Uniunea European este un parteneriat economic i politic unic în

lume, care reune te 28 de ri.

Timp de peste o jum tate de secol a contribuit la men inerea p cii,
stabilit ii i prosperit ii, a ridicat standardele de via , a lansat o moned unic i
a evoluat constant c tre crearea unei pie e unice în cadrul c reia persoanele,
bunurile, serviciile i capitalul s poat circula liber, ca i cum s-ar afla pe teritoriul
unei singure ri.
UE a fost creat în perioada de dup sfâr itul celui de-al Doilea R zboi
Mondial. În prima etap , s-a pus accent pe consolidarea cooper rii economice: rile
implicate în schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere
economic i astfel se evit riscul izbucnirii unui conflict.
De atunci, Uniunea a evoluat mult, transformându-se într-o pia unic
imens , cu o moned comun , euro. Ceea ce a început ca o uniune strict economic
a devenit treptat o entitate cu activit i în nenum rate domenii, de la ajutor pentru
dezvoltare, pân la politica de mediu.
UE promoveaz activ drepturile omului i democra ia i are cele mai ambi ioase
obiective de reducere a emisiilor pentru a combate schimb rile climatice. Datorit elimin rii
controalelor de la frontierele interne, cet enii europeni pot c l tori liber aproape
peste tot în UE. De asemenea, europenilor le este acum mult mai u or s locuiasc
i s munceasc în alt ar a Uniunii.
 ISTORIC
—  O r i g i n i l e
Uniunii Europene provin de la
Comunitatea Europeană a Cărbunelui și
O ț e l u l u i ( C E C O ) - 1 9 5 1 ș i d i n
Comunitatea Economică Europeană (CEE), formată
din șase state în 1958. În anii următori Uniunea
Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state
membre și și-a crescut puterea prin adăugarea de
domenii economice, sociale și politice în abilitățile
sale. Tratatul de la Maastricht a înființat Uniunea
Europeană sub prezenta denumire în 1993. Ultima
amendare a bazelor constituționale ale UE a
fost Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1
decembrie 2009.
 Tratatul de la Maastricht
—  Tratatul privind Uniunea Europeană (numit și Tratatul
de la Maastricht) a fost semnat de
Consiliul European la 7 februarie 1992 în localitatea
olandeză Maastricht, reprezentând până atunci cea mai
profundă schimbare a tratatelor de la
înființarea Comunității Europene. Acest tratat a pus
bazele Uniunii Europene.
 Tratatul de la Maastricht
—  Pe lângă o serie de modificări aduse Tratatului CE și a
Tratatului EURATOM acest document este și actul constitutiv al
Uniunii Europene. Acesta a fost un prim pas pe calea adoptării
unei Constituții definitive a UE, care ulterior va înlocui toate
tratatele europene.
—  Uniunea Europeană astfel constituită nu înlocuiește însă vechile
Comunități Europene, ci le reunește sub un numitor comun,
acela al unei noi “politici și forme de colaborare”. Împreună cu
celelalte elemente Comunitățile Europene alcătuiesc cei trei
piloni ai Uniunii Europene:
—  Comunitățile Europene
—  Colaborarea în politica externă și de securitate (PESC),
—  C o o p e r a r e a p o l i ț i e n e a s c ă ș i j u d i c i a r ă î n m a t e r i e
penală (CPJMP).
 Tratatul de la Lisabona
—  Tratatul de la Lisabona a fost semnat de statele
membre UE la 13 decembrie 2007 si a intrat în vigoare
la 1 decembrie 2009. Tratatul amendează
Tratatul privind Uniunea Europeană (cunoscut de
asemenea si ca Tratatul de la Maastricht) și
Tratatul de instituire a Comunității Economice
Europene (cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la
Roma). În acest proces, Tratatul de la Roma a fost
redenumit în Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene.
 Tratatul de la Lisabona
—  Cele mai importante prevederi ale tratatului sunt următoarele:
—  Uniunea Europeană va avea personalitate juridică (până acum
doar Comunitatea Europeană avea);
—  funcția de președinte al Consiliului European va fi transformată într-una
permanentă de „Președinte al Uniunii”, cu un mandat de 2 ani și jumătate.
Primul președinte a fost ales belgianul Herman Van Rompuy.
—  va fi înființată funcția de ministru de externe al Uniunii, cu numele oficial
d e
Înalt Reprezentant al Uniunii pentru politica comună externă și de securitate;
prima ministru a UE a fost aleasă Catherine Ashton, Marea Britanie.
—  numărul de comisari va fi redus cu o treime;
—  se va modifica modalitatea de vot în cadrul Consiliului. Regulile stabilite
în Tratatul de la Nisa rămân însă în vigoare până în 2014.
STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

Membri fondatori: Franta, Germania, Belgia, Italia, Luxemburg si Olanda

1 ianuarie 1973: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie
1 ianuarie 1981: Grecia
1 ianuarie 1986: Spania, Portugalia
3 octombrie 1990: reintregirea Germaniei
1 ianuarie 1995: Austria, Finlanda, Suedia (Norvegia refuza sa devina membra
UE in 1972 si 1994)
1 mai 2004 :
Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania,
Malta, Polonia, Republica Ceha, Slovacia,
Slovenia.
1 ianuarie 2007: Romania si Bulgaria
1 iulie 2013: Croația
 UE beneficiază de un cadru instituţional unic în lume, în care:
  priorităţile generale sunt stabilite de Consiliul European, care reuneşte liderii
naţionali şi europeni
  deputaţii europeni, aleşi prin vot direct, reprezintă interesele cetăţenilor în
cadrul Parlamentului European
  interesele Uniunii în ansamblu sunt promovate de Comisia Europeană, ai cărei
membri sunt desemnaţi de guvernele naţionale
  guvernele promovează interesele statelor membre, în cadrul Consiliului
Uniunii Europene
 INSTITU IILE UNIUNII EUROPENE
  PARLAMENTUL EUROPEAN (legislativ- camera inferioara)
  CONSILIUL EUROPEAN (stabileste directia, impulsioneaza integrarea)
  CONSILIUL UNIUNII EUROPENE (legislativ-camera superioara)
  COMISIA EUROPEAN (COMISIA UE) (executivul)
  CURTEA DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE
  CURTEA EUROPEAN DE CONTURI
 BANCA CENTRALA EUROPEANA
 Uniunea European dispune i de alte institu ii i organisme
interinstitu ionale specializate:

  COMITETUL ECONOMIC I SOCIAL EUROPEAN

  COMITETUL REGIUNILOR
  BANCA EUROPEAN DE INVESTI II
  OMBUDSMANUL EUROPEAN
  AUTORITATEA EUROPEAN PENTRU PROTEC IA DATELOR
  OFICIUL EUROPEAN PENTRU SELEC IA PERSONALULUI
  COALA EUROPEAN DE ADMINISTRA IE
  AGEN II SPECIALIZATE I ORGANISME DESCENTRALIZATE
  SERVICIUL EUROPEAN DE AC IUNE EXTERN (SEAE)
 PARLAMENTUL EUROPEAN reprezint , în viziunea Tratatului de la Roma,
din 1957, "popoarele statelor reunite în cadrul Uniunii Europene".
Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc în iunie 1979 cu un num r
de mandate repartizat pe ri, în func ie de m rimea acestora.
Începând cu 2013, aproape 500 milioane de aleg tori din cele 28 de state membre ale
Uniunii Europene î i aleg cei 766 de reprezentan i în Parlamentul European.
Legitimat prin vot universal direct i ales pentru un mandat de cinci ani, Parlamentul
European i-a sporit continuu influen a i puterea prin intermediul unei serii de tratate.
.

Acestea, în mod special Tratatul de

la Maastricht din 1992 i Tratatul de la
Amsterdam din 1997, au condus la
transformarea Parlamentului European
dintr-un organism pur consultativ într-un
parlament cu puteri legislative similare celor
exercitate de parlamentele na ionale.

România are în prezent un num r de 33 de

mandate în Parlamentul European
 Parlamentul European este
singura institu ie comunitara ale c rei
edin e i deliber ri sunt publice.
Dezbaterile, avizele i rezolu iile
acestuia sunt publicate în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.

Pre edintele reprezint Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial i

în rela iile interna ionale, prezideaz sesiunile plenare ale Parlamentului precum i
întâlnirile Biroului i ale Conferin ei Pre edin ilor.
Biroul este organul de reglementare în ale c rui atribu ii intr bugetul
Parlamentului i problemele administrative, organizatorice i de personal.
Conferin a Pre edin ilor reune te Pre edintele Parlamentului i
pre edin ii grup rilor politice i este organul politic al Parlamentului. Conferin a
Pre edin ilor stabile te ordinea de zi a edin elor plenare, fixeaz calendarul
activit ilor desf urate de organismele parlamentare i stabile te competentele
comisiilor i delega iilor parlamentare, precum i num rul membrilor acestora.
 Parlamentul are trei func ii esen iale:

  al turi de Consiliul Uniunii Europene, are atribu ii legislative, adic adopt

legisla ia Uniunii (regulamente, directive, decizii). Participarea sa la procesul
legislativ contribuie la garantarea legitimit ii democratice a textelor adoptate;
  împarte autoritatea în domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene, prin
urmare poate modifica cheltuielile bugetare. În ultim instan , adopt bugetul
în întregime;
  exercit un control democratic asupra Comisiei. Aprob desemnarea
membrilor Comisiei i are dreptul de a cenzura Comisia. De asemenea, exercit
un control politic asupra ansamblului institu iilor.

Sediul Parlamentului European este la Strasbourg, unde se in edin ele o

s pt mân în fiecare lun . Unele edin e se in la Bruxelles, iar Secretariatul
General se afl la Luxemburg
 CONSILIUL EUROPEAN este
dup adoptarea Tratatului de la Lisabona o
instituție a Uniunii Europene.
Consiliul European este alc tuit la ora actual
din șefii de stat și de guvern ai țărilor
membre, Președintele Uniunii Europene,
Președintele Comisiei Europene și Înaltul
Reprezentant pentru politic extern și
securitate ca observator.
Consiliul European deține în cadrul sistemului politic al UE competența
directoare, cu alte cuvinte acesta stabilește liniile directoare și obiectivele politicii
UE. Consiliul îns nu particip decât într-o mic m sur la procesul legislativ din
UE. Președintele Uniunii Europene este Herman Van Rompuy iar pân în 2014
președiția Uniunii este împ rțit de c tre aceasta cu câte un stat membru prin
rotație (începând cu luna iulie, Belgia).
În urma intr rii în vigore a Tratatului de la Lisabona, Consiliul Uniunii
Europene alege un președinte permanent al Consiliului și un Înalt Reprezentant
pentru politic extern și securitate pentru 2,5 ani..
 Consiliul European nu trebuie confundat cu Consiliul Europei, care este o
organizație internațional complet independent de Uniunea European . De
asemenea, nu trebuie confundat cu Consiliul Uniunii Europene (denumit și Consiliul de
Miniștri), care este o instituție diferit a Uniunii Europene, chiar dac foarte
apropiat de aceasta
Consiliul Europei este o organizație
internațională, interguvernamentală și regională.
A luat naștere la 4 mai 1949 și reunește toate
statele democratice ale Uniunii Europene precum
și alte state din centrul și estul Europei. Este
independent de Uniunea Europeană, și este diferit
și de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii
Europene. Sediul Consiliului Europei este la
Strasbourg.
Consiliul Europei are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de
"Adunarea Parlamentară", alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele
naționale, și cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de "Comitetul Miniștrilor",
alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre.
România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în
perioada noiembrie 2005 - mai 2006.
 Consiliul Europei este compus din 47 de state membre la care se adaug o
serie de state cu statut de observator.
Obiective:
  Protejarea drepturilor omului
  Protejarea democrației pluraliste
  Protejarea supremației dreptului
  Favorizarea conștientiz rii și încurajarea dezvolt rii identității și a diversității
culturale a Europei
  Dezvoltarea stabilității democratice în Europa prin susținerea reformelor
politice, legislative și constituționale
  C utarea soluțiilor pentru problemele cu care se confrunt societatea
european : discriminarea, xenofobia, intoleran a, protec ia mediului, etc.

 CONSILIUL UNIUNII
EUROPENE este unul din organele
cu putere de decizie ale UE. Este deci o
parte component a puterii legislative, a
c rei structur se aseam n cu cea a
unui sistem bicameral. Consiliul UE
reprezint statele membre în procesul
legislativ, fiind alc tuit în funcție de sfera
politic respectiv din miniștrii de resort
din guvernele naționale. Consiliul de
miniștri adopt legile împreun cu
Parlamentul European.
La ora actual , în funcție de domeniul politic respectiv, adoptarea unei legi
se face ori în unanimitate, ori cu o majoritate calificat în Consiliul de miniștri. Nu
toate țările au câte un drept de vot. Ponderea acestora este stabilit în Tratatul de la
Nisa. În principiu, țările mai mari au mai multe voturi decât cele mici; cu toate
acestea num rul de voturi nu este direct proporțional cu num rul de locuitori.
Dimpotriv , statele mai mici sunt reprezentate supraproporțional în raport cu cele
mai mari.
 Pe viitor urmeaz ca adoptarea hot rârilor în Consiliul de miniștri s se
fac cu așa-numita majoritate dubl de voturi. Num rul domeniilor politice în care
va fi necesar votul în unanimitate va fi redus considerabil. Prin majoritate dubl se
înțelege c cel puțin 55% din statele membre trebuie s fie de acord, cu condiția ca
acestea s reprezinte minim 65% din populația UE.
Consiliul de miniștri este deci “Camera superioar ” dintr-un sistem legislativ
bicameral. El corespunde deci “Senatului” din sistemul românesc.

În baza Tratatului de constituire a Comunitatii Europene, are

următoarele responsabilităţi:
  este organismul legislativ al Comunităţii;
  îşi exercită această putere legislativă împreună cu Parlamentul European;
  coordonează politica economică generală a Statelor Membre;
  încheie, în numele Comunităţii, acordurile internaţionale dintre aceasta şi
unul sau mai multe state sau organizaţii internaţionale;
  împreună cu Parlamentul European formează autoritatea bugetară care
adoptă bugetul Comunităţii. Este format din miniştrii statelor membre.
 În baza Tratatului privind Uniunea European :
  adopt deciziile necesare pentru definirea i punerea în practic a
politicii externe i de securitate comun , pe baza orient rilor generale
trasate de Consiliul European;
  coordoneaz activit ile statelor membre i adopt m surile necesare
cu privire la cooperarea poli ieneasc i juridic în materie penal
Pre edin ia Consiliului este asigurat , prin rota ie, de fiecare dintre
Statele Membre, pe durata unui mandat de ase luni.
 COMISIA EUROPEAN este
organul executiv al Uniunii Europene.
Aceasta are rolul de a înainta proiecte
legislative (drept inițiativ) și de a controla
respectarea legilor. Membrii Comisiei UE
(comisari) r spund de câte un anumit
resort, sunt nominalizați de țările membre și
apoi confirmați în funcție de Parlamentul
European. La ora actual , din fiecare țar
membr provine câte un comisar.
Num rul comisarilor va fi pe viitor redus la dou treimi din num rul
statelor membre ale UE. Atribuirea posturilor de comisar țărilor membre se va
face atunci prin rotație. Președintele Comisiei va fi propus de Consiliul European,
iar membrii Comisiei Europene vor fi aleși de Parlamentul European pe o
perioad de cinci ani. Membrii Comisiei pot fi și revocați din funcție printr-un vot
de neîncredere acordat de parlament.
Comisia UE corespunde astfel guvernului Comunității Europene. O
instituție asem n toare cu Comisia UE în sistemul românesc este Guvernului
României.
 Comisia European îndepline te trei func ii de baz :
  Dreptul de ini iativ : rolul s u de ini iator al politicilor comunitare este unic.
În plus, Comisia func ioneaz ca organ executiv al Uniunii Europene, veghind la
respectarea Tratatelor încheiate. Ea reprezint interesul comun i în mare
m sur , semnific personalitatea Uniunii. Principala sa preocupare este aceea de
a ap ra interesele cet enilor Europei. Membrii Comisiei sunt ale i din rile UE,
îns fiecare dintre ei depune un jur mânt de independen .
  O alta func ie a Comisiei este aceea de a veghea la respectarea tratatelor UE,
astfel încât legisla ia UE s fie corect aplicat de c tre Statele Membre, iar to i
cet enii i participan ii la Pia a Unic s poat beneficia de condi iile unitare
asigurate.
  Cea de-a treia func ie a Comisiei este aceea de organ executiv al Uniunii, având
responsabilitatea implement rii i coordon rii politicilor. Una dintre atribu iile
sale executive const în gestionarea bugetului anual al Uniunii i a Fondurilor
Structurale, al caror principal scop este de a elimina decalajele economice dintre
zonele mai bogate i cele mai s race ale Uniunii.
Comisia European lucreaz prin Directoratele generale structurate în
principal pe cele 17 politici ale UE la care se adaug altele structurate pe rela ii
externe (ex: Direc ia General Extindere, Direc ia General agricultur , Direc ia
General dezvoltare regional etc.).
 CURTEA DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE ca institu ie
jurisdic ional a Comunit ii a fost înfiin at în anul 1952. Are ca atribu ii
uniformitatea interpret rii i aplic rii dreptului comunitar în fiecare Stat Membru
i are competen a de solu ionare a litigiilor în care se constituie ca p r i state
membre, institu ii comunitare, întreprinderi sau persoane fizice.
 Curtea de justitie este curtea suprem
și deci puterea juridic , organul de control al
Uniunii. Al turi de Curtea European de
Justiție mai exist și Curtea european de
prim instanță. Cur tea de Justiție a
Comunităților Europene are în primul rând
rolul de a soluționa litigiile dintre Comisie și
statele membre ap rute din cauza neaplic rii
sau nerespect rii deciziilor Comisiei, resp. din
cauza depășirii competențelor acesteia.
Al turi de aceasta curtea r spunde la întreb rile puse de instanțele
naționale cu privire la interpretarea legislației UE.
În competența Curții europene de prim instanță intr dosarele de
trimitere în judecat înaintate de persoanele fizice și juridice, ușurând astfel
activitatea Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Aceste dosare pot fi trimise la Curtea de Justiție a Comunităților Europene
numai dup ce au fost judecate de Curtea european de prim instanță. Ambele
instanțe sunt alc tuite din câte un judec tor din fiecare stat membru. Cele dou
instanțe sunt alese de guvernele țărilor membre pe o durat de șase ani. O dat la
trei ani are loc o realegere parțial a celor dou instanțe.
 CURTEA EUROPEAN DE CONTURI a dobândit statutul de
instituţie a Uniunii Europene abia în 1993 (prin intrarea în vigoare a Tratatului
de la Maastricht). Necesitatea creării acestei instituţii a fost determinată de
creşterea importantă a volumului finanţelor comunitare, de diversitatea surselor
şi a cheltuielilor comunitare, de complexitatea operaţiunilor pe care gestiunea
lor le impunea, precum şi a gestionării creditelor bugetare.
Curtea Europeană de Conturi este alc tuit din câte un membru din
fiecare țar a UE și este aleas de Consiliul de miniștri pe o perioad de șase ani.
Curtea de conturi are rolul de a controla bugetul UE (veniturile și cheltuielile UE).
Curtea European de Conturi nu are drepturi directe de acțiune, ci își comunic
constat rile celorlalte instituții ale UE.
Curtea European de Conturi are ca
principal atribu ie verificarea conturilor i a execu iei
bugetului Uniunii Europene, este format din 28
membri provenind din cele 28 State Membre i numi i
pentru un mandat de 6 ani. Membrii Cur ii de Conturi
sunt independen i i au experien a în domeniul
audit rii finan elor publice. Membrii Cur ii î i aleg
Pre edintele pentru un mandat de 3 ani.
 BANCA CENTRALA EUROPEANA
—  B a n c a Centrală Europeană (BCE) este
banca centrală a Uniunii Europene, cu funcția de administrare
a politicii monetare în cele 17 țări care
folosesc euro ca monedă. Își are sediul în Frankfurt am Main.
—  Banca a fost înființată la 1 iunie 1998, ca urmare a
Tratatului de la Amsterdam. Actualul președinte al BCE este
Mario Draghi. BCE colaborează cu băncile centrale din toate
cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Împreună,
formează Sistemul European al Băncilor Centrale(SEBC). BCE
stabilește cadrul cooperării dintre băncile centrale ale celor 17
state membre care au adoptat moneda unică și alcătuiesc
împreună zona euro. Cooperarea existentă la nivelul acestui grup
restrâns poartă numele de „eurosistem”.
 ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comitetul Economic i Social European
(CESE) este organismul consultativ european în cadrul
c ruia sunt reprezentate diversele categorii de activit i
economice i sociale. Comitetul are rolul unui forum de
dezbatere i reflexie, atât la nivel european cat i la nivelul
statelor membre.
Membrii sunt propuşi de către guvernele naţionale şi numiţi de către Consiliul
Uniunii Europene pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit.
Are trei misiuni fundamentale:
  s ofere consultan celor trei mari institu ii (Parlamentul European, Consiliul i
Comisia);
  s asigure o mai mare implicare/contribu ie din partea societ ii civile la
ini iativa european i de a edifica i consolida o Europa apropiat cet enilor s i;
  s sporeasc rolul organiza iilor i asocia iilor societ ii civile în rile
nemembre (sau grupuri de ri), iar, în acest scop, de a promova dialogul organizat
cu reprezentan ii acestora i constituirea unor organisme similare în zonele vizate:
Europa Centrala i de Est, Turcia, rile EUROMED, ACP i MERCOSUR etc.
 Comitetul Regiunilor(CR), înfiin at prin Tratatul
de la Maastricht este un organism complementar celor trei
institu ii Comunitare de baz (Consiliul, Comisia,
Parlamentul). Unul din principalele sale obiective îl
reprezint consolidarea coeziunii economice i sociale a
statelor membre.
Comitetul Regiunilor reprezint o "punte" de leg tur între institu iile europene i
regiunile, comunele i ora ele Uniunii Europene. Membrii CR de in mandate
(administrative) pe plan regional sau local, nu func ioneaz permanent la Bruxelles
i, ca urmare, men in constant leg tura cu cet enii. Se reunesc de cinci ori pe an
în sesiune plenar , ocazie cu care adopt recomand rile f cute pe baza datelor
furnizate de diversele comisii.
Banca European de Investi ii apar ine celor 28 de
state membre. Sarcina sa este de a lua bani cu împrumut de pe
pie ele de capital i de a acorda credite cu dobând sc zut
pentru proiecte privind îmbun t irea infrastructurii, furnizarea
de electricitate sau ameliorarea normelor de mediu atât în ri
din UE cât i în ri vecine sau în ri curs de dezvoltare. Banca
European de Investi ii sprijin proiecte în rile UE i
investe te în viitoarele state membre i în rile partenere.
 Ombudsmanul European investigheaz plângerile
formulate împotriva institu iilor, organismelor, birourilor i
agen iilor UE.

Ombudsmanul European prelucreaz plângerile primite de la cet eni,

întreprinderi i organiza ii din UE care semnaleaz cazuri de administrare
defectuoas din partea institu iilor, organismelor, birourilor sau agen iilor UE -
înc lcarea legisla iei, nerespectarea principiilor bunei administr ri, înc lcarea
drepturilor omului. Ombudsmanul începe investiga iile dup primirea unei
plângeri sau din proprie ini iativ . Este un organism independent i, prin urmare,
nu accept sugestii din partea guvernelor sau a altor entit i. O dat pe an, îi
prezint Parlamentului European un raport de activitate.
Pozi ia de Controlor European pentru Protec ia
Datelor (CEPD) a fost creat în 2001. Responsabilit ile
CEPD sunt s se asigure c institu iile i organismele UE
respect dreptul la intimitate al cet enilor atunci când
prelucreaz datele cu caracter personal.
 Exist reguli stricte cu privire la intimitate care se aplic acestor activit i.
De exemplu, în general, institu iile i organismele UE nu au permisiunea de a
prelucra datele cu caracter personal care comuinc informa ii despre originea
rasial sau etnic , opiniile politice, convingerile religioase sau filozofice sau
calitatea de membru al unui sindicat.
CEPD lucreaz cu func ionarii cu atribu ii de protejare a datelor în fiecare
institu ie sau organism UE pentru a se asigura c se aplic regulile cu privire la
intimitate.
În 2009, dl Peter Hustinx a fost redesemnat Controlor european pentru
protec ia datelor, iar dl Giovanni Buttarelli a fost numit Controlor adjunct. Ambele
mandate vor expira în ianuarie 2014.

Oficiul European pentru Selec ia Personalului

(EPSO) a devenit opera ional în ianuarie 2003.
Responsabilitatea sa este de a organiza concursuri pentru
recrutarea personalului în vederea angaj rii în toate institu iile
UE.
 coala European de Administra ie (SEA) a fost
înfiin at la 10 februarie 2005. Misiunea sa este de a organiza
cursuri de formare în domenii specifice pentru personalul UE. La
aceste cursuri pot lua parte to i membrii personalului care lucreaz
în institu iile UE, SEA contribuind, astfel, la difuzarea valorilor
comune, la promovarea unei mai bune în elegeri între membrii
personalului UE i permi ând realizarea unor economii de scar .
Ea lucreaz în strâns colaborare cu departamentele de formare
din cadrul tuturor institu iilor, pentru a evita depunerea unui efort
dublu.

Agen iile i organismele descentralizate ale UE pot fi grupate în mai

multe categorii.
  Agen ii i organisme de reglementare. Au fost înfiin ate o serie de agen ii ale UE
specializate i descentralizate cu scopul de a sprijini statele membre ale UE i pe
cet enii acestora. Agen iile i organismele de reglementare includ: agen ii de
politici, agen ii pentru politica de securitate i de ap rare comun , agen ii de
cooperare poli ieneasc i judiciar în materie penal
   Agen ii i organisme EURATOM. Aceste organisme sunt create cu scopul de a
sus ine realizarea obiectivelor Tratatului de instituire a Comunit ii Europene a
Energiei Atomice (EURATOM). Obiectivele Tratatului sunt: coordonarea
programelor de cercetare ale statelor membre în vederea utiliz rii pa nice a
energiei nucleare, asigurarea cuno tin elor, infrastructurii i a finan rii energiei
nucleare i asigurarea unei cantit i suficiente de energie atomic cu respectarea
condi iilor de siguran .
  Agen ii executive sunt organiza ii instituite în vederea realiz rii anumitor sarcini
referitoare la gestionarea unuia sau a mai multor programe comunitare. Aceste
agen ii sunt înfiin ate pe o perioad determinat . Ele trebuie s fie situate la
sediul Comisiei Europene (Bruxelles sau Luxemburg).
  Organisme de supraveghere financiar . În ianuarie 2011, au fost create trei
autorit i de supraveghere având misiunea de a preveni anumite riscuri care ar
putea s pun în pericol stabilitatea sistemului financiar global.
Institutul European de Inovare i Tehnologie (EIT) est un organism
independent i descentralizat al UE, care reune te cele mai bune resurse existente
pe plan tiin ific, antreprenorial i educa ional pentru a promova capacitatea de
inovare a Uniunii Europene.
 Serviciul European de Ac iune Extern (SEAE) îi ofer sprijin
Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate,
func ie de inut în prezent de Catherine Ashton. Aceasta conduce lucr rile
Consiliului Afaceri Externe i traseaz direc iile politicii externe i de securitate
comune, asigurând, în acela i timp, consisten a i coordonarea ac iunilor
desf urate de UE pe plan extern.