C - Org Activ PP-1

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE
PREVENIRE ŞI PROTECŢIE
Dr. ing. Elena - Monica Toaje

Dr. ing. Mihai – Octavian Vînturache
Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 1

Definirea conceptului „securitate şi sănătate în muncă”
Securitate în muncă
(la adăpost de orice pericol,
protecţie sau apărare)
+ UN NOU CONCEPT EUROPEAN
Sănătate în muncă (Directiva Cadru 89/391/CEE)

(starea unui organism în care
funcţionarea tuturor organelor
se face în mod normal şi regulat)
Health and safety at work

Securité et santé au travail MEDIU DE MUNCĂ
SIGUR ŞI SĂNĂTOS
Seguridad y salud en el trabajo

Securitatea în muncă reprezintă ansamblul de tehnici şi procedee

utilizate în vederea eliminării sau reducerii riscurilor profesionale ce
pot determina producerea unor accidente de muncă. (Legea 319/2006)
+
„Sănătatea este o stare de bine fizic, mental şi bunăstare socială totală
şi nicidecum lipsa unei boli sau infirmităţi, precum şi capacitatea de a
duce o viaţă productivă social şi economic”. (Organizaţia Mondială a
Sănătăţii)
=
Securitate şi sănătate în muncă
Protecţia muncii!
Securitate şi sănătate în muncă

- ansamblul de activităţi instituţionalizate
având ca scop asigurarea celor mai bune
condiţii în desfăşurarea procesului de muncă,
apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice,
sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane
aaaaaaaaaaparticipante la procesul de muncă

(Art. 5, Legea nr. 319/2006)

Obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă
 Eliminarea tuturor accidentelor şi îmbolnăvirilor

profesionale cu ajutorul prevenirii.
Prevenirea - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute

în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau
diminuării riscurilor profesionale.
[art.5 lit.e) din Legea 319/2006]
Acţiunea preventivă vizează eliminarea relaţiei:

relaţiei
Pericol (Risc) + Imprejurări favorizante = Accident (Incident)

Obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă
 Eliminarea tuturor accidentelor şi îmbolnăvirilor

profesionale cu ajutorul prevenirii.
Obiective specifice:
 eliminarea pericolelor/ riscurilor şi/sau reducerea consecinţelor
potenţiale la sursă,
 eliminarea sau modificarea împrejurărilor favorizante în vederea
scăderii probabilităţii de producere a unui eveniment nedorit,
 prevederea de măsuri şi mijloace adecvate pentru a face faţă
situaţiilor de urgenţă.

Activitatea de prevenire şi protecţie
De avut în vedere:
1. Securitatea în muncă este o condiţie la angajare.
2. Toate accidentele de muncă se pot evita.
3. Integritatea nu trebuie afectată în nici un caz.
4. Securitatea în muncă începe şi se termină cu instruire.
5. Toate evenimentele trebuie raportate.
6. Securitatea în muncă presupune implicarea tuturor.

Principiile generale de prevenire
 12 iunie 1989 - Directiva Cadru

89/391/CEE
Directivă de bază a U.E. are ca obiectiv
acoperirea tuturor aspectelor privind
securitatea şi sănătatea în muncă şi
asigurarea unui nivel de protecţie ridicat
şi egal tuturor lucrătorilor din Statele
membre.

Principiile generale de prevenire
Principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru:

1. prevenirea apariţiei riscurilor profesionale,
2. evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate,
3. odată evaluate, combaterea acestor riscuri la sursă,
4. adaptarea muncii la om, acţionând asupra concepţiei, organizării şi
metodelor de lucru,
5. realizarea acestor obiective ţinând seama de progresul tehnic,
6. înlocuirea a ceea ce este periculos prin ceea ce este mai puţin sau deloc
periculos,
7. prioritatea măsurilor de protecţie colectivă şi recurgerea la protecţia
individuală numai în cazul riscurilor reziduale,
8. instruirea adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
[Preluate prin art.7 alin.(3) din Legea 319/2006]

TEST !!!
Alăturat sunt prezentate câteva din principiile generale de

prevenire ale Directivei Cadru. Precizaţi care dintre cerinţe nu
face parte dintre principiile generale.
1) prevenirea apariţiei riscurilor profesionale,

2) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate,
3) odată evaluate, combaterea acestor riscuri la sursă,
4) prioritatea măsurilor de protecţie individuală şi recurgerea la
protecţia colectivă numai în cazul riscurilor majore,
5) instruirea adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă.

Terminologie
accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia

acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de
muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care
necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate
de muncă cu o durată mai mică de 3 zile;
boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei
meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici
caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe
sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
[Legea nr. 319/2006; H.G. nr. 1425/2006 ]

Terminologie
boală legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii

factori determinanţi sunt de natură profesională,
eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului,
produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de
circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul
periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de
profesiune;
pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală
căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice
moment;
prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate
etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor
profesionale;
TEST !!!
Accidentul de muncă este definit ca vătămarea violentă a

organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care
au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate
temporară de muncă de:
a) cel puţin 3 zile;
b) cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
c) cel puţin 3 zile calendaristice;
d) cel puţin 4 zile lucrătoare.
Încercuiţi răspunsul corect

Accidente de muncă
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere

şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau
de interes public, inclusiv în cadrul unor activităţi culturale,
sportive, în ţară sau în afara graniţelor ţării, în timpul şi din cauza
îndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural sportive
organizate, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi;
d) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni
întreprinse din proprie iniţiativă pentru salvarea de vieţi
omeneşti;
e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni
întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea
unui pericol care ameninţă avutul public şi privat;
Accidente de muncă
f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul

muncii, dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa
persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de muncă
organizat de aceştia, în timpul programului de muncă, şi nu se
datorează culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul
normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de
angajator şi invers;
h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice
sau de la adresa persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de
muncă la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă;

Accidente de muncă
i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice

sau de la adresa persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de
la orice alt loc de muncă organizat de acestea, la o altă persoană
juridică sau fizică, pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe durata
normală de deplasare;
j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima
prelua sau preda uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul ori
materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul
individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de
angajator, dacă se afla în baie ori în spălător sau dacă se deplasa de la
locul de muncă la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers;
k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a
avut loc în locuri organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe
traseul normal spre şi de la aceste locuri;
Accidente de muncă
l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane

fizice române, delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în
afara graniţelor ţării, pe durata şi traseul prevăzute în documentul de
deplasare;
m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări şi
servicii pe teritoriul altor ţări, în baza unor contracte, convenţii sau în
alte condiţii prevăzute de lege, încheiate de persoane juridice române
cu parteneri străini, în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de
serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare,
recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale, în timpul şi din
cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practică;

Accidente de muncă
o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum

ar fi furtună, viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren,
trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul procesului
de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
p) dispariţia unei persoane, în condiţiile unui accident de muncă şi
în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului
acesteia;
q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.

Accidente de muncă
În situaţiile menţionate la alin. (1) lit. g), h), i) şi l), deplasarea

trebuie să se facă fără abateri nejustificate de la traseul
normal şi, de asemenea, transportul să se facă în condiţiile
prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în muncă
sau de circulaţie în vigoare.

Prevenirea expunerii lucrătorilor la riscuri:
Orice situaţie din mediul de muncă în

care există posibilitatea ca un lucrător
să sufere o vătămare în timpul
procesului de muncă … RISC PROFESIONAL
RISC PROFESIONAL
Accidente de muncă
Consecinţele expunerii la riscuri:
Boli profesionale
Actorii prevenirii la nivelul întreprinderii
Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea

lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.
Lucrători desemnaţi pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi

de activităţile de prevenire a riscurilor profesionale din organizaţie
(desemnarea prin decizie).
Reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul

securităţii şi sănătăţii lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau
desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, să îi
reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la
protecţia SSM.
Obligaţiile lucrătorilor în domeniul SSM

nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului !
Angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:
 asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;

 prevenirea riscurilor profesionale;
 informarea şi instruirea lucrătorilor;
 asigurarea cadrului organizatoric;
 asigurarea mijloacelor necesare SSM.

Obligaţiile angajatorilor privind prevenirea şi protecţia
Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea

lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.
Dacă apelează la servicii externe, nu este exonerat

de responsabilităţile sale în acest domeniu.
Obligaţiile lucrătorilor în domeniul SSM nu aduc
atingere principiului responsabilităţii
angajatorului.
 Să ia măsuri pentru informarea şi instruirea lucrătorilor.
 Să asigure cadrul organizatoric şi mijloacele necesare SSM.

Lucrătorii desemnaţi de angajator pentru a se ocupa de activităţile de

protecţie şi de activităţile de prevenire a riscurilor profesionale au dreptul:
- de a nu fi prejudiciaţi ca urmare a activităţii lor de protecţie şi a

celei de prevenire a riscurilor profesionale;
- să dispună de timpul necesar pentru a-şi putea îndeplini
obligaţiile ce le revin;
- să aibă, în principal, atribuţii privind securitatea şi sănătatea în
muncă şi, cel mult, atribuţii complementare;
- să aibă capacitatea necesară şi să dispună de mijloacele
adecvate;
- să fie în număr suficient (în funcţie de mărimea întreprinderii,
riscurile la care sunt expuşi lucrătorii şi distribuţia acestora).
Prevenirea şi protecţia implică:

a) consultarea lucrătorilor;
b) dreptul lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor să facă
propuneri;
c) participarea echilibrată.
Angajatorii sunt obligaţi să consulte

lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi să
permită participarea acestora la discutarea
aspectelor referitoare la SSM.

Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul SSM au dreptul:
• să solicite angajatorului să ia măsuri corespunzătoare şi să prezinte

propuneri în acest sens, în scopul diminuării riscurilor pentru lucrători
şi/sau al eliminării surselor de pericol.
• să apeleze la autorităţile competente, în cazul în care consideră că

măsurile adoptate şi mijloacele utilizate de către angajator nu sunt
suficiente pentru asigurarea SSM.

Principalele activităţi de prevenire şi protecţie
 Evaluarea riscurilor profesionale;

 Elaborarea, aplicarea şi coordonarea planurilor şi programelor de
acţiune preventivă (plan de prevenire şi protecţie, plan de acţiune în
caz de pericol grav şi iminent);
 Determinarea priorităţilor în adoptarea măsurilor preventive,
supravegherea şi controlul eficacităţii acestora;
 Informarea şi formarea lucrătorilor;
 Planuri de urgenţă şi de prim ajutor (plan de avertizare, plan de
evacuare a lucrătorilor, măsuri privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor etc.);
 Supravegherea sănătăţii lucrătorilor în relaţie cu riscurile
profesionale la care sunt sau ar putea fi expuşi.

Activităţi de prevenire şi protecţie (I)
 identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă

a sistemului de muncă, pe locuri de muncă/ posturi de lucru;
 elaborarea şi actualizarea planului de prevenire şi protecţie;
 elaborarea de instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea
reglementărilor de SSM;
 propunerea atribuţiilor şi răspunderilor în domeniul SSM, ce revin
lucrătorilor, consemnate în fişa postului, cu aprobarea angajatorului;
verificarea cunoaşterii şi aplicării de către toţi lucrătorii a măsurilor
prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, precum şi a atribuţiilor şi
responsabilităţilor ce le revin în domeniul SSM, stabilite prin fişa postului;
 propunerea de sancţiuni şi stimulente pentru lucrători, pe criteriul
îndeplinirii atribuţiilor în domeniul SSM;

Activităţi de prevenire şi protecţie (II)
 întocmirea unui necesar de documentaţii cu caracter tehnic de informare
şi instruire a lucrătorilor în domeniul SSM;
 elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea
periodicităţii adecvate pentru fiecare loc de muncă, asigurarea informării şi
instruirii lucrătorilor, verificarea cunoaşterii şi aplicării de către lucrători
a informaţiilor primite;
 elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii;
 asigurarea întocmirii planului de acţiune în caz de pericol grav şi
iminent şi asigurarea ca toţi lucrătorii să fie instruiţi pentru aplicarea
acestuia;
 evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific;
 stabilirea zonelor care necesită semnalizare de SSM, stabilirea tipului de
semnalizare necesar şi amplasarea acesteia;
Activităţi de prevenire şi protecţie (III)
 evidenţa meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică, pentru

care este necesară autorizarea exercitării lor;
 evidenţa posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare;
 evidenţa posturilor de lucru care necesită testarea aptitudinilor şi/sau
control psihologic periodic;
 monitorizarea funcţionării sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a AMC,
precum şi a instalaţiilor de ventilare sau a altor instalaţii pentru controlul
noxelor în mediul de muncă;
 verificarea stării de funcţionare a sistemelor de alarmare, avertizare,
semnalizare de urgenţă şi a sistemelor de siguranţă;
 informarea angajatorului, în scris, asupra deficienţelor constatate în timpul
controalelor efectuate la locul de muncă şi propunerea de măsuri de prevenire
şi protecţie;
Activităţi de prevenire şi protecţie (IV)
 întocmirea rapoartelor şi/sau a listelor prevăzute de lege,
inclusiv cele referitoare la azbest, vibraţii, zgomot şi şantiere
temporare şi mobile;
 evidenţa echipamentelor de muncă şi urmărirea ca
verificările/încercările periodice ale echipamentelor de muncă să
fie efectuate de persoane competente;
 identificarea EIP necesare pentru posturile de lucru din
întreprindere şi întocmirea necesarului de dotare cu EIP;
 urmărirea întreţinerii, manipulării şi depozitarii adecvate a
EIP, a înlocuirii acestora la termenele stabilite;
 participarea la cercetarea evenimentelor;
 întocmirea evidenţelor conform legii;
Activităţi de prevenire şi protecţie (V)
 elaborarea rapoartelor privind accidentele de muncă;
 urmărirea realizării măsurilor dispuse de inspectorii de muncă;
 colaborarea cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor, serviciile
externe de prevenire şi protecţie, medicul de medicina muncii, în vederea
coordonării măsurilor de prevenire şi protecţie;
 colaborarea cu lucrătorii desemnaţi/serviciile interne/externe ale altor
angajatori, într-un acelaşi loc de muncă;
 urmărirea actualizării planului de avertizare, a planului de protecţie şi
prevenire şi a planului de evacuare;
 propunerea de clauze privind SSM la încheierea contractelor de
prestări de servicii cu alţi angajatori;
 întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfăşurarea
acestor activităţi.
Realizarea activităţilor de prevenire şi protecţie
Factori de influenţă:
 dinamica organizaţiilor şi modificările de structură;
 modificările privind orarul de lucru şi relaţiile de muncă;
 schimbările de organizare a muncii;
 utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei;
 modificările privind structura populaţiei active, creşterea
numărului de lucrători în vârstă şi de femei care lucrează;
 modificările legislative.
Impact atât asupra tipului şi naturii riscurilor profesionale,

precum şi asupra managementului acestora
Organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie
Activităţile de prevenire şi protecţie vor fi organizate în

funcţie de:
 mărimea întreprinderii;
 riscurile profesionale de la locurile de muncă;
 modul de organizare teritorială a activităţii unei
întreprinderi.
Aceste elemente sunt esenţiale atunci când ne propunem

dimensionarea structurii personalului care să se ocupe
de activităţile de prevenire şi protecţie !

Prevenirea riscurilor, precum şi protecţia sănătăţii şi

securitatea lucrătorilor trebuie să fie asigurate de unul
sau mai mulţi lucrători, de un serviciu ori de servicii
distincte din interiorul sau din exteriorul întreprinderii
şi/sau unităţii [art.9 alin.(2) Legea 319/2006].

Moduri de organizare:
 prin asumarea de către angajator a atribuţiilor în domeniu;
 prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se
ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie;
 prin înfiinţarea unui serviciu intern de prevenire şi
protecţie;
 prin apelarea la servicii externe de prevenire şi protecţie.

I. Asumarea de către angajator a atribuţiilor în domeniul SSM

a) întreprinderea are până la 9 angajaţi inclusiv;
activităţile desfăşurate în cadrul întreprinderii nu fac parte
dintre cele prevăzute în Anexa 5 a H.G. nr. 1425/2006 (activităţi
industriale cu riscuri specifice);
 angajatorul îşi desfăşoară activitatea profesională în mod
efectiv şi cu regularitate în cadrul întreprinderii;
 angajatorul îndeplineşte cerinţele minime de pregătire în
domeniul SSM.
- curs în domeniul SSM, cu o durată de cel puţin 40 de ore, efectuat de furnizori de formare
profesională autorizaţi în domeniu.

I. Asumarea de către angajator a atribuţiilor în domeniul SSM

b) întreprinderea are între 10 şi 49 angajaţi
inclusiv
activităţile desfăşurate în cadrul întreprinderii nu fac parte
dintre cele prevăzute în Anexa 5 a H.G. nr. 1425/2006 (activităţi
industriale cu riscuri specifice);
 angajatorul îşi desfăşoară activitatea profesională în mod
efectiv şi cu regularitate în cadrul întreprinderii;
 angajatorul îndeplineşte cerinţele minime de pregătire în
domeniul SSM.
 riscurile identificate în cadrul întreprinderii nu pot genera
accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile
(deces sau invaliditate).
II. Desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de

activităţile de prevenire şi protecţie
a) În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute pentru ca
angajatorul să-şi poată asuma activitatea de prevenire şi protecţie,
el trebuie să desemneze unul sau mai mulţi lucrători (lucrători
desemnaţi) pentru a se ocupa de aceste activităţi sau poate
organiza serviciul intern de prevenire şi protecţie şi/sau să apeleze
la servicii externe.
b) În cazul întreprinderilor cu un număr de salariaţi cuprins între

50 şi 149, angajatorul trebuie să desemneze unul sau mai mulţi
lucrători sau să organizeze serviciu intern de prevenire şi
protecţie pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi
protecţie.
II. Desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de

activităţile de prevenire şi protecţie
Lucrătorul desemnat (inspector de SSM) trebuie să
îndeplinească cerinţele minime de pregătire în domeniul SSM
corespunzătoare cel puţin nivelului mediu.
 studii în învăţământul liceal filiera teoretică în profil real sau filiera
tehnologică în profil tehnic ;
 curs în domeniul SSM, cu o durată de cel puţin 80 de ore, organizat de

furnizori de formare profesională autorizaţi potrivit legii.
Inspectorul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să aibă, în principal, atribuţii

privind securitatea şi sănătatea în muncă şi, cel mult, atribuţii complementare cum
ar fi: prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului.
III. Servicii de prevenire şi protecţie
a) Serviciul intern de prevenire şi protecţie

- totalitatea resurselor materiale şi umane alocate
pentru efectuarea activităţilor de prevenire şi
protecţie în întreprindere şi/sau unitate.
b) Servicii externe
- persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/ unităţii,
abilitate să presteze servicii de protecţie şi prevenire în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă.

III. Serviciul intern de prevenire şi protecţie

Se organizează Serviciu intern de prevenire şi protecţie:
a) - în întreprinderea cu un număr cuprins între 50 şi 149 lucrători
în cazul în care desfăşoară activităţi dintre cele prevăzute în
Anexa nr. 5 a Normelor metodologice ale Legii nr. 319/2006;
b) obligatoriu în întreprinderile cu un număr
mai mare de 150 lucrători.
Dacă lucrătorii desemnaţi/serviciul intern de prevenire şi protecţie nu

au capacităţile şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor
activităţilor, angajatorul trebuie să apeleze la unul sau mai multe
servicii externe.
Serviciul intern de prevenire şi protecţie trebuie să fie format din

lucrători care îndeplinesc cerinţele minime de pregătire în domeniul
SSM aferente nivelului mediu şi/sau superior şi, după caz, din alţi
lucrători care pot desfăşura activităţi auxiliare.
Conducătorul serviciului intern de prevenire şi protecţie trebuie să
corespunzătoare nivelului superior.
Condiţiile minime de pregătire corespunzătoare nivelului superior sunt:

- studii superioare tehnice;
- curs în domeniul SSM, cu o durată de cel puţin 80 de ore;
- curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durată de cel puţin 180 de
ore.
Serviciul intern de prevenire şi protecţie se organizează

în subordinea directă a angajatorului, ca o structură
distinctă.

TEST !!!
Serviciul intern de prevenire şi protecţie se

organizează în subordinea:
a) directorului tehnic;
b) directorului de resurse umane;
c) angajatorului (directorului general);
d) nu are importanţă, legea prevede doar că trebuie
să existe.
Încercuiţi răspunsul corect

IV. Servicii externe de prevenire şi protecţie
Externalizarea activităţilor de prevenire şi protecţie.

Indiferent de mărimea întreprinderii, atunci când nu poate
asigura rezolvarea problemelor de SSM prin metode care ţin de
capacităţile şi aptitudinile propriilor lucrători, angajatorul trebuie
să apeleze la competenţe (persoane sau servicii) exterioare.
Mijloacele proprii de prevenire şi

protecţie au prioritate în faţa serviciilor
externe, la care se apelează doar atunci
când nu se găsesc aptitudini şi capacităţi
necesare interne.

Serviciul extern de prevenire şi protecţie asigură, pe bază de contract,
activităţi de prevenire şi protecţie în domeniul SSM.
Contractul încheiat între angajator şi serviciul extern de prevenire şi
protecţie trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
 activităţile de prevenire şi protecţie care vor fi

desfăşurate de către serviciul extern de prevenire şi
protecţie;
 modul de colaborare cu lucrătorii desemnaţi/
serviciul intern de prevenire şi protecţie şi/sau cu
alte servicii externe de prevenire şi protecţie;
 clauze privind soluţionarea litigiilor apărute
între părţi.

 Pentru a asigura eficienţa serviciului extern de prevenire
şi protecţie angajatorul trebuie să permită accesul acestuia
la toate informaţiile necesare desfăşurării activităţii.
 Angajatorul trebuie să asigure realizarea unei strânse
colaborări între serviciul extern de prevenire şi protecţie şi
lucrătorii desemnaţi, sau după caz, serviciul intern.

Cerinţe legale privind serviciile externe:

 să dispună de personal cu capacitate profesională adecvată şi de
mijloacele materiale necesare pentru a-şi desfăşura activitatea;
 să fie abilitate de Comisia de abilitare a serviciilor externe de
prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter
tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă. (ITM)
Serviciul extern trebuie să aibă un Certificat de abilitare care îi conferă

dreptul de a efectua activităţi de prevenire şi protecţie.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească personalul din cadrul

serviciilor externe de prevenire şi protecţie sunt:
serviciul extern de prevenire şi protecţie trebuie să fie format din
lucrători care îndeplinesc cerinţele minime de pregătire în domeniul
SSM corespunzătoare nivelului mediu şi/sau superior, şi după caz, alţi
lucrători care pot desfăşura activităţi auxiliare;
conducătorul serviciului extern de prevenire şi protecţie trebuie să
corespunzătoare nivelului superior.

ANEXA 5 la normele metodologice
ACTIVITĂŢI INDUSTRIALE
1. Activităţi cu risc potenţial de expunere la radiaţii ionizante

2. Activităţi cu risc potenţial de expunere la agenţi toxici şi foarte
toxici, în special cele cu risc de expunere la agenţi cancerigeni,
mutageni şi alţi agenţi care periclitează reproducerea
3. Activităţi în care sunt implicate substanţe periculoase, potrivit
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul
asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe
periculoase, cu modificările ulterioare
4. Activităţi cu risc de expunere la grupa 3 şi 4 de agenţi biologici
5. Activităţi de fabricare, manipulare şi utilizare de explozivi,
inclusiv articole pirotehnice şi alte produse care conţin materii
explozive
6. Activităţi specifice exploatărilor miniere de suprafaţă şi de

subteran
7. Activităţi specifice de foraj terestru şi de pe platforme
maritime
8. Activităţi care se desfăşoară sub apă
9. Activităţi în construcţii civile, excavaţii, lucrări de puţuri,
terasamente subterane şi tuneluri, care implică risc de surpare sau
risc de cădere de la înălţime
10. Activităţi în industria metalurgică şi activităţi de construcţii
navale
11. Producerea gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate şi
utilizarea masivă a acestora
12. Activităţi care produc concentraţii ridicate de praf de siliciu
13. Activităţi care implică riscuri electrice la înaltă tensiune

14. Activităţi de producere a băuturilor distilate şi a substanţelor
inflamabile
15. Activităţi de pază şi protecţie
16. Activităţi în care lucrătorii pot fi expuşi unui potenţial risc
datorat atmosferelor explozive, aşa cum sunt reglementate de
Hotărârea Guvernului nr. 1.058/2006 privind cerinţele minime
pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor
care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive

V. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă
1) Se constituie în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de

lucrători;
2) Inspectorul de muncă poate impune constituirea comitetului de
securitate şi sănătate în muncă în unităţile cu un număr mai
mic de 50 de lucrători în funcţie de natura activităţii şi de
riscurile identificate.
3) În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate
teritorial, se pot înfiinţa mai multe comitete de securitate şi
sănătate în muncă; numărul acestora se stabileşte prin
contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul
intern ori regulamentul de organizare şi funcţionare.


Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din
următorii membri:
a) angajator sau reprezentantul său legal;
b) reprezentanţi ai angajatorului cu atribuţii de securitate şi
sănătate în muncă;
c) reprezentanţi ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;
d) medicul de medicină a muncii.
Numărul reprezentanţilor lucrătorilor este egal cu

numărul format din angajator sau reprezentantul
său legal şi reprezentanţii angajatorului.

 Lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de
prevenire şi protecţie este secretarul comitetului de securitate şi
sănătate în muncă.
 Angajatorul sau reprezentantul său legal este preşedintele
comitetului de securitate şi sănătate în muncă.
 Reprezentanţii lucrătorilor în comitetul de securitate şi sănătate
în muncă vor fi aleşi pe o perioadă de 2 ani.
 Modalitatea de desemnare a reprezentanţilor lucrătorilor în
comitetele de securitate şi sănătate în muncă va fi stabilită prin
contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau
regulamentul de organizare şi funcţionare.
 Reprezentanţii lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate

în muncă vor fi desemnaţi de către lucrători dintre reprezentanţii
lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor.
 Numărul minim al reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de
securitate şi sănătate în muncă se stabileşte în funcţie de numărul
total al lucrătorilor din organizaţie.
 Angajatorul are obligaţia să acorde fiecărui reprezentant al
lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă timpul
necesar exercitării atribuţiilor specifice.
 Timpul alocat acestei activităţi va fi considerat timp de muncă.
 Comitetul de securitate şi sănătate în muncă funcţionează în

baza regulamentului de funcţionare propriu.
 Angajatorul are obligaţia să asigure întrunirea comitetului de
securitate şi sănătate în muncă cel puţin o dată pe trimestru şi ori
de câte ori este necesar.
 Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal întrunit
dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul
membrilor săi.

Adrese utile în Internet
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

http://www.mmuncii.ro
Ministerul Sănătăţii
http://www.ms.ro
Inspecţia Muncii
http://www.inspectmun.ro
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii
www.protectiamuncii.ro
Institutul National de Securitate Minieră şi Protectie Antiexplozivă
http://www.insemex-petrosani.go.ro/
Legislaţie europeană tradusă în limba română
http://www.ier.ro http:// www.infoeuropa.ro
Legislaţia Uniunii Europene
http://europa.eu

Fiind un important factor de creştere
economică, securitatea şi sănătatea în muncă
reprezintă o cerinţă de egală importanţă şi în
deplină concordanţă cu obiectivele orientate
spre profit şi calitate ale organizaţiilor.
Mihai Octavian Vînturache

mihai_vint@yahoo.com

C - Org Activ PP-1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C - Org Activ PP-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE

Dr. ing. Elena - Monica Toaje

Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 1

+ UN NOU CONCEPT EUROPEAN

Sănătate în muncă (Directiva Cadru 89/391/CEE)

Health and safety at work

Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 2

Securitatea în muncă reprezintă ansamblul de tehnici şi procedee

Securitate şi sănătate în muncă

aaaaaaaaaaparticipante la procesul de muncă

Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 4

 Eliminarea tuturor accidentelor şi îmbolnăvirilor

Prevenirea - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute

Acţiunea preventivă vizează eliminarea relaţiei:

Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 5

 Eliminarea tuturor accidentelor şi îmbolnăvirilor

Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 6

1. Securitatea în muncă este o condiţie la angajare.

2. Toate accidentele de muncă se pot evita.

3. Integritatea nu trebuie afectată în nici un caz.

4. Securitatea în muncă începe şi se termină cu instruire.

5. Toate evenimentele trebuie raportate.

6. Securitatea în muncă presupune implicarea tuturor.

Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 7

 12 iunie 1989 - Directiva Cadru

Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 8

Principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru:

[Preluate prin art.7 alin.(3) din Legea 319/2006]

Alăturat sunt prezentate câteva din principiile generale de

1) prevenirea apariţiei riscurilor profesionale,

Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 10

accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia

[Legea nr. 319/2006; H.G. nr. 1425/2006 ]

boală legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii

Accidentul de muncă este definit ca vătămarea violentă a

Încercuiţi răspunsul corect

Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 13

a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere

f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul

Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 15

i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice

l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane

Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 17

o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum

Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 18

În situaţiile menţionate la alin. (1) lit. g), h), i) şi l), deplasarea

Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 19

Prevenirea expunerii lucrătorilor la riscuri:

Orice situaţie din mediul de muncă în

Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea

Lucrători desemnaţi pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi

Reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul

Obligaţiile lucrătorilor în domeniul SSM

Angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:

 asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;

Autor: Monica Toaje, Mihai Vinturache 24

Obligaţiile angajatorilor privind prevenirea şi protecţia

Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea

Dacă apelează la servicii externe, nu este exonerat

 Să ia măsuri pentru informarea şi instruirea lucrătorilor.

 Să asigure cadrul organizatoric şi mijloacele necesare SSM.

Lucrătorii desemnaţi de angajator pentru a se ocupa de activităţile de

- de a nu fi prejudiciaţi ca urmare a activităţii lor de protecţie şi a