WNR INTERNATIONAL S.R.L.

Str. Vasile Lupu Nr. 45

Ploiesti - Prahova

LUCRARE
DE

ABSOLVIRE
A CURSULUI DE PERFECTIONARE IN DOMENIUL
SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

INDRUMATOR:
BAICOIANU DRAGOS

AUTOR :MIHAI-POPESCU
COSTINA STEFANIA

Ploiesti
2015

TEMA
Instruirea lucratorilor angajati n cadrul
LOLI SRL
Ploieti

AUTOR :MIHAI-POPESCU
COSTINA STEFANIA

PLOIETI
2015

Cuprins
1. Cap. I Notiuni Introductive
2. Cap. II Instruirea Lucaratorilor
3. Cap. III Studiu de caz
Cap. III.1 Decizie numire lucrator desemnat
Cap. III.2 Decizie privind intrevalul dintre doua insttruiri consecutive
Cap. III.3 Completarea fisei individuale
Cap. III.4 Fisa de expunere la riscuri si de aptitudini
Cap. III.5 Instructiuni proprii
4. Bibliografie

Cap.I
LEGISLAIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA

1. Caracteristicile etapei actuale

Securitatea si sanatatea in munca reprezinta un drept fundamental al tuturor
participantilor la procesul de munca.
Primele reglementari privind securitatea si sanatatea in munca au aparut cu scopul
de a solutiona unele cazuri particulare de imbolnavire profesionala sau accidente de
munca deosebit de grave si cu frecventa ridicata .
Dupa admiterea Romaniei in U.E. tara noastra a fost obligat sa adopte noi legi in
conformitate cu legile celorlalte tari membre.
In urma analizarii legislatiileor nationale ale tarilor membre ale Uniunii
Europene,s-au desprins urmtoarele trasaturi specifice :
- in toate aceste tari exista o structura stabila care elaboreaz si emite legislatia in
domeniul protectiei muncii. Securitatea si sanatatea in munca este considerata, sub aspect
juridic, o problema de stat, care trebuie reglementata la nivel national, prescriptiile de
SSM impunndu-se de sus n jos;
- toate statele dispun de organisme si instrumente nationale care urmaresc, indruma ,
controleaza si, in unele cazuri, chiar coordoneaza aplicarea masurilor de SSM .
Toate legislatiile definesc raspunderea patronala pentru realizarea SSM si stabilesc,
in limite variate, drepturi si obligatii ale lucratorilor (muncitorilor).
Legislaia de securitate si sanatate in munca ( SSM ) este componenta a sistemului
de reglementri prin care se urmareate asigurarea protectiei cetatenilor, respectiv pentru
un segment specific de populatie activa , mpotriva riscurilor de accidentare si
imbolnavire profesionala generate de prestarea oricarui proces de munc.
Ca institutie de drept, securitatea si sanatatea in munca reprezinta un ansamblu de
norme juridice imperative, avand ca obiect reglementarea relatiilor sociale complexe care
o formeaza, in legatura cu organizarea multilaterala, desfasurarea si controlul procesului
de munc , in scopul asigurarii conditiilor optime, la nivelul stiintei moderne, pentru
apararea vietii si sanatatii tuturor participantilor la acest proces .
Etapa actuala n care se afla Romania are o serie de caracteristici, care impun
anumite cerinte legislatiei de SSM, dup cum urmeaz :
1. Finalizarea descentralizarii economiei si reducerea sistemului de stat, care
implica reglementarea unitara a sectorului de stat si a celui privat.
2. Garantarea si generalizarea proprietatii private, care presupune reflectarea noilor
relatii de munc (patron - salariat, patron - sindicate etc.) n actele legislative.
3. Reabilitarea si implementarea relatiilor si mecanismelor pietei libere, care
presupune corelarea legislatiei de SSM cu celelalte subsisteme ale sistemului legislativ
national (asigurari sociale, sanatate etc.).
Pentru organizarea si alinierea legislatiei si activitatii practice de securitate si
sanatate n munc (SSM), la nivelul statelor membre CE s-a adoptat Directiva nr. 89/391
4

privind introducerea de masuri pentru imbunatatirea rezultatelor n domeniul sanatatii si

securitatii lucratorilor, considerata drept DIRECTIVA CADRU.
Directiva contine principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,
protectia sub aspectul securitatii muncii, informarea, consultarea, precum si liniile
generale de indrumare pentru implementarea principiilor afirmate. Dintre schimbarile
fundamentale pe care le solicita Directiva Cadru in legatura cu obligatiile patronului,
poate ca cea mai importanta este formularea cerintei de a adapta munca la om .
De asemenea, patronul trebuie sa se asigure ca toti muncitorii sunt apti, in cazul
unui pericol serios si iminent , sa-si asigure protectia proprie si/sau a altor persoane si,
daca nu poate fi contactat conducatorul ierarhic superior, sa actioneze corespunzator, in
functie de mijloacele tehnice disponibile si nivelul cunostintelor, pentru a evita
consecintele unei astfel de situatii .
Patronul va trebui sa se asigure ca subcontractantii si muncitorii apartinand altor
intreprinderi, angajati temporar in unitatea sa, primesc instructiuni cu privire la riscurile
de accidentare si imbolnavire profesionala la care pot fi expui. Pe aceeasi linie se inscrie
si cresterea rolului muncitorilor in elaborarea si aplicarea politicilor de prevenire .
Desi nu fixeaza modalitatea de realizare, Directiva Cadru prevede obligatia
patronului de a consulta muncitorii si/sau reprezentantii lor si de a le permite sa participe
la toate discutiile privind problemele legate de securitatea muncii.
Legea pentru ratificarea Acordului European de Asociere precizeaza necesitatea
armonizarii legislatiei prezente ori viitoare a Romaniei cu cea a Comunitatii Europene.
Rezulta deci necesitatea armonizarii legislatiei naionale de SSM cu legislatia comunitara.
Cerintele prioritare in materie de reglementare periodica, sunt:
- evaluarea nivelului de risc/securitate;
- integrarea securitatii muncii din faza de conceptie si proiectare a echipamentelor
tehnice;
- certificarea echipamentelor de munca si a celor de protectie individuala;
- formarea personalului de specialitate .
2. Principiile juridice ale sistemului
Principiile care stau la baza sistemului legislativ din domeniul securitatii si
sanatatii in munca (SSM) din Romania sunt:
a) SSM reprezinta un drept fundamental al tuturor participantilor la procesul de
munca.
Constitutia Romaniei, afirmand dreptul la protectie sociala, face referire si la
masurile de securitate si igiena a muncii (art. 38 alin.2).
Mai concret, Legea nr. 319/2006 a SSM, la art. 1, stabileste principiile generale
referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea
lucratorilor, eliminarea factorilor de risc de accidentare, informarea, consultarea,
participarea echilibrata, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile
generale pentru implementarea acestor principii.
Pentru realizarea acestui drept, legea - cadru impune obligatii in sarcina
angajatorilor si a angajatilor lor si stabileste organele specializate ale administratiei de stat
care sa urmareasca modul in care unitatile si salariatii aplica si respecta normele de
securitate si sanatate in munca.
5

Asadar, activitatea de securitate si sanatate in munca nu este lasata numai la

latitudinea agentilor economici, ci, fiind implementata in toate domeniile vietii
economico-sociale, statul asigura si controlul indeplinirii ei.
b) Legtura indisolubil dintre dreptul la munc i SSM
Romania fiind un stat de drept, democratic si social (art. 1 alin. 3 din Constitutie),
dreptul la munca nu numai ca este consacrat ca un drept fundamental cetatenesc, dar el se
afla in stransa corelatie cu dreptul la protectie sociala al angajailor, care include si
securitatea si sanatatea in munca si este garantat.
In acest sens, organele administratiei de stat desemnate prin lege au obligatia de a
organiza, coordona i controla activitatea n domeniu. Pentru asigurarea integral a
dreptului la munca este necesara garantarea unor asemenea conditii de desfasurare a
procesului de munca incat viata, sanatatea si integritatea corporala a celor care isi exercita
acest drept fundamental sa fie aparate. In caz contrar, insusi dreptul la munca nu s-ar
putea realiza deplin, ar avea caracter formal.
c) Integrarea SSM n procesul de munca
Acesta este un principiu clar exprimat in Legea nr. 319/2006 a SSM, care prevede
atat obligatiile angajatorului, cat si ale lucratorilor pentru realizarea unui mediu sigur si
sanatos de munca.
d) Caracterul preventiv al SSM
Prin esenta sa, securitatea si sanatatea muncii are un caracter preventiv, menirea ei
fiind preintampinare a producerii accidentelor de munca si/sau a imbolnavirilor
profesionale.
Reglementarile legale in domeniu sunt astfel stabilite incat sa apere viata, sanatatea
si integritatea corporala ale celor care participa la procesul de munca.
Teoretic, daca normele de securitate si sanatate a muncii sunt realizate si respectate
intocmai, accidentele si imbolnavirile profesionale pot fi prevenite. In acelasi timp,
diferitele forme ale raspunderii juridice pentru incalcarea normelor de securitate si
sanatate a muncii sunt menite sa contribuie efectiv la realizarea caracterului preventiv al
acesteia. A se vedea astfel impactul reglementarilor referitoare la repararea pagubelor
aduse celor vatamati prin accidente de munca sau imbolnaviri profesionale, care sunt de
natur sa stimuleze realizarea in practica a reglementarilor SSM.
e) Abordarea prevenirii accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale ca
problem unic.
Tinand seama ca, din punctul de vedere al cauzelor determinante, al spatiului de
manifestare, al subiectilor susceptibili sa le suporte, ca si al masurilor si mijloacelor de
combatere, fenomenele de accidentare si imbolnavire profesionala sunt identice (mai
mult, in numeroase cazuri acelasi factor de risc - cauza - poate conduce, in functie de
conditiile concrete, fie la accident de munca, fie la boala profesionala), legiuitorul a
urmrit tratarea lor ca o problem unica.
6

Din acest motiv nu au fost constituite doua sisteme de acte juridice, unul care sa
reglementeze prevenirea accidentelor de munca, iar altul, prevenirea imbolnavirilor
profesionale.
3. Structura sistemului
Sistemul legislativ de SSM din Romania, in functie de subiectul reglementarii,
respectiv de natura problemei legiferate, este structurat n doua categorii:
a) Legislatia de baza care cuprinde acte care legifereaza strict numai activitati n legatura
directa cu masurile de SSM;
b) Legislatia conexa care contine acte care cuprind numai in subsidiar norme juridice
SSM sau norme de drept care, desi in principiu au un obiectiv diferit, specific altor
activitati , contribuie prin aplicarea lor la apararea vietii si sanatatii executantilor, ca de
exemplu:
dispozitii privind durata timpului de munca , a celui de odihna , intensitatea muncii ,
munca de noapte , orele suplimentare etc.;
prevederi privind disciplina in munca ;
dispozitii referitoare la regimul produselor si al substantelor chimice periculoase, al
materialelor explozive etc. ;
regimul drogurilor si al precursorilor etc. ;
dispozitii care reglementeaza drepturile angajatilor, ale sindicatelor etc.
3.1. Structura legislaiei de baz poate fi evideniat dup mai multe criterii :
a) Nivelul de emitere
n funcie de organul abilitat s emit acte juridice , se disting :
- acte emise de organul legislativ suprem Parlamentul ;
- acte emise de Guvern i / sau structuri componente / subordonate ;
b) Aria de obligativitate
n concordan cu acest criteriu se pot deosebi :
- acte obligatorii pentru toate sectoarele de activitate economico-sociala, respectiv, pentru
toate unitatile care-si desfasoara activitatea cu personal incadrat in munca;
- acte obligatorii numai pentru un anumit sector, activitate, categorii de persoane.
c) Problema reglementat
Principalele tipuri de reglementari, in sensul celor mentionate anterior, sunt:
- reglementari privind persoanele care beneficiaza de protectie pe timpul desfasurarii
activitatii;
- reglementari privind persoanele care raspund pentru realizarea masurilor de SSM;
- acte referitoare la obligatiile angajatorilor, ale conducerilor acestora, ale serviciilor
interne/externe de SSM , ale lucratorilor desemnati, precum si ale persoanelor incadrate
in munca , beneficiare ale masurilor de SSM;
- reglementari privind accidentele de munca si imbolnavirile profesionale;

- dispozitii privind raspunderea juridica (disciplinara , contraventionala, patrimoniala ,

materiala si penala, dupa caz) pentru incalcarea reglementarilor legale referitoare la
protectia muncii .
Cap. II INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL
SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
Instruirea lucrtorilor in domeniul SSM reprezinta un ansamblu de activitati
organizate prin care se urmareste insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor in acest
palier, fiind dispusa prin prevederile art. 20 din Legea nr. 319/2006 a SSM si detaliat in
Capitolul V al Normelor Metodologice de aplicare a actului normativ.
Acest proces este parte a pregatirii profesionale si are ca scop eliminarea sau
micsorarea numarului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienta cunostintelor
de SSM .
Continutul procesului de instruire este format din totalitatea informatiilor aferente
sferei SSM care, prin asimilare si repetare, conduc la formarea comportamentului normal
in munca, dezvolta deprinderile corecte fata de riscuri si stimuleaza capacitatea de
mobilizare in raport cu acestea .
Pregatirea n domeniul SSM se realizeaza prin forme specifice in invatamantul
tehnic (preuniversitar si universitar), in timp ce instruirea in domeniul SSM se face la
nivelul tuturor angajatorilor . Prin formele de invatamant se urmareste asigurarea unei
pregatiri generale privind SSM a populatiei potential active, in timp ce instruirea in
domeniul SSM asigura pregatirea specifica a populatiei active .
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul
intreprinderii si/sau unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru, aceasta
perioada fiind considerata timp de munca.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde trei
faze:
a) instruirea introductiv generala;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodica

La instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca vor fi folosite

mijloace, metode si tehnici de instruire cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul
de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator.

Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri
adecvate.

Fiecare angajator trebuie sa dispuna de un program de instruire - testare, pe meserii

sau activitati.

Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se

consemneaz in mod obligatoriu in fisa individuala de instruire, conform modelului
din anexa nr.11, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.

Completarea fisei de instruire se va face cu pix cu pasta sau stilou, imediat dupa
verificarea instruirii.

Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire se semneaz de catre lucratorul instruit si

de catre persoanele care au efectuat si verificat instruirea.

Fisa de instruire va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi insotita

de o copie a fisei de aptitudini completata de catre medicul de medicina muncii in
urma examenului medical la angajare.

Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului,

acesta stabileste prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si
functionare reguli privind instruirea si insotirea acestora in intreprindere si/sau unitate.
Pentru lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati pe
baza de contract de prestari de servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator,
angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile
specifice intreprinderii si/sau unittii respective, riscurile pentru securitate si ssnstate in
munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii
si/sau unitatii, in general.
Instruirea prevazuta la ultimele doua alineate se consemneaza in fisa de instruire
colectiva conform modelului din anexa nr.12 la Normele Metodologice de aplicare a
Legii nr. 319/2006.
Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, un exemplar se va
pastra de catre angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire si protectie care a
efectuat instruirea si un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti
sau, in cazul vizitatorilor, de catre conducatorul grupului.
Reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul aplicarii
legislatiei referitoare la securitate si sanatate in munca vor fi nsotiti de catre un
reprezentant desemnat al angajatorului, fara a se intocmi fisa de instructaj.
INSTRUIREA INTRODUCTIV GENERAL
Se face :
a) la angajarea lucratorilor definiti conform art.5 lit.a) din Legea securitatii si sanatatii in
munca nr.319/2006;
b) lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
c) lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
9

Scopul instruirii introductiv generale este de a informa despre activitatile specifice

intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca
precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau
unitatii, in general.
Instruirea introductiv generala se face individual sau in grupuri de cel mult 20
persoane de ctre:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca;
b) lucratorul desemnat;
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire;
d) serviciul extern de protectie si prevenire.
Durata instruirii introductiv generale depinde de specificul activitatii si riscurile
pentru securitate si sanatate in munca precum si masurile si activitatile de prevenire si
protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general.
Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv generale.
Aceasta nu va fi mai mic de 8 ore.
Sunt exceptate de la obligatiile de mai sus urmtoarele persoane:
- cele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului;
- lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara
activitati pe baza de contract de prestari de servicii in intreprinderea si/sau
unitatea unui alt angajator;
- reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul aplicarii
legislatiei referitoare la securitate si ssnstate in munca
Acestor persoane li se vor prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de
prevenire si protectie din intreprindere si/sau unitate.
In cadrul instruirii introductiv generale se vor expune, in principal, urmatoarele
probleme:

legislatia de securitate si ssnstate in munca;

consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si

sanatate in munca;

riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;

masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor,

stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
Continutul instruirii introductiv generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica
aprobat de catre angajator.
Instruirea introductiv generala se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe
baza de teste.
Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instruire.
10

Nu vor putea fi angajati cei care nu si-au insusit cunostintele prezentate n

instruirea introductiv generala.

INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA

Se face dupa instruirea introductiv generala si are ca scop prezentarea riscurilor
pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si
protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor carora li s-a efectuat
instruirea introductiv generala , inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul
intreprinderii si/sau unitatii.
Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, in
grupe de maximum 20 persoane.
Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munc.
Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in

munca precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de

munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin
instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv impreun cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii
in munca;
b) lucratorul desemnat;
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire;
d) serviciul extern de protectie si prevenire.

Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre

angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in
munca/ lucratorul desemnat/ serviciul intern de protectie si prevenire/ serviciul
extern de protectie si prevenire si aprobate de catre angajator. Tematicile vor fi
pastrate la persoana ce efectueaza instruirea.

Instruirea la locul de munca va cuprinde:

a) informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului
de munca si/sau postului de lucru;
b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de
lucru;
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;
d) prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati
specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru;
11

e) in mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva

o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de
protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor.
Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face
numai dupa verificarea cunostintelor de catre seful ierarhic superior celui care a fcut
instruirea si se consemneaza in fisa de instruire individuala.
INSTRUIREA PERIODIC
Se face tuturor lucratorilor carora li s-a efectuat instruirea introductiv generala si la
locul de munca si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul
securitatii si sanatatii in munca.

Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.

Intervalul intre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii in

functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru si nu va fi mai mare
de 6 luni.

Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul intre doua instruiri periodice va

fi de cel mult 12 luni.

Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza
instruirea si prin sondaj de catre angajator/ lucratorul desemnat/ serviciul intern de
prevenire si protectie/ serviciile externe, care vor semna fisele de instruire ale
lucratorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunztor.

Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice.

Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul

care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/ lucratorul
desemnat/ serviciul intern de protectie si prevenire/ serviciul extern de protectie si
prevenire si aprobate de catre angajator. Tematicile care vor fi pastrate la persoana
ce efectueaza instruirea.
INSTRUIREA PERIODICA SUPLIMENTARA

Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri:

a) cand un lucrator a lipsit peste 30 zile lucratoare;
b) cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind
activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor
proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;
c) la reluarea activitatii dup accident de munca;
d) la executarea unor lucrari speciale;
12

e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului

existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Durata reinstruirii nu va fi mai mic de 8 ore si se stabileste in instructiuni proprii de
catre conducatorul locului de munca respectiv impreun cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca;
b) lucratorul desemnat;
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire;
d) serviciul extern de protectie si prevenire.
Reinstuirea se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care sia asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/ lucratorul desemnat /
serviciul intern de protectie si prevenire / serviciul extern de protectie si prevenire si
aprobate de catre angajator. Tematicile vor fi pastrate la persoana care efectueaza
instruirea.

13

Cap III Studiu de caz

III.1 Decizie numire lucrator desemnat
LOLI S.R.L.
Ploiesti Prahova
Str. Ggeni , nr. 113

DECIZIE
Nr. 125 din 12.05.2015

Avnd n vedere prevederile Legii nr. 319/2006 a securitii i sntii n munc,

respectiv ale HG nr. 1425/2006 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare a Legii
securitii i sntii n munc nr. 319/2006, administratorul LOLI S.R.L. Ploieti ,DIU
FLOREA
DECIDE :
1. Dna. Rotaru Rodica , persoan cu pregtire de nivel mediu n domeniul ssm, se
numeste n funcia de lucrator desemnat cu securitatea si sanatatea in munca in cadrul
LOLI S.R.L. , incepand cu data de 12.05.2015
2. Persoana desemnata cu securitatea si sanatatea in munca este obligata sa cunoasca si
sa aplice intocmai prevederile legislatiei in domeniu.
3. Activitatea persoanei desemnate cu securitatea si sanatatea in munca va fi coordonata si
indrumata din partea conducerii de dl. Moraru Catalin in calitate de Director General care
raspunde de luarea masurilor pentru aplicarea prevederilor legislatiei in domeniu.

Administrator
DIU FLOREA

14

III.2 Decizie privind intervalul dintre doua instruiri periodice consecutive

LOLI S.R.L.
Ploiesti Prahova
Str. Ggeni , nr. 113

DECIZIE
Nr. 126 din 12.05.2010
Avnd n vedere prevederile Legii nr. 319/2006 a securitii i sntii n munc,
respectiv ale HG nr. 1425/2006 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare a Legii
securitii i sntii n munc nr. 319/2006, administratorul LOLI S.R.L. Ploieti ,
DIU FLOREA
DECIDE :
1. Efectuarea instruirii periodice pentru personalul muncitor va avea loc lunar, intervalul
dintre dou instruiri consecutive nu va depai 30 zile calendaristice.
2. Efectuarea instruirii periodice pentru personalul TESA va avea loc trimestrial.
3. Prezenta decizie va fi adusa la cunostinta intregului personal al societatii de catre
compartimentul resurse umane.

Administrator
DIU FLOREA

15

III.3 COMPLETREA FISEI DE INSTRUIRE INDIVIDUAL

Anexa nr.11
la normele metodologice

INTREPRINDEREA / UNITATEA LOLI S.R.L.

FIA DE INSTRUIRE INDIVIDUAL

privind securitatea i sntatea n munca
NUMELE I PRENUMELE : TUDOR STEFAN
LEGITIMATIA, MARCA : 132
GRUPA SANGUINA : A2
DOMICILIUL : Ploiesti, str. Izvoare Nr. 2
Data i locul naterii: 16.04.1975, Ploiesti
Calificarea : INSTALATOR Funcia : muncitor necalificat
Locul de munca : santier
Autorizaii (ISCIR, s.a.) : DA
Traseul de deplasare la/de la serviciu : Sediu societate - Ploiesti, str. Izvoare Nr. 2
( aprox 30 min )

Instruirea la angajare
1) Instruirea introductiv general, a fost efectuat la data 12.05.2010 timp de 8 ore,
de ctre ROTARU RODICA avnd funcia de Lucrator desemnat SSM
Coninutul instruirii : Legea nr. 319/2006; HG. Nr. 1425/2006; HG specifice , Riscuri de
accidentare si imbolnavire profesionala specifice LOLI SRL; Masuri
de acordarea primului ajutor .
_____________________________________________________________________________
Semnatura celui
instruit
Semnatura
Tudor Stefan

Semnatura celui care a

efectuat instruirea
Semnatura
Rotaru Rodica

Semnatura celui care a

verificat nsuirea cunotinelor
Semnatura
Rotaru Rodica/ administrator

2) Instruirea la locul de munca, a fost efectuat la data 13.05.2015

loc de munca/post de lucru muncitor necalificat timp de 8 ore, de ctre IONESCU MIHAI
avnd funcia de maistru
Coninutul instruirii : Riscuri de accidentare si imbolnavire la locul de munca; Instructiuni
proprii de SSM pentru activitatiel specifice meseriei de muncitor necalificat; Masuri de prim
ajutor la locul de munca; OUG 195/2002, privind circulatia pe drumurile publice.
Semnatura celui
instruit
Semnatura
Tudor Stefan

Semnatura celui care a

efectuat instruirea
Semnatura
Ionescu Mihai

Semnatura celui care a

verificat nsuirea cunotinelor
Semnatura
Rotaru Rodica/administrator

3) Admis la lucru
Numele i prenumele :
Funcia (ef secie, atelier, antier etc.) : STOICA ION- Sef sectie
Data i semnatura :
14.05.2015,
16

Semnatura

Instruirea periodic
Semnatura celui
Data
instruirii

12.
06.
2010

Durata (h)

2.15

Ocupatia

Muncitor
necalificat

Instruit

Care a
efectuat
instruirea

Semnat
Tudor
Stefan

Semnat
Ionescu
Mihai

Materialul predat

HG 1091 / 2006 art. 8; HG

1051 / 2006 art.5.
IPSSM nr. 2- pentru
exploatarea si intretinerea
drumurilor si podurilor
IPSSM nr. 8 - Masuri de
prim ajutor n cazul
accidentarilor care produc
hemoragii

Care a
verificat
instruirea
Semnat
Diu
Florea

17

LOLI SRL Ploiesti

APR O B AT
ADMINISTRATOR ,
.....................................

NR. 2
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII PENTRU
EXPLOATAREA I NTREINEREA DRUMURILOR I PODURILOR
1.
SCOP:
Prezentele instructiuni au ca scop stabilirea pentru activitile de exploatare i ntreinere drumuri i
poduri msurile de prevenire a accidentelor de munc i a bolilor profesionale specifice acestor activiti
si ca prin respectarea msurilor de prevenire cuprinse s se asigure desfurarea n condiii de securitate
a activitilor de exploatare i ntreinere drumuri i poduri.
Acest document raspunde prevederile legislatiei romanesti in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
2.
DOMENIUL DE APLICARE:
Prezentele instructiuni sunt aplicabile tuturor locurilor de munca unde riscurile nu pot fi evitate sau
limitate suficient prin mijloacele de protectie colectiva ori prin masurile, metodele sau procedurile de
organizare a muncii, fiind necesara utilizarea echipamentului individual de protectie.
3.
TERMENI, DEFINITII:
- lucrator = persoana angajata de angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii, in perioada efectuarii
stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca;
- echipamente de munca = orice masina, aparat, unealta sau insalatie folosita in munca;
- loc de munca = locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau
unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul
desfasurarii activitatii;
- prevenire = ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de munca,
in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale.
4.
DOCUMENTE DE REFERINTA:
- Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca;
- H.G. nr. 1425/2006 normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n
munc nr. 319/2006.
- H.G. nr. 115/2006 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de
protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata;
- H.G. nr 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori
a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.
5.
NCADRAREA I REPARTIZAREA SALARIAILOR LA LOCUL DE MUNC
5.1 ncadrarea i repartizarea salariailor la locul de munc se vor efectua n conformitate cu pregatirea si
calificarea fiecaruia.
5.2 Procesele de munc vor fi conduse i supravegheate de ctre salariai care posed pregtirea tehnic
corespunztoare, numii prin decizia conducerii.
5.3 Pentru activiti complexe (utilizarea mainii de frezat asfalt, a mainii de marcat drumuri, a
utilajului denumit "inspector poduri" etc.) sunt admii numai salariaii care posed calificarea necesar,
care corespund din punctul de vedere al aptitudinilor psihice i fizice i care au mplinit vrsta de 18 ani.

18

6.
INSTRUIREA SALARIAILOR
6.1 Organizarea i desfurarea activitilor de instruire n domeniul proteciei muncii a salariailor
participani la activitile de exploatare i ntreinere drumuri i poduri se vor efectua n conformitate cu
prevederile din Deciziile de organizare interna precum si conform tematicilor de instruire aprobate de
angajator.
6.2 Activitile de exploatare i ntreinere drumuri i poduri vor fi executate numai de ctre salariai care
au fost instruii n domeniul proteciei muncii i care dein calificarea i/sau autorizarea necesar
realizrii sacinilor de munc.
6.3 La instruirea n domeniul proteciei muncii a salariailor care desfoar activiti de exploatare i
ntreinere drumuri i poduri se va ine seama i de posibilitatea apariiei unor condiii meteorologice
nefavorabile (cea, viscol, furtun etc.).
6.4 Salariaii care execut sarcini de munc nespecifice activitilor de exploatare i ntreinere drumuri
i poduri trebuie s fie instruii n domeniul activitii pe care o desfoar i dup caz, autorizai.
7.
DOTAREA SALARIAILOR CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECIE
(EIP)
7.1 Acordarea i utilizarea echipamentului individual de protecie se vor face conform prevederilor
legale in vigoare i din Normativul de acordare i utilizare a echipamentului individual de protecie,
aprobat de angajator.
7.2 Conductorii locurilor de munc nu vor permite desfurarea nici unei activiti nainte de a verifica
dotarea salariailor cu echipament individual de protecie i de a urmri utilizarea corect a acestuia.
7.3 Este interzis utilizarea echipamentelor individuale de protecie care nu sunt realizate i certificate n
conformitate cu standardele i normativele aflate n vigoare.
7.4 Echipamentul individual de protecie mpotriva pericolelor de natur electric trebuie verificat la
termenele stabilite, fiind interzis utilizarea celui defect sau neverificat.
7.5 Echipamentul individual de protecie mpotriva pericolelor de cdere de la nlime trebuie depozitat
i utilizat n conformitate cu instruciunile stabilite de fabricant.
8.
Repartizarea sarcinii de munc
8.1 Coordonatorul sau coordonatorii in materie de securitate i sntate n timpul elaborrii proiectului
sunt obligai s stabileasc planul de securitate i sntate cu precizarea particularitilor i regulilor
aplicabile antierului ce face obiectul proiectului innd cont dac este necesar i de activitile de
exploatare ale antierului, cu specificarea categoriei lucrrilor si s ntocmeasc un dosar adaptat
particularitilor i caracteristicilor specifice lucrrii, relund elementele utile n materie de securitate i
sntate de care s se in seama la eventualele lucrri ulterioare.
8.2 Coordonatorul sau coordonatorii n materie de securitate i sntate n timpul realizrii lucrrii sunt
obligai s coordoneze punerea n aplicare n mod coerent a urmtoarelor principii:
- ntreinerea antierului n ordine i n stare de curenie satisfctoare;
- alegerea amplasamentului posturilor de lucru, innd cont de condiiile de acces i de stabilirea cilor i
a zonelor de deplasare sau de circulaie;
- condiiile de transport, manipulare i montaj a materialelor, subansamblelor i furniturilor recuperabile
ct i a uitlajelor, dispozitivelor i echipamentelor;
- ntreinerea, controlul nainte de nceperea serviciului i controlul periodic al instalaiilor, dispozitivelor
i echipamentelor pentru eliminarea sau diminuarea aciunii factorilor de risc;
- amenajarea i delimitarea zonelor periculoase de depozitare i nmagazinare a materialelor;
- condiiile de ridicare, transport i folosire a materialelor periculoase utilizate;
- stocarea, decantarea, neutralizarea sau evacuarea deeurilor i a materialelor rezultate din procesele
tehnologice sau din utilizarea ulterioar a lucrrilor de construcii;
- continua adaptare n funcie de evoluia antierului a duratei efective a diferitelor activiti sau faze ale
lucrrii;
- urmrirea unei bune cooperri dintre salariaii antierului i persoanele fizice angajate prin convenii
civile de prestri servicii;
- interaciunile cu activitile de exploatare din interior sau din apropierea siturii antierului.
-s adapteze planul de securitate i sntate n funcie de evoluia lucrrilor i a eventualelor modificri
intervenite;
19

-s organizeze ntre patroni, inclusiv ntre unitile care se succed n antier, cooperarea i coordonarea
activitilor privind protecia salariailor i prevenirea accidentelor i a riscurilor profesionale privind
sntatea;
-s coordoneze supravegherea aplicrii corecte a metodelor de munc;
-s stabileasc msurile necesare privind autorizarea persoanelor cu acces n antier.
8.3 Salariaii care asigur conducerea activitilor la locul de munc (conductorii locurilor de munc) au
urmtoarele obligaii:
a) s verifice vizual nainte de nceperea lucrului existena i starea tehnic a protectorilor i/sau a
dispozitivelor de protecie, a AMC-urilor i s ia msuri pentru nlturarea eventualelor deficiene
constatate;
b) s repartizeze salariaii din subordine numai la activitile pentru care acetia posed pregtirea
corespunztoare i numai dup instruirea tehnic i de protecia muncii;
c) s nu permit desfurarea oricrei activiti de ctre salariai aflai ntr-o stare psiho-fiziologic
necorespunztoare;
d)s urmreasc pe toat durata timpului de lucru meninerea n stare corespunztoare a cilor de acces,
a iluminatului, instalaiilor de ventilaie i condiiilor de microclimat;
e)s opreasc imediat procesul de munc n cazul apariiei unor riscuri de accidentare sau de producere a
avariilor;
f)n cazul producerii unui accident de munc s ia msuri de acordare a primului ajutor i s anune
responsabilul cu protecia muncii.
8.4 Salariaii sunt obligai s-i nsueasc, s respecte i s aplice normele, reglementrile i
instruciunile de protecie a muncii specifice sarcinii de munc pe care o au de ndeplinit. De asemenea,
pentru desfurarea proceselor de munc n condiii de securitate salariaii sunt obligai:
a)s verifice nainte de nceperea lucrului dac echipamentele tehnice pe care le va utiliza sunt n stare
tehnic corespunztoare;
b)s aduc la cunotiina conductorului locului de munc defeciunile constatate;
c)s respecte tehnologia de lucru i instruciunile de securitatea muncii la locul de munc;
d)s utilizeze n timpul lucrului echipamentul individual de protecie corespunztor activitii respective;
e)s nu execute sarcini de munc din proprie iniiativ sau din dispoziia altui conductor al unui loc de
munc dac nu este instruit corespunztor;
f)s menin curenia la locul de munc;
g)s ntiineze imediat conductorul locului de munc despre producerea unui accident de munc.
9.
ORGANIZAREA DE ANTIER I/SAU A LOCURILOR DE MUNC I A
ACTIVITILOR
9.1 Beneficiarul de lucrare sau dirigintele de antier este obligat s desemneze:
a) un "coordonator n materie de securitate i sntate n timpul elaborrii proiectului lucrrii"
b) un "coordonator n materie de securitate i de sntate n timpul realizrii lucrrii"
c)inaintea deschiderii antierului este obligatorie elaborarea planului de securitate i sntate de ctre
beneficiarul de lucrare sau dirigintele de antier prin delegarea acestei sarcini coordonatorului sau
coordonatorilor n materie de securitate i sntate.
9.2 Activitile de exploatare i ntreinere drumuri i poduri sunt permise numai dac la locurile de
munc au fost luate toate msurile tehnice i organizatorice pentru prevenirea accidentelor de munc i a
bolilor profesionale.
9.3Zonele periculoase din incinta unitilor trebuie prevzute cu indicatoare de avertizare sau interdicie
iar pe timpul nopii trebuie iluminate corespunztor.
9.4 Conductorii autovehiculelor i utilajelor care circul n incinta unitilor trebuie s respecte viteza
de deplasare stabilit, cile de acces i locurile de parcare.
10.
SEMNALIZAREA LUCRRILOR DE DRUMURI
10.1 Sectoarele de drum pe care se execut lucrri de ntreinere sau reparaii drumuri i poduri trebuie
obligatoriu semnalizate.
10.2 n cazul lucrrilor din axul drumului, marcajul longitudinal trebuie prevzut cu zone de acces
pentru salariai numai pe o parte, stabilite de ctre conductorul locului de munc.
20

10.3 Instalarea semnalizrii sectorului de drum se va efectua numai sub supravegherea conductorului
locului de munc.
10.4 Descrcarea indicatoarelor i a materialelor de semnalizare din mijlocul de transport se va face
numai prin spatele sau partea lateral dinspre acostamentul drumului.
10.5 Este interzis descrcarea indicatoarelor i a materialelor de semnalizare pe partea carosabil a
drumului.
10.6 Salariaii care lucreaz pe platforma drumului, pe acostament sau n apropierea acestuia trebuie:
a) s aib n atenie circulaia rutier ce se desfoar n apropierea lor;
b) s cunoasc indicatoarele rutiere i modul de mprejmuire a locului de munc;
c) s utilizeze echipamentul pentru avertizarea conductorilor mijloacelor de transport.
10.7 Se interzice staionarea salariailor pe partea carosabil a drumului, n afara zonelor de lucru
mprejmuite i semnalizate.
10.8 Circulaia salariailor pe drumurile publice se va face numai pe partea stng, pe acostament sau n
lipsa acestuia, ct mai aproape de marginea drumului.
10.8 La traversarea drumului salariaii sunt obligai s se asigure fa de circulaia rutier din ambele
sensuri i s traverseze atunci cnd nu exist nici un pericol.
10.9 n caz de vizibilitate redus, precum i atunci cnd se execut lucrri pe poriuni de drum care
prezint pericol de accidentare din cauza circulaiei, conductorul locului de munc este obligat s
posteze piloi pentru dirijarea circulaiei.
10.10 Piloii pentru dirijarea circulaiei trebuie dotai cu mijloace de semnalizare i echipament de
protecie corespunztor i s se posteze astfel nct s poat fi vzui de conductorii autovehiculelor.
10.11 n curbe i pe sectoare de drum cu vizibilitate redus piloii pentru dirijarea circulaiei trebuie
dotai i cu aparate de comunicaii portabile.
10.12 La semnalizarea sectoarelor de drum n lucru cu semafoare luminoase se va respecta instrucia de
semnalizare a lucrrilor de drumuri.
10.13 n cazul defectrii instalaiei de semnalizare cu semafoare luminoase se va comuta automatul pe
lmpile de avertizare sau se va trece la comanda manual a aparatului.
10.14 n perioda de inactivitate utilajele de ntreinere trebuie parcate pe aceeai parte pe care se execut
lucrrile i, pe ct posibil, n exteriorul prii carosabile. Se interzice staionarea acestor utilaje n curbe
fr vizibilitate.
10.15 Zonele periculoase din cadrul punctelor de lucru trebuie semnalizate cu indicatoare de avertizare,
independent de semnalizarea pentru reglementarea circulaiei.
11.
NCRCAREA, TRANSPORTUL I DESCRCAREA BITUMULUI I A
MIXTURILOR ASFALTICE
11.1 Operaiile de umplere sau golire a cisternei de bitum se vor desfura numai sub supravegherea unui
salariat desemnat n acest scop i numai dup ce acesta a verificat montarea corespunztoare a
conductelor sau jgheaburilor nchise i s-a asigurat c nu exist salariai n zonele periculoase.
11.2 Conductele prin care circul bitum fierbinte trebuie izolate termic pe toat suprafaa de la ieirea din
rezervor pn la van.
11.3 Salariatul va deschide vana de scurgere numai din poziie lateral fa de aceasta.
11.4 Se interzice utilizarea improvizaiilor la ncrcarea sau descrcarea autocisternelor de bitum.
11.5 Este interzis a se face focul sub cistern sau a se apropia cu foc deschis de aceasta.
11.6 n timpul descrcrii bitumului, motorul va fi oprit iar autocisterna va fi asigurat mpotriva
deplasrii necontrolate.
11.7 Operaiile de ncrcare a mixturilor asfaltice n autobasculante se vor efectua numai cu respectarea
unui cod de semnalizare prestabilit i nsuit de ctre toi salariaii participani.
11.8 La intrarea autobasculantei sub buncrul de mixtur, conductorul auto trebuie s utilizeze
dispozitivul de avertizare sonor.
11.9 Se interzice acionarea dispozitivului de golire a buncrului, nainte ca autobasculanta s fie oprit
n poziie de ncrcare.
11.10Se interzice prezena salariailor n caroseria autobasculantei pe timpul ncrcrii sau transportului
mixturilor asfaltice.
21

11.11 Se interzice prezena salariailor n timpul descrcrii mixturilor asfaltice sau a reaezrii benei pe
saiu, la o distan mai mic de 3 m fa de autobasculant.
11.12 Este interzis descrcarea mixturilor asfaltice n timpul deplasrii autobasculantei.
11.13 Se interzice deplasarea autobasculantei cu bena ridicat.
11.14 Nivelarea mixturilor asfaltice n ben se va efectua numai de pe platforme special amenajate i
numai dup nchiderea dispozitivului de golire al buncrului, autobasculanta fiind oprit.
12.
NTREINEREA MBRCMINILOR ASFALTICE DIN BETON
SUBSECTIUNEA 1: Decaparea
12.1.1 Se interzice folosirea uneltelor pentru decapare neascuite sau ale cror cozi prezint asperiti,
deformaii sau crpturi.
12.1.2 n timpul decaprii salariaii trebuie s pstreze o distan corespunztoare ntre ei pentru a
preveni accidentele prin desprinderea materialului decapat.
12.1.3 Se interzice ieirea salariailor din zona de lucru semnalizat spre partea pe care se desfoar
circulaia.
12.1.4 Se interzice transportul materialelor prin traversarea drumului aflat n circulaie.
12.1.5 Se interzice lucrul cu ciocanele pneumatice sau hidraulice ale cror furtunuri de alimentare sunt
deteriorate i/sau nu sunt fixate prin coliere metalice.
12.1.6 Salariatul care lucreaz cu ciocanul pneumatic sau hidraulic nu trebuie s ndrepte dalta ctre
ceilali salariai.
12.1.7 n timpul pauzelor de lucru se va opri alimentarea cu fluidul de acionare a ciocanelor pneumatice
sau hidraulice.
12.1.8 naintea nceperii lucrului cu maina de frezat salariatul are obligaia de a verifica starea tehnic,
i n mod deosebit:
a) starea protectorilor i/sau a dispozitivelor de protecie;
b) funcionarea sistemelor de comand, de frnare i de acionare hidraulic;
c) funcionarea corect a semnalizrilor;
d) fixarea corespunztoare a conveierului de material;
e) starea curelelor de transmisie.
Orice defeciune constatat se va aduce imediat la cunotiina conductorului locului de munc.
12.1.9 nainte de pornirea mainii de frezat se va emite un semnal sonor de avertizare.
12.1.10 Se interzice lucrul cu maina de frezat dac dispozitivele de siguran nu funcioneaz sau
funcioneaz defectuos.
12.1.11 Se interzice urcarea sau coborrea salariailor n sau din maina de frezat n timpul deplasrii.
12.1.12 Treptele i balustradele mainii de frezat trebuie meninute n stare de curenie.
12.1.13 Se interzice accesul salariailor care nu au sarcini de munc n zonele periculoase generate de
funcionarea mainii de frezat.
12.1.14 Se interzice transportul salariailor sau materialelor pe caroseria mainii de frezat.
SUBSECTIUNEA 2: Plombarea
12.2.1 ncrcarea i descrcarea nemecanizat a butoaielor cu material de amorsaj n i din mijlocul de
transport se vor efectua numai pe plan nclinat, amenajat special.
12.2.2 Materialul de amorsaj se va transporta numai n butoaie cu capace asigurate mpotriva desfacerii.
12.2.3Se interzice utilizarea unor mijloace improvizate pentru efectuarea amorsrii.
12.2.4 La descrcarea materialelor prin basculare din autovehicul se interzice staionarea salariailor n
zona unde urmeaz a se efectua bascularea.
SUBSECTIUNEA 3: Tratamente
12.3.1 Se interzice exploatarea rspnditorului de criblur autopurtat fr ca toi protectorii s fie montai
n poziie de protecie.
12.3.2 n timpul funcionrii rspnditorului de criblur autopurtat se interzice orice intervenie pentru
ndeprtarea corpurilor strine.
12.3.3 n timpul manevrei de cuplare a rspnditorului de criblur la autovehiculul de remorcare se
interzice prezena salariailor n zona de cuplare.
22

12.3.4 Se interzice orice intervenie la sistemul hidraulic n timpul funcionrii motorului rspnditorului
de criblur.
12.3.5 Deplasarea rspnditorului de criblur de la un loc de munc la altul se va efectua numai dup
deconectarea prizei de putere de la pompa hidraulic.
12.3.6 Verificarea funcionrii n sarcin sau n gol a rspnditorului de criblur autopurtat se va face
numai din partea lateral, respectiv partea oferului, interzicndu-se prezena salariailor n spatele
autobasculantei.
12.3.7 n timpul deplasrii se interzic interveniile la manetele de reglare a curgerii criblurii sau la
clapeta de nchidere a dispozitivului rspnditor.
12.3.8 nainte de pornire conductorul auto se va asigura de absena salariailor n zona din faa
rspnditorului de criblur.
12.3.9 Se interzice deplasarea salariailor pe banda de drum stropit cu bitum sau emulsie.
12.3.10 La excutarea lucrrilor de mprtiere a criblurii se va stabili un cod de semnalizare care va fi
nsuit de ctre toi salariaii participani.
12.3.11 Se interzice urcarea salariailor n bena distribuitorului de criblur n timpul lucrului sau cnd
aceasta este ridicat.
12.3.12 nainte de nceperea lucrului cu autodistribuitorul de bitum se vor verifica tuburile flexibile prin
care circul bitumul fierbinte.
12.3.13 Alimentarea injectoarelor fixe sau mobile ale autodistribuitoarelor de bitum se va face numai cu
carburantul prevzut n Cartea tehnic a utilajului.
12.3.14 Se interzice folosirea injectorului mobil n apropierea materialelor inflamabile.
12.3.15 Se interzice folosirea injectorului mobil atunci cnd furtunul de alimentare prezint scurgeri sau
cnd acesta nu este racordat corespunztor.
12.3.16 Se interzice lsarea fr supraveghere a injectoarelor n timpul funcionrii.
12.3.17 Conductele de alimentare cu combustibil trebuie verificate zilnic dac sunt n stare de
funcionare (fr scurgeri). Cnd se constat defeciuni salariatul are obligaia de a ntrerupe imediat
funcionarea autodistribuitorului.
12.3.18 nainte de alimentarea autodistribuitorului cu bitum salariaii sunt obligai s verifice:
a) stingerea flcrilor de la arztoare;
b) fixarea corespunztoare a tubului flexibil;
c) oprirea funcionrii motorului.
12.3.19 Orice intervenie la defeciunile aprute n timpul alimentrii cu bitum se va face numai dup
oprirea curgerii bitumului prin conducta de alimentare.
12.3.20 La executarea stropirii cu bitum se va stabili un cod de semnalizare care va fi nsuit de ctre toi
salariaii participani la operaiune.
12.3.21 Stropirea cu bitum se va efectua numai dup ce salariaii s-au ndeprtat de zona de stropire.
12.3.22 n cazul folosirii lncii pentru stropirea manual cu bitum salariaii sunt obligai s respecte
urmtoarele msuri:
a) s nu utilizeze tuburi flexibile care prezint defeciuni (scurgeri) i care nu sunt racordate
corespunztor;
b) s manevreze lancea astfel nct s evite stropirea altor salariai;
c) s efectueze stropirea numai cu spatele la vnt.
12.3.23 n timpul alimentrii cu combustibil a autodistribuitorului este interzis fumatul sau apropierea cu
flcri deschise.
12.3.24 Autodistribuitoarele trebuie s fie dotate cu materiale pentru stingerea incendiilor n
conformitate cu prevederile Normelor de prevenire i stingere a incendiilor.
SECTIUNEA 4: Marcarea drumurilor
12.4.1 La prepararea i utilizarea vopselelor pentru marcaje salariaii sunt obligai s respecte prevederile
corespunztoare pentru activiti de vopsire.
12.4.2 Se interzice prezena salariailor n caroseria autovehicului care transport vopsele, diluani sau
combustibili necesari la lucrrile de marcaj.
12.4.3 Este interzis lucrul cu maina de marcaj dac lampa de avertizare girofar a acesteia nu
funcioneaz.
23

12.4.4 Este interzis lucrul cu maina de marcaj dac manometrele i/sau supapele de siguran nu
funcioneaz la parametrii stabilii.
12.4.5 Se interzice desfacerea capacelor rezervoarelor de vopsea dac manometrul indic prezena
presiunii n rezervor.
12.4.6 Orice intervenie la maina de marcaj se va efectua n afara carosabilului i numai dup oprirea
motorului.
12.4. 7 Se interzice efectuarea marcajului cu conuri de cauciuc sau plastic n axul drumului de ctre
salariai mergnd pe jos.
SECTIUNEA 5: Tierea acostamentelor
12.5.1 Deplasarea utilajului de tiere la i de la locul de munc se face numai cu freza-melc ridicat i
fixat cu dispozitivul de siguran.
12.5.2 nainte de pornirea motorului utilajului de tiere se va verifica decuplarea prizei de putere.
12.5.3 n timpul funcionrii necului se interzice accesul salariailor la o distan mai mic de 10 m fa
de acesta.
12.5.4 Interveniile pentru reglare i remedierea defeciunilor se vor efectua numai cu utilajul de tiere
staionat n afara carosabilului i cu motorul oprit.
12.5.5 n timpul lucrului sunt interzise urcarea sau coborrea salariailor pe sau de pe utilajul de tiere.
12.5.6 Se interzice lucrul cu autogrederele ale cror sisteme de frnare sau direcie sunt defecte.
12.5.7 Se interzice deplasarea autogrederului fr ca lama acestuia s fie retras n gabaritul utilajului.
12.5.8 Se interzice intrarea salariailor sub cadrul autogrederului, cnd lama este ridicat.
12.5.9 Se interzice orice intervenie pentru ndeprtarea obiectelor (rdcini, srme etc.) czute sub cuit,
n timpul funcionrii autogrederului.
12.5.10 Este interzis deplasarea autogredelor prin mpingere de ctre alte utilaje.
SECTIUNEA 6: Decolmatarea i colmatarea rosturilor, fisurilor i crpturilor
12.6.1 Se interzice folosirea uneltelor i a sculelor improvizate sau defecte la operaiile de decolmatare.
12.6.2 Se interzice folosirea dispozitivului de suflat aer comprimat fr aprtori de protecie, precum i
prezena salariailor n zona de efect a aerului comprimat.
12.6.3 Uneltele care vin n contact cu materialele cu temperatur ridicat trebuie s aib mnere
termoizolante.
12.6.4 Prepararea masticului se va efectua numai n afara zonei de drum.
12.6.5 La prepararea mortarului bituminos trebuie respectate msurile cu privire la topirea bitumului
precum i msurile cu privire la utilizarea malaxoarelor manuale sau mecanice din IPSSM pentru
prepararea, transportul, turnarea betoanelor i executarea lucrrilor din beton, beton armat i
precomprimat
12.6.6 Turnarea masticului bituminos fierbinte se va face numai pe suprafee uscate.
12.6.7Dispozitivul de colmatat trebuie s fie n bun stare, fr fisuri i cu roata pe care se deplaseaz n
stare de funcionare.
SECTIUNEA 7: Refacerea pavajelor
12.7.1 La utilizarea ciocanului pneumatic sau hidraulic pentru spargerea dalelor de beton se vor respecta
msurile corespunztoare prevzute n prezenta instructiune.
12.7.2 Pentru scoaterea pavelelor salariaii vor utiliza numai rngi bine ascuite.
12.7.3 La baterea pavelelor cu maiul, salariaii vor lucra cu faa spre direcia din care vine circulaia
pstrnd ntre ei o distan corespunztoare.
12.7.4 Depozitarea pavelelor se face fr a traversa axa drumului.
prezentele Instruciuni proprii de securitate a muncii , elaborate la nivelul societii sunt ntocmite n
conformitate cu prevederile art. 13 , lit.e din Legea securitii i sntii n munc , nr. 319 / 2006 .

NTOCMIT
......................................................

24

BIBLIOGRAFIE :

Legea securitii i sntii n munc nr. 319 / 2006 ;

HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicarea a Legii nr.
319/2006;
Suport de curs WNR INTERNATIONAL S.R.L. Ploieti ;

25