UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE
CURS POSTUNIVERSITAR DE PERFECŢIONARE:
„EVALUATOR AL RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ ÎN SISTEMUL DE MUNCĂ”

LUCRARE DE ABSOLVIRE

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI

ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ PENTRU LOCUL
DE MUNCĂ „ZIDAR - TENCUITOR“ DIN CADRUL
S.C. TIGMA SRL CRAIOVA

COORDONATOR:
Conf.univ.dr.ing. BABUT GABRIEL

ABSOLVENT:
ING. SIRBU ALEXANDRU

2007
 CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………......... 3

PARTEA I: PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI

PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ…………………………………............. 5
CAPITOLUL 1: PREMISE TEORETICE………………………………………….. 6
1.1.Relaţia risc – securitate……………………………………...………… 6
1.2.Noţiunea de risc acceptabil…………………………………................. 7
1.3.Determinarea coordonatelor riscului………………………………....... 9
CAPITOLUL 2: DESCRIEREA METODEI………………………………….…..… 18
2.1.Scop şi finalitate……………………………………..………...........… 18
2.2.Principiul metodei……………………………………………….…..... 18
2.3.Utilizatori potenţiali………………………………………………...… 18
2.4.Etapele metodei……………………………………………….....…...... 19
2.5.Instrumente de lucru utilizate………………………………………..... 19
CAPITOLUL 3: APLICAREA METODEI………………………………….....….. 22
3.1.Procedura de lucru…………………………………………………… 22
3.2.Condiţii de aplicare…………………………………………...........…. 26
3.3.Consideraţii privind utilizarea tehnicii de calcul automate în aplicarea
metodei şi gestiunea computerizată a riscurilor………..……..........…... 26
PARTEA a II-a: UTILIZAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI
PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ…………………………….........… 28
CAPITOLUL 4: EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PENTRU LOCUL DE MUNCĂ
„ZIDAR - TENCUITOR” DIN CADRU S.C TIGMA SRL CRAIOVA 29
4.1.Procesul de muncă………………………………….……….……...........29
4.2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat…………........ 29
4.3.Factorii de risc identificaţi……………….…………………….….......... 31
4.4.Fişa de evaluare a locului de muncă………………………….…............ 33
4.5.Fişa de măsuri propuse……………………………………….…............ 37
4.6.Interpretarea rezultatelor evaluării…………………………….…............53
4.7.Legenda................................................................................................... 54
4.8.Reprezentare grafica a nivelului factorilor de risc ........................... 56
4.9.Reprezentare grafica procentuala a nivelului factorlior de risc ... 57

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………….……….... 58

Anexa 1: Lista de identificare a factorilor de risc……………………………….…...… 59

Anexa 2: Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului
uman …………………………………………………..……………………........... 63
Anexa 3: Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc
asupra organismului uman………………………………………………..….......... 66
Anexa 4: Grila de evaluare a riscurilor combinaţie între gravitatea consecinţelor şi
probabilitatea producerii lor……………………………..…………………............ 67
Anexa 5: Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate……………….………..… 68
Anexa 6: Fişa de evaluare a locului de muncă………………………….…………..…. 69
Anexa 7: Fişa de măsuri propuse…………………………………….……………..…. 70
2
 Anexa 8: Ordinea ierarhică a măsurilor de prevenire…………………………..............71

INTRODUCERE

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi

îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea
analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a
resurselor pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat
şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa
consecinţei maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin astfel niveluri de risc parţiale
pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI
812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate
practică. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în România după standardul european amintit, în
capitolul 6 precizează că „factorii ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt
probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii şi gravitatea maximă previzibilă a
leziunii sau afectării sănătăţii”.
Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă conţine următoarele prevederi care
vizează obligativitatea evaluării riscurilor:
 angajatorul are obligaţia „să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau
preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă” (art. 7, alin. 4, lit.
a);
 angajatorul are obligaţia „să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor
pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la
riscuri specifice” (art. 12, alin. 1, lit. a).
De asemenea, prin prevederile art. 13, lit. b, Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii
în muncă stabileşte faptul că, pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi
pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia „să
întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice

3
şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de
muncă specifice unităţii”.
Pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale angajatorilor în domeniul evaluării
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională au fost concepute şi sunt utilizate în prezent
un număr relativ mare de metode.
Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial şi naţional pentru evaluarea
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, în cadrul lucrării de dizertaţie s-a optat
pentru utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti. Această metodă a fost avizată de
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în anul 1993 şi a fost experimentată până în prezent în
majoritatea ramurilor industriale, aducându-i-se permanent îmbunătăţiri.
Metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti face parte din categoria metodelor analitice,
semicantitative şi constă, în esenţă, în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat
(loc de muncă) cu ajutorul unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului
pentru fiecare factor de risc în parte, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa
consecinţei maxime previzibile. Nivelul de risc global, pe loc de muncă, se determină ca medie
ponderată a nivelurilor de risc parţiale, astfel încât compensările să fie minime. Nivelul de
securitate rezultă indirect, fiind invers proporţional cu nivelul de risc.
Aplicarea metodei se finalizează cu două documente centralizatoare pentru fiecare loc de
muncă: fişa de evaluare a riscurilor şi fişa de măsuri propuse.
În prima fişă se înscriu factorii de risc identificaţi, parametrii de cuantificare ai acestora,
consecinţa maximă previzibilă, clasele de gravitate şi frecvenţă, nivelul de risc pentru fiecare
factor de risc în parte şi nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa a doua conţine măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru combaterea
acţiunii fiecărui factor de risc de la locul de muncă evaluat, ierarhizate în funcţie de nivelurile de
risc, începând cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4,…). Prin aplicarea acestor măsuri locul de
muncă trece de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.
În prima parte a lucrării de absolvire este prezentată o descriere detaliată a metodei
elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti (finalitate, principiu, utilizatori, etape, mod de aplicare,
procedura de lucru şi condiţii de aplicare), precum şi a instrumentelor de lucru (lista de
identificare a factorilor de risc, lista de consecinţe, scala de cotare a gravităţii şi a frecvenţei,
grila de încadrare a nivelurilor de risc etc.).
Partea a doua a lucrării de absolvire este dedicată prezentării modului concret de utilizare
a metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti în vederea evaluării riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă „ zidar - tencuitor” din cadrul S.C. Tigma SRL
Craiova .

4
 PARTEA I

PREZENTAREA METODEI ELABORATE

DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PENTRU
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE
ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ

5
 CAPITOLUL 1

PREMISE TEORETICE

1.1.Relaţia risc – securitate

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată

ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare şi
îmbolnăvire profesională.
În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar
riscul – posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial1.
Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea
ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este zero.
Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud
reciproc.
În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări
cu caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potenţial de
accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc „rezidual", fie şi numai datorită
imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc
rezidual creşte, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin „îmbătrânire".
În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin „niveluri de securitate", respectiv
„niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate, respectiv de risc. Definind
1
securitatea ca o funcţie de risc y = f(x), unde y  , se poate afirma că un sistem va fi cu atât
x
mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă riscul este zero, din relaţia
dintre cele două variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă riscul tinde către
infinit, securitatea tinde către zero (figura 1.1):
1 1
y  ; y  0.
0 

1
Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române, editat sub egida Academiei României
6
 Fig. 1.1 Relaţia risc – securitate
În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al
riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca şi o
limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu
mai fie permisă funcţionarea sistemului.

1.2.Noţiunea de risc acceptabil

Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin

probabilitatea cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire
profesională, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor.
Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de
gravitatea şi probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunghi F 1,
dezvoltat pe verticală; rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat F 2 sau
printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontală (figura 1.2).
În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă, putem atribui unor
cupluri gravitate – probabilitate diferite, acelaşi nivel de risc.
Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe axele
de coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele două
variabile: gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de gravitate şi
probabilitate, standardul CEN-812/85 defineşte o astfel de curbă drept „curbă de acceptabilitate a
riscului" (figura 1.3).

7
 Fig. 1.2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor
caracterizate prin cupluri diferite de gravitate – probabilitate

Fig. 1.3 Curba de acceptabilitate a riscului

Această curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. Astfel,
riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică, situat
sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecinţe
mai puţin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate se situează
deasupra curbei, este inacceptabil.
De exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri încât riscul unui
eveniment nuclear – fie el riscul evenimentului A – este caracterizat printr-o gravitate extremă a
consecinţelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mică. Din cauza frecvenţei foarte
reduse de apariţie, activitatea este considerată sigură şi riscul acceptat de societate.

8
 În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca exemplu accidentul rutier din
activitatea unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment provoacă consecinţe mai puţin
grave decât un accident nuclear, probabilitatea de producere este atât de mare (frecvenţă foarte
ridicată), încât locul de muncă al şoferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea
tratare a riscului ridică două probleme:
 cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;
 ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele
de inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost
relaţia risc – factor de risc.

1.3.Determinarea coordonatelor riscului

Existenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc de
accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi
caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care
acţiunea unui factor de risc poate conduce la accident şi gravitatea consecinţei acţiunii factorului
de risc asupra victimei.
În consecintǎ, pentru evaluarea riscului, respectiv a securităţii, este necesară parcurgerea
următoarelor etape:
a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
b. stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, ceea ce înseamnǎ determinarea
gravitǎţii lor;
c. stabilirea probabilitǎţii de acţiune a lor asupra executantului;
d. atribuirea nivelurilor de risc funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor
acţiunii factorilor de risc.
a.Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în
cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti, abordând sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite
elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un
sistem (Anexa 1).
În condiţiile unui sistem de muncă real, aflat în funcţiune, nu există suficiente resurse (de
timp, financiare, tehnice etc.) pentru ca să se poată interveni simultan asupra tuturor factorilor de
risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Chiar dacă ar exista, criteriul eficienţei (atât în
sensul restrâns, al eficienţei economice, cât şi al celei sociale) interzice o astfel de acţiune.

9
 Din acest motiv, nici în cadrul analizelor de securitate nu se justifică luarea lor integral în
considerare. Din multitudinea factorilor de risc a căror înlănţuire se finalizează potenţial cu un
accident sau o îmbolnăvire, factorii care pot reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a căror
eliminare garantează imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine obligatorie orientarea
studiului asupra acestora.
b.Diferenţierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinţei este uşor de realizat.
Indiferent de factorul de risc şi de evenimentul pe care-l poate genera, consecinţele asupra
executantului pot fi grupate după categoriile definite prin lege: incapacitate temporară de muncă,
invaliditate şi deces. Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care
este consecinţa sa maximă posibilă. De exemplu, consecinţa maximă posibilă a electrocutării va
fi întotdeauna decesul, în timp ce consecinţa maximă a depăşirii nivelului normat de zgomot va
fi surditatea profesională – invaliditate. Cunoscând tipurile de leziuni şi vătămări, ca şi
localizarea potenţială a acestora, în cazul accidentelor şi bolilor profesionale, aşa cum sunt ele
precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de
muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (Anexa 2),
se poate aprecia pentru fiecare factor de risc în parte la ce leziune va conduce in extremis, ce
organ va fi afectat şi, în final, ce tip de consecinţă va produce: incapacitate, invaliditate sau
deces. La rândul lor, aceste consecinţe se pot diferenţia în mai multe clase de gravitate. De
exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III, iar incapacitatea: mai mică de 3 zile (limita
minimă stabilită prin lege pentru definirea accidentului de muncă), între 3 – 45 zile şi între 45 –
180 zile. Ca şi în cazul probabilităţii de producere a accidentelor sau îmbolnăvirilor, putem
stabili şi pentru gravitatea consecinţelor mai multe clase, după cum urmează:
 clasa 1: consecinţe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de 3 zile);
 clasa 2: consecinţe mici (incapacitate cuprinsă între 3 – 45 zile, care necesită tratament
medical);
 clasa 3: consecinţe medii (incapacitate 45 – 180 zile, tratament medical şi spitalizare);
 clasa 4: consecinţe mari (invaliditate gradul III):
 clasa 5: consecinţe grave (invaliditate gradul II);
 clasa 6: consecinţe foarte grave (invaliditate gradul I);
 clasa 7: consecinţe maxime (deces).
c.Referitor la frecvenţă, este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimente aleatorii.
Prin urmare, factorii de risc se vor diferenţia între ei prin faptul că fiecare conduce cu o altă
probabilitate la producerea unui accident sau a unei îmbolnăviri. De exemplu, probabilitatea de
producere a unui accident datorită mişcării periculoase a organelor în mişcare ale unei foreze
este diferită faţă de cea a producerii, la acelaşi loc de muncă, a unui accident datorită trăsnetului.
10
 De asemenea, acelaşi factor va putea fi caracterizat printr-o altă frecvenţă de acţiune asupra
executantului, în diverse momente ale funcţionării unui sistem de muncă sau în sisteme analoge,
în funcţie de natura şi de starea elementului generator. Astfel, probabilitatea de electrocutare prin
atingere directă la manevrarea unui aparat acţionat electric este mai mare dacă acesta este vechi
şi are uzată izolarea de protecţie a conductorilor, decât dacă aparatul este nou.
Din punct de vedere al operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilitǎţi determinate
strict pentru fiecare factor de risc. În unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se întâmplă cu
factorii proprii executantului.
Probabilitatea de a acţiona într-o anumită manieră generatoare de accident nu poate fi
decât aproximată. În alte situaţii, calculul necesitat de determinarea riguroasă a probabilitǎţii de
producere a consecinţei este atât de elaborios, încât ar fi mai costisitor şi mai îndelungat decât
aplicarea efectivă a măsurilor de prevenire. De aceea ar fi mai indicat să se stabilească
probabilitǎţile, de regulă, prin apreciere şi să se grupeze pe intervale. Este mai uşor şi mai
eficient pentru scopul urmărit să se aproximeze că un anumit accident este probabil să fie generat
de acţiunea unui factor de risc cu o frecvenţă mai mică de o dată la 100 de ore. Diferenţa faţă de
nişte valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este nesemnificativă, evenimentul putând fi
caracterizat în toate trei cazurile ca fiind foarte frecvent.
Din acest motiv, dacă utilizăm intervalele precizate în CEI 812/1985, obţinem 5 grupe de
evenimente, pe care le putem ordona astfel:
 extrem de rare: P < 10-7/h;
 foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;
 rare: 10-5 < P < 10-4/h;
 puţin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;
 frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;
 foarte frecvente: P > 10-2/h.
Vom atribui acum fiecărei grupe o clasă de probabilitate, de la 1 la 6, aşa încât vom spune
că evenimentul E1, a cărui frecvenţă probabilă de producere este de P 1 < 10-7/h, este de clasa 1 de
probabilitate, iar evenimentul E6, cu frecvenţa P6 >10-2/h, este de clasa a 6-a de probabilitate.
Obţinem o scală de cotare a probabilităţii cum este cea din Anexa 3.
d.Având la dispoziţie aceste două scale – de cotare a probabilităţii şi a gravităţii
consecinţelor acţiunii factorilor de risc (Anexa 3) – putem să asociem fiecărui factor de risc dintr-
un sistem un cuplu de elemente caracteristice, gravitate – probabilitate, pentru fiecare cuplu
stabilindu-se un nivel de risc.
Pentru atribuirea nivelurilor de risc, respectiv de securitate s-a utilizat curba de
acceptabilitate a riscului.

11
 Mai întâi, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al
finalităţii protecţiei muncii, s-a admis ipoteza că are o incidenţă mult mai mare asupra nivelului
de risc decât frecvenţa. În consecinţă, corespunzător celor 7 clase de gravitate s-au stabilit 7
niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de securitate, dată fiind relaţia invers
proporţională între cele două stări (risc – securitate):
– N1 – nivel minim de risc  – S7 – nivel maxim de securitate;
– N2 – nivel foarte mic de risc  – S6 – nivel foarte mare de securitate;
– N3 – nivel mic de risc  – S5 – nivel mare de securitate;
– N4 – nivel mediu de risc  – S4 – nivel mediu de securitate;
– N5 – nivel mare de risc  – S3 – nivel mic de securitate;
– N6 – nivel foarte mare de risc  – S2 – nivel foarte mic de securitate;
– N7 – nivel maxim de risc  – S1 – nivel minim de securitate.
Dacă luăm în considerare toate combinaţiile posibile ale variabilelor specificate, câte
două, obţinem o matrice Mg,p cu 7 linii – g, care vor reprezenta clasele de gravitate, şi 6 coloane
– p – clasele de probabilitate:

Mg,p =

Reprezentînd grafic (figura 1.4) matricea în cadrul unui sistem de coordonate

rectangulare obţinem un dreptunghi a cărui bază (abscisa) o constituie mulţimea claselor de
probabilitate, înălţimea (ordonata) – clasele de gravitate, iar suprafaţa sa: mulţimea nivelurilor de
risc posibile:

De asemenea, cu ajutorul fiecăruia dintre cupluri descriem un dreptunghi care

considerăm că figurează un risc; fiecărei microsuprafeţe îi vom atribui un nivel de risc, astfel încât
prin reuniune să obţinem:

12
 Fig. 1.4. Reprezentarea grafică a matricei cuplurilor de variabile
gravitate – probabilitate (mulţimea nivelurilor de risc):
g – clasă de gravitate; p – clasă de probabilitate

Observaţie: Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat

următoarele convenţii:
 atât pe axa Og, cât şi pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate prin
segmente egale, deşi diferenţele între gravităţile evenimentelor de la o clasă la alta,
cât şi intervalele de timp în cazul claselor de probabilitate, pe baza cărora s-au
determinat, nu sunt egale;
 pentru intervalele care reprezintă clasele de gravitate s-au folosit segmente cu
lungime mai mare decât pentru cele care delimitează clasele de frecvenţă (11/2 - 1),
tocmai datorită premisei că gravitatea are o pondere mult mai mare în dimensiunea
riscului.
Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiţii, a curbei de acceptabilitate a riscului
asupra reprezentării obţinute a mulţimii nivelurilor de risc s-a stabilit încadrarea cuplurilor pe
niveluri de risc, aşa cum se explicitează în continuare.

13
 Menţinând logica reprezentării prin segmente egale a claselor, rezultă că şi curbele care
delimitează nivelurile de risc trebuie să fie echidistante. În consecinţă, împărţim diagonala mare
a dreptunghiului care semnifică suma mulţimilor nivelurilor de risc în 7 segmente egale, prin
care se vor trasa curbele.
Nivelul 1 – nivel minim de risc acceptabil
Limita din dreapta a primului segment este unul dintre punctele prin care se va trasa
curba nivelului 1. Luăm acum în considerare toate cuplurile în care gravitatea intră cu valoarea 1
(linia 1 a matricei Mg,p).
Într-adevăr, toţi factorii de risc a căror consecinţă posibilă este incapacitate de muncă mai
mică de 3 zile pot fi consideraţi ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele produse
neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de muncă; de regulă, sunt tratate ca
incidente şi eliminarea lor face obiectul acţiunii de mărire a confortului în muncă, nu a
securităţii). Cuplul limită este cel în care gravitatea are valoarea 1 şi probabilitatea valoarea 6.
Trasăm prin cele două puncte astfel stabilite o curbă având alura curbei de
acceptabilitate stabilită prin CEN-815/85 (figura 1.5 a).

Fig. 1.5a Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Stabilirea punctelor prin care se traseazǎ curbele de nivel ; curba de nivel 1 (risc minim
acceptabil )

14
 Suprafaţa care este delimitată de laturile dreptunghiului şi de curba trasată va reprezenta
grafic nivelul 1 de risc. Toţi factorii de risc ce pot fi caracterizaţi prin cupluri ale căror
coordonate generează puncte situate în interiorul suprafeţei astfel delimitate sau pe curbă vor fi
consideraţi de nivel 1 de risc, respectiv 7 de securitate.
Din reprezentarea grafică (figura 1.5 a), rezultă că din matricea Mg,p, nivelului 1 de risc îi
corespunde submatricea:

= şi elementul (2,1).

Nivelul 2 – 7

Trasăm curbele pentru nivelurile 2 - 6 paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil
prin punctele care delimitează segmentele stabilite pe diagonala dreptunghiului mulţimii nivelurilor
de risc (figura 1.5 b).

Fig. 1.5b Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Trasarea curbelor pentru nivelurile 2 – 7;
nivel de risc maxim acceptabil şi critic.

15
 Nivelul de risc 1 – cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);
Nivelul de risc 2 – cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
Nivelul de risc 3 – cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);
Nivelul de risc 4 – cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);
Nivelul de risc 5 – cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);
Nivelul de risc 6 – cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
Nivelul de risc 7 – cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).

Ca şi mai sus, secţiunea delimitată de curba nivelului 1 şi de curba imediat superioară va

reprezenta grafic nivelul 2; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate – probabilitate
generează puncte situate în interiorul acestei suprafeţe sau pe limita sa superioară li se alocă
nivelul 2 de risc.
Similar se atribuie nivelurile 3, 4, ..., 6.
Suprafaţei delimitate de curba nivelului 6 şi de cele două laturi superioare ale
dreptunghiului i se alocă nivelul 7.
Interpretând reprezentarea din figura 1.5 b rezultă că fiecărui nivel de risc îi corespunde
cel puţin o submatrice din matricea Mg,p:

- nivelul 2: şi elementul (4,1);

- nivelul 3: şi elementul (4,2);

- nivelul 4:
 6

 M 3, p  (3,5) (3,6)
p  5

 4

M 4 , p  ( 4 ,3) ( 4 ,4 )



p

g
 3
3
 M 5, g
 2
 (5,2 ) (5,3) ;

M
7
( 6,2 )

 g , 2
( 7 ,2 )
 g  6

- nivelul 5: ;

- nivelul 6: şi elementele (5,6), (7,4);

- nivelul 7: elementul (6,6) şi submatricea: .

Din relaţia risc – securitate definită se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un nivel
critic, la care securitatea sistemului este minimă. Dincolo de această limită, securitatea tinde

16
către zero, deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc, deoarece ea ar fi
echivalentă cu producerea accidentului sau îmbolnăvirii. Despre factorii de risc caracterizaţi prin
cuplurile (6,6), (7,5), (7,6) se poate afirma că ei vor conduce rapid şi cu certitudine la producerea
evenimentului extrem – decesul (pericol iminent).
Reglementările normative din majoritatea ţărilor nu permit însă atingerea stadiului
critic. Pentru aceasta, în general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub
formă de valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată prin
elemente măsurabile, fie interdicţii – factorii la care măsurătorile nu sunt posibile. Normele
respective corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care diferă de la o ţară la alta, în
funcţie de condiţiile economice şi sociale.
Autorii metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti considerǎ cǎ pentru ţara
noastrǎ ar fi indicat ca nivelul de risc maxim acceptabil sǎ corespundǎ nivelului 3,5. Aceasta ar
însemna în primul rând ca autorizarea de funcţionare a agenţilor economici din punct de vedere
al protecţiei muncii sǎ se acorde numai dacǎ evaluarea riscurilor la locurile de muncǎ confirmǎ
nedepǎşirea acestui nivel.
Plecând de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaboratǎ metoda de evaluare
a riscurilor de accidentare şi îmbolnǎvire profesionalǎ la locurile de muncă, metodǎ care va fi
prezentată în continuare.

17
 CAPITOLUL 2

DESCRIEREA METODEI

2.1.Scop şi finalitate

Metoda elaboratǎ în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti are ca scop determinarea cantitativă a

nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza
analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Aplicarea
metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCĂ), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de
prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă, sectorul,
secţia sau întreprinderea analizată.

2.2. Principiul metodei

Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc
de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza
combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.

2.3.Utilizatori potenţiali

Metoda poate fi utilizată atât în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă, cât şi
în faza de exploatare. Aplicarea ei necesită însă echipe complexe formate din persoane
specializate atât în securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi).
În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în vederea
integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de
muncă.
În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de protecţie a
muncii din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii:
analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă;

18
 fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.

2.4.Etapele metodei

Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:

1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.

2.5.Instrumente de lucru utilizate

Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise anterior, se
realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:
a. Lista de identificare a factorilor de risc;
b.Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
c. Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;
d.Grila de evaluare a riscurilor;
e. Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
f. Fişa locului de muncă – document centralizator;
g.Fişa de măsuri propuse.
Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.

Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care cuprinde,

într-o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele categorii de factori de risc
de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului
generator din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de
producţie şi mediu de muncă).

Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman
(Anexa 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii
consecinţelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii
organismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura

19
 anatomo-funcţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a
consecinţei.
 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc
asupra organismului uman (Anexa 3) este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de
gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de
diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul
Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în forma
finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul intervalelor
precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele:
- clasa 1 → frecvenţa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;
- clasa 2 → frecvenţa de producere: o dată la 5 –10 ani;
- clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;
- clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;
- clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;
- clasa 6 → o dată la mai puţin de o lună.

 Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) este de fapt transpunerea sub formă

tabelară a graficului din figura 1.5b prezentată în capitolul precedent. Liniile din tabel sunt liniile
claselor de gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate. Fiecare căsuţă
corespunde câte unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marchează secţiunile
obţinute în grafic prin trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul
analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.

 Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), construită

pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului
previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate în niveluri,
numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc şi de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.
În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele
delimitate, precum şi elementele singulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv toate
cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor de risc.

20
  Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) este documentul centralizator al
tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire
profesională. Ca urmare, acest formular cuprinde:
 date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de muncă;
 date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
 componentele generice ale sistemului de muncă;
 nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
 explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi
(descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);
 consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
 clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
 nivelul de risc.

 Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor

de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securităţii
muncii.

21
 CAPITOLUL 3

APLICAREA METODEI

3.1.Procedura de lucru

a.Constituirea echipei de analiză şi evaluare

Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi evaluare.
Aceasta va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai
proceselor de muncă analizate.
Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de
evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea, este necesară o
minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care
urmează să fie analizate şi evaluate.
După constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se
trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.

b.Descrierea sistemului de analizat

În această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:
 identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare:
scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile
şi utilajele folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;
 precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe
baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod
curent etc.);
 descrierea condiţiilor de mediu existente;
 precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza
normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative
incidente.
Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa
tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caiete de
sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a

22
muncii). O sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului o constituie discuţiile
cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.
c.Identificarea factorilor de risc din sistem
În această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare
componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite
(Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării
sistemului şi deducerea respectivelor abateri.
Aceasta se poate face fie printr-o analiză verbală cu tehnologul, în cazul unor locuri de
muncă relativ puţin periculoase, în care disfuncţiile accidentogene (sau generatoare de
îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.
De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin
procesare pe computer.
Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia
logică.
În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de
muncă), identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi caracteristicile
funcţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi
materialelor utilizate sau dispunându-se de buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.
Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de
nedeterminare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în
raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite, precum şi
impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de o
parte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a executantului
căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de muncă,
procedee de lucru greşite.
Factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6),
unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora
şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu, rezistenţa la
apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, curba Cz etc.).
d.Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista
din Anexa 2. Gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3.

23
 Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile
se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă
respectiv sau la locuri de muncă similare.

Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3.

Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul,
intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.). Intervalele
respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an.
Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a
riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). Cu ajutorul scalei de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de
risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă
posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de
risc cu nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să
reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de
risc, care este egal cu nivelul de risc.
În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se
elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care îl implică orice medie
statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:

unde:
Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri - rangul factorului de risc „i”;
Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;
n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
Nivelul de securitate (NS) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a
nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc
şi securitate.

24
 Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă
(Anexa 6).
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează media
ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă analizat din
componenţa macrosistemului (locurile de muncă similare se consideră ca un singur loc de
muncă), pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secţia/sectorul
sau întreprinderea investigată – NS:

unde:
rp este rangul locului de muncă „p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al locului);
n - numărul de locuri de muncă analizate;
Nsp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă „p”.

e.Stabilirea măsurilor de prevenire

Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de

muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:
7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire,
respectiv:
 măsuri de prevenire intrinsecă;
 măsuri de protecţie colectivă;
 măsuri de protecţie individuală.
Măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instrument
neformalizat care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:

 modul de desfăşurare a analizei;

 persoanele implicate;
 rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;
 interpretarea rezultatelor evaluării;
25
  fişele de măsuri de prevenire.

3.2.Condiţii de aplicare

Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiţie
este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub aspectul
scopului şi elementelor sale. În acest mod se limitează numărul şi tipul de interrelaţionări
potenţiale ce urmează să fie investigate şi implicit factorii de risc de luat în considerare.
O altă condiţie deosebit de importantă este existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi
multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi, tehnologi, ergonomi,
medici specialişti în medicina muncii etc., corespunzător naturii variate a elementelor sistemelor
de muncă, dar şi a factorilor de risc. Conducătorul echipei trebuie să fie specialistul în securitatea
muncii, al cărui rol principal va fi de armonizare a punctelor de vedere ale celorlalţi evaluatori,
în sensul subordonării şi integrării criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmărit prin
analiză: evaluarea securităţii muncii.
Un avantaj al metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti îl constituie faptul că
aplicarea ei nu este limitată de condiţia existenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi
utilizată în toate etapele legate de viaţa unui sistem de muncă sau a unui element al acestuia:
concepţia şi proiectarea, realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune, desfăşurarea
procesului de muncă.
Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un sistem
relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ laborioasǎ.
Aplicarea ei şi gestionarea riscurilor la locurile de muncǎ pe baza rezultatelor obţinute necesitǎ
personal specializat şi tehnicǎ de calcul.

3.3.Consideraţii privind utilizarea tehnicii de calcul automate în aplicarea metodei

şi gestiunea computerizată a riscurilor

Aplicarea practicǎ a metodei de evaluare a riscurilor în sistemul de muncǎ este suficient

de laborioasǎ, ca numǎr de informaţii care trebuie luate în considerare în cazul urmǎririi mai
multor locuri de muncǎ, pentru a justifica folosirea tehnicilor moderne de prelucrare autonatǎ a
datelor.
Utilizarea calculatoruluieste posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei,
respectiv:

26
  procedura de lucru etapizată;
 existenţa unui algoritm de calcul al nivelului de risc;
 tipul de legături dintre variabilele luate în considerare la determinarea nivelului de
risc.
Tehnica automată de calcul poate fi aplicată atât la evaluarea propriu-zisă a riscurilor, cât
şi la gestiunea computerizată a acestora în cadrul unităţii.
a.În timpul evaluării propriu-zise utilizarea computerului este recomandabilă în două
modalităţi:
 constituirea unor bănci de date privind:
 durata de viaţă a echipamentelor tehnice;
 timpul de funcţionare;
 numărul de persoane expuse;
 timpul de expunere;
 statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şi utilizarea lor
pentru a determina cu mai mare acurateţe clasele de probabilitate;
 calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global pe loc de
muncă, sector de activitate, întreprindere.
b.Gestiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de date complete
şi actualizabile permanent, cuprinzând datele din fişele de risc şi de măsuri pentru toate locurile
de muncă evaluate din unitate.
În acest mod, în fiecare moment se poate cunoaşte şi corecta conform ultimei evaluări
situaţia exactă a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a măsurilor care
trebuie luate, a celor care s-au luat, a răspunderilor şi competenţelor pentru respectivele masuri .

27
 PARTEA a II-a

UTILIZAREA METODEI ELABORATE

DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PENTRU
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE
ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ

28
 CAPITOLUL 4

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI

ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ PENTRU LOCUL DE
MUNCĂ „ZIDAR - TENCUITOR“ DIN CADRUL
S.C. TIGMA S.R.L. CRAIOVA

4.1. Procesul de munca

- Executarea de lucrări de zidărie exterioară şi interioară la clădiri administrative.

4.2. Elementele componente ale sistemului de munca evaluat

a. Mijloace de productie

- Ciocan electric BOSCH;

- Rotopercutantă BOSCH;
- Flex BOSCH;
- Cărămizi, BCA;
- Mortare, betoane;
- Ciment, var, etc.;
- Lopată, mistrie, cancioc;
- Bucearde manuale;
- Cofraje din lemn sau metal;
- Roabă;
- Mijloace de transport auto (materiale şi/sau personal), buldoexcavator cu picon;
- Schelă, scări, podină pentru lucrul în interiorul clădirilor;
- Mătură, găleată, făraş;
- Dulap scule;

b. Mediul de muncă

- Lucru în incintă acoperită, cu ventilaţie naturală;

- Lucru în aer liber (în anotimpul rece, temperatura aerului este scăzută, fiind supus
intemperiilor – ploaie, vânt, ninsoare, etc., iar în anotimpul cald temperatura aerului este
ridicată, cu posibilităţi de înregistrare a unor valori peste 38 grade Celsius);
- Activitatea se desfăşoară la sol sau la înălţime (inclusiv mică înălţime);
- Lucrări în spaţii neîncălzite pe timp friguros (clădiri cu încăperi în construcţie/reparaţie),
dar şi încălzite (clădiri cu încăperi dotate ci încălzire centrală – calorifer în funcţiune);
- Curenţi de aer în incinte deschise;
- Pulberi, rezultate în timpul operaţiilor de spargere, găurire a betoanelor, pereţilor sau de
buceardare a acestora;
- Iluminat natural şi artificial;
29
- Zgomot produs de funcţionarea echipamentelor tehnice.

c. Sarcina de muncă

- Cunoaşterea procesului tehnologic de zidărie (calificare pentru meseria de zidar), a

tehnologiei, instrucţiunilor şi procedurilor de lucru.
- Participă, împreună cu membrii echipei de lucru din care face parte la montarea,
demontarea schelelor, la executarea de lucrări de tăiere şi spargere a betoanelor, cu ajutorul
ET din dotarea formaţiei.
- Cunoaşterea modului de funcţionare a ET deservite, neintervenţia la ET pentru care nu este
calificat, instruit sau nerealizarea de activităţi neprevăzute în fişa postului sau sarcina de
muncă.
- Cunoaşterea şi respectarea normelor de securitatea muncii şi PSI specifice activităţii pe care
o desfăşoară, participarea la instructajele de protecţie a muncii şi PSI.
- Utilizarea echipamentelor de protecţie din dotarea personală (EIP) şi a ET deservite,
corespunzător condiţiilor de lucru, a activităţii desfăşurate şi a riscurilor la care sunt expuşi
în timpul activităţii desfăşurate.
- Verificarea funcţionării corecte a ET, dispozitivelor şi mijloacelor de protecţie, înainte de
începerea lucrului.
- Executarea întreţinerii zilnice a ET deservite pentru asigurarea condiţiilor de securitate a
procesului de muncă.
- Exploatarea în bune condiţii a ET pe care le deserveşte, pentru realizarea lucrărilor
încredinţate.
- Respectarea ordinii şi disciplinei la locul de muncă, respectarea programului de lucru şi a
reglementărilor interioare, prezentarea la lucru odihnit, fără a fi sub influenţa băuturilor
alcoolice sau a unor medicamente care i-ar diminua capacitatea de muncă sau atenţia în
timpul desfăşurării activităţii.
- Menţinerea curăţeniei la locul de muncă.
- Executarea lucrului la înălţime numai în urma efectuării examenelor medicale
corespunzătoare şi a obţinerii vizei Apt pentru lucrul la înălţime.
- Asigurarea condiţiilor pentru prevenirea incendiilor la locul de muncă şi cunoaşterea
modului de intervenţie în situaţii de urgenţă.
- Folosirea numai a căilor de acces amenajate pentru circulaţia persoanelor şi respectarea
zonei de lucru, nepărăsirea locului de muncă, fără înştiinţarea şefului ierarhic superior.
- Efectuarea numai a lucrărilor pentru care este calificat, instruit şi autorizat, conform
sarcinilor de muncă şi a dispoziţiilor superiorilor ierarhici (cu excepţia celor care ar putea să
producă accidentarea proprie, a altor persoane sau să provoace accidente sau evenimente
tehnice), desfăşurându-şi activitatea numai dacă sunt luate măsuri tehnice şi organizatorice
pentru eliminarea pericolelor de accidentare sau îmbolnăvire profesională şi este echipat
corespunzător cu EIP, conform riscurilor existente şi a normativului de acordare EIP/EIL.
- Desfăşurarea activităţii astfel încât să nu expună la accidente sau îmbolnăviri profesionale
persoana proprie sau a celorlalte persoane participante la procesul de muncă, oprind lucrul
la sesizarea unui pericol iminent, alarmând personalul din zona de lucru şi luând măsurile
de prevenire la nivelul competenţei sale.
- Nepermiterea accesului în zona de lucru a persoanelor străine, care nu au atribuţii la lucrare.
- Nu se va deplasa la alte locuri de muncă dacă nu are atribuţii de serviciu.

30
4.3. Factorii de risc identificaţi

A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

a. Factori de risc mecanic:

 lovire de către mijloacele de transport auto şi motostivuitor la deplasarea prin incinta
fabricii;
 rostogolire de materiale semifabricate neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate;
 cădere liberă de materiale, scule, piese poziţionate incorect sau la manipularea
manuală;
 proiectare de aşchii, material abraziv la operaţiile pregatire a straturilor pentru zidarie;
 contact direct cu suprafeţe periculoase (tăietoare, înţepătoare).
b. Factori de risc termic:
 contactul accidental cu suprafeţe foarte calde - semifabricate incandescente ;
c. Factori de risc electric:
 electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas.
d. Factori de risc chimic:
 lucrul cu substanţe inflamabile .

B. Factori de risc proprii mediului de muncă

a. Factori de risc fizic:

 temperatura aerului este ridicată vara si coboriata iarna datorită proceselor zidarie ;
 curenţi de aer favorizaţi de deschiderea uşilor şi neetanşeităţile încăperi;
 zgomot provenit de la locurile de muncă învecinate;
 calamităţi naturale – seism;
 pulberi pneumoconiogene în atmosfera locului de muncă (particule flux, pulberi
metalice fine etc.).

b. Factori de risc chimic:

 fum, gaze, vapori toxici de la locul de munca .

31
C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

a. Conţinut necorespunzător:
 depozitarea materialelor ce urmează a fi prelucrate pe căile de acces din incinta
secţiei.
b. Suprasolicitare fizică:
 efort dinamic la manipularea maselor mari.
c. Suprasolicitare psihică:
 suprasolicitarea atenţiei la mişcările repetitive de ciclu scurt.

D. Factori de risc proprii executantului

a. Acţiuni greşite:
 executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă;
 fixarea necorespunzătoare a materialelor de zidarie;
 lucrul fără echipamentul de protectie adecvat;
 efectuarea de operaţii de remediere a privind procesul de zidarie;
 lucrul cu scule uzate - cleşti, pânză debitat, dornuri , rotopercutanta , etc.;
 deplasări, staţionări în zone periculoase: pe căile de acces auto, sub sarcina
mijloacelor de ridicat, pe direcţia de degajare a ţunderului etc.;
 cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare.
b. Omisiuni:
 omiterea operaţiilor care-i asigură securitatea la locul de muncă;

32
 NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE: 5
UNITATEA: 4.4. FIŞA DE EVALUARE
S.C. TIGMA SRL CRAIOVA
A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 ore/zi

ECHIPA DE EVALUARE: evaluator autorizat şi comisie internă

LOCUL DE MUNCĂ: ZIDAR - TENCUITOR
numită prin decizie de Directorul General al Societăţii

Conse- Clasa
Clasa
Forma concretă de manifestare cinţa de
Componenţa sistemului Factorii de risc de Nivel
a factorilor de risc maximă proba
de muncă identificaţi gravi- de risc
(descriere, parametrii) previzi- -bili-
tate
bilă tate
0 1 2 3 4 5 6
A. MIJLOACE DE 1. Factori de risc 1. Autoblocarea / autodeclanşarea unei mişcări funcţionale a
PRODUCŢIE mecanic echipamentelor tehnice deservite (ciocan electric, rotopercutantă, etc.)
Deces 7 1 3
1.1. Mişcări sau a altor ET care deservesc punctul de lucru (automalaxor,
periculoase buldoexcavator, etc.).
2. Organe de maşini în mişcare (şpiţ, daltă ciocan electric, burghiu Inv. gr.
5 1 3
rotopercutantă, etc.) – afectare membre superioare sau inferioare. II
3. Surprinderea de către mijlocul auto, neasigurat contra deplasărilor
accidentale, în timpul încărcării – descărcării cu materiale necesare
procesului de producţie, de alte mijloace auto aflate în circulaţie în zona
Deces 7 2 4
de lucru sau lovirea de către alte mijloace de transport sau autoutilaje în
timpul circulaţiei de la un punct de lucru la altul cu mijloace de
transport proprii societăţii.
4. Recul la folosirea ciocanului electric, a rotopercutantei. Neglija-
1 5 1
bile
5. Proiectarea de particule solide, aşchii (în timpul operaţiilor de cofrare
ITM 3-
/ decofrare, tăiere cărămizi, găurire pereţi cu ciocanul electric, 2 1 1
45 zile
buceardare manuală a tencuielii, etc.).
6. Căderea liberă de obiecte (scule, cărămizi, mortare, etc.) de la cote Deces 7 1 3
tehnologice superioare în timpul executării montării – demontării
schelei, podinii şi a lucrului pe acestea sau pe scări , în vederea
realizării lucrărilor de zidărie.
33
 7. Explozia agregatelor, conductelor (în zone învecinate punctului de
Deces 7 1 3
lucru) datorită vehiculării de fluide sub presiune
8. Curgeri necontrolate de fluide (beton, mortar, etc.) din mijloacele de
ITM 3-
transport datorită defectării sau poziţionării greşite a sistemului de 2 1 1
45 zile
direcţionare a betonului.
1.2. Suprafeţe sau 9. Tăierea, înţeparea, vătămarea mâinilor sau picioarelor datorită
contururi muchiilor tăietoare, ascuţite ale sculelor şi uneltelor de mână utilizate ITM 3-
2 1 1
periculoase sau a suprafeţelor materialelor de construcţie folosite. 45 zile
1.4. Vibraţii 10. Vibraţii transmise sistemului muscular şi osos în timpul utilizării ITM 3 –
2 1 1
ciocanului electric, rotopercutantei. 45 zile
2. Factori de risc 11. Atingerea accidentală a suprafeţelor ET care în timpul funcţionării ITM 3-
termic pot să se încălzească puternic (burghie, etc.) – arsuri. 2 1 1
45 zile
12. Degerături datorate lucrului cu obiecte din metal cu temperatură ITM 3-
2 5 3
scăzută în anotimpul rece (materiale de construcţii, scule, unelte, etc.) 45 zile
3. Factori de risc 13. Electrocutare prin atingere directă sau indirectă a echipamentelor
electric tehnice electrice, tablouri electrice, instalaţii electrice, etc. aflate sub Deces 7 1 3
tensiune.
4. Factori de risc 14. Producerea de explozii (în zonele învecinate locului de muncă)
chimic datorită specificului instalaţiilor tehnologice existente (vehiculare de Deces 7 1 3
substanţe combustibile şi inflamabile).
15. Iritare epidermă sau mucoase la folosirea betoanelor, mortarelor, Neglija-
1 5 1
cimentului, var, etc. (executarea de zidării). bile
B. MEDIUL DE 1. Factori de risc 16. Zgomot produs de echipamentele tehnice în funcţiune – slăbirea Inv. gr.
4 1 2
MUNCA fizic capacitaţii de percepţie auditivă (hipoacuzie). III
17. Temperatură ridicată în sezonul canicular – afecţiuni ale
Deces 7 1 3
organismului (insolaţii, deshidratare insuficienţă cardio respiratorie).
18. Viroze, afecţiuni pulmonare reumatism datorate temperaturii
scăzute a aerului în anotimpul rece, condiţiilor meteo defavorabile la ITM 3-
2 5 3
lucrul în aer liber (ploi, ninsori, etc.) sau curenţilor de aer în timpul 45 zile
deplasării sau lucrului în exterior.
19. Producerea de calamităţi naturale (inundaţii, cutremure, viscol, etc.). Deces 7 1 3
C. SARCINA DE 1. Conţinut 20. Dispunerea executării de operaţii care nu intră în sarcinile de Deces 7 1 3
MUNCĂ necoresp. al serviciu: executarea de reparaţii, intervenţii, reglaje la echipamente
sarcinii de muncă tehnice (operaţie neprevăzută prin sarcina de muncă), dispunerea
executării operaţiilor într-o succesiune greşită, etc.

34
 21. Nerespectarea tehnologiilor de lucru pentru activităţile desfăşurate
(lucrări de zidărie), a instrucţiunilor de utilizare la folosirea
Deces 7 1 3
echipamentelor tehnice din dotare, la montarea şi demontarea schelei, la
folosirea materialelor de construcţii, etc.
2. Sarcina 22. Solicitarea sistemului muscular şi osos în timpul executării
I.T.M.3
supradimens. în operaţiilor de montare sau demontare schelă, manipulare materiale de 2 5 3
– 45zile
raport cu zidărie, etc. – (efort dinamic).
capacitatea 23. Afecţiuni musculare şi ale sistemului osos datorită poziţiei ITM 3-
2 5 3
executantului ortostatice în timpul lucrului (efort static). 45 zile
24. Poziţii de lucru forţate sau vicioase la lucrul la înălţime, în timpul
ITM.3 –
montării – demontării schelei, în poziţie aplecată, aplecat pe spate, 2 1 1
45zile
ghemuit etc. producătoare de afecţiuni ale sistemului osos şi muscular.
D. EXECUTANT 1. Acţiuni 25. Manevre şi reglaje greşite, executarea defectuoasă a lucrărilor de
greşite zidărie, exploatarea defectuoasă a echipamentelor tehnice, fără
Deces 7 1 3
respectarea regimului de lucru stabilit prin tehnologii, a normelor
specifice de securitate.
26. Utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie din dotarea individuală
Deces 7 1 3
sau a echipamentelor tehnice deservite.
27. Deplasări cu pericol de cădere de la înălţime (la executarea montării
– demontării schelelor, în condiţii de insecuritate, la utilizarea de schele,
Deces 7 1 3
scări neconforme, etc.) sau mică înălţime (înălţime sub 1,5 m la lucrul
pe scări şi podini în încăperi).
28. Staţionare, deplasare, poziţionare în zone periculoase (căi de acces
autovehicule, faţă de organele de maşină în mişcare, în raza de acţiune a
Deces 7 1 3
utilajelor pentru terasamente, locuri de muncă unde se lucrează la cote
tehnologice superioare, etc.).
29. Nesincronizări de operaţii (întârzieri sau devansări) la, manipularea,
în echipă, a materialelor grele, lungi sau voluminoase, a materialelor de Inv. gr.
4 1 2
construcţii, a elementelor de schelă sau la lucru în echipă în aceeaşi III
încăpere.
30. Executarea de intervenţii la echipamente tehnice (operaţie Deces 7 1 3
neprevăzută prin sarcina de muncă) în vederea reparării sau deservirii
acestora sau deplasări în zone periculoase sau cu pericol temporar, la
alte locuri de muncă, fără atribuţii de serviciu.
31. Incendii cauzate de nerespectarea prevederilor legale în domeniul Deces 7 1 3
PSI (lucrul cu foc deschis, fumatul, etc.).
35
 32. Prinderea, strivirea membrelor în timpul manipulării sau depozitării
necorespunzătoare (neasigurarea contra căderii, alunecării, rostogolirii, ITM 3-
2 1 1
răsturnării pe picioare a acestora) a elementelor de schelă, a 45 zile
materialelor de construcţii, de zidărie.
33. Cădere de la acelaşi nivel (prin împiedicare de cabluri, materiale,
scule şi unelte de mână, alunecare pe pardoseală sau suprafeţe metalice,
cu polei sau umede), cădere de la mică înălţime în timpul efectuării
ITM 3-
operaţiilor de încărcare-descărcare a mijloacelor de transport cu 2 1 1
45 zile
materiale necesare procesului de producţie, la lucrul pe scări, podini cu
înălţimea mai mică de 1,5 m sau cădere în golurile tehnologice de pe
căile de circulaţie sau fundaţii – entorse, fracturi.
2. Omisiuni 34. Omiterea verificării stării tehnice, a bunei funcţionări şi a integrităţii
Deces 7 1 3
echipamentelor tehnice cu care lucrează.
35. Nerespectarea normelor de igienă personală şi de igienă în muncă – ITM 3-
2 1 1
infectare organism. 45 zile
36. Desfăşurarea activităţii într-o stare psiho-fiziologică
Deces 7 1 3
necorespunzătoare.
37. Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotarea proprie sau a
echipamentelor tehnice deservite (ochelari de protecţie, mânuşi de Deces 7 1 3
protecţie, apărători, etc.).

S.C. TIGMA SRL CRAIOVA Director general,

36
LOCUL DE MUNCĂ: ZIDAR – TENCUITOR

4.5. FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE

Nivel MĂSURA PROPUSĂ
Nr.
Locul de muncă / Factor de risc de Competenţe
crt.
risc Nominalizarea măsurii /răspunderi
Termene
0 1 2 3 4 5
1 F3. Surprinderea de către 4 MT. Mijloacele de transport proprii societăţii trebuie să corespundă din Resp.
mijlocul auto, neasigurat contra punct de vedere tehnic fiind în bună stare de funcţionare (NSSM 23, art. menten.
deplasărilor accidentale, în 12-16, OUG 195 / 2002 cu modificările şi completările ulterioare (ex. Cond. auto
timpul încărcării – descărcării cu Legea 49/2006, etc.) – privind circulaţia pe drumurile publice).
materiale necesare procesului de MO. Pentru menţinerea echipamentelor tehnice proprii în condiţii de
producţie, de alte mijloace auto securitate se va respecta planul de revizii şi reparaţii întocmit conform Resp.
aflate în circulaţie în zona de reglementărilor în vigoare (NMSSM/2006). menten.
lucru sau lovirea de către alte MT. Căile de circulaţie interne trebuie menţinute în permanenţă libere, Cond. auto
mijloace de transport sau curate, asigurate împotriva pericolului de alunecare, derapare (NSSM 6, Permanent
autoutilaje în timpul circulaţiei de art. 18). Şef comp.
la un punct de lucru la altul cu MT. Căile de circulaţie internă folosite vor fi numai cele potrivite tipurilor exec.
mijloace de transport proprii de mijloace de transport şi autoutilajelor utilizate (NSSM nr. 6 art. 13, 14,
societăţii. 15). Şef comp.
MO. Conducătorii auto sunt obligaţi să cunoască şi să respecte viteza de exec.
circulaţie, indicatoarele de circulaţie şi mijloacele de avertizare din incinta
societăţii (NSSM 6, art. 21, 95), inclusiv prevederile convenţiei de Cond. auto
protecţia muncii încheiată între beneficiar şi executant privind circulaţia în
incinta societăţii (NMSSM/2006).
MO. Operaţiile de încărcare-descărcare trebuie executate numai sub
supravegherea permanentă a şefului formaţiei de lucru, instruit special în
acest sens, care va stabili procedeul de lucru nepericulos (NSSM 6, art. Şef formaţie
29). Şef comp.
MT. Locurile destinate pentru operaţiile de încărcare şi descărcare a exec.
mijloacelor de transport trebuie prevăzute cu căi de acces amenajate
corespunzător şi spaţii de întoarcere cu o rază de curbură care să permită o Şef comp.
manevrare nepericuloasă (NSSM 6, art. 28). exec.
MO. Autovehiculul va fi adus la încărcat – descărcat numai după ce a
37

2 F1. Autoblocarea /
autodeclanşarea unei mişcări
funcţionale a echipamentelor
tehnice deservite (ciocan electric,
primit semnalul de la conducătorul de formaţie (NSSM 6, art. 55).
MT. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare – descărcare a unui
mijloc de transport, acesta trebuie asigurat contra deplasărilor Şef formaţie
necomandate, prin cuplarea sistemului de frânare de ajutor pe teren Cond. auto
orizontal şi a sistemului de frânare de ajutor şi saboţi de oprire pe teren în Cond. auto
pantă. Se interzice deplasarea mijlocului de transport în timpul efectuării Şef formaţie
operaţiilor de încărcare – descărcare (NSSM 6, art. 33, 55 aliniat 2). Cond. auto
MO. Distanţa liberă minimă între două mijloace de transport alăturate care Şef formaţie
se încarcă sau se descarcă va fi de 1,5 m pt. autocamioane (NSSM 6, art. Cond. auto
19). Cond. auto
MO. Se interzice lăsarea maşinii fără supraveghere sau permiterea
manipulării comenzilor de către alte persoane. La părăsirea maşini
conducătorul auto trebuie să o oprească din funcţiune, şi o va bloca prin Cond. auto
introducerea în una din viteze şi tragerea frânei, luând cheile de contact şi
închizând uşile cabinei cu cheia (NSSM 6, art. 100). Cond. auto
MO. Înainte de pornire şi la executarea manevrelor, conducătorul auto
Permanent
trebuie să se asigure că nu există pericol de accidentare a lucrătorilor care Zidar
circulă sau staţionează pe lângă maşină (NSSM 6, art. 67, NSPM 23, art. Zidar
394). Cond. auto
MO. Conducătorul autovehiculului trebuie să semnalizeze acustic
manevra de mers înapoi (NSSM 6, art. 107).
MT. Se interzice manevrarea mijloacelor de transport în spaţii lipsite de
vizibilitate (NSSM 23, art. 408).
MO. Lucrătorii vor respecta distanţa de siguranţă faţă de instalaţiile,
autoutilajele de orice tip, mijloacele de transport existente la locul de
muncă.
MO. Lucrătorii vor respecta regulile de circulaţie pe drumurile publice sau
interne, se vor asigura permanent faţă de mijloacele auto în circulaţie,
ferindu-se permanent din raza de acţiune a autoutilajelor.
MO. Conducătorii auto sunt obligaţi să respecte permanent OUG 195 /
2002 cu modificările şi completările ulterioare (ex. Legea 49/2006, etc.)
privind circulaţia pe drumurile publice.
3 MT. Efectuarea, de către personal competent (calificaţi şi/sau instruiţi în Resp. La punerea
acest sens), a verificărilor iniţiale (după instalare şi înainte de punerea în menten. în funcţiune
funcţiune) şi a întreţinerilor / verificărilor / încercărilor periodice ale ET şi Deserv. şi periodic
dispozitivelor de protecţie din dotarea acestora (NMSSM/2006, NSSM utilaj
38
 rotopercutantă, etc.) sau a altor 112, art. 27). Şef comp. La
ET care deservesc punctul de MT. Efectuarea, de către personal competent în domeniu, a unor exec. producerea
lucru (automalaxor, verificări / încercări speciale de fiecare dată când au apărut evenimente Resp. unor
buldoexcavator, etc.). şi/sau circumstanţe excepţionale (modificări ale procesului de muncă, menten. evenimente
accidente sau evenimente tehnice, fenomene naturale, perioade de Deserv. periculoase
inactivitate, etc.) care ar putea să diminueze securitatea conferită ET utilaj Conf. grafic
respectiv (NMSSM/2006). Şef comp.
MT. Toate ET folosite (ciocan electric, rotopercutantă, buldoexcavaror, exec. Permanent
etc..) vor fi întreţinute conform graficului de revizii şi reparaţii întocmit în
Resp.
acest scop (NMSSM/2006, NSPM 26, art. 171). menten. La
MT. ET trebuie să fie astfel utilizate încât să-şi poată îndeplini funcţia, săŞef comp. începutul
fie reglate, întreţinute, fără ca personalul muncitor să fie expus vreunui exec. schimbului
risc când aceste operaţii sunt efectuate în condiţiile prevăzute de fabricant Şef comp.
(NMSSM/2006). exec.
MT. Înainte de intrarea in schimb, deserventul va verifica starea tehnică Zidar
şi buna funcţionare a ET din dotarea punctului de lucru, interzicându-se Şef comp.
utilizarea acestora dacă nu sunt în perfectă stare de funcţionare. exec.
Zidar
3 F2. Organe de maşini în mişcare 3 MT. Se interzice înlăturarea sau anihilarea protectorilor şi a dispozitivelor Şef comp. Permanent
(şpiţ, daltă ciocan electric, de protecţie din dotarea ET ( NMSSM/2006). exec.
burghiu rotopercutantă, etc.) – MT. Este interzisă deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a Zidar
afectare membre superioare sau dispozitivelor de securitate ale ET (NMSSM/2006). Şef comp.
inferioare. MT. În timpul funcţionării ET este interzisă orice operaţii de întreţinere exec.
sau de intervenţie la organele de maşini aflate în mişcare (NMSSM/200, Zidar
NSSM 40, art. 26). Zidar
MT. La ET portabile acţionate electric trebuie să se întrerupă acţionarea
Şef comp.
mişcării mecanismului portsculă în momentul lăsării lor din mână
exec.
(NMSSM/2006).
Zidar
MO. ET vor fi folosite numai de deservenţi calificaţi, instruiţi şi Şef comp.
desemnaţi în acest scop, care cunosc bine metodele de lucru şi normele de exec.
protecţia muncii (NMSSM/2006). Zidar
MT. Se interzice introducerea membrelor superioare sau inferioare în raza
de acţiune a organelor de maşini în mişcare. Zidar

MO. Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă, Zidar

39

4 F6. Căderea liberă de obiecte
(scule, cărămizi, mortare, etc.) de
la cote tehnologice superioare în
timpul executării montării –
demontării schelei, podinii şi a
lucrului pe acestea sau pe scări ,
în vederea realizării lucrărilor de
zidărie.
5 F7. Explozia agregatelor,
conductelor (în zone învecinate
punctului de lucru) datorită
vehiculării de fluide sub presiune
6 F12. Degerături datorate lucrului
în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de
protecţie – bocanci cu bombeu metalic, mânuşi de protecţie, cască de
protecţie (NMSSM/2006).
MO. Pentru executarea lucrărilor la înălţime trebuie să se ţină seama de Şef comp.
organizarea tehnologica prealabilă a lucrărilor la înălţime, de dotarea cu exec.
EIP şi obligativitatea instruirii, antrenării şi utilizării dotărilor colective şi
individuale (NSSM 12, art. 6).
MO. Lucrul la înălţime se va desfăşura numai sub supraveghere, iar
lucrul va fi permis numai dacă persoana desemnată să supravegheze Şef comp.
lucrarea a verificat că s-au luat toate măsurile de securitate pentru exec.
prevenirea accidentelor (NSSM 12, art. 27, 28).
MO. Se interzice executarea concomitentă a lucrărilor la două sau mai
multe niveluri diferite, aflate pe aceeaşi verticală, fără dispozitive de
protecţie corespunzătoare (NSSM 27, art. 25). Şef comp. Permanent
3
MO. Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru şi semnalizarea exec.
riscurilor de accidentare (NSSM 27, art. 16, 19).
MO. Sculele utilizate în timpul lucrului la înălţime se vor purta în genţi,
lădiţe, cutii sau truse închise astfel încât să se prevină pericolul de cădere, Şef comp.
scăpare (NMSSM/2006, NSSM 27, art. 36). exec.
MO. Se interzice lăsarea pe ziduri a materialelor neintroduse în operă, a
molozului sau sculelor la întreruperea lucrului (NSSM 27, art. 78). Zidar
MO. Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă,
în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de
protecţie – bocanci cu bombeu metalic, cască de protecţie Zidar
(NMSSM/2006). Zidar
MO. Se interzice accesul lucrătorilor în zona cu instalaţii tehnice Zidar
(conducte, etc.) care conţin, transportă fluide sub presiune, fără acordul Zidar
şefului ierarhic superior.
MO. În cazul sesizări unor scurgeri sau scăpări de fluide sub presiune din
conducte, lucrătorul se va îndepărta de locul respectiv şi va anunţa imediat Şef comp.
3 Permanent
şeful ierarhic superior pentru luarea măsurilor care se impun. exec.
MT. Se vor respecta prevederile convenţiei de protecţia muncii încheiată Zidar
între beneficiar şi executant privind circulaţia salariaţilor în incinta
societăţii (NMSSM/2006).
3 MO. Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă, Zidar În
40
 cu obiecte din metal cu în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de
temperatură scăzută în anotimpul protecţie – mânuşi de protecţie (NMSSM/2006, NSPM 91, art. 48 (1)). anotimpul
rece (materiale de construcţii, rece
scule, unelte, etc.)
7 F13. Electrocutare prin atingere MO. Este interzisă efectuarea oricăror improvizaţii la ET electrice sau Şef comp. Permanent
directă sau indirectă a acţionate electric sau în dispozitivele de alimentare cu energie electrică, exec.
echipamentelor tehnice electrice, precum şi folosirea acelora care sunt necorespunzătoare (NMSSM/2006). Zidar
tablouri electrice, instalaţii MO. Exploatarea, întreţinerea, reglarea, depanarea, repararea şi prima
electrice, etc. aflate sub tensiune. Permanent
punere în funcţiune a echipamentelor electrice trebuie făcută numai de
Resp.
personal calificat, instruit şi autorizat pentru aceste operaţii la
menten.
echipamentele respective (NMSSM/2006).
Şef comp.
MT. Instalaţiile electrice vor fi revizuite periodic, conform unui grafic de
exec. Conform
revizii întocmit în acest sens .
grafic
3 MT. La executarea tuturor operaţiilor la care există pericol de atingere
Permanent
indirectă, carcasele metalice ale echipamentele sau instalaţiile electrice
Resp.
vor fi legate la nul şi la pământ, iar pentru evitarea electrocutării prin
menten.
atingere directă se vor utiliza mijloace individuale de protecţie verificate
Şef comp.
(NSSM 67, art. 32).
exec. Şef Permanent
MT. Înainte de începerea lucrului cu uneltele acţionate electric se va
comp. exec.
verifica starea izolaţiei cablului de alimentare, a ştecherului şi a prizei,
Zidar
precum şi legătura la conductorul de nul de protecţie (prin intermediul
contactului priză-ştecher).
Şef comp.
exec. Zidar
8 F14. Producerea de explozii (în 3 MT. Stabilirea de măsuri de protecţie a muncii şi situaţii de urgenţă, Director Permanent
zonele învecinate locului de concrete, pentru realizarea lucrărilor în locurile de muncă cu pericol Şef comp.
muncă) datorită specificului deosebit, conform Normei Metodologice la L319/06. exec
instalaţiilor tehnologice existente MO. Se interzice accesul lucrătorilor în zona cu instalaţii tehnice
(vehiculare de substanţe (conducte, etc.) care conţin transportă substanţe inflamabile sau Zidar
combustibile şi inflamabile). combustibile, fără acordul şefului ierarhic superior.
MO. În cazul sesizări unor scurgeri sau scăpări de lichide inflamabile sau
combustibile din conducte, lucrătorul se va îndepărta de locul respectiv şi Zidar
va anunţa imediat şeful ierarhic superior pentru luarea măsurilor care se
impun.
Şef comp.
MO. Fumatul şi focul deschis sunt permise numai în locuri special exec.

41

9 F17. Temperatură ridicată în
sezonul canicular – afecţiuni ale
organismului (insolaţii,
deshidratare insuficienţă cardio
respiratorie).
10 F18. Viroze, afecţiuni pulmonare
reumatism datorate temperaturii
scăzute a aerului în anotimpul
rece, condiţiilor meteo
defavorabile la lucrul în aer liber
(ploi, ninsori, etc.) sau curenţilor
de aer în timpul deplasării sau
lucrului în exterior.
11 F19. Producerea de calamităţi
naturale (inundaţii, cutremure,
viscol, etc.).
amenajate (prevăzute cu scrumiere, vase cu apă, nisip sau pământ, Zidar
respectiv amenajate cu mijloace tehnice şi pichete PSI), în locuri
îndepărtate de materiale combustibile (minim 10 m) sau inflamabile
(minim 40 m) (DGPSI 001/99, art. 64, 65, 67). Şef comp.
MT. Se vor respecta prevederile convenţiei de protecţia muncii încheiată exec.
între beneficiar şi executant privind fumatul şi focul deschis, circulaţia Zidar
salariaţilor în incinta societăţii precum şi executarea lucrărilor în instalaţii
cu pericol deosebit (NGPM/2002, art. 23). Şef comp.
MT. Pentru efectuarea lucrărilor în zone cu risc de producere a exploziilor exec.
se vor utiliza numai scule şi unelte care nu produc scântei, iar lucrătorii Zidar
vor purta numai îmbrăcăminte şi încălţăminte (de lucru şi personală) care
să nu producă descărcări electrostatice (să fie antistatice).
MO. Se va aplica măsurile stabilite de Ordinul 99/2000: reducerea
timpului de lucru, pauze mai dese, administrare apă minerală, utilizare EIP
corespunzător. Şef comp.
3 Permanent
MO. Personalul care lucrează în microclimat cald (peste 30º C) va exec.
beneficia de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare
(NMSSM/2006).
MO. Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă, Zidar
în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de
protecţie – bocanci, haină vătuită, căciulă (NMSSM/2006).
MO. Se va asigura ceai fierbinte, 0,5 –1 l / persoană (NMSSM/2006). Şef comp.
MO. Condiţiile de microclimat la locurile de muncă trebuie să asigure exec.
3 menţinerea echilibrului termic al organismului uman, corespunzător Şef comp. Permanent
activităţii desfăşurate (NMSSM/2006). exec.
MO. Personalul care lucrează în microclimat rece (sub 5º C) va beneficia
de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare (NMSSM/2006).
Şef comp.
exec.
3 MO. Se interzice circulaţia şi staţionarea în zonele şi pe perioadele în Şef comp. În perioada
care există riscul producerii acestor calamităţi (alunecări de teren, torente, exec. producerii
avalanşe, prăbuşiri de copaci sau teren, viscol). Zidar calamită-
MO. Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă, ţilor
în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de
protecţie – bocanci, haină vătuită, căciulă, cască .
MO. Se interzice executarea lucrărilor la înălţime în perioadele de timp
42

12 F20. Dispunerea executării de
operaţii care nu intră în sarcinile
de serviciu: executarea de
reparaţii, intervenţii, reglaje la
echipamente tehnice (operaţie
neprevăzută prin sarcina de
muncă), dispunerea executării
operaţiilor într-o succesiune
greşită, etc.
13 F21. Nerespectarea tehnologiilor
de lucru pentru activităţile
desfăşurate (lucrări de zidărie), a
instrucţiunilor de utilizare la
folosirea echipamentelor tehnice
din dotare, la montarea şi
demontarea schelei, la folosirea
materialelor de construcţii, etc.
14 F22. Solicitarea sistemului
muscular şi osos în timpul
executării operaţiilor de montare
sau demontare schelă, manipulare
materiale de zidărie, etc. – (efort
dinamic).
nefavorabil – vânt puternic peste 11 m/s, ninsori, polei, în locuri cu
vizibilitate redusă (NSSM 27, art. 33)
MO. Deserventul este obligat să refuze întemeiat executarea unei sarcini Zidar
de serviciu dacă aceasta l-ar pune în pericol de accidentare sau
Şef comp.
îmbolnăvire profesională (NMSSM/2006). exec.
3 Permanent
MO. Se interzice să se impună deserventului să execute operaţii care nu
intră în sarcinile de serviciu, sau care contravin normelor de securitatea
muncii.
MT. Respectarea cu stricteţe a tehnologiilor de lucru, a instrucţiunilor Zidar
tehnice de lucru pentru sculele, dispozitivele, utilajele utilizate în
Permanent
activitatea desfăşurată.
MT. Lucrătorii trebuie să dispună de informaţii adecvate şi instrucţiuni Şef comp.
scrise referitoare la condiţiile de utilizare ale ET deservite, la tehnologiilor exec.
Permanent
de lucru (NMSSM/2006).
3 Permanent,
MT. Schela va fi montată sau demontată sub supravegherea unei persoane
la
competentă şi de către angajaţi care au fost instruiţi corespunzător, cu Şef comp.
montarea-
respectarea planului de montare-demontare, a normelor de protecţia exec.
demontarea
muncii în timpul montării, demontării şi a măsurilor de prevenire a Zidar
schelei
riscurilor de cădere a persoanelor sau a obiectelor de la înălţime
(NMSSM/2006).
3 MO. O atenţie deosebită trebuie acordata organizării pauzelor pe Şef comp. Permanent
parcursul zilei de lucru (NMSSM/2006). exec.
MO. La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a
maselor, se vor repartiza numai salariaţii care corespund din punct de Şef comp.
vedere fizic. Se interzice manipularea frecventă şi prelungită a sarcinilor, exec.
fără efectuarea unor controale medicale periodice (NSSM cod 57, art. 11).
MO. Pentru evitarea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate:
poziţiile vicioase, mişcările bruşte si extreme, mişcările repetitive .
MT + MO. La manipularea si transportul prin purtare al maselor se va Zidar
43
 ţine seama de următoarele elemente de referinţă: caracteristicile maselor,
efortul fizic necesar, caracteristicile mediului de muncă, cerinţele
activităţii şi de factorii individuali de risc (NMSSM/2006). Şef comp.
exec.
Zidar
15 F23. Afecţiuni musculare şi ale MO. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică, munca
sistemului osos datorită poziţiei se va organiza astfel încât sa permită aşezarea muncitorului, chiar şi Şef comp.
3 Permanent
ortostatice în timpul lucrului numai pentru perioade scurte, în care scop se va asigura mijloacele exec.
(efort static). necesare (scaune, bănci, etc.) (NMSSM/2006).
16 F25. Manevre şi reglaje greşite, MT. ET trebuie utilizat numai pentru operaţiile şi în condiţiile pentru care Şef comp.
executarea defectuoasă a a fost destinat, precizate în Cartea tehnică/ Manual de utilizare/Instrucţiuni exec.
lucrărilor de zidărie, exploatarea de utilizare (NGPM/2002, art. 294). Zidar
defectuoasă a echipamentelor MO. ET vor fi folosite numai de deservenţi calificaţi, instruiţi şi
tehnice, fără respectarea desemnaţi în acest scop, care cunosc bine metodele de lucru şi normele de Şef comp.
regimului de lucru stabilit prin protecţia muncii (NGPM/2002, art. 284, 286, 12 (a, b), NSSM 40, art. 12). exec.
3
tehnologii, a normelor specifice MT. Se interzice utilizarea ET fără aplicarea măsurilor de protecţie a Permanent
de securitate. muncii . Şef comp.
MT. În timpul funcţionării ET este interzisă orice operaţie de întreţinere exec.
(NMSSM/2006). Zidar
Zidar

17 F26. Utilizarea greşită a MT. Se interzice înlăturarea sau anihilarea protectorilor şi a dispozitivelor Şef comp.
mijloacelor de protecţie din de protecţie din dotarea ET ( NMSSM/2006). exec.
dotarea individuală sau a MT. Este interzisă deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a Zidar
echipamentelor tehnice deservite. dispozitivelor de securitate ale ET (NMSSM/2006). Şef comp.
MO. Angajaţii au obligaţia să cunoască modul corect de utilizare al EIP şi exec.
3 Permanent
să-l poarte pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă (NMSSM/2006). Zidar
MO. Se interzice lucrul fără echipament individual de protecţie, împotriva Zidar
riscurilor existente la locul de muncă şi stabilit prin instrucţiuni proprii.

Zidar
18 F27. Deplasări cu pericol de 3 MO. Pentru executarea lucrărilor la înălţime trebuie să se ţină seama de Şef comp. Permanent,
cădere de la înălţime (la organizarea tehnologica prealabilă a lucrărilor la înălţime, de dotarea cu exec. când se
executarea montării – demontării EIP şi obligativitatea instruirii, antrenării şi utilizării dotărilor colective şi lucrează la
schelelor, în condiţii de individuale (NSSM 12, art. 6). înălţime
insecuritate, la utilizarea de MO. Locul de muncă la înălţime va fi permis numai dacă a fost amenajat

44
 schele, scări neconforme, etc.)
sau mică înălţime (înălţime sub
1,5 m la lucrul pe scări şi podini
în încăperi).
19 F28. Staţionare, deplasare,
poziţionare în zone periculoase
(căi de acces autovehicule, faţă
de organele de maşină în mişcare,
în raza de acţiune a utilajelor
pentru terasamente, locuri de
muncă unde se lucrează la cote
tehnologice superioare, etc.).
şi dotat din punct de vedere tehnic şi organizatoric astfel încât să prevină Şef comp.
căderea în gol a lucrătorilor (NSSM 12, art. 22). exec.
MT. Toate golurile periculoase vor fi închise sau îngrădite cu parapeţi de
protecţie (NSSM 27, art. 76).
MT. La executarea lucrărilor la înălţime sau în alte zone periculoase, Şef comp.
personalul muncitor va fi dotat cu centuri de siguranţă legate de puncte exec.
fixe ale construcţiei (NSSM 27, art. 36, NSSM 92, art. 83, NSSM 26, art. Zidar
158). Şef comp.
MT. Schelele, podinile şi scările utilizate vor fi standardizate, în stare exec.
bună, îngrădite cu parapete de 1 m înălţime asigurate împotriva alunecării Zidar
sau deplasării şi vor fi construite din materiale rezistente la foc,
interzicându-se improvizaţiile (NSPM 26, art. 159, NSSM 27, art. 284, Şef comp.
290, 291, 58). exec.
MT. Locurile de muncă amplasate la înălţime şi căile de acces la şi de la
aceste locuri de muncă trebuie marcate şi semnalizate permanent
(NMSSM/2006, NSSM 12, art. 24).
MO. Lucrul la înălţime se va desfăşura numai sub supraveghere, iar Şef comp.
lucrul va fi permis numai dacă persoana desemnată să supravegheze exec.
lucrarea a verificat că s-au luat toate măsurile de securitate pentru
prevenirea accidentelor (NSSM 12, art. 27, 28).
MO. Pentru lucru la înălţime vor fi admişi numai lucrători apţi din punct Şef comp.
de vedere medical cu viză corespunzătoare în fişa de protecţie a muncii exec.
(NSSM 12, art. 22, NSPM 92, art. 84).
MO. Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă, Şef comp.
în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de exec.
protecţie – cască de protecţie, încălţăminte cu talpă antiderapantă, centură
de siguranţă (NMSSM/2006). Zidar
3 MT. Respectarea prevederilor convenţiei de protecţie a muncii încheiată Director Permanent
între beneficiar şi executant. Şef comp.
MO. Se interzice accesul personalului în locurile de muncă (zonele) exec.
periculoase, fără acordul şefului ierarhic superior. Zidar
MO. Respectarea indicatoarelor de semnalizare (avertizare, interzicere, Zidar
obligativitate) a riscurilor la locurile de muncă, precum şi indicatoarele de
circulaţie în incinta societăţii. Zidar
MO. Când lipsesc trotuarele, lucrătorii vor circula pe partea stângă a
45

20 F30. Executarea de intervenţii la
echipamente tehnice (operaţie
neprevăzută prin sarcina de
muncă) în vederea reparării sau
deservirii acestora sau deplasări
în zone periculoase sau cu pericol
temporar, la alte locuri de muncă,
fără atribuţii de serviciu.
21 F31. Incendii cauzate de
nerespectarea prevederilor legale
în domeniul PSI (lucrul cu foc
deschis, fumatul, etc.).
căilor de circulaţie, în direcţia lor de mers (NSSM 6, art. 25). Zidar
MO. Traversarea căilor de circulaţie de către lucrători se va face numai
prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje. Atunci când acestea Zidar
lipsesc, traversarea se va face după ce în prealabil lucrătorii s-au asigurat Zidar
că nu există vreun pericol (NSSM 6, art. 26).
MO. Se va respecta distanţa de siguranţă faţă de instalaţiile, utilajele de Şef comp.
orice tip sau mijloacele de transport existente la locul de muncă. exec.
MT. Dacă locurile de muncă conţin zone periculoase datorate naturii
proceselor de muncă, aceste locuri trebuie să fie echipate cu dispozitive
care să împiedice accesul angajaţilor, fără atribuţii de serviciu în zonele
periculoase. Zonele periculoase trebuie să fie clar semnalizate
(NMSSM/2006). Şef comp.
MO. Se interzice executarea concomitentă a lucrărilor la două sau mai exec.
multe niveluri diferite, aflate pe aceeaşi verticală, fără dispozitive de Zidar
protecţie corespunzătoare (NSSM 27, art. 25).
MO. Exploatarea, întreţinerea, reglarea, depanarea, repararea şi punerea în Şef comp.
funcţiune a echipamentelor electrice trebuie făcută numai de personal exec.
calificat, instruit şi autorizat pentru executarea acestor operaţii la Zidar Permanent
echipamentele respective (NMSSM/2006 ).
3 MO. Salariaţii nu vor intra şi nu vor lucra în alte locuri de muncă decât
acelea în care au fost repartizaţi, respectând modul de lucru nepericulos. Zidar
MO. Accesul persoanelor în zona locurilor de muncă cu pericol temporar Permanent
sau permanent, în afara sarcinilor de muncă, este interzis (NSSM 67, art. Zidar
25).
3 MO. Fumatul este permis numai în locuri special amenajate (prevăzute cu Şef comp. Permanent
scrumiere, vase cu apă, nisip sau pământ), în locuri îndepărtate de exec.
materiale combustibile (minim 10 m) sau inflamabile (minim 40 m) Zidar
(DGPSI 001/99, art. 64, 65, 67).
MO. Este interzis fumatul, focul deschis (lumânări, chibrituri, brichete,
torţe, etc.) în locurile de depozitare a materialelor (DGPSI 001/99, art. 47, Zidar
62,).
MT. Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile sau inflamabile se Şef comp.
vor depozita la distanţe de siguranţă faţă de clădiri şi alte materiale exec.
combustibile (DGPSI – 001/2000, art. 85). Zidar
MO. Este interzisă aprinderea de focuri deschise, fără aprobarea şi Zidar
46

22 F34. Omiterea verificării stării
tehnice, a bunei funcţionări şi a
integrităţii echipamentelor
tehnice cu care lucrează.
23 F36. Desfăşurarea activităţii într-
o stare psiho-fiziologică
necorespunzătoare.
controlul permanent al conducătorului locului de muncă (NSSM 91, art.
36). Şef comp.
MT. Deşeurile, reziduurile (cârpe, bumbac, hârtie îmbibate, etc.) şi exec.
ambalajele combustibile sau inflamabile, se vor depozita în recipiente Zidar
speciale, la distanţe de siguranţă faţă de clădiri şi alte materiale Zidar
combustibile, în locuri special destinate acestui scop (DGPSI – 001/2000,
art. 85, NSSM 26, art. 46, 57, 163).
MT. Se interzice folosirea ET electrice neomologate sau cu defecţiuni sau
improvizaţii.
MO. Uneltele manuale vor fi verificate la începutul fiecărui schimb. Este Şef comp.
interzisă utilizarea acelor unelte manuale care nu se prezintă într-o stare exec.
tehnică corespunzătoare (NMSSM/2006). Zidar
3 MT. Înainte de începerea lucrului cu ET portabile, acţionate electric se va Permanent
verifica starea cablului de alimentare (să nu prezinte desizolări) a Zidar
ştecherului şi priza de alimentare (să fie prevăzute cu contacte de
protecţie).
MO. Se interzice desfăşurarea activităţii de către salariaţi aflaţi într-o Şef comp.
stare psiho-fiziologică necorespunzătoare, bolnavi, sub influenţa exec.
băuturilor alcoolice, a stresului sau a căror stare fizică şi mentală este Zidar
necorespunzătoare.
MO. Salariaţii sunt obligaţi să nu introducă sau să consume băuturi Zidar
3 Permanent
alcoolice în incinta unităţii.
MO. Salariaţii trebuie să aibă controlul medical care să confirme Şef comp.
aptitudinea de a presta meseria pentru care sunt angajaţi, în condiţiile exec.
existente la locurile de muncă deservite .

24 F37. Neutilizarea mijloacelor de MO. Angajaţii au obligaţia să cunoască modul corect de utilizare al EIP şi Zidar
protecţie din dotarea proprie sau să-l poarte pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă (NMSSM/2006,
a echipamentelor tehnice NSPM 26, art. 18).
deservite (ochelari de protecţie, 3 MT. Se interzice înlăturarea sau anihilarea protectorilor şi a dispozitivelor Zidar Permanent
mânuşi de protecţie, apărători, de protecţie din dotarea ET ( NMSSM/2006).
etc.). MT. Este interzisă deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a Zidar
dispozitivelor de securitate ale ET (NMSSM/2006).
25 F16. Zgomot produs de 2 MO. Examinarea medicală a stării auzului personalului la angajare şi Medic Periodic
echipamentele tehnice în periodic . întrep.
funcţiune – slăbirea capacitaţii de MO. Efectuarea de măsurători pentru determinarea expunerii personală Zidar Periodic şi
47
 percepţie auditivă (hipoacuzie). la zgomot a angajaţilor (NMSSM/2006) şi luarea măsurilor de reducere a Şef comp. permanent
acţiunii nocive a zgomotului . exec. În cazul
MO. Dacă expunerea zilnică la zgomot a lucrătorului depăşeşte 80 dB(A), Resp. PM depăşirii ac.
acesta va fi dotat cu antifoane, pe care trebuie să-l poarte obligatoriu în Şef comp. Valori
cazul depăşirii valorii de 85 dB(A) . exec.
Resp. PM.
Zidar
26 F29. Nesincronizări de operaţii MO. Când încărcarea, descărcarea sau transportul materialelor se Zidar şi
(întârzieri sau devansări) la, efectuează de doi sau mai mulţi salariaţi efortul repartizat pe o persoană echipa de
manipularea, în echipă, a nu trebuie să depăşească limitele maxime admise. Manipulanţii trebuie să lucru
materialelor grele, lungi sau se asigure că pot să prindă bine cu mâinile materialele respective (NSSM
voluminoase, a materialelor de 57, art. 51).
construcţii, a elementelor de 2 MO. În cazul în care o sarcină este încărcată, descărcată sau transportată, Zidar şi Permanent
schelă sau la lucru în echipă în prin purtare, concomitent de către mai mulţi muncitori, aceştia vor ridica echipa de
aceeaşi încăpere. şi coborî sarcina numai la comanda conducătorului operaţiei (NSSM 57, lucru
art. 52).
MT. Salariaţii trebuie să-şi desfăşoare activitatea fără a pune în pericol pe
ceilalţi participanţi la procesul de producţie (NMSSM/2006).
27 F4. Recul la folosirea ciocanului MO. Utilizarea ET se va face numai de personal bun cunoscător al Zidar
electric, a rotopercutantei. procedeului tehnologic (NMSSM/2006).
1 MO. La repartizarea lucrărilor pe muncitori, şeful formaţiei va indica Şef comp. Permanent
procedeul corect de lucru (nepericulos) şi măsurile corespunzătoare exec.
privind utilizarea utilajelor, instalaţiilor si sculelor din dotare.
28 F5. Proiectarea de particule MT. Părţile mobile ale ET trebuie prevăzute cu mijloace de protecţie Şef comp.
solide, aşchii (în timpul pentru prevenirea riscului de proiectare în cazul spargerii acestor părţi exec.
operaţiilor de cofrare / decofrare, (NGPM/2002, art. 295 (1), 297). Zidar
tăiere cărămizi, găurire pereţi cu MO. Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă,
1
ciocanul electric, buceardare în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de Zidar Permanent
manuală a tencuielii, etc.). protecţie – bocanci cu bombeu metalic, mânuşi de protecţie, cască de
protecţie, mască de praf, ochelari de protecţie etanşi (NGPM/2002, art.
145 (b, c)).
29 F8. Curgeri necontrolate de fluide 1 MO. Se interzice personalului muncitor să stea sau să circule în zona de Zidar Permanent
(beton, mortar, etc.) din descărcare a betonului din mijlocul de transport (NSSM 7, art. 42).
mijloacele de transport datorită MT. La descărcarea betonului este interzisă urcarea lucrătorilor pe Zidar
defectării sau poziţionării greşite autovehicul (NSSM 7, art. 43).
a sistemului de direcţionare a MO. Se interzice accesul muncitorilor în zona de turnare, unde este Zidar

48
 betonului.
30 F9. Tăierea, înţeparea, vătămarea
mâinilor sau picioarelor datorită
muchiilor tăietoare, ascuţite ale
sculelor şi uneltelor de mână
utilizate sau a suprafeţelor
materialelor de construcţie
folosite.
31 F10. Vibraţii transmise
sistemului muscular şi osos în
timpul utilizării ciocanului
electric, rotopercutantei.
32 F11. Atingerea accidentală a
suprafeţelor ET care în timpul
funcţionării pot să se încălzească
puternic (burghie, etc.) – arsuri.
33 F15. Iritare epidermă sau
mucoase la folosirea betoanelor,
mortarelor, cimentului, var, etc.
(executarea de zidării).
pericol de cădere a betonului (NSSM 7, art. 48). Resp.
MT. Autobetoniera trebuie să fie dotată cu dispozitive de siguranţă care menten.
să împiedice descărcarea necomandată a betonului (NSSM 6, art. 175). Cond. Auto
MO. Uneltele manuale vor fi verificate la începutul fiecărui schimb. Este
interzisă utilizarea acelor unelte manuale care nu se prezintă într-o stare
tehnică corespunzătoare (NMSSM/2006).
MO. Sculele şi uneltele de mână vor fi păstrate în suporturi speciale şi
orientate cu mânerele spre exterior pentru a exclude contactul cu părţile
1 active ale acestora ( NSSM 42, art. 85). Zidar Permanent
MO. Folosirea obligatorie a mânuşilor de protecţie şi a bocancilor cu
bombeu metalic în timpul lucrului cu scule tăietoare, manipulării
materialelor, maselor, care au margini sau suprafeţe tăietoare sau care
datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor sau picioarelor (NSSM
57, art. 23).
MO. O atenţie deosebită trebuie acordata organizării pauzelor pe
parcursul zilei de lucru (NMSSM/2006). Şef comp.
1 Permanent
exec.
MO. Se interzice contactul mâinii lucrătorului cu elementele metalice ale Zidar
ET care în timpul funcţionării pot să ajungă la temperaturi ridicate.
1 MO. Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă, Zidar Permanent
în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de
protecţie – mânuşi de protecţie, salopete, încălţăminte .
1 MT. Încăperile în care se manipulează ciment, var, etc. vor fi prevăzute cu Şef comp. Permanent
ventilaţie naturală sau mecanică (NSSM 7, art. 14). exec.
MO. Lucrătorii care manipulează materiale pulverulente vor purta
Zidar
obligatoriu echipamentul individual de protecţie pe toată durata
îndeplinirii sarcinii de muncă, în scopul pentru care a fost acordat
echipamentul– mască antipraf, salopete, încălţăminte, mânuşi de protecţie
rezistente la agenţi chimici (NMSSM/2006).
MT. La utilizarea aditivilor pentru prepararea betoanelor, se vor lua Şef comp.
măsuri corespunzătoare de protecţie a muncii, în funcţie de substanţele din exec.
care sunt alcătuiţi aditivi şi de instrucţiunile transmise de producătorul Zidar
aditivului (NSSM 7, art. 36).
MO. La contactul accidental al ochilor cu aditivi, ciment sau beton se va
49

34 F24. Poziţii de lucru forţate sau
vicioase la lucrul la înălţime, în
timpul montării – demontării
schelei, în poziţie aplecată,
aplecat pe spate, ghemuit etc.
producătoare de afecţiuni ale
sistemului osos şi muscular.
35 F32. Prinderea, strivirea
membrelor în timpul manipulării
sau depozitării necorespunzătoare
(neasigurarea contra căderii,
alunecării, rostogolirii, răsturnării
pe picioare a acestora) a
elementelor de schelă, a
materialelor de construcţii, de
zidărie.
spăla din abundanţă cu apă curată, se va şterge cu o cârpă curată şi se va Zidar
consulta de urgenţă medicul.
MO. O atenţie deosebită trebuie acordata organizării pauzelor pe Şef comp.
parcursul zilei de lucru (NMSSM/2006). exec.
MO. Pentru evitarea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate:
poziţiile vicioase, mişcările bruşte si extreme, mişcările repetitive Şef comp.
(NMSSM/2006). exec.
MO. Eliminarea poziţiilor forţate, nenaturale ale corpului muncitorului şi Zidar
asigurarea posibilităţilor de modificare a poziţie în timpul lucrului se fac
1
prin folosirea echipamentelor tehnice corespunzătoare, organizarea locului Şef comp. Permanent
de muncă, optimizarea locului de muncă şi optimizarea fluxului exec.
tehnologic (NMSSM/2006).
MO. Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă,
în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de
protecţie – genunchiere, cotiere, centuri de siguranţă . Zidar
1 MO. La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a Şef comp.
maselor, se vor repartiza numai salariaţi care corespund din punct de exec.
vedere fizic (NSSM 57, art. 11). Zidar
MO. Căile de circulaţie, de acces se vor menţine permanent în stare de
curăţenie, libere de orice obstacol care ar putea împiedica desfăşurarea în Şef comp.
condiţii de securitate a activităţilor şi vor fi marcate vizibil . exec.
MO. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi timp Zidar
a maselor care sunt instabile între ele. (NSSM 57, art. 20). Zidar Permanent
MO. Se interzice manipularea şi transportul maselor care au margini sau
suprafeţe tăietoare sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale Zidar
mâinilor, picioarelor fără utilizarea mănuşilor de protecţie, bocanci cu
bombeu metalic (NSSM 57, art. 23).
MO. În timpul mani1pulării manuale a maselor salariatul trebuie să aibă
vizibilitate (NSSM 57, art. 17). Zidar
MO. Se interzice transportul prin purtare a produselor care nu au sistemul
de prindere corespunzător (NSSM 57, art. 19). Zidar
MT. La depozitarea materialelor de zidărie, etc., stivele vor fi constituite
din elemente de aceeaşi formă şi dimensiune (NSSM 57, art. 46, 47). Zidar
MO. Se interzice manipularea manuală a materialelor în locuri în care nu
50

36 F33. Cădere de la acelaşi nivel
(prin împiedicare de cabluri,
materiale, scule şi unelte de
mână, alunecare pe pardoseală
sau suprafeţe metalice, cu polei
sau umede), cădere de la mică
înălţime în timpul efectuării
operaţiilor de încărcare-
descărcare a mijloacelor de
transport cu materiale necesare
procesului de producţie, la lucrul
pe scări, podini cu înălţimea mai
mică de 1,5 m sau cădere în
golurile tehnologice de pe căile
de circulaţie sau fundaţii –
entorse, fracturi.
există spaţiu pe orizontală sau verticală corespunzător acestei activităţi Zidar
(NSSM 57, art. 10 (3)).
MO. Când încărcarea, descărcarea sau transportul materialelor se
efectuează de 2 sau mai mulţi muncitori (lucru în echipă), se va asigura ca Zidar
elementele respective să se poată prinde bine cu mâinile (NSSM 57, art.
51).
MT. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel încât să se evite Zidar
prăbuşirea ei (NSSM 57 art. 50).
MT. Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se evite pericolul Zidar
Permanent
de răsturnare, alunecare, prăbuşire a lor, precum şi pericolul de
accidentare, incendii şi explozii (NSPM 57, art. 42, 41).
MO. Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă, Zidar
în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de
protecţie – bocanci cu bombeu metalic, mânuşi de protecţie, cască de
protecţie (NMSSM/2006)
1 MO. Căile de circulaţie, de acces, precum şi zonele din jurul ET se vor Şef comp.
menţine permanent în stare de curăţenie, libere de orice obstacol care ar exec.
putea împiedica desfăşurarea în condiţii de securitate a activităţilor şi vor Zidar
fi marcate vizibil (NMSSM/2006).
MO. Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă,
în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului individual de Zidar
protecţie – bocanci cu talpă antiderapantă (NMSSM/2006). Permanent
MO. Traseul de deplasare, în timpul transportului prin purtare al maselor
nu trebuie să fie cu obstacole, instabil sau alunecos (NSSM 57, art. 22). Zidar
MT. Coborârea, urcarea şi lucrul pe podinile se va face numai în condiţii
de siguranţă. Zidar
MO. Sculele utilizate în timpul lucrului pe podini se vor purta în genţi,
lădiţe, cutii sau truse închise astfel încât să se prevină pericolul de Zidar
împiedicare şi cădere (NMSSM/2006, NSSM 27, art. 36).
MO. Se interzice lăsarea pe podini a materialelor, a sculelor în dezordine
MO. Urcarea şi coborârea pe şi de pe mijloace de transport se va efectua Zidar
numai cu faţa la acestea, utilizând numai scările din construcţia utilajului,
iar în lipsa acestora se vor folosi scări standardizate, construite în acest Zidar Permanent
scop, de mică înălţime, care permit executarea unei operaţii sau activităţi
de pe ele.
MT. În timpul mersului este interzisă urcarea sau coborârea de pe
51

37 F35. Nerespectarea normelor de
igienă personală şi de igienă în
muncă – infectare organism.
1 substanţe antiseptice pentru ochi şi piele (NMSSM/2006).
mijloacele auto de transport (NSSM 6, art. 73). Zidar
MT. Scările utilizate vor fi standardizate, rezistente şi uşoare, iar în timpul
lucrului, scările şi podinile se vor asigura împotriva alunecărilor, Zidar
prăbuşirilor (cu cârlige la capetele superioare sau cu saboţi de fier sau Zidar
cauciuc la capetele inferioare) (NSSM 7, art. 47, 49, 50, 51). Şef comp.
MT. Coborârea şi urcarea pe scări se va face numai cu faţa spre aceasta, exec.
lucrătorul având în permanenţă mâinile în contact cu ramele longitudinale.
MO. Se va verifica, periodic, starea tehnică a scărilor şi podinilor,
rezultatul verificării consemnându-se într-un proces verbal.
MO. Angajatul este obligat să utilizeze EIP din dotare adecvat şi curat, să Zidar
utilizeze materialele igienico-sanitare puse la dispoziţie de angajator, să
depoziteze hainele proprii şi EIP /EIL separat, în locuri special amenajate Şef comp.
şi să desfăşoare activitatea astfel încât să evite expunerea propriei exec.
persoane la pericole de contaminare cu agenţi biologici (NMSSM/2006).
MO. Asigurarea de spaţii special amenajate pentru servirea mesei şi a Şef comp.
apei potabile. exec.
MO. Asigurarea de spaţii dotate cu instalaţii igienico-sanitare adecvate şi
Şef comp. Permanent
MO. Angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura exec.
supravegherea medicală adecvată (NMSSM/2006). Resp. PM
Medic
MO. Lucrătorul trebuie să respecte regulile de igienă corporală şi de întrepr.
igienă în muncă. Zidar
MO. Înainte de servirea mesei sau fumat, lucrătorii se vor spăla pe mâini
şi pe faţă şi în funcţie de caz, vor utiliza substanţe neutralizante (NSSM Zidar
26, art. 28).

52
SC. TIGMA SRL CRAIOVA
Locul de muncă: ZIDAR - TENCUITOR

4.6. INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă zidar - tencuitor este
egal cu 2,75 – valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de
risc acceptabil
Rezultatul este susţinut de Fişa de evaluare, în care se observă că din totalul de
37 factori de risc identificaţi, unul se situează în categoria factorilor de risc mediu (nivel de
risc parţial 4).
Factorul de risc (cu nivel de risc parţial 4) pentru care trebuie să se adopte cu
prioritate măsuri de prevenire şi/sau protecţie este:
- F3. Surprinderea de către mijlocul auto, neasigurat contra deplasărilor accidentale,
în timpul încărcării – descărcării cu materiale necesare procesului de producţie, de
alte mijloace auto aflate în circulaţie în zona de lucru sau lovirea de către alte
mijloace de transport sau autoutilaje în timpul circulaţiei de la un punct de lucru la
altul cu mijloace de transport proprii societăţii.
Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare aplicarea măsurile generice prezentate în Fişa de măsuri
propuse.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se
prezintă după cum urmează;
- 40,6% factori proprii mijloacelor de producţie;
- 10,8% factori proprii mediului de muncă
- 13,5% factori proprii sarcinii de muncă;
- 35,1% factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 59,5% dintre factorii de risc
identificaţi pot avea consecinţe maxime previzibile, ireversibile asupra executantului
(deces sau invaliditate), pentru care s-au stabilit măsuri, cu responsabilităţi.

53
S.C. TIGMA SRL CRAIOVA
Locul de muncă: ZIDAR - TENCUITOR

4.7. LEGENDA

F1. Autoblocarea / autodeclanşarea unei mişcări funcţionale a echipamentelor tehnice

deservite (ciocan electric, rotopercutantă, etc.) sau a altor ET care deservesc punctul de lucru
(automalaxor, buldoexcavator, etc.).
F2. Organe de maşini în mişcare (şpiţ, daltă ciocan electric, burghiu rotopercutantă, etc.) –
afectare membre superioare sau inferioare.
F3. Surprinderea de către mijlocul auto, neasigurat contra deplasărilor accidentale, în timpul
încărcării – descărcării cu materiale necesare procesului de producţie, de alte mijloace auto
aflate în circulaţie în zona de lucru sau lovirea de către alte mijloace de transport sau
autoutilaje în timpul circulaţiei de la un punct de lucru la altul cu mijloace de transport proprii
societăţii.
F4. Recul la folosirea ciocanului electric, a rotopercutantei.
F5. Proiectarea de particule solide, aşchii (în timpul operaţiilor de cofrare / decofrare, tăiere
cărămizi, găurire pereţi cu ciocanul electric, buceardare manuală a tencuielii, etc.).
F6. Căderea liberă de obiecte (scule, cărămizi, mortare, etc.) de la cote tehnologice
superioare în timpul executării montării – demontării schelei, podinii şi a lucrului pe acestea
sau pe scări , în vederea realizării lucrărilor de zidărie.
F7. Explozia agregatelor, conductelor (în zone învecinate punctului de lucru) datorită
vehiculării de fluide sub presiune
F8. Curgeri necontrolate de fluide (beton, mortar, etc.) din mijloacele de transport datorită
defectării sau poziţionării greşite a sistemului de direcţionare a betonului.
F9. Tăierea, înţeparea, vătămarea mâinilor sau picioarelor datorită muchiilor tăietoare, ascuţite
ale sculelor şi uneltelor de mână utilizate sau a suprafeţelor materialelor de construcţie
folosite.
F10. Vibraţii transmise sistemului muscular şi osos în timpul utilizării ciocanului electric,
rotopercutantei.
F11. Atingerea accidentală a suprafeţelor ET care în timpul funcţionării pot să se încălzească
puternic (burghie, etc.) – arsuri.
F12. Degerături datorate lucrului cu obiecte din metal cu temperatură scăzută în anotimpul
rece (materiale de construcţii, scule, unelte, etc.)
F13. Electrocutare prin atingere directă sau indirectă a echipamentelor tehnice electrice,
tablouri electrice, instalaţii electrice, etc. aflate sub tensiune.
F14. Producerea de explozii (în zonele învecinate locului de muncă) datorită specificului
instalaţiilor tehnologice existente (vehiculare de substanţe combustibile şi inflamabile).
F15. Iritare epidermă sau mucoase la folosirea betoanelor, mortarelor, cimentului, var, etc.
(executarea de zidării).
F16. Zgomot produs de echipamentele tehnice în funcţiune – slăbirea capacitaţii de percepţie
auditivă (hipoacuzie).
F17. Temperatură ridicată în sezonul canicular – afecţiuni ale organismului (insolaţii,
deshidratare insuficienţă cardio respiratory).

54
F18. Viroze, afecţiuni pulmonare reumatism datorate temperaturii scăzute a aerului în
anotimpul rece, condiţiilor meteo defavorabile la lucrul în aer liber (ploi, ninsori, etc.) sau
curenţilor de aer în timpul deplasării sau lucrului în exterior.
F19. Producerea de calamităţi naturale (inundaţii, cutremure, viscol, etc.).
F20. Dispunerea executării de operaţii care nu intră în sarcinile de serviciu: executarea de
reparaţii, intervenţii, reglaje la echipamente tehnice (operaţie neprevăzută prin sarcina de
muncă), dispunerea executării operaţiilor într-o succesiune greşită, etc.
F21. Nerespectarea tehnologiilor de lucru pentru activităţile desfăşurate (lucrări de zidărie), a
instrucţiunilor de utilizare la folosirea echipamentelor tehnice din dotare, la montarea şi
demontarea schelei, la folosirea materialelor de construcţii, etc.
F22. Solicitarea sistemului muscular şi osos în timpul executării operaţiilor de montare sau
demontare schelă, manipulare materiale de zidărie, etc. – (efort dinamic).
F23. Afecţiuni musculare şi ale sistemului osos datorită poziţiei ortostatice în timpul lucrului
(efort static).
F24. Poziţii de lucru forţate sau vicioase la lucrul la înălţime, în timpul montării – demontării
schelei, în poziţie aplecată, aplecat pe spate, ghemuit etc. producătoare de afecţiuni ale
sistemului osos şi muscular.
F25. Manevre şi reglaje greşite, executarea defectuoasă a lucrărilor de zidărie, exploatarea
defectuoasă a echipamentelor tehnice, fără respectarea regimului de lucru stabilit prin
tehnologii, a normelor specifice de securitate.
F26. Utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie din dotarea individuală sau a echipamentelor
tehnice deservite.
F27. Deplasări cu pericol de cădere de la înălţime (la executarea montării – demontării
schelelor, în condiţii de insecuritate, la utilizarea de schele, scări neconforme, etc.) sau mică
înălţime (înălţime sub 1,5 m la lucrul pe scări şi podini în încăperi).
F28. Staţionare, deplasare, poziţionare în zone periculoase (căi de acces autovehicule, faţă de
organele de maşină în mişcare, în raza de acţiune a utilajelor pentru terasamente, locuri de
muncă unde se lucrează la cote tehnologice superioare, etc.).
F29. Nesincronizări de operaţii (întârzieri sau devansări) la, manipularea, în echipă, a
materialelor grele, lungi sau voluminoase, a materialelor de construcţii, a elementelor de
schelă sau la lucru în echipă în aceeaşi încăpere.
F30. Executarea de intervenţii la echipamente tehnice (operaţie neprevăzută prin sarcina de
muncă) în vederea reparării sau deservirii acestora sau deplasări în zone periculoase sau cu
pericol temporar, la alte locuri de muncă, fără atribuţii de serviciu.
F31. Incendii cauzate de nerespectarea prevederilor legale în domeniul PSI (lucrul cu foc
deschis, fumatul, etc.).
F32. Prinderea, strivirea membrelor în timpul manipulării sau depozitării necorespunzătoare
(neasigurarea contra căderii, alunecării, rostogolirii, răsturnării pe picioare a acestora) a
elementelor de schelă, a materialelor de construcţii, de zidărie.
F33. Cădere de la acelaşi nivel (prin împiedicare de cabluri, materiale, scule şi unelte de
mână, alunecare pe pardoseală sau suprafeţe metalice, cu polei sau umede), cădere de la
mică înălţime în timpul efectuării operaţiilor de încărcare-descărcare a mijloacelor de transport
cu materiale necesare procesului de producţie, la lucrul pe scări, podini cu înălţimea mai mică
de 1,5 m sau cădere în golurile tehnologice de pe căile de circulaţie sau fundaţii – entorse,
fracturi.
F34. Omiterea verificării stării tehnice, a bunei funcţionări şi a integrităţii echipamentelor
tehnice cu care lucrează.
F35. Nerespectarea normelor de igienă personală şi de igienă în muncă – infectare organism.
F36. Desfăşurarea activităţii într-o stare psiho-fiziologică necorespunzătoare.
F37. Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotarea proprie sau a echipamentelor tehnice
deservite (ochelari de protecţie, mânuşi de protecţie, apărători, etc.).

55
 4.8. Reprezentare grafica factori de risc - nivel de risc pentru locul de munca:
zidar - tencuitor SC TIGMA SRL CRAIOVA
I
7

5
nivel de risc

4
4

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3

2 2
2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1

0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17 F18 F19 F20 F21 F22 F23 F24 F25 F26 F27 F28 F29 F30 F31 F32 F33 F34 F35 F36 F37

factori de risc

56
 4.9 Reprezentare grafica procentuala a factorilor de risc proprii componentelor sistemului de
munca pentru locul de munca: zidar - tencuitor SC TIGMA SRL CRAIOVA

factori de risc dependenti de mijloace de productie factori de risc dependenti de mediul de munca
factori de risc dependenti de sarcina de munca factori de risc dependenti de executanti

35.1%
40.5%

13.5% 10.8%

57
 BIBLIOGRAFIE

1. Băbuţ, G., Moraru, R., Protecţia muncii, Editura Universitas, Petroşani, 1999.

2. Darabont, Al., Pece, Şt., Protecţia muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1996.

3. Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A., Managementul securităţii şi sănătăţii în

muncă (vol. I şi II), Editura AGIR, Bucureşti, 2001.

4. Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G., Darabont, D., Evaluarea calităţii de
securitate a echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucureşti, 2001.

5. Moraru, R., Băbuţ, G., Analiză de risc, Editura Universitas, Petroşani, 2000.

6. Moraru, R., Băbuţ, G., Matei, I., Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale,
Editura Focus, Petroşani, 2002.

7. Pece, Şt., Metode de analiză apriorică a riscurilor profesionale, I.N.I.D., Bucureşti,

1993.

8. Pece, Şt., Metodă de evaluare a securităţii muncii la nivelul microsistemelor (loc de

muncă), Risc şi securitate în muncă, I.C.S.P.M. Bucureşti, nr. 3-4/1994.

9. Pece, Şt., Dăscălescu, A., Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi

îmbolnăvire profesională la locurile de muncă, M.M.P.S.-I.C.S.P.M. Bucureşti, 1998.

10. Pece, Şt., Dăscălescu, A. ş.a., Securitate şi sănătate în muncă - Dicţionar explicativ,
Editura GENICOD, Bucureşti, 2001.

11. Pece, Şt., Evaluarea riscurilor în sistemul om-maşină, Editura Atlas Press, Bucureşti,
2003.

12. * * *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 646/26.07.2006.

13. * * *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 882/30.10.2006.

58
 ANEXA 1

LIS TA DE IDENT IF ICARE A FACTO RILO R DE RISC

A. EXECUTANT
1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1.Executare defectuoasă de operaţii
 comenzi;
 manevre;
 poziţionări, fixări, asamblări;
 reglaje;
 utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
 întârzieri;
 devansări.
1.3.Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
 pornirea echipamentelor tehnice;
 întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice;
 alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice
etc.) ;
 deplasări, staţionări în zone periculoase;
 deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel:
o prin dezechilibrare;
o alunecare;
o împiedicare;
 de la înălţime:
 prin păşire în gol;
 prin dezechilibrare;
 prin alunecare.
1.4.Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operaţii
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie
B. SARCINA DE MUNCǍ
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT
CU CERINŢELE DE SECURITATE
1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2.Absenţa unor operaţii
1.3.Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizică:
 efort static;
 poziţii de lucru forţate sau vicioase;
 efort dinamic.
2.2.Solicitare psihică:
 ritm de muncă mare;
 decizii dificile în timp scurt;
59
  operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
 monotonia muncii.
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Mişcări periculoase
1.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
 organe de maşini în mişcare;
 curgeri de fluide;
 deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei:
 alunecare;
 rostogolire;
 rulare pe roţi;
 răsturnare;
 cădere liberă;
 scurgere liberă;
 deversare;
 surpare, prăbuşire;
 scufundare.
1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei:
 proiectare de corpuri sau particule;
 deviere de la traiectoria normală;
 balans;
 recul;
 şocuri excesive;
 jet, erupţie.
1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase:
 înţepătoare;
 tăioase;
 alunecoase;
 abrazive;
 adezive.
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1.Curentul electric:
 atingere directă;
 atingere indirectă;
 tensiune de pas.

4. FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1.Substanţe toxice
4.2.Substanţe caustice
4.3.Substanţe inflamabile
4.4.Substanţe explozive
4.5.Substanţe cancerigene
60
 4.6.Substanţe radioactive
4.7.Substanţe mutagene

5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC

5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
 bacterii;
 virusuri;
 richeţi;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)

D. MEDIU DE MUNCǍ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.2.Umiditatea aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.3.Curenţi de aer
1.4.Presiunea aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.5.Aeroionizarea aerului
1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibraţii
1.10.Iluminat:
 nivel de iluminare scăzut;
 strălucire;
 pâlpâire.
1.11.Radiaţii
1.11.1.Electromagnetice:
 infraroşii;
 ultraviolete;
 microunde;
 de frecvenţă înaltă;
 de frecvenţă medie;
 de frecvenţă joasă;
 laser.

1.11.2.Ionizante:
 alfa;
 beta;
 gama.
1.12.Potenţial electrostatic
1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări,
prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
61
 1.14.Pulberi pneumoconiogene

2. FACTORI DE RISC CHIMIC

2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
 bacterii;
 virusuri;
 richeţi;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
 subteran;
 acvatic;
 subacvatic;
 mlăştinos;
 aerian;
 cosmic etc.

62
 ANEXA 2

LIS TA DE CO NSECINŢE PO SIBIL E ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC

ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Sistem osteoarticular Organe de simţ

Aparat respirator

cardiovascular
Cutie craniană

Aparat digestiv
Membru

Sistem nervos
Cutie toracică

Aparat renal
Membru superior Ureche

Tegument
Abdomen
Nr. CONSECINŢE

muscular

Multiplă
inferior

Aparat

vertebrală

Sistem
Coloana
crt. POSIBILE Braţ Palmă

Ochi

Nas

Externă
Coapsă
Gambă

Internă
Picior
Antebraţ Degete
D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plagă: - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- înţepătură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsură: - termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
interne
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Intoxicaţie - acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- cronică - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -

63
14. Îmbolnăviri - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
respiratorii cronice
provocate de pulberi
organice şi substanţe
toxice iritante
(emfizem pulmonar,
bronşită etc.)
15. Astm bronşic, rinită - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
vasomotorie
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
16. Boli prin expunere la - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
temperaturi înalte sau
scăzute (şoc, colaps
caloric, degerături)
17. Hipoacuzie, surditate - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
de percepţie
18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
cancer profesional
20. Artroze cronice, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
periartrite, stiloidite,
osteocondilite, bursite,
epicondilite, discopatii
21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
nodulii cântăreţilor
24. Astenopatie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
acomodativă,
agravarea miopiei
existente
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite şi - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
keratoconjunctivite
64
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
29. Îmbolnăviri datorate - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
compresiunilor şi
decompresiunilor
30. Boli infecţioase şi x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
parazitare
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
32. Sindrom - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
cerebroastenic şi
tulburări de
termoreglare (datorită
undelor
electromagnetice de
înaltă frecvenţă)
33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinţe

Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

65
 ANEXA 3

S CALA DE CO TARE A G RAVITĂŢI I ŞI PRO BABI LI TĂŢ II

CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC

ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
1 NEGLIJABILE  consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă pre-vizibilă
până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI  consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 –
45 zile care necesită tratament medical
3 MEDII  consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între
45 – 180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare
4 MARI  consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de
minimum 50 %, individul putând să presteze o activitate
profesională (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE  consecinţe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacităţii de muncă,
dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere şi de orientare
spaţială (invaliditate de gradul II)
6 FOARTE  consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă, de
GRAVE autoservire, de autoconducţie sau de orientare spaţială (invaliditate
de gradul I)
7 MAXIME  deces
CLASE DE
PROBABILITATEA CONSECINŢELOR
PROBABILITATE
(frecvenţa probabilă de producere a consecinţelor)
EVENIMENTE
1 EXTREM DE extrem de mică
RARE P > 10 ani
2 FOARTE RARE foarte mică
5 ani < P < 10 ani
3 RARE mică
2 ani < P < 5 ani
4 PUŢIN medie
FRECVENTE 1 an < P < 2 ani
5 FRECVENTE mare
1 lună < P < 1 an
6 FOARTE foarte mare
FRECVENTE P < 1 lună

66
 ANEXA 4
G RILA DE EVALUARE A RISCURILO R
CO MBINAŢI E ÎNTRE G RAVITATEA CO NSECINŢE LO R ŞI
PRO BABI LI TATE A P RO DUCERII LO R

CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6

FRECVENT

1 lună < P < 1 an FRECVENT

FRECVENT
EXTREM

FOARTE

FOARTE
DE RAR

PUŢIN
RAR

RAR
2 ani < P < 5 ani

1 an < P < 2 ani

GRAVITATE

5 ani < P < 10

CLASE DE

P < 1 lună
P > 10 ani

ani
CONSECINŢE

7 MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

6 FOARTE INVALIDITATE (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

GRAVE GR. I

5 GRAVE INVALIDITATE (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

GR. II

4 MARI INVALIDITATE (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

GR. III

3 MEDII ITM 45 – 180 (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

ZILE

2 MICI ITM 3 – 45 (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

ZILE

1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

67
ANEXA 5

S CALA DE ÎNCADRARE A NIVELUR ILO R DE

RIS C/ S ECURI TAT E

NIVEL DE CUPLUL NIVEL DE

RISC GRAVITATE - PROBABILITATE SECURITATE
1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM

2 FOARTE (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE

MIC MARE
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE

4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU

5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC

6 FOARTE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE

MARE MIC

7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM

68
 ANEXA 6

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

UNITATEA: …………………... NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..

FIŞA DE EVALUARE A
SECŢIA:……………………….. DURATA EXPUNERII:……………….
LOCULUI DE MUNCĂ ECHIPA DE EVALUARE:……………
LOCUL DE MUNCǍ:…………

PROBABILITATE
CONSECINŢA

PREVIZIBILĂ

GRAVITATE

CLASA DE
CLASA DE
MAXIMĂ
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE
NIVEL
SISTEMULUI RISC A FACTORILOR DE RISC
DE RISC
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri)

0 1 2 3 4 5 6
…

69
 ANEXA 7

F IŞA DE MĂSURI P ROP USE

FIŞA DE MǍSURI PROPUSE

NIVEL MĂSURA PROPUSĂ
Nr. LOC DE MUNCĂ/
DE
crt. FACTOR DE RISC Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi Termene
RISC
…

70
 ANEXA 8

O RDINEA IERARH ICĂ

A MĂS URILO R DE PREVENIR E

MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi)

ELIMINAREA RISCURILOR
RISC OM
MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA
SURSEI DE FACTORI DE RISC
(PREVENIRE INTRINSECĂ)
MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)
IZOLAREA RISCURILOR

RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE

PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ
ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI
MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei)
EVITAREA RISCURILOR

RISC OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE

EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI
REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL
MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)
IZOLAREA OMULUI

RISC OM LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE

PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

71