Ministerul Educatiei Si Cercetarii Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi" Iasi

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE

ASACHI” IASI
FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA

MATERIALELOR
DEPARTAMENTUL SECURITATE SI SANATATE IN
MUNCA
CUPRINS
Cap.
1. Introducere
2. Metoda I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor de accidentare si
imbolnavire profesionala
3. Prezentarea lucrării
4. Descrierea Generală a S.C. Diana Forest S.A.
5. Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională la 2 locuri de muncă
5.1. Electrician
5.2 Lacatus mecanic
6. Concluzii
1. INTRODUCERE
PREVEDERILE LEGISLAŢIEI
NAŢIONALE PRIVIND EVALUAREA
RISCURILOR PENTRU
SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA
LUCRĂTORILOR
LEGEA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
ÎN MUNCĂ NR. 319/2006
 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 conţine

următoarele prevederi care vizează evaluarea riscurilor:
 angajatorul are obligaţia:

 „sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de
munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate
si la amenajarea locurilor de munca” (art. 7, alin. 4, lit.
a);
 „ca, ulterior evaluarii [riscurilor] si daca este necesar,

masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de
productie aplicate de catre angajator si asigure
îmbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei
sanatatii lucratorilor si sa fie integrate în ansamblul
activitatilor întreprinderii si/sau unitatii respective si la
toate nivelurile ierarhice” (art. 7, alin. 4, lit. b);
 angajatorul are obligaţia „să realizeze şi să fie în posesia unei

evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă,
inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice” (art. 12,
alin. 1, lit. a).
→ pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi
pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale,
angajatorii au obligaţia „să întocmească un plan de prevenire şi
protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de
altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice
corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii” (art. 13, lit.
b).
H.G. NR. 1425/2006 PENTRU APROBAREA

NORMELOR METODOLOGICE DE APLICARE A
PREVEDERILOR LEGII SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ NR. 319/2006
 H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
319/2006 conţine următoarele articole care vizează evaluarea
riscurilor:
 activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul

întreprinderii şi/sau unităţii sunt următoarele: „identificarea
pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a
sistemului de muncă respectiv executant, sarcină de muncă,
mijloace de muncă/echipamente de muncă şi mediul de muncă pe
locuri de muncă/posturi de lucru” (art. 15, alin. 1, pct. 1);
 „în urma evaluării riscurilor pentru fiecare loc de muncă/post de

lucru se stabilesc măsuri de prevenire şi protecţie, de natură
tehnică, organizatorică, igienico-sanitară şi de altă natură, necesare
pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor” (art. 46, alin.
2); planul de prevenire şi protecţie va fi revizuit ori de câte ori
intervin modificări ale condiţiilor de muncă, respectiv apariţia unor
riscuri noi (art. 46, alin. 1);
 cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă corespunzătoare nivelului superior sunt: „…curs
postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durată de cel puţin 180
ore” (art. 50, alin. 1, lit. c);
 reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă „însoţesc echipa/persoana care
efectuează evaluarea riscurilor” (art. 56, lit. b);
 angajatorul trebuie să informeze comitetul de securitate şi sănătate în

muncă cu privire la „evaluarea riscurilor pentru securitate şi
sănătate, măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivel de unitate,
cât şi la nivel de loc de muncă şi tipuri de posturi de lucru” (art. 71);
 pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care

desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de servicii în
întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar
al serviciilor va sigura instruirea lucrătorilor privind „riscurile
pentru securitate şi sănătate în muncă precum şi măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau
unităţii” (art.82, alin. 2);
 angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţă conducătorilor locurilor de

muncă şi lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în zonele cu risc
ridicat şi specific ( = zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în
care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli
profesionale cu consecinţe grave, ireversibile respectiv, deces sau
invaliditate) măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor (art. 106);
acţiunile pentru realizarea măsurilor stabilite în urma evaluării
riscurilor pentru zonele cu risc ridicat şi specific constituie o
prioritate în cadrul planului de protecţie şi prevenire (art. 107).
PRINCIPIILE ŞI PRACTICA
GENERALĂ A EVALUĂRII
RISCURILOR PROFESIONALE ÎN
UNIUNEA EUROPEANĂ
TERMINOLOGIE
 termenii “pericol” şi “risc” nu au întotdeauna aceeaşi semnificaţie,

nici în legislaţiile statelor membre ale Uniunii Europene, nici în diversele
discipline ştiinţifice;
 definiţiile utilizate sunt următoarele:

 pericol: proprietatea sau capacitatea intrinsecă prin care un element
(de exemplu: materii, materiale, metode şi practici de muncă,
tehnologii) este susceptibil să conducă la materializarea unui
eveniment nedorit;
 risc: probabilitatea ca evenimentul nedorit să se realizeze cu o
anumită gravitate, în condiţii de utilizare şi/sau expunere date;
 evaluarea riscurilor: estimarea (eventual cuantificarea) riscurilor

asociate existenţei condiţiilor de manifestare a pericolului la locul de
muncă, având impact asupra stării de securitate şi sănătate a
muncitorilor.
SCOPUL EVALUĂRII RISCURILOR
 angajatorul are obligaţia generală de a asigura starea de securitate şi de a

proteja sănătatea muncitorilor; evaluarea riscurilor are drept obiectiv
să permită angajatorului adoptarea măsurilor de prevenire/protecţie
adecvate, cu referire la:
 prevenirea riscurilor profesionale;
 formarea muncitorilor;
 informarea muncitorilor;
 implementarea unui sistem de management care să permită aplicarea
efectivă a măsurilor necesare.
 evaluarea riscurilor trebuie să fie structurată astfel încât să permită
muncitorilor şi persoanelor care răspund de protecţia muncii:
 să identifice pericole existente şi să evalueze riscurile asociate acestor
pericole, în vederea stabilirii măsurilor destinate protejării sănătăţii şi
asigurării securităţii muncitorilor, în conformitate cu prescripţiile
legale;
 să evalueze riscurile în scopul selectării optime, în cunoştinţă de
cauză, a echipamentelor, substanţelor sau preparatelor chimice
utilizate, precum şi a amenajării şi a organizării locurilor de muncă;
 să verifice dacă măsurile adoptate sunt adecvate;
 să stabilească atât priorităţile de acţiune, cât şi oportunitatea de a lua
măsuri suplimentare, ca urmare a analizării concluziilor evaluării
riscurilor;
 să confirme angajatorilor, autorităţilor competente, muncitorilor şi/sau
reprezentanţilor acestora că toţi factorii relevanţi, legaţi de procesul
de muncă, au fost luaţi în considerare;
 să vegheze ca măsurile de prevenire/protecţie, considerate necesare şi
adoptate în baza evaluării riscurilor, să contribuie efectiv la
ameliorarea stării de securitate şi sănătate în muncă.
 schema generală a procedurii de evaluare a riscului care include şi

câteva elemente de management al acestuia este următoarea:
1. Stabilirea planului de evaluare a riscurilor profesionale

2. Structurarea evaluării.
Abordarea deciziei privind modul de abordare (geografică, funcţională /axată
pe proces/axată pe flux)
5. Colectarea informaţiilor.
Mediu/sarcini de muncă/persoane expuse/experienţă acumulată
4. Identificarea pericolelor
5. Identificarea persoanelor expuse
6. Identificarea tipurilor de expunere
7. Evaluarea riscurilor.
Probabilitate de producere/gravitatea consecinţelor, în condiţii reale
8. Studiul posibilităţilor de eliminare sau de control a riscurilor
9. Stabilirea priorităţilor de acţiune şi de adoptare a măsurilor de securitate
10. Implementarea şi aplicarea măsurilor de securitate
11. Înregistrarea rezultatelor evaluării.
12. Măsurarea (aprecierea) eficacităţii
15. Controlul (periodic sau în cazul unor modificări în sistem):
 Rezultatele evaluării îşi menţin valabilitatea (nu este necesară nici o altă
acţiune).
 Revizuirea se impune.
14. Urmărirea planului de evaluare a riscurilor.
 Observaţie:
 Conţinutul şi amploarea fiecărei etape depind de situaţia concretă
existentă la locul de muncă analizat (de exemplu, numărul de
muncitori, materialele utilizate, accidentele de muncă şi bolile
profesionale înregistrate, tehnologiile aplicate, caracteristicile locului
de muncă şi riscurile specifice).
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE
EVALUĂRII RISCURILOR
 evaluarea riscurilor reprezintă studiul sistematic al tuturor aspectelor

procesului de muncă susceptibile de a genera evenimente nedorite, al
mijloacelor de eliminare a pericolelor şi al măsurilor de
prevenire/protecţie aplicabile pentru controlul acestor riscuri;
 evaluarea riscurilor trebuie să fie condusă de conducerea la vârf,

care va consulta şi/sau va implica direct toţi factorii afectaţi/interesaţi:
angajator, conducere la vârf, muncitori şi reprezentanţii acestora;
 evaluarea riscurilor comportă următoarele etape:

a. Identificarea pericolelor;
b. Identificarea muncitorilor (sau a altor persoane) care pot fi expuse
la aceste pericole;
c. Estimarea calitativă sau cantitativă a riscurilor;
d. Examinarea posibilităţilor de eliminare a riscurilor;
e. Aprecierea necesităţii de a stopa adoptarea altor măsuri vizând
prevenirea sau reducerea riscurilor.
 evaluarea riscurilor trebuie să vizeze toate locurile de muncă:

 locuri de muncă fixe (de exemplu, birouri, ateliere, şcoli);
 locuri de muncă evolutive (de exemplu, şantiere de construcţii,
docuri, şantiere navale);
 locuri de muncă mobile (de exemplu, locurile de muncă temporare
pentru întreţinerea canalizărilor urbane, vizite de inspecţie).
 evaluarea riscurilor pentru locurile de muncă relativ imuabile

(birouri, ateliere de construcţii sau de confecţii etc.):
 va ţine seama de condiţiile uzuale;
 nu va fi reiterată atunci când locurile de muncă sunt comparabile;
 va lua în considerare necesitatea unei evaluări revizuite sau diferite
atunci când circumstanţele se schimbă, de exemplu, prin introducerea
de echipamente sau tehnologii noi.
 evaluarea riscurilor la locurile de muncă în care circumstanţele şi
condiţiile se modifică implică o abordare care să faciliteze luarea în
considerare a acestor schimbări; riscurile pot fi evaluate de o manieră
generală, astfel încât principiile de eliminare şi control să rămână
valabile, chiar dacă locul de muncă se modifică (principiile de construire
a unor schele de calitate se pot aplica pe toate şantierele de construcţii; în
agricultură se va ţine cont de succesiunea anotimpurilor şi de influenţa ei
asupra muncii în exterior;
 evaluarea riscurilor:
 nu va fi realizată exclusiv de către angajator sau de reprezentanţii

acestuia; la acest demers vor fi asociaţi şi muncitorii sau reprezentaţii
lor, care trebuie consultaţi în timpul procesului de evaluare şi
informaţi cu privire la concluziile obţinute şi măsurile preventive
adoptate;
 va ţine cont de eventuala prezenţă la locurile de muncă a

muncitorilor altor întreprinderi sau a altor categorii de personal;
prin însăşi prezenţa lor, aceştia sunt expuşi riscurilor existente dar, pe
de altă parte, este posibil ca ei să expună unor riscuri noi personalul
permanent;
 va lua în considerare interacţiunile potenţiale dintre activităţile

proprii şi cele ale întreprinderii deservite; angajatorii al căror
personal execută lucrări în alte întreprinderi (de exemplu, lucrări de
montaj, întreţinere, service) trebuie să vegheze la securitatea şi
sănătatea personalului propriu;
 va lua în considerare vizitatorii (studenţi, elevi, public, pacienţi în

spitale etc.), deoarece adesea aceştia nu sunt conştienţi de riscuri şi
ignoră măsurile de protecţie; din acest motiv se recomandă stabilirea
unui regulament destinat vizitatorilor, aceştia urmând să primească un
rezumat vizând măsurile de prevenire şi protecţie ce trebuie urmate.
METODOLOGIA DE EVALUARE A RISCURILOR
 deşi nu există un principiu universal valabil privind metodologia

de evaluare a riscurilor, totuşi două reguli sunt esenţiale în
domeniu:
 evaluarea trebuie astfel structurată încât toate pericolele şi
riscurile potenţiale să fie analizate;
 când un risc a fost identificat, prima întrebare la care trebuie căutat
un răspuns este dacă pericolul asociat nu poate fi eliminat.
 operaţii care pot fi incluse în abordările (sau combinaţiile de

abordări) posibile ale evaluării riscurilor:
 observarea mediului specific locului de muncă;
 determinarea tuturor sarcinilor de muncă specifice locului de
muncă considerat, pentru a exista certitudinea că toate vor fi luate
în considerare în cadrul evaluării;
 analiza riscurilor induse de diferitele sarcini de muncă;
 observarea modului de desfăşurare a proceselor de muncă, pentru a
se verifica conformitatea procedurilor aplicate cu cele stabilite şi
inexistenţa unor riscuri suplimentare;
 analiza modurilor de operare, pentru evaluarea expunerii la
pericol;
 analiza factorilor externi de influenţă;
 analiza detailată a factorilor psihologici, sociali şi fizici
susceptibili să contribuie la starea de stres la locul de muncă,
precum şi interacţiunea acestora cu factorii organizaţionali şi de
mediu;
 analiza dispoziţiilor adoptate în vederea asigurării condiţiilor de
securitate, îndeosebi cu referire la existenţa sistemelor de evaluare
a riscurilor datorate noilor tehnologii şi materiale şi la actualizarea
informaţiilor privind riscurile.
 criterii aplicabile pentru evaluarea riscurilor:

 prescripţii legale;
 norme şi recomandări publicate
 principii de ierarhizare ale măsurilor de prevenire a riscurilor:
→ evitarea riscurilor;
→ înlocuirea elementelor periculoase prin altele nepericuloase sau
mai puţin periculoase;
→ combaterea riscurilor la sursă;
→ acordarea priorităţii măsurilor de protecţie colectivă în raport
cu măsurile de protecţie individuală;
→ luarea în considerare a evoluţiei cunoştinţelor ştiinţifice şi
tehnice;
→ ameliorarea continuă a nivelului de protecţie.
 selectarea modului de abordare a procesului de evaluare depinde

de următoarele elemente:
 natura locului de muncă (de exemplu, permanent sau temporar);
 tipul de proces (de exemplu, operaţii repetitive, procese
variabile/evolutive, lucrări executate în baza unor comenzi);
 particularităţile sarcinii de muncă (de exemplu, sarcini repetitive,
ocazionale, de tipul tratamentelor pe loturi de piese sau aplicarea
sezonieră a pesticidelor, sarcini cu risc major cum ar fi
intervenţiile în sistemele energetice sau penetrarea spaţiilor
izolate);
 complexitatea tehnică a locului de muncă.
 în practică, este deseori utilă conceperea procesului de evaluare ca

un demers structurat pe etape succesive:
 evaluarea globală - constă în efectuarea unui distincţii nete între
riscurile majore, pentru care măsurile de securitate sunt cunoscute
şi aplicate pe scară largă şi riscurile ce necesită o analiză detaliată;
aceasta trebuie:
→ să recenzeze, dacă este posibil, riscurile ce pot fi eliminate;
chiar dacă acest obiectiv este deseori irealizabil, el trebuie
întotdeauna să reprezinte o prioritate;
→ să analizeze riscurile care nu necesită acţiuni noi şi, ca urmare,
fonduri suplimentare (de exemplu, unelte de mână corect
concepute şi utilizate în regim normal);
→ să identifice riscurile în general cunoscute, pentru care măsurile
de securitate sunt nu doar simplu de identificat, ci şi
disponibile;
→ să indice punctele pentru care se impune o evaluare completă,
bazată pe tehnici mai complexe; în fapt acesta înseamnă
ierarhizarea riscurilor.
 evaluarea riscurilor care impune o analiză amănunţită -
această etapă poate implica necesitatea recurgerii la tehnici
complexe de analiză, în funcţie de situaţia concretă.
 dacă evaluarea globală este apreciată ca insuficientă, analiza
suplimentară va include cel puţin următoarele etape:
1. identificarea tuturor pericolelor de la locul de muncă;
2. identificarea tuturor persoanelor ce pot fi expuse pericolelor,
inclusiv a grupelor de muncitori expuse în mod special
3. estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor
preventive efectiv aplicate;
4. adoptarea deciziilor privind noile măsuri aplicabile în scopul
eliminării şi/sau reducerii riscurilor, cu raportare la codurile
de bună practică;
5. stabilirea priorităţilor vizând măsurile preventive luate în
considerare.
1. Identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul de muncă

a. consultarea şi asocierea angajaţilor şi/sau a reprezentanţilor
acestora, pentru a le cunoaşte percepţia asupra riscurilor
profesionale;
b. examinarea sistematică a tuturor aspectelor sistemului de muncă,
incluzând:
 analiza modului de derulare a procesului de muncă (deoarece
practica curentă nu concordă cu prescripţiile, indiferent de
natura acestora: legale, tehnologice etc.); situaţiile ce trebuie
examinate cu prioritate cuprind lucrul în instalaţiile cu
tehnologii noi, întreţinerea, curăţenia, precum şi urgenţele
previzibile;
 luarea în considerare a operaţiilor intermitente;
 analiza evenimentelor neprogramate, dar previzibile, de tipul
întreruperilor activităţii din diferite cauze.
c. identificarea aspectelor legate de muncă ce pot induce pericole, cu
accent asupra celor asociate activităţii profesionale
d. utilizarea în sens larg a noţiunii de pericol, pentru a se putea ţine
cont nu numai de pericolele menţionate pe lista de control, ci şi de
modul în care angajaţii interacţionează cu pericolele, modificând
astfel nivelul de risc.
2. Identificarea tuturor persoanelor ce pot fi expuse pericolelor,

inclusiv a grupelor de muncitori expuse în mod special
→ se recomandă să:
 să se ţină seama de categoriile de personal care interacţionează,
direct sau indirect cu pericolul;
 să se acorde o atenţie specială grupelor de muncitori expuşi în
mod curent unor riscuri majore.
3. Estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor

preventive efectiv aplicate
→ această modalitate de estimare poate:
 fi, pe de o parte, o tehnică foarte simplă, bazată pe “bunul simţ
comun” şi care nu necesită, nici aptitudini specializate, nici
mijloace de analiză complexe;
 reprezenta, pe de altă parte, baza unui studiu complet privind
securitatea şi sănătatea în muncă, integrând tehnici de analiză
cantitativă a riscurilor, ceea ce constituie o necesitate în cazul
proceselor complexe caracterizate prin riscuri majore;
 să se situeze, între cele două extreme, cum este cazul
proceselor şi tehnicilor relativ complexe sau al pericolelor
sanitare ce pot fi greu de identificat şi care necesită analize şi
măsuri suplimentare.
4. Adoptarea deciziilor privind noile măsuri aplicabile în scopul

eliminării şi/sau reducerii riscurilor, cu raportare la codurile de
bună practică
→ obiectivul acestei etape vizează garantarea protecţiei
muncitorilor în raport cu cerinţele legislaţiei naţionale şi
comunitare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
→ acţiunile ulterioare concluziilor evaluării riscurilor:
CONCLUZII ACŢIUNI
Riscuri nesemnificative pentru Sfârşitul evaluării. Nu este necesară adoptarea nici unei
moment şi pentru care nu se poate măsuri suplimentare.
prognoza, în mod raţional, o creştere
în viitor.
Riscuri aflate în domeniul de Ameliorarea gradului de protecţie, dacă este posibil.
acceptabilitate, de exemplu, la un Sfârşitul evaluării. Respectarea normelor implică
nivel conform normelor naţionale aplicarea efectivă a sistemului de prevenire implementat
sau comunitare. de către angajator.
Riscuri controlate în prezent, dar care Măsuri ce permit îmbunătăţirea protecţiei, stabilizarea,
pot creşte în viitor, existând pericoluleliminarea, controlul şi minimalizarea riscurilor de
ca sistemele de securitate să expunere mărite.
funcţioneze defectuos sau să fie Determinarea măsurilor suplimentare ce permit controlul
greşit utilizate. situaţiilor de risc major, materializate în pofida măsurilor
preventive aplicate anterior.
Riscuri potenţiale care nu sunt Compararea măsurilor efectiv aplicate cu codurile de
considerate a priori ca generatoare de bună practică. În cazul evidenţierii unor lipsuri,
accidente de muncă sau boli identificarea soluţiilor de îmbunătăţire a măsurilor de
profesionale. prevenire şi protecţie.
Riscuri corect controlate, dar Eliminarea riscurilor sau modificarea sistemului de
inacceptabile (în baza principiilor management al riscurilor, în scopul conformării cu
generale enunţate în art. 6, paragraful principiile de bună practică în vigoare.
2 din Directiva 89/391/CEE).
Riscuri ridicate şi greşit (sau Identificarea şi aplicarea măsurilor provizorii imediate
insuficient) controlate pentru (dacă este cazul, chiar oprirea funcţionării sistemului de
moment. muncă).
Evaluarea exigenţelor pe termen lung.
Absenţa elementelor semnificative Continuarea procesului de colectare a informaţiilor până
privind existenţa sau inexistenţa la obţinerea uneia dintre concluziile menţionate anterior.
riscurilor. Între timp, se va minimiza expunerea prin aplicarea
prescripţiilor.
5. Estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor

preventive efectiv aplicate
→ este esenţial ca acţiunile destinate eliminării sau
prevenirii riscurilor să fie ierarhizate; la stabilirea
priorităţilor se va lua în considerare gravitatea riscului,
consecinţele probabile ale unui incident, numărul de victime
potenţiale şi intervalul de timp necesar pentru
implementarea măsurilor de prevenire.
ACŢIUNILE ULTERIOARE PROCESULUI DE
EVALUARE A RISCURILOR PROFESIONALE
 concluziile unei evaluări a riscurilor profesionale ar trebui să

determine:
 dacă riscul este controlat în mod adecvat;
 în caz contrar, care sunt opţiunile pentru reducerea riscurilor;
 priorităţile de acţiune;
 dacă pot fi adoptate măsuri destinate ameliorării nivelului de protecţie
sanitară şi a securităţii muncitorilor;
 ce alte categorii de personal pot fi afectate de către riscurile
identificate.
ORGANIZAREA EVALUĂRII RISCURILOR

 angajatorilor li se recomandă stabilirea şi implementarea unui plan
de acţiune destinat eliminării şi/sau controlului riscurilor ar trebui
să cuprindă:
 iniţierea, organizarea şi coordonarea evaluării;
 nominalizarea persoanelor competente pentru a realiza evaluarea;
 consultarea reprezentanţilor muncitorilor în ceea ce priveşte stabilirea
modalităţilor de nominalizare a persoanelor competente pentru a
realiza evaluarea;
 furnizarea informaţiilor, formarea şi alocarea resurselor necesare
personalului însărcinat cu procesul de evaluare;
 asigurarea unei coordonării adecvate între evaluatori (dacă este
cazul);
 implicarea conducerii la vârf şi participarea angajaţilor;
 stabilirea măsurilor de control şi revizuire a evaluării riscurilor;
 supravegherea respectării cerinţei ca măsurile de prevenire şi protecţie
să ţină seamă de rezultatele evaluării;
 urmărirea măsurilor de prevenire şi protecţie, pentru verificarea
eficacităţii acestora;
 informarea muncitorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la
concluziile evaluării şi a măsurilor adoptate.
SELECTAREA PERSOANELOR ÎNSĂRCINATE
CU EVALUAREA RISCURILOR
 în orice tip de organizaţie, decizia finală vizând desemnarea

persoanelor însărcinate cu evaluarea riscurilor aparţine
angajatorului; evaluarea riscurilor poate fi realizată de:
 angajatori;
 persoane din cadrul organizaţiei desemnate de către angajator;
 servicii externe de consultanţă.
 competenţa persoanelor însărcinate cu evaluarea riscurilor

 evaluarea riscurilor trebuie încredinţată unei echipe
pluridisciplinare;
 persoanele însărcinate cu procesul de evaluare a riscurilor îşi vor
justifica competenţa demonstrând că posedă următoarele aptitudini:
→ înţeleg abordarea generală a evaluării riscurilor;
→ posedă capacitatea de a aplica concret la locul de muncă şi pentru
sarcina considerată orice metodă apreciată drept relevantă, ceea ce
implică, printre altele:
 identificarea problemelor de sănătate şi securitate a muncii;
 evaluarea acţiunilor necesare şi a priorităţilor;
 propunerea opţiunilor disponibile pentru eliminarea sau
reducerea riscurilor şi evidenţierea avantajelor asociate;
 evaluarea eficacităţii măsurilor propuse;
 promovarea progreselor şi practicilor curente în materie de
securitate şi sănătate în muncă.
→ recunoaşterea cazurilor în care metodele de evaluare nu sunt apte
să ofere rezultate pozitive fără asistenţă externă, admiţându-se
necesitatea recurgerii la servicii externe specializate.
 relaţia dintre evaluatori şi serviciile de prevenire

 dispoziţiile adoptate pentru asigurarea evaluării riscurilor şi a
sarcinilor de prevenire, control şi urmărire, constituie exclusiv
responsabilitatea angajatorului; în întreprinderile mici această
activitate poate fi încredinţată unei singure persoane, în cele mai mari
şi complexe funcţionează compartimente specializate, în care sarcinile
specifice revin mai multor persoane care îşi asociază cunoştinţele,
competenţele şi experienţa.
INFORMAŢIILE NECESARE
 persoanele însărcinate cu evaluarea riscurilor profesionale ar trebui

să dispună de cunoştinţe şi/sau informaţii referitoare la:
 pericolele şi riscurile a căror existenţă şi mod de manifestare sunt deja
cunoscute;
 echipamentele, materialele şi tehnologiile folosite în procesele de
muncă;
 procedurile şi modul de organizare al sistemului de muncă, precum şi
interacţiunile dintre executanţi şi celelalte elemente componente ale
sistemului;
 natura, probabilitatea, frecvenţa şi durata expunerii la pericole;
 raportul existent între expunerea la un anumit pericol şi gravitatea
consecinţelor;
 normele şi prescripţiile legale aplicabile riscurilor profesionale;
 elementele considerate ca bună practică, în domeniile în care nu
există norme legale specifice.
 atunci când muncitorii mai multor firme îşi desfăşoară activitatea la

acelaşi loc de muncă, evaluatorii trebuie să îşi transmită informaţiile
referitoare la riscurile specifice operaţiilor efectuate de muncitorii
fiecărei firme şi la măsurile de securitate şi sănătate în muncă adoptate.
SURSELE DE INFORMAŢII
 informaţiile necesare în procesul de evaluare pot proveni din

următoarele surse:
 analiza activităţii profesionale în scopul de a prevedea evenimentele
nedorite, în special în cazul evaluărilor cantitative;
 consultarea şi/sau participarea muncitorilor şi/sau a reprezentanţilor
acestora;
 fişele, cărţile tehnice, manualele de utilizare ale producătorilor şi
furnizorilor de echipamente, materii prime şi materiale;
 informaţiile furnizate de specialiştii în securitate şi sănătate sau
asociaţii profesionale care deţin cunoştinţe şi experienţă în domeniu;
 bazele de date şi periodicele specializate;
 informaţiile în domeniu disponibile la serviciile sau organismele
naţionale competente;
 datele statistice privind accidentele de muncă, bolile profesionale şi
incidentele;
 instrucţiunile, manualele şi modurile de operare scrise pentru locul de
muncă;
 rezultatele măsurătorilor privind parametrii semnificativi;
 datele depersonalizate furnizate în baza supravegherii medicale;
 literatura ştiinţifică şi tehnică;
 normele şi standardele definite de organismele de standardizare
naţionale, europene sau mondiale;
 exigenţele minimale în materie de securitate şi sănătate în muncă, aşa
cum sunt ele definite în anexele la Directiva 89/654/CEE.
ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR EVALUĂRII
 se recomandă consemnarea într-un dosar a rezultatelor şi

concluziilor evaluării riscurilor profesionale; modul de apreciere a
riscurilor trebuie să poată fi justificat, iar dosarul să indice:
 că un plan de evaluare a riscurilor profesionale a fost conceput şi
aplicat efectiv;
 modul de transpunere în practică a planului;
 riscurile particulare sau deosebite (de exemplu, riscurile de infectare);
 grupele de muncitori expuşi în mod particular (de exemplu,
electricieni, gunoieri, artificieri etc.);
 alte tipuri de riscuri majore;
 după caz, deciziile adoptate în cursul procesului de evaluare, inclusiv
informaţiile pe baza cărora respectivele decizii au fost adoptate,
atunci când evaluarea riscurilor nu a fost realizată pe baza unor norme
sau recomandări publicate;
 normele publicate sau toate celelalte categorii de indicaţii aplicate;
 măsurile recomandate pentru reducerea riscurilor şi ameliorarea
protecţiei;
 modalităţile de verificare/control ale evaluărilor.
 dosarul de evaluare a riscurilor va fi completat cu concursul

(consultarea şi participarea) muncitorilor şi/sau a reprezentanţilor lor şi
va fi pus la dispoziţia acestora pentru informare;
 dosarele de evaluare a riscurilor trebuie puse la dispoziţia:

 muncitorilor desemnaţi de către angajatori să îşi asume
responsabilităţi specifice în raport cu securitatea şi sănătatea în
muncă;
 reprezentanţilor muncitorilor care au responsabilităţi specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
URMĂRIREA EFICACITĂŢII MĂSURILOR
 în urma evaluării riscurilor se vor adopta dispoziţii care să permită

programarea, organizarea, urmărirea şi controlul măsurilor de
prevenire şi protecţie în scopul verificării eficacităţii lor;
 informaţiile obţinute prin supraveghere servesc ca bază de referinţă
pentru controlul şi revizuirea evaluării riscurilor.
CONTROLUL ŞI REVIZUIREA EVALUĂRII
 evaluarea riscurilor nu este un demers unic; ea trebuie revăzută şi

revizuită, atunci când este cazul, din mai multe motive, dintre care pot fi
menţionate:
 evaluarea poate antrena modificări în procesul de muncă; efectele
implementării unor astfel de modificări vor fi analizate a priori, însă
se recomandă reevaluarea ulterioară a condiţiilor de muncă pentru
stabilirea impactului practic al schimbărilor;
 măsurile de reducere a riscurilor pot afecta unele componente ale
sistemului de muncă;
 evaluarea:
→ poate să nu îşi menţină valabilitatea, deoarece datele şi informaţiile
de bază sunt perimate la un moment dat;
→ poate fi îmbunătăţită;
→ trebuie revizuită în vederea actualizării.
 măsurile de prevenire şi protecţie în vigoare sunt insuficiente sau
inadecvate din punct de vedere al noilor informaţii şi tehnici de
securitate disponibile;
 ca urmare a concluziilor obţinute prin cercetarea unui accident
de muncă sau incident; în ambele cazuri se pot obţine informaţii
importante asupra riscurilor identificate şi a măsurilor necesare pentru
evitarea unor evenimente similare.
 incidentele reprezintă situaţii definite cel mai frecvent ca evenimente
nedorite care nu conduc la consecinţe asupra executanţilor sau sistemului
de muncă; executanţii pot furniza informaţii extrem de utile despre
incidente, informaţii care să fie folosite în cadrul evaluărilor a priori a
riscurilor; din acest punct de vedere este determinant ca angajatorii să
dezvolte climatul de încredere şi colaborare adecvat, pentru ca
executanţii să fie conştienţi de importanţa semnalării incidentelor;
 C.S.S.M. deţine un rol important prin colectarea informaţiilor,

sprijinirea cercetării cauzelor incidentelor şi identificarea măsurilor de
prevenire;
 în marea majoritate a cazurilor, se recomandă refacerea evaluării

riscurilor la intervale de timp regulate, stabilite în funcţie de natura
pericolelor şi de amploarea modificărilor care pot interveni în sistemul
de muncă supus analizei.
2. METODA I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI DE
EVALUARE A RISCURILOR DE
ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE
PROFESIONALĂ
PREMISE TEORETICE
Fig. 1 Relaţia risc – securitate
Fig. 2 Curba de acceptabilitate a riscului

DESCRIEREA METODEI
SCOP ŞI FINALITATE
 determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de

muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi
evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
 aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE
EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care cuprinde nivelul de
risc global pe loc de muncă care constituie baza fundamentării
programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor
profesionale pentru locul de muncă, sectorul, secţia sau întreprinderea
analizată.
PRINCIPIUL METODEI
 identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de

muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea
dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa
consecinţei maxim previzibile;
 nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu
nivelul de risc.
UTILIZATORI POTENŢIALI
 metoda poate fi utilizată:

 în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă pentru integrarea
principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea
sistemelor de muncă;
 în faza de exploatare pentru îndeplinirea de către personalului de la
compartimentele de protecţie a muncii din întreprinderi a următoarelor atribuţii:
→ analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de
muncă;
→ fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.
 aplicarea metodei necesită echipe complexe formate din persoane
specializate atât în securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată
(evaluatori + tehnologi).
ETAPELE METODEI
1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);

2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.
INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE
 Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1)

 este un formular care cuprinde, într-o formă uşor identificabilă şi comprimată,
principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire
profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului
de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de
muncă).
 Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra

organismului uman (Anexa 2)
 este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor;
 cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului
uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-
funcţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.
 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii

factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3)
 este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de
probabilitate a producerii lor;
 gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic,
funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de M.S. şi M.M.S.S.F.;
 clasele de probabilitate sunt stabilite prin adaptarea standardului U.E.
 Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4)

 cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în
sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.
 Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5)

 construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în
aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
 Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6)

 este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a
riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională;
 acest formular cuprinde:
 date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de
muncă;
 date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
 componentele generice ale sistemului de muncă;
 nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
 explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi
(descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);
 consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
 clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
 nivelul de risc.
 Fişa de măsuri propuse (Anexa 7)

 este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de
aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă.
APLICAREA METODEI
PROCEDURA DE LUCRU
 Constituirea echipei de analiză şi evaluare

 echipa de analiză şi evaluare va cuprinde specialişti în domeniul securităţii
muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate;
 înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu
metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru;
 este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi
proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate;
 după constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei,
se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.
 Definirea sistemului de analizat (loc de muncă)
 în această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă,
urmărind:
 identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de
funcţionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor
de muncă, precum şi a maşinile şi utilajele folosite (parametrii şi caracteristici
funcţionale) etc.;
 precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în
sistem (pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor
verbale date în mod curent etc.);
 descrierea condiţiilor de mediu existente;
 precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a
sistemului, pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi
a altor acte normative incidente.
 informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele
întreprinderii (fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa
postului pentru executant, caietele de sarcini, buletinele de analiză a factorilor
de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii) şi din discuţiile
purtate cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.
 Identificarea factorilor de risc din sistem
 în această etapă se stabileşte, pentru fiecare componentă a sistemului de
muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite (Anexa 1) ce
disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare;
 identificarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea funcţionării
sistemului şi deducerea respectivelor abateri; aceasta se poate face printr-o
analiză verbală cu tehnologul, prin aplicarea metodei arborelui de evenimente,
prin simularea pe un model experimental sau prin procesare pe computer;
 factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă
(Anexa 6), unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de
manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se
apreciază respectivul factor (de exemplu, rezistenţa la apăsare, forfecare, greutate
şi dimensiuni, curba Cz etc.).
 Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională

 pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se
utilizează lista din Anexa 2;
 gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3;
informaţiile pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se
obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul
de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare;
 pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa
3; încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază
statistică sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic,
săptămânal, lunar, anual etc.); intervalele respective se transformă ulterior în
frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an;
 rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de
evaluare a riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6).
 cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi
aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte; se obţine astfel o ierarhizare
a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei
ierarhizări a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu
nivelul cel mai mare de risc;
 nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată
a nivelurilor de risc (Ri) stabilite pentru factorii de risc identificaţi; pentru ca
rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca
element de ponderare rangul factorului de risc (r i), care este egal cu nivelul de
risc; formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:
n
 ri  R i
i =1
Nr = n
 ri
i =1
 nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a
nivelurilor de risc/securitate (Anexa 5);
 atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de
muncă (Anexa 6).
 Stabilirea măsurilor de prevenire
 pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a
sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor
evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii
(Anexa 5), în ordinea:
 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
 se ţine cont şi de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire:
 măsuri de prevenire intrinsecă;
 măsuri de protecţie colectivă;
 măsuri de protecţie individuală.
 măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).
CONDIŢII DE APLICARE
 locul de muncă analizat trebuie să fie bine definit (scop, elemente componente);
 existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi multidisciplinară, care să includă
specialişti în securitatea muncii, proiectanţi, tehnologi, ergonomi, medici de medicina
muncii etc.
3. PREZENTAREA LUCRĂRII
Parte componentă a protecţiei sociale, căreia îi conferă pondere şi valoare în

balanţa sistemului socio-economic, protecţia muncii a avut în toate timpurile o puternică
tentă umanitară. Orice societate care recunoaşte "omul ca valoare şi scop suprem" va
admite că protejarea vieţii acestuia este a priori justificată şi îndreptăţeşte un efort
oricât de mare.
Pe de altă parte, resursele financiare sunt limitate şi, oricât de puternică ar fi
latura socială a acestei activităţi, stabilirea priorităţilor în alocarea acestor resurse
trebuie să aibă la bază criterii economice (indicatori cantitativi).
Deplasarea ponderii dinspre componenta socială, umanitară, a protecţiei muncii
spre componenta economică, în condiţiile economiei de piaţă, necesită importante
schimbări în modul de abordare a problemelor de securitate şi sănătate în muncă. În
esenţă, aceste schimbări constau în deplasarea accentului de la analize calitative spre
găsirea unor criterii, metode sau indicatori, care să permită cuantificarea stării de
securitate a muncii într-un sistem (loc de muncă, atelier, unitate).
Această cerinţă, dezavantajele metodelor tip “inspecţie”, ca şi progresele obţinute
în alte domenii, cum ar fi studiul fiabilităţii sistemelor tehnice sau ergonomia muncii, au
îndreptat eforturile teoreticienilor spre găsirea unor noi principii de evaluare, punctul de
plecare fiind relaţia risc - securitate, care permite determinarea nivelului de securitate
indirect, prin intermediul nivelului de risc.
Paşi importanţi în această direcţie s-au făcut în anul 1985, când prin CEI 812/85
se defineşte noţiunea de risc, se trasează alura curbei de acceptabilitate a riscului şi se
precizează cei doi parametri esenţiali care trebuie luaţi în considerare la evaluarea
riscului: gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime asupra organismului uman.
Principiul de evaluare a riscurilor pe baza combinaţiei între frecvenţa şi gravitatea
consecinţelor maxime previzibile este consacrat ulterior în standardele europene,
respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/1996. Deşi obiectul lor îl constituie securitatea
maşinilor, cele două acte normative statuează extinderea domeniului lor de aplicare şi
la securitatea muncii, în corelaţie cu obligativitatea evaluării riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională impusă prin Directiva-cadru nr. 391/89/CEE (paragraful 2 pct.
b art. 6).
.
În vederea alinierii la cerinţele impuse ţărilor membre ale Uniunii Europene,
INCDPM a abordat problema aprecierii cantitative a securităţii muncii în concordanţă cu
cele mai noi direcţii pe plan internaţional.
Pornind de la analiza metodelor de evaluare existente pe plan european, de la
sugestiile metodologice şi principiile de evaluare a riscurilor, precum şi de la prevederile
legislaţiei în vigoare în România, în cadrul INCDPM s-a elaborat “metoda de evaluare
a nivelului de risc pe loc de muncă”, care face parte din categoria metodelor de
evaluare indirectă a securităţii şi stabileşte în final niveluri de risc pentru fiecare factor
de risc şi nivelul de risc global pe loc de muncă (sursa principală de inspiraţie în
elaborare a fost metoda AMDEC - CEI 812/85). În cadrul ei, cuantificarea riscurilor se
face pe baza combinaţiei între gravitatea şi frecvenţa consecinţelor maxime posibile, în
acord cu standardele UE.
Metoda constituie un instrument de lucru util în activitatea patronilor,
managerilor şi responsabililor cu protecţia muncii din întreprinderi, pentru îndeplinirea
atribuţiilor ce le revin conform Legii protecţiei muncii nr. 90/1996 şi Normelor generale
de protecţie a muncii, art. 11 şi art. 18, deoarece permite:
- compararea diverselor locuri de muncă din punct de vedere al periculozităţii,
pe o scală de niveluri de risc de la 1 la 7;
- ierarhizarea riscurilor în cadrul unui loc de muncă şi alocarea optimă, pe
această bază, a resurselor financiare;
- identificarea tuturor factorilor de risc (prima etapă a evaluării) şi stabilirea
dimensiunii riscurilor, ceea ce reprezintă o etapă necesară pentru elaborarea
normelor şi instrucţiunilor proprii de securitate a muncii, precum şi o condiţie
cerută de Normele metodologice privind autorizarea agenţilor economici;
- elaborarea programului anual de protecţie a muncii, pe baza fişelor de măsuri
de prevenire întocmite în urma evaluării riscurilor.
Acest studiu a avut două obiective. În primul rând, numai cunoaşterea sistemelor
şi proceselor tehnologice de bază permite identificarea factorilor de risc. Deşi din
echipa de evaluare, conform înţelegerilor iniţiale, au făcut parte şi specialişti ai
beneficiarului, pentru o corectă identificare şi analiză a riscurilor este obligatoriu ca toţi
participanţii să aibă suficiente cunoştinţe tehnice.
Pe baza instrumentelor proprii metodei, ca şi a discuţiilor cu specialistii firmei, s-
a stabilit pentru factorii identificaţi gravitatea maximă posibilă şi previzibilă a consecinţei
acţiunii lor asupra executanţilor.
Utilizând datele statistice şi buletinele de analiză puse la dispoziţie de beneficiar,
pentru fiecare factor de risc identificat s-a determinat probabilitatea transformării acţiunii
sale asupra executantului într-un accident de muncă sau o boală profesională.
Cu ajutorul celor două date, s-au calculat atât nivelurile de risc parţiale, cât şi
nivelul global de risc pentru locurile de muncă evaluate.
În continuare, rezultatele evaluării la fiecare loc de muncă au fost interpretate
prin prisma legislaţiei în vigoare (semnificaţia nivelurilor de risc, posibilităţi de
îmbunătăţire a performanţelor de securitate), astfel încât în finalul lucrării au fost
reţinute principalele aspecte rezultate, la care s-au adăugat observaţii cu caracter
general valabil pentru toate locurile
4. DESCRIEREA GENERALĂ A S.C. DIANA FOREST
S.A. BACAU
Descrierea generală a SC DIANA FOREST SA BACAU
SC DIANA FOREST SA Bacau este o firma care are ca activitati principale :
Tairea si rindeluirea lemnului,

Fabricarea produselor stratificate din lemn.
Firma dispune de o puternica baza materiala care se compune in principal din :
 Fabrica de industrializare a lemnului Margineni;
 Fabrica de industrializare a lemnului Onesti ;
 Fabrica de industrializare a lemnului Comanesti
 Birourile de la sediul firmei Margineni ;
 Echipamente de munca complexe aferente procesului tehnologic.
Insa bunul cel mai de pret al firmei sunt salariatii acesteia, care prin profesionalism
si devotament reusesc ca toate serviciile prestate de catre SC DIANA FOREST SA sa
fie la cel mai inalt nivel, astfel incat beneficiarii sa fie pe deplin multumiti.
De aceea prin lucrarea de fata se evalueaza riscurile locurilor de munca si prin
masurile propuse pentru diminuarea acestora se doreste ca salariatii firmei sa nu fie
supusi unor riscuri majore de accidentare si imbolnavire profesionala.
5. Evaluarea riscurilor de accidentare
şi îmbolnăvire profesională la 2 locuri
de muncă
5.1.LOCUL DE MUNCĂ NR.1
ELECTRICIAN INSTALATII INTERIOARE
5.1.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Electricienii de instalatii interioare executa

lucrari de exploatare si intretinere la instalatiile
electrice interioare aferente complexului hotelier
Dumbrava, precum şi intervenţii pentru remedierea
defecţiunilor accidentale. De asemenea,
electricianul dă curs sesizărilor primite de la sefii
ierarhici si de la colaboratorii de la celelalte locuri
de munca.
5.1.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
MIJLOACE DE PRODUCŢIE
- cutiile de distribuţie de 0,4 kV;
- tablouri generale:
- grupuri de măsură;
- siguranţe: generale, plecări;
- contactori;
- separatori;
- alte aparate de măsură (ampermetre, voltmetre);
- coloanele:
- trifazate;
- monofazate;
- contoare;
- instalaţia electrică din camerele hotelului;
- instalaţia electrică din restaurante si baruri;
- instalaţia electrică din birouri si alte incaperi.
- dotare specifică:
- trusă scule electrician;
- degetare electroizolante;
- echipament electroizolant şi de protecţie;
- bormaşină acţionată electric;
- cleşti DITZ – multimetru electronic;
- cleşte de măsură curent;
- scări;
- lanternă;
- alcool tehnic;
- vopsea;
- spray insecticid.
SARCINA DE MUNCĂ
Activitatea electricianului este precizata generic de un document numit ,, FISA
POSTULUI „ care stabileste :
- cerintele de pregatire profesionala a executantului ;
- sistemul relational in care isi desfasoara activitatea ;
- lista atributiilor , sarcinilor si a lucrarilor de executat ,impreuna cu frecventa acestor
actiuni ;
- limitele de competenta si responsabilitate ;
Activitatile pe care le indeplinesc electricienii sint reglementate de urmatoarele
prevederi legale ;
- NSPM – TDEE 65/2002 ;
- NSSMUEEMN 111/2001;
- Fise Tehnologice ;
- Instructiuni Tehnice ;
- Alte acte normative si reglementari din domeniul protectiei muncii si PSI ;
Programul Zilnic
- sosirea la serviciu;
- raportarea gradului de executare a lucrărilor din ziua precedentă;
- prezentarea programului activităţilor ce urmează a fi executate în ziua în curs;
- instruirea tehnică şi de securitate a muncii în funcţie de activităţile ce urmează a fi
efectuate;
- consemnarea sub semnătură în registrul de evidenţă a lucrărilor dispuse;
- constituirea bazei materiale necesare lucrărilor ce urmează a fi efectuate;
- execută, în principal, următoarele feluri de activităţi:
- verificarea premergătoare punerii sub tensiune a noilor consumatori;
- rezolvarea deranjamentelor sesizate de consumatori;
- verificare tablouri şi readucere în stare de conformitate;
- principalele tipuri de operaţii:
- identificarea instalaţiei la care urmează să se intervină;
- verificarea lipsei tensiunii în porţiunea de instalaţie unde se intervine;
- deconectarea sarcinii de la consumator;
- verificarea respectării schemei noilor instalaţii;
- întocmirea documentelor specifice fiecărui tip de lucrare;
- refacerea presiunii de contact între elementele diferitelor conexiuni;
- înlocuire de elemente coloană;
- înlocuire siguranţe în tablouri;
- mici lucrări de lăcătuşerie;
- refacere izolaţii deteriorate (pe porţiuni mici);
- măsurători de sarcină şi tensiune;
MEDIUL DE MUNCĂ
- activitatea se desfăşoară în mare parte in interior dar şi în aer liber;
- temperatură scăzută în anotimpul rece;
- curenţi de aer pe traseele de intervenţie exterioară.
5.1.5. FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI
A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

 Factori de risc mecanic:
- Rostogolirea materialelor stivuite şi neasigurate împotriva deplasărilor
necontrolate, în timpul lucrului în incinta magaziilor;
- Cădere liberă de scule, materiale, de la cotele superioare în cazul operaţiilor
la care se execută lucrări suprapuse;
- Contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare (capete
conductori, bavuri);
 Factori de risc termic:
- Temperatură ridicată a unor elemente de instalaţie electrică sau a unor alte
echipamente;
- Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse în mod direct în timpul
iernii (scule, dispozitive, carcase).
 Factori de risc electric:

- Curent electric:
- electrocutare prin atingere directă;
- lucrul sub tensiune în contact.
- Electrocutare prin atingere indirectă:
- la apariţia accidentală a tensiunii pe elemente de carcasare;
- defecte în instalaţiile electrice.
B. Factori de risc proprii mediului de muncă

 Factori de risc fizic:
- Temperatura ridicată a aerului în anotimpul călduros;
- Temperatura aerului scăzută în anotimpul rece(la lucrari exterioare);
- Nivel redus de iluminare la lucrul în unele zone insuficient iluminate;
- Calamităţi naturale – trăsnet, grindină, viscol, prăbuşiri de copaci.
C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă:

 Conţinut:
- Absenţa trusei de scule electrice pentru lucrul sub tensiune.
 Suprasolicitare fizică:
- Poziţii de lucru forţate şi/sau vicioase.
 Suprasolicitare psihică:
- Decizii dificile în timp scurt, operaţii repetitive de ciclu scurt, stress cauzat de
relaţia cu consumatorii (clienţii) şi datorită conştientizării permanente a
riscului de electrocutare.
D. Factori de risc proprii executantului:

 Acţiuni greşite:
- Executarea unor legături din memorie;
- Montarea greşită a siguranţelor;
- Punerea la masă a fazei în tabloul electric, la lucrari sub tensiune;
- Provocarea de scurtcircuit prin atingerea unui conductor de fază la carcase;
- Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, împiedicare, alunecare;
- Cădere de la înălţime – de pe scară.
 Omisiuni:
- Omiterea verificării lipsei de tensiune la lucrari;
- Neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie din dotare (echipament
individual de protecţie, mijloace electroizolante etc.).
UNITATEA:
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1
S.C. DIANA FOREST S.A.
SERVICIUL: INTRETINERE, 5.1.4 FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
REPARATII DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
FIŞA NR. 1
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE: ing. Mandache C;
ELECTRICIAN ing. Novac Valentin, ec. Palade Maura
CONSE- CLASA NIVEL
CLASA
COMPONENTA FACTORI DE CINŢA DE PAR-
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A DE
SISTEMULUI DE RISC MAXIMĂ PROBA- ŢIAL
FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri) GRAVI-
MUNCĂ IDENTIFICAŢI PREVI- BILITAT DE
TATE
ZIBILĂ E RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE 1. Rostogolirea materialelor stivuite şi neasigurate împotriva ITM 45-180 3 3 3
RISC MECANIC deplasărilor necontrolate, în timpul lucrului în incinta zile
PRODUCŢIE
magaziilor
5.1.4 FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA
2. Cădere liberă de scule, materiale, de la cotele superioare în ITM 45-180 3 3 3
cazul lucrului la care se execută lucrări suprapuse zile
3. Contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare, ITM 3-45 2 5 3

înţepătoare (capete conductori, bavuri) zile
FACTORI DE 4. Temperatură ridicată a unor elemente de instalaţie electrică ITM 3-45 2 5 3
RISC TERMIC sau a unor echipamente ale consumatorului zile
5. Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse în ITM 3-45 2 5 3

mod direct în timpul iernii (scule, dispozitive, carcase) zile
FACTORI DE 6. Curent electric DECES 7 4 6

RISC ELECTRIC - electrocutare prin atingere directă
 lucrul sub tensiune în contact
7. Electrocutare prin atingere indirectă sau tensiunii de pas: DECES 7 3 5
- la apariţia accidentală a tensiunii pe elemente de
carcasare
- defecte în instalaţiile electrice
FACTORI DE ITM 3-45 2 4 2

8. Temperatura ridicată a aerului în anotimpul călduros
RISC FIZIC zile
ITM 3-45 2 5 3
MEDIUL DE 9. Temperatura aerului scăzută în anotimpul rece
zile
MUNCĂ 10. Nivel redus de iluminare la lucrul în unele zone ITM 3-45 2 5 3
insuficient iluminate zile
11. Calamităţi naturale – trăsnet, grindină, viscol, prăbuşiri DECES 7 1 3
de copaci
CONŢINUT 12. Absenţa trusei de scule electrice pentru lucrul sub DECES 7 1 3
tensiune
SUPRASOLICI- 13. Efort dinamic (trasee lungi de inspecţie), poziţii de lucru ITM 3-45 2 6 3
SARCINA DE TARE FIZICĂ zile
forţate şi/sau vicioase
MUNCĂ SUPRASOLICI- 14. Decizii dificile în timp scurt, operaţii repetitive de ciclu ITM 3-45 2 6 3
TARE PSIHICĂ scurt, stress cauzat de relaţia cu consumatorii (clienţii) şi zile
datorită conştientizării permanente a riscului de
electrocutare
ACŢIUNI 15. Executarea unor legături din memorie DECES 7 1 3
GREŞITE
DECES 7 1 3
16. Montarea greşită a siguranţelor
17. Punerea la masă a fazei în tabloul electric, la lucrari sub DECES 7 1 3
tensiune
EXECUTANT
18. Provocarea de scurtcircuit prin atingerea unui conductor DECES 7 1 3
de fază la carcase
19. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, împiedicare, ITM 3-45 2 4 2
alunecare zile
20. Cădere de la înălţime – de pe scară DECES 7 1 3
OMISIUNI 21. Omiterea verificării lipsei de tensiune la montarea unor DECES 7 1 3
contoare
DECES 7 2 4
22. Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (EIP,
mijloace electroizolante etc.)
Nivelul de risc global este:

22
 ri Ri
i=1 1(6x6) + 1(5x5) + 1(4x4) + 17(3x3) +2(2x2) 338
Nrg 1 = -------------- = -----------------------------------------------------------------------------= --------- = 3,40
22 1x6 + 1x5 + 1x4 + 17x3 + 2x2 70
.  rI
i=1
FIGURA 1
LEGENDA FIGURA 1
F1 - Rostogolirea materialelor stivuite şi neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate

F2 - Cădere liberă de scule, materiale, de la cotele superioare
F3 - Contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare (capete conductori, bavuri)
F4 - Temperatură ridicată a unor elemente de instalaţie electrică sau a unor echipamente ale consumatorului
F5 - Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse în mod direct în timpul iernii
F6 - Curent electric: electrocutare prin atingere directă
F7 - Electrocutare prin atingere indirectă
F8 - Temperatura ridicată a aerului în anotimpul călduros
F9 - Temperatura aerului scăzută în anotimpul rece
F10 - Nivel redus de iluminare la lucrul în unele zone insuficient iluminate
F11 - Calamităţi naturale – trăsnet, grindină, viscol, prăbuşiri de copaci
F12 - Absenţa trusei de scule electrice pentru lucrul sub tensiune
F13 - Efort dinamic (trasee lungi de inspecţie), poziţii de lucru forţate şi/sau vicioase
F14 - Decizii dificile în timp scurt, operaţii repetitive de ciclu scurt, stress cauzat de relaţia cu consumatorii şi datorită
conştientizării permanente a riscului de electrocutare
F15 - Executarea unor legături din memorie
F16 - Montarea greşită a siguranţelor
F17 - Punerea la masă a fazei în tablou
F18 - Provocarea de scurtcircuit prin atingerea unui conductor de fază la carcase
F19 - Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, împiedicare, alunecare
F20 - Cădere de la înălţime – de pe scară, acoperiş, poduri
F21 - Omiterea verificării lipsei de tensiune la montarea unor contoare
F22 - Neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie din dotare (echipament individual de protecţie, mijloace
electroizolante etc.)
5.1.5. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1
Nr. Nivel MĂSURI PROPUSE

Crt FACTOR DE RISC de risc NOMINALIZAREA MĂSURII
0. 1 2 3
MĂSURI TEHNICE:
 Izolarea bornelor de legătură şi a celorlalte căi de curent din componenta
echipamentelor electrice.
 Verificarea şi repararea conductorilor de alimentare
 Realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de securitate
în vigoare
1. Curent electric: electrocutare prin atingere directă 6  Respectare principiul : „ cel putin doua mijloace electroizolante de protectie
inseriate pe calea de curent, posibil a fi parcursa, ca urmare a atingerii
accidentale directe „.
MĂSURI ORGANIZATORICE:
 Instruirea lucrătorilor
 Verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de
securitate şi disciplina tehnologică
2. Electrocutare prin atingere indirectă 5
MASURI TEHNICE:
 Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor,
din zona de lucru
 Verificare anuala a prizelor de pamant si incadrarea valorilor acestora
conform PE 116(buletin de verificare PRAM)
 Utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau
covorului electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant
MASURI ORGANIZATORICE:
 Urmărirea graficului de verificare anuala a prizelor de pamant si incadrarea
valorilor acestora conform PE 116.
0. 1 2 3
 Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de
electrosecuritate.
MĂSURI ORGANIZATORICE
 Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării disciplinei
tehnologice şi a restricţiilor de securitate – neatenţie faţă de operaţiile
Neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie din executate, omiterea unora dintre operaţiile prevăzute prin sarcina de muncă,
3. dotare (echipament individual de protecţie, mijloace 4 intrarea, chiar şi numai cu porţiuni ale corpului, în interiorul zonelor de
electroizolante etc.) pericol etc., neutilizarea, utilizarea incompletă sau utilizarea unor mijloace
individuale de protecţie necorespunzătoare
 Verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin
sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori
5.1.6. INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1
Nivelul de risc global calculat pentru locul de

muncă “ELECTRICIAN ” este egal cu 3,40, valoare
ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu
nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. 1”, din care se observă că din totalul de
22 factori de risc identificaţi (Fig. 1), numai depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, unul
încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare, unul încadrându-se în categoria
factorilor de risc mare, unul încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Cei 3 factori de risc ce se sitează în domeniul

inacceptabil sunt:
F6- Curent electric: electrocutare prin atingere directă ; nivel parţial de risc - 6
F7- Electrocutare prin atingere indirectă sau tensiune de pas; nivel parţial de risc –5
F22- Neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie din dotare (echipament individual
de protecţie, mijloace electroizolante etc.) ; nivel parţial de risc - 4
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 3 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru
locul “ELECTRICIAN ”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă
după cum urmează (vezi Fig. 2):
 31.82 %, factori proprii mijloacelor de producţie;

 18.18 %, factori proprii mediului de muncă;
 15.64 %, factori proprii sarcinii de muncă;
 36.36 %, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 50,00% dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE) ceea ce indică
existenţa elementelor cu pericol deosebit de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Figura 2
Ponderea factorilor de risc identificati

dupa sursa generatoare din cadrul sistemului de munca
Legenda
1- Mijloace de productie
2- Mediu de munca
3- Sarcina de munca
4- Executant
5.2. LOCUL DE MUNCĂ NR. 2
FRIGOTEHNIST
Activitatea frigotehnistului constă în principal

in exploatarea si intretinerea instalatiilor frigorifice
din unitate.
F1 MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
- masini frigorifice;
- tablouri electrice aferente;
- tablouri de comanda si control aferente;
SARCINA DE MUNCĂ
Activitatea frigotehnistului este precizata generic de un document numit ,, FISA
POSTULUI „care stabileste
- lista atributiilor , sarcinilor si a lucrarilor de executat , impreuna cu frecventa
acestor actiuni ;
Activitatile pe care le indeplinesc sint reglementate de urmatoarele
prevederi legale :
- NSSM –UEEMN 111/2001 ;
Programul Zilnic:
- prezentarea la program ;
- informarea asupra lucrărilor ce urmează să se efectueze;
- verificarea utilajelor frigorifice din dotare şi a parametrilor acestora;
- executa si alte tipuri de lucrari necesare in ferma;
- asigură curăţenia la locul de muncă.
MEDIUL DE MUNCĂ
Frigotehnistul îşi desfăşoară activitatea in
principal în incaperile unde exista instalatii
frigorifice, dar si in alte locatii unde are de efectuat
mici lucrari necesare in ferma.
Zgomotul produs de utilaje este sub limitele
impuse prin Normele Generale de Protectie a Muncii.
Locatiile unde sunt amplasate instalatiile
frigorifice sunt iluminate natural şi artificial.
5.2.5. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

- Prindere mana in curelele de antrenare de la compresoarele de frig.
- Tăiere, înţepare în muchiile ascutite ale unor utilaje sau piese la care
lucreaza uneori.
- Electrocutare prin atingere directă:
- întreruptoare sparte ;
- cutii borne fara capace ;
- doze fara capace ;
- cabluri izolate necorespunzător ;
- Electrocutare prin atingere indirecta
- Elemente metalice nelegate la ILP ;
- ILP intrerupta sau necorespunzatoare ;
- Utilizare de aparate electrice improvizate.

- Curenţi de aer – geamuri şi uşi deschise pentru realizarea ventilaţiei,
in anumite incaperi sau in exteriorul acestora;
- Temperatura ridicata a aerului pe timp de vara ;
- Temperatura scazuta a aerului pe timp de iarna ;
- Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, viscol, seisme;
F2 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
 Solicitare psihica:
- Monotonia muncii.
F3 D. Factori de risc proprii executantului
- Indepartare plasa protectie de la curelele de antrenare utilaj frigorific,
in timpul functionarii acestuia;
- Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare (pardoseli încărcate,
umede, suprafete cu noroi);
 Omisiuni:
- Nu se utilizeaza echipamentele de protectie.
UNITATEA:
S.C.AGROINDUSTRIALA S.A. NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1
5.2.4. FIŞA DE EVALUARE A
SECŢIA: Intretinere LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: FIŞA NR. 2 ECHIPA DE EVALUARE:ing. Mandache

FRIGOTEHNIST Danut,
ing. Novac Valentin, ec. Palade Maura
CONSE- NIVEL
CLAS CLASA
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CINŢA PAR-
A DE DE
SISTEMULUI RISC FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ ŢIAL
GRAVI PROBA-
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) PREVI- DE
-TATE BILITATE
ZIBILĂ RISC
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE 1. Prindere mana in curelele de antrenare de la Inv.gr.III 4 2 3
RISC MECANIC compresoarele de frig
2. Tăiere, înţepare în muchiile ascutite ale unor ITM 3-45 2 5 3
utilaje sau piese la care lucreaza uneori zile
FACTORI DE 3. Electrocutare prin atingere directă: DECES 7 2 4
MIJLOACE DE
RISC - întreruptoare sparte;doze şi cutii borne fara
PRODUCTIE
ELECTRIC capace; cabluri izolate necorespunzător ;
4. Electrocutare prin atingere indirecta : DECES 7 2 4
- Instalatie legare la pamant intrerupta sau
necorespunzatoare ;
- Utilizare de aparate electrice improvizate.
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE 5. Curenţi de aer – geamuri şi uşi deschise pentru ITM 3-45 2 5 3
RISC FIZIC realizarea ventilaţiei, in anumite incaperi sau in zile
exteriorul acestora
MEDIUL ITM 3-45 2 5 3
6. Temperatura ridicata a aerului pe timp de vara ;
zile
DE MUNCĂ 7. Temperatura scazuta a aerului pe timp de iarna ITM 3-45 2 5 3
; zile
8. Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, DECES 7 1 3
viscol, seisme
SOLICITARE ITM 3-45 2 3 2
SARCINA PSIHICA zile
DE MUNCĂ
9. Monotonia muncii
Executant ACTIUNI 10. Indepartare plasa protectie de la curelele de Inv.gr.III 4 2 3

GRESITE antrenare utilaj frigorific, in timpul functionarii
acestuia
11. Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, ITM 3-45 2 5 3
împiedicare (pardoseli încărcate, umede, suprafete zile
cu noroi)
OMISIUNI
12. Neutilizarea echipamente de protectie din ITM 45-180
3 3 3
dotare zile
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
12
 ri Ri
i=1 2(4x4) + 9(3x3) +1(2x2) 117
Nrg 2 = -------------- = ------------------------------------------------------------ = --------- = 3,16
12 2x4 + 9x3 + 1x2 37
 ri
i=1
FIGURA 1
LEGENDA FIGURA 1
F1- Prindere mana in curelele de antrenare de la compresoarele de frig;

F2- Tăiere, înţepare în muchiile ascutite ale unor utilaje sau piese la care lucreaza uneori;
F3-Electrocutare prin atingere directă
F4-Electrocutare prin atingere indirecta
F5-Curenţi de aer – geamuri şi uşi deschise pentru realizarea ventilaţiei;
F6-Temperatura ridicata a aerului pe timp de vara ;
F7-Temperatura scazuta a aerului pe timp de iarna ;
F8- Iluminat necorespunzator in unele locuri unde frigotehnistul isi desfasoara activitatea;
F9- Monotonia muncii;
F10- Indepartare plasa protectie de la curelele de antrenare utilaj frigorific, in timpul functionarii acestuia;
F11-Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare ;
F12-Nu se utilizeaza echipamentele de protectie.
5.2.5 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 2

0 1 2 3
Masuri tehnice:
 Executarea măsurilor tehnice de securitate de către personal
instruit şi autorizat.
Electrocutare prin atingere directă:
 Inlocuire intrerupatoare, dulii, sau doze defecte sau sparte.
1. întreruptoare sparte 4
cabluri izolate necorespunzător Masuri organizatorice:
 Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare
precum şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de
securitate a muncii dobândite de către executanţi.
MASURI TEHNICE:
 Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor
aparatajelor, din zona de lucru (NSPM 65, art.145)
 Verificare anuala a prizelor de pamant si incadrarea valorilor
acestora conform PE 116(buletin de verificare PRAM)
 Utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei
sau covorului electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant
(NSPM 65, art.148).
0 1 2 3
 Urmărirea graficului de verificare anuala a prizelor de pamant si
incadrarea valorilor acestora conform PE 116.
electrosecuritate.
5.2.6 INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 2
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr.2 este egal cu 5.16 ,
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr.2”, din care se observă că din
totalul de 12 factori de risc identificaţi , 2 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3:
încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 2 factori de risc (care se situează în
domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri
propuse” pentru locul de muncă Nr. 2.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se
prezintă după cum urmează (vezi Fig. 2):
 33,33%, factori proprii mijloacelor de producţie;
 33,33%, factori proprii mediului de muncă;

 8,33, factori proprii sarcinii de muncă;
 25,00 factori proprii executantului
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 41,66% dintre factorii de risc
identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau
INVALIDITATE)
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE
SISTEMULUI DE MUNCĂ
Legenda
2- Mediu de munca
3- Sarcina de munca
4- Executant
LACATUS MECANIC
Procesul de muncă al cărui executant este

lacatusul mecanic constă in efectuarea de diverse
lucrari de intretinere si reparatii la ferma de animale
de blana.
- trusa lacatus;
- ciocane diferite greutati;
- menghină fixare;
- banc de lucru;
- chei montare – demontare;
- masina gaurit fixa si portabila;
- polizor electric fix si portabil(flex);
SARCINA DE MUNCĂ
Activitatea lacatusilor mecanici este precizata generic de un document numit ,, FISA
POSTULUI „ care stabileste :
- lista atributiilor , sarcinilor si a lucrarilor de executat , impreuna cu frecventa acestor
actiuni ;
Activitatile pe care le indeplinesc sudorii sint reglementate de urmatoarele
prevederi legale :
- NSPM 42/1997 ;
- Instructiuni Tehnice ;
- Fise tehnologice ;
- Alte reglementari si acte normative din domeniul protectiei muncii si PSI ;
Programul Zilnic
- începerea programului la ora 700;
- informare asupra lucrărilor ce urmează să se efectueze în ziua de lucru respectivă şi asupra
prioritatilor acestora;
- verificarea sculelor si a materialelor;
- verificarea şi pregătirea pieselor si ansamblurilor la care se va interveni ;
- transportarea pieselor si materialelor la locul unde urmează a se desfăşura operaţia de
reparatie (atunci când este cazul, în echipă cu alţi executanţi);
- executarea operaţiilor de reparatii si intretinere propriu-zise.
MEDIUL DE MUNCĂ
Lacatusul mecanic îşi desfăşoară activitatea
atât în spaţiul amenajat (atelier), cât şi afară în
instalaţii, în funcţie de specificul lucrarilor ce
trebuie executate.
În interior spaţiul este încălzit iarna si există
curenţi de aer la deschiderea simultana a usilor si
ferestrelor.
Nivelul de iluminat, ca şi cel de zgomot (in atelier)
se găsesc în limita de acceptabilitate.
In exterior temperaturile sunt functie de
anotimp.

- Organe de maşini în mişcare – corpurile abrazive ale polizoarelor electrice;
- Proiectare de bucăţi de corpuri abrazive la spargerea accidentală a acestora
(pietre de polizor fix uzate);
- Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe sau contururi periculoase;
- Temperatură coborâtă a pieselor cu care vine în contact la lucrul în aer liber
în anotimpul rece;
- conductori cu izolaţia distrusă în zona ştecherului de alimentare sau a
cablului de alimentare a diverselor scule electrice portabile;
- punerea unei faze la masa diferitelor utilaje actionate electric.

- Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece;
- Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea repetată a uşilor şi a ferestrelor;
- Calamităţi naturale – cutremur, inundatii, etc;
 Factori de risc biologic:
- Virusi proveniti de la animalele bolnave.
- Efort static şi dinamic, lucrul în poziţii vicioase, în special la poziţie:
- poziţii preponderent ortostatice;
- manipulare subansambluri grele;
- Scoaterea aparatorii de protectie la masinile de polizat fixe si portabile;
- Nesincronizarea la lucrul în echipă;
- Conectarea echipamentelor tehnice electrice fără asigurarea legăturilor la
instalaţia de împământare;
- Deplasări, staţionări în zone periculoase (langa custile de animale, pe căile de
acces auto etc.);
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare;
- Cădere de la înălţime – lucrul la cote inalte ;
 Omisiuni:
- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare.
UNITATEA:
S.C. AGROINDUSTRIALA SA 5.5.4. FIŞA DE EVALUARE A
SECŢIA:
INTRETINERE
LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE: ing. Mandache
Lacatus mecanic
FIŞA NR. 3 Danut,
CONSE- NIVE
CLASA
CLASA L
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CINŢA DE
DE PAR-
SISTEMULUI RISC FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ PROBA-
GRAVI ŢIAL
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) PREVI- BILITAT
-TATE DE
ZIBILĂ E
RISC
0 1 2 3 4 5 6
1. Organe de maşini în mişcare – corpurile abrazive ITM 45-180 3 5 4
ale polizoarelor electrice – prindere, antrenare – leziuni zile
membre
FACTORI DE 2. Proiectare de bucăţi de corpuri abrazive la DECES 7 1 3
RISC MECANIC spargerea accidentală a acestora (pietre de polizor
uzate)
ITM 3-45 2 5 3
3. Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe sau zile
contururi periculoase
MIJLOACE DE
PRODUCŢIE FACTORI DE ITM 3-45 2 5 3
RISC TERMIC 4. Temperatură coborâtă a pieselor cu care vine în zile
contact la lucrul în aer liber în anotimpul rece

RISC ELECTRIC - conductori cu izolaţia distrusă în zona
ştecherului de alimentare sau a cablului de
alimentare a diverselor scule electrice portabile
DECES 7 2 4
6. Electrocutare prin atingere indirectă:
- punerea la masa a diferitelor utilaje actionate electric
0 1 2 3 4 5 6
7. Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece ITM 3-45 2 5 3
zile
8. Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea repetată a ITM 3-45 2 4 2
uşilor şi a ferestrelor zile
FACTORI DE
MEDIUL RISC FIZIC
9. Calamităţi naturale – cutremur, în condiţiile în care DECES 7 1 3
DE MUNCĂ structura de rezistenţă este deja afectată de funcţionarea
podului rulant

RISC BIOLOGIC 10. Virusi proveniti de la animalele bolnave zile
SUPRASOLICI- ITM 3-45 2 5 3
SARCINA TARE FIZICĂ 11. Efort static şi dinamic, lucrul în poziţii vicioase, în zile
special la poziţie:
- poziţii preponderent ortostatice
- manipulare subansambluri grele
DE MUNCĂ
12. Scoaterea aparatorii de protectie la masinile de polizat ITM 3-45 2 5 3
EXECUTA ACŢIUNI zile
fixe si portabile
NT GREŞITE ITM 3-45 2 5 3
13. Nesincronizarea la lucrul în echipă zile
14. Conectarea echipamentelor tehnice electrice fără DECES 7 1 3
asigurarea legăturilor la instalaţia de împământare
0 1 2 3 4 5 6
15. Deplasări, staţionări în zone periculoase (in zona ITM 45-180 3 5 4
custilor animalelor, pe căile de acces auto etc.) zile
16. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, ITM 3-45 2 5 3
dezechilibrare zile
ITM 45-180 3 4 3
17. Cădere de la înălţime – lucrul la cote inalte
zile
ITM 45-180 3 4 3
OMISIUNI 18. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie zile
şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare, in
special pentru lucru la inaltime
18
 ri Ri
i=1 4(4x4) + 13(3x3) + 1(2x2) 362
Nrg 3 = -------------- = ------------------------------------------------------------------------- = --------- = 3,24
18 4x4+ 13x3 + 1x2 106
 ri
i=1
FIGURA 1
Factori de risc functie de nivelul de risc
LEGENDĂ FIGURA 1
F1- Organe de maşini în mişcare

F2- Proiectare de bucăţi de corpuri abrazive la spargerea accidentală a acestora (pietre de polizor fix
uzate)
F3- Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe sau contururi periculoase
F4- Temperatură coborâtă a pieselor cu care vine în contact la lucrul în aer liber în anotimpul rece
F5- Electrocutare prin atingere directă
F6- Electrocutare prin atingere indirectă
F7- Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece
F8- Curenţi de aer
F9- Calamităţi naturale
F 10 - Virusi proveniti de la animalele bolnave
F 11 - Efort static şi dinamic, lucrul în poziţii vicioase
F 12 - Scoaterea aparatorii de protectie la masinile de polizat fixe si portabile
F 13 - Nesincronizarea la lucrul în echipă
F 14 - Conectarea echipamentelor tehnice electrice fără asigurarea legăturilor la instalaţia de împământare
F 15 - Deplasări, staţionări în zone periculoase
F 16 - Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
F 17 - Cădere de la înălţime
F 18 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare

0 1 2 3
Măsuri tehnice:
 dotarea organelor de masini in
miscare cu aparatori de protectie
Organe de maşini în mişcare – corpurile abrazive ale
1. polizoarelor electrice – prindere, antrenare – leziuni 4 Măsuri organizatorice:
membre
 Verificarea periodică a existentei
aparatorilor de protectie
 Instruirea şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a
muncii dobândite de către executanţi
Măsuri tehnice:
 Identificarea instalaţiilor la care
urmează a se lucra
 Verificarea vizuală a integrităţii legării
la pământ a carcaselor aparatajelor, a
stâlpilor şi suporţilor metalici şi de
beton, din zona de lucru (NSPM 65,
art.145)
 Legarea la pamant a carcaselor
aparatelor electrice
0 1 2 3
 Masurare prize de pamant (buletin
verificare PRAM).
Măsuri organizatorice:
 Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare precum
şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii
dobândite de către executanţi.
 Executarea conform procedurilor autorizate a tuturor intervenţiilor,
indiferent de natura lor.
electrosecuritate.
Măsuri tehnice:
 masuri sanitare deosebite privind
starea de sanatate a
animalelor(vaccinari, controale
medicale, etc).
3. Virusi proveniti de la animalele bolnave 4
 Incinerare animale bolnave.
 Evitarea apropierii fata de animale.
 Instruirea şi avertizarea mecanicului asupra pericolelor ce pot apare
datorate diferitelor boli ale animalelor.
4. Deplasări, staţionări în zone periculoase 4

Măsuri tehnice:
0 1 2 3
 Evitarea apropierii fata de animale.
 Instruirea şi avertizarea asupra pericolelor ce pot apare datorate
apropierii fata de custile animalelor sau/si stationarea in zone cu
caracter inalt accidentogen.
5.5.6.INTERPRETAREA
LACATUS MECANIC
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Lacatus mecanic ” este egal cu
3,24 valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. 3”, din care se observă că din totalul
de 18 factori de risc identificaţi (Fig. 1), numai 4 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3,
locul de muncă “ Lacatus mecanic ”.
după cum urmează (vezi Fig. 2):
 33,33 %, factori proprii mijloacelor de producţie;

 22,22 %, factori proprii mediului de muncă;
 5,55 %, factori proprii sarcinii de muncă;
 38,89 %, factori proprii executantului.
Din analiza Fişa de evaluare se constată că 27,77 % dintre factorii de risc identificaţi
pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)
Figura 2

Legenda
2- Mediu de munca
3- Sarcina de munca
4- Executant
IFRONIST
Procesul de muncă în cazul ifronistului are

drept scop transportul hranei in zona custilor pentru
animale De asemenea acesta transporta diferite
marfuri si materiale in interiorul fermei.
- tractor tip Ifron ;

- tractor tip U 650;
- trusă de scule tip auto;
- carburanţi (motorină);
- lubrifianţi (ulei motor, ulei transmisie, ulei hidraulic, unsori);
- antigel (toxic);
- lichid de frână (toxic);
- dispozitive de suspendare: mecanice ;
- pene de calare;
- monometre pentru verificarea presiunii în pneuri;
- stingătoare portabile cu praf şi CO2.
SARCINA DE MUNCĂ
Activitatea pe care o desfasoara ifronistul este precizata generic de un document
numit ,, FISA POSTULUI „care stabileste :
acestor actiuni ;
prevederi legale :
- NSSM 8/1995 ;
- NSSM 6/1998 ;
- NSSM 23/1996 ;
- Alte acte normative si reglementari din domeniul protectiei muncii si PSI.
Programul Zilnic
- sosirea la serviciu;
- verificarea stării tehnice a Ifronului;
- verifică nivelurile de carburanţi, lubrifianţi, lichid de răcire, lichid de frână şi
electrolit în bateriile de acumulator;
- verifică funcţionarea corectă a instalaţiei electrice, a motorului şi a sistemelor de
frânare şi direcţie;
- alimentează cu carburanţi dacă este cazul;
- completează nivelurile deficitare;
- transporta diferite marfuri si materiale in interiorul fermei;
- se prezintă la bucataria menajera pentru preluarea hranei ce trebuie transportata la
animale;
- execută transport de hrana la animale si o imprastie printre custile acestora;
- raportează toate neregulile întâmpinate pe parcurs sau referitoare la starea tehnică a
autoturismului;
- execută lucrări de întreţinere specifice autovehicolelor (spălare, curăţare etc.);
- executa mici reparaţii şi revizii la Ifron si tractor.
MEDIUL DE MUNCĂ
Ifronistul îşi desfăşoară activitatea în habitaclul
Ifronului sau al tractorului.
Ifronul si tractorul nu sunt prevăzut cu sisteme
de climatizare.
Apar curenţi de aer din cauza neetanşeităţilor.
Nivelul de zgomot se plasează sub limita de 90
dB(A).
La deplasarea prin unitate apar pulberi
pneumoconiogene (praf.)

- Organe de maşini în mişcare:
- prindere, antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci, cravate, fular
etc.) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă, curea
distribuţie;
- Lovire în caz de incident rutier, in interiorul unitatii;
- Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de
frânare în mers;
- Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase, în special la operaţii de
mentenanţă.
- Temperatură ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental la inspecţii şi reparaţii
(galerii sistem evacuare, bloc motor etc.);
- Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în
anotimpul rece (scule, dispozitive etc.).
- panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii;
- Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas la
deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare.
 Factori de risc chimic:
- Lucrul cu substanţe toxice – antigel, freon, lichid de frână;
- Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori – arsură
chimică;
- Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili, uleiuri, unsori etc.

- Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în habitaclul Ifronului care nu este
dotatt cu instalaţie de condiţionare a aerului;
- Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la unele autoturisme;
- Calamităţi naturale – trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, seisme;
- Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe drumurile unitatii – la Ifron si
tractor nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în habitaclu.
- Gaze, vapori, aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor termice.
- Efort static, poziţie fixă la parcurgerea traseelor.
- Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un
stadiu avansat de oboseală;
- Executarea de manevre nepermise de normele care reglementează transportul
intern;
- Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia electrică,
instalaţia de frânare;
- Neadaptarea vitezei la drumurile unitatii şi la starea atmosferică;
- Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare la
deplasarea pedestră;
- Cădere de la înălţime mica in cazul descarcarii si incararii de marfa.
 Omisiuni:
- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare.
UNITATEA:
SC AGROINDUSTRIALA SA
SECŢIA: 5.4.4. FIŞA DE EVALUARE A
AUTO LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.

FIŞA NR. 4 Danut,
IFRONIST
CONSE- NIVE
CLASA
CLASA L
DE PAR-
GRAVI ŢIAL
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) PREVI- BILITAT
-TATE DE
ZIBILĂ E
RISC
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE 1. Organe de maşini în mişcare: DECES 7 2 4
RISC MECANIC - prindere, antrenare mână sau articole vestimentaţie
(mâneci, cravate, fular etc.) de către transmisiile prin
curele ventilator/pompă de apă
MIJLOACE DE
PRODUCŢIE 2. Lovire in caz de incident rutier in interiorul unitatii Inv. Gr.III 4 3 4
3. Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie Inv. Gr.III 4 3 4

sau a sistemului de frânare în mers
0 1 2 3 4 5 6
4. Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase, în ITM 3-45 2 5 3
special la operaţii de mentenanţă zile
FACTORI DE 5. Temperatură ridicată a unor suprafeţe, atinse ITM 3-45 2 5 3

RISC TERMIC accidental la inspecţii şi reparaţii (galerii sistem zile
evacuare, bloc motor etc.)
6. Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse ITM 3-45 2 5 3

la lucrul în aer liber în anotimpul rece (scule, dispozitive zile
etc.)

RISC ELECTRIC - panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul
de reparaţii
8. Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia DECES 7 1 3
tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la
instalaţia de împământare
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE 9. Lucrul cu substanţe toxice – antigel, freon, lichid de DECES 7 1 3
RISC CHIMIC frână
10. Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor ITM 45-180 3 4 3
de acumulatori – arsură chimică zile
11. Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili, DECES 7 1 3
uleiuri, unsori etc.
FACTORI DE 12. Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în ITM 3-45 2 5 3
RISC FIZIC habitaclul autoturismelor care nu sunt dotate cu zile
instalaţie de condiţionare a aerului
13. Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la ITM 3-45 2 5 3
unele autoturisme zile
14. Calamităţi naturale – trăsnet, inundaţie, alunecări de DECES 7 1 3
MEDIUL
teren, prăbuşiri de copaci, seisme
DE MUNCĂ
ITM 3-45 2 5 3
15. Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe zile
drumurile unitatii
FACTORI DE 16. Gaze, vapori, aerosoli toxici provenite de la ITM 3-45 2 5 3

RISC CHIMIC funcţionarea motoarelor termice zile
SARCINA TARE FIZICĂ zile
DE MUNCĂ
17. Efort static, poziţie fixă la parcurgerea traseelor
0 1 2 3 4 5 6
18. Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor DECES 7 2 4
ACŢIUNI medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală
19. Executarea de manevre nepermise de normele care Inv. Gr.III 4 2 3
GREŞITE reglementează transportul intern
EXECUTAN 20. Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, Inv. Gr.III 4 3 4
instalaţia electrică, instalaţia de frânare
T 21. Neadaptarea vitezei la drumurile unitatii şi la starea DECES 7 1 3
atmosferică
22. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, ITM 3-45 2 5 3
dezechilibrare la deplasarea pedestră zile
23. Cădere de la înălţime in timpul ITM 3-45 2 5 3
incarcarii/descarcarii de marfuri zile
OMISIUNI 24. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie ITM 3-45 2 5 3
şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare zile
24
 ri Ri
i=1 5(4x4) + 19(3x3) 251
Nrg 4 = -------------- = ------------------------------------------------------------------- = --------- = 3,26
24 5x4+ 19x3 77
 ri
i=1
LEGENDĂ FIGURA 1
F1-
Organe de maşini în mişcare
F2- Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier
F3- Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers
F4- Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase
F5- Temperatură ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental la inspecţii şi reparaţii
F6- Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în anotimpul
rece
F8- Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas
F9- Lucrul cu substanţe toxice – antigel, freon, lichid de frână
F 10 - Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori
F 11 - Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili, uleiuri, unsori etc.
F 12 - Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în habitaclul autoturismelor care nu sunt
dotate cu instalaţie de condiţionare a aerului
F 13 - Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la unele autoturisme
F 14 - Calamităţi naturale – trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci, seisme
F 15 - Pulberi pneumoconiogene
F 16 - Gaze, vapori, aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor termice
F 17 - Efort static, poziţie fixă la parcurgerea traseelor
F 18 - Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un stadiu
avansat de oboseală
F 19 - Executarea de manevre nepermise de normele care reglementează transportul intern
F 20 - Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia electrică, instalaţia de
frânare
F 21 - Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosferică
F 22 - Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea
pedestră
F 23 - Cădere de la înălţime (în canalele de acces sub autoturism din atelierul de revizii şi
reparaţii, la accesul pe rampa de spălare)
F 24 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie
din dotare
Figura 1.

0 1 2 3
Lovire in caz de incident rutier in interiorul unitatii
3. 4  respectarea prevederilor care reglementează transportul intern
si regulile prevazute in Codul rutier.
Măsuri tehnice:
 executarea reviziilor tehnice la
termenele stabilite de legislaţia în
vigoare şi de celelalte norme interne
Măsuri organizatorice
Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a  raportarea imediată a tuturor
4. 4
sistemului de frânare în mers
defecţiunilor semnalate sau a
suspiciunii asupra modului de
funcţionare la mecanismele şi
sistemele mijloacelor de transport
 controlul stării tehnice la plecarea în
cursă
5. Organe de maşini în mişcare 4
Măsuri tehnice:
 orice interventie se va efectua dupa
0 1 2 3
oprirea Ifronului
 instruirea ifronistului asupra regulilor
cuprinse in normele privind
intretinerea si repararea de
autrovehicule.
Măsuri tehnice:
 utilizarea fiolelor alcoolscpo pentru
depistarea starii de ebrietate a
Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor ifronistului.
6. 4
medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală Măsuri organizatorice:
 instruirea asupra pericolelor ce pot aparea datorita consumului de
bauturi alcoolice si a starii avansate de oboseala.
 Examen medical riguros vizand capacitatea de conducere a utilajului.
 Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de disciplina
a muncii atat la intrarea in schimb cat si pe parcursul acestuia.
7. Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, 4
instalaţia electrică, instalaţia de frânare
Măsuri tehnice:
 executarea reviziilor tehnice la
termenele stabilite de legislaţia în
vigoare şi de celelalte norme interne
Măsuri organizatorice
0 1 2 3
 raportarea imediată a tuturor
defecţiunilor semnalate sau a
suspiciunii asupra modului de
funcţionare la mecanismele şi
sistemele mijloacelor de transport
 controlul stării tehnice la
plecarea în cursă
5.4.6 INTERPRETAREA
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr.4 este egal cu 3,26 , valoare ce îl
încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabilMERGEFORMAT.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr.4”, din care se observă că din totalul de
24 factori de risc identificaţi (Fig. 1 ), 5 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: încadrându-
se în categoria factorilor de risc mediu.
Cei 5 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt prezentati in Fisa de risc.
locul de muncă Nr.4.
după cum urmează (vezi Fig. 2 ):

 4,17actori proprii sarcinii de muncă;
 29,17%, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 50,00% dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)
Figura 2

Legenda
2- Mediu de munca
3- Sarcina de munca
4- Executant
MUNCITOR BUCATARIE FURAJERA

Muncitorul bucatarie furajera prepara hrana

necesara animalelor de blana.
- incapere bucatarie furajera;

- moara de tocat;
- lopeti;
- roaba.
SARCINA DE MUNCĂ
- execută următoarele tipuri de activităţi:
- preia carnea cruda de la depozitul frigorific;
- introduce carnea in moara;
- introduce faina de grau sau secara precum si alte ingrediente in moara;
- incarca hrana rezultata in buncare pentru a fi dusa la animale.
Pe parcursul programului se execută un volum

mare de manipulări manuale.
MEDIUL DE MUNCĂ
Muncitorul necalificat îşi desfăşoară activitatea
în interiorul bucatariei furajere.
Mirosurile degajate de carnea cruda utilizata
sunt pestilentiale( foarte urat mirositoare ).

- Lovire, prindere sau antrenare de catre moara;
- Tăiere, înţepare, ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase;
- Temperatură coborâtă a materiei prime utilizate (carne congelata).

- tablouri electrice deschise;
- intrerupatoare crapate sau defecte;
- căi de curent cu izolaţia distrusă.
- defectarea legăturilor la instalaţia de împământare.
- Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii sau virusuri.
- Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece ;
- Curenţi de aer – lucrul în incinte (neetanşeizate) – indiferent de
anotimp;
- Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, viscol, seisme.
- Microorganisme in suspensie in aer: bacterii sau virusuri.
 Conţinut:
- Executarea necorespunzatoare a alimentarii morii ;
- Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor.
- Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală;
- Alimentarea gresita a morii cu materii prime;
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare –
suprafeţe umede, aglomerate;
- Cădere de la înălţime mica prin dezechilibrare, alunecare (de pe
platforma de alimentare a morii);
 Omisiuni:
- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte
mijloace de protecţie din dotare.
UNITATEA:
S.C. AGROINDUSTRIALA SA
5.5.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI
SERVICIUL: A.P.
DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
Necalificat FIŞA NR. 5 Danut,
CONSE- NIVEL
CLASA CLASA
DE DE
SISTEMULUI RISC FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ GRAVI- PROBA-
ŢIAL
TATE BILITATE
ZIBILĂ RISC
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE 1. Lovire, prindere sau antrenare de catre moara DECES 7 1 3
RISC MECANIC 2. Tăiere, înţepare ca urmare a contactului cu ITM 3-45 2 6 3
suprafeţe periculoase zile
MIJLOACE
3. Temperatură coborâtă a materiei prime utilizate
DE RISC TERMIC zile
(carne congelata)
PRODUCŢIE
DECES 7 2 4
4. Electrocutare prin atingere directă:
FACTORI DE
- tablouri electrice deschise
RISC ELECTRIC
- căi de curent cu izolaţia distrusă
5. Electrocutare prin atingere indirectă: DECES 7 3 5

- defectarea legăturilor la instalaţia de
împământare

6. Culturi sau preparate cu microorganisme –
RISC BIOLOGIC zile
bacterii sau virusuri
FACTORI DE 7. Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul ITM 3-45 2 5 3

RISC FIZIC rece – lucrul în aer liber zile
8. Curenţi de aer – lucrul în aer liber sau în incinte ITM 3-45 2 4 2

MEDIUL (neetanşeizate) – indiferent de anotimp zile
DE MUNCĂ 9. Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, DECES 7 1 3
viscol, seisme
10. Microorganisme in suspensie in aer: bacterii sau
RISC BIOLOGIC zile
virusuri
11. Executarea necorespunzatoare a alimentarii INV. gr.III 4 2 3
SARCINA CONTINUT morii
DE MUNCĂ SOLICITARE ITM 3-45 2 5 3
FIZICA 12. Efort dinamic la manipularea manuală a zile
sarcinilor
13. Adoptarea de metode neergonomice la ITM 3-45 2 5 3

manipularea manuală zile
14. Alimentarea gresita a morii cu materii prime INV. gr.III 4 2 3
15. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, ITM 3-45 2 5 3
ACŢIUNI împiedicare, dezechilibrare – suprafeţe umede, zile
GREŞITE aglomerate
16. Cădere de la înălţime mica prin dezechilibrare, ITM 45-180 3 5 4
EXECUTANT zile
alunecare (de pe platforma de alimentare a
morii)
OMISIUNI 17. Neutilizarea echipamentului individual de ITM 45-180 3 4 3
zile
protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din
dotare
17
 ri Ri
i=1 1(5x5) + 2(4x4) + 13(3x3) +1(2X2) 176
Nrg 5 = -------------- = -------------------------------------------------------------- = -------- = 5.29
17 1x5 + 2x4+ 13x3 +1x2 54
 ri
i=1
Figura 1
LEGENDĂ FIGURA 2
F1- Lovire, prindere sau antrenare de catre moara
F2- Tăiere, înţepare ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase
F3- Temperatură coborâtă a materiei prime utilizate (carne congelata)
F5- Electrocutare prin atingere indirectă
F6- Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii sau virusuri
F7- Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece
F8- Curenţi de aer
F9- Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, viscol, seisme
F 10 - Microorganisme in suspensie in aer: bacterii sau virusuri
F 11 - Executarea necorespunzatoare a alimentarii morii
F 12 - Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor
F 13 - Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală
F 14 - Alimentarea gresita a morii cu materii prime
F 16 - Cădere de la înălţime mica prin dezechilibrare, alunecare (de pe platforma de

alimentare a morii)
F 17 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de

protecţie din dotare
Nr. Nivel de MĂSURI PROPUSE

Crt FACTOR DE RISC risc
NOMINALIZAREA MĂSURII
0 1 2 3
Măsuri tehnice:
 Inlocuire intrerupatoare, dulii, sau doze defecte sau sparte.
1. Electrocutare prin atingere directă 4
Măsuri tehnice:
urmează a se lucra
la pământ a carcaselor aparatajelor,
din zona de lucru (NSPM 65, art.145)
0 1 2 3
 Masurare prize de pamant ( buletin
verificare PRAM).
 Executarea conform procedurilor autorizate a tuturor
intervenţiilor, indiferent de natura lor.
electrosecuritate.
Măsuri tehnice:
 dotarea cu încălţăminte cu talpă antiderapantă si cu bombeu
metalic
 nivelerea şi amenajarea căilor de acces în bucataria furajera si
îndepărtarea fluidelor (scurgerilor) de pe platforma morii
Cădere de la înălţime mica prin dezechilibrare,
3. 4 Măsuri organizatorice:
alunecare (de pe platforma de alimentare a morii)
 verificarea permanentă, de către persoane abilitate, a modului
de lucru în bucataria furajera
 Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării
restricţiilor de securitate si modul de lucru la urcarea pe
platforma de lucru a morii
INTERPRETAREA
Muncitor bucatarie furajera
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Muncitor

bucatarie furajera” este egal cu 3,29, valoare ce îl încadrează în categoria
locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. 5”, din care se
observă că din totalul de 17 factori de risc identificaţi (Fig.1 ), numai 3
depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, unul încadrându-se în categoria
factorilor de risc mare si 2 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Cei 6 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
F4 (nivel parţial de risc 4) Electrocutare prin atingere directă
F5(nivel parţial de risc 5) Electrocutare prin atingere indirectă
F16 (nivel parţial de risc 4) Cădere de la înălţime mica prin dezechilibrare,
alunecare (de pe platforma de alimentare a morii)
Pentru diminuarea sau elimnarea celor 3 factori de risc (care se

situează în domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate
în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de muncă “ Muncitor bucatarie
furajera ”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare,
situaţia se prezintă după cum urmează (vezi Fig. 2):

Din analiza Fişa de evaluare se constată că 35,29 % dintre factorii de

risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES
sau INVALIDITATE).
Figura 2

Legenda
2- Mediu de munca
3- Sarcina de munca
4- Executant
OSPATAR
Ospatarul are ca sarcina principala servirea

consumatorilor din restaurant cu diverse feluri de
mancare aferente micului dejun, pranzului si cinei,
precum si diverse tipuri de bauturi alcoolice si
nealcolice. Ospatarul executa si debarasarea mesei
dupa fiecare fel de mancare si se preocupa permanent
ca servirea clientilor sa fie ireprosabila.
- mese si scaune;
- farfurii;
- tacamuri;
- pahare diverse modele si dimensiuni;
- servet alb;
- carti prezentare meniu.
SARCINA DE MUNCĂ
Ospatarul execută următoarele tipuri de activităţi:
- executa operatiile de servire a clientilor cu diverse feluri de mancare sau
produse alimentare;
- serveste clientii cu diferite tipuri de bauturi alcoolice ( vinuri, rachiuri, bere);
- serveşte clientii cu diferite tipuri de bauturi nealcolice (suc, ape minerale );
- serveşte clientii cu diverse tipuri de cafea;
- completeaza notele de plata si incaseaza banii pentru acestea;
- executa si debarasarea mesei dupa fiecare fel de mancare.
Pe parcursul programului se execută si

manipulări manuale adiferitelor mase.
MEDIUL DE MUNCĂ
Ospatarul îşi desfăşoară activitatea în interiorul
restaurantului dar si in exteriorul acestuia( in cazul
unor activitati conexe).
Iluminatul este atat artificial cat si natural.

- Lovire de către mijloacele de transport auto, atunci cand se descarca
diverse marfuri aprovizionate.
- Tăiere, înţepare, ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase.
- Temperatură ridicată a unor feluri de mancare;
- Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, materialelor, manipulate
manual în timpul iernii.
- Temperatură ridicată a aerului în anotimpul călduros - lucrul în aer liber;
- Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece – lucrul în aer liber.
- Lucru cu bani.
 Conţinut:
- Manipularea manuală de mase.
 Suprasolicitare psihică:
- Stress cauzat de relaţia cu consumatorii (clienţii).
suprafeţe denivelate, aglomerate.
UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 9
S.C. Agroindustriala SA 5.6.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI
SECŢIA: AP Hotel Dumbrava DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: FIŞA NR. 6 ECHIPA DE EVALUARE: ing. Mandache
Ospatar Danut,
CONSE- NIVEL
CLASA CLASA
DE DE
ŢIAL
TATE BILITATE
ZIBILĂ RISC
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE 18. Lovire de către mijloacele de transport auto DECES 7 1 3
FACTORI DE 20. Temperatură ridicată a diferitelor feluri de ITM 3-45 2 5 3
RISC TERMIC mancare. zile
MIJLOACE
21. Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, ITM 3-45 2 5 3
DE zile
materialelor, manipulate manual în timpul iernii
PRODUCŢIE DECES 7 2 4
22. Electrocutare prin atingere directă:
FACTORI DE - tablouri electrice deschise
RISC ELECTRIC - căi de curent cu izolaţia distrusă
împământare
FACTORI DE 24. Temperatură ridicată a aerului în anotimpul neglijabil 2 5 1
RISC FIZIC călduros - lucrul în aer liber
25. Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul ITM 3-45 2 4 2

rece – lucrul în aer liber zile
MEDIUL FACTORI DE ITM 3-45 2 5 3
DE MUNCĂ RISC BIOLOGIC zile
26. Lucru cu bani
ITM 3-45 2 5 3
SUPRASOLICIT zile
27. Stress cauzat de relaţia cu consumatorii
ARE PSIHICĂ
(clienţii).
ITM 3-45 2 5 3
zile
CONŢINUT
SARCINA 28. Manipularea manuală de mase, care uneori
depăşesc limitele prescrise de NGPM
DE MUNCĂ
SUPRASOLICI- 29. Efort dinamic la manipularea manuală a ITM 3-45 2 4 2

TARE FIZICĂ sarcinilor zile
EXECUTAN ACŢIUNI manipularea manuală zile
ITM 3-45 2 5 3
T GREŞITE 31. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, zile
împiedicare, dezechilibrare – suprafeţe
denivelate, aglomerate
14
 ri Ri
i=1 2(4x4) + 9(3x3) +2(2x2)+1(1x1) 122
Nrg 6 = -------------- = ------------------------------------------------------------------------ = --------- = 3,05
14 2x4+ 9x3 +2x2 +1x1 40
 ri
i=1
Figura 1
LEGENDĂ FIGURA 2
F 18 - Lovire de către mijloacele de transport auto
F 19 - Tăiere, înţepare ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase
F 20 - Temperatură ridicată a unor feluri de mancare
F 21 - Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, materialelor, manipulate manual

în timpul iernii
F 22 - Electrocutare prin atingere directă
F 23 - Electrocutare prin atingere indirectă
F 24 - Temperatură ridicată a aerului în anotimpul călduros
F 25 - Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece
F 26 - Lucru cu banii
F 27 - Stress cauzat de relaţia cu consumatorii (clienţii)
F 28 - Manipularea manuală de mase


0 1 2 3
Măsuri tehnice:
 Inlocuire cable si stechere defecte.
 Executarea măsurilor tehnice de securitate de către personal instruit
şi autorizat conform prevederilor art. 163 şi art. 164 din NSPM 65.
 Electrocutare prin atingere directă 4
precum şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate
a muncii dobândite de către executanţi.
electrosecuritate.
 Electrocutare prin atingere indirectă 4
Măsuri tehnice:
urmează a se lucra
 Verificarea vizuală a integrităţii legării la
pământ a carcaselor aparatajelor, a
stâlpilor şi suporţilor metalici şi de
beton, din zona de lucru (NSPM 65,
art.145)
0 1 2 3
precum şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate
a muncii dobândite de către executanţi.
- Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de
electrosecuritate.
INTERPRETAREA
Ospatar
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Ospatar” este egal cu 3,05,
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. 6”, din care se observă că din
totalul de 14 factori de risc identificaţi (Fig. 2), numai 2 depăşesc, ca nivel parţial de risc,
valoarea 3, încadrându-se în categoria factorilor de risc mare.
F6 (nivel parţial de risc 4) Electrocutare prin atingere indirectă
Pentru diminuarea sau elimnarea celor 2 factori de risc (care se situează în
propuse” pentru locul de muncă “Ospatar”.

Din analiza Fişa de evaluare se constată că 21,42 % dintre factorii de risc

INVALIDITATE).
Figura 2

Legenda
2- Mediu de munca
3- Sarcina de munca
4- Executant
BUCATAR
Bucatarul are ca sarcina principala prepararea ,

potrivit retetelor, a diverse sortimente de : ciorbe,
mancaruri, fripturi, preparate din legume, paste
fainoase, precum si diferite preparate specifice de
bufet. De asemenea, verifica cantitatile de materii
prime si auxiliare necesare procesului de preparare a
diverselor feluri de mancare.
- masina gatit;
- plita incalzire indirecta;
- friteuza;
- masina de gatit electrica cu cuptor;
- masa calda cu acces pe ambele parti;
- masina fiert paste;
- masina spalat vesela;
- masina tocat carne;
- feliator portionat mezeluri;
- masina prajit paine;
- masina feliat legume;
- set complet de cutite si accesorii;
- hota;
- expresor cafea;
- cuptor microunde profesional;
- mese inox;
- combine frigorifice;
- lazi frigorifice;
- oale, cratiti, tigai;
- farfurii.
SARCINA DE MUNCĂ
Bucatarul execută următoarele tipuri de activităţi:
- receptioneaza meteriile prime necesare procesului de productie;
- prepara, potrivit retetelor si gramajului respectiv, diferite sortimente de
preparate culinare: ciorbe, mancaruri, fripturi, preparate din legume, paste
fainoase, precum si diferite preparate specifice de bufet;
- verifica cantitatile de materii prime si

auxiliare necesare procesului de preparare a
diverselor feluri de mancare.
- colaboreaza la intocmire planului meniu;
- intocmeste propuneri de noi preparate culinare si elaboreaza retetele
respective;
- raspunde de procesul tehnologic, calitatea si gramajele preparatelor pe
care le executa;
- indruma activitatea lucratorilor cu calificare inferioara.
Pe parcursul programului se execută si

manipulări manuale a diveselor mase..
MEDIUL DE MUNCĂ
Bucatarul îşi desfăşoară activitatea în bucataria
restaurantului dar si in exteriorul acestuia( in cazul
unor activitati conexe).
Iluminatul este atat artificial cat si natural.

- Lovire de către diverse marfuri sau obiecte utilizate in procesul muncii;
- Tăiere, înţepare cu sculele din dotare( cutite, tepuse , etc.)
- Temperatură ridicată a unor feluri de mancare in procesul de preparare;
- Temperatură ridicată a suprafetei plitelor de gatit si a arzatoarelor de la
aragaz.
- Temperatură coborâtă a suprafeţelor unor produse refrigerate.
- Temperatură ridicată a aerului în interiorul bucatariei.
- Curenti de aer datorati absortiei aerului de catre hota de ventilatie si a
deschiderii simultane a usilor si ferestrelor.
- Umiditate relativ ridicata (abur, vapori apa).
suprafeţe denivelate, aglomerate, umede.
 Omisiuni:
- Neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie din dotare.
UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 6
S.C. Agroindustriala S.A. 5.7.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI
SECŢIA: Alimentatie publica DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
Bucatar Danut,
CONSE- NIVEL
CLASA CLASA
DE DE
ŢIAL
TATE BILITATE
ZIBILĂ RISC
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE 32. Lovire de către diverse marfuri sau obiecte ITM 3-45 2 5 3
RISC MECANIC utilizate in procesul muncii zile
33. Tăiere, înţepare cu sculele din dotare( cutite, ITM 3-45 2 5 3
tepuse , etc.) zile
FACTORI DE 34. Temperatură ridicată a diferitelor feluri de ITM 3-45 2 5 3
MIJLOACE RISC TERMIC mancare in procesul de preparare zile
DE 35. Temperatură ridicată a suprafetei plitelor de gatit si ITM 3-45 2 5 3
PRODUCŢIE a arzatoarelor de la soba de gatit zile
36. Temperatură coborâtă a suprafeţelor unor neglijabil 1 6 1

produse refrigerate
37. Electrocutare prin atingere directă: DECES 7 2 4
FACTORI DE - tablouri electrice deschise
RISC ELECTRIC - căi de curent cu izolaţia distrusă
împământare
39. Temperatură ridicată a aerului in interiorul neglijabil 1 6 1

bucatariei
MEDIUL FACTORI DE 40. Curenti de aer datorati absortiei aerului de catre ITM 3-45 2 4 2
RISC FIZIC hota de ventilatie si a deschiderii simultane a zile
DE MUNCĂ
usilor si ferestrelor
41. Umiditate relativ ridicata (abur, vapori apa). ITM 3-45 2 4 2
zile
ITM 3-45 2 4 2
SARCINA zile
42. Efort dinamic la manipularea manuală a
DE MUNCĂ SUPRASOLICI- sarcinilor
TARE FIZICĂ

ITM 45-180 3 5 4
T GREŞITE 44. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, zile
denivelate, aglomerate, umede.
Omisiuni ITM 3-45 2 5 3

zile
45. Neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie
din dotare
14
 ri Ri
i=1 1(5x5) + 2(4x4) + 6(3x3) +3(2x2)+2(1x1) 130
Nrg 7 = -------------- = ------------------------------------------------------------------------ = --------- = 3,20
14 1x5+ 2x4+ 6x3 +3x2 +2x1 40
 ri
i=1
Figura 1
LEGENDĂ FIGURA 1
F 32 - Lovire de către diverse marfuri sau obiecte utilizate in procesul muncii

F 33 - Tăiere, înţepare cu sculele din dotare( cutite, tepuse , etc.)
F 34 - Temperatură ridicată a diferitelor feluri de mancare in procesul de preparare

F 35 - Temperatură ridicată a suprafetei plitelor de gatit si a arzatoarelor de la aragaz
F 36 - Temperatură coborâtă a suprafeţelor unor produse refrigerate
F 39 - Temperatură ridicată a aerului in interiorul bucatariei
F 40 - Curenti de aer datorati absortiei aerului de catre hota de ventilatie si a

deschiderii simultane a usilor si ferestrelor
F 41 - Manipularea manuală de mase, care uneori depăşesc limitele prescrise de NGPM
F 45 - Neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie din dotare


0 1 2 3
Măsuri tehnice:
 Inlocuire cable si stechere defecte.
instruit şi autorizat conform prevederilor art. 163 şi art. 164 din
NSPM 65.
4. Electrocutare prin atingere directă 4 Măsuri organizatorice:

electrosecuritate.
MĂSURI TEHNICE:
0 1 2 3
electrosecuritate.
electrosecuritate.

Măsuri tehnice:
 purtarea de încălţăminte cu talpă antiderapantă
 căile de acces sa fie libere si curate
Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare,  îndepărtarea fluidelor (scurgerilor) de pe căile de acces
6. 4
dezechilibrare Măsuri organizatorice:
INTERPRETAREA
Bucatar
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Bucatar” este egal cu 3,20,
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. 7”, din care se observă că din
totalul de 14 factori de risc identificaţi (Fig. 2), numai 3 depăşesc, ca nivel parţial de risc,
valoarea 3, unul încadrându-se în categoria factorilor de risc mare, iar ceilalţi 2
F7 (nivel parţial de risc 5) Electrocutare prin atingere indirectă
F13 (nivel parţial de risc 4) Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare,
dezechilibrare
Pentru diminuarea sau elimnarea celor 3 factori de risc (care se situează în
propuse” pentru locul de muncă “Bucatar”.

Din analiza Fişa de evaluare se constată că 14,28 % dintre factorii de risc

INVALIDITATE).
Figura 2
Legenda
2- Mediu de munca
3- Sarcina de munca
4- Executant

RECEPTIONER
Activitatea receptionerului consta in principal

in cazarea in cele mai bune conditii a clientilor care
sosesc in hotel si asigurarea acestora cu cele mai
bune servicii hoteliere.
- Calculator
- Fax ;
- Mobilier adecvat;
- Rechizite necesare activitatii;
- Centrala telefonica interna;
- Cheile tuturor camerelor din hotel.
SARCINA DE MUNCĂ
Activitatea receptionerului este precizata generic de un document numit ,, FISA
POSTULUI „care stabileste
acestor actiuni ;
prevederi legale :
- Acte normative specifice activitatii de receptioner;
- Alte acte normative si reglementari din domeniul protectiei muncii si PSI.
Programul Zilnic:
- începerea programului zilnic;
- efectuarea operatiilor din ,, FISA POSTULUI „
Activitatea receptionerului se desfasoara intr-un singur schimb.
MEDIUL DE MUNCĂ
Receptionerul isi desfasoara activitatea intr-o
incapere care asigura un climat termic
corespunzator .
Incaperea este iluminata artificial si natural.
In incapere se formeaza curenti de aer datorita calculatorului in functiune si
deschiderii usii de la intrare concomitent cu alte usi care dau in alte incaperi( bar,
restaurant, etc.)

- cabluri deteriorate ;
- Prize fara contact de protectie sau stechere fara contact de protectie ;
- Prize defecte ;
- Nulul de protectie intrerupt ;
- Echipamente nelegate la nulul de protectie;

- Curenţi de aer provocati de :
- usi si geamuri deschise simultan ;
- Radiaţii de la monitoare ;

- Lucru cu bani.
 Suprasolicitare fizica
- Efort static.
D. Factori de risc proprii executantulu
 Actiuni gresite
- Conectarea echipamentelor electronice de prelucrare automata a
datelor la :
- prize defecte ;
- prize fara contact de protectie ;
- Nu este respectata distanta dintre monitor şi operator
- Cadere de la acelasi nivel prin alunecare :
- pardoseala umeda ;
- conductorii electrici care traverseaza incaperea nu sint protejati ;
UNITATEA:
S.C. AGROINDUSTRIALA S.A. 5.8.4. FIŞA DE EVALUARE A
SERVICIUL:
ADM HOTEL DUMBRAVA
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE:ing.Mandache

RECEPTIONER FIŞA NR. 8 Danut,
NIVE
CONSE- CLASA
CLASA L
DE PAR-
GRAVI- ŢIAL
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) PREVI- TATE BILITAT
DE
ZIBILĂ E
RISC
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE 13. Curent electric , atingere directa : DECES 7 2 4
RISC - cabluri deteriorate ;
ELECTRIC 14. Curent electric , atingere indirecta : DECES 7 1 3
MIJLOACE DE - prize fara contact de protectie sau defecte sau
PRODUCTIE stechere fara contact de protectie ;
- prize defecte ;
- nul de protectie intrerupt ;
- echipamente nelegate la nulul de protectie
FACTORI DE 15. Curenti de aer datorita : ITM 3-45 2 5 3
RISC FIZIC - usi si geamuri deschise simultan zile
16. Radiatii de la monitoare ITM 3-45 2 2 2
MEDIUL DE
zile
MUNCA
RISC 17. Lucru cu bani zile
BIOLOGIC
0 1 2 3 4 5 6
SARCINA DE SUPRASOLICITA ITM 3-45 2 5 3
18. Efort static
MUNCA -RE FIZICĂ zile
ACTIUNI 19. Conectarea echipamentelor electronice de DECES 7 1 3
GRESITE prelucrare automata a datelor la :
- prize defecte ;
- prize fara contact de protectie ;
20. Nerespectarea distanţei dintre monitor si ITM 45 – 3 2 2
EXECUTANT
operator; 180 ZILE
21. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, ITM 45 – 3 3 3
împiedicare 180 ZILE
- pordoseala umeda ;
- conductoare neprotejate
Nivelul de risc global este:
9
 ri Ri
i=1 1(4x4) + 5(3x3) +3(2x2) 73
Nrg 8 = -------------- = -----------------------------------------------------------------------------= --------- = 2,92
9 1x4 + 5x3 + 3x2 25
.  rI
i=1
LEGENDĂ FIGURA 1
F1 - Electrocutare prin atingere directă:

F2 - Electrocutare prin atingere indirecta
F3 - Curenţi de aer
F4 - Radiaţii de la monitoare ;
F5 - Lucru cu bani ;
F6 - Efort static şi dinamic
F7 - Conectarea echipamentelor electronice de

prelucrare automata a datelor la : prize
defecte ; prize fara contact de protectie ;
F8 - Nu este respectata distanta dintre monitor şi operator
F9 - Cadere de la acelasi nivel prin alunecare : pardoseala umeda

0 1 2 3
MĂSURI TEHNICE:
 Inlocuire cabluri izolate necorespunzător
Electrocutare prin atingere directă:  Executarea măsurilor tehnice de securitate de către personal
1. 4
-cabluri izolate necorespunzător instruit şi autorizat.
 Instruirea potrivit prevederilor legale în vigoare.
MĂSURI TEHNICE:
electrosecuritate.
5.8.6 INTERPRETAREA
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr.8 este egal cu 2,92 ,
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr.8, din care se observă că din
totalul de 9 factori de risc identificaţi , 1 are ca nivel parţial de risc, valoarea 4:
Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor de risc (care se situează în domeniul
acceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse”
pentru locul de muncă Nr. 8.
 22,22%, factori proprii mijloacelor de producţie(1);

 33,33%, factori proprii mediului de muncă(2);
 11,11%, factori proprii sarcinii de muncă(3);
 33,33%, factori proprii executantului(4).
INVALIDITATE)
Legenda
2- Mediu de munca
3- Sarcina de munca
4- Executant
CAMERISTA
Camerista asigura gradul de confort pentru

toti clientii care beneficiaza de servicii de cazare in
cadrul complexului hotelier.
- aspirator;
- perii curatat;
- lift marfa;
- mop si carpe de sters;
- detergenti si sapun;
- lenjerie pat;
- fete masa;
- prosoape;
- sticle de bauturi;
- baxuri cu apă minerală;
- diverse produse alimentare ambalate;
- scaune, fotolii si mese;
SARCINA DE MUNCĂ
- primirea programului de lucru pe ziua în curs cu precizarea priorităţilor;
- efectueaza curatenie si pune in perfecta ordine spatiile de cazare si cele
de folosinta comuna(hol, scari, coridoare, etc.);
- asigura schimbarea lenjeriei dupa fiecare client;
- asigura existenta la toate grupurile sanitare a celor necesare;
- tine evidenta inventarului pa care il are in primire;
- raspunde promt la solicitarile clientilor;
- consemneaza in caietul de defectiuni toate constatarile facute in legatura
cu functionarea instalatiilor.

mare de manipulări manuale, uneori a unor sarcini
care depăşesc masele maxime admise prin Normele
generale de protecţie a muncii.
MEDIUL DE MUNCĂ
Camerista îşi desfăşoară activitatea in
incaperile hotelului(camere, holuri, birouri), unde
exista de obicei atat iluminat artificial cat si natural
iar temperatura ambientala este normala.

- Lovire de către mijloacele de transport auto;
- Tăiere, înţepare, ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase.


- Substanţe caustice – produse de spalat si dezinfectat.

- Curenţi de aer.
 Conţinut:
- Manipularea manuală de mase
C. Factori de risc proprii executantului
- Deplasări, staţionări în zone periculoase( putul liftului de marfa);
suprafeţe denivelate, aglomerate.
 Omisiuni:
UNITATEA:
S.C. AGROINDUSTRIALA S.A.
SERVICIUL:Adm. Hotel 5.9.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI
DUMBRAVA DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.

Camerista Danut,
CONSE- NIVEL
CLASA CLASA
DE DE
ŢIAL
TATE BILITATE
ZIBILĂ RISC
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE 46. Lovire de către mijloacele de transport auto DECES 7 1 3
48. Temperatură ridicată a suprafeţelor metalice Neglijabila 1 5 1
FACTORI DE expuse direct radiaţiei solare
RISC TERMIC
49. Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, Neglijabila 1 5 1
materialelor, manipulate manual în timpul iernii
DECES 7 1 3
MIJLOACE 50. Electrocutare prin atingere directă:
FACTORI DE
- tablouri electrice deschise
DE RISC ELECTRIC
PRODUCŢIE
împământare
ITM 3-45 2 5 3
52. Substanţe caustice – produse de spalat si
FACTORI DE zile
dezinfectat
RISC CHIMIC
ITM 3-45 2 5 3
FACTORI DE 53. Germeni patogeni de pe lenjeria murdara zile
RISC BIOLOGIC
RISC FIZIC 54. Curenţi de aer zile
DE MUNCĂ
SARCINA TARE FIZICĂ zile
DE MUNCĂ 55. Manipularea manuală de mase

ACŢIUNI
DECES 7 1 3
EXECUTAN GREŞITE 57. Deplasări, staţionări în zone periculoase

T împiedicare, dezechilibrare – suprafeţe zile
OMISIUNI 59. Neutilizarea echipamentului individual de ITM 3-45 2 5 3

protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din zile
dotare
14
 ri Ri
i=1 1(4x4) + 11(3x3) + 2(1x1)
Nrg 9 = -------------- = -------------------------------------------------------------------- = 5.00
14 1x4+ 11x3 +2x1
 ri
i=1
Figura 1
LEGENDĂ FIGURA 1
F 48 - Temperatură ridicată a suprafeţelor metalice expuse direct radiaţiei solare

în timpul iernii
F 52 - Substanţe caustice
F 53 - Germeni patogeni de pe lenjeria murdara
F 54 - Curenţi de aer


0 1 2 3
MĂSURI TEHNICE:
electrosecuritate.
INTERPRETAREA
Camerista
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Camerista” este

egal cu 5.00, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel
de risc acceptabil.
depăşeste, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, încadrându-se în categoria
factorilor de risc mediu.
Factorul de risc ce se situează în domeniul inacceptabil este:
Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor de risc, sunt necesare
măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de
muncă “ Camerista ”.
 57,14 %, factori proprii mijloacelor de producţie(1);

 7,14 %, factori proprii mediului de muncă(2);
 7,14 %, factori proprii sarcinii de muncă(3);
 28,57 %, factori proprii executantului(4).

sau INVALIDITATE).
Legenda
2- Mediu de munca
3- Sarcina de munca
4- Executant
PAZNIC
Paznicul execută in principal paza

patrimoniului societatii si ajuta uneori la descarcarea
unor marfuri necesare unitatii( lenjerie adusa de la
spalatorie, etc.).
Pantru paznicii de la hotel :

- parcare complex hotelier;
- holul central al hotelului;
- restaurante, baruri si holuri secundare;
Pentru paznicii de la ferma de animale de blana :
- perimetrul unitatii si zonele interioare.
SARCINA DE MUNCĂ
Sarcina de munca cuprinde in principal urmatoarele:
- asigura securitatea tuturor spatiilor din hotel
- asigura securitatea tuturor spatiilor din cadrul fermei de animale de blana
(paznicul de la ferma).
Pe parcursul programului se execută uneori si

manipulări manuale.
MEDIUL DE MUNCĂ
Paznicul îşi desfăşoară activitatea atât în aer
liber, in incaperile aferente activitatii sale (ghereta,
hol), dar si in incaperile diferitelor locatii din
interiorul firmei pe care le controleaza. El este supus
intemperiilor naturale. Activitatea sa se desfasoara
preponderent in timpul noptii.
- Lovire de către mijloacele de transport auto, care aprovizioneaza /
expediaza diverse marfuri;

- Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice (porti, usi,etc.) în timpul
iernii.
- căi de curent cu izolaţia distrusă;
- Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece – lucrul în aer liber;
- Curenţi de aer – lucrul în aer liber sau în incinte cu circuilatie intensa a
aerului.
 Conţinut:
- Manipularea manuală de mase;
- Monotonia muncii, lucru de unul singur si in conditii de noapte.
- Deplasări, staţionări în zone periculoase;
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare – suprafeţe
denivelate, aglomerate.
UNITATEA:
SERVICIUL: Administrativ
Paznic FIŞA NR. 10 Danut,
CONSE- NIVEL
CLASA CLASA
DE DE
ŢIAL
TATE BILITATE
ZIBILĂ RISC
0 1 2 3 4 5 6
DECES 7 1 3
60. Lovire de către mijloacele de transport auto
FACTORI DE
RISC MECANIC
61. Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice ITM 3-45 2 3 2
MIJLOACE în timpul iernii zile
DE 62. Electrocutare prin atingere directă: DECES 7 2 4
PRODUCŢIE - tablouri electrice deschise
FACTORI DE
RISC ELECTRIC 63. Electrocutare prin atingere indirectă: DECES 7 1 3
împământare
64. Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul ITM 3-45 2 5 3

MEDIUL zile
FACTORI DE rece – lucrul în aer liber
DE MUNCA RISC FIZIC ITM 3-45 2 5 3
65. Curenti de aer zile
ITM 3-45 2 5 3
SARCINA 66. Manipularea manuală de mase zile
SUPRASOLICI-
DE MUNCĂ TARE FIZICĂ ITM 45-180 3 4 3
67. Altercatii cu diverse persoane recalcitrante sau
hoti zile
TARE PSIHICA 68. Monotonia muncii, lucru de unul singur si in zile
conditii de noapte.

70. Deplasări, staţionări în zone periculoase DECES 7 1 3
T GREŞITE ITM 3-45 2 5 3
71. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, zile
12
 ri Ri
i=1 1(4x4) + 9(3x3) +2(2x2)
Nrg 10 = -------------- = ------------------------------------------------------------------------ = 5.00
12 1x4+ 9x3 +2x2
 ri
i=1
LEGENDĂ FIGURA 2
F 61 - Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice în timpul iernii
F 67 - Altercatii cu diverse persoane recalcitrante sau hoti
F 68 - Monotonia muncii, lucru de unul singur si in conditii de noapte


0 1 2 3
Măsuri tehnice:
instruit şi autorizat conform prevederilor art. 163 şi art. 164 din
NSPM 65.
 Inlocuire aparataj comutatie defect.
 Inlocuire conductoate cu izolatia imbatranita sau deteriorata.
8. Electrocutare prin atingere directă 4
securitate a muncii dobândite de către executanţi, cu privire la
normele de electrosecuritate.
INTERPRETAREA
PAZNIC
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Paznic” este egal
cu 3,00, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de
risc acceptabil.
depăşeste, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, încadrându-se în categoria
Factorul de risc ce se situează în domeniul inacceptabil este:
Pentru diminuarea sau elimnarea factorului de risc, care depaseste
valoare 3 sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri
propuse” pentru locul de muncă “ Paznic ”.
 33,33 %, factori proprii mijloacelor de producţie(1);

 16,66 %, factori proprii mediului de muncă(2);
 25,00 %, factori proprii sarcinii de muncă(3);
 25,00 %, factori proprii executantului(4).

sau INVALIDITATE).
Figura 2

Legenda
2- Mediu de munca
3- Sarcina de munca
4- Executant
INGRIJITOR ANIMALE
Ingrijitorul animale are drept sarcina ingrijirea

animalelor de blana, ceea ce impune hranirea si
adaparea acestora , precum si efectuarea curateniei
locurilor unde stau acestea. Ingrijitorul animale mai
are drept activitati separarea animalelor gestante,
separarea puilor si sacrificarea animalelor,
participand la toate etapele de evoluatie a acestora
de la fatare pana la sacrificare.
- padocuri;
- custile in care se cresc animalele;
- buncare mobile pentru hrana;
- furtune pentru apa;
- roabe, lopeti;
- dispozitiv prindere anumale.
SARCINA DE MUNCĂ
- primirea programului de lucru pe ziua în curs cu precizarea priorităţilor;
- execută următoarele tipuri de activităţi:
- primirea hranei de la bucataria furajera;
- hranirea animalelor;
- adaparea acestora;
- curatarea mizeriei de sub custi;
- separarea animalelor ( sezonier);
- sacrificarea animalelor( sezonier);
- dezinfectia custilor (dupa depopulare);
- menţinerea curăţeniei in zona padocurilor;
- îndepărtarea vegetaţiei(tuns iarba si copacei din jur )
mare de manipulări manuale.
MEDIUL DE MUNCĂ
Ingrijitorul animale îşi desfăşoară activitatea în
aer liber si in interiorul padocurilor, care il apara
doar de ploaie sau zapada. El este supus
intemperiilor naturale. Prin construcţie, padocurile
nu asigură o protecţie împotriva curenţilor de aer
atmosferici.

- Lovire de către buncarele pentru hrana;
- Tăiere, înţepare, ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase;
- Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, materialelor, manipulate
manual în timpul iernii.
- intrerupatoare crapate sau defecte;
- Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii sau virusuri.

- Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece – lucrul în aer liber;
- Curenţi de aer – lucrul în aer liber sau în incinte (neetanşeizate) –
indiferent de anotimp;
- Nivel redus de iluminare – lipsă sau nefuncţionare instalaţii iluminare;
- Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, viscol, seisme.
- Microorganisme in suspensie in aer: bacterii sau virusuri.
 Conţinut:
- Procedura gresita de introducere a hranei si apei la animale - muscatura .
- Procedura gresita la prinderea animalelor in cusca, pentru separare sau
sacrificare- muscatura.
- Introducere gresita a hranei si apei la animale - muscatura;
- Prinderea gresita a nimalelor in cusca, pentru separare sau sacrificare –
muscatura;
suprafeţe denivelate, cu mazga sau ghiata.;
 Omisiuni:
- Igiena precara sau necorespunzatoare, atat in timpul programului cat
si la terminarea acestuia –preluare boli infectioase de la animale.
UNITATEA:
SERVICIUL: PRODUCTIE
INGRIJITOR ANIMALE FIŞA NR. 11 Danut,
CONSE- NIVEL
CLASA CLASA
DE DE
ŢIAL
TATE BILITATE
ZIBILĂ RISC
0 1 2 3 4 5 6
ITM 3-45 2 5 3
FACTORI DE 72. Lovire de către buncarele pentru hrana
zile
RISC MECANIC ITM 3-45 2 5 3
73. Tăiere, înţepare ca urmare a contactului cu
FACTORI DE 74. Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, ITM 3-45 2 5 3
RISC TERMIC materialelor, manipulate manual în timpul iernii zile
MIJLOACE
DE - tablouri electrice deschise
PRODUCŢIE FACTORI DE
RISC ELECTRIC
împământare

77. Culturi sau preparate cu microorganisme –
RISC BIOLOGIC zile
bacterii sau virusuri

RISC FIZIC 78. Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul zile
DE MUNCĂ rece – lucrul în aer liber
79. Curenţi de aer – lucrul în aer liber sau în incinte ITM 3-45 2 5 3
(neetanşeizate) – indiferent de anotimp zile
80. Nivel redus de iluminare – lipsă sau ITM 3-45 2 5 3

nefuncţionare instalaţii iluminare zile
81. Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, DECES 7 1 3
viscol, seisme

82. Microorganisme in suspensie in aer: bacterii sau
RISC BIOLOGIC zile
virusuri
83. Procedura gresita de introducere a hranei si apei ITM 45-180 3 4 3
la animale – muscatura zile
SARCINA CONTINUT
84. Procedura gresita la prinderea animalelor in cusca, ITM 3-45 2 5 3
pentru separare sau sacrificare- muscatura zile
DE MUNCĂ SOLICITARE 85. Efort dinamic la manipularea manuală a ITM 3-45 2 5 3

FIZICĂ sarcinilor zile
86. Introducere gresita a hranei si apei la animale – ITM 3-45 2 5 3
ACŢIUNI muscatura zile
GREŞITE 87. Prinderea gresita a animalelor in cusca, pentru ITM 3-45 2 5 3

separare sau sacrificare – muscatura zile

EXECUTAN
T împiedicare, dezechilibrare – suprafeţe zile
90. Neutilizarea echipamentului individual de ITM 3-45 2 5 3

protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din zile
dotare
OMISIUNI
91. Igiena precara sau necorespunzatoare, atat in ITM 45-180 3 5 4
timpul programului cat si la terminarea acestuia zile
–preluare boli infectioase de la animale.
20
 ri Ri
i=1 2(4x4) + 17(3x3) +1(2x2)
Nrg 11 = -------------- = ------------------------------------------------------------------------ = 5.10
20 2x4+ 17x3 +1x2
 ri
i=1
Figura 1
LEGENDĂ FIGURA 2
F 72 - Lovire de către buncarele pentru hrana

în timpul iernii
F 77 - Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii sau virusuri
F 80 - Nivel redus de iluminare
F 81 - Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, viscol, seisme
F 82 - Microorganisme in suspensie in aer: bacterii sau virusuri
F 83 - Procedura gresita de introducere a hranei si apei la animale – muscatura
F 84 - Procedura gresita la prinderea animalelor in cusca, pentru separare sau sacrificare-

muscatura
F 86 - Introducere gresita a hranei si apei la animale – muscatura
F 87 - Prinderea gresita a animalelor in cusca, pentru separare sau sacrificare –

muscatura

F 91 - Igiena precara sau necorespunzatoare, atat in timpul programului cat si la

terminarea acestuia –preluare boli infectioase de la animale.

0 1 2 3
Măsuri tehnice:
urmează a se lucra
la pământ a carcaselor aparatajelor,
din zona de lucru (NSPM 65, art.145)
9. Electrocutare prin atingere indirectă 4 aparatelor electrice
 Masurare prize de pamant (buletin
verificare PRAM)
electrosecuritate.
10. Igiena precara sau necorespunzatoare, atat in 4 Măsuri tehnice:
0 1 2 3
 achiziţionarea de materiale igienico-sanitare
timpul programului cat si la terminarea acestuia – Măsuri organizatorice:

preluare boli infectioase de la animale.  Instruirea personalului asupra riscurilor existente daca nu se
respecta masurile de igiena.
igiena a muncii.
INTERPRETAREA
INGRIJITOR ANIMALE
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Ingrijitor animale”
este egal cu 3,10, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu
nivel de risc acceptabil.
depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, 4 încadrându-se în categoria
F20 (nivel parţial de risc 4) Igiena precara sau necorespunzatoare
Pentru diminuarea sau elimnarea celor 2 factori de risc (care se
situează în domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate
în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de muncă “ Ingrijitor animale”.


sau INVALIDITATE).
Figura 2

Legenda
2- Mediu de munca
3- Sarcina de munca
4- Executant
ZUGRAV
Activitatea zugravului constă lugrari de

igienizare a spatiilor aferente hotelului Dumbrava si
a celor de la sediul firmei, precum si o serie de
activitati gospodaresti( lucrari mici de lacatuserie,
manipulare diverse mase, etc.)
- trafalet;
- cancioc;
- spaclu;
- mistrie;
- pensule de vopsit;
- var simplu si lavabil;
- vopsele:;
- diluanti ;
- lacuri ;
- spatiile de igienizat.
SARCINA DE MUNCĂ
Activitatea zugravului este precizata generic de un document numit ,, FISA POSTULUI
„care stabileste
acestor actiuni ;
prevederi legale :
- NSSM 27/1994 ;
Programul Zilnic:
- începerea programului zilnic la ora 7;
- informarea asupra lucrărilor ce urmează să se efectueze;
- verificarea utilajelor din dotare şi pregătirea acestora pentru executarea
lucrarilor ;
- verificarea şi pregătirea suprafeţelor ce urmează a fi varuite , vopsite ;
- prepararea varului sau a vopselelor;
- varuirea sau vopsirea suprafetelor;
- asigură curăţenia la locul de muncă.
MEDIUL DE MUNCĂ
Vopsitorul îşi desfăşoară activitatea în
incaperile aferente hotelului Dumbrava si a celor de
la sediul firmei.
Factorii nocivi specifici locului de muncă sunt
difereitele tipuri de var, lacuri , diluanti si vopsele,
necesare activitatii sale.
Incaperile sunt iluminate natural şi artificial.

- Prindere picior sau mana sub mobilier, atunci cand se impune mutarea
acestora, pentru a se pregati suprafetele pentru varuit sau vopsit;
- Pardoseală alunecoasă datorită vopselelor , lacurilor si a umezelii;
- Tăiere, înţepare în muchiile ascutite ale sculelor.
- întreruptoare sparte ;
- doze fara capace ;
- cabluri izolate necorespunzător sau cu izolatia imbatranita;
- Elemente metalice nelegate la priza de pamant ;
- Priza de pamant intrerupta sau a carei valoare este necorespunzatoare
- Substanţe toxice – intoxicare cu solvenţi organici (lipsă mască de protecţie);
- Contactul direct al pielii cu lacuri , vopsele diluanti si/sau substanţe
cancerigene – lucrul cu solvenţi organici.

- Curenţi de aer – geamuri şi uşi deschise pentru realizarea ventilaţiei;
- Temperatura ridicata a aerului pe timp de vara ;
- Iluminat necorespunzator in unele locuri unde zugravul isi desfasoare
activitatea ;
Factori de risc chimic:
- Pericol de incendiu sau explozie datorită vaporilor de solvenţi organici.
 Conţinut:
- Lipsa măştilor de gaze si praf ;
- Manipulare neadecvata a diferitelor piese de mobilier sau diverse alte
obiecte grele si voluminoase ;
- Fumatul sau utilizarea de surse cu foc deschis in incaperi unde se
executa lucrari de vopsitorii;
- Deplasarea, staţionarea în locuri periculoase ;
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare (pardoseli încărcate);
- Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare
– lucrul pe schele sau pe scari ;
- Utilizare de echipamente de protectie , dispozitive , scule
necorespunzatoare ;
 Omisiuni:
- Nu se utilizeaza echipamentele de protectie din dotare.
UNITATEA:
S.C.AGROINDUSTRIALA S.A. NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1
SECŢIA: Intretinere LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: FIŞA NR. 12 ECHIPA DE EVALUARE:ing. Mandache

ZUGRAV Danut,
CONSE- NIVEL
CLAS CLASA
A DE DE
SISTEMULUI RISC FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ ŢIAL
GRAVI PROBA-
-TATE BILITATE
ZIBILĂ RISC
0 1 2 3 4 5 6
22.Prindere picior sau mana sub mobilier, atunci ITM 3-45 2 5 3
cand se impune mutarea acestora, pentru a se zile
pregati suprafetele pentru varuit sau vopsit
FACTORI DE
23. Pardoseală alunecoasă datorită vopselelor, ITM 3-45 2 5 3
RISC MECANIC
lacurilor zile
24. Tăiere, înţepare în muchiile ascutite ale sculelor ITM 3-45 2 3 2
MIJLOACE DE
zile
PRODUCTIE
- întreruptoare sparte;doze şi cutii borne fara
FACTORI DE
capace; cabluri izolate necorespunzător ;
RISC
26. Electrocutare prin atingere indirecta : DECES 7 2 4
ELECTRIC
- ILP intrerupta sau necorespunzatoare ;
- Utilizare de aparate electrice improvizate ;
0 1 2 3 4 5 6
27. Substanţe toxice – intoxicare cu solvenţi DECES 7 1 3
organici (lipsă mască de protecţie)
FACTORI DE 28. Contact direct al epidermei cu substante ITM 3-45 2 4 2
RISC CHIMIC inflamabile ( lacuri , vopsele , diluanti ) si/sau zile
substanţe cancerigene – lucrul cu solvenţi
organici.
29. Curenţi de aer – geamuri şi uşi deschise pentru ITM 3-45 2 5 3
realizarea ventilaţiei zile
30. Temperatura ridicata a aerului pe timp de vara ;
MEDIUL RISC FIZIC zile
DE MUNCĂ 31. Iluminat necorespunzator in unele locuri unde ITM 3-45 2 5 3
timplarul isi desfasoara activitatea ; zile
FACTORI DE 32. Pericol de incendiu sau explozie datorită DECES 7 2 4
RISC CHIMIC vaporilor de solvenţi organici
ITM 3-45 2 5 3
SARCINA zile
DE MUNCĂ 33. Lipsa măştilor de gaze, ochelarilor, a mănuşilor
CONŢINUT
de protecţie
EXECUTANT ACTIUNI 34. Manipulare neadecvata a diferitelor piese de DECES 7 1 3

GRESITE mobilier sau diverse alte obiecte grele si
voluminoase
35. Fumatul sau utilizarea de surse cu foc deschis INV. GR. III 4 2 3
in incaperi unde se executa lucrari de vopsitorii;
ITM 3-45 2 3 2
36. Deplasarea, staţionarea în locuri periculoase
zile
împiedicare (pardoseli încărcate) zile
38. Cădere de la înălţime prin păşire în gol, INV. GR. III 4 3 4
dezechilibrare sau alunecare – lucrul pe schele
sau pe scari ;
39. Utilizare de echipamente de protectie , ITM 3-45 2 5 3
dispozitive scule necorespunzatoare ; zile
ITM 3-45 2 5 3
OMISIUNI zile
40. Neutilizarea echipamente de protectie din
dotare
19
 ri Ri
i=1 1(5x5) + 3(4x4) + 11(3x3) +4(2x2) 188
Nrg 12 = -------------- = ------------------------------------------------------------ = --------- = 3,24
19 1x5 + 3x4 + 11x3 + 4x2 58
 ri
i=1
LEGENDĂ FIGURA 1
F1- Prindere picior sau mana sub mobilier

F2-Pardoseală alunecoasă datorită vopselelor , lacurilor
F3- Tăiere, înţepare în muchiile ascutite ale sculelor
F4-Electrocutare prin atingere directă
F5-Electrocutare prin atingere indirecta
F6-Substanţe toxice – intoxicare cu solvenţi organici (lipsă mască de protecţie);
F7-Contactul direct al pielii cu lacuri , vopsele diluanti ( substante inflamabile ) ;
F8-Curenţi de aer – geamuri şi uşi deschise pentru realizarea ventilaţiei;
F9-Temperatura ridicata a aerului pe timp de vara ;
F10-Iluminat necorespunzator in unele locuri unde timplarul isi desfasoare activitatea ;
F11-Pericol de incendiu sau explozie datorită vaporilor de solvenţi organici.
F12-Lipsa măştilor de gaze si pentru praf ;
F13- Manipulare neadecvata a diferitelor piese de mobilier
F14- Fumatul sau utilizarea de surse cu foc deschis in incaperi unde se executa lucrari de vopsitorii
F15- Deplasarea, staţionarea în locuri periculoase ;
F16-Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare (pardoseli încărcate);
F17-Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare
F18-Utilizare de echipamente de protectie , dispozitive , scule necorespunzatoare
F19-Nu se utilizeaza echipamentele de protectie

0 1 2 3
Masuri tehnice:
 Utilizarea, după caz, a căştii de protecţie a capului, vizierei de
protecţie a feţei, mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau
covorului electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant.
Electrocutare prin atingere directă:
3. -întreruptoare sparte 5
-cabluri izolate necorespunzător
Masuri organizatorice:
MASURI TEHNICE:
 Utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei
sau covorului electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant
(NSPM 65, art.148).
0 1 2 3
electrosecuritate.
Masuri tehnice:
Pericol de incendiu sau explozie datorită vaporilor  Ventilatie naturala sau artificiala
5. 4
de solvenţi organici
 instruirea periodică a lucrătorilor cu privire la respectarea NSSM
MĂSURI ORGANIZATORICE
 utilizarea de scari si schele omologate si in buna stare;
Cădere de la înălţime prin păşire în gol,
 verificarea înainte de începerea lucrului a stării scarilor si
5. dezechilibrare sau alunecare – lucrul pe schele sau 4
schelelor şi neutilizarea celor care prezintă defecte;
pe scari
 utilizarea centurilor de siguranta complexe atunci cand situatia o
impune;
 utilizarea tuturor dispozitivelor de siguranţă prevăzute de norme
pentru lucrul la înălţime;
 instruirea personalului şi supravegherea – directă, de către şeful
de formaţie, şi/sau prin sondaj, de către trepte ierarhice
superioare.
5.12.6 INTERPRETAREA
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr.12 este egal cu 5.24 ,
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr.12”, din care se observă că din
totalul de 19 factori de risc identificaţi , 4 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 1
încadrându-se în categoria factorilor de risc mare, iar 3 încadrându-se în categoria
Cei 4 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt prezentati in
Fişa de măsuri propuse nr.5.
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 4 factori de risc (care se situează în
propuse” pentru locul de muncă Nr. 12.

 5,26%, factori proprii sarcinii de muncă;
 36%,84, factori proprii executantului.
INVALIDITATE)
Legenda
2- Mediu de munca
3- Sarcina de munca
4- Executant
CAP. 6. C O N C L U Z I I
6. CONCLUZII
Lucrarea de faţă conţine evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire

profesională la locurile de muncă din cadrul SC DIANA FOREST SA în conformitate
cu prevederile art. 18 din Legea nr. 90/1996 a protecţiei muncii, respectiv art. 11 şi 18 din
Normele generale de protecţie a muncii, anexă la lege.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor
de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe loc de muncă, avizată de Ministerul Muncii
şi Solidarităţii Sociale în anul 1993.
Echipa de evaluare a fost formată din:
- Ing. Mandache Danut – Evaluator;
- Ing. Novac Valentin – Sef ferma;
- Ec. Palade Maura - contabil.
Diagnoza locurilor de muncă s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape:

- analiza activităţii din unitate;
- descrierea locurilor de muncă sub aspectul celor patru componente generice
ale sistemelor de muncă;
- identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă;
- stabilirea consecinţei maxime previzibile a acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman, pentru fiecare factor în parte;
- încadrarea în clase de gravitate;
- încadrarea în clase de probabilitate (frecvenţa probabilă a producerii
consecinţei maxime previzibile);
- calculul nivelului de risc global al fiecărui loc de muncă;
- interpretarea rezultatelor evaluărilor evaluării prin prisma legislaţiei în vigoare;
- competarea fişelor de măsuri preventive pentru fiecare loc de muncă, pentru
factorii al căror nivel de risc parţial se situează peste 3 – valoarea limită
acceptată.
-
Rezultatele evaluării sunt prezentate în lucrare
cu ajutorul instrumentelor formalizate ale metodei,
respectiv fişele de evaluare a locurilor de muncă şi
fişele de măsuri propuse pentru factorii la care
nivelul de risc parţial depăşeşte limita de
acceptabilitate, pentru fiecare loc de muncă în parte.
De asemenea, la fiecare loc s-a realizat şi interpretarea succintă a rezultatelor
evaluării.Ierarhizarea locurilor de muncă în funcţie de de nivelul de risc este prezentată
în tabelul următor:
IERARHIZAREA LOCURILOR DE MUNCĂ ÎN FUNCŢIE

DE NIVELURILE DE RISC
NIVEL DE
NR.
CRT. LOCUL DE MUNCĂ RISC
GLOBAL
0 1 2
1. LM 1 - Electrician 3.40
2. LM 2 - Lacatus mecanic 3,24
Situaţia pozitivă din unitate se reflectă şi în nivelul de risc agregat pe aceste locuri de
muncă (NgA ), determinat astfel:
Având în vedere rezultatele evaluării, se poate afirma că lucrarea reprezintă un

instrument necesar şi util pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite, pentru conducerea
firmelor şi pentru personalul cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin
Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 şi Normele generale de protecţia a muncii, deoarece
permite:
pe o scală de niveluri de risc de la1 la 7;
dimensiunii riscurilor, ceea ce reprezintă o etapă obligatorie pentru
elaborarea normelor şi instrucţiunilor proprii de securitate a muncii, precum
şi o condiţie impusă de Normele metodologice privind autorizarea agenţilor
economici;
- elaborarea programului anual de protecţie a muncii, pe baza fişelor de măsuri
de prevenire întocmite în urma evaluării riscurilor.
CAP. 6. C O N C L U Z I I
6. CONCLUZII
Lucrarea de faţă conţine evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire

profesională la locurile de muncă din cadrul SC Diana Forest SA în conformitate cu
prevederile art. 12, alin. (1), lit. a) si art. 13. lit. b) din Legea nr. 319/2006, respectiv art.
46, alin. (1) si (2) din N.M. de aplicare a Legii 319/2006, aprobata prin H.G. 1425/2006.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor
de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe loc de muncă, avizată de Ministerul Muncii
şi Solidarităţii Sociale în anul 1993.
Echipa de evaluare a fost formată din:
- Ing. Mandache C-tin – Evaluator;
- Ing. Racec Tiberiu – Sef serviciu intern de prevenire si protectie;
- Ing. Amuraritei Nicoleta-sef fabrica.
Diagnoza locurilor de muncă s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape:

- analiza activităţii din unitate;
- descrierea locurilor de muncă sub aspectul celor patru componente generice
ale sistemelor de muncă;
- identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă;
- stabilirea consecinţei maxime previzibile a acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman, pentru fiecare factor în parte;
- încadrarea în clase de gravitate;
- încadrarea în clase de probabilitate (frecvenţa probabilă a producerii
consecinţei maxime previzibile);
- calculul nivelului de risc global al fiecărui loc de muncă;
- interpretarea rezultatelor evaluărilor evaluării prin prisma legislaţiei în vigoare;
- competarea fişelor de măsuri preventive pentru fiecare loc de muncă, pentru
factorii al căror nivel de risc parţial se situează peste 3 – valoarea limită
acceptată.
Rezultatele evaluării sunt prezentate în lucrare
cu ajutorul instrumentelor formalizate ale metodei,
respectiv fişele de evaluare a locurilor de muncă şi
fişele de măsuri propuse pentru factorii la care
nivelul de risc parţial depăşeşte limita de
acceptabilitate, pentru fiecare loc de muncă în parte.
De asemenea, la fiecare loc s-a realizat şi interpretarea succintă a rezultatelor

evaluării.Ierarhizarea locurilor de muncă în funcţie de de nivelul de risc este prezentată
în tabelul următor:
IERARHIZAREA LOCURILOR DE MUNCĂ ÎN FUNCŢIE

DE NIVELURILE DE RISC
NIVEL DE
NR.
CRT. LOCUL DE MUNCĂ RISC
GLOBAL
0 1 2
1 LM 1 - Electrician 3.40
2 LM 2 - Lacatus mecanic 3,24
Situaţia pozitivă din unitate se reflectă şi în nivelul de risc agregat pe aceste locuri de
muncă (NgA ), determinat astfel:
Având în vedere rezultatele evaluării, se poate afirma că lucrarea reprezintă un

instrument necesar şi util pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite, pentru conducerea
firmei şi pentru persoanele desemnate cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, potrivit legii 319/2006 si N.M. de aplicare a Legii 319/2006, aprobata prin H.G.
1425/2006, deoarece permite:
pe o scală de niveluri de risc de la1 la 7;
dimensiunii riscurilor, ceea ce reprezintă o etapă obligatorie pentru
elaborarea instrucţiunilor proprii de securitate a muncii;
- elaborarea planului de prevenire si prventie, pe baza fişelor de măsuri de
prevenire întocmite în urma evaluării riscurilor.

Ministerul Educatiei Si Cercetarii Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi" Iasi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educatiei Si Cercetarii Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi" Iasi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE

FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA

 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 conţine

 angajatorul are obligaţia:

munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate

si la amenajarea locurilor de munca” (art. 7, alin. 4, lit.

 „ca, ulterior evaluarii [riscurilor] si daca este necesar,

productie aplicate de catre angajator si asigure

îmbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei

sanatatii lucratorilor si sa fie integrate în ansamblul

activitatilor întreprinderii si/sau unitatii respective si la

toate nivelurile ierarhice” (art. 7, alin. 4, lit. b);

 angajatorul are obligaţia „să realizeze şi să fie în posesia unei

H.G. NR. 1425/2006 PENTRU APROBAREA

 H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

 activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul

 „în urma evaluării riscurilor pentru fiecare loc de muncă/post de

 cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în

 reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul

 angajatorul trebuie să informeze comitetul de securitate şi sănătate în

 pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care

 angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţă conducătorilor locurilor de

 termenii “pericol” şi “risc” nu au întotdeauna aceeaşi semnificaţie,

 definiţiile utilizate sunt următoarele:

 evaluarea riscurilor: estimarea (eventual cuantificarea) riscurilor

SCOPUL EVALUĂRII RISCURILOR

 angajatorul are obligaţia generală de a asigura starea de securitate şi de a

 schema generală a procedurii de evaluare a riscului care include şi

1. Stabilirea planului de evaluare a riscurilor profesionale

 evaluarea riscurilor reprezintă studiul sistematic al tuturor aspectelor

 evaluarea riscurilor trebuie să fie condusă de conducerea la vârf,

 evaluarea riscurilor comportă următoarele etape:

 evaluarea riscurilor trebuie să vizeze toate locurile de muncă:

 evaluarea riscurilor pentru locurile de muncă relativ imuabile

 nu va fi realizată exclusiv de către angajator sau de reprezentanţii

 va ţine cont de eventuala prezenţă la locurile de muncă a

 va lua în considerare interacţiunile potenţiale dintre activităţile

 va lua în considerare vizitatorii (studenţi, elevi, public, pacienţi în

 deşi nu există un principiu universal valabil privind metodologia

 operaţii care pot fi incluse în abordările (sau combinaţiile de

 criterii aplicabile pentru evaluarea riscurilor:

 selectarea modului de abordare a procesului de evaluare depinde

 în practică, este deseori utilă conceperea procesului de evaluare ca

1. Identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul de muncă

2. Identificarea tuturor persoanelor ce pot fi expuse pericolelor,

3. Estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor

4. Adoptarea deciziilor privind noile măsuri aplicabile în scopul

5. Estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor

 concluziile unei evaluări a riscurilor profesionale ar trebui să

ORGANIZAREA EVALUĂRII RISCURILOR

 în orice tip de organizaţie, decizia finală vizând desemnarea

 competenţa persoanelor însărcinate cu evaluarea riscurilor

 relaţia dintre evaluatori şi serviciile de prevenire

 persoanele însărcinate cu evaluarea riscurilor profesionale ar trebui

 atunci când muncitorii mai multor firme îşi desfăşoară activitatea la

 informaţiile necesare în procesul de evaluare pot proveni din

 se recomandă consemnarea într-un dosar a rezultatelor şi

 dosarul de evaluare a riscurilor va fi completat cu concursul

 dosarele de evaluare a riscurilor trebuie puse la dispoziţia:

URMĂRIREA EFICACITĂŢII MĂSURILOR

 în urma evaluării riscurilor se vor adopta dispoziţii care să permită

CONTROLUL ŞI REVIZUIREA EVALUĂRII