CERINŢE EUROPENE PRIVIND

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Dr.Ing. TOAJE Elena – Monica

Dr.ing. VÎNTURACHE Mihai – Octavian

1
 Uniunea Europeanǎ

UNIUNEA EUROPEANǍ - rezultatul unui proces de cooperare si

integrare început in 1951 prin înfiinţarea Comunităţii Europene a
Cărbunelui şi Oţelului (CECO) – Tratatul de la Paris (1952 – 50 ani)
între 6 state (Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda).

Tratatul de la Roma – 25 martie 1957 – Instituie

Comunitatea Economică Europeană (CEE)
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA – Euratom)

Iniţial, numele complet al tratatului era

Tratat de instituire a Comunităţii Economice Europene.
2
 Uniunea Europeanǎ

UNIUNEA EUROPEANǍ

 Componenta economică
 Componenta politică

ş
Tratatul de la Maastricht (semnat in februarie
1992) amendează Tratatul de la Roma
eliminând, printre alte lucruri, cuvântul
"Economic" atât din numele comunității cât şi
al tratatului. Din acest motiv tratatul este
denumit de cele mai multe ori
Tratat de instituire a Comunităţii Europene
sau
Tratatul CE.
3
Uniunea Europeanǎ

4
 Reglementǎri ale Uniunii Europene

Funcţionarea CEE (CE – UE) a impus stabilirea unor

reglementări proprii privind modalităţile de rezolvare,
în mod unitar, a unor aspecte care, uneori, au abordări
diferite în legislaţiile naţionale ale statelor membre.

Legislaţie proprie a Uniunii Europene

5
 Reglementǎri ale Uniunii Europene

Legislaţia Uniunii Europene este împarţitǎ în douǎ

categorii:
- legislaţie primarǎ: normele care stau la baza tuturor
acţiunilor Uniunii (tratatele fondatoare - CECO, CEE,
CEEA - şi de modificare, tratatele de aderare, alte tratate);
Tratatele de bazǎ = prevederi referitoare la
obiectivele UE precum şi la modul de funcţionare
al instituţiilor comunitare.
- legislaţie secundarǎ: acte adoptate de către instituţiile
UE (regulamente, directive, decizii). Derivă din
obiectivele şi principiile stabilite prin tratatele de bază.
6
 Reglementǎri ale Uniunii Europene

Acte adoptate de către instituţiile UE:

- regulamentul - aplicabil în Statele Membre şi stabileşte atât

obiectivul de atins, cât şi instrumentele de realizare;
- directiva - stabileşte obiectivele de atins de către Statele
Membre pentru armonizarea legislațiilor naţionale şi realizarea
Pieței unice.
- decizia - reglementează situaţii speciale şi nu este obligatorie
decât pentru anumite entități la care face referire: anumite State
Membre sau societăți comerciale (Aple & Irlanda).
- recomandarea şi avizul - nu sunt obligatorii.

7
 Reglementǎri ale Uniunii Europene

Directiva Europeană

89/391/CEE Directiva
cadru

Anul Numărul Emitent

emiteri directivei (CEE sau CE)
i