LEGISLATIE UE

Uniunea Europeană

Lefkosa

Statele membre ale Uniunii Europene (2014)

Țări candidate și potențial candidate
 Dreptul european este format din
legislaţia primară şi cea
secundară.

Tratatele (legislaţia primară)

DREPTUL reprezintă normele care stau la
baza tuturor acţiunilor Uniunii.
UE
Legislaţia secundară, care
include regulamentele, directivele
şi deciziile, derivă din principiile şi
obiectivele stabilite prin tratate.
APLICAREA • Dreptul european acordă drepturi şi impune
obligaţii nu doar statelor membre, ci şi cetăţenilor
DREPTULUI şi întreprinderilor care sunt vizate direct de
anumite norme.
UE
• Dreptul UE face parte integrantă din sistemul
juridic al statelor membre care răspund, în primul
rând, de aplicarea corectă a acestor reglementări.
CUM SE IAU • Procedura standard de luare a deciziilor la nivelul
UE este cunoscută sub numele de procedură
DECIZIILE legislativă ordinară (denumită anterior codecizie).
• Aceasta înseamnă că Parlamentul European, ai
LA NIVEL cărui membri sunt aleşi prin vot direct, trebuie să
aprobe legislaţia UE împreună cu Consiliul (care
EUROPEAN reprezintă guvernele celor 28 de state membre).
• Comisia elaborează şi implementează legislaţia
europeană.
 • Procesul decizional la nivelul UE implicã diferite
instituţii europene, în special:
– PARLAMENTUL EUROPEAN, care reprezintã
cetãţenii UE şi care este ales direct de
aceştia;
– CONSILIUL EUROPEAN, format din şefii de
CINE stat sau de guvern din statele membre ale
UE;
– CONSILIUL, care reprezintã guvernele
ADOPTÃ statelor membre ale UE;
– COMISIA EUROPEANÃ, care reprezintã
DECIZIILE? interesele Uniunii Europene în ansamblu.

• Consiliul European defineşte direcţia politicã

generalã şi prioritãţile UE, însã nu exercitã funcţii
legislative.
• În general, Comisia Europeanã este cea care
propune proiecte legislative noi, iar Parlamentul
European şi Consiliul le adoptã. Statele membre şi
Comisia le pun apoi în aplicare.
 • Legislaţia UE este formată din:

– Tratatele fondatoare, care au instituit

Uniunea Europeană şi reglementează modul
de funcţionare a acesteia
LEGISLAŢIE
– Regulamentele, directivele şi deciziile UE,
care au efect direct sau indirect asupra
statelor membre.
 • Uniunea Europeană se bazează pe norme de
drept. Aceasta înseamnă că orice măsură luată de
UE derivă din tratatele care au fost aprobate în
mod voluntar şi democratic de toate ţările
membre.
TRATATELE
UE • Tratatul de la Lisabona (13.12.2007) a extins
numărul domeniilor politice cărora li se aplică
procedura legislativă ordinară. De asemenea,
Parlamentul European poate bloca mai uşor o
propunere legislativă dacă nu este de acord cu
poziţia adoptată de Consiliu.
 • TRATATUL DE LA PARIS - prin care s-a instituit
Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Otelului,
a fost semnat la 18 aprilie 1951 la Paris şi a intrat
în vigoare în 1952. A expirat în 2002.
• Prin acest tratat a fost instituită prima Comunitate
Europeană – Comunitatea Europeană a
TRATATELE •
Cărbunelui și Oțelului.
Tratatul a consacrat 4 principii preluate din Planul
UE Schuman, principii care constituie baza Uniunii
Europene actuale, și anume:
– superioritatea instituțiilor;
– independența instituțiilor;
– colaborarea între instituții;
– egalitatea între state.
 • TRATATELE DE LA ROMA - prin care au fost
instituite Comunitatea Economică Europeană
(CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom), au fost semnate la 25 martie
1957 la Roma şi au intrat în vigoare în 1958.
• Potrivit Tratatului, CEE se sprijină, pe de o parte,
pe o piață comună și, pe de altă parte, pe
apropierea progresivă a politicilor economice.
Curtea de Justiție definește piața comună ca fiind
TRATATELE un spațiu economic unificat, lipsit de obstacole, în
cadrul căruia vor trebui realizate, în mod
UE •
progresiv, uniunea vamală și uniunea economică.
Obiectivul Tratatului CEE, acela de a institui o
piață comună a cărei funcționare interesează, în
mod direct, justițiabilii Comunității, relevă faptul
că tratatul reprezintă mai mult decât un acord
care creează obligații între statele contractante.
• Potrivit tratatului ce instituie Euratom, se
urmărește realizarea și dezvoltarea unei industrii
nucleare europene și, bineînțeles, utilizarea în
scopuri pașnice a energiei atomice.
TRATATELE
UE
 • ACTUL UNIC EUROPEAN (AUE) - a fost semnat în
februarie 1986 şi a intrat în vigoare în 1987. Acesta a
modificat Tratatul CEE şi a deschis calea pentru
realizarea pieţei unice.Tratatul exprimă voința
statelor membre de a transforma totalitatea relațiilor
dintre ele în vederea instituirii unei Uniuni Europene.
• Articolul 8 definește în mod clar scopul Actului Unic,
care este instaurarea progresivă a pieței interne pe
durata unei perioade care se încheie la 31 decembrie
1992. Piața internă este definită drept „spațiul fără
frontiere interne în care libera circulație a mărfurilor,
TRATATELE a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor este
asigurată conform dispozițiilor prezentului tratat”.
UE • Prin AUE se iau o serie de măsuri ce oferă o nouă
perspectivă Uniunii Europene:
– realizarea pieței interne;
– instituie Consiliul European;
– crearea unui secretariat politic instalat la
Bruxelles (înainte de AUE, secretariatul era
asigurat prin rotație);
– statele membre sunt îndemnate să facă eforturi
pentru a elabora și aplica o politică externă
comună la nivel european.
TRATATELE
UE
 • TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANÃ (UE) –
TRATATUL DE LA MAASTRICHT – a fost semnat la
7 februarie 1992 la Maastricht şi a intrat în
vigoare în 1993. A instituit Uniunea Europeanã, i-
a acordat Parlamentului mai multã putere
decizionalã şi a adãugat noi domenii politice de
TRATATELE cooperare.

UE • Mai este cunoscut sub denumirea de “Tratatul

privind Uniunea Europeană” și reunește într-un
singur ansamblu, denumit Uniunea Europeană,
cele trei Comunități (Euratom, CECO, CEE).
TRATATELE
UE
• Principalele modificări aduse sunt:
– uniune monetară – instituirea unei singure politici monetare;
– uniune economică – liniile directoare vor fi stabilite de Consiliul Uniunii
Europene;
– uniune politică – se creează o politică comună externă, juridică, a
afacerilor interne și de securitate;
– o cetățenie unională (care alcătuiește o uniune);
– extinderea competențelor Parlamentului European (reprezentată prin
procedura de codecizie – puterea comună a Parlamentului și a
Consiliului Uniunii Europene de a legifera în comun);
– CEE este redenumită în Comunitatea Europeană
 • TRATATUL DE LA AMSTERDAM - a fost semnat la
2 octombrie 1997 şi a intrat în vigoare în 1999.
Denumirea completă a tratatului este
urmatoarea: “Tratatul de la Amsterdam care
modifică Tratatul privind Uniunea Europeană,
Tratatele instituind Comunitățile Europene și
anumite acte conexe”.

TRATATELE • Prin Tratatul de la Amsterdam s-au extins

competențele Uniunii Europene prin instituirea
UE unei politici comunitare a forței de muncă, prin
măsuri menite să apropie Uniunea de cetățeni și
prin posibilitatea unei cooperări mai strânse între
anumite state membre (cooperări consolidate).

• De asemenea, tratatul simplifică și

renumerotează articolele din tratate.
TRATATELE
UE
 • TRATATUL DE LA NISA - a fost semnat la 26
februarie 2001 şi a intrat în vigoare în 2003. A
simplificat sistemul instituţional al UE, pentru a
putea lucra eficient dupã noul val de aderãri din
TRATATELE 2004.

UE • Având în vedere creșterea numărului de membri

ai Uniunii Europene, a fost nevoie de o
perfecționare, extindere și adaptare a instituțiilor
comunitare la noile realități.
 • TRATATUL DE LA LISABONA - a fost semnat la 13
decembrie 2007 şi a intrat în vigoare în 2009. A
simplificat metodele de lucru şi regulile de votare,
a creat funcţia de preşedinte al Consiliului
European şi a introdus structuri noi în scopul de a
face din UE un actor mai puternic pe scena
mondialã.
• Asupra Tratatului de la Lisabona s-a convenit după
6 ani de discuții între statele membre pe tema
TRATATELE reformelor care erau necesare pentru a face față
provocărilor secolului al XXI-lea.
UE • Un obiectiv-cheie al tratatului este de a
moderniza instituțiile care coordonează
activitatea UE, astfel încât să respecte principiile
democratice.
• Tratatul de la Lisabona clarifică puterile care îi
revin Uniunii Europene, puterile ce le revin
statelor membre și puterile exercitate în comun.
Tratatul stabilește foarte clar limitele atribuțiilor
UE.
TRATATELE
UE
• Cateva din masurile luate sunt:

– Este oficializată poziția Băncii Centrale Europene, devenind astfel o instituție a Uniunii
Europene;
– Uniunea Europeană va avea personalitate juridică (până acum doar Comunitatea Europeană
avea);
– Tratatul de la Roma a fost redenumit în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
– Carta drepturilor fundamentale va beneficia de același statut juridic ca și tratatele, având
caracter obligatoriu;
– Tratatul permite Uniunii să adere la Convenția Europeană a Drepturilor Omului;
– Codecizia va deveni „procedura legislativă ordinară”, consolidând puterile legislative ale
Parlamentului European;
– Consiliul European devine o instituție UE cu drepturi depline, rolul său fiind definit în mod clar,
creându-se o nouă funcție de președinte al Consiliului, ales de membrii acestuia pentru un
mandat de 5 ani;
– Se prevede posibilitatea ca un stat membru să se poată retrage din Uniunea Europeană dacă
dorește și stabilește mecanismele necesare.
REGULAMENTE, • Obiectivele stabilite în tratate sunt realizate prin
intermediul mai multor tipuri de acte legislative.
DIRECTIVE ŞI
ALTE ACTE • Aceste acte legislative includ regulamente,
LEGISLATIVE directive, recomandări şi avize. Unele au caracter
obligatoriu, altele nu. Unele li se aplică tuturor
ţărilor, altele doar unora dintre ele.
 • Tipuri de acte legislative se aplicã în moduri
diferite:

TIPURI DE • Un REGULAMENT este o lege direct aplicabilã şi

obligatorie în toate statele membre. Nu trebuie sã
LEGISLAŢIE fie transpusã de cãtre statele membre în legislaţia
naţionalã, deşi este posibil sã aparã necesitatea
modificãrii legislaţiei naţionale pentru a nu intra
în conflict cu regulamentul.
 • O DIRECTIVÃ este o lege care obligã statele
membre sau un grup de state membre sã atingã
un anumit obiectiv. De regulã, directivele trebuie
transpuse în legislaţia naţionalã pentru a intra în
TIPURI DE vigoare.

LEGISLAŢIE • O directivã specificã rezultatul care trebuie

obţinut: rãmâne la latitudinea fiecãrui stat
membru în parte sã stabileascã modul în care va
realiza aceasta.
 • O DECIZIE se poate adresa statelor membre, unor
grupuri sau chiar unor persoane. Este obligatorie
TIPURI DE în toate elementele sale. Deciziile se utilizeazã, de
exemplu, pentru a lua o hotãrâre cu privire la
LEGISLAŢIE fuziunile economice propuse între întreprinderi.

• RECOMANDÃRILE şi AVIZELE nu sunt obligatorii.

 • Fiecare lege europeanã se bazeazã pe un articol
specific din tratat, numit „temeiul juridic” al
legislaţiei. Astfel se determinã procedura
legislativã care trebuie urmatã.
• Tratatul stabileşte procesul decizional, incluzând
propunerile Comisiei, lecturile succesive ale
Consiliului şi Parlamentului şi avizele organismelor
PROCESUL consultative. În tratat sunt expuse, de asemenea,
condiţiile în care este necesarã unanimitatea şi
DECIZIONAL situaţiile în care este suficientã o majoritate
calificatã pentru adoptarea actelor legislative de
cãtre Consiliu.
• Cea mai mare parte a legislaţiei UE este adoptatã
prin proceduri legislative ordinare. În cadrul
acestei proceduri, Parlamentul şi Consiliul deţin în
comun puterea legislativã.
 • Tratatele enumerã domeniile de politici în cadrul
cãrora UE poate sã ia decizii.

• În anumite domenii de politici, UE are

competenţã exclusivã, ceea ce înseamnã cã
deciziile sunt luate la nivelul UE de cãtre statele
COMPETENTE membre reunite în cadrul Consiliului şi al
Parlamentului European.
DECIZIONALE • Aceste domenii de politicã cuprind
– comerţul,
– aspectele vamale,
– reglementãrile privind concurenţa,
– politica monetarã pentru zona euro şi
– protejarea stocurilor de peşti.
 • În alte domenii de politicã, competenţele
decizionale sunt partajate între Uniune şi statele
membre. Aceasta înseamnã cã în situaţia în care
legislaţia este adoptatã la nivelul UE, aceasta este
prioritarã.
• Dacã nu se adoptã niciun act legislativ la nivel
european, statele membre individuale pot adopta
COMPETENTE legi la nivel naţional.
• Competenţa partajatã se aplicã în numeroase
DECIZIONALE domenii de politicã, cum ar fi
– piaţa internã,
– agriculturã,
– mediu,
– protecţia consumatorilor şi
– transport.
 Pentru toate celelalte domenii de politicã,
deciziile sunt luate de statele membre.

În consecinţã, dacã un domeniu de politicã

nu este menţionat într-un tratat, Comisia
nu poate sã propunã o lege în acel
domeniu.
COMPETENTE
Cu toate acestea, în anumite domenii, cum
DECIZIONALE ar fi sectorul spaţial, educaţie, culturã şi
turism, Uniunea poate sprijini eforturile
statelor membre.
În alte domenii, precum ajutorul
internaţional şi cercetarea ştiinţificã, UE
poate conduce activitãţi paralele, cum ar fi
programe de ajutor umanitar.
PRINCIPALELE DOCUMENTE EUROPENE IN
DOMENIUl URBANISM și A.T.

• Principalele documente europene in vigoare care sintetizeaza experienta privind amenajarea

teritoriului si la care Romania isi aliniaza politicile sale sunt:
• Carta europeana a amenajarii teritoriului – document al Consiliului Europei, adoptat de cea
de a 6-a Conferinta Europeana a Ministrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT),
care a avut loc la Torremolinos, Spania (mai 1983)
• Schema de Dezvoltare a Spatiului Comunitar (SDEC) – Dezvoltarea spatiala echilibrata si
durabila a teritoriului Uniunii Europene - document al Uniunii Europene, adoptata la Consiliul
Informal al Ministrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului din tarile Uniunii Europene –
Potsdam, Germania (mai 1999)
• Principii directoare pentru o dezvoltare teritoriala durabila a continentului european –
document al Consiliului Europei, adoptat la Conferinta Europeana a Ministrilor Responsabili
cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) – Hanovra, Germania (septembrie 2000)
• Agenda Teritoriala Europeana - document al COMISIEI EUROPENE (mai 2007)
 Directivele si Recomandarile
Consiliului Europei in domeniu
(cooperare transfrontaliera, Programul de la Lille, Marsilia,
autonomie regionala, Conventia octombrie 2000
Europeana a Peisajului, Carta
Europeana a Zonelor Rurale)

PRINCIPALELE
DOCUMENTE Declaratia ministrilor europeni
Concluziile Consiliului European
EUROPENE IN de la Göteborg , Göteborg, mai
2001
responsabili cu dezvoltarea
urbanã din cadrul reuniunii de la
Marsilia 25 noiembrie 2008
DOMENIUL
URBANISM ȘI
AT Carta de la Leipzig privind
Declaratia de la Toledo privind
dezvoltarea durabila a oraselor,
dezvoltarea urbana, 22 iunie 2010
24-25 mai 2007

Rezolutia Parlamentului STRATEGIA EUROPA 2020 – o

European nr. 2008/2130 (INI) strategie europeană pentru
asupra dimensiunii urbane a creştere inteligentă, ecologică şi
politicii de coeziune. favorabilă incluziunii