UNIVERSITATEA TEHNICĂ „Gh.

Asachi” IAŞI
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor
Departamentul Securitatea şi Sănătatea în Muncă

LUCRARE DE DISERTAŢIE

EVALUAREA NIVELULUI DE RISC DE ACCIDENTARE

ŞI / SAU ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ LA
S.C. TIMKEN ROMANIA S.A. Ploieşti

COORDONATOR
Prof. univ. dr. ing. Constantin BACIU

CURSANT:

PLOIEŞTI - 2007

1
 PARTEA I

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi

îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea
analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor
pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa
consecinţei maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin astfel niveluri de risc parţiale
pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat.
Conform Legii Securităţii şi Sănătăţii in Muncă 319/2006, conducătorii unităţilor economice
sunt singurii responsabili de sănătatea şi securitatea salariaţilor, ei se află în centrul activităţii de
prevenire a riscurilor şi asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă. Au obligaţia legală de a asigura
starea de securitate şi de a proteja sănătatea salariaţilor.
Obligativitatea evaluării riscurilor profesionale în ţara noastră decurge din legislaţia actuală în
domeniu, care a fost armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind securitatea şi sănătatea în
muncă. Astfel, Legea 319/2006, în capitolul III "Obligaţiile angajatorilor" care transpune Directiva
Consiliului nr. 89/391/CEE/1989 prevede:
art. 7 al. 3 – Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alineatele 1 şi 2,
pe baza următoarelor principii de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
.............................................................................................................................................................
al. 4. Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura
activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă, a substanţelor sau a preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea
locurilor de muncă;
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit.a) si dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum şi
metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului

2
securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor
întreprinderii şi/ sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
.............................................................................................................................................................
art. 12. al. 1. Angajatorul are următoarele obligaţii:
a) să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv
pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
..............................................................................................................................................................................
Legislaţia actuală obligă conducătorii de societăţi să introducă conceptul de securitate în însăşi
organizarea muncii. Aceştia pot să intervină pentru:
 lucrul în echipe succesive;
 limitarea numărului de lucrători expuşi la produse şi procedee periculoase;
 luarea de măsuri organizatorice atunci când o societate terţă intervine pe teritoriul alteia;
 limitarea timpului de expunere la minimum necesar;
 alegerea celor mai adecvate mijloace de protecţie individuală;
 impunerea supravegherii medicale permanente şi periodice a celor mai expuşi muncitori;
 impunerea de restricţii privind munca tinerilor şi a femeilor.
Metodele şi mijloacele de analiză a sistemelor de muncă sub aspectul securităţii muncii sunt
necesare pentru identificarea rapidă şi realistă a situaţiilor deficitare din punctul de vedere al
prevenirii accidentelor şi a bolilor profesionale.
Eliminarea totală a pericolelor respectiv a accidentelor şi a bolilor profesionale din sistemul de
muncă este în mod practic imposibilă.
În realitate, există niveluri acceptabile de securitate a muncii, a căror punere în evidenţă
necesită eforturi serioase de apreciere calitativă şi încercări de evaluare cantitativă.
În principiu, există două posibilităţi de evaluare a nivelului de securitate a muncii într-un
sistem:
 evaluare postaccident / boală profesională
 evaluare preaccident / boală profesională
Evaluarea postaccident este utilă din punct de vedere a statisticilor de accidente, care pot
caracteriza organizaţia din punct de vedere cantitativ şi calitativ prin indicele de frecvenţă şi de
gravitate. În anumite situaţii aceste informaţii sunt de mare ajutor pentru aprecierea calităţii unor
locuri de muncă din punct de vedere a securităţii în vederea implementării îmbunătăţirilor necesare.
Evaluarea preaccident ia în considerare posibilitatea de producere a accidentelor într-un
sistem. Oferă soluţii înainte de a se întâmpla accidentul.
Noţiunea fundamentală utilizată este riscul de accidentare/îmbolnăvire profesională. Având în
vedere importanţa evaluării preaccident, în Europa au fost dezvoltate mai multe metode apriorice;
 controale, verificări - la nivelul locurilor de muncă, secţii, ateliere, etc.
 metode directe (comparative)

3
  metode indirecte (analitice) - analiza riscurilor pe baza: ergonomiei sistemelor sau
fiabilităţii sistemelor
Oricare ar fi metoda de evaluare, aceasta conduce la rezultate concrete şi operaţionale dacă se
bazează pe recunoaşterea a patru criterii fundamentale:
 rigurozitate ştiinţifică – să decurgă dintr-o teorie coerentă şi completă;
 criteriul finalităţii – scopul urmărit este realizarea securităţii, prin diferite obiective parţiale,
care conferă particularitate metodelor de analiză;
 criteriul complexităţii – metoda să fie adaptată pentru sistemul dat;
 criteriul economic – în funcţie de importanţa şi de gravitatea consecinţelor posibile.

Componentă intrinsecă a strategiei manageriale, activitatea de prevenire reprezintă un

ansamblu de procedee şi măsuri luate sau planificate la toate stadiile de concepere, proiectare şi
desfăşurare a proceselor de muncă, menită să asigure desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii
de maximă securitate pentru sănătatea şi integritatea participanţilor la proces, prin care se elimină
riscurile de accidentare sau îmbolnăvire profesională. Astfel, aceasta se constituie ca o ştiinţă de
interfaţă îmbinând cunoştinţe şi tehnici de strictă specialitate în domeniul de aplicare cu tehnici şi
cunoştinţe din domeniul ergonomiei, igienei industriale, psihosociologiei muncii, medicinii muncii
şi toxicologiei industriale. În acest context, se poate afirma că sarcina principală a activităţii de
prevenire o reprezintă obţinerea maximumului de eficienţă şi de calitate a muncii în condiţiile
reducerii numărului de accidente către zero.
De aici rezultă că sunt două obiective majore ale prevenirii, care suscită interes în principal:
a) pe plan uman: - reducerea numărului accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale
b) pe plan financiar: - reducerea costurilor legate de accidentele de muncă şi îmbolnăvirile
profesionale.
Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale. în
care scop trebuie întreprins un demers global care să cuprindă:
 evaluarea riscurilor profesionale;
 punerea în conformitate a echipamentelor tehnice;
 stabilirea procedurilor de lucru;
 ameliorarea condiţiilor de mediu de muncă;
 selecţia, formarea şi informarea personalului;
 stabilirea strategiei manageriale.
Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi
îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent dacă este vorba de un loc de muncă, un atelier, secţie sau o societate comercială în
ansamblul său, o asemenea analiză permite cunoaşterea, cuantificarea şi ierarhizarea pericolelor în
funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.

4
 Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: probabilitatea de manifestare
şi gravitatea consecinţei maxime posibile (cea mai frecventă) asupra organismului uman. Se obţin
astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv, niveluri de risc global pentru
fiecare loc de muncă şi nivel de risc global agregat pentru întregul sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este cuprin în standardele europene (CEI812’85,
respectiv, proiect CEN 1992) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică.
Obiectivul evaluării riscurilor este să permită angajatorului adoptarea măsurilor de prevenire/
protecţie adecvate referitoare la:
 prevenirea riscurilor profesionale
 formarea muncitorilor
 informarea muncitorilor
 implementarea unui sistem de management care să permită aplicarea efectivă a măsurilor
necesare de prevenire/protecţie.
Scopul de bază al evaluării riscurilor rămâne întodeauna prevenirea riscurilor profesionale.
Eliminarea acestora nu este posibilă întodeauna şi atunci acestea trebuiesc reduse, până la valoarea
unor riscuri reziduale care trebuiesc şi pot fi controlate controlate.
Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizată (structurată) încât să permită angajatorilor,
persoanelor din compartimentul de S. S. M. şi lucrătorilor să:
 identifice pericolele existente şi să evalueze riscurile asociate lor;
 evalueze riscurile în scopul selectării adecvate a echipamentelor, substanţelor utilizate şi
organizării locurilor de muncă
 verifice dacă măsurile de prevenire sunt adecvate
 observe dacă toţi factorii, relevanţi sau ascunşi, legaţi de procesul de muncă au fost luaţi în
considerare
 contribuie efectiv la ameliorarea stării de securitate şi sănătate în muncă.
Reevaluarea riscurilor profesionale se face şi de ori de câte ori intervin modificări în
sistemul de muncă (organizarea muncii, introducerea de noi materiale, ehipamente, metode,
proceduri, etc.) sau ori de câte ori se solicită de cei implicaţi.
Pe timpul evaluării şi după, trebuie urmărit ca riscul să nu fie transferat în alte zone ale
sistemului de muncă şi eliminarea unui risc să nu creeze probleme noi.
Pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale angajatorilor în domeniul evaluării
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională au fost concepute şi sunt utilizate în prezent un
număr relativ mare de metode.
Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial şi naţional pentru evaluarea riscurilor
de accidentare şi îmbolnăvire profesională, în cadrul lucrării de dizertaţie s-a optat pentru utilizarea
metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti. Această metodă a fost avizată de Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale în anul 1993 şi a fost experimentată până în prezent în majoritatea ramurilor
industriale, aducându-i-se permanent îmbunătăţiri.
Metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti face parte din categoria metodelor analitice,
semicantitative şi constă, în esenţă, în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat
(loc de muncă) cu ajutorul unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului
pentru fiecare factor de risc în parte, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei
maxime previzibile. Nivelul de risc global, pe loc de muncă, se determină ca medie ponderată a
5
nivelurilor de risc parţiale, astfel încât compensările să fie minime. Nivelul de securitate rezultă
indirect, fiind invers proporţional cu nivelul de risc.
Aplicarea metodei se finalizează cu două documente centralizatoare pentru fiecare loc de
muncă: fişa de evaluare a riscurilor şi fişa de măsuri propuse.
În prima fişă se înscriu factorii de risc identificaţi, parametrii de cuantificare ai acestora,
consecinţa maximă previzibilă, clasele de gravitate şi frecvenţă, nivelul de risc pentru fiecare factor
de risc în parte şi nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa a doua conţine măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru combaterea acţiunii
fiecărui factor de risc de la locul de muncă evaluat, ierarhizate în funcţie de nivelurile de risc,
începând cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4,…). Prin aplicarea acestor măsuri locul de muncă trece
de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.
În prima parte a lucrării de disertaţie (absolvire) este prezentată o descriere detaliată a
metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti (finalitate, principiu, utilizatori, etape, mod de
aplicare, procedura de lucru şi condiţii de aplicare), precum şi a instrumentelor de lucru (lista de
identificare a factorilor de risc, lista de consecinţe, scala de cotare a gravităţii şi a frecvenţei, grila
de încadrare a nivelurilor de risc etc.).
Partea a doua a lucrării de disertaţie (absolvire) este dedicată prezentării modului concret de
utilizare a metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti pentru evaluarea nivelurilor de risc la
locurile de muncă din cadrul S.C. TIMKEN ROMANIA S.A. Ploieşti , în vederea stabilirii
programului de măsuri tehnico-organizatorice de reducere a acestora.

6
 CAPITOLUL 2
PREZENTAREA LUCRĂRII

Parte componentă a protecţiei sociale, căreia îi conferă pondere şi valoare în balanţa

sistemului socio-economic, securitatea şi sǎnǎtatea în muncǎ a avut în toate timpurile o puternică
tentă umanitară. Orice societate care recunoaşte "omul ca valoare şi scop suprem" va admite că
protejarea vieţii acestuia este a priori justificată şi îndreptăţeşte un efort oricât de mare.
Pe de altă parte, resursele financiare sunt limitate şi, oricât de puternică ar fi latura socială a
acestei activităţi, stabilirea priorităţilor în alocarea acestor resurse trebuie să aibă la bază criterii
economice (indicatori cantitativi).
Deplasarea ponderii dinspre componenta socială, umanitară, a securitǎţii şi sǎnǎtǎţii în
muncǎ spre componenta economică, în condiţiile economiei de piaţă, necesită importante schimbări
în modul de abordare a problemelor de securitate şi sănătate în muncă. În esenţă, aceste schimbări
constau în deplasarea accentului de la analize calitative spre găsirea unor criterii, metode sau
indicatori, care să permită cuantificarea stării de securitate a muncii într-un sistem (loc de muncă,
atelier, unitate).
Această cerinţă, dezavantajele metodelor tip “inspecţie”, ca şi progresele obţinute în alte
domenii, cum ar fi studiul fiabilităţii sistemelor tehnice sau ergonomia muncii, au îndreptat
eforturile teoreticienilor spre găsirea unor noi principii de evaluare, punctul de plecare fiind relaţia
risc - securitate, care permite determinarea nivelului de securitate indirect, prin intermediul
nivelului de risc.
Paşi importanţi în această direcţie s-au făcut în anul 1985, când prin CEI 812/85 se defineşte
noţiunea de risc, se trasează alura curbei de acceptabilitate a riscului şi se precizează cei doi
parametri esenţiali care trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului: gravitatea şi frecvenţa
consecinţei maxime asupra organismului uman.
Principiul de evaluare a riscurilor pe baza combinaţiei între frecvenţa şi gravitatea
consecinţelor maxime previzibile este consacrat ulterior în standardele europene, respectiv EN 292-
1/1991, EN 1050/1996. Deşi obiectul lor îl constituie securitatea maşinilor, cele două acte
normative statuează extinderea domeniului lor de aplicare şi la securitatea muncii, în corelaţie cu
obligativitatea evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională impusă prin Directiva-
cadru nr. 391/89/CEE (paragraful 2 pct. b art. 6).
În ţara noastră nu a existat până în prezent o metodă de evaluare a nivelului de securitate a
muncii, respectiv a riscurilor, într-un sistem. Estimările care se făceau, sub acest aspect, aveau la
bază analize postaccident/boală, şi anume indicii de frecvenţă şi gravitate ai acestor evenimente.

7
 În vederea alinierii la cerinţele impuse ţărilor membre ale Uniunii Europene, INCDPM a
abordat problema aprecierii cantitative a securităţii muncii în concordanţă cu cele mai noi direcţii pe
plan internaţional.
Pornind de la analiza metodelor de evaluare existente pe plan european, de la sugestiile
metodologice şi principiile de evaluare a riscurilor, precum şi de la prevederile legislaţiei în vigoare
în România, în cadrul INCDPM s-a elaborat “metoda de evaluare a nivelului de risc pe loc de
muncă”, care face parte din categoria metodelor de evaluare indirectă a securităţii şi stabileşte în
final niveluri de risc pentru fiecare factor de risc şi nivelul de risc global pe loc de muncă (sursa
principală de inspiraţie în elaborare a fost metoda AMDEC - CEI 812/85). În cadrul ei,
cuantificarea riscurilor se face pe baza combinaţiei între gravitatea şi frecvenţa consecinţelor
maxime posibile, în acord cu standardele UE.
Metoda constituie un instrument de lucru util în activitatea patronilor, managerilor şi
lucrǎtorilor desemnaţi/serviciilor interne de prevenire şi protecţie/ serviciilor externe de prevenire şi
protecţie, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin conform Legii securitǎţii şi sǎnǎtǎţii în muncǎ
nr. 319/2006 şi Normelor Metodologice de aplicare a acesteia, deoarece permite:
- compararea diverselor locuri de muncă din punct de vedere al periculozităţii, pe o scală de
niveluri de risc de la 1 la 7;
- ierarhizarea riscurilor în cadrul unui loc de muncă şi alocarea optimă, pe această bază, a
resurselor financiare;
- identificarea tuturor factorilor de risc (prima etapă a evaluării) şi stabilirea dimensiunii
riscurilor, ceea ce reprezintă o etapă necesară pentru elaborarea instrucţiunilor proprii de
securitate a muncii;
- elaborarea programului de prevenire şi protecţie, pe baza fişelor de măsuri de prevenire
întocmite în urma evaluării riscurilor.
Pe baza instrumentelor proprii metodei s-a stabilit pentru factorii identificaţi gravitatea
maximă posibilă şi previzibilă a consecinţei acţiunii lor asupra executanţilor.
Utilizând datele statistice şi buletinele de determinări toxicologice puse la dispoziţie de
societate, pentru fiecare factor de risc identificat s-a determinat probabilitatea transformării acţiunii
sale asupra executantului într-un accident de muncă sau o boală profesională.
Cu ajutorul celor două date, s-au calculat atât nivelurile de risc parţiale, cât şi nivelul global
de risc pentru locurile de muncă evaluate.
În continuare, rezultatele evaluării la fiecare loc de muncă au fost interpretate prin prisma
legislaţiei în vigoare (semnificaţia nivelurilor de risc, posibilităţi de îmbunătăţire a performanţelor de
securitate), astfel încât în finalul lucrării au fost reţinute principalele aspecte rezultate.

8
 CAPITOLUL 3

PREMISE TEORETICE

3.1.Relaţia risc – securitate

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca

acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare şi îmbolnăvire
profesională.
În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar
riscul – posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial1.
Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca
starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este zero.
Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud
reciproc.
În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cu
caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potenţial de accidentare
sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc „rezidual", fie şi numai datorită imprevizibilităţii acţiunii
omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creşte, pe măsură ce
elementele sistemului de muncă se degradează prin „îmbătrânire".
În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin „niveluri de securitate", respectiv „niveluri
de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate, respectiv de risc. Definind securitatea ca o

1
funcţie de risc y = f(x), unde y  , se poate afirma că un sistem va fi cu atât mai sigur, cu cât
x
nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă riscul este zero, din relaţia dintre cele două
variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă riscul tinde către infinit, securitatea tinde
către zero (figura 3.1):

1 1
y  ; y  0.
0 

1
Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române, editat sub egida Academiei României
9
 Fig. 3.1 Relaţia risc – securitate

În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al
riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca şi o
limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai
fie permisă funcţionarea sistemului.

3.2.Noţiunea de risc acceptabil

Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin

probabilitatea cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire
profesională, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor.
Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de gravitatea şi
probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunghi F1, dezvoltat pe
verticală; rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat F 2 sau printr-un
dreptunghi F3 extins pe orizontală (figura 3.2).
În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă, putem atribui unor cupluri
gravitate – probabilitate diferite, acelaşi nivel de risc.
Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe axele de
coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele două variabile:
gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de gravitate şi probabilitate,
standardul CEN-812/85 defineşte o astfel de curbă drept „curbă de acceptabilitate a riscului" (figura
3.3).

10
 Fig. 3.2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor
caracterizate prin cupluri diferite de gravitate – probabilitate

Fig. 3.3 Curba de acceptabilitate a riscului

Această curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. Astfel, riscul
de producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică, situat sub curba
de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecinţe mai puţin
grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate se situează deasupra curbei,
este inacceptabil.
De exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri încât riscul unui
eveniment nuclear – fie el riscul evenimentului A – este caracterizat printr-o gravitate extremă a
consecinţelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mică. Din cauza frecvenţei foarte
reduse de apariţie, activitatea este considerată sigură şi riscul acceptat de societate.

11
 În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca exemplu accidentul rutier din
activitatea unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment provoacă consecinţe mai puţin grave
decât un accident nuclear, probabilitatea de producere este atât de mare (frecvenţă foarte ridicată),
încât locul de muncă al şoferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea
tratare a riscului ridică două probleme:
 cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;
 ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de
inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost
relaţia risc – factor de risc.

3.3.Determinarea coordonatelor riscului

Existenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc de
accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi
caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care
acţiunea unui factor de risc poate conduce la accident şi gravitatea consecinţei acţiunii factorului de
risc asupra victimei.
În consecintǎ, pentru evaluarea riscului, respectiv a securităţii, este necesară parcurgerea
următoarelor etape:
a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
b. stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, ceea ce înseamnǎ determinarea
gravitǎţii lor;
c. stabilirea probabilitǎţii de acţiune a lor asupra executantului;
d. atribuirea nivelurilor de risc funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor acţiunii
factorilor de risc.
a. Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în
cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti, abordând sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite
elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un sistem
(Anexa 1).
În condiţiile unui sistem de muncă real, aflat în funcţiune, nu există suficiente resurse (de
timp, financiare, tehnice etc.) pentru ca să se poată interveni simultan asupra tuturor factorilor de
risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Chiar dacă ar exista, criteriul eficienţei (atât în
sensul restrâns, al eficienţei economice, cât şi al celei sociale) interzice o astfel de acţiune. Din acest
motiv, nici în cadrul analizelor de securitate nu se justifică luarea lor integral în considerare.

12
 Din multitudinea factorilor de risc a căror înlănţuire se finalizează potenţial cu un accident
sau o îmbolnăvire, factorii care pot reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a căror eliminare
garantează imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine obligatorie orientarea studiului
asupra acestora.
b.Diferenţierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinţei este uşor de realizat. Indiferent
de factorul de risc şi de evenimentul pe care-l poate genera, consecinţele asupra executantului pot fi
grupate după categoriile definite prin lege: incapacitate temporară de muncă, invaliditate şi deces.
Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care este consecinţa sa maximă
posibilă. De exemplu, consecinţa maximă posibilă a electrocutării va fi întotdeauna decesul, în timp
ce consecinţa maximă a depăşirii nivelului normat de zgomot va fi surditatea profesională –
invaliditate. Cunoscând tipurile de leziuni şi vătămări, ca şi localizarea potenţială a acestora, în
cazul accidentelor şi bolilor profesionale, aşa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de
diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii
şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (Anexa 2), se poate aprecia pentru fiecare factor de
risc în parte la ce leziune va conduce in extremis, ce organ va fi afectat şi, în final, ce tip de
consecinţă va produce: incapacitate, invaliditate sau deces. La rândul lor, aceste consecinţe se pot
diferenţia în mai multe clase de gravitate. De exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III,
iar incapacitatea: mai mică de 3 zile (limita minimă stabilită prin lege pentru definirea accidentului
de muncă), între 3 – 45 zile şi între 45 – 180 zile. Ca şi în cazul probabilităţii de producere a
accidentelor sau îmbolnăvirilor, putem stabili şi pentru gravitatea consecinţelor mai multe clase,
după cum urmează:
 clasa 1: consecinţe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de 3 zile);
 clasa 2: consecinţe mici (incapacitate cuprinsă între 3 – 45 zile, care necesită tratament
medical);
 clasa 3: consecinţe medii (incapacitate 45 – 180 zile, tratament medical şi spitalizare);
 clasa 4: consecinţe mari (invaliditate gradul III):
 clasa 5: consecinţe grave (invaliditate gradul II);
 clasa 6: consecinţe foarte grave (invaliditate gradul I);
 clasa 7: consecinţe maxime (deces).
c. Referitor la frecvenţă, este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimente aleatorii.
Prin urmare, factorii de risc se vor diferenţia între ei prin faptul că fiecare conduce cu o altă
probabilitate la producerea unui accident sau a unei îmbolnăviri. De exemplu, probabilitatea de
producere a unui accident datorită mişcării periculoase a organelor în mişcare ale unei foreze este
diferită faţă de cea a producerii, la acelaşi loc de muncă, a unui accident datorită trăsnetului. De
asemenea, acelaşi factor va putea fi caracterizat printr-o altă frecvenţă de acţiune asupra
executantului, în diverse momente ale funcţionării unui sistem de muncă sau în sisteme analoge, în
13
funcţie de natura şi de starea elementului generator. Astfel, probabilitatea de electrocutare prin
atingere directă la manevrarea unui aparat acţionat electric este mai mare dacă acesta este vechi şi
are uzată izolarea de protecţie a conductorilor, decât dacă aparatul este nou.
Din punct de vedere al operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilitǎţi determinate strict
pentru fiecare factor de risc. În unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se întâmplă cu factorii
proprii executantului.
Probabilitatea de a acţiona într-o anumită manieră generatoare de accident nu poate fi decât
aproximată. În alte situaţii, calculul necesitat de determinarea riguroasă a probabilitǎţii de producere a
consecinţei este atât de elaborios, încât ar fi mai costisitor şi mai îndelungat decât aplicarea efectivă
a măsurilor de prevenire. De aceea ar fi mai indicat să se stabilească probabilitǎţile, de regulă, prin
apreciere şi să se grupeze pe intervale. Este mai uşor şi mai eficient pentru scopul urmărit să se
aproximeze că un anumit accident este probabil să fie generat de acţiunea unui factor de risc cu o
frecvenţă mai mică de o dată la 100 de ore. Diferenţa faţă de nişte valori riguroase de 1 la 85 ore sau
1 la 79 ore este nesemnificativă, evenimentul putând fi caracterizat în toate trei cazurile ca fiind
foarte frecvent.
Din acest motiv, dacă utilizăm intervalele precizate în CEI 812/1985, obţinem 5 grupe de
evenimente, pe care le putem ordona astfel:
 extrem de rare: P < 10-7/h;
 foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;
 rare: 10-5 < P < 10-4/h;
 puţin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;
 frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;
 foarte frecvente: P > 10-2/h.
Vom atribui acum fiecărei grupe o clasă de probabilitate, de la 1 la 6, aşa încât vom spune că
evenimentul E1, a cărui frecvenţă probabilă de producere este de P1 < 10-7/h, este de clasa 1 de
probabilitate, iar evenimentul E6, cu frecvenţa P6 >10-2/h, este de clasa a 6-a de probabilitate.
Obţinem o scală de cotare a probabilităţii cum este cea din Anexa 3.
d.Având la dispoziţie aceste două scale – de cotare a probabilităţii şi a gravităţii
consecinţelor acţiunii factorilor de risc (Anexa 3) – putem să asociem fiecărui factor de risc dintr-un
sistem un cuplu de elemente caracteristice, gravitate – probabilitate, pentru fiecare cuplu stabilindu-
se un nivel de risc.
Pentru atribuirea nivelurilor de risc, respectiv de securitate s-a utilizat curba de
acceptabilitate a riscului.
Mai întâi, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al
finalităţii protecţiei muncii, s-a admis ipoteza că are o incidenţă mult mai mare asupra nivelului de
risc decât frecvenţa. În consecinţă, corespunzător celor 7 clase de gravitate s-au stabilit 7 niveluri
14
de risc, în ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de securitate, dată fiind relaţia invers
proporţională între cele două stări (risc – securitate):
– N1 – nivel minim de risc  – S7 – nivel maxim de securitate;
– N2 – nivel foarte mic de risc  – S6 – nivel foarte mare de securitate;
– N3 – nivel mic de risc  – S5 – nivel mare de securitate;
– N4 – nivel mediu de risc  – S4 – nivel mediu de securitate;
– N5 – nivel mare de risc  – S3 – nivel mic de securitate;
– N6 – nivel foarte mare de risc  – S2 – nivel foarte mic de securitate;
– N7 – nivel maxim de risc  – S1 – nivel minim de securitate.
Dacă luăm în considerare toate combinaţiile posibile ale variabilelor specificate, câte două,
obţinem o matrice Mg,p cu 7 linii – g, care vor reprezenta clasele de gravitate, şi 6 coloane – p –
clasele de probabilitate:
(1,1) (1,2) (1,3 ) (1,4 ) (1,5 ) (1,6 )
( 2,1) ( 2,2) ( 2,3 ) ( 2,4 ) ( 2,5 ) ( 2,6 )
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5 ) (3,6 )
Mg,p = ( 4,1) ( 4,2) ( 4,3 ) ( 4,4 ) ( 4,5 ) ( 4,6 )
(5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5 ) (5,6 )
( 6,1) ( 6,2) ( 6,3 ) ( 6,4 ) ( 6,5 ) ( 6,6)
(7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5 ) (7,6 )

Reprezentînd grafic (figura 3.4) matricea în cadrul unui sistem de coordonate rectangulare
obţinem un dreptunghi a cărui bază (abscisa) o constituie mulţimea claselor de probabilitate,
înălţimea (ordonata) – clasele de gravitate, iar suprafaţa sa: mulţimea nivelurilor de risc posibile:
7

N
R 1
R

De asemenea, cu ajutorul fiecăruia dintre cupluri descriem un dreptunghi care considerăm că

figurează un risc; fiecărei microsuprafeţe îi vom atribui un nivel de risc, astfel încât prin reuniune să
obţinem:
7

N
R 1
R

15
 Fig. 3.4. Reprezentarea grafică a matricei cuplurilor de variabile
gravitate – probabilitate (mulţimea nivelurilor de risc):
g – clasă de gravitate; p – clasă de probabilitate

Observaţie:
Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat următoarele convenţii:
 atât pe axa Og, cât şi pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate prin segmente
egale, deşi diferenţele între gravităţile evenimentelor de la o clasă la alta, cât şi
intervalele de timp în cazul claselor de probabilitate, pe baza cărora s-au determinat,
nu sunt egale;
 pentru intervalele care reprezintă clasele de gravitate s-au folosit segmente cu lungime
mai mare decât pentru cele care delimitează clasele de frecvenţă (1 1/2 - 1), tocmai
datorită premisei că gravitatea are o pondere mult mai mare în dimensiunea riscului.
Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiţii, a curbei de acceptabilitate a riscului asupra
reprezentării obţinute a mulţimii nivelurilor de risc s-a stabilit încadrarea cuplurilor pe niveluri de
risc, aşa cum se explicitează în continuare.
Menţinând logica reprezentării prin segmente egale a claselor, rezultă că şi curbele care
delimitează nivelurile de risc trebuie să fie echidistante. În consecinţă, împărţim diagonala mare a
dreptunghiului care semnifică suma mulţimilor nivelurilor de risc în 7 segmente egale, prin care se
vor trasa curbele.
16
 Nivelul 1 – nivel minim de risc acceptabil
Limita din dreapta a primului segment este unul dintre punctele prin care se va trasa curba
nivelului 1. Luăm acum în considerare toate cuplurile în care gravitatea intră cu valoarea 1 (linia 1 a
matricei Mg,p).
Într-adevăr, toţi factorii de risc a căror consecinţă posibilă este incapacitate de muncă mai
mică de 3 zile pot fi consideraţi ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele produse
neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de muncă; de regulă, sunt tratate ca incidente
şi eliminarea lor face obiectul acţiunii de mărire a confortului în muncă, nu a securităţii). Cuplul
limită este cel în care gravitatea are valoarea 1 şi probabilitatea valoarea 6.
Trasăm prin cele două puncte astfel stabilite o curbă având alura curbei de acceptabilitate
stabilită prin CEN-815/85 (figura 3.5 a).

Fig. 3.5a Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Stabilirea punctelor prin care se traseazǎ curbele de nivel;
curba de nivel 1 (risc minim acceptabil

Suprafaţa care este delimitată de laturile dreptunghiului şi de curba trasată va reprezenta

grafic nivelul 1 de risc. Toţi factorii de risc ce pot fi caracterizaţi prin cupluri ale căror coordonate
generează puncte situate în interiorul suprafeţei astfel delimitate sau pe curbă vor fi consideraţi de
nivel 1 de risc, respectiv 7 de securitate.

17
 Din reprezentarea grafică (figura 3.5 a), rezultă că din matricea Mg,p, nivelului 1 de risc îi
corespunde submatricea:
6
M1, p = (1,1) (1, 2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) şi elementul (2,1).

Nivelul 2 – 7
Trasăm curbele pentru nivelurile 2 - 6 paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil prin
punctele care delimitează segmentele stabilite pe diagonala dreptunghiului mulţimii nivelurilor de risc
(figura 3.5 b).

Fig. 3.5b Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Trasarea curbelor pentru nivelurile 2 – 7;
nivel de risc maxim acceptabil şi critic.
Nivelul de risc 1 – cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);
Nivelul de risc 2 – cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
Nivelul de risc 3 – cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);
Nivelul de risc 4 – cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);
Nivelul de risc 5 – cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);
Nivelul de risc 6 – cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
Nivelul de risc 7 – cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).
Ca şi mai sus, secţiunea delimitată de curba nivelului 1 şi de curba imediat superioară va
reprezenta grafic nivelul 2; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate – probabilitate
generează puncte situate în interiorul acestei suprafeţe sau pe limita sa superioară li se alocă nivelul
2 de risc.
Similar se atribuie nivelurile 3, 4, ..., 6.

18
 Suprafaţei delimitate de curba nivelului 6 şi de cele două laturi superioare ale dreptunghiului
i se alocă nivelul 7.
Interpretând reprezentarea din figura 3.5 b rezultă că fiecărui nivel de risc îi corespunde cel
puţin o submatrice din matricea Mg,p:
M4  (2,2) (2,3) (2,4)
 2, p
 p2
- nivelul 2:  2
M 3, p  (3,1) (3,2)
şi elementul (4,1);

 p 1


 6

 M 2, p  (2 ,5 ) ( 2 ,6 )
 p  5

- nivelul 3: 
şi elementul (4,2);
4
M 3 , p  ( 3 ,3 ) (3 ,4 )
 p  3
 ( 5, 1)
 7
 M g, 1  ( 6, 1)
 g  6
( 7, 1)


 6

 M 3, p  (3,5) (3,6)
 5
 p

 4
M  ( 4 ,3) ( 4 ,4 )

- nivelul 4:
 4 , p
 p  3
 3
 M  (5,2 ) (5,3)
 g
5, g
 2
 7
 ( 6,2 )
M 

 g
g , 2
 6
( 7 ,2 )

;
 6
M 4 , p  (4,5) (4,6)
 p  5

- nivelul 5: 
;
5
 M 5, p  (5,4) (5,5)
 p  4
 7 (6,3)
 M g,3 

 g  6 (7,3)

5
- nivelul 6: M 6, p  (6,4) (6,5) şi elementele (5,6), (7,4);
p4

6
- nivelul 7: elementul (6,6) şi submatricea: M 7, p  (7,5) (7,6) .
p 5

Din relaţia risc – securitate definită se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un nivel
critic, la care securitatea sistemului este minimă. Dincolo de această limită, securitatea tinde către
zero, deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc, deoarece ea ar fi echivalentă cu
producerea accidentului sau îmbolnăvirii. Despre factorii de risc caracterizaţi prin cuplurile (6,6),
(7,5), (7,6) se poate afirma că ei vor conduce rapid şi cu certitudine la producerea evenimentului
extrem – decesul (pericol iminent).
Reglementările normative din majoritatea ţărilor nu permit însă atingerea stadiului critic.
Pentru aceasta, în general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub formă de
valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată prin elemente
măsurabile, fie interdicţii – factorii la care măsurătorile nu sunt posibile. Normele respective
corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care diferă de la o ţară la alta, în funcţie de
condiţiile economice şi sociale.
Autorii metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti considerǎ cǎ pentru ţara noastrǎ
ar fi indicat ca nivelul de risc maxim acceptabil sǎ corespundǎ nivelului 3,5. Aceasta ar însemna în
primul rând ca autorizarea de funcţionare a agenţilor economici din punct de vedere al protecţiei
muncii sǎ se acorde numai dacǎ evaluarea riscurilor la locurile de muncǎ confirmǎ nedepǎşirea
acestui nivel.

19
 Plecând de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaboratǎ metoda de evaluare a
riscurilor de accidentare şi îmbolnǎvire profesionalǎ la locurile de muncă, metodǎ care va fi
prezentată în continuare.

20
 CAPITOLUL 4

DESCRIEREA METODEI

4.1.Scop şi finalitate

Metoda elaboratǎ în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti are ca scop determinarea cantitativă a

nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei
sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Aplicarea metodei se
finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care
cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de prevenire a
accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă, sectorul, secţia sau
întreprinderea analizată.

4.2. Principiul metodei

Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de
muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza
combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.

4.3.Utilizatori potenţiali

Metoda poate fi utilizată atât în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă, cât şi în
faza de exploatare. Aplicarea ei necesită însă echipe complexe formate din persoane specializate
atât în securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi).
În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în vederea
integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de
muncă.
În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de protecţie a
muncii din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii:
analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă;
fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.
21
 4.4.Etapele metodei

Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:

1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.

4.5.Instrumente de lucru utilizate

Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise anterior, se
realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:
a. Lista de identificare a factorilor de risc;
b.Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
c. Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;
d.Grila de evaluare a riscurilor;
e. Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
f. Fişa locului de muncă – document centralizator;
g.Fişa de măsuri propuse.
Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.
 Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care cuprinde, într-
o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele categorii de factori de risc de accidentare şi
îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de
muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă).
 Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman
(Anexa 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor. Ea
cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman, localizarea
posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a organismului şi gravitatea
minimă – maximă generică a consecinţei.
 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman (Anexa 3) este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase
de probabilitate a producerii lor.

22
 Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de
diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii
şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în forma
finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul intervalelor
precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele:
- clasa 1 → frecvenţa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;
- clasa 2 → frecvenţa de producere: o dată la 5 –10 ani;
- clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;
- clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;
- clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;
- clasa 6 → o dată la mai puţin de o lună.
 Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) este de fapt transpunerea sub formă tabelară a
graficului din figura 1.5b prezentată în capitolul precedent. Liniile din tabel sunt liniile claselor de
gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate. Fiecare căsuţă corespunde câte
unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marchează secţiunile obţinute în grafic
prin trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat,
sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.
 Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), construită pe
baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului
previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate în niveluri,
numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc şi de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.
În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele
delimitate, precum şi elementele singulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv toate
cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor de risc.
 Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) este documentul centralizator al tuturor
operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. Ca
urmare, acest formular cuprinde:
 date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de muncă;
 date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
 componentele generice ale sistemului de muncă;
 nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
 explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi
(descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);
23
  consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
 clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
 nivelul de risc.
Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor de
prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul
securităţii muncii.

ANEXA 1

LIS TA DE IDENT IF ICARE A FACTO RILO R DE RISC

A. EXECUTANT
1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1.Executare defectuoasă de operaţii
 comenzi;
 manevre;
 poziţionări, fixări, asamblări;
 reglaje;
 utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
 întârzieri;
 devansări.
1.3.Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
 pornirea echipamentelor tehnice;
 întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice;
 alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice
etc.) ;
 deplasări, staţionări în zone periculoase;
 deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel:
o prin dezechilibrare;
o alunecare;
o împiedicare;
 de la înălţime:
 prin păşire în gol;
 prin dezechilibrare;
 prin alunecare.
1.4.Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operaţii
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie
B. SARCINA DE MUNCǍ
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT
CU CERINŢELE DE SECURITATE
1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2.Absenţa unor operaţii
1.3.Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
24
 EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizică:
 efort static;
 poziţii de lucru forţate sau vicioase;
 efort dinamic.
2.2.Solicitare psihică:
 ritm de muncă mare;
 decizii dificile în timp scurt;
 operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
 monotonia muncii.
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Mişcări periculoase
1.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
 organe de maşini în mişcare;
 curgeri de fluide;
 deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei:
 alunecare;
 rostogolire;
 rulare pe roţi;
 răsturnare;
 cădere liberă;
 scurgere liberă;
 deversare;
 surpare, prăbuşire;
 scufundare.
1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei:
 proiectare de corpuri sau particule;
 deviere de la traiectoria normală;
 balans;
 recul;
 şocuri excesive;
 jet, erupţie.
1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase:
 înţepătoare;
 tăioase;
 alunecoase;
 abrazive;
 adezive.
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame

3. FACTORI DE RISC ELECTRIC

3.1.Curentul electric:
 atingere directă;
25
  atingere indirectă;
 tensiune de pas.

4. FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1.Substanţe toxice
4.2.Substanţe caustice
4.3.Substanţe inflamabile
4.4.Substanţe explozive
4.5.Substanţe cancerigene
4.6.Substanţe radioactive
4.7.Substanţe mutagene

5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC

5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
 bacterii;
 virusuri;
 richeţi;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)

D. MEDIU DE MUNCǍ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.2.Umiditatea aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.3.Curenţi de aer
1.4.Presiunea aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.5.Aeroionizarea aerului
1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibraţii
1.10.Iluminat:
 nivel de iluminare scăzut;
 strălucire;
 pâlpâire.
1.11.Radiaţii
1.11.1.Electromagnetice:
 infraroşii;
 ultraviolete;
 microunde;
 de frecvenţă înaltă;
 de frecvenţă medie;
 de frecvenţă joasă;
26
  laser.

1.11.2.Ionizante:
 alfa;
 beta;
 gama.
1.12.Potenţial electrostatic
1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări,
prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
 bacterii;
 virusuri;
 richeţi;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
 subteran;
 acvatic;
 subacvatic;
 mlăştinos;
 aerian;
 cosmic etc.

27
 ANEXA 2

LIS TA DE CO NSECINŢE PO SIBIL E ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC

ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR

Aparat cardiovascular
Sistem osteoarticular Organe de simţ

Aparat respirator

muscularSistem
Aparat digestiv
Membru

Cutie craniană

Sistem nervos
Cutie toracică
Membru superior Ureche

Abdomen

Aparat renal

vertebralăColoana
inferior

Tegument
Nr. CONSECINŢE

Multiplă
Braţ Palmă

GambăCoapsă
crt. POSIBILE

Ochi

Nas
Antebraţ Degete

Externă
Internă
Picior
D S D S

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plagă: - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- înţepătură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsură: - termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
interne
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Intoxicaţie - acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- cronică - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Îmbolnăviri respiratorii - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
cronice provocate de
pulberi organice şi
substanţe toxice iritante
(emfizem pulmonar,
bronşită etc.)

5
15. Astm bronşic, rinită - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
vasomotorie
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
16. Boli prin expunere la - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
temperaturi înalte sau
scăzute (şoc, colaps caloric,
degerături)
17. Hipoacuzie, surditate de - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
percepţie
18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, cancer x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
profesional
20. Artroze cronice, periartrite, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
stiloidite, osteocondilite,
bursite, epicondilite,
discopatii
21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, nodulii - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
cântăreţilor
24. Astenopatie acomodativă, - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
agravarea miopiei existente
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite şi - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
keratoconjunctivite
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
29. Îmbolnăviri datorate - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
compresiunilor şi
decompresiunilor
30. Boli infecţioase şi x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
parazitare
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
32. Sindrom cerebroastenic şi - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
tulburări de termoreglare
(datorită undelor
electromagnetice de înaltă
frecvenţă)
33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinţe

6
Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

7
 ANEXA 3

S CALA DE CO TARE A G RAVITĂŢI I ŞI PRO BABI LI TĂŢ II

CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC

ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
1 NEGLIJABILE  consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă pre-vizibilă
până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI  consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 –
45 zile care necesită tratament medical
3 MEDII  consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între
45 – 180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare
4 MARI  consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de
minimum 50 %, individul putând să presteze o activitate
profesională (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE  consecinţe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacităţii de muncă,
dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere şi de orientare
spaţială (invaliditate de gradul II)
6 FOARTE  consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă, de
GRAVE autoservire, de autoconducţie sau de orientare spaţială (invaliditate
de gradul I)
7 MAXIME  deces
CLASE DE
PROBABILITATEA CONSECINŢELOR
PROBABILITATE
(frecvenţa probabilă de producere a consecinţelor)
EVENIMENTE
1 EXTREM DE extrem de mică
RARE P > 10 ani
2 FOARTE RARE foarte mică
5 ani < P < 10 ani
3 RARE mică
2 ani < P < 5 ani
4 PUŢIN medie
FRECVENTE 1 an < P < 2 ani
5 FRECVENTE mare
1 lună < P < 1 an
6 FOARTE foarte mare
FRECVENTE P < 1 lună

7
 ANEXA 4
G RILA DE EVALUARE A RISCURILO R
CO MBINAŢI E ÎNTRE G RAVITATEA CO NSECINŢE LO R ŞI
PRO BABI LI TATE A P RO DUCERII LO R

CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6

FRECVENTFOARTE
EXTREM DE RAR

FOARTE RAR

FRECVENT
1 an < P < 2 aniPUŢIN FRECVENT
RAR
5 ani < P < 10 ani

1 lună < P < 1 an

2 ani < P < 5 ani
GRAVITATE
CLASE DE

P < 1 lună
P > 10 ani

CONSECINŢE

7 MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

6 FOARTE INVALIDITATE (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

GRAVE GR. I

5 GRAVE INVALIDITATE (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

GR. II

4 MARI INVALIDITATE (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

GR. III

3 MEDII ITM 45 – 180 (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

ZILE

2 MICI ITM 3 – 45 (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

ZILE

8
 CLASE DE PROBABILITATE

1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

ANEXA 5

S CALA DE ÎNCADRARE A NIVELUR ILO R DE

RIS C/ S ECURI TAT E

NIVEL DE CUPLUL NIVEL DE

RISC GRAVITATE - PROBABILITATE SECURITATE
1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM

2 FOARTE (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE

MIC MARE
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE

4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU

5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC

6 FOARTE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE

MARE MIC

7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM

9
 ANEXA 6

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

UNITATEA: …………………... NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..

FIŞA DE EVALUARE A
SECŢIA:……………………….. DURATA EXPUNERII:……………….
LOCULUI DE MUNCĂ ECHIPA DE EVALUARE:……………
LOCUL DE MUNCǍ:…………

PROBABILITATECLASA DE
CONSECINŢA MAXIMĂ

CLASA DE GRAVITATE
PREVIZIBILĂ
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE
NIVEL
SISTEMULUI RISC A FACTORILOR DE RISC
DE RISC
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri)

0 1 2 3 4 5 6
…

10
 ANEXA 7

F IŞA DE MĂSURI P ROP USE

FIŞA DE MǍSURI PROPUSE

NIVEL MĂSURA PROPUSĂ
Nr. LOC DE MUNCĂ/
DE
crt. FACTOR DE RISC Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi Termene
RISC
…

11
 ANEXA 8

O RDINEA IERARH ICĂ

A MĂS URILO R DE PREVENIR E

MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi)

ELIMINAREA RISCURILOR
RISC OM
MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA
SURSEI DE FACTORI DE RISC
(PREVENIRE INTRINSECĂ)
MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)
IZOLAREA RISCURILOR

RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE

PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ
ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI
MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei)
EVITAREA RISCURILOR

RISC OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE

EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI
REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL
MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)
IZOLAREA OMULUI

RISC OM LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE

PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ
 CAPITOLUL 5

APLICAREA METODEI

5.1.Procedura de lucru

a.Constituirea echipei de analiză şi evaluare

Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi evaluare.
Aceasta va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai
proceselor de muncă analizate.
Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de
evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea, este necesară o
minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează
să fie analizate şi evaluate.
După constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se trece
la parcurgerea etapelor propriu-zise.

b.Descrierea sistemului de analizat

În această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:
 identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare:
scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile şi
utilajele folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;
 precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe
baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod
curent etc.);
 descrierea condiţiilor de mediu existente;
 precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza
normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative
incidente.
Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa
tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caiete de
sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a
muncii). O sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului o constituie discuţiile
cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.

c.Identificarea factorilor de risc din sistem

În această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare componentă
a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite (Anexa 1) ce
disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării
sistemului şi deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiză verbală cu
tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ puţin periculoase, în care disfuncţiile
accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei
arborelui de evenimente.
De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin
procesare pe computer.
Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia logică.
În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de
muncă), identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi caracteristicile
funcţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi
materialelor utilizate sau dispunându-se de buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.
Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de
nedeterminare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în
raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite, precum şi
impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de o parte,
prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a executantului căruia îi
este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de muncă, procedee
de lucru greşite.
Factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6),
unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi
dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu, rezistenţa la
apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, curba Cz etc.).
 d.Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista
din Anexa 2. Gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3.
Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se
obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă
respectiv sau la locuri de muncă similare.
Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3.
Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul,
intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.). Intervalele
respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an.
Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a
riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). Cu ajutorul scalei de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de
risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă
posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de
risc cu nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să
reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de
risc, care este egal cu nivelul de risc.
În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se
elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care îl implică orice medie
statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:
n
 ri  R i
i =1
Nr = n
 ri
i =1

unde:
Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri - rangul factorului de risc „i”;
Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;
n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
Nivelul de securitate (NS) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor
de risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc şi securitate.
 Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă
(Anexa 6).
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează media
ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă analizat din
componenţa macrosistemului (locurile de muncă similare se consideră ca un singur loc de muncă),
pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secţia/sectorul sau
întreprinderea investigată – NS:
n
 rp  Nsp
p =1
Ng  n
 rp
p 1

unde:
rp este rangul locului de muncă „p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al locului);
n - numărul de locuri de muncă analizate;
Nsp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă „p”.

e.Stabilirea măsurilor de prevenire

Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de
muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:
7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire,
respectiv:
 măsuri de prevenire intrinsecă;
 măsuri de protecţie colectivă;
 măsuri de protecţie individuală.
Măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instrument
neformalizat care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:
 modul de desfăşurare a analizei;
 persoanele implicate;
 rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;
 interpretarea rezultatelor evaluării;
  fişele de măsuri de prevenire.

5.2.Condiţii de aplicare

Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiţie este
ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub aspectul scopului şi
elementelor sale. În acest mod se limitează numărul şi tipul de interrelaţionări potenţiale ce
urmează să fie investigate şi implicit factorii de risc de luat în considerare.
O altă condiţie deosebit de importantă este existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi
multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi, tehnologi, ergonomi,
medici specialişti în medicina muncii etc., corespunzător naturii variate a elementelor sistemelor
de muncă, dar şi a factorilor de risc. Conducătorul echipei trebuie să fie specialistul în securitatea
muncii, al cărui rol principal va fi de armonizare a punctelor de vedere ale celorlalţi evaluatori, în
sensul subordonării şi integrării criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmărit prin
analiză: evaluarea securităţii muncii.
Un avantaj al metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti îl constituie faptul că
aplicarea ei nu este limitată de condiţia existenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi
utilizată în toate etapele legate de viaţa unui sistem de muncă sau a unui element al acestuia:
concepţia şi proiectarea, realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune, desfăşurarea
procesului de muncă.
Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un sistem
relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ laborioasǎ.
Aplicarea ei şi gestionarea riscurilor la locurile de muncǎ pe baza rezultatelor obţinute necesitǎ
personal specializat şi tehnicǎ de calcul.

5.3.Consideraţii privind utilizarea tehnicii de calcul automate în aplicarea metodei şi

gestiunea computerizată a riscurilor

Aplicarea practicǎ a metodei de evaluare a riscurilor în sistemul de muncǎ este suficient de

laborioasǎ, ca numǎr de informaţii care trebuie luate în considerare în cazul urmǎririi mai multor
locuri de muncǎ, pentru a justifica folosirea tehnicilor moderne de prelucrare autonatǎ a datelor.
Utilizarea calculatoruluieste posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei,
respectiv:
 procedura de lucru etapizată;
  existenţa unui algoritm de calcul al nivelului de risc;
 tipul de legături dintre variabilele luate în considerare la determinarea nivelului de risc.
Tehnica automată de calcul poate fi aplicată atât la evaluarea propriu-zisă a riscurilor, cât
şi la gestiunea computerizată a acestora în cadrul unităţii.
a.În timpul evaluării propriu-zise utilizarea computerului este recomandabilă în două
modalităţi:
 constituirea unor bănci de date privind:
 durata de viaţă a echipamentelor tehnice;
 timpul de funcţionare;
 numărul de persoane expuse;
 timpul de expunere;
 statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şi utilizarea lor
pentru a determina cu mai mare acurateţe clasele de probabilitate;
 calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global pe loc de
muncă, sector de activitate, întreprindere.
b.Gestiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de date complete şi
actualizabile permanent, cuprinzând datele din fişele de risc şi de măsuri pentru toate locurile de
muncă evaluate din unitate.
În acest mod, în fiecare moment se poate cunoaşte şi corecta conform ultimei evaluări
situaţia exactă a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a măsurilor care
trebuie luate, a celor care s-au luat, a răspunderilor şi competenţelor pentru respectivele măsuri.
 CAPITOLUL 6
DESCRIEREA GENERALĂ A ACTIVITĂŢII
UNITĂŢII S.C. TIMKEN ROMÂNIA S.A.

S.C. Timken Romania S.A. Ploieşti este cea mai modernă fabrică de rulmenţi din centrul şi
estul Europei. S.C. Timken Romania S.A a fost concepută şi pentru a acoperi nevoile de rulmenţi
de pe piaţa internă românească. Pieţele acoperite sunt cele miniere, petroliere, construcţii. Un
segment important al integrării pe piaţa românească şi externă îl reprezintă producerea rulmenţilor
mari (role – 64%, bile sferice – 18%, bile cilindrice – 18%). S.C. Timken Romania S.A produce
rulmenţi cu diametre de la 200 mm până la 2200 mm.
Până la privatizarea unităţii , în decembrie 1997, unitatea din Ploieşti era cunoscută ca un

important furnizor de rulmenţi în întreaga lume.

- 1978 – a fost înfiinţată Fabrica de Rulmenţi Grei

- 1979 – a început producţia la Ploieşti

- 1989 – s-a înfiinţat o nouă secţie de forjare

- 1995 – Rulmenţi Grei a obţinut Certificarea ISO-9001

- 1997 – Compania Timken a achiziţionat pachetul majoritar

- 1998 – Fabrica de Rulmenţi Grei a fost redenumită S.C. Timken Romania S.A.

Timken Romania are 870 salariaţi, organizaţi în 7 compartimente:

- producţie

- calitate

- aprovizionare

- financiar şi juridic

- tehnologia fabricaţiei

- inginerie industrială pentru client

- resurse umane , în cadrul căruia se află şi biroul securitate şi sănătate în muncă

 PARTEA II
Evaluarea nivelului de risc de accidentare şi / sau îmbolnăvire
profesională la S.C. TIMKEN ROMANIA S.A. Ploieşti
LOCUL DE MUNCĂ NR. 1
DEBITATOR
 1.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Scopul procesului de muncă este debitarea componentelor de rulmenţi necesare realizării
produsului finit.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

MIJLOACE DE PRODUCŢIE
 maşină de debitat semifabricate
 bandă transportoare
 pod rulant
 semifabricate cu profil cilindric
 maşină de polizat portabilă
 maşini de ascuţit
 maşină pentru lipit plăcuţe de carburi metalice
 containere pentru semifabricate debitate
 ulei

SARCINA DE MUNCĂ
 cunoaşterea modului de operare pe utilajul de debitat
 aplicarea tehnologiilor, instrucţiunilor şi procedurilor specifice compartimentului
 întreţinerea utilajelor folosite
 respectarea normelor de protecţia muncii, mediului, PSI şi Decretul 400
 răspunde la solicitările organizaţiei pentru realizarea obiectivelor de producţie
 respectă programul de lucru stabilit prin Regulamentul de Ordine interioară
 răspunde de calitatea procesului de pe utilajele pe care lucrează

MEDIUL DE MUNCĂ
Executantul îşi desfăşoară activitatea în incintă închisă:
 iluminat natural şi artificial
 ventilaţie naturală şi artificială
 curenţi de aer pe traseul de lucru
 gaze toxice de la locurile de muncă învecinate
 1.2. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

MIJLOACE DE PRODUCŢIE
 FACTORI DE RISC MECANIC
 Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de către polizor, maşina de debitat etc.
 Lovire de către mijloacele de transport auto şi motostivuitor la deplasarea prin incinta
fabricii
 Rostogolire de piese cilindrice (semifabricate) neasigurate împotriva deplasărilor
necontrolate
 Cădere liberă de piese, scule, materiale poziţionate incorect sau la manipularea manuală
 Proiectare aşchii, material abraziv la operaţiile de debitare, polizare
 Balansul cârligului podului rulant - lovire accidentală la deplasarea în incinta secţiei
 Contact direct cu suprafeţe periculoase (tăietoare, înţepătoare)
 FACTORI DE RISC TERMIC
 Contact accidental cu suprafeţe foarte calde
 FACTORI DE RISC ELECTRIC
 Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas
 FACTORI DE RISC CHIMIC
 Lucrul cu substanţe inflamabile - ulei

MEDIUL DE MUNCĂ
 FACTORI DE RISC FIZIC
 Temperatura aerului este ridicată vara datorită proceselor de forjare/laminare din incinta
secţiei
 Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea uşilor şi neetanşeităţile încăperii
 Zgomot provenit de la locurile de muncă învecinate
 Calamităţi naturale - seism
 Pulberi pneumoconiogene în atmosfera locului de muncă (particule flux, pulberi metalice
fine etc.)
 FACTORI DE RISC CHIMIC
 Fum, gaze, vapori toxici de la locurile de muncă învecinate, conform buletinelor de
analize anexate
SARCINA DE MUNCĂ
 CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR
 Depozitarea materialelor ce urmează a fi prelucrate pe căile de acces din incinta secţiei
 SUPRASOLICITARE FIZICǍ
 Efort dinamic la manipularea maselor mari
 SUPRASOLICITARE PSIHICĂ
 Suprasolicitarea atenţiei la mişcările repetitive de ciclu scurt

EXECUTANT
 ACŢIUNI GREŞITE
 Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă
 Fixarea necorespunzătoare a pieselor de prelucrat
 Pornirea defectuoasă a maşinii de debitat
 Comandă greşită la maşina de debitat – prindere mână
 Reglarea parametrilor de debitare la valori necorespunzătoare
 Lucrul fără rabatarea ecranelor şi dispozitivelor de protecţie
 Părăsirea utilajelor în timpul funcţionării
 Efectuarea de operaţii de remediere a instalaţiilor electrice ale maşinilor-unelte
 Lucrul cu scule uzate – cleşti, pânză debitat, dornuri etc.
 Deplasări, staţionări în zone periculoase: pe căile de acces auto, sub sarcina mijloacelor de
ridicat, pe direcţia de degajare a ţunderului etc.
 Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
 OMISIUNI
 Omiterea operaţiilor care-i asigură securitatea la locul de muncă
 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din
dotare
UNITATEA: S.C. TIMKEN
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 9
ROMANIA S.A. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCĂ
SECŢIA: TRATAMENTE TERMICE DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: FIŞA NR. 1 ECHIPA DE EVALUARE: ing. Razvan
Matei , ing. Dumitrescu Ion , th. Dinescu
DEBITATOR Adrian , ms. Constantin Dumitru

CONSE-

CINŢA CLASA NIVEL

CLASA
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A DE PAR-
FACTORI DE RISC MAXIMĂ DE
SISTEMULUI FACTORILOR DE RISC PROBA- ŢIAL
IDENTIFICAŢI GRAVI
DE MUNCĂ (descriere, parametri) BILITAT DE
PREVI- -TATE
E RISC

ZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de INV gr. III 4 5 5
PRODUCŢIE 1 MECANIC către polizor, maşina de debitat etc.
2. Lovire de către mijloacele de transport auto şi DECES 7 2 4
motostivuitor la deplasarea prin incinta fabricii
3. Rostogolire de piese cilindrice (semifabricate) ITM 45- 3 3 3
neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate 180 zile
4. Cădere liberă de piese, scule, materiale poziţionate ITM 45- 3 3 3
incorect sau la manipularea manuală 180 zile
5. Proiectare aşchii, material abraziv la operaţiile de INV gr. III 4 3 4
debitare, polizare
 0 1 2 3 4 5 6
6. Balansul cârligului podului rulant - lovire accidentală DECES 7 1 3
la deplasarea în incinta secţiei
7. Contact direct cu suprafeţe periculoase (tăietoare, ITM 3-45 2 6 3
înţepătoare) zile
FACTORI DE RISC 8. Contact accidental cu suprafeţe foarte calde INV gr. III 4 2 3
TERMIC
FACTORI DE RISC 9. Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă, DECES 7 1 3
ELECTRIC tensiune de pas
FACTORI DE RISC 10. Lucrul cu substanţe inflamabile - ulei DECES 7 1 3
CHIMIC
MEDIUL FACTORI DE RISC 11. Temperatura aerului este ridicată vara datorită ITM 3-45 2 6 3
FIZIC proceselor de forjare/laminare din incinta secţiei zile
DE MUNCĂ 11

12. Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea uşilor şi ITM 3-45 2 6 3

neetanşeităţile încăperii zile
13. Zgomot provenit de la locurile de muncă învecinate ITM 3-45 2 5 3
zile
14. Calamităţi naturale - seism DECES 7 1 3
15. Pulberi pneumoconiogene în atmosfera locului de ITM 3-45 2 6 3
muncă (particule flux, pulberi metalice fine etc.) zile
FACTORI DE RISC 16. Fum, gaze, vapori toxici de la locurile de muncă DECES 7 1 3
CHIMIC învecinate, conform buletinelor de analize anexate
SARCINA CONŢINUT 17. Depozitarea materialelor ce urmează a fi prelucrate pe ITM 3-45 2 6 3
DE MUNCĂ 17 NECORESPUN- căile de acces din incinta secţiei zile
ZĂTOR
SUPRASOLICITARE 18. Efort dinamic la manipularea maselor mari ITM 3-45 2 5 3
FIZICǍ zile
 0 1 2 3 4 5 6
SUPRASOLICITARE 19. Suprasolicitarea atenţiei la mişcările repetitive de ciclu ITM 3-45 2 6 3
PSIHICĂ scurt zile
EXECUTANT 20 20. Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de DECES 7 1 3
ACŢIUNI muncă
GREŞITE
21. Fixarea necorespunzătoare a pieselor de prelucrat DECES 7 1 3

22. Pornirea defectuoasă a maşinii de debitat DECES 7 1 3

23. Comandă greşită la maşina de debitat – prindere mână INV gr. III 4 2 3
24. Reglarea parametrilor de debitare la valori INV gr. III 4 2 3
necorespunzătoare
25. Lucrul fără rabatarea ecranelor şi dispozitivelor de INV gr. III 4 2 3
protecţie
26. Părăsirea utilajelor în timpul funcţionării DECES 7 1 3
27. Efectuarea de operaţii de remediere a instalaţiilor DECES 7 1 3
electrice ale maşinilor-unelte
28. Lucrul cu scule uzate – cleşti, pânză debitat, dornuri DECES 7 1 3
etc.
29. Deplasări, staţionări în zone periculoase: pe căile de DECES 7 1 3
acces auto, sub sarcina mijloacelor de ridicat, pe
direcţia de degajare a ţunderului etc.
30. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, DECES 7 1 3
dezechilibrare
OMISIUNI 31. Omiterea operaţiilor care-i asigură securitatea la locul DECES 7 1 3
de muncă
32. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi DECES 7 2 4
a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
 Nivelul de risc global al locului de muncă este:

32

Riri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 1(5x5) + 3(4x4) + 28(3x3) + 0(2x2) + 0(1x1) 325
Nrg7 = 32
= 0x7 + 0x6 + 1x5 + 3x4 + 28x3 + 0x2 + 0x1
= 101
= 3,22

ri
i=1
 1.3. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1

Nr. Nivel MĂSURI PROPUSE

FACTOR DE RISC
Crt
0 1
1.
Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de
către polizor, maşina de debitat etc.
Lovire de către mijloacele de transport auto şi
de risc Nominalizarea măsurii
2 3
Măsuri tehnice
- repararea şi montarea tuturor dispozitivelor de protecţie
Măsuri organizatorice
- verificarea stării fizice a elementelor active ale echipamentelor
înainte de începerea lucrului
5 - interzicerea începerii sau continuării lucrului dacă se constată lipsa,
deteriorarea sau amplasarea incorectă a dispozitivelor de protecţie
instruirea lucrătorilor şi verificarea modului în care se respectă
regulile de securitate
- instruirea lucrătorilor şi verificarea modului în care se respectă regulile de securitate
4 Măsuri organizatorice:

2. motostivuitor la deplasarea prin incinta fabricii - instruirea lucrătorilor privind importanţa respectării codului de
circulaţie rutieră şi a restricţiilor legate de zonele de circulaţie
Măsuri tehnice:
- verificarea stării fizice a elementelor active ale echipamentelor
înainte de începerea lucrului
Măsuri organizatorice:
3.
Proiectare aşchii, material abraziv la operaţiile de 4 - instruirea cu privire la necesitatea utilizării ochelarilor de protecţie,
debitare, polizare a mănuşilor de protecţie, cât şi a celorlalte mijloace de protecţie
- semnalizarea corespunzătoare a riscurilor la locurile de muncă

4. Măsuri tehnice:
- dotarea lucrătorilor cu EIP corespunzător activităţii ce urmează a fi
desfăşurată
Măsuri organizatorice:
Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a 4 - instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării restricţiilor
0 1
celorlalte mijloace de protecţie din dotare
2 3
de securitate – neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor
de protecţie etc.
- verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei,
şi/sau prin sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori
 1.4. INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr. 1 este egal cu 3,22, valoare ce îl
încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabilMERGEFORMAT.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr.1 ”, din care se observă că din totalul de
32 factori de risc identificaţi , numai 4 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 0 încadrându-
se în categoria factorilor de risc maxim, 0 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare,
1 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare, iar ceilalţi 3 încadrându-se în categoria
factorilor de risc mediu.
Cei 4 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
F1 Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de către polizor, - N.V.P.R. 5
maşina de debitat etc.
F2 Lovire de către mijloacele de transport auto şi motostivuitor la - N.V.P.R. 4
deplasarea prin incinta fabricii
F5 Proiectare aşchii, material abraziv la operaţiile de debitare, polizare - N.V.P.R. 4
F32 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte - N.V.P.R. 4
mijloace de protecţie din dotare
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 4 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru
locul de muncă Nr.1 .
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă
după cum urmează :
 31,25%, factori proprii mijloacelor de producţie;
 18,75%, factori proprii mediului de muncă;
 9,38%, factori proprii sarcinii de muncă;
 40,63%, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 68,75% dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)
LOCUL DE MUNCĂ NR. 2
MAŞINIST POD RULANT
 2.1. PROCESUL DE MUNCĂ

Scopul procesului de muncă de la locul evaluat îl constituie executarea manevrelor de ridicare

şi transport a sarcinii cu ajutorul podului rulant din cadrul secţiei.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

MIJLOACE DE PRODUCŢIE
 pod rulant cu două grinzi a câte 10 tf (verificarea ISCIR în termen la data evaluării);
 pod rulant 5 tf (verificarea ISCIR în termen la data evaluării );
 trusă scule;
 căi de acces cu scară verticală;
 cleşti, şufe, gaşe legare sarcină.

SARCINA DE MUNCĂ
 începerea programului;
 verifică starea generală a podului rulant;
 verifică toate elementele macaralei şi în special dispozitivele de siguranţă şi de
protecţie, frânele, căile de rulare, opritoarele de la capetele liniilor, starea cablurilor de
ridicare şi fixarea lor;
 consemnează în registrul de supraveghere starea podului rulant;
 probarea podului rulant (efectuează o cursă stânga - dreapta, sus - jos, înainte - înapoi);
 execută manevre de ridicare şi transport al sarcinilor;
 aduce podul rulant în punctul de repaus;
 se asigură că toate comenzile sunt aduse pe zero;
 întrerupe alimentarea podului rulanti cu curent electric (de la întreruptorul general );
 consemnează în registru reparaţiile efectuate.

MEDIUL DE MUNCĂ
Executantul îşi desfăşoară activitatea în incintă închisă :
 iluminat natural şi artificial;
 curenţi de aer datoraţi circulaţiei permanente pe uşile de acces în ateliere şi ventilaţiei
artificiale
 pulberi metalice fine, particule flux
 fum datorat presei hidraulice de găurire.
 2.2. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

MIJLOACE DE PRODUCŢIE
 FACTORI DE RISC MECANIC
 Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea prin incinta fabricii
 Lovire de către motostivuitoarele de transport a semifabricatelor
 Răsturnarea semifabricatelor bazate necorespunzător
 Rostogolire de piese cu profil cilindric neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate
 Proiectarea şufelor sau gaşelor la ruperea accidentală a acestora din cauza uzurii/defectelor
 Cădere de piese, materiale de la înălţime în timpul reparaţiilor
 Lovire de către sarcini transportate cu podul rulant, aflate în faza de balans
 Şocuri excesive la manevrarea bruscă a podului rulant, la oprirea bruscă datorită
tampoanelor de capăt
 Contact direct cu suprafeţe periculoase (tăietoare, înţepătoare)
 FACTORI DE RISC TERMIC
 Contactul accidental cu suprafeţe foarte calde - semifabricate incandescente (T  11500C)
 FACTORI DE RISC ELECTRIC
 Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas

MEDIUL DE MUNCĂ
 FACTORI DE RISC FIZIC
 Temperatură ridicată a aerului de la locurile de muncă învecinate, ca urmare a degajărilor
de energie termică la procesul de forjare, laminare
 Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea uşilor şi de neetanşeităţile încăperii
 Zgomot ridicat provenit de la locurile de muncă învecinate (forjor), conform buletinelor de
analiză
 Calamităţi naturale – seism
 FACTORI DE RISC CHIMIC
 Gaze toxice provenite de la locurile de muncă învecinate

SARCINA DE MUNCĂ
 CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR
 Executarea intervenţiilor (întreţinerea) la instalaţiile electrice de către personal neautorizat
 Ridicarea unor sarcini peste limita admisă în cazul nefuncţionării limitatorului de sarcină
 Lucrul cu podul rulant fără verificarea ISCIR la scadenţă
 Permiterea lucrului cu limitatoarele de cursă defecte
 SUPRASOLICITARE PSIHICĂ
- Suprasolicitarea atenţiei la efectuarea manevrelor cu podul rulant

EXECUTANT
► ACŢIUNI GREŞITE
 Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă
 Ridicarea de sarcini peste limita maximă admisă prin anularea voită a limitatorului de
sarcină
 Intervenţii în instalaţiile electrice ale macaralei fără întreruperea tensiunii de alimentare
 Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare, la deplasarea în secţia de
lucru
 Cădere de la înălţime prin alunecare, dezechilibrare, păşire în gol
 Comunicări accidentogene – (lucrul în echipă maşinist pod rulant -legător de sarcină)
 OMISIUNI
 Omiterea operaţiilor care-i asigură securitatea la locul de muncă
 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din
dotare
UNITATEA:
S.C. TIMKEN ROMANIA S.A.
PLOIEŞTI
SECŢIA: TRATAMENTE TERMICE
LOCUL DE MUNCĂ:
MAŞINIST POD RULANT
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 5
FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCĂ
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
FIŞA NR. 2 ECHIPA DE EVALUARE: ing. Razvan
Matei , ing. Dumitrescu Ion , th. Dinescu
Adrian , ms. Dobre Ciprian

CONSE-

CINŢA CLASA NIVEL

CLASA
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A DE PAR-
FACTORI DE RISC MAXIMĂ DE
SISTEMULUI FACTORILOR DE RISC PROBA- ŢIAL
IDENTIFICAŢI GRAVI
DE MUNCĂ (descriere, parametri) BILITAT DE
PREVI- -TATE
E RISC

ZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Lovire de către mijloacele de transport auto la DECES 7 1 3
PRODUCŢIE 1 MECANIC deplasarea prin incinta fabricii
2. Lovire de către motostivuitoarele de transport a ITM 45- 3 3 3
semifabricatelor 180 zile
ITM 45- 3 3 3
3. Răsturnarea semifabricatelor bazate necorespunzător
180 zile
4. Rostogolire de piese cu profil cilindric neasigurate ITM 45- 3 3 3
împotriva deplasărilor necontrolate 180 zile
5. Proiectarea şufelor sau gaşelor la ruperea accidentală a DECES 7 1 3
acestora din cauza uzurii/defectelor
6. Cădere de piese, materiale de la înălţime în timpul DECES 7 1 3
reparaţiilor
 0 1 2 3 4 5 6
7. Lovire de către sarcini transportate cu podul rulant, DECES 7 1 3
aflate în faza de balans
8. Şocuri excesive la manevrarea bruscă a podului rulant, ITM 3-45 2 5 3
la oprirea bruscă datorită tampoanelor de capăt zile
9. Contact direct cu suprafeţe periculoase (tăietoare, ITM 3-45 2 6 3
înţepătoare) zile
FACTORI DE RISC 10. Contactul accidental cu suprafeţe foarte calde - INV gr. III 4 4 4
TERMIC semifabricate incandescente (T  11500C)
FACTORI DE RISC 11. Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă, DECES 7 2 4
ELECTRIC tensiune de pas
MEDIUL FACTORI DE RISC 12. Temperatură ridicată a aerului de la locurile de muncă ITM 3-45 2 6 3
FIZIC învecinate, ca urmare a degajărilor de energie termică zile
DE MUNCĂ 12 la procesul de forjare, laminare
13. Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea uşilor şi de ITM 3-45 2 6 3
neetanşeităţile încăperii zile
14. Zgomot ridicat provenit de la locurile de muncă INV gr. III 4 5 5
învecinate (forjor), conform buletinelor de analiză
15. Calamităţi naturale - seism DECES 7 1 3

FACTORI DE RISC 16. Gaze toxice provenite de la locurile de muncă ITM 3-45 2 5 3
CHIMIC învecinate zile
SARCINA CONŢINUT DECES 7 1 3
17. Executarea intervenţiilor (întreţinerea) la instalaţiile
DE MUNCĂ NECORESPUN-
electrice de către personal neautorizat
17

ZĂTOR
18. Ridicarea unor sarcini peste limita admisă în cazul DECES 7 1 3
nefuncţionării limitatorului de sarcină
19. Lucrul cu podul rulant fără verificarea ISCIR la DECES 7 1 3
scadenţă
20. Permiterea lucrului cu limitatoarele de cursă defecte DECES 7 1 3
SUPRASOLICITARE 21. Suprasolicitarea atenţiei la efectuarea manevrelor cu ITM 3-45 2 5 3
PSIHICĂ podul rulant zile
 0 1 2 3 4 5 6
EXECUTANT 22 DECES 7 1 3
ACŢIUNI 22. Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de
muncă
GREŞITE
23. Ridicarea de sarcini peste limita maximă admisă prin DECES 7 1 3
anularea voită a limitatorului de sarcină
24. Intervenţii în instalaţiile electrice ale macaralei fără DECES 7 1 3
întreruperea tensiunii de alimentare
25. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, ITM 3-45 2 5 3
împiedicare, la deplasarea în secţia de lucru zile
26. Cădere de la înălţime prin alunecare, dezechilibrare, DECES 7 3 5
păşire în gol
27. Comunicări accidentogene – (lucrul în echipă DECES 7 1 3
maşinist pod rulant -legător de sarcină)
OMISIUNI 28. Omiterea operaţiilor care-i asigură securitatea la locul DECES 7 1 3
de muncă
29. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi DECES 7 2 4
a celorlalte mijloace de protecţie din dotare

Nivelul de risc global al locului de muncă este:

29

Riri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 2(5x5) + 3(4x4) + 24(3x3) + 0(2x2) + 0(1x1) 314
Nrg2 = 29
= 0x7 + 0x6 + 2x5 + 3x4 + 24x3 + 0x2 + 0x1
= 94
= 3,34

ri
i=1
 2.3. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 2

Nr. Nivel MĂSURI PROPUSE

FACTOR DE RISC
Crt de risc Nominalizarea măsurii
0 1 2 3
Măsuri tehnice
- măsuri de combatere a zgomotului la sursă - se realizează prin
modificări constructive aduse echipamentului tehnic, dacă acest
Zgomot ridicat provenit de la locurile de muncă 5 lucru este posibil, sau prin adoptarea unor dispozitive atenuatoare
5.
învecinate (forjor), conform buletinelor de analiză speciale;
Măsuri organizatorice
- examinarea stării auzului personalului care lucrează în locuri de
muncă cu niveluri de zgomot ridicate (la angajare şi periodic);
Măsuri tehnice
- repararea balustradelor şi a celorlalte elemente de prevenire a
căderii de la înălţime
Măsuri organizatorice
Cădere de la înălţime prin alunecare, dezechilibrare, păşire - utilizarea tuturor dispozitivelor de siguranţă prevăzute de norme
6.
în gol 5 pentru lucrul la înălţime;
- instruirea personalului şi supravegherea – directă, de către şeful de
formaţie
- semnalizarea zonelor în care există pericolul de cădere de la
înălţime identificare, marcarea şi completarea punctelor de ancorare
Măsuri tehnice
- marcarea cu semnalizatoare de avertizare a tuturor zonelor cu
4 pericol de contact cu suprafeţe care au temperatura ridicată
- îngrădirea, pe cât posibil a zonelor în care există posibilitatea de
Contactul accidental cu suprafeţe foarte calde -
7. contact cu suprafeţe care au temperatura ridicată
semifabricate incandescente (T  11500C)
Măsuri organizatorice
- instruire cu privire la riscul de contact, fie şi accidental, cu suprafeţe
cu temperatură ridicată;
- utilizarea E.I.P. ignifugat şi rezistent la temperaturi înalte
 0 1
Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă,
8.
tensiune de pas
Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a
9.
celorlalte mijloace de protecţie din dotare
2 3
Măsuri tehnice:
- aducerea în stare de conformitate a tuturor tablourilor electrice,
cablurilor electrice sau, dacă acest lucru nu este posibil, înlocuirea
4 acestora cu altele
- asigurarea, prin închidere, a panourilor şi tablourilor electrice
Măsuri organizatorice:
- instruirea periodică a lucrătorilor şi verificarea modului în care se
respectă regulile de securitate
Măsuri tehnice:
- dotarea lucrătorilor cu EIP corespunzător activităţii ce urmează a fi
desfăşurată
Măsuri organizatorice:
- instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării restricţiilor
4 de securitate – neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor
de protecţie etc.
- verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei,
şi/sau prin sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori
 2.4. INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 2

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr. 2 este egal cu 3,34, valoare ce îl
încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabilMERGEFORMAT.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr. 2”, din care se observă că din totalul de
29 factori de risc identificaţi , numai 5 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 0 încadrându-
se în categoria factorilor de risc maxim, 0 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare,
2 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare, iar ceilalţi 3 încadrându-se în categoria
factorilor de risc mediu.
Cei 5 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
F14 Zgomot ridicat provenit de la locurile de muncă învecinate (forjor), - N.V.P.R. 5
conform buletinelor de analiză
F26 Cădere de la înălţime prin alunecare, dezechilibrare, păşire în gol - N.V.P.R. 5
F10 Contactul accidental cu suprafeţe foarte calde - semifabricate - N.V.P.R. 4
incandescente (T  11500C)
F11 Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas - N.V.P.R. 4
F29 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte - N.V.P.R. 4
mijloace de protecţie din dotare
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 5 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru
locul de muncă Nr. 2.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă
după cum urmează :
 37,93%, factori proprii mijloacelor de producţie;
 17,24%, factori proprii mediului de muncă;
 17,24%, factori proprii sarcinii de muncă;
 27,59%, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 65,52% dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)
LOCUL DE MUNCĂ NR. 3
SCULER S.D.V.
 3.1. PROCESUL DE MUNCĂ

Asigură dispozitivele şi matriţele pentru călirea rolelor, inelelor de rulmenţi şi accesoriile

acestora.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

MIJLOACE DE PRODUCŢIE
 matriţe de extensie pentru călire inele
 dispozitive sdv:
 matriţe de călire
 dispozitive de şarjare
 role, inele de rulmenţi
 aparat de sudură electric
 electropaleţi
 trusă de scule
 bormaşină, flex, trusă chei fixe şi / sau tubulare
 ciocan, daltă

SARCINA DE MUNCĂ
 recondiţionarea sdv-urilor uzate pe plan intern sau la terţi
 verificarea stării tehnice a sdv-urilor şi sesizarea necesităţii lansării în execuţie a sdv-
urilor noi
 participarea la activitatea de adaptare şi montaj a sdv-urilor pe utilaj
 recondiţionarea sdv-urilor pentru care sunt posibilităţi tehnice în compartiment
 recepţionarea sdv-urilor noi sau recondiţionate

MEDIUL DE MUNCĂ
Executantul îşi desfăşoară activitatea în incintă închisă:
 temperatura ridicată vara
 curenţi de aer în incinta halei de producţie
 iluminat natural , artificial , mixt
 3.2. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

MIJLOACE DE PRODUCŢIE
 FACTORI DE RISC MECANIC
 Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de către polizor, maşina de găurit etc.
 Lovire de către mijloacele de transport auto, macara şi motostivuitor la deplasarea prin
incinta fabricii
 Alunecare de matriţe, subansamble la operaţiile de monitorizare stare tehnică, întreţinere,
recondiţionare a acestora
 Răsturnare de piese, subansamble, matriţe neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate
 Cădere de subansamble, matriţe nepoziţionate corespunzător pe rafturi
 Proiectare de corpuri sau particule: la spargerea accidentală a pietrei de polizor uzate,
burghiul maşinii de găurit
 Strivire de către sarcini transportate cu podul rulant, aflate în faza de balans
 Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe sau contururi periculoase
 Recipiente sub presiune – explozia buteliilor de oxigen, acetilenă
 FACTORI DE RISC TERMIC
 Arsură termică provocată de contactul epidermei cu suprafeţe cu temperatură ridicată
(piese prelucrate termic, piese recent sudate etc.)
 Temperatură coborâtă a pieselor cu care vine în contact la lucrul în aer liber în anotimpul
rece
 Flăcări, flame în apropierea cuptoarele termice de prelucrare a inelelor, rolelor de rulmenţi
 FACTORI DE RISC ELECTRIC
 Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas

MEDIUL DE MUNCĂ
 FACTORI DE RISC FIZIC
 Temperatură ridicată a aerului vara în incinta secţiei ca urmare a tratamentelor termice de
prelucrare a rolelor, inelelor de rulmenţi
 Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea uşilor şi neetanşeităţile încăperii
 Calamităţi naturale: cutremur, trăsnet
 Pulberi pneumoconiogene în atmosfera locului de muncă (particule flux, pulberi metalice
fine)
 FACTORI DE RISC CHIMIC
 Gaze, vapori toxici proveniţi de la procesul de sudare şi de la locurile de muncă învecinate

SARCINA DE MUNCĂ
 SUPRASOLICITARE FIZICǍ
 Efort dinamic la manipularea manuală a maselor mari (matriţe, subansamble)
 SUPRASOLICITARE PSIHICĂ
 Suprasolicitare psihică în luarea unor decizii dificile în timp scurt, ritm mare de muncă

EXECUTANT
 ACŢIUNI GREŞITE
 Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă
 Fixarea defectuoasă a pieselor pe masa maşinii de găurit, pe bancul de lucru în vederea
găuririi
 Poziţionarea defectuoasă a matriţelor pe rafturi la gestionarea acestora
 Manevre necorespunzătoare cu electropaleţii la transportul subansamblelor, matriţelor
 Depãşirea sarcinii maxime admise a electropaletului
 Nesincronizări de operaţii între membrii formaţiei de lucru
 Deplasări, staţionări în zone periculoase: pe căile de acces: auto, macara, motostivuitor;
sub sarcina podului rulant etc.
 Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare alunecare, împiedicare – suprafeţe alunecoase
 Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare, alunecare la montarea SDV-urilor
pe utilaj, de pe rafturi
 OMISIUNI
 Omiterea operaţiilor care-i asigură securitatea la locul de muncă
 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din
dotare
UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 8
S.C. TIMKEN ROMANIA S.A. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
SECŢIA: MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
TRATAMENTE TERMICE
LOCUL DE MUNCĂ: FIŞA NR. 3 ECHIPA DE EVALUARE: ing. Razvan
Matei , ing. Dumitrescu Ion , th. Dinescu
SCULER S.D.V. Adrian , ms. Tanase Laurentiu

CONSE-

CINŢA CLAS CLASA NIVEL

COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A A DE DE PAR-
FACTORI DE RISC MAXIMĂ
SISTEMULUI FACTORILOR DE RISC GRAV PROBA- ŢIAL
IDENTIFICAŢI
DE MUNCĂ (descriere, parametri) I- BILITAT DE
PREVI- TATE E RISC

ZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de INV gr. III 4 3 4
PRODUCŢIE 1 MECANIC către polizor, maşina de găurit etc.
2. Lovire de către mijloacele de transport auto, macara şi DECES 7 2 4
motostivuitor la deplasarea prin incinta fabricii
3. Alunecare de matriţe, subansamble la operaţiile de DECES 7 1 3
monitorizare stare tehnică, întreţinere, recondiţionare a
acestora
4. Răsturnare de piese, subansamble, matriţe neasigurate
INV gr. III 4 2 3
împotriva deplasărilor necontrolate
5. Cădere de subansamble, matriţe nepoziţionate DECES 7 2 4
corespunzător pe rafturi
 0 1 2 3 4 5 6
6. Proiectare de corpuri sau particule: la spargerea
accidentală a pietrei de polizor uzate, burghiul maşinii INV gr. III 4 2 3
de găurit
7. Strivire de către sarcini transportate cu podul rulant, DECES 7 1 3
aflate în faza de balans
8. Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe sau contururi ITM 3-45 2 5 3
periculoase zile
9. Recipiente sub presiune – explozia buteliilor de DECES 7 1 3
oxigen, acetilenă
FACTORI DE RISC 10. Arsură termică provocată de contactul epidermei cu ITM 3-45 2 6 3
TERMIC suprafeţe cu temperatură ridicată (piese prelucrate zile
termic, piese recent sudate etc.)
11. Temperatură coborâtă a pieselor cu care vine în ITM 3-45 2 5 3
contact la lucrul în aer liber în anotimpul rece zile
12. Flăcări, flame în apropierea cuptoarele termice de INV gr. III 4 2 3
prelucrare a inelelor, rolelor de rulmenţi
FACTORI DE RISC 13. Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă, DECES 7 1 3
ELECTRIC tensiune de pas
MEDIUL FACTORI DE RISC 14. Temperatură ridicată a aerului vara în incinta secţiei ca ITM 3-45 2 5 3
FIZIC urmare a tratamentelor termice de prelucrare a rolelor, zile
DE MUNCĂ 14 inelelor de rulmenţi
15. Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea uşilor şi ITM 3-45 2 5 3
neetanşeităţile încăperii zile
16. Calamităţi naturale: cutremur, trăsnet DECES 7 1 3

17. Pulberi pneumoconiogene în atmosfera locului de ITM 3-45 2 5 3

muncă (particule flux, pulberi metalice fine) zile
FACTORI DE RISC 18. Gaze, vapori toxici proveniţi de la procesul de sudare ITM 3-45 2 6 3
CHIMIC şi de la locurile de muncă învecinate zile
SARCINA SUPRASOLICITARE 19. Efort dinamic la manipularea manuală a maselor mari ITM 45- 3 4 3
DE MUNCĂ 19 FIZICǍ (matriţe, subansamble) 180 zile
 0 1 2 3 4 5 6
SUPRASOLICITARE 20. Suprasolicitare psihică în luarea unor decizii dificile în ITM 3-45 2 5 3
PSIHICĂ timp scurt, ritm mare de muncă zile
EXECUTANT 21 DECES 7 1 3
ACŢIUNI 21. Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de
muncă
GREŞITE
22. Fixarea defectuoasă a pieselor pe masa maşinii de
INV gr. III 4 2 3
găurit, pe bancul de lucru în vederea găuririi
23. Poziţionarea defectuoasă a matriţelor pe rafturi la DECES 7 1 3
gestionarea acestora
24. Manevre necorespunzătoare cu electropaleţii la DECES 7 1 3
transportul subansamblelor, matriţelor
DECES 7 1 3
25. Depãşirea sarcinii maxime admise a electropaletului
26. Nesincronizări de operaţii între membrii formaţiei de DECES 7 1 3
lucru
27. Deplasări, staţionări în zone periculoase: pe căile de DECES 7 1 3
acces: auto, macara, motostivuitor; sub sarcina podului
rulant etc.
28. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare alunecare, ITM 3-45 2 5 3
împiedicare – suprafeţe alunecoase zile
29. Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare, DECES 7 2 4
alunecare la montarea SDV-urilor pe utilaj, de pe
rafturi
OMISIUNI 30. Omiterea operaţiilor care-i asigură securitatea la locul DECES 7 1 3
de muncă
31. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi DECES 7 2 4
a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
 Nivelul de risc global al locului de muncă este:

31

Riri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 5(4x4) + 26(3x3) + 0(2x2) + 0(1x1) 314
Nrg8 = 31
= 0x7 + 0x6 + 0x5 + 5x4 + 26x3 + 0x2 + 0x1
= 98
= 3,20

ri
i=1
 3.3. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 3

Nr. Nivel MĂSURI PROPUSE

FACTOR DE RISC
Crt de risc Nominalizarea măsurii
0 1 2 3
Măsuri tehnice
- repararea şi montarea tuturor dispozitivelor de protecţie
Măsuri organizatorice
- interzicerea îndepărtării dispozitivelor de protecţie
- verificarea stării fizice a elementelor active ale echipamentelor
10. Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de 4 înainte de începerea lucrului
către polizor, maşina de găurit etc. - interzicerea începerii sau continuării lucrului dacă se constată
lipsa, deteriorarea sau amplasarea incorectă a dispozitivelor de
protecţie
- instruirea lucrătorilor şi verificarea modului în care se respectă
regulile de securitate
Lovire de către mijloacele de transport auto, macara şi 4
motostivuitor la deplasarea prin incinta fabricii Măsuri organizatorice
11.
- Instruirea lucrătorilor privind importanţa respectării codului de
circulaţie rutieră
Măsuri tehnice
- asigurarea materialelor împotriva deplasărilor necontrolate prin
bazare corectă, ancorare, stivuire conform procedurilor nepericuloase,
calare, ancorare etc.
4 - utilizarea echipamentului individual de protecţie conform
Cădere de subansamble, matriţe nepoziţionate reglementărilor în vigoare
12.
corespunzător pe rafturi - nedepăşirea masei maxime admise la stivuirea pe rafturi
Măsuri organizatorice
- instruire cu accent pe modul corect de manipulare şi stivuire a
pieselor, materialelor şi a subansamblelor
- instruire lucrători asupra consecinţelor neutilizării
echipamentului individual de protecţie prescris
 0 1
4 Măsuri organizatorice
Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare,
13.
alunecare la montarea SDV-urilor pe utilaj, de pe rafturi
4 Măsuri tehnice
14. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a
celorlalte mijloace de protecţie din dotare
2 3
- verificarea periodică şi înainte de începerea intervenţiei a
stării mijloacelor de protecţie împotriva căderii de la înălţime precum şi
neutilizarea celor care prezintă defecte;
- utilizarea tuturor dispozitivelor de siguranţă prevăzute de
norme pentru lucrul la înălţime;
- instruirea personalului şi supravegherea – directă, de către
şeful de formaţie
- achiziţionarea E.I.P. corespunzător activităţii ce urmează a fi
desfăşurată potrivit reglementărilor în vigoare.
Măsuri organizatorice
- dotarea angajaţilor cu E.I.P. corespunzător activităţii ce urmează a
fi desfăşurată.
- Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării restricţiilor
de securitate – neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor de
protecţie etc.
- verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau
prin sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori
 3.4. INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 3

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr. 3 este egal cu 3,2, valoare ce îl
încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabilMERGEFORMAT.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr.3 ”, din care se observă că din totalul de
31 factori de risc identificaţi , numai 5 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 0 încadrându-
se în categoria factorilor de risc maxim, 0 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare,
0 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare, iar ceilalţi 5 încadrându-se în categoria
factorilor de risc mediu.
Cei 5 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
F1 Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de către polizor, - N.V.P.R. 4
maşina de găurit etc.
F2 Lovire de către mijloacele de transport auto, macara şi motostivuitor la - N.V.P.R. 4
deplasarea prin incinta fabricii
F5 Cădere de subansamble, matriţe nepoziţionate corespunzător pe rafturi - N.V.P.R. 4
F29 Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare, alunecare la - N.V.P.R. 4
montarea SDV-urilor pe utilaj, de pe rafturi
F31 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte - N.V.P.R. 4
mijloace de protecţie din dotare
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 5 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru
locul de muncă Nr. 3.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă
după cum urmează :
 41,94%, factori proprii mijloacelor de producţie;
 16,13%, factori proprii mediului de muncă;
 6,45%, factori proprii sarcinii de muncă;
 35,48%, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 67,74% dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)
LOCUL DE MUNCĂ NR. 4
OPERATOR FORJARE
 4.1. PROCESUL DE MUNCĂ

Execută lucrări de forjare şi laminare materiale în vederea obţinerii produsului finit

(semifabricat forjat/laminat).

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

MIJLOACE DE PRODUCŢIE
 ciocan forjare – 9 buc.
 presă hidraulică – 2 buc.
 laminor radial-axial 2 buc.
 laminor radial – 2 buc.
 motostivuitor
 cuptoare încălzire
 containere deşeuri
 containere semifabricate
 paleţi de fier pentru depozitare
 şaibe, cleşti, ciocane manuale
 dornuri pentru găurire şi întindere
 lopată de lucru
 sdv
 semifabricate
 lemn, cartoane

SARCINA DE MUNCĂ
 sosirea la program;
 ia cunoştinţă de sarcinile ce îi revin pentru ziua respectivă de lucru;
 obţine semifabricate forjate/laminate după tehnologii stabilite:
 introduce semifabricatele în cuptor în vederea încălzirii
 scoate şi transportă semifabricatele cu motostivuitorul
 forjarea propriu-zisă a semifabricatelor
 încălzirea semifabricatelor în vederea laminării şi executarea operaţiei de laminare
 depozitarea acestora în vederea utilizării acestora de către alte compartimente de lucru
 îşi organizează locul de muncă;
 exploatează maşina în mod raţional;
 execută orice sarcină de serviciu primită din partea şefului ierarhic;
 asigură curăţenia la locul de muncă.

MEDIUL DE MUNCĂ
Executantul îşi desfăşoară activitatea în incintă închisă:
 iluminat natural şi artificial;
 curenţi de aer datoraţi circulaţiei permanente pe uşile de acces în secţie şi ventilaţiei
artificiale
 gaze toxice – CO (conform buletinelor de analiză anexate), fum datorat funcţionării
presei hidraulice.

4.2. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

MIJLOACE DE PRODUCŢIE
 FACTORI DE RISC MECANIC
 Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de către cilindrii presei hidraulice,
ciocanul pneumatic, între bandaj şi bucşa laminorului etc.
 Lovire de către mijloacele de transport auto şi motostivuitor la deplasarea prin incinta
fabricii
 Rostogolire de piese cilindrice (semifabricate) neasigurate împotriva deplasărilor
necontrolate
 Cădere liberă de piese, scule, materiale poziţionate incorect sau la manipularea manuală
 Proiectare ţunder la operaţiile de refulare sau laminare, spargere dorn datorită uzurii
 Balansul cârligului podului rulant - lovire accidentală la deplasarea în incinta secţiei
 Jet de apă sub presiune la laminorul radial axial (p=4 atm.)
 Contact direct cu suprafeţe periculoase (tăietoare, înţepătoare) – cuţite, suprafeţe
nedebavurate etc.
 FACTORI DE RISC TERMIC
 Contactul accidental cu suprafeţe foarte calde - semifabricate incandescente (T  11500C)
 Flăcări, flame la cuptorul de prelucrare a semifabricatelor
 FACTORI DE RISC ELECTRIC
 Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas
 FACTORI DE RISC CHIMIC
 Lucrul cu substanţe inflamabile - lemn, carton

MEDIUL DE MUNCĂ
 FACTORI DE RISC FIZIC
 Temperatură ridicată a aerului ca urmare a degajărilor de energie termică la procesul de
forjare, laminare
 Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea uşilor şi neetanşeităţile încăperii
 Radiaţii calorice datorate semifabricatelor incandescente, la cuptorul de prelucrare a
semifabricatelor
 Zgomot produs de funcţionarea ciocanului pneumatic şi de presa hidraulică (conform
buletinelor de analiză)
 Calamităţi naturale - seism
 Pulberi pneumoconiogene în atmosfera locului de muncă (particule flux, pulberi metalice
fine etc.)
 FACTORI DE RISC CHIMIC
 Fum, gaze toxice (CO-conform buletinelor de analiză) în urma proceselor de presare,
laminare

SARCINA DE MUNCĂ
 SUPRASOLICITARE FIZICǍ
 Efort dinamic la manipularea maselor mari şi la prelucrarea semifabricatelor la forjare
 SUPRASOLICITARE PSIHICĂ
 Suprasolicitare psihică în luarea unor decizii dificile în timp scurt, solicitarea atenţiei la
mişcările repetitive de ciclu scurt

EXECUTANT
 ACŢIUNI GREŞITE
 Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă
 Fixarea necorespunzătoare a pieselor de prelucrat
 Manipularea defectuoasă a ciocanului pneumatic şi a presei hidraulice
 Reglarea parametrilor de forjare/laminare la valori necorespunzătoare
 Părăsirea utilajelor în timpul funcţionării
 Efectuarea de operaţii de remediere a instalaţiilor electrice ale maşinilor-unelte
 Lucrul cu scule uzate – cleşti, dornuri uzate etc.
 Deplasări staţionări în zone periculoase: pe căile de acces auto, sub sarcina mijloacelor de
ridicat, pe direcţia de degajare a ţunderului etc.
 Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
 OMISIUNI
 Omiterea operaţiilor care-i asigură securitatea la locul de muncă
 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din
dotare
UNITATEA:
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 47
S.C. TIMKEN ROMANIA S.A.
PLOIEŞTI FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
SECŢIA: MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
TRATAMENTE TERMICE
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE: ing. Razvan
FIŞA NR. 4 Matei , ing. Dumitrescu Ion , th. Dinescu
Adrian , ms. Gorgan Ion

FORJARE

CONSE-

CINŢA CLAS CLASA NIVEL

COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A A DE DE PAR-
FACTORI DE RISC MAXIMĂ
SISTEMULUI FACTORILOR DE RISC GRAV PROBA- ŢIAL
IDENTIFICAŢI
DE MUNCĂ (descriere, parametri) I- BILITAT DE
PREVI- TATE E RISC

ZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de DECES 7 3 5
PRODUCŢIE 1 MECANIC către cilindrii presei hidraulice, ciocanul pneumatic,
între bandaj şi bucşa laminorului etc.
2. Lovire de către mijloacele de transport auto şi DECES 7 2 4
motostivuitor la deplasarea în incinta fabricii
3. Rostogolire de piese cilindrice (semifabricate) ITM 45- 3 3 3
neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate 180 zile
4. Cădere liberă de piese, scule, materiale poziţionate ITM 45- 3 3 3
incorect sau la manipularea manuală 180 zile
 0 1 2 3 4 5 6
5. Proiectare ţunder la operaţiile de refulare sau laminare, INV gr. III 4 3 4
spargere dorn datorită uzurii
6. Balansul cârligului podului rulant - lovire accidentală DECES 7 2 4
la deplasarea în incinta secţiei
7. Jet de apă sub presiune la laminorul radial axial (p=4 ITM 45- 3 3 3
atm.) 180 zile
8. Contact direct cu suprafeţe periculoase (tăietoare, ITM 3-45 2 6 3
înţepătoare) – cuţite, suprafeţe nedebavurate etc. zile
FACTORI DE RISC 9. Contactul accidental cu suprafeţe foarte calde - INV gr. III 4 4 4
TERMIC semifabricate incandescente (T  11500C)
10. Flăcări, flame la cuptorul de prelucrare a INV gr. III 4 2 3
semifabricatelor
FACTORI DE RISC 11. Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă, DECES 7 2 4
ELECTRIC tensiune de pas
FACTORI DE RISC 12. Lucrul cu substanţe inflamabile - lemn, carton DECES 7 1 3
CHIMIC
MEDIUL FACTORI DE RISC 13. Temperatură ridicată a aerului ca urmare a degajărilor ITM 3-45 2 6 3
FIZIC de energie termică la procesul de forjare, laminare zile
DE MUNCĂ 13

14. Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea uşilor şi ITM 3-45 2 6 3

neetanşeităţile încăperii zile
15. Radiaţii calorice datorate semifabricatelor ITM 3-45 2 6 3
incandescente, la cuptorul de prelucrare a zile
semifabricatelor
16. Zgomot produs de funcţionarea ciocanului pneumatic INV gr. III 4 6 5
şi de presa hidraulică (conform buletinelor de analiză)
17. Calamităţi naturale - seism DECES 7 1 3

18. Pulberi pneumoconiogene în atmosfera locului de ITM 3-45 2 6 3

muncă (particule flux, pulberi metalice fine etc.) zile
 0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE RISC 19. Fum, gaze toxice (CO-conform buletinelor de analiză) DECES 7 2 4
CHIMIC în urma proceselor de presare, laminare
SARCINA SUPRASOLICITARE 20. Efort dinamic la manipularea maselor mari şi la ITM 3-45 2 5 3
FIZICǍ prelucrarea semifabricatelor la forjare zile
DE MUNCĂ 20

SUPRASOLICITARE 21. Suprasolicitare psihică în luarea unor decizii dificile în ITM 3-45 2 6 3
PSIHICĂ timp scurt, solicitarea atenţiei la mişcările repetitive de zile
ciclu scurt
EXECUTANT 22 22. Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de DECES 7 1 3
ACŢIUNI muncă
GREŞITE
23. Fixarea necorespunzătoare a pieselor de prelucrat DECES 7 1 3

24. Manipularea defectuoasă a ciocanului pneumatic şi a DECES 7 1 3

presei hidraulice
25. Reglarea parametrilor de forjare/laminare la valori DECES 7 1 3
necorespunzătoare
26. Părăsirea utilajelor în timpul funcţionării DECES 7 1 3
27. Efectuarea de operaţii de remediere a instalaţiilor DECES 7 1 3
electrice ale maşinilor-unelte
28. Lucrul cu scule uzate – cleşti, dornuri uzate etc. DECES 7 1 3
29. Deplasări staţionări în zone periculoase: pe căile de DECES 7 2 4
acces auto, sub sarcina mijloacelor de ridicat, pe
direcţia de degajare a ţunderului etc.
30. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, DECES 7 1 3
dezechilibrare
OMISIUNI 31. Omiterea operaţiilor care-i asigură securitatea la locul DECES 7 1 3
de muncă
32. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi DECES 7 2 4
a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
 Nivelul de risc global al locului de muncă este:

32

Riri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 2(5x5) + 8(4x4) + 22(3x3) + 0(2x2) + 0(1x1) 376
Nrg1 = 32
= 0x7 + 0x6 + 2x5 + 8x4 + 22x3 + 0x2 + 0x1
= 108
= 3,48

ri
i=1
 4.3. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 4
Nr.
FACTOR DE RISC
Crt
0 1
Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de
15. către cilindrii presei hidraulice, ciocanul pneumatic, între
bandaj şi bucşa laminorului etc.
Zgomot produs de funcţionarea ciocanului pneumatic şi
16.
de presa hidraulică (conform buletinelor de analiză)
17. Lovire de către mijloacele de transport auto şi
motostivuitor la deplasarea prin incinta fabricii
Nivel MĂSURI PROPUSE
de risc Nominalizarea măsurii
2 3
5 Măsuri tehnice
- repararea şi montarea tuturor dispozitivelor de protecţie
Măsuri organizatorice
- verificarea stării fizice a elementelor active ale echipamentelor
înainte de începerea lucrului
- interzicerea începerii sau continuării lucrului dacă se constată lipsa,
deteriorarea sau amplasarea incorectă a dispozitivelor de protecţie
instruirea lucrătorilor şi verificarea modului în care se respectă
regulile de securitate
- instruirea lucrătorilor şi verificarea modului în care se respectă
regulile de securitate
5 Măsuri tehnice
- măsuri de combatere a zgomotului la sursă - se realizează prin
modificări constructive aduse echipamentului tehnic, dacă acest
lucru este posibil, sau prin adoptarea unor dispozitive atenuatoare
speciale;
Măsuri organizatorice
- instruirea personalului privind riscul expunerii la acţiunea
zgomotului şi modul de utilizare a echipamentului individual de
protecţie împotriva zgomotului;
- examinarea stării auzului personalului care lucrează în locuri de
muncă cu niveluri de zgomot ridicate (la angajare şi periodic);
- efectuarea determinărilor periodice a nivelului de zgomot, conform
prevederilor legale.
4 Măsuri organizatorice:
- instruirea lucrătorilor privind importanţa respectării codului de
 0 1
18. Proiectare particule, ţunder la operaţiile de refulare sau
laminare; spargere şi proiectare dorn datorită uzurii
19.
Balansul cârligului podului rulant - lovire accidentală la
deplasarea în incinta secţiei
20. Contactul accidental cu suprafeţe foarte calde -
semifabricate incandescente (T  11500C)
Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă,
tensiune de pas
21.
22.
Fum, gaze toxice (CO-conform buletinelor de analiză) în
2 3
circulaţie rutieră şi a restricţiilor legate de zonele de circulaţie
4 Măsuri tehnice:
- verificarea stării fizice a elementelor active ale echipamentelor
înainte de începerea lucrului
Măsuri organizatorice:
- instruirea cu privire la necesitatea utilizării ochelarilor de protecţie,
a mănuşilor de protecţie, cât şi a celorlalte mijloace de protecţie
- semnalizarea corespunzătoare a riscurilor la locurile de muncă
4 Măsuri organizatorice:
- semnalizarea corespunzătoare a riscurilor la locurile de muncă
- instruirea periodică a lucrătorilor şi verificarea modului în care se
respectă regulile de securitate
4 Măsuri tehnice
- marcarea cu semnalizatoare de avertizare a tuturor zonelor cu
pericol de contact cu suprafeţe care au temperatura ridicată
- îngrădirea, pe cât posibil a zonelor în care există posibilitatea de
contact cu suprafeţe care au temperatura ridicată
Măsuri organizatorice
- instruire cu privire la riscul de contact, fie şi accidental, cu suprafeţe
cu temperatură ridicată;
- utilizarea E.I.P. ignifugat şi rezistent la temperaturi înalte
4 Măsuri tehnice:
- aducerea în stare de conformitate a tuturor tablourilor electrice,
cablurilor electrice sau, dacă acest lucru nu este posibil, înlocuirea
acestora cu altele
- asigurarea, prin închidere, a panourilor şi tablourilor electrice
Măsuri organizatorice:
- instruirea periodică a lucrătorilor şi verificarea modului în care se
respectă regulile de securitate
4 Măsuri tehnice:
- asigurarea unei ventilaţii (naturală şi artificială) corespunzătoare în
secţie
 0 1
urma proceselor de presare, laminare
4 Măsuri tehnice:
Deplasări, staţionări în zone periculoase: pe căile de
acces auto, sub sarcina mijloacelor de ridicat, pe direcţia
23.
de degajare a ţunderului etc.
4 Măsuri tehnice:
24. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a
celorlalte mijloace de protecţie din dotare
2 3
Măsuri organizatorice:
- control medical periodic
- instruirea lucrătorilor în acest sens, a staţionării sau deplasării în
zone periculoase
- marcarea zonelor periculoase
Măsuri organizatorice:
- instruirea lucrătorilor privind importanţa respectării codului de
circulaţie rutieră şi a restricţiilor legate de zonele de circulaţie
- accentuarea în cadrul instruirii de protecţie a muncii a
aspectelor privind importanţa respectării codului de circulaţie
rutieră
- dotarea lucrătorilor cu EIP corespunzător activităţii ce urmează a fi
desfăşurată
Măsuri organizatorice:
- instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării restricţiilor
de securitate – neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor
de protecţie etc.
- verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei,
şi/sau prin sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori
 4.4. INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 4

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr. 4 este egal cu 3,48, valoare ce îl
încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabilMERGEFORMAT.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr.4 ”, din care se observă că din totalul de
32 factori de risc identificaţi , numai 10 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 0
încadrându-se în categoria factorilor de risc maxim, 0 încadrându-se în categoria factorilor de risc
foarte mare, 2 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare, iar ceilalţi 8 încadrându-se în
categoria factorilor de risc mediu.
Cei 10 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
F1 Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de către cilindrii - N.V.P.R. 5
presei hidraulice, ciocanul pneumatic, între bandaj şi bucşa laminorului
etc.
F16 Zgomot produs de funcţionarea ciocanului pneumatic şi de presa - N.V.P.R. 5
hidraulică (conform buletinelor de analiză)
F2 Lovire de către mijloacele de transport auto şi motostivuitor la - N.V.P.R. 4
deplasarea prin incinta fabricii
F5 Proiectare ţunder la operaţiile de refulare sau laminare, spargere dorn - N.V.P.R. 4
datorită uzurii
F6 Balansul cârligului podului rulant - lovire accidentală la deplasarea în - N.V.P.R. 4
incinta secţiei
F9 Contactul accidental cu suprafeţe foarte calde - semifabricate - N.V.P.R. 4
incandescente (T  11500C)
F11 Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas - N.V.P.R. 4
F19 Fum, gaze toxice (CO-conform buletinelor de analiză) în urma - N.V.P.R. 4
proceselor de presare, laminare
F29 Deplasări staţionări în zone periculoase: pe căile de acces auto, sub - N.V.P.R. 4
sarcina mijloacelor de ridicat, pe direcţia de degajare a ţunderului etc.
F32 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte - N.V.P.R. 4
mijloace de protecţie din dotare
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 10 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru
locul de muncă Nr.4.
 În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă
după cum urmează :
 37,50%, factori proprii mijloacelor de producţie;
 21,88%, factori proprii mediului de muncă;
 6,25%, factori proprii sarcinii de muncă;
 34,38%, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 68,75% dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)
LOCUL DE MUNCĂ NR. 5
TERMIST
TRATAMENTIST
 5.1. PROCESUL DE MUNCĂ

Efectuarea tratamentelor termice (recoacere, călire, revenire), termo-chimice (carburare)

pentru inelele şi rolele ce intră în componenţa rulmenţilor şi a analizelor metalo-grafice de
laborator.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

MIJLOACE DE PRODUCŢIE
 cuptoare adânci pentru carburare, călire şi revenire
 cuptoare rotative pentru călire
 cameră cu bazin integrat pentru carburare şi călire
 cameră pentru încălzire în vederea executării tratamentelor termice de călire, revenire,
recoacere
 prese de călire
 maşini de sablat
 motostivuitoare
 cărucioare de transport
 maşini de spălat
 maşini de debitat piese cu disc
 polizor
 maşină de lustruit
 baie de ulei
 cuptoare electrice
 ulei de tratament termic
 detergenţi pentru spălarea semifabricatelor
 motorină
 acid azotic
 alcool
 SARCINA DE MUNCĂ
 aplică tehnologii, instrucţiuni şi proceduri specifice compartimentului
 reglează şi operează cuptoare şi instalaţii de tratament termic
 întreţine utilajele folosite şi locul de muncă
 respectă normele de protecţia muncii, mediului, psi, şi decretul 400
 răspunde la solicitările organizaţiei pentru realizarea obiectivelor de producţie
 respectă programul de lucru stabilit prin regulamentul de ordine inteerioară
 răspunde de calitatea procesului de pe utilajele pe care lucrează

MEDIUL DE MUNCĂ
Executantul îşi desfăşoară activitatea în secţia TTS şi în laboratorul MST:
 temperatura este ridicată în timpul verii
 iluminatul este natural şi artificial
 ventilaţie naturală şi artificială
 gaze toxice (CO - conform buletinelor de analiză anexate)

5.2. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

MIJLOACE DE PRODUCŢIE
 FACTORI DE RISC MECANIC
 Organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare mână de către polizor
 Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul spre/de la serviciu şi
cărucioare, motostivuitoare în incinta unităţii
 Rostogolire de piese cilindrice în timpul manipulării la operaţiile de poziţionare în vederea
prelucrării acestora
 Răsturnare de piese, materiale neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate
 Cădere accidentală de la înălţime a unor piese, materiale
 Rulare pe roţi: la deplasarea pieselor mari cu ajutorul cărucioarelor
 Proiectare de corpuri sau particule: la spargerea accidentală a pietrei de polizor uzate
 Strivire de către masele aflate în faza de balans (pod rulant)
 Jet de ulei la spargerea accidentală a traseelor hidraulice la presele hidraulice
 Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe tăioase, înţepătoare, nedebavurate
 Recipiente sub presiune – butelii aer, butelii dioxid de carbon
 Reţea conducte gaz metan (zonă cuptoare) –explozie
 FACTORI DE RISC TERMIC
 Contact accidental cu suprafeţele cu temperatură ridicată ale componenţilor de rulmenţi
 Flăcări, flame produse la cuptorul de prelucrare termică a semifabricatelor
 FACTORI DE RISC ELECTRIC
 Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas
 FACTORI DE RISC CHIMIC
 Lucrul cu substanţe toxice – acid azotic folosit în timpul efectuării probelor de laborator
 Lucrul cu substanţe inflamabile (combustibili, uleiuri, alcool)

MEDIUL DE MUNCĂ
 FACTORI DE RISC FIZIC
 Temperatura este ridicată în timpul verii
 Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea uşilor sau din cauza unor neetanşeităţi
 Calamităţi naturale – seisme
 FACTORI DE RISC CHIMIC
 Gaze toxice (CO - conform buletinelor de analiză anexate)

SARCINA DE MUNCĂ
 CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR
 Ventilaţie insuficientă pentru punctul de lucru
 SUPRASOLICITARE FIZICǍ
 Efort dinamic la manipularea manuală a unor piese, subansambluri grele
 SUPRASOLICITARE PSIHICĂ
 Solicitarea atenţiei în timpul efectuării probelor de laborator, volum mare de muncă

EXECUTANT
 ACŢIUNI GREŞITE
 Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă
 Neverificarea nivelului de ulei la băile de călire în ulei
 Alegerea unui cleşte necorespunzător la introducerea/scoaterea componenţilor de rulmenţi
din cuptor
 Deschiderea uşilor la o linie de cuptoare fără asigurarea securităţii procedurii de lucru
 Nesincronizări de operaţii între membrii formaţiei de lucru
 Deplasări, staţionări în zone periculoase:
 sub sarcina podului rulant
 în faţa uşii cuptorului
 Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare
 OMISIUNI
 Omiterea operaţiilor care-i asigură securitatea la locul de muncă
 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din
dotare
UNITATEA:
S.C. TIMKEN ROMANIA S.A.
SECŢIA:
TRATAMENTE TERMICE
LOCUL DE MUNCĂ:
TERMIST TRATAMENTIST
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 67
FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCĂ
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
FIŞA NR. 5 ECHIPA DE EVALUARE ing. Razvan
Matei , ing. Dumitrescu Ion , th. Dinescu
Adrian , ms. Constantin Dumitru

CONSE-

CINŢA CLASA NIVEL

CLASA
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A DE PAR-
FACTORI DE RISC MAXIMĂ DE
SISTEMULUI FACTORILOR DE RISC PROBA- ŢIAL
IDENTIFICAŢI GRAVI
DE MUNCĂ (descriere, parametri) BILITAT DE
PREVI- -TATE
E RISC

ZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare
INV gr.III 4 2 3
PRODUCŢIE 1 MECANIC membru superior de către polizor
2. Lovire de către mijloacele de transport auto la
deplasarea pe traseul spre/de la serviciu şi cărucioare, DECES 7 1 3
motostivuitoare în incinta unităţii
3. Rostogolire de piese cilindrice în timpul manipulării la
ITM 45-
operaţiile de poziţionare în vederea prelucrării 3 3 3
180 zile
acestora
4. Răsturnare de piese, materiale neasigurate împotriva ITM 45-
3 3 3
deplasărilor necontrolate 180 zile
 0 1 2 3 4 5 6
5. Cădere accidentală de la înălţime a unor piese, DECES 7 1 3
materiale
6. Rulare pe roţi: la deplasarea pieselor mari cu ajutorul ITM 3-45
2 5 3
cărucioarelor zile
7. Proiectare de corpuri sau particule abrazive: la
INV gr. III 4 2 3
spargerea accidentală a pietrei de polizor uzate
8. Strivire de către echipamente sau materiale aflate în
DECES 7 1 3
echilibru instabil
9. Jet de ulei la spargerea accidentală a traseelor
INV gr.III 4 2 3
hidraulice la presele hidraulice
10. Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe tăioase, ITM 3-45
2 6 3
înţepătoare, nedebavurate zile
11. Recipiente sub presiune – butelii aer, butelii dioxid de
DECES 7 1 3
carbon - explozie
12. Reţea conducte gaz metan (zonă cuptoare) -explozie DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC 13. Contact accidental cu suprafeţele cu temperatură ITM 45-
3 3 3
TERMIC ridicată ale reperelor rulmenţilor 180 zile
14. Flăcări, flame produse la cuptorul de prelucrare
DECES 7 2 4
termică a semifabricatelor - arsuri
FACTORI DE RISC 15. Electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă,
DECES 7 1 3
ELECTRIC tensiune de pas
FACTORI DE RISC 16. Lucrul cu substanţe toxice – acid azotic folosit în ITM 45-
3 3 3
CHIMIC timpul efectuării probelor de laborator 180 zile
17. Lucrul cu substanţe inflamabile (combustibili, uleiuri,
alcool) DECES 7 1 3
MEDIUL FACTORI DE RISC 18. Temperatura ridicată în anotimpul cald
FIZIC ITM 3-45
2 5 3
DE MUNCĂ 18
zile
19. Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea uşilor sau din ITM 3-45
2 5 3
cauza unor neetanşeităţi zile
20. Calamităţi naturale – seisme DECES 7 1 3
 0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE RISC 21. Gaze toxice (CO - conform buletinelor de analiză
CHIMIC anexate) DECES 7 5 7
SARCINA CONŢINUT 22. Ventilaţie ineficienta
DE MUNCĂ 22 NECORESPUN- DECES 7 1 3
ZĂTOR
SUPRASOLICITARE 23. Efort dinamic la manipularea manuală a unor piese, ITM 3-45
2 5 3
FIZICǍ repere grele zile
SUPRASOLICITARE 24. Solicitarea atenţiei în timpul efectuării probelor de ITM 3-45
2 6 3
PSIHICĂ laborator, volum mare de muncă zile
EXECUTANT 25 25. Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de
ACŢIUNI muncă DECES 7 1 3
GREŞITE
26. Neverificarea nivelului de ulei la băile de călire în ulei INV gr.III 4 2 3
27. Alegerea unui cleşte neconform (cu defecte) la
introducerea/scoaterea reperelor (pieselor) din cuptor INV gr.III 4 2 3
28. Deschiderea uşilor la o linie de cuptoare fără
DECES 7 1 3
asigurarea securităţii procedurii de lucru
29. Nesincronizări de operaţii între membrii formaţiei de
DECES 7 1 3
lucru
30. Deplasări, staţionări în zone periculoase:
- sub sarcina podului rulant DECES 7 2 4
- în faţa uşii cuptorului
31. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, ITM 3-45
dezechilibrare 2 5 3
zile
OMISIUNI 32. Omiterea operaţiilor care-i asigură securitatea la locul
DECES 7 1 3
de muncă
33. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi
DECES 7 2 4
a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
 Nivelul de risc global al locului de muncă este:

33

Riri
i=1 1(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 3(4x4) + 29(3x3) + 0(2x2) + 0(1x1) 358
Nrg9 = 33
= 1x7 + 0x6 + 0x5 + 3x4 + 29x3 + 0x2 + 0x1
= 106
= 3,38

ri
i=1
 5.3. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 5

Nr. Nivel MĂSURI PROPUSE

FACTOR DE RISC
Crt de risc Nominalizarea măsurii
0 1 2 3
Măsuri tehnice
- amplasarea pe traseele de lucru a unor amenajări care să conţină
întregul echipament necesar în caz de semnalare a gazelor şi vaporilor
toxici
Măsuri organizatorice
- identificarea clară a zonelor în care apar în mod frecvent sau accidental
gaze toxice
- utilizarea E.I.P. din dotare
- introducerea obligativităţii purtării măştii contra gazelor în interiorul
25. 7
Gaze toxice (CO - conform buletinelor de analiză instalaţiei, în zonele în care există sau pot apărea gaze sau vapori toxici
anexate) - semnalizarea cu avertizoare de securitate a zonelor în care pot apărea
gaze sau vapori toxici
- realizarea de proceduri clare cu privire la modul de acţiune în cazul
semnalării apariţiei gazelor şi vaporilor toxici
- monitorizarea stării de sănătate
- introducerea în fişa postului conducătorilor de formaţii de lucru a
prevederii de retragere imediată de la lucru a angajaţilor care nu poartă
integral E.I.P. acordat potrivit riscurilor zonei şi activităţii
26. 4 Măsuri organizatorice:
- stabilirea zonei de lucru ţinându-se cont de
Flăcări, flame produse la cuptorul de prelucrare termică a posibilitatea apariţiei accidentale a flăcărilor, flamelor în vecinătatea
semifabricatelor sau la punctului de intervenţie
- instruirea personalului cu privire la modul de
utilizare a mijloacelor de protecţie
- instruirea periodică a lucrătorilor cu privire la
 0 1
Deplasări, staţionări în zone periculoase:
27.
- sub sarcina podului rulant
- în faţa uşii cuptorului
28. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a
celorlalte mijloace de protecţie din dotare
2 3
consecinţele pătrunderii în zonele cu pericol de apariţie a flăcărilor.
- respectarea cu stricteţe a prevederilor tehnologice
referitoare la modul de acţiune şi la momentele de autorizare a
intervenţiilor
Măsuri tehnice
- marcarea căilor de acces şi a culoarelor de acţiune a mijloacelor de
ridicat
4
Măsuri organizatorice
- instruire periodică referitor la pericolele care apar în cazul deplasării sau
staţionării în zonele periculoase
Măsuri tehnice
- achiziţionarea E.I.P. corespunzător activităţii ce urmează a fi
desfăşurată potrivit reglementărilor în vigoare.
Măsuri organizatorice
- dotarea angajaţilor cu E.I.P. corespunzător activităţii ce urmează a
4 fi desfăşurată.
- Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării restricţiilor
de securitate – neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor de
protecţie etc.
- verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau
prin sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori
 5.4. INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 5

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr. 5 este egal cu 3,38, valoare ce îl
încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabilMERGEFORMAT.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr.5”, din care se observă că din totalul de 33
factori de risc identificaţi , numai 4 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 1 încadrându-se în
categoria factorilor de risc maxim, 0 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare, 0
încadrându-se în categoria factorilor de risc mare, iar ceilalţi 3 încadrându-se în categoria factorilor
de risc mediu.
Cei 4 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
F21 Gaze toxice (CO - conform buletinelor de analiză anexate) - N.V.P.R. 7
F14 Flăcări, flame produse la cuptorul de prelucrare termică a - N.V.P.R.
4
semifabricatelor
F30 Deplasări, staţionări în zone periculoase: - N.V.P.R.
- sub sarcina podului rulant 4
- în faţa uşii cuptorului
F33 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte - N.V.P.R.
4
mijloace de protecţie din dotare
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 4 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul
de muncă Nr. 5.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă
după cum urmează :
 51,52%, factori proprii mijloacelor de producţie;
 12,12%, factori proprii mediului de muncă;
 9,09%, factori proprii sarcinii de muncă;
 27,27%, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 66,67% dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)
 6. CONCLUZII

Lucrarea de faţă conţine evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe

loc de muncă la cele mai reprezentative locuri de muncă din cadrul S.C. TIMKEN ROMANIA
S.A., în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 90/1996 a protecţiei muncii, respectiv art.
11 şi 31 din Normele generale de protecţie a muncii, anexă la lege.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională pe loc de muncă, avizată de Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale în anul 1993.
Evaluarea se bazează pe datele furnizate de beneficiar, respectiv:
- conţinutul proceselor tehnologice şi al proceselor de muncă pentru locurile analizate;
- buletine de analiză noxe;
- statistica accidentelor de muncă în perioada 1994-2003
Diagnoza locurilor de muncă s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape:
- analiza activităţii din unitate;
- descrierea locurilor de muncă sub aspectul celor patru componente generice ale
sistemelor de muncă;
- identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă;
- stabilirea consecinţei maxime previzibile a acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman, pentru fiecare factor în parte;
- încadrarea în clase de gravitate;
- încadrarea în clase de probabilitate (frecvenţa probabilă a producerii consecinţei maxime
previzibile);
- calculul nivelului de risc global al fiecărui loc de muncă;
- interpretarea rezultatelor evaluării prin prisma legislaţiei în vigoare;
- competarea fişelor de măsuri preventive pentru fiecare loc de muncă, pentru factorii al
căror nivel de risc parţial se situează peste 3 – valoarea limită acceptată.
Rezultatele evaluării sunt prezentate în lucrare cu ajutorul instrumentelor formalizate ale
metodei, respectiv fişele de evaluare a locurilor de muncă şi fişele de măsuri propuse pentru factorii
la care nivelul de risc parţial depăşeşte limita de acceptabilitate, pentru fiecare loc de muncă în
parte.
 De asemenea, la fiecare loc s-a realizat şi interpretarea succintă a rezultatelor evaluării.
Ierarhizarea locurilor de muncă în funcţie de nivelul de risc este prezentată în tabelul
următor:

Ierarhizarea locurilor de muncă în funcţie de nivelurile de risc

NR. NIVEL
CRT. DE RISC
LOCUL DE MUNCĂ GLOBAL
0 1 2
1. LM 4 Forjor 3,48
2.
LM 5 Termist tratamentist 3,38
3. LM 2 Maşinist pod rulant 3,34
4. LM 1 Debitator 3,22
5. LM 3 Sculer S.D.V. 3,20

Situaţia globală pozitivă pentru locurile de muncă evaluate în această etapă se reflectă şi în
nivelul de risc agregat pe aceste locuri de muncă (NgA ), determinat astfel:
5
 Nrgi x Nrgi
i=1 55,2988
NgA = --------------------- = ------------ = 3,32
5 16,62
 Nrgi
i=1

Având în vedere rezultatele evaluării, se poate afirma că lucrarea reprezintă un instrument

necesar şi util pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite, pentru conducerea firmelor şi pentru
personalul cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin Legea protecţiei muncii nr.
90/1996 şi Normele generale de protecţia a muncii, deoarece permite:
- compararea diverselor locuri de muncă din punct de vedere al periculozităţii, pe o scală
de niveluri de risc de la 1 la 7;
- ierarhizarea riscurilor în cadrul unui loc de muncă şi alocarea optimă, pe această bază, a
resurselor financiare;
- identificarea tuturor factorilor de risc (prima etapă a evaluării) şi stabilirea dimensiunii
riscurilor, ceea ce reprezintă o etapă obligatorie pentru elaborarea normelor şi
instrucţiunilor proprii de securitate a muncii, precum şi o condiţie impusă de Normele
metodologice privind autorizarea agenţilor economici;
 - elaborarea programului anual de protecţie a muncii, pe baza fişelor de măsuri de
prevenire întocmite în urma evaluării riscurilor.

CUPRINS

Partea I

Capitolul 1 – Introducere pag. 1 – 3

Capitolul 2 – Prezentarea lucrării pag. 4 – 6
Capitolul 3 – Premise teoretice pag. 7 – 18
Capitolul 4 – Descrierea metodei pag. 19 – 33
Capitolul 5 – Aplicarea metodei pag. 34 – 39
Capitolul 6 – Descriere S.C. TIMKEN ROMANIA S.A.
Ploiesti pag. 40

Partea II

Evaluarea nivelului de risc de accidentare şi / sau îmbolnăvire profesională la

S.C. TIMKEN ROMANIA S.A. Ploieşti
1. Loc de muncă nr. 1 – Debitator pag. 41 – 52
2. Loc de muncă nr. 2 – Maşinist pod rulant pag. 53 – 63
3. Loc de muncă nr. 3 – Sculer S.D.V. pag. 64 – 74
4. Loc de muncă nr. 4 – Operator forjare pag. 75 – 88
5. Loc de munca nr. 5 – Termist tratamentist pag. 89 – 100
6. Concluzii pag. 101 - 102
BIBLIOGRAFIE

 Darabont, Alex., Pece, Şt. - Protecţia muncii, E.D.P., Bucureşti, 1996.

 Pece, Şt., Dăscălescu, Aurelia - Metodă de evaluare a riscurilor, ICSPM,
Bucureşti. 1998.
 Pece, Şt. - Metode de analiză apriorică a riscurilor profesionale, l.N.l.D.,
Bucureşti, 1993.
 Pece, Şt. - Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională în activitate, RENEL, ICSPM, 1994.
 Darabont, Alex., Pece, St., Dăscălescu, A. - Managementul securităţii şi
sănătăţii în muncă, Ed. AGIR, Bucureşti, 2001.
 Darabont. Alex., Kovacs, Şt., Darobant, Doru - Ghid de autoevaluare a
securităţii în muncă pentru, I.M.M.-uri, ICSPM, Bucureşti, 1997.
 Darabont, Alex., Tănase Nazarica - Ghid pentru evaluarea nivelului de
securitate în muncă, ICSPM, Bucureşti, 1997.
 Pece, Şt. - Metode de evaluare a întreprinderilor din punct de vedere al
securităţii muncii, l.N.l.D., Bucureşti, 1993.
 Creangă Camelia - Metodologii pentru aprecierea riscurilor la locul de
muncă, ICSPM, Bucureşti, 1999.
 Darabont, Alex., Kovacs, Şt. - Securitate şi sănătate în muncă. Suport de curs,
l.C.S.P.M., Bucureşti, 1998.
 Dăscălescu, A., Pece, Şt. - Elaborarea metodologiei de analiză a
întreprinderilor din punct de vedere al securităţii în muncă, ICSPM, Bucureşti,
1993.
 Darabont, Alex., Pece, Şt. - Protecţia muncii, E.D.P., Bucureşti, 1996.
 Pece, Şt., - Evaluarea a riscurilor în sistemul om- maşină, Ed ATLAS PRESS,
Bucureşti 2003.
 Moraru R, Băbuţ G., Ion. - Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale Ed
FOCUS Petroşani, 2002
 Simion, Spiridon, Vasilescu Dragoş - Evaluarea riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională, INSEMEX Petroşani ,2004
 Mincă, G. – Analiza riscurilor profesionale, curs postuniversitar, Bucureşti
2004.
 Moraru, R., Băbuţ, G., Ion. – Analiza de risc, Ed. UNIVERSITAS, Petroşani,
2004.
 Darabont, Alex. – Evaluarea calităţii de securitate a echipamentelor tehnice,
Ed. AGIR, Bucureşti, 2001.
 Alexandru, I., Alexandru, A. – Evaluarea riscurilor profesionale, note de
curs, 2005.
 *** -. Norme metodologice pentru aplicarea Legii nr. 319/2006.
 *** -.H. G. 300/2006.
 *** - Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, Nr. 319/2006, Bucureşti, 2006.