iesiti
Cu izbitur5, $i s5. va' duceti
Cu rimnitur5, In ghena [sic] focului nestins,
Cu moroi, In valea adinc5,
Cu moroaic5, Unde cocos nu cint5.,
Cu strigoi, Unde fat 5. mare nu se piapt5n5,
Cu strigoaic5. Unde urm5 de secure nu e,
Oti fi cu p5reri, $i (cutare) s r5miie
Ovi fi cu dureri, Curat, luminat,
291

www.dacoromanica.ro
Ca argintul strecurat Desdntecul de la mine,
$i ca aurul suflat. Leacul de la Maica Precista.
Rcree : Se descinta" Cli oala cu ap 'a". fiarta' cu sase linguri, cu
pteptenul, facaletul si cu cutitul. Copilul bolnav se abureste cu oala
la gutu si in cap, repetindu-se la fiecare abureaa descintecul de mai
sus.

De la Dumitra BIclucan /Vargoi,

Urdarii-de-Jos, Gorj. Culese de
Chr. N. Tapu.

Pentru ppirlaif
Noui feti, noui babi, noui Patru feti, patru babi,
sopirlaiti, patru
Opt feti, opt babi, opt Trii feti, trii babi,
trii sopirlaiti
sopirlaiti, Doul feti, doul babi,
$epti feti, septi babi, septi clout sopirlaiti,
sopirlaiti, 0 fad, o babi, o sopirlaiti,
$esi feti, sesi babi, $i nici-o fad, nici-o babi
sesi sopirlaiti, ii nici-o
Cinci feti, cinci babi,
Cules de inv. Gh. Carpen, din
cinci sopirlaiti, corn. Curtesti, jud. Botosani.

De trinji

Desdntecul meu, Adt sa' stea trinjii la (cutare).

Leacu lui Dumnezeu.
Cit o sta un Oralab tn rai,
Atit s stea trinjii la (cutare).
Cit o sta un popa n rai,
Atit sa' stea trinju la (cutare).
CIt o sta o zmeoaic 5. in rai,
292
Cit o sta zbursaturoiu cu
zbura*turoaica in rai,
Atit s'a" stea trinjii la (cutare).
Cit o sta ovreiu cu ovreica in rai,
Atit s stea trinjii la (cutare).

www.dacoromanica.ro
Cit o sta o curvl cu doi frati Cit o sta o fermecatoare in rai,
in rat, A.tit sa" stea trinjii la (cutare).
Atit sa" stea trinjii la (cutare).
Refeta : Se descinta' in oala cu aiA, cu boji si .cu fir de par,
si toate acestea se pun la cos, unde se usuc s. de f urn, s t dadi se usuc'a
bine se usuca' si trinjii.
De la Floarea Srkinoaia, din
Roia, Gorj.

Soricie, buruiana' mare Si sa: ta'ma'duiesti.

$i rnai mare Sa-i seci toate vinele,
Decit toate buruienile, Toate durimile,
Nu te-am luat de vro bere, Toate usturimile.
De vro mincare, Si s'a ratniie (cutare) curat
Ci te-am luat sa lecuiesti si luminat
pe (cutare).
D-o avea trinji, d-o avea Ca steaua din cer,
trinjoaia Ca roua din cimp,
D-o avea neg, d-o avea buba, Ca argintul stricurat,
D-o avea nousazeci si nou'a Ca maica-sa ce 1-a fapt.
de feluri de bub.a,
Ce fel de bub a". o avea, Descintecul meu,
Sa" te rniostivesti Leacul de la Dumnezeu !
Retetc 1 : Se descinta' in pride alba.' si galbena'. Se amestedi cu
unt alb si se unge cel care are trinji. Acest medicament usuea rana si
buba, Oda' cind se face o gaml. Dupa' aceea se face o alifie care creste
carnea, compusa' din tamlie, unt, seu de oaie si ceaia. Cu aceasta' alifie
se unge bolnavul la rana pina cind carnea creste la loc.
De la Floarea Stancu Slalescu,
din Nanov, Teleorman.
Culese de Chr. N. Tapu.

De urcior
Sa" descintsa sara si se zice : Curn nu-i acum dimineafa%
Bun s. dimineata, urcior, Asa sa n-agiungi tu pina
dirnmeata.

23

www.dacoromanica.ro
 In timpwl cit se zic aceste cuvinte sa' atinge ulciorul cu cOada
unei lingtrri infierbintate.
Cules de inv. D. G. Trifan, din
corn. Bicaz, jud. Neamt.

Ham, ham,
Urcior,
Burcior,
Cit oi fi eu cline,
Atit s'a stai tu pina" miine.
Noai. Descinatoarea latr de trei ori la cel ce are urcior (urn-
fla'tura' la genele ochilor) si suM peste ochi de trei on.
Cules de la Maria Nicoiae Du-
minoiu, din Turcesti, Vilcea.
Cules de Toma Dragu si D. Dr5-
ghicescu.

Hap, hap, ulcior de cine !

Cum nu sint eu cine,
Asa s'a nu ajungi pina' mine.
Cules de C. R. Teof5nescu Grib-
incea, din corn. Bicaz, Neamt.

Contra wrsitoarelor
Ursitoarea impunge in carne Om sau femeie ssntoassa'.
. slalii, Capra neagr 5. calca' in piatei,
Eu impung in came gras i oase ; S'a". dea Dumnezeu lui (cutare)
Sa' tImiie (cutare) s'al-i treaa.
Se infierhintg o frigare in foc si apoi Ise stinge in ap'i rece zicina
cuvintele de mai sus.

Cules de inv. D. Dediu din corn.

Fistiiven: jud. Nearnv.

294

www.dacoromanica.ro
 Pentru vrsat cositorul
Se scula (N) in varsatul zorilor, S'a te faci un leu paraleu,
in dntatul cocosiior, S'a te pui in beregati, unde
$i se-ntilni cu vinturile, sufletu iese des.
cu virtejele, cu spurcatu. Toti costararii te cumParara,
Eu cu sfintele 1-am descintat, Toate adarile, tingirile le
De la (N) I-am departat, -
De virful macesilor 1-am atirnat, spwra.
La biserica' 1-am minat, s caza Tot asa sa se spele trupul lui (N).
la daruri cel bolnav. Noual psasa'rele venea,
Dar d-o fi, d-o fi de la femeie Sfinta Miercuri le chema,
dat, De leacuri le intreba,
Ea te-a sorocit mai imblinzit, La puntea raiului le trimetea,
Eu te interc mai amkit ; Acolo ierburile s'a-nverzeasca',
Ea te-a sorocit cu una, cu dotfa, Vitele s'a pasea, iar (N) sa"
Eu te intorc cu seapte i cu nou'a.
Sa le duci ca clinele araltrind, se tamaduiasea
Ca broastele oracaind i ca serpii De spurcat, de sfinte, de boan:
diraind ; gi altele.
Not'a. Cositor, vra'jit cu vorbele de mai sus, se topeste pe foc
in o tinichea i topit se toarnsa intr-o strachida cu ap a. pus'a deasupra
capului celui bolnav, i daca cositorti este prea farimat n apsa, arata
zacere lung i grea ; iar de nu este farimat, ci strins la un loc, is
semne de ins'anItosire. Se ia cositorul si se vira' sub o proptea la gard
pentru a nu calca i alti oameni in el, cki se boldaveste. Daea voieste
r'aul unui alt om, cel ce varsa cositorul arunca cositorul in oborul vi-
telor aceluia.
De la baba Simina, Gresia, Te-
leorman.

Costor, Junghiurile,
Vostor, Fiorurile,
In tigaie te-am pus, Cutitele,
Pe tine te-am topit Sa-getile,
$i oamenii i-ai lecuit ; Tiromeala,
$i te-am pus la (cutare), Firseala,
Sa-i scoti durorile, Ameteala,

295

www.dacoromanica.ro
Din crestetu1 capului Asa sa se taie de la (cutare)
Pina-n destele picerilor. Boa la, duroarea, junghiurile,
De-o fi din calcatura, Cutitele, sagetile.
De-o fi dupa drum, Si (cutare) sa ramiie curat,
Din raspintii, luminat,
Din mincare, Ca argintul strecurat,
Din sculare, Ca aurul suflat,
Din culcare,
De-o fi din ras'arit de soare, Ca Maica Precista ce 1-a dat.
De-o fi din fete necununate. De la mine descintecul,
Cum taie secera asta buruienile, De la Maica Precista leacul.
Rugii, bozii, verzi i uscate, Leacul sa se gaseasca
Si dulci i amare, Si (cutare) sa se tamadulasca !
Reteta : Se descinta cu secera. Costorul se pune intr-o tigaie
mica, uncle se topeste pe foc i se varsa intr-o strachina cu ap. Ru-
gina ce ramTne dupa costor tin apa este semnul d bolnavul are
argint viu dat de dusmani. Dula cantitatea de rugina rmas in vasul
cu apa, vrajitoarea recomanda bolna vului cite dramuri de argint viu
trebtue s bea, ca sa se insanatoseasca.
De la vr'4toarea Ilinca Mirtu-
leasa, din Rosiori-de-Vede.

Luni de dimineata (cutare) Cu necuratu

s-a sculat, Si cu visele rele.
Pe cale, pe earare D-o fi (cutare) izbit din sfinte,
P1eca inspre soare rasare, Din cale, din vint,
Vaitindu-se, D-o fi din pamint,
Olecaindu-se. SI scoti, costorule,
Maica Sfinta Marie din cer Vostorule,
ii auzi, Frigurile,
Pe scar a. de aur se pogori, Racorile,
La (cutare) descintatoare ii Durerile,
trimise, Rautatea i greutatea,
Ca s scoata toate frigurile, Farimatura, zobeala,
Toate fiorile si racorile, Firseala i ameteala,
Toate durerile i ametelile, Argintu viu cu necuratu,
Greutatea i rautatea, Cu visele rele, cu spurcatu,
Farimatura, zobeala i firseala. Cu scaldaturi,
Argintu viu cu spurcatu, Cu aruncaturi,
296

www.dacoromanica.ro
Cu dataturi, Din toate maduvele.
Cu facaturi. Sa-1 trimeti argintul viu cu
Tu sa-1 scoti din mtini, necuratul,
Din picere, In coadele zmeilor,
Din madulare, In copitele ciutelor,
Din rinichi, Unde cocos nu dnta,
Din ficati, Unde dine negru nu latra,
Din bosogi, Ca acolo va este lacasul
Din inima, Si oleagul.
Din auzul urechilor, Si pe (cutare) sa-1 lasi
Din zgirciul nasului,
Din plopile ochior, Curat,
Din zgirciul nasului, Luminat,
Din fata obrazului, Ca steaua din cer,
Din creierii capului, Ca roua din dmp,
Din toate vinile, Ca maica ce 1-a facut.
Retetel : Se desdnta cu secera pe un varrai in care se incalzeste
costorul, i dnd se toarn n vasul cu apa se zic cuvintele : Cum
taie secera toti bozii i rogozii, toate paiele i useaturile, asa sa se
taie toate durerile, junghiurile, cutitele, usturimile, vapaile, aprinde-
rile de la (cutare)".
De la Oprica $erban, din corn.
Driga'nqti, Teleorman.
Culese de Chr. N. Tapu.

De veninare (muqctura) de qearpe

Pasare alba, De pui, de puiandra,
Codalba, De napirca, de napircoaica,
Sus se inalta, De pui, de puiandra,
Jos se lasa, De gustere, de gusteroaica,
Pe buturi de vita se puse. De pui, de puiandra,
Buturul s-aprinse, De sopirla, de sopirloaica,
Vita taiata, De pui, de puiandra,
Mestecata, De musca, de muscoi,
Peste gard aruncata, De pui, de puiandra,
Din gura de searpe vindecata. De dine, de dinoaica,
De searpe, de serpoaica, De pui, de puiandra,
297

www.dacoromanica.ro
De copoi, de copoaica, Trupul (cutaruia) se dezvenina.
De nevastuica, de nevastoaica, Si se vindeca,
De ursi, de ursoaica etc. $i ramase (cutare)
De albina, de albinoaica, Curat,
De viespe, de viespoaica, Luminat,
Toate muscaturile,
Toate loviturile, Ca aurul strecurat,
Toate-nvepaturile, Ca Maica Precista in cer ce 1-a
Toate se dezveninara, lasat.
Rereta : Se descinta cu viva verde de vie in lapte dulce si cu
laptele se uda la muscatura si se bea din el.
De la baba Stanca Deconescu,
din Sicelu-Gorj. A se vedea un
mic descinteo in colectia d-lui
G. Dem. Teodorescu, p. 393. 4. o-
loana I, unde citeva versur,
la inceput se aseam5n5.

Codaule, ce stai pe ghizdurele $i un bav de alun

trist i mihnit ? $i te-oi lovi in cap,
Ori ai muscat pe cineva ? $i tu oi muri
Taci, proclete de dine, Si (cutare) s-o-nzdraveni.
eu oi lua un ban de argint
Reretel : Se descinta de rei ori in apa neinceputa ori In oall
noua cu un ban de argint i cu tin bav de alun sau de boziu ; se spala.
cu apa si se da s bea.
De la Mos Badea Coseream
Rosiori de Vede.

Apucai prin niste pruni marunvi, -- Am muscat pe (cutare).

Intilnii un searpe necajit, Ce-i dai leacul ?
Mihnit si amarit. Fierul i otelul,
De ce esti, searpe, necajit, Masga de alun
Amarit si mihnit ? $i apa neinceputa.

298

www.dacoromanica.ro
 Reteta : Se repea de nota ori desdntecul ; ba't-til de alun se co-
jeste, se pane in ap5"., si se da s bea bolnavului.
De la Mos Stan Tobl, Rosiori
de Vede. Vezi G. Dem. Teodo-
rescu, p. 393, coloana I, primul
descintec de searpe, in care ul-
timele citeva versuri se aseam5n5.

A plecat (cutare) pe cale, pe Sa' iaa junghiurile, usturimele,

carare, Cutitele, durimile de la (cutare),
S-a intilnit cu vipera in cale. Din picere, din umfla'tura',
El pe vipeti a calcat, Din musca"tura',
ipera s-a-nveninat Din veninsaltura,
Si pe el 1-a muscat.
Si leacul i 1-am ca'utat $i (cutare) s rmiie curat,
$i 1-am aflat in nuia de alun, luminat,
In tichia de boj. Ca de Maica Precista lasat.
Retera : Se desdnt n lapte dulce si se bea .din el si se oblojeste
ia muscatura' cu boji fierti in lapte dulce.
De la Oprea $erban, din Drha"-
nesti-Teleorman. A se vedea o
varianfi in coleclia d-lui G.
Dem. Teodorescu, p. 393, coloa-
na I sus si col. II jos si p. 396,
col. I sus.

Pasare pestruie Buduroi eleata',

in sus zbura", Musca'tur de searpe,
Pe bustean de vie pica. De serpoaica"
-Busteanu s-aprinse, Veninaa
Ploaia J stinse. Vindecaa.
Retete : Se desdna cu via de vie sau cu virf de boj n lapte ;
cu laptele se unge omul unde este rana de muscatura de sarpe. Se re-
-pea desdntecul de trei ori.
De la Maria Mame, din Roma-
nesti-Gorj.
Culese de Chr. N. Tapu.

299

www.dacoromanica.ro
 Tun-n cer, Carnea de os,
Tun'a pe pa.mint. Osul s rmiie gna'tos.
Prepelita' pestrifa Cine i-a adus vestea,
Sa"-i beie povestea.
Se vine de pelifa", Cite cuvinte am uitat,
Pe lifi de came, Toate ssa' fie cu adeva"rat.
ReteC : Se descint'a' cu crengi de alun, cu iarbsi crescuta' prin
gard i cu ap neinceputsi. Se descint '. rei zile de-a rindul, in fiecare
zi cite de trei ori : dimineata, la amiazi i seara, si de fiecare data
se spune descintecul de trei ori.
Comunicat de d-I M. Canianu,
Bucuresti. A se compara cele
dou variante din colecvia d-lui
G. Dem. Teodorescu, p. 394, col.
II. Vezi i Descintece, [ S. Fl.1
Marian, p. 224, 226, 227.

Sfinta troica",
Pasa're pistrita'. $i el asa s-a rusinat :
Calcsa-n piatra", Pagre gheaosa' fusera',
Piatra a tra'snit, Pe bucium se puseii ;
$earpele a plesnit, Buciumu
La un loc cu nasu, S-aprinsetl,
Naw, alunasu. Ploaia
A plouat
$i 1-a stins ;
1VIa"-nchin cu da'scintecu Vita'
Si Dumnezeu s'a vie cu leacu. Din vita'
Math%
De la I. Pescaru, din Gura Belii, Buba'
Prahova. Cules de Chr. N. Tapu.
De sarpe musca6-. ;
Cu alunu alunas,
Ca' e al lui bun nas,
Pleal sarpili la riul lui Iordan, Eu 1-am descintat
Sa"-ntilni cu (cutare, vita') $i el asa s-a rusinat :
'N cale, Nas, nas,
0 rnusca" De tine in-am rusinat
$i-o turbull, $i leacu ea' i 1-am dat.
Inda'ra't se inturda'...
Eu 1-am descintat Din Priboieni-Musc el_

300

www.dacoromanica.ro
Plecai Iacob (sarpili) la riul lui Ca pielea de os,
Iordan Ci nu esti di folos.
Sa bea apa ; Cine si-a stirnit vestea,
Se-ntilni cu (cutare, vita)
'N cale, Vestea i povestea, sa-ti bea zama.
0 musea
Si-o turbura, Din Cristesti, Botosani.
Cu les de inv. J. Iordichescu.
/nda'rat se inturna'
Passarifal
Pestrita
Intr-o poienitsa
Se facu,
Este-o finfinit'a
Pe bucen se sui,
Si pe fintInita
Bucenu s-aprinse,
Este-o lespezifa.
Ploaia
Sub lespezifa
Ploua,
Este-o pas'are pestrifa.
Si stinse.
Buciumul mi s-aprinsa',
Maica Precista veni
Dete nousa ploi si4 stinsa'.
Cu trei bete de alun
Via talata, persecatsi,
Si cu para de argint,
Peste gard aruncata',
dea
Museatura' de searpe vindecaea.
In gura s bea,
Leacu sa-i dea. Din Pa'trsesti-M5g1asi, jud. Vilcea.
Cu les de inv. I. Ikadulescu.
Din Zgripcesti-Musce1.
Culese de C. 1151descu-Codin.
iprifa
Pestritsa,
Jurjiti pestriti, musci di peliti,
Prinsa' de pelita,
Pe lita di carni, carnia di os,
De os osos,
Osu si rImii sanatos.
Serpe veninos.
Din Curtesti, jud. Botosani. Cine o adus veste
Cu les de inv. Gh. Carpen. Beie apa' i iamine
Curat, luminat,
Iestritt, pestriti, Ca de Maica Domnului lasat.
Iesi din buruene
Din Tazau, jud. Neamt.
Si apucl de pele, Cu les de inv. I. Mironescu.

301

www.dacoromanica.ro
Silevestita pestrita, Apa sa fie de leac,
Prindi-te de pelita, Sa. ramiie (cutare) curat,
Pe Eta de came, Luminat, ca argintul strecurar,
Carnea de os, Ca maica-sa ce I-a facut,
Osul de alun, Cum Maica Precista
Alunul de apa, Din cer I-a lasat.
Se iau noua smicele de alun i noua crengi de boz, i aducin-
du-se apa neinceputa de o femeie sau om curat, se descInt n apa,
zidindu-se de noua ori desci"ntecul. Se spala rana omului sau animalului
muscat de sarpe.
Din Socea-Cindesti, jud. Neang.
Cules de inv.-pr., T. Lascar.

Pasare oloaga, M-a facut maica rau.

Drumul tu II trecusi, Calul ce-am muscat,
In lungis, curmezis, Leac eu am lasat,
In copac te Cutit de gasit,
Copacul II rupsep. Bozii de inflorit.
Vintul sufla,
Focul se aprinse, Pasare alba,
Ploaia focul stinse ! Drumul trecusi,
Pe murgul muscasi,
Searpe balaure, Ii muscasi, ti veninasi.
Cu limbile scoase, In copac te suip,
Copacul se aprinse,
Calul te-a calcat,
Ploaia copacul stinse.
In gaura ai intrat
Si leac ai lasat : Din Rasi, jud. Ialomita. Culese
Apa din fintina, de inv. Z. Pavelescu.
Bozii din gradina,
Cu bozii s te freci,
Cu apa sa te uzi. Iedite pestrite,
Came prinse de pelite,
Din Rasi, jud. Ialomita. Pelita de os,
Culese de inv. Z. Pavelescu.
Ramii sanatos.
Cine t-a adus veste,
Iata un searpe rau, Sa-ti beie apa,
Ce stai pe lespadau ? Si gindacii veninul.

302

www.dacoromanica.ro
 Se repeta de nou'a ori acest desdntec, purtindu-se apa printre
nite betisoare de alun verzi. Cu acea aid' se spara animalul muscat.
Din Vinatori, jud. Neann. Cu les
de inv. G. V. Agapeschi.

Psasarica mistruie, De pita*,

Pg bucin s suie, De gaitoi ;
Soarele a rasarit, De cotofan'a,
Serpele a murit. De cotofenoi ;
De pitigoaicsa,
lDe la Maria lui Dinu Tiganu, De piigoi ;
din Ciresu, jud. Vilcea. De brabete,
De brabetoi.
Vita de vie piers'acafa,
Pasare pistriciaara% Peste gard aruncafa,
Pin tufe ai venit, MuKkursa de serpe vindecaei.
Te-ai azvirlit,
Pg. (cutare) 1-ai ciupit ; De la Nita lui Adam, din Ciresu,
Vilcea.
Trupu lu (cutare)
S-a umflat,
S-a veninat.
Maica Precesta a alergat, Vita: de vie talatsa,
Vita de vie neagra a taiat, gard spInzurata,
Buduroi galeata%
Peste gard a aruncat, MuK'atura de serpe vindecata.
Trupu lu (cutare) s-a destumflat.
De la Girca lui Popa Ghita,
De la Maria Nicolae Dumanoiu, Stroesti, Vilcea.
Turcesti, Vilcea.

Pas'are pistruie
Musckura" de erp?., Pa' bucin s suie,
De serpoaiea ; Bucinu s-aprinsa",
De gu$tere, 0 ploaie veni
De gu$teroaica' ; $i-1 stinsa.
De lup, Vita' de vie faiata,
De lupoaica ; Peste gard aruncata" ;
De urs, Venin de serpoaica:
De ursoaica. ; $1 de serpe veninat
De cioara, Cu boz i cu alun
De cioroi ; L-am stimparat.

303

www.dacoromanica.ro
 Se desdna cu boz i cu o craei de alun in apa', cu care se
spara museatura. Se mari descina cu, o cruce in apa"., pe care o bea
cel muscat.
De la Sanda lui Zamfir, din
Cernisoara, Vilcea.
Culese de Toma Dragu si D.
Dr5ghicescu.

De vint
Pleca om Ant, Cu sare Ana ;
La padure mare vinta, Coapa turta Ana
Cu secure mare vinta ; $i chema nousa copii Anti,
Taie un lemn mare Ant, Mincara tura Anta ;
Se intoarse la casa vinta, Nu mincara turta,
Facu foc vint, Mincara durerile
Puse ldare Arita,
Si dogorerile
Pe foc Ant,
Si izbiturile.
In feare Ante ;
Cernu faina Ana, Ramasa curat, luminat,
/n postava vina, Cum Maica Precista 1-a lasat.
Cu ciurel Ant ; Cules de inv. G. Giurumescu,
Facu tura Ana, din corn. Ruptura, Mehedinti.

De zmeoaicci.
Tu, zmeoaica, Cu coada
Tu, moroaica, L-ai impleticit,
$arpe mare Cu gura
Te-ai facut L-ai Tocnit,
$i-n graba mare Da' eu cu s'ageci te-am agetat,
Ai venit, Cu crucea lui Dumnezeu te-am
Din coad'a plesnind, departat...
Tipind Cline
$i suierind, Turbat,
Din gura valp'ai de foc asind. Necurat,
Pe (cutare) te-ai napustit, Intunecat,
304

www.dacoromanica.ro
Cu noua'zeci si nou'i de rugi Curat,
Te-am 1:)tut, Luminat,
De pe tot trupu (cutruia) Ca argintu strecurat
Te-am pornit, Ca steaua
In mare te-am aruncat, Din cer,
Cu sa'gqi te-am sa.getat, Ca roua
Dup '6. tot trupu (cuta'ruia) De pe Omint,
Te-am cur4at Cum I-a lsat Domnul sfint.
i te-am depa'rtat.
Cu les de C. Mdulescu-Codia,
S'a ed.mile (cutare) din Negresti, Dimbovita.

www.dacoromanica.ro
 2
De dragoste
(De serial)

Maicg sfintg, La apus,

Duminicg de dimineafg Mg uitai
Mg sculai, La rgsgrit,
Pe ochi negri m spglai, Vgzui pe Maica Precista venind :
Murgu Cu scaunii
Mi-1 neiai 'N dreapta,
Si-1 infrinai Cu fetili
5i pe el inalicai ; 'N stinga ;
Bucenu-n ming luai Scaunili
5i de trei ori bucinai, $i le-aseza,
Dragostile le-adunai Fetili
$i pe (cutare) le-aruncai... Si le spgla
Iar, Maicg Sfintg, Si pe (cutare) mai pe urmg-1 lua
Duminicg de dimineatg Si mai frumos 11 spgla :
Mg sculai, Dupg cap
Pe potecuvg plecai, De peri de sap,
Pe pirlog Dupg trup
De bisioc, De peri de lup,
De troian Dupg ;kg
De leustean, De peri de mitg,
Pin' la riul lui Iordan... De pe miini
Mg uitai De pgr de ciini,
In sus, Din picioare
Mg uitai De rischitoare,
In jos, Dupg spinare
Mg uitai De dat de fatg mare,
306

www.dacoromanica.ro
De pe obraz Asa sa fie (cutare) mai ales
De necaz... $i mai ba"gat in sama...
I 1 la s'a Cum e argintu iubrt
Curat, $i &kat in sam'a
Luminat, De toafa lumea,
Ca argintu stricurat, Cum e mkasea rosietica'
Ca Maica Precista Mai aleasa
In pintece ce 1-a purtat ; Si mai frumoas'a
La inima cu soarele Ca toate matasurile,
/1 imbiaea, Asa sa fie (cutare)
Cu luna Mai ales
Ii incinse $i mai frumos,
$i i puse Si mai dr'agastos,
In umerei Si mai cu haz,
Doi luceferei, $i mai cu lipici
In cap Decit toata: lumea,
Ceru cu stelili, Decit toci marii,
La picere Decit toci micii,
Pamintu cu florili... Decit toti voinicii,
Ii imbraca, Decit toate fetili,
It impodobi ; Decit toate nevestili,
Cind o vorbi, Decit toate preotesili,
Taft o croi, Decit toate cocoanili...
and o tacea, Sa fie mai frumos
Margaritar o varsa... $i mai cu lipici,
Cine 1-0 vedea tn fat`a, $i mai diagalas,
Toci sa-1 ia in brace ; Si mai respectat
Cine 1-o vedea-n dos, Decit toci marii,
Toci sa'-i caute frumos ; Decit toci micii,
Ai mai mici Decit toti voinicii...
Sa-1 iubeasca', Cum nu poate ra'bda
Ai mai mari Vaca
Sa 1 cinsteasca... Fr vitel,
Sa fie Vitelu
Mai ales Fara' vaca,
$i mai frumos Oaia
Si mai cu haz Fara' miel,
Si mai cu lipici... Mielu
Cum e bisiocu b'agat in sarda Fara' oaie,
De popi, Cloca
De potropopi, Fara pui,
307

www.dacoromanica.ro
Puiu Pa trup
Fara c1oca, Peri de lup,
Asa sa nu poata rabda Pa cap
(Cutare) baiat Peri de tap
De (cutare) fata... Si pa vita
Cum se bate Peri de.mita.
Albina Iar Maica Precesta pa (cutare)
La roi, De mina direapta-1 lua
Laptili $i-n marginea riului lu' Iordan
'N putinei ; H alatura
Cum se zbate $i-1 spala :
Caii Pa cap.
'N herghelie, De pen de tap,
Negustorii Pa trup
'N pravalie, De pen de lup
Asa sa se bata, St pa vita
Sa se zbata De peri de mita.
Dupa (cutare) Si eu cu bucinu bucinai,
Toate dragostili, Cu fluieru fluierai,
Toti marii, Dragostile le-adunai
Toti micii $i p (cutare)-1 spalai
$i voinicii. Pa cap
De peri de tap,
Cu les de C. RIdulescu-Codin, din
Priboieni, Muscel. H trup
De peri de lup
51 pa ofi
De peri de mita.
Pleca (cutarq $i ramasa (cutare)
Pa cale, p carare, Curat, luminat,
Chiraind i vaitindu-sa. Cum Maica Precesta
Maica Precesta 1-auzi Din cer 1-a lasat.
$i-1 intreba :
Ce ti-e, (cutare) ? De la Stana Bob, Stroiesti, jud.
De chiraiesti i te vaiti ? Vilcea.
Ce sa-mi fie,
Maica sfinta Marie ?
A zis vecinii Az-dimineata de noapte,
$i vecinele mele Din pat de argint
Ca sint mai urita MS sculai,
Decit iei i decit iele, Pa scara de aur
$i mi-a pus Ma scobarli

308

www.dacoromanica.ro
$i plecai Ca vecinii
Pa' poteca necMcata, $i vecinele mele
Pa' roua nescuturata ; Mi-a pus
Poteca o calcai, Pa cap
Roua o scuturai, Caciula de cap,
In asta apa' ma' spalai Pa' trup
$i ma-ntilnii Cojoc de lup
Cu draga, cu dragostile, $i p subsuoara
Cu frumoasa, cu frumuseple ; Peri de caprioara.
Draga nu ma darui Maica Sfinta Maria
Cu dragostile, Ma' lua
Nici frumoasa Si m dusa
Cu frumuwtile. La rtu lui Iordan,
$i ma-ntilnii La findna lui Prodan,
Cu Maica Maria, $i ma' baga-n riu
Sfinta Maria, Pina-n briu,
$i-mi zisa : $i ma' spala
Ce vi-e (cutare), C-o stebla de busuioc
De nu poci trai Peste trupu tot,
De jeurile mele, $i-mi lua
De Opetele tele ? Din cap
Ce sa-mi fie, Caciula de cap,
Maica Sfinta Marie ? Dupa trup
Az-dimineafa de noapte, Cojoc de lup,
Din pat de argint De subsuoara
Ma sculai, Peri de caprioara,
Pa scara de aur Si-mi zisa :
Ma' scobarii Du-te, s fii
$i plecai Ca banu-n visterie,
Pa poteca necalcata, Ca marfa-n pravalie,
Pa roua nescuturata ; Cine te vor vedea
Poteca o calcai, Vor crapa.
Roua o scuturai,
In asta apa m spalai De la Canstantin Chiciu, dirk
$i ma intilnii Turcesti, jud. l, 'Ikea.
Cu draga, cu dragostile,
Cu frumoasa, cu frumusevile ;
Draga nu ma' darui Pleca (cutare).,
Cu dragostile, Pa cale, p carare,
Nici frumoasa Sa-ntilni cu uriciunile toate
Cu frumuse%ile ; 'N cale,

309

www.dacoromanica.ro
Cu gunuituri, Toti in sama te-o baga,
Cu funingituri, Tori de vorba te-o-ntreba,
Cu cenuseturt Tori la masa te-o chema,
5i cu negrituri. Toti la hora te-o striga ;
Care cum il vazura Ai fi mai vazut,
In sarna nu-1 bagara, Mai auzit,
De vorba nu-1 intrebara, De toata lumea iubit.
La masa nu-I chemara, Cum nu poate popa
5i chiraindu-sa S faca
5i vaicarinclu-sa Iordanu i Botezu
'L lasara. Fara cuvinte,
IVIaica Precesta i cu fata mare Fara busuioc,
L-auzi, Fara cruce
Pa scara de fier si de argint $i fara apa,
Sa scobari Asa sa nu poata lumea toata
5i zisa : Pan' n-o da de (cutare) ;
Ce te chiraiesti, Sa s faca-a plesni
Ce te olicaiesti, (cutare) ? Si-a muri
Ca ieu sint Maica Precesta cu Pan' la (cutare) a veni.
fata mare,
Care-a plecat De la Ilina lui Ioneafi, din Cer-
Pa Cale, pa carare, niwara, jud. Vilcea.
De mina direapta te-a luat,
/n riul lu Iordan te-a bagat,
Te-a curatat Pleca (cutarel
De toate uriciunile, Ph cale, pa carare,
De toate gun uiturile, Pa roua nescuturata,
De toate funingiturile, Pa dragoste neadunata.
De toate cenuseturile, Rcua ca mi-o scutura,
De toate negriturile. Dragostile le-aduna
Cum curata apa mare Din codru
Din pietri rugina Cu rodu,
5i din maluri tarina, Din cimpu cu florile,
Asa te curatii Din gradinile cu
De uriciuni, Buna ziva, apa mare
De gunuituri, mergatoare,
De funingituri, Cum speli
De cenuseturi Toate scirbele,
5i de negrituri. Toate luturile,
De az-nainte, Toate murdalurile,
Care cum te-o vedea, Spala pa (cutare)

310

www.dacoromanica.ro
De maluri, Luceafar de munte,
De uriciuni, Pa buza
De scirbe, Doi faguri de miere,
De-mputiciuni. Pa ochisori
Ie-i din cap Doua mure negre,
Caciula de tap, Pa sprincene
Dupa. obraz Spicu griului,
Coji de rac, Si-n umerei
Dupa vita Doi luceferei,
Peri de mita, In piept soarele,
Dupa brava* Pa spate luna,
Peri de rata, Pa poale stele maruntele.
Dupa trup (Cutare) cind mergea
Cojoc de lup, $i graia,
Dupa mtini Margaritar impletea ;
Pie le de clini, and zimbea,
Dupa picioare Raze de soare revarsa ;
Peri de cioare. Clod mergea,
Maica Precista pa (cutare) Stele rnaruntele stralucea T
'L lua si-I dusa Cind pasea,
La riu lui Iordan, Postav rosu croia.
La fintIna lui Adam Lumea si tam sa uita.
Si-1 spalli Toti micii,
De toate uriciunile, Toti marii sa uita.
De toate-mputiciunile. Si care nu-1 vedea
$i-i lua Tot sus sa aridica,
Din cap Dupa iel sa uita.
Caciula de tap, Pa toata lumea lumina
Dupa obraz Toti In fata-i cauta,
Coji de rac, Toti la statu-i sa uita,
Dupa vita Toti In gura-i vorbea,
Peri de mIta, Pa. toti ii indulcea
Diipa brava Cu cuvintu
Peri de rata, Si-i ungea
Dupa. trup
Cojoc de lup, Ca untu.
Dupa mlini Placerea era
Pie le de ciini, Dulce ca mierea.
Dupa picioare Buna ziva, apa mare
Peri de cioare, Mergatoare.
$i-i puse-n frunte Cum trag sacetosii la apa,.

311

www.dacoromanica.ro
Asa a traga' lumea a1b5. Di la cloa cu pui,
La cuvintu rneu, Di la soare
La statu mieu, and rasare,
La sfatu mieu. Di la flori din gadida
Cum a bate limba-n gura, and Infloare,
Asa a s baa Di la codru
Toaa miscarea, Cu rodu,
Toat'a suflarea, Di la stupira
Tovi micii, Din gr'adin.
Toi marii,
Tovi tinerii, De la Maria Nicolae Durninoiu,
Tori kontrinii, Din Turcelti, jud. Vilcea.
La cuvintu mieu,
La statu mieu.
Cum trage vifalu la vaa, Plea (cutarq de dimineafa.,
Asa sa traga Pa' rou'a si pa verdeafa,
Toaa miscarea, Pa' potea neumblatsa,
Toaa suflarea Pn roa. nescuturaa,
La cuvintu mieu, Pa' dragoste neadunata.
La sfatu mieu. Roua Ca mi-o scutua,
Cum trag albinele la stupina', Dragostile le-aduna'
Asa a tragai Di la buna cu bunevele,
Toaa miscarea, Di la nalta cu daltetele,
Toaa suflarea Di la fruma cu frumusetile,
La cuvintu mieu, Di la draga cu dragostile,
La statu mieu, Di la soare
La sfatu mieu. and ra'sare,
Cum trage cloa la pui, Di la cimpu
Asa a tragsa and Infloare,
Toaa miscarea, Di la imiaatese,
Toata. suflarea, Di la jupinese,
La cuvintu mieu, Di la stava' de cai,
La statu mieu, Di la stava de vaci,
La sfatu mieu. Di la pavMii inarcate,
Maica Precista cu bucinu bucida, Di la paseri nenum'arate.
Nmintu s legada, Cum a lipeste m'atasa de haine,
Dragostile le-aduna Asa s s lipeasa vorbele lui
Di la vaci cu (cutare)
Di la oi cu miei, Unde-o gai,
Di la muieri cu copii, Unde-o sopti,
312

www.dacoromanica.ro
Cu cuvintu sa-ndulceasca Gurita mea,
Ca untu. Incotro apuca,
Bugazim rosu croia.
De la Maria Nicolae Dum'inoiu, Si sint vazuta, cunoscuta
din Turcegi, jud. Vilcea. De mici
Si de mari,
De streini
Soare, soare luminate, $i de vecini.
Ce rasai pe bataturi jucate, Maica Maria, sfinta Maria
Peste ape turburate, Nici p-aia nu sa lasa,
Peste gunoaie spurcate, Dragostile le-aduna,
Peste paduri afumate, Di la nouazeci i noua
Peste surcele uscate ? de episcop le lua,
Rasai la mine Di la nouazeci i noua
'N piept st-n spate ; de potropopi,
Doi luceferi tn doi umeri, Di la nouazeci i noua
Sa se uite lumea i %am la ei ; de negustori,
Stele maruntele p minecele, Cu pravaliile lor ;
St it uite lumea i taxa la ele. Di la nouazeci i noua de bani,
Dujmanele mele Cu visteriile lor ;
Sa fie cioare jumulite, Di la nousazeci i noua de popi,
De toata lumea hulite, Cu cetaniile lor ;
Si eu s fiu nevasta cinstita, Di la notazeci i noua
De toata lumea de muieri,
Ochii mei sa fie ca mierea, Cu jelituri ;
Ai dujmanelor ca taciunele ; De copii
Ochii mei sa fie ca sfintu, Cu plinsaturi ;
Ai dujmanelor mele ca pamintu. Lautari
Buzele mele ele suptirele Cu cintaturi ;
Sa st uite lumea i axa la ele. De cuci
Maica Maria, sfinta Maria, Cu venituri ;
Nici p-asta nu sa rasa, De hore
De mina direapta ma' lua, Cu jucaturi ;
In riu la Iordan m baga, De pui_
De toate uriciunile m spala, Cu piraitun ;
De dragoste ma-ncarca. De rate,,
De acolo m scotea, Cu macamturi ;
In Piscu flacailor ma' ducea, De dotal
Unde horele juca. Cu cloncanituri ;
Tori batrinii ma' cinstea De curcani
Si tinerii m iubea. Cu bolborosituri ;
313

www.dacoromanica.ro
De gaini Toti vecinii,
Cu cutcudetituri. La cuvintul meu,
Ma' rog, Maica' Ma'rie, La statu meu,
sfin' Wrie, La sfatu meu,
De az' incolo cum s'a-mi seaza' La jocu meu,
Mai bine mie ? La mindretea mea.
Ca un episcop din episcopie, C-am plecat de dimineata',
Ca un potropop din potropopie, Pa' cale, p carare,
Ca un pop'ai din leturghie, Spre sfintu soare ra'sare,
Ca banii din visterie, Pg poteca' neca:lcats,
Ca un negustor din pra'vMie, Pa' masa' nescuturata',
Ca un cal de caTa"rie, PS dragoste neadunata'.
Ca matasa-n pralvalie, Poteca o
Ca o fata'. piepta'nats, Roua o scuturai,
Ca o casa maturata, Dragostea o adunai,
Ca o vaca cornurata', In asta apa' mare
Ca o moara' ferecata', 0 ba'gai.
Ca o gra'dina'-nflorata'. Mare s fie
Cum trag Vorba mea,
Domnii la domniile lor, Sfatu meu,
Impa'ratii la ImparAiile lor, Cuvintu meu,
Divanii la divaniile lor, Dragostile mele,
Potropopii la potropopiile lor, Iubetele mele,
Popii la leturghiile lor, Mindretele mele.
Negustorii la pra'valiile lor, . . . . .
Circiumarii la ma'surile lor, Vidra-n apa' naste,
Murarii la vermenitele lor, In apa creste,
Tiganii la corturile lor, Cu apa' ss spala,
Oamenii la cssile lor, Cu apa: s curamte ;
Copiii la mumele lor, Vidra' am fost,
Puii la clotale lor, Vidra' sa' fiu,
Mieii la oile lor, De mine sa' nu mai stiu.
Iezii la caprele lor,
De la Girca lui Popa Ghi, din
Minjii la iepele lor, Stroie$6, Vilcea.
Viteii la vacile lor,
Asa sa' traga'
Toti micii, Plecsi (cutare)
Toti marii, Pa' cale, p carare,
Toti tinerii, Sg-ntilni cu dragostile toate
Toti 'N cale ;
Toti strinii, Cu dragostile,
314

www.dacoromanica.ro
Cu dragosti%ele ; Sa zka ca e-mparatu ;
Cu mindru, Care cum i-o auzi cuvintu,
Cu mindrecele. Sa zica ca e uns cu untu :
Cum il vazura pa (cutare), In fata i-o cata,
In brafa-1luara In urma i-o calca,
Si-i pusara In gura 1-o saruta.
Soarele-n piept, Buzale (cutaruia)
Luna-n spate ; Sint unsa cu miere,
Doi luceferei De sa uita lumea
In doi umerei, $i vara la ele ;
De sa uita toata lumea Ochisorii lui
$i taxa la el. Sint doi luceferei,
Mai cu foc, Sa minuna lumea
Cu-ncingere Si vara de iei.
$i cu aprindere (cutare), De la Ilidaa lui IoneaT5, din Cer-
Care cum i-o auzi sfatu, niwara, jud. Vilcea.

Tu, sare mare, Inima-n (cutare)

Tu, miere mare, De chipu meu,
Ieu te-ncinz, De trupu meu.
Te-aprinz, Cum sa-ncinta mierea,
Tu sa te-ncinzi, Cum plesneste sarea,
Sa te-aprinzi ; Asa sa se-ncinza,
Cum te-ncinzi, Asa sa s-aprinza,
Cum te-aprinzi, Asa sa elesneasea,
ii.a sa se-ncinza, Sa nu sa staveasca,
Asa sa s-aprinza (cutare) Inima-n (cutare)
De chipul meu, De chipu meu,
De trupul meu. De trupu mieu,
Sa nu dai a sta, Nici in lung,
Sa-1 incinzi, Nici in lat,
Sa-1 aprinzi Nici la noi in sat.
De chipu meu,
De trupu meu. Sa nu-i dea stare a sta,
Cum sa-ncinta Nici mincare a minca,
Vatra de foc, Nici hodina-a hodini,
Focu de vatra, Nici somn a durmi,
Asa sa se-ncinte Pina la mine-a veni !...

315

www.dacoromanica.ro
 Iata' cum descinta' dou'a din ba'trinele 01e la care s-au rules aceste
descintece :
Stana Bob des face mestecind cu un busuioc in apa neinceputsa,
in miere si in sare, deosebit. Sarea o baga-n bucate, cu mierea se
unge pe fata iar cu apa se spaI pe corp cel ce vrea s'a fie fermecat.
In fine, iat'a cum vrajwe Maria Dumanoiu : Pune miere i sare
pe un va'trai. Vira vatraiul pe o vatr-ncins i rosteste vraja de mai
sus. Cind a inceput mierea s sfiraie i sarea s trosneasca, le varsa
intr-o oala noua cu apa neinceputa, apoi stropeste cu un busuioc
peste tot corpul pe cel ce vrea sa. fie vrajit, care dealtminteri in tot
timpul vrajirit trebuie s'a srea dezbracat, caci alrfel nu s-ar indra'-
gosti nimeni de el, sau si de s-ar indragosti cineva, s-ar indragosti
de hainele lui i dragostea n-ar tine mult.
Se desface, se fanmeca si se vrajeste numai martea i oia, in
vremea rind ra'sare soarele.
De la Maria Nicolae Dum'anoiu,
din Turcesti, Vilcea.
Culese de Toma Dragu si D.
Dr5ghicescu.

Buna seara, fintinsa Rua'. Pe ochi nespnata,

Multumim dumitale, tina'ra' Pe roua nescuturata%
copira. Maica Precista ma' Vazu,
5ezi. Jos din cer se scobori
Nu sed, Pe scatl de argint
Ca' n-am venit ssa sed, 51 la mine veni.
Si am venit sa-mi dai Cu buciumu buciuma',
Ca'tarile tele, Dragostile le aduda,
Sa string dragostile in ele, In asta oara le baga.
Ss moara toata lumea de ele. Cum nu poate eabda vaca
Cum nu poate ra'bda de tine de vite1
Toate lighioanile, $i oaia de miel,
Toateyasarile, Scroafa de purcel
Asa sa nu poata' rabda (cutare) $i closca de pui,
De vorba, de chipul, de ochii Gisca de boboc,
5i sprincenile mele. Bobocul de gisa,
Toata lumea, Asa sa' nu poata iabda
De la mic pin' la mare, Toate fetile,
Mai virtos (cutare). Toate nevestile,
11/ra sculai duminea Toate priotesile,
de dimineata, Toate miresile,

316

www.dacoromanica.ro
Toti popii, Frgtioare,
Top protopopii, Nu rgsgri pe garduri uscate,
Toti zapciii, Pe toluri vgrgate ;
Toti contiliii, Rgsai pe ochii mei,
Top primarii, Pe genele mele,
Toti notarii, Pe sprincenile mele,
Toti judicgtorii, Sg se uite lumea cu drag
Toti intilnitorii,
Toti bakkii, la ele !
Toti logofetii, Cine-n urmg mi-o calca,
De la mic pin' la mare, In gurg mi-o cguta ;
Mai virtos (cutare) ! Cine cu mine n-o vorbi,
Rgsai soare, Inima-n el o plesni !
Explicare : Fata care voieste sg-si facg de dragoste se duce mai
trail simbgtg seara n scgigtatua soarelui i ia apg de la fluting
intr-o oalg sau suclg curatg. Ajunsg la finting, zice versurile primei
pgrti a desointecaluti.
Duminecg de climineatg, se scoalg in revgrsatul zorilor, ia apa si
incepe a o vrgji cu busuioc, para de argint si fir rosu. Aceastg a
doua parte a descintecului se face pe vatra focului. and fata terming
partea a doua a descintecului, mai adaugg cuvintele : Cum arde
vatra de foc i focul de vatrg, asa sg arzg inima i in mic si in mare,
mai virtos n (cutare), si cum trage fumul la cos, asa s tragg la mine
si mic si mare, mai virtos (cutare) !"
Apoi fata iese afarg si se intoarce cu fata cgtre soare rgsare
si rosteste partea a treia a descintecului. Cu apa astfel vrgjitg se stro-
peste fata pe frunte, se spalg pe ochi, iar busuiocul cu paraua de
argint le poartg cu sine.
De la Voica A. Tapu, din Ro- .
iori de Vede.

Bung seara, finting ling.. Si eu sg-ti dau pe ale mele

Multumescu-ti, tingrg copilg ; de noaptea.
Sezi. Cum nu poate toate pasarile
Nu sez. cerulut
N-am venit s ez, Si ale pgmintului fgrg apg,
Ci am venit Asa sa nu poatg (cutare)
Sa. caut cgtgrile tale de ziva, Fgrg (cutare).
317

www.dacoromanica.ro
Pin' la mine n-o veni, De fapt de fomeie.
Sa se bata a plesni. Imi punea soarele-n piept,
Pin' la mine n-o pleca, Luna-n spate,
Sa se bata a crapa, Doi luceferei
Ca capul de om taiat, /n doi umerei,
Ca pestele pe uscat, /ntre sprincene
Ca untu de putinei, 0 chita de micsunele,
Ca unda de mare, In buze
De cuvintul meu, /mi puse
De chipul meu, Doi faguri de miere ;
De sprincenile mele, Pe poale, jur, prejur,
De vorbile mele. Stele maruncele,
Duminica dimineata m sculai, Se uita toata lumea cu drag
Pe ochi negri m spalai, la ele.
Chica neagra-mi pieptanai, Rasai, soare,
Cu zuvelcile in poala., Fracioare,
Cu briu in suptioara, Nu rasai pe turme de oi,
Plingind Pe cirezi de boi,
$i olecaind. Ci rasai pe chipul meu,
Maica Precista m auzea, Pe trupul meu,
Jos pe scara de argint se da, Pe hainele mele,
Cu toiagu m atingea, Pe casa mea,
La riu lui Iordan m ducea. Pe averea mea.
Ma-mbraca ca-ntr-un vesmint Tu rasai cu razele tele
Negru, urit i mohorit, Pe bracele mele.
Pina-n pamint. Cum nu poate toata lumea
Ma' spala, Fara soare,
ma curaca Si cum nu poate nimeni
De f apt, Fara mincare,
De aruncat, Asa sa nu poata (cutare) rabda
De facatura, Fara (cutare).
De aruncatura, Sa vie calare pe nuia de alun
Pe cap Sb fuga ca un nebun ;
De par de cap ; Sa. vie calare pe nuia de singer.
Pe trup, Sa. fuga ca un inger ;
De par de hip ; Sa vie pe nuia de nuc,
Pe cite,
De par de mite ; Sa fuga ca un haiduc ;
Pe picere, Pe nuia de arcar,
De vorbe rele ; Sa fuga ca un armasar.
Pe buze, Sb nu-i fie a bea,

318

www.dacoromanica.ro
 Sa nu-i fie a minca, De mine sa' se mire
Sb nu-i fie a sta, $i tinar
Pin' la mine n-o veni $i bkrine,
Si cu mine n-o vorbi, Si priotese,
SI se bata' a plesni. $i diaconese,
Cum se-ntoarce nalba dupa Ochi de mir,
soare, Sprincene de fir,
Asa .sal .se-ntoarca' toata lumea, SI se mire si mic si mare,
$i mtc st mare, Mai virtos (cutare).
Dupa (cutare). Toci popii,
Si cum se tine umbra dupI om, Toci protopopti,
Asa sa se Oda'. (cutare) dupI Toci tinerii,
(cutare). Toci batrinii,
Cum e busuiocul frumos Ca calu-n erghelie,
Si la toatI lumea drIgIstos, Ca maltasa-n prIvnie
$i cum nu poate popa intra $i banii-n zarafie,
In bisericI fara busuioc Asa sI fie (cutare)
$i faral isop, In seamI. bIgat
Asa sa' nu poat f1cii Fara: Si de lume intrebat,
(cutare) in joc. De toatI lumea,
Cum arde focul in vatra', De toatI mulcimea
Asa sI aria inima (cutaruia) SI fie valzut
de (cutare). $i auzit,
$i cum nu poate lumea fara foc De sus pinI jos mIsurat
Si cum se arde prigoria de sete, $i in seama' bIgat.
Asa sI se arda inima (cutaruia) Si cele rele sal fie ca niste
de (cutare). mIturi dezlegate,
In gunoaie aruncate,
De la Ilinca Ilie Badea, din Vir- Iar eu s fiu peste fete si
toapele de Sus, Teleorman.
neveste
CIpitan peste ele toate.
Rasai, soare frkioare,
Azi sint joi joicele, Cu patruzeci i patru
Mai sus floriucele. de rIzisoare,
Sus fuskI, Cu stele pe picioare,
Jos se lIsarI, Soarele-n piept,
in brace rnI luarL Luna in spate,
in jec m-asezarI, Cu doi luceferei
Gura de pline-mi facurI, In doi umerei,
Ochi de mir, Sa cate toatI lumea
Sprincene de fir ; Cu drag la ei.
319

www.dacoromanica.ro
Intre sprincene imi puse Asa sa nu poatg (cutare) Meg
0 chita de micsunele, (cutare).
Se uita lumea cu drag la ele. Cum aleargg lumea la anafora
In buze $i nu poate lumea farg anafora,
Imi puse $i cum nu poate lumea larg
Doi faguri de miere, bisericg,
Se uita toata lumea cu drag $i cum se zbucium j tnic
la ei. si mare,
and vorbeste De yin la biserkg,
Parcg zlmbeste.
Cum alearga copilul la Oa Asa sa' se zbuciume dupg
$i mg-sa la copil, (cutare)
$i cum nu poate mama minca Toatg lumea
larg copil, 5i toatg multimea !
Notei. Baba Ioana vrgjitoarea Maldgianca din Rosiori de Vede
recomandi pentru acest descintec miere cununatg de trei ori, in care
se vra-jeste de trei ori. Cu mierea se unge pe sprincene i pe par ti-
ngrul sau fata, care voiesc fac g. de dragoste. Sp mai descintg gi
in sare, care se pune in ghete si se zic cuvintde :
Cum trage toate vacile (cutare).
si toatg lumea, 5i cum nu pot eu calca,
Si mic si mare la sare, Asa sa nu poatg &aka (cutare)
Si cum nu poate nimeni farg. (cutare).
fr sare, De la viijitoarea Ioana Maida-
Asa sg nu poat g. nimeni farg. ianca, din Ri*ori de Vede.

Mg suii in curmatura., Sg se lipeascg ca ceara.

Nimenea nu m-auzirg. Doi luceferei
Numai eu voinic frumos, In doi umerei,
Cu chica groasg, Soarele-n piept,
Din guritg palosind, Luna-n spate,
Lumea seara sorocind, De toatg lumea vgzut,
La cuvintul meu, De toatg lumea lumit.
La chipul meu, Cum se bate mgtasea rosie
La vorloa mea, in prgvglie,
La cinstea mea Asa sa se bat g. toatg lumea
$i la dragostea mea.
Unde oi pune eu cuvIntul, $i toatg multimea
Sa' fie uns ca untul, La cuvintul meu,
Duke ca mierea, La cinstea mea,

320

www.dacoromanica.ro
La dragostea mea. Copilu de mamg,
$1 curn nu poate mielu de oaie, Asa sg nu poatg (cutare) fgrg.
Cirlanu de iapg., cuvintul meu.
Reter e i : Se descintg cu apg neinceputg, cu o steblg de busuioc si
rrnere cununatg, cu care se unge indeigostitul.

Mg sculai, Piei de searpe,

Mg spglai, Dupg trup
Mg. pieytgnai, Piei de lup.
Mg spalai Mg spglai,
Cu apg din plai, Mg curgtai,
Cu apg din ngstrapg, De urkiuni,
Cu o steblg de busuioc. De leggturi,
Cu buciumu buciumai, De dgegturi,
Dragostile le chemai De aruncgturi,
$i mg' dusei la riul lui Iordan De la cumnate,
$i mg spglai, De la surate,
Mg curatai De la vecine,
$i-mi luai De la streine,
Dupg five De la moase,
Pgr de mite, De la nase.
Dupg cap $1 (cutare) rgmase spglat,
Piei de tap, Mindru si frumos,
Dupg picere Ca un trandafir frumos.
Reteta' : Se descintg cu apg neinceputg, cu o stebra de busuioc si
miere cununatg, cu care se unge indrhostitul.
De la Tinca Man Stoica, din
Costeqti, Vilcea.

Mg sculai joi de dimineatg, De la toate fetele,

Pe roug., pe negureatg, De la toate nevestile,
Pe potecg necglcatg, De la toate vecinile,
De roug nescuturatg. De la toate streinile.
Cu buciumu buciumai, /n apa asta le bggai,
Dragostile le adunai Pe (cutare) le aruncai,
321

www.dacoromanica.ro
De uriciuni 11 spalai, Cu picerile crapate,
Cu dragostile 11 hnpreunai, Cu limba basicata dupg scrisa
De la toate fetele, (cutaruia).
De la toate femeile.
Ce te olecaiesti, (cutare) ? De la baba Dumitra Nedelea, din
Cetatuia, Rm. Vilcea.
Cum sa nu rris oleedIesc ?
Eu azi cu zile m prapadesc.
Maica sfinta Maria il auzea, P1eac5. (cutare)
Scara de ceara facea, Pe cale, pe carare,
Jos la (cutare) pogora, Dumineca dimineata,
De mina dreapta-1 lua, Pe poteca necalcata,
La riul lui Iordan pleca, Pe roua nescuturata.
De uriciuni 11 spala. Poteca o calca,
Taci, maica, nu te olecai Roua o scutura.
$i nu te speria, Dragostile le aduna
Ca strinsura mea ti-ot da, $i pe cutare) le arunca.
Ti-oi da gurita In fata-1 puse soarele cu razele,
De miriva In spate luna cu luminele ;
$i ochi de albinita. Pe poale stele marunvele,
Cum trage toate viespele, Sa se uite toata lumea la ele ;
Toate furnicele, Doi luceferei
La zniere, In doi umerei,
AR sa traga (cutare) Sa se uite toata lumea cu drag
La limba, cuvmtul, la et.
Chipul (cutaruia) ; Pleca (cutare) pe cale, pe
Cum trage matca la roi, carare,
AR sa traga toti voinicii, Se intilni cu Maica Precista
Toti tinerii la (cutare), in cale.
Mai virtos scrisa (cutaruia). De mina dreapta-1 la,
Cum nu poate toata lumea La Iordanul Maichii Precistii
f ara ap ii arunca
$i fall vase la masa, $i pe trup ii spala
Cum nu poate tovi domnii fara De toate dataturile,
Strachini, farfurii De toate aruncaturile,
$i linguri la masa, De toate facaturile,
AR sa' nu poata fara mine De toate legaturile,
De toate uriciunile,
(cutare). De la surate,
$i cutare s nu poata. sta, De la cumnate,
Sa nu poata minca, nici hodini; De la vecine,
Sa vie cu gura cascata, De la streine,
322

www.dacoromanica.ro
De la nase, Mai la vale,
De la moase, Stele mgrunele,
De la fete frumoase, $i se uia toat51 lumea cu drag
De la vsa'duve grase. la ele.
Ii spala, Cum se bate limba-n gut's&
II curka ; $i de bune si de rele,
In fafa-i puse soarele cu razele, Puii pe bkkuni,
In spate luna cu luminele ; Asa s'a' se batsa* (cutate) de
Pe poale, (cutare).
Reteta : Se descint51 cu ap neinceputsi cu busuioc si se zic
cuvintele :
Cum sta' busuiocul inflorit In seamg bggat
in grgclin, $i de toat lumea intrebat.
Asa s stea (cutare) frumos, De la Dumitrana Dumitru Stoica,
Frumos, dagstos, din Rogojelu, Gorj .

Pleaa (cutare) La toti sa' le fiu in gue4 ;

Pe potecs necMcata, Suflu din gura" frIgu;5:,
De roa nescuturata. La toti sa" le fiu dra'gt4.
Roua o scuturI, Ingenunchegi, busteni pirliti,
Dragostile le adun51 a yin brazii inflorivi,
$i in oals le ba'a,, Cu poalele poleite,
Si pe trup se spina Cu virfurile aurite,
De toate uriciunile, Toat 'a'. lumea ssa. se uite,
De toate fa'ckurile, $i mic si mare,
De toate arunckurile, Boieri i cocoane,
De toate lepadkurile. Mai virtos (cutare).
Si-1 usur., Eu s'a" fiu mai Va'zua,
Ca pasa'rea cind zboatl, Mai auzitsi
Ca oaia cind se scuturl. $i mai luminata,
Si-1 pusei in umerei Ca o vacg. al&a:
Doi luceferei, Intr-o cireada' neagri.
SI priveascg lumea i vara la ei, Cum se bate limba-n gura,
Mai virtos care mi-o fi drag. $i de bune si de rele,
St puset peyoale stele mgruntele, Asa s se baa toatg lumea
Sa priveasca lumea i ;ara la ele, de cuvintul meu, de vorba mea.
Mai virtos (cutare). SI nu-i dea a sta, s4' nu-i fie
Suflu din guei a minca.
Muti, SI nu-i fie a minca,
323

www.dacoromanica.ro
Pin' la (cutare) n-o pleca.
55: nu-i dea somn a somni,
Odinsa a odini,
Pin' la (,cutare) n-o veni.
S'. treaca prin fete frumoase
Si phi vduvi grase,
Ssal vie la mine, la o slab'S. si
trenturoaa,
5i s'al-i par mindra si frumoassa..
Retet a : Se descintsi cu busuioc cu ap'a, neincepufa
cuvintele :
Nminte, urite,
Clea lume i frunz a. pe tine,
Atita dragoste pe mine.
Cum e busuiocul mai frumos
Si mai cu miros,
Aa s'a fiu eu mai Va'zut i mai
auzit
Eu din gua cind gealam,
La m'arga'ritar chiteam.
Chid pe mine msi vedea,
Lumea toaa ma" cinstea
Si toti la scaune rdi poftea.
Amin, amin,
Maia; Sfinta Marie,
Leac din mina mea a-i fie !
si se zic
De toata". lumea,
De toatg multimea,
In seam'a' &hat,
De tori intrebat.
De la Dumitra Waducan Afargoi,
din Urdarii-de-Jos, Gorj

Duminea de dimineafa Pe cap

ma sculai, De par de tap,
Vadra-n mia o luai, Pe tite
La fintinita' plecai,., De pa'r de mite,
Pe potea necalcata, $i-1 d'aruii
Pe roa. nescuturaea. Cu doi luceferei
Cu busuiocu 4"sta buciumai, In doi umerei,
Dragostile adunai Cu stele
De la drciumrese, 11/1runtele
De la jupinese, Pe minecele.
De la M.csi, Cu cine o vorbi (cutare),
De la fete mari, Cu cine-o talnui,
De la copii mici,
5i-n apa lui (cutare) le 135.gai Cu miere 1-o lipi ;
51 pe (cutare)-1 luai S'i le vie a plesni
5i-1 dusei la riul lui Iordan Prin gene,
5i-1 spalai, Prin sprincene,
Si-1 curAai, Mai ales prin izmene.
Pe trup Sa* nu-i dea a sta,
De p'r de lup, S'a nu-i dea a minca.
324

www.dacoromanica.ro
 Descinfitoarea mesteca cu un fir de busuioc intr-o sticla cu apa,
din care trebuie sa bea eel cgruia i-a descintat.
Coinunicat de Ilie Constantinescii
Diosti-Romanati.

Ma sculai magi de diminega, Si toate gazurili,

Pe roua nescuturata, Sa aria toate dragostili,
Pa. poteca necalcata Toate ibostili Scla cutare)...
Si rn-am intilnit in cale, Sa nu poata sa aiba rabdare,
In cale si in carare, Nici hodina la culcare,
Cu Maica Precista, Stare la mincare,
Si dnd Maica Precista rn-a auzit Sa vie in car da olac,
Vaitindu-rna si olecaindu-ma, Cu dragoste mare asezat,
M-a intrebat : Ca esti mindru si chemat,
De ce te valacaiesti, ma Ca sa hii cu drag si mindru si
crestine ? Chemat in toata lumea, si da
Muncesc si mg rog, mine !
$i nici un folos nu vad !
Pai eu slut Maica Precista ! Cules de Ion Odor de la Iti-
Da milostiva dacg esti, waica, din Vileni-Prahova.
Poti si pa mine, pacatosu, sa ma
daruiesu !
Si cu ce poftesti ? Pleca (cutarq pe vale,
Pe cale, pe carare,
Voi si eu sa hiu poftit si Se intilni cu dragostile in cale.
cistigat, Dragostile le-aduna,
Sa am valoarea, la cuvintul meu Pe trupul (cutaruia) le scutura,
cu lipici In sinul (cutaruia) le arunca,
$i la adunarea cu boierii sa hiu Pe trupul ei,
poftit ! Pe statul ei,
Na cheietele mele si du-te Pe chipul ei,
colo Pe sprincenile ei.
Si iaii mana ta, Sa fie auzita
Venitu tau, iubirea ta, $i vazuta
Dragostea ta. De toata lumea,
Toata lumea sa te-mbravoseze, De toatg %eara,
Sa hii poftit si chemat, De toata suflarea.
La boieri si la-mparat. Care cum o vedea
Cum arde toate paili, Tot in gard se suia,
$i toate gunoaili, Dupa (cutare) se uita,
325

www.dacoromanica.ro
Dragostile le-aduna. Asa sa' se bata' toata lumea,
Cu buciumu buciumai, Toata multimea,
Dragostile le-adunai, Toata suflarea de (cutare).
Pe trupu (cutareia) le-aruncai. Cum se bate luna cu soarele,
Toata lumea c auzea, Asa sa se hid' toata lumea,
Pe gard se suia, Toata rnulvimea,
De (cutare) intreba : Dupa cuvintul,
Asta este cea frumoasg, Dupa' chipul (cutgruia),
Asta este cea dragastoasa, Si oum a1ear6 soarele dupa' luna,
De toata lumea aleasa' ? Asa sa alerge dupa (cutare) tovi
In seama bagata, tinerii,
De toata' lumea intrebatg ?
Cum se bate apa de toate Tori marii, to%i mirii, toci
malurile, $i (cutare) sa fie intrebata si
De toate pietrile, ispitit'a de toata lurnea,
De toci bolovanii, Mai virtos de (cutare).
Retet, : Se descint cu busuioc in apa joia dimineata, simb`ata'
i dumineca. Cu apa cel ce-i face de dragoste se stropeste pe frunte
si pe haine si se repeta vorbele :
Cum nu poate toate iasarile cerului
$i toate vievuitoarele pamintului fara' apa,
Asa sa nu poata trai (cutare) gra (cutare).
De la Ioana Gheorghe Bucavia,
din Romanegi-Gorj.

Spre draga" de duminica ma' Pe scarg de argint se pogori

sculai, $i de mina' m lu'a
Pe potecuta plecai, Si cu mine a plecg
Pe poteca' nealcata, La riul lui Iordan,
De roua nescuturata, La fintina lui Bogdan.
La riul lui Iordan. Apa cu dreapta lua
Gsii acolo o fata spglindu-se,
Dichsindu-se. Si peste mine-arunca'
Eu asa daca Vazui, Si pe mine ma' spari
Indarat ma-ntorsei, De uriciuni,
Chiraindu-ma, De dataturi
Jelindu-ma. De cuvinte rele,
Maica Sfintg Maria m-auzi, De na'Osturi rele.
32(1

www.dacoromanica.ro
Imi puse in piept soarele cu 5i cu mine plea
razele, In cimpul cu dorul,
Toata lumea se uita cu drag la Unde infloare bujorul.
ele ; Cu busuiocu buciuma.,
Imi puse-n frunte steaua mare, Toate dragostile le aduna
Se uita la mine cu drag lumea $i in ast vas le bag
si tam ; Si pe mine le aruna.
Imi puse in umerei Si pe mine ma' facu frumos
Doi luceferei, $i dragastos
Toata lumea se uita cu drag la La toata lumea,
ei ;
In spate-mi puse luna cu stelele, La toata muhimea.
Se uita lumea cu drag la ele. 5i ramasei curat, luminat,
Maica Precista nu ma lasa, Ca argintu stricorat,
Ci de mina dreapa ma' 1ua. Ca Maica Precista ce m-a lasat.
Reteta : Se descinta de trei oH hi apa neinceputa, cu busuioc.
De la Maria 1\ristase, din B o-
rnangti, Gorj.

Plea (cutare) Dragostile le-am adunat ;

Pe cale, pe carare, Pe dalbayelita,
Se-ntilni cu Maica Precista-n Pe neagra cosia,
cale Le-am aruncat
Si de mina 1-a luat $i pe tine te-am spalat
$i-n gua 1-a sarutat, De faaturi,
In fata 1-a judecat De scaldaturi,
Si cu glas 1-a intrebat : De arunaturi,
Ce te vaicaresti, De uriciuni,
Ce te olecaiesti, (cutare) ? De spuraciuni,
Cum nu m-as vaicari, De toata. boala,
Cum nu m-as olicai ? De toata duhoarea.
Ca de facaturi, Maica Precista de mina dreapta
De aruneaturi, 11 lila,
De scaldaturi, Inspre asarit cu el plea,
Eu shit minjit Cu soarele il incinse,
$i pe fava innegrit. Cu luna 11 cuprinse ;
Taci, (cutare), nu te vaicari, Cu buciumul buciuma,
Nu te olecai, Dragostile le aduna,
Ca eu cu buciumu am buciumat, Intr-o ;IA de apa le bag ;
327

www.dacoromanica.ro
Pe dalbayelica, De toata Tara,
Pe neagra conva, De toata suflarea.
Le aeza. Cum nu poate vine mama far'de
1i puse in doi umerei baiat
Doi luceferei, $i oaia far'de miel,
Se uita lumea cu drag la ei. Si vaca far'de vivel,
$i (cutare) sa fie vazut, Asa sa nu poata vine lumea
Lumit, luminata fara (cutare).
Cunoscut Cum se bate calul in grajd
$i auzit Si matasa in pravalie,
De toata lumea, Asa sa se bata (cutare) de
De toata mulvimea, (cutare).
Reea : Se descinta in a.pa neinceputa cu busuioc ; in apa se
sting carburni dm vatra focului 1 se zic vorbele :
Cum nu poate frigurosul fara foc,
Secetosul fr apa
$i flamindul fara mincare,
Asa sa nu poata (cutare) fara cuvintul,
chipul, dragostile (cutaruia)
De la Constantina Ion Radoi, din
Valea cu Apa, Gorj.

Ce te plingi i te aoleti, Pe trup

(cutare) ? De piei de lup,
Cum sa nu pling i sa nu ma Pe cap
aolesc ? De piei de Tap,
Eu astazi cu zile m prapadesc. Pe nas
Taica, maica rn-a urit De piei de rac,
$i fermece mi-a facut. Pe picere
Maica Precista in brave 1-a luat De piei de earpe 0 de broa4te.
Si la rasarit cu (cutare) a plecat. Ii spala,
In brine 11 infipse, Ii curava,
Pe piriu 11 puse. De toata doarea,
Piriul curgea, De toata putoarea.
Pe picioare de fapt de muiere Maica Precista in brave il lua
II spala, $i la rasarit cu el plea
Pe The Dragostile le lua,
De par de mite Peste (cutare) le aruna
328

www.dacoromanica.ro
Phshrile ciripeau Sf nu-i fie a bea,
$i pomii 'infloreau ; SI nu-i fie a minca,
Zorile rIshrise Sh vie cu gura chscath,
$i pe dealuri fugise. Cu picerele bhsicate,
Nu rhsIrea pe dealuri, Cu limba crhpath.
Nici pe maluri, Cum zbiarh oile de miei
Nici pe monastiri, $i mieii de oi,
Nici pe ziduri, Mumele de copu
$i rhshrea pe hainele (cuthruia), Si copin de mume,
Pe averea lui, Bivolitele de pui,
Pe chipul lui, Puii de bivolite,
Pe sprincenele lui, Vacile de vitei,
Pe titele lui. Popii de priotese,
Intre sprincene-i puse Priotesele de popi,
Un fagure de miere Miresile de gineri
$i-o aka' de micsunele, $i ginerii de mirese,
Se uita toath lumea Protopopii de protopopese
Cu drag la ele ; $i protopopesele de protopopi,
Toate fetele, Diaconii de diaconese,
Toate nevestele, Diaconesele de diaconi,
Toti popii, Asa c zbiere (cutare)
Toti protopopii, De chipul,
Toate priotesele, De cuvintul,
Toate protopopesele, De statul,
Toti mirii, De avutul (cuthruia).
Toti emirii. Cum se bate limba-n gurh,
Cum se bate limba-n gurh $i de bune si de rele,
$i puii pe bItIturh, Asa sh. se bath toath lumea
Asa sh se bath (cutare) duph $i toath multimea,
(cutare), Mai virtos (cutare).
Sh. se bath, (Cutare) s fie de toti vIzut,
Sh se rhsbath De toti auzit,
Duph chipul lui, De tori Intrebat
Duph vorba lui, Si-n searn. bhgat,
Duph averea lui. De toath lumea,
Pin'la el n-o veni, De toath multimea.
Dracul In el o plesni ; Cine-n urma (cuthruia)
Pin'la el n-o pleca, 0 chlca,
Dracul 'in el o crhpa ; Tot uritul sh. i-1 ia.
329

www.dacoromanica.ro
 Reteta : Se descina in apsi de izvor, duminecI dimineata, la
soare rIsare, cu o stebri de busuioc. Din apa desointatg se bea si se
stropeste hainele si chipul celui indtigostit.

Tu, laurule, S5'. rgsai, sg nu rgsai

Balaurule, Din deal pin`a-n plai,
Cum te beau tovi Viievii de 5i-mi pui cununa-n cap,
frigurr, S'. se uite toata' lumea cu drag :
Toate fetele, Toti popii,
Toate nevestele, 'foci protopopii,
$i mi-i tontesti Toti diaconii,
Si mi-i ea'ntesti ; Toti cnma'canii,
Asasg-mi tontesti Toate fetele,
Si sa-mi anvesti pe (cutare) ; Toate nevestele,
Si cum plesnesti Toate preotesele,
$1 te vestejesti Toate protopopesele,
St cum arzt in vetre, Toti mirii,
Asa s'-mi arzi in pietre Tovi emirii ;
Inima lui (cutare). Sa' te pui, soare, in piept,
Rgsai, soare frAioare, Iar tu, lun, in spate.
Cu noazeci si noug de ea'zi- Cei doi luceferi
soare, Sa'-i pui in umerei,
Cu trei raze fl-rni cununa, S'a se uite toat'a" lumea cu drag
51-mi str1uceas6, ca luna. la ei.
Rereta : Se descint cu semince de Liz pe vatra focuilui, repe-
tindu-se vorbele de mai sus. Apoi se descintg In apg neinceputg de
la izvor cu busuioc verde la soart ilsare. Cu apa descintaa se stro-
peste cel ce-si face de dragoste.

Ce te plingi si te aolesti, $i rn-a sialat, rn-a curgtat

(cutare) ? De toate urkiunile,
Cum s'a', nu pling si s'4. nu ma' De toate spuraciunile,
aolesc ? De tot datul,
Eu asta'zi cu zile rn'l pr4desc ! De tot aruncatul,
Taica, maica m-a urit De la streine,
$i fermea mi-a acut. De la vecine,
Maica Precista-n brace m-a luat De la cumnate,
Si la riul lui Iordan rn-a minecat, De la surate.
330

www.dacoromanica.ro
Cum sparge plugul brazdele, De la cumnate,
Bozii i toate adacinile, De la surate.
Maracinii, Iar (cutare) s rmie curat,
Ciulinii, Luminat,
Asa s'al se sparg51 si a se taie tot Ca steaua din cer,
faptul, Ca floarea din cimp,
Tot datul, Ca argintul stricorat,
Tot aruncatul, Ca aurul suflat,
Tot uritul, Yi Ca Maica Precista
Tot gcutul. Ca 1-a dat.
Cum taie secera asta toate Si (cutare) a fie spurcat
roadele, $i n seamg nelagat ;
Toate bucatele S'a fie scuipat de toate
$i se usuca', Ciorile, de toate cotofenile
Asa a se taie i ssa'. se usuce
$i de toate Oserile.
si se desfaca
s'al
Tot uritul, tot gcutul, Sa' fie ca gunoiu duia usg
Tot datul, Si ca la o via o apu,
Tot aruncatul, Si ca un sac .:rgat,
De la vecine, Pe gard aruncat
De la streine, Si in seana nelagat.
Retea : Se descina cu secerea i fier de plug intr-o oal cu ap.
Cu apa vrajia se scala cel cgrui i se intoarce de dragoste. Sala-
turile se aruncg la aspintii (unde se intilnesc trei drumuri).
De la baba Gheorghe Dumitra
GMea, din Rceni, Teleorman.
Culese de Chr. N. Tapu.

www.dacoromanica.ro
 De scrisei
Uhu, uhu, stea, stea, Ssa nu-i dea a culca,
Toate stelele s stea, Sa' nu-i dea a dormi,
Steaua (cufaruia) la noapte ssj. Sa'. nu-i dea a odihni,
nu stea. La (cutare) 1-o porni.
Sa se bata in lung si in lat Sa-1 aduca' despuiat pin sat,
$i la noi in sat Pin ciini Fara ciumag ;
Sal caute scrisa (cutaruia), Sa nu-1 poata potoli
Pin toate paturile, Pin' la (cutare) n-o veni.
Pin toate casele, ti fac basmaua colac,
Pin toate eapatiiele. Sa' mi-1 aduca in cai de olac.
Unde 1-o gasi, La noapte in vis s'a-1 visez,
Cu coadele 1-o plesni, Miine aievea s mi-1 vaz ;
La (cutare) 1-o porni. La noapte o veni,
Cu gura 1-o rupea, Cu mine o vorbi,
La (cutare) 1-o aducea. Miine 1-oi izbindi,
De-o fi adormit, Pe el sa-1 sorocesc,
Puricii si paduchii de la not,
Sal-1 destepte ; porcarit,
De-o fi culcat, De la noua serparii,
Sa-1 scoale ; De la noua brutarii,
De-o fi in picioare, Pe el sa-1 soroceasca,
Sa-1 aduca. Sa-1 muste 4i sa-1 piste
Sa' nu-i dea a minca, Si unde 1-o cere sa se duca.
Rete0 : Se descinta cu o batista la o stea dinspre ras'arit san
de la soare prinz. Batista cu oare se descinfa se pune sub cap si fata
doarme pe ea. Daca' steaua nu se imisca din loc se zice ca' moare ur-
332

www.dacoromanica.ro
sita, iar dacg se mic i joacsi steaua, e bine, cg cel indagostit se
insoara" repede.
De la Ilinca Mirtuleasa din Ro-
siori de Vede.

Stea, steulita mea, te faci mare ba'laur,

Ssi
Toate stelele sa' stea. Cu solzii de aur
Tu pina-n ziva' ss nu stai Si s'a" te duci la scrisul (cuta'ruia).
Cu ciocul sg-1 ciocnesti,
Si sa" umbli lungis Cu aripile sa'-1 plesnesti,
Si curmezis, La scrisa mea sa-1 pornesti,
In lung si in lat, lute si mai de virtos,
Si la noi in sat C-ala mi-este de folos.
Retete : Se face de scris g. la o stea cu betele, mkgele sau cu
un rulpan. Cind tnnil aruia i se face de scris'i este sg se insoare
steaua, zice-se c joacg si-si mgreste razele. Dar dacg scrisul i este
mort, e semn rgu i steaua-i piere si se crede c i acel tingr moare.
De la 'liana Nicolae Viceanu,
din Drksani, Teleorman.

Stea, stelulita mea, Sa'-mi gsesti scrisa (cutgruia).

Toate stelele s'a" stea, Cu ciocu s-o ciocnesti,
Iara' tu sa nu stai, Cu coada s-o plesnesti,
5.1 te faci un searpe balaur, La (cutare) s-o pornesti,
Cu codita de aur. In vis s-o visez,
Sb-mi umbli taxa Aievea s-o vaz,
Si-n lung si-n lat, Miine-n zori s-o cunosc
Si la noi in sat Si cu ea s vorbesc.
Nota : Se vii)este cu batista la o stea dinspre rgsgrit. Dacg
steaua, in timpul cind se face de scrisg, piere, se ascunde, se crede
cg nu e bine de tingrul sau tingra care-si fac pe scrisg. Dacg steaua
joacg si-si mgreste razele, se zice c atit tingrul oit i fata vor fi no-
rocosi in cgsgtoria tor.
De la Ioana Kaldalanca, vrji-
toare, din Rosiori de Vede.

333

www.dacoromanica.ro
Stea, stelulita mea, Sa nu-i vie a sta,
Toate stelele sa'. stea, Sa' nu-i vie a minca,
Numai trupul t5.0 sa' nu stea. Sa' nu-i vie a culca,
Sa te faci serpoaia, Sa: nu-i vie a vorbi.
Balauroaia, Sa' nu-i vie a sfatui,
Cu totul de aur. Pina' cu mine n-o vorbi.
Duia: scrisa (cut'S.ruia) te Ssa vie trasnind,
sorocesc, Plesnind,
Sa' umbli in scurt si-n lat, Din gura va.pal lasind,
$i la noi in sat, Pin fete grase si frumoase,
Dupa scrisul (cutaruia). Ga pin broaste vierma'noase ;
De 1-oi gLi in pat Pin neveste grase si frumoase,
Culcat, Ca pin cavele viermanoase,
Ori in sat la sfat, Descult d-un picior
Cu ciocul sa'-1 ciocnesti, Si cu capul gol
Cu aripile sa'.-1 plesnesti,
Pin sat fara sfat
La (cutare) sa'-1 pornesti,
Cu limba ceipata', Si pin ciini fa'ei ciomag.
Cu gura csscata', In vis sa-1 visez,
Cu buza besicata. Aievea g-1 vaz,
Pin' la (cutare) n-o veni, Mline-n zori s-1 nazaresc
Sa' se bata' a plesni, $i cu el s'a. vorbesc.
Retetii : Se descinta' cu batista si cu bete la o stea dinspre ras'arit.
De la Stanca Radu Modea din
Scrioatea, Teleorman.

Tu, searpe bnaur, Cu frati-gu,

Cu solzii de aur, Cu ibovnica lui,
Cu ciocul de aur, Cu dragastoasa lui,
Cu nous4 limbi impungatoare, Sa' nu-i dai pace a sta.
Cu noua' cozi izbitoare, De-o fi culcat
Sa' te duci la (cutare). In pat,
De 1-oi afla acasa', Tu sa-1 ciocnesti,
La mas'S., Cu solzii sa'-1 plesnesti,
In sat La mine sa*-1 pornesti,
La sfat, Sa nu-1 Iasi pita' ce cu mine nu
Vorbind cu tata'-gu, s-o intilni
Cu m'i-sa, $i cu mine n-o vorbi.
334

www.dacoromanica.ro
 Explicatia : Se ia o steblg de busuioc si se leaga cu fir de matase
rosie. De stebla die busuioc se leagg si o para de argint si se descinta
in apa de izvor neincepua, respetindu-se vorbele de mai sus. La sfir-
situl descintecului se spun isi cuvintele :
Cum trage lumea la m.tase rosie, in prIv'gie,
.A.a sa' traga: (cutare) la (cutare).
Cum nu poate lumea fara argint i aur,
Si cum e aurul i argintul draggstos la toatsi lumea,
Asa sa fiu eu drsigastoas'a (cutaruia).
De la Oprea $erban, din Dra-
Onqti, Teleorman.

Stea, stea logostea, Prin sat fsrg ciumag,

Toate stelele sg stea, Cu nuia de alun,
Scrisa-orinda (cutruia) ss. nu Sa umble ca un nebun ;
stea. Cu nuia de artar,
S'al te duci din vad in vad, Sa umble ca un arma'sar ;
Din sat in sat, Cu nuia de singer,
Ping unde o fi scrisa si orinda Sa umble ca un Inger ;
(cutgruia) ursat. Cu nuia de nuc,
Acolo sa gaseascg Sa' umble ca un haiduc.
Sa prinzeasca, La scrisa (cutgruia) s'a se duca.
In vis s-o viseze,
S'. amiezeasa, Aievea s-o vaza
Sg odineasca, In zori de zi,
In pat sg nu-1 lase, La ra'saritul soarelui,
Sa-1 scoale, In glasul cintatorilor,
Sa-1 trimeata In revarsatul zorilor.
Reteai : Se deseintg cu nuiele de alun, nuc, singer, artar, cari
se taie joia dimineata in revarsatul zorilor, si cind se taie, se zice :
Ma' sculai joi de dimineatg, Roua.o scuturai
Pe roua, pe ceata, Si scrtsa o doteptai
Pe carare neumblata, Si-o pornh in sat etc.
De roua nescuturata.
Si se repeta vorbele de mai sus : Stea, stea, logostea etc. Se
descineg seara si dimineata, inspre joi, in cintatul cocosilor. Descin-
335

www.dacoromanica.ro
tecul se face la o stea mica dinspre ra'Arirt ; se ia apa neinceput'a de
la trei izvoare, repetindu-se cuvintele :
Cum se intilnesc izvoarele,
Asa sa se intilneasca (cutare) cu (cutare).
De la Leanca Gheorghe Rilea,
din Fa'ca'i, Vilcea.

Stea, stelulita mea, Cu coda sa-I izbesti,

Toate stelele sa' stea, De la masa ssa-1 plesnesti,
Numai tu sa' nu stai, La (cutare) sa-1 eornqti ;
Sa umbli in sus ca ginclul, Sa vie cu gura cascata,
Jos ca vhhul, Cu limba besicata'.
Sa umbli Sa nu-i vie a sta,
Din casa' Sa' nu-i vie a minca,
In casa', Pin' la (cutare) n-o da.
Din masa In vis sa-1 visez,
In masa', Aievea s'a-1 vaz,
Pin' la ursitu (cuta'ruia) acasa'. Miine-n zori sa-1 cunosc
La masa' sa'-1 ga'sesti, $i cu el s vorbesc.
Nota : Se ia batista fetei care voieste sa"-si fac a'. pe scrisa, se
ameninfa cu ea la o stea mati luminoasa dimple ra'sa'rit. Se face batista
colac si se pune sub cap, in locul unde doarme noaptea.
De la Voica Anghelache Tap.),
din Rcliori de Vede.

Mov, motisorul meu, Cu ciocurile sa-I ciocanesti,

De cind te-am spalat, Cu aripile sa'-1 plesnesti,
De cind te-am pieptanat, Cu coada sa'-1 pornesti,
Nici o slujba nu ti-am dat. Pe el, pe tat'a-sa'u, pe murna'-sa,
Dar asfa-seara' Ii dau slujba pe frati i pe toate neamurile
mare, lui.
Sa' te faci sarpe Valaur Toti de el s'a stea,
Cu solzii de aur, 51 vie s'a m ia.
Cu douasprezece capete, De-o fi in munte,
Cu doasprezece coade, De-o fi peste munte,
Cu doasprezece aripi, De-o fi aici in sat,
Sa' mergi la scrisa mea ursata', Toti de el s'a stea,
De la Maica Precista indreptata'. Si sa' vie sa mai ia.

336

www.dacoromanica.ro
 Rerea : Se desotnt n motul fetei cu un ac galben cu gImIlie.
Fata care-si face de scris a'. i ia pa'r din motul ei i ducindu-se hk
vatra focului ti plrleste pe carbunt zicInd vorbele: Cum se pirleste
si arde pa'rul a'sta n vetre, asa s ftrtie i s arda in pietre inima
(cutruia)". (De trei ori.)
Apoi cu acul se inteapa' perna inainte de a se culca fata si re-
pefa vorbele : Nu ste intep pe tine, ci intep scrisa mea. S nu-i fie
asta. sa' nu-i fie a bea. a minca etc.
De la Maria Nastase, Romanwi,
Gorj.

Incolo, spre Pe el cin' 1-o vedea,

Mare foc se vede. Tot de el sa stea,
Dar pe foc ce era ? La scrisa lui sa' vin, s-o ia.
Trei cazane fierba'toare, Tu, pietroi baltat,
Trei cutite taIetoare. SI mi-1 aduci prin sat,
Dar foc cine le da ?
Dracii marii i ai Orli. Fall de sfat,
II frigea, 11 ardea Pin clini, flei de ciumag.
$i in frigare II intorcea, Da' lui ce-i da'ruiesti ?
Pe el, pe tae4-sa'u, Un cal din munci,
Pe el, pe murna'-sa, De unde i-o pra'cea,
Pe el, pe popa din sat. De acolo s'4-1 ia.
Reteta : Se crapa usa de trei ori si la fiecare deschiza'tura" de
usa; se repeta' descintecul. AEoi se leap un semn din cirpa fustei sau
rochiei celei ce-si face de scrisa.
De la Balaa, vrajitoarea, din
Rovinari, Gorj.
Culese de Chr. N. Tapu.

Cuvit, cutitasule, Este o seara' mare ;

De cind te-am ala'mat Ivi dau o slujba' tare :
5i te-am pargat, Sb umbli din deal in vale,
$i la iigan te-am lucrat $i lungis
Si te-am cununat, $i curmezis,
Nici o slujba' nu Ii-am dat. In lung si tn lat,
Dar asta'-seara' $i la noi In sat,
337

www.dacoromanica.ro
Dup scrisa mea, Pe supt Mini&
Dupg ursita mea, Prin ficavi,
De ursa'tori ursata", Pe supt ficari,
De Dumnezeu la mine Indrep- Prin rlrunchi,
tatg Pe supt arunchi,
Ssi vie prin sat, Prin limEM
Flea' de sfat ; Pe subt
Sa" vie prin clini, Prin dinvi,
Fa'rsi de ciomag : Pe supt dinvi,
Sa' vie pe drum lupeste, Prin piele,
Sa intre in cas'a' porceste, Pe supt piele.
Cu punga deschiat, Sa. i-1 bat intre picioare,
Cu gura ascata". Sa-i dea in gind de-nsuatoare,
Eu il impung Sa" vie cu portofelul descuiat,
il strapung Cu singele intritat,
Pe el, pe mamsa'-sa, La noapte s5:-1 visez,
Pe el, pe tat-s51u, Miine aievea sa-1 vaz,
Pe el, pe frate-ssa'u, Cu calul furuind,
Pe el, pe soru-sa, Din bice plesnind,
Pe el, pe mosu-sa'u, La mine venind.
Pe el, pe nasu-sa'u, Nici s'a'. nu mai saza',
Pe el, pe mahalaua lui, Nici sa nu mai mnince.
Pe si cu cin' s-o intllni, Inima sara",
C51 eu 11 bat si-1 str4ung,
5i-1 bat intre picioare, Ochii plesneasa,
dea in gind de-nsutitoare Sa' nu-i dea a sta,
Ca eu ii impung Ca'ci daa o mai sta,
$i-1 str4ung L-oi intimpina,
Prin inimb, Singele din nas i-o pica.
Reteta : /n tot timpul desdintecului, cuvituil se vine in s.minali
invepind incetinel ia"mintul cu el si apoi il bate in pa'mint dupa usa
si se zic cuvintele :
La noapte sa.-1 visez,
Aievea sa-1 va'z etc.
Cules de I. Ionescu, abs. semina-
rist, de la Stana Lungoci, corn.
Opriqor, Mehedinti.

Nu incind Ast pietroi balvat,

$i aprind Si incind
338

www.dacoromanica.ro
$i aprind inima scrisului Pin' la scrisul ei acasa.
(cutaruia), Pe el, pe tata-sau,
Incind si aErind Pe el, pe muma-sa,
Capul de caciula, Pe el pe cin' 1-o vedea,
Ckiula de cap, Tot de el sa stea
Cioarecii in cur, $i scrisa lui sa via s-o ia.
Curul de cioareci, Tu, pietroi balTat,
Camasa de yiele, Sa mi-1 aduci prin sa,t,
Pielea de camasa, Fara de sfat,
Pin rarunchi, Prin clini, far' de ciomag.
Pe supt rarunchi, Tu, secere,
Pin plamini, Cum tai spicele
Pe supt plamini, $i meiele,
Incind si aprind trupul Si grinele,
(cutaruia). $i orzele,
De-o fi in haia Tara, Asa sa. tai eu toate gindurile,.
Sa via pina miine seara. ; Toate faaturile,
De-o fi in asta Tara,
Sa via pina diseara ; Toate legaturile
De-o fi peste munte, De la toate fetele,
Ii pun punte, De la mate nevestele.
Sa treaca pin fete frumoase, La scrisa lui sa-i fie
Pin vaduve grase, Gindul de azi inainte.
Reretel : Se descinta cu pietroi alb in foc si cu 0 secere. Pietroiul
se arde si se ciocaneste ell secera spunindu-se versurile de mai sus.
Rietroiul ise scoate din foc, se pune pe pragul usei, se pise pe el si se
zic cuvintele : Cum nu yoate Tine lumea si Tara pisatul, asa sa nu
Tina scrisul (ursitul) (cutaruia) si sa via' mai degraba. Si cum sra
usa, asa sa nu stea scrisul (ursitul) (cutaruia) pin' n-o veni la (cutare)".
Cules de Chr. N. Tapu de lx
vajitoarea 1351asa, din Rovinari.
Gorj.

De scrisd cu dirbuni
Voi, noua carbuni, Aievea s-o vaz
Ca noua gargauni, Mline in revarsatul zorilor,
Eu va aprinsei In glasul cintatorilor,
Si la scrisa (cutaruia) va trimesei, Cu ea sa vorbesc.
Sa vie la noapte-n vis,
339

www.dacoromanica.ro
 Retet- : Se descinta cu resteu (un lemn dc la jug), gash in noap-
tea lui Sfintu Gheorghe i lit noaptea de Ispas.
Se mai descina cu un tarus de la ieslea calului si se repeta
cuvintele : Cum easii eu resteul asta si cum trage calul la ieslea de
fin, asa sa. se gaseasca scrisa (cuearuia) i s-o traga la casa, la averea,
oleabul (cutaruia)".
Daca nu se gLeste resteu, se fuea' si se zice :
Cum furai eu resteul, asa sa fur ginduriile, vorbele, inima,
sufletul scrisei mele. S-o pornesc, in vis s-o visez, aievea s-o vaz,
miine in zori de zi s vorbesc."
Resteul i tarusul de la ieslea calului se baga in foc, i daca se
aprinde i arde se zice c scrisa este bogata ; daca este sraca scrisa,
taruwl i resteul se sting.

De la Leanca Gheorghe Rilea,

din Hal, Vilcea.

Stea, stea logostea, De-o fi cizmar,

Toate stelele s stea, De-o fi zidar,
Steaua (cutaruia) sa nu stea ; De-o fi timplar,
Ssiumble in lung si in lat, De-o fi dulgher,
$i la noi in sat, De-o fi mosier,
In Tara turceasca, De-o fi circiumar,
De-o fi foctionar,
Bulgareasca, De-o fi cojocar,
Romaneasca, Sa vie, in vis sa-I visez,
Moldovineas6:, Aievea sa-I vaz,
Sb adua scrisa (cut'aruia). Sa-I cunosc bine ales.
.Retetei : Se descina cu tulpanul ; se face covrig si se uit'a prin el
la o stea mica dinspre tls'arit. Se da apoi tulpanul fetei sau tinarului
care si-au facut de scrisa si-1 pun sub eaiatii i doarme pe el.

De la Petruca E. Nilulescu, Oc-

nele Mari, Vticea.
Culese de Chr. N. Tapu.

340

www.dacoromanica.ro
 De amutirea barbatului

Pe lin tare si mai tare, $i gura cascata'

S-mi aduci pe lucru vrajmasesc Si limba ridicata'.
in cale. Sa se potoleasca
Ce leg si cu ochii nu vad ? 5i sa amuteasea,
Gindul (cutkuia) 11 legai ; Cum se potoleste steaua-n cer,
21 legai, Oaia-n staul,
Ii ferecai, Porcii-n strat,
Il amutii, Vitele-n. sat ;
Ti impietrii, 5i el s ramlie in seani. nebagat,
Il Incremenii, Ca un sac vkgat,
Ss nu mai aiba' gind asupra Pe gard aruncat,
(cutkuia) Si el la gard s'a fie legat.
Relet2 : Se descinta cu olnepa de var :5'. fkindu-se patru noduri
la spate si legind-o la o proptea de gard. Acolo se zice ca" ramine
legat bsarbatul sau amantul cui i se face de urit.
Cules de Chr. N. Tapu de la
Tinca Man Stoica, din Costesti,
Vilcea.

De legat ontul
Femeia care voiesite sa-si lege bkbatul saa amantul, ia bumbac
netors (vata) din za.bunul bkbatului sau al amantului i, in momentul
cind ea s-a impreunat moaie bumbacul in sperma bkbatului i apoi
si-1 leag'a intr-o &p a'. la spatele ei. Merge apoi cu acel bumbac la un
mormint si-1 leaga la crucea acelui mon, care poarea numele bk-
batului pe care femeia voieste sa'-1 lege si acolo la mormint femeia
rosteste cuvintele : Cum si-a uitat mortul acesta de toate poftele si
bun'atAile lumei, asa s-si uite (cutare) de poftele lumesti si de femei"
(de 3 ori).
Cules de Chr. N. Tapu de la
vrajitoarea Maria Petre Cr5snaru,
din Aninisu, Gorj.

341

www.dacoromanica.ro
 De dezlegat bilrbatul
Nucile din nuc curat cura, Toate vinele (cutkuia) a se
Nodurile de la pinza se dezlega, dezlega ;
Piedicile de la cai s-au sfarimat, Ca i-a dezlegat mijlocul si vinele
De la toate streinele,
(Cutare) s-a dezlegat. Gindul si pofta, pentru a se
Nola nuci au a se fierbea, indrepta,
Apa cu pusca a se impusca, Asa cum si inainte era.
Retetei : Se descina cu nou'a nuci si cu nou'a noduri de la gu-
ritul pinzei, se inmoaie si se descinta in apa impuscata.
Nucile le minca in noua zile. Apa o bea, iar nodurile de pinza
se ard, se scrumeaza si se amestica totul in apa descintata.
Cules de Chr. N. Tapu de la
viajitoarea Simina, Gresia, Tele-
orrnan.

Se ia noua petisori mici vii si se inghit cu apa de cel legat,

aduc'a de cel neputincios. Dupa ce se beau pestisorii vii se spun Cu-
vmtele : Cum merge apa si pesitii sint ts1obozi prin ea si sint dezle-
gaci, asa sa fie (cutare) dezlegat si slobod". (Se repeta de trei ori.)
Cules de Chr. N. Tapu de la
vrijitoarea Maria Petre Clisna-
ru, din Aniniu, Gorj.

De wit
Apuca (cutare) $i cine-1 plingea ?
Pe cale, Maica
Pe carare, Precista
Tipind Din cer 1-auzea,
$i vaqckind, $i Maica
$i nimeni nu-1 auzea Precista
$i nimeni nu-1 plingea, Ce fkea ?
Dar cine-1 auzea Picioare

342

www.dacoromanica.ro
De cearg Le bkal
La scara' $i cind (cutare) cu ele
De aur Se uda,
Punea De toate urkiunili se defarta :
$i jos se scobora Cine-1 vedea
$1 Maica Precista 'N dos,
II mingiia Zicea
$i pe (cutare) de mina dreapta'-1 U. e frumos,
lua Fair' de ponos ;
$i mereu 11 Intreba : Cine-1 vedea
Ce tipi si te vaia'rezi ? 'N fata,
Tip, Maica' Precista, La toatsi lumea
$1 ma vaicairez, Cu dulceata.
Ca sint striior Iar a apucat (cutare)
$i sint depa'rtcior : Pe cale,
M-a urit Pe arare,
Taica, P-o potecuta necalcata,
M-a urIt Potecuta
Maica, Nealcaa,
M-a urit Cu roua
Frate, Nescuturat,
M-a urh $i pe trman
Sora', De leustean
M-a urh Ulca,
Prietini !... Stebla de busuioc rupea,
Da' Maica Precista Maichii Precistii
Ce acea ? I-o da,
Lapte dulce covasea ; $i Maica Precista
Nu lapte dulce covasea, 'L intreba :
Ci din lumea asta De ce-ai tipat
Toata prethia $i te-ai Vaitat ?
$1 toata bucuria, Eu am vipat
$i toata' dragostea $i rn-am valtat
Le aduna, Ca' de uriciuni rn-am sturat.
In asta nastrapioara'
Le punea Maica Precista
$1 de la mic la mare De mina-1 lua
Toate draestirile, $i-n riu
Toate bunatatili, Pina'-n brill
Toate frumusetili II baga ;
In asta' rastra'pioara Si-n riu peste tot 11 afunda,
343

www.dacoromanica.ro
De uriciunea-ntrea04 scutura $i toatsa dragostea
Si-i lua De la boieri,
Din cap De la domni,
Pk de Tap, De la judeckori
$i de la subtiori 0 aduna
Pk de fiori $i (cutkuia) i-o da,
Si de la trup Si-i punea :
Par de lup. In umeri
cind (cutare) i-aruncs ochii
.5i Doi luceferei
Pe drum in jos, Iar pe frunte
Vedea pe urit Pietre scumpe,
Fugind cu folos ; S1 poat51
De-si arunca ochii (Cutare) s stea"bat,
Pe drum in sus, Sa' straluceascsi
Vedea frumuica /naintea domnilor,
Venind cu folos ; Boierilor,
Frumuica Judeckorilor,
Ii da frumuse%ili, Cum striaucesc
Floricica Lucefereii.
Ii da floricelili,
Libovica Cules de C. Rdulescu-Codin
din Priboieni, aimbovila.
1i da libovu,
Tihnica
1i da tihnelili, Tu, stea logostea,
Avu%ia Toate stelele s stea ;
1i da avuviili, Numai steaua lui (cutare) sa'
Lipica nu stea.
Ii da lipiciu, Sa umble prin toate zahanalele,
Iar (cutare) p-aia nu se lka, Pe la toate cocele i privkile,
Pe riul lui Iordan apuca, Sa" adune puterile.
Cu Iordan in cale se-ntilnea. Cum pute zahanaua de gonete
Iordan de mina dreapt'l ca'-1 lua
Si intr-un pisc frumos II suia, AR s'a' se goneasc i sa" fuga"
(cutare) de la (cutare) ;
Mina-n buzunar 134a, Si cum fug ingerii de cote;
Bucen ganie%',
De argint scotea, AR s se huiduiasa (cutare)
Bucen cu (cutare).
La gura" punea S.sa. se goneasa
Si de trei ori bucena. $i sa" nu vorbeasa.
344

www.dacoromanica.ro
Si cum nu poate pune judia'torii, Cina' la mas'a"-i si la mas-i s'a
arendasii si boiern nu vazsa.
Mas'i la usa privAii,
Tot asa s'a nu mai puie (cutare)
cu (cutare)
Reteta : Se descina in apa strinA rintr-o oa126 de luni piria luni,
in care ap5: se omoara" un pui de searpe si tot cu aceasta apa se spala
un armsasar la membru si o bivolita' la fa'ed'Ioare. Cu apa astfel prepa-
rata' si descintafa, se stropesc cei ce se ura'sc.

Cules de Chr. N. Tapu de la

Sinina, Gresia, Teleorman.

www.dacoromanica.ro
 3
De protejare a omului

Descintecul bobilor
Patruzeci i unu de bobi, D-o fi vreo museatura
Patruzeci i unu de frati, Pe trupu
Bine stiti, S giciti,
Bine sa' dati : Sa' nu mintiti :
Cum stiti De s-o lecui,
De-ncoltiti, S dati,
De rsassariti, In frunte,
ampu-nverziti, Pe nota
Lumea-nveseliti, La inima',
Lumea taramiti Trei,
$i pasarili cerului Colac in prag
$i ale pa'mlntului, $i bucurie-n casa ;
Le haraniti D-o avea leac la muiere,
$i le-ndulciti, S dati colac de muiere ;
Asa sa stiti si de tot trupu D-o avea leac la om,
(cuearuia) S dati colac de om...
stiti, S stiu bine
Sa' glciti : $i de bine
De 1-o durea Csa sInteti cinstiti
Picioarili, $i nu mil-100 ;
De 1-o durea Iar de n-o avea leac,
Paul, S va,-nchideti,
De 1-o durea va
Sa'
$alili, Cum e mai eau,
346

www.dacoromanica.ro
Sa iesiti Parasind masa'
Cum e mai rau, Si cu apropiere de mormint.
Sa gkiti, Cules de C. Radulescu-Codin,
Sa dati &dilator din casa, din Negresti, Dimbovita.

Vraja bobilor
Voi, patruzeci de bobi,
Voi, patruzeci de frati,
Cum stiti incolti
Si lunca si taxa harani,
Asa sa stiti de boala (cuaruia).
De-o fi din sfinte,
Sau din zile gresite,
S'a-mi iesiti pe cinci ;
Dar daea o fi niscai daeaturi,
Sau aruneaturi de la muieri,
Sa-mi iesiti pe no6'.,
La inima' doua'.
Sa va'z bine csa-s dataturi
Din miini de fomeie,
Nu slut din sfinte, din milostive.
De la vrajitoarea Tinca Man,
din Costesti, Vilcea.
Voi, patruzeci si unu de bobi,
Du0 cum stiti ssa rasariti
Si sa incoltiti
Si lumea albsi o ariniti,
Asa sa stiti
Sa ghiciti de (cutare).
Daca-1 va ga'si,
S'a va' deschideti pe noua ;
Daca n-oti ga'si,
Sa iesiti pe cinci ;
Sa' va' inchideti in prag si in
temei,
Sa vad bine ea nu gasesti bucurii.
De la Iliana Nicolae Siceanu,
din Dracsani, Teleorman.
Culese de Chr. N. Tapu.

Pentru incetarea ploilor

Stai, ploaie caatoare, Cu un pai,
Ca' te-ajunge sfintul soare Cu sabia lui Mihai,
Smi taie picioarele Cu cutite ascutite,
Cu un mai, Cu topoare ruginite.
Se face acest descintec luindu-se trei topoare si un cutit. Descin-
tItoarea stind in mijlocul curtei pune topoarele jos, apoi luind pe unul
i'l invIrte peste cap, amenintind ploaia cu toporul cela si cu cutitul in
limp ce spune descIntecul. Apoi implinfa in pamint toporul in partea
347

www.dacoromanica.ro
dinspre rasarit. Ia al doilea topor si face tot asemenea, implintindu-1
spre apus, iar pe al treilea, dupa ce termina de zis ca mai sus, 11 im-
printa in parnint dincotro vine ploaia. Tot asa se face si cu cuvitul.
Cules de inv. Econ. G. Grin-
%escu, din Roznov, jud. Nearm.

De judecatei
Bat parul de topila, Cu patruzeci si patru de muvi,
Parul misca lacul, Cu patruzeci si patru de orbi,
Parul scoate dracul. Cu patruzeci si patru de ciungi,
Dracul sa iasa, Cu patruzeci si patru de amagivi.
Sa-mi plece, lute si degrab',
Pe cale, Ca mi-e mie la cap.
Pe carare, Davi si voi pin viganie
Sa se intilneasca cu (cutare) in Si luavi un cal de calarie,
cale. Si va intilnivi cu (cutare),
Eu 11 bat parul in lac, Pe cale,
Ca sa-mi scoata pe dracu. Pe carare,
In bat cu nuiele de alun, $i mi-1 intilnivi,
Sa se duca ca un nebun ; Mi-1 amevivi,
Il bat cu nuiele de nuc, Mi-1 talmacivi,
Sa se duca ca un haiduc ; Mi-1 zapacivi,
Il bat cu nuia de singer,
Sa fuga ca un inger ; Sa n-aiba gura cascata,
II bat cu nuia de arvar, Limba desfacuta,
Sa fuga ca un armasar. Dasupra mea ridicata,
Sai tu, tirtane, Sa ma vorbeasca,
Al mare, De rau sa ma graiasca.
Reteta : Se descinta de trei ori, ziva si noaptea, la lac sau la
balta. Femeia vrajitoare intra despuiata in lac si minjeste parul cu seu
de vita intimpinata.
Se zice ca ies cei patruzeci si patru de tartori draci si se suie tovi
in virful parului si se Intreaba unul pe altul asupra (cutarui) fapt, Vra-
jitoarea ia cu sine un ciurel si-1 pune denainte, la cap, in urechi, la
ochi, la gura, ca dracii sa n-o poata batjocori.
348

www.dacoromanica.ro
 Se mai intrebuinveaza noua coji de oua clocite, care servesc de
noua buvi de yin, ce se daruiesc diavolului.
De la vrajitoarea Ioana Mild&
ianca, din Royiori de Vede.

Scoala-te, dragoi, Cu tovi marunveii,

Zbierind tare din cimpoi, S5 mergevi la judecatori,
lute i degrab', Pe drum ca niste c5I5tori...
C5 mi-esti la cap ; In poala luati,
Cu tovi bkrinii, Gura sa le-o-nclestasi,
Cu tovi tartorii, Ciubucile s le-aprindeIi.
Cu tovi unchii, Pin' la (cutare) n-o veni,
Cu to;i mititeii, Dracul in ei o plesni ;
Cu mi marunteii. Pin' la (cutare) n-o pleca,
Sb merge%i la judecatori, Dracul in ei o ceapa.
Pe drum ca n4te caTi'tori. Sa nu le fie a minca,
In poala luati, Sa nu le fie a bea,
Gura Sb le-o-nclestasi, Sa nu le fie a odini,
Ciubucile sa. le-aprinden, Sa nu le fie a prinzi.
Cu foarfecile sa-i tundqi, Sa vie cu gurile caseate,
sa mi-i zapaciti, Cu picioarele ba.icate.
Pe mustAi sa-i neteziti, Pin' la (cutare) n-o veni,
55 mi-i orbici, Fierea in ei o plesni ;
Sa. mi-i ologivi. Pin' la (cutare) n-o pleca,
Dasupra (cutaruia) sa'-i luavi, Fierea in ei o crapa.
C5 eu v dau malai de mincare, a. eu cu ciocurile i-am ciocnit,
Cizme de-ncalcare, Cu aripile i-am plesnit,
Bani de cheltuiala. In contra cutaruia (vrajmasului)
Scoala-te i tu, Ionic5, i-am pornit,
Zbierind tare din basica, D-asupra (cutaruia) i-am gonit
Jute i degrab',
Ca mi-esti la cap $i dasupra (cutaruia) sa. nu mai
Cu toTi b5trinii, aiba gura ca'scata"
Cu tc4i tartorii, $i limba ridicata,
Cu tovi unchii, Ca s5-1 vorbeasca
Cu to;i mititeii, $i s54 graiasca de rau.
Refetii : Se descint de trei ori pe zi dimineava, la prinz i seara
in ziva de judecafa. Se ia o csaldare, puvintel mMai (ma'cinat), un bsanut
de 5 sau 10 parale i o gheata", pantof sau papuc rupt. 1 oate acestea
se pun supt acea caldare i se ra'stoarn5; cu gura in jos. Se bate apoi
349

www.dacoromanica.ro
cu un lemn de alun n grinda casei, in ealdare i cu piciorul se izbeste
pamintul 6 se repefa descintecul de mai 311s.
De la Gheorghe Dumitru Gidea,
din S5..ceni, Teleorman.

Tu, peline, Si iesi din rimkura porcului,

Eu te misc pe tine ; Din coadele Oltului,
Tu sa' misti pamintul, eu o sg-ti dau notia buti de
Sa scoti pe diavolul ca vintul, vin, noua de miere,
La (cutare) judickor si la Mine i sare,
(cutare) tribunal s'a mergi, Sa faci judecata mai tare.
Slujba sg-mi faci, Si se goneasea,
In poaa sa le sezi, Sa se spargalneasca,
Pe mustati sa-i netezesti Sa se ispeaveasea.
Si toata" afacerea s-o ispra'vesti. Tu, gunol, gunoiase,
a am sa."-Ti dau de prinz De and eu te-am facut
Un minz ; Si te-am ara'nit,
De cid& Eu tie slujb'a nu ri-am dat.
0 ga'ina ; Acum slujbg eu ti-oi da,
De dimineafa, Sg-mi slujesti, sa-mi izbindesti,
Un boboc de rata. Judecata (cutgruia) s-o potolesti.
Dar slujba de nu mi-oi facea, Cf eu ti-oi da noua gropi de orz,
Eu tilsnetului i fulgerului te-oi Sa'. faci judecata cu folos ;
da, Ti-oi da i nou'a ocne de sare,
In Caraiman al mare pe divan, Sf faci judecata mai tare.
Rerea : Se descinea in oala: cu apa' in care se pune nou s. boabe
de orz i noug de sare. Vraja (descintecul) nu se face dech noaptea
tirziu intr-un loc unde se aduna gunoiul ce se strInge, m'aturat din
casa. Cu apa veijita" se stropeste pe furis pragurile pe unde trec jude-
ehorii si cci ce iau parte la o )udecata'.
De la Sirnina, din Gresia, Tele-
orman.

Bung ziva, apa mare, Ci am venit s te daruiesc cu

Doamda mare. mei ;
Mai sezi. Tu s da'ruiesti pe (cutare) cu o
N-am venit s ez, sutg de zmei.
350

www.dacoromanica.ro
Martorii lui s se sfrijeasa, Ce rucla" esti cu (cutare) ?
La judea'tori in divan s'S. se Nimic.
risipeasca, Nimic sa' n-aleagg (cutare) la
51 nu mai ailA gura cascata, judeatorie in divan.
Limb ridicata", Bung ziva, soc mare,
Sa', nu mai vorbease4, Domn mare,
S'ai nu mai gr'gas6 Ce rucla" e m'a"-ta cu tata"-tu ?
Vorl:4 de eiu Nimic nu e.
Asupra capului meu. Nimic s'a', nu s-aleagsa' de
Tu, paminr, (cutare) la judecata in divan.
Cum esti mut si surd Cum tine gardu cu proptu,
Si Hea'stesti lumea, . Asa sa tina' (cutare) cu (cutare) ;
Asa sa amutesti pe (cutare), Nu legai aceste proptele ale
56 nu mai aib'a gura cascata', gardului,
Limbg ridicaA, Ci legai gura (cutaruia),
Vorbsa' de ra'u, S'al nu mai aib gur ca'scat'al,
Asupra capului meu, Limb'a" ridicata',
S m vorbeascg, VorlA de tlu,
S m grNiasea". Asupra capului meu
Buda' ziva, alun mare, Sg. vorbeasca",
Domn mare, Sa' gral.ascs.
Reteta : Se descina cu mei si se arunc5; de notia' ori in apa", repe-
tindu-se desdntecul. Dup'a" aceasta se duce la un alun, la un soc (ar-
bore) si la un gard si se spune vorbele de mai sus. Se ia apoi pietre
din ziva de Sfintu Petru i cu ele se zic vorbele : Cum a impietrit
Sfintu Petru pietrele, asa impietresc eu gura i limba (cuta-ruia)".
De la Masa P. S5ceanu, din
Rovinari, Gorj.
Culese de Chr. N. Tapu.

De potolirea durnanilor
Tu, Mos Apes, Sg-i faci slujitorii mei.
Ai ss4. iei ; Sa' se cluea' la trebunal, la
Dar n-ai s iei tu, judic'Itorie,
Ci s iasa' Bbietii tgi, Toate s'a." le-mblinzeasc5:,
S ias archiea'i tgi, Sal le potoleasei
351

www.dacoromanica.ro
Sa' le szkauiasa. Cum e bun de-nalicat.
Cd daca slujba mi-oi face-o, Eu ;ie ci-oi mai da
Eu Tie ti-oi da Inc i ce mi-oi mai cere,
Un cal infrinat, Numa fa' ce-vi sa-n putere !
Retetcl : Se ia un ou i, duia ce se leagi cu o a peste virf
mijloc, se ingroapa" in balegar, unde sade ingropat trei zile. /n a treia
zi, seara, vajitoarea merge la locul unde este ingropat oul, ii va-
jeste
spunind vorbele de mai sus apoi dezgroapa' oul gi-I aruna
intr-o fintirts, ca astfel bind lumea s-o ameveasa si s taa. Cind se
aruna oul in fintin, se mai zic i cuvintele :
$i tu, ucigase, pe (cutare) sa"-1 SE-I vorbeasa
amuvesti, Si sE-I grnasa de au.
51-1 tontesti, sE-Izapkesti,
Sa nu mai alba' limba ridicaa De la vrjitoarea Simina, Gresia,
Si gura ascaa asupra (cuarma), Teleorman.

Vraja cartilor
Voi, doazeci i patru de arti,
S-mi stivi
SE-mi ghiciti de (cutare).
De-ar tra'i, eb-mi iaa pe row,
De-ar muri, a-nn tragsi pe negru,
Sa' vskl bine a moare ;
Iar de ar avea leacul,
SE-mi caca pe rosu, s vsa'd din
ce are leacul.
De la Constantina Ion R5cloi,
din Valea cu Ap, Gorj.
Voi, patruzeci i patru de
carti,
Duii cum jugravul v-a jugavit
Si tiparul v-a tipErit,
Asa a stiti
Si a ghiciti
Ce boalai are (cutare).
Ce psa's are,
Ce greutate are,
Ce sularare are.
Are vreun leac ?
Daa i-o fi din dgaturi
Sau din arunaturi,
SE-mi spuneti iaa bine,
SE-mi spunqi,
SE-mi ghiciti,
De i-o fi boal N. din sfinte,
Din de sau spuraciuni.
De n-o avea leac, a-nchideti
C-o dam'a' rosie cu ochii verzi.
De la Dumitra Nedelea, crtura"-
reasa i viijitoare, in Ceta'tuia,
atun ling Rimnicu Vilcea.
Culese de Chr. N. Tapu.

www.dacoromanica.ro
MEDICINA POPULARX

www.dacoromanica.ro
 Pentru tgrngcluirea oamenilor bolnavi de trinji intrebuinteazg c
buruiang care este foarte primgvgratecg, numitg in aceastg parte de loc
deditel. Aceastg buruiang se fierbe in o oalg, ca de o oca, cu yin, ping
ce rImine ca o litrg ; oala fierbe acoperitg de a nu rgsufla. Acoperirea
oalei se face cu cocg de ging. Vinul fiert cu deditel se bea ca o ceascg
pe zi ping se isprgveste.

Pentru intors la vite, ca sg nu moarg vitele, se intrebuinteazg o

buruiang numitg in aceastg parte de loc laba ursului. Aceastg buruiang
o toacg mgrunt i o amestecg in tgrite pe care le dg la animale de le
ingnincg.

Pentru cgderea pgrului (chelie sau plesnete in cap) intrebuinteazg

o buruiang pe care o numeste areu.
Buruiana aceasta numitg areu o fierbe in apg si se spalg cel bol-
nav de mai multe ori pe cap cu apa in care s-a fiert buruiana.

Pentru descuiatul vitelor cum si al oamenilor (cind nu se mai

pot pisa), intrebuinteazg o buruiang ce o numeste pgrul porcului. Acea-
sta buruiang o fierbe in apg in care mai toarn i untdelemn i o da'
caldicicg de o bea vita sau omul bolnav.

355

www.dacoromanica.ro
 Pentru izbituri, boale ce yin ades la copii, boale care incep cu
tremurat, se intrebuinteaza o buruiana numita sinzieni. Cu aceasta bu-
ruiana se afuma copiii bolnavi.

Pentru oamenii care tusesc mult (tuse din sfinte) intrebuinteaza

o buruiana numita iedera, pe care o fierbe in yin i o bea cel bolnav.
Mai intrebuinteaza tot pentru tuse rea i o buruiana numita iarba mare.
Radacina de iarba mare se taie in bucatele subtiri si se pune n rachiu
de drojdie ca o oca i sta si se plamadeste trei zile. Dupa acele trei
zile bea cel bolnav cite 2-4 cesti pe fiecare zi, pina ispraveste rachiul
cel in care se plamadise (sezuse) iarba mare.
Medicina babei Simina viljitoa-
rea, in etate de 90 de ani, din
Gresia-Teleorman.
Culese de Chr. N. Tapu.

Vindecare de lingoare sau tifos

Se ia trei luminari si-n ziva de sfintu Sava, trei zile pin a. in sf.
Nicolae, se duc la biserica si se pun in credinta la o icoana, fie a sf.
Sava, fie a altor sfinti ; pe urma se lasa de arde o bucata de vreme,
cit tine slujba in biserica. Dar luminarile trebuie sa. fie de ceara curata.
Pe urrna se opresc si se leaga in cas i unde e cineva bolnav de striga
aiurea, innebuneste, striga a lingoare, se duce si cere ap i aprinde o
luminare intii i pe urm a. de la aceasta luminare se aprinde i celelante
doua luminari si din fiecare sa se pice trei picaturi de se fac cu totu
noua eica'turi. Pe urma se da bolnavului s inghita de trei ori apa si
apoi sa se si spele, iar picaturile de ceara din apa se pun sub perma de
cul care.

De ofticti
Se ia saminta de cinepa, bine aleasa de pamint, spalata bine,
pusa la foc, fiarta bine pin d coltu, pe urma fiarta intr-o caldare
curata, i apa (zeama) ce ramine se da bolnavului dimineata pe nemin-

356

www.dacoromanica.ro
cate, apoi la 12 ceasuri i seara. Poate sa' ia pe zi o juma'tate de oca
s5." bea. Cinepa s'a. fie proasp4Yi, s'a" nu fie veche, ca surceaua veche
nu face jar".

Tusea rea (mageireascei)

Se ia tMlug (o buruiansi care se ga'seste pe cimp), se fierbe ceai
si se da' de 13.ut bolnavului diminega i seara. Doftoria asta omoati
si tusea mgreasc i o parte din ofticsi.

De scrofuri
Se ia Oinat de porc luciu-negru si se amesteca' intr-o strachina'
cu o linguti de untdelemn frantuzesc, se bate bine si se frtm i se
pune ca o oblojeal'a (cataplasma') in locul unde-s scrofurile. Daca' se
urmeaia' asa inainte regulat, apoi scrofurile ies ca oul.

Durere de meisele
Sa' face ceai de jales si ssi ia ca gargati.

Bubd rea. Ha bubd

Sa' fierbe fasolea file de sare, gr' de nimic ; sa' bate si sa" pune
intre cirpe de olana ca oblojeala'.

Trinji la ochi ori la fezut

Ssi ia mizg 5. de icre negre (ceea ce rImtne dupa" butoi), apoi trei
rsaa.cini de praz, putin ardei, apoi trei emnii de ridichi. Se face din
357

www.dacoromanica.ro
toate acestea fum intr-o oala si acoperindu-se la gura de e la ochi
sa se afume ; de e la sezut, sa se aseze oala cu fum.

Piqat in pat
Trei oda, cari sa nu fie crapate, stins varul, adica sa se coaca in
var. Aceste oua se dau la baiatu pisecios de le maninca. Doctoria asta
sa cheama doftorie da slabiciune de mijloc".
Varianta.
Se duce lunea cu piseciosu la un gard, care are pletare (gard
cu nuiele) si ia un par pe care-1 pune pe foc si pe urma sa pise pise-
ciosu pe el (pe par) cu mare b4are de seama sa.-1 ude, pina dnd n-o
mai fi foc pe el, si pe urma 11 pune iar la locul acela unde a fost, si
apoi de buna seama piseciosu nu se mai scapa in pat.

De incuiat de ud
a. Sa se bea zeama de patranjel fiert (in cantitate putina) ; sau
b. Siminichie pisata bine, ca sa nu se vaza si se amesteca in
dulceata.

De neijit (dureri la urechi)

a. Sa pune in ureche usturoi bine pisat si pus intr-un tulpan,
sau mir se baga in urechea a cu vierme (asa se crede, ca durerea pro-
vine din cauza viermelui).
b. Mamaliguta calda sau o masling sa o puie in ureche si bol-
navul sa se culce pe ureche.

De durere de mcisele ori de ureche

Sa ia brIncarita (o buruiana galbena si lata, care se face pe copacii
cei mari) si se Ieaga cu ea.

358

www.dacoromanica.ro
 De urechi (durere)
Sa" ia gogoase di pe tufa' si se stoarce in ureche, dacs urechea e
impislita%

De reumatism
Sa'minfi de laur, pus'l in rachiu de drojdii. Se unge cel bolnav la
soare cu el sau se ia untuti de cline (de la hingheri).

De degertiturd
Se pune pe locul degerat fiere de porc cu varZa acti oblojeaM.

De pecingine
Se unge cu untur .a. din caltabos, fiert in noaptea de Pati.

De umflatura de pintece
Bali6 de cal cu lapte acru fiert si oblojit, iar ca interne (pe
dinsiuntru) se ia ca bautura ceat de tenupere (samintg de brad).

De umfldturd de picioare
Tau ri d-a albg (infloritg) si coaja de desubt se fierbe. Se ia ca
Hutura o lingura' de masi pe ti.
359

www.dacoromanica.ro
 De negi pe mind
Cel cu negi ssi se duca la biserici i sa' faca" cincisprezece mtnii
la strasina bisericii i apoi tinind mina cu negii s pice pe ei aia de pe
strasina, i tori negii se usuca".
De la Lenca Ghenovici, Valenti-
de-Munte.

De stirpirea qoarecilor mari

Burete de placa', cu care sterg copiii tabla, se frige n untura ori
in jumari, dar nu se da" tot, si apoi se da la soareci, cari mincind bu-
retele, acesta se umfla in ei i asa crapa soarecii.

De umfliiturti de git
Castravevi muravi, talati felii i fkuti oblojeala.
De la mos Nita' Boiangiu, 1/1-.
lenii-de-Munte.

Burere de falai qi de ureche

Se ia balia proaspata" de vaca, se coace bine in spuza: i apoi
infasurata bine intr-o cirpa" curata se oblojeste la falci ori la ureche.

Descintec de sperieturd
Se ia un blid (un fel de copaie cu miner) si in el se pune spuzI
si se pune la spatele cui sufere i apoi c-o matura" aprinsa i se crii la
spate de trei ori si din gura se zice :
Nu ca vacili, ci ca porcii ;
Nu ca vacili, ci ca porcii !
De la Dumitru Popescu, din Star-
chiojd, jud. Prahova.
Culese de I. Odor.

www.dacoromanica.ro
 GHICITO RI

www.dacoromanica.ro
 Acul Albupl 0 galbenuqul de ou

Ce mi-e mic mititel M-a trimis doamna de jos la

$i-ngra'clqte frumuel ? a de sus
Sa"-mi dai yin i rachiu intr-un
Culeag de inv. I. Florescu, din butoi.
Brgadiru, Teleorman.

Cu1eas5 de inv. D. I. Arjoca, din

Obirsia-Mehedinti.

Ce e mic mititel
5i-ngtidqte frumuel ?
Aluna
Culeas a. de inv. T. Paduraru, din
Tgcuta, jud. Vaslui.
Sictita, vai de ea,
$ede intr-un yid de nuia.
.C.e e mic mititel,
_Face gardul bunicel ? Culeas'A de inv. G. Popescu, din
Perieni, jud. Tutova. 0 var.
sionilag a cules si inv. Andrei
Culeasg de inv. Andrei Iliescu, Iliescu, din corn. S'irdanu, jud.
corn. S'irdanu, jud. Dimbovita. Dimbovita.

363

www.dacoromanica.ro
 Apa Este un unchias Utrin,
Iese dintr-o vale mare
M-a trimes doamna de sus C-o mie de cercuri in spinare.
La cea de jos, Din Surupatele-Vilcea.
Sa-i yes pinzs faVa' rost. A se vedea var. Ariciul in A.
Gorovei, Cimiliturile romiinilor,
Cu1eas51 de inv. Andrei Iliescu, 1898, p. 17-18.
din corn. S5rdanu, jud. Dimbo-
vita.

Barza
Aria si steajeirul Dobra nalta'
$ade-n poarta'
Pe o tipsie spMaa, $i-nglideste
La mijloc o p... sculaa. Ovreieste.
Din jud. Oh.
Culeasg de Chr. N. Tapu din
Costesti-Vilcea.
A se vedea var. Aria, A. Goro-
vei, op. cit., p. 12.
B. . . .a
Cine naste RYA suflet
Aricita $i moare ipund ?
Din Costesti-Vilcea.
Un ba'trin duce dou'a' mii Culese de Chr. N. Tapu.
araci in spate.
Culeas5 de inv. I. Caprrescu,
din corn. Oprisor, jud. Mehe-
dinti. Beitaia berbecilor
Patru se loveste,
Merge nasul pe carare Opt se opinteste,
C-o suta' de ace-n spinare. Mu i sute se crAeste.

Culeas a. de inv. I. Flore.xu, din Culeasg de 'inv. I. Florescu, dil

Bragadiru, Teleorman. Bragadiru, Teleorrnan.

364

www.dacoromanica.ro
 Birul
Ce e greu pe cas5. ?
Culeasa de Chr. N. Tapu din
Draganesti, jud. Ok.
A se confrunta cu var. Bind, in
A. Gorovei, op. cit., p. 23.
Biserica
Sus tuna", jos rsuria",
Cetele s-adun'al.
Culeasa de inv. Andrei Iliesru,
din corn. Sardanu, jud. Dimbo-
vita.
Boldurile de la cast.'
Am un bou,
Coarnele ierneaza"
$i trupul va'reaz.
Culeasa de inv. C. Apostol, din
corn. Bahna, jud. Roman.
Bostanul
Pe un deal rotat
$ede un mosneag umflat.
Culeasa de inv. G. Popescu, din
Perieni, jud. Tutova.
365
www.dacoromanica.ro
Bota
Cinel-cinel :
Am o giscs cioant, boantg,
C-un picior turlui-burlui,
Cu pliscul pahar sminceste,
la poftim i mi-o &este !
Culeasa de inv. C. Apostol, din
corn. Bahna, jud. Roman.
Boul
Cit traleste,
Nmintul innegreste ;
Da6; moare,
Joac51-n hora.
Culeasa de Chr. N. Tapu din
Draganesti, jud. Olt.
A se confrunta cu var. Boul, A.
Gorovei, op. cit., p. 29 sqq.
Briciul
Am un cal alb,
Paste pe-un munte slab.
Culeasa de inv. I. Bujoescu, din
corn. Viziru, jud. Braila.
Am un cal de fier
$i paste p-un deal de os.
Din Runcurelu-Mehedinti.
A se confrunta var. Briciul,
A. Gorovei, op. cit., p.31.
 Brinza Capul, fruntea, ochii,
nasul, gura fi beirbia
M-a trimis domnul de sus
La cel de jos
Sa-i aduc came far' de os. Am o craivl de fin.
Linga claiva,
Din Costegi-Vilcea. O poieniva.,
Culese de Chr. N. Tapu. Ling'a poienifa doi luceferei,
Ling'a luceferei un cuib mucos,
Lingi cuibul mucos,
O moaea ferecatsa,
Buricul Ling'a moara ferecaii
Bobi-mas !
Un genunchi de porc.
Unde-ai mas ?
In curte la taifas. Culeasa de Chr. N. Tapu din
Ce-ai vkut, ce-ai auzit ? Runcurelu-Mehedinti.
Am vkut si-am auzit : A se confrunta cu var. Capul,
sprincenile, A. Gorovei, op. cit.,
lin ba'rzoi, o baria, un cocos p. 39 sqq.
Si-un natroi in vatroi.
Culeasa de inv. I. Florescu, din
cam. Bragadiru-Teleorman.

Casa
Buricul omului
Am o vacsa mare,
Ghici ghicitoarea mea : Cu viva in spinare.
La mijlocul cimpului
Puvu sotingului. Culeasa de inv. Andrei Iliescu,
din corn. Sa-rdanu, jud. Dirnbo-
Culeasa de Chr. N. Tapu din viia.
Costesti-Vilcea.
A se confrunta cu var. Buricul,
A. Gorovei, op. cit., p. 34.
Am o vaca cu ugerul in spinare.
Cuibul cioticului
In mijlocul cimpulm. Culeasi de Chr. N. Tapu din
Runcurelu-Mehedimi.
Culeasa de Ilie Constantinescu, A se confrunta cu var. Cas.t,
din Diosti-Romanati. A. Gorovei, op. cit., p. 47 sqq.

366

www.dacoromanica.ro
 Casa 0 coml Calcuiele
Am o vaa cu vita in spinare. Am doi cai,
and i duc la ay'i se uitg acasL
Cind i duc acasa,
Se uit sg. la apa".
Casa 0 uca
Culeasa de inv. I. Florescu, din
Ursu $ade Bragadiru-Teleorman.
Si urechea-i bate.
Culese de inv. I. Florescu, din Am doi cai,
Bragadiru, Teleorman.
and ii duc la fintins,
Sa" uita' acasa" ;
Cind ii duc acas,
Sf uia la fintina,
Castravetele
Din Rosiori de Vede, Teleorman.
Virii mina in frunzsa
Si gasu o p...
Culeasa de inv. T. Paduraru, din
Ticuta, jud. Vaslui. Clildarea i toartele ei

II bagi tare i uscat, Punte strimbg,

II sco0 moale i udat Vale-adina.
Si din cap aiA-i curge.
Din Costesi-Vilcea.
Din Costesti-Vilcea. A se vedea var. Caldarea, in A.
.Gorovei, op. cit., p. 53-54.
Culese de Chr. N. Tapu.

Cticiula
Retevei rotund,
Ceata
Baga' flocii afund.
Pe o vale cotia
Din Rosiori de Vede, Teleorman. Vine mierla-nsovonM.
Vezi var. Caciula, in A. Gorovei,
op. cit., p. 48-49. Culeasa de inv. I. Florescu, din
Culese de Chr. N. Tapu. Bragadiru, Teleorman.

367

www.dacoromanica.ro
 Ceaunul Chiotul
Am o vacso. neagr5"., Ce trece peste ap
$i cind fafa" $i nu face valuri ?
Se string lAietii imprejur
grarnada'. Culeas5 de inv. I. B uioescu, din
corn. Viziru, jud. Braila.

Culeas'a de inv. G. Popescu, din

Perieni, jud. Tutova. Ce nu are umbil pe ap(a" ?

Culeas'a de inv. N. P'arbulescu,

din corn. Merii-Petclm, jud. II-
fov.
Cerul cu stelele
Am un porn, seara infloreste
$i dimineava desfloreste. Cimpoiul

Culeas'a de inv. I. Florescu, din Ce mifal zgiia

Bragadiru, Teleorman. Pe cimp se cintsa" ?
Culeas5 de 'inv. St. lonescu, din
Doagele, Vaslui.

Cercelul Umffl-mi-se, gimfl-mi-se,

Usturime, greu m1 doare,
Cind mi-I bagl bine-mi pare.
Culeasa. de Inv. Elena Vasilescu,
din corn. Cerasu, jud. Prahova.
Berbeneaua scoaM-mi-se,
D'I-i, 6-i, n-ai ce-i face.
Culeas5 de inv. I. Cipr'arescu,
din corn. Oprisor, Mehedinti.

Incirligat,
Imbirligat, Ciobotarul, scaunul,
In gaura' de ciinele si cizme
Fafi mare ba'gat.
Dou'l picioare sedea pe trei
Culeas.a. de Chr. N. Tapu din picioare
Costesti-Vilcea. $i se juca cu un picior de rafj1.
368

www.dacoromanica.ro
Patru picioare o venit i o luat Cintarul
piciorul de rata.
Atunci patru picioare o luat pe Am o pasarica' bie, bie,
trei picioare Din coada' adie.
$i o azvirlit dupa patru
picioare. Culeasa de Toma N. Preoteasa,
Atunci patru picioare a cazut Runcu, Dimbovita.
jos,
Doua picioare a luat pictorul
de rafl
$i 1-a pus iarasi pe trei picioare Maciuchita goga,
Incepind a se juca cu el. Spinzura' Moldova.
Culeasa de inv. Elena Vasil_
din corn. Ceram jud. Prahova.

Ciutura
Am o mita' gagau0
Petre lungu, $i de coada, hap taicuO.
Ii pica mucu. Din Costesti-Vilcea.
A se vedea var. Cintarul, in A.
Culese de inv. I. Florescu, din Gorovei, op. cit., p. 58.
Bregadiru, Teleorman.

Am o capra' gagaut'i
Am o faa de pandur, Cu ghearele ca de m,
Toata noaptea o pupa-n c... Face adesea din codita,
Na, taicuta, na, taicutal !
Culeasa de Chr. N. Tapu din
Costesti-Vilcea.
Din $erbanestii de Jos, jud. Olt.

Am o gainusa' ciusa'
Cizma Cu minciunile
In gusa',
Corb negru, Cu dreptatea
Inghite ciolanul tot. Pe spinare.
Culeasa de inv. I. Bujoescu, din Din Rosiori-de-Vede, Teleorman.
com. Viziru, jud. Braila. Culese de Chr. N. Tapu.

369

www.dacoromanica.ro
 Cirligele de ciorap Clopotul
Cinci suverite s-avinI Badea rage din pirloage,
Si vrineoara' nu se ajung. Le lea ingirl din gra'dira.
Cu leasa de 'inv. Gh. Carpen, din
Cur-testi, Botosani.
Cinci surori se urma'resc
Si niciodata' nu se-ntilnesc.
lntr-un copaci,.,eiunos
Comunicata [lui Chr. N. Tapul Url '. un lup bata'ios.
de d-1 Aristid Milan, Macedonia.
Culeasa de Chr. N. Tapu, din
Serbanestii de Sus, jud. Olt.
A se confrunta cu var. Clopotul,
in A. Gorovei, op. cit., p. 85
sqq.
Cirligul cu cari jumuli paie
Am un cal, toata' ziva ma'ninca'
la paie, Clopotul bisericii
Da' el balig g. nu face.
Intr-un ciolpan ga'unos
Culeasa de inv. I. Florescu, din Zbiara' un om bataios.
Bragadiru, Teleonman.
Culeasa de inv. I. Florescu, din
Bragadiru, Teleorman.

Am un cal mare care ma'ninca'

o sira" de pale
$i el nu se satutl. Coasa
Culeasa de Chr. N. Tapu din Ius, ius prin pa'ius,
Costesti-Vilcea.
A se confrunta var. Cirligul Cacea, cacea pre copaci.
de smuts paiele, col. A. Gorovei,
op. cit., p. 62. culeag de inv. C. Apostol, din
corn. Bahna, jud. Roman.

Am un bou c-un dinte, Ce e tacea-tacea prin copacea,

Smulg sira toata'. Iuse-iuse prin paiuse ?
Culeasa de inv. I. Bujoescu, din Culeasa de Ilie Ionitescu, corn.
corn. Viziru, jud. Braila. Hunia, jud. Dolj.

37.0

www.dacoromanica.ro
Mis, mis Aira" duc cu cerceii seci
Pin pa'is, Si viu cu ei plini.
Cotcodaci
Pin copaci. Culeasa de inv. I. Bujoescu, din
corn. Viziru, Braila.
Culeasa de Ion Odor, din jud.
Buzau.

Cofa
Covofan zdruncoviv,
Pe unde merg cale-si face, Am o iara
Prin copaci, $i-o duc de coad'S la aial.
Taci, taci.
Culeasa de inv. G. Popescu, din
Culeasa de Chr. N. Tapu, din Perieni, jud. Tutova.
Costesti-Vilcea.
A se vedea var. Coasa, in A.
Gorovei, op. cit., p. 111 sqq.

Copoiul $i. pura

Coasele Ce e in grind i coling
$i vorbeste ungureste,
Ma' dusei pe lunea' s'i vd caii, $i musci de papadeste.
$i nu v'Lui caii, Culeasa de inv. St. Ionescu, din
$i v'azui stiucili Doagele, Vaslui.
Pa'scind luncili.

Corabia
Cobilita i caddrile
Pan'S-mp'Snat,
In Odure risscui, Pe ap5. la'sata,
In Odure crescui, De vinturi minaa.
Acasa' daa m-aduse Suflet n-are, suflet duce,
Cercei de aur imi puse. De pa'e_nt nu se atinge.
Culese de inv. I. Florescu, din Culeasa de inv. G. Popescu, din
Bragadiru, Teleorman. Perieni, Tutova.

371

www.dacoromanica.ro
Rata-n balta, Cucuveaua
Penele-n ia'dure.
TitianL
Din Costesti-Vilcea. A se con- Stri0 noaptea tn poian'a%
frunta cu var. Corabia, A. Go-
rovei, op. cit., p. 100 sqq. Culeasa de inv. G. Popescu, din
Perieni, Tutova.

Fulgii-n p'adure
$i rata-n era'.
Cununa
Din Rimnicu Vilcea.
Ce sede-n cui
$i n-are fund ?
Culeasa de Chr. N. Tapu din
Cosciugul Runcurelu-Mehedinti.

Cine-1 face nu-i trebuie,

Cine-1 cumpaY1 nu-1 doreste
$i cui li trebuie nu-1 vede. Cununia

Din Costesti-Vilcea. A se vedea Cine se innoaca cu gura

var. Cosciugul, A. Gorovei, op. Si nu se deznoada' cu mina ?
cit., p. 102 sqq.
Culese de Chr. N. Tapu. Culeasa de inv. I. Bujoescu, din
corn. Viziru, jud.

Cotcyfana p1 porcul Cuptorul cu piine

Tata moata se suie pe tatai
motoi,
Dar tatai motoi nu se suie pe
tata moata.
Culeasa de inv. I. Florescu, din
Bragadiru, Teleorman.
Venia rigile
$i mincara' m'4m5:1igi1e
Iar doftoru ia'mase gol.
Culeasa de Chr. N. Tapu, din
Draginesti-Olt.
A se confrunta cu var. Cuptorul,
in A. Gorovei, op. cit., p. 122.

372

www.dacoromanica.ro
 Curcubeul
Stergar -sr'rgat,
Peste Dura're aruncat.
Culeasa de inv. I. Florescu din
Bragadiru, Teleorman.
Dasagii
Pe valea lui berbelus,
Un curcan cu dolA gush
Din Costesti-Vilcea. A se con-
frunta cu var. Desagii, A. G.)--
rovei, op cit., 130.

Servet va'rgat,
Peste mare aruncat.
Donita i ctildarea
Culeasa de inv., Andrei Iliescu,
din com. Sardanu, jud. Dimbo- Dobro, groaso, und' te duci ?
vita. Arso-n Imre& la ce ma`-ntrebi ?

Din Rosiori de Vede, Teleorman.

A se vedea var. Donira Fi cal-
darea, in A. Gorovei, op. cit.
p. 53, sqq.
Cutitul Culese de Chr. N. Tapu.

Coada de peste,
Fr cinci deste Scure& groas, und' te duci ?
Nu se dezlipeste. Ars'S-n cur, la ce m-ntrebi ?
Unde m duc,
Culeasa de inv., I. Caprarescu, Tot vie vi-aduc.
din com. Oprisor, Mehedinti.
Culeasa de Ion Odor, din jud
Prahova.

Cutitul si teaca lui

Dovletele
Iesi Anghelus
Din lctus, Taal ta'u stg in pod
CS te cheam.
Cinci afara'. Si mum.-ta-1 trage de nod.
Culeasa de inv. C. Apostol din
Din Draganesti, jud. Olt. corn. Bahna, mud. Roman.

373

www.dacoromanica.ro
 Fedelequl Douh late alhturate,
Doug inguste incirlombate.
Buturugh bulburh,
Sade jos i tulburh. Culeasa de inv. D. I. Arjoca, din
Obirsia-Mehedinti.

Femeia instircinatd Focul

Pe cel drum, pe cea chrare, Am un bou row,
Intilnii o mathhalh mare Unde se culch el nu mai crqte
Cu patruzeci de unghiware. iarbh.
Culese de inv. G. Popescu, din Culeasa de inv. N. Barbulescu,
Perieni, jud. Tutova. din corn. Merii-Petchii, jud. II-
fov.

Fereastra
Fulgerul
Cine e in cash
E i afarh. Scindurice, lemn uscat,
Trece noaptea-n Tarigrad.
Culeasa de Toma N. Preoteasa,
Runcu-Dimbovita.
Culeasa de Inv. I. Florescu, dirr
Bragadiru, Teleorman.

Nici in cer, nici in cash, nici

afarh.
Nici in cash, nici afarh,
Nici in cer, nici pe phmint.
Culese de inv. I. Florescu, din
Bragadiru, Teleorman.
Fumul
Ce e inalt pest.: sat ?
Culeasa de Inv. Ilie Ionitescu,
din corn. Hunia, Do lj.

Foarfecele Fumul i. ceddarea

Douh late alhturate, $oleo-Moleo, und' te duci ?
Doug strimte incirligate. Arso-n c.. la ce mh-ntrebi ?
Cu 1eas1 de Toma N. Preoteasa, Culeasa de 'inv. I. Florescu, din
Runcu-Dimbovit a. Bragadiru, Teleorman.

374

www.dacoromanica.ro
 Fumul si cop,/ Ghinda
Und' te duci, strimbule ? MI dusei in pIclure si tnai
Ce mI-ntrebi, gIunosule ? un lemn,
Culeasi de Chr. N. Tapu din Stii de-o palmI, nici de-o
Costesti-Vilcea. scluoapa,
A se vedea var. Fumul fi coful, Ni-am fIcut douI mese si doua
in A. Gorovei, op. cit., p. 161. dubese,
$i-un pahar de bIut apI.
Culeasi de inv. G. Popescu, din
Furnicile Perieni, Tutova.

D-aci pima' la munte

Tot zale mIrunte. MI dusei in padure si tIiai un
lemn,
0 var. a fost culeasa" si de inv. Nici d-o palmI, nici d-un pumn,
Andrei Iliescu, din com. S5rdanu,
jud. Dimbovi;a. Taman cit fac lucru bun,
$i fIcui douI scinduri de pat,
DouI Ilbii de spIlat
$i potcapiu popii-n cap.
Fusul cu furca
Am dou I. miini, una mereu sade
afarI si n-o ploua, Gindul
Alta sade mereu sub strasina
si e uda. 0 nuia -Vijiia,
Culese de inv. I. Florescu, din Ocolii tara cu ea,
Bragadiru, Teleorman. Mai rImase un ceimpei
$i fIcui obor la vice!.
Culese de inv. I. Florescu, din
Gheata Bragadiru, Teleorman.

M-a trimis doe.mna de sus

La cea de jos Am o nuia,
Sl-i dea pinil fIr' de rust. Itnconjor vara cu ea.
Cu1eas5 de Chr. N. Tapu, din Cu1eas5 de inv. I. Bujoescu, dint
Rosiori de Vede, Teleorman. coin. Viziru, jud. Braila.

375.

www.dacoromanica.ro
Ce e ? Am o nuia Gura i dintii
De ocolesc yam cu ea.
Am o poeticg pling cu miei albi.
Culeasa de inv. Ilie Ionilescu,
din corn. Hunia, Dolj. Culeasa de inv. G. Popescu, din
Perieni, jud. Tutova.

Gisca Am un cote;
Plin cu galni albe.
TinO, tinguleaa,
Striga' noaptea prin poiada". Culeasi de inv. I. Florescu, din
Bragadiru, Teleorman.

Am un oboras
Greutatea cintarului Plin cu iepurasi.
Ce e mic cit ou Culeasa de inv. I. Bujoescu, din
$i poate cit bou ? corn. Viziru, jud. Braila.

Culese de inv. I. Florescu, din

Bragadiru, Teleorman.
lepurele
Ulcelusl unsg,
Grinzile de la met Pin buruieni ascunsg.
Culeasa de inv. I. Florescu, din
Am o vaa, cu trupul vreaz Bragadiru, Teleorenan.
Si cu coarnele ierneaz.
Culeasi de inv. G. Popescu, din
Perieni, Tutova.
Lada
Am un bou cu matele de petia
Groapa
Am un cal, cind ii iau seaua
Ce nu poti s-arunci piste gard ? I ssi vede ma*.
Culeasa de inv. I. Florescu, din Culese de inv. G. Popescu, din
Bragadiru, Teleorman. Perieni, Tutova.

376

www.dacoromanica.ro
Am un cal, Lubenita
and ii iau seaua, se vad mavele.
Am o fintina cu ghizdurile verzi
Culeasa de inv. I. Florescu, din $i cu apa rosie.
Bragadiru, Teleorman.
Culeasa de Chr. N. Tapu din
Runcurelu-Mehedinti.

Lantul
Lu/eaua
Am un copilas,
and il las jos tace Skiita, vai de ea,
$i cind il iau in brave plinge. $ade intr-un vkf de nuia.
Culeasa de inv. I. Bujoescu, din Culeasa de inv. D. I. Arjoca, din
corn. Viziru, Braila. Obirsia-Mehedinti.

Galnusa-ciusa,
Am un copilas, Stringe-n nas cenusa.
and il iau in brave, plinge,
and il las jos tace. Culeasa de inv. G. Popescu, din
Perieni, Tutova.

Culeasa de Chr. N. Tapu din

Costesti-Vilcea. A se confrunta
cu var. Lava, A. Gorovci, op.
cit., p. 196-197.
Gginusa-ciusa",
D'a cu c... pin cenusg.
Culeasa de inv. I. Florescu, din
Bragadiru, Teleorman.

Lipitoarea
14-a trimes doamna de sus la
Lunfinarea
cea de jos
Sa-mi dea peste fara os. Ce e mititeaua
Umple argeaua ?
Culeasa de inv. I. Florescu, din Culeasa' de inv. Ilie Ionitescu,
Bragadiru, Teleorman. din com. Hunia, Dolj.

377

www.dacoromanica.ro
Mititeaua umple argeaua. Lupul
Cu leasi de Chr. N. Tapu, din Intr-o vale adinca
Costesti-Vilcea. Zace un mos de beincI
A se confrunta cu var. Lumi-
narea, in A. Gorovei, op. cit.,
p. 207 sqq.

Masa
In padure dascui,
Luna In padure crescui,
Acasa daca m-aduse
Am o vaca balaie, Hora impremr imi puse.
Umbra noaptea prin noroaie.
Culese de inv. I. Florescu, din
Bragadir u, Teleorman.
Culeas'l de inv. Andrei Iliescu,
din corn. S5rdanu, jud. Dimbo-
vita.

Mtilaiul in rest
Mama ridica poalele
Luntrea Si tata-i baga moalele.
Rata pe balta Cu1eas5. de Inv'. I. apr5rescu,
Si penele in padvre. din Oprisor, Mehedinti. 0 alti
var. a cules Chr. N. Tapu din
Costesti-Vilcea.
Culeag dc inv. St. Ionescu, din
Doagele-Vaslui.

Tine de tingana' Mdmeiliga ci ctildarea

Scoasa la poiana,
Mestesug de om, Am o vaca neagra,
Putere de domn. Cind se baliga,
Toti aleare.
Cu1eas5 de inv. Ilie lonitescu, din A se confrunta cu var. Mama-
Hunia, Doti. liga, A. Gorovei, op. cit., p.221.

378

www.dacoromanica.ro
 Melcul Intr-o rimgturg de oaie,
Era un corn de porc.
Are coarne si nu e bou, Un orb il vgzu,
Are sea si nu e cal, Un clung il lug
Se suie-n porn Si un despuiat ii bggg in sin.
Si nu e searpe. Culeasi de inv. Anastasia Io-
nescu, com. Cerasu, Prahova.

Me lita Mina
Am o cgtelus'g clusg, Am o greblufg cu cinci dinsisori,
Alatrg p-o vglcelusg. Pe zi imi trebuie d-o 'me de on.
A se confrunta cu var. Me lita, Culeasa de inv. Z. Pavelescu, din
A. Gorovei, op. cit., p. 225 sqq. Rasi, jud. Ialomita.
0 alta var. a cules Chr. N.
Tapu din Serbanestii de Jos, Olt.

Mierea Am o greblg cu cinci dinti,

Pe zi imi trebuie de mii de ori.
Ce e dulce si mai dulce Culeasa de Chr. N. Tapu din
Si pe taler nu se taie ? Costesti-Vilcea.
A se confrunta cu var. Mina,
Culese de Chr. N. Tapu din A. Gorovei, op. cit., p. 224.
Costesti-Vilcea.

Moara
Minciuna
Am o vacg bgaloarg,
Intr-o rimgturg de oaie, 0 mulg cu scara
Un corn de porc. Si o impgrvesc cu vara.
Un om 1-a vgzut, Culeasa de inv. Andrei Iliescu,
Un ciung 1-a luat, din Sardarm, Dimbovita.
Un despuiat
In sin I-a bggat.
Am o vacg, o mulg cu scara
Culeasa de inv. Z. Pavelescu, din Si-o-mpart cu yam
Rasi, jud. IalorniTa.

379

www.dacoromanica.ro
Turta ta pe turta mea,
Helqteu supt caru f6u.
Din Costesti-Vilcea. Vezi
Moara, in A. Gorovei, op. cit.,
p. 230 sqq.
Para impnat'a%
Pe ap'a" Msat.
Din Rosiori de Vede, Teleorrnan.
Culese de Chr. N. Tam'.
Se vaia Cocoratu
Csa" i-a pierit satu.
Nuielele
Vin oile de la munte,
var. Toate breze-n frunte.
Cu leas :i. de inv. G. Popescu, di
Perieni, Tutova.
Numele
Ce ade pe mine
$i nu-1 sim% ?
Culeas51 de Chr. N. Tapu, dint
Dia'enesti, jud. Olt.
A se vedea var. Numele, in A.
Gorovei, op. cit., p. 247 sqq.

Morarul
Cind am ap, beau yin, Oaia
and n-am ap& beau ap;i.
Am un car inea'rcat cu teie
Culese de Ion Odor, din Prahova. $1 merge-n patru restele.

Culeasa de inv. G. Popescu, dirt

Perieni, Tutova.
Muproaiele
De la noi pin'a" la voi, Am patru resteie,
Numai funduri de tigai. Duce un car n fin.
Caleassi de inv. Anastasia In-
Cu leas'i de inv. I. Florescu, din nescu, Cerasu, jud. Prahova.
Bragadiru, Teleorman.

Am patru resteie
De la noi pin la voi, $i duc un car de fin.
Tot funduri de cnari noi.
Din Runcurelu-Mehedini.
Cu1eas5 de inv. Ilie Ioanirescu, A se confrunta cu var. Oaia
din Hunia, Do lj. A. Gorovei, op. cit., p. 270.

380

www.dacoromanica.ro
 Oa la la foc Lipie pe lipie,
Vole-n varvarichie.
Cinci in bringi, Cu1eas1 de Chr. N. Tapu, din
Negra 'nainte. Costesti-Vilcea.
A se confrunta cu var. Oglinda,
Din Rosiori de Vede, Teleorman. A. Gorovei, op. cit., p. 235 sqq.
Vezi var. Donita j caldarea, in
A. Gorovei, op. cit., p. 271 sqq.
Culese de Chr. N. Tapu.

Oile fac un ca$

Am o mie de lebede
Ochii Si fac toate un ou.
"1"a"regufa', neagrs,s, Culeas'a de inv. L Bujoescu, din
Viziru, jud. Brilla.
?este cimp alearga.

Culeas'a de inv. Z. Pavelescu, din

Rasi, Ialomita, 0 alii var. a cu-
les si N. Varbulescu din Medi-
Petchii, Ilfov. Oile ci. mocanul
Ciugurele, mugurele,
Sed pe drum inshltele.
Am doa earta'cute negre ; Ciugur mugur cel ba'tdn
incotro le arunc Sacle jos si bea tutun.
Intr-acolo ssi duc.
Culeas'i de 'inv. G. Popescu, din
Perieni, Tutova.
Culeas'a de inv. I. Florescu, din
Bragadiru, Teleorman.

Omul
Oglinda Am doa bete,
Intr-un vkf de anin, Pe dou 5. bete un butoi,
Putintel senin. Pe butoi un dovleac,
Dasupra dovleacului o Odure.
Culeag de Toma N. Preoteasa, Culeas'a de Toma N. Preoteasa,
Runcu-Dimbovita. Runcu-Dimbovita.

381

www.dacoromanica.ro
 Opaitul Out
Am un om de lut, Am o butie
Cu ochii de petic. Si am in ea yin i rachiu
Si nu se amesteca.
Cu 1eas5 de inv. Gh. Carpen, din Cu1eas5: de Tom N. Preoteasa,
Curtwi-Botoani. Runcu-Dimboviva.

A cerut cloamna de sus la cea

de jos
Vin i rachiu
Opinca Tot intr-un buriu.
Nuia duduiana, Culeasg de inv. D. I. Arjoca,
din Obirsia-Mehedimi.
/ncunjurai vara cu ea,
Ramase un crimpei,
ncui obor de vivei. Ce nu pot sa pui in cui ?
Din Runcurelu-Mehedinvi.
Ce nu povi A pui
Ca sa saza in cui ?
Am o cassal dertialita% Culese de inv. Z. Pavelescu, din
Rasi-Ialomita.
tntIi o marta'cesc,
La urma. o-nvalesc.
Ce-i tufi si nu sufla'.
Din Dozesti-Vilcea. Si nu sufla.
Culese de Chr. N. Tapu.
Culeasi de inv. G. Popescu, din
Perieni, Tutova.

Opincile M-a trimes domnul de sus la

al de jos
Sa-i aduc ap i rachiu
Am doi boi, cind ii leg merge, Tot intr-un buriu.
and ii dezleg sade.
Culeasg de Chr. N. Tapu din
Costgd-Vilcea.
Culeas'a de inv. I. Florescu, din A se confrunta cu var. Out,
Bragadiru-Teleorman. Gorovei, op. cit., 262 sqq.

382

www.dacoromanica.ro
 Pala?* Pepenele verde
Am un copil, Am o bala
Cind il iau In brate plfnge Cu malurile verzi,
$i c1nd 11 las jos tace. Apa rosie
$1 pestii negri.
Culeasa de inv. Anastasia Jones-
cu, Cerasu-Prahova.
Culeasa de Chr. N. Tapu, aM
Draganesti-Olt.

Ptiduchele
In pa'durea chiriacului Pepenele qi vrejii
Este cuibu liliacului.
Funii intinse,
Culeasa de Chr. N. Tapu din Gheme strinse.
Runcurelu-Mehedimi.
A se confrunta cu var. Paduche-
le, A. Gorovei, op. cit., p. 284. Culeasa de inv. I. Florescu, din
Bragadiru-Teleomnan.

Ce e mic mititel
$1-si ia aciula voa pentru el?
Peria
Le lea scure4, groas,
Pdpupiul cind se cureit de Bun de neveste.
foi
Culeasa de Inv. Ilie Ionitescu,
Fis, mis prin ia'ius, cons. Hunia, jud. Do 1j.
Mare tulihoi am scos.

Pepenele cu coaja Pieptene/e

ci semintele
Purcar de os,
Gazu verde, bMigaru negru si Aduce porcii in jos.
el row.
Culese de inv. I. Florescu, din Culeasa de 'inv. I. Florescu, Bra-
Bragadiru-Teleorman. gadiru-Teleorman.

383

www.dacoromanica.ro
 Pistolul Am o gaina" cucuiata%
O ciu in cameti incuiata.
Cocos potcovit, O sa' mor s n-o descui,
De oaste Otit. Ii pui mina pe cucui.
Culeasa de inv. Andrei Iliescu, Cu1eas:-1 de Ion Odor din jud.
din corn. Sardanu, jud. Dirnbo- Buzau.
vita.

Pistolnicul de prescuri Plugul

Ma' dusei in pa'dure Ivta' suii in deal,
Si falai un retevel, Sa va'd al meu cal.
Nici de-o palma, Nu va"zui calul,
Nici de-un pumn, Ci vazui vintul
Si fa'cui un lucru bun. Msturnind Omintul.
Culeasal de inv. Andrei Iliescu, CuIeasi de inv. G. Popescu, din
corn. Sardanu, jud. Dimbovita. Perieni, jud. Tutova.

A45: suii pe deal sa' va'z oile,

Pleava de porumb Si nu va"zui oile,
0, de gfiu zui vintul
Msturnind jp`mintul.
Am o erghelie de cai,
Ai shbi sa'r gardul, Culeasa de inv. I. Florescu, Bra-
gadiru-Teleorman.
Ai gr4 stau pe loc.

Plosca cu yin Popa cind intr

Titiada.",
noaptea in bisericei
lad& Cotofana' tatul
Gur vicleara., Intra' noaptea-n gaura'.
Cur cu mestewg
Si la gur cu belaug. Culeasi de Chr. N. Tapu, din
Rosiori de Vede, Teleorman.
Din Costesti-Vilcea. Vezi var. Pope, in A. Gorovei
Culese de Chr. N. Tapu. op. cit., p. 301 sqq.

384

www.dacoromanica.ro
 Cotofana" faura. Puricele
Intra' noaptea-n gaur5..
Ce se naste in luna marte,
Cu leash' de Ion Odor, din Pra- La fa a'. e purpuriu,
hova.
SgriturI are ca de iepure,
Cinci fra; ii a1ear0
Si doi II prinde,
Si duia' ce ii prinde,
Porcul si cotofana TI duc la cetatea de fades.

Titiriscu priscu Culeas:i de Torna N. Preoteasa,

Poate ssi dua pe titirisca Runcu-Dimbovita.
prisca-n cius,
Da' titirisca prisca
Nu poate sa duca
Pe titiriscu priscu in cius.
Pusca
Cu1eas'i de Chr. N. Tapu din
Runcurelu-Mehedinti. T'Snda'ric de brad
A se confrunta cu var. Cotofana Duce veste-n Tartgrad.
pe pore, A. Gorovei, op. cit.,
p. 110 sqq.
CuleasI de fnv. G. Popescu, din
Perieni, jud. Tutova.

Tata ma;a sade pe fkoi mitoi,

Da' tatoi mtoi flu poate sa' Am o vaa rostopasci,
seam pe tata moata. Pi la lii
Pi la sli cu
Cu1eas5 de Ion Odor din jud. Pi la da'ri lutrana'ri.
Buziu.
Culeasg de inv. Gr. Carpen, dirk
Curtqti, Botolani.

Pulberea in raza soarelui

Ghici ghicitoarea mea :
Am o funie de nisip. Putul
Culeasg de Chr. N. Tapu din Ciocirlan motat,
Costeti-Vilcea. Cint`a' noaptea-n sat.

385

www.dacoromanica.ro
 Rucul Sabia
Bagai mina prin psairete Putinei de aur,
Si apucai pe Ivan de spete. Limba' de balaur
Culese de inv. Andrei Iliescu, Culese de inv. Andrei Iliescu,
din corn. Sardanu, jud. Dimbo- din corn. Sardanu, jud. Dianbo-
vita. vita.

Reischitorul
Ce sea teaiain in izmene ?
Culeasi de Chr. N. Tapu, din
Rosiori de Vede, Teleorman.
Vezi var. Rischitorul, in A. Go-
rovei, op. cit., p. 315.
Rima
Curelus uns'a
Pe sub pamint ascuns.
Culeasi de inv. I. Florescu, Bra-
gadiru-Teleorman.
Stria toanta din ciulini,
S-o pkeasca' de aim,
CS. de clini nu duce griii".
Culeasa de inv. Elena Vasilescu,
din corn. Cerasu, jud. Prahova.
Stiminta, vrejul, dovleacul
sau pepenele
0 bag laf&
0 scot funie
$i o iau ghem.
Culeasa de Chr. N. Tapu din
Runcurelu-Mehedinti.
A se confrunta cu var. Saminta.
orejul, A. Gorovei, op. cit. p. 342.
Scarei la Dumnezeu,
pod pe mare
0 fiend milduvel n-are
Ce nu sint trei in lume ?
Culeasi de inv. I. Florescu, din
Bragadiru, Teleorman.

Seinteia
Roua si bruma
MS suii pe scaea% Nici de vocra nu-i e frica".
Cheile imi picara",
Luna le vku, Culeasi de inv. G. Popescu, din
Soarele le pierdu. Perieni, jud. Tutova.

386

www.dacoromanica.ro
Tsinda'riei, lemn uscat,
Sare noaptea in Tarigrad.
Culeag de inv. Anastasia Io-
nescu, corn. Cerasu, Prahova.
Incui, ia'voresc usa,
Iar howl 1'1 gasesc insuntru.
Comunicati [lui Chr. N. Tapul
de d-I Aristid Milan Samarinea-
nul, Macedonia.

Scoica Soarele 0, luna,

Sus copaie, jos copaie,
cerul # ptimintul,
La mijloc came de oaie. focul 0 apa
CuleasI. de Inv. I. Florescu, din Dota" merg,
Bragadiru, Teleorman. Dou. stau
51 dota judecaa n-au.
Culeasi de Torna N. Preoteasa,
Runcu, Dimbovita.

Secerea
Ta'rea'cuta" neagra",,, Soba
Peste cimp alearga.
Cu1eas5 de inv. Ilie Ionitescu, din Dobra grasa,
Hunia, jud. Do lj. Umple casa.
Culeasg de inv. I. Florescu, din
Bragadiru, Teleorman.

Soarele
Somnul
Bu16ras de aur,
Pe piele de taur. Cinel-cinel :
Ce e dulce si nu-i dulce,
Cu1eas5 de inv. Andrei Iliescu, $i nu poate s'l se imbuce,
S'irdanu, Dirnbovita. De ce-1 gusa tot omul,
Salahorul ca si domnul ?
icA.EtSvco, llama X6wo Culeas5 de inv. C. Apostol, din
icXtcrytg 13picsvoutcra Balina, jud. Roman.

387

www.dacoromanica.ro
Ce e clulce si mai dulce Stelele
Si pe taier nu se taie ? r

Culeasa' de inv. Ilie lonitescu, din De aicea pin' la munte,

Hunia, Do lj. Tot zale ma'runte.
Cu1eas5: de inv. G. Popescu, dm
Perieni, Tutova.

Spite le rotii
Am zece copilasi, Strachina
Dorm tovi p-un caVAtii
$i nici unul nu e la margine. Am o galn`i pestricioarg,
Sade-n c.. pe policioaii.
Cu1eas5 de Chr. N. Tapu, din Culeasg de inv. I. Florescu, din
jud. Olt. Bragadiru, Teleorman.

Am doisprezece fravi,
In pat culcati,
Si nici unul la margine. Strachina i lingura
Cu1eas5 de inv. Andrei Iliescu, Din cea dial adinc,
din S'ardanu, Dimbovita. Multe cioare se ridicg.
Culeasi de inv. G. Popescu, din
Perieni, Tutova.

Sprincenele gi ochii
Intr-o vale adinea,
Pe doug delusele, Multe ciori s-aruncg.
Stau dou'a ssagevele ;
Subt doug sa'gevele,
Stau doi luceferei,
Te vezi mereu in ei. Strugurele
De vrei s'a'-i ghicesti,
Citeste-n ochii mei
$i vei vedea pe-ai ei d'. Buburoasa', buburoasg,
Sade cu vodg la mas..
Cu1eas5: de Chr. N. Tapu, din Culese de inv. I. Florescu, din
Runcurelu-Mehedimi. Bragadiru, Teleorman.

388

www.dacoromanica.ro
 Sufletul 0 cutg de pepene,
Trece printre fire repede.
Am o lgdivg Culeasa de Chr. N. Tapu, di
C-o yorumbitg. Rosiori de Vede, Teleorman.
Daca zboarg porumbita, A se vedea var. Suveica, ;in A.
La ce e bung lgdita ? Gorovei, op. cit., p. 362.

Culeasa de inv. T. Paduraru, din

Tama, Vaslui.
,Farpele
Am o porumbivi pi-o Resteu rece,
A zburat porumbiva, Marea trece.
A limas lgdita.
Curelusg. unsg,
Din Costesti-Vilcea. Pe sub pgmint ascunsg.
A se confrunta cu var. Sufletul,
A. Gorovei, op. cit., p. 360-361. Culese de inv. Andrei Tliesp,
Culese de Chr. N. Tapu. din Sardanu, Dimbov4a,

Resteu rece,
Sulurile relzboiului Dungrea o trece.

Am doug fete,
and una se golest.e, Resteu rece Marea Neagrg trece,.
Alta se premeneste.
Vezi var. $arpele, in A. Gorovei;
Din Draganesti; lud. Olt. p. 362 sqq.
op. cit.,
A se confrunta cu var. Sulul
Culese de Chr. N. Tapu, din
Costesti-Vilcea.
razboiului, A. Gorovei, op. cit.,
p. 361.

Tat& cu fiica
Suveica Bung ziva, omul cu omoaia I
Multumim dumitale,
Pe deasupra gheatg, Dar nu sInt omul cu omoaia,
Dedesupt gheatg Muma lui e soacrg murhei mele,
La mijloc mgcgne o ratg. Ghici ce rudg sint ?
Din Costesti-Vilcei Culeasa de Toma N.- Preoteasa,
Culese de Chr. N. Tapu., Runcu, Dimbovila:

389

www.dacoromanica.ro
Tata, mama, beiiatul qi fetele Trecerea ovreilor prin
Marea Roqie
Burnaimas ? Cheia de lemn,
Unde ai mas ? Laca'tu de aii",
In acest cap de oras. Vina'torul s-a Inecat
Ce-ai va'zut, ce-ai auzit ? $i iepurele a sc4at.
Am Va."zut o barial, un Va'rzoi,
un cocos si dou5. puici.
Ghici unde este ?
Tronul
Am un cal
$i and Ii iau seaua
Trtalacu Se vede matele.

P'i valea lui prepeleac, Culese de inv. Anastasia Iones-

cu, Cerasu, jud. Prahova.
Se cri dracu piste cap.

Tunetul
Tigaia cu unturti Huha huhureail,
Departe necheaza',
Am o aveluse, Nime nu cuteaza".
and o iau de coaa mit-tie la Culeasi de inv. D. I. Arjoca,
mine. Obirsia, Mehedinti.

Culese de inv. I. Florescu, Bra-

gadiru, Teleorman. Zbiara' leul la hotare
$i aude nou'i Ori.
Culeas'i de inv. N. Bgrbulescu,
din com. Merii-Petchii, jud. II-
fov.
Tilvul
Burta mea pe burta ta,
Lunga mea-n gura ta. Testul
Culeasi de Chr. N. Tapu, din at am trlit,
Costesi-Vilcea. Pe foc rn-am. fript ;
390

www.dacoromanica.ro
Dup4 ce am murit, De-ar veni noaptea s'a" rri'
Pe drum rn-a azvirlit. hodinesc ;
Alta : De-ar veni ziva ssi m'a'.
Din Costesti-Vilcea. luminez ;
Alta : De-ar veni duminica sa
m'i usurez.
Umbra Culeas'i de inv. G. Popescu, din
Perieni, Tutova.
Ce sade pe ap51 si nu se scufundI ?
Din Dra'giinesti, jud. Olt.
A se confrunta cu var. Umbra, Up i vintul
A. Gorovei, op. Cit., p. 337
339. Leica, tufudeica,
Nenea Stan f1uim4toru1.
Culeasa' de Chr. N. Tapu din
Runcurelu-Mehedinti.
Usa
Am o fat. neagr.
Cine vine da" cu palma In ea Varul
Si ea plinge mereu.
Din Costesti-Vilcea. Pana cocostircului
A se confrunta cu var. Ufa, A. Bate fata tirgului.
Gorovei, op. cit., p. 37C.
Cu lose de Chr. N. Tapu. Cu1eas5 de inv. St. Ionescu, din
Doagele, Vaslui.

Eu pe oricine
It intimpin cind vine
$i-i petrec iarl Varza
Cind ies afarl. Am o fata zdrenturoas,
Culeasa' de inv. Andrei Iliescu, Sade cu vod a. la mas.
Sa'rdanu, Dimbovita. Cu1eas5 de Chr. N. Tapu, din
Rimnicu Vilcea.
A se confrunta cu var. CurecMul,
in A. Gorovei, op. cit., p. 124
sqq.
Up, fereastra si culmea 0 a1t5; var. a cules inv. Andrei
Iliescu din com. S5rdanu, jud.
Am trei surori. Una Ace : Dimbovita. (N, ed.)

39L

www.dacoromanica.ro
0 vigauca' zdrenfa'roasa", Vioctra
Sade cu boieri la masa'.
Am o fata", cind o iau in brace
Culeasa de inv. I. Florescu, Bra- vipa,
gadiru, Teleorman. Cind o las tace.

Trupul, capul rui-e tot una, Culeasa de inv. Z. Pavelescu, din

Rag, jud. IalomiTa.
P-un,.picior stau totdauna,
Camasi am nenurrA'rate
$i le port toate imbrIcate.
Intr-o buturugg uscat'S,
Culeasa de inv. Andrei Iliescu,
Tipa o purcea turbaa.
din Sardanu, Dimbovila
Culeasa de inv. N. Barbulescu,
din. corn. Merii-Petchii, jud.
Illov.

Veitraiul cind scirmi carburtii

Am o glsea'-ntr-un gitlej.
Am o erghelie de cai negri,
Din care unu-i riscoleste pe tovi. Culeasa de Chr. N. Tapu, din
Coste4ti-Vi1cea.
Din Runcurelu-Mehedinti.
A se confrunta cu var. Vatraiul,
A. Gorovei, op. cit, p. 392
393.
Vintul
Nea Stan fluiell p-afar'S.
Vinul in butie Culeasa de inv. I. Florescu, din
Bragadiru, Teleorman.
Nebunul satului
lntr-un cojoc de lemn.
Ghici ce e ? Intr-un virf de plop
Alatrg un cline orb.
Din Rogori de Vede, Teleorman.
Vezi var. Vinul, in A. Gorovei, Culeasa de Chr. N. Tapu, dirt
op. cit., p 394. Draganeti, jud. Olt.

1102

www.dacoromanica.ro
 Virtelnita
Intr-un yid de plop
Joaca' un iepure schiop.
Culeasl de inv. T. Facluraru, din
Tkuta, jud. Vaslui.
Zorile, cocofii # oamenii
Muntii se revars,
Diblele cintal,
Viermii se misa.
Culeasl de Chr. N. Tapu, din
SerLanetii de Sus, jud. Olt.

www.dacoromanica.ro
CINTECE DE COPII

www.dacoromanica.ro
 Cintecul melcului
Me lc, melc, Me lc, melc,
Codobelc, Codqbelc,
Scoate coarne boieresti Scoate coarne boieresti
$i te du la balta $i te du la Dunare
Si bea apa calda ; $i bea apa turbure,
Si te du la Dunare $i ad-o de-a limpede,
Si bea apa turbure, Sa spalarn carnasile,
$i te suie pe bostean Pe-ale mele,
Si maninca leustean. Pe-ale tele,
Pe-ale lui nea Stan din vale,
Cu les de Chr. N. Tapu de la $i maranca leustean
Florian Rkelescu, Corabia-Roma- $1 te fa ch un bustean.
nati.
A se confrunta cu var. Cintecul
melcului din col. d-lui G. Dem. Cu les de Ilie Constantinescu din
Teodorescu, p. 191. Diosti-Romanni,

Cintecul aricialui
Arici, arici, De noua lei,
Pogonici, Cu margele de surcele.
Du-te la moara
De te-nsoara Cu les de Chr. N. Tapu de la
$i ia fata lui Cioboara, Florian Rkelescu, Corabia-Roma-
Cu cercei natl.

397

www.dacoromanica.ro
Arici, Arici,
Arici, Arici,
Pogonici, Pogonici,
Du-te la moara
$i te insoara, Ai la moara
$i ia fata lui Cicoare, De te-nsoara
Cu cercei Si ia fata lui Cicoare
De noua lei, $i boii imparatului
Cu rnargele Si caleasca Radului.
De surcele.
Cu les de Ilie Constantinescu *din Cules de Chr. N. Tapu din Vla-
Diosti-Romanati. dimir-Gorj.

Cintecul caprei
$is, capra cu margele, Veselia,
Ca-s mai multe viorele. Spirc Mandia !
Boncis, boncis,
Dup a. casa lui Tivis, De la Florian ll'acelescu, Corabia-
Tivison busuioc, Romanati.
Culese de Chr. N. Tapu.
Ranwrile,
Branwrile,
Cuscudia, veselia,
Ia-si mina d-acia ! $isi, capra cu margele,
Ca' sint mai multe rincele
De la Elena Pretorian, Costesti- $i mai multe ghiocele ;
Vilcea. Roncis,
Poncis,
Pe la casa lui Tivici.
Tivicana,
Sare capra prin argele, Berbecana,
Cu mai multe ghiocele, Ranwrile,
Rornis, Branturile,
Bontis, Cucutia,
Dupa casa lui Tivi1. Veselia,
Tivicana, Spaiminta minia.
Berbecana,
Branwrile, Culeas5: de Ilie Constantinesca
Curcudia, din Diosti-Romanati.

398

www.dacoromanica.ro
 Rugticiune pentru ploaie
Ploual, Doamne, ploua,
Fete le sa: ma',
Waie Ili sa traiasca,
Rostita de copii ori de cite ori
incepe sa ploua.
S'a le cotirceasca% Din Dozesti-Vilcea.

Treci ploaie
Treci ploaie Caii nechezara%
Treca'toare, Clinii latrati,
Ca te-ajunge soarele Lupii urlall.
$i-ci taie picioarele Ad-o, mama", druga,
C-un mai, S'a mulgem pe murga,
C-un pai, Murga cufuriei,
Cu caciula lui Mihai. Ploaia risipita.
Aruncai Din Vladimir-Gorj.
La nousi cai ; Culese de Chr. N. Tapu.

Cintecul geirgtirifei
Rostifi de copii primavara, cind prind insecta boul lui Dum-
nezeu" j se joaca cu ea adresindu-i versurile de mai jos :
Girga'rifa", lntr-acolo m-oi insura.
Mirga'ri0., Cules de Ilie Constantinescu din
Incotro oi zbura, Diosti-Romianati,

Pusei qaua pe trei cai

Pusei saua pe trei cai Imi aduse cheile
$-apucai drumul la rai. $i descuiai usile.
Cind la rai, raiu-ncuiat. and intrai
Hcui musca de argint In rai,
$i Dumnezeu ca un sfint, Mal plimbai,

399

www.dacoromanica.ro
Ma' bucurai.
Vkui mese albe-ntinse
$i fa'clii de cearg-aprinse ;
Vkui oameni spovediti,
Ca niste pomi infloriti ;
Vkui i nespovediti,
Ca niste busteni pirlitt ;
Va'zui fete spovedite,
Ca niste flori inflorite ;
Vkui i nespovedite,
Ca niSte tufe pirlite.
Vkui i pe Leana mea,
$edea Iuda linga'. ea ;
Leana dete sa' se scoale,
Iuda mi-o tine de poale.
Din corn. Bobu-Pojogeni, Gorj..

Olele ce vetzui !
Olele ce vkui ! Nu-s la mine ;
Va'zui fata grecului Sint la badea-n Bucuresti,
Pe malul petrecului. Unde oug ratele,
Vine grecul minios, Unde fat'a vacile.
Ca un dinte ruginos.
Ad', fata', cheitele, Din Pociovalistea-Gorj.
A se vedea var. de sub nr-ele 4
Sa-mi descui fa'ditele, si 5 din col. d-lui G. Dem. Teo-
51-mi va'd coconitele. dorescu, p. 193.

Oaie, oaie, mph:A

Oaie, oaie, rapina,,, 5-unul a pierit ;

$ade-n c.. i dapina Unu-n munte s-a suit,
SI se roaga rugultu Muntele s-a surupat,
Si se-nchia. cucului : Apele s-au turburat,
Cucule, maria-ta, Peste-un gros,
Venii pin' la dumneata, Furnigos,
Sa-mi dai al cal porumbac, Tisti un iepure flocos.
Sa' m duc pin' la Novac, Ma' dusei la musca a mare ;
C-am auzit Musca a mare treiera,
C-a fa'cut Cu fetita linga' ea,
Trei feti Cu fetita cu chitie
Logofeti. De spanghie,
Unul a murit Cu pan de ciocirlie.
400

www.dacoromanica.ro
 Dg-mi, fetitg, cheile, Sg-1 strgpungg,
Nu-s la mine, Sg-i verse maIele-n pungg.
Vai de mine ;
Sint la badea-n Bucuresti, Din B'irbItesti-Vilcea.
Culese de Chr. N. Tapu.
Sus pe curtile domnesti,
Mg dusei la Alburtis.
Alburus, cearg-cearg. s-aprindea, Oaie, oaie rapgng,
Raiul se deschidea. 5ade-n c..,.,si dapgng
Cruce-n casa, $1 se roaga rugului
Cruce-n masg, $i se-nching cucului :
Dumnezeu cu noi la masg. Cucule, mgria-ta,
Iomete, Venii pin' la dumneata
Inflorete, Sg-mi dai gl cal porumbac,
Dumnezeu sa ne ierte. Sa' mg duc pin' la Novae,
C-am auzit c-a fgcut
Din Horezu-Vilcea. Trei feti
A se confrunta var. prescurtaa Logofeti.
nr. 383 p. 372 din col. d-lui I. Unul a murit,
G. Bibicescu.
Unul a pierit,
Altu-n munte s-a suit,
Muntele s-a uzurpat,
Oaie, oaie raping, Apele s-au turburat.
$ade-n c.. si daping Culeasg. de Ilie Constantinescu
$i se roagg rugului din Diosti-Romanati.
5i se-nching cucului :
Cucule, mgria-ta,
Venii pin' la dumneata, Oaie, oaie rapgng,
Sg-mi dai l cal porumbac, $ade-n c.. si dapgng
Sa' mg duc pin' la Novae, 5i se roagg rugului.
$i se-nching cucultu :
C-am auzit c-a fgcut Cucule, mgria-ta,
Doi feti Am trimes la dumneata.
Logofeti. Am aflat trei logofeti :
Unu-n munte s-a suit, Unu a murit, unu a perit,
Muntele s-a surupat Altu-n munte s-a suit,
Peste un iepure bgltat. Muntele s-a povirnit
De gonit cine-1 gonea ? Peste un fost frinicos,
Vgtaful tiganilor, Tisti iepurele flocos.
Moartea cotofenelor, De la D. Nicolescu, Inv., COM.
Sg-1 ajungg., Teslui, Olt.

401

www.dacoromanica.ro
Oaie, oaie rapana, Inalicai pa' pistricioara,
$ade jos si dapada MS dusei la musca mare ;
$i se roaga rogulm Musca mare treiera
$i se-nchina cucului : $i-a mai mica vIntura,
Cucule, maria-ta, Faduchele premeta,
Da-mi un cal porumbac Puricele masura.
Sa ma' duc la soru-mea, Iei, Voichiva., la portita,
C-am auzit c-a ficut Ca' te cheam'a Talion,
Trei fevi logofevi. Talion fecior de domn,
Unu a murit, Cu tichie de fringhie,
Unu a pierit, Cu pana de ciocirlie.
Unu-n munte s-a suit.
Tiri, tiri tangarana, Din Dr5g5nesti-01t.

Foaie verde de-un susai

Foaie verde de-un susai, MS-ntilnii c-un lup n cale,
Sus, badiva, sus, Sus, badita, sus.
Vineri in gevit plecai, Buda ziva, lupule,
Sus, badiva, sus ; Sus, badifi, sus.
Simbata ca-mi asezai, Multumesc, voinicule,
Sus, badivL sus ; Sus, ba'dita, sus.
Dumineca' ma'-nsurai, Da' ce-ai facut caprele ?
Sus, badiva, sus, Sus, badifa, sus.
Luni cu caprele plecai, CapAini fintinile,
Sus, badiva, sus. Sus, badita, sus ;
Dar de merinde ce-mi luai ? Mai pe deal, mai dupa deal,
Sus, badita, sus, Sus, badiva, sus,
Un codricel de malai, Mai e cite-un 5odolan,
Sus, badiva, sus. Sus, baclifa, sus.
$-apucai pe drum la vale, De la Polovraci, Gorj.
Sus, badiva, sus, Culese de Chr. N. Tapu.

V eni timpul sei mti-nsor

Veni timpul s'a-ma'-nsor, Sus, Marivo, sus,
Sus, Marivo, sus. Dumineca ma-nsurai,
Simbata mi-o asezai, Sus, Mark:), sus.

402

www.dacoromanica.ro
Luni cu caprele plecai, Mul;umesc, voinicule.
Sus, IVIarivo, sus, Sus, Marivo, sus.
Le pscui, le sturai, N-ai vzut caprele mele ?
Sus, Marito, sus. Sus, Marito, sus.
Ma' culcai i adormii, Le-am va'zut,
Sus, Marivo, sus, Sus, Marivo, sus,
$i caprele le pierdui, Si le-am pa'scut,
Sus, Mario, sus. Sus, Marivo, sus,
Frunz 5. verde sallA moale, La ogaw,
Sus, Marivo, sus, Sus, Marivo, sus,
$-apucai pe drum la vale, Came grass&
Sus, Marivo, sus. Sus, Marito, sus ;
MI-ntanii c-un lup n cale, La fintinsa' la Stroiqti,
Sus, Marivo, sus. Numai came de berbeci.
Bun'ai ziva, lupule, Culeasl de Ilie ConstantinesLu
Sus, Marivo, sus. din Di(4ti-Romanaci.

Fticui focul pe-un cojoc

Mcui focul pe-un cojoc. Mulvumesc, voinicule.
Ma' culcai pe ling foc. VLut-ai oile mele ?
1\4'1 sculai mai peste noapte, Le-am v5.zut
MI uitai n tirlioail, $i le-am pa'scut ;
Nu vzui nici o mioarI. Pe la fintini,
Luai scurea la spinare CapItIni,
La z'avoaie,
5-apucai pe drum la vale, Costiware.
MI-ntilnii c-un lup tn cale.
Buda' ziva, lupule. Din Pemana de Sus, Ckwj.

Fcui focul sub covered

Fa'cui focul sub coverea.,
Ara culcai pe lingS foc,
M-acoperii c-un cojoc.
MI sculai peste noptiva,
403
Msa uitai in tirlulit,
Nu Irszui nici-o oifl.
Mi-apucai pe drum la vale,
MI-ntilnii c-un lup in cale.

www.dacoromanica.ro
 Buna ziva, lupule, Pe vilcele,
Mulvumesc, voinicule. Platagele ;
N-ai vazut oile mele ? Pe vilcane,
Le-am vazut Sodolane ;
5i le-am pascut Pe la fintini,
5i le-am dat piine cu sare ; Capatini.
Pe aware,
Mate goale ; Din Valea cu AA Gorj.

De unde vii, ma Nutule ?

De unde vii, ma Nutule ? Florica, nu cadea,
De la piriu repede. Nu e nean-tau sa te ia,
Ce-ai vazut, ma Nutule ? Si e dus la Dobrogea,
Doi pui de scripete. Sa ia bani cu secera,
Cum faceau, ma Nutule ? Sa plateasca dajdia,
Chitai, Dajdia-mparatului,
Chitai Drumu Tarigradului.
Banip.,
Da-i cu stremuralita,
De la vale Din Roliori de Vede.
A se vedea o mica var. nr. VI,
Pin' la deal, p. 193 din col. d-lui G. Dem.
Pin' la pomii lui Dragan. Teodorescu.

Cintecul cucului
Cucule, maria-ta, Ma dusei la musca mare,
Venii pin' la dumneata Musca mare treiera
Sa-mi dai un cal porumbac 5i a mai mica vintura
Sa ma duc pin' la Novac, Cu pana de ciocirlie,
C-am auzit Hi, Marie, hi !
Fi-mea a facut
Doi fevi,
Acest cintec 11 reciteaza copiii
Logofeti. cind aud prima oara primavara
Unu-n munte s-a suit, cucul cintind.
Muntele s-a sudumit. Din Roiori de Vede.

404

www.dacoromanica.ro
 Cintecul berzei
Barza, barza, Dar In ghiare ?
Ce-ai, in cioc ? Rtschitoare.
Un boboc.
Dar In gua ? Acest cintec l rostesc copiii pri-
0 capusa. mivara, cind iincep si vin ber-
zele
Vino la noi dup'a. usa. Din Rosiori de Vede.

Jocul d-a pitulata

Opi sena, sena di, Una,
Chistin boli na costi, Doua,
Tangar, mangar na cartof, Trema,
Tu avto belenger buf. Pana,
Cioc, boc, Girli,
Treci la loc ! Mirli,
Din gura domnisoarei Elisabeta Roto,
Ricelescu, Corabia-Romanati. Goto,
Tava cioc !
Ala, bala, Unilichi,
Portocala, $indilichi
Iesi, badita, $i decana
La portiva., Porocana,
Ca' te-asteapta Talion, Ghelnica,
Talion, fecior de domn, Melnica,
Cu chitie de fringhie, Oprica, clanc..
Cu pana de ciocirlie,
Cu caruca Radului, Enti
Cu caii-mparatului, Tenti,
Cu biciu cumnatului, Turc,
/n mijlocul satului. Cazac ;
Clan banv, Rapiti,
Dorobanv, Rapiti,
Cioc, boc, Nod !
Treci la loc.
De la Elena Pretorian, Costesti-
De la elevul Florian IVicelescu, Vilcea.
din Corabia-Romanavi. Culese de Chr. N. Tapu.

www.dacoromanica.ro
VERSURI GLUMETE

www.dacoromanica.ro
 Bung calea, mgtusicg ! De la vai de ei,
Lapte am la eiletusg ! Unde e ma'm'aliga sapte lei,
Matusg, unde-ai plecat ? Cocolosul de pe aldare
Lapte-a fost si s-a vgrsat. Saptezeci de parale.
La horg cg se ducea
$i-n horg cg mi-si juca
Si din guritg-mi striga : Nicolae,
Hap, hap, hap, cg mg spgrsei 1 Pui de gaie.
Logofete, Mesterul fa'rina', stric
Brinzg-n bete, Si drege de frica".
Cascaval in pozinar.
Din R4*ori de Vede, Teleorman. Dg-mi un pui,
Sg nu te spui,
a te-atirng mg,-ta-n cui.
Bung ziva, nea Istrate !
Doi boboci de ratg, frate ! La Ilie
Mg Istrate, tu esti surd ? 'N prgvnie
Mai trecurg p-ici un eird ! Joacg soarecii-n alcuie,
Jura si mgrturisesc,
Bung ziva, daicg Floare ! Frimiturg nu gasesc.
Duc lui Radu demIncare !
Daicg Floare, tu esti sura ? Strbu bleotul
Nu-i duc brinzg, ci-i duc Dg cu cotul,
urcri ! Dg in pat,
409

www.dacoromanica.ro
Da' sub pat, Cind scrie
cu nasu-ntr-un c... Te minglie,
Cind citqte
Te sravqte,
Gsrga'une de ma'tasa, Stele le,
Tiganii se-ntaritasa, Condeiele,
Dupa' iepuri se luasa, Luna,
Sa-i ajunga',
S-i impunga,
Sa-i scurteze zilele,
saptaminile. Intr-o psadure,
P-o arare,
Alerga un coropimitoi
Logofa't de delnifa Dupa o coropiviivsa
Cu condei de girniTa. Ca s-o coropisniveasa.
Pina' s corop4.ni%easca
Din Diosti-Romangi. Coropimioiu
Pe coropimiva,
Aghios, Coropimita
Sarapatoschi, Corop4nifa
Biruinta, Pe coropi5nitoi.
Sfinta Matorniva,
Cu sfintul Ion banburduf,
Mor %iganii de z'aduf. Una, doua, trei,
$i ciorile de naduf. Ptruv, ovrei !
Alimandi, Pune mina pe condei
Su lita, Si scrie pe dumneaei.
Su lita cu varvara,
Minca lirinda ustura,
Ustura ca nu era, Fata popii napi sapa
Pe de o parte nu se ajungea. Si pin gard napi-ti da.

Sus in deal la Mitropolie, De la V. Alexandrescu, Bucure$ti.

Este-un logofat de scrie, Culese de Chr. N. Tapu.

www.dacoromanica.ro
INTREBARI SI RASPUNSURI

www.dacoromanica.ro
 Ce e una ? Plugul cu sase boi bine
La fIntldal lina", merge.
Multi voinici s-aduna'.
Ce e sapte ?
Ce e dou'a' ? Uncle sint sapte fete in casg.
Omul cu doi ochi bine vede. Nici cilti in cas'a,
Nici mmsaligg pe masa".

Ce e trei ?
Furca cu trei crace Ce e opt ?
Bine te desface. Plugul cu opt vite bine
umbra'.

Ce e patru ? Ce e nou'a: ?
Carul cu patru roate bine Ai nota mascuri ai tsi.
merge.

Tu esti, Ignate ?
Ce e cinci ? Cr4i drace !
Palma cu cinci deste
Bine te izbeste. Culese de Chr. N. Tapu, din
Rosiori-de-Vede, Teleorman.
A se confrunta cu variantele de
la p. 225-226 din colectia d-lui
Ce e sase ? G. Dem. Teodorescu.

413

www.dacoromanica.ro
POVESTEA NUMERELOR

www.dacoromanica.ro
Floari di maslin Sg vorbim,
$i di rozrnalin, Sg. bem yin
Hai sg zicim unu, $i sg veselim.
Sg se facg doug, Floari di maslin
Doug the fata ari. $i di rozrnalin,
Sg vorbim, Hai sg. zicim patru,
Sg bern yin Sg se facg cinci :
$i sg veselirn. Cinci degite la o ming,
Floari di maslin Patru roati carul ari ;
$i di rozrnalin, Trii chicioari sub caldari,
Hai sg zicim doua, Fata doug %he ari ;
Sg se facg trii : Si vorbim,
Trii chicioari Sg bern yin
Sub eildari, $i sg veselim
Fata doug vive ari. Floari di maslin
Sg. vorbim, $i di rozrnalin,
Sg bern yin Hai sg zicem cinci,
$i sg veselim. Sg se facg sesi :
Floari di maslin $esi boi la plug se ming,
$i di rozrnalin, Cinci degiti la o ming,
Hai sg zicern trii, Patru roati carul ari,
Sg se facg patru : Trii chicioari sub caldari,
Patru roati carul ari, Fata doug thi ari.
Tri chicioari Sg vorbim,
Sub caldari, Sg bern vin
Fata doug, vile ari. $i sg veselim.
417

www.dacoromanica.ro
Floari di maslin
$i di rozmalin,
Hai sa" zicim seasi,
5 se faca' seapti :
$eapti zili in sa'ptmin,
Seas' boi la plug se mita,
Cinci degiti la o mina,
Patru roati carul ari,
Trii chicioari sub caldari,
Fata dou'a: vid ad.
Sa vorbirn,
Sa. bern yin,
$i s veselirn,
Floari di maslin
Si de rozmalin,
Hai sa' zicim seapti,
.5 se faea opt :
Opt chicioare racul ari,
Seapti zili in ssapt4"ming,
$easi boi la plug se midi,
Cinci degiti la o mina,
Patru roati carul ad,
Trii chicioari sub caldari,
Fata doug yid ari.
Ssa vorbim,
S'a bern yin
5i s'a' veselim.
Floari di maslin,
$i di rozmalin,
Hai s zicirn or,
5 se faa noua :
Nou'i luni ferneia poara",
www.dacoromanica.ro
Opt chicioari racul are,
$eapti zili in s5.pamina,
$easi boi la plug se ming,
Cinci degiti la o mina%
Patru roati carul ari,
Trei chicioare sub caldari,
Fata doua viti ari.
Sa' vorbim,
Sa bern yin
$i s veselirn.
Floari di maslin
$i de rozmalin,
Hai s zicim noa,
Se faa zaci :
Zci bani pitacul ari,
Noa luni femeia poartg,
Opt chicioari racul ari,
Seapti zili n sa'pamia,
$esi boi la plug se mina,
Cinci degiti la o mina,
Patru road carul ari,
Trii chicioari sub caldari,
Fata doua' fiti ari,
Sa"vorbim,
5. bern yin
$i ssal veselim,
Floari di maslin
$i di rozmalin.
Cu1eas5 de Gh. Dobrea, inv.,
corn. Uscali, jud. Nearnl.
 ANECDOTE

www.dacoromanica.ro
 bine-mi yare izghesc in chept d mor ;
Cind vaz mamaliga mare ; Cind vaz bulzu linga ea,
Cind o vaz pa' cirpator, Ori 11 minc, ori moartea mea !
Un tigan ducindu-se intr-o simbatI dimineata la nasu-sau, care
tocmai facea pomana, ii pierdu cumpatul vazind bucatele pe masa
si, in loc de buna dimineata, zise :
Buda rata, dimineata,
Nasiu, coliva da-mi i mie !

Ma' Ioane, placu-ti fetele ? Da' cocirta ?

Plac, ma' ! 0 tagirta !
Da' ele pa tine ? Da' jintita ?
Si ele mie ! Noua tigaite !
Da' cu oile te-ai duce sa le
pasti ?
M tigane, ai minca tu cas ? De, acu mai zic i altu,
eu am zis destule !
a
D-apoi, cit de vrajmas !
Da' urda ? De la riutarul Ghi0. $chiopu,
Cit de multa ! Rimnicu Vilcea.
Da' zara ?
Pin' la vara !
Da' zar ? Dupa ce caldura-mi trece,
Pina mor ! Incepu vintu mai rece ;
421

www.dacoromanica.ro
Tiganu usor in pene
Nu-si fcu bordei de vreme.
ncu /iganu un plocon :
0 crosnie de ou'a
$i-o frigare d lapte,
$i-un brat a prune uscate,
$i pleca' la zapciu in plas..
Cind tiganu cu ploconu,
Uite i coconu.
Buda' dimineata, cucoane !
Iesi afarg, m tigane ! Poc in pmint,
Cocoane, m rog, a bine,
Dg-mi un dorobant cu mine ;
Cum o sti sa' nu-mi dea pace
Pin bordeias mi-oi face !
Lua tiganu dorobantu,
$eapte i1emi jua clantu.
Multumescu-vi tie, frate,
Cal m-ai burdusit p4 spate
Cu bice i cu girbace,
Si nu m-ai 1sat in pace,
www.dacoromanica.ro
Pina-mi fa'cui cinstita casg.
Sparangheli more !
Din com Naipu, Vlasca.
Plecat-au tiganii la viratoare,
Cu pusca goaa' cla" spinare :
Puscsa de scai,
Gloante de malai.
Poc in cer,
Poc in toaca tigneasc.
Dumnezeu sa-i prapa'deas&I,
Cu foc i cu ctran,
Sa," fie afurisit tot neamul de
$i cu punga plira de iasca,
Ce-o a'uta, in viata lor ssa." nu
gaseasca.
Din Rosiori-de-Vede.
Culese de Chr. N. Tapu.
 PROVERBE

www.dacoromanica.ro
Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.
Nici din salcie pere, nici din rachita visinele.
Nici turc, nici turleac, ia un fleac.
Nici toate a doctorului, nici toate a duhovnicului.
Nici pe dracu sa.-1 vezi, nici cruce &a-0 faci.
Nici usturoi a mincat, nici gura i-a mirosit.
Nici nu stii de unde sare iepurele.
Nici lelea cu brinete, nici badea cu altite.
Nici nu e frica de furnica, de Nechita nici atita.
Cum e turcul asa e i pistolul.
popo, pintenii si bate-si iapa cu calciiele.
Mai bine decit la anul un bou, mai bine acum un ou.
Cine se amesteca in tarite, porcii 11 maninca.
M"ica cu clopot nu prinde soareci.
Din coada de cline nu se face sita de ma'tase.
La cincizeci ani zboar i curcanul.
Nu intinde mai lung picioarele decit e lung plaiama.
Pentru un purice nu zvirli plapama pe foc.
Femeia nebatuta, ca moara nefericata.
Omul cit traieste invavatura d-ajuns nu dobindeste.
Nu e pentru cine se pregteste, dar e pentru cine se nimerqte.
La un car de minte e bine sa fie si un dram de noroc.
A-da casa mea, dar arcla si a vecinului.
Ca sa pierzi soarecii, nu da foc morii.
Ac i afa, c-a venit zapciul in sat.
La Lauda mare, mergi cu sacul mic.

425

www.dacoromanica.ro
 Nu se poate fi i cu varza unsa $i cu sranina in pod.
Hopa, vupa, cit vine nunta; chiu, vai, patruzeci de ai...
Fuga-i ru$inoasa dar e sanatoasa.
Ovreul a vrut s mearga $i el odata calare, i atunci s-a intimplat
simbata.
Paza buna trece primejdia rea.
L-a prins cu mina-n sac.
Chelbosului scufie de margaritar ii lipse$te ?
Apa trece, pietrele ramin.
Boul are limba lunga dar nu poate vorbi.
Rau e a fi intre ciocan
Decit cioara-n par, mai bine vrabra-n palma.
Cine nu vrea s plarnadeasca, cerne toata zrua.
Cine se scoala mai de dimineava rnai departe ajunge.
Ziva de dimineava se cunoa$te.
Ochiul stapinului ingra$a calul.
Cine umbra dupa doi iepuri nu vineaza nici unul.
Dg-mi, Doamne, ce n-am avut, s rna.mir ce rn-a gam.
Scirviitura carului, vrednicia vatavulm.
Vocla vrea si Hinca ba.
Copilul pirra a nu plinge nu-1 apleaca muma-sa.
Ciinii latra, vintul bate.
De unde nu este foc nu iese fum.
Fere$te-te de carbunele acopent.
Satului care se vede nu-i trebuie calauz.
Cine are barba are $i pieptene.
Mai, s-a suit scroafa in copac !
Bre, a prins rnamMiga coaja !
Dup'a" cum e sacul, a$a e $i peticul.
Cum vrei sa masori altuia, a$a vi se masoara.
S-a miniat vacarul pe sat.
Ce $tie satul nu $tie barbatul.
A intrat badea ca intr-un sat pustiu.
Cel ce incepe multe nu isprave$te nimic.
Nu lauda singur faptele, caci pierzi rodul.
In urma bt1iei, multi voinici s-aduna.
Mai .bine cu un voinic la paguba decit cu Ufl rni$el la cistig.
Ceii in mina nu e tninciuna.
Satulul nu crede pe cel flamind.
Gaina care cotcode$te nu face oua.
Cme tot alege, deseori rat' culege.

426

www.dacoromanica.ro
Cite capete, atitea idei.
Toata pasarea pe limba ei piere.
Cum se asterne omul asa se culca.
0 invoiala stdmba e mai folositoare decit o judecata dreapta.
Gaina batrina face zeama buna.
Fete le maH dupa ursi numai nu merg.
.$ade dracul in deal si rastoarna carul in vale.
Popa nu toaca de doua ori pentru o baba surda.
Daca nu curge, macar se picura.
In taxa orbilor cel cu un ochi e imparat.
Mina pe mina se spala si amindoua spala obrazul.
Spala-ti rufele in ograda-ti si le intinde pe funia ta.
OH cu capu de piatra, oH cu piatra de cap.
Cui cu cui se scoate.
Cine umbla cu miere isi linge degetele.
Capul plecat nu-1 taie sabia.
La batrinete s-a calugarit motanul.
Pisica, cind nu ajunge la slanina. zice ca pute.
De departe trandafir, d-aproape niste stir.
V ede paiul in ochiul vecinului si nu vede birna in ochiul sau.
I.upul, unde a mincat mielul, cearca noua ani a-si gasi hrana.
Nu se sperie lupul cu pielea oii.
Omul blind fuge ca racul cind cla peste huiet.
Vrabia malai viseaza si calicul praznicu.
Vrabia tot pui arata.
Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor.
Pestele de la cap se impute.
0 minciuna ciocoiasca trece in Tara ungureasca.
Bobe calatoare nu are sarbatoare.
Nu vorbi de funie in casa spinzuratului.
Tatal rus, mama rus, numai Ion moldovan.
Ochii vad, inima cere, ce folos ca nu-i putere.
Unde o leaga si unde o doare.
Se poate pazi un sac de purici, o turma de iepuri, dar nu o fimeie.
Incetul cu incetul se face otetul.
Ce iesa din pisica, soareci prinde.
Cine nu a gustat amarul nu stie ce e zaharul.
Bate fierul cit e cald.
Nu pune mina unde nu iti fierbe oala.,,
Calul, pusca si fimeia nu se-mprumuta.

427

www.dacoromanica.ro
Ursul nu joaca de buna vole.
Bate saua sa priceapa iapa.
Ride dracu de porumbel si nu se vede pe el.
Un nebun zvirla o piatr a. in ap i zece intelepti nu o pot scoate.
Boa la din na.scare leac nu are.
Cum e Tanda e i Manda.
De nevoie sai si-n patul altuia.
Vremea vinde lemnile i nevoia le cumpara.
Lupul schimba parul, dar naravu ba.
Limba e i dulce i amara dupi fapte.
A trait traiul, a mincat
Cine vra sa sada intre doua scaune, cade intre ele.
Fimeile nemustrate, ca bucatele nesarate.
Muntele a fatat un soarice.
Calul are patru picioare i poticneste, cu atit mai mult omul ca nu
are decit cloua.
A fugit ca dracul de tamlie.
Cine poate oase roade, cine nu nici came moale.
De frica vrabiilor nu seamana.
Bdnza buna in burduf de dine.
Cu pestele mic prinzi pe cel mare.
Nu face din tintari harmasari.
Omul bat& i nebun, leaga-1 la gard si-i &a fin.
Nu s-a vazut cal verde si grec cu minte.
Cu multe moase, ramine copilul cu buricul netaiat.
Greu a fi baba frumoasa, copil cuminte i doctorii bune.
larba rea nu piere.
Butuguroaia mica rastoarna carul mare.
La un car de oale, e destul o lovitura de maciuca.
Calul de dar nu se cauta in gura.
Betivului si dracu iesea cu oca inainte.
La batrinete place vinul vechi i fetile tinere.
Nu fi pentru unii muma, pentru altii ciuma.
Omul cauta leac unde simte ca-1 doare.
Sa nu dea Domnul omului cit poate rabda.
Unde d i unde crapa.
Cum sameni asa i culegi.
Lauda:4e, gura, c altii nu se indura.
Sabia are doua taisuri, cine vrea s o intrebuinteze.
I Jlciorul nu merge des la apa.
Cine are carte are si parte.
428

www.dacoromanica.ro
Ploaia din mai face malai.
Toate pasarile cite zbor nu se mininca.
Fapta buna nu cere lauda.
Pazeste sin gur, dad. vrei i Dumnezeu s te pazeasd.
Cine greseste tot ormanul gloaba plateste.
Cind doi se sfadesc, al treilea cistiga.
Paza buna trece primejdia rea.
Rafuiala de-acasa nu se potriveste cu acea din tirg.
Cui este pica deasa s pofteasca la masa.
Doua sabii ascutite nu incap intr-o singura teaca.
Cine iti zvirla o piatra, zvirle-t o piine.
0 nunta posomorita e ca o baba girbovita.
Mortul de la groapa nu se-utoarce.
Sarpele de casa mai mult venin lasa.
Limba nu are oase, se indoaie dupa gind.
Pina la Dumnezeu, sfintii iti iau sufletul.
Cine sapa groapa altuia, pica intr-insa.
De unde nu e nici Dumnezeu nu cere.
Fiecare isi trage cenusa sub turta lui.
Vai de casa omului cind dracul ti vIr codita.
Vaca care da cu piciorul in donita e. mai bine sa nu fie laptoasa.
Vorba buna mult aduna, vorba dulce mult lduce.
Omul muncitor de piine nu duce dor.
0 scinteie e de ajuns ca s arda gireada intreaga.
Cine alearga intre pari se inteapa in unul.
Pe unde a sarit capra, iedu sare si mai sus.
Omul [ui] picat in apa nu-i pasa de ploaie.
Duoa razboi multi viteji s-arata.
Nebunii turbura apa i inteleptii pescuiesc.
Lenesul cata lucru dar nu doreste sa-1 gaseasca.
Cline le ce sta in bucatarie nu e pentru vinatoare.
Pisica mai blinda zgiriie mai au.
Omul cind e sa se inece se acata si de un pai.
Obraznicul maninca praznicul.
Cu rima mid se prinde i pestele mare.
Cu doua bucatarese, iese ciorba prea sarata ori nes'arata.
Din orice lemn nu se face bucium.
Spinul, pina a nu creste, nu se dizvaleste.
Ieftin la fin i scump la tarite.
Calul batrin nu se-nvata a merge la umblet (buiestru).
E grea boala cind e punga goala.
429

www.dacoromanica.ro
Nu umbla cu mita-n sac, ca i se vad unghiile.
Si-a pierdut cinstea ca pisica la oala cu smintina.
Omul bun e ca piinea cea de griu.
Pe din fata te linge, pe dindos te frige.
Nu caut cinstea clinelui, caut al cui e ciinele.
Cine ma' vede cu un ochi, eu II va'd cu doi ochi, cine nu, eu voi atita.
Nadejdea pe fuea, cetatea tn tufa.
E. deprins cu nevoile, ca tiganul cu scinteile.
Fiecare $tie unde II stringe cizma.
E mai aproape cama decit sucmanu.
U$or e a zice plkinea, dar e mult pia, a se face.
Capul lui a maa fost la o cioata de richita.
Cumintele fagkluie$te i prostul trage adejde.
Hai, cumatia, cum o fi, c cumatru n-o mai sti !
Taci, barbate, crede ce hi spun eu, $i nu crede ce iti spun altii.
Fiecare trage jaratice la oala lui.
Cind ti-i gura,amara, caut s o indulce$ti, c apoi, cind e dulce,
oricme o saruta.
Geaba vii, geaba te duci, geaba rupi cele opinci.
Daca nu-i noroc $i parte, geaba te mai scoli de noapte.
Nevoia te duce pe unde nu vi-e voia.
Capul ssa fie sa'atos, belelele s curga exit
Barbatul multe zice, dar fimeia la dos le duce.
Ciinele care latea nu mu$csa pe furi$.
Fere$te-ia, Doamne, de prieteni, caci de du$mani m voi pazi eu.
A pa trece la matc i omul la teapa.
Singele aa nu se face.
A$chia nu sare departe de trunchi..
Nu-i frumos ceea ce-i frumos, dar e frumos ceea ce e placut.
Nu-i frumoasa, da-i hazoasa.
Bate apa, s aleagsa unt.
la seama sa nu te ineci ca tiganul la mal.
Face gitul leica $i pintecele balerea.
Pia a nu te pli cu capul de pragul de sus, nu vezi pe cel de jos.
I-a luat apa de la moaa.
Nu ma'. aka pe picior, ca' eu $tiu de ce ti-i dor.
Nu e bine unde cinta, gaina iar nu cocowl.
De la un datornic eau nu vei lua nimic decit la puntea raiului.
De la un datornic rau e bine sa, iei si un sac de pai.
La cel bogat i dracul merge cu colaci.
Unde omul bun a pus mina a pus $i Dumnezeu mila.
430

www.dacoromanica.ro
Toata" graha stria treaba.
Mincarea de diminea, insuratul de tina'r niciodatg nu stria
Omul lacom e ca i calul, care cum trece drumul iar faminzeste.
A festelit bkul de amindou'a capetele.
La a.a cap, asa
Nu da vrabia din palm'al pe cioara din par.
E nebun cine d passarea din palma pe cea dinflard.
Cel tina'r crede : cite cioare zboaii toate se manina.
Omul cade dintr-un copac si tot mai sta puvin.
Nu se iau dousa piei de pe un bou.
Multe am tras i rn-am ras ; nici d-aceste nu m-oi tunde.
Fereasca' Durnne7eu pe om de gura satului.
Calul unde te trinteste, acolo bate-I.
Intii judea-te pe tine s-apoi judea pe alvii.
Calul si fimeia s'a" nu le dai pe mina altuia.
Daca' vei ti de toate, imba'trinesti f5.ra vreme.
Wrbatul i calul s nu-i crezi ; cind hi pare ca merg mai bine
atunci te trintesc.
Ta'ranul munceste tot anul, ca s capete banul.
1-a mei-, bine omului, c i-a cintat cucul in faca'.
Vai de el, cind s-a sculat, purAza i-a cintat.
La cheltuieli mari unde merge mia merge si suta.
Cine seamn'a vint culege furtua
Averea strinatorului trece in mina cheltuitorului.
Apele mici fac riurile mari.
Decit sIuga" la ciocoi, mai bine cioban la oi.
Adeseori norocul si-I face omul.
Nu e nirnine cu hirzobul coborit din cer.
Adeseori drumul cel mai scurt e cel mai lung.
S-a pierdut i drumul si ararea.
qrmanul, a ajuns la sap'a' de lemn.
Bine e a se alege odata" bobul din maAre.
Ce ca mina dreapt nu trebuie s tie cea sting'S.
Mai bine decit o rud'a in deprtare, mai bine un prieten in apropiere.
Boala cunoscutg e pe junigtate ta'ma'duita".
Trebuie ss ma'ninci cu cineva un car de sare ca sg-1 povi cunoaste bine.
Drumul drept te duce la tinta ; ocolurile, cotiturile te fac ss4. rta'cesti.
E deprins la tirg ca boul lui Virnav.
Nu e buna' coada care a mai slujit la un topor.
1.15mindu1 codrii viseaza".

431

www.dacoromanica.ro
Na-t-o bunI, c c-a dres-o.
Cit de blind sa: fie motanul tot zgiriie cind se minie.
Tot unul si unul, facuti ca pe sprinceana.
Cu miere se prinde mustele.
VorbI mu1t, srcia omului.
Ferote-te de o fatI mare bItrinS, ca si de o vaa impungItoare.
Un mIr putred stria o gamadI mare de mere frumoase.
Nu aduce anul ce aduce ceasul.
Orice treaba' lasatal pe trindealI aduce paguba.
De omul ursuz, tate poala i fugi.
E mare necaz cind foamea nuii d agaz.
Nu o ajungi la bete daa nu ai spete.
Pe caTarecul bun 11 trinteste calul.
Omul trebuie s'a ia bine seama and zburItIceste din cuibul pIrintesc.
Omul harnic, ager, cautI a aduna la bogItie ca furnica harnia la
mosorot.
Numai geaba te iei la trina cu pirdalnica soartI.
Asa e roata lumei, unii se suie, alvii se coboaa.
Cine se frige cu bors sufla' si in iaurt.
Nu e grabI, c doar nu clau turcii.
Sluga harnia, ce-i trece printre degete a. si sapinului.
Ornul fr cptui, nici catel, nici purcel.
Cine a pierdut cinstea, a-i colac i luminare.
Nu e moarte fr pricin i nuntI faa minciuna.
Omul prost, daa nu e fudul nu are nici un haz.
Fierul cit de tare tot la foc se moaie.
BucItarul cel mai bun e foamea.
Nu e dracul atit de negru cum II fac.
judeatile adeseori te scot la covrigi.
SI mergem inainte : cum a fi tirgul i norocul.
Nu poate fi negutItor i vajitor.
Nevoile nu te intreabI ce virstI ai.
Buna' ssa fie galna mea, tot mai bunI pare a fi a vecinului.
Fie piinea cit de rea, tot mai bunIe in cara mea.
Pisica se invafa de rnia cum se prind soarecit.
Un singur dusman e destul s arime ce a lucrat o mie de ptieteni.
Cine cere nu piere, dar nici bun nume n-are.
Mielul blind suge la doua oi.
Fiecare gaunfa are fainI, dar are si tgritg.
Capra sare masa, iada sare casa.
Cite bordeie atitea obiceie.
432

www.dacoromanica.ro
Mai bine traieste un sarac lipsit decit un bogat zgircit.
Un rau niciodata nu vine =gun
De ceea ce se teme omul nu scapa.
Cu prea multa graba nu faci multa isprava.
Nici prea econom, nici prea galantom.
Zgircitul nici pe el nu se procopseste, nici pe altul nu foloseste.
Spala-mi cojocul, dar nu mi-1 uda.
Gaina unde scurma, acolo se hraneste.
Cind soarele intra pe fereastra, doctorul iese pe usa.
Cu chibzuiala dai ? Ai.
Toate lucrurile trebuie sa fie la vremea lor ; si zapada e buna cind
vine la vremea ei.
Unde nu e cap, vai de picioare.
Prostul crede pe .oricare mai prost decit dinsul.
Satul arde si baba se piaptana.
Cine nu aduna pentru sine aduna pentru altii.
Dracul nu face biserici.
Multe flori sint pe lume, dar putine miroase.
Nu e sat fara cline.
Tacerea e ca mierea.
Cine se lauda a nu e mincinos trebuie crezut pe jumatate.
Pina sa vie pofta bogatului, iese sufletul saracului.
Unul nu gaseste pod pe apa, altul nu gaseste apa de baut.
Cind norocul isi schimba pasul, nu aduce anul ce aduce ceasul.
Vai cind lupul ajunge cioban la oi !
Imprejurarea face pe hovi.
Cei ce full, acei mai tare jura.
Capra e riioasa, dar tot tine coada sus.
S-a facut agurida miere.
Corb la corb nu-si scoate ochii.
Prinde hotul, cind ii.i vine, ca te prinde el pe tine.
Betivul se-nvata cu bevia, ca si tilharul cu }lova..
Hotul giura ca a glumit cind vede ca 1-ai dovectit.
Rau cu rau, dar mai rau fara rau.
Omul prost nu vede padurea din cauza copacilor.
Obrazul subtire cu cheltuiala se sine..
Averea zgircitului trece in mina risipitorului.
Tot pavitul e priceput.
Omului de mult bine n vine a zburda.
Fiecare cauta sa alba icoana la care se inchina.
Pe capul bun sta bine si o caciula rupta.
433

www.dacoromanica.ro
Toamna se numara' bobocii.
Vroieste a lua ca'rbunele cu mina altuia.
Frate, frate, dar brinza e pe bani.
Dragostea nu se face cu sila.
Pe linga' un lemn uscat arde zece verzi.
Cine stie carte are patru ochi.
Omul invsivat are stea in frunte.
Vorba de ra'u mai lesne se crede.
Dintr-o vorba iii aprinzi paie in cap.
Cu lingura i dal du1cea i cu coada i scoate ochii.
Omul invelept isi cumpa'ea vara sanie i iarna car.
Cine intreaba nu greseste.
Prieten bun e acela care d'a sfaturi bune, iar nu acel ce lauda nebuniile.
Lucrul de azi nu-I lasa pe miine.
Spune-mi cu cine te insovesti, sa-vi spun cine esti.
La inceput orice lucru e greu.
Scumpul mai mult pa'gubeste iar lenesul mai mult alearg'S.
Picatura mica sfarma piatra mare.
Ce invevi la tinereve, aceea tii la batrineve.
La placinte inainte, la razboi inapoi.
Cine mult graieste la multe se greseste.
Cine se iuveste curind osteneste.
Ce vie nu-vi place altuia nu face.
Omul la minie cade in nebunie.
Nerodul intli graleste i apoi se gindeste.
Lenea e cucoana' mare, care des nu are demincare.
Stringe bani albi pentru zile negre.
Dreptatea iese ca undelemnul asupra apei.
Prietenul la vreme de nevoie se cunoaste.
Cine nu se rusineaza de oameni nu are frica. de Dumnezeu.
Sa' aiba' omul rusine cind face ru, iar nu cind face bine.
Limba indulceste, limba amareste.
Nu.e bine sa' se laude cineva prea mult.
E bine a sta la mijlocul mesei i la capa'tul va'rei.
S-a ba'.gat slug'a la dirloaga.
M-am dus sa-mi vad moartea cu ochii.
Boii ar i caii ma'ninca.
Lasa-ma in casa, lasa-msi sub pat, las-ma-n pat.
Vino, necazule, vino, dar vino singur.
Ai sa' dezlegi funia de la par.
Unge osia, ca sa' nu scirviie roata.

434

www.dacoromanica.ro
Mama soacra, poama acra.
A intrat in sat cu hirua in pro%ap.
Mare-i Dumnezeu, dar mester dracu.
Tiganul stie ce e sofranul ?
Naravul din fire nu are lecuire.
Are sa' ajungsa a umbla ca paraua din mina' in mina.
El i-a dat vita intreaga,,nu numai gurguiul.
Mi-a venit apa la moara.
Gradinarului nu vinzi castrave;i.
Sita noua sade in cui.
Nu e de sama, e un papa' lapte.
Toti prorocii dupa' Hristos sint nuncinosi.
Trenche, flenche, trii lei pareche.
Butea pling nu se aude ; butea goala mare vuiet face.
Mort, copt, bea, popo, agheasma'.
Nu zvirli undelemn pe foc.
Fa-ma, mama, cu noroc, i m zvirra chiar in foc.
Douasprezece meserii, treisprezece saracii.
Ii umbla gura ca o moarsa stricata.
Cind lupul imbsatrineste, toti cafalandrii i5i fac ris de dinsul.
Nu scutura copacul sal rice fructele coapte ; lasa-le sa' pice de la sine.
Merge eau ; s-a incurcat itile.
A dat cu oistea in gard.
Nu-i deyarte cotea de iepure.
Gura pacatosului adevar grsaie5te.
Nu seyoate tine bine pe picioare, nefiind de zilele toate.
I-a crapat obrazul, dar rusinea tot nu i-a pierit.
Cauta nod in papura.
Jidanul nu da rumic nici pe trecut, nici pe viitor, ci numai pe prezent.
A ajuns cuptul la os.
Fiecare sac isi easeste peticul.
S-a miniat vacarul pe sat.
Adunate de Chr. N. Tapu, din
Oltenia.

www.dacoromanica.ro
LOCUTIUNI 51 IDIOTISME

www.dacoromanica.ro
A da din umere. A vorbi la locul s'au.
A plesni pe cineva. A minca la ciuperci.
A fi lipitoare. A umbla n doua' luntre.
A fi scai. A fi al dracului.
A fi de capul s5.u. A fi cline.
A fi Iuda. A fi baliga".
A fi Toma. A mInca la miere.
A trage clopotele. A minca la rahat.
A tcea cuiva. A fi slu0 la mhar.
A fi cu zgardg. A da pe
A da cu barda in Dumnezeu. Nici turc, nici turlac, ci ia un
A fi teleleu nnase. fleac.
A lua la trei parale. A da din mlini.
A lua la trei pLeste. A o scMda.
A face pe cineva albie de porci. A da pe brinci.
A fi la o adia. A coace la inima'.
A fi de trei la para. Tranca, fleanca, trei lei perechea_
A da d-a dura. A o lua la s'4da'toasa.
De la mIda" pidal la gui6. A se face o ap i un pImint.
A se pune pe ginduri. A fi in loc de Vasilache.
A purta cu vorba. A fi om de paie.
A nu lua in eiu. A face alb pe cineva.
A lua-n gur'a' pe cineva. A face umbli pgmintului.
A lua-n nume de rsu. A da cu virf si-ndesat.
A trinti-n fafl cuiva. A trage cenusa pe turta sa.
A da cu artile pe fatg. A se afla s'a'na'tos.

439

www.dacoromanica.ro
A cauta cearta cu luminarea. A da rava.
A lua apa de la moara. A prinde in gheara.
A veni cuiva apa la moara. A lua la subtire.
A prinde iepurele cu came. A bate laturile.
A face cuiva felul. A da dosul.
A juca in hora. A-i taia prin cap.
A prinde orbul i a-i scoate ochii. A fi cu vino-ncoace.
A se pune in poara cu dracul. A fi in pozitie.
A nu-i veni nici dracul de hac. A se incinge.
Da-ti, popo, pintenii i. bate iapa A face dira-n barba.
cu calciiele. A avea in mina.
A fura mintile. A avea in palma.
A fura mintile intr-o lingua' Ca pe palma.
de apa. A nu avea nici un Dumnezeu.
A mirosi. A nu da cuiva mina.
A fi tilhar in forma. A nu vine pe cineva curelele.
A avea mina unsa cu terpentin. Nu-i taie custura.
A fi lung la mina. A taia frunze la ciini.
A pune lingura-n briu. A-i muri soacra.
A avea nas la polivie. A veni la spartul iarmaroculiii.
A fi uns cu cei mari. A purta (cuiva) simbetele.
A se face cirlig de foame. A duce cuiva vergele.
A rupe clinii de inima (de A coace turta (cuiva).
foame). A-i pune cruce.
Ori cu capul de piatra, ori cu A se cunomte dupa umblet.
piatra de cap. A arata spatele.
A-i juca mendrele. A intoarce (cuiva) spatele.
A muri cu zile. A apuca la strimt.
A avea unsa inima cu unt. A lua din scurt.
A innebuni de bucurie. A fi cuiva larg pe dinainte.
A plesni de necaz. 11 taie capul.
A nu mai putea de ciuda. L-a pirlit.
A plinge dupa ziva de ieri. L-a ars.
A fi bogat, minia pamintului. A arde cuiva o palma.
Treanca, fleanca, mere acre. A nu avea scaun la vorba.
Calea-valea. Ca fuiorul popei.
Eu cu tine calea-valea, tu cu A da cu crucea peste cel cu
mine hirta-pirta. pricina.
A da peste calul vatavului. A fi vinator de vrabii.
I se apropie teiul la curmei. GIclila-ma sa rid.
A fi cusut (ceva) cu avg alba'. A se la.sa pe tinjala.
440

www.dacoromanica.ro
A dormi p-o ureche. A fi un calcg-n strgchini.
A trgi cu capu-n sobg. Gum o da tirgul si norocul.
A trgi pe cuptor. A fi salba dracului.
A dormi cu luminarea aprinsg. A fi sggeata lui Dumnezeu.
A umbla intr-un cglcii. A sterge putina.
Si cgrg cap si arg picioare. . A sorbi cu ochii.
A da dracului de pomang. A bate toba.
Eu stgpin, tu stgpin, cine trage A se invirti intr-un cgldi.
ciobotele. Marte din post nu lipseste.
A fi frumos ca un ginere. Paste, murgule, iarbg verde.
A fi bun ca bucgvica cea bung. A-si teme bgrbatul (femeia).
A fi bun ca plinea. A fi ciumg.
A minca pe cineva cu vorba. A se-ntinde la cascaval.
A avea piine si sare. A fi murat in varzg acrg.
Joacg de mincg pgmintul. A nu avea nici un chichirez.
A nu-i mai trebui nici popa tuns. A fi pistrev.
A da intr-o searg ce cistigg intr-o A lega cot la cot.
vara. A mgsura pe cineva.
A umple foamea de pepeni Las-o moartg-n pgpusoi.
(castravevi). A brodit-o ca nuca-n perete.
Doi pepeni intr-o ming nu se. De aceea n-are ursul coadg.
vine. S-a supgrat ca vgcarul pe sat.
Loveste-mg, lele, in spate sa-vi A brodit-o ca viganul miercurea
dau un bulggre de iascg.. la sting.
S-a-ntors foaia. A fi zodias.
S-a schimbat boierul. A. auzit-o cit un bold si-a fgcut-o
A fi de risul lumii. d-un cot.
A fi de risul chioarei. A prinde la limbg.
A ris c-a putut. A fi plin de fumuri.
A nu fi nici d-o treabg. A-si da in petec.
A scgpa norocul din nalmg.. A rupe pe (franvuzeste...).
Zboarg o giscg. friptg A scgpa trenul.
A-si veni la matcg. A scoate pe cineva din vivini.
A-si veni in simvuri. Slove negre pe Mrtie albg.
A fi iascg. A lua pe nu stiu-n brave.
E vin si nu. A apuca de la usg.
A da pe bete. A prinde pe cineva cu mina-n
A da pe gura lumei. sac..
A cgdea la inimg. A prinde pe cineva cu miva-n
A nu fi lucru curat. sac.

441

www.dacoromanica.ro
A da de pota. A face gitul leica 5i Rintecele
A da pe cineva prin noroi. balerca.
A avea creieri de gisca. A fi lemn.
A-si vedea visul cu ochii. A fi piatra.
A fi inghisit un bat. A-gi lua talpa;sisa.
A creste pui de dapirca. A toarce, nu alta.
A fi gros la piele. A fi pe cea lume.
A fi subsire la piele. A fi ca chipesul.
A nu-si vedea lungul nasului. A avea cap mare.
A ajunge din cal mhar. Nu i-a tors nimene pe
Cu pufusor pe botisor. A-si face singe rau.
Cum e turcul, i pistolul. E u5or a zice pracinte.
Cit cerul de pamint. A fi ca focul.
A judeca numai fata dar nu 5i A croi (pe cineva).
imma, A lasa-n plata Domnului.
A se infunda cuiva. A fi bine.
A juca pe cineva. A nu pune opinca-n obraz.
A se da-n dragoste. A fi ca dupa' masa'.
A fi gros la cap. A fi ca dupa douasprezece.
A nsa pe cineva sg se bat ca Doar nu-s tuns nici ras pe cap.
apa de maluri. A intra-n vorbsa ca ciinele la
A se uita la dracul. nunta.
A se duce la dracu-n praznic. A sfecli.
A petrece ca soacra cu nora. Cum nu sint eu popa".
Posi s tai lemne la capul lui. A fi statu o palma, barba. cot.
Frate cu frate dar brinza pe A fi Mihai.
bani. Nu se poate ca de moarte.
A umbla ca cu un ou in poala. A se face Thrias:.
Asta ca vai de capul lui. A se da.
$i curechiul uns si cu sranina-n A nu calca pe cineva pe picior.
pod nu se poate. A se da in vint.
A lua inima-n dinsi. A fi $tefan gogomanu.
A fi frurnos la suflet. A duce pe cineva la apa de
A fi frumos ca la nunta'. capastru.
A se face neznai.
A fi frumos ca o mireasa. Cit gura besivului pe cepul
A se ineca ca siganul la mal. antalului.
A fi un sir. A pune cuiva funia-n coarne.
A tala pe cineva cu vorba. A fi galben ca fata nernaritata%
A turna ca in budliul siganului. A minca viermii (pe cineva) pe
A bate toba d-a surda. scindura patului.
442

www.dacoromanica.ro
A tacea ca porcul n papwi. Negri %i-s ochii.
Afi carbune acoperit. Intr-o buna. dimineafa.
A da gata pe cineva. A pune cuiva belciugu-n nas.
A lua la sigur. A face pe cineva una cu
A sta la taifas. pamintul.
A sta la chef. A plesni maselele de lucru.
Ce-i trece prin degete da' si A trece cu deochiul.
stapinului. A pune juvavu-n git.
Parca a .inghivit un ac. A bate calea
A inghipt un ac spre a scoate A fi scurt de coada.
un fier de plug. A merge ca o bataie de pusca.
A purta cu vorba. A frige la inima.
A nu avea casa nici copii. Dou i cu doua fac patru.
A purta pe degete. A fi gros la ceafa.
A scapa printre degete. A fi gras la punga.
A lua la vale. A arde pe cineva la inima.
A fi de zahar. A fi virtos la cap.
A fi crescut in buruienele A fi cu burta mare.
dracului. Bani batuti.
Hai sa vorbim degeaba. A fi rinzos la inima.
A lua peste picior. A fi cu cineva in circa.
A azvirli cu piatra-n atra. A bruftui pe cineva.
A da spuza i a lua cenup.. A fi talanca tirgului.
A avea de tras un pacat A fi buhaiul satului.
stramwsc. A trece faina prin traista.
A groit croitorul i a spinzurat A plefturi pe cineva.
stolerul A da prin tarbaceala.
A bate cuiva obrazul. A fi o gisca.
A nu da ragaz. A suna cuiva potcoavele.
A sta smirna. A tie spre toaca-n cer.
A umbla struna. A suna cuiva doagele.
A da un bobirnac cuiva. A pica cuiva coliva-n piept.
A struni (pe cineva). A-i merge buhul ca de popa
A nu scapa ca de doMnda tuns.
turceasca.
A nu da inima razbun. A iei cuiva vestea ca de popa
A-si pazi taina de joi pina mai tuns.
apoi. A vedea la puntea raiului.
A trage cu ibriin pe la nas. A merge cuiva pete cele.
A-si Art coada. A-i merge fulgii.
A se alege un lucru eau. La vara cailor.
443

www.dacoromanica.ro
A vedea pe cineva cind a creste A inva'va pe cineva cum se pling
pa'r in palma. mortii.
A musca sarpele de Erni:a. A nu avea nas.
Aicea cinta gisca. A face urechea toaa.
A bate apa in piva. A umbla cu ochii-nchigi.
A se inchide toate A umbla cu capul intre urechi.
A merge drept ca neamtul. A umbla cu coada intre picioare.
A se ciopli. A sari inima din loc.
Ca funia in sac. S-ar rupe s5, fie de petice.
A sta pe maracini. A umbla cuiva gura moarl.
A fi dat la rindea. Capu-i e calendar.
Para st a. in apa. Moarte Cara pricin i nunea
Para sea pe ghimpi. lar a. minciura nu se poate.
A face la cuie. A avea citi iepuri sint la biserica.
A avea seu la rarunchi. A dat sfoarl-n vatl.
Sa' ne vedem s'n'atosi in dig la A se duce cu nepusa-n traistl.
Mosi. Saiat cuminte i bab'i frumoasa.
E slut ca Prut. Tot nasul are nas.
Frica pa'zeste bosfadaria. A iesi cu coada intre vine.
A fi cioplit din barda. A se pune luntre i punte.
Pina in pinzele albe. A face cu ou i cu (net.
A da colac i luminare. A face de doua parale (pe
A da cuiva inima brinci. ctneva)._
A fi cu pintecele la nas. A fi foanfa' la gura.
A fi gras ca cobza. A trece ca clinele prin apa'.
A inchide ochii. A fi lacut numai din topor.
A avea suflet negru. A fi san ran.
A avea mate negre. Las-o moart'a in cinep5..
A fi scripca. Netam nesam.
A avea privirea untdelemnie. A spune ca din carte.
A suge de la doua oi. A fi uns.
A fi imparfumat ca o va'duva. A fi drag ca sarea-n ochi.
A fi sprinten ca o gluma. A unge pe cineva.
A avea gitul ca tortul. A unge osia.
A-i da de hac. A unge roata.
A minca bani. L-as baga in sin, dar nu incape
A fi un dine plouat. de urechi_
A trage pe sfoaa. A bol (pe cineva).
A fi tehui. A l'asa-o moarta.
Cu nasu-n pamint. A fi osia neunsa.
A fi lulea (annorezat). A freca pe cineva.
444

www.dacoromanica.ro
A freca f5ti skmn. A avea inim'a." verde.
Ca magazia ling'a drum. A prsipdi pe mehehe pentru
A fi arcus uns. mihoho.
A merge struna. A pupa-n bot si a lua tot.
Ca ciinele in car. A nu avea nici in din nici in
Iepurele i scripca. minec'a.
A se face chinez. A face oaie de tot.
A se face englez. A se-mbka cu apa' rece.
A fi cap de turc. A alerga pin' s ias 5. limba d-un
A fi ovreica". cot.
A fi neamt. A se intinde ca cascavalul prajit.
A fi arnfean. A nu l'a.sa ssi se lungeasca" cuiva
A fi sfrijit ca un neamt. matul.
Jidan tot jidan. De-amkuntele (a lua pe cineva).
A ski ars. A se sfirsi de la initn.
A face zimbre. A se muia din balamale.
A minca praz. A fi slab in balamale.
Capti riioasl. A fi o rub1 stears.
A se-ncruci. A fi smucit din botez.
Departe e griva de iermre. A fi schimbat din botez.
A nu mai face boi bMtati. A fi de lut.
Tot alba-n doi bani. Tine-te pinzel sa' nu te rupi.
A face prea creaf4. A gral verde.
A nu calca pe coltul A graq rkpicat.
A zice hirb si a rkpunde ciob. A avea mintea incovrigat'a".
Imi zice urit5, zic sMtal. A ajunge (pe cineva) ca necazul.
A nu sti pe unde se ud5 galna. A ajunge (pe cineva) ca boalele.
A fi galben ca frica.
A sti az, buche. A fi rupt din soare.
A fi curkel. A fi rupt din poveste.
A nu-nvka pe cineva sa'-si inece A fi rupt dintr-un basin.
copiii, Toaa ziva bura' ziva.
A InVka pe dracul s dea cu A nu fi in stirea lui Dumnezeu.
puscar Nici dracul nu-1 stie.
Muierea imbkrineste pe dracu. A face ckare bkufa".
Dracul nu e asa de negru pe cit A-si toci talpile.
se spune. A astepta s vie cisturile de la
A umbla ca cu un ou. mosie.
A intra ca vulpea-n sac. A fi drag ca sarea in ochi.
A umbla dupa" potcoave de cai L-ar b5ga de pk in sin.
Morti. A ca'uta ziva de ieri.
445

www.dacoromanica.ro
Ii miroase, de aceea nu-i vine. A-1 ierta Dumnezeu.
A da cu mintea. A trage ngdejde.
A da tu bobii. A trage la mgsea.
A da din coadg. A-i sufla in boq.
A strimba din nas. A fi scirtai-scirtai.
A cglca pe coadg. A fi un coate goale.
A minca rgbdgri prgjite. A fierbe fgrg apg.
A prinde bine. A nu avea para chioarg.
A fi cam piperat. A se tine gaie dupg cineva.
A nu-i fierbe oala. A zice pe sleau.
Get-beget coada vacei. A umbla agale.
A nu bgga lingura unde nu fierbe A fi ales pe sprinceang.
oala. A da cu pusca-n Dumnezeu.
A fi dimerlia unsprezece la Ca funia-n sac.
mertg. A lua la refec.
A fi la locul sgu. A lua piper in nas.
A fi bgtut mgr. A fi coadg de topor.
A nu rgbda inima. Dupg moarte si cal de ginere.
A fi un chip de Doamne ajutg. A scrie pe luminare.
A pune gard gurei. A tgia-n grin&
Aii pune lacata la gurg. Parcg-i fgcut martea pe gratii.
A fi putred de bogat. A fi fgcut la lung noug.
A nimeri Suceava orbh. A fi fgcut in zi de post.
Tipenie de om. A avea mintile sgrite.
A umfla pe cineva. Ali aprinde paie-n cap.
A rgminea cu coada-n ming. A sgri cuiva tandgra.
A veni vorba. A nu fi fgcut noaptea.
A se cgdea. A veni pandaliile.
A intra-n bgnuialg. A veni cuiva berbecii.
A lipi o fleaKg. A veni dracii de la mosiile cuiva.
A lipi o palmg. A trgsni cuiva ceva prin cap.
A se lipi ca mwhiul de porn. A fi ngscut cu stea in frunte.
A duce greu. A fi mgmgligar.
A fi om. A vorbi mosi pe groi.
A minca la miere. A cgptui pe cineva bine.
A da pe girlg. A pune pingeaua.
A mgtura pe cineva. Spalg ni verzi, ni uscate.
A scoate pe cineva din yepeni. A trgi ca ciinele-n put.
A da pe cineva prin tina. A lgtra la lung.
A cgdea-n pgcat. A umbla gura moarg.
A plesni prin minte. A umbla gura dupg vint.
446

www.dacoromanica.ro
A fi un ger de crapa lemnele. A fi cline.
De departe calu-si bate, A se da in foc.
de-aproape ochii-vi scoate. A fi cal de posta.
Sfintul si tamlia, A muia pe cineva.
Sacul si peticul. A stringe cu usa.
Tronc Mari%o. A face fiarta.
A cade cu hodoronc-tronc. Din joi in Pasti.
Na-vi-o frinta ca si-am dres-o. A vorbi in zodii.
A nu fi a buna. A vorbi cu gura altuia.
Parca maninca numai vinerea 4i Cit negru sub unghie.
mtercurea. Tusti in oala cu chisleag.
Saracule, si ai bea tutun. A taia merticul.
Mai stii de unde sare iepurele ! A toca gura.
Tot nea Radu. Cita frunra si iarba.
A fi lemn de tufa. A munci-n sec.
Nici pamintul nu-1 primeste. A nu avea parte.
A muri fara perna la cap. Ca in satul lui Cremene.
A-si plinge zilele. Sat fara ciini.
Trai cu vatrai. Cu chiu cu vai.
A fi scaldat in lapte dulce. Acu' e acu' !
A fi gatit ca paunul, A umbla ca titireul.
A nu avea varina pe mormint. A fi ca tabacul Domnului.
A face orz din grill. A fi spart la mina.
A nu fi cu fetele, nici cu A arunca banii pe fereastra.
nevestele. A arunca banii-n vint.
A suci mintea cuiva. A nu zice nici circ.
A-si face moartea cu mina. A se iuti.
A veni apa-n gura. A fi in largul sau.
A trage chiulul. A tuli.
A fi cu capul in nori. A fi urechea tirgului.
A umbla cu capul in vint. A fi urechea lui Dumnezeu
A fi un tirlie-briu. A fi urechea dracului.
A fi de capul sau. A insira verzi si uscate.
A-si face vint. A aduce vorba.
A aiunge fringhia la par. A aduce cu ....
A fi cinstit in casa pustie. A-1 ierta Dumnezeu.
Ca pestele-n mreaja. A da p-acasa.
A bate toba la Craiova s-a auzi A se trece cu gluma.
si-n Moldova. A se aluneca cu firea.
A suna clopotul. A se trece.
A fi copil de casa. Nici cline, nici ogar.
447

www.dacoromanica.ro
Foc 4i luminare. A se muia la inima'.
A fi strins in ghingi. A face ochii roatg.
A-si uita anii. A fi indiagostit cit opt.
De pe vremea lui Han Tatar. A sari ca un impuns.
A se sfirsi cuiva ata de pe ghem. A fi na'scut din flori.
A fi fiert in oala'. A avea inima rupfa-n seapte.
A avea carul doug protape. A-si uita eararile.
A lua urma cuiva. A rupe pielea cuiva.
A fi tare-n laba. A se rupe inima cuiva.
A pune degetul in gura'. A sufla-n borsul cuiva.
A duce la feredeu. Dragostea 1-a dat gata.
A fi cufundat in apa' fierbinte. A nu avea gull..
A fi de bodaproste. A pune capu-n pamint,
A se-ntinde apa. A avea fata scrisa' in icoane.
A-si pune bine ceva. A fi frige linte.
A fi cu pieptul deschis. A bate capul.
A scoate din pepene. A. trage la cas..
A lua la ochi. A-si face veleatul.
A lasa cu mina-n gura. A face haz de acaz.
A avea noroc de scroafl. A nu da Waturile din mina.
A fi cind far' de lege. A se da peste cap.
A se codi. A-si face de cap.
A ba'ga-n racori. A pune picioru-n prag.
A fi la cutite. A lucra pe cineva.
A avea inima de fiere. A fi in par.
A trece sudori de moarte. De-a basca.
A fi boala dracului. A intra zilele-n sac.
A fi ca un pai. A fi prea de oaie.
A trage tolul. Ba ca-i tunsa, ba ea'-i rasa.
A fi cu lacrimile sub barba'. Tura-vura.
A opsari pe cineva. A umbla cu politica.
A fi vorba luna. A intra la idee.
A-i merge la inima'. A-si cunoaste nasul.
A frige la inima'. A se lega cuiva picioarele.
A-si face seatna'. A avea inima' de gheata'.
A fi o nevoie. A da pa'mintul afara.
A incurca itele. A cadea lat.
A fi un incurca lumea. A fi subtire la punga'.
A fi cu gheata-n spinare. A fi usor la buzunar.
A fi cu frica-n spate. A usura pe cineva de cap.
A se topi dup`a cineva. A avea pe frunte ceata.
448

www.dacoromanica.ro
In ruptul capului. De-a fir a pgrul.
A bate tirgul. A se face una cu ii."mintul.
A rgmine de zoveste. A face ghem.
Peste nola man i noug vgri. Ali viri mintea-n cap.
Ali perde capul. A fi din opinca".
A lua peste yicior. De ochii lumei.
A fi un gura-casa A se-ndrhi de ochii cuiva.
A fi de git cu cineva. A fi scoborit cu hirzobu din cer.
Nici una nici dota. Intr-un ceas ea'u.
A trece puKsi. Intr-un ceas bun.
A-1 minca viermii de viu. Grai cu rost.
A muKa (pe cineva) warpele .de A iqit tot in plin.
=ma. A-i merge-n plin,
A se tine graiA. A fi argint viu.
A bate capul pe datorie. A iei cu plinul.
A fi slugg la doi. A ploua cu doni;a.
A fi dezghetat. A turna cu Oleata.
A avea steagul inchinat. A fi om cu prinsoare.
A lua ochii. A sta d-o parte ca o mireasg.
A nu avea habar. A fi cuprins.
A fi harnic de m'Snincg Pa- A fi ciocoi gulerat.
mintul. A pune piciorul in pragul soartei.
Aii da poalele peste cap. A fost ce a fost.
A avea male acre. Cum e habarul.
A da iama prim.. A ridica zilele.
Ei, al ? Cu limba de moarte.
A lua pinea de la gura". A trece sudori reci.
De inim'a" albastia% Pin' la Hristos iese pielea lui
De pe timpul Matracuchii. Bedros.
De pe vremea lui Papurg-voda. A fi tobg de carte.
A o tunde. A fi burduf de carte.
Cu virf $i indesat. A la'.sa pe cineva-n banii lui.
A aduce pe cineva cu ciobote A se desface de cel fgcut.
rNii la domnie. A tuna prin cap.
A se feri de putma si a da A trasni prin cap.
peste brading. A trosni prin cap.
Fiori de vint a avea. A fulgera prin cap.
Bun'hate de om a fi. A tia cumpna.
A merge cuiva ca din apg. A-i cinta cucuveaua.
A face cuiva. Voa vrea i Hincu ba.
A se curma fa'cutul. A da limb5: prin tara'.
449

www.dacoromanica.ro
A iesi din titini. A fi zmuncit din botez.
A-si iesi din fire. Berechet.
A fi numai o apa. A face pastrama.
C-o fi, c-o drege. A nu fi cu lapte (cu izbinda).
C-a fi, c-a pati. Minte de muiere.
A face lefter. A duce minte la ceva.
Inima rea a-si face. A da cu crucea de cineva.
A ramine pe cineva (la carte). A vorbi cu miez.
A da de-a berbeleacul. Carte subtire.
A fi bahat. A minca mai de soi.
Geaba funia e la car. A fi trecut prin ciur i vesca..
A da-n sus si-n jos. A se pune-n poara cu domnnle.
A plati ciubote rosii. A nu avea prev.
Uciga-1 toaca. A intra-n grija.
A fi toaca. Cu doamne ajuta.
Lacrimi de foc. A fi aproape ca turcu de impar-
Gaina dna cucurigu. tasame.
A fi caeca. A se culca pe-o ureche.
Ce-i trebuie chelului ? A merge cu picioarele-n sus.
Calicului tichie de margazitar ii A pune capul sanatos la Evan-
trebuie. ghelie.
A lua in unghii. A nu sti sa-ncurce doua fire.
Cite zile intr-un an. A fi facut din topor.
A-1 fura somnul. A fi intors de la 00.
A fi oaie. at pacat la inima fecioarei.
A fi poveste. Duca-te pe pustie.
A fi plouat. A plinge cu viers.
A se pune lungis-crucis. A ajunge ca resteul de alun.
A veni de hac. Ce mai la deal la vale.
A tacea chitic. A umbla cu soalda.
A tacea ca pestele. Cit ai bate din palme.
A fi miel. Vorba de claca.
Ia-1 de unde nu e. A sedea cu dinvii la stele.
A lua bivolul din gardul ra- A fi nici asa i nici asa.
zoatei. Uite popa, nu e popa.
A bate toba. A nu sti de unde sare iepurele,
A bate ca pe toba. A nu sti din ce tufa visneste
Dur incolo, dur incoace. iepurele.
Asa i pe dincolo. A o sterge.
A fi vulpe. A fi pacat de Dumnezeu.
Spor i berechet. A se topi din picioare.
450

www.dacoromanica.ro
Vin botezat. A lua bucdtica din gurd.
$i fintina seaed odatd. A umple criminalul.
A nu puti, nici a mirosi. A fi ca o frunid pe apd.
A se face mort in popusoi. A-1 vedea sfintul.
A lua boii de dinainte. A da in plata Domnului.
A nu-i fi boii acasd. A umbla cu precaz.
Pared i s-a inecat cordbiile. A fi bun de pus la rand.
Pared i-a plouat. A sta d-a judeca cineva.
Pared i-a b'dtut piatra. A se pune o piated pe inimsd.
Pared i-a sunat la ureche. A nu duce la ureche.
A fi cu lipici. A-1 sufla vintul.
A fi teapan. A vorbi poncis.
A fi teap5m la cataramd. A face sprafed.
A-1 stringe ghetele. A bea singele cuiva.
Hep, hep. A intra in pdcat.
A fi limpede la cap. A fi cu pufusor pe botisor.
A se limpezi valea. A se umfla-n pene.
A vinde cu ardeiul. A curge cuiva ochii.
A avea noroc de scroafd. A-si lua traista si ciubucul.
A fi eine fir' de lege. A lucra pe sub mineed.
A fi supt lapte de capr'd. A lua cu o perdea mai sus.
A bdga-n butie. A fi cu edciula-n min..
A fi mina dreaptd a cuiva. A apuca pe cineva hachitele.
A fi locusti. A-si ga'si Baedul.
A bate bani la talpsd. A bate din buze.
A fura closca de pe oug. A merge-n piatil seaa pentru
A ingheta cenusa in foc. cineva.
Tronc cu ap5.-n VA. A arde dracului ta'miie.
A se apuca de-un t'dius de sabie. A fi surubar.
A ga'si pe cineva cu dimineata-n A-si vinde pielea de pe sine.
sac. A fi n'dscut in zi de lucru.
A face liturghie cu bragd.,., A aduce cdlare pe peijidd, de
A impusca cu pat de pusca alun.
grecesc. A fi ca trecut prin apd.
A da peste Oat. A face pocinog bun.
A mincaydpard. A avea curagi in alciie.
Turcul sa pldteasa. A plesni din bici.
A sta de cmeva. A-si minca minele.
A face claie peste grdmadd. A strica calimera.
A inchina cuiva. A se ieftini pinea.
A se chircheli. A-si aprinde paie-n cap.
451

www.dacoromanica.ro
A-si aprinde un stog in cap. A vinde gogosi.
A descoase pe cineva. A fi cu dou'a: fete.
A avea ggunve in cap. A fi taler.
A face ceva mt4ama. A fi pe buzele fieckuia.
A fi porc de cine. A fi cu inima la gug.
A se zvircoli pe dousi c54gtlie. A fi sac f5A1 fund.
A nu ti ce e noaptea, ce e zma. A nu sti ea'-1 apag gheata.
A bate ba'gtura. A-1 stringe Dumnezeu.
A gia la gogosi. A turna iaurt peste smintina.
A pune la mina'. A da peste cap.
A sorbi pe cineva intr-un pahar Colac peste pupa'a
de alg. A scoate vorba din traisg.
A fi crai. A mai veni d-acag.
A minca cuiva din colivg. A umbla ca pxpele duia: vitejie.
A impunge pe cineva la mgduVA. A face pontul.
A nu se lsa nici mort. A nu glumi cu talpa iadului.
Inghite nea Agache. Nu n-1.-nebuni c-amevesc.
A avea vida. A impinge pkatul pe cineva.
A fi un om i jum'atate. A ski in ochi.
A avea cap de dovleac. A fi ascultat cu o ureche.
A avea capul plin de mgrtglig. A cerca vinul p-o ureche.
A avea ca"Ovina plira" de vag. A fi tras de cap.
A fi adinc. A fi o vaca; de muls.
A spune verde-n ochi. A da de dig.
A fi un lag treaba d-azi pe A gmine paf.
mline. A lua pinza de pe ,.obraz.
A-1 chiori de la ochi. A se lua dupg musca.
Uncle dracu ii invara' copiii. A fi incintat.
A frige la ficavi. A linge cizmele.
A avea minekime de Emig. A dovedi (la mincare).
A fi W.tut la cap. A rmine pe jos.
A avea bumbac in urechi. A minca la bani.
A fi lipit pa'mintului. A vedea cite pkate face cineva.
A se vine tot d-a lui. A arde gmiie cuiva.
A da mult de lucru. A minca trinteal.
A nu avea-ncotro. A avea trecere.
A sta in git. A vine piept.
A pune seu in came grag. A umbla cu capul sus.
A prinde pe cineva (acag). Cit bruma.
A nu fi acag. A da pkatul peste cineva.
452

www.dacoromanica.ro
A da-n cumiing. A intra ggrgguni in cap.
A se cocli turtg. A intra sub pielea cuiva.
Cite-n lung si-n soare. A scgpgra ochii.
A avea noroc nebun. A fi cit toate zilele de mare.
A trage (pe cineva) ava la A fi oleoleo.
moarte. A trage la geamparale.
A se lega cuiva limba. A nu putea zice nici doug boabe
A lega cobig pe cineva. leggnate.
A bate pe cineva mgr. A fi frumoasg de picg.
A inghivi ausca. A fi un fluierg-vint.
A nu avea_ de ce se prinde ochii A sfirii inima dupg cineva.
de -cineva. A face de petrecanie.
A trece un sarpe rece prin corp. A apuca razna pe cimp.
A lua la ochi. Parcg-a intrat spaima-n oi.
A nu se alege praful de cineva. A rgmine la inimg.
A ramine cu buzele umflate. A fi neamv flea cgvel.
A fi scris (in cer). A snopi pe cineva.
A baga pe mineca. A iesi cu plocon.
A c4ata ceva la mosi verzi. A cheltui din bob numgrat.
A veni la parochimen. A fi o gging plouatg.
A inhgva cu dinvii. A sgri cgmasa de pe cineva.
A lua cu pietre. A durea-n pungg.
A spune pe sart. A pune cuiva plumb in cap si
A fi sula i cgciula. msip tn ochi.
A cam scrintili. Parcg e tocmit cu ziva.
A avea peri A-si lega o piatrg de git.
A se lua pinza de pe ochi. Au da sufletul ye-o piine.
A nu mai zice pe nume cuiva. A fi cal de posta.
A umbla dupg icre verzi. A se infrupta.
A spune la gogleze. A-si pune gitu-n zgardg.
A nu mai incape locul. A se vine cu cineva.
A nu zice nici bleau. A face cu nr.5.
A rgmine pe jos. A face pe sub ming.
A se lua cu minele de pgr. A fi din satul Nemincavi
A minca laur. Flgmindg.
A avea inima sgritg. A sta cu dinvii la stele.
A nu avea zi albg. A lua la depgnat.
A fi piazg rea. A fgsgi cuiva nasul.
A merge ggitan. A fi tipgrit si tn abecedar.
A veni alba-n sat. A-si spgla minele.
Cum vezi cu ochi verzi. ' A lgsa cu mina-n gura.
453

www.dacoromanica.ro
A fi doba de carte. A-si veni la matca.
A se sui parul tn virful capului. A-si veni-n simturi.
A se face parul maciuca. Culese de Mihail Canianu, din
Din senin. judevul Neann.
A fi batuta cu leuca-n cap.
A se bucura ca de o casa aprinsa.
A intra frica-n oase. E buna de picior.
A intra moartea-n padure. Copilarqte.
Un ciomag ajunge la un car cu A luat-o la sanatoasa.
oale. I s-a urcat in cap.
$i-a dat Idea peste barbatul. A luat luleaua neamvului.
A face pe foaie. Parali da din ochi.
La aa cap ap. caciula. E pe o ureche.
Din gealau. II lipsqte o doaga.,,
Ii lipsqte o simbata.
Un calca-n strachini. E nea Stan.
A fi buhaiul satului. E un pui de lene.
fi butoi fara fund. Cu capul intre urechi.
A fi sac spart. Ia-ti catrafusele.
A cara apa la fintina E bun de guru.
A fi un izvor nesecat. E lung de gheare,
A-si vedea visul cu ochii. E lung la nas.
at e plapoma. E gros la bot.
A nu se-ntinde mai mult ca Maninca ca
plapoma. Merge pe noua poteci.
E topor de oase.
A toca pe cineva. Lasa-I n boii lui.
A toca pe vatrai. Nu e n dtqii lui.
A se uita la dracul. 15i cri arama pe faIa.
A se duce la dracu-n praznic. E mindru ca paunul.
A umbla ca lupii pe linga oi. E gras ca lemnul.
A umbla ca cu un ou in poala. N-am mincat laur.
A sta ca vai de capul bor. E cu musca pe caciula.
A fi nea-ntr-o parte. Are patru ochi.
A da cu crucea peste cel cu E blind ca mielul.
Fuge ca cerbul.
Umbla cu ochii logoditi.
Vinator de vrabii s fii. Doarme iepure$te.
A-I da pe pocal gros. Ii maninca ceafa.
A scapa norocul din palma. Umbra dupa. dracul
0 gisca fripta zboara. Nu-ti fierbe oala.
454

www.dacoromanica.ro
E impodobit la cap.
I-a dat papuci.
Tine coada-n sus ca capra.
Are urechi de cirpa".
E viclean ca vulpea.
Bate apa-n pita'.
A bhat-o pe mineca.
Are creieri de cilci.
Culese de D. Gomoiu, student,
din Prahova.
www.dacoromanica.ro
A luat-o la sa'ntoasa.
Esti un om cu traista in bA.
Asa-i de harnic c m5.ninei foc.
Ce ti-a mai tunat in cap.
Ce tot hodorogesti.
Umbli ca fuioru popii.
Culese de N. Cociorva, invaiator,
din corn. Docani-Tutova.
FRINTURI DE LIMBA 51 zICATORI

www.dacoromanica.ro
Th'alinO, (Variantl)
Pi15. lungg.,
Pird.-n pi, Msric'ci surg, pura"
Pilg-n pung. Trece valea-n zbura'turI
C-un malar de pull in gull.
Am o purcea chilopadi.
Cu purceii chilopani,
Vin, sug, fug in tuf. (bis). De la D. Nicolescu, inv., corn.
Teslui u-Olt.
Veniii" niste oameni
D-asearg, d-alaltieri seati,
La popa descalecail. Fluture ii punte,
Da' caii de ce-i legarsi ? Fluture supt punte.
De coame, de coade,
De cuiele podului popii (bis). Culeasa de Chr. N. Tapu din
Costesti-Vilcea.
Cinte, cintenetezoi,
Cine, cin' te-a netezit ? (Varianta)
Un cine cintenetezoi
Din vara cintene-munteneasc'4. Fluture pe masg,
Fluture pe casa,,,
Nss4rica", still, pura', Fluture prin cam,
Trecu vara-n curaturN, Fluturi pe tovi p-ai nostri
C-un malar de pur in guti, Pre sit din cam.
Uru-ru cur, curva pursi (Ins).
Culese de Chr. N. Tapu din De la D. Nicolescu, inv., corn.
Costesti-Vilcea. Tesluiu-Olt.

459

www.dacoromanica.ro
Napi ivi dau prin gard.
Ast miv, mtv, miv mic, miv mic e.
Culese de Chr. N. Tapu din
Costesti-Vilcea.
(Varian6)
Ast miv mic
Mic miv fuse ;
Mai rumeg'i-mi-vi
Rugruluvi mai rumega-mi-vi.
De la D. Nicolescu, inv.,
Teslui-Olt.
Bou breaz bIrlobreaz
Din boii birlobrezenilor
Nu e anevoie de a zice :
Bou brea birlobreaz
Din boii birlobrezenilor ;
Ci e anevoie de a dezbirlobrezi
Bou breaz birlobreaz
Din boii birlobrezenilor.
Eu umplu poala popii
De trei ori cu prune rosu,
Popa umple poala mea
De trei ori cu prune rosii.
Culese de Chr. N. Tapu din
Coste.iti-Vilcea.
(Varianti)
Umplui, umplui poala popii
De trei ori cu prune rosii.
De la D. Nicolescu, inv.
Teslui-Olt.
Doisprezece pui de cochireinel
Tovi intr-un cuiburel.
www.dacoromanica.ro
Doisprezece dovlecei turcesti
Insiravi tovi pe un vrej.
Din Costesti-Vilcea.
Optsprezece dovleci turcesti,
Insiravi tovi p-un vreaj.
Din Rosiori de Vede.
Trecu Piciu puntea.
corn. Puntea pute a Pici,
Piciu pute a punte.
0 stea logostea,
Dota stele logostele,
Trei stele logostele,
Patru stele logostele,
Cinci stele logostele,
$ase stele logostele,
Sapte stele logostele,
Opt stele logostele,
Nousa; stele logostele,
Zece stele logostele.
0 sapa' lata',
Dota sape late,
Trei sape late,
Patru sape late,
Cinci sape late,
$ase sape late,
Culese de Chr. N. Tapu.
Din Costesti-Vilcea.
corn.
Eu pup poala popii,
Popa pupsa poala mea...
Peri de pe blana carului
In poala ogarului...
460
Vinturai Capra caka in clinci,
Vara malai Clinciu crapa in cinci,
Pe dmpul lui pung lunga, Crapa-i-ar ochii Capra
Lune., Cum a ceipat clinciu in cinci.
Punga lune&
Populticu cu pila-n punga. Cules de D. Nicolescu, inv., com.
Tesluiu-Olt.
Culese de I Constantinescu din
Diosti-Romanaii.
Capra ne4gr'i calei-n clinci,
Crepe cau caprii-n cinci
Vinturai vara malai, Cum a calcat capra-n clinci,
Vintu runga punga lunga,
Tarapi cu pila in punga. De la Elena Pretorian, Costesti-
Vilcea.
De la D. Nicolescu, inv., corn.
Teslui-Olt.
0 sua
Lipka,
Pe un codru de luna Doua' sute
S-a easit o pila si-o punga. Lipite.
Cind punga-n pith% Trei sute
Cind pila-n punga. Lipite.
Culeasa' de I Constantinescu, din Cind sula-n pila,
Diosti-Rornanati.
Cind pira-n sura.
Culese de I. Constantinescu din
Capra neagra cala-n piatra, Diosti-Rornanati.
Cum o calca-n patru crapa ;
Crape capu caprii-n patru
Cum sg. crapa piatra-n patru. De ce-ai zis tu c-am zis eu
C-a zis ala nu stiu ce ?
De la Elena Pretorian, Costesti- N-am zis si-ai zis c-am zis ;
Vilcea. Cind oi zice tot oi zice,
Ca sa zici c-am zis c-oi zice.
Capra' neagrsa calea-n piatra, De la Elena Pretorian, Costesti-
Piatra in trei-patru se crapa' ; Vilcea.
Asa ssa crape capul caprii
Cum a crapat piatra-n patru. Mai stati, duce-v-ati,
Cules deI. Constantinescu, Ca de mult ati venit.
Diosti-Romanati. Plecare-ati !

461

www.dacoromanica.ro
Mai stai, duce-te-ai, Bute pritocitoare,
Ca' n-ai venit de mult Cot croitoresc,
Si tu stai de putin ,! Iiichi bucurestenesc.
De la Ion Odor din Prahova. Dacg-i chel
Ce-ai cu el ?
un mair
Sa"-i creasca psar !
wicrau'u,
A tnurit chir Ngpirriu I De la Elena Pretorian, Costesti-
Vilcea.
Putia pritocitoare
Cu doua'sprezece pritocitori
Tot intr-o pritocitoare. Doa. picioare
$edeau pe trei.picioare
Culese de Elena Precurian, Cos- Si tineau un pictor ;
testi-Vilcea. Vine patru picioare
$i ta piciorul ;
Atunci doua picioare se neca-jesc
Cgra.midaru eirsimida'reste $1 ia trei picioare
Pe ca'ra'tniareasa', $i da-n patru picioare.
Da' atImida'reasa nu poate sa'
eitImicUreascl Culeasa de Chr. N. Tapu. de la
Pe eira'midar. lautarul Anghel Cambrea, Skelu-
Gorj.
Colea p musuroi
Este-o codobatura'
C-un cocabgturoi ; MMai proaspa't, prospa'tel,
and codgbgturoiul sare peste That pe taierel,
codobatura', Wirunt rrarunvel.
Cind codobatura sare peste
codg1:4.turoi, Pa'sarica" sura"-n gutl,
$i se codoba'turea amindoi. Pica pia'-n punga',
Punga'-n
Culese de Chr. N. Tapu, de la Pira-n punga.
lautarul GhiTa $chiopu, Rimnicu-
Vilcea. Ce vas bun,
Ce varzg buna',
Ce pritocitoare burfa !
Nici n-am ris cind ai venit, Optsprezece pritocitori
Nici nu piing and oi pleca. Tot intr-o pritocitoare.

462

www.dacoromanica.ro
Ngtglia fierbe pere, Da' fatoi mgoi
Ngtaloiu vine si cere ; Nu poate s eazg
Ngtalia nu se-ndurg, Pa tata
Natgloiu vine si furg. Maya.
De la Elena Pretorian, Costesti- De la Elenea Pretorian, Costesti-
Vilcea. Vikea.

Plecai p-o ulicioarg, Stie mocanu

Ma-ntilnii c-o lelioarL Ce e ofanu ?
0-ntilnii, o-ntirnpinai, Mocanu ca mocanu,
Drept in ,.,chizma-o sarutai, Nu stie ce e sofranu,
In chizma si-n cinzmisoara, Ca tiganu divanu.
In izm i izmisoarg.
Nici salcia porn,
Asearg, alaltasearg, Nici mopcu om.
Mari boieri venirg la noi.
Da' caii de ce-i legarg ? Nici talpa cerc de bute,
De coame, Nici moilcu om de frunte.
De coade,
De cuiele podului Culese de Chr. N. Tapu de la
Mutual Dumitru Vgleanu, din
Protopopului. Rosiori de Vede, Teleonnan.

Bodaprostea a d-asearg,
Da;i sg v bodaprostim, Nici din dine slgning,
Hai sa N'a" bodaprostim. Nici din tine poamg bung !
Culese de Chr. N. Tapu de la Din coadg de cline numai sitg
nutarul Anghel Cambrea, Skelu- de mgtase nu poti face.
Gorj.
Din cline niciodatg nu faci
slgnina.
Tatgl meu De la Ion Odor, din Prahova.
$i tatgl tgu :
Cel ce te-a fgcut pe tine,
Tot acela i pe mine. Basamace,
El mi-e mie tatg Nu te face,
$i tu mie sor'. A du testimelu-ncoace.
CuIeas de Chr. N. Tapu de la
Tap. alga l'autarul Dumitru Valeanu, din
$ade pe tatoi, mgtoi, Rosiori de Vede, Teleorman.

463

www.dacoromanica.ro
 tralesti, Cel ce vorbeste
Sa vacuiesti Mai mult zaboveste.
Ott cioara-n par
$i vinu-n pahar. De cind s-a largit ulivili
A pierit credintili.
Vin din Bughea-veche,
Uncle cla i,isica streche, De la Elena Pretorian, Costesti-
Cu gura cascata Vilcea.
$i cu coada ridicata,
Cu dintii rinjiti
5i cu ochii beliti. Tinga teterevuga
La guea facuea punga
N-am avut i i-am dat, $i la c... poropovoghiste.
Acuma am si dau.
Roaga-te la Dumnezeu s n-am Pa's.rica" ramniciea,
Ca sa-ti dau. Plamnicica,
Culese de Chr. N. Tapu dc la Pis copalnicica,
batrinul Mafin Chelu in etate Ca si ta-sa'u lamnicu,
de 96 de ani, Rosiori de Vede, Plamnicu,
Teleorman. Pis copalnicu,
Un text identic a cules si I. Odor
din Prahova. (N. ed.) Ca si msa-sa lamnicica
Plamnicica,
Pis capramnicica,
Sarkie, ce-ai cu mine ? Ca si puiu ramniceiu,
$i cu tat-t'au traiam bine, Pramniceiu
Si nu ma-ndur nici de tine. Pis capramniceiu.
Cind a tunat Ceapa alba Incepatoare,
V-a adunat ? Putida pritocitoare.
Credeam c-atuncea,
C-apoi daca teasnea De la D. Nicolescu, inv., corn.
VI pra'paclea. Teslui-Olt.

A iubi
$i-a nu srabi
Nu se poate. Ceap a. alba tocatoare,
D-aia am slabit eu, trate ! Putinsa pritocitoare.
Cel ce tace De la V. Gh. Lepadus, inv., corn
Merge-n pace, Valea lui Cane, Gorj.

464

www.dacoromanica.ro
Mg dusei la musca mare ;
Musca mare treiera,
A mai micg vintura,
$oarecele cu lingura
La guru cgra.
Doug mere,
Doug pere,
Doug fuse d-aurel
$i trei pui de grgngurel.
Alba fuge, mindru suge,
Dgte dosu, frinse osu,
Pivigoiu stilnicu
Talpa de nevolnicul.
Un soarece murgulev,
Intr-un virf de rugulev
Rug rupe, rug mgnincg,
Rug covriggneste.
Un iepure schiop
Intr-un virf de plop
Treierg la bob,
Paiele cued,
Boabele s-alma.
De la D. Nicolescu, inv.,
Teslui-Olt.
Doug-n lume nu se poate :
Omul sg-1 scapi de moarte
$i a-1 intineri nu se poate.
Trei in lume nu se poate :
Punte peste munte,
Scarg in cer
$1 mgduvg in fier.
De la V. Gh. LeOdus, inv., coin.
Valea lui Cine, Gorj.
www.dacoromanica.ro
Nici carnea,
Nici frigarea ;
Nici lupul flgmind,
Nici oaia cu doi miei.
Cutare vine nasu-n sus,
Tocmai ca capra coada,
Ping o ajunge riia.
Unu-o face de sgrgcie,
Altu de sarlgtgnie.
Iesus Maria,
Cum se dg cu sania !
Ce mice-n gu5e
$1-n capuse.
Ii fac semn
$i ea stg. lemn.
Musca-vi-as limba din gurg,
Cg mult e dulce si bung !
Dacg copilul e cintgrit de trei
corn.
ori
Cind se-ncurcg ivele,
Atunci se pierd i minvele.
De cite mai mi-a dat capu,
$i n-am sg mg las ca dracu !
Te duci dupg laudg cu sacu gl
mare la pere
$i pe urmg nu te intorci nici
pe fundu trgistii t
Omul cu vedere
Sg nu puie ochelarii altuia,
Cg-i pier vederile.
465
 Cutare-i intocrnai ca olarul Cine plinge pentru altul i se
Care si-a razbunat pe carul cu scurge ochii.
oalele.
Oarba am gasit-o,
Marea cu sarea nu este, Schioapa (chioara) o las !
Da' Oltu cu totu tot este.
Sau : Cind o fata ramine bkrina, i
se zice :
Nu-ti cerem marea cu sarea, Tinara-i fata cutare ?
Nici Oltu cu totu.
Putin nu-i de cind cu
A luat inima tirgului. arvatii !

S-a dus dracului ! Gaina vecinului pare curca !

Cind curge butea, Alege-s-ar praful de tine !

Hierbe tuica. Alege-s-ar de tine, ca de mosiile
Tirchiliciu !
Ma' paduche-n punga !
Buna ziva, lele Floare !
In lumea asta toate lucrurile La barbatul dumitale !
sint cu folos, cu profit :
Numai un lucru e far' de folos : Daca ai un guturai,
gutaril. Sa-1 port', neica, pin' la mai.
si plkesti, i joci rupi.
incaltammtea Hire-ar a bolii sa hie !
Si te ostenesti de numai apa te
f aci, Oile tin capu-n jos de frica sa'
Si tot nici un folos n-ai. nu le vaza lupul.
Din iapa tiganeasca, cal Cc naste din pisica,
boieresc ! Soareci maninca.

Astia slut d-Si d-ai lui Teaca, Nici a varza nu sint,

Sapte p-o iapa ! Da' nici n fiestece oala nu
vreau s fierb !
Cite bordeie
Atitea obiceie. Dumnezeu nu zice Cu bawl,
Daca vrea ei 11 respecta,
De tine mi-e miJ De nu se-nchid in Casa' si
Ca tiganului de pirg ! maninca.
466

www.dacoromanica.ro
Singe le omului e ca sirma tele-
grafului :
Care e bun, bun,
Care e ra.u, rau.
Unul de altul ridem,
$i dracul de toti !
De dorinta dorului
Nu ma pot da somnului.
Asta-i asta :
Mi-a mincat lupii nevasta !
Multi chemati, putini alqi !
Unii judeea, unii nu.
Mama aduce la copii i copiii
tatii !
Trece vara ca o piine,
Vine iarna ca un cline !
Am mIncat nou`a feluri de
bucate,
www.dacoromanica.ro
Toate la un loc patlagele tocate e
Mai mare daraua ca ocaua.
Nu Lap apg-n put !
Rana dogarului
In capul ciocanului.
Rana cositorului
E in fundul tocului.
A venit luna Wapciuni,
S-aseaz tiganii pe tkiuni.
Sa", nu te sperii de noroc,
Ca norocu-i pus pe foc.
De la I. Odor din Prahova.
Omul in casa lui e slugg.
Fudulia e prostie.
De la Toma N. Preoteasa, Run-
cu-Dirnbovita.
CUVINTE PARTICULARE

www.dacoromanica.ro
alastinca' materie proasta de Chita Dochita, Dochia.
bumbac. . ciorrirtan o bucata de carne
avramiasca buruiana pe care necintaria (hurta.).
taranii o moaie-n rachiu. cioroflet lepadatura orasului,
banat parere de rau, mihnire. secatura, om fara apntli.
bolta magazie, dugheana, citane stamba cu dungi.
. pravalie. ciuha' un semnal pus pe un
brucliu neast'impkat. virf de deal, fkut dintr-un
buiac dezmkat, salbatec, lemn.
zkiatec. ciurc animal slab, mai ales
bulboanci loc adinc n apa'. vacN..
bulhac baltoagl.
bumbarale ghiulele, bombe. banos mucos, copil murdar.
casincel basma de lira.. cleamp vreasc, cep lunguet.
catariga porecla ce se tr4 unui clean un soi de peste.
om cu picioarele lungi. cotoroanta femeie &ataxia'.
ceisita cutie. cultuc perinuca mica.
catinel incetisor. darac cel cu care se piaptana
ceuc'ei stanca'. ciltii.
chicuf mita, chilipir, ce pica' dalauf la pluts4, cel care e
din dreapta si din stinga. dinapoi.
chilatei ferul pustei de la dardaki un om care vorbeste
strat. verzi i uscate.
chiomb un om ce nu Vede deref coloare de cal.
tocmai bine, miop. dubina femeie desfrinata:.
chitia a tinti, a fixa, a crede felegos ferfenitos, rupt.
471

www.dacoromanica.ro
f2g/4 frumos, bine ficut. obara a culca jos, a trinti
flintic h4iat sau fatg obraz- la pgmint.
nid, prea indrgzneafi. of tu oftare, dor.
freantel caprg riioasg. otavi a cosi iarbg pentru a
,gardina crestkurg la butoaie, face s'a creascg din nou.
unde intr'a fundul. paligorie parigorie, mingliere,
ghilitoare locul unde se ingl- ma'gulire.
beste pinza. pirleag seines la ginduri
ghiol apsi seOtoare i adincg. pentru a trece.
giandra un fel de mincare, prioni a incepe, a face.
mmlig amestecatg cu apg raZlet singuratic.
rece. famure un fel de blank'.
giugan -- cal scopit. tamazlic cireadg de boi.
granate cartuse. zatoeni a se deranja.
gurlui gitul sticlei, al ureic- zgorit uscat, vechi.
rului.
haimin petrecere, chef. Culese de M. Canianu din ju-
halca bucat, o parte dintr-un devele Neam; i Puma.
intreg.
hiba grija, pgsare, scrupul.
hondrobos aspru, a nu fi antilerie tn loc de artilerie.
neted. a sta la tain a sta la voriA.
hot bucatg. Chisalom (Chiseleff) era tot un
hotci a face zgomot, 615:gie. puternic de guverna pra.
hudita stradg, crot taleturg.
hurmuz msirgele de stica:. garnita se zice pe Teleajen la
ingurza'tura incretitutl (la un arbore nu inalt dar cu
ask). crci multe.
jarc femeie Vitring, gur` haran hrn, oni ld la cap,
rea. om prost.
jasaiu pun6 de Ifisica" pentru ibatic plata ce o da cineva
tutun. pentru un loc cit timp tea"-
kit slab, prWldit. ilic
teste.
o haing, vestl.
jig - un fel de mincare din
cinepsa. /az care se vine pehtru a cosi
Mdunca cartusiersi.
finul duip'i el.
(rosmirive) era
li prescurtat din leiP. Vitgliile le mari.
mahmur zaVicit, cu capul muscalu la'cea
greu, ca dup o betie. lismirite.
mgracei fa'n4i de brad. manemvra. in loc de maneva.
42

www.dacoromanica.ro
nisfea moneda" de 50 de bani salabor , ii zice poporul
(cea de asfazi). oricarui luciAtor ori lucil-
obrate locul ingradit si ne- toare la sosele.
plantat din prejurul viei. tufa se zice pe Teleajen la
rogodele se zice la tot felul stejarul care nu e nici prea
de poame ma'runte si ne- gros ma prea mare ; se mai
coapte. zice si tufan.
testimel stergat mic, ngram'al
rogotele se zice la poame de cu care se lea6 femeile la
mai multe feluri adunate la cap. -
la un loc. telina se numeste locul care
rapotine sint niste srbgtori n-a fos apat (cultivat).
ce le tineau femeile mai tiNg pa'durice tidiei si mica.
nainte, ar i. sa" fie puse in
carte. Culese de I. Ionescu, din judelui
scai inclAtnic. Prahova.

www.dacoromanica.ro
 TEXTE PSEUDOPOPULARE*

* Capitol akkuit de ingrijitorul ediTiei din textele diseminate In intreaga edilie.

(N. ed.)

www.dacoromanica.ro
Frunz verde de trifoi,
Mai yin', bade, pe la noi,
S5.-vi aud glasul duios
$i cum zici doina frumos,
Doina dulce, mingaloasa',
Doina, bade, dragsastoas.a.
it4 veni eu, fata, hai,
Dar e ceata de fla'cai
Ce-vi saruta' gura draga',
Gura ta frumoasa fraga ;
Si e negru-n mintea mea,
Oaia 0 albina
Dumnezeu chem'a la dinsul
Fiinvele sa' rinduiasa',
Fiecare tralnd, ce fel
De muncire sa' munceasca.
Intre toate, iaei vine
$i oaia i cu albina.
Dumnezeu se uita' bine
and la alta, cind la una,
Si zise oii : Vrei tie
Oaie, ca sa-ti daruiesc,
477
www.dacoromanica.ro
and aud, fetito fa.
De necaz, de dor de moarte
Imi trec vremea cum se poate.
Imi trec zilele
Sa'rutind copilele,
Minglind cositele,
Pipa'ind altiiele,
DezmierdInd feti%ele.
Cu les de N. I. Apostolesc.t. de
la d-ra Zoe Braviceanu, Bucuresti.
Fiindca' tori te cred prea proasta
In neamul dobitocesc,
Ca oricind vei mt4ca, fiinta,
De tine atuncea muKafa,
Sa soseasa iute morti
D-a ta guea-nveninata ?
Nu, Doamne, raspunse oaia,
Las'a-m 5'. precum sint azi.
E aspundere prea mare
Daca' altui faci necaz.
 Bine, zise tata'1, fie
Atuncea cum voiesti.
Mie cum voiesti.
Mie zise albina,
Ce vei vrea., sa"-mi ,craruiesti,
Dar in loc sa moara fiinta
Ce o simti acul meu,
In loc de dinsa, iarinte,
Sa' mor, cind oi musca, eu.
Fie, zise tatal, si le binecu-
vinta' :
Vulturul qi lupul
Se-ntilnira'-odata'-n cale
Si la pilduri s-apucara'. :
Eu, zise lupul, intr-o noapte
Colind sute de hotare.
$i eu, raspunse vulturul,
Pina' trei minute pier,
Stra'bat calea care este
D-acilea si pin' la cer.
Eu, lupul raspunse, iarna
Vaz mielul alb pe za'pada.
Si eu, vulturul raspunse,
Noaptea cind nu pot sa' vaa
Nici pisicile, baiete,
Mielul negru-1 vgd curat.
Eu, cuvinta' lupu, atuncea
Cind urlu, sint auzit
De toti clinii ce-s in lume
$i tot mielul sta' pitit.
Eu, vulturul zise,-n zare
Cind pornesc a ma urca,
Orice pasa're s-abate
$i-mi rargeste calea mea.
Dar as vrea, cuvinta' lupu,
Ca sa' stiu care din noi
478
www.dacoromanica.ro
Uneia livezi ii dete,
Hrana lesne sa-si gaseasca,
$i alteia cea mai minunata;
Din case sa'-st impleteasel.
Iar pe d-asupra lor puse
A omului grija mare
$i la lucru le trimise,
Vesel c-asa fiinte are.
Culese de Chr. N. Tapu, din
Dr4u1qti, Oh.
Mai puternic e, caci unu
E mai mult din amindoi.
$i eu, vulturu o zise.
$i, 0-i judece, plecara
La o cruce, care-n cale
Stind de paza, o aflara.
Ti spusea a lor dorinfi.
Crucea astfel le raspunse,
Dupa ce un zimbet iute
Pe fata ei II ascunse :
Tu, lupule, esti mai micul ;
Cind in cale-ti m-ai aflat
Ai urlat pa' lina mine,
Ai racnit, m-ai zgiriat,
M-ai scirmat la rada'cing
$i-ai fi vrut ca sa' rna'. dobori,
De nu mai erau in lume
Curcani i cu vinatori.
Dar vulturul cind in cale-i
Suferinda rn-a aflat
Far' d-acoperts, pe virfu-mi
Binisor s-a asezat
$i-ntinzind aripa-n laturi
Umbra mi-a facut, ra'coare,
Supt ale lui sfinte aripi
M-a ferit d-un aspru soare.
$i unde merg eu si cu dinsul,
Toti lauda pe Dumnezeu,
Istoria lui Arghir # a Elenei
0, prea dilaase muza',
Teyisai miwind din buz`l,
Versi glas ingeresc din gura',
Care inimele fuel,
Furl si le amageste,
Dupa' ce le indrageste.
Va. rog, buze mingaioase,
Care cinti cintari frumoase,
Pia putintiel miere,
Din mueastra ta putere,
Sa cint si eu cusimtire
A lui Arghir privegire.
Arghir mi-este craisoru,
Cel mai pedepsit cu doru,
Craiu cel bogat din lume,
A lui Acliton anume.
Tinaru, daca' porneste,
Departe calltoreste,
Numa singur si c-o sluga',
Merge dind Domnului rue.,
Piste munti si piste dealuri,
Piste apa, multe valuri.
0, maks&
11.amii saraca !
Pina' soarele-o straluce,
Eu din lume ma voi duce,
Multe vor ca sa m-apuce.
Pling dup a'. mine fecioare
Ca noptile duil soare,
Iar Ileana mea cea dulce
Din gurita asa-mi zice :
479
www.dacoromanica.ro
Pe cind unde mergi tu, jalea
Invaleste pasul tau !
Cules de Chr. N. Tapu din Dia-
enesti, Olt.
Iubitu meu sot si frate,
Sal nu ma Iasi cu pa'cate,
C-a ta sint ; dau mina dreapta',
Hie si cuvint si fapta.
Tina'ru. daca porneste,
Departe caTatoreste.
Numa singur si c-o sluga
Merge, dind Domnului ruga.
Deci mergind atit de mult pa'
cale,
Vede intr-o yesteil mare,
Vede furn ca iese tare.
Tingru, dael zlreste,
Acolo tare sileste.
Acolo un urias striga' :
Cine este, cine vine,
Cin' ce cautsa la mine ?
Tina'ru raspunde-ndata
Cu vorba mai asezats :
Eu ! De Neagel cetate
/natelu parte abate ?
Atunci uria$u [IN ia de seama'
$i pe toti satirii-i cheama
Ca sa' dea de dinsa seama'.
Spun satirii toti indatsa,
Cu vorba mai asezael :
Nu stim de Neagra cetate,
Inca:tau parte abate !
Atunci uriasu zice :
Mai este vrunu sa: vie,
Ca: poate a'la sa' stie ;
Mai este un schiop pa' urmg,
Da' viata mi se curmg.
$chiopu venea sgrind clg silg,
Tingru-astepta cu milg.
Soseste si schiopu-ndatg :
$ui tu de Neagra cetate,
Tiganul fare/ noroc
Un tigan plecg si-acasg
La nevastg asa lgsg :
Cind ca soarele-n &Sara'
Tu un mglai mare fg ;
Pune masa, fierbe oala
Ca sg fie totul gata,
Cind oi veni cu vinatu
Numai s-aruncgm bucata.
Asa zise si cu puFa
Tantos la vinat porni.
Razbatu pgdurea toatg,
Dar nimica nu ggsi.
Se inserg... mai mort de foame
Veni si intr g. in casg.
Ggsi oala la foc pusg,
Malaiul mare pe masa ;
Totul sta precum zisese,
Stau si lingurile gata,
Raportul ispravnicului
In trecuta sgptgming,
Starea vremii nu prea bung.
De la cing si pin' la zece,
A plouat o ploaie rece,
$i d-atunci pin' la sfirsit
480
www.dacoromanica.ro
Incgtrgu parte abate ?
M-a purtat pg mine doru,
P-acolo mi-a rupt picioru !
Cules de I. Odor de la mos Ni-
colae, din Valeni, Prahova.
Trebuia acum numai
S-arunce-n oalg bucata.
Cautg in traistg bine,
Calutg, mai cgutg,
O lug de fund si bine,
Foarte bine-o scutura.
O strinse la gurg iute,
Pared' iepuru-i aici ;
Ascultg si cu urechea
La ea si-o afurisi,
Si vgzind ca nu-i nimica
Zise foarte supgrat :
Ce belea !... se vede traista
a iepuru ne-a mincat !
Cules de Chr. N. Tapu din Dia-
ganesti, Oh.
A tot nins necontenit.
Raportul ispravnicului de Teleor-
man catre vurnicul din launtru.
Culeasa de Chr. N. Tapu de la
I. Boidescu din Giurgiu.
Un soldat trimis e Ia s-aduca'
La turc ca spion. D-o tepusI lungI
Indata' mi-1 prinse $-un par ascutit !
Pe bravul soldat Ianicerii-ndata paru au adus
$i-n fatI la pasa mi 5i-naintea pasii ei c 1-au infipt.
Ce cauti, ghiaure, in ordia Spune-mi tu, ghiaure, in
mea ? teapa-oi muri !
Sint trimes de Carol a te . In veapa lui Carol mor ca
spiona I vinzItor,
Unde este Carol, cia oaste Dar in %eapa ta
are ? Mor de voia mea !
Unde este Carol, tu nu poti Culeag de Chr. N. Tapu de la
afla ! Ion Mimi, Bucuresti.

Ha, ha, ha, ce poznI mare npa'citsi, capu-i arde,

S-a-ntimplat in sat la noi :
Fata popii a mai mare
S-a opIcit in rIzboi.
$i s-a dus la baba Suna
SI-i ghiceasa, sS-i desdnte
$i s-o vindece, ca' intruna
Creste-n pintece.-PIminte,
'Nghite-mg-ndatl de vie,
Nu mI lIsa sa' sear,
CS n-am leac pe vesnicie
$i nu poci nici chiar
cumpIr.
Merge si se tinguieste,
'$ vine-n fire, se opreste
$i lui Mitru-n vatra-i cade.
Mama lu Mitru-i 13strina,
Fr snaga' si nu poate,,
Ziva, noaptea s ramina
Tot la lucru, i socoate
CI e bine s-o ajute,
Doar de cumva o sllbi.
$i incepe s-o asculte
C-apoi boala i-o pieri.
Auzit5 de N. I. Apostolescu de
la d. I. Florescu, Bi1eti, jud.
Dolj.

Luleaua tiganului
Un tigan mai toatl lumea PiA-n cioc adusIse.
Cu luleaua spIimintase, $i-o pnea mereu n gurI
0 sugea pina-ntr-atha ca' $i la masa' sta cu ea ;
Ciubucu In sfirsit, pedeapsi mare
481

www.dacoromanica.ro
Suferea biata lulea.
Un ruman venind pe cale,
Cu viganu se-ntllni
$i-n nadins de el sa riza,
Nivelu ca-1 prijini :
Da' mai lasa-ncolo,-i zise,
Pedepsita de lulea,
Ca rozind-o mereu, uite
Ai sa ramii far' de ea.
Hei, ce-ai tu, fudul raspunse,
Ha4a vreau i cum vreau eu
0 sa vrea i Dumnezeu.
Ci vru sali cate de cale,
and, nu tiu cum se-ntimpla
$i din cioc scha. luleaua,
Jos cazind se sfarlma.
Privi-nmarmurit viganu,
Parc-ar fi vazut pe dracu,
$i-ncepu ca sa mi-si plinga,
Cu sughit, pe loc, saracu :
www.dacoromanica.ro
Aoleo, i zicea, te scoala,
Lulea draga, luleluA
Ca sta topul de pachete
La racoare dupa tqa.
$i te cere i te stria
Oasele ca sa-ti mai friga !
$-atit de mare durerea
In sufletu lui tInu,
Ca. d-odata la rumanul
De Ilnga el se rasti :
Lulea-i asta ?
N-o fi dracu !
Lulea este ?
D-apoi ce ?
Lulea, ma. ?
Lulea, vezi bine !
Atunci sparta de ce e ?
Culeasa de Chr. N. Tapu din
Dralineti-Olt.
CALENDARUL POPULAR

www.dacoromanica.ro
 Ghenarie
Ghenarie vine
$i aduce cu sine
Zile tot reci cu za'pada'
$i sa'rlAtori cu gramadl.
Atunci in dreptul ctldurii,
$eclem in casg la soba'
$i dalm bucate gurii,
DacI avem din vara; ingrijite,
Dacl nu, radgri prgjite.
Riurar
nurarie cu frigu
Scoate din lgzi citigu.
Banii ii stringi cite unul
$i-i risipeti cu pumnul.
Nu-i 1ai sa' rugineascg,
Vrei ca tovi sa. luceasea.
Te joci cu ei si-i mini
St umble din mini in mini.
485
www.dacoromanica.ro
Mrtiqor
Ma'rt4or ne da' noroaie
$1 frigu incepe s 'moaie.
Se-ncepe primavara,
Dar tot nu e Inca varsa..
Musca d-abia zbirnliqte,
Ea ca vara nu ciupe$te.
Purecile sta, nu mi5ca,
Lesne-1 prinzi daca' te muKa'.
Aprilie
Aprilie vine cu vintul,
El usua pamintul.
Grija de-acum inainte,
De Pati, pentru-imbrka"minte.
Vezi noi, faranul, lesne se-mpaa,
Nu sea' custumuri frumoase ssa-si
faa,
Ci-i e destul sa" aiba' ca'maA
nota
$i pe masa' sg mince numai ou`&
$i se-mpaa bine.
 Mai (Florar)
Mai e luna de plimbare,
Pentru hn de-n punga are.
Da bani la lucru si-i mina,
Fara' sa mai puie-n mina.
Iar pentru copii din casa de-is,
striga :
Tata, mama, pline, mamaliga,
La munca s-alerge-n fuga,
Nu la circiuma sa suga.
lunie (Ciregar)
Ciresar umple gradini in lum
Si cu multe feluri de legume :
Mere, cirese gustoase.
Acum dar stringe, romane,
Din cistigul ceii ramine !
lulie (Cuptor)
Cuptor, el cu zaduhul
Impu1bera vazduhul.
Acum pe toti umbra-i cheama,
Dar pe lenesi mai cu seama,
Ca lor le este mai draga,
Sub dinsa un somn sa traga.
Apoi rasturnat pe-o muche
Sa stea trean%a sa-si paduche.
August (Gustar)
Tn august este treierisul
$i la grai alisverisul.
486
www.dacoromanica.ro
Alearga pretutindeni gloate,
Unii la vie, alcii la cirsmuri.
De muna obosivi, ei biet n-au
tistimpuri.
Numai lenesii asiguea
S''. le pice muti-n guat.
Du-te, lenesule, si stringe
$i la iardi nu mai plinge.
Ajuta' pe alvii, impaca
$i vie parte s-vit faa.
Sectemvre (Reipciune)
(Cad copiii pe ta'ciune)
Sectemvre este racoare,
Dupa bruma da si soare.
Dar el nu prea incalzeste,
Pielea o cam inurzica'
$i rau o infurnica.
Musca d-abia zbirniieste,
Ea ca vara nu ciupeste.
Puricele st.', nu misca,
Lesne-1 prinzi, daca te musea.
Octomvrie (Brurnar)
(Cad i cei mari)
Octomvrie e necajos si sung
rece,
Pasul lenes nu se trece.
El pe unde merge pirleste
$i copaci verzi nu iubeste.
Golanii sa-i vada nu-i place,
Cu lenesii el n-are pace.
Face pe lenes sa plinga
Si la pieptu-si sa se stringa,
Tremura d-a lui frica
Si pielea i-o-nfurnica.
 Noiemvre (Brumdrel) C-o fire cruneI, sperioas.1,
(Cad si cei mititei) C-o cItare nemiloasI.
El ziva de sus cerne,
Noiemvre cu cojocu, Ninge si pImintul asterne.
Numai ciucuri Face pe lenes sI plingI
Si cu biciuri, $i la pieptu-i sI. se stringI.
Cu care bate si cearel Ziva-i micI si rece,
Pe hIl cu punga deseartl. N-o simvi de curind ce trece.
Apoi vai de a lui mumI, Dar in punga cui n-ajunga,
CI el nu stie de glumI. 1 se pare foarte lungI.
UmblI cu inima seacI,
Cint I. de urit sI-i treaa.
CI nu e mai grea boalI,
Dechemvrie (Undrea) Dech cind e punga goari.
Dechemvrie cel cu barbI Cu les de Chr. N. Tapu de Ia
zbirlitI. Petre Protopopescu, din Wirbl-
LatI si albyl, testi, Vilcea.

www.dacoromanica.ro
 Comentarii

Colectie cu totul remarcabila, ca valoare i amploare, Materialuri folclo-

ristice a suscitat numeroase discutii pro si contra, pe care ne propunem s le sem-
nalam aici prin opinii mai semnificative privitoare la valoarea colectiei.
Prin bogatia mAterialului i frumusetea multor text; colectia a stat in atentia
mai tuturor antologiilor de cintece populate.
Cu cid exceptii (cele citeva texte tiparite de C. Itadulescu-Codin in Foaia
interesantel, revista saptaminala ilustrata care a aparut la Bucuresti intre 12 ian.
V 2 nov. 1897), textele din Materialuri folcloristice au aparut aici pentru prima data.
Pentru Precuvintarea sa la colectie, Gr. G. Tocilescu si-a ales ca motto un
pasaj din cuvintarea tinuta de pocta Carmen Sy lva in octombrie 1897 la Univer-
sitatea din Iasi :

Gura popoarelor e cintecul rapitor al privighetoarei, care aduce la auzul

nostru sunetele limpezi ale naturei ce ies din freamatul vorbitor al codrilor Rom-
niei i plutesc peste poieni stralucitoare i peste valurile aurite ale cimpiilor i lanu-
rilor noastre. Din gura poporului tragi invatatura mare si trainica, ca din sinurile
nesecate ale tainicei Sfinx. Gura poporului e izvorul cel limpede care iese din stana
sanatoasa, spre a racori necurmat sufletele setoase. Gura poporului e intelepciunea ne-
.sfirsita. Iar cintecul poporului este cea mai inalta poezie, caci el da via i viata-i
suferinta. Cintecul poporului este poezia cea mai sublima, caci nimeni nu vie cine
1-a facut. Fiecare I-a cintat pentru intiiasi data V sute de ani in sir.
Cintecul poporului este cea mai profunda poezie, caci fiecare 1-, simtit pentru
:1ntiiasi data.
El curge din veselie si din strigatul de durere, din nadejde si din suferinfa,
vi numai acela se poate nuani poet care a dat de aceste simtiri."

489

www.dacoromanica.ro
 Ar fi fost de preferat un citat dintr-un veritabil exeget al creatiei populare
romanesti, insuficienta pregatire a poetei amintite in aceasta materie fiind drastic
5anc%ionat tie Delavrancea intr-un cunoscut pamflet.
Cea mai aspra critica la adresa Materialurilor... a facut-o N. Iorga in Colec-
Oa de tolle-lore a Ministeriului de Instructie (Scrisoare catre D. Ministru Haret), apa-
ruta in Revista romana politica i literara, an. I, nr. 19-20, nov.-dec. 1902,
p. 459-467, reluata in Epoca, Buc., 1903, nr. 1313, p. 38, nr. 1314, P. 39,
Pr. 1315, p. 40, nr. 1316, p. 41 si in extras la Atelierul grafic I. V. Socec, Bac.,
1903, 28 p.
Din pamfletul lui N. Iorga se resin ca juste criticile privind unele texte
nesemnificative sub raport artistic, prrvind insuficienta bibliografici variantelor din
alte colecii, privind lipsa de sistem in tiparirea textelor (asa-numitele cintece batri-
nesti sint amestecate cu cele haiducesti, cu doinele etc."), privind lipsa unor cri-
terii unitare de culegere, transcriere i tiparire a textelor (Fiecare a scra, trimea
si tiparit cum i-a placut"), privind tiOritura neeconomicoas'a.

Stipinit de repulsie declaraa &fa' de coordonatorul colectiei i fafa de anu-

mite texte din volume, N. Iorga uit s sublinieze realele i numeroasele calitki
ale colectiei, bogatia unor sectiuni ale ei (baladele, lirica, strigIturile, descintecele
s.a.), frumusetea j antenticitatea, raritatea unor texte. Astazi colectia este privita.
in mod obiectiv. In nici un caz ea nu mai apare ca o scirboasa colectie", c-t a
boata costisitoare. In alta Inning apar i meritele lui Gr. G. Tocilescu, atitea.
cite a avut.
Dominat tie dorinta acaparatoare de a demasca" si de a-I compromite pe.
Gr. G. Tocilescu, N. Iorga exagereaza nu o data carentele colectiei si ale contri-
butiei coordonatorului ei. In finalul pamfletului sau, N. Iorga d ca exemple a
serie de nume de folcloristi pentru care are o pretuire deplina. Despre Andrei
Birseanu se spune, exagerindu-i meritele, ca este cel mai bun culegator ardelean".
Deci nu I. Pop Reteganul, nu G. Alexici, nu Alexiu Viciu, ci Andrei Birseanu.

DOMNULE MINISTRU,
Acorn doi ani de zile au aparut trei enorme volume intitulate umaterialuri
folcloriste , un titlu barbar in amindoug cuvintele sale, supt care insi yeti II
inteles ta si mine umateriale de folcloru i purtind ca indicatie a raspunderii lor
aceasfa insemnare : culese i publicate sub auspiciile Ministerului Cultelor i Inv5-
arointului Public prin Ingrijirea lui Gr. G. Tocilescu.. Dupg aceasta urmeaii titlu-
rile de eapetenie ale acestui domn : Membru al Academiei Romine. colegur
d-voastre, d-le ministru, uprofesor la Universitate., colegul nostru al amin-
durora si director al Muzeului de Antichitki, lucru ce ni s-a amintit Ia
toti printr-un recent proces foarte zgomotos, in care era vorba de uescrocheribu
comise la Muzeu, i printr-o ancheta, al carui [sic] rezultat, tinut ascuns pentru

490

www.dacoromanica.ro
motive de decenti, spun unii, va impiedeca, dupi cum sunt sigur, a mai pastra
oarecare consideratie pentru d. Gr. G. Tocilescu.
Deschizind volumul intii, afrun de la inceput o prefata si in aceasta pre-
fati ni se da lamurirea, mai ales noua, acelora cari sintem uobicinuiti a vedea in
mice intreprindere foloase materialev cii toate c noi nu faceru vintreprinderiv,
einstite sau necinstite ca. d. Gr. G. Tocilescu, cingrijitorulv celor trei enorme
volume, n-a avut calt rasplata decit bucnria sufleteasca ca a putut indruma o
opera care, sa speram, va deveni din zi in zi mai bur:ay. Dumneavoastra, d-le
ministru, care ati facut i studii literare foarte bune, care vorbiti o limba clara
si ingrijita i aveti stilul masurat al omului cu o cultura metodica i moderna,
yeti fi tot asa de jignit ca si mine de aceasta exuberanta docotita, din care bunul-
simt iese oparit de tot. Caci tele trei volume sint, nu o opera ,,Indrurnatav, d
tiparita la d-nii C. Ispasescu si G. Bratanescu, furnizori pen,tru folclore al onor.
Ministeriu si nu pot fi cu timpul nici mai bune, nici urgai rele de cum sint. Insu-
sirea de a progresa cu timpul ce trece e rezervata omului, sau mai bine unor oa-
meni, i unor anumite produse de manufactura, precum brinzuri, vin, dar nici
intr-un caz cartilor.
Deci, d. Gr. G. Tocilescu, care a fast in toata viata sa, si nu numai ale
o bucata de vreme incoace, atacat tocmai pentru caracterul mercantil, american,
fin de siede al Antreprinderilor* sale stiintifice, n-a foss pltit pentru volumele
de fata care sint enorme, d-le ministru : XLV + 1712 + XXIII + 1072 de pa-
gine, din care, dat fiind felul boieresc de tiparitura, trebuie s numaram vreo 500 de
for albe, sau, mai bine inca, d-le ministru, galbene, aceasta fiind coloarea hirtiei
-pentru folclore. Probabil c, spuind tuturora actul de absoluta dezinteresare pe care
I-a facut, d-voastric cunoscind rautatea ce distinge opinia publica romana, yeti
fi platit pe colaboratori direct , d. Tocilescu n-a voit decit s sfarime, ca un
cavaler al virtutii, odioasa calomnie ce ridicat si-si ridica, din nenorocire, tot
mai indraznet capul catre acest fruntas al stiintei romane ; dar lumea poate sa vada
in aceste cuvinte i o discreta solicitare, indreptata catre onor. Minister. Acuma, va
fi vrut d. Tocilescu s-o faca ori ba, aceasta n-o poate hotki autorul acestor
rinduri, dar el nu se sfieste a declara in litere de ripar, ceva mai bune decit
ale d-lor Ispasescu i Bratanescu, i pe aceasta hirtie adevarat alba, ca. d-lui
Tocilescu, daca d-sa ar fi vingrijitv in adevar trei volume avind la un loc o mie
rinci sute de foi cu slove i cinci sute fara nimic pe de, i s-ar cuveni o plata
baneasca, pe care, cum spune, n-a avut.
In adevar, domnule ministru, viata profesorului de Universitatc, care puind
doua gradatii pe ringa leafa, e platit vreo cinci sure de lei pe luna, fara sa-i fie
iertat a purta ghete necomplete si a se imbraca in dril, ca un simplu politician in
,opozitie, apartinind la un club fara paltoane, pe vreme de iarna, aceasta viata e
grea. Directia Muzeului nu e legata de 0 insemnata retributie-, si se intimpla cazuri
.cind retributia ce primeste directorul e absorbit, cum sint pozitiv informat pentru

491

www.dacoromanica.ro
 anul acesta, de cumparaturi de rani in masa, pentru Biblioteca, prea saraca Vara
atuncea, a institutiei. Cind un accident nenorocit, de care vorbeste d. Tocilescu in
prefata operei sale Adamklissi, tot asa de monumentala, dar tot asa de barbara
haotica pentru partea ce-I priveste ca i vestitul monument insusi cind un
accident nenorocit, zic, era sal fad pe d. director al Muzeului din Bucuresti, a
pierde jumatate din picioarele sale, pe cind cara bolovani pentru ploile din
capitala noastra, nu s-a acordat, pe cit stiu, nici o despagubire acestei victm
eroice a muncii stiintifice. Daca deci, d. Gr. G. Tocilescu, ar fi controlat cu atentie,
supt raportul asemanarilor de forma, imprumuturilor de idei, analogiei de fond,
ritmului, rimei, cuprinsului istoric al obiceiurilor ce oglindesc, toate poeziile popu-
lare, descintecele, vrajile, ghicitorile, qcuvintele particulare grimadite, sau mat bine
lafaiate pe cele 2.000 de pagini negre i galbene ale operei csaIei., el ar merita
sa fie platit. Daca, apoi, dupa aceasta grea i delicata munca de alegere i prega-
tire, d. Gr. G. Tocilescu si-ar fi obosit ochii in lungi nopti de iarna cu corectura
acelor o mie cinci sute de foi tiparite (lasam la o parte, ca gra importanta aici,
pe cele galbene), nu s-ar putea lasa aceasta sarcina de rob fara' muhamita in
bani. In sfirsit, daca, perindind cu aceiasi ochi obositi, mia i cale cinci sute de
pagini, d. Gr. G. Tocilescu ar fi cules vorba de vorba, forma de forma, toate
numele de persoane, de localiati, toate cuvintele rare si infiriIe neobisnuite ale
graiului romanesc i ar fi redactat indica folositoare, neaparate chiar, daca ar fi
cheltuit astfel cel putin o luna de zile cam atita vine o astfel de lucrare, cum
pot afirma tocmai eu, care-mi fac tablele totdeauna singur atunci, d-le ministru
ar fi fost, imi permit a spune, o datorie pentru d-voastra a face sa se mandateze
o suma pentru d. folclorist, pentru... cunoscutul folclorist, Gr. G. Tccilesru.
Cita sa fi fost acea suma ? $i eu tiparcsc o colectie pentru Minister, o colec-
tie de documente. Merg s caut materialul insumi, de multe ori foarte depart
si fara bilet gratuit, in taxa sau in strainatate, copiez singur actele, care nu ra's-
platesc pentru aceasta ochii cetitorului, fac singur patru corecturi si de aceea
ru mai ami nevoie sa pun erata greselilor de tipar culeg numele, cum am zis
mai sus, si fac indice ; in sfirsit, scriu prefete explicative, in care dau toate lmu-
rinile pentru cine ar fi s utilizeze, din intimplare, volumele mele. E o munca.
uneori obositoare, dar, luata in total, foarte placuta : o fericirc, domnule Ministru,
pentru cine poate s-o fad. $titi c pentru aceasta, conform contractului, imi dati
cincizeci de lei pe coa1, i esesC ca e foarte bine prick. Din acesti bani scot
cheltuielile calatoriilor ce fac in fiecare an pentru a cauta i copia noua izvoare
pentru istoria noastr i ma mai ajut la haine i chirie.
D; Tocilescu spune insa in prefa c poeziile i alte umaterialuri', cc
publica nu le-a strins d-sa, care e, deci, un folclorist de cabinet, un uingrijitor.
de folclore. E si bine si rau : bine, pentru c nu e placut ca vara, cind universi-
tatile au vacanfa, s strabati cineva, mai ales judetele de la cimp, in indispensabila
carufa proprie, cum o are d. Weigand d. ex., sau cum a intrebuintat-o odinioarl

492

www.dacoromanica.ro
o folcloristi direct5 (am putea zice ; d. Tocilescu rkniind a fie folclorist indirect),
doantna Elena Sevastos. Dar e r5u iat5 din ce motiv : Poezia populari nu crepe
doar ca floarea pe cimp, s-o poat5 culege orisicine i trimete botanistului, sau $i
spilerului, cari, din motive deosebite, au nevoie de dinsa. Poezie popular5 inseamn5
un cintec ce se cintl sau se spune la Tar5. Dar acel ce o cint5 sau o spune poate
fi un inv5T5tor, care a inv5Tat la scoal5 multe de toate, pe care le amestec5
oriunde, un preot, un preot care trebuie s5 spuie lucrurile intr-un anume fel, eici
altfel si-ar cam face ris de haina pe care o poart5, un skean tink, un s5tean b5-
trin, un bade, sau o lele ori, in sfirPt, un simplu Tigan, lautar de profesie. Acepi
oameni, asa de deosebiti intre ei, pot avea memoria bug sau rea, pot s5 aiba ori
nu talentul sau ambiTia de improvizatori, pot sa fie intelepti sau nebuni, destepli
sau propi, cum se g5sesc in toate breslele si in toate situatiile. Acurna folclo-
ristul cu socoteali Tine seama de aceste deosebiri : taie vorba limbutului ce spune
de la dinsul, incheie r5pede intrevederea cu neinteleg5toru1 i las cu buzele um-
flate pe cobzarul care, pentru un gologan ni mult, caut5 in mintca lui de buf on
murdar amintiri de circium5 pentru a face P el inc5 un cintec. Folcloristul priceput
nu sare iarki in capul treeitorului, jueitorului de la hcr5: sau muperiului la
rachiu cu intrebki piimifice*, fie P cu plat5, ci st5 ca un om cuminte de o
pane si prinde cc trece la urechile lui, la prilejuri cind poezia popuIari trebuie
s5 apar5 P aa el, cici pentru asemenea prilejuri este si 15cut5 : la jocuri, la
nunti, la boale, la morti P la altele ca acestea. Dar asa ceva nu se poate face
prin altii, ci trebuie ca omul s5-P incalte opincile de c5l5tor P s r5scoleasca
lumea.
Dar, in sfirsit, fie c5-si va fi adus aminte de accidentul din Dobrogea, fie
c5 va fi Tinut s5 nu se ating5 de alt ban al statului decit acela al lefii, al lefilor sale,
fie ce va fi fost, d. Tocilescu a stat la Bucuresti, cu inima zvicnind in apep-
tarea .materialurilor* ce erau 55-i vie. Ca s5 culeag5, el a cerut de la d-voactri
pe care v5 numeste un ministru avrednico, punindu-v5 alkuri cu d. Take
Ionescu, a ckui directie s-ar pkea deci c o continuati la Minister o surn5, o
pentru AlPi... Trei mii de lei : nu mai mult ; cit trebuie adec5 pentru c5rute si
mfrinde unor ckkori fri pretenTie.
St5pin absolut pe metodele piintifice ale timpului, om de ordine P de
vederi largi, cunosckor des5virPt al Tkii, astNzi P in trecut, d. Tocilescu, viind cu
cererea de a i se da trei mii de lei pentru ca, in schimb, prin oameni competenti,
vestiti de hknicie, s r5scoleasc5 Tara pina n cel mai ascuns unghi al muntilor,
pinkn mocirla bliior P in stuhul ostroavelor, s culeag5 cintec, dating P obicei,
s5. a1eag5, s limureasci, s5: orinduiasci tot P s dea cum zice (I, pp. XLIIIIV)
.corpora geografice, cu aparatul de eruditie necesaro, un asemenea om, dez-
interesat pe ling5 aceasta, pentru sine insusi, nu putea fi refuzat. I-ati dat banii,
sau ati spus s se dea persoanelor purtind semnul onorabil al alegerii d-sale.

493

www.dacoromanica.ro
 Ca misionari folcloristici, d. Tocilescu, amagistrul unei bogate turme de
6fosti elevi, devotati influentii sale, a ales pe urmatoarele persoane, decit cari
nimeni in taxa nu putea fi mai bine pregatit pentru stringerea de materialuri fol-
cloristice. Toti invatati de renume, vechi cercetatori ai poporului, neobositi lucra-
tori pe ogorul tiinii. Ei au fost :
D. Al. Hodos. Un talentat ziarist, literar si politic, care a scris i bucati
frumoase. D-sa se recomanda atentiei d-lui Tocilescu prin faptul ca are un frate,
d. Enca Hodos, care s-a ocupat cu folclorul i c, insusi, a salutat aparitia unor
articole ale mele, ce trebuiau s aduci bine pe urma lor si de aceea i fusese scrise,
cu riscul de a atrage multe i turbate dusmanii impotriva-mi, prin insulte de cc/
mai absolut... folclore.
D. Canianu M. Despre d. Canianu Enciclopedia ronaina din Sibiu scrie
Canianu (Mihail ; M. Cahana), publicist, nascut in Hirlau, 1867. Se insira ca opera
ale d-sale upoezii populare, o traducere din nemteste i un dictionar geografic.
Poeziile populare le stiu i eu : sint o brosura tiparita la Iasi la fratii Saraga 5i
atacata pe urma pe motivul ca ar coprinde forme dialectale ce nu sint rominesti.
Oricurn, d. Mihail Canianu putea fi intrebuintat, cu conditie ca s lucreze i sa
adune in adevar.
D. Notara C. Pe d. Notara C. 11 cunosc foarte avantajos printr-un
roman decadent, care a fost apreciat dupa cuviinta in Convorinrile literare, pe
vremea cind a aparut. De aici pina la folclore, nu mai era asa e ? decit
un pas. D. Notara se dovedise in acelasi timp, prin zisul roman, de o activitate
care se putea compara numai cu aceea a intreprinzatorului, Barnumului sau,
si a celorlalti.
D. Tapu Christea, sau, s zicem noi Christea Tapu, sau, cum iscaleste
acest tinar : Christea N. Tapu. E un eminent folclorist scrie la p. XXI din
prefaca d. Gr. G. Tocilescu. In acest caz a cistigat foarte repede eminenta,
stiintifica, la care se ajunge de obicei la virsta batrinetii, caci d. Tapu Chrism
a fost elevul unor profesori de virsta mea si a parasit abia deunazi bancile Uni-
versitatii din Bucuresti, unde a fost un student bunisor. D-sa insa merita in
adevar a fi apreciat mai elogios de d. Tocilescu, deoarece... Deoarece isi avea, in
momentul cind trebuia s intreprincla calatoria de cercetare, colectia mai-mai gua.
Caci nu va admite nimeni c d. Tapu, care e autorul real al vol. I si II si a dat
anpterialuri de aproape o mie de pagini in 4, a strins toate aceste lucruri : in
Vlasca si in Gorj, in Ilfov, in Teleorman, in judetele de munte ale Olteniei, in
Ardeal in sfirsit, numai in curs de atrei luni aproape, curn marturiseste, cu acza
candoare de contrazicere care-I caracterizeaza, d. Tocilescu, pe p. XV.
D. Ion Odor, absolvent al Facultatii de litere. Se poate : nu-mi aduc
aminte. In caz cind calificatia e justificata, d. Odor a devenit folclorist inainta
de a-si lua licenta, asa inch cel dintii lucru pare a fi mai uscr decit al doilea.
Pentru folclore era dealtmintrelea predestinat prin numele sau. Doamna Sevastos,

494

www.dacoromanica.ro
care in adevar a adunat cu zel elemente pentru folclorul romanesc, se numeste
Elena Odor Ica.
Ramin doi colaboratori la... cele 3.000 lei, cad la volume, odata ce d. <<Tapu
Christea le avea gata, nu mai trebuia nime. Unul dintre acesti ultimi cercetatori
ai folclorului roman se numeste d. Popescu-Ciocanel, i e licentiat in litere. Dupa
cite stiu, d-sa a scris un dictionar geografic, o brosura de polemica impotriva unui
autor de geografie didactica, si mai stiu ca a cazut la un concurs, fiind eu in
comisiune. D-sa, dealtmintrelea, a terminat aventura din celebra vara fad a fi
carat ca alii strivitoare materialuri. In adevar, d. Gr. G. Tocilescu ii face un
exitus prin aceasta explicafie : D. Popescu-Ciocanel a fost impiedicat Tre a-5i
indeplini sarcina (p. XVI). .Asa da : impiedecat spre au indeplini sarcina ; $i nu
numai el, d. Popescu-Ciocanel. Vom vedea ca insusi invitatul Barnum al Cam:
paniei a fost foarte, cu totul cimpiedicat spre a-si indeplini sarcina aiurea decit
in titlul pentru munca altuia.
D. Ionescu Ion, absolvent seminarist, adica absolvent al seminarului, d-le
ministru.
Aceste persoane, gramadite in jurul d-lui Tocilescu, incaruntit in ale fol-
clorului, fac impresia fruntaOlor acestei viinti in Germania : cFallersleben, Ad.
Kuhn, W. Mannhardt, Max Miller, Th. Benfey, J. W. Wolf, K. Simrok (scrie :
Simrock), K. Miillendorff ii tiu din erudita prefata a < ingrijitorului, care
petrecut frumoase zile de munca in intimitatea lor incunjurind pe Iacob
Grimm, despartit, cu multa cruzime, de catre d. Tocilescu, de fratele sit' Wilhelm,
care a scos singur Deutsche Heldensage i iscaleste impreuna cu fratele sau Po-

Tara noastra avind, asa mica precurn o sfim, prea multe judete, $i fiifid
o necesitate a firii ca opera de explorare sa. se faca din iulie pada in octombrie
a zisului an, pentru ca in 1900 publicul naiv, din Academie si de aiurea, sa pri-
measca in ochi praful celor doua enorme volume ale... d-lui cTapu Christea, sau,
pc titlu, cTocilescu Grigore, s-au dat in cintreprindere, dupa regule de conta-
bilitate ce nu-mi permit a adinci, numai patrusprezece judete. Si anume d-lui Tapu,
ce se dovedise cel mai destoinic prin ce apucase a lucra, patru judete, pe linga care
zelosul tinar a mai luat i Tara Faarawlui, aded toate locurile pe unde... fusese.
D. Odor $i-a ales cjudetele Prahova si Buzau > de unde a gasit, din vina judetelor,
desigur, cmaterial ceva nrai restrins : cu oarecare osteneala, el se poate regasi ici
si colo. Tinarul > I. Ionescu ar fi facut co colectiune interesanta de legende, basma,
credinte poporane, mestesuguri etc., in nu mai putin de trei judete : trebuie sa
credem insa ca acest adunator de cmestesuguri a gasit i pe acela de a nu-si da
manuscriptul la tipar, flindca de urma lui n:tai ea n-am putut da. D. Ctnianu
a lucrat in judetele Putna si Neamt" : adeca, s ne intelegem dci avem ca
mijloc de control volumele, enormele volume ale d-lui Tapu Chrism, d. Mihail
Canianu a cules prin Putna vreo 50 de cuvinte, pe care nu le-a inteles totdeauna

495

www.dacoromanica.ro
binel, cind a facut dictionarul zisului judet, iar poezii a strins, se pare, pe raza
nemijlocita a Manastirii Neamtului, care ar fi lost locul sau de vilegiatura : am
numarat saizeci i trei de bucati, toate foarte scurte, tdate din partea locului
atit : cit v vor fi costat, domnule ministru, nu pot sa. stiu. D. Hodos a (ccules*,
ni se spune, in judetul Arm*, ceea ce s-ar putea interpreta c d-sa a preferat
vilegiatura in aceasta regiune fata de aceea din mundi Moldovei : partizan al bu-
catilor scurte, d. Hod(); a dat, nici mai mult nici mai putin, decit pp. 1090-1123,
iar de la nagina din urm ii succede, ca sa mintuie capitolul, cII. Ionescw., irepe-
rabil in alte regiuni ale celor doua volume. Despre d. Notara, ce ar fi cductin,
prin Suceava si Roman, se poate zice c a Tinut s contribuie i d-sa la varietatea
operei prin asa ceva floricele sucevene, destul de frumoase pentru a fi platite bine.
Asta era eolectia cu plata'. Pe linga aceasta, s-a adaus, d-le ministru, o alta,
pe care ati capatat-o gratuit. Si anume : o parte datorita unor ordine pornite din
biuroarile d-voastre due invatatorii din toata Tara, dintre cad unii au crezut cl
trebuie s trimeata ceva pentru mai mare glorie a d-lui Tocilescu. Tar aka part:
o datoriti numai d-lui Tocilescu, deoarece e furnizata de un cunoscut erudit roman,
d. N. I. Apostolescu, un filolog de valoare, prin pana maiastra a caruia d. Toci
lescu, cind n-are la indamina pe mai vestitul Caion, ii cinsteste dusmanii. Sa nu
uitam in sfirsit pe invatatorul Radulescu-Codin, care tipareste poezii populare 5i
singur, ca un om cinstit, i supt firma americana Tocilescu si Comp., limited as
zice, imprumutind gluma unui altuia, supt toate raporturile.
Ce trebuia s faca d. Tocilescu cu acest material, rau cules, in parte inutil
nepublicabil, am spus. Trebuia s aleaga d-sa. SI lase la o parte toate tiganis-
=rile, toate bucatile Rea nici o insempatate, toate nimicurile sarbede rasarite in
cazarmi i mahalale, de supt influenta nesanatoasa a vietii oraselor, s arunce in
foc sau s pastreze pentru un volum de vcryptadiaw ad usum... puanarum dezgus-
tatoarele murclarii, ce i se adusese in cosul cu florile, ye:demi-He, buruienile. Apoi
sa claseze poeziile dupa tipuri, s dea pentru fiecare tip hucata caracteristica, bine
transmisa si bine culeasa, in text, iar restul, variance, diformarile, stilcirile neghioabe
sa le pomeneasca in nota, culegind din ele doar caracteristicul. Apoi, s fug uni-
forme ca infatisare lucrurile strinse de oameni deosebid ca apucaturi, cad n-au
luat citusi de pulin in serios chestionariul ficut dup5 frantuzeste de Grimmul sau
Barnumul nostru. In sfirsit, s cingnieasc aw de corecturi i s redacteze indicele.
Asa s-ar fi facut un volumas de 300 de pagini format 80, pentru care s-ar fi
ales o tipografie buna', prevazutii cu unelte i materiale moderne, i astfel, domnule
ministru, s-ar fi corespuns in adevIr intentiilor d-voastre patriotice. Atunci i-ati

1 Hudita` e o strada mica, hurmuzu e numai boaba de rnargaritar adevIrar

sau imitat, nu o margea ; se zice .jigarit", nu jigie. Paligorie", tamazlic nu
merita a fi adunate in Putna, cid se stiu oriunde. V. Tocilescu-Tapu, II,
pp. 1197-8.

496

www.dacoromanica.ro
fi putut da d-lui Tocilescu, ca Ingrijitoro, si nu culegator chiar, o remuneratie.
intre 10 si 25 de lei pe coala.
Dar ce s-a fkut ? Imi permit, domnule ministru, s va rog a acorda
lucrului oarecare binevoitoare atentie, cu toata forma glumeata pe care o reclama
caracterul burlesc al acestei batjocure stiintifice.
1. D. Tocilescu n-a aruncat i n-a grupat nimic. Bucatile asemanatoare se
gkesc raspindite in cea mai mare neregula, in capitole si in nesfirsite addenda.
Urmarirea kr in numeroasele colectii anterioare e facuta cu totul necomplet
mai mult de ochii lumii : nu ma sfiesc a spune c avem a face cu notcle in graba
puse de d. Tapu pe copiile sale.
2. Cele mai ordinare combinatii i umpluturi tiganesti si-au gasit locul intr-o
colectie pe care d. Tocilescu are... curajul de a o prezinta poetilor tarii ca un
model dupa care sa se inspire. fug citatii, domnule ministru, i cred c ele
va vor convinge :
Se dau variante din Mioripa (1, 4), din splendida Miorif,I, tot asa de cunos-
cuta astazi carturarilor, multamita lui Alecsandri, ca i satenilor, dintre cari unul,
departat i fr nume, a creat-o intr-un moment de adevarat avint poetic. Ei bine,
in aceste variante pline de interes, e vorba de mocirtanio, de prima-primpri ,
de caciuli de ursa, ckute ca din cer, ca si imbecile intreruperi prin efoi verzio
fara de rost. La sfirsit, intervine intr-o varianta o calugarita alh'i la pelita* cu
cucie verde. si doi calusei, vineti, porumbei. etc. Vestita balada : Sus la munte
ninge, ploua se continua astfel in Tezaurul TapuTocilescu : Sus la munta cu itari,
jos la balta cu salvarix, (pp. 4-5). Poenil apare cu securea-n mina, cu luleaua-n
gurao, ca un tigan de rind (p. 4). El cinsteste, conform obiceiurilor tiganesti, cu :
plesni-ti-ar fiereay, (ibid.). El nu uita s pomeneasca vatraiasul cu coada de fier,
cu pana de otelo, pe care desigur nu-1 admirau romnii ca o capodopera a lor
(p. 5). In legenda Mesterului Manole, de o frumuseta Unica, cind e cum trebuie sa
fie, avem aid pe Negru-Vocla ce vine <<cu dalvari-n vine. (p. 18) ; sotia, sotioara,
lui e lcucoana Maroli ai rapsodul cauti cine i-a fost buckarul cind a rlecat ca
hrana pent:u mesterul Curtii-de-Arges :
llucatar gasia
Si mi-1 crime=
Crez dupa Rujan,
pierdut d-un an (p. 18).
Copilul ei se chiarna Ivanelo, ca un adevarat danci, si de dinsul spune mama-sa
in suferinta, cerind a fi desfacuta din zidul ce-o striveste
Nici titica nu i-aan dat (p. 20).
Domnul afla in cale

47

www.dacoromanica.ro
 Un Ias purcaras,
Pie lea ca hirtia,
Camasa ca tina,
iar ca la tiganii scumpi oingrijitorului* nostru (p. 22). Lui vocra i se zice, in
Erni:a acestui neam, odade Negru-Voclax. (p. 22). Cererea energica, desperata a mes-
terului ce-si zideste iubirea :
Var i cararnida,
e diformata prin adausul
Marmur i sticla (p. 22).
Ctitorul domnesc e aratat a fi jertfit pentru cladire
Papucii Doamnei
Si acul din coade !
$i nu se uita apelul final al negrului Homer, ce vede prea bine :
Mai clayi cu stropitura,
Sa-si ude Tiganul gura,
$i sa-mi dati cite-o para
S-o duc la tiganca mea (p. 24).
Iata, pentru ca margaritarele poeziei populare romane s fie astfel pingarite,
ati platit d-voastra, domnule ministru, 3.000 de lei spre odezinteresareab societatii
Tocilescu si Comp. !
Mai departe, pentru a se aprecia delicateta de sentiment a poporului nostru,
an bard dna* :
Decit munii
Mai bine-o amant5 buna (p. 29).
Un viteaz e laudat asa :
Unu e Marin a lui Pandilica,
De tremura puii din pisica (p. 61).
Cind ceva insemnat se intimpla :
Se duce pomina
Pa toata Valachia ! (p. 92).
Se ciata de o fata iubitoare :
Costica, inima mea (p. 313),
fi unei infidele i se spune scurt i cuprinzator :

498

www.dacoromanica.ro
 Sictir, curva prefacuta (p. 313).
Niste olteni, n curent cu civilizatia, exclama, pentru ca s admiram noi cu
banii Ministerului :
Se tinem calea la trin,
SI vedem vine Marin ? (p. 317).
Sau o drum,eata se plinge :
Pune-ma, neica, calare,
La spatele dumitale,
Ca nu mai poci de picioare (p. 319).
M. sa Regina patroneaza Institutul de fete Azilul Elena Doamna de la
Cotroccni i gindindu-se si la acest fapt, precum si la acela, c lucrarea sa se
va da ca premiu la scolile de fete cum s-a hicut, d. Tocilescu lasa se
figureze in buchetul sau aceste amintiri duioase ale unui soldat hberat :
Mai la vale de cazarma
Un azil de domnisoare.
Of, of, si-aoleo !
Domnisoare tinerele :
Mor sergentii dupa ele (p. 360) !
3. Am spus c aceastI scirboasa colectie s-a distribuit ca rasplati, la sarba-
manta din iunie a premiilor, elevilor i elevelor ce au dat dovada de iubire pentru
in vtur i purtare buns, copiilor si copilelor, aded., de la zece la seaptesprece
ani. Ei bine, in cartea pe care, domnule ministru, o aveti, desigur, in biblioteca
d-voastra, fr s fi avut timpul pentru a o rasfoi, in cartea ce s-a imp5it scolilor
si pe care orke parinte de familie trebuie sil o lase in mina fetelor sale, odata ce
e tiparita, sub auspiciile onor. Minister de un om cu atitea tiduri ca d. Tocilescu
se afla cele mai neauzite murdarii ce au trecut vreodata in tipar : i aceasta fr
ca ele s poata servi ',akar pentru cercetatorul filologic sau istoric, ce nu afla nici
on element util in aceste inchipuiri bolnave i josnice.
Sint uncle pe care nu le pot cita, desi nu scriu pentru premii si sub aus-
piciile. Ministerului ; la de voi arata numai pagina. Pentru altele, imi voi infringe
repulsia i voi da probe, -- tot pentru a Ara convinge, domnule ministru :
VoL I, p. 427 :
Se magi vecina noastra
S-o fac din fata nevasta.
VoL I, p. 487 :
Frunza verde de artar...

499

www.dacoromanica.ro
E o adevarata poezie de bordel !
La pag. 779, un june sifilitic se plinge... elevilor i elevelor, ce an luat
premii :
Sint mincat, Doamne, de rele,
Ca ciurul de ga'urele !
p. 887, n 3 :
D-as muri de dor de Inure,
e vrednica de a ridica un proces de atentat la bunele moravuri contra editorului.
Din p. 907 n 3, relevam versul, pe care, din fericire, copiii poate nu 1-ar
intelege :
Ia sa-ti dau, sa-/i dau, se-ti dau!
Pe p. 908, n 3, cetitorul poate afla de ce pe poeta oo dor genunchile.,
La p. 959, un ardelean ce a stat in capita si pare a fi luat amintiri de aici,
declara prin gura d-lui profesor universitar Tocilescu, ca. :

Curve ca la Bucuresti nu-s !

Ajunge, cred.
4. Uniformizarea bucatilor nu s-a facut. Fiecare a scris, trimes i tiparit
cum i-a placut. Unii copie literar, altii reproduc dialectul intrucitva (mai ales in
Moldova), iar invatatorul filolog Apostolescu se furlandiseste stiintific cu ft, x, sr
pentru sunete deosebite. Unii spun persoana de la care au luat cintecul, altii satul,
iar d. Al. I. Hodos, batindu-si joc mai complet decit altii, da numai judetul.
5. Categoriile pe care se face impartirea sint naive si rau observate. La &-
care pas, se vede c asa-nurnitele cintece batrinesti sint amestecate cu cele haiducesti,
cu doinele etc.
6. Tablele sint datorite... oeminentului nostru elev., pe linga care se poate
gasi c specificarea : od. profesor N. I. Apostolescuo e de prisos.
7. Mara' de unele inovatii, prea de tot ca sa nu fie de la d. Tocilescu asa,
la p. 1352, se vorbeste de judetul Hwilor I ilustrul .tingrijitor. (sint patru foi
de erate grosolane !) cla o prefa.
In aceasta prefa sint cel mult doua-trei pagini bune, scrise intr-o limba
care nu seamana deloc cu a d-lui Tocilescu, fag untflaturi i contraziceri. Va fi
e stiut sistemul autorului un imprumnt, dupa inedit.
Restul cuprinde frurnuseti pe care le yeti aprecia, d-le rninistru.
oLocul nasterii cuivao e, dupa d. Tocilescu, .tclraga sa patrie., asa tacit daca
se naste un roman la $angai, ramine chinez pe toata viata lui, cu edulcea patrie
la Marea Galbena. In poeziile populare se vede cum poporul oconcepe trecutul
si cum ii aminteste de dinsul : s-ar putea crede c numai cea din urma e ade-

500

www.dacoromanica.ro
vgratl. Se spune ci Herder a utilizat cel d-intii poezia popular5, pe care a
crodus-o, n-a outilizat-o, i apoi urmeaz.5 fraza .Eprecum face Shakespeare in
Macbeth 0 Hamlet Me sale. Las' ci pentru Hasqet nu e aciev5rat, dar atunci
Shakespeare e mai cel d-intiis decit Herder 1 Se arati stiinta folclorului ca interne-
iati de ucenicii lui Grimm 0 apoi se spune (p. V), cl pe vremea lui Anton Pann, ea
nu era tuck' bine intemeiat5. Sti%i, dornnule ministru, ce e creierul tiganuluis ? Cu
competinta o spune d. Tocilescu : Creierul tiganului servea ca fonograf..., acum nu
e decit un hirb span (p. VII). Se explic5 disparitia poeziei populare dar sergentul
cu fetele de la Azil ? prin traiul agitat i neastirnparats de azi fatal de viata
tihnit5 din trecut. Azi agitatie 6 neastimp5r ca intr-un ora mare american in
satele noastre izolate de hune, i tihni cind treceau pe la noi toate neamurile din
lume 0 se culegeau dou biruri pe lun5 !
Despre poezia popularl deckut5 se spune ca. nu mai e ce e, ci cu totul alt-
ceva (p. VIII) : ba, ori ce-ar fi i ce-ar fi fost, fiecare lucru e ce e I Se vorbeste
de eterna melancolie usoar5 in sufletul bietului chinuit de roman (p. XXXI). Se scrie
evreieste, ca : locurile unde romanul 10 asteaptl iubita (p. XXXI). Note stisnesc
f5r5 popass din condeiul ilustrului stilist (p. XXXIII). Gluma e asemanat?I cu so
impuseituri de alice micis ad5ugindu-se c5 nu einestes (p. XXXIV) : s pofteasc5
d-lui a incerca in vreunul din colaboratorii sal folcloristici I De o carte a d-lui
Gorovei se afirm5 c e saa de complectsis i apoi c5. mai e mult de flan
(p. XXXVI).
Ici i colo se incearca explicatii, care slat ridicule. La poezia Constantin
BatIceanu d. Tocilescu greseste tot : 0 data luptei de la Zernesti, i motivele ei,
Ii izvorul ce trebuia s intrebuinteze. Vorbind de Costin Neniul, mentionat dup5
d-sa in balad5, d. Tocilescu ii permite a spune c : anoua critic5, asa-pretinsi
istoria, 1-ar fi pus desigur, fga aceast5, in domeniul fabulei (p. XXX). Nu,.
noua critic5 etc. face altceva : ea cll, in Iorga, 1st. literaturii romane, III ft in
Studii i documente, V, tot ce trebuie pentru a sti cineva cele trebuitoare in pri-
%into. lui Neniul, pe care vechea lipsi de critias 11 morfoleste degeaba. La
balada foarte interesantl a lui Radu-Vocri ucis de boierul Dr5gan 1, d. Tocilescu
se iatreab5 naiv cine s5 fie acolo : cine altul decit Radu de la Afumati, ucis in
ianuar 1529, de Dragan Postelnicu!
Atitea, in treizeci de pagini.
8. Doug volume i se pima d-lui Tocilescu prea putin i atunci Intreprin-
derea a autat, cu banii d-voastri, d-le ministru, s cumpere importanta culegere
de folclor macedonean a d-lui Pericle Papahagi. Acesta ins, find om mai in virst5
decit Tapu Christeas, nu s-a 15sat ademenit pentru instrlinarea muncei sale in-
delungate ii, ing5duind pe d. Tocilescu ski intind5 patru feTe de prefall ce nu
spune nimic, 0-a pus frumos, ap5sat, in fruntea culegerii aceste cuvinte : Din

1 E i in Baladele d-lui At. Mari[e]nescu, dealtfel, pp. 98-99.

501

www.dacoromanica.ro
literautra poporana a aromanilor, coleciie formadi fi orinduita de Pericle Papahagi...,
vol. L. Natural ins c foaia de titlu are rumai oingrijirea. d-lui Tocilescu, ceea
ce se potriveste intr-o lark unde eartile se yid, dar nu se deschid, si se potriveste
cu unele planuri de premii, in privinta carora pot lamuri Analele Academiei.
Dar cu un <cingrijitorb de o parte, iar, de alta, un cfornitor' i corinduitorD, nu
se desteapta oare in mintea d-voastri, d-le ministru, acuzatiile aduse pe alt terery
contra d-lui Tocilescu, in cursul acestui an ?
Termin.

In aceasta Tara si in poporul nostru, domnule ministru, avem, pe linga cule-

gatori ocazionali de folclore, pe urmatorii specialisti in materie
Par. Marian din Suceava, cel mai insemnat folclorist roman.
D. Artur Gorovei, directorul $ezatoarei, un om de munca, de jertfa si de
talent.
Doamna Elena Sevastos, care a tiparit poezii pcpulare, pov esti, Nunta la
iomiirn si calatorii folclorice.
D. Andrei Birsan din Brasov, cel mai bun culegator ardelean.
D. Papahagi, care a scos i acum in urmi un studiu asupra romanilor din
Meglen.
Numai Dumnezeu stie cu cita greutate, cu cite staruinti, adun i tiparesc
acesti oameni. Irnpartindu-se cei trei mii de lei acestor meritosi invatati, si nu
veminentilor d-lui Tocilescu, care n-are nici o pricepere in folclore, ca mai in
toate, si nu e capabil dech de boate costisitoare, ai avea inaintea dumneavoastra
azi un material pentru care toata lumea stiintifica v-ar fi recunoscatoare, acum si
in viitor.
Ceea ce nu se face odata se poate face Irma cu alt prilej, i sfaturile corn-
petente ca acesta, d-le ministru, nu pot fi liberale sau conservatoare, venite de
la ochi simpatici sau antipatici, ci ramin numai sfaturi competente. Caci a se in-
gaclui urmarea colectiei, impodobirea mai departe a unui om siret i incapabil cu
pene straine asa pare ca vrea s inteleaga d. Tocilescu, and vorbeste de oalta
volume viitoare* e un lucru pe care altii 1-ar putea face, dar n-ar fi la inn-
timea culturei, cinstei i patriotismului ministrului Haret.
Cit despre mine, din nou mi-am facut datoria : am demascat."

T. Dutescu-Dutu, in Consideratiuni critice asupra poeziei noastre poporane,

Buc., Tip. Clementa, 1903, vol. I, 153 p., subliniaza o serie de calitati ale colectiei
Materialuri folcloristice. Autorul semnaleazi uncle exagerari din pamfletul lui N Iorga.
Din pkate, si T. Dutescu-Dutu cade uneori in alte exagerari.

502

www.dacoromanica.ro
 .Nu cred de prisos, inainte de a incheia aceasta introducere, s iau ap-
rarea culegerii de folclore cu care incep aceste studii critice, de unele invinuiri ce
s-au adus in mod prea general lucrarii. Aceasta colectie, precum am mai spus, ne-a
dat la ivealii multe, foarte multe bucati admirabile i necunoscute Inca de cei ce
se indeletnicesc cu cercetarea tezaurului national de poezie poporana.
Asa, intre altele, s-au aruncat fulgerile criticei asupra cunoscutei legende a
Curtii de Arges, care in colectia Tocilescu se cheami Cintecul liii Manole, cules
din Minastireni (Vilcea), din Novaci (Gorj) si din Rosiori-de-Vede (Teleorman) ;
reprodus in colectie in trei variante, asa cum au fost rostite de lautarii Ion Stan
115luicS, Gheorghe Porumbescu i Duanlitru Valeanu.
Se imelege ca si in aceste cintece, ma de greu de retinut si de pastrat in
scurgerea vremii, lautarii au adaogat note si notiuni personale, cari trivializeaza
foarte des continuitatea cintecului.
Dar asa cum s-au pastrat, si cum au fost culese, cite trele aceste variante sint
de o importanta eNtraordinara pentru istoria folclorelui romanesc, i pentru lamu-
rirea unei pricini vechi despre influema exercitata asupra baladelor noastre de
vecinatatea popoarelor slave, de peste Dunare.
Alecsandri afirma aseminarea legendei Me;terului Manole en legenda sirba
Zidirea Cetilii Scadar ; si mai tirziu G. Dem. Teodorescu reproduce in colectia sa
chiar textul, in traducere romneasca, odupa versiunea franceza facuta de D-ra
Theresa Iacob (Talvy) i D-ra Elisa Voiart culegerii de Cinturi populare ale sirbilor
a lui Vuk Stefanovici..1
Aseminarea e nu se poate mai batatoare la ochi ; i prin variantele din
colectia Tocilescu se adevereste i faptul c legenda noastra a fost influentata in
mod puternic de legenda sirba.
Fatalitatea, cu bizarele ei coincidente, a facut ca tocmai elementele prin cari
se dovedeste inriurirea exercitata de contactul ce 1-am avut pe vremuri cu sirbii,
sa fie osindite de critica. In adevar, d-1 N. Iorga, la pag. 19 din Scrisoarea
catre d-1 ministru Haret asupra Colectiei de folk-lore a Ministerului de Instructie,
se supr c pe copilul sotiei lui Manole ii chearni Ivanel, in varianta din Vilcea,
qca un adevarat danciu., zice domnia-sa ! Voi mai actioga eu : in cea din Gorj
II chearna obanica., si in cea din Teleorman tIorgutu..
Nici unul insa din aceste nume nu e tiganesc, ci sirbesc, rornanizate cu su-
tixele diminutivale el, ica i utu; iar sotioara" lui Manole, pe care Ion Stan
lialuica din Minastireni (Vilcea) o numeste tcucoana Manolio, expresie care ca
drept cuvint a putut s 1 supere pe d. Iorga, in celelalte doua variante are stare
dead, se chearn ViIaia s. Tot 1;iganesc ar fi zis d. Iorga, dad ar fi rasfoit
cele doua variante. $i cu toate astea nici aceasta Vilaie nu e tiganca, e tot sir-
boaica !

1 V. G. Dern. Teodorescu, Poezii populare rondine, p. 470.

503

www.dacoromanica.ro
 Si ce e mai ciudat e ca so/ia lui Goico, care e zidita in Cetatea Scadarului,
nu are stare civila ; dar zina maiastra, zina padurii din munte, ce-i striga lui
Vucasin ca. zadarnica le e truda pina n-or zidi in temelia cetatii pe una dintre cele
trei cumnate, zina se cheami Vila.
Si iata cum Vila padurii din munte0 1 a devenit in Iegenda rumineasca
Vilaia, solia Mesterului Manole !
Dar claca sotia lui Goico n-are stare civili in balada sirba, copilul ei de
care se magi Iui Radu, mesterul :
Atunci, fratioare d-o lege,
0 mestere Radule, lasa-mi
Macar o micuta fereastra
J.a peptu-mi de mama duioasa
Sa dau lui Ion thiloar5
Dragutului mamei de twang ! 2
copilul ei se cheama, precum se vede, Ion in traducere romaneasca ; iar Ion
/van in sirbeste.
S-a mai suparat d. Iorga si din pricina ca. precum zice domnia-sa
vestita balada : Sus la munte ninge, ploua se continua astfel in Tezaurul Tapu-
Tocilescu : Sus /a munte cu itari, jos la baltei cu falvari0 (pp. 4-5). Apoi mai
Tice d. Iorga : Poetul apare cu secusea-n mina, cu luleaua-n gura, ca un tigan
de rind (p. 4)0. El cinsteste, conform obiceiurilor tiganesti, cu plesni-ti-ar fizrea*
(ibid.). El nu uita sa pomeneasca avatraiasul cu coada de fier, cu pana d-oleh,
(iar nu de tnel* cum reproduce d. Iorga) pa care desigur nu-1 admirau romanii
ca o capodopera a lor (p. 5) 0.
Mai intii, sa-mi dea voie, d. Iorga, sa-i spui ca. nu exista nici o vestit.1
ba1ada0 Sus la munte ninge, pima in culegerile de folclor romanesc.
Domnia-sa, probabil, si-a adus aminte de Banul Miiracina, opera personala a
lui Alecsandri, care, pe cit m-ajuta memoria, suna astfel :
Sus la munte ninge, pima',
La Craiova pica roua
Din ai noplii ochi ceresti
Si din ochii omenesti.
Oar Cc plmg romanii oare,
Sufletul de ce ii doare ?
Piing un mindru fralior
De7lipit din sinul lor

1 V. G. Dem. Teodorescu, p. 470, col. 2, vers. 14, op. cit.

2 Vezi G. Dem. Teodorcscu, p. 472, col. 2, vers. 220-225.

504

www.dacoromanica.ro
 Banul thiar lvEracing
Carui Oltul i se-nchina.
5.a.m.d.
A zice, dar, ca. <<vestita balada* se connua... asa, precum spune d. Iorga,
nu frisemneaza nimic ; ci dovedeste numai nepregatirea d-lui Iorga intru ale folclo-
rului.
Cintecul, din Tezaurul Tapu-Tocilescu, cum ii place d-lui lorga a numi
colectia de care e vorba, de la p. 4, vol. I, partea I, Mierlita fl Sturzul, ca varianti
a celui din colectia G. Dem. Teodorescu, p. 453, incepe astfel :
Sus la munte ninge, ploua,
Jos la balta cade roua,
Sus la munte cu itari,
Jos la balta cu salvari.
Uiu, iu, i ia, ia, ia,
Mi-a vaduvit mierl4a
$i-urnBla sturzu s mi-o ia.
Ceea ce, in adevar, e suparator aici, e ca din nenorocire primele patru
versuri nu se leaga cu celelalte urmatoare ; i ne pot punc cel mult pe ginduri ci
patrundem intemia, care e cam umoristica pentru inceputul unei balade in care,
atit de minunat, se deapana dragostea sturzului si a mierlei. Iar dupa cc ne vom
bate capul, s raminem doar cu parerea de rau ca nu putem intrevedea nici un
punct luminos, care sa ne calauzeasc a. catre zarea, wide, cu siguranfa, pe vremuri
va ri fost destula lumina%
Dealtfel, in cele doua versuri cu pricina, nu gasesc nimic asa de cuparator,
pentru ca d. Iorga sa-njure oameni i lucruri cu nervozitatea-i cunoscuta !
Mai cred, iari, c numai cu asa marunte pilde despre inferibritatea colec-
tiunii acesteia nu prea lade bine sa dea domnia-sa d-lui ministru Harct colegul
d-lui Iorga de la Universitate sfaturi competente !
Apoi zice d. Iorga vpoetul apare cu securea-n mina, cu luleaua-n guru,.
Iar va trebui s zic : niai intli... imi pare rail c d. Iorga nu a reprodus
exact versul 26 din balada, care glasuieste
Cu sccerea-n Mani.
Grerala de tipar, sits e asa ? Dar atunci cum ramine cu cele patru corecturi
ce le face singur domnia-sa dnd tipareste documente, dupa ce a copiat tot asingur
actele, care nu rasplatesc pentru aceasta ochii cetitorului g de accea nu mai
am zice d-sa nevoie sa pun erata greselelor de tipar. ?
$i de aceea zic eu tot e bung erata citeodata, fiindca in cazul de
fal5 d. Iorga ar fi putut scapa de invinuirea ce oricine i-o poate aduce : C cu
comtii1' 0 5i din rautate numai a reprodus gre;it, ca s aib un punct de reazim

505

www.dacoromanica.ro
mai mult, pentru a asvirli pin' la vintul turbat aceast5 nenorocitl culegere folcloria
a firmei americane Tocilescu & Comp ! Ar zice g Limited zice d. lorga
imprumutind gluma unui altuia, la pag. 16. Eu zic, c5. ar putea zice d. Iorga,
in aceast5 imprejurare, oricite i ori de la cine imprumutate glume unele mai
nes5rate decit altele ! -- Ci colectia firmei anrericane va r5mine tot asa cum e ; iar
d. Iorga tot cel mai harnic cu1eg5tor de documente istorice fir5 glum5 ! care
cu drept cuvint face destura cinste istoriografiei romnesti ; dar, pina acum, inc5 n.1
tot atita folclorelui rornnesc sau cum ii place d-sale a zice : stiintei folclorelui.
Mai departe se sup5r5 d. Iorga pe viitrairip/ cu coada de fer, cu pana dr
()fel.(.De ()tel zice d. Iorga ; dar, precum am ar5tat alai sus, in colectie la
p. 5 se zice od-otel ). $i eu cred ca. nu ti-e ing5duit cind reproduci ceva, de undeva,
pentru a-I supune oprobriului public, s5-I prezing altfel decit asa cum se g5seste
in lucrarea incriminat5. Fiinda mai cu seam5 in vers g cum e-n cazul de.
fat5 omitind s reproduci exact, lag a se intelege cii g din punctul de vedere
al egalit5iii picioarelor versurile Sint demne de aruncat g culeg5torii de con-
damnat cel putin la ocn5 ! Afar5 numai dac5 n-o fi tot vreo greseala de tipar ?
S-ar face dou5, la numar !)
Acuma, inchizind aceasti parentez5, zic eu : s5 m5 ierte d. Iorga ! $i ca
s5 vaz5 tot norodu romlnesc, cit s-o g5si d-o citi aceste rinduri voi reproduce
intreaga balad5, Mierlica i Sturzul, i s5 rispunz5 d. Iorga, cii eu n-am ce mai zice !
Sus la munte ninge, plota, Si eu m-oi usca
Jos la balt5 cade rou5, lDe tine-oi sc5pa.
Sus la munte cu iari, F5-te, rnier15, f5-te,
Jos la baba cu alvari, FI-te s5n5toas5,
Uiu, iu, i ia, ia, ia, CI mie nu-mi pas5,
Mi-a v5duvit rniierliva C j eu m-oi face
$i umb15 sturzu s5 mi-o b. Mic secer5tor,
Mien1iii, mierlit5, Cu secera-n min5,
Paslre pestriti (Cu luleaua-n gurl)
(Naiba s5 te-nghit5) Si-n tine-oi intra
Ia-m5 tu pe mine $i te-oi secera,
Cii mult g-o fi bine. $i znop te-oi ficea,
Ba, sturzuk, ba ; In brate te-oi lua
De uritu tau $i te-oi s5ruta
Si d-al taicl-t5u Si-oi fi I tot a Inca.
Ce-oi sii m5 fac eu ? (Plesnig-ar fierea I)
Dar eu de rn-al face Sturzuletule,
D-o holda de griu, Mititelule,

' Pronunge gresit5, in loc de g-ei = i vei.

506

www.dacoromanica.ro
Gingaselule, C mie nu-mi pasa !
Fumuselule, C i eu m-oi face
De uritu tau D-un mic vatraias
Si d-al frati-tau Cu coada de fier,
Ce-oi s m fac eu ? Cu pana d-otel,
Dar eu de m-as face Si-n foc c-oi intra
D-o turta de pline Peste tine-oi da
Si-n foc c-oi intra, i m-oi apleca
De tine-oi scapa. Si te-oi saruta
Fa-te mier1, fa-te Si-oi fi 1 tot a mea,
Fa-te sanatoasa, (Plesni-ti-ar fierea I) 2

Acuma c romanii admirau sau nu ,,ca o capodopera a lor* acest vatraias cu

coada de fer i pada de otel, a zice : imprumutind i eu gluma oarecui r.a
famine deck ca d. Iorga, cu competenta-i cunoscuta de culegator al documentelor
istoriei noastre, s caute prin 1zile vreunui boier de neam, dintre acei cari aveau
pe vremuri salase de tigani de dat de zestre, cind li se maritau fetele, i poate va
lamuri i aceasta pricina spre marea cinste a istoriografiei romanesti !
Restul citatelor facute de d. Iorga slut in rnajoritate dintre acelea de cari
ziceam, la inceputul acestel introduceri, ca se datoresc inriuririi nenorocite a
.geniului trivial al mahalalelor orasenesti i nevredniciei tiganilor lautari.
Sint citeva, insa, care dovedesc iarasi nepregatirea d-lui Iorga intr-ale fol-
.clorului romanesc.
Bunioara, la pag. 21, zice d-sa ca o drumeata se plinge :
Pune-ma, neica, calare
La spatele dumitale,
Ca nu mai poci de picioare. (p. 319)*
E surprinzator cum d. Iorga poate sa impinga ponegrirea pins a se agata
.0 de asemenea versuri, care se mai regasesc in colectia defairnata si la pagina 237 :
Suie-anS, neica, calare,
Ca nu mai poci de picioare,
Ca mi-e drumu glonturos,
$i nu poci merge pe jos. ;

1 Pronuntie gresita, n loc de si-ei = i vei.

2 Am inchis in paranteza versurile introduse de lautar i cari au suparat pe
.d. lorga, cu drept cuvint. Dar, minus aceste 4 versuri, balada nu inceteali de a fi
admirabila, pentru cine vrea i cui ii place.

507

www.dacoromanica.ro
 0 in contra c5rora nimeni n-ar indrazni si arunce fulgerile criticei. lar dac5 wail
mima d-lui Iorga provine, cum b5nuiesc, din pricina intercal5rii versului ((la spatele
dumitale., aceast5 minie nu e deck pueria.
Veselul Vasile Alecsandri, pentru care si d. lorga cred c5 are aceeasi stim5
ca to%i rominii, in 0 primblare la munti, citeazg aceste versuri, Intr-o imprejurare
galant5 si foarte sugestiva. Voi reproduce acele citeva rinduri.
.0 tin5r5 si frumoas5 rominci ce suia c5lare la munte si, care, auzindu-ne
cintind un cintec vechi :
Ia-ma, lelit5, csalare
C5 nu mai pot de picioare,
$i nu pot merge pe jos
Ca mi-i drumu grunzuros ;
ne r5spunse rizind 0 totodata cintind :
Eu, puiule, te-oi lua.
Cind a face plopu pere
$i riichita micsunele..1
Dealtmintreli d-na Elena Didia Odorica Sevastos in ale sale Cintece mol-
dovenefti, la pag. 122, reproduce astfel aceste versuri :
Ia-m5, Gheorghies, ealare
a nu mai pot de picioare,
$i crii-i drumul zgrunturos
Nu mai pot-merge pe jos.
$i, doar d-na Odorica Sevastos e recomandati de d. Iorga, ca uspecialista
in materie., atentiunei binevoitoare a d-lui Haret ! Desi d-na Sevastos, ca 0
d. Andrei Birseanu, alt protejat al d-lui Iorga, isi bat joc de stiinta folclorelui mai
abitir de cum zice d. Iorga c5-0 bate joc d. Al. I. Hodos, care noteaz5 numai
judetul de unde a cules, pe cind d-na Sevastos nu noteazi nimic, ca si d. Birseanu,
ci se multumesc amindoi s5 spuna : prima antece moldovenegi, al doilea Doine
g strigaruri din Ardeal I
Vezi c5 pe vremea and au cules domniile-lor cintecele poporane, nu era lumea
scteriat5 cu stiinta folclorelui, din care precum se vede unii savanti, pedanti,
fac o gogorit5 bun5 de sperietoare pentru naivi !
Aceasta gogorita, aceast5 stiint5 rat; inteleas5 face intr-adevar minuni! Ea
sacreaza si decreteaza pe d. M. Canianu (M. Cahana) om de stiinti intr-ale fol-
clorelui romnesc I Ea nu permite lui Alexandru Iosif Hodos ta se indeletniceasca

a Vezi V. Alecsandri, Opere complete, partea III. Proza, Socec fic Comp.,
1876, pag. 234.

508

www.dacoromanica.ro
cat adunarea poeziei poporane ; fiindca Al. I. Hodos n-a tiparit inca volume de
folclore, iar d. Cahana, da !
$i atunci, Al. I. Hodos, nepotul lui popa Balint, crescnt cu doina in muniii
Abrudului, doina ce i-a altoit in suflet dragostea de neam 0 de cite sint ale
noastre romanesti, nu se poate recomanda atentiei binevoitoare a d-lui Nicolae Iorga,
za un vrednic rulegator Ile folclore !
Iata ce ispravi face viinta folclorelui cum o intelege d. Iorga in
tara romaneasca !
Dar unde e romanul cu inim5, cu multa inima, 0 cu mime pe cit trebuie,
care Ieganat de maica-sa, pe prispa ori in ceardacul casei de Tara, 0 adormind sub
vraja cintecului :
Nani, nani,
Puiul mami ;
iar mai apoi crescut sub farmecul doinelor cu viers mingiietor, sa nu vie pe
dinafara cuvinte 0 viers din ale noastre cintece, qi ei le vie asa cum nu poate
s5 le vie cei de curind acio1ati subt umbra gorunilor 0 a moliftilor !?
Pe temeiul acestei stiinte a folclorelui, eau inteleasi, noua gogorifi
cosmopolita ! d. Iorga 10 permute sa recuze pe Al. I. Hodos 0 sl admita pe
d. Cahana, care zice d. Iorga voricum d-nul Mihail Canianu, putea fi intre-
buintat, cu conditie ca sa lucreze 0 si adune in adevar..
Tot cu aceasta gogorifi ameninta d-nul Iorga pe cei care s-ar incumeta sa
se dedea la culegere de poezie poporana, cind vorbind de un alt colaborator,
ti, I. Odor, aabsolvent al Facultatii de litere., de care nu-si mai aduce aminte, se
mira cum cl. Odor a devenit folclorist inainte de a-si lua licenta! si cind conchide
ea' ucel dintii lucru pare a fi mai usor decit al doilea. !
E surprinzator cum d. Iorga poate sa ajunga la asa concluzii !
Folclorist, asa cum si d. Iorga vad ca intelege acest termen, intrucit 11
pofteve pe d. Cahana I-: ospatul folclorivilor, poate ajunge cineva gra nici o
urma de titluri 0 de diplome academice, dad e daruit cu unele insusiri ; 0
intrucit e vorba de folclorele romanesc, aceste insusiri ar fi cam urmatoarele :
a) Sa fie roman, nu prin votul corpurilor legiuitoare ;
b) SI ;tie carte ;
c) SI aiba talent ;
d) Sa. alba' acea predispozitie speciala a romanului skean, din regat, 0 a
romanului ardelean fie skean, fie orasan, predispozitie care se rezuma intr-o
minunata si eterna dragoste pentru cintecul romitnesc ; 0
e) De ce n-as spune-o ! Sa' fie nascut la tail, in regiunea plaiurilor,
nu la balta, 0 crescut barim pina la adolescenfa acolo, in mijlocul naturii,
uncle geniul specific national al sateanului nu se trivializeazi totdauna prin imitatia

509

www.dacoromanica.ro
de tot si de toate cite ,,vin cu drum de flee, i cari n-au nici un punct de atingere
cu sufletul romnesc.
Cu aceste insusiri speciale, cei cari s-ar indeletnici cu adunarea acestor mani-
festari poetice poporane, pot deveni folcloristi, in ciuda tutulor licentiatilor, de cari
si-ar putea aduce aminte d. Iorga !
Acum, citeva cuvinte despre Folclore i ftiinta folclordui.
Deosebirea dintre folclore j plinta folclorelui e exact aceeasi dintre filosofie
ol stiinta filosofiei.
Filosof, poate fi mice om bine organizat, fr s fi auzit inacar de stiinta
filosofici, si de numeroasele sisterne filosofice ; intrucit filosofia reiese din compa-
ratiunea i stabilirea de raporturi intre fenomenele eterne, cc se produc intre fiinte
si Iucruri, i cari au intilnire cu sufletul omenesc intr-un moment dat. Astfel
filosofia exista, si nu are nevoie de confirmarea tiinei pentru a trai si a se gasi
la indcmina oriicui, ori de cite ori spiritul nostru de observaliune gaseste prilej a
se manifesta, cumpanind, in balanta matematica a judecatii, suficienta unora cu
insuficienta acelorasi sau a altora.
Asijderea, folclorist poate fi oricine, avind insusirile expuse mai sus ; iar o
ftiinta a folclorului purcede abia de cind critica incepe examinind acest material
adunat de folcloristi sa fixeze : caracterul i psihologia speciala a neamului
producator de folclore, aserninarile dintre opera folclorica a diferitelor popoare,
cum si diferentierea ce se manifesta in aceeasi opera folclorica pe regiuni i tinuturi,
si sa traga concluzii interesind istoria i filologia.

Cu prilejul colaborarii d-lui Odor, d. lorga se releveaza, sau, mai bine zis,
ne releveaza o noui calitate, pe care nu i-o cunoastem. Zinc, domnia-sa, c d. Odor
upentru folclore era dealtmintrelea predestinat prin numele sau ; doamna Sevastos,
care in adeVar a adunat cu zel elemente pentru folclorul romnesc, se numrste
Elena Odoricax.. Iat5-1 pe severul i gravul d. Iorga, care, cu toate a nu este
un folclorist reputat, se releva delaimind colectiunea Barnum, ca un calamburgist
de primo-cartello !
Ca si-I sicanez pe d. Iorga asupra eratei si a greselelor de tipar, as puma
sa fac multe spicuiri in uscrisoarea,, dumisale. Ii voi atrage numai atentia asupra
citatului de la pag. 21 : Costicit, inima mea, care nu se gaseste la pag. 313 din
colectia, cum noteaza d. Iorga, ci la pag. 229.
Asupra stilului cu care d. Nicolae Iorga pare ci se mindreste. as putea iarasi
s-1 sicanez, rugindu-I sa. lamureasca cititorilor, cam ce va fi insernnind aceea ce
scrie este la p. 7 din aScrisoarea dumisale, rindurile 28 si 29 ? Zice d. Iorga :
...Merg de caut materialul insurnti, de multe ori foarte departe i fr bilet gratuit.
in tari sau in strainatate, copiez singur actele, care nu rasplatesc pentru aceasta
ochii cetitorului, fac singur patru corecturi, s.a.m.d..

510

www.dacoromanica.ro
 gActele, care nu rasplatesc pentru aceasta ochii cetitorului* ?
As mai putea s spui d-lui Iorga, ca' versurile de la pag. 779, citate de
d-sa p. 23 :
Sint mincat, Doamne, dc rele
Ca ciurul de gaurele !
nu dovedesc deice ca junele, care gse plinge... elevilor i elevelor, ce au luat premii.,
este sifilitic ! Iar afirmatiunea aceasta a d-lui N. Iorga dovedeste nepregatirea dumi-
sale intr-ale boalelor lumesti, spre marele dumisale noroc.
Acestea rise in treacat, versurile ramin destul de bune, i comparatia naiva
a omului mincat de rele necazuri i nevoi, cu ciurul strapuns de gaud e,
cred, destul de reusita, si nu trebuie azvirlita la cowl criticei patimase.
$i cite, cite, nu s-ar putea zice de gScrisoarea. d-lui Iorga, prin care domnia-sa
spune naivilor, ca incheiere, dupa ce a dat sfaturi competente d-lui ministra
Haret, c intru ce-1 priveste si-a facut din nou datoria : a dernoscat !
Iar autorul acestor rinduri ar putea sa-11 spuie : chit ca. te-i supara,
d-le Iorga te lauzi !"

Urrnatorul prezentator al Materialurilor..., Artur Gorovei, staruie in $eza-

toarea (an XI, vol. VIII, 1903, p. 138-144) asupra modului defectuos de editare
a textelor : Fara indoial c lucrarea s-a alcatuit astfel : care curn ispravea de
copiat un numar de foi, le da la tipar si pentru c cel Mai harnic a fost
d-I Tapu, d-sa a deschis focul ; iar cind a venit rindul celorlalvi sa-si aduca obolul,
s-a turnat, ca in cosul morii, i griul i neghina, s-au repetat lucruri spuse deja,
numai ca sa fie tipar mult. Pe cind d-I Tapu intirzia cu copiatul, pentru a nu
sta masina in nelucrare, se lua cu %apoiul din capiva d-lui Canianu, apoi venea
rindul d-lui Odor, al d-lui Nottara etc., asa ca s-a dat nastere unei amestecaturi
fara inceput i flea sfirsit, i ceea ce e mai gray, unei amestecaturi de lucruri
adeseori fara nici o importanfa Furat de dorinta de a sublinia. modul nestiintific
de ordonare a textelor, Artur Gorovei omite ins s sublinieze valoarea deosebita
a numeroase pagini, recunoastere ce avea s vina mai tirziu din partea unor fol-
cloristi ca I. C. Chitimia, Ov. Birlea, Gh. I. Neagu.
Ca si N. Torga, Artur Gorovei subliniaza apasat marea contributie a lui
Christea N. Tapu : Aul facut aceasta lung si plictisitoare introducere pentru a
arata un singur lucru : din 1219 pagini, opera a comisiei alcatuita de Directia
Muzeului national de antichitati, se datoresc sirguirnei d-lui Tapu toate, afara de
100, cu banat, culese de ceilalti mernbrr.
In incheierea recenziei, A. .Gorovei dovedeste ca chestionarul folcloristic
publicat de Gr. G. Tocilescu este preluat dupa eel tiparit de conducatotul revistei
de la Falticeni.

511

www.dacoromanica.ro
 Doi doctori, V. Gomoiu 5i Viorica Gomoiu, in Medicina in poezia populara
romaneasca (Bucuregti, Tipografia Vulture', 1938, 51 p.), comunicare la al XI-lea
Congres international de istoria medicinei ce a avut loc la Belgrad la 5 septem-
brie 1938, supun Materialurile folcloristice unui examen din perspectiva medicinii
populare. Autorii constata imensul material de medicina populara' : Considerind-o
deci numai din punct de vedere medkal singurul care ne preocupa in cazul
de fati trebuie s marturisim ca nu grim daci poezia populara romfaneasca a mai
fost supusa vreodata unei astfel de analiza, iar pe baza celor constatate de noi,
am putea s anticipam ca ea cuprinde relativ putina medicina propriu-zisa, sau
mai bine zis, c foarte putine subiecte (medicale) sint tratate direct ; in schimb,
ea contine o multime de elemente in legatura cu medicina, care sint risipite fie
in poeziile cu fond epic (legende sau balade sau cintece batrinegti, cintece haiducesti).
dar mai ales in cele lirice (elegii, doine Si hore, strigaturi etc.).'

1. C. Chitimia, prin studiul Activitatea de folclolist a lui Gr. G. Tocilescu,

redactat in anul 1956, publicat in revista Studii F cercetari de istorie literara fi
folclor (an. XI, 1962, nr. 1, p. 7-29) si reluat in volumul Folcloristi folcloristica
rornaneasca (Editura Academiei R. S. Romania, 1968, p. 193-216) d o pri4
cuprinzatoare prezentare a colectiei coordonate de Gr. G. Tocilescu. Studiul este
totodata preocupat de alte aspecte ale activitatii stiintifice a istoricului Si arheologului
Tocilescu. Sectiunile studiului care intereseazi folcloristica sint : Gr. G. Tocilescu,
folclorist; Collboratori folclorilti la Revista de istorie, arheologie Fi filologie ;
Materialuri folcloristice ; Observagi finale.
Studiul subliniaza conceptia despre folclor exprimata de Gr. G. Tocilescu in
cele citeva studii publicate gi in Precuvintarea la Materialuri jolcloristke. Eicemple
edificatoare de texte pun in lumina' importanta colectiei.
Tocilescu scrie I. C. Chitimia a avut vederi juste asupra folclorului
0 putea s dea la lumina o colectie folclorica interesanta. Dar cind a pornit la
lucru, s-a grabit, a amestecat mereu materialele, rezultind o colectie publicata haotk,
fa.r5 nici un sistem, desi contine material valoros.
In primul rind, obtinind o subventie de 3 000 de lei de la IvEnisterul Instruc-
tiunii Publice, ministru fiind fostul lui coleg de liceu Spirit Haret, Tocilescu a
trimis pe teren, in diferite regiuni, in iulie-septembrie 1897, o echipa de 7 culegatori 92,
care au cules fiecare ce-a crezut gi cum a crezut de cuvinta. Ulterior, in 1898,
Tocilescu a intocnit un Chestionar folcloristic Si 1-a trimis invatatorilor, obtinind
material in plus.

92 Intre ei se numara M. Canianu, Al. Hodog, C. Nottara ; apoi tirierii

Christea Tapu, care a adunat peste 3 000 de bucati, Popescu-Ciocanel, Ion Odor,
Ion Ionescu.

512

www.dacoromanica.ro
 12

13- P. 1-1.A.SDEV,
professeur a l'Unieersit de Bucarest,
.Direetsur yineral Ilea Archives d'Etat de la Rieutnaule.
.- 1

6.1t.
4'40\
. Sit 2 1 2 ET
.

.41?" .... 4 -r110te..4 -L

1 ----; ';,- ,.---:-Cmkr-k-V5-"' '" r -1'

.
.. ;TV'
r .
( 4117 )4,
-
.16
/1--4.
4

41-e ,............ elt ..41.6., ..11/. 4 '' ... il

.r_. j I., / ......

...

070.-""e 0)e,
.
O-C) C4 10-0 GAD
/ */..--14.)0,-r
6
I

AL1VICr7,2-e C4:, le .....7,_,,,,,,, ,...., )e

(
eI 004.111 0.44
I

'; 4 ii

- - .
e., -j1

Carte de vizita a lui B. P. Hasdeu prin care-1 recomand pe Gr. G. Tocilescu

profesorului Leger.

www.dacoromanica.ro
 1
, /i-r,.
.
....; at; de.r.J;
27 ...yilie_g.

Ikut eaL,4/4/4 4,-

e.g.' L.L.,4, tact' 10/44../.4
i.Z.i;.:4, , at.... ; a
,
e,EV O., , AI.. 14 At. 4:4'. -4, 47.4.4.:,. *sox 6 1-.601,147-A; Ar ..3.461
, . 41/40,1.1- A.... mit, - bYe.--, c.t.........' 4 t-d(-.0 og-s. '
I,

11., dt. .0 0..-..

PA:- 0.-4- ss. 1,4.; . 1.7- z ....) L.
!a... a ace:. 4.4 x/ ;/-, )1,..;... -e. xxx 7,-.;- +-Ay, a 1. Ld
04 exxx ice 0..0( . _ ^tm e.<4 ....,..,......... 11.44 ...ft, 7 -a....- .
,,,
..4.4.4", a *4d:1- e.e. //./;/...a xxxx,-
1' a.. : 471. I 41. Astir.. ,

,
A.. ..Z I.
,r( 14.4.4 7 e.0 2404 la..4
4,1 r,04,74:i CA .} - < elea hr.44. de/.4. 04141,40,04 , 4,14 Fed 4.4 y- eT-.1.14`e.
. 411,1 a. / .04,1... 4.7 &IV, 04; iralf.14?...... 6 II liettAM-a-/a4;;Nasets. 4) da..... :4-c, at. e eSe Sliel ea,i,-;
A..... C.. ..4. I va 1.4 .A1:414.111 CJ. it 474.- IP/ /.._ ; .1 11.0,....4 2.0 J.4_4.6 /:;91,ed joy{
,;* 170ex xx /. .1.17 cox" axxOc- -t,
i

.10111:14/4 ;: $144...1-.4e4-71 ..Pmi ado A L.r e .4.04 ...Pt

!! ,- 4-- 4e$,Itiai. 0.6 or4.0. o1/141,4 e'ex: lese.1);:Ale. el.e

t
- 4.44 .4 0,4 44'; 1. 1.1.1.- ea/1.c_ 0,4 , #.119e.o. 0 J.;
44-.
--7,1.71.77..1. 4,4 /44...j... C. //I 4; .:go7o.t.
14i , *L-4= a/ X/ 0.4 ea./ o
AS.4.....717.0 34.1 444. e .14.4
I 4'4 ,-;
ea I. r-a.' S-4.4.
" xxxx... e0t. Pt:, . 717- ;4,* .
dm- (.411 aaf ra; 4.4 is., It.0.4.1.Ger e.I/ 4r4e
les,te prZ rxx st,./le.s1 0 fx. 01.2... /-.

r A7h1-If 44-'41e/u i. 14,6.

x .
4. 0.1.. A' Alt.& .;,...4 1$7= 4." 0Zcl
C. sax.' xxx 0.x. 0/...; ea.. ;
A o--441;" e/K fast&
xxxxxxx.

,
c..4 4..; at.Da.CC. ,.;;;,- 44,4404.4,c 4, $
Zxxx;xc. xxxx G 4,, =

-.
frOose. Arm'. I...a...4 ifr

to. f+' e.t.a

e

e. re.
4:. 4.4; c. MA
7471. dre.
14.4.,t4 75.4. 4 77
0.". , Get.11. 4444
in. 7:al/a; at aees....1.,4 .4"
e2 64.410,7- 1,:f. ca 41.4 7:::
r

alta.ate.- 4,444.4 74. a 1st eflt 4,

L
414:: Ace/ I. 44441.
, 4/ t. tee t... 174.44
, , 7 44// . , s ea 7.
=
A ta. CCeeeLs. J .4...4 ..44 ;

, /14.0.0.. 0.13itlx;
7
4,/740" a ,r6.44 44.. u l:es. A.A. late.., Le! tes ror-LAt .

www.dacoromanica.ro
2 I it, CH-915/.
 3
28
jfir & 444 744:i 4'n .4.4,;,,,tc,_44
/halt e.
Ile ea:2u) 04....t *. -
.f.of Att.. Ala
; eh,

N..y, 4 -a I
.
r.t; te
sz
m.ea.I
.. f: `.
I
/
or

.1,21./M
41*
dierfa: ese:4, ev,
psdtio.e400:4;417. 4,64L, 1.4-44
hftw, WA' ;
ha.; ,
.114
4i.74Ca ,e=1.4.1}..,
.74, 4 c<
4 444::.44..
1-4;
(#
49 60,4;
4:4447,C.Z.

e.
.1" 716, C.:. f ; 1:44,
;7: a e4.1'42( eglielryW
o,
0011.-
s AL- t-'-4.4st
^1.44-
Yaws... uas.,11,
1,..9440.
0, 4.,
L. 4a. 7 4.4 42..4 ,rt 4,.,, 6, z
4, , 4,7 Al 0 11 aet4.4. le yIK 1. 1144 5:y(-*+- fZe dr/t--,%-
,4.. 44-47'.441-, 744.. .1. /444.... (et te ifer;.4 /11 A.;-;..e-, ef;, 44,42', 4'43: 1.4
.
...1.41 74.4:- . sAAA 41, -& ..ds 4W.4447 41. 4'44'
.46;
AT,
!If foi ci" do ets+4..r. Ast 0,4;". `.. yo",/ /4.4 'a744 '7.1444

0 soca.; 14414 iti.h 4kl.4.4., Ai 442.. It; t4114 441./....

'947.44.1"..Z.747 17.1 64
cf/te 'tfitxt ere..tik
e04, 0- 4.44....; .4; 1.0/0-k at, 4".11s,
614 1,2004444..;, fa' fil4F.4. 6-14
4
t
* 4Z-4C...wk., tia saAA: 1 Ft, co a.., I oe - erisZsier.,..'orp.Z. NZ.
.
. .

/e- / 44,41 !a:41,0..0z gr /4,14... ta.', 447&&s Aci

4 'Alin e4 4.4. r .0441.4-1' 11;424?4; 1;07-.14'

. .
eattLefrif0 (0 4-, .1 o'c4.7 "ea., 7. odahrde,a a...1...o,
.

& 1/ f.....4?/4.04 4.6/ IF/Z..... .1. 1.-14',0--

et:.
-2fe-
eA.". 01,1*
icty....t .tot 64 44.4.44.4 et 14; CIA ea-
iA. 1:ar ot ev.i, /ev...... es.o..... CI LIB' 2e/0411-1/ M:
/ 4,

i.Z..- r4 et.,11-4" ::-....2114.-. Ga.t..- ed. .1.7414.2 .4X;

;4. GAs 7../444........P.e4..4.. avui,J*7 /e..:. or. 4
ilato/.44_,., cur /8, trA1141 14,44/4.11.74-., oft..70KA- .4._....
4
1144.4.4,-4, I ...... a/ 44./4(41,441. 74.4 2440...4 . it( Z,41.1-
: ?A; e41. A... .1.:- lot tattoo, .1f."..,
arol.7,.. 1, 2, 3, 4 Scrisoare inedit5. (din anul 1880) a lui
P. Ispirescu catre Gr. G. Tocilescu

www.dacoromanica.ro
b.Abis 4,. jt.,6,27/Y1, . -1.4i-

JL 1 ,
144 L'j V.11, ,.+.4,
Q.4.. 1.-714.- CA.11/4-A, k--.1411./44

I.A 4.4;.49-',11-1 .144 cLA WQ.4--t

71Lei z - t2e.:a' zit 7t,0QA, ini-) 1 y
.714 PA,
1.4-4/ 74144.444....
L.
4:4'.- tkL4"/7_, 144.
"
ed.
U.44..,, :Ls cA.Y"
Ic.ey
t
444.4
14.1,_ 44- k
(a,
Itt^44-44-
1.4 L4 Ltd,' ;AL C/I'Pr-(sKtt cunt-. (Lust L,
a.
(4:14 QtA/Ann. rTnc-nns, Lz .
CG
"^,
441-1,:a
4=-4; - DA,
41. Lk,
-1/4c, A. 74J ce,
5 'it,. Tiz4
,-ae, .1
$1, uLf 1.41 es-itax_;
sVZ./..,11L.
tt ,ts4,14,
41.1' LC'
(.0
-Lc a ,4

I I3
"fr.1/...414444,4
'Kidity7'iL5L;ke..VO-4,,;
6 21

14. 1.4.4 .2.44,4,. L.4Z4-- CA-4,111 4.42/1-

714. ea. artas-,
)) Zp7`
LL-') av, fak td, en,n,
1,41. _17',Lc, h. Len-
2-4 L-, Z4

I
L tt.

/,5W
, 1.41.1.4L LA

f
(444.4.,

vie 7":4
7
C4240%. C1...
rf 14:4 alyUq4-
$ ennnes7(1,s,n, IP
',ALLY 60. p t LA-
71-40.4 4,yit4e.4v4
IA.' 44 4 -
1, 2, 3 Scrisoare inedit a lui B. Ior-
gulescu (profesor din Buz6u, colabora-
0. F..1,71.4a4C-
1.247
tor la Materialuri folcloristice) ctre
4 t .41
Gr. G. Tocilescu

www.dacoromanica.ro
 98

Zanr.4' a AINfteft4.4C
/we gigf_ ..felLec , osu- -
CietI-4<
. .rnssa ... ar Annnat.A.

oax..., ,..",.:.,,,.._ zi.,...4 ; 24,01,..a, .4":

f4e0.44z 4./k.-er.,.......'", te I/WA 'la' unn Ananna i.!160-re-

10rewe , Jo' 0 fe-c 4.,4i kA,444.0.cl4e., #4,-;,;:,. A;
r44.1..
CA-3111 et- a p Al r A...., Foeidsek-e-
4.14,., 14-4
10'44'4- is
4....frwit4,44e; i,....G.
..p. 1,...di'..;
1, LAj
4 4.4
&Ala 1A, 4,44.;e4
72sei&e:; est_

44 e.4 .2...(44 0i- 14444P+1-- 14- 4 kx- k 0.-ttfele rer-t4-

p,-- P.
If/y=4

Aiff........9,
tra-,-- i

e.e.- 4. .44.1e.vb ae_....

1
e-sti,ar;1".
z.40,4.
?'
A
,
jezz4-rti_ tItt -
01,,:fuilZik. Ki A 1.L......"4.-1
.(
..
a 012-,

,
1 J2 91
13

4.4.444.
A 100 lizLit, a.--
414:. fra.1,4/ Mole!
C4 44,1 0144-Te - -
/hat il-40e4 , 4

u-okf,-; 1..ce. A 4414e4:,

4it 4,-1.4-44. I -,124.,we.
lt (ai 41.044/ r.-4
A; r- ef aei.47,e- A frm.

i4..1I4 .11001X Pl6r4.4''''

4t,
/14.1klb.
(Z ;1;7-11:4ei 7
\I'9.P?A14->* :Oa 4,4e1aA
1, 2, 3 Scrisoare inedit a lui Pericle
Papahagi catre Gr. G. Tocilescu CP44,4047
tc,
100
lel

www.dacoromanica.ro
!Ir
r ,'NNA .
&LIAO rtvilt+t4 4,4adiv- ivIntkoa, tuiliptuk .

tad. ne....1.1 aaall.aaa 41 e leetteee letalegataektaks ,taea

.1 at

ti.: I, WKS, alt.'

tem.. cerni.),t .

oet.stet kaaaatie , , t.,(4 a. tot gal .

.11.4.. wool.101 it, 611 J 71.A431i eswo,,

4.e0r0, I ;. .1,t;
uti:04 rya ki JA. Law,: (ea Lail '1411 , iyar-

raw.
I
M.4.4...Aailv,N.'iowvosimt

ut.. iettlain ,Lcu , sit . ,

A.U.totitt.: 1..z. ,14u. r _ t1.1.04 , J,,

.11 , Unix, #addi . AI laLaalatam most ,aa UFA,.
044 ..4tiola & -

vaut exjj salt ea ttitim WA. tit tin.ti -

tam) Jta littAI: ,kata . et., 46.1.1 tat.A1.4 1444.4 '34071, 664.

a into. 1{. 4rA liti5intaaa. t

eesei Vaal; kUo thla na$4 IA CJA

4;( Aidai ,.. hex. talia 0+.0 man cata ma, legag L,A,
is io14 it it ca. disa tivrittitit ti
,1,4AALat.. so& a. eataki ,y10.4tg, alislia purser ils4.1.41. oct tetrjtl, LIS
660 ,ftygg twat .. .

IL7.1ofdotli a aiyiat6 ...oluiert u louilkti, to tnot4.16.' a, Aqua .taigar..44

ix& In lati awl talmia ,x.tota.eitatea a, lick J, 41.44 6.41 eAtAa...141.
boo int 1;611.6 bail $1,inats_n ALa/ii . 4..

"

- .
'IL amt..) . CI , iaar 1. tilt pt.&
to./..1,1,.... 416. , s....41L Aar, Saa
w.16,1
Walt. Jet i.AIttle
, LIPM.1 .10" itittaa 0.1/ OP. OA 1.044fgaor .
1.14.gialf;ibta4
.1& .

Din manuscrisele lui Gr. G. Tocilescu: Project de lucrdri

privitoare la limba ;si istoria national&

www.dacoromanica.ro
 ' /
./) 4 %;?.
n,/

e
JV k:sY,C1:7
1.4&YV ,
r 6-
f.`.
..r

www.dacoromanica.ro
 -err2
(Alre4 s*
114,ed

1.1.k4.t.' um 4crin
ye
1.. e;,, 1=1 4,6:,,,- k- -4, 0
:._ ;,4ig4pe rn rrAiire 4
.../....
10
.1,l-- .0
all Ai , 3 en
CMFAMAI Eli
.2 a'49".
14;

0
A, , ,

1'..... .14 (/
es'"-
,-.' ;',.
til
` IP-O. 4
n i I= ot;d/,,I
.04a.0- ... -- c'st
# alllm.
= .04./...i
". so
pig On> li:,
. "-JO. u"
as,o7ik,
wo fi...t. in ce74 pm -_--,---

`4% 0 ir*
(-- so .
L
-r
- "
1 0 era 0, ,
tre Olio a aI I:

0' ------ ------

0
Sabi' 's "L sk, 't
OP C3
\11 %at,
B 43
<
f
\)

Din manuscrisele lui Gr. G. Tocilescu: PeFti dupd regiuni (Model de hart5.)

www.dacoromanica.ro
 In al doilea rind, n-a fkut nici o selectie in materialul venit giimad5
1-a introdus cu toptanul in colectie, desi unele lucruri n-au nici o valoare ", altele
n-au nici un raport cu creatia popular5, iar intre strigkuri mai ales sint obscenitki
care nu pot fi socotite creatii 94.
In al treilea rind, Tocilescu a pus materialul sub tipar pe reprize, in ordinea
sosirii lui, inch colectia a eapkat, prin trei addende uriase, excrescente monstruoase,
pierzind orice sistematizare (incercatl initial). Subimpktirile sint disproportionate
ca material. Din punctul acesta de vedere, colectia lui G. Dem. Teodorescu e mult
slIperioar.
Din aceasia publicare, in curgerea materialului a rezultat i o ordine nefi-
reascil in planul conceput in final, dar neimplinit : volumul I trebuia s contira
productille versificate, plus metafore, zieitori populare i medking populari In
proz5. ; volumul al II-lea, folclorul macedorominilor, iar volumul al III-lea, proiectat
dar neapkut, folclorul in prozg de pe teritoriul dacorordan. Planul este dezorganizat.
$i totusi colectia lui Tocilescu contine material si creatii populare pretioase,
uneori neinregistrate i necunoscute pida aici, in forma lui nou5.. Intre balade apar,
spre pild, Niculca 95, frumoasa fat'i a sirboaicei r5pit5; de turci, Cintecul lui Calin96
(balada lui Ion M Mare), Aga Balaceanu 97, persona; istoric asupra ckuia sekuie
Tocilescu in introducere pe baza variantelor culese pentru colectia sa i pe baza
relatkii cronicilor.
Intre cintecele haiducesti noi, colectia contine Cintecul lui Paun Haiducul 98,
Cintecul lui Sacalan, care full o herghelie turceasc i altele.
Printre piesele de valoare artisticg se numki balada Ilinca $andruluiln,
.4gufita al lui Topala 101 sau Cintecul lui Mocan Oleac 102, cu frumoase imagini.'
Se continua' exemplificarea cu alte texte condudente.
Concluzia studiului, dupa' o examinare atent'i atit a textelor valoroase cit
a celor incluse cu prea multi ingkluinti, este :

93 Vezi, spre pi1d, Materialuri, 12, p. 875 :

Foaie verde matostat,
M-ai iubit i tn-ai lkat,
Tugu, tugu, tugulas,
Dragu tatii &Maras etc.
94 Ibidem, p. 801, 959, 962, 1018.
95 Materialuri, I, p. 36.
96 Ibidem, p. 1C8.
91 Ibidem, p. 63, 65, 1265.
98 Ibidem, p. 175.
99 Ibidem, p. 186.
100 Ibidem, p. 35-
101 Ibidem, p. 53.
102 I bidem, p. 66.

513

www.dacoromanica.ro
 In consecinta, se poate spune a in colectia lui Tocilescu se gase5te destul
material folcloristic de insemnitate sociali, de valoare 5i de expresie artistica, care
trebuie insa selectat i ordonat 5tiintifice5te.
.Cunoscut mai mult ca arheolog i istoric, iar in domeniul folclorului ca
autor al unei colectii, Tocilescu a avut o conceptie innoitoare despre folclor, a fost
un cercetator i un animator al cercetarilor folclorice 5i a ajutat la tnersul kr
inainte."

Intr-un curs universitar, Folc lor literar romlinesc (Bucure5ti, Editura didactica
si pedagogica, 1967, p. 79), Barbu Theodorescu i Octav Faun apreciaza : Un
loc aparte ocupa lucrarea Materialuri folcloristice (1900), 3 volume, a arheologului
Gr. G. Tocilescu. Este cea mai mare 5i mai vasta colectie de folclor pe care o avem
pink' in prezent. Pornita din initiativa mfinistrului trivatamintului, Spiru C. Haret,
a fost conceputa ca un vast corpus al intregului folclor roman, dar realizata numai
in parte ca atare."

Gheorghe Vrabie, in Folclodsdca romata (Editura pentru literatura, 1968,

p. 228-235), face observatii asupra studiilor despre folclor ale lui Tocilescu
asupra unor aspecte ale colectiei Materialuri folcloristice. Intre afirmatii exista
uneori unele Vadite contradictii. Astfel, o data ni se spune c Bunele intentii ale
initiatorului culegerii s-au soldat intr-o mare masura cu e5ecuri, caci tinerii trimii
sa culeaga poezie populara, avind o slabl pregatire i lipsa de experienA au adunat
ce le-a ie5it in cale, mai ales de la informatori de mina a doua, lautari oH oameni
intilniti la periferia vietii de sat. Totu5i, variantele la epica popularl sint valoroase",
apoi : Totu5i, colectia realizata de catre allii, la indemnul lui, gynine valoroasa".
Deci bunele intentii nu s-au soldat cu e5ecuri... Tori cei trimi5i s culeaga erau
lipsiti de experienta ? M. Canianu (Muse inainte o colectie de mare valoare iar
Christea N. Tapu avea deja o activitate apreciabill in domeniu, o buna parte din
colectia sa fiind realizat5 inainte ca el s5; fie angajat de Gr. G. Tocilescu.
Paginile scrise de Gh. Vrabie contin ins i sugestii i observatii ce le-am
kat in seam a. in alcatuirea prezentei editii : La a reeditare a ei, ar trebui gash
crijlocul cel mai potrivit de a fi pusi in ordine, caci asa, haotic cum este distribuit,
materialul devine greu de utilizat. Cu acest prilej ar mai trebui pus in lumina rolul
insemnat pe care I-a avut Christian Tapu, invkator [sic] teleormanean, in adunarea
inaterialului. La cel dintli volum, care insumeaza cu mult pcste o mie de pagini,
socot c acesta ar trebui trecut drept autor al lui."

D. Caracostea, in volumele aparute postum Poezia tradidonala romelet, editie

critica de D. $andru, prefata de Ov. Birlea (Editura pentru literatura, 1969, IIII,

514

www.dacoromanica.ro
face numeroase referiri la colectia TocilescuTapu, in capitolul Miorite in Mun-
tenia si Oltenia. Interesante sint i consideratiile facute despre talentul informatorului
Florea Dragan din Bragadiru, Teleoman.

Prefatind o editie de popularizare din colectia coordonata de Gr. G. Toci-

lescu, Balade Fi doine (Editura tineretului, 1958, 309 p.), Marin Bucur remarca
bogatia i noutatea textelor din vasta colectie : Fapte revelatorii, prin care colec-
tia aduce o contributie de seama, sint in primul rind in capitolele rezervate cin-
tecelor batrinesti, baladelor, cintecelor haiducesti, unde o seama de balade imbo-
gatesc cunoasterea epicii populare. Dupa culegerea Poezii populare ale romanilor
adunate i intocmite de Vasile Alecsandri, colectia lui Tocilescu, dup sistemul
preconizat, are meritul de a reproduce materialul folcloric in forma lui autentica.
Poezia populara comunica in felul acesta acel aer de naturaleta specific ei, fr
a imprumuta stilul cutarui sau cutarui culegator.
Materialuri folcloristice formeazi de fapt prima noastra culegere de proportii,
care reflecta literatura i cultura empirica a unui popor in complexitatea mani-
festarilor."
M. Bucur face observatia c materialul propriu-zis infirma opinia lui Toci-
lescu (din Precuvintare) ca. momentul in care s-au facut culegerile era marcat de
o apasata secet a inspiratiei : Numarul mare de poezii aduce in ciuda parerii
pesimiste a editorului c folclorul dispare i culegerea trebuie ficuti pen tru a
stringe ultimele vestigii ale geniului poetic popular argumente contra, prin poe-
ziile populare noi, necunoscute pina atunci in vreo culegere, prin variantele nume-
roase ale poeziilor vechi. Faptele dovedesc ca in perioada culegerilor efectuate de
elevii lui Tocilescu, poeziile populare cunoscute din culegerile precedente erau in
Nina' inflorire."
Autorul prefetei nu subliniaza suficient rolul decisiv al lui Christea N. Tapu
si este dispus s acorde mai multe merite lui Tocilescu decit acesta a avut. Astfel,
este laudat'a ustradania sa la intoctnirea unui chestionar tiinific. Or, se stie ca
chestionarul era pur i simplu preluat dupa acela tiparit de Artur Gorovei in
5ezatoarea. De asemenea, exagerata este si afitz9atia potrivit ca'reia Materialurile 1-au
consacrat pe Tocilescu si in postura de... culegator. Doar cu trei texte ?

Doua studii care se refera exclusiv la contributiile teoretice ale lui Gr. G. To-
cilescu : Ovidiu Papadima, Folclorul in periodicele lui B. P. Hasdeu Traian"
Columna lui Traian"), in vol. Studii de istcnia literaturii romcine de la C. A. Ro-
seta la G. Calinescu, Editura Academiei R. S. Romania, 1968, p. 293-296 si
Adrian Fochi, Recherches compar4es de folklore sud-est europien, Bucarest, Associa-
tion Internationale d'Etudes du Sud-Est Europen, 1972, p. 40-41.

515

www.dacoromanica.ro
 0 densa, sobr i obiectivg prezentare a Materialurilor folcloristice semnea7.5
Ovidiu Birlea in Istoria folcloristicii romaneFti (Editura enciclopedica romang, 1974,
p. 310-313) :
,,Colectia publicati cuprinde peste 4000 de bucki, fiind numericeste aproxi-
mativ de aceeasi intindere cu colectia lui I. M. Moldovan si I. Pop Reteganul. Spe-
ciile sint, tinind seama de specificul lor si de intinderea repertoriului, inegal repre-
zentate. Doming doinele i strigaturile, care cuprind peste 2000 de poezii. Destul
de bine reprezentate sint i descintecele cu cele 440 variante, precum i baladele
cu 175 variante, dar ghicitorile, colindele i folclorul copiilor, precum i proverbele,
au fost culese sporadic de catre citiva, mai mult la intimplare. Nici distribuirea
teritoriala nu e proportionata, materialul provenind numai din 27 judete, uncle mai
bine reprezentate, altele abia incidental. Aceasta datoria inegaliatii contrastante a
culegatorilor, mai cu seama ca harnicie i scrupulozitate. In fruntea lor se situeazi
tingrul profesor Hristian N. Tapu, care culege singur vreo 3000 de bucki, deci
cam trei patrimi din intreaga colectie. El a strabgtut in cele 3 luni de vara jude-
tele Teleorman, Olt, Vilcea i Gorj, a mai cules apoi sporadic prin Bucuresti, pre-
cum si de la unii informatori din sudul Transilvaniei intilniti prih tar5.
Valoarea colectiei nu sta numai in cantitatea impresionana a materialului,
ci i in dezvgluirea folclorului din tinuturi neexplorate pinii atunci (judetele Tele-
orman, Olt, Vilcea, Gorj, Neamt, Putna). Culeggtorii au notat cu fidelitate ceea
ce au auzit cu unele obscenitki fund chiar prea zelosi in autenticitate oferind
o colectie care poate fi consu1tat fr rezerve. Singura scgdere ce se observa sub
acest aspect e o oarecare obosealg a informatorilor, vizibila la textele lungi, care
ar fi putut sa fie inlaturata prin notarea textului in timpul cintarii in surding.,
procedeu verificat pentru vivificarea memoriei. Colectia putea aspira la rangul de
model daca ar fi fost pregatita cu migala necesarg, incompatibili cu graba vcoor-
clonatoruluin care s-a dovedit cu totul absent, contributia lui trearginindu-se la pre-
faa, si la cele 3 balade culese de la un llutar din Bucovicioru-Dolj. Unele scaderi
Tin chiar din nerespectarea indicatiilor sale din chestionarul difuzat. Astfel, se
intilnesc in volum productii culte, cu rimg incrucisatg (p. 1048, 1130, 1133, 1134)
algturi de altele semipopulare (p. 1081 etc.), pe care le putea semnala oricine cu-
noaste mkar partial cintecul popular autentic, semn c Tocilescu nici mkar nu a
rasfoit colectia pe care si-a pus numele."

Profesorul Gheorghe I. Neagu, care a functionat multi ani la liceul teoretic

din orasul natal al lui Christea N. Tapu, s-a documentat timp indelungat pentru
alcituirea unui cuprinator studiu despre importantul folclorist. 0 parte din acest
studiu apare cu titlul Christea N. Tapu in Revista de etnografie fi folclor (tom. 23,
nr. 2, 1978, p. 209-229). Autorul stkuie asupra mediului (familial, scolar, univer-

5111

www.dacoromanica.ro
sitar) in care s-a format viitorul folclorist, aducind numeroase informatii inedite,
pentru ca apoi sa aduca lumini noi asupra inceputurilor preocuparii acestuia pentru
culegerca folclorului, asupra contributiei sale ',sive la realizarea colectiei
Materialuri folcloristice. Este analizat i studiul lui Chr. N. Tapu despre balada
Aga Balacpanu.
Prin colectia Tapu, regiuni necercetate pina atunci intra in aria foicloris-
tic a diferitelor teme, in primul rind jud. Teleorman. Un caz ilustrativ este al
baladei Mefterul Manole, pentru cunoasterea careia colectia Tapu aduce trei va-
riante, cite una pentru judetele Gorj, Vilcea i Teleorman. Cu ele aria de raspin-
dire a baladei se largea. Ele se adaugau celor abia doua variante romnesti, in ver-
suri, cunoscute pina la 1900, varianta Alecsandri (1853) si varianta G. Dem. Teo-
dorescu (1885), aceasta notata de la Petrea Cretul $olcanu, lautarul Brlilei...
Culegerea realizata de Chr. N. Tapu s-a impus de la inceput prin masivi-
tatea sa. Tocilescu, prezentind-o Ministerului Cultelor i Instructiunii Pub lice, scria
vsingura ar putea forma un gros volum de tipar ; dupa tiparirea ei, N. Iorga
apoi A. Gorovei o apreciau la 1000 si peste 1000 de pagini tiparite. La fel si
St. St. Tutescu in GhiluFul. Tapu insusi o aprecia la 40 000 de versuri. 0 colectie
atit de bogata, care intrece cu aiiroape 11 000 de versuri tot ce au adus ceilalti
colaboratori, acoperind o arie cuprinzind Oltenia intreaga, vestul Munteniei i sudul
Transilvaniei, nu se putea realiza numai in utrei luni aproape,,, cum sustinea'
Gr. G. Tocilescu, judecind totul din birou."
Alte observatii privesc tehnica de culegere a textelor populare folosifa de
Chr. N. Tapu : Pentru materfalele culese de el, Chr. N. Tapu da, cu putine exceptii,
informatii, pretioase, dar nu complete, privind culegerea. Indica numele i locul
informatorului, uneori i profesiunea, mai ales cind este lautar ; virsta informato-
rului si data culegerii le indica numai foarte rar, iar stiinta lor de carte nu o
nici date despre continutul i provenienta repertoriului celor cercetati sau al loca-
vizitate. In activitatea sa de folclorist culegator, este evidenta tendinta lui
Tapu de a surprinde folclorul in mediul sau natural de desfasurare."

Iordan Datcu semneaza in Dictionarul folclorigilor (Editura stiintifica si

enciclopedica, 1979) fise despre Gr. G. Tocilescu i Chr. N. Tapu. Despre ultimul
semneaz i articolul Christea N. Tapu (1874-1926), in Revista noasted, Focsani,
an. IX, nr. 67-68-69, ian.-mart. 1980, p. 1111 si 1133.

ApariOa volumului intli al acestei editii prilejuieste unor recenzenti formu-

larea de aurecieri asupra Materialurilor folcloristice. Prof. Traian Cantemir (0 noua
cdirie a Materialurilor folcloristice, in Cronica, Iasi, an. XV, nr. 38, 19 sept. 1980,
p. 5) scrie : Reeditarea Materialurilor folcloristice raspunde unei vechi i imperi-

617.

www.dacoromanica.ro
oase cerinte. Restrinsa la inventarul citorva biblioteci din tara, colectia nu mai
constituie un instrument de lucru la dispozitia oricui. Cuprinzind un volum im-
presionant de specii poetice i variante ale lor, ea concureaza atit ca vechime, cit
si ca importanta cu Poeziile populare romtine ale lui G. Demi. Teodorescu. Daca
autorul Pocziilor populare romane le-a adunat, in buni parte, personal, nu acelast
lucru se intimpl i cu colectia pe frontispiciul careia e trecut numele lui Grigore G.
Tocilescu. Dupa cum demonstreaza Iordan Datcu, in ampla i documentata Introdu-
cere la editia recent aparuta sub ingrijirea sa, meritul lui Grigore G. Tocilescu este
de a fi obtinut fondurile necesare imprimarii si de a fi alcatuit un colectiv de
folcloristi carora Ii s-au repartizat spre investigare diverse zone ale fa'rii. Harniciei
Ci priceperii lor se datoreste intregul cuprins al antologiei.
Dintre acestia, un merit deosebit ii revine lui Christea N. Tapu, care s-a
cvidentiat atit prin multitudinea materialelor culese, nu numai cu ocazia proiec-
tatelor volume, ci si mai inainte, cit i prin planurile de ordonare a varie-
ratii tor.'

Octav Nun (0 colectie reprezentativii de folclor romiinesc, in Romania lite-

rara, Buc., an. XIII, nr. 43, 23 oct. 1980, p. 8) subliniaza calitatile colectiei
aportul insemnat al lui Christea N. Tapu : Un alt merit incontestabil al colectiei
e 8i faptul c aduce lumini asupra repertoriului unor zone necunoscute sau foarte
putin cunoscute (Teleorman, Oh, Vilcea, Gorj, Nearnit, Putna) i prezinta pe unii
rapsozi de mare talent ca Tufa' Cosma din Barbatesti-Vilcea, Ion Stancu din Cucu-
ieti-Teleorman, Gh. Porumbescu din Novaci-Gorj, Iovan Bazavan din Giubega-Dolj
sau Florea Drag= din Bragadiru-Teleorman.
In incheiere, tinem sa. remarcam aleasa tinuta stiintifica a editiei semnate
de Iordan Datcu i s ne alaturam editorului in actul de dreptate facut lui Cris-
tea N. Tapu, al carui nume figureaza pe coperta editiei, asa cum trebuia s apara
si in prima editie."
Observatille privind colectia &int judicioase. Vrem sa nuantam numai obser-
vatia privitoare la contributia colectiei la explorarea unor zone necunoscute sau
foarte putin cunoscute". Ne referim la judetul de bastina al hti Chr. N. Tapu,
Teleorman. Fara indoiala ca. folclorul acestui judet apare masiv pentru prima data
in colectia la care a colaborat Tapu. Nu este el insa primul cercetator al acestui
judet. Ir anul 1885, 23 de invatatori din Teleorman trimit raspunsuri la chestionarul
lui B. P. Hasdeu. Au fost trimise texte tolclorice din comunele : Baltati, Baneasa,
Brinceni, Caravanetu, Ciocesti-Mindra, Cioara, Cringeni, Cucuieti, Dracea, Malu, Odaia,
Papa, Pielea, Pirlita, Riioasa, Scrioastea, Socetu, Spataru, Traian, Tufeni, Urluieni, Vi-
isoara, Voivoda. Vezi Ion Muslea, Ov. Birlea, Tipologia folclorului din ritspunsurile la
chestionarele lui B. P. Flasdeu, Buc., Tvfinerva, 1970, p. 102. Invatatori teleorma-
neni trimit 36 de raspunsuri si la chestionarele lui N. Densusianu, 12 in anul 1893

518

www.dacoromanica.ro
si 24 in anul 1S97. In manuscrisele de la BARSR se ggsesc numeroase caiete
continind variate materiale din comunele : Birla, Bragadiru, Belitori, Ciocesti, Crin-
geni, Ciurari, Dorobantu, Dracsanei, Frumoasa, Garagau, Lisa, Magurele, Mindra,
Mozkerki, Nenciulesti, Netoti-de-jos, Odaia, Pirlita, Slobozia-Mindra, Socetu, Spa-
tarei, Starita Piatra, Suhaia, Tit5restii-de-Sus, Urluieni, Virtoapele, Voivoda, Zim-
breasca. Vezi Adrian Fochi, Datini i eresuri populare de la sfirsitul secolului
al X1X-lea. Raspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densusianu, Bac., Minerva,
1976, p. XXVIII si XLIX.

Examinind primul volum al acestei editii, Adrian Fochi se opreste asupra a

doua aspecte esentiale :
Primul aspect are in vedere caracterul stiintific al reeditarii. Lipsa unui
criteriu de organizare in editia din 1900, intocmita cu o regretabila superficialitate,
facea din aceasti colectie o lucrare de neconsultat. $i are dreptate Iordan Datcu
atunci cind afirma ca lucrarea a fost mai mult citata decit citita. Or, actualul
editor nu s-a multumit cu reproducerea colectiei tale quale, ci a indeplinit i cea
mai dificilg obligatie a unui demers tiinific, introducind ordinea necesara in haosul
pe care Gr. G. Tocilescu nu stiuse sg-I evite la vremea sa. Astfel, editorul de acum
aplicg materialului sistemul de clasificare adoptat de Al. I. Amzulescu pentru ein-
tecul nostru epic traditional. Volumul intii, asa cum se prezintg acum, este un adec-
vat mijloc de studiu i consultare.
Al doilea aspect pe care tinem sg-1 subliniem este de ordinul eticii profe-
sionale. La 1900, Gr. G. Tocilescu, abuzind de pozitia pe care o avea in stiinta
romneasea si in cadrul comisiei folclorice alcatuite, la sugestia sa, de Ministerul
Invatamintului Public, s-a erijat in autor al culegerii, trecindu-se singur pe coperta
cu atributul de coordonator". De aceea, Iordan Datcu, sustinut de documente con-
cludente, a crezut necesar sg treaca pe noua ccpertg a volumului, alaturi de numele
arheologului i istoricului Gr. G. Tocilescu I pe cel al lui Chr. N. Tapu, prin-
cipalul autor al culegerii a carui contributie consta in 2202 texte cu 40 297 ver-
suri, mai mult decit toti ceilalti colaboratori luati la un loc. E necesar s araarn
un fapt nerelevat din cite stim de nimeni pina acum i anume ea profesorul
de limbi clasice Chr. N. Tapu este, de fapt, ping la 1900, cel mai important cule-
gkor de cintece epice romnesti (93 de subiecte culese, cu variante cu tot).'

In recenzia la primul volum al acestei edi;ii, poetul i escistul Ion Lotreanu

(Materialuri foleloristice ``, in Saptamina culturala a Capitalei, Buc., serie noua,
nr. 520, 21 noiembrie 1980) scrie intre altele : S-a facut, iata, cuvenita reparatie :
numele lui Christea N. Tapu a fost asezat pe cartea la care a contribuit in mod
substantial. Lasind in seama folcloristilor larnurirea in detalii a acestui caz, sg. punem

519

www.dacoromanica.ro
 in lumina valoarea Materialurilor folclorisdce i rolul capital al lui Gr. G. Toci-
lescu. Caci culegerea aceasta <mesistematica i cu prea rnulte cfoi albex. (risipa
de hirtie), cu transcrieri eronate i insolita de excrescente monstruoase (trei addende),
cu texte indecente i enormitati revoltatoarev este socotita astazi drept una din
ccle mai interesante din intreaga istorie a folcloristicu noastre. Iordan Datcu afirma
c Tocilescu A realizat co culegere de folclor pe care o mai nazuisera i altiiw
(intre cue Thu Maiorescu). Aria folclorica investigata a fost larga (27 de judete),
culegatorii n.-au intervenit in texte lasindu-le nealterata cnaivitatea*, calitatea pro-
ductiunilor fiind indiscutabia. Iar Precuvintarea elaborata de Gr. G. Tocilescu si-a
ocupat de mult locul ce i se cuvenea in corpul cstiintei folcloreluiy. romanesc.'

Prezentind edhia noastra, N. Constantinescu (Grigore G. Tocilescu, Christea

N. Tap, Materialuri folcloristice, I", in Contemporanul, nr. 48, 28 noiembrie 1980,
p. 13) subliniaza i actul de dreptate ce i s-a ficut lui Chr. N. Tapu : .Investigarea
atenta a conditiilor in care a fost realizati colectia, cercctarea documentelor sefe-
ritoare la publicarea acesteia ii conduc pe editor la concluzia c 'Dann cu drepturi
egale la culegerea i editarea imensului material folcloric cuprins in colectie a fost
profesorul Christea N. Tapu, al carui nume nu figureaza insa pe coperta edhiei
din 1900. I. Datcu face astfel un act de justitie morala, cerut imediat dupa apari-
tia colectiei de N. Iorga i sustinut ulterior de folcloristii I. C. Chhimia, Gh. Vrabie,
Gh. I. Neagu s.a., asezind numele lui Christea N. Tapu acolo unde meritele Sale
in elaborarea cmaterialurilor folcloristice* ii dadeau de mult dreptul sa stea. Urma-
rind ntodul in care colectia a fost receptaa si* apreciata in momentul aparitiei
si dupa aceea, editorul scrie o buna pagina de istorie a folcloristicii romanesti, din
care nu lipsesc implicatiile teoretice (modul de culegere, autenticitatea, clasificarea)."

www.dacoromanica.ro
 Glosar

A din padurile montane ; infloreste in

iulie-august.
adasta, vb. a astepta. Ape$, n. pr. mo Apes, personaj
aga, s. m. ofiter (comandant) din Irnitic (in descintece).
armata otomiana. aprinsatura, s. f. (in descintece) in-
alamat, adj. ferecat cu alma. flamatie ?
albeara, s. f. tulburare a vederii, ca- arliereu, s. m. arhiereu.
taracta. argint viu mercur, intoxicatie cu
alefteu, s. n. helesteu. mercur, folosit in trecut pentru tra-
f.
s. nisip (lat. arena). tamentul sifilisului cit i in far-
AWE?, s. f. portiune ornamentala niece pentru a provoca un ru unui
prin alesatura sau prin cusatura in dusman.
partea de sus a minecilor iilor. arvat, arva, s. m. din tam arva-
amelica, s. f. america, nume dat in tilor (paleosl. Harvath).
trecut unei pinze de bumbac de ca- arvunafi, S. m. pl. oameni tocmiti
litate inferioara. in slujba cuiva, arvuniti ?
anglezoaica, s. f. englezoaica, ter- astrolomie, s. f. astronomic.
men de ocara, pentru a denumi o avistrita, s. f. avestita, fiinta su-
fiin infernala. pranaturala care chinuieste mai ales
anted, s. n. poloboc, vas mare de copiii si-i imbolnavelte greu e Sanca
stejar, de tinut vin. sau Sarnca, numit i Avestita sau
antoniga', s. f. planta erbacee din Aripa-Satanei. E fiinta cea mai ne-
familia umbeliferelor, tulpina um- miloas i niai primejdioasi din
flata sub articulatii ; florile albe, toate duhurile necurate. (I. A. Can-
fructele aromatice ; creste prin tu- drea, Folclor medical romiin corn-
fisuri, piraie i prin poienile umede parat, 1944, 164.)

521

www.dacoromanica.ro
 avistricoi, s. m. v. avistrita. biinac, adj. oaches, brunet.
az de mare termen cu sens obscur. birneata, s. f. bring, briu, cinga-
Pleci cutare, / Pa cale, pg. ca- toare.
rare, / Ping la az de mare". s. f. dint. bitca, o ridicatura,
azimioara, s. f. azimg. o proeminenta, pe coastele muntelui
azma, s. f. azima. sus in deal, in bitculitg".
boanta, s. f. bunda.
boboalif, s f. orbita. Boboasele
ochilor".
bobou, s. ii. manta groasg farg-
baldac, s. n. baltag. neasca de ling si mai rar de par
bandraburca, s. f. cartof. de capra i pgina lina.
barabana, s. f. mba (mai era nu- bodirlau, s. m. cufundar, un soi
mita baraban, barabana) care se bi- de rata' cu penele negre i cu cio-
tea la vinzarea la mezat a unor cul ascutit.
lucruri. bolboiat, adj. holbat, speriat. Fu-
barton, s. n. catifea, mai ales rosie ; giti, noug. sparieti, / Noua bolbo-
funda, panglica. igi / $i noua spariete, / Noug bul-
barz ? ,barz de Rua'. boiete".
haze; s. f. anaterie a carei urzeall bolbotina, s. f. buruiene, ca stirul,
este de atg, cu batatura de bumbac. laptuca, urzica, tatineasa etc., care
baga, s. n. tutunul ars ce ramine se culeg spre a se fierbe i a se da
in pipa. ca hrana ratelor ; poame.
babarac, s. n. haina scurta, sino- borei, s. n. pl. boieri ?
nim cu laibarul. boitean, s. in. bustean.
baltac, s. n. baltoaca. bradina? A se feri de putina si
bancupa, s. f. moue& veche austro- a da de bradina".
ungara. bracie, s. f. bracire, bracinar.
bere, s. f. bautura. brina, s. f. cingatoare, briu.
berta, s. f. barta, cununa cu care brinca, s. f. erizipd.
fetele i impodobesc capul. bring, brineje,s. f. cingatoare (in-
beficar, s. m. cu trupul plin de gusta i lunga) cu care se incing
femeile peste catrinta.
bididiu, s. m. bidiviu. bro ftifor, s. n. v. brutuler.
biho, interj. du-te, fugi. Biho, mos- brotifor, s. n. v. brutulel.
neag b5trin". brutulq, s. n. brut, piine neagra
birau, s. m. dar i s. n. (la pl. birai care se da soldatilor.
si biraie), primar. bubat, s. n. varsat.
bird, s. m. b5dit5. babe dulci eczema infectioasa Ia
bintuiata, s. f. vatamare, suferiga. copii.
bintuitor, s. m. vgtamator. buccia, s. f. boccea.

522

www.dacoromanica.ro
buci, s. m. pleava ramasa dupa capeneag, s. n. haina lung i larga
vinturarea semintelor. Sarcinuta de care acopera tot corpul.
buci.` caroaie, s. f. ear** mare.
bucin, s. n. bucium. catina, s. f. numele a doi arbusti
budii, s. n. vas din lemn facut din spinosi : catina roie i catina alba.
doage. catraza, s. f. catran, gudron (din
bubadeica', s. f. duh rau (cf. buha distilarea carbunilor).
bufnita, buhadie buruiana mare). ceacau un fel de chipiu de parada,
bubai, s. m. taur. purtat de soldatii austrieci.
bun*, adj. bunatate. cenac, s. n. strachina mare.
bunghi, s. m. pl. bumbi (nasturi). Adam, s. n. arma avind forma unui
bura, s. f. haina barbateasca, te- baston cu secure la un capat.
suta din lina.
chindasi, vb. a chindisi.
burdu,sa, s. f. burduf de brinza.
chindeu, s. n. stergar.
burfa, s. f. haina murdara. Burfele
chioti, vb. a striga.
s5 le sp'llati.
buriu, s. n. vas din doage de lemn, chisea, s. f. vas mic de sticla,
de obicei mai mic decit un butoi ,?*1
cristal, portelan, nIetal, pentru ti-
avind forma unei roate. nut dulceata sau tutunul.
butlag, s. butoi mai ink. De
n. chilcoaie, s. f. piscoaie, uluc prin
sarac abia m trag / Pina aci la care curge faina la moara de apa
cel butlag, / Sb pui teava s mi-1 sau de vint ; vrana.
trag". chifieag, s. m. lapte de vaca pus la
bauguroaie, s. f. buturuga. prins, ping s-a inacrit, i dc pe
care s-a luat smintina.
chirdosi, vb. a pierde, a prapacli,
a nirnici.
chita, s. f. buchet.
chiticea, s. f. dim. cilia.
canceu, S. m. cana, urcior.
capular fi crucelar improvizari ver- chide, s. f. tichie.
bale curioase, provocate d versul chivera, s.f. chivara (coif, chipiu).
anterior in care apar cap si cruce ciacau, s. n. v. ceacau.
Te fac cruce i bisericuta la cap, / cibica, s. f. capela militareasca.
Capular la stinga, / Crucelar la
cilibiu, adj. elegant, fin, gratios,
dreapte. (0v. Densusianu, Limba
frurnos.
descintecelor, n Grai 4i suflet, vol.
IV, 1929-1930, vol. V, 1931 cinafel, adj. dragut, frumusel.
1932, vol. VI. 1933-1934.) ciocanas, s. n. dim. mean, paharel
ajmar, S. m. crismar. in forma' de sticluta, cu gitul strimt
.ceinti, vb. a prosti, a zapaci. si lung, din care se bea tined.

523

www.dacoromanica.ro
 ciochiaa, s. f. capatul dindarat al zate in unghi), pe care se pune
selei, de care se poate atirna trais- plugul.
ta, clasagii. cobirlug, s. n. cobila. Tot pe loc
ciof, s. m. v. ciuf. si pe hodina, / Ca dracul pe racla-
ciolpan, s. m. trunchi de arbore cina, / Ca dracul pe cobirlug, /
lamas in pamint, ale carui ramurt $apte fete trag la jug'.
au fost rupte de vint ori au putre- cochalanel ?
zit de vreme. cocita ? Unu-i tine cocita, / Unu-i
ciripiu, adj. drept, zvelt. pupa gurite.
ciuchita ? Nla uitai intr-o lule, / cocirP, s. f. mincare ciobaneasca
Ma vazui ciuchita me ; / M uitai fa'cuta din cas duke proaspat ames-
intr-o fluting, / M vazui fata ba- tecat cu jintuit.
tring". codau, s. m. nume de cline cio-
ciuf, s. m. barbat urit, pocit, slut, banesc.
hid. coghele, s. f. pl. cobile.
ciuha, s. f. sperietoare. colefi, vb. a se face moale, a se
ciump'agi, vb. a ciumpavi. moleid
ciumpavi, vb. -- a ciunti. comarnic, s. n. 1. coliba mica in
ciupdi, vb. a curata de fulgi o pa- care locuiesc ciobanii la sena', tim-
sare taiata. brar pentru ciobani ; 2. adapost
clinoaica, s. f. femela ciinelui. la stina care serveste la pastrarea
drtog, s. n. vizuina, culcus. si la uscarea casului ; 3. polita, scin-
drstaneasa, adj. planta veninarita dura sau leasa de nuiele pe care se
(avrameasa). Cirstaneasa avra- pune casul la uscat.
measa." ccnnina, s. f. ramasite de struguri
dmareaa, s. f. circiumarita. in teasc, dupa care s-a stors
cloud, s. n. pl. cistiguri. mustul.
dait, s. n. actiunea de a aseza in conac, s. n. distanfa de mers de la
un loc la altul, posta, masura de
clinci s. n. clenci. Pasarica albri drum cam de doua poste.
in coada, / Sari ici, sari colea, ' conci, s. n. cerc de lemn, de lina
De colea-n clinci !" impletita etc., invelit in pinza sau
clop, s. n. Cuiul de lemn sau de intr-o impletitura de par, pe care
fier ce serveste la inaditul tinjale- in unele regiuni de la ;ar it poarta
lor una de alta prin circei. Gat- femeile maritate pe crestetul capu-
beorii (caii) de la colt." lui, sub basma.
coada a marii, s. f. partea dinspre cop masura de capacitate de apro-
uscat a marii. ximativ un litru.
cobill, s. f. un fel de capra (fa- copitarifa, s. f. copita.
cuta din doua bucati de lemn ase- coptatura, s. f. buba coaptg.

524

www.dacoromanica.ro
corman, s. n. corman5, parte a D
plugului con fectionat5 din tabl de
owl, care deplaseaz5 lateral, r5s- dalac, s. n. c5rbune.
toarn5 0 m5runteste brazdele. dadulci, vb. a se dedulci, a se de-
corturi curti ? prinde, a se indulci cu sau la ceva ;
costarar, s. m. mester care spoieste a prinde gust de ceva.
unele vase cu cositor. daman ? Tata-mi suie la &man'.
costor-vostor cositor, joc de cu- danac, s. m. tidar in virsta de 14
vinte. 18 ani.
cota, vb. a c5uta. deconeci, s. m. diacon.
cotei bodei cglel. delnita, s. f. (In evul mediu, in
cote, s. f. pl. closete. Tara Romineasc5). Parte din hota-
covareasca, adj. faur5reasc5 (fier5- rul mosiei satului care se afla in
reasc5), satra cov5reascr. st5pinirea ereditar5 a unei familii
de Orani ce locuia in satul res-
craipar, s. cr4 moned5 mic5 de ar- pectiv.
gint, mai tirziu de aram5, care a destumila a se desumfla. Trupu
circulat in sudul Germaniei, in
lu (cutare) s-a destumflat."
Austro-Ungaria, in Transilvania 0
dimerlie, s. f. banit5 (pentru ce-
Bucovina, pini la sfirsitul secolu-
reale).
lui al XIX-lea, valorind a suta
dipla, s. f. vioar5.
parte dintr-un florin.
diplaF, s. m. viorist.
critar, s. m. V. ciiitar. divanie, s. f. loc de judecat5 (unde
cuca, s. f. deal Malt 0 izolat ; se tinea divanul).
virf de deal. dinac, s. m. v. danac.
cudalb, adj. bEtat, alb pe la mar- doba, s. f. tobl.
gini. dobaF, s. m. tobosar.
cununat, adj. (in descintece) se nu- dogorime, s. f. fierbintea15..
meste astfel cutitul pe care 1-a II- donicior, s. n. donit5.
nut mirele, la briu, sau mireasa, in dor, adv. doar.
sin, cind s-a cununat". (I. A. Can- dracit, adv. indr5cit.
drea, Folclor medical roman corn- druga, s. f. fus mare de tors.
parat, 374.) duce, s. F. pl. pl. de la dutch (mo-
ned5 ruseascl sau polonez5 de mic5
cur.; s. f. curea.
valoare, care a circulat 0 in firile
curaturi ? curaluri de nuiele. romine ?)
cumita, s. f. vatr5 (de piatr5) pe duhomnic, s. m. duhovnic.
care lucreala fierarul sau potcova- dubui, vb. a goni, a indep5rta. ,,De
rul 0 pe care 10 aseaz5 uneltele de la cutare te-am duhuit."
lucru. dura, s. f. hor5 ce se joac5 in ju-
cutitat, adj. brinc5 atitat5. detele Vilcea, Muscel, Brasov (Bran),

525

www.dacoromanica.ro
 Dobrogea, Ialomita. Cf. G. T. Ni- firfala, s. f. sfirseala.
culescu-Varone-Elena Costache Gai- florait ? Si oblu intr-o Ufa: au
nariu-Varone, Dictionarul jocurilor picat / $i s-au sculat tot flotait."
populate ton:ill:esti, 1979, p. 58. foitas bucata de hirtie (mai rar de
durime, s. f. durere (refacut dupa zdreanta) care se bate in teava
usturime). pustilor de sistem vechi, dupa ce
dutini ? Dar s v ducevi / In du- au fost incarcate cu praf si alice,
tini, / In vii, / In colovai". spre a amesteca ermetic incarcatura.
Termenul apare insa aici intr-un
text umpristic, i deci foitasul este
de urda".
fosicat, adj. inveninat, suferind de
fagura, s. f. fagure. diaree.
fapt, s. n. boala rezultati din vraji frang, s. m. franc, unitate monetara
Si farmece pe care si le faceau in in Romania.
trecut femeile. fragura, s. f. fraga. Gilcile fragu-
fagadau, s. n. circiuma, birt. liTele". Gilca e comparata cu o
felelat raspuns, replica, riposta. Eu-s frag5.
nevasta, / Tu barbat, / Sa-Ti dau framaturica, s. f. dim. farimatura.
tie felelat 7
fratinetesc, adj. fratesc, pentru frate,
fde, s. f. masura de capacitate pen-
guleras fratineyese.
tru lichide, egall cu circa trei sfer-
turi de litru. frigon ? $i i-om face picioarele
felezui, vb. a matura. frigon" (unui plugaras saractiy").
ferdaTei, s. f. ferdela, banita. frigura, s. f. probabil duh rau
fere, s. f. fiere. despre care se credea ca provoaca
feredeu, s. n. baie, cada pentru frigurile.
irnbaiat. friguroiu, s. m. v. frigura.
fermenea, s. f. haina scurta facuta frin, s. n. friu.
din stofa brodata cu fir sau cu ma- friole, s. f. pl. ? Mai baclivo,
tase, uneori captusita cu blana, pe / De ti-ar
sasule, placea friole, /
care o purtau odinioara boierii peste
Cum iti plac rumanele."
anteriu ; scurteici knblanit5 cu blan5
de oaie, purtata de ;arani. fumurica, adj. fumurie.
fior, s. n. (in descintece) trenlur. Cu furtare, s. n. firtai? (Bradul)
fiorele, / Cu ameyelele.` pe mine sa ma taie, / S ma faci
filteloasa, adj. luminare fisteloasr. trei furtare, / S ma puie pe trei
finogi, s. in. judecitor. care".
finogeasa, s. f. judecatoreasa. furnicar, s. m. cu trupul acoperit de
fintini, vb. a curge ca apa in fin- basici ((furnica). O facut masa
tina. nyare / $-o chemat tovi furnicarii."

526

www.dacoromanica.ro
 girnifei, s. f. arbore inrudit cu ste-
jarul cu tulpina dreapta a card
gadina, s. f. jivina, dihanie, animal scoarta are la exterior un strat sol-
sau pasare. In textul in cauza, pa- zos, cu frunze man, gra' petiol.
sire : Auzi gadina, cum ne cinta gitireaki, s. f. Are mama o giti-
patima". reata... / $i i-a facut lui birneatr.
garnicioara, s. f. dim. garnita, vas glida, s. f. glecla, sir.
de metal cu care se transporta lapte glie, s. f. bucata de pamint cu care
0 alte lichide. se azvirle in ceva (cineva) ; ne
geant Neicma de trei oca, / Trei zburatuream cu glii".
oca de geant in ea". gogleze, s. f. vorbe frumoase (si
gemesti, vb. $i popa care-a cetit / goale) spuse cuiva ; afirmatii, decla-
Sa fie blagoslovit, / Ca prea bine-a midi lipsite de insemnatate, de con-
gemestie. sistenta.
gheaofa pasare gheaosa". gonitoare, s. f. vaei in vremea
ghebuef ghebues di fatr. Fail cu gonitului.
gheba, cocosata ? gramnic, adj. grabnic.
ghena, s. f. gheena. gramnicei v. gramnie. Tu sa ie
ghigean (in descintece) Sa. mergi la duci... / la gramnicele tale.'
pas de lup, / La cap de ghigean". grauntea, s. f. forma pentru griun-
ghighiri, s. m. tele, terminatie de singular schim-
ficati.
bata.
ghindosi, vb. a chindisi.
granaturi, s. n. grenade.
ghiorghioliu, adj. rosu deschis, tran-
dafiriu. grindei, s. n. una din partile corn-
ponente ale plugului cp tractiune
ghilinel, s. m. visinel.
animala, care leaga intre de toate
ginerezi le aseza [poloagele de griu] celelalte elemente.
in ginerezr. grivazi Creste-un mar si-on par t
giubea, s. f. Haing lung5 0 larga 5i-on grivazi in cheutori".
din postav (fin), adesea captusita cu
gringurei, S. m. grauri.
blana, purtata, in trecut, de boieri ;
haina larga 0 lung de postav pur- grooi, vb. grohli.
tata de preoli 0, in uncle locuri, gros inchisoare.
de tarani. groliP, s. f. monecla divizionara,
gimfa, vb. a umfla. de argint, austriaca.
gimfatura, s. f. umflatura. gruhni, vb. a grohai.
gingoaze, s. f. epitet depreciativ gunuitur4, s. f. murclarie.
pentru anumiti tineri. $i-o ramas gun, vb. ---, a face gura la o tesatura,
gingoazele / SI sarute fetele." a face inceputul unei tesitmi.

527

www.dacoromanica.ro
 honved, s. m. soldat din infanteria
maghiara in evul antediu ; soldat din
halagiuca, s. f. halaciuga, tufa', desis. armata pedestra austro-ungara.
haraba, s. f. 6114 miare folosita hopaie, s. f. flacara.
pentru transportul grinelor si al al- horcani, vb. a sforai.
tor poveri. horholina, s. f. hoasca, porecla data
haraga, s. f. arac. unei fete batrine.
harava, s. f. v. haraba. hudita, s. f. ulita.
harraba, s. f. Caci ca ea multe hugi Ca e moara pe supt hugr.
/ Mai de neam / $i mai
gasesc... hodobaie hodobaie claie".
ceva, / Nu ca ea o hartaba."
hartapale, s. f. pl. zdrente, rupturi.
hazna, s. f. folos.
halaoi, halaoaie, adj. greu, lenes,
trindav. iboste, s. f. iuboste, dragoste.
haiscrwi, s. f. punga de tutun, con- icosar, s. m. 1. irmilic ; 2. cercei
fectionata din piele de bou (hasca). sau salba confectionata din icosari.
hele, pron. cele. igreta, s. f. manunchi de pene de
heliste, s. f. vieliste, in bataia vIn- egret a. sau de fire albe, folosit ca
tului. podoabi la palarii, la chipie militare.
heripa, s. f. aripa. imurhic, s. rt. manta de ploaie.
hirotic, s. m. pare a fi o formatie iortoman, adj. bogat (in turme) ;
spontana din verbul hirotoni, daca chipes, viteaz, mindru.
nu cumva o forma' populara pentru irmilic, s. m. moneda turceasca de
eretic. Vazui popi i hirotici / Cu argint, mai rar de aur, care a
dascali i gramatici." circulat si la noi (mai ales in Mol-
Mcii, vb. alunga cu interjectia
a dova) in prima jumatate a secolului
hici". Si-am zburat la maicuta... / al XIX-lea.
Maid, nu mg Ma' S. i. visinel.
hintuiala, s. f. (in descintece de ilic, s. n. caciula de blana scumpa
friguri) : Luati-i racorile / $i pri- sau de postav de format mare ci-
meala / $i hintuiale. lindrica sau cu fundul patrat (din
hoher, s. m. calau, gide, hingher. alt material) purtata de domni, de
hobit, s. n. v. hobot. boieri i uneori de sotiile lor, iar
hobot, s. n. hobot, basma purtata mai tirziu de negustori, de lautari.
de mireasa. ischitaci ,,Fiind caii mai fugaci / $i
hodrui, vb. (in descintece) : 5i sa din gull ischitacr.
se duca in coadele marilor, / In izda, vb. actiunea facuta de izdat.
copitele ciutelor, / In raclacinele bra- izdat, s. colici intestinali.
zilor. / Acolo s hodruiasca, / Acolo izinit, adj. slabit din cauza nein-
sa prinzeasca." grijirii (a traiului rau).

528

www.dacoromanica.ro
izitir, s. n. exercitiu militar. Inhobota, vb. a pune hobotul pe cap,
vb. a face exercitii militare. v. hobot.
iznou din nou. intilnitura, s. f. boa.15 despre care se
credea ca era pricinuit de intil-
nirea cu vreun spirit rau.
inzaezit, adj. v. zalezit.

imbarburat (e), adj. ascutit, birbure

se numeste partea din jos a ascu-
tisului unei securi ; la plural bar-
burii securilor" (B. P. Hasdeu, Ety- jipat, adj. cu jep, jeg, murdarie.
mologicum...). joimarite, s. f. pl. eufemism1 pentru
Imbirnat (e), adj. Cu niste mlini iele.
albe imbirnate." Citatul acesta este juchi, vb. a jupui.
explicat in dictionare in doua feluri : judo, s. m. judecator.
incrucisate ca doua birne" i um- jugan, S. m. cal juganit.
flate, groase ca doua birne". jurlitt, s. f. Jurjiti pestriti, musci
irnblaci, s. unealta (rudimentara) cu pi peliti" (Descintec pentru musca-
care se bateau cerealele, plantele cu tura de serpe).
pastai pentru a se scoate setrintele.
imbota, vb. a se bosumfla, a se
imbufna.
imbucatari, vb. a imbucatati, a face
bucati, a taia in bucati. lamoste, s. f. diaree.
impelina, vb. a face (ceva) amar ca laz, s. n. teren intelenit.
pelinul. laietesc, adj. de tigan laic; (nomad).
implaselat v. plaselat. lamosti, vb. v. lamoste.
impruji, vb. a pruji. Onea voini- latunoi, s. f. gaura, raritura pe
celul strujaste, / Imprujeste." care o produce in urzeala o tesatoare
incanit, adj. innegrit, vopsit in negru. nedibace, dind doua fire intr-o 135-
incinde, vb. a incinge, a arde cu taie, sau rupind firele.
flacara mare, a se aprinde Bine. /cast, s. f. impletitura de nuiele cu
intintatura, s. f. farmec, vraja. rol de pod improvizat. Trecui 01-
indrevi (a se), vb. a se inzdraveni ? tul pe la leasa."
ingheza, vb. a necheza ? Nu-ngheza legumi, vb. a bea sau a minca cu
ca cad, / Nu zbera ca vacile." masura, a consuma cu cumpatare ;
inghiora, vb. Alune-nghiorate". a economisi ceva.
ingimfa, vb. a umfla. leita, s. f. dim. leu, mprieda valo-
ingringona, vb. a cinta ca grangurii ? rind odinioara o jurnatate de leu
Trei porumbei ca-mi zburara... / $i (2Cr de piarale).
cintara-ngringonara." leoreli vaci leoreli".

529

www.dacoromanica.ro
lespadau, s. n. cearaf. ha un margheolie, s. f. afectare, sclifoseala,
arpe rau / Ce stai pe lespadau." fandoseala.
lemte (sau Leeasca) joc intilnit in ma,scat, adj. cu litere mari. Altu
comune din jud. Bacau. Cf. G. T. scrie mai macat, I Ca frunza de
Niculescu-Varone, Elena Costache par uscat."
Gainariu-Varone, Dictionarul jocu- mutilca, s. f. v. madilca.
rilor populare rometnefti, p. 122. matracuca, s. f. femeie urita si
s. m. pl. cai ? Si-o scos prost imbracatg ; femeie proasta,
doisprezece lighinti, / Ca focul de bleaga ; femeie rea i vulgara ; fe-
iuti." meie stricata.
lipan, S. m. ne-a trimis pe noi, trei matricolat, adj. inmatriculat.
lipani". macarel, adv. macar.
lipiscan, s. m. lipscan, negustor care maduha, s. f. Inkluva.
vindea, pe pietele romineti, marfuri mauler, s. m. gniadular.
aduse de la Lipsca. midulos, adj. ciolanos, cu oase mafi.
lipitura, s. f. boala provocata de magan de la sine, singur, din pro-
o mare spaima prbvenita din dra- prie iniiativL
goste. malaute, s. f. malaie? $i bEetu
liule, s. f. lulea. aa de putin minca, / Douasprezece
logodie, s. f. logodna. m515.uve ridica."
livezea, s. f. manaltergura, s. f. prosop, tergar.
lumit, adj. numit, cunoscut. ,,De miirtaci, vb. a pune martacii (stilpi,
toata' lumea lurnit." birne, pafi de lemn) la o casa notia.
lungoare, s. f. febra tifoida. matika, s. f. v. madilca.
lunina, s. f. matricata, adj. (in descintece) creati !
spontana, cu sens neprecizat. Ma-
trice matricata, / Ce vii cu gura
cascata, /Sn-mbuci din (cutare) o
data."
m:itrice, s. f. colici intestinali.
rnadilca, s. f. ganglion inflamat. mazeirat, adj. cu bobul mare ca
malotea, s. f. scurteica femeiasca' mazarea, macat.
imblanitg, larga in partea de jos 0 mertic, s. m. vas de lemn pentru
cu guler de blana. masuratul cerealelor.
marnulan, s. m. duh ru, diavol care mefina, s. f. piele de oaie sau de
aduce pocituri. Derivat din Mamona. capra, tabacita, folosita la confec-
mamuloaica, s. f. v. mamulan, tionarea unor obiecte de imbraca-
mamornigi, s. f. diavoliTa. minte, mai ales la captuirea incal-
mamornitoi, s. m. diavol. tamintei.
marachina, s. f. marochin ? $1 metricioi, s. m. duh rau care pro-
papuci de marachina." duce colici ?

530

www.dacoromanica.ro
mieli, s. f. pl. miele. etc." (I. A. Candrea, Folclor medical
mierra, s. f. masura de capacitate romanesc comparat, p. 165.)
pentru cereale i alte produse agri- muscalagiu, s. m. cintaret din nai.
cole. musculeste, adj. miuscaleste, ruseste.
milostive, s. f. pl. eufemism pentru mustra, S. f. instructie
iele. murg, S. n. anrurg.
miluri De sapte miluri de loc I-a murg (a), adj. negru-roscat, castaniu
gonit." inchis, cenusiu, pestrit.
mirka, s. f. mierita, miere.
misori, vb. sub munti i-a misore.
mistreaa buba mistreatr.
mistrai, adj. pestrit.
misela, vb. a se vaicari, a se tin- naramgiu, adj. portocaliu.
gui, a se plinge, a se vaita. natra, s. f. parte a urzelii aflaa
misula, vb. v. misela. intre ite i sulul dinapoi al raz-
mineca, vb. a se scula dis-de-di- boiului de tesut.
mineata. naduli, vb. a nv1i, a se napusti.
modilca, s. f. ganglion inflamat. najit, s. n. nume generic dat nevral-
modru, s. n. chip, fel, mijloc, pu- giilor, durerilor de dinti, inflarna-
tinta, posibilitate. Odor urechii.
moroi, S. rn. strigoi, vircolac, pri- naptalcda, s. f. caldura foarte mare,
colici. arsita, zaduf, febra (cauzati de
moroaica, s. f. v. moroi. boala).
mostafilca, s. f. ganglion inflamat. naplai, vb. a se sufoca, a se inabusi,
mosta filci, vb. a se umfla (ganglio- din cauza caldurii sau a febrei.
nii). napra, s. f. napraua, imbracaminte,
mostofilca, s. f. v. mostafila. costum, rochie.
moWnoana, s. f. obiect descintat de nastimi, vb. a nave, a ivi.
care se folosea persoana care facea nastrapioara, s. f. dim. nastrapa,
vraji. vas (de baut) ; cana, potir, cupa.
neaus, adj. neaos ?
motalca, s. f. ganglion inflamat.
negor (in descintece) cu sens nepre-
motintoc, adj. natintoc, dating. cizat.
mucos, adj. obraznic, impertinent. neriu, adv. mieriu, de culoare al-
,.$i-o strigoaica rosie mucoasa." bastra ?
Muma-Paclurii, s. f. O alta fiinta netoresc, adj. (in descintece) de netot,
mitologica, de care se tem toate specific netotilor.
mamele ce au copii mici, e Muma-Pa- nistriu Ce frunza bate ? / Frunza
durii, numit i Vidma Padurii, Fata teiului / $i-a nistriulur.
Padua Surata din padure, Mama nistrapatra piatra nistrapatra".
huciului, Padureana sau Paduroaica nocet, s. n. nucet, livada." de nuci.

531

www.dacoromanica.ro
noji, vb. a pune deoparte, a eco- paratica, bubg paraticg".
notnisi. paradoaiat, s. f. (in descintece)
Sg'-ti inveti drgcoii tgi / 5i pa-
raoloaicele tele'.
0 parochimen a veni la parochimen".
patrontab S. n. cartusierg.
oblici, vb. a prinde de veste, a padioara, s. f. dim. de la padie,
afla, a auzi. padina (loc aproape plan sau usor
ogna, s. f. masg pe la orele cinci scobit, acoperit cu iarbg, aflat pe
dupg-arniazg. virful unui deal, intre doi munti).
obrinteala, s. f. inflammie a unei painjineala, s. f. planta 5514 (An-
rgni. theramosum).
olac, S. m. curier special, sot, palatui, vb. a locui intr-un palat,
mesager. a trgi in belsug.
oleag, s. n. oleab, acaret. Cg. acolo parade, adj. portocaliu.
vg este lgcasul i oleabul." parugean, s. en. par (porn).
olicai, vb. a se vgita, a se tingui. patcel, s. m. dint, pat.
onit, adj. unit. patrejei, s. m. pgtrunjel.
orbariya, s. f. orbalt (erizipel, brincg). patrunchi, adj. prost, ton; natgrau.
orbituri, s. f. pl. orbitele ochilor. paun, s. m. pang de pgun. Nun
orman, s. n. pgdure, vgioagg lin- verde-n cap mi-am pus."
piduritg ; loc de Aune, cu tufisuri, pecelui, vb. a pecetlui ?
rezervat pentru ingrgsarea turmelor pefchir, s. n. stergar, prosop, serve;
de capre i oi. fatg de masg.
ort, s. m., s. n. monedg de valoare peteala, s. f. betealg, fir lung de
micg, reprezentind a patra parte din- metal auriu sau argintiu.
tr-un leu vechi, adid zece parale. pica Cui este pica deas g. s pof-
otic, s. n. lopgticg cu care se curkg teascl la masg".
depgmint brgzdarul i cormana pidwime, s. F. piele.
plugului. piersecat, adj. vIngt, de culoarea
oticnitura, s. f. sfortare de a respira piersicii.
sau de a vomita. pilota, s. f. un fel de plapumg.
ctopaie, s. f. calk cu otopgile". piparele, s. f. pl. Sg fad seceri,
secerele, / Cu dintii de piparele".
piscan, S. n. pisc.
pirlaz, s. n. plrleaz.
pirmac, s. m. parrnac, grilaj, ba-
palcgi, vb. a vorbi intruna. lustradg.
pantlica, s. f. panglicg. plara, s. f. placg dreptunghiularg
par, s. m. pahar, dar i cu sensul de ardezie pe care scriau cu condei
de stilp. de piatrg scolarii Incepgtori.

532

www.dacoromanica.ro
plaselat, adj. prevazut cu plasele. precaz in expresia a-i umbla cuiva
Pligi, vb. a plivi. in pricae, a-i dori sau a-i pregati
poara, s. f, cearta, gilceava, vrajba. raul.
A se pune in poara cu cineva (a primiti, vb. paduchele premetea".
se contrazice, a se impotrivi). pretitie, s. f. scrinteali.
pochefti Si-mi pune (calului) s'aua prigori, vb. a se franifinta, a se per-
pochestr. peli.
poclon, S. n. plocon. privicatoare, s. f. privighetoare.
pogani:i, s. m. argat, baiat care propele, s. f. pl. proptele.
mina vitele la arat. prosob, s. n. prosop.
poboarei, s. f. povara. Cind vazu pugn, S. rn. pumn.
pustiefag, s. n. pustiu.
atitea care nncarcate cu pohoarg."
pohod Cu chilug in pohod".
polcura, s. f. dim. polca, haina
femeiasca scurta, de stofa, croita pe
talie.
ramat, S. n. zgomot mare.
ponoslui, vb. a birfi, a ponegri, a rafoq Woes de purtat".
defairna, a inventa cuiva ponoase. rafuiala, s. f. calcul, plan. 11.5fu-
ponturele Colea-n vale-n ponturele". iala de-acasa nu se potriveste cu
porfiug, s. f. Sa m fac portiuse". aceea din tirg."
primal, s. n. morman, grarnada, raghemint, S. n. regiment.
multirne. rag/air, adj. jugurile raglaite".
potc24 s, f. duh necurat (in des- raged, s. f. regula ?
cintece). raguta, S. f. recrut.
potcoi, s. m. v. porca. (di) ri, s. m. pl. boala de stomac ;
dureri cu junghiuri din talpile pins
potecaraf, s. m. farmacist.
in genunchii picioarelor.
potica, s. f. farmacie. ranichi, s. in. rinichi.
potingel, s. in. dim. poting (lam, rapune, vb. a se nimici, a disparea,
curea etc.), care leaga plugul de a apune.
grindei. rashira, vb. a rasfira.
potlogoroasa, adj. rupta, facuta plo- raspieri, vb. a pieri cu totul, a se
toage. prapadi.
dim. de la ravoci, vb. a ravasi.
poturei, S. m. pl.
razlog, s. m. bucata lunga de lemn
poturi (pantaloni).
sau despicata din trunchiul unui co-
povirni, vb. a se inclina, a se pac intrebuintata la ingradituri.
apleca. ridird, s. f. ridiche.
pozonar, s. n. buzunar. rimnitor, s. m. spirit infernal, fer-
prabalui, vb. a probalui, a incerca ? rnecator (care face farmece).

533

www.dacoromanica.ro
rimnitura, s. f. vraja, fermecatura. i cu frunze persistente lucioase, una
rindeaua, s. f. joc intilnit in unele cu flori albastre (Vinca herbacea),
comune din Arges. Cf. G. T. Nicu- cealalt1 cu flori albastre, rosii sau
lescu-Varone, Elena Costache Gai- albe (Vinca minor).
nariu-Varone, Dictionarul jocurilor sancelat V. simcelat.
populare romanesti, 146. sarbezi, v. a se altera, a se strica.
rinza, s. f. stomac. sclava, s. f. slava.
robodias, s. m. robotas, clacas. Sa sclabi, vb. a slabi.
ma coseasca cosasii, / Sa ma stringa scorovaie, s. f. vagauna.
robodiasii." scrisa, s. f. ursita, soarta.
rogoaze, S. m. pl. numele mai multor scufitita, s. f. scufita ? Iar in
plante erbacee care cresc prin mlas- fundul scufititei / Este o peatra
tini, finete umede. nestimata."
rotorata, adj. de forma rotunda. Cu sfantoaica, s. f. moneda care valora
poalele rotorate." jumatate de sfant.
mind, s. F. numele unei moncde tur- sfete sfint.
cesti de aur, emisa spre sfirsitul sfintele, s. f. pl. eufemism pentru
evului mediu, care a circulat in iele.
farile romanesti in prima jumatate sfrant, s. m. mince-o sfrantu".
a secolului al XIX-lea. sgancuta, s. f. di.n. sganca.
rumineala, s. f. fard, dresuri. sileaf, s. n. briu lax in care se
ruminea, s. f. rumeneal, fard. purtau infipte diferite arme.
ruseste (sau Rusasca) hora atestata silevestrita, s. f. duh rau (de la
in unele comune din judetele Boto- sf. Silvestru, al bisericii ortodoxe,
sani, Suceava, Bacau, Neamt, Vran- sarbatorit in ziva de 2 ianuarie).
cea, Iasi, Tulcea, Constanta, Galati. simcdat, adj. ascutit, egos.
ruseli, s. f. pl. roeli, inrosiri ale sineca (a se), vb. a se trezi din
pielii. somn, a se scula (de la lat. ex-
omnicare).
sinra, s. f. sanctuar.
smult, smulta, adj. smuls.
snaga, s. f. putere, virtute.
saftiu $i la git saftiu fore. soare sec (in descintece) insolatie,
saia, saiele, s. f. adapost (improvi- cefalalgie.
zat) pentru vite, in special pentri somni, vb. a dormi.
oi. sorb, s. n. virtej.
salitru silitra ? soroci, vb. a sorti, a destina.
saraolie, s. f. saraho!ie ? Dzcit in sort, s. tn (in vechiul sistem de re-
saraolie, / Mai bine cu puica -n vie." crutare) a recruta pentru indepli-
saschiu, s. rn. numele a doua plante nirea serviciului militar prin siste-
crbacee cu tulpina intinsa pe pamint mul sortilor.

534

www.dacoromanica.ro
spa'nantoasa, adj. care inspaiminta, strupalnic curea ? (in cintecele de
sperietoare. catanie) sub barba strupalnicu".
spare:ilia, vb. formatie obscura ; cf. studenirii, s. f. stomatita.
sparge, a se risipi. sucman, s. n. suman
spitai, S. n. spital. sucna, s. f. rochie.
spiprie, s. f. farmacie. sudumi (a se), vb. sodomi (surpa,
sprafca, s. f. cercetare (judecato- nimici), muntele s-a sudumit".
reasca) ; ancheta. suflanie, s. f. suflare, tot ce are
spurc, s. n. nume ce se da la dife- suflet, f Hurl.
rite boll (reumatism, tifos). suglie, s. f. nadragi de suglie".
spurcatele, s. f. pl. v. spurca0i. surdumaci, s. m. colici intestinali.
spurcafii,S. Tn. pl. nume m.:taforic surupa, vb. a surpa.
pentru diavol.
spurda, s. f. o anume mincare ? O
sa va fac o gustare... / Pe urma sa $
ni se mai faca spura."
spuzeaki, s. f. urticarie. pica, s. f. ambarcatiune cu vele
stamboala, s. f. banit'a ; continutul sau cu visle, folosita mai ales la
unei ban4e. transportul marfurilor. Luntre fa-
stanifte, s. f. loc racoros, umbros cuta dintr-un trunchi de copac sco-
unde se odihnesc vitele vara. bit, cu o singur visl, folosita la
stariste, s. m. staroste (la nunta). pescuit.
srarnut, S. n. stranut. lapchie, s. f. sapca.
stihlos busuioc verde stihlos". far o piatra albastra' care era folo-
stohor, s. m. fiecare dintre parii sau sita la vraji. Cu sar te-am insem-
dintre scindurile inguste (cu virful nat."
ascutit) din care se fac gardurile. fehiicea, s. f. dim. fabacii, broderie
stoler, s. m. timplar, dulgher. in ajur facuta (cu afa alba) la ca-
strajamafter, S. m. strajamester, phi- masi, la fete de masa, milieuri etc.
tonier (major). ferpcirie, s.F. loc unde stau serpii.
strafiga, vb. cu cutitul te-am stra- ferpet -- Verde frunza de serpent'.
figat". finor, S. n. snur, siret, gaitan.
lodolan, s. n. femur (la animale).
stra'maturii, s. f. destramatura, Itn
fogor, s. m. cumnat ; ruda prin ali-
nroale de facut ornamente pe ca-
mita.
rnasi ori pe canava.
Foimane, s. f. pl. eufemism pentru
stremuralira, s. f. stramurarifi, stra- iele.
murare ? Foitan, s. m. dracul.
strichi, vb. (despre animale) a fugi sopirlaita, s. f. sopirla, difterie, an-
cind sint atacate de streche. ghina difterica.
strug, S. fl. strung. 'up si fug, S. f. sosea.

535

www.dacoromanica.ro
fuftac, s. m. mune& polonez5 (de trecatura, s. f. gastroenterita.
argint), care a circulat si in Tara train, adj. de trei ani.
noastra. traine, adj. Cerbul Tretine.
pg5e, s. m. cizmar. trevire ,,D-o minastire din trevire.
4:it:air, adj. 5(3.44. trezvit, adj. trezit.
tricnitura, s. f. vine de la s. stric-
nea ; impunsaturi cu stricneaua pen-
tru a lua singe.
trindeala, s. f. trincrivie, lene.
trinji, s. m. pl. hemoroizi.
tapoet (serpi) cu limbile tapoete". trinjoaica, s. f. v. trinji.
tastur tastur verdi". troaca, s. f. cutia craniana.
tabuiet, s. n. skulet. trupita, s. f. parte a plugului legata
tiricioare, s. f. pl. dim. tar4e. de grindei, alcatuit din cormana,
tau, s. n. ap5 seiatoare putin adin- brazdar si plaz.
ca, balta.
tul7ilos, adj. cu tuleie.
teapd, s. f. 1. soi, fel, fire, caracter ; tuna, vb. a intra, a patrunde.
2. stare, treapta, rang social, con- turchez, adj. albastru deschis, vine-
ditie socialg. tiu.
te flu, s. n. nt. O purcea dete cu turlac, adj. ametit de bautura, cher-
teflu". chelit ; zapacit, nauc.
terepentin, s. terebentina. turmulice, s. f. dim. turma.
terezie, s. f. instrumpt de cintarit. turungiu, adj. portocaliu.
tihnica, s. f. (in descintece) probabil
un duh al linitii, tihnei, odihnei.
Tihnica ii da tihnelile."
tiuga, s. f. un fel de dovleac, plosca.
timpinat, adj. intilnit, intimpinat.
tirlioara, s. f. dim. tirla. tcipoi De-o fi deocheat de..., / De
thug, s. F. v. tirlioara. tapoi cu tapoaicr.
tiromeala, s. f. lincezeala. ticna, s. f. zapacita, minte turbu-
tirtan, s. n. (in descintec de jude- rata.
cata) diavol. ticura, vb. a ciupi. Vivor invivo-
tond, vb. a prosti pe ckeva ((tont rat... / Nu junghia, / Nu ticura."
adj., prost, neghiob). ripui, vb. a tipa, a striga.
topseca, vb. a invenina, a intoxica. fitron, S. m. 'emit
torM, s. F. tolba. titic cicic ? lina vopsita rosu aprins.
to_orcapi, S. f. facalet. Cu camaa de title, / Tncheiata cu
toxaca, vb. v. topseca. borangic."

536

www.dacoromanica.ro
tocni, vb. a ciocni. Sarpe mare vifor, s. m. durere de masele.
te-ai fkut... / Cu gura / L-ai toe- viforoaica, S. f. V. vifor.
nit.d vileag in vileagul vintulur.
tolind, S. f. zdreanta ; femeie rea ; vinitic, s. m. vinetic, moneda vene-
tirra. tiana de aur care a circulat in tre-
futuica tutuica furca". cut si in farile rominesti.
vintre, s. f. pintece ; abdomen,
burta.
virisoara, s. f. dim. vita, suvita
de par.
ucide, vb. (in descintece) a strivi pe vis vax ?
cineva in bataie aproape sa-1 vilnic Ravas de la vilnicu / Ca-ii
omoare. vine ibovnicur.
udi, vb. a ramine. vint, vb. vintui ? (vint ? Pleca orn
unghet, s. n. ungher, cation. vint, / La padure mare vinta".
unghete v. unghet. virlan, s. m. un fel de peste ?
urdina, vb. a circula ? Poteceaua
virvori In Tara virvorilor / In Ita-
dupa vale, / Hang d-o fata mare / lia am plecat".
Urdinind la vrajitoare." vostor costor, vostor`.
urdura, vb. a face urdori.
vrista, s. f. buchet de flori.
ufori (ai s. in. pl. usor (est)
s't usor (vest), laturile verticale ale
cadrului uii ori ferestrei.

V zar, s. n. zahar.
zararne Nu vezi voinic de zarante, /
vavird, s. f. duh rau (in descin- I-au dus in thane'.
tece). zara, s. f. lichid albicios i acrisor
vajit najite, vajite". care ramine dupa ce s-a ales untul.
valacai, vb. a se plinge, a se jeli zablau, s. n. pinza de cilti sau de
(valeu). par de capra, din care se fac cergi,
valit(a) (corabioara) De valuri va- laicere etc. ; tol, pkura.
litae. zaletit, adj. V. zalezit.
veleat, s. n. termen, hotar in timp. zalezit, adj. slab, Fara vlaga, ama-
vermenita, s. f. Murarii la verme- fit.
nitele lord. zaliite, s. f. In zalistea vintului,
velca, s. f. cercul lat (vacalia) in zapodie, s. f. ascunzatoare ? strim-
care este fixata sita. A fi trecut toare ? In zapodia rugului, / In
prin ciur i vesca." helistea vintului."

537

www.dacoromanica.ro
zarneii, vb. a zornii. zivelca, s. f. z5ve1c5, fiecare din
zburator, s. m. Acesta, dup5 cre- cele dou5 fote dreptunghiulare, cu
dinta unora, e un spirit litigator dungi, sau brodate cu flori, care se
care scoboar noaptea in casele oa- poart5 una in fa a. si alta in spate,
menilor si chinuieste fetele si ne- ca fust5.
vestele, pricinuindu-le, prin neodihn5 zmerdios cal zmerdios".
si fr5mintare, nenum5rate vingtai pe zobeala, s. f. (in descintece) boal5
corp 4i o mare obosea15." (1. A. care const5 in zdrobirea, sfirimarea
Candrea, Folclorul medical roman trupului, dureri in tot corpul.
comparat, 1944, 156.) zorzonale, s. f. zorzoane ?
zapritura, zeprituri, s. f. (in des- zuvelca, s. f. v. zivelca.
cintece) retentie de uring. zuier zuier de fluier".

www.dacoromanica.ro
 Sumar

www.dacoromanica.ro
POEZIA OBICEIURILOR TRADITIONALE . . . 5
I. Colinde 7
II. Plugusoare
HI. Sorcova
IV. Cintece de stea
V. Vasilca
VI. [Verge lul]
, . ..... 36
50
52
55
57

POEZIA EVENIMENTELOR CELOR MAI DE SEAMA

ALE VIETH . . . 59
I. Nasterea (Cintece de leagln) 61
II. Nunta 62
Inmormintarea 88

DESCINTECE 95
1. De ins'gratolire 97
2. De dragoste (de scris'a) 106
3. De protejare a omului 34.;

MEDICINA POPULARA 353

GHICITORI 361

CINTECE DE COPII 195

VERSURI GLUMETE 407

INTREBARI $1 RASPUNSURI
[POVESTEA NUMERELOR] . ... 411
415

541

www.dacoromanica.ro
ANECDOTE 419
PROVERBE 423
LOCUTIUNI SI IDIOTISME 437
FRINTURI DE LIMBA SI ZICATORI 457
CUVINTE PARTICULARE
TEXTE PSEUDOPOPULARE
CALENDARUL POPULAR
.. 469
475
483

Comentarii 489
Glosar 521

www.dacoromanica.ro
 Lector: IOAN SERB
Tehnoredactor: POMPILIU STATNAI
Burl de lipar 06.0.1981. Coll ed. 41,43. Coll tipar 34.
Planp iipar 4.
Tiparul. executat sub comanda
nr. 101 la
Intreprinderea poligratica
13 Decernbrie 1918".
str. Grigore Alexandrescu nr.89-97
Bucuresti
do, Republica Socialist Romnia

www.dacoromanica.ro
 Aprig contestatd la aparitie, impusd apoi
trudnic, intratd practic in toate drepturile
ei abia in ultimele decenii, datoritii compre-
hensiunii unor exegeti ca I. C. Chitimia ci
Ov. Birlea (subscriem la cele spuse de aces-
it.
ta : o colectie care poate fi consultatd
fard rezerve"), Materialurile folcloristice
sint o colectie de referintii.
IORDAN DATCU

!.

I.

-.44

56

Lei 24,50
'

www.dacoromanica.ro