SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

  Dr. Ing. Monica Toaje

Dr. Ing. Mihai Octavian Vînturache

Monica Toaje; Mihai Vinturache 1

 Definiţii şi termeni

„Securitate”
= A fi la adăpost de orice pericol, protecţie sau apărare
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

Implică:
 aspecte fizice,
 aspecte psihice,
 aspecte sociale.

Monica Toaje; Mihai Vinturache 2

 Definiţii şi termeni

„Sănătate”
 În concepţia medicală:
 Somato-fiziologic – lipsa îmbolnăvirii,
bunăstarea corpului şi a organismului,
 Psihic – legătura, în organismul uman, între
corp şi spirit,
 Sanitar – a păstra, a menţine sau a recupera
sănătatea colectivă (nu cea individuală).
 În concepţia socială:
 Politico-legal – un drept al populaţiei,
 Economic – este mai rentabil să investim în activităţi preventive decât
să se aştepte apariţia îmbolnăvirilor,
 Sociologic – sănătatea şi boala sunt fenomene sociale.
Monica Toaje; Mihai Vinturache 3
 Definiţii şi termeni

„Sănătate”
= O stare de bine fizic, mental şi bunăstare socială totală,
precum şi capacitatea de a duce o viaţă productivă social
şi economic;
Nu poate fi definită doar prin absenţa unei boli sau
infirmităţi.

(Organizaţia Mondială a Sănătăţii)

Monica Toaje; Mihai Vinturache 4

 Definiţii şi termeni

„Securitatea în muncă”

= Ansamblul de tehnici şi procedee utilizate în

vederea eliminării sau reducerii riscurilor
profesionale ce pot determina producerea unor
accidente de muncă.
Al. Darabont (2001)

Monica Toaje; Mihai Vinturache 5

 Definiţii şi termeni

„Sănătatea în muncă” ( santé au travail, occupational health)

= Promovarea şi menţinerea celui mai înalt grad de bunăstare
mentală, fizică şi socială a lucrătorilor de toate profesiile prin
prevenirea perturbărilor cauzate de condiţiile de muncă, protejarea
în muncă faţă de riscurile rezultate din prezenţa agenţilor nocivi
pentru sănătatea lor, repartizarea şi menţinerea lucrătorului într-o
muncă adecvată aptitudinilor fiziologice şi psihologice.
Organizaţia Internaţională a Muncii

Nu se poate realiza o separare clară între

domeniul profesional şi cel extraprofesional,
întrucât acestea interferează continuu.
Monica Toaje; Mihai Vinturache 6
 Directiva Cadru 89/391/CEE

12 iunie 1989 - Directiva Cadru 89/391/CEE:

 abordează aspectele de securitate şi sănătate în
muncă şi propune asigurarea unui nivel de
protecţie ridicat şi egal pentru toţi lucrătorii din
statele membre ale UE;
 introduce sintagma “securitate şi sănătate în
muncă”, preluată ulterior în toate reglementările
europene din domeniu.
Directiva Cadru 89/391/CEE a fost transpusă în
Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă

Ocupational health and safety

Securité et santé au travail
Seguridad y salud en el trabajo
Monica Toaje; Mihai Vinturache 7
 Scopul Directivei Cadru 89/391/CEE

ASIGURAREA UNUI MEDIU DE MUNCĂ

SIGUR ŞI SĂNĂTOS

prin

Eliminarea tuturor accidentelor

şi îmbolnăvirilor profesionale cu

ajutorul prevenirii.
Monica Toaje; Mihai Vinturache 8
Pericole (factori de risc profesional)

 Orice acţiune umană

poate determina
apariţia unui PERICOL
(factor de risc) !

Monica Toaje; Mihai Vinturache 9

 Risc profesional
 Activităţile desfăşurate de
lucrători implică o anumită
PROBABILITATE de manifestare a
unor pericole asociate.
 Se poate estima GRAVITATEA
consecinţei manifestării unui pericol
la locul de muncă.

Probabilitate x Gravitate

RISC PROFESIONAL Nu există risc “0” !

Monica Toaje; Mihai Vinturache 10
 Risc profesional

… orice situaţie din

mediul de muncă implică
posibilitatea ca un
lucrător să sufere o
vătămare în timpul
procesului de muncă …

Accidente de muncă
Consecinţele expunerii la
riscuri profesionale: Boli profesionale
Monica Toaje; Mihai Vinturache 11
Obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă

Autorealizare

Nevoia de
stimă

Afiliere la grup

Nevoia de siguranţă

Nevoi fiziologice

Monica Toaje; Mihai Vinturache 12

Obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă

Eliminarea tuturor
accidentelor şi îmbolnăvirilor
profesionale cu ajutorul
prevenirii.

Prevenirea - ansamblul de
dispoziţii sau măsuri luate ori
prevăzute în toate etapele
procesului de muncă, în scopul
evitării sau diminuării riscurilor
profesionale
(art.5 lit.e) din Legea 319/2006).
Monica Toaje; Mihai Vinturache 13
 Prevenirea şi protecţia

Acţiunea preventivă vizează eliminarea relaţiei:

relaţiei

Pericol (risc) x Împrejurări favorizante

= EVENIMENT (Accident/Incident)

X*0=0
 Eliminarea sau diminuarea riscului;
 Eliminarea sau reducerea
împrejurărilor favorizante.
Monica Toaje; Mihai Vinturache 14
 Prevenirea şi protecţia

Acţiuni preventive

 eliminarea pericolelor (riscurilor) la sursă şi/sau reducerea

consecinţelor potenţiale,
 eliminarea sau modificarea împrejurărilor favorizante în vederea
scăderii probabilității de producere a unui eveniment nedorit,
 prevederea de măsuri şi mijloace
adecvate pentru a face faţă situaţiilor
de urgenţă.

Monica Toaje; Mihai Vinturache 15

 Principiile generale de prevenire [art.7(3)-Legea 319/2006]

1. evitarea riscurilor profesionale,

2. evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate,
3. combaterea riscurilor la sursă,
4. adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea
posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a
metodelor de muncă şi de producţie, în vederea reducerii
monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării
efectelor acestora asupra sănătăţii,
5. adaptarea la progresul tehnic,
6. dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă
tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile
sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă,
7. adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă
de măsurile de protecţie individuală,
8. furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
Monica Toaje; Mihai Vinturache 16
 Activitatea de prevenire şi protecţie

De avut în vedere:

1. Securitatea în muncă este o condiţie la angajare.

2. Toate accidentele de muncă se pot evita.

3. Integritatea nu trebuie afectată în nici un caz.

4. Securitatea în muncă începe şi se termină cu instruire.

5. Toate evenimentele trebuie raportate.

6. Securitatea în muncă presupune implicarea tuturor.

Monica Toaje; Mihai Vinturache 17

 Preocupari privind SSM
Egiptul antic (4000 I.C.): 
Au fost implementate legi speciale pentru soldati,
imbalsamatori si fabricantii de arme pentru a evita accidentele de
munca. Mijloacele de protectie erau stabilite de faraon si se
utilizau in special in orase.

Monica Toaje; Mihai Vinturache 18

Preocupari privind SSM
Mesopotamia (2000 I.C.):
Aspecte de securitate sociala au fost
identificate in Codul de legi al lui Hamurabi.
Codul a fost realizat pentru a unifica legile
existente in diversele orase ale imperiului. A
fost gravat pe o piatra in forma de falus, ca
simbol al puterii, pentru ca toti cetatenii sa-
si cunoasca drepturile si obligatiile.

Monica Toaje; Mihai Vinturache 19

 Preocupari privind SSM
Grecia (1000 I.C.) si Roma (100 d.c.) :
 Societati sclavagiste,
 Au fost mai putin preocupate de aspecte de SSM sau de
igiena lucratorilor deoarece activitatea productiva era facuta de
sclavi si unul mort, ranit sau bolnav era inlocuit cu un altul.

Monica Toaje; Mihai Vinturache 20

 Preocupari privind SSM

El albañil herido
(1786-1787)

Francisco Goya
(Zidarul ranit)

Monica Toaje; Mihai Vinturache 21

 Preocupari privind SSM
Lewis Hine, fotograf american,
pionier al reportajului social, a
imortalizat această fetiţă, lucrând la
război într-un atelier de bumbac din
Carolina de Nord.

Leo, în vârstă de 8 ani, de la

filatura de bumbac din Fayetteville,
Tennessee: "Nu sunt aici ca să le
ajut pe mama şi pe soră-mea; aici
muncesc eu!"
Monica Toaje; Mihai Vinturache 22
 Preocupari privind SSM
Instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale şi Persoanelor Varstnice - elaborează

politica şi strategia naţională în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în colaborare cu
Ministerul Sănătăţii şi prin consultarea cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu.
Inspecţia Muncii - autoritatea competentă în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei
referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, la relaţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor
care lucrează în condiţii de muncă deosebite.
Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale – instituţie competentă în
domeniul asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale, sprijină activitatea
angajatorilor în domeniul prevenirii, reabilitarea medicală şi, după caz, psihologică, precum
şi compensarea victimelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale.
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Muncii - fundamentează
ştiinţific măsurile de îmbunătăţire a activităţii de securitate şi sănătate în muncă şi
promovează politica stabilită pentru acest domeniu.

Monica Toaje; Mihai Vinturache 23

Monica Toaje; Mihai Vinturache 24