Sunteți pe pagina 1din 16

DISCIPLINA

UNIUNEA EUROPEANĂ DE LA MAASTRICHT LA TRATATUL


DE LA LISABONA

REFERAT
TRATATUL DE LA LISABONA
UN NOU ÎNCEPUT IN ECHILIBRUL SECURITĂŢII EUROPENE

Autor:
MORA FELIX

Bistriţa 2010

1
CUPRINS

Abstract ............................................................................................................................................. pag. 2

Introducere........................................................................................................................................pag. 2

Capitolul 1.Noutăţi aduse de Tratatul de la Lisabona.......................................................pag. 2


Secţiunea 1.1. Europa ca actor pe scena internaţională...............................................pag. 2
Secţiunea 1.2. O Uniune Europeană mai eficientă.....................................................pag. 3
Secţiunea 1.3. Întărirea şi diversificarea participării cetăţenilor la luarea deciziilor
UE
......................................................................................................................................pag.3
Secţiunea 1.4. O UE mai solidară şi aplecată spre respectarea drepturilor
fundamentale...............................................................................................................pag. 4

Capitolul 2. Opinii negative.................................................................................................pag. 5


Secţiunea 2.1. Democraţia europeană este afectată.........................................pag. 5
Secţiunea 2.2 Opinia publică din SUA............................................................pag. 6

Capitolul 3. Poziţia SUA şi Rusia..........................................................................................pag. 7


Secţiunea 3.1. Poziţia SUA şi Rusia în vara anului 2008............................................pag. 7
Secţiunea 3.2. Poziţia SUA şi Rusia la începutul anului 2010....................................pag. 8

Capitolul 4. Impactul asupra Republicii Moldova...........................................................pag. 10

Capitolul 5. Privire critică asupra Tratatului de la Lisabona.........................................pag. 12

Concluzii............................................................................................................................................pag. 13

Bibliografie ...................................................................................................................................... pag. 15

2
TRATATUL DE LA LISABONA
UN NOU ÎNCEPUT IN ECHILIBRUL SECURITĂŢII EUROPENE

Abstract

“In statu nascendi” în traducere directă semnifică ceva în stare de naştere. Expresia a
fost folosită în limbajul alchimiştilor medievali şi reprezintă faptul că procesul obţinerii unei substanţe
este în curs. Un diplomat european s-a exprimat astfel caracterizând impactul pe care îl are Tratatul de la
Lisabona asupra ţărilor membre ale Uniunii Europene dar şi asupra celorlalţi actori ai lumii
contemporane SUA şi Rusia.

Introducere

Henry Kissinger a rămas celebru prin intrebarea sa: "Când dau un telefon Europei, cine
imi răspunde?", remarcând că partenerul de peste Atlantic nu are un omolog al preşedintelui SUA.
La începutul lunii decembrie 2009 prin ratificarea Tratatului de la Lisabona şi de către
ultimii eurosceptici - reprezentanţii Cehiei - s-a reuşit intrarea în vigoare a celui mai inovator act de până
acum al Uniunii Europene.
Este firesc să apară atât optimişti cât şi sceptici cu privire la noutăţile tratatului, atât
opinii negative şi alarmante referitoare la diferenţele prea mari între culturile, limbile şi etniile
popoarelor din Uniunea Europeană cât şi opinii pozitive cu privire la beneficiile pe care le poate aude
uniunea.
Lucrarea de faţă îşi propune să sintetizeze, pe scurt, analizarea nouăţilor pe care le aduce
tratatul, punctele de vedere ale principalilor actori SUA şi Rusia, contextul regional sensibil al Rep.
Moldova şi aspectele pozitive dar şi negative pe care le presupune intrarea în vigoare a Tratatului de la
Lisabona.

Capitolul 1. Noutăţi aduse de Tratatul de la Lisabona

Secţiunea 1.1. Europa ca actor pe scena internaţională1

1
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6407829-aduce-nou-tratatul-lisabona-avea-presedinte-care-raspunda-
telefon-lui-obama.htm.

3
Instrumentele de politică externă de care dispune Europa vor fi regrupate atât în ceea ce
priveşte elaborarea, cât şi adoptarea noilor politici. Tratatul de la Lisabona va oferi Europei o voce mai
clară în relaţiile cu partenerii săi din intreaga lume.
• Uniunea va avea o personalitate juridică unică, ceea ce îi va întări puterea de
negociere determinând-o să fie mai eficientă pe plan mondial şi un partener mai vizibil pentru ţările terţe
şi organizaţiile internaţionale.
• Stabilirea unor funcţii clare de conducere şi reprezentare a Uniunii Europene
Numirea unui Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, care va fi şi
unul din vicepreşedinţii Comisiei, va creşte impactul, coerenţa şi vizibilitatea acţiunii externe a Uniunii
Europene.
• Infiinţarea noului serviciu european pentru acţiune externă care va oferi
Înaltului Reprezentant sprijinul necesar.
• Progresele în domeniul politicii europene de securitate şi apărare vor menţine
unele modalităţi decizionale specifice, facilitând totodată o cooperare consolidată în cadrul unui grup
mai mic de state membre.

Secţiunea 1.2. O Uniune Europeană mai eficientă

Metode de vot şi de lucru simplificate şi o separare clară a competenţelor Uniunii şi a


statelor membre
• Votul cu majoritate calificată din Consiliu va fi extins la noi domenii politice,
astfel încât procesul decizional să se desfaşoare mai rapid şi mai eficient. Incepând din 2014, deciziile
Consiliului vor avea nevoie de sprijinul a 55% dintre statele membre, reprezentând cel putin 65% din
populatia europeana. Este sistemul "dublei majorităţi".
• Creează postul de preşedinte al Consiliului European, cu un mandat de doi ani
şi jumătate, "ales" de Parlamentul European la propunerea Consiliului.
• Stabileşte mai clar limitele atribuţiilor Uniunii Europene
Uniunea Europeană are responsabilitate exclusivă în domeniile concurenţă, politică
monetară a zonei euro şi politica comercială, statele membre au competenţe în sănătate, educaţie şi
industrie, iar competenţele sunt împărţite între cele două pe domenii precum piaţa internă, agricultura,
transporturi şi energie.
• Noi sfere de cooperare: combaterea criminalităţii transfrontaliere, imigraţia
ilegală, traficul de femei şi copii, droguri şi arme, precum şi cooperare pe domeniile schimbărilor

4
climatice şi energiei, serviciile de interes general, cercetare, spaţiu, coeziune teritorială, politică
comercială, ajutor umanitar, sport, turism şi cooperare administrativă.

Secţiunea 1.3. Intărirea şi diversificarea participării cetăţenilor la luarea deciziilor


Uniunii Europene

Parlamentele naţionale şi Parlamentul European au un rol consolidat, iar cetăţenii au mai


multe sanse de a se face auziţi:
• Creşterea rolului Parlamentului European - va avea noi atribuţii privind
legislaţia, bugetul Uniunii Europene şi acordurile internaţionale. Prin faptul că se va recurge mai des la
procedura de codecizie în cadrul elaborării politicilor europene - pe domeniul libertate, securitate şi
justiţie - Parlamentul European se va afla pe o poziţie de egalitate cu Consiliul, care reprezintă statele
membre, în ceea ce priveşte adoptarea celei mai mari părţi a legislaţiei Uniunii Europene.
• Rol sporit al parlamentelor naţionale - implicarea parlamentelor naţionale în
consultări înainte de adoptarea legislaţiei europene, astfel încât vor participa într-o mai mare măsură la
activităţile Uniunii Europene, datorită principiului subsidiarităţii care le permite sa se asigure ca
Uniunea Europeană intervine doar atunci când se pot obţine rezultate mai bune la nivel comunitar
• Introducerea dreptului de iniţiativă legislativă pentru cetăţeni - un milion de
cetăţeni din diferite state membre vor putea cere Comisiei să prezinte noi propuneri politice
• Retragerea din Uniune - Tratatul de la Lisabona recunoaşte explicit, pentru prima
dată, posibilitatea ca un stat membru să se retragă din Uniune.

Secţiunea 1.4. O Uniune Europeană mai solidară şi aplecată spre respectarea drepturilor
fundamentale

• Carta Drepturilor Fundamentale obţine statut juridic obligatoriu - Tratatul de la


Lisabona garantează libertăţile şi principiile înscrise în Carta drepturilor fundamentale şi conferă
dispoziţiilor acesteia forţă juridică obligatorie. Se referă la drepturi civile, politice, economice şi sociale.
• Introduce o clauză de solidaritate între statele membre pentru o serie de
ameninţări - Tratatul de la Lisabona prevede faptul că Uniunea şi statele membre acţionează împreună
într-un spirit de solidaritate în cazul în care un stat membru este ţinta unui atac terorist sau victima unui
dezastru natural sau provocat de mâna omului. De asemenea, se subliniază solidaritatea în domeniul
energiei.

5
• Uniunea va beneficia de o capacitate extinsă de acţiune în materie de libertate,
securitate şi justiţie, ceea ce va aduce avantaje directe în ceea ce priveşte capacitatea Uniunii de a lupta
impotriva criminalităţii şi terorismului. Noile prevederi în materie de protecţie civilă, ajutor umanitar şi
sănătate publică au, de asemenea, obiectivul de a întări capacitatea Uniunii de a răspunde la ameninţările
la adresa securităţii cetăţenilor europeni2.

Capitolul 2. Opinii negative

Secţiunea 2.1. Democraţia europeană este afectată

Adoptatea Tratatului European nu e o poveste întru totul armonioasă. Vechi principii şi


obişnuinţe democratice au fost relativizate sau chiar încălcate. Cine porneşte pe acest drum se poate
aştepta la surprize3:
 Tratatul de la Lisabona e urmaşul fostului Tratat Constituţional care a fost respins,
prin referendum, de alegătorii francezi şi olandezi. Votul lor a fost clar dar valoarea lui finală a fost
nulă. Imediat după eşec, Tratatul Consituţional a fost retras, trimis în depou, rebotezat şi retrimis pe
piaţă, sub numele de Tratatul de la Lisabona. Evident, nimeni n-a mai avut curajul să rişte şi Tratatul de
la Lisabona n-a fost trimis în faţa alegătorilor francezi şi olandezi ci ratificat de parlamentele francez şi
olandez. Din votul franco-olandez n-a rămas nimic. Rezultatul operaţiunii le comunică multor
europeni că votul lor are o utilitate limitată.
 Tratatul de la Lisabona a fost învins de alegătorii din Irlanda. După un an şi
jumătate, irlandezii au aflat, încă, că votul nu e corect şi trebuie să voteze din nou. A doua oară, Tratatul
de la Lisabona a trecut şi - nu e clar de ce - de data asta votul a fost declarat valid. Rezultatul acestei
operaţiuni: destui europeni au înţeles că democraţia e variabilă şi nu decide ce decide.
 Capitularea partidelor britanice e, la rîndul ei, un episod mai mult decît discutabil.
Promisiuni scrise solemne au fost retrase iar această substituire a alimentat masiv proasta reputaţie a
politicienilor democraţi. În al doilea rînd, după ce a anunţat că renunţă la referendum, Cameron a lansat
proiectul unei legi care stabileşte că, de acum înainte, orice Tratat European va fi supus obligatoriu
referendumului.
 Negocieri secrete despre cum va fi implementat Tratatul de la Lisabona au produs
propuneri care să permită UE să negocieze tratate, să le semneze în numele statelor membre şi să

2
http://europa.eu/lisbon_treaty/index_ro.htm.
3
http://www.europalibera.org/content/blog/1870613.html Blog / Traian Ungureanu .
6
deschidă ambasade în întreaga lume. Potrivit cotidianului britanic „The Daily Telegraph“4, un document
care conferă „personalitate juridică“ Uniunii a fost conceput deja în scopul de a permite recunoaşterea ca
negociator cu drepturi depline a noului serviciu diplomatic european de către organismele internaţionale
şi ţările non-UE. Alt document confidenţial arată că primele „ambasade-pilot“ ale UE vor fi deschise la
New York, Kabul şi Addis Abeba. Lorraine Mullally, directoarea proiectului „Europa Deschisă“, a
descris mişcarea drept „un masiv transfer de putere, care face Uniunea Europeană să semene mai
degrabă cu un stat decât cu un organism internaţional“5.

Secţiunea 2.2 Opinia publică din SUA

La începutul anului 2010 jurnalistul John Griffing de la „American thinker” a făcut


câteva comentarii6 legate de Tratatul de la Lisabona:
“Europa alcătuită din naţiuni libere şi independente – nu mai există. Suveranitatea a
pierit aici cu totul, iar un monstru colectivist, sugestiv descris de Mihail Gorbaciov ca „Sovieta
europeană”, călăreşte acum continentul, inaugurînd noua tiranie pentru secolul 21. Prin unanima (dar
foarte nedemocratica) ratificare a mârşavului Tratat de la Lisabona din 3 noiembrie 2009, Uniunea
Europeană a realizat un transfer de autoritate la care nu au putut ajunge nici măcar cele mai agresive
cuceriri militare. Nici măcar Anschluss-ul nemţilor nu se poate compara cu această renunţare unanimă
la libertate exprimată de lunaticii europeni”.
“Cum s-a ajuns aici? Cum s-a putut ca naţiuni independente, cu identităţi distincte şi
culturi divergente, să accepte să fie înlănţuite de cârdul de gâşte al birocraţilor europeni din Bruxelles?
Răspunsul este că atacul asupra principiului naţionalităţii, propriu statelor europene, a fost introdus
cărămidă cu cărămidă, bucată cu bucată, picătură cu picătură. Europa şi-a pierdut suveranitatea cu
cincizeci de ani în urmă, o dată cu instituţionalizarea unui plan de dezvoltare prin care europenilor
avea să li se administreze un elefant cu linguriţa. După cum a spus cândva părintele proiectului
european, Jean Monnet, Naţiunile Europei trebuie să fie călăuzite spre super-statul lor fără ca
popoarele să înţeleagă ce se petrece. Acest lucru poate fi realizat prin paşi succesivi, fiecare din aceştia
fiind deghizat într-o acţiune cu scop economic, dar care în realitate să conducă pînă la urmă la
federaţie”.

4
www.telegraph.co.uk/.../Worried-about-President-Blair-of-the-EU-It-may-be-about-to-get-even-worse.html .
5
http://conservativehome.blogs.com/platform/2009/04/lorraine-mullally-caroline-flints-admission-of-ignorance-about-the-
lisbon-treaty-makes-a-referendum-.html.

6
http://www.americanthinker.com/2010/01/the_breaking_of_nations.html.

7
Totodată americanii vorbesc despre Noua Ordine Europeană, despre faptul că această
uniune nu va dura datorită divergenţelor culturale, lingvistice şi etnice şi totodată deplâng societatea
britanică prinsă în capcana UE.

Capitolul 3. Poziţia SUA şi Rusia


Secţiunea 3.1. Poziţia SUA şi Rusia în vara anului 2008

Statele Unite ale Americii


John Bolton ( fost ambasador la ONU şi consilier al lui G. Bush) chiar cu câteva zile de
referendumul din Irlanda din vara anului 2008 cu privire la tratatul de la Lisabona a enumerat între
nemulţumirile Washingtonului faţă de acest tratat tocmai motivele invocate de tabăra „NU” din Irlanda.
Astfel, The Daily Telegraph citează declaraţiile lui Bolton cu câteva zile înainte de referendum, în care
fostul consilier al lui George W. Bush critică Tratatul de la Lisabona şi unde afirma că „ar înţelege de
ce irlandezii nu ar da mai multe puteri birocraţilor de la Bruxelles”. Diplomatul american consideră că
tratatul subminează democraţia „întărind puterea instituţiilor de la Bruxelles fără a extinde autoritatea
cetăţenilor”7.
Dar cel mai grav lucru din perspectivă americană este faptul că tratatul ar putea face
„NATO redundant”, dacă deschide calea ca UE să-şi dezvolte propriile capacităţi de apărare, iar statele
Uniunea Europeană să creadă „că se pot ocupa de propria apărare”. Bolton a făcut aceste declaraţii la
University College din Dublin, dând apă la moară taberei care milita în favoarea respingerii tratatului, pe
care îl echivala cu obligarea Irlandei să-şi părăsească politica de strictă neutralitate (nu este membră
NATO) şi participarea la „o armată europeană”8. Consilerul a fost numit pentru intervenţia sa “ calul
troian al SUA în Uniunea Europeană”.

Rusia s-a pronunţat pentru ratificarea tratatului


Ambasadorul rus pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Chizhov, preciza în vara anului
2008 că „odată ce Tratatul de la Lisabona ar fi ratificat şi cu o imagine mai clară despre cum este
Uniunea Europeană organizată, ar fi mai uşor de a negocia un pact” cu referire la parteneriatul
stategic dintre Uniunea Europeană şi Rusia.

Secţiunea 3.2. Poziţia SUA şi Rusia la începutul anului 2010

7
http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/2094840/John-Bolton-Lisbon-Treaty-will-undermine-democracy.html.
8
http://www.gandul.info/international/criza-europeana-agravata-de-jocul-de-interese-al-rusiei-si-sua-2736666.

8
Poziţia SUA
Cu ocazia unei întâlniri dintre Secretarul de stat al SUA Hillary Clinton şi Înaltul
Reprezentant al Uniunii doamna Catherine Ashton la începutul anului 2010 (21.01.2010), reprezentanta
SUA a felicitat modul modern în care Tratatul de la Lisabona abordează politica externă a Uniunii
Europene. De asemenea a numit Tratatul de la Lisabona o piatră de hotar în istoria lumii şi că se aşteaptă
la maturizare a Uniunii Europene în perioada ce va urma.
Totodată Hillary Clinton şi-a exprimat speranţa ca pe măsură ce Uniunea Europeană se
va dezvolta va creşte de asemenea şi parteneriatul transatlantic.
Se remarcă poziţia contrastantă a SUA faţă de opiniile anului 2008 unde s-au pronunţat
impotriva ratificării tratatului deoarece nu dorea să concureze cu o Europă mai puternică pe scena
internaţională.
Referitor la politica externă legată de Orientul Apropiat , cu ocazia întâlnirii s-au stabilit
puncte de vedere comune în sensul că cele două puteri vor lua aceleaşi decizii referitoare la viitoarele
sancţiuni ce se vor aplica Iranului9.
Preşedintele SUA s-a pronunţat la finele anului 2009 în favoarea tratatului subliniind
rolul de viitori parteneri dar şi faptul că această colaborare vizează atât subiecte economice şi de
integrare dar şi de securitate comună10.
Având în vedere escaladarea violenţelor din Irak şi Afganistan unde SUA se confruntă cu
o situaţie de tip “no win”, americanii speră ca împreună cu Uniunea Europeană să aibă o şansă de
succes mai mare în combaterea activităţilor teroriste care subminează stabilitatea şi securitatea statelor.
O Europă unificată sub o conducere unică asemănătoare SUA va crea cea mai mare
economie din lume astfel încât resursele sale să fie folosite pentru protejarea şi stabilitatea economică a
fiecărui stat.
Pentru SUA Tratatul de la Lisabona prezintă cea mai mare importanţă din punct de
vedere a stabilizării situaţiei din Afganistan şi Irak. În opinia SUA în momentul de faţă există resursele
umane, puterea financiar-bancară şi tehnologia necesară pentru a rezolva situaţia11.

Poziţia Rusiei

9
http://euobserver.com/9/29322.
10
http://en.rian.ru/world/20091104/156705244.html.
11
http://www.americanchronicle.com/articles/view/126584 The Lisbon Treaty! Will It Effect World Peace? Tim
Williams November 01, 2009.

9
Atât preşedintele Dmitri Medvedev cât şi ministrul de Externe, Serghei Lavrov şi-au
exprimat convingerea că odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, dialogul va deveni mai
constructiv, va fi mai uşor să se poarte discuţii cu un partener, decât cu un «public pestriţ».
Totodată Rusia a scos în evidenţă anumite situaţii de fapt care fac dificil procesul de
negocieri:
 Incertitudinea instituţională a Uniunii Europene
 Politizarea procesulul de negociere din prisma creşterii rolului parlamentului
European
 Nu sunt clare funcţiile aşa-numitului ministru de externe al Uniunii Europene: în
ce raport competenţele acestuia vor fi coordonate cu competenţele miniştrilor naţionali de externe
 Postul va fi considerat o funcţie care oferă temeiuri să se vorbească în numele
întregii Europe sau vor decide statele naţionale în continuare12
Tratatul de la Lisabona a fost salutat, deloc întâmplător, de liderii ruşi, care văd în el
posibilitatea apariţiei pe scena globală a unui actor cu care, într-o formă sau alta, se vor putea alia pentru
a bloca sau şubrezi SUA. Gândirea este pragmatică şi geopolitică. Din această perspectivă, este posibil
ca relaţia Moscovei cu Bruxellesul să se concretizeze, pentru că Federaţia Rusă are tot interesul din lume
ca Europa să fie monovocală în condiţiile în care decizia politică se va muta spre Vest, iar recalcitranţii
estici (Polonia, balticii etc.) vor deveni tot mai puţin semnificativi în Uniune. Astfel că, faţă de vechea
abordare bilaterală - Rusia vorbeşte cu statele naţiuni membre UE şi nu cu Uniunea Europeană ca
atare , este posibil ca de aici înainte ca Rusia să devină la fel de interesată să discute cu Bruxellesul ca
atare.
Rusia nu mai insistă atât cu recunoaşterea internaţională a Osetiei de Sud şi a Abhaziei
sau se declară deschisă pentru compromis în chestiunea gazului şi a posibilei crize, semnându-se chiar
un memorandum ce vizează „avertizare timpurie” („early warning”) în chestiunea energetică.
Uniunea Europeană şi Rusia au astăzi nevoie una de cealaltă mai mult decât oricând.
Semnarea unor acorduri consistente, inclusiv a unui nou Acord de Parteneriat şi Cooperare, ar aduce
avantaje atât Moscovei cât şi Bruxelles-ului:
 Bruxelles ar putea astfel demonstra, prin „resetarea” şi formalizarea relaţiilor cu
Rusia, că noul mecanism de politică externă aduce rezultate.
 Avantajul Rusiei va fi nu doar economic, dar şi de imagine.

12
http://romanian.ruvr.ru/2009/12/01/2473266.html Tratatul de la Lisabona deschide calea pentru acordul de parteneriat
Rusia-UE .

10
 întărire a relaţiei cu Bruxellesul va conferi Moscovei un avantaj în plus în
negocierea cu Washingtonul.13

Capitolul 4. Impactul asupra Republicii Moldova

O dată cu reorganizarea fundamentală pe care urmează să o suporte Uniunea Europeană


şi care nemijlocit vor influenţa politicile sale din viitor, apare şi întrebarea cu privire la ulteriorul vector
care va fi preluat de către Bruxelles în abordarea chestiunilor pe proiecţie estică.
Reformarea parţială a Uniunii Europene pe care o aduce în sine Tratatul de la Lisabona,
cu reorganizarea domeniului pentru politică externă şi alte filiere importante, ar trebui să aducă
consecinţe pozitive în vederea „tratării" aşa-zisei „oboseli a extinderii" şi revigorării tratativelor cu unii
subiecţi din est, precum ar fi Ucraina şi Republica Moldova.
Important este ca o dată cu creşterea importanţei decizionale a ,,vechii Europe", „noua
Europă" să nu se pomenească uitată şi „abandonată" din punct de vedere al politicilor europene, astfel
degradând în pondere şi importanţă14.
Semnificaţia referendumului din Irlanda şi a Tratatului de la Lisabona a fost percepută
necorespunzător de mediul politic din Rep. Moldova, precum si de societatea civila autohtonă, slab
familiarizate cu realităţile politice de natură europeană. Totodată, imperativele economice stringente şi
imaturitatea clasei politice în materie de procese politice europene, determină un interes minor pentru
Tratatul de la Lisabona. Acest subiect absentează în discursul public ca urmare a înţelegerii superficiale
a modului de organizare şi funcţionare a Uniunii.
Uniunea Europeană va căpăta o poziţie univocă în afaceri ce ţin de politica externă şi
afaceri internaţionale (conflicte regionale, probleme climaterice, energetice etc.), dinamizând
soluţionarea problemelor urgente de ordin intern şi exogen, datorită sporirii funcţionalităţii (crearea
postului de Preşedinte al UE, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi Serviciului European de
Acţiune Europeană, acordarea unor împuterniciri mai mari pentru Parlamentul European etc.) şi a
îmbunătăţirii procesului decizional.
Astfel, Republica Moldova teoretic va putea conta pe o participare calitativ nouă din
partea Bruxellului în reglementarea unor probleme de interes comun, cum ar fi conflictul transnistrean
sau în cazul unor eventuale crize declanşate în regiune (conflicte energetice, ameninţări armate,
economice, sociale etc.). Totodată, va creşte competiţia dintre UE şi alţi actori regionali (Rusia), ceea ce
13
http://politicom.moldova.org/news/dan-dungaciu-proiectul-2014-pentru-r-moldova-204598-rom.html.

14
http://www.azi.md/ro/comment/7082.

11
va contribui la calitatea ofertelor lor politice, în vederea creşterii atractivitătii lor pentru statele din zona
limitrofă.
Tratatul confera Uniunii personalitate juridică unică şi totodată prevede accentuarea
rolului „democratizator” al UE, fortificarea Cartei pentru Drepturile Fundamentale (adoptată în 2007),
dar şi asigurarea condiţiilor juridice pentru aderarea UE la Convenţia Europeana pentru Drepturile
Omului. Toate aceste aspecte vor avansa reformele democratice şi în vecinătatea europeană imediată, în
special în ţările cu aspiraţii europene, inclusiv Rep. Moldova. Iar întrunirea criteriilor de la Copenhaga
va fi crucială pentru extinderea ulterioară a UE15.
In acest sens, conf. univ. dr. Dan Gheorghe Dungaciu profesor la Universitatea din
Bucureşti a explicat că „ Republica Moldova reprezintă un caz special, aproape unic, ea nefiind membră
NATO (...) Drumul României a avut o staţie esenţială numită NATO (...) Republica Moldova e un caz
aproape unic, special, pentru că în Constituţie e stipulată neutralitatea ţării (e doar constituţionala, în
realitate nu există de fapt, în Transnistria exista trupe ruse). Neutralitatea blochează teoretic intrarea în
NATO şi o scoate din seria integrării fireşti".
[ Primele semne legate de integrarea în NATO au apărut la sfârţitul anului 2009 prin
declaraţia explicită a secretarului de stat american Hillary Clinton "aşteptăm Republica Moldova ţn
spaţiul euroatlantic".] "Ceea ce inseamnă nu numai intrarea în UE ci şi în NATO. Chişinăul trebuie să
se deschidă pentru o dezbatere reală legată de integrarea în NATO"16.
Nicu Popescu [cercetător la Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), biroul
din Londra, responsabil de relaţiile UE cu vecinii din Est – Rusia, Moldova, Ucraina si Caucazul de
Sud] a precizat că “adevărata bătălie pentru viitorul european al Republicii Moldova nu se face pe
nişte dosare simbolice precum apartenenţa sau neapartenenţa la Balcanii de Vest sau la vecinătatea
estică. Adevărata bătălie pentru viitorul european al ţării se face în interiorul Moldovei, prin reformele
democratice, politice şi economice pe care Moldova le va implementa şi capacitatea Republicii
Moldova de a beneficia de acest context nou şi ceva mai pozitiv pe care îl observăm astăzi la
Bruxelles”.
Primii paşi au fost deja realizaţi în această privinţă prin demararea la data de 12.01.2010
a negocierilor oficiale pe marginea semnării unui Acord de Asociere. Printre condiţiile acestui acord,
cererea privind reglementarea conflictului transnistrean sau cel puţin înregistrarea unui progres
semnificativ în acest domeniu apare ca o măsură necesară.

15
http://cenusadi.wordpress.com/2009/10/06/tratatul-de-la-lisabona-si-efectele-lui-asupra-r-moldova/.

16
http://www.ziare.com/articole/aderare+moldova+nato.

12
Cu toate acestea, deocamdată nu s-a reuşit reluarea negocierilor pe marginea
reglementării transnistrene, negocieri, întrerupte de Chisinau în primavara lui 2006. Una dintre cauze
care a determinat intreruperea procesului de negocieri l-a constituit prelungita criză politica de la
Chişinău17.

Capitolul 5. Privire critică asupra Tratatului de la Lisabona

Conform articolului 1 din Convenţia cu privire la Drepturile şi Îndatoririle unui Stat din
anul 1933, desfăşurată la Montevideo, statul, ca persoană în cadrul legislaţiei internaţionale, trebuie să
posede următoarele atribute:
a) o populaţie permanentă;
b) un teritoriu definit;
c) un guvern;
d) capacitatea de a întreţine relaţii cu alte state.
Pînă pe 1 Dec. 2009 UE se califica doar la a), b) şi c). Acum, sub Tratatul de la Lisabona,
UE capătă „personalitate juridică” care îi dă dreptul să semneze acorduri şi tratate cu alte state. Are un
Ministru de Externe, Corp Diplomatic, peste 160 de ambasade.
Responsabilitatea care derivă din acest fapt este una deosebit de mare, noua conducere a
UE angajându-şi răspunderi neasumate până acum, acţiuni sau inacţiuni cu potenţial impact asupra
securităţii internaţionale pe termen mediu şi lung.
În evoluţia spre federalism şi supranaţionalitate a Uniunii Europene, Orientul Apropiat,
Balcanii de Vest, relaţia cu Rusia (incluzând chestiunile vecinătăţii estice, a Caucazului de Sud şi a Asiei
Centrale) sunt teste mai puternice decât tipul de relaţie pe care o vor avea actuala conducere a UE cu
SUA sau puterile emergente, China, India şi Brazilia.
Reliefarea complexelor problemelor pe care le are de rezolvat/mediat Uniunea Europeană
cu privire la:
 Orientul Apropiat sau problema nucleară iraniană,
 Relaţia cu Rusia
 Kosovo, integrarea ţărilor din Balcanii de Vest în Uniune
 Chestiunea cipriotă
 Candidatura Turciei
ridică întrebări referitoare la:

17
http://www.financiarul.ro/2010/01/14/republica-moldova-asteapta-de-la-ue-anularea-vizelor/.
13
 cine va avea cuvântul hotărâtor în definirea politicii din Orientul Apropiat, acum când
administraţia americană nu dă semne să preseze suficient pentru oprirea politicii de colonizare în
Cisiordania şi să încurajeze moderaţii din Fatah şi Hamas, triumviratul Franţa, Germania şi Marea
Britanie sau van Rompuy, Ashton şi Barroso.
 va putea actuala conducere a UE să fie la fel de eficientă în relaţia cu Rusia unde UE a
fost singurul actor capabil de mediere şi acceptat să trimită o misiune de monitorizare după războiul de
cinci zile dintre Georgia şi Federaţia Rusă din 2008?
 se va putea gestiona preventiv şi eficient problemele Balcanilor, Cipru şi Turcia?
Cel mai probabil, tot ţările membre o vor face pe termen scurt.
Este un progres democratic că preşedintele Consiliului European şi şefa diplomaţiei
europene au fost aleşi nu numai de şefii de state din ţări mari, ci şi de marile familii politice europene
din Parlamentul Uniunii Europene.
Vor putea oare, în viitor, preşedintele Uniunii Europene sau membrii Legislativului
european să fie aleşi direct, la nivel european, de toţi cetăţenii Uniunii, ceea ce îi va face mai autonomi
faţă de guvernele naţionale şi mai direct legaţi şi responsabili faţă de cetăţeni 18?

Concluzii

Naţiunea europeană a sec. al XIX-lea se baza pe limbă şi cultură comune şi, dată fiind
tehnologia timpului, a oferit cadrul optim pentru securitate, creştere economică şi influenţarea
evenimentelor internaţionale. În lumea ce a urmat Răzuboiului rece, tradiţionalelor state-naţiune
europene – statele ce au format concertul Europei până la primul război mondial – le-au lipsit resursele
pentru a juca un rol global. Succesul efortului lor de a se consolida într-o Uniune Europeană le va
determina influenţa viitoare. Unită, Europa, va continua ca o Mare Putere; împărţită în state naţionale,
ea va aluneca într-o poziţie secundară19.
Afirmaţia este făcută de Kissinger încă din anul 1994 iar acum este mai actuală ca
oricând. Tot Kissinger ne oferă şi liantul instituţional dintre Uniunea Europeană şi SUA şi anume
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord20.

18
http://www.revista22.ro/politica-extern259-a-ue-post-lisabona-7389.html Politica externă a UE post-Lisabona
Filon Morar .
19
Kissinger Henri. Diplomaţia, Ed. All, 2008, pag 702.
20
Kissinger Henri. Diplomaţia, Ed. All, 2008, pag 713.
14
Un echilibru al puterilor începe să se cristalizeze în momentul de faţă în lume. Depinde
de cât de eficient şi cu ce mijloace vor putea actorii acestor puteri să apere valorile democraţiei pentru
întreaga societate contemporană şi viitoare.

15
Bibliografie

Lucrări editate:

1. Kissinger Henri. Diplomaţia, Ed. All, 2008,

Surse electronice:

1. http://www.revista22.ro/politica-extern259-a-ue-post-lisabona-7389.html Politica externă a


UE post-Lisabona
2. http://www.financiarul.ro/2010/01/14/republica-moldova-asteapta-de-la-ue-anularea-vizelor/.
3.http://cenusadi.wordpress.com/2009/10/06/tratatul-de-la-lisabona-si-efectele-lui-asupra-r-
moldova/.
4. http://www.ziare.com/articole/aderare+moldova+nato.
5.http://politicom.moldova.org/news/dan-dungaciu-proiectul-2014-pentru-r-moldova-204598-
rom.html
6. http://www.azi.md/ro/comment/7082.
7. http://romanian.ruvr.ru/2009/12/01/2473266.html Tratatul de la Lisabona deschide calea pentru
acordul de parteneriat Rusia-UE
8. http://euobserver.com/9/29322
9. http://en.rian.ru/world/20091104/156705244.html
10. http://www.americanchronicle.com/articles/view/126584 The Lisbon Treaty! Will It Effect
World Peace? Tim Williams November 01, 2009
11.http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6407829-aduce-nou-tratatul-lisabona-avea-
presedinte-care-raspunda-telefon-lui-obama.htm
12. http://europa.eu/lisbon_treaty/index_ro.htm
13.http://www.europalibera.org/content/blog/1870613.html Blog / Traian Ungureanu
14. www.telegraph.co.uk/.../Worried-about-President-Blair-of-the-EU-It-may-be-about-to-get-
even-worse.html

16