Se aprobă,

Manager
Petronela-Alina Sulicu

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE

Capitolul 1. Premise teoretice. Relația risc - securitate

In terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca aceea stare a
sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare și îmbolnăvire profesională.
In limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de fi la adăpost de orice pericol iar riscul posibilitatea de a
ajunge într-o primejdie, pericol potențial.
Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca starea sistemului de
muncă în care riscul de accidentare și îmbolnăvire este zero.
Prin urmare, securitatea și riscul de accidentare sunt două noțiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.
In realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cu caracter absolut.
Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potențial de accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un
risc rezidual datorită imprevizibilității acțiunii omului. Dacă nu se fac intervenții corectoare pe parcurs, acest risc rezidual
crește, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin “îmbătrânire”.
In consecință, sistemele pot fi caracterizate prin “niveluri de securitate”, respectiv “niveluri de risc”, ca
indicatori cantitativi ai stărilor de securitate si risc.
Definind securitatea ca o funcție de risc y = fix), unde y = 1/x se poate afirma relația că un sistem va fi cu atât
mai sigur cu cât nivelul de risc va fi mai mic, cu alte cuvinte securitatea este inversul riscului.
Am figurat mai jos relația risc - securitate.

În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al riscului diferit de zero
dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca și o limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un
nivel atât de scăzut de securitate.
Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securității muncii prin probabilitatea cu care, într-un
proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire profesională, cu o anumită frecvență și gravitate a
consecințelor.
într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcție de gravitatea și probabilitatea de
producere a consecințelor, prin suprafața unui dreptunghi F1, dezvoltat pe verticală; rezultă că aceeași suprafață poate fi
exprimată și printr-un pătrat F2 sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontală.
Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe axele de coordonate,
obținem o curbă cu alura de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele două variabile: gravitate - probabilitate.

Pentru reprezentarea riscului funcție de gravitate și probabilitate, standardul CEN -812/85 definește o astfel de curbă
drept “curbă de acceptibilitate a riscului

Această curbă permite diferențierea între riscul acceptabil și cel incceptabil.

Astfel, riscul de producere a unui eveniment A, cu consecințe grave, dar frecvență foarte mică, situat sub curba
de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecințe mai puțin grave, dar cu o
probabilitate mai mare de apariție, ale cărui coordonate se situează deasupra curbei este inacceptail.
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea tratare a riscului ridică
două probleme:
cum se stabilesc coordonatele riscului (cuplul gravitate - probabilitate);
ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele inacceptabile.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost relația risc- factor de
risc. Se știe că existența riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenței factorilor de risc de accidentare și
îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate
coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care acțiunea unui factor de risc poate conduce la accident și gravitatea
consecinței acțiunii factorului de risc asupra victimei.
In consecință, pentru evaluarea riscului/securității este necesară parcurgerea următoarelor etape:
a. - identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
b. - stabilirea consecințelor acțiunii asupra victimei, respectiv gravitatea lor;
c. - stabilirea probabilității de acțiune a lor asupra executantului;
 d. - atribuirea nivelurilor de risc în funcție de gravitatea și probabilitatea consecințelor acțiunii factorilor de
risc.

Capitolul 2. Descrierea metodei de evaluare a nivelului de risc

Metoda are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc pe loc de muncă, pe baza analizei sistemice și
evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională. Aplicarea metodei se finalizează cu trei documente:
 fișa de evaluare a locului de muncă;
 fișa de măsuri de prevenire;
 managementul riscurilor de accidentare.
Esența metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (locul de muncă) pe baza
unor liste de control prestabilite și cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinației dintre gravitate și frecvența
consecinței maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporțional cu nivelul de risc.
Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:
 constituirea echipei de evaluare;
 definirea sistemului de analizat;
 identificarea factorilor de risc din sistem;
 evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
 ierarhizarea riscurilor și stabilirea priorităților de prevenire;
 propunerea măsurilor de prevenire și a barierelor tehnice;
 managementul riscurilor.
 Capitolul 3. Evaluarea nivelului de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională

3.1 Sistemul de muncă: „Serviciul valorificarea tradiției populare”

3.1.1 Scopul sistemului de muncă analizat este acela de a efectua operații specifice în vederea obținerii
materialelor de prezentare și promovare precum și pentru realizarea altor produse și materiale specifice activității
C.J.C.P.C.T.
3.1.2 Executant: tehnoredactor, editor imagine, cameraman, țesătoare, referent.
3.1.3 Sarcina de muncă: executarea operațiilor specifice și executarea operațiilor de editare documente, operații
de țesătorie manuală, deplasare pe teren;
3.1.4 Echipamentele de muncă: calculator, copiator, imprimantă, scanner, laminator, cameră foto, cameră video.
3.1.5 Mediul de muncă reprezintă totalitatea condițiilor fizice, chimice, biologice și psihosociale în care
executantul își desfășoară activitatea, cuprinde: mediul fizic ambiant și mediul social.
3.1.6 Activitatea constă din realizarea materialelor necesare producerii suportului pentru promovarea
activităților specifice ale C.J.C.P.C.T, precum și realizarea materialelor textile în războaie de țesut manual.
3.1.7 Operațiile de muncă constau în principal în editare documente, fotografiere, filmare, editare imagine și
montaj precum și operații specifice activităților de țesătorie.
3.1.8 Activitatea se desfășoară și pe teren ceea ce implică deplasarea executantului pietonal sau cu
autovehiculele angajatorului.

3.2 Sistemul de muncă: „Compartiment așezăminte culturale, artă

neprofesionistă”
3.2.1 Scopul sistemului de muncă analizat este acela de a efectua operații specifice în vederea promovării
așezămintelor culturale precum și organizarea unor acțiuni de promovare a artei neprofesioniste.
3.2.2 Executant: referent.
3.2.3 Sarcina de muncă: executarea operațiilor specifice și executarea operațiilor de editare documente,
deplasare pe teren;
3.2.4 Echipamentele de muncă: calculator, imprimantă.
3.2.5 Mediul de muncă reprezintă totalitatea condițiilor fizice, chimice, biologice și psihosociale în care
executantul își desfășoară activitatea, cuprinde: mediul fizic ambiant și mediul social.
3.2.6 Activitatea constă din pregătirea și realizarea acțiunilor specifice legate de așezămintele culturale din
județ.
3.2.7 Operațiile de muncă constau în principal în editare documente.
3.2.8 Activitatea se desfășoară și pe teren ceea ce implică deplasarea executantului pietonal sau cu
autovehiculele angajatorului.

3.3 Sistemul de muncă: „Birou spectacole, festivaluri, tineret”

3.3.1 Scopul sistemului de muncă analizat este acela de a efectua operații specifice în vederea promovării îi
realizării unor spectacole și activități culturale pentru tineret.
3.3.2 Executant: referent, curier.
3.3.3 Sarcina de muncă: executarea operațiilor specifice și executarea operațiilor de editare documente,
comunicare, organizare de spectacole, deplasare pe teren;
3.3.4 Echipamentele de muncă: calculator, imprimantă, copiator, instalații de sonorizare și lumini.
3.3.5 Mediul de muncă reprezintă totalitatea condițiilor fizice, chimice, biologice și psihosociale în care
executantul își desfășoară activitatea, cuprinde: mediul fizic ambiant și mediul social.
3.3.6 Activitatea constă din pregătirea și realizarea acțiunilor specifice legate de spectacole, festivaluri îi alte
activități culturale pentru tineret.
3.3.7 Operațiile de muncă constau în principal în editare documente, comunicare telefonică, impresariat,
organizare spectacole.
3.3.8 Activitatea se desfășoară și pe teren ceea ce implică deplasarea executantului pietonal sau cu
autovehiculele angajatorului.

3.4 Sistemul de muncă: “Compartimentul financiar contabil”

3.4.1 Scopul sistemului de munca analizat este acela de ține evidența contabilă și de a efectua operațiuni bancare
sau de a coordona diferite activități
3.4.2 Executant: secretară, jurist, contabil, referent, marketing
3.4.3 Sarcina de muncă: executarea operațiilor financiar contabile, editare documente, evidențe diverse;
3.4.4 Echipamentele de muncă, calculator, imprimantă.
 3.4.5 Mediul de munca reprezintă totalitatea condițiilor fizice, chimice, biologice și psihosociale în care
executantul își desfășoară activitatea, cuprinde: mediul fizic ambiant și mediul social.
3.4.6 Activitatea constă din ținerea evidențelor contabile, editarea diverselor documente, deplasări la diverse
instituții.
3.4.7 Operațiile de muncă constă în introducerea datelor contabile în memoria electronică a calculatorului,
efectuarea de plăți, completarea unor documente contabile și informative .

3.5 Sistemul de muncă: “Birou tehnic administrativ”

3.5.1 Scopul sistemului de muncă analizat este acela de a efectua operații de întreținere a curățeniei, întreținere
a echipamentelor de la sediu precum și a utilităților de deservesc spațiile proprii, precum și operațiunile de transport
persoane cu autocarul, transport rutier cu celelalte autovehicule ale instituției..
3.5.2 Executant: referent, șofer, îngrijitor.
3.5.3 Sarcina de muncă: executarea operațiilor specifice fiecărei încadrări în parte conform cu fișa postului;
3.5.4 Echipamentele de muncă: calculator, imprimantă, autovehiculele instituției, redresor încărcare baterii,
aspirator praf.
3.5.5 Mediul de muncă reprezintă totalitatea condițiilor fizice, chimice, biologice și psihosociale în care
executantul își desfășoară activitatea, cuprinde: mediul fizic ambiant și mediul social.
3.5.6 Activitatea constă din pentru fiecare încadrare și meserie din: operații de editare documente, conducerea
autovehiculului pe drumurile publice, curățenie în spațiile instituției.
3.5.7 Operațiile de muncă constă în principal în operațiile specifice meseriilor exercitate de executanți.
3.5.8 Există situația în care executantul este nevoit să lucreze la înălțime pe scări sau schele.
3.5.9 Activitatea principală se desfășoară și în deplasare.
 Capitolul 4. Identificarea factorilor de risc

Factorii de risc de accidentare și îmbolnăvire profesionale sunt factori (însușiri, stări, procese, fenomene,
comportamente) proprii elementelor sistemului de muncă care pot provoca, în anumite condiții, accidente sau boli
profesionale.
Deoarece factorii de risc se regăsesc la nivelul fiecărui element al sistemului de muncă, rezultă o clasificare a
factorilor de risc care se impune este cel al elementului generator, conform căruia distingem:
factori de risc proprii executantului;
factori de risc proprii sarcinii de muncă;
factori de risc proprii mijloacelor de producție;
factori de risc proprii mediului de muncă;

4.1 Serviciul valorificarea tradiției populare

A, Executant.
A. l Efectuarea defectuoasă de manevre.
B, Sarcina de muncă.
B. 1 Solicitare fizică prin adoptarea unor poziții de lucru forțate sau vicioase.
B.2 Accident de circulație
C. Echipamente de muncă
C. 1 Factori de risc mecanic.
C. 1.1 Deplasări sub efectul gravitației rostogolire
C.2 Factori de risc electric
C2.1 Prin atingere directă
C2.2 Prin atingere indirectă

4.2 Compartiment așezăminte culturale, artă neprofesionistă

A. Executant.
B. l Efectuarea defectuoasă de manevre.
C. Sarcina de muncă.
8 . 1 Solicitare fizică prin adoptarea unor poziții de lucru forțate sau vicioase.
9 .2 Accident de circulație
D. Echipamente de muncă
C. 1 Factori de risc mecanic.
C. 1.1 Deplasări sub efectul gravitației rostogolire
C.2 Factori de risc electric
C2.1 Prin atingere directă
C2.2 Prin atingere indirectă

4.3 Birou spectacole, festivaluri, tineret

A, Executant.
A. l Efectuarea defectuoasă de manevre.
B, Sarcina de muncă.
B.1 Solicitare fizică prin adoptarea unor poziții de lucru forțate sau vicioase.
B.2 Accident de circulație
B. Echipamente de muncă
C. l Factori de risc mecanic.
C. 1.1 Deplasări sub efectul gravitației rostogolire
C. 2 Factori de risc electric
C2.1 Prin atingere directă
C2.2 Prin atingere indirectă
4.4 Compartimentul financiar contabil

A. Executant.
 A. 1 Efectuarea defectuoasă de manevre.
B, Sarcina de muncă.
B. 1 Solicitare fizică prin adoptarea unor poziții de lucru forțate sau vicioase.
B.2 Accident de circulație
C. Echipamente de muncă
C. 1 Factori de risc mecanic.
C. 1.1 Deplasări sub efectul gravitației rostogolire
C.2 Factori de risc electric
C2.1 Prin atingere directă
C2.2 Prin atingere indirectă

4.5 Birou tehnic administrativ

A. Executant
A. 1 Efectuarea defectuoasă de manevre.
A. 1.1 Efectuarea de operații neprevăzute prin pornirea echipamentelor tehnice.
A.2 Omisiunea prin neutilizarea mijloacelor de protecție.
A.2.1 Lucrul la înălțime fără utilizarea E.I.P. din dotare
B. Sarcina de muncă
8 . 1 Solicitare fizică prin adoptarea unor poziții de lucru forțate sau vicioase.
9 .2 Accident de circulație
C. Echipamente de muncă
C. 1 Factori de risc mecanic.
C. 1.1 Deplasări sub efectul gravitației rostogolire.
C. 1.2 Suprafețe înțepătoare.
C.2 Factori de risc termic.
C2.1 Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafețelor
C.3 Factori de risc electric.
C. 3.1 Atingere directă.
C.3.2 Atingere indirectă.
D. Mediul de muncă
D. l Pulberi în aer

Întocmit,
Responsabil SSM
Cociaș Marcel