Sunteți pe pagina 1din 26

Portofoliu de evaluare-curs de formare profesionala pentru

ocupatia de inspector in domeniul SSM

Tema Lucrarii

INSTRUIREA LUCRATORILOR

Numele cursantului,

Ing.Niculae SIN

Numele formatorului,
Ing. Liviu KRIEB

PLOIESTI

MAI 2018
Instruirea lucratorilor

CUPRINS

CUPRINS................................................................................................................................1

CAPITOLUL 1
NOŢIUNI INTRODUCTIVE. LEGISLAŢIA DE SECURITATE
ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ DIN ROMÂNIA......................................................................2
1.1. Caracteristicile etapei actuale...........................................................................................2
1.2. Principiile juridice ale sistemului.....................................................................................3
1.3. Structura sistemului..........................................................................................................5

CAPITOLUL 2
INSTRUIREA LUCRĂTORILOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII
ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ................................................................................................. 7
2.1. Instruirea introductiv generală....................................................................................... 10
2.2. Instruirea la locul de muncă........................................................................................... 11

CAPITOLUL 3
STUDIUL DE CAZ.............................................................................................................. 13
3.1. Decizie numire lucrător desemnat.................................................................................. 13
3.2. Decizie privind intervalul dintre două intruiri................................................................ 14
3.3. Completare Fisa de instruire ......................................................................................... 15
3.4. Fişă de expunere la riscuri profesionale......................................................................... 18
3.5. Fişă de aptitudine........................................................................................................... 21
Test verificare instruire introductiv generală................................................................. 22

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 25

1
Instruirea lucratorilor

CAPITOLUL 1
NOŢIUNI INTRODUCTIVE
LEGISLAŢIA DE SECURITATE SI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ DIN
ROMÂNIA

1.1. Caracteristicile etapei actuale

Securitatea si sanatatea în muncă reprezintă un drept fundamental al tuturor


participanţilor la procesul de muncă.
Primele reglementari privind securitatea si sănătatea in muncă au apărut cu
scopul de a soluţiona unele cazuri particulare de imbolnăvire profesională sau
accidente de muncă deosebit de grave şi cu frecvenţă ridicată.
Dupa admiterea României in U.E. ţara noastra a fost obligată sa adopte noi legi
in conformitate cu legile celorlalte ţări membre.
In urma analizării legislaţiileor naţionale ale ţărilor membre ale Uniunii
Europene,s-au desprins următoarele trăsături specifice :
- în toate aceste ţări există o structură stabilă care elaborează si emite legislaţia
în domeniul protecţiei muncii. Securitatea şi sănătatea in muncă este considerată, sub
aspect juridic, o problema de stat, care trebuie reglementată la nivel naţional,
prescripţiile de SSM impunându-se de sus în jos;
- toate statele dispun de organisme si instrumente naţionale care urmăresc,
indruma, controlează şi, în unele cazuri, chiar coordonează aplicarea măsurilor de
SSM.
Toate legislaţiile definesc raspunderea patronală pentru realizarea SSM şi
stabilesc, in limite variate, drepturi si obligaţii ale lucrătorilor (muncitorilor).
Legislaţia de securitate şi sănătate in muncă ( SSM ) este componentă a
sistemului de reglementări prin care se urmăreşte asigurarea protecţiei cetăţenilor,
respectiv pentru un segment specific de populaţie activă , împotriva riscurilor de
accidentare şi imbolnăvire profesională generate de prestarea oricărui proces de
muncă.
Ca instituţie de drept, securitatea si sănătatea in muncă reprezintă un ansamblu
de norme juridice imperative, având ca obiect reglementarea relaţiilor sociale
complexe care o formează, in legatură cu organizarea multilaterală, desfasurarea şi
controlul procesului de muncă , in scopul asigurării condiţiilor optime, la nivelul
ştiinţei moderne, pentru apărarea vieţii si sănăţăţii tuturor participanţilor la acest
proces.
Etapa actuală în care se află România are o serie de caracteristici, care impun
anumite cerinţe legislaţiei de SSM, după cum urmează :

2
Instruirea lucratorilor

1. Finalizarea descentralizării economiei si reducerea sistemului de stat, care


implică reglementarea unitară a sectorului de stat si a celui privat.
2. Garantarea şi generalizarea proprietaţii private, care presupune reflectarea
noilor relaţii de muncă (patron - salariat, patron - sindicate etc.) în actele legislative.
3. Reabilitarea si implementarea relaţiilor şi mecanismelor pieţei libere, care
presupune corelarea legislaţiei de SSM cu celelalte subsisteme ale sistemului
legislativ naţional (asigurari sociale, sănătate etc.).
Pentru organizarea si alinierea legislaţiei si activităţii practice de securitate şi
sănătate în muncă (SSM), la nivelul statelor membre CE s-a adoptat Directiva nr.
89/391 privind introducerea de măsuri pentru imbunătăţirea rezultatelor în domeniul
sănătăţii si securităţii lucrătorilor, considerată drept DIRECTIVA CADRU.
Directiva conţine principii generale referitoare la prevenirea riscurilor
profesionale, protecţia sub aspectul securităţii muncii, informarea, consultarea,
precum si liniile generale de indrumare pentru implementarea principiilor afirmate.
Dintre schimbările fundamentale pe care le solicită Directiva Cadru in legatură cu
obligaţiile patronului, poate ca cea mai importantă este formularea cerinţei de a
adapta munca la om .
De asemenea, patronul trebuie sa se asigure ca toţi muncitorii sunt apţi, în
cazul unui pericol serios si iminent , sa-şi asigure protecţia proprie si/sau a altor
persoane şi, dacă nu poate fi contactat conducătorul ierarhic superior, să acţioneze
corespunzator, in funcţie de mijloacele tehnice disponibile si nivelul cunoştintelor,
pentru a evita consecinţele unei astfel de situatii .
Patronul va trebui sa se asigure ca subcontractanţii si muncitorii aparţinând
altor intreprinderi, angajaţi temporar in unitatea sa, primesc instrucţiuni cu privire la
riscurile de accidentare si imbolnavire profesională la care pot fi expuşi. Pe aceeaşi
linie se inscrie si creşterea rolului muncitorilor în elaborarea si aplicarea politicilor de
prevenire .
Deşi nu fixează modalitatea de realizare, DIRECTIVA CADRU prevede
obligaţia patronului de a consulta muncitorii şi/sau reprezentanţii lor si de a le
permite să participe la toate discuţiile privind problemele legate de securitatea
muncii.
Legea pentru ratificarea Acordului European de Asociere precizează
necesitatea armonizarii legislaţiei prezente ori viitoare a României cu cea a
Comunitatii Europene. Rezultă deci necesitatea armonizarii legislatiei naţionale de
SSM cu legislatia comunitară.
Cerinţele prioritare in materie de reglementare periodică, sunt:
- evaluarea nivelului de risc/securitate;
- integrarea securităţii muncii din faza de concepţie si proiectare a
echipamentelor tehnice;
- certificarea echipamentelor de muncă si a celor de protecţie individuală;
- formarea personalului de specialitate .

3
Instruirea lucratorilor

1.2. Principiile juridice ale sistemului

Principiile care stau la baza sistemului legislativ din domeniul securităţii şi


sănătăţii în muncă (SSM) din România sunt:
a. SSM reprezintă un drept fundamental al tuturor participanţilor la
procesul de munca.

Constituţia României, afirmând dreptul la protecţie socială, face referire şi la


măsurile de securitate si igienă a muncii (art. 38 alin.2).
Mai concret, Legea nr. 319/2006 a SSM, la art. 1, stabileşte principiile generale
referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii si securitatea
lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc de accidentare, informarea, consultarea,
participarea echilibrata, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi
direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.
Pentru realizarea acestui drept, legea - cadru impune obligaţii in sarcina
angajatorilor si a angajaţilor lor si stabileşte organele specializate ale administraţiei
de stat care să urmăreasca modul in care unitaţile si salariaţii aplică şi respectă
normele de securitate si sănătate in muncă.
Aşadar, activitatea de securitate şi sănătate în muncă nu este lăsată numai la
latitudinea agenţilor economici, dar, fiind implementată în toate domeniile vieţii
economico-sociale, statul asigură şi controlul indeplinirii ei.

b. Legătura indisolubilă dintre dreptul la muncă şi SSM

România fiind un stat de drept, democratic si social (art. 1 alin. 3 din


Constituţie), dreptul la muncă nu numai ca este consacrat ca un drept fundamental
cetăţenesc, dar el se afla in strânsă corelaţie cu dreptul la protecţie socială al
angajaţilor, care include şi securitatea şi sănătatea in muncă şi este garantat.
In acest sens, organele administraţiei de stat desemnate prin lege au obligaţia
de a organiza, coordona şi controla activitatea în domeniu. Pentru asigurarea integrală
a dreptului la muncă este necesară garantarea unor asemenea condiţii de desfasurare a
procesului de muncă incât viaţa, sănătatea şi integritatea corporala a celor care-şi
exercită acest drept fundamental sa fie apărate. In caz contrar, insuşi dreptul la muncă
nu s-ar putea realiza deplin, ar avea caracter formal.

c. Integrarea SSM în procesul de munca

Acesta este un principiu clar exprimat in Legea nr. 319/2006 a SSM, care
prevede atât obligaţiile angajatorului, cât şi ale lucrătorilor pentru realizarea unui
mediu sigur si sănătos de muncă.

4
Instruirea lucratorilor

d. Caracterul preventiv al SSM

Prin esenţa sa, securitatea şi sănătatea muncii are un caracter preventiv,


menirea ei fiind preintâmpinare a producerii accidentelor de muncă şi/sau a
imbolnăvirilor profesionale.
Reglementările legale in domeniu sunt astfel stabilite incât să apere viaţa,
sănătatea şi integritatea corporală ale celor care participă la procesul de muncă.
Teoretic, dacă normele de securitate şi sănătate a muncii sunt realizate şi
respectate întocmai, accidentele si imbolnăvirile profesionale pot fi prevenite. In
acelaşi timp, diferitele forme ale răspunderii juridice pentru incălcarea normelor de
securitate şi sănătate a muncii sunt menite să contribuie efectiv la realizarea
caracterului preventiv al acesteia. A se vedea astfel impactul reglementărilor
referitoare la repararea pagubelor aduse celor vătămaţi prin accidente de muncă sau
imbolnaviri profesionale, care sunt de natură să stimuleze realizarea în practică a
reglementarilor SSM.

e) Abordarea prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor


profesionale ca problemă unică.

Ţinând seama ca, din punctul de vedere al cauzelor determinante, al spaţiului


de manifestare, al subiecţilor susceptibili să le suporte, ca şi al măsurilor şi
mijloacelor de combatere, fenomenele de accidentare si imbolnăvire profesională
sunt identice (mai mult, in numeroase cazuri acelaşi factor de risc - cauza - poate
conduce, in funcţie de condiţiile concrete, fie la accident de muncă, fie la boală
profesională), legiuitorul a urmărit tratarea lor ca o problemă unică.
Din acest motiv nu au fost constituite două sisteme de acte juridice, unul care
să reglementeze prevenirea accidentelor de muncă, iar altul, prevenirea
imbolnăvirilor profesionale.
Dimpotriva, prin legea de bază se stabileşte ca scopul acesteia este de a institui
măsuri privind “promovarea imbunătăţirii securităţii si sănătăţii in muncă a
lucratorilor, in timp ce pentru realizarea acestei finalităţi sunt instituite măsuri care să
conducă atât la eliminarea accidentelor, cât şi a imbolnăvirilor profesionale.

1.3. Structura sistemului

Sistemul legislativ de SSM din Romania, in funcţie de subiectul reglementării,


respectiv de natura problemei legiferate, este structurat în două categorii:
a) Legislaţia de bază care cuprinde acte care legiferează strict numai activitaţi
în legatură directă cu măsurile de SSM;
b) Legislaţia conexă care conţine acte care cuprind numai in subsidiar norme
juridice SSM sau norme de drept care, deşi in principiu au un obiectiv diferit, specific
altor activităti , contribuie prin aplicarea lor la apărarea vieţii si sănătăţii
executanţilor, ca de exemplu:

5
Instruirea lucratorilor

- dispoziţii privind durata timpului de muncă , a celui de odihnă , intensitatea


muncii , munca de noapte , orele suplimentare etc.;
- prevederi privind disciplina in muncă ;
- dispoziţii referitoare la regimul produselor şi al substanţelor chimice periculoase,
al materialelor explozive etc. ;
- regimul drogurilor si al precursorilor etc. ;
- dispoziţii care reglementeaza drepturile angajaţilor, ale sindicatelor etc.

Structura legislaţiei de bază poate fi evidenţiată după mai multe criterii :

a. Nivelul de emitere
În funcţie de organul abilitat să emită acte juridice , se disting :
- acte emise de organul legislativ suprem – Parlamentul ;
- acte emise de Guvern şi / sau structuri componente / subordonate ;

b. Aria de obligativitate
În concordanţă cu acest criteriu se pot deosebi :
- acte obligatorii pentru toate sectoarele de activitate economico-socială,
respectiv, pentru toate unităţile care-şi desfaşoară activitatea cu personal incadrat în
muncă;
- acte obligatorii numai pentru un anumit sector, activitate, categorii de
persoane.

c. Problema reglementată
Principalele tipuri de reglementari, in sensul celor mentionate anterior, sunt:
- reglementări privind persoanele care beneficiază de protecţie pe timpul
desfăşurării activităţii;
- reglementări privind persoanele care răspund pentru realizarea măsurilor de
SSM;
- acte referitoare la obligaţiile angajatorilor, ale conducerilor acestora, ale
serviciilor interne/externe de SSM, ale lucrătorilor desemnaţi, precum si ale
persoanelor incadrate in muncă, beneficiare ale masurilor de SSM;
- reglementări privind accidentele de muncă şi imbolnăvirile profesionale;
- dispoziţii privind răspunderea juridică (disciplinară, contravenţională,
patrimonială, materiala şi penală, după caz) pentru incălcarea reglementărilor legale
referitoare la protecţia muncii.

6
Instruirea lucratorilor

CAPITOLUL 2
INSTRUIREA LUCRĂTORILOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

Instruirea lucrătorilor in domeniul SSM reprezintă un ansamblu de activităţi


organizate prin care se urmareşte insuşirea cunoştinţelor si formarea deprinderilor în
acest palier, fiind dispusă prin prevederile art. 20 din Legea nr. 319/2006 a securităţii
şi sănătăţii în muncă şi detaliat in Capitolul V al H.G. nr. 1425/2006 de aprobare a
Normelor Metodologice de aplicare a actului normativ anterior menţionat, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Acest proces este parte a pregătirii profesionale si are ca scop eliminarea sau
micşorarea numărului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienţa
cunoştinţelor de SSM .
Conţinutul procesului de instruire este format din totalitatea informaţiilor
aferente sferei SSM care, prin asimilare si repetare, conduc la formarea
comportamentului normal în muncă, dezvoltă deprinderile corecte faţa de riscuri şi
stimulează capacitatea de mobilizare in raport cu acestea .
Pregătirea în domeniul SSM se realizează prin forme specifice în invăţământul
tehnic (preuniversitar si universitar), în timp ce instruirea in domeniul SSM se face la
nivelul tuturor angajatorilor. Prin formele de invăţământ se urmareşte asigurarea unei
pregătiri generale privind SSM a populaţiei potential active, în timp ce instruirea în
domeniul SSM asigură pregatirea specifică a populaţiei active .
Instruirea lucrătorilor in domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul
intreprinderii şi/sau unităţii se efectuează în timpul programului de lucru, această
perioadă fiind considerată timp de muncă.
Instruirea lucrătorilor in domeniul securităţii si sănătăţii în muncă cuprinde trei
faze:
a) instruirea introductiv generală;
b) instruirea la locul de muncă;
c) instruirea periodică.

- Pentru instruirea personalului in domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor


fi folosite mijloace, metode şi tehnici de instruire cum ar fi: expunerea,
demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, diapozitive, proiecţii, instruire
asistată de calculator.
- Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială corespunzatoare unei
instruiri adecvate.
- Fiecare angajator trebuie să dispună de un program de instruire - testare, pe
meserii sau activităţi.
- Rezultatul instruirii lucrătorilor in domeniul securităţii şi sănătăţii in muncă se
consemnează in mod obligatoriu in fişa individuală de instruire, conform

7
Instruirea lucratorilor

modelului din anexa nr.11, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei


instruirii.
- Completarea fişei de instruire se va face cu pix cu pasta sau stilou, imediat
dupa verificarea instruirii.
- Dupa efectuarea instruirii, fişa de instruire se semnează de catre lucrătorul
instruit si de catre persoanele care au efectuat si verificat instruirea.
- Fişa de instruire va fi păstrată de catre conducătorul locului de muncă şi va fi
insoţită de o copie a fişei de aptitudini completată de catre medicul de medicina
muncii in urma examenului medical la angajare.

 Pentru persoanele aflate in intreprindere şi/sau unitate cu permisiunea


angajatorului, acesta stabileşte prin regulamentul intern sau prin regulamentul
de organizare si funcţionare reguli privind instruirea şi insoţirea acestora în
intreprindere şi/sau unitate.
 Pentru lucrătorii din intreprinderi şi/sau unităti din exterior, care desfaşoara
activităţi pe baza de contract de prestări de servicii în intreprinderea şi/sau
unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura
instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice intreprinderii şi/sau unităţii
respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile
şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul intreprinderii şi/sau unitaţii, în
general.

Instruirea prevazută la ultimele două alineate se consemnează în fişa de


instruire colectivă conform modelului din anexa nr.12 la Normele Metodologice de
aplicare a Legii nr. 319/2006.
Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare, un exemplar se
va pastra de catre angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire si protecţie
care a efectuat instruirea şi un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucrătorilor
instruiţi sau, în cazul vizitatorilor, de catre conducatorul grupului.

Reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul aplicarii


legislatiei referitoare la securitate si sanatate in munca vor fi însotiti de catre un
reprezentant desemnat al angajatorului, fara a se intocmi fisa de instructaj.

8
Instruirea lucratorilor

ANEXA 12

Întreprinderea/unitatea S.C. IPM PARTNERS SA

FIŞĂ DE INSTRUIRE COLECTIVĂ


privind securitatea şi sănătatea în muncă

întocmită azi 21.05.2018

Subsemnatul SIN NICULAE, având funcţia de inspector SSM am procedat


la instruirea unui număr de 6 persoane de la S.C.DORINEX SRL conform tabelului
nominal de pe verso, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru vizita
(prezenţa) în întreprindere/unitate în zilele 21-22.05.2018
În cadrul instruirii s-au prelucrat următoarele materiale;
-HG 1425/2006, modificata ulterior; Legea 319/2006;HG 1146/2006;
- IPSSM-uri specifice, OUG 195/2002-modificat, Riscuri de accidentare,
Primul ajutor in caz de accidentare.
Prezenta fişă de instructaj se va păstra la Serviciul intern al SC IPM
PARTNERS SA.

Verificat, Semnătura celui care


ION VASILE efectuat instruirea
SIN NICULAE
verso
Fişă de instruire colectivă
TABEL NOMINAL
cu persoanele participante la instruire

Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate


şi consemnate în fişa de instruire colectivă privind securitatea şi sănătatea în muncă
şi ne obligăm să le respectăm întocmai.
┌────┬────────────────────────┬────────────────────────────────┬───────────┐
│Nr. │ Numele şi prenumele │ Act identitate/grupa sanguină │Semnătura │
│crt.│ │ │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────┼───────────┤
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────┼───────────┤
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────┼───────────┤
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────┼───────────┤
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────┼───────────┤

Numele şi prenumele persoanei care a primit un exemplar

Semnătura IONESCU VICTOR

9
Instruirea lucratorilor

Notă: Fişa se completează în 2 exemplare.


2.1. Instruirea introductiv generală

Se face :
a) la angajarea lucrătorilor definiţi conform art.5 lit.a) din Legea Securităţii şi
Sănătăţii în muncă nr.319/2006;
b) lucrătorilor detaşaţi de la o intreprindere şi/sau unitate la alta;
c) lucrătorilor delegaţi de la o intreprindere şi/sau unitate la alta;
d) lucrătorului pus la dispoziţie de catre un agent de muncă temporar.
Scopul instruirii introductiv generale este de a informa despre activităţile
specifice intreprinderii şi/sau unitaţii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate
în muncă precum şi măsurile si activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul
intreprinderii şi/sau unităţii, in general.
Instruirea introductiv generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20
persoane de către:
a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în
munca;
b) lucrătorul desemnat;
c) un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire;
d) serviciul extern de protecţie şi prevenire.

- Durata instruirii introductiv generale depinde de specificul activităţii şi


riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă precum şi măsurile şi activităţile
de prevenire şi protecţie la nivelul intreprinderii şi/sau unitaţii, in general.
- Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv
generale. Aceasta nu va fi mai mică de 8 ore.
- Sunt exceptate de la obligaţiile de mai sus următoarele persoane:
 cele aflate in intreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului;
 lucrătorii din intreprinderi şi/sau unitaţi din exterior, care desfaşoară
activităţi pe baza de contract de prestări de servicii în intreprinderea
şi/sau unitatea unui alt angajator;
 reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul
aplicarii legislaţiei referitoare la securitate si sănătate în muncă
Acestor persoane li se vor prezenta succint activităţile, riscurile si măsurile de
prevenire şi protecţie din intreprindere şi/sau unitate.

In cadrul instruirii introductiv generale se vor expune, in principal, urmatoarele


probleme:
- legislaţia de securitate şi sănătate în muncă;
- consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate
si sănătate in muncă;
- riscurile de accidentare si imbolnăvire profesională specifice unităţii;

10
Instruirea lucratorilor

- măsuri la nivelul intreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului ajutor,


stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.

Conţinutul instruirii introductiv generale trebuie sa fie in conformitate cu


tematica aprobată de catre angajator.
Instruirea introductiv generala se va finaliza cu verificarea insuşirii
cunostintelor pe baza de teste.
Rezultatul verificarii va fi consemnat in fişa de instruire.
Nu vor putea fi angajati cei care nu si-au insusit cunoştintele prezentate în
instruirea introductiv generală.

2.2. INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCĂ

Se face după instruirea introductiv generală şi are ca scop prezentarea riscurilor


pentru securitate şi sănătate în muncă, precum si masurile şi activităţile de prevenire
şi protecţie la nivelul fiecarui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecarei funcţii
exercitate.
Instruirea la locul de muncă se face tuturor lucrătorilor carora li s-a efectuat
instruirea introductiv generală, inclusiv la schimbarea locului de muncă in cadrul
intreprinderii şi/sau unităţii.
- Instruirea la locul de muncă se face de catre conducătorul direct al locului de
muncă, in grupe de maximum 20 persoane.
- Fişa de instruire se pastrează de catre conducatorul locului de muncă.
- Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi
sănătate în muncă precum şi masurile si activitşţile de prevenire si protecţie la
nivelul fiecarui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecarei funcţii exercitate.
- Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mica de 8 ore şi se stabileşte
prin instrucţiuni proprii de către conducatorul locului de muncă respectiv
impreună cu:
 angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă;
 lucrătorul desemnat;
 un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire;
 serviciul extern de protecţie şi prevenire.
- Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor intocmite de
către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii
in muncă/ lucratorul desemnat/ serviciul intern de protecţie şi prevenire/
serviciul extern de protecţie şi prevenire şi aprobate de către angajator.
Tematicile vor fi păstrate la persoana ce efectuează instruirea.

Instruirea la locul de muncă va cuprinde:


- informaţii privind riscurile de accidentare şi imbolnăvire profesională specifice
locului de muncă şi/sau postului de lucru;
- prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul
11
Instruirea lucratorilor

de lucru;
- măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea
primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucrătorilor;
- prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănatate în muncă privind
activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru;
- in mod obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana
respectivă o va desfaşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului
individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare si de
prim ajutor.
Inceperea efectivă a activitaţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se
face numai după verificarea cunoştinţelor de către şeful ierarhic superior celui care a
făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală.

12
Instruirea lucratorilor

CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ

3.1. Decizie numire lucrător desemnat

S.C. IPM PARTNERS SA


Ploiesti – Prahova
str. Marin Mehedinteanu, nr. 7

DECIZIE
Nr. 324 din 21.05.2018

Având în vedere prevederile Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în


muncă, respectiv ale Normelor Metodologice de aplicare a Legii securităţii şi
sănătăţii în muncă aprobate prin H.G. nr. 1425/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare, administratorul S.C. IPM PARTNERS SA

DECIDE :

Art. 1. Dl. SIN NICULAE, persoană cu pregătire de nivel mediu în domeniul


SSM, se numeşte în funcţia de lucrător desemnat cu securitatea şi sănătatea în
muncă in cadrul S.C. IPM PARTNERS SA , incepand cu data de 21.05.2018

Art. 2 Pregătirea şi instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este


parte componentă a pregătirii profesionale, fiecare salariat având obligaţia să-şi
însuşească şi să-şi completeze în permanenţă, cunoştinţele privind legile şi
instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă în vigoare.

Art. 3 Obligaţiile şi sarcinile ce decurg din prezenta decizie sunt sarcini de


serviciu.

Administrator
IONESCU VICTOR

13
Instruirea lucratorilor

3.2. Decizie privind intervalul dintre două instruiri periodice

S.C. IPM PARTNERS SA


Ploiesti – Prahova
str. Marin Mehedinteanu, nr. 7

DECIZIE
Nr. 325 din 21.05.2018

Având în vedere prevederile Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în


muncă, respectiv ale Normelor Metodologice de aplicare a Legii securităţii şi
sănătăţii în muncă aprobate prin H.G. nr. 1425/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare, administratorul S.C. IPM PARTNERS SA

DECIDE :

1. Instruirea periodică a personalului de execuţie se va efectua lunar.

2. Efectuarea instruirii periodice pentru personalul TESA şi cel administrativ va


avea loc semestrial.

3. Prezenta decizie va fi adusa la cunoştinţa intregului personal al societăţii de


catre compartimentul resurse umane.

Administrator
S.C. IPM PARTNERS SA

14
Instruirea lucratorilor

3.3. Completarea fişei de instruire individuală

Anexa nr.11
la normele metodologice

INTREPRINDEREA / UNITATEA S.C. IPM PARTNERS SA

FIŞA DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ


privind securitatea şi sănătatea în muncă

NUMELE ŞI PRENUMELE : BIGAR EUGEN


LEGITIMATIA, MARCA : xxxx
GRUPA SANGUINA : xxxx
DOMICILIUL : Ploiesti, str.Geo Bogza, NR.9,

15
Instruirea lucratorilor

NUMELE ŞI PRENUMELE : BIGAR EUGEN


Data şi locul naşterii: 21.09.1997
Calificarea : lacatus mecanic Funcţia : lacatus mecanic
Locul de munca :santiere. Autorizaţii:...............................
Traseul de deplasare la/de la serviciu: mijloc de transport propriu dus-intors
( aprox. 30 minute )

Instruirea la angajare

1) Instruirea introductiv generală, a fost efectuată la data 22.05.2018 timp de 4 ore, de


către SIN NICULAE având funcţia de Inspector SSM
Conţinutul instruirii : Legea 319/2006, HG 1425/2006 cu modificarile ulterioare, ROI,
OUG 195/2002 -modificat, HG 1048/2006.

Semnatura celui Semnatura celui care a Semnatura celui care a


instruit efectuat instruirea verificat însuşirea cunoştinţelor
Semnatura Semnatura Semnatura
BIGAR EUGEN SIN NICULAE SIN NICULAE

2) Instruirea la locul de muncă, a fost efectuată la data 22.05.2018, loc de munca / post de
lucru lacatus mecanic timp de 4 ore, de către GIGI POPESCU având funcţia de SEF
UNITATE DE PRODUCTIE.

Conţinutul instruirii :
IPSSM-uri specifice activitatii de lacatus mecanic, Primul ajutor in caz de accidentare,
OUG 195/2002- modificat, HG 971/2006, HG 1146/2006, HG 1051/2006, Evacuarea
personalului lucrator.

Semnatura celui Semnatura celui care a Semnatura celui care a


instruit efectuat instruirea verificat însuşirea cunoştinţelor
Semnatura Semnatura Semnatura
BIGAR EUGEN GIGI POPESCU GIGI POPESCU

3) Admis la lucru
Numele şi prenumele : IONESCU VICTOR
Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.) : Administrator
Data şi semnatura : 22.05.2018,

16
Instruirea lucratorilor

Instruirea periodică
Semnatura celui
Data
Durata
instru- Ocupaţia Materialul predat Care a Care a
(h)
tirii Instruit efectuat verifi- cat
instruirea instruirea
Legea nr. 319/2006 art. 22, art.23;
H.G. nr. 1425 / 2006 art. 2;
22.06.2 2 Lacatus H.G. nr. 971 / 2006 art. 5; BIGAR GIGI SIN
018 mecanic IPSSM ptr. sudura EUGEN POPESCU NICULAE

17
Instruirea lucratorilor

3.4 Fişă de expunere la riscuri profesionale


ANEXA 3

Unitatea ...................., adresa ................................


Telefon .............................
NUMELE ŞI PRENUMELE LUCRĂTORULUI: ....................................
CNP: [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]

FIŞA
de identificare a factorilor de risc profesional

Denumirea postului şi a locului de muncă .............................


Secţia/Departamentul: ................................................
NAVETĂ: da [ ] câte ore/zi? [ ] nu [ ]
Descrierea activităţii: > În echipă: da [ ], nu [ ]
Nr. ore/zi [ ] Nr. schimburi de lucru [ ] Schimb de noapte [ ] Pauze
organizate da [ ] sau nu [ ] Bandă rulantă [ ]
● Risc de: infectare [ ]/electrocutare [ ]/înaltă tensiune [ ]/joasă,
medie tensiune [ ]/înecare [ ]/asfixiere [ ]/blocare [ ]/microtraumatisme
repetate [ ]/lovire [ ]/muşcătură [ ]/zgâriere [ ]/strivire[ ]/tăiere
[ ]/înţepare [ ]/împuşcare [ ]/ardere [ ]/opărire [ ]/degerare [ ]/mişcări
repetitive [ ]
● Alte riscuri: .....................................................
Conduce maşina instituţiei: da [ ]; nu [ ], dacă da, ce categorie: ...
Conduce utilaje/vehicule numai intrauzinal [ ]
Loc de muncă: în condiţii deosebite [ ]/în condiţii speciale [ ]
sector alimentar [ ] port-armă [ ]
Operaţiuni executate de lucrător în cadrul procesului tehnologic:
......................................................................
......................................................................
......................................................................
Descrierea spaţiului de lucru:
● Dimensiuni încăpere: L ....., l ......, H ...... m
● Suprafaţa de lucru: verticală [ ]; orizontală [ ]; oblică [ ]
● Muncă: în condiţii de izolare [ ]/la înălţime [ ] la altitudine
[ ]/în mişcare [ ]/pe sol [ ]/în aer [ ]/pe apă [ ]/sub apă [ ]/nişă [ ]/cabină
etanşă [ ]/aer liber [ ]/altele: ........................
● Deplasări pe teren în interesul serviciului: da [ ]; nu [ ], dacă
da, descriere: .............
Efort fizic: mic [ ]; mediu [ ]; mare [ ]; foarte mare [ ]
Poziţie preponderent: ortostatică/în picioare [ ]; aşezat [ ];
aplecată [ ]; mixtă [ ]/poziţii forţate, nefiziologice: da [ ]; nu [ ], dacă da,
ce tip: ........................................................................
Gesturi profesionale: ................................................
Suprasolicitări: vizuale [ ]; auditive [ ]; suprasolicitări
neuropsihosenzoriale [ ], dacă da: mentale [ ]; emoţionale [ ]; altele [ ]
Suprasolicitări osteomusculoarticulare: mişcări forţate: da [ ]; nu
[ ]/repetitive: da [ ]; nu [ ], dacă da, specificaţi zona: coloană vertebrală
(cervicală: da [ ]; nu [ ]; toracală: da [ ]; nu [ ], lombară: da [ ]; nu [ ]),
membre superioare (umăr: da [ ]; nu [ ], cot: da [ ]; nu [ ], pumn: da [ ]; nu [
]), membre inferioare (şold: da [ ]; nu [ ], genunchi: da [ ]; nu [ ], gleznă:
da [ ]; nu [ ]).

Manipulare manuală a maselor: Dacă da, precizaţi caracteristicile maselor


manipulate: .......... ridicare [ ]; coborâre [ ]; împingere [ ]; tragere [ ]; purtare; [
]; deplasare [ ]
Greutate maximă manipulată manual ................................

18
Instruirea lucratorilor

Agenţi chimici: da [ ]; nu [ ], dacă da, precizaţi:


*T*
┌─────────────────────────┬──────────┬──────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│ Tipul agentului chimic │ < V.L.E. │ > V.L.E │ Fp │ C │ P │
├─────────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────┴──────────┴──────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
*ST*

Legendă: V.L.E. = valoarea-limită de expunere profesională/Fp = foarte


periculos/C = cancerigen/P = pătrunde prin piele (Puteţi ataşa fişei un tabel separat.)
Agenţi biologici: .................... Grupa .............
Agenţi cancerigeni: .................................
Pulberi profesionale: da [ ]; nu [ ], dacă da, precizaţi:
*T*
┌───────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────┐
│ Tipul pulberilor │ < V.L.E. │ > V.L.E. │
├───────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤
│ │ │ │
├───────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤
│ │ │ │
├───────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤
│ │ │ │
└───────────────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────────┘
*ST*

Legendă: V.L.E.= valoarea-limită de expunere profesională

Zgomot profesional: < V.L.E. [ ]/>V.L.E. [ ]/zgomote impulsive da [ ]/nu [ ]


Vibraţii mecanice: < V.L.E. [ ]/> V.L.E. [ ], dacă da, specificaţi zona:
coloană vertebrală [ ] membre superioare
[ ] acţiune asupra întregului organism [ ]
Microclimat:
Temperatură aer: ......, variaţii repetate de temperatură: da [ ] nu [ ]
Presiune aer:.......................
Umiditate relativă:.......................
Radiaţii: da [ ]; nu [ ], dacă da:
Radiaţii ionizante: dacă da, se va completa partea specială.
PARTE SPECIALĂ PENTRU EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE:
Data intrării în mediul cu expunere profesională la radiaţii ionizante: Z Z L
L A A A A I_I_I_I_I_I_I_I_I
Clasificare actuală în grupa A [ ] sau B [ ] şi condiţii de expunere:
Aparatură folosită ......................................................
Proces tehnologic: ......................................................
Operaţiuni îndeplinite: .................................................
Surse folosite: închise [ ]; deschise [ ]
Tip de expunere: X externă [ ]; gamma externă [ ]; internă [ ]; externă şi
internă [ ].
Măsuri de protecţie individuală: ........................................
Expunere anterioară:
Perioadă: ................ nr. ani: [ ][ ]
Doză cumulată prin expunere externă (mSv): I_I_I_I_I
Doză cumulată prin expunere internă: I_I_I_I_I
Doză totală: I_I_I_I_I
Supraexpuneri anterioare:
- excepţionale
- Tip de expunere: X externă [ ]; gamma externă [ ]; internă [ ]; externă şi
internă [ ];
- data: ..................
- doză (mSv): ............

19
Instruirea lucratorilor

- concluzii: .............
- accidentale
- Tip de expunere: X externă [ ]; gamma externă [ ]; internă [ ]; externă şi
internă [ ];
- data: ..................
- doză (mSv): ............
- concluzii: .............
Radiaţii neionizante:
Tipul: .................................................................
Iluminat: suficient [ ]; insuficient [ ]/natural [ ]; artificial [ ]; mixt [ ]
Mijloace de protecţie colectivă: .......................................
Mijloace de protecţie individuală: .....................................
Echipament de lucru: ...................................................
Anexe igienico-sanitare: vestiar [ ]; chiuvetă [ ]; WC [ ]; duş [ ]; sală de
mese [ ]; spaţiu de recreere [ ]
Altele: ................................................................

Observaţii:

Data completării: .........

Angajator,
................................
(semnătura şi ştampila unităţii)

Lucrător desemnat

Serviciul intern de prevenire şi protecţie

Semnătura

---------------------

20
Instruirea lucratorilor

3.5. Fişă de aptitudine

ANEXA 5

*T*
┌─────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ Unitatea medicală: │Adresa: │
│ Cabinet de medicina muncii │Tel.: │
└─────────────────────────────────┴────────────────────────┘

Angajare [ ] Examen medical periodic [ ] Adaptare [ ] Reluarea muncii


[ ]
Supraveghere specială [ ] Alte [ ]

MEDICINA MUNCII - FIŞA DE APTITUDINE Nr. ......../.........


(Un exemplar se trimite la angajator, unul se înmânează angajatului)

Societate: .............................................................
Adresa: ....................... Tel.: ................ Fax: ............
Numele: ....................., prenumele: .............................
CNP │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│

Ocupaţia/Funcţia ....................................
Post şi locul de muncă ....................................

AVIZ MEDICAL: Recomandări:

Apt [ ] .................................
Apt condiţionat [ ] .................................
Inapt temporar [ ] .................................
Inapt [ ] .................................

Data Medic de medicina muncii


..............................
(semnătura şi parafa)

Data următorului examen medical: ...................

21
Instruirea lucratorilor

S.C. IPM PARTNERS SA


Ploiesti – Prahova
str. Marin Mehedinteanu, nr. 7

TEST VERIFICARE INSTRUIRE


INTRODUCTIV GENERALA

1. Cum trebuie sa fie păstrate căile de acces spre ieşire (ieşirile de urgentă) ?
a) să fie păstrate în permanenţă libere căile de acces ce conduc spre
ieşirile de urgenţă şi ieşirile propriu-zise;
b) să fie curaţate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena
corespunzător locului de muncă;
c) să fie realizată întreţinerea tehnica a locului de muncă şi a
echipamentelor şi dispozitivelor;
d) să fie în permanenţă blocate.

2. In caz de urgenţă, uşile trebuie :


a) să fie incuiate sau blocate pentru a nu se deschide cu uşurinţă;
b) să se deschidă spre exterior;
c) să se deschidă spre interior;
d) să nu fie incuiate sau blocate.

3. Semnalizarea căilor şi ieşirilor de urgenţă este recunoscută prin:


a) chenar fond roşu şi sageată albă care indică iesirea;
b) chenar fond verde cu sageată albă care indică ieşirea;
c) chenar fond albastru cu sageată albă care indică ieşirea.

4.Din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, cum trebuie sa se


prezinte instalatiile electrice ?
a) instalaţiile electrice trebuie sa fie proiectate şi construite astfel încât sa
nu prezinte pericol de incendiu sau explozie;
b) instalaţiile electrice nu trebuie sa corespundă tensiunii nominale;
c) instalaţiile electrice trebuie sa corespundă tensiunii nominale,
condiţiilor exterioare şi competentei persoanelor care au acces la părţi ale
instalaţiei.

5. Care este dotarea prevazuta locurilor de munca pentru detectarea si


prevenirea incendiilor ?
a) locurile de munca trebuie prevazute cu detectoare de incendii;
22
Instruirea lucratorilor

b) locurile de munca trebuie prevazute cu sisteme de alarma;


c) locurile de munca trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare
pentru stingerea incendiilor şi, dacă este necesar, cu detectoare de incendii şi
sisteme de alarma.

6. Care sunt obligatiile lucratorului privind echipamentul individual de


protectie ?
a) sa-l tina in vestiar unde este in siguranta;
b) sa-l foloseasca si dupa utilizare sa-l arunce;
c) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi,
după utilizare, sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare;

7. Care sunt obligatiile lucratorului privind echipamentele de munca cu care


lucreaza ?
a) sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substantele
periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
b) sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea
sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale
maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi sa utilizeze
corect aceste dispozitive;
c) sa scoata din functiune, sa modifice si sa inlature dispozitivele de
securitate proprii, in special ale masinilor.

8. Care sunt obligatiile lucratorului in cazul unei situatii considerata pericol?


a) sa comunice imediat colegului de munca din imediata apropiere;
b) sa paraseasca locul de munca si sa se indrepte catre iesirea de urgenta;
c)sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice
situaţie de munca despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienta a
sistemelor de protecţie;

9. Cum trebuie sa isi desfasoare activitatea un lucrator din punct de vedere al


securitatii si sanatatii in munca ?
a) fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea conform instruirii
primite si pregatirii sale;
b) fiecare lucrator isi desfasoara activitatea conform instructiunilor
primite din partea angajatorului (patronului);
c) fiecare lucrator isi desfasoara activitatea astfel încât sa nu expuna la
pericol de accidentare sau imbolnavire profesională atât propria persoana, cat
şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul
procesului de munca.

10. Pentru asigurarea unor condiţiile de lucru sigure şi fără riscuri pentru
securitate şi sănătate, ce trebuie sa faca lucratorul ?
23
Instruirea lucratorilor

a) sa modifice din proprie initiativa instalatiile tehnice sis a inlature


dispozitivele de securitate proprii;
b) sa nu comunice conducatorului locului de munca si angajatorului
despre orice situatie de munca pe care o considera pericol;

c) să coopereze, atât timp cat este necesar, cu angajatorul şi/sau cu


lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de
munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi
sănătate, în domeniul sau de activitate;
d) să isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul
securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora;

Data :

Instruit, Verificat,
BIGAR EUGEN IONESCU VICTOR

24
Instruirea lucratorilor

BIBLIOGRAFIE

1) Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319 / 2006 ;

2) H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a


Legii nr. 319/2006, modificată şi completată prin H.G. nr. 955/2010;

3) Codul Muncii – Legea nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

4) H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, actualizată;

5) Suport de curs – SC DRYS INVEST SRL- D PLOIESTI.

25

S-ar putea să vă placă și