This document does not necessarily represent the Commission’s official position

BROSURA DE INSTRUIRE PENTRU

EVALUAREA RISCURILOR LA LOCUL DE
MUNCA IN INDUSTRIA CIMENTULUI
CUPRINS

Scop si obiective

PARTEA A
Definiţiile de baza
Categorizarea pericolelor
“De ce” să realizăm o evaluare a riscurilor – beneficii pentru
toţi
Cum să evaluăm riscurile la locul de muncă
Un instrument de evaluare a riscului
Evaluarea riscului de zgomot
Evaluarea riscului in cazul manipulărilor
Evaluarea riscului de stres la locul de muncă

PARTEA B
Tabel reprezentativ pentru evaluarea riscurilor

1
Scop şi obiective
Această broşură este împărţită în două:

Partea A are ca scop furnizarea unui cadru evaluării riscului,

familiarizarea utilizatorului cu un instrument de evaluare uşor de
folosit şi prezentarea cadrului procesului de evaluare pentru patru
riscuri generice ce se găsesc la orice loc de muncă.

Partea B are ca scop promovarea practicilor de lucru în siguranţă

într-un atelier de reparaţii auto, prin prezentarea celor mai
comune pericole, şi a măsurilor corespunzătoare de prevenire,
sintetizate într-un. Vă rugăm să ţineţi cont că informaţiile furnizate
in Partea B nu sunt complete, deoarece scopul nostru nu este să
epuizăm subiectul.

Principalul obiectiv al demersului nostru este creşterea nivelului

cunoaşterii de bază privind problematica sănătăţii şi securităţii în
muncă, în vederea participării angajaţilor la evaluarea riscurilor la
locul lor de muncă.

Această broşură a fost realizată in cadrul programului Leonardo da

Vinci si este una din cele zece broşuri pregătite pentru diferite
sectoare economice de activitate.

2
 PARTEA A
Definiţii de bază
Pericol înseamnă tot ce prezintă potenţial cauzator distrugere,
accident.

Sursa pericolului: înseamnă orice (obiect, substanţa, unealtă,

maşina, activitate, comportament etc.) care
poate da naştere la unul sau mai multe pericole
cauzatoare de răniri, accidente.

Risc înseamnă probabilitatea potenţialului de

accidentare (răni, boli, deces) datorat expunerii
la pericol.

Evaluarea riscului este procesul prin care identificăm care pericole

există la un loc de muncă şi în ce mod acestea
pot afecta angajaţii şi terţii, pentru a decide ce
măsuri de prevenire sau control sunt necesare.
Este un proces sistematic şi dinamic, pentru
crearea unui mediu de lucru mai sănătos şi
sigur.

Aceşti temeni sunt adesea utilizaţi interşanjabil şi incorect, după cum

reiese din definiţiile de mai jos:
 Sursa pericolului consta în ceva fizic şi este mereu prezentă;
 Pericolul apare în timpul unei activităţi desfăşurate în prezenţa
surselor de pericol, în sensul că ele sunt mereu prezente;
 Riscul legat de pericolele care apar în timpul operaţiei depind de
măsurile de siguranţă (preventive) luate, aceasta însemnând ca
riscul scade pe măsură ce masurile de prevenire cresc.

3
Categorizarea pericolelor

Sursa pericolelor Categoria Daunele potenţiale

Instalaţii electrice,
echipament electric
Mecanism, echipament de
ridicare, vehicule, transport
Substanţe chimice, emisii
(gaze, vapori, smog, fum,
praf), revelatori, materiale
inflamabile
Micro-organisme (viruşi,
bacterii, paraziţi, mucegai in
culturi de laborator, animale,
plante)
Operaţii zgomotoase si
mecanisme
pericolelor
Pericole electrice Arsuri, incendiu,
electrocutări
Pericole mecanice Răni, deces
Pericole chimice Probleme de sănătate,
iritaţii, dureri de cap,
cancer, deces, explozii,
incendii
Pericole biologice Probleme de sănătate,
alergii, boala
legionarului (o infecţie
a plămânilor provocata
de o bacterie numita
Legionella).
Zgomot, probleme Pierderea auzului,
de comunicare probleme psihologice,
accidente

Maşini manuale care Vibraţii Neirigarea cu sânge a

vibrează degetelor
Lucrul la înălţime, în spaţii Condiţii de lucru Răniri, probleme de
mici sănătate, deces,
explozii, incendiu.

Echipamente de birou, Pericole Boli musculo-scheletice,

operaţii manuale, ergonomice, stres
constrângeri fizice, posturi psihosociale
ciudate

Temperatura şi umezeala Microclimatul de Probleme de sănătate,

muncă, pericole stres

4
 psihosociale
Radiaţii ionice, UV, infraroşii, Radiaţii Arsuri, rănirea ochilor,
câmpuri electromagnetice, probleme de sănătate,
microunde cancer, incendii
Podele alunecoase, suprafeţe Mediul de lucru Răni din cădere,
inegale ca nivel, iluminarea, alunecări, împiedicări
trepte, ieşiri, semnalizări, probleme de sănătate;
ventilaţie, spaţiu incendii
Loc de munca îngust Organizare Răniri
Facilitaţi pentru igiena şi Starea de bine, de Infecţii, contaminări,
odihna, primul ajutor siguranţa la locul îmbolnăviri
de muncă

Organizarea muncii, Pericole Dureri de cap, lipsa de

încărcarea muncii, muncă psihosociale si concentrare, afecţiuni
repetitivă, program de lucru, ergonomice nervoase, stres,
izolare, relaţii cu angajatorii, afecţiuni musculo-
cu managementul, slabă scheletice
consultare, sprijin insuficient,
slabă participare, hărţuire,
violenţă, agresiuni, probleme
temperamentale

Principiile sănătăţi şi securităţii la locul de muncă (OSH) cer

eliminarea riscurilor în timpul oricărei activităţi

Dat fiind faptul ca pericolele sunt mereu prezente în timpul unei

activităţi, riscurile conexe pot fi eliminate sau măcar diminuate
doar prin stabilirea de măsuri de siguranţa corespunzătoare.
Măsurile ulterioare pot fi stabilite prin procesul evaluării riscului
(R/A = ER).

5
“DE CE” să realizăm o evaluare a riscului

Beneficii pentru toţi

Scopul evaluării riscului este să ne asiguram că nimeni nu va fi rănit sau

nu se va îmbolnăvi. Realizarea unei astfel de evaluări a riscului este în
beneficiul atât al angajaţilor, cât şi a angajatorilor. Dacă un loc de muncă
a fost evaluat corect şi fiecare lucrător care trebuie să realizeze munca
respectivă a fost informat despre modul în care să realizeze munca în
siguranţă, atunci principalele beneficii sunt următoarele:

Pentru salariat:
 Reducerea ratei accidentelor şi prevederi pentru condiţii mai
bune de lucru
 Eliminarea îngrijorării privind siguranţa personala şi a colegilor
 O satisfacţie la locul de muncă crescută
 Stabilirea unei comunicări fructuoase cu managerii.

Pentru angajator:
 Nu mai sunt pierderi ale producţiei datorate accidentelor
 Nu mai se mai strică utilaje, datorita faptului că nu s-au stabilit
măsuri preventive potrivite
 Nu mai creste costul asigurărilor
 Nu se mai plătesc compensaţii muncitorilor a căror sănătate a
fost afectată de un accident la locul de muncă sau de o boală
profesională
 Acord cu legislaţia – nu mai există cheltuială cu procese
 Creşte productivitatea, datorită creşterii satisfacţiei la locul de
muncă
 Stabilirea unei imagini publice a unei întreprinderi orientate spre
om.

6
Cum evaluăm riscurile la locul de muncă

In locurile de muncă mici este posibil ca evaluarea riscului să se

realizeze în bloc, ca un exerciţiu simplu, pe când în întreprinderile mari
va fi necesar să împarţi evaluarea în unităţi manageriale.

Abordarea în cinci paşi prezentata aici este o metodologie structurata,

care arata modul în care angajatorii, cei care lucrează pe cont propriu,
reprezentanţii salariaţilor pot evalua riscurile la locul lor de muncă.

Pasul 1: Identificarea pericolelor

In timpul acestei etape este necesara identificarea a ceea ce poate, în

mod logic, cauza accidente.

Pasul al 2-lea: Identificarea persoanelor care pot fi accidentate şi a

modului în care se pot accidenta

In timpul acestei etape, toţi cei aflaţi în pericol datorită activităţilor

desfăşurate, atât angajaţi cât şi alte persoane, trebuie identificate.
Diferitele categorii de salariaţi care trebuie luate în considerare sunt:
muncitorii productivi, depanatorii, personalul administrativ, paznicii,
oamenii de serviciu, şoferii, reprezentanţii de vânzări, subcontractanţii,
muncitorii temporari, clienţii şi orice alţi terţi.

Pasul al 3-lea: Evaluarea riscurilor si decizia privind adecvarea

măsurilor existente sau luarea altora noi

Toate pericolele identificate nu pot fi înlăturate imediat. Aici trebui evaluată

mărimea riscurilor conexe, înainte de a decide asupra măsurilor de luat de
către management şi înainte stabilirii priorităţilor acţiunilor necesare.

Una din cele mai simple metode este calcularea posibilităţilor şi severităţii
prejudiciului, prin crearea unei matrice şi furnizarea unui scor riscului, în
concordanţă cu formula:

7
Riscul = probabilitatea x severitatea consecinţelor
Există o rată a probabilităţii şi severităţii consecinţelor, după cum urmează :
Probabilitatea efectelor adverse
Rata Categorie Explicaţie
1 Improbabil Evenimentul cauzator de accident nu este aşteptat
să apară în întreaga cariera profesională a
angajatului (evenimentul apare o dată la 100-
1000 de ani)
2 Posibil Evenimentul cauzator de accident poate apărea
într-un anumit punct al întregii cariere
profesionale a angajatului (evenimentul apare o
data la 10-100 de ani)
3 Frecvent Evenimentul cauzator de accident poate apărea
repetat in timpul carierei profesionale a unui
angajat (evenimentul apare o data la 1-10 ani).

Severitatea consecinţelor
Rata Categorie Explicaţie
1 Prejudiciu Accidentele si îmbolnăvirile legate de un eveniment
minor cauzator de accidente nu cauzează distres prelungit
si este necesar doar primul ajutor (de ex., mici
zgârieturi, iritarea ochilor, dureri de cap temporare,
alte dureri trecătoare etc.)
2 Prejudiciu Accidentele si îmbolnăvirile legate de un eveniment
moderat cauzator de accidente cauzează distres prelungit şi
care apare periodic, cum ar fi rănirile, arsurile de
gradul 2 pe o suprafaţa a corpului limitata, alergiile,
rănile limitate şi care cer mai mult de o zi de
absenţă de la lucru.
3 Prejudiciu Accidentele şi îmbolnăvirile legate de un eveniment
sever cauzator de accidente cauzează distres serios sau
permanent, cum ar fi arsuri de gradul 2 pe o
suprafaţă mare a corpului, arsuri de gradul 3,
dizabilităţi, răni care duc la multe zile de absenţa de

8
 la locul de muncă sau la deces.

Apoi, matricea de evaluare a riscului arată astfel:

Matricea de evaluare a riscului
Severitatea consecinţelor
Prejudiciu minor Prejudiciu Prejudiciu sever
(1) moderat (3)
(2)
Improbabil (1) Scăzut Scăzut Mediu
(1) (2) (3)
Posibil (2) Scăzut Mediu Ridicat
(2) (4) (6)
Frecvent (3) Mediu Ridicat Foarte ridicat
(3) (6) (9)

Iar rata riscului este după cum urmează:

Rata riscului
Rata Categoria Explicaţie
1, 2 Scăzuta Nu este nevoie de acţiuni, riscul este
acceptabil, dar este necesar să ne asiguram
că va rămâne la aceleaşi nivel.
3, 4 Medie Sunt cerute şi trebuie planificate acţiuni
pentru reducerea nivelului de risc. După
realizarea acţiunilor este cerută o reevaluare a
riscurilor.
6, 9 Ridicata / foarte Riscul nu este acceptabil şi trebuie luate
ridicata imediat acţiuni pentru reducerea lui.
Activitatea la locul de muncă nu trebuie
reluate înainte de implementarea masurilor de
prevenire necesare.

9
In cazul în care un pericol nu poate fi eliminat, este important să
luăm toate măsurile, pentru ca riscul asociat să fie cât mai mic
posibil.

Pasul la patrulea: Înregistrarea situaţiei si masuri prevenire

Trebuie creat un format standard, pentru a fi utilizat pentru toate evaluările de

risc în locuri specifice de munca. Un asemenea format poate fi utilizat şi pentru
a ne reaminti să fim atenţi la anumite pericole şi măsuri de prevenire. Acest
format standard, numit „Instrument de evaluare a riscului”, este furnizat în
secţiunea 4.3 a prezentului manual de formare.

Pasul al cincilea: Trecerea în revistă şi revizuirea evaluării

riscului realizată pana acum

Evaluarea riscului trebuie să conducă la un plan de acţiune cu masuri de

prevenire. Evaluarea şi prevenirea planificate trebuie revizuite regulat, pentru a
ne asigura că prevederile stabilite funcţionează eficient, altfel impactul evaluării
asupra calităţii condiţiilor de muncă este minim. Revizuirea evaluării riscului
realizata până acum e necesara pentru revizuirea noilor pericole şi in cazul în
care:
 Se folosesc noi dispozitive
 Unor angajaţi noi li s-a cerut să realizeze activităţi specifice
 Sunt introduse noi procese / activităţi la locul de muncă
 Sunt utilizate noi substanţe
 Mediul de lucru (de ex. spaţiul, ventilaţia, podelele) s-a alterat în mod
semnificativ
 Condiţiile de operare (de ex. lucrul în schimburi, îndatoririle) sau
schimbat semnificativ
 Oricăror schimbări semnificative.

10
Priorităţi de prevenire

Directiva cadru 89/391/EEC trasează principiile generale de prevenire, care

trebuie urmate, atunci ne decidem ce să facem cu un pericol identificat. Sunt
daţi următorii paşi, în ordinea priorităţii:
1. evitarea riscului
2. evaluarea riscului ce nu poate fi evitat
3. combaterea riscului la sursa
4. adaptarea muncii la om, mai ales proiectarea locurilor de munca, alegerea
echipamentelor de lucru şi a metodelor de lucru şi producţie, având ca
scop eliminarea muncii monotone şi lucrul într-un ritm predeterminat
5. adaptarea la progresul tehnic
6. înlocuirea pericolului cu lipsa pericolului sau cu ceva mai puţin periculos
7. dezvoltarea unei politici de prevenire coerentă şi cuprinzătoare, care să
acopere tehnologia, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile
sociale şi influenta factorilor legaţi de mediul de lucru
8. Acordaţi prioritate masurilor de protecţie colective, nu celor de protecţie
personală. Echipamentul de protecţie personal (EPP) trebuie luat în
considerare la urmă.
9. Acordaţi instrucţia potrivita angajaţilor.
10. Consultări.

11
De completat înainte de inspecţie

Nume angajator / adresă întreprindere: …………………………………………………………………………………………………….

Numele şi funcţia responsabilului pentru evaluarea riscului: ………………………………………………………………………..

Activităţi inspectate TOATE CATEVA (Specificaţi:

…………………………………………………………………………………………)

Data inspecţiei: ……………………………………

De completat după inspecţie

Data propusă pentru următoarea inspecţie …………..…………………………

Pericol CINE Văt Măsuri Evaluarea riscului

ăm curent
(Persoa ar e de

realizare a
acţiunilor
Acţiuni

Acţiuni necesare

termenului de
Responsabilul

implementare
Probabilitate

Sursă Descrie- na care ea sigura

respectarea
de

Termen de
rea poate nţă între-

pentru
pericolu- suferi) prins
Gravitate

lui

(da/ Nu)
Risc

12
13
 Evaluarea riscurilor legate de zgomot

Zgomot înseamnă orice “sunet nedorit”.

Expunerea la zgomot excesiv accelerează pierderea auzului, apariţia

tinitus-ului (auzim sonerii, fluierături, bâzâituri sau pocnituri în urechi),
care pot conduce la tulburări de somn şi stres exprimat prin creşterea
pulsului, tensiunii si ritmului respirator.

Directiva 2003/10/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, din

6 februarie 2003, privind prevederile minime de sănătate şi securitate în
cazul expunerii lucrătorilor la riscurile agenţilor fizici stabileşte
următoarele limite de expunere zilnice (adică in timpul celor 8 ore de
lucru):
 87 dB(A) (şi 200 Pa): nici un lucrător nu trebuie expus unui
asemenea nivel de zgomot sau unui nivel superior; trebuie
făcută evaluarea riscului şi un plan de acţiune;
 >85 dB(A): trebuie luate acţiuni viitoare pentru reducerea
zgomotului, ariile în care trebuie să purtăm caşti de protecţie a
urechilor trebuie marcate. Toţi lucrătorii expuşi trebuie să
poarte aceste caşti.
 80-85 dB(A): trebuie furnizat echipament de protecţie
lucrătorilor.

Toţi operatorii expuşi unui nivel de zgomot >85 dB trebuie să

participe la un program de supraveghere medicală.

Factori de luat în considerare la evaluarea riscului generat de

zgomot

 sursa zgomotului (de la echipamente, maşini, comunicare, trafic,

transportului produselor, apropierea de fabrici)
 măsuri de reducere a expunerii la zgomot (de exemplu, selectarea
unor maşini mai puţin zgomotoase, izolare fonică, utilizarea de
materiale ce absorb zgomotul, proiectarea unor zone antifonate)

14
 organizarea muncii (rotirea posturilor, creşterea utilizării
echipamentului de protecţie auditiv, semnalizare)
 formarea – informarea angajaţilor privind efectele zgomotului
asupra sănătăţii, asupra rezultatelor studiilor privind zgomotul şi
asupra corectei folosiri a echipamentului de protecţie auditiv.
Elemente cheie pentru evitarea sau reducerea riscurilor
legate de zgomot
Reducerea  Reproiectarea proceselor şi activităţilor generatoare de
generării de zgomot
zgomote  Alegerea maşinilor şi echipamentelor silenţioase, cerând
furnizorilor să ne dea informaţii privind nivelurile de
zgomot la poziţiile operatorilor
 Introducerea metodelor de lucru sau echipamentelor mai
puţin zgomotoase
 Repararea maşinilor
 Reducerea surselor de vibraţii
 Aşezarea maşinilor care vibrează pe materiale absorbante
 Înlocuirea mecanismelor din metal cu mecanisme din
plastic sau centuri
 Utilizarea suporturilor izolate, antivibratoare
 Separarea suprafeţelor care vibrează de componentele
mobile
 Plasarea de garnituri de absorbţie în jurul uşilor şi a
capacelor
 Alegerea ventilatoarelor centrifugale, nu a celor cu elice,
propulsive
 Utilizarea ventilatoarelor mari ca diametru şi mici ca viteză
 Utilizarea conductelor largi ca diametru şi mici ca presiune
 Conducte aerodinamice pentru evitarea turbulentelor
 Utilizaţi tuburi cu zgomot redus sau ejectoare pneumatice.
Reducerea  Plasarea maşinilor zgomotoase în spaţii închise

15
transmisiei  Izolarea acestor spaţii cu materiale izolatoare fonic
zgomotului  Micşorarea deschiderilor către aceste spaţii
 Instalarea de garnituri izolatoare în jurul uşilor, ferestrelor,
orificiilor etc.
 Evitarea contactului împrejmuirii cu părţile vibratoare
 Utilizarea spaţiilor închise pentru salariaţi, cum ar fi cabine
de refugiu sau refugii împotriva zgomotului, atunci când
utilajele zgomotoase sunt mari sau când sunt mai multe
surse de zgomot
 Aplicaţi materiale absorbante aproape de sursă, pentru a
evita reflectarea zgomotului din pereţii şi tavanul
camerelor
 Poziţionaţi evacuatorul de zgomot al sistemelor de
extracţie departe de operatori, dacă este posibil.
Prevederi  Căşti de protecţie care acoperă complet urechile
pentru  Tampoane antifonice care acoperă complet urechile
mijloacele de
 „Bonete de canal” (semi-inserate), care acoperă intrarea în
protecţie a
canalul auditiv
auzului

Evaluarea riscului de incendiu

De obicei este realizată pentru toată întreprinderea, nu pentru secţii
mici, in moment de sistemele de protecţie împotriva incendiilor (detector
de foc, alarme, proceduri de evacuare) sunt proiectate pentru întregul
loc de muncă.

Spaţiile pe care trebuie să le evaluam pentru riscul de incendiu sunt:

- clădiri în exteriorul clădirii principale (de ex., depozite, locuri pentru
boilere)
- pivniţe, gropi pentru echipament, spaţii înguste
- scări rulante şi platforme
- plafoane acoperite unde proviziile sunt făcute pentru menţinerea
accesului.

16
Factori de luat în considerare la evaluarea riscului de incendiu
Căi de ieşire: Toţi vizitatorii trebuie să aibă acces la
ieşirile de incendiu
Ieşirile de urgenţă trebuie să se
deschidă în exterior şi să nu fie încuiate
Căile de urgenţă trebuie să aibă
iluminare de urgenţă
Semnalizare pentru: Ieşiri în caz de incendiu
Poziţionarea echipamentelor
Cerinţele de prevenire
Sistemul de alarmă
Uşile către încăperile de protecţie şi
siguranţă
Detectarea şi avertizările în caz de incendiu
Echipamente de stingere: Stingătoare portabile
Pături
Furtunuri
Sistem antiscântei
Alte sisteme fixe
Proceduri de evacuare: Acţiuni la descoperirea unui foc
Reacţia la alarma de incendiu
Descrierea punctelor de întâlnire
desemnate
Stingătoare de incendiu
Există diferite extinctoare (având diverse color de cod), care sunt
potrivite pentru diferite materiale:
Apă (roşu): Lemn, hârtie, textile, ţesătură (combustibile obişnuite,
clasa A).Nu se foloseşte la incendiile legate de lichide
inflamabile şi la electricitate
Spumă (Crem): Lichide inflamabile, cum ar fi vaselina,
gazolina, benzina, petrolul etc. (clasa B de
incendii), lemn, hârtie, textile, ţesături (toata clasa
A). Nu se foloseşte pentru fire electrice.

17
Pudră uscată (albastru): Pentru incendii legate de lichide inflamabile
(clasa B) şi energie electrică, lemn, hârtie,
textile, ţesături (incendii clasa A).
Dioxid de carbon (negru): Pentru lichide inflamabile (clasa B) şi
cel mai potrivit pentru electricitate
(clasa C). Nu pentru incendii provenind
de la hârtii.
Clasa D: Realizate pentru metale inflamabile (cum ar fi
aluminiu, magneziu, sodiu, potasiu).
Lichid sub formă de vapori - verde: Pentru lichide inflamabile şi
incendii electrice
Pături pentru incendii: Pentru lichide inflamabile din containere, cum
ar fi friteuze cu grăsime, uleiuri de gătit, ulei
din tigăi (clasa F).
Elemente cheie pentru prevenirea incendiului

Prevenirea incendiului poate fi realizată prin anumite metode, cum ar fi:

 Reducerea surselor de aprindere (înlocuirea flăcării directe şi a
radiatoarelor cu centrale termice, având ca restricţie fumatul şi
descărcările electrostatice)
 Reducerea cantităţilor de substanţe periculoase, inflamabile la
minim
 Depozitarea substanţelor inflamabile şi a materialelor la
temperatură scăzută
 Prevenirea apariţiei unei atmosfere explozive (inclusiv ventilaţie
adecvată)
 Reducerea cantităţii combustibilului uşor accesibil
 Reducerea surselor de oxigen
 Separarea substanţelor periculoase incompatibile, uşor
inflamabile.

18
 Evaluarea riscurilor în cazul manipulărilor

Manipularea include o varietate mare de sarcini, cum ar fi

ridicările, coborârile, împingerile, tragerile, cărarea greutăţilor.

Factori de luat in considerare la evaluarea riscurilor în caz de

manipulări
Natura  Greutatea, mărimea, forma, rigiditatea încărcăturii
încărcăturii  Volumul încărcăturii (inclusiv efectele vântului la încărcăturile
mari, posibilitatea obstrucţionării prin lovire sau pierderea
centrului de greutate)
 Poziţiile de prindere (cele incorecte pot duce la pierderea
controlului greutăţii)
 Instabilitatea greutăţii
 Unghiuri ascuţite, suprafeţe grunjoase, suprafeţe prea calde
sau prea reci
Mediul de  Spatiile strâmte (tavane joase, suprafeţe de lucru mici) pot
lucru duce la posturi nesatisfăcătoare
 Podelele inegale, alunecoase sau instabile
 Locuri de muncă (posturi) mobile (de ex., nave, trenuri,
platforme ) aduc ceva imprevizibil când mergi
 Pardoseala (udă, cu trepte), pardoseala alunecoasă,
schimbarea nivelului suprafeţei de lucru
 Temperatura şi/sau umiditatea extreme
 Ventilare inadecvată sau curent
 Iluminare insuficientă
Capacităţi  Gen
individuale  Vârsta
 Experienţa
 Graviditate

19
  Dizabilitate
 Boli anterioare
 Îmbrăcăminte, încălţăminte
Factori legaţi  Ridicarea şi manipularea greutăţilor la distanţă de
de sarcini autovehicul
 Mişcări sau posturi incorecte ale corpului
 Ridicări excesive ale încărcăturilor
 Împingeri sau trageri excesive.
Organizarea  Efort fizic frecvent sau prelungit
muncii  Viteza muncii impusă de un proces
 Oportunităţi de odihnă şi refacere.
Cursuri de  Tipul şi frecventa cursurilor privind manipularea în bune
formare condiţii

Elemente cheie pentru evitarea sau reducerea riscurilor

Măsuri Mijloace
Eliminarea manipulării  Reproiectarea proceselor sau activităţilor
 Utilizarea transportului, acolo unde este
posibil.
Automatizarea sau Utilizarea soluţiilor de manipulare mecanică, cum ar fi:
mecanizarea dispozitive de ridicare mecanice, dispozitive ce pot fi
operate manual, transportatoare electrice, trolee,
camioane, dispozitive de ridicat.
Măsuri privind  reducerea mărimii sau greutăţii
încărcarea încărcăturii
 Uşurarea apucării încărcăturii
 Creşterea stabilităţii încărcăturii.
Măsuri legate de  Reducerea ridicării şi cărării prin tehnici de
sarcină împingere, tragere, alunecare sau rulare;
 Evitarea necesităţii de manipulare în poziţia
şezând
 încărcătura să fie ţinută aproape de corp
 Utilizarea muşchilor picioarelor, mai degrabă

20
 decât a celor de la braţe sau umeri
 Limitarea frecvenţei ridicărilor
 Pauze de odihnă
 Introducerea rotaţiei posturilor între echipele
de lucru.
Măsuri legate de  prevederea unui spaţiu clar pentru manipulări
mediul de lucru  Prevederea de podele drepte si ferme
 Reducerea schimbărilor bruşte de niveluri de
lucru
 Iluminat corespunzător
 Temperatură şi ventilaţie corespunzătoare.

Evaluarea stresului la locul de muncă

Factori de care trebuie să se ţină cont în timpul evaluării
stresului la locul de muncă
Factor Problemele principale care trebuie avute in vedere
Conţinutul şi organizarea
muncii
Evaluare sistemului de
lucru şi a lucrătorului
 Claritatea rolului şi
responsabilităţilor angajatului
 existenţa unui posibil conflict de roluri
 diversificarea muncii şi interesul faţă de
aceasta
 dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi
capacităţilor
 gradul de iniţiativă
 abilitaţi tehnice şi intelectuale
 oportunităţi oferite pentru adaptarea la
noile metode de lucru, la noul ritm şi la
îmbunătăţiri
 distribuţia muncii (pauzele, rotirile, posturi
vacante, lucrători absenţi, lucrători
temporari)
 repetiţia sarcinilor şi acţiunilor
 nivelul de control şi de planificare
a muncii individual, de către angajat
 existenţa unui sistem de auto-evaluare
 participarea personalului la procesul de

21
evaluare

22
Relaţionarea
Managementul timpului
Incertitudinea
profesională
Respectul integritatii
personale
Mediul general de muncă
Relaţia dintre viata Lucrul sistematic peste program afectează viaţa de
profesională şi cea familie etc.
 climatul social şi cultural
(cooperare, înţelegere, respect reciproc)
 managementul conflictelor – sprijin în
rezolvarea problemelor (ierarhic, colegial)
 nivelul comunicării cu colegii,
managementul, celelalte departamente
 calitatea comunicării (libertatea de
comunicare pe orice subiect în timpul
muncii, existenţa sistemelor de
comunicaţie (telefon, email etc.))
 existenţa premizelor şi facilitaţilor sociale
(de ex., bufet, sală de mese).
 supraîncărcare sau subîncărcare
 programul (pauze, concedii de odihna)
 boala sau absenţa (politica existentă)
 lucrul în tura de noapte
 ore de lucru atipice
 dezvoltarea profesională şi
perspective de viitor
 promovarea şanselor
 contract şi salariu
 hărţuire (sexuală şi morală)
 violenţă (fizică şi psihologică)
 intoleranţă (rasism, pe bază religioasă)
 brutalizare, izolare, tratament diferenţiat
 dispozitive, echipamente, posturi
şi suprafeţe de lucru
 iluminare şi ventilaţie
 zgomot şi vibraţii
 manipularea încărcăturilor
 expunere la pericole chimice şi biologice
 temperatura înaltă sau scăzută şi
umiditatea.
23
privată
Cursuri de formare şi  cursuri pentru noii veniţi şi
sprijin subcontractori
 cursuri pentru cei care şi-au schimbat locul
de muncă
 furnizarea de sprijin social, feedback şi
încurajări.

Elemente cheie pentru evitarea sau reducerea riscurilor de

stres la locul de muncă

Măsuri Mijloace
Măsuri manageriale şi  claritatea obiectivelor companiei
comunicaţionale  claritatea proceselor ce implică angajaţii
 furnizarea de sprijin adecvat managerial
pentru indivizi şi echipe
 concordanţa dintre responsabilităţi şi
controlul asupra muncii
 îmbunătăţirea organizării muncii,
proceselor, condiţiilor de lucru şi mediului
 realizarea evaluării riscului
Organizarea muncii  adaptarea muncii la om
 evitarea muncii monotone şi repetitive
 adaptarea programului de lucru nevoilor
individuale, acolo unde este posibil.
Cursuri de formare şi  cursuri pentru conştientizarea şi
sprijin înţelegerea problematicii stresului, a
posibilelor lui cauze şi a modului de
gestionare, pentru manageri şi lucrători
 furnizarea de informaţii şi consultări
valabile pentru lucrători şi reprezentanţii
lor, în concordanţă cu legislaţia naţionala
şi a UE, cu contractele colective de muncă
şi practici, în timp util.

24
Preambul:

Următorul tabel evidenţiază principalele pericole, cât şi măsurile de prevenire necesare în industria cimentului.
După cum aţi observat din analiza proceselor, acestea reprezintă mai mult decât activităţi de suport.
Principalul motiv este că, în cazul proceselor de producere a cimentului se pune un mai mare accent pe
măsurile colective, de sprijin si protecţie , deoarece acolo unde implicarea umană este mare şi nivelul de risc
este tot mare.

PERICOLUL MASURI DE PREVENIRE NECESARE

Sursa Descrierea pericolului

EXTRACTIE  Cădere de la înălţime  implementarea procedurilor operaţionale, inclusiv

a verificării
 asiguraţi-va ca spaţiul este adecvat

 Împrăştiere material  Instruire personal

 EPP

 Deplasarea vehiculelor  Mişcarea in fata autovehiculului este interzisa

de mare tonaj

26
  Prăbuşirea unui nivel  Verificaţi posibilitatea prabusirii

 instruire
 verificaţi periodic aplicarea masurilor de
 Mişcarea mecanică a
protecţie
echipamentului de forat

 Expunerea la zgomot şi  Instruire

praf
 EPP

 Utilizarea explozibililor  Implementarea principiului FIFO

expiraţi
 Verificarea periodică a stocurilor
Încărcare şi
 Neînţelegerea  Existenţa unor instrucţiuni scrise de încărcare
aprindere
planificării exploziei si tragere
 Instruire
 Implementarea periodică a auditului

27
 Gropi neexplodate  Instruirea si re-instruirea periodica a personalului
 Audit periodic
 Identificarea gropilor neexplodate

 Neînţelegerea procedurilor  Nu transportaţi mai mult explozibil decât este

de tragere necesar
 Protejaţi explozibilul de temperaturi înalte
 Interziceţi utilizarea mobilelor si a aparatelor fara
fir aproape de zona cu explozibili
 Interziceţi accesul personalului neautorizat
 Existenta unor proceduri scrise privind partea
electrica

 trageri neplanificate  existenta unui plan si comunicarea privind acesta

 instruirea personalului
 audit operaţional, pentru a ne asigura ca planul
de explozibil este urmat

28
ZONA DE Încărcare / descărcare  distribuirea uniformă a încărcăturii
SFARAMARE
 deplasarea cu spatele a  accesul interzis
vehiculului

 dizlocarea încărcăturii  existenţa semnalizării de avertizare

 căderea rocilor  implementarea unui cod de practică aprobat

 absenţa barierelor  instalarea de bariere

operaţia de sfărâmare  pereţi de beton pentru izolare.

 împotmolire  depanarea se va face doar de către personal

autorizat

 pornire accidentală  accesul doar al personalului autorizat

 pericol datorat depanării  accesul doar al personalului autorizat

neplanificate

29
  pericol de electrocutare  EPP

 lucrul înăuntrul camerei  accesul doar al personalului autorizat, EPP.

de control sfărâmare

DEPOZITAREA  particule de praf  sisteme de colectare a prafului

MATERIEI
 curăţarea permanentă a zonei
PRIME

CONCASAREA,  incendiu la cuptor  utilizarea unui sistem de siguranţă de combustie

OMOGENIZAREA
 (legătură fuzibilă)
SI
DEPOZITAREA
 zgomot  utilizaţi un sistem de supraveghere cu circuit
MATERIEI
închis
PRIME
 praf  utilizaţi un sistem de aspirare a prafului (Disab)

 absenţa barierelor  sistem etichetă la intrare / etichetă la ieşire

protectoare

 electrocutare  EPP
 materiale fierbinţi

30
PRODUCEREA  temperaturi înalte  utilizaţi un sisteme de lucru în siguranţă (sistem
DE CLINCHER  particule de material etichetă la intrare / etichetă la ieşire)
PROCESUL DE supraîncălzit
PREINCALZIRE A
MATERIALELOR
USCAREA IN  aprinderea sau arderea  utilizarea unui sistem de supraveghere cu circuit
CUPTOR spatelui închis
 lucrul aproape de  sistem etichetă la intrare / etichetă la ieşire
suprafeţe încinse
 lucrul în mediu fierbinte

SISTEMUL DE  mediu plin de praf  accesul numai al personalului autorizat

RACIRE  împrăştierea accidentală  utilizarea unui sistem de aspirare a prafului
a (Disab)
materialelor încinse

 utilizarea unei pompe de  sistem etichetă la intrare / etichetă la ieşire

înaltă presiune pentru
curăţarea zonei

CURATAREA  zgomot  utilizarea unui sistem de aspirare a prafului

DEPOZITULUI
 căderi de materiale  curăţarea podelei

31
DE CIMENT SI  mediu plin de praf  utilizarea unui sistem de semnalizare
MATERII PRIME
 sistem etichetă la intrare / etichetă la ieşire
 operator peste care cade
material  borduri
 supraveghere continuă
 iluminat corespunzător
 ventilaţie suficientă

IMPACHETARI  mediu plin de praf  utilizarea unui sistem de aspirare a prafului

 căderea de materiale  utilizarea EPP

 părţi mobile ale maşinilor  instruire

 deplasarea vehiculelor de  bariere corespunzătoare

mare tonaj

 existenţa terţilor în zonă  semnalizare.

 încărcături depăşite  utilizarea doar a personalului autorizat

32
INCARCARE SI  utilizarea echipamentului  depanare corespunzătoare a echipamentului de
DESCARCARE de ridicare ridicare

 căderea încărcăturii  utilizarea de dispozitive care limitează încărcarea

 mediu plin de praf  curăţarea permanentă a zonei

DEPARTAMEN-  aburi toxici de la sudare  utilizarea unui sistem de aspirare a prafului

TUL DE
INTRETINERE  insuficienta etichetare  personal instruit

 operaţii manuale, care  utilizarea macaralelor

duc la probleme musculo-
scheletice

 temperaturi înalte  utilizarea de dispozitive aprobate şi întreţinute de

măsurare

 electricitate  RCD 30 mA

33
  utilizarea instrumentelor  Curăţenie permanentă
manuale

 insuficienta curăţenie.  Utilizarea de unelte manuale aprobat şi în bună

stare

 Utilizarea flăcării  Existenţa unui sistem de lucru în apropierea

depozitului
DEPOZITARE
COMBUSTIBI-
 Crearea de zone  Întreţinerea şi controlul sistemului anti-
LULUI
calde în timpul descărcare
activităţilor de depanare

 Împrăştierea de  EPP
material fierbinte

 Descărcări electrice,  Accesul doar al personalului autorizat

încărcături electrostatice,
scurt circuite

UTILIZAREA DE  Pericole biologice  Curăţarea permanentă a zonei

COMBUSTIBILI
 Utilizarea EPP
ALTERNATIVI

34
MEDIUL,  Absenţă semnalizării de  Utilizarea semnalizării corespunzătoare, care să
ZONELE DE siguranţă indice căile de acces şi ieşirile de urgenţă
LUCRU SI CAILE
DE ACCES  Obstrucţii ale căilor de  Buna întreţinere a zonei
acces

 Condiţii inadecvate ale  Evaluarea condiţiilor mediului de lucru şi măsuri

mediului de lucru adecvate de protecţie

 Protecţia insuficientă faţă  utilizarea echipamentului personal de protecţie

de factorii fizico-chimici

UTILIZAREA  Insuficientă instruire  Autorizarea şi instruirea personalului

VEHICULELOR
DE LUCRU  Insuficientă întreţinere  Întreţinerea regulată a vehiculelor
(MACARALE,
INCARCATOARE  Securizarea neadecvată a  Instrucţiuni
/ încărcăturii
DESCARCATOAR
E, Disab)  Viteză  Masuri de securitate

 Vizibilitate insuficientă  Etichetarea zonei

35
ECHIPAMENTE  Strivirea operatorilor de  utilizarea personalului instruit şi autorizat
DE RIDICARE către mecanismele de
ridicare sau de către
încărcătură

 Căderea încărcăturii  existenţa şi respectarea instrucţiunilor de lucru

 Asigurarea insuficientă  operarea în siguranţă a mecanismelor de oprire,

sau necorespunzătoare de frânare şi a liniilor de ridicare

 Înclinarea încărcăturii în  verificarea permanentă a mecanismelor de

timpul transportului prindere
 Zdrobirea încărcăturii de
 asiguraţi mereu încărcătura utilizând curele
clădire
aprobate
 electrocutare
 evitaţi mereu ridicarea încărcăturilor deasupra
capului operatorilor.

36
37
Coordonator: 1. Confederaţia lucrătorilor din Cipru, Departamentul Sănătate şi
Mediu, SEK
Participanti: 2. Departamentul Inspecţiei Muncii din cadrul Ministerului Muncii şi
Afacerilor Sociale din Cipru, CY
3. Asociatia pentru Sanatate si Securitate din Cipru (CY)
4. Federaţia Angajatorilor şi Industriaşilor din Cipru, CY
5. Fundaţia Arbeit und Leben, D
6. Şcoala Tehnica din Odense, Danemarca, DK
7. Institutul Elenic pentru sănătate şi securitate la locul de muncă,
ELINYAE, EL
8. Colegiul KAUNO, Lituania, LT
9. Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – FRATIA
(RO)
10. Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Centrul pentru
Tehnologii Avansate (RO)

38