ASOCIAIA ROMN PENTRU

SNTATE I SECURITATE N MUNC

1. EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE

CE ESTE
1. Evaluarea riscurilor profesionale este o etapa esentiala in demersul de
evaluarea?
integrare a prevenirii acestora in gestiunea intreprinderii, si constituie una
din obligatiile de baza ale angajatorilor in cee ce priveste securitatea si
sanatatea in munca. Legea 319 / 2006 privind securitatea si sanatatea in
munca).
2. Evaluarea riscurilor este un proces de munca ce apartine intreprinderii, in
care partenerii sociali au inteles necesitatea efectuarii ei, hotarand prin aceasta
sa-si ia in sarcina propria lor securitate si sanatate.
In acest sens, evaluarea riscurilor devine o prioritate
3. In procesul de evaluare, intreprinderea este autonoma, in sensul ca:

acest proces se desfasoara in baza unor

responsabilitati si competente interne, chiar
daca, pentru dezvoltarea competentelor interne
deja existente se apeleaza la servicii externe;

angajatorul este stapan pe propriile decizii, care

sa garanteze tinerea sub control a riscurilor;

se mentine o corelatie normala a procesului de

evaluare cu resursele umane de care dispune
intreprinderea, cu procesul tehnologic, cu
mijloacele de munca si cu mediul de munca

1. Evaluarea riscurilor

4. Evaluarea riscurilor este un demers colectiv si concertat, deoarece:

identificarea completa si corecta a riscurilor nu poate

fi facuta decat prin participarea activa a factorului
uman prezent la fiecare post de munca;

o analiza corespunzatoare a riscului nu poate fi

facuta decat atunci cand la ea participa factorii cu
responsabilitati si competente in desfasurarea tuturor
etapelor de realizare a unui proces de muca analizat,
a unei masini, post de munca..;

Informatiile culese prin proceduri bine stabilite, in

functie de situatiile studiate constituie baza de
analiza a expertilor evaluatori;

5. Evaluarea riscurilor devine un proces dinamic si continuu, deoarece, in baza ei

angajatorul va putea decide alegerea masurilor de prevenire ce fac obiectul
planului actiunilor de prevenire a riscurilor profesionale si de protectie a sanatatii si
securitatii lucratorilor.

1. Evaluarea riscurilor

PROCES ITERATIV
al fazelor de prevenire si protectie a securitatii si sanatatii lucratorilor

1. Pregatirea
demersului
de evaluare

5. Reevaluarea riscurilor
in urma actiunilor
intreprinse

2. Evaluarea
riscurilor
3. Elaborarea planului
de prevenire si
protectie
4. Punerea in
practica a
masurilor
din plan

1. Evaluarea riscurilor

Reprezinta: o activitate complexa, ca o consecinta a politicii de

prevenire dezvoltata de catre angajator.

Este necesara: pentru a se stabili gradul de integrare a securitatii si

sanatatii in structurile de orgenizare ale intreprinderii,
precum si in functionarea sa.
Evaluarea
riscurilor:

Rezulta: ca efect al hotararii angajatoruluide a trece la

gestionareariscurilor din unitate, ca sursa potentiala pentru:
reducerea costurilor;
cresterea productivitatii muncii, urmare a utilizarii eficiente a timpului de
lucru;
asigurarea conditiilor de competitivitate a produselor in privinta calitatii lor

Se manifesta ca: o activitate permanenta, la fel ca si procesul de munca

- pentru:
a permite aprecierea nivelului, si mai ales a evolutiei, riscurilor din unitate;
a dezvolta programele de prevenire necesare;
orienta insasi politica de prevenire a angajatorului

1. Evaluarea riscurilor

Continuitatea procesului de productie. Este bine cunoscut faptul ca producerea

unui accident de munca genereaza intreruperea lucrului pentru o perioada de
timp relativ limitata, dar in acelasi timp genereaza o stare de tensiune nervoasa in
randul angajatilor, datorita evenimentului si incertitudinii ca acesta se va repeta sau
nu. Acest lucru face ca
procesul de munca sa se desfasoare cu scaderi ale ritmului de
munca si, implicit, cu scaderea productiei.

Efectele
evaluarii
riscurilor
se
regasesc
in:

Reducerea costurilor. Mijloacele de prevenire a riscurilor, bine alese, maresc

viteza de derulare a fluxului tehnologic, micsorand sau eliminand timpii morti, fapt
ce conduce la
o crestere a productiei si, implicit, la
reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs

In acelasi timp,

sunt eliminate si cheltuielile facute cu realizarea masurilor de

securitate a muncii, ce ar putea fi dispuse in urma cercetarii
eventualelor evenimente ce s-ar putea produce in sistemul dat

Cresterea eficientei muncii. Aplicarea unor masuri de prevenireconduce la:

reducerea sau eliminarea cheltuielilor facute cu repararea utilajelor
afectate de accidente,
eliminarea costurilor directe ale accidentului (asistenta sociala,
concediu medical, tratament, recuperare, ajutoare materiale etc.),
evitarea perturbarilor procesului de munca prin reorganizari ale
personalului,
eliminarea cheltuielilor suplimentare, legate de pregatirea
personalului ce suplineste pe cei accidentati.

1. Evaluarea riscurilor

Cresterea productivitatii. Alegerea tehnologiilor si a echipamentelor cat mai

putin periculoase, stabilirea ergonomica a fluxului tehnologic,
disciplinarea tehnologica a personalului, respectarea graficelor de intretinerereparatii sunt tot atatea elemente dcare contribuie la cresterea productivitatii,
atat prin cresterea randamentului utilajelor, cat si prin cresterea randamentului
personalului. De asemenea, un rol deosebit la cresterea productivitatii il are
realizarea unui mediu de lucru normal.
Efectele
evaluarii
riscurilor
se
regasesc
in:

Este stiut faptul ca un mediu ambiental corectconduce la

cresterea atentiei si, implicit, la reducerea numarului de
rebuturi, prin cresterea confortului in munca.
Cresterea calitatii produselor. Acest fapt se realizeaza aproape automat,
derivand din disciplinarea personalului, prin respectarea procedurilor de lucru.
Un produs realizat in conditiile optime, prevazute de
procedurile de lucru, nu poate fi decat un produs de
calitate
Imbunatatirea climatului socio-profesional. Implicarea intregului personal in
activitatea de prevenire a riscurilor conduce la constientizarea rolului socioprofesional pe care il are fiecare. De asemenea, aceasta conduce la gasirea celor
mai bune metode de organizare a muncii (formare a echipelor de lucru, transmitere
a sarcinilor de munca).
Un personal constient de sarcinile sale, cunoscator al
mijloacelor de actiune, este un personal performant.
Relatiile profesionale si sociale, corect stabilite in cadrul
formatiei, creaza un climat de siguranta si incredere.

1. Evaluarea riscurilor

Cresterea prestigiului societatii. Prin asigurarea unor conditii de securitate

sporita in munca, prin neinterventia unor factori perturbatori, cauzati de
accidente, in respectarea contractelor si angajamentelor, si ca urmare a realizarii
unor produse de calitate,

se va crea o imagine favorabila cu privire la seriozitatea

societatii, atat in randul angajatilor proprii, cat si in randul
beneficiarilor si colaboratorilor
Efectele
evaluarii
riscurilor
se
regasesc
in:

Eliminarea consecintelor. Eliminarea consecintelor administrative, conventionale

sau, dupa caz, penale, suportate de eventuale persoane vinovate de producerea
unor accidente, precum si a despagubirilor platite catre victime si urmasii acestora.
Pe de o parte, daca privim prin prisma conceptului de eficienta, numarul de
accidente de munca si de boli profesionale, inregistrat de un angajator, oglindeste
marimea dublului impact: asupra starii de sanatate a lucratorilor dar si asupra
productiei.
Aceste accidente si boli profesionale fac obiectul declarrii lor de ctre angajator i
constituie baz de calcul pentru stabilirea contribuiei de asigurare la riscuri
profesionale, n conformitate cu legislaia n vigoare.
Pe de alta parte, daca privim absenteismul generat de accidentarile in munca, tot
prin prisma conceptului de eficienta, respectiv al impactului asupra productiei, si
daca se determina un indicator,cum ar fi Costul mediu / accidentat, acest cost
inseamna un cumul de cheltuieli pentru tot ce inseamna efectele accidentului
(indemnizatia de ITM, spitalizare, tratament, eventuale operatii, protezari etc.,
inclusiv cheltuieli de recuperare medicala, profesionala si sociala).

1. Evaluarea riscurilor

Evaluarea riscurilor din pericolele identificate care apar in mod curent este in multe cazuri un
proces corect bazat pe un rationament si pe cerinte si nu pe o tehnica complicata.
O abordare utila consta in a verifica daca, prin pericolele puse in discutie, masurile de protectie
solicitate sau recomandate, precum si acelea care si-au dovedit eficienta in practica, sunt
prezente, aplicate conform cu prevederile legale in materie de SSM si, de asemenea, eficiente
pentru lucratori si pentru intreprindere.
DIFERITI ACTORI IMPLICATI

Persoana
desemnata sau
SPP

Reprezentantii
lucratorilor
sau
CSSM
Lucratorii

Servicii externe
implicate in
prevenire
(institutii, altii)
Angajatorul
Medicul de
medicina a muncii
- SMM -

1. Evaluarea riscurilor

MIZELE PLURIDISCIPLINARITATII

Abordare din punct

de vedere al
regulamentelor
Abordare
ergonomica

Abordare
medicala

Abordare
tehnica

O combinatie intre abordari complementare

1. Evaluarea riscurilor

PREGATIREA ACTIVITATII DE EVALUARE

Pregatirea evaluarii riscurilor consta in definirea sistemului de analiza a mijloacelor utilizabile
necesare, din aceasta faza facand parte urmatoarele actiuni:
1. Organizarea 2. Definirea zonei 3. Pregatirea
echipei
care, de
procedurilor,
-desemnarea
regula,
mijloacelor,
persoanei
reprezinta aria
metodelor
care sa
utilizata de
aplicabile in
coordoneze
catre
evaluarea
evaluarea
intreprindere
riscurilor
riscurilor, ca
dar si legaturile
delegat al
cu exteriorul
angajatorului
(intreprinderi
care a
contractoare,
hotarat
furnizoare,
organizarea
beneficiare,
acestei
prestatoare de
activitati
setrvicii)

4. Pregatirea 5. Identificarea 6. Stabilirea

resurselor
resurselor
sistemului de
umane care
financiare
comunicare
participa la
necesare
cu personalul
derularea
pentru
interesat in
succesiva a
atingerea
derularea
etapelor de
obiectivului
procesului de
evaluare
stabilit
identificare a
pericolelor,
evaluare si
control al
riscurilor

1. Evaluarea riscurilor

CE ETAPE SE PARCURG IN PROCEDURA DE EVALUARE?

1. PREGATIREA DEMERSULUI
Cand sunt confruntati cu datoria de a evalua
riscurile, patronii angajatori sunt in incurcatura,
nestiind cui sa se adreseze pentru a realiza
aceasta munca.
A. SELECTIA
PERSOANELOR
CARE CONDUC
EVALUAREA
RISCULUI

Evaluarile pot fi efectuate si conduse chiar de ei

sau, pot delega actiunea de evaluare, ori parti
din evaluare, altor persoane, de exemplu
supervizorilor, sau poate angaja servicii externe
care sa faca evaluarea.
In orice caz, oricine face evaluarea,
angajatorul este responsabil, in cele din
urma, pentru aceasta si pentru faptul ca este
(sau nu) realizata de catre o persoana care
are cunostintele, informatiile, competenta si
autorizarea necesara.

1. Evaluarea riscurilor Pregatire demers

Ce este important de reamintit aici, este ca:

a) atunci cand angajatorul hotaraste cine va face evaluarea riscului, selectia
trebuie stabilita cu participarea sau consultarea lucratorilor si / sau a
reprezentantilor lor;
b) poate fi posibil sa se identifice diferiti salariati sau alte persoane cu
pricepere, cunostijnte, autorizate potrivit legii, in domeniul respectiv;
c) toata lumea, la locul de munca, trebuie sa fie considerata ca avand ceva
folositor, cu care sa contribuie la evaluarea riscului; toti trebuie sa fie
implicati;
d) trebuie sa existae informatii (cum ar fi standarde, reguli, cerinte minime)
utile, pentru a ajuta persoanele care fac evaluari. Aceste informatii ar trebui
sa fie disponibile;
e) poate aparea un punct la care, persoanele desemnate sa faca evaluarea,
sa considere ca evaluarea unui rise special, ca de pilda expunerea prin
inhalare la o substanta chimica, este mai presus de cunostintele si de
limitele capacitatii lor.
In asemenera cazuri, nevoia pentru o expertiza mai ampla, mai complexa,
trebuie recunoscuta, confirmata, iar cunostintele si priceperea necesare sa
fie obtinuta din alta parte.

1. Evaluarea riscurilor

Pentru a decide daca persoana care face evaluarea de risc are

competenta, informatiile si cunostintele necesare, angajatorii trebuie sa
se asigure ca cei ce fac evaluarea au cunostinte despre :

managementul de securitate si sanatate, care sa includa declararea unei politici clare

privind securitatea si sanatatea;

organizarea staff-ului, pentru a se asigura de angajamentul lor in securitate si snantate;

planificarea si stabilirea sarcinilor, in ceea ce priveste securitatea si sanatatea;

implicarea angajatilor in evaluarea si combaterea riscurilor;

locurile de munca, activitatile desfasurate de lucratori, substantele chimice, masinile,

instalatiile tehnice etc. utilizate, incluzind si cunostinte despre modul in care sunt utilizate
si manevrate;

diferitele pericole si cauzele lor, din activitatile desfasurate de angajator in unitatea sa,
aceasta insemnand cunoasterea fundamentala a acestor pericole;

cerintele si regulile legislative, regulamentele si standardele ce corespund activitatilor

angajatorului;

masurile de protectie corespunzatoare, care si-au dovedit eficenta, referitoare la

activitatile sau locurile de munca comparabile.

De asemenea, ei trebuie sa fie capabili, sau sa stie, unde sa caute referiri / indicatii in
standardele stabilite, pentru eliminarea ori combaterea riscurilor din sectorul de activitate
al angajatorului.

1. Evaluarea riscurilor

B.

INTOCMIREA CHESTIONARULUI PRIVIND STAREA SANATATII SI

SECURITATII DIN INTREPRINDERE

Chestionarul a fost conceput special pentru a examina politicile legate de evaluarea /

gestionarea riscurilor la locul de munca.
De comun acord cu personalul ales prin conract, expertul va examina politicile si
procedurile, pentru a se asigura ca ele sunt documentate, puse in lucru si communicate in
interiorul intreprinderii.
Chestionarul contine 17 elemente de gestiune a riscurilor, si anume
1. Conducerea si administratia intreprinderii:

existenta si punerea in aplicare a unei politici de securitate si sanatate;

angajamentele conducerii in directia sanatatii si securitatii;
nominalizarea coordonatorului de securitate si sanatate si timpii consacrati;
date relative de performanta in directia sanatatii si securitatii;
proceduri scrise cu intentia angajatilor;

2. Formarea personalului:
orientarea personalului asupra responsabilitatilor in materie de securitate si
sanatate;
formarea oficiala a intregului personal;

1. Evaluarea riscurilor Pregatire demers

3. Inspectii planificate:
inspectia planificata a compartimentelor
specializate de securitate si sanatate;
inspectia CSSM;
aria de inspectare;
pericolele semnalizate si inregistrate.
reactia personalului;
intretinerea preventiva a mijloacelor fixe.
4. Analiza sarcinilor si procedurilor de SSM
inventarul sarcinilor, raspunderilor,
masurilor si actiunilor din planul de
prevenire si protectie;
analiza sarcinilor critice;
proceduri pentru realizarea sarcinilor
critice.
5. Anchete asupra accidentelor:
proceduri scrise: analiza cauzelor,
imprejurarilor..;
numar, frecventa, gravitate, zile pierdute;
masuri corective dispuse si aplicate in
practica;

6. Pregatirea unitatii pentru situatii de

urgenta:
planul scris;
controlul materialelor / substantelor
periculoase (toxice, explozive etc.);
procedurile de evacuare in caz de avarii;
lista serviciilor de urgenta;
iluminatul de siguranta;
sondajele recente pentru determinarea
nevoilor de materiale;
primul ajutor;
nominalizarea si experienta echipelor de
urgenta.
7. Organizarea activitatii de SSM
8. Formarea lucratorilor in materie de SSM:
analiza nevoilor de formare, in functie de
conditiile de munca: informari, instruiri,
formari, autorizari etc..
9. Informare - comunicare:
programe pentru noii angajati;
programe de informare - instruire formarea formatorilor.

1. Evaluarea riscurilor Pregatire demers

10. Echipamentul individual de protectie:

conditii de lucru;
norme scrise / rapoarte;
materiale adaptate corespunzator / intretinere etc.;
11. Monitorizarea starii de sanatate:
analiza situatiei privind sanatatea fiecarui lucrator / profesie;
controale / programe de supraveghere;
confidentialitatea dosarelor medicale ale fiecarui angajat.
12. Control ingineresc:
program de control tehnic al securitatii muncii.
13. Analize cu colectivele serviciilor de securitate si sanatate in munca
14. Informatii pentru personal
15. Angajari de personal
16. Controlul aprovizionarii:
politici si proceduri de aprovizionare;
specificari de echipamente tehnice.
17. Relatia cu intreprinderile exterioare

1. Evaluarea riscurilor Pregatire demers

C. INTOCMIREA UNUI PLAN DE ESALONARE A ACTIUNILOR CE COMPUN

EVALUAREA RISCURILOR
Planul de esalonare a actiunilor de evaluare a riscurilor va avea o conceptie structurata
corespunzator specificului activitatii din intreprindere.
Este necesar un astfel de plan, deoarece angajatorul isi planifica actiunile privind evaluarea
riscurilor; aceste actiuni trebuie sa fie adecvate necesitatilor intreprinderii si a celor de la
locurile de munca, pentru realizarea - in final - a conformitatilor cu oricare din cerintele
legislative in materie de SSM.
In planificarea actiunilor de evaluare trebuie sa se tina cont de:

procedurile alese pentru identificarea pericolelor, evaluarea si controlul riscurilor, respectiv:

in cazul folosirii curente a instalatiilor si procedurilor de lucru aferente;
in cazul folosirii unor proceduri ocazionale sau periodice (mentenanta,
intretinerea / curatirea instalatiilor - porniri / opriri ale acestora);
in situatii de utiliizare a produselor / serviciior furnizate de terti.
marimea intreprinderii / situatia la locurile de munca / natura, complexitatea si
semnificatiile pericolelor;
costul si timpul nencesare pentru realizarea evaluarii riscurilor.

1. Evaluarea riscurilor Pregatire demers

Pentru identificarea percolelor, evaluarea si controlul riscurilor, pot fi utilizate metode de

analiza rezultate dintr-o bogata experienta internationala, precum analiza apriori a situatiilor
de risc: control si verificare
adaptarea ergonomica a muncii la om
analiza securitatii sistemelor

In masura in care realizarea acestor procese are un caracter permanent, echipa de analiza
poate si trebuie sa traga concluzii si din trecutul intreprinderii, utilizand metode de analiza
a posteriori a riscurilor, prin aplicarea procedurilor:
algoritmice - pentru AM / incidente / daune
arborele de cauza - pentru AM / incidente

2. IDENTIFICAREA PERICOLELOR
Definiii: PERICOLUL - este definit ca surs sau situaie cu un potenial de a produce o
vtmare, n termeni de rnire sau mbolnvire, daun adus
proprietii / daun adus mediului de lucru sau o combinaie a
acestora.
IDENTIFICAREA PERICOLULUI - reprezint un proces de:

recunoatere a
faptului c exist un
.. pericol (vezi
definiia de mai sus);

definire a
Pentru a-i defini caracteristicile, va trebui s apelm
la noiunea ce
caracteristicilor
lui.
definete pericolul n sine, i anume:
A. FENOMEN PERICULOS care reprezint: o surs potenial de vtmare, care
apare independent de prezena uman i
este inerent mainii sau procesului tehnologic

Persoana /
persoane

Zona de
prezenta

Fenomen
periculos

Zona
periculoasa

Exemple de fenomene periculoase:

piese mecanice n micare;
conductori sub tensiune;
mediu de lucru cald / rece ;
substane combustibile / inflamabile /
explozive ;
vizibilitatea

2. Identificarea pericolelor

Identificarea fenomenelor periculoase i caracteristicilor acestora se face prin cercetarea

riscurilor din fiecare faz a unui proces de munc, respectiv:
construcii montaj
reglaj probe tehnologice
exploatare
mentenan
ntreinere - curire
Fenomenele periculoase sunt identificate astfel, printr-o gril cum este cea prezentat mai jos:
SARCINA de munca:

Etapa de viata a masinii (EVM)

Frecventa de utiliz.
Durata de utilizare

Descriere sarcina / echipamemnt / schema tehnologica:

Operatiunea /
faza
Nr.
crt.

Identificare

Se listeaza
succcesiunea
de realiz. a
sarcinilor, cu
diferitele
interventii ale
operatorilor

Elementele compozante ale riscului

Fenomen periculos

Situatie
Eveniment Timp expunere /
periculoasa periculos Importanta expun.

Se arata cauzele capabile a

provoca o vatamare / dauna
Ex. se descriu:
-piese in miscare
corespunzatoare
interventiilor din etapele de
realizare a sarcinii

..
.

Estimare
risc
Vatamare/
dauna

2. Identificarea pericolelor

n continuare se prezint o variant de index al fenomenelor periculoase:

Index al
FENOMENELOR PERICULOASE
1. Fenomene periculoase mecanice
Mas i vitez (energia cinetic a elementelor n micare controlat sau
necontrolat), greutate
Piese n micare
Forme periculoase (tioase, ascuite, rugoase), angle rentrant, alte tipuri
Rezisten mecanic neadecvat
Acumulare de energie n interiorul mainii generat de :
- elemente elastice (resorturi)
- gaze / lichide /sub presiune (hidraulic, pneumatic, etc. )
- efectul vidului /al unei depresurizri
Masa si stabilitate (energia potentiala a elementelor care se pot deplasa sub
efectul gravitatiei)

2. Identificarea pericolelor

2. Fenomene paericuloase electrice

Conductori sub tensiune
Elemente ale masinilor aflate sub tensiune
(pierderea izolatiei)
Fenomene electrostatice

3. Fenomene periculoase termice

Obiecte sau materiale aflate la temperaturi
extreme (ridicate sau scazute)
Prezenta flacarilor sau a unei explozii

7. Fenomene peroculoase provocate de

materiale si substante
Materiale sau substante nocive, toxice,
corozive, umide, teratogene,
cancerigene, mutagene sau iritante
Materii infectioase ??
Substante combustibile, inflamabile
sau explozive

Radiatii provenind din surse de caldura

Mediu de lucru cald sau rece

4. Fenomene periculoase provocate de catre

zgomot
5. Fenomene periculoase provocate de vibratii
6. Fenomene periculoase provoate de radiatii
Radiatiile de frecventa joas, frecventa
radio, micro-unde
Lumina infrarosie, vizibila si ultravioleta
Razele X si gamma
Razele alfa si beta, fascicule de ioni si de
electroni, neutroni
Laseri

8. Fenomene periculoase provocate de

nerespectarea principiilor ergonomice
Acces dificil la spatiul de lucru
Vizibilitatea
Amenajarea spatiului
Dispunerea comenzilor
Interfata om-masina
Mediul

2. Identificarea pericolelor

Identificarea unui fenomen periculos nu este suficient pentru a descrie circumstanele n care,
spre ex., se poate produce un accident, decat dac definim elementele complementare ale
acestuia, precum:
- aceasta reprezint o situaie de munc, identificat anterior
producerii unor efecte duntoare omului / unitii de lucru.

B. SITUATIA PERICULOASA

Identificarea situaiilor periculoase const n depistarea

riscurilor prezente n fiecare faz a unui proces de munc,
respectiv la construcii montaj reglare flux - exploatare
mentenan ntreinere, curire
SITUATIE PERICULOASA
Fenomen
periculos

Persoana/
persoane

Persoana/
persoane

Zona
periculoasa

Expunere

Zona
periculoasa

Zona de prezenta

Proces accidentare

Procese cronice

Exemple de situatii periculoase:

Fenomene mecanice periculoase
Expunere la fenomene electrice
periculoase

Posibilitatea de a intra in contact cu o

forma periculoasa, respectiv taioasa
Posibilitatea , pentru partile active ale masinilor, de a deveni active
in urma unei defectiuni (contact indirect)

Produse
peric.

2. Identificarea pericolelor

Situaiile periculoase se nregistreaz n continuarea fenomenelor periculoase n grila aleas:

Nr.
crt.

Operatiunea

Fenomen periculos

Etape
succcesive de
realizare a
sarcinii

Procese in miscare

Situatie periculoasa Eveniment Vatamare/

periculos
dauna

- Posibilitatea de a
intra in contact cu o .
forma periculoasa
taioasa
- Posibilitatea , pentru
partile active ale
masinilor, de a
deveni active in urma
unei defectiuni
(contact indirect)

In continuare se prezinta un index al situatiilor periculoase.

Index al
SITUATIILOR PERICULOASE
1. Expunerea la fenomene mecanice periculoase
1. 1 Fenomene mecanice periculoase asociate direct
unor piese in miscare
Posibilitatea de a intra in contact cu zone de :
- Inghitire / nfsurare
- Antrenare/Blocare
- Frecare/abraziune
- Taiere / sectionare
- Forfecare
- Soc
- Strivire
1. 2 Fenomene mecanice periculoase
Posibilitatea de apropiere de sursele de
energie : Masa si viteza (energie cinetica a
elementelor aflate in miscare controlata sau
necontralata)
Posibilitatea de a intra in contact cu o forma
(fixa sau un pic mobila) periculoasa (taioasa,
ascutita, etc)
Posibilitatea spargerii pieselor masinii
Posibilitatea de apropiere de o sursa de energie
acumulata in interiorul unei masini sub forma
- elementelor elastice (arcuri)
- de gaz / de lichide / snb presiune(hidraulica,
pneumatica , etc. )
- de efect de vid / al unei depresurizari

1.3 Gravitatea terestra

Muncitor la inaltime
Muncitor sub o sarcina sau in apropierea unei
sarcini aflata la inaltime
Muncitor sub o masina sau in apropierea unei
masini aflata la inaltime
2. Expunerea la fenomene electrice periculoase
Posibilitatea de a intra in contact cu parti active
(contact direct)
Posibilitatea, pentru partile accesibile ale
masinilor, de a deveni active in urma unei
defectiuni (contact indirect)
Posibilitatea de a se apropia de partile active
aflate sub tensiune
Posibilitatea de a intra in contact cu elemente
incarcate cu sarcina electrostatica
Muncitor aflat in apropierea radiatiilor termice /
unei surse locale de incalzire / proiectiei unor
particule in fuziune / fenomenelor chimice care
pot fi provocate de scurt-circuitare,
suprasolicitare etc
3. Expunerea la fenomene termice periculoase
Muncitor in apropierea obiectelor sau
materialelor aflate la temperaturi extreme
(ridicate sau scazute) / flacarilor sau a
exploziilor/ radiatiile surselor de caldura
Exppunerea la un mediu de lucru cald sau rece

4. Expunerea la fenomene periculoase provocate de zgomot

Expunerea continua sau momentana la zgomot
5. Expunerea la fenomene periculoase provocate de catre vibratii
Utilizarea masinilor tinute cu mana
Situatia in care vibratiile sunt transmise ansamblului corpului (in
special atunci cand sunt combinate cu pozitii necorespunzatoare)
6. Expunerea la fenomene periculoase provocate de radiatii
In situatii normale de lucru
Expunerea accidentala
7. Expunerea la fenomene periculoase provocate de materiale si
substante
Contact cu/ inhalarea sau ingerarea de / fluide, gaze, ceata, fum si
praf contaminate, folosite, produse sau degajate de catre masina
8. Expunerea la fenomene periculoase provocate de nerespectarea
principiilor ergonomice
Pozitii incorecte sau eforturi excesive
Luarea in considerare inadecvata a anatomiei mana-picior sau piciorgamba
luminare neadecvata
Surprasolicitare sau sub-solicitare mentala, stress
Conceperea, amplasarea sau identificarea inadecvata a organelor de
serviciu
Conceperea sau amplasarea inadecvata a dispozitivelor de afisare

2. Identificarea pericolelor

C. EVENIMENT PERICULOS - este cel care defineste producerea unui incident / accident, el
putand avea origine - tehnica
sau
- umana

si care declanseaza practic

scenariul incidentului /
acccidentului intr-o
posibilitate data

Zona de
prezenta

SITUATIE PERICULOASA

Persoana/
persoane

Fenomen
periculos

Zona
periculoasa

Persoana/
persoane

Eveniment periculos
origine materiala / umana
Proces accidentare

Expunere

Zona
periculoasa

Produse
peric.
Timp de
expunere

Procese cronice

Exemple de evenimente periculoase:

a) Evenimente care duc la declansarea fenomenelor mecanice periculoase accesul intr-o zona periculoasa datorita unui
mecanism in miscare
b) Evenimente care provoaca o expunere periculoasa la zgomot expunerea prelungita cu depasirea valorii limita reglementata

2. Identificarea pericolelor

Grila:
Nr.
crt.

Operatiunea

Fenomen
periculos

Situatie
periculoasa

Etape
succcesive de
realizare a
sarcinii

Procese in - Posibilitatea de
miscare
a intra in
contact cu o
forma
periculoasa
taioasa

Eveniment periculos

Accesul intr-o zona

periculoasa datorita
unui mecanism in
miscare

In continuare se prezinta un index al evenimentelor periculoase.

Timp de
expunere/
importanta
expunerii
Expunere
prelungita la
zgomot, contrar
cerintelor
minime de limita
la zgomot

Index al
EVENIMENTELOR PERICULOASE
1. Evenimente care duc la declansarea
fenomenelor mecanice periculoase
1.1 Fenomene mecanice perciculoase asociate
direct cu forme in miscare
Accesul la o zona periculoasa provocata de un
mecanism in functiune sau in miscare
Punerea in functiune intempestiva, rapida /
incetinirea neasteptata a unui mecanism
accesibil, imposibilitatea de a opri un
mecansim accesibil provocat(a) de :
functionarea necorespunzatoare a
sistemului de comanda in urma :
- defectarii unei componente
- unei anomalii de logica ( cazul logicii
cablate / de program (in cazul logicii
programate )
- unei influente externe asupra acestui
sistem (perturbarea radiata / condusa)

defectarea alimentarii cu energie

restabilirea alimentarii cu energie dupa o

intrerupere
influente externe/interne (greutate, vant,
auto-aprinderea in motoarele cu combustie
interna), care actioneaza asupra
elementelor masinii
o actiune umana inoportuna asupra unui
organ de serviciu sau asupra unui alt
element al masinii (de exemplu asupra unui

Imposibilitatea de a incetini/opri masina in cele

mai bune conditii posibile, datorata unei
defectiuni a unui dispozitiv de incetinire/franare
1. 2 Fenomene mecanice periculoase
Ruptura / defectarea / unui instrument mecanic
Bascularea / rostogolirea / caderea masinii, a
unuia dintre elementele sale, a unui obiect cu
care masina opereaza
Ejectarea unei piese/ a unui fragment al masinii
Eliberarea neasteptata a unei energii acumulate
(arc, presiune, depresurizare)
1. 3 Gravitate terestra
Alunecarea/pierderea echilibrului (cazul in care
pesoana accede in/pe masina )
Caderea persoanei
Caderea materialelor sau a materiilor
Caderea elementelor unei masini sau a masinii
2. Evenimente care provoaca fenomene electrice
periculoase
Intrarea in contact cu parti active (contact direct)
Defectarea (de exemplu aparitia unui defect de
izolare) care are ca efect activarea partilor
accesibile (contact indirect)
Apropierea de parti active aflate sub inalta
tensiune
Descarcare electrostatica
Scurt-circuit, supraincarcare care provoaca
emiterea de radiatii, proiectia materialelor in
fuziune, efectele chimice

2. Identificarea pericolelor

3. Evenimente care provoaca declansarea evenimentelor termice periculoase

Intrarea in contact cu obiecte sau materiale aflate la temperaturi extreme (ridicate sau
scazute) in urma radiatiilor surselor de caldura
Inflamarea / explozia
4. Evenimente care provoaca expunerea periculoasa la zgomot
Expunerea prelungita, contrar normelor
Punerea in functiune intempestiva a unei surse de zgomot
5. Evenimente care provoaca expunerea periculoasa la vibratii
Expunerea prelungita, contrar normelor
Punerea in functiune intempestiva a unei surse de vibratii
6. Evenimente care provoaca expunerea periculoasa la radiatii
Expunerea prelungita, contrar normelor
Punerea in functiune intempestiva a unei surse de radiatii
7. Evenimente care provoaca expunerea periculoasa la materiale si substante

Expunerea prelungita, contrar normelor

Accesul intempestiv la materiale sau substante
Aparitia unei scapari sau a unei scurgeri
Incendiu / explozie

8. Evenimente care provoaca fenomene periculoase datorate nerespectarii principiilor

ergonomice
Erori

2. Identificarea pericolelor

- are origine umana si tehnica

D. POSIBILITATEA de a
evita / limita vatamare

- este un factor de ponderare a consecintelor

- constituie ultima bariera in fata accidentului

SITUATIE PERICULOASA
Expunere

Fenomen
periculos

Persoana/
persoane

Zona de
prezenta

Zona
periculoasa

Persoana/
persoane

Zona de
prezenta
Produse
peric.

Timp de
expunere

Eveniment
periculos

Factorii existenti pentru evitarea sau reducerea vatamarii (materiali / umani

Vatamare
(leziune / atingere
a sanatatii
Proces accidentare

Zona
periculoasa

Atingerea sanatatii
Procese cronice

Care sunt factorii de evitare sau reducere a vatamarii?

2. Identificarea pericolelor

PSIBILITATEA DE A EVITA / LIMITA PERICOLELE este in functie de:

a) Persoanele care exploateaz o main

1. experimentat
2. neexperimentat
3. fr conductor

b) Rapiditatea du apariie a evenimentului

1. brusc / instantaneu
2. rapid
3. lent

c) Cunoasterea riscului

1. brusc / instantaneu
2. rapid

e) Posibilitatea uman de a evita / limita vtmarea

(ex. actiuni reflexe, agilitate, posibilitate de fug

1. posibil
2. posibil in anumite 1. posibil in
anumite conditii
conditii
2. rar posibil - dificil
3. imposibil

f) Experient si cunostinte practice privind: 1. masina

2. o masina similara
3. fara experienta

PROCESE ACCIDENTALE
Situatie periculoasa

Zona periculoasa

Persoana
Fenomen periculos

periculozitatea

*
*
*

Zona de prezenta

Expunere

in situatie periculoasa

probabilitatea
unui eveniment periculos

Posibilitatea

inceput

Eveniment
periculos

fenomenului periculos

Factori de evitare sau de reducere a vatamarii (materiali sau umani)

sfarsit

Existenta de evitarea a unei vatamari

(factor de reducere a consecintelor)

III
Risc

Declansarea de origine
materiala sau umana

Vatamare

PROCES DE EXPUNERE CRONICA

Expunere

Zona periculoasa

Persoana

inceput

Periculozitatea

produsului

*
*

Expunere

Produs periculos

expunere

Zona de prezenta

Factori de evitare sau de reducere a vatamarii (materiali sau umani)

sfarsit

Posibilitatea

existenta de evitare a daunei

(factor de reducere a consecintelor)

III
Risc

Vatamare

Analiza riscului

Aprecierea
riscului

Articolul 100A
(95)

Plecare

Determinarea limitelor masinii

Identificarea fenomenelor periculoase

Situatiilor si
evenimentelor
periculoase

Estimarea riscului

Evaluarea riscului
Este masina sigura?

NON
Reducerea riscului

Proces iterativ pentru obtinerea securitatii

DA

SFARSIT

E. VATAMAREA

- in termeni de rnire / mbolnvire / daun adus proprietii / daun adus

mediului de lucru sau o combinaie a acestora.
Un index al vatamarilor va fi prezentat mai jos.

Index al VATAMARILOR
1. Vatamari provocate de fenomnele mecanice (vezi
si aide mmoire fenomenele periculoase
mecanice)
Fractura ; entorsa ; scrtitur, luxatie
Amputare
Zgarietura, vanataie, contuzie, plaga deschisa
Taiere; sfsiere
Perforare; intepare
Iritare
Deces
2. Vatamari provocate de fenomenele electrice
Soc electrique ; electrizare (fara deces)
Electrocutare (cu deces)
3. Vatamari provocate de fenomenele termice
Arsura provocata de caldura sau de catre apa
fierbinte (inclusiv focul si flacarile)
Arsura electrica
Arsura prin frictiune
Efectul caldurii si al luminii (hipertermie
orbire)
4. Vatamari provocate de zgomot
Deteriorarea acuitatii auditive, echilibrului
Degerare; hipotermie

5. Vatamari provocate de vibratii

Lombalgii/ traumatisme vertebrale
Tulburari vasculare (de ex. fenomenul numit
degetele albe )
Tulburari neurologice si osteoarticulare
Disconfort important (vibratii transmise
intregului corp)
6. Vatamari provocate de radiatii
Arsuri
Mutatii genetice
7. Vatamari provocate de materiale si substante
Daunari grave ale sanatatii
Arsuri chimice
Vatamari provocate de incendii/explozii
8. Vatamari provocate de nerespectarea principiilor
ergonomice
Efecte fiziologice (de exemplu tulburari musculoscheletice, TMS ) provocate, de exemplu, de
pozitiile defectuase, eforturi excesive sau repetate
Efecte psiho-fiziologice (efectele suprsolicitarii
mentale in mod special stressul)
Vatamari provocate de functionri intempestive,
cauzate la randul lor de erorile umane favorizate
de o proiectare defectuase a interfetei om-masina
(de exemplu, dispunerea inadecvata a organelor
de serviciu )

3. ESTIMAREA RISCURILOR
Principii: Obiectivul fundamental al unui studiu de securitate i sntate la o unitate este ATINGEREA
UNUI NIVEL DE SSM judecat ca satisfctor.

n consecin, el rspunde unei comparaii ntre un nivel evaluat al securitii i un nivel

de securitate normativ sau acceptat.
Definirea unui prag de securitate pentru un sistem tehnic complex (o exploatare
industrial) poate fi concretizat printr-o msurare a riscului maximal admsibil al accidentului
/ incidentului, msurare ce trebuie s fac obiectul unui anumit consens prealabil.
Noiunea de risc (care genereaz atingerea mijloacelor de exploatare, a mediului de
munc i a indivizilor) se caracterizeaz printr-un cuplu al probabilitii mprejurrii i
gravitii consecinelor, aplicate unui eveniment periculos.
Teoretic, o curb de acceptabilitate a riscului poate fi atunci definit:

P ro b a b ilita te

P
xB
RISC
INACCEPTABIL
RISC
ACCEPTABIL

C = G

xA

Gravitate

Fig. 1

Curba de acceptabilitate a riscului

3. Estimarea riscurilor

Prin cele doua coordonate, un eveniment periculos poate fi astfel definit ca acceptabil cazul
evenimentului B si neacceptabil in cazul evenimentului A
Aceasta reprezentare ridica, insa, doua probleme:
a) Cum se evalueaza probabilitatea aparitiei vatamarii / daunei?
b) Care sunt criteriile care permit delimitarea frontierei dintre acceptabil si inacceptabil?
Raspunsul este urmatorul:
a) Referitor la probabilitate, aceasta este evaluata, in special, prin estimari statistice privind:
Accidente / vatamari (leziuni / atingeri ale sanatatii);
Fiabilitatea pieselor de schimb ale masinilor / instalatiilor (pe
baza datelor rezultate din rapoartele de mentenanta sau
incercari de laborator sau prin anticiparea consecintelor
financiare si sociale, in cazul accidentelor fparte grave).
b) Delimitarea frontierei acceptabile rezulta dintr-o decizie a managerilor, care poate pleca de la:
O evaluare a costului monitorizarii starii de sanatate a fortei de
munca, ce conduce la evaluarea in termeni monetari a avantajelor
rezultate din reducerea riscurilor;
Compararea diferitelor riscuri deja acceptate ea se refera nu
numai la costuri ci si la nivelurile de risc

3. Estimarea riscurilor

Nivelurile de probabilitate si de gravitatece caracterizeaza in principal pragurile

de risc sunt rareori reprezentate intr-un mod continuu si pot fi diferite de la o unitate
la alta, de la un sector de activitate la altul.
Obiectivele de securitate pot fi exprimate printr-o grila, pentru fiecare sarcina de
munca si apoi post de munca / atelier . analizat
Proces: Pentru a ESTIMA RISCURILE se pleaca de la ideea ca:
RISCUL asociat unei situatii de munca sau unui
procedeu tehnic particular este derivat de o
combinatie a urmatoarelor sale componente:
I. GRAVITATEA VATAMARII /
DAUNEI, respectiv a
consecintelor unui
eveniment periculos

II. PROBABILITATEA DE
APARITIE A VATAMARII /
DAUNEI

I. GRAVITATEA VATAMARII / DAUNEI POSIBILE pentru

fenomenul periculos avut in vedere

Deci RISCUL ESTE FUNCTIE DE:

II. PROBABILITATEA DE APARITIE A VATAMARII / DAUNEI:
A. Frecventa si sau durata expunerii
B. Probabilitatea de aparitie a unui eveniment periculos
C. Probabilitatea de a evita sau reduce vatamarea

3. Estimarea riscurilor

I. GRAVITATEA VATAMARII POSIBILE / IMPORTANTA DAUNEI

Definitie: GRAVITATEA vatamarii posibile reprezinta importanta vatamarii / daunei posibile.
Mod de estimare: Gravitatea poate fi estimata tinand seama de:

NATURA ELEMENTELOR CARE TREBUIE PROTEJATE

GRAVITATEA LEZIUNILOR SAU GRADUL DE VTMARE

IMPORTANTA VATAMARII PENTRU FIECARE CAZ:

- PERSOANE
- BUNURI PERSONALE/ALE UNITATII
- MEDIU DE MUNCA
- USOARA - fara ITM
- MEDIE - cu ITM
- GRAVA - cu incapac. permanenta
- F. GRAVA Deces / Accid.colectiv

- O PERSOANA
- MAI MULTE PERSOANE

3. Estimarea riscurilor

II. PROBABILITATEA DE APARITIE A VATAMARII / DAUNEI

Probabilitatea de realizare a vatamarii / daunei are la origine OMUL sau MASINA si poate fi
estimata in functie de trei elemente:
A. FRECVENTA SI SAU DURATA EXPUNERII la fenomenul periculos
Elementele privind frecventa sau durata de expunere la fenomenul periculos pot rezulta ca urmare a:
necesitatii de acces al lucratorilor intr-o zona periculoasa (de ex. pentru a interveni in punerea in
functionare normala a masinii, mentenanta sau intretinere / reparatie) ;
naturii accesului (de ex.pornirea masinii, alimentarea manuala ) ;
timpului petrecut in zona periculoasa durata expunerii la fenomenele considerate periculoase,
fapt ce reclama analizarea si luarea in considerare a modului de lucru al masinii sau si a metodelor
de munca utilizate;
Este vorba, in special, de necesitatea de acces a lucratorilor la activitati de reglaj al masinii,
corectia
sau chiar schimbarea unui proces tehnologic, cercetarea defectiunilor etc., precum si necesitatea
de a suspenda functiile de securitate a unei masini, ex. in cazul in care se ajunge la momentul
mentenantei.
numarul de persoane ce trebuia sa acceada in zona periculoasa, respectiv lucrul in conditii
- rar sau destul de frecvent si /sau de scurta
periculoase ;
durata a expunerii
frecventa accesului.

Frecventa sau durata de expunere are un nivel:

- frecvent , pana la continuu si / sau de durata

lunga de expunere

3. Estimarea riscurilor

FRECVENTA EXPUNERII
SCAZUTA:circa o data pe an
MEDIE: circa o data pe luna
PROBABILA: circa o data pe saptamana
FOARTE PROBABILA:expunere cotidiana
B. PROBABILITATEA DE APARITIE A UNUI EVENIMENT PERICULOS
(nivel de probabilitate)

Are origine tehnica si / sau umana

Poate rezulta din:

Culegerea datelor de fiabilitate

Date statistice rezultate din mentenanta ;

Istoricul accidentelor

Situatia vatamarilor / daunelor ;

Compararea riscurilor, spre ex. cu ale unei masini similare, daca: - masina similara e sigura
- utilizarea normala si
tehnicile de utilizare sunt
comparabile
- fenomenele si elementele
de risc sunt comparabile
- conditiile de lucru sunt
- scazut
Poate avea un nivel:
comparabile

- ridicat

3. Estimarea riscurilor

ESTIMAREA PROBABILITATII DE APARITIE A VATAMARII / DAUNEI

Frecventa si sau
durata de expunere

Nivel de
probabilitate

- rar sau destul de

frecvent si /sau
de scurta durata
a expunerii

- frecvent , pana
la continuu si /
sau de durata
lunga de
expunere

Probabilitatea de aparitie a unui

eveniment periculos declansator

Probabilitatea de
aparitie a vatamarii

- scazut

foarte improbabil

- ridicat

improbabil

- scazut

probabil

- ridicat

foarte probabil

3. Estimarea riscurilor

TABLOUL DE IDENTIFICARE A RISCURILOR CU PARAMETRII DE ESTIMARE

SARCINA de
munca
Nr.
crt.

RISCURI

Estimare risc

Operatia Fenomen
Situatie
Eveniment Expunere: tip, Vatamare/ Probabilit.v
periculos periculoasa periculos
importanta
dauna
atamarii
declansator
expun.

Nivel de
pericol
Gravitatea
vatam.

Nivel
de
risc
9

1.

Aliment.
cu
energie

tensiune

Intrare in
tablou

Atingere
directa

Deces

Frecventa si sau
durata expunerii

Probabilitatea de aparitie a unui

eveniment periculos declansator

scazut
rar
ridicat
Plecare

scazut
frecvent

ridicat

Probabilitatea de
aparitie a vatamarii

Importanta
expunerii

f. improbabil A neglijabil
improbabil

B usor

probabil

C mediu

f. probabil

D ridicat.

ESTIMAREA PROBABILITATII DE APARITIE A VATAMARII / DAUNEI

TABLOUL DE IDENTIFICARE A RISCURILOR CU PARAMETRII DE ESTIMARE

SARCINA
de munca

RISCURI

Estimare risc

Nr. Operatia Fenomen periculos

Situatie
Eveniment Expunere: tip, Vatamare/ *Import. *Nivel
expun pericol
crt.
periculoasa periculos
importanta
dauna
declansator
expun.
**Probab **Grav.
0

Se listeaza
fazele
succcesive
de realiz. a
sarcinilor

1. Faza 1

Se arata sursele
Toate situatiile in Eveniment
Prezenta
capabile a provoca o
care o persoana susceptibil a
fenomenului
vatamare / dauna
este expusa la
provoca o periculos, depasind
unul
sau
mai
vatamare
/
valori limita
- energii si cuantific. lor
multe
fenomene
dauna
reglementate
/
(presiune, tensiune)
periculoase
durata lor / repetari
- Agenti chimici

.vatam.

vatam.

Tipul
vatamarii

G
( de la 1 la
4)

Fenom. periculos a)

Fenom. periculos b)

2. Faza 2

Fenom. periculos a)
Fenom. periculos b)

3. Faza 3

Nivel
de
risc

Fenom. periculos

ESTIMAREA GRAVITATII

* In cazul proceselor cronice

* In cazul proceselor accidentale

- USOARA - fara ITM

- MEDIE - cu ITM
- GRAVA - cu incapac. permanenta
- F. GRAVA Deces / Accid.colectiv

Luand in considerare importanta leziunilor / atingerii sanatatii operatorilor

3. Estimarea riscurilor

C. POSIBILITATEA DE EVITARE A VATAMARII SAU DE REDUCERE A CONSECINTELOR SALE

Este in functie de:

Operatori:

- experimentati
- neexperimentati

- fara conducator operator

rapiditatea aparitiei evenimentului periculos:

- neasteptat
- rapid
- progresiv, lent

gradul de cunoastere a riscului:

- prin informatii, instructiuni, carti tehnice

- prin observatii directe
- prin aparate de masura si control

posibilitatea umana de a evita / limita vatamarea / dauna:

Posibil in anumite conditii

Rar posibil (dificil)

experienta si cunostintele practice ale operatorilor:

- despre masina
- privind o masina similara
- fara experienta

3. Estimarea riscurilor

III. PROCEDURI DE ESTIMARE A UNUI RISC

Pentru fiecare situatie periculoasa se face estimarea gravitatii vatamarilor potentiale si a
frecventei de expunere a operatorilor si intervenientilor la pericole
GRAVITATE a vatamrii posibile :
1. uoar
2. grav
FRECVENA i / sau DURATA EXPUNERII
1. rar sau destul de frecvent si /sau de scurta
durata a expunerii
2. frecvent , pana la continuu si / sau de
durata lunga de expunere
PROBABILITATEA de a surveni o vtmare
1. foarte sczut
2. sczut
3. relativ crescut
POSIBILITATEA de a evita vtmarea
1. posibil n anumite condiii
2. rar posibil

Expertul in prevenire poate alege o

GRILA DE SELECTIE a unui indice
de risc, despre care se presupune ca
reprezinta nivelul real al riscului
(masurabil).
In cursul procesului iterativ de
reducere a riscului, fiecare variatie a
riscului real este reprezentata printr-o
variatie corespunzatoare indicelui de
risc.
Cand indicele de risc atinge un prag
minim, se presupune ca si riscul real
atinge un prag minim.

3. Estimarea riscurilor

PROCEDURI DE ESTIMARE A UNUI RISC

GRAVITATEA

EXPUNEREA

PROBABILITATEA de
a surveni un
eveniment periculos

POSIBILITATEA de
a evita vtmarea /
dauna
1. posibil in 2. Rar
anumite
posibil
conditii
(dificil)

1. f.sczut / 2. sczut
3. r e
lativ
cresc
ut

1. uoar

PLECAREA

1. scurta durata
2. grav
2. frecvent

z ut
c
s
e
t
r
1. f oa
2. sczut
3. r e
lativ
cresc
ut

z ut
c
s
e
rt
1. foa
2. sczut
3. r e
lativ
cresc
ut

Exemplu de grila pentru determinarea indicelui de risc

Grile de estimare a riscurilor

Riscurile pot fi estimate pe o scara de 3 niveluri:
Nivelul 1 pentru riscuri ce pot fi tratate mai tarziu
Nivelul 2 pentru riscuri ce trebuie tratate cat mai repede posibil
Nivelul 3 pentru riscuri ce trebuie tratate cu prioritate
Probabilitatea de aparitie a vatamarii

Caz de evenimente periculoase

(proces accidental)

Gravitatea
vatamarii

mica

medie

ridicata

mare

medie

mica

Importanta expunerii

Caz de expunere - cronic

(proces cronic)

Nivel de
pericol

mica

medie

mare

mare

medie

mica

3. Estimarea riscurilor

Exemple de descriere a unui risc

Se indica cele 4 componente ale unui risc, respectiv:
Fenomenul periculos si gravitatea acestuia
Situatia periculoasa, exprimata in termeni de expunere
Evenimentul periculos care declanseaza scenariul accidentului / incidentului, indicandu-se
si probabilitatea de realizare a acestuia
Posibilitatea de evitare a vatamarii sau de reducere a consecintelor sale. Acesta constituie
un factor de ponderare a consecintelor, care nu trebuie luat in calcul decat in ultimul rand
ca bariera in fata evenimentului.

Descrierea
riscului

Comentarii

Obiective

Exemple de
masuri

3. Estimarea riscurilor

Definirea prioritatilor

Estimarea riscului se exprima printr-un numar cu doua cifre, rezultat din combinarea
nivelurilor corespunzatoare gravitatii si probabilitatii.
Ansamblul rezultatelor analizei este raportat pe o matrice sau grila critica, ce determina
nivelul riscurilor si, in final, prioritatile masurilor de eradicare / reducere a riscurilor
profesionale
Gravitatea vatamarilor
Foarte
grava

(1.4)

Grava

(1.3)

Medie

(1.2)

Scazuta

(1.1)

(2.4)

(3.4)

(4.4)

Prioritatea 1

a
ut
z
a
Sc

(2.3)
(2.2)
(2.1)

(3.3)
(3.2)

Prioritatea 2
(3.1)

Prioritatea 3

e
di
e
M

enta
v

ec
r
F

(4.3)
(4.2)
(4.1)

arte ta
o
n
F ve
c
fre

Frecventa
expunerii

3. Estimarea riscurilor

Fenomen periculos Situatie periculoasa Eveniment periculos

Nr. Gravitate Probabilitate Nivel

crt.
de la
de
de risc
1- 4
la 1- 4
0

1.

Atmosfera
inflamabila

Absenta ventilatie

Incendiu - explozie

Estimarea probabilitatii de aparitie a vatamarii / daunei

Frecventa /
durta de
expunere

Probabilitatea de Probabilitatea de
aparitie evenim. aparitie a vatamarii
periculos

scazut

2.
3.

2
3

rar

4
2

ridicat
Punct de
plecare

scazut
frecvent

4.

5.

ridicat

f. improbabil

improbabil

probabil
f. probabil

3. Estimarea riscurilor
SARCINA de munca

RISCURI

Estimare risc

Nr.
crt.

Operatia

Fenomen
periculos

Situatie
periculoasa

Eveniment
periculos
declansator

Absenata
ventilatiei
Prezenta
solventilor

Incendiu explozie
intoxicatii

Arsuri / daune
materiale
Intoxicatie
resoiratorie acuta

1.
2.

Pregatirea amestecului Atmosfera

inflamabila
Punerea in functiune a Atmosfera
toxica
ventilatiei

Vatamare/ dauna Gravitatea Probabilit.

Indice
Nivel risc

Gravitatea vatamarilor
Foarte
grava

(1.4)

Grava

(1.3)

Medie

(1.2)

Scazuta

(1.1)

(2.4)

(3.4)

(4.4)

Prioritatea 1

a
ut
z
a
Sc

(2.3)
(2.2)
(2.1)

(3.3)
(3.2)

Prioritatea 2
(3.1)

Prioritatea 3

e
di
e
M

enta
v

ec
r
F

(4.3)
(4.2)
(4.1)

arte ta
o
n
F ve
c
fre

Frecventa
expunerii

3. Estimarea riscurilor

RISC

RISC

RISC

RISC

ORDINEA IERARHIC
A MSURILOR DE PREVENIRE

OM

MASURI PRIMARE (msuri de ordinul nti)

E L I M I N AR E A R I S C U R I L O R
Msurile trebuie s acioneze direct asupra sursei de factori de
risc
(PREVENIRE INTRINSEC)

OM

MASURI SECUNDARE (msuri de ordinul doi)

I Z O LAR E A R I S C U R I L O R
Factorii de risc persist, dar prin msuri de PROTECIE
COLECTIV se evit sau se diminueaz aciunea lor asupra
omului

OM

OM

MASURI TERIARE (msuri de ordinul trei)

E V I T AR E A R I S C U R I L O R
Interaciunea dintre factorii de risc i om se evit prin MSURI
ORGANIZATORICE i reglementri privind comportamentul
MASURI CUATERNARE (msuri de ordinul patru)
I Z O LAR E A O M U L U I
Limitarea aciunii factorilor de risc se face prin PROTECIE
INDIVIDUAL

3. Estimarea riscurilor
SARCINA de munca
Nr.
crt.

Operatia

Se listeaza
etapele
succesive de
realizare a
sarcinii cu
diferitele
interventii ale
operatorului

RISCURI
Fenomen
periculos

Situatie
periculoasa

Cauzele capabile de a
provoca o vatamare /
dauna
(se descriu energiile cuantificarile lor:
- viteza,
- masa,
- tensiune,
- presiune

Estimare risc
Eveniment
periculos

G
initial

Masuri de prevenire
Componenta asupra Mijloacele
careia se actioneaza

Evenimentul susceotibil de
a cauza o vatamare / dauna
- demarari intempestive;
- actiuni ale tertilor ce pot
interveni asupra
echipamentului;
- comportament anormal al
operatorului;
(se indica vatamarea /dauna
posibila)

Toate situatiile in care o persoana este expusa la unul sau mai

multe fenomene periculoase:
- descrierea expuneriilor in cazul interventiilor prevazute in
functionarea normala;
- se imagineaza deficienta posibila;
- se imagineaza interventiile in cazul disfunctionalitatilor unui
dispozitiv / masina;
- se imagineaza un mod de interventie ales de catre operator

Principii sau
obiective ce permit
alegerea masurilor
corective eficiente;
- prevenirea
intrinseca - prin
eliminarea
riscurilor;
- prevenirea tehnica;
- formarea si
informarea
personalului;
(se indica
vatamarea / dauna
posibila)

P
G
rezidual

Deservirea
mijloacelor
pentru:
- suprimarea
riscurilor;
- reducerea
gravitatii /
probabilitatii
- fiabilizarea;
- protectie EIP