Sunteți pe pagina 1din 21

SC PSIHOTEST SRL Piatra Neamt Curs : Inspector de protectia muncii

LUCRARE DE DIPLOMA

Metode de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale

Aplicatie : Planul anual de securitate si sanatate in munca

CURSANT, ADRIAN-BOGDAN POPESCU

MAI 2008

PLANUL LUCRARII

Cap. I Generalitati. Suportul legislativ in aplicarea masurilor de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale .................................................. 3 ............. 9

Cap. II Factorii de risc si elementele sistemului de munca Cap. III Principalele metode de prevenire

......................................... 12

Cap. IV Principalele componente ale planului de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Etapele realizarii planului de prevenire ........................................ 17 Cap. V Scurta descriere a procesului tehnologic si a metodelor de lucru din cadrul unitatii .............................................................. 19 Anexa : Planul anual de prevenire si protectie ...................................... 22

Cap. I Generalitati. Suportul legislativ in aplicarea masurilor de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale

Pentru elaborarea unei legislatii competente in domeniul Sanatatii si securitatii in munca, care sa tina seama atat de punctul de vedere al angajatorului, cat si de cel al lucratorilor, trebuie avute in vedere mai multe aspecte, care la prima vedere, pot parea contradictorii. De exemplu, rentabilitatea unei intreprinderi poate fi afectata pe termen scurt de obligatiile impuse prin lege de a lua si a respecta masuri eficiente de a preveni accidentele de munca si imbolnavirile profesionale, intrucat un plan bun de securitate si sanatate in munca presupune printre altele si echipamente de calitate, certificate CE, proceduri si instructiuni interne care vor mari timpii de executie al unei sarcini, instruire periodica colectiva si individuala platite de catre angajator, testari psihologice, precum si alte diverse eforturi depuse fie de angajator, fie de lucratorii desemnati pentru a face SSM, etc. Toate aceste lucruri presupun atat fonduri, cat si timp alocat lucratorilor pentru instruirea in SSM, in dauna realizarii sarcinilor obisnuite de lucru. Dar, la o privire mai profunda, vom constata ca toate aceste eforturi precum si costurile ce le implica, sunt de fapt investitii ce isi vor dovedi rentabilitatea pe termen mediu si lung. Accidentele de munc pot avea un impact financiar major, n special pentru ntreprinderile mici. Unele costuri sunt evidente, de exemplu pierderile de producie i venituri, sau numrul de zile de lucru pierdute prin concedii medicale i pot fi exprimate cu uurin n termeni financiari. Cu toate acestea, o mare parte a consecinelor accidentelor de munc pe plan economic nu sunt vizibile imediat sau nu pot fi uor cuantificate. ntreprinderile trebuie s cunoasc nu numai aspectele legate de costurile pe care le implic accidentele de munc, dar i pe cele referitoare la beneficiile pe cere le poate aduce un management adecvat al securitii i sntii n munc. Studiile au artat clar c un management eficient al securitii i sntii n munc este strns legat de profitabilitate i excelen n afaceri. Exist un raport direct ntre un mediu de munc bun i o bun performan a ntrep rinderii. Studiile de caz, au 3

artat c investiiile n domeniul securitii i sntii n munc contribuie la mbuntirea performanelor ntreprinderilor. Lucrtorii sntoi sunt mai productivi i obin produse de calitate superioar; Un numr mai mic de accidente i mbolnviri contribuie la reducerea absenteismului. Cu alte cuvinte, la costuri mai mici i reducerea ntreruperilor procesului de producie; Un echipament i un mediu de munc optimizate n funcie de nevoile procesul de munc i meninute n bun stare, contribuie la o mai bun productivitate i calitate, precum i la reducerea riscurilor pentru securitatea i sntatea lucrtorilor; Mai puine accidente i mbolnviri nseamn mai puine daune i mai puine riscuri n termeni de responsabilitate. Iata la ce concluzie au ajuns specialistii Agentiei Europene pentru Sanatate si Securitate in Munca: Accidentele de natur profesional reprezint nc o problem important de securitate i sntate n Europa. In fiecare an, aproximativ 5.500 persoane sunt declarate decedate n accidente la locul de munc. In 1998, 4.7 milioane de lucrtori au suferit accidente la locul de munc i care au condus la mai mult de trei zile de absen de la lucru. Probabil, n fiecare an se pierd n jur de 150 milioane zile lucrtoare ca urmare a accidentelor de natur profesional. Aceasta reprezint costuri imense pentru ntreprinderi i costuri imense n ceea ce privete suferina uman a victimelor i familiilor acestora. Accidentele de munc i vtmrile de natur profesional reprezint o povar economic considerabil pentru angajatori, angajai i pentru societate ca ntreg. Unele dintre costuri, cum ar fi zilele de munc pierdute sau pierderea de profit, sunt n mod clar vizibile i pot fi exprimate cu uurin n bani. Pentru cea mai mare parte, totui, consecinele economice ale accidentelor sunt oarecum ascunse sau nu pot fi transformate n costuri. Ca urmare a unui accident activitile administrative, de exemplu, pot fi date uitrii, daunele aduse imaginii ntreprinderii sunt dificil de cuantificat, iar exprimarea n costuri a suferinei umane i a daunelor aduse sntii reprezint un subiect supus dezbaterii. 4

Asadar, echipa multidisciplinara care a lucrat la armonizarea legislatiei romane in domeniu cu cea europeana, a trebuit sa sa faca fata acestei provocari importante; aceea de a gasi acea minuscula cale de mijloc intre dreptul angajatorilor de a-si desfasura activitatea in conditii cat mai bune si cat mai putin restrictive, pe de o parte si, dreptul lucratorilor de a beneficia de conditii decente de munca din partea angajatorilor, protejati cat mai mult posibil de eventualele accidente de munca. Rezultatul acestui efort, adica Legislatia romana in domeniul Sanatatii si Securitatii in Munca consta, in principal din urmatoarele acte: 1.Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006, publicata in MO 646/26.07.2006. Legea preia Directiva Consiliului nr.89/391/CEE publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 183/1989. Este legea de fundamentala in domeniu, ce stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii. 2.HG nr. 1425/11.10.2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca. Hotariri ale Guvernului Romaniei care preiau directive ale UE : HG nr. 1.091 din 16 august 2006, privind ce rinele minime de securitate i sntate pentru locul de munca. Hotrrea transpune Directiva 1989/654/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 393/1989. HG nr. 1.146 din 30 august 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a e chipamentelor de munca. Hotrrea transpune Directiva 1989/655/CEE, amendata de directivele 95/63 /CE si 2001/45/CE publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 393/1989. HG nr. 1.048 din 9 august 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de

protecie la locul de munca. Hotrrea transpune Directiva 89/656/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L393/1989. HG nr. 971 din 26 iulie 2006, privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc. Hotrrea transpune Directiva 92/58/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 245/1992. HG nr. 300 din 2 martie 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile. Hotrrea transpune Directiva 92/57/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 245/1992. Hotrrea Guvernului nr. 1875/2005 privind protecia sntii i securitii lucrtorilor fa de riscurile datorare expunerii la azbest. Hotrrea transpune prevederile Directivei 83/477/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 263/1983, mpreun cu toate modificrile sale, respectiv Directiva 91/382/CEE, publicat n JOCE nr. L 206/1991, Directiva 98/24/CE, publicat n JOCE nr. L 131/1998, i Directiva 2003/18/CE, publicat n JOCE nr. L 97/2003. HG nr. 493 din 12 aprilie 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot. Hotrrea transpune Directiva 2003/10/CE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 42/2003. HG nr. 1.876 din 22 decembrie 2005, privind cerinele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii. Hotrrea transpune Directiva 2002/44/CE publicat n Jurnalul Oficial (JOCE) nr. L 177/2002. HG nr. 1.093 din 16 august 2006, privind stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate pentru protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni cancerigeni sau mutageni la locul de munc. Hotrrea transpune Directiva 2004/37/CE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 158/2004. HG nr. 1.092 din 16 august 2006, privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni biologici n munc. Hotrrea transpune Directiva 6

2000/54/CE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 262/2000. HG nr. 1.136 din 30 august 2006, privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cimpuri electromagnetice. Hotrrea transpune Directiva 2004/40/CE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 159/2004. HG nr. 1.051 din 9 august 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor, care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare. Hotrrea transpune Directiva 1990/269/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 156/1990. HG nr. 1.028 din 9 august 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate n munc referitoare la utilizar ea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Hotrrea transpune Directiva 1990/270/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 156/1990. HG nr. 1.058 din 9 august 2006, privind cerinele minime pentru mbuntirea securitii i protecia sntii lucrtorilor, care pot fi expui unui potenial risc datorat atmosferelor explozive. Hotrrea transpune Directiva 99/92/CE publicat n Jurnalul Oficial nr. L 23/2000. HG nr. 1.050 din 9 august 2006, privind cerinele minime pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor din industria extractiva de foraj. Hotrrea transpune Directiva 92/91/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 348/1992. HG nr. 1.007 din 02 august 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare asistenta medicala la bordul navelor. Hotrrea transpune Directiva 92/29/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comuniti lor Europene (JOCE) nr. L 113/1992. HG nr. 1.135 din 12 septembrie 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate n munc la bordul navelor de pescuit. Hotrrea transpune Directiva 93/103/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 307/1993.

HG nr. 1.049 din 9 august 2006, privind cerinele minime pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor din industria extractiv de suprafa sau subteran. Hotrrea transpune Directiva nr. 92/104/CEE, publicat n Jurn alul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 404/1992.

Trebuie amintite aici si cele doua Ordine de ministru : 1.Ordinul MMSSF nr. 706/26.09.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice artificiale. 2.Ordinul MMSSF nr. 753/16.10.2006, privind protectia tinerilor in munca.

Cap. II Factorii de risc si elementele sistemului de munca

In primul rand, trebuie definite notiunile fundamentale de risc, factor de risc, pericol, eveniment si accident de munca, boala profesionala, precum si notiunea de sistem de munca, impreuna cu elementele sale componente. RISC: probabilitatea ca dauna (vatamarea sau paguba materiala) sa se realizeze in conditiile utilizarii si/sau expunerii la pericol in anumite conditii de gravitate. FACTORI DE RISC: factori (insusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munca, care pot provoca, in anumite conditii, accidente de munca sau boli profesionale. PERICOL: proprietatea intrinseca a materialelor de lucru, a surselor de lucru, a surselor de energie sau capacitatea echipamentelor tehnice, a metodelor sau practicilor de lucru de a cauza daune (vatamari sau pagube materiale). ACCIDENT DE MUNCA : vatamarea violenta a organismului sau intoxicarea acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea, si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate sau deces. BOLI PROFESIONALE : afectiuni ale organismului dobandite ca urmare a executarii unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, de caracteristicile locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul muncii. SISTEM DE MUNCA : ansamblu de 4 elemente interdependente legate intre ele intr-o maniera mai mult sau mai putin coerenta si articulate in vederea obtinerii unui rezultat.

ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA : individul (lucrator sau angajator), adica omul implicat nemijlocit in procesul de munca si care, in consecinta, se regaseste indirect ca factor de decizie si conceptie in spatele cleorlalte componente, sarcina de munca, mijloace de productie si o parte din mediul de munca fiind concepute si actionate de el ; sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor pe care trebuie sa le efectueze executantul, in vederea realizariiscopului sistemului de munca; mijloacele de munca reprezinta totalitatea mijloacelor de productie (cladiri, instalatii, masini, unelte, mijloace de transport, etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, produse secundare, etc.) utilizate in procesul de productie ; mediul de munca reprezinta mediul in care executantul isi desfasoara activitatea si cuprinde mediul fizic (spatial de lucru, conditiile de iluminat, microclimatul, zgomotul, vibratiile, radiatiile, puritatea aerului, etc.), precum si mediul social (relatiile de grup, raporturile pe orizontala si verticala). Revenind la factorii de risc ei pot fi clasificati din mai multe puncte de vedere. Primul criteriu de clasificare este cel caracteristic elementelor sistemului de munca, si, deci, pot fi : - factori de risc proprii EXECUTANTULUI erori pe care executantul le face in indeplinirea sarcinii de munca; pot fi erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei; erori de decizie; erori de executie; erori de autoreglaj. - factori de risc proprii SARCINII DE MUNCA - grupati in doua categorii : 1. continut sau structura necorespunzatoare sarcinii de munca 2. subdimensionarea / supradimensionarea cerintelor impuse executantului fata de posibilitatile acestuia - factori de risc proprii MIJLOACELOR DE PRODUCTIE, care, si ei, pot fi de mai multe feluri, in functie de specificul activitatii si a utilajelor de lucru : Factori de risc mecanic; Factori de risc termic; Factori de risc electric; Factori de risc chimic; Factori de risc biologic. 10

- factori proprii MEDIULUI DE MUNCA, adica fie abateri sub forma de depasiri ale nivelului sau intensitatii functionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice, radiatii, iluminta, etc), fie factori de risc de natura psihica, avand drept consecinta suprasolicitarea executantului. Al doilea criteriu de clasificare al factorilor de risc este cel care tine cont de responsabilitatea umana (fie a administratorului, proiectantului, fie a executantului direct); din acest punct de vedere exista FACTORI DE RISC OBIECTIVI si SUBIECTIVI. Modul de manifestare a actiunii factorilor de risc in sistemul de munca, sub forma de variatii sau stari, determina in multe situatii consecinte asupra organismului. Astfel, variatiile care sunt abateri bruste au, de regula, drept consecinta accidentul, iar starile (insusiri, proprietati, defecte, deficiente cu caracter permanent) stau la baza bolilor profesionale pentru ca actioneaza in timp. In multe situatii, insa, starile se transforma in variatii si invers. Factorii de risc devin cauzele reale, efective, ale accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale, atunci cand lantul accidentogen ajunge la final si are loc actiunea simultana a doi factori de risc, unul obiectiv si celalalt subiectiv. Pentru a putea stabili masurile necesare stoparii actiunii factorilor de risc si impiedicarea producerii accidentelor pot fi utilizate metode de analiza preaccident (care sunt costisitoare, justificandu-se numai pentru sisteme de munca cu grad foarte mare de periculozitate) si metode postaccident, prin care se evidentiaza toate inlatuirile posibile ale factorilor de risc pana in momentul producerii accidentului.

11

Cap. III Principalele metode de prevenire

Scopul protectiei muncii este acela de a preveni accidentele de munca si bolile profesionale prin masuri menite sa elimine, sa evite sau sa diminueze actiunea factorilor de risc asupra organismului uman. Factorii de risc specifici fiecarui element al sistemului de munca pot fi combatuti prin masuri de prevenire, dar nu exista intotdeauna o corespondenta biunivoca intre cauza si masura de prevenire. Este posibil ca o masura de prevenire sa elimine mai multi factori de risc sau, dimpotriva, sa fie necesare mai multe masuri pentru un singur factor de risc. Masurile de prevenire se grupeaza in : 1. masuri organizatorice, care au in vedere executantul si sarcina de munca : examen medical examen psihologic instruirea personalului propaganda in domeniul securitatii muncii organizarea activitatii si a locului de munca

2. masuri tehnice, referitoare la mijloacele de productie si la mediul de munca : masuri de protectie intrinseca masuri de protectie colectiva masuri de protectie individuala.

In continuare vom analiza succint necesitatea si importanta fiecarei masuri enumerate mai sus. Examenul medical este necesar deoarece va scoate in evident insuficienta sau deficienta unor insusiri fizice si psihice ale lucratorului, a starii anormale a sanatatii acestuia, fapt ce va contribui la protejarea lui impotriva accidentelor sau a bolilor profesionale. Datele ce reies dupa efectuarea examenului medical se compara cu caracteristicile profesiei si ale viitorului loc de munca, sub toate aspectele, asfel incat medical sa poata decida starea sanatatii persoanei examinate in raport cu sarcinile profesionale ce-i vor reveni. Rezultatul acestei examinari trebuie sa fie unul din urmatoarele patru : apt pentru orice munca; apt pentru anumite munci efectuate

12

in conditii normale; apt pentru anumite munci efectuate in conditii speciale; inapt temporar pentru orice fel de munca. Examenul psihologic urmareste asigurarea concordantei dintre cerintele si sarcinile postului de munca si capacitatile reale ale individului, asigurand astfel detectarea si prevenirea cauzelor de ordin psihologic ale disfunctiilor si accidentelor in cadrul sistemului de munca. Examenul psihologic are loc in mai multe situatii : orientare scolara si profesionala; selectie profesionala; repartitie la locul de munca; avizarea mentinerii in functie; promovarea pe anumite locuri de munca cu nivel inalt de competenta sau cu indice ridicat de risc; expertiza si recuperarea capacitatilor de munca. Instruirea personalului este o masura de prevenire, ce are ca scop diminuarea sau eliminarea, daca e posibil, a numarului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienta cunostintelor de protectia muncii. Instructajul de protectie a muncii cuprinde 3 faze : instruirea introductiv-generala; instruirea la locul de munca; instruirea periodica. Propaganda in domeniul protectiei muncii reprezinta un ansamblu de actiuni, metode, alte mijloace ce au ca scop popularizarea, sensibilizarea lucratorilor in privinta securitatii si sanatatii muncii. Se urmareste, in principal modificarea comportamentului individual si colectiv in raport cu cerintele de securitatea muncii; crearea unei atitudini corespunzatoare fata de riscuri; influentarea receptivitatii individuale si colective fata de prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale. Organizarea activitatii si a locului de munca. Organizarea activitatii reprezinta modalitatea de concepere a sarcinilor de munca si de repartizare ale acestora intre executanti, astfel incat sa asigure realizarea procesului de munca in conditii optime de productivitate si securitate, ca de exemplu : 1.amplasarea optima a locurilor de munca cu scopul de a realiza circuitul rational in prelucrarea reperelor, evitarea actiunii factorilor de risc proprii mijloacelor de productie, ai mediului de munca, asupra executantilor

13

2.rationalizarea activitatii executantului ce urmareste reducerea ciclului de munca, ocuparea optima a acestuia prin eliminarea miscarilor inutile, reducerea distantelor pe care se executa, inlaturarea cauzelor care duc la aparitia si accentuarea prematura a oboselii Metodele de munca ce se utilizeaza trebuie sa se bazeze pe aplicarea principiilor ergonomice fundamentale si suplimentare ale economiei de miscari : simetria, simultaneitatea si continuitatea miscarilor efectuate cu mainile si cu bratele. miscarile efectuate de executant trebuie sa fie cat mai usoare, cat mai scurte si cat mai rare, evitandu-se pe cat posibil, schimbarile bruste si repezi ale directiei gesturilor. miscarile executantului sa fie efectuate intr-o succesiune logice (asezarea materialelor si uneltelor in zona de lucru sa fie facuta astfel incat sa impuna o succesiune logica a miscarilor) uneltele si materialele sa aiba un loc stabil de fiecare data la reluarea lucrului principiul gravitatiei impune folosirea gravitatiei oricand acest lucru este posibil, dar si evitarea cazurilor cand gravitatia trebuie invinsa, folosind suprafete de lucru cu aceeasi inaltime sau prin unirea planurilor de munca principiul gruparii : alimentarea, prelucrarea si evacuarea se fac simultan pentru mai multe piese principiul securitatii muncii : orice masura tehnica sau organizatorica ce regleaza economic seria miscarilor trebuie sa conduca la securitatea muncii. Principiile suplimentare sunt : executantul trebuie sa poata alterna pozitiile asezat si in picioare levierele, volantii, manivelele, contactele trebuie sa fie usor de manuit si accesibile sa se elimine necesitatea de a controla muscular sau mental anumite miscari folosind riglele, opritoarele, indreptoarele, ghidajele sa se practice combinarea a doua sau mai multe unelte sa se imbunatateasca permanent factorii de ambianta a muncii

Rationalizarea activitatii executantului necesita si respectarea unor principii referitoare la sarcina de munca : 14

repartizarea sarcinii de munca numai executantilor care sunt apti din punct de vedereal capacitatii de munca sa o indeplineasca

varietatea sarcinii - asigurarea unui nivel optim de varietate a sarcinii, deoarece un nivel prea mare conduce la suprasolicitare, iar unul prea mic la monotonie si, implicit, la scaderea atentiei si a concentrarii coerenta sarcinilor intre diversele sarcini ale unui executant trebuie sa existe legaturi logice, executarea unei sarcini sa favorizeze executarea alteia sau sa contribuie concret la ameliorarea sarcinii globale

durata optima a ciclului de munca asigurarea unui grad optim de independenta in repartizarea sarcinii gruparea sarcinilor

Din punctul de vedere al masurilor tehnice, exista 3 tipuri de protectie, si anume : Protectia intrinseca reprezinta integrarea principiilor de securitate cu cele de productivitate si fiabilitate inca din faza de concepere a sistemelor tehnice, astfel incat fiecare element component este proiectat pentru a asigura, in acelasi timp, functia de productie si cea de securitate. Protectia intrinseca este dependenta de nivelul de dezvoltare al stiintei si de progresul tehnic. Protectia colectiva reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor tehnice prin care se previne sau diminueaza actiunea factorilor de risc asupra a doi sau mai multi executanti. Protectia colectiva se realizeaza prin dotarea instalatiilor, masinilor cu dispozitive si aparate concepute cu scopul de a proteja lucratorii in timpul desfasurarii procesului de munca. In functie de riscurile pe care le previn, distingem : metode si mijloace de detectie si analiza a noxelor chimice metode si mijloace de combatere a noxelor chimice si imbunatatire a microclimei (ventilare industriala) metode si mijloace de prevenire a electrocutarii (electrosecuritate) metode si mijloace de combatere a zgomotului si vibratiilor metode si mijloace de combatere a electricitatii statice metode si mijloace de combatere a riscurilor mecanice 15

metode si mijloace de prevenire a iradierii (radioprotectie) metode si mijloace de imbunatatire a iluminatului.

Protectia individuala Echipamentul individual de protectie reprezinta totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu care este dotat lucratorul in timpul lucrului. Preotectia individuala este o masura complementara masurilor de protectie intrinseca si colectiva, ce are ca rol diminuarea sau eliminarea actiunii cauzelor potentiale accidentogene. Protectia individuala este necesara datorita : deficientelor tehnologiilor sub aspectul protectiei muncii deficientelor protectiei colective uzurii fizice a utilajelor in timpul procesului de productie.

Deoarece mijloacele de protectie individuala pot fi ele insele o sursa de accidentare, trebuie sa indeplineasca doua conditii majore sa asigure o protectie eficienta si sa asigure confort purtatorului.

16

Cap. IV Principalele componente ale planului de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Etapele realizarii planului de prevenire

Planul de prevenire si protectie trebuie sa contina urmatoarele elemente: 1. Locul de munca sau postul de lucru aflat in vedere 2. O evaluare a riscurilor pentru acest post de lucru 3. Masurile tehnice ce se impun pentru diminuarea factorilor de risc prezenti 4. Masurile organizatorice 5. Masurile igienico-sanitare 6. Masuri de orice alta natura care ar diminua riscurile prezente 7. Actiunile ce trebuie luate in scopul realizarii masurilor propuse 8. Termenul de realizare 9. Persoana respunsabila cu realizarea acestor masuri 10. Observatii

Iata mai jos si etapele realizarii planului de prevenire si protectie expuse sub forma unei scheme logice: Elaborare plan dupa consultari Fonduri destinate ssm

Aprobare plan de prevenire de catre consiliul de administratie

Prezentare plan de prevenire in CSSM

Aprobare plan de prevenire in CSSM

Realizare plan de prevenire

17

Urmarirea realizarii planului cu raportari periodice

A aparut o finantare suplimentara

NU

Reactualizarea planului de catre consiliul de administratie

18

Cap. V Scurta descriere a procesului tehnologic si a metodelor de lucru din cadrul unitatii.

In acest ultim capitol voi incerca aplicarea concreta in practica a notiunilor teoretice prezentate in capitolele anterioare. Asadar, societatea pe care o reprezint, Ultramar SRL este o societate specializata in servicii de mediu, de genul caracterizarilor de mediu, studii de impact si tratamente chimico-biologice ale solului. In calitate de lucrator desemnat in Securitatea si sanatatea muncii, sunt responsabil cu studierea documentatiei unui proiect de bioremediere ex-situ a unui volum evaluat la circa 2000 m3 de sol contaminat cu produse petroliere, sol aflat pe teritoriul unei importante rafinarii si, respectiv, cu identificarea factorilor de risc si propunerea de masuri pentru diminuarea sau eliminarea completa a acestora. Dupa studiul dosarului si inspectarea site-ului, sunt in masura sa prezint manager-ului de proiect o lista cu principalele elemente ale acestui proiect: 1. Am identificat 2 zone de lucru, ambele situate pe teritoriul rafinariei, dupa cum urmeaza: Zona 1 de contaminare, are dimensiunea de aproximativ 100m x 20m, iar, in trecut, a constituit zona de eliminare a diferitilor derivati rezultati din procesul de rafinare; Zona 2 de tratament este o zona special amenajata pentru depozitarea solului contaminat. Distanta dintre cele 2 zone este de aproximativ 400 de metri, iar drumul de legatura trece la un moment dat pe un pod ingust, ce nu permite decat circulatia pe un singur sens. 2. Proiectul realizat de Ultramar prevede prezenta pe timpul lucrarilor a 2 tehnicieni ai firmei (cate unul pe fiecare zona de lucru), coordonati si supervizati de un maistru de santier; prezenta a 2 excavatoare, cate unul la fiecare zona de lucru, 3 autobasculante care sa faca transportul solului excavat catre zona de tratament si care sa se sincronizeze in asa fel incat sa existe cat mai putin timp mort si care sa permita desfasurarea fluenta a lucrarilor si respectarea termenelor prevazute in contractul de servicii. 3. Procesul tehnologic ce sta la baza bioremedierii se poate rezuma succint printr-o serie de procese fizice, chimice si biologice ce vor face ca, la sfarsitul 19

tratamentului (peste aproximativ 9-12 luni) solul tratat sa se incadreze din punct de vedere al contaminarii, in limitele prevazute de lege. Solul poluat urmeaza a fi depozitat in Zona 2 de tratament, pe o geomembrana impermeabila si va fi asezat sub forma unui trunchi de piramida cu dimensiunile de 80m x 20m x 3m. Solul va fi amestecat cu rumegus pentru a castiga in consistenta. Primul proces ce va avea loc va fi acela de captare a surplusului de faza lichida poluanta intr-un bazin subteran cu ajutorul gravitatiei printr-o serie de canale. Din punct de vedere biologic

biodegradarea acestui sol se face prin stimularea si accelerarea activitatii biologice, ce are ca efect consumarea hidrocarburilor din sol si

descompunerea lor in apa ci CO2. Stimularea activitatii microorganismelor se face prin adaugarea in masa de sol de ingrasaminte chimice, respectiv a NH4NO3 Nitrat de amoniu cu scopul de a favoriza dezvoltarea culturilor biologice si accelerarea consumului de hidrocarburi. 4. Lucrarile de excavare, transport si depozitare ale solului vor dura circa o luna; lucrarile de intretinere, supraveghere a parametrilor si de esantionare se vor desfasura la anumite intervale pe parcursul a 8-10 luni; lucrarile posttratament, adica transportul solului catre un centru de depozitare vor dura circa 2-4 saptamani. 5. Langa Zona 2 de tratament, este situata o rulota de santier, unde se gasesc diferite unelte, echipamente de masura, piese ce urmeaza a fi amplasate conform proiectului realizat de managerul de proiect, alte materiale, precum si o sala de mese. In privinta instruirii echipei ce va participa la aceasta lucrare, trebuie mentionat ca fiecare membru este obligat sa urmeze o sesiune de 12 ore de instructaj propriu rafinariei, organizata de departamentul intern de Securitate si sanatate in munca al rafinariei. Acest instructaj se concentreaza, in primul rand, pe prezentarea principalilor factori de risc prezenti pe teritoriul rafinariei, a semnalelor de alarma, a consemnelor si obligatiilor persoanelor contractate pentru diferite lucrari si asupra alcatuirii si tipului echipamentului de protectie individuala ce trebuie purtat.

20

In plus, fiecare membru al echipei de executie va trebui sa respecte punctele ce li se adreseaza in planul de prevenire si protectie, plan ce este prezentat in anexa ce se afla la sfarsitul acestei lucrari. Planul de prevenire si protectie prezentat trateaza doar factorii de risc si masurile propuse pentru diminuarea acestora specifici lucrarilor prevazute in proiectul studiat, cat despre ceilalti factori de risc specifici rafinariei si masurile pentru a-i contracara, ei vor fi prezentati in cadrul instructajului colectiv obligatoriu organizat de catre personalul avizat al rafinariei.

21