MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI şi EGALITĂŢII de ŞANSE

INSPECŢIA MUNCII BUCUREŞTI

CENTRUL de PREGĂTIRE şi PERFECŢIONARE PROFESIONALĂ BOTOŞANI
CURS DE SECURITATE şi SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

LUCRARE DE ABSOLVIRE

TEMĂ: ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PREVENIRE ŞI

PROTECŢIE LA NIVELUL SOCIETĂŢII

CURSANT: ZAHARIUC NECULAI

Perioada de desfăşurare a cursului : 08.10.2007 – 26.10.2007

1
 ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PREVENIRE ŞI
PROTECŢIE LA NIVELUL SOCIETĂŢII

Aspectele economice ale sănătăţii şi securităţii muncii

Îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă prezintă importanţă nu numai

din punctul de vedere uman, pentru a reduce suferinţele lucrătorilor, dar, de
asemenea şi ca un mod de a asigura succesul şi durabilitatea întreprinderilor,
printr-o dezvoltare economică mai bună pe termen lung.

Un mediu de muncă de calitate înseamnă o afacere bună

Deşi se depun eforturi considerabile, numărul accidentelor de muncă şi al

bolilor profesionale rămâne ridicat, iar costurile pe care acestea le implică pentru
societate, întreprinderi şi persoane este inacceptabil.
Accidentele de muncă pot avea un impact financiar major, în special pentru
întreprinderile mici. Unele costuri sunt evidente, de exemplu pierderile de producţie
şi venituri, sau numărul de zile de lucru pierdute prin concedii medicale şi pot fi
exprimate cu uşurinţă în termeni financiari. Cu toate acestea, o mare parte a
consecinţelor accidentelor de muncă pe plan economic nu sunt vizibile imediat sau
nu pot fi uşor cuantificate.
Întreprinderile trebuie să cunoască nu numai aspectele legate de costurile pe
care le implică accidentele de muncă, dar şi pe cele referitoare la beneficiile pe cere
le poate aduce un management adecvat al securităţii şi sănătăţii în muncă. Studiile
au arătat clar că un management eficient al securităţii şi sănătăţii în muncă este
strâns legat de profitabilitate şi excelenţă în afaceri. Există un raport direct între un
mediu de muncă bun şi o bună performanţă a întreprinderii. Studiile de caz, au
arătat că investiţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă contribuie la
îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor.

Ce beneficii poate aduce asigurarea unor bune condiţii de securitate şi

sănătate în muncă?

• Lucrătorii sănătoşi sunt mai productivi şi obţin produse de calitate superioară;

• Un număr mai mic de accidente şi îmbolnăviri contribuie la reducerea
absenteismului. Cu alte cuvinte, la costuri mai mici şi cu reducerea întreruperilor
procesului de producţie;
• Un echipament şi un mediu de muncă optimizate în funcţie de nevoile procesului
de muncă şi menţinute în bună stare, contribuie la o mai bună productivitate şi
calitate, precum şi la reducerea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor;
• Mai puţine accidente şi îmbolnăviri înseamnă mai puţine daune şi mai puţine
riscuri în termeni de responsabilitate.

2
 OBLIGATIVITATEA ÎNFIINŢĂRII SERVICIILOR SPECIALIZATE DE
PREVENIRE ŞI PROTECŢIE LA NIVELUL SOCIETĂŢII

Legea nr.319 din 14 iulie 2006 aprobată de Parlamentul României

numită Legea securităţii şi sănătăţii în muncă publicată îin Monitorul Oficial, Partea
I nr. 646 din 26/07/2006 şi care a intrat îin vigoare: 01/10/2006 prevede printre
altele organizarea la nivelul întreprinderilor şi/sau unităţilor a serviciilor
specializate de prevenire şi protecţie la art. 8, după cum arăt mai jos:

Art. 8. -(1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute la art. 6 şi 7, angajatorul

desemnează unul sau mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de activităţile de
protecţie şi de activităţile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere
şi/sau unitate, denumiţi în continuare lucrători desemnaţi.
Lucrătorii desemnaţi nu trebuie să fie prejudiciaţi ca urmare a activităţii lor
de protecţie şi a celei de prevenire a riscurilor profesionale.
Lucrătorii desemnaţi trebuie să dispună de timpul necesar pentru a-şi
putea îndeplini obligaţiile ce le revin prin prezenta lege.
Dacă în întreprindere şi/sau unitate nu se pot organiza activităţile de
prevenire şi cele de protecţie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie
să recurgă la servicii externe.
În toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activităţilor de
prevenire şi a celor de protecţie, ţinând seama de mărimea întreprinderii
şi/sau unităţii şi/sau de riscurile la care sunt expuşi lucrătorii, precum şi de
distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii, se impune ca:
-lucrătorii desemnaţi să aibă capacitatea necesară şi să dispună de mijloacele
adecvate;
-serviciile externe să aibă aptitudinile necesare şi să dispună de mijloace
personale şi profesionale adecvate;
-lucrătorii desemnaţi şi serviciile externe să fie în număr suficient.
Prevenirea riscurilor, precum şi protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor
trebuie să fie asigurate de unul sau mai mulţi lucrători, de un serviciu ori de
servicii distincte din interiorul sau din exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii.
-Lucrătorul/lucrătorii şi/sau serviciul/serviciile trebuie să colaboreze între ei
ori de câte ori este necesar.
În cazul microîntreprinderilor şi al întreprinderilor mici, în care se desfăşoară
activităţi fără riscuri deosebite, angajatorul îşi poate asuma atribuţiile din domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă pentru realizarea măsurilor prevăzute de prezenta
lege, dacă are capacitatea necesară în domeniu.

Comitetul de securitate şi sănătate în munca se constituie în unităţile care

au un număr de cel puţin 50 de lucrători, inclusiv cu capital străin, care desfăşoară
activităţi pe teritoriul României.

Inspectorul de munca poate impune constituirea comitetului de securitate şi

sănătate în munca în unităţile cu un număr mai mic de 50 de lucrători în funcţie
de natura activităţii şi de riscurile identificate.
În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial, se pot
infiinta mai multe comitete de securitate şi sănătate în munca; numărul acestora se
stabileşte prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern
ori regulamentul de organizare şi funcţionare.
3
 Comitetul de securitate şi sănătate în munca se constituie şi în cazul
activităţilor care se desfăşoară temporar, respectiv cu o durata mai mare de 3 luni.
În unităţile care au mai puţin de 50 de lucrători, atribuţiile comitetului de
securitate şi sănătate în munca revin reprezentanţilor lucrătorilor, cu raspunderi
specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
Comitetul de securitate şi sănătate în munca este constituit din
reprezentanţii lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor, pe de o parte, şi angajator sau reprezentantul sau legal
şi/sau reprezentanţii săi în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor şi
medicul de medicina muncii, pe de alta parte.
Lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire şi
protecţie este secretarul comitetului de securitate şi sănătate în munca.
Reprezentanţii lucrătorilor în comitetul de securitate şi sănătate în munca vor
fi aleşi pe o perioada de 2 ani.
În cazul în care unul sau mai mulţi reprezentanţi ai lucrătorilor cu
raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor se retrag din
comitetul de securitate şi sănătate în munca, aceştia vor fi înlocuiţi imediat prin alţi
reprezentanţi aleşi.
Modalitatea de desemnare a reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de
securitate şi sănătate în munca va fi stabilită prin contractul colectiv de munca,
regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare.
Reprezentanţii lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în munca
vor fi desemnaţi de către lucrători dintre reprezentanţii lucrătorilor cu raspunderi
specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, după cum urmează:
a) de la 50 la 100 de lucrători - 2 reprezentanţi;
b) de la 101 la 500 de lucrători - 3 reprezentanţi;
c) de la 501 la 1.000 de lucrători - 4 reprezentanţi;
d) de la 1.001 la 2.000 de lucrători - 5 reprezentanţi;
e) de la 2.001 la 3.000 de lucrători - 6 reprezentanţi;
f) de la 3.001 la 4.000 de lucrători - 7 reprezentanţi;
g) peste 4.000 de lucrători - 8 reprezentanţi.
Angajatorul are obligaţia sa acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor în
comitetele de securitate şi sănătate în munca timpul necesar exercitării atribuţiilor
specifice.
Timpul alocat acestei activităţi va fi considerat timp de munca şi va fi de cel
puţin:
a) 2 ore pe luna în unităţile având un efectiv de pana la 99 de lucrători;
b) 5 ore pe luna în unităţile având un efectiv între 100 şi 299 de lucrători;
c) 10 ore pe luna în unităţile având un efectiv între 300 şi 499 de lucrători;
d) 15 ore pe luna în unităţile având un efectiv între 500 şi 1.499 de lucrători;
e) 20 de ore pe luna în unităţile având un efectiv de 1.500 de lucrători şi peste.
Instruirea necesară exercitării rolului de membru în comitetul de securitate şi
sănătate în munca trebuie sa se realizeze în timpul programului de lucru şi pe
cheltuiala unităţii.

Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în munca

Pentru realizarea informării, consultării şi participării lucrătorilor, în

conformitate cu art. 16, 17 şi 18 din legea 319/2006, comitetul de securitate şi
sănătate în munca are cel puţin următoarele atribuţii:

4
 a) analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în munca
şi planul de prevenire şi protecţie, conform regulamentului intern sau
regulamentului de organizare şi funcţionare;
b) urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea
mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de
vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de munca;
c) analizează introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în
considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii, lucrătorilor, şi face
propuneri în situaţia constatării anumitor deficiente;
d) analizează alegerea, cumpărarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de
munca, a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală;
e) analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de
prevenire şi protecţie, precum şi menţinerea sau, dacă este cazul, înlocuirea
acestuia;
f) propune măsuri de amenajare a locurilor de munca, ţinând seama de prezenta
grupurilor sensibile la riscuri specifice;
g) analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de munca şi modul
în care isi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern;
h) urmăreşte modul în care se aplica şi se respecta reglementările legale privind
securitatea şi sănătatea în munca, măsurile dispuse de inspectorul de munca şi
inspectorii sanitari;
i) analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de munca şi
a imbolnavirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de munca
şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie;
j) analizează cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor
profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în
completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;
k) efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor
de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute;
l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate şi sănătate în
munca de către conducătorul unităţii cel puţin o data pe an, cu privire la situaţia
securităţii şi sănătăţii în munca, la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienta
acestora în anul încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi
protecţie ce se va realiza în anul următor.

Obligaţiile angajatorului referitoare la comitetul de

securitate şi sănătate în munca

Angajatorul trebuie sa furnizeze comitetului de securitate şi sănătate în

munca toate informaţiile necesare, pentru ca membrii acestuia sa isi poată da
avizul în cunostinta de cauza.
Angajatorul trebuie sa prezinte, cel puţin o data pe an, comitetului de
securitate şi sănătate în munca un raport scris care va cuprinde situaţia securităţii
şi sănătăţii în munca, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienta acestora în anul
încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor
realiza în anul următor.
Angajatorul trebuie sa transmită raportul, avizat de membrii comitetului de
securitate şi sănătate în munca, în termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de
munca.
Angajatorul trebuie sa supună analizei comitetului de securitate şi sănătate
în munca documentaţia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munca, ale

5
echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală, în vederea selectionarii
echipamentelor optime.
Angajatorul trebuie sa informeze comitetul de securitate şi sănătate în munca
cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate, măsurile de
prevenire şi protecţie atât la nivel de unitate, cat şi la nivel de loc de munca şi tipuri
de posturi de lucru, măsurile de prim ajutor, de prevenire şi stingere a incendiilor şi
evacuare a lucrătorilor.
Angajatorul comunica comitetului de securitate şi sănătate în munca punctul
sau de vedere sau, dacă este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului
intern sau extern de prevenire şi protecţie, asupra plangerilor lucrătorilor privind
condiţiile de munca şi modul în care serviciul intern sau extern de prevenire şi
protecţie isi îndeplineşte atribuţiile.
În cazul în care angajatorul nu ia în considerare propunerile comitetului de
securitate şi sănătate în munca, trebuie sa motiveze decizia sa în fata comitetului;
motivatia va fi consemnată în procesul-verbal.

OBLIGAŢIILE ANGAJATORILOR

Legea 319/2006, a securitatii si sanatatii in munca, intrata in vigoare pe

01.10.2006, prevede ca angajatorul are “obligatia sa asigure securitatea si
sanatatea lucratorilor” si “ cadrul organizatoric si mijloacele necesare securitatii si
sanatatii in munca” fara sa comporte “obligatie financiara pentru lucratori”(art.6,
art.7 al.(1), lit.d al.(6)).
Lucratorii desemnati de angajator prin decizie trebuie sa aiba nivel mediu
sau superior de pregatire in domeniu securitatii muncii - curs in domeniul
securitatii si sanatatii in munca cu o durata de minim 80 de ore, atestate de
certificate de absolvire (art.20 – 22 din H.G.1425/2006, Norme Metodologice ale
Legii 319/2006, art.49, art.50 din Legea 319/2006).
Angajatorul poate efectua activitatea de securitate si sanatate in munca daca
are cel putin nivel de baza de pregatire(curs de minim 40 de ore) si activitatea
desfasurata nu este cuprinsa in anexa 5 la HG 1425/2006(art.16 si 17 din HG
1425/2006). Angajatorul consulta reprezentantii lucratorilor in probleme referitoare
la securitatea si sanatatea in munca (art.18 al.1 din Legea 319/2006).
Reprezentantii lucratorilor au dreptul la o instruire corespunzatore in
domeniul securitatii muncii, cel putin nivel de baza (curs de minim 40 de ore) fara
implicarea financiara a acestora. (art.20 al.4, art.21 al.1 din Legea 319/2006,
art.55, art.49 din HG 1425/2006).
Serviciile interne si externe de prevenire si protectie trebuie sa fie formate din
lucratori care indeplinesc cerintele de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii
corespunzator nivelului mediu si/sau superior- curs in domeniul securitatii si
sanatatii in munca cu o durata de minim 80 de ore, atestate de certificate de
absolvire(HG 1425/2006, art.23; 32; 49; 50).
Comisia de cercetare a evenimentului numita prin decizie de
angajator,trebuiesa fie compusa din cel puţin 3 persoane, una dintre acestea
trebuie sa fie lucrator desemnat, reprezentant al serviciului intern sau reprezentant
al serviciului extern, cu pregătire de nivel superior de pregatire in domeniul ssm.
(art.116 dinHG 1425/2006).
Nerespectarea obligatiilor aratate mai sus poate duce la scaderea
productivitatii muncii, producerea de accidente de munca, amenzi
contraventionale,etc.
ATENTIE : ART. 51 din HG 1425/2006 prevede :

6
 Cursurile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se efectuează de
către furnizori autorizaţi de formare profesională pentru adulti, conform
prevederilor art.18 - 27 din Ordonanţa Guvernului nr.129/2000 privind
formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr.375/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Angajatorul trebuie sa elaboreze si sa faca cunoscuta angajatilor sai politica
proprie de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Referitor la obligatiile angajatorilor privind organizarea protectiei muncii
putem sa enumeram urmatoarele:

 sa adopte, din faza de cercetare, proiectare, executie a constructiilor si

echipamentelor solutii conforme normelor de protectie a muncii, standardelor de
securitate a muncii si reglementarilor specifice, prin a caror aplicare sa fie eliminate
sau reduse la minimum riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala a
angajatilor;
 sa asigure evaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea angajatilor
în vederea stabilirii masurilor de prevenire;
 sa dispuna evaluarea riscului de accidentare si imbolnavire profesionala
pentru toate locurile de munca, inclusiv pentru acele grupuri de angajati care sunt
expusi la riscuri particulare;
 sa sigure o imbunatatire a masurilor de protectie a angajatilor si sa fie
integrate in toate activitatile unitatii respective, la toate nivelurile ierarhice;
 sa stabileasca masurile tehnice si organizatorice de protectie a muncii,
corespunzator conditiilor de munca si factorilor de risc evaluati la locurile de
munca, pentru asigurarea sanatatii si securitatii angajatilor;
 sa stabileasca in fisa postului atributiile si raspunderea angajatilor si a
celorlalti participanti la procesul de munca in domeniul protectiei muncii,
corespunzator functiilor exercitate;
 sa elaboreze instructiuni proprii de securitate a muncii, care sa detalieze si sa
particularizeze prezentele norme si normele specifice de securitate a muncii, in
raport cu activitatea care se desfasoara;
 sa asigure si sa controleze, prin personal propriu sau prin personal extern
abilitat, cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatii a masurilor tehnice si
organizatorice stabilite, precum si a prevederilor legale in domeniul protectiei
muncii;
 sa ia in considerare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca
capacitatea angajatilor de a executa sarcinile de munca repartizate;
 sa asigure, pentru angajatii avand o relatie de munca cu durata determinata
sau cu caracter interimar, acelasi nivel de protectie de care beneficiaza ceilalti
angajati ai unitatii;
 sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si educarii
angajatilor:afise, filme, carti, brosuri, pliante,acte normative, manuale, teste, fise
tehnice de securitate etc.;
 sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii, asupra riscurilor
la care aceasta va fi expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor tehnice
si organizatorice de prevenire necesare, inclusiv cele referitoare la primul ajutor,
prevenirea si stingerea incendiilor si evacuarea personalului in caz de pericol
iminent;
 sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si a verificarii
aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinilor de munca pe care urmeaza sa
le execute;

7
  sa se asigure ca sunt consultati angajatii si/sau reprezentantii lor in
problemele referitoare la masurile si consecintele privind securitatea si sanatatea in
munca la introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentului tehnic,
imbunatatirea conditiilor si a mediului de munca, la desemnarea persoanelor cu
atributii specifice sau la angajarea, cand este cazul, a institutiilor specializate sau
persoanelor juridice si fizice abilitate pentru a presta servicii in domeniul protectiei
muncii, la desemnarea persoanelor cu atributii privind primul ajutor, prevenirea si
stingerea incendiilor, evacuarea angajatilor, precum si la modul de desfasurare a
activitatii de prevenire si protectie impotriva riscurilor profesionale, inclusiv a celei
de instruire in domeniu;
 sa ia masuri corespunzatoare pentru ca numai angajatii care au fost instruiti
adecvat sa poata avea acces la locurile de munca unde exista riscuri pentru
sanatatea si securitatea acestora;
 sa asigure periodic sau ori de cate ori este cazul, verificarea incadrarii
nivelului noxelor in limitele admise, prin masuratori efectuate de catre organisme
abilitate sau laboratoare proprii abilitate;
 sa stabileasca si sa tina evidenta locurilor de munca cu pericol deosebit si sa
identifice locurile de munca unde pot aparea stari de pericol iminent;
 sa comunice, cerceteze, inregistreze, declare si sa tina evidenta accidentelor
de munca, a bolilor profesionale, a accidentelor tehnice si a avariilor;
 sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor
de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare,
retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in procesele tehnologice.

OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR

Referitor la obligatiile lucrătorilor privind organizarea protectiei muncii putem

sa enumeram urmatoarele:

 sa-si insuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectie a muncii

si masurile de aplicare a acestora;
 sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericole de
accidentare sau imbolnavire profesionala persoana proprie sau alti angajati;
 sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericole de
accidentare sau imbolnavire profesionala persoana proprie sau alti angajati;
 sa-si insuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectie a muncii
si masurile de aplicare a acestora;
 sa utilizeze corect echipamentele tehnice, substantele periculoase si celelalte
mijloace de productie;
 sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate a echipamentelor tehnice si ale cladirilor, precum si sa
utilizeze corect aceste dispozitive;
 sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune
tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire
profesionala;
 sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca in cel mai scurt
timp posibil accidentele de munca suferite de persoana proprie sau de alti angajati;
 sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui
accident si sa informeze de indata conducatorul locului de munca;

8
  sa refuze imediat executarea unei sarcini de munca daca aceasta ar pune in
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala persoana sa sau a celorlalti
participanti la procesul de productie;
 sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator
scopului pentru care a fost acordat;
 sa coopereze cu angajatorulsi/sau cu angajatii cu atributii specifice in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, atata timp cat este necesar, pentru a da
angajatorului posibilitatea sa se asigure ca toate conditiile de munca sunt
corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru securitate si sanatate la locul sau de
munca;
 sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, atata timp cat este necesar, pentru
realizarea oricarei sarcini sau cerinte impuse de autoritatea competenta pentru
prevenirea accidentelor si bolilor profesionale.

OBLIGAŢII ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

1.Efectuarea instructajului introductiv general la angajarea personalului.

2.Verificarea cunostintelor la angajare, dupa efectuarea instructajului introductiv
general.
3.Asistarea efectuarii instructajelor de catre conducatorul direct la locul de munca.
4.Asistarea efectuarii instructajelor periodice si verificarea prin sondaj la cel putin 3
luni.
5.Intocmirea/reactualizarea tematicilor cadru de instruire pentru instructajul
introductiv general.
6.Asistarea privind intocmirea/completarea/reactualizarea tematicilor cadru de
instruire pentru instructajele la locul de munca.
7.Asistarea privind întocmirea/completarea/reactualizarea tematicilor cadru de
instruire pentru instructajele periodice.
8.Asistarea privind intocmirea programului de masuri si cheltuieli de protectia
muncii.
9.Cercetarea accidentelor de munca cu ITM potrivit Legii nr. 319/2006.
10.Intocmire fisa de risc de accidente si boli profesionale.
11.Intocmire Normativ intern pentru acordarea EIP si EIL.
12.Controlul locurilor de munca din p.d.v al securitatii si igienei in munca.
13.Indrumarea metodologica a activitatii C.S.S.M. privind:
- organizarea, sarcinile comitetului si membrilor;
- desfasurarea activitatii (plan de masuri, analize si activitate).

OBLIGAŢII ÎN DOMENIUL APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

1.Efectuarea instructajului introductiv general la angajarea personalului.

2.Verificarea cunostintelor la angajare, dupa efectuarea instructajului introductiv
general.
3.Asistarea efectuarii instructajelor la locul de munca.
4.Asistarea efectuarii instructajelor periodice.
5.Intocmirea/reactualizarea tematicilor cadru de instruire pentru instructajul
introductiv general.
6.Asistarea privind intocmirea/reactualizarea tematicilor cadru de instruire pentru
instructajele la locul de munca.
7.Asistarea privind intocmirea/reactualizarea tematicilor cadru de instruire pentru
instructajele periodice.
9
8.Asistarea privind verificarea cunoştinţelor după efectuarea instructajului la locul
de munca.
9.Asistarea privind efectuarea verificării anuale a cunoştinţelor.
10.Asistarea privind întocmirea, la cerere, a tematicilor cadru pentru instructaje
speciale.
11.Organizarea apărării la locurile de munca - plan de evacuare.

ALTE OBLIGAŢII PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

1.Consiliere privind modul de realizare a masurilor dispuse de organele de control

in domeniul p.m. si p.s.i.
2.Consiliere si asistenta de specialitate privind modul de aplicare/adaptare a
masurilor preventive p.m. si p.s.i. la specificul unitatii, conform reglementarilor in
vigoare, cu notificare confidentiala scrisa sau verbala.
3.Informare operativa de specialitate (acte normative, materiale, etc.) in domeniul
p.m. si p.s.i.
4.Organizarea, la cerere, de actiuni de propaganda in domeniul p.m. si p.s.i.
5.Procurarea contra cost, la cerere, a materialelor de propaganda si instructaj in
domeniul p.m. si p.s.i.
6.Consiliere pentru autorizarea / reautorizarea personalului intern conform
reglementarilor in vigoare.

Instruirea la locul de munca

Instruirea la locul de munca se face după instruirea introductiv-generală şi

are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în munca, precum
şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de munca,
post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
Instruirea la locul de munca se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la art. 83,
inclusiv la schimbarea locului de munca în cadrul întreprinderii şi/sau al unităţii.
Instruirea la locul de munca se face de către conducătorul direct al locului de
munca, în grupe de maximum 20 de persoane.
Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de munca.
Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate şi
sănătate în munca, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la
nivelul fiecărui loc de munca, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore şi se stabileşte
prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de munca respectiv,
împreună cu:
a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în
munca; sau
b) lucrătorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire şi protecţie; sau
d) serviciul extern de prevenire şi protecţie.
Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor întocmite de
către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în
munca/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul
extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la
persoana care efectuează instruirea.
Instruirea la locul de munca va cuprinde:
a) informaţii privind riscurile de accidentare şi imbolnavire profesională specifice
locului de munca şi/sau postului de lucru;
10
 b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de munca şi/sau
postul de lucru;
c) măsuri la nivelul locului de munca şi/sau postului de lucru privind acordarea
primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;
d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în munca privind
activităţi specifice ale locului de munca şi/sau postului de lucru;
e) instruirea la locul de munca va include în mod obligatoriu demonstratii
practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura şi exercitii
practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de
alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor.
Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se
face numai după verificarea cunoştinţelor de câte şeful ierarhic superior celui care
a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală.

Instruirea periodică

Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop

reimprospatarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
munca.
Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de munca.
Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni
proprii, în funcţie de condiţiile locului de munca şi/sau postului de lucru, şi nu va
fi mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri
periodice va fi de cel mult 12 luni.
Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care
efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul
desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe de prevenire şi
protecţie, care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmand astfel ca
instruirea a fost facuta corespunzător.
Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstratii
practice.
Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către
angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în
munca/lucrătorul desemnat/serviciul intern de de prevenire şi protecţie/serviciul
extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la
persoana care efectuează instruirea.
Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele
cazuri:
a) când un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în munca
privind activităţi specifice ale locului de munca şi/sau postului de lucru sau ale
instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi
riscuri în unitate;
c) la reluarea activităţii după accident de munca;
d) la executarea unor lucrări speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificări ale
echipamentului existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Durata instruirii periodice nu va fi mai mica de 8 ore şi se stabileşte în
instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de munca respectiv, împreună cu:
11
 a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în
munca; sau
b) lucrătorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de protecţie şi prevenire; sau
d) serviciul extern de protecţie şi prevenire.
Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către
angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în
munca/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul
extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la
persoana care efectuează instruirea.

12
S.C. ………………. S.R.L.

MAGAZIN………………….

APROBAT
ADMINISTRATOR

……………………..

FISA POSTULUI

1. POSTUL:Vânzator
2. S.C._______________ S.R.L.
*PUNCT DE LUCRU:
3. CERINTE:
- Studii medii profil economic si experienta minima 1 (un) an in specialitate,
- Aptitudini de comunicare
- Abilitati de prezentare a produselor
4. RELATII:
a) ierarhice - este subordonat administratorului societăţii

b) functionale - - cu conducerea societatii

ATRIBUTII, LUCRARI, SARCINI RESPONSABILITATI

 Are ca principala sarcina de serviciu vanzarea produselor participand la realizarea planului lunar
de vanzari stabilit de conducerea societăţii
 Trebuie sa aiba o atitudine amabila, civilizata, o tinuta ingrijita si adecvata si sa respecte etica
profesionala in relatia cu clientela
 Trebuie sa cunoasca toate produsele existente la vânzare
 Trebuie sa solicite administratorului si sa detina toate informatiile (pret, conditii de livrare,
componenta, materie prima, finisaje) despre produsele expuse , pe care le prezinta corespunzator
clientilor
 Urmareste finalizarea in bune conditii a comenzilor clientilor
 Verifica existenta in stocuri si/sau grafice de livrare a produselor solicitate de clienti
 Sesizeaza existenta produselor care prezinta defecte sau care au suferit deteriorari datorita
expunerii, cu termen de garanţie expirat etc. si aduce la cunostinta administratorului
 Mentine prezentarea corespunzatoare a produselor in magazin (expunerea pe categorii de produse,
punerea in valoare a produselor, accesul direct al clientului la produse, verifica existenta preturilor
de vanzare pe produse, verifica corespondenta intre etichetele de pret si produsele pe care sunt
expuse)
 Mentine aspectul curat si ordonat al raionului si produselor de care raspunde.
 Completeaza si elibereaza certificatele de garantie pentru produsele vandute, preda cupoanele
sefului de punct de lucru pentru inregistrare si transmitere la fabrici
 Se preocupa in permanenta de ridicarea nivelului sau profesional
 Respecta programul de lucru al magazinului
 Respecta deciziile conducerii firmei si normele interne de lucru
 Pastreaza confidentialitatea asupra informatiilor din firma, nu se implica in activitati concurentiale

13
 Este obligat sa-si insuseasca si sa respecte Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, HG
nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in
munca nr. 319/2006, instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca si masurile de aplicare
a acestora.
 Are obligatia sa-si insuseasca si sa respecte regulile si masurile de aparare in domeniul situatiilor
de urgenta (PSI + protectia civila) conform legislatiei in vigoare, de care a luat cunostinta pe baza
instructajului efectuat de seful de magazin
 Are obligatia sa se prezinte la controalele medicale periodice efectuate de reprezentantii autorizati
in domeniul medicinei muncii
 Are obligatia sa-si desfasoare activitatea in asa fel sa nu expuna la pericol de accidentare sau
imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile
sau omisiunile sale in timpul procesului de munca
 Are obligatia sa aduca la cunostinta sefului direct orice situatie care constituie un pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala si orice accident de munca suferit de propria persoana
sau de alti angajati din colectiv.
 Are obligatia sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul proteciei
muncii.
 Respecta Regulamentul Intern, clauzele contractului colectiv de munca si a contractului individual
de munca.
 Executa si alte sarcini date de administratorul societăţii in limitele aptitudinilor si competentelor
prevazute in prezenta fisa de post.

RESPONSABILITATI:

 Pe timpul desfasurarii activitatii, are obligatia de a-si indeplini intocmai indatoririle, fiind direct
raspunzator pentru neindeplinirea sarcinilor de serviciu ce ii sunt incredintate de catre seful
ierarhic superior, conform cu atributiile definite mai sus.

LIMITARI DE COMPETENTA:

 Se subordoneaza direct administratorului societăţii si il informeaza permanent asupra activitatii

desfasurate in concordanta cu atributiile primite. Nu are drept de semnatura pentru contracte
juridice sau alte acte cu caracter juridic, comercial, financiar.

AVIZAT
Data .......................

Angajator

Am primit un exemplar
Data.............................
Titular post
Nume, prenume
Semnatura.................…

14
DECIZIE LUCRĂTOR DESEMNAT

15