 REFERAT DREPTUL UNIUNII EUROPENE

TRATATUL DE LA LISABONA –
TRATATUL DE REFORMARE A
UNIUNII EUROPENE

STUDENT: Marin Alexandra- Stefania

GRUPA 633 , SERIA B, AN II, CIG
CONF.UNIV.DR. MILITARU IOANA NELY
CUPRINS

1. NECESITATEA FORMULĂRII UNUI TRATAT PENTRU STATELE MEMBRE A UNIUNII

EUROPEANE

2. ISTORIA ȘI GENEZA TRATATULUI DE LA LISABONA (2007)

3. SCHIMBĂRI ȘI MODIFICĂRI. OBIECTIVE ȘI PRINCIPII JURIDICE

4. COMPETENȚELE UNIUNII

5. UN NOU CADRU INSTITUȚIONAL PRIN TRATATUL DE REFORMARE

6. POLITICA EUROPEANĂ DE SECURITATE ȘI APĂRARE COMUNĂ

7. CONCLUZII

8. BIBLIOGRAFIE
Necesitatile ce au dus la Tratatul de la Lisabona
Toate provocarile secolului XXI cu care se confrunta statele membre ale Uniunii Europene –
printre care mondializarea economiei, evolutia demografica, schimbarile climatice, aprovizionarea cu
energie, amenintarile securitatii- au dus la constientizarea statelor ca nu mai fac fata singure in fata
tuturor acestor invonveniente fara a face o frontiera comuna.

Istoric
Tratatul de la Lisabona a luat nastare a urmare a necesitatii unor noi mecanisme care să-i
permită să facă fată provocărilor mondializării: competitia economică acerbă, recuperarea decalajului
de competitivitate fată de Statele Unite.
Asa se face ca, Tratatul de la Lisabona, cunoscut initial cu denumirea de Tratat de Reformare
a demarat sub forma unui proiect constituțional la sfârșitul lui 2001 - Declarația Consiliului European
privind viitorul Uniunii Europene sau Declarația de la Laeken, urmat în 2002 și 2003 de Convenția
europeană care a elaborat Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa (Tratatul
constituțional). Insa, proiectul constitutional a cunoscut un impas cand a fost resprins prin doua
referendumuri de catre Franta şi Olanda in anul 2005. In urma acestora Consiliul European a decis
să își ia o „perioadă de reflecție” de doi ani.
Dupa aceea, în temeiul declarației de la Berlin din martie 2007, Consiliul European a adoptat
un mandat detaliat pentru o Conferință interguvernamentală.
In final,Tratatul a fost semnat în cadrul Consiliului European de la Lisabona din 13 decembrie
2007 și a fost ratificat de toate statele membre. A intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, fiind
considerat Tratatul de reformare a Uniunii Europene.

Schimbări si modificari. Obiective și principii juridice

Principalele modificări si prevederi, obiective si principii ale Tratatului de la Lisabona au fost:
 Prin acest tratat s-au adaugat mai multe drepturi cetatenilor uniunii, încurajând participarea
și protejarea cetățenilor, fara sa inlocuiasca cetatenia nationala.
 Se creaza o ordine instituțională, modificând procesele decizionale pentru mai multă
eficacitate și transparență, asigurând astfel un nivel mai ridicat de control parlamentar și de
răspundere democratică.
 Uniunea instituie o piata interna si o uniune economica si monetara a carei moneda este EUR
 Trecerea de la unanimitatea de voturi la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii
din cadrul Consiliului de Miniștri
 Au fost acordate mai multe puteri Parlamentului European formând o legislatură bicamerală,
alături de Consiliul de Miniștri în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Acum,
Parlamentul European poate propune modificări ale tratatelor; anterior, putand face asta
Consiliul, guvernele statelor membre sau Comisia.
 Uniunea Europeană va avea personalitate juridică (până acum doar Comunitatea
Europeană avea). Prin urmare, Uniunea poate semna tratate internaționale în domeniile sale
 de competență sau poate deveni membră a unor organizații internaționale. Statele membre
pot semna doar acorduri internaționale compatibile cu legislația UE.
 Se numeste un președinte permanent al Consiliului European numit „Președinte al Uniunii”,
cu un mandat de 2 ani și jumătate
 Pentru comunicarea pe plan extern, va fi înființată funcția de ministru de externe al Uniunii,
cu numele oficial de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru politica comună externă și de
securitate
 Tratatul a acordat calitate legală Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene (cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la
Roma) a fost redenumit în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. (TFUE). Uniunea ia locul
Comunității, fiind succesorul juridic al acesteia si cu toate că nu mai poartă deci denumirea de tratat
constituțional, noul text menține cele mai semnificative realizări.
 Tratatul de la Lisabona enunță trei principii fundamentale:
1. principiul egalității democratice,
2. principiul democrației representative
3. principiul democrației participative. Democrația participativă îmbracă forma unei noi inițiative
a cetățenilor

Competentele Uniunii
Tratatul de la Lisabona clarifică pentru prima dată competențele Uniunii, distingând trei tipuri de
competențe:
1. competența exclusivă, potrivit căreia Uniunea este singura care poate adopta dispoziții legislative,
statele membre ocupându-se doar de punerea lor în aplicare
2. competența partajată, potrivit căreia statele membre au dreptul de a legifera și de a adopta
măsuri obligatorii din punct de vedere juridic în cazul în care Uniunea nu și-a exercitat
competența
3. competența de sprijin, potrivit căreia UE desfășoară acțiuni de sprijin sau de completare a
politicilor statelor membre.

Un nou cadru institutional prin Tratatul de Reformare a UE

Prin Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene se reglementeaza ca si institutii ale Uniunii
Europene:
Parlamentul European
Consiliul
Comisia
Curtea De Justitie A Uniunii Europene
Curtea De Conturi A Uniunii Europene
 Banca Centrala Europeana
Consiliul European

Parlamentul European

În conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din TUE, Parlamentul European (PE) „este compus din
reprezentanții cetățenilor Uniunii”, nu din reprezentanții „populației statelor”.
Tratatul de la Lisabona a oferit Uniunii Europene și Parlamentului său o capacitate sporită de a acționa
și de a obține rezultate. Tratatul a extins competențele legislative depline ale Parlamentului la peste 40
de domenii noi, in total 73 de domenii, printre care figurează agricultura, securitatea energetică, imigrația,
justiția și fondurile UE, la egalitate cu Consiliul, care reprezintă guvernele statelor membre.
De asemenea, Parlamentul a dobândit competența de a aproba întregul buget al UE împreună cu
Consiliul. Noua procedură bugetară creează o egalitate deplină între Parlament și Consiliu în ceea ce
privește aprobarea bugetului anual. Parlamentul European trebuie să își dea acordul asupra noului cadru
financiar multianual.
Deputații în Parlamentul European au dobândit competența de a încheia acorduri internaționale și
nu au ezitat să o pună în practică pentru a suspenda Acordul comercial de combatere a contrafacerii
(ACTA), care, potrivit temerilor exprimate de numeroase voci, ar reprima libertățile fundamentale. Acest
episod a dovedit că, prin impulsul imprimat competențele lor, deputații în Parlamentul European au
adoptat decizii cu un impact încă și mai puternic asupra vieții de zi cu zi a europenilor.
De asemenea, Parlamentul va alege în mod direct Preşedintele Comisiei, pe baza propunerilor
Consiliului European, care este obligat să aleagă un candidat cu majoritate calificată pe baza rezultatului
alegerilor europene. PE continuă să aprobe colegiul comisarilor (Comisia).
Numărul maxim de deputați în Parlamentul European a fost stabilit la 751, reprezentarea cetățenilor
fiind asigurată conform unei proporționalități degresive. Numărul maxim de locuri pentru un stat membru
a scăzut la 96, iar numărul minim a crescut la 6. România îşi păstrează numărul de 33 parlamentari
europeni alocat conform prevederilor Tratatului de la Nisa.

Consiliul European
Tratatul de la Lisabona recunoaște în mod oficial Consiliul European ca instituție a UE care trebuie să
ofere Uniunii „impulsurile necesare dezvoltării acesteia” și să definească „orientările și prioritățile politice
generale” ale acesteia. Consiliul European nu exercită funcții legislative.
O președinție pe termen lung înlocuiește sistemul anterior de rotație la șase luni. Astfel, președintele
este ales cu majoritate calificată de Consiliul European pentru un mandat reînnoibil de 30 de luni. Acest
sistem ar trebui să îmbunătățească continuitatea și coerența lucrărilor Consiliului European prin
coordonarea mai buna a strategiilor si a efectelor acestora.
 Consiliul uniunii europene
Tratatul de la Lisabona menține principiul dublei majorități în cadrul voturilor (cetățeni și state
membre). Cu toate acestea, normele anterioare de vot au rămas valabile până în noiembrie 2014, noile
norme aplicându-se de la 1 noiembrie 2014.
Tratatul de la Lisabona simplifica sistemul de vot prin extinderea principiului majoritati calificate. .
astfel pentru adoptarea unei decizii este nevoie de acordul favorabil a 55 % dintre membrii Consiliului,
reunind cel puțin 65 % din populația. Pentru a putea bloca un act legislativ, este necesar ca cel puțin
patru state membre să voteze împotrivă.
Consiliul se întrunește în ședință publică atunci când deliberează și votează un proiect de act legislativ.
În acest scop, fiecare sesiune a Consiliului este divizată în două părți, consacrate deliberărilor privind
actele legislative ale Uniunii, respectiv activităților fără caracter legislativ.
Președinția Consiliului va continua să se schimbe o dată la șase luni, însă constituirea unor grupuri
prestabilite de câte trei state membre care vor asigura președinția timp de 18 luni va asigura o mai bună
continuitate a lucrărilor.

Comisia Europeana
Deoarece președintele Comisiei este acum ales și numit pe baza rezultatului alegerilor europene,
legitimitatea sa politică crește. Președintele este responsabil de organizarea internă a colegiului (numirea
comisarilor, distribuirea portofoliilor, cererile de demisie în anumite circumstanțe).
Totodata, se reduce numarul comisarilor europeni de la 27 la doua treimi din numarul statelor
membre, urmand ca statele sa fie reprezentate printr-un sistem de rotatie din noiembrie 2014.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Curtea de Justitie a UE este formata din Curtea de Justitie, Tribunalul
(denumit anterior Tribunalul de Prima Instanta) si tribunale specializate
infiintate pe langa Tribunal de catre Parlamentul European si Consiliu.
Acestea au inlocuit camerele jurisdictionale

Banca Centrala Europeana

Banca Centrala Europeana dobandeste statut de institutie a uniunii. Aceasta are personalitate juridical,
fiind singura abilitata sa emita moneda euro.
Politica europeana de securitate si aparare comuna
În domeniul politicii europene de securitate și apărare comune,
Tratatul de la Lisabona introduce o clauză de apărare reciprocă, conform
căreia toate statele membre sunt obligate să sprijine un stat membru în
caz de atac. O clauză de solidaritate stipulează că Uniunea și fiecare
dintre statele sale membre trebuie să acorde asistență, prin toate
mijloacele posibile, unui stat membru afectat de o catastrofă naturală ori
de un atac terorist. O „cooperare structurată permanentă” este
disponibilă tuturor statelor membre care se angajează să participe la
programele europene în materie de echipamente militare și să furnizeze
unități de luptă disponibile pentru acțiuni imediate.

Concluzie

In concluzie, prin faptul ca Tratatul de la Lisabona nu a mai inclus referiri la posibilitatea

revizuirii acestuia, precum tratatele precedente, putem conchide ca acest tratat isi va produce
efectele pe o perioada mai indelungata. Prin prevederile introduse în Tratatul de la Lisabona, Uniunea
devine mai eficientă în luarea deciziilor, promovarea politicilor comune şi reprezentarea externă.
De asemenea, acest tratat a schimbat modul în care Parlamentul cooperează cu celelalte
instituții, consolidând puterea deputaților în Parlamentul European de a influența numirile în posturile
de conducere ale Uniunii Europene. Datorită acestor reforme, dacă votați la alegerile europene,
puteți avea un cuvânt și mai greu de spus cu privire la direcția spre care se îndreaptă Europa.
Bibliografie

“Dreptul Uniunii Europene” – Ioana Nely Militaru

“Tratatul de la Lisabona” – Dragomir E., Nita D.

TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ (VERSIUNE CONSOLIDATĂ) - Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Lisabona

http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/5/tratatul-de-la-lisabona

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A12007L%2FTXT

http://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/powers-and-procedures/the-lisbon-treaty

https://ro.wikisource.org/wiki/Tratatul_de_la_Lisabona

https://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2009.11.21_brosura_tratatul_lisabona.pdf

http://www.prefecturailfov.ro/Afaceri-Europene/tratatul-
lisabona/Beneficiile%20Tratatului%20de%20la%20Lisabona.pdf