Sunteți pe pagina 1din 75

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Capitolul I Evolutia principiului democratiei reprezentative prin prisma Tratatelor pana la Momentul Lisabona I.1 Istoria Uniunii Europene O extindere continua a democratiei I.1.1 Ideea Unitatii Europene Desi notiunea de 'unitatea europeana' este folosita in prezent aproape obsesiv in diverse medii precum cel universitar, politic romanesc si european, mass media, ideea de unitate europeana nu este o creatie a noii gandiri europene, ci este puternic inradacinata in istoria batranului continent. Initial, ea a fost abordata din perspectiva gasirii unei solutii pentru evitarea conflictelor dintre state si, implicit, pentru asigurarea unei vieti mai bune pentru populatia continentului. De la Platon primul ganditor care a sustinut ideea de pace prin organizarea de confederatii, la Pax Romana - aspiratia Romei care viza unificarea intregii Europe, insa sub dominatia romana, la Marea Schisma din 1054 ce accentueaza rivalitatile politice la Revolutia Franceza si indeosebi la perioada tumultoasa ce i-a urmat si pana la Imperiul lui Napoleon, se observa necesitatea instaurarii unei paci durabile si a unei economii prospere fie prin elaborarea de proiecte ce aveau in vedere uniunea statelor europene, fie prin remodelarea Europei sub umbrela unui Consiliu comun. Conceptul de integrare europeana cunoaste, de altfel, multiple nuantari in diversele lucrari cu caracter politic, istoric, religios in functie de vremea conceperii lor insa, esenta ramane neschimbata. Astfel, stau marturie: proiectul de uniune a statelor europene elaborat in 1464 de George Podebrady, regele Boemiei, in scopul de a opri pericolul otoman; lucrarea poetului italian Dante Aligherii - De monarchia1- in care preconiza
1

A se vedea Dusan Sidjanski, Viitorul Federalist al Europei Comunitatea Europeana de la origini la Tratatul de la Lisabona, p. 21.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

federalizarea Europei printr-o pace universala prin subordonarea monarhilor europeni unei autoritati unice si legitime; Emeric Cruce publica in 1623 Nouveau Cynee, lucrare in care scrie despre organizarea pacii internationale prin arbitraj si despre constituirea unei adunari permanente in acest sens ce ar facilita mentinerea pacii si dezvoltarea schimburilor economice; J.J.Rousseau credea in republica europeana numai prin prisma emanciparii popoarelor si prin renuntarea de catre monarhi a naturii lor lacome si belicoase. Emmerich Vattel, considerat un pionier al dreptului international, scria ca Europa este alcatuita dintr-un sistem politic constituit din numeroase relatii si interese care impreuna, fac din statele continentului un fel de republica ale carei membre, cu toate ca sunt independente, sunt unite prin legatura comuna a interesului de a mentine ordinea si libertatea. Revolutionarul italian Mazzini intrezarea o federatie europeana printr-o prabusire a tronurilor, fapt ce ar fi condus la nasterea tinerei Europe. Acest curent de opinie este promovat si de personalitati romane precum Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Dumitru Bratianu, C.A.Rosseti si altii. In cadrul Congresului pacifist de la Paris din 1849, Victor Hugo spunea ca: Va veni ziua cand armele vor cadea din maini si bombele tunurilor vor fi inlocuite cu cuvantul si cu dreptul de vot universal al popoarelor ... va veni o zi cand tunurile nu se vor mai vedea decat prin muzee si lumea se va mira ca au fost vreodata cu putinta ... Si va veni ziua cand vom vedea doua grupari uriase: Statele Unite ale Europei si Statele Unite ale Americii dandu-si mana peste ocean...2. Alt proiect pentru pacea eterna este cel al lui Kant din 1875, lucrare ce are meritul de a schita o teorie autentica, pacifista si internationalista. Kant leaga pentru prima oara democratia si internationalismul prin incercarea de a studia cauzele razboiului, prin aducerea in prim-plan a conformitatii constitutionale a statelor membre.3 Desi statele europene s-au aratat sceptice la inceput, imediat dupa primul razboi mondial, problema organizarii Europei in calitate de continent incepe sa fie perceputa. Spre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, in Europa ocupata, numeroase miscari de rezistenta s-au pronuntat in privinta unei viitoare unitati europene si anume: in Franta,
2 3

A se vedea Roxana Muntean, Drept European, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1996, p. 10-20. In acest sens, a se vedea Dusan Sidjanski, op. cit., p. 22-23.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

miscarea Lupta, in Italia Partidul de actiune. Proiectul de declaratie a rezistentelor europene elaborat la Geneva anului 1944, constata faptul ca: In intervalul unei singure generatii, Europa a fost epicentrul a doua conflicte mondiale care, intai de toate, au avut ca origine existenta a treizeci de state suverane pe acest continent. Este important sa remediem aceasta anarhie prin crearea unei Uniuni federale intre popoarele europene.

I.1.2 Cooperarea europeana postbelica Ideea de uniune a statelor europene a fost accentuata in anul 1946 la 19 septembrie, cand Winston Churchill, in discursul celebru tinut in Aula Universitatii din Zurich, vorbea despre tragedia Europei. In cuvantarea sa, Churchill arata stadiul degradant in care a fost adusa Europa in urma razboaielor si propune o solutie care, in viziunea sa, ar face Europa la fel de libera si fericita cum e Elvetia. Acest remediu suveran consta in a recrea Familia Europeana, a cladi un fel de Statele Unite ale Europei. Pentru ca acest proces al crearii unei Europe unite sa nu dea gres, Churchill prevedea un parteneriat intre Franta si Germania deoarece nu poate exista o reinviere a Europei fara marea spiritualitate a Frantei si Germaniei [...] Telul nostru constant trebuie s fie fortificarea fortei Natiunilor Unite. Sub si n cadrul acestui concept trebuie sa recream familia europeana ntr-o structura regionala numita probabil Statele Unite ale Europei si primul pas practic ar fi formarea unui Consiliu al Europei. Daca la nceput nu toate statele vor fi dispuse sau capabile sa se alature unei uniuni, trebuie s le adunam pe cele care vor si care pot sa participe. Salvarea tuturor oamenilor de rand din toate tarile si de toate rasele de razboi si de subjugare trebuie sa aiba o fundatie puternica, si trebuie creata de hotararea tuturor barbatilor si femeilor de a muri mai degraba decat sa traiasca sub tiranie. In toate aceste chestiuni urgente, Franta si Germania trebuie sa preia conducerea mpreuna. Marea Britanie, Commonwealth-ul Britanic, puternica America si sper Rusia sovietica pentru ca atunci, cu adevarat, totul va fi bine trebuie sa fie prietenii si sustinatorii noii
3

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Europe si trebuie sa se lupte pentru dreptul ei de a trai. Asa ca va spun voua: Lasati Europa sa se ridice! Pregatirea Congresului European de la Haga din 7-11 mai 19484 reprezinta primul pas important in cadrul adevaratei campanii dusa de elita intelectuala europeana. Congresul prezidat de Churchill numara aproximativ 800 de delegati din 19 tari europene, oameni politici, de cultura, observatori din Statele Unite ale Americii, din Commonwealth si 250 de jurnalisti. Participantii pun in discutie crearea unei Adunari Europene Deliberative si a unui Consiliu Special European care sa aiba in atributii pregatirea integrarii economice a tarilor europene. De asemenea, se cere si adoptarea Cartei Drepturilor Omului si a unei Curti de Justitie care sa asigure aplicarea Cartii. In acelasi an, este creata pentru coordonarea Planului 5 Marshall , mai exact pentru gestionarea fondurilor pentru reconstructie acordate de catre SUA statelor europene - Organizatia Europeana de Cooperare Economica (OECE), actuala Organizatie Europeana de Cooperare si Dezvoltare (OECD). Statele semnatare ale acestei conventii sunt: Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Grecia, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Regatul Unit, Suedia, Elvetia si Turcia, precum si zonele occidentale de ocupatie din Germania si teritoriul Triestului. Tot in anul 1948 este semnat la Bruxelles Tratatul Uniunii Occidentale (mai este cunoscut si sub denumirea de Tratatul de la Bruxelles) de catre Belgia, Franta, Luxemburg, Olanda si Marea Britanie, ulterior alaturandu-se si Germania, Italia, Portugalia, Spania si Grecia. La baza Uniunii Europei Occidentale (UEO) s-a aflat Tratatul de colaborare economica, sociala, culturala si de legitima aparare dintre statele semnatare. Obiectivele principale ale UEO vizau reciprocitatea acordarii de asistenta contra oricaror politici de agresiune. Acest plan de aparare comuna era schitat in principal de integrarea apararilor aeriene si organizarea comandamentelor interaliate, atributiile organizatiei avand asadar o pondere mai mare in domeniul militar decat in cel economic. Dupa anul 1949, aceste atributii au fost preluate de N.A.T.O. (North Atlantic
4 5

Congresul de la Haga a condus la crearea Consiliului European. George Marshall, secretar de stat al Statelor Unite ale Americii, anunta intr-un discurs tinut la Harvard la 5 ianuarie 1947, ca va face tot ceea ce poate pentru a sprijini revenirea la o economie sanatoasa in lume printr-un ajutor economic in favoarea Europei Occidentale .

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Treaty Organization) iar dupa Tratatul de la Maastricht devine Bratul inarmat al Uniunii Europene. Relansarea UEO a fost posibila prin Declaratia de la Roma in 1984 care, printre altele, viza construirea unei identitati de securitate europeana urmand ca dupa 1989 sa-si asume un rol operational in gestionarea crizelor numai in spatiul european. I.1.3 Consiliul Europei Consiliul Europei a luat fiinta in 1949 la 5 mai cand statutul Consiliului este semnat la Londra de catre 10 state europene la propunerea Frantei: tarile Benelux, Marea Britanie, Franta, Danemarca, Irlanda, Italia, Norvegia si Suedia. In prezent, organizatia, avand sediul in Palais de l'Europe la Strasbourg, numara aproape toate statele europene, fiind compusa din 47 de state membre reprezentand peste 800 de milioane de locuitori la care se adauga o serie de state cu statut de observator: Canada, Vatican, Japonia, SUA, Mexic si Israel. Scopul infiintarii Consiliului a fost acela de a crea o uniune cat mai stransa intre membrii sai iar, pentru ca un stat sa devina membru trebuie, in principal, sa recunoasca principiul suprematiei dreptului si sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Consiliul Europei nu este o institutie a Uniunii Europene, conceptia ce sta ca o piatra de temelie la baza acestei organizatii fiind definita de cooperarea interguvernamentala ce nu implica transferuri de competente si de suveranitate din partea statelor. De la ideea interguvernamentala s-a facut o singura exceptie in materia drepturilor omului in baza Conventiei Europene a Drepturilor Omului, incheiata in 1950 s-a creat un sistem de protectie solid cu caracter supranational intrucat statele si-au dat angajamentul de a respecta deciziile Curtii Europene a Drepturilor Omului si de a fi supuse rigorilor acesteia. Consiliul se infatiseaza ca un for dedicat discutiilor si redactarilor de conventii, vocatia sa suprema fiind aceea de a promova cu succes democratia in Europa. Consiliul Europei se pronunta asupra tuturor marilor probleme ale societatii europene cu exceptia celor de aparare si anume: apara drepturile omului si a statului de drept in tarile membre, incurajeaza diversitatea culturala a Europei si combaterea problemelor sociale date in principal de intoleranta, prejudecati rasiale si discriminarea minoritatilor,
5

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

sustine dezvoltarea unei identitati europene, se ocupa de consolidarea stabilitatii democratice, supravegheaza respectarea legii in toate tarile europene. Institutiile principale ale Consiliului Europei sunt: Comitetul Ministrilor, Adunarea Parlamentara, Camera Regiunilor, Biroul Comisarului Drepturilor Omului, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Comisia de la Venetia pentru democratie in drept, Secretariatul General. Consiliul Europei are doua dimensiuni, una federalista reprezentata de Adunarea Parlamentara organ deliberativ cu rol consultativ, care este alcatuita din membri ai parlamentelor nationale si cealalta, interguvernamentala reprezentata de Comitetul Ministrilor organ de decizie, alcatuit din ministrii de externe ai tarilor membre. Comitetul Ministrilor ia decizii cu majoritate de doua treimi, dar adopta cu unanimitate cele mai importante acte. Desi a reprezentat o interventie decisiva si a avut o contributie valoroasa la consolidarea spiritului democratic, in special pentru statele abia iesite din totalitarism, precum si la inraurirea sentimentului comun european, aceasta organizatie nu constituit baza integrarii europene, nu a reprezentat acel pas important care sa tinda spre 'Statele Unite ale Europei'. In cadrul acestui Consiliu s-au adoptat numeroase conventii internationale, printre care: Conventia pentru prevenirea torturii din 1987, conventii privind recunoasterea calificarilor profesionale, serviciile de sanatate, dreptul la pensie etc. Aceasta colaborare bazata pe modelul interguvernamental s-a dovedit a fi insuficienta pentru nevoile europenilor, semnificativa fiind in acest sens observatia lui Jean Monnet: Cooperarea internationala favorizeaza discutiile, dar nu si adoptarea deciziilor. I.1.4 Constituirea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (C.E.C.O.) In anul 1950, la 9 mai6, Robert Schuman, ministrul de externe al Frantei la acea vreme, prezenta 'Planul Schuman de integrare europeana', proiect pregatit pana la acea data de economistul francez Jean Monnet. Aceasta declaratie avea la baza ingenioasa propunere de a reuni sub un control unic si sub o autoritate comuna, puternica si independenta, ale carei
6

Ziua de 9 mai este comemorata in cadrul Uniunii Europene ca Ziua Europei sau Ziua Schuman.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

decizii sa lege statele membre, industria siderurgica si carbonifera din Franta si Germania. Proiectul lui Jean Monnet era motivat de crearea unui progres economic si a unei legaturi solidare intre muncitorii germani si francezi, scopul mai indepartat fiind ca reteaua de legaturi astefl inchegate sa duca la o veritabila uniune politica, aceasta idee reflectand conceptia functionalista a lui Jean Monnet vazuta ca metoda pentru constructia europeana. Ideea lui consta in faptul ca Europa se poate cladi treptat, antrenand statele intr-un proces amplu pe diferite domenii, dintre care legaturile economice ar fi de natura sa duca la crearea unei solidaritati viabile, concrete. In spiritul conceptiei functionaliste7, Monnet urmarea o uniune economica si in final integrarea politica, pentru el, crearea unei comunitati cu profil economic reprezenta numai un mijloc de a trece de bariera ridicata de inertia statelor. Asadar, acestei organizatii economice i se imprima un caracter supranational; sunt instituite Inalta Autoritate Independenta8 cu prerogative decizionale ale carei acte sunt imperative pentru statele membre si intreprinderi si, o Curte de Justitie ale carei hotarari au putere de lucru judecat. 'Planul Schuman' viza instaurarea pacii in Europa prin construirea unei Europe unite si puternice care sa duca treptat la ridicarea nivelului de trai prin unirea pietelor nationale si prin unirea bazinelor carbonifere cu industriile siderurgice, fapt de natura sa duca la scaderea preturilor. Schuman considera ca relatiile dintre Franta si Germania sunt un prim pas important in procesul de solidarizare a statelor Europei si ca solidaritatea productiilor de carbune si otel va face imposibila izbucnirea unui nou razboi intre cele doua state. Aceasta solidaritate a fost propusa si altor state din Europa. Planul lui Schuman a fost primit cu mult interes de catre cancelarul german Konrad Adenauer. Astfel, la 18 aprilie 1951, este semnat la Paris Tratatul de instituire a Comunitatii Economice a Carbunelui si Otelului de catre Franta, Germania, Italia, Belgia, Luxemburg si Olanda,9 intrand in vigoare la 25 iulie 1952. Datorita caracterului sau experimental,
7

Ceel care a pus bazele doctrinei functionaliste a fost romanul David Mitrany (1888-1975), profesor de economie politica la London School of Economics, precum si la Princeton, Harvard si Yale. 8 Primul Presedinte al Inaltei Autoritati a fost Jean Monnet, acesta si-a tinut prima reuniune la Luxemburg la 10 august 1952. 9 Belgia,Olanda si Luxemburg, s-au constituit din 29 octombrie 1947 intr-o uniune vamala numita Benelux .

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

tratatul este incheiat temporar, iesind din vigoare la 23 iulie 200210 cand, sectorul carbunelui si otelului intra sub rigorile Tratatului CE. Obiectivele Tratatului erau acelea de a crea o 'piata comuna' pentru produsele din cele doua mari industrii, de a preveni supraexploatarea materiilor prime, de a creste nivelul de trai al cetatenilor care lucrau in ramurile economice mentionate prin ocuparea fortei de munca. Art. 4 al TCECO interzice perceperea taxelor vamale si taxele cu efect echivalent la import si export precum si restrictiile cantitative in circulatia produselor, masurile discriminatorii intre producatori, intre cumparatori si consumatori precum si masurile care intervin in libera alegere a furnizorului de catre cumparator. Au mai fost interzise prin acelasi articol ajutoarele acordate de stat si taxele speciale impuse de state si practicile care tindeau catre impartirea si exploatarea pietei. Institutiile principale ale organizatiei aveau sa devina Inalta Autoritate, independenta de state, formata din 9 membri numiti de comun acord de statele membre (8 persoane sunt numite de state iar cea de-a 9-a desemnata de primii membri cu scopul de a se accentua caracterul supranational), deciziile emise au efect direct pe teritoriul statelor si sunt obligatorii. Consiliul Special de Ministrii reprezenta o institutie de orientare interguvernamentala al carei rol a fost acela de a reprezenta statele membre cu scopul de a le armoniza actiunile cu cele ale Comunitatii si, in anumite cazuri, aproba masurile adoptate de Inalta Autoritate printr-un aviz conform. Adunarea Parlamentara era alcatuita din parlamentari propusi de organele legislative ale statelor membre si avea puterea de a exercita controlul democratic asupra Inaltei Autoritati. Curtea de Justitie urmarea respectarea prevederilor Tratatului prin solutionarea litigiilor dintre Inalta Autoritate, state si intreprinderi. A fost creat si un Comitet Consultativ care functiona pe langa Inalta Autoritate. Membrii acestuia erau alesi de statele membre iar in anumite cazuri determinate, Inalta Autoritate trebuia sa ceara avizul Comitetului Consultativ. Pe fondul declansarii razboiului din Coreea din 25 iunie 1950, europenilor li se cerea sa infiinteze o armata comuna, astfel ca la 27 mai 1952 este semnat la Paris Tratatul de instituire a Comunitatii Europene de Aparare prin care statele se obliga sa transfere esentialul politicii de aparare noii organizatii. Ulterior s-a avut in vedere si crearea unei
10

Aceasta data pentru iesirea din vigoare a TCECO a fost stabilita prin Tratatul de la Amsterdam.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Comunitati Politice Europene care sa configureze o politica externa comuna. Cele doua proiecte esueaza insa in ipoteza data de modificarea legislativului francez, detensionarea situatiei internationale si eficacitatea propagandei sovietice. I.1.5 Constituirea Comunitatii Economice Europene (CEE) si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Euratom sau CEEA) Acelasi Jean Monnet este cel caruia ii apartine initiativa constituirii unei uniuni economice europene prin crearea unui 'grup de presiune' denumit 'Comitetul de actiune pentru Statele Unite ale Europei'. Eforturile sale au rezultatul scontat. In 1955, la 1-3 iunie, are loc la Messina, in Italia, reuniunea ministrilor afacerilor externe ale tarilor europene membre CECO avand ca scop alcatuirea unui plan privind proiectarea 'Pietei comune' deschise economiei si energiei nucleare. Se urmarea crearea unui comitet de experti, care mai tarziu, in 1956, confirmau in 'Raportul Spaak' 11 (dupa ministrul belgian al afacerilor externe, Paul-Henry Spaak, care la 6 mai prezenta un raport privind proiecte de tratate de infiintare de Comunitati care sa duca la crearea CEE si Euratom) necesitatea instituirii unei piete comune europene si a unei comunitati pentru utilizarea pasnica a enrgiei atomice. Spiritul 'Europei negustorilor' va domina o lunga perioada de timp datorita esecului CEA care, demonstrase inca o data ca integrarea politica a statelor europene este imposibila fara integrarea economica. Ca urmare, statele membre CECO semneaza la 25 martie 1957, la Roma, Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene (CEE) si Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (CEEA). Cele doua tratate, denumite generic 'Tratatele de la Roma', intra in vigoare la 1 ianuarie 1958, functionand simultan, pana la iesirea din vigoare, trei comunitati europene cu personalitate juridica distincta. Tratatul CEE era semnat pe perioada nedeterminata si stabilea ca obiective constituirea unei piete unice europene prin apropierea politicilor economice ale statelor membre (politici comune in domeniul
11

Dupa ministrul belgian al afacerilor externe, Paul-Henry Spaak, care la 6 mai prezenta un raport privind proiecte de tratate de infiintare de Comunitati care sa duca la crearea CEE si Euratom.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

agriculturii, transporturilor, armonizarea legislatiilor nationale, crearea Fondului Social European si a Bancii Europene de Investitii) si realizarea unei uniuni vamale prin eliminarea taxelor vamale, garantarea celor 4 libertati de circulatie (a persoanelor inclusiv libertatea de stabilire in oricare dintre statele membre, a marfurilor, a serviciilor si a capitalurilor). Astfel, se arata in art.2 al tratatului: Comunitatea are ca misiune, prin instituirea unei piete comune si prin apropierea treptata a politicilor economice ale statelor membre, sa promoveze in intreaga Comunitate o dezvoltare armonioasa a activitatilor economice, o crestere durabila si echilibrata, o stabilitate crescanda, o crestere accelerata a nivelului de trai si relatii mai stranse intre statele pe care le reuneste. Componenta economica este vadit accentuata in intreg cuprinsul tratatului iar scopul politic al acestuia reiese inca din preambul unde, Comunitatea Economica trebuie sa puna bazele unei uniuni din ce in ce mai stranse intre poparele Europei. In acest sens, indeplinirea sarcinilor incredintate Comunitatii este asigurata de o Adunare, un Consiliu, o Comisie, o Curte de Justitie, articolul 4 mentioneaza ca: Fiecare institutie actioneaza in limitele atributiilor care ii sunt conferite de prezentul tratat. Tratatul de la Roma stabilea in 1957 ca principala procedura decizionala consultarea, drept procedura intr-o singura lectura prin care Parlamentul European putea doar sa isi exprime punctul de vedere asupra unui text legislativ initiat de Comisie, fara a putea face amendamente si fara a avea dreptul de veto12. Important de precizat este faptul ca suveranitatea statelor membre nu este atinsa prin aceste prevederi, tratatul precizand la art.6 alin (2): Institutiile Comunitatii vegheaza ca stabilitatea financiara interna si externa a statelor membre sa nu fie compromisa. De asemenea, un aspect de retinut il constituie prevederea expresa a nediscriminarii, se interzice orice discriminare exercitata pe motiv de cetatenie sau nationalitate. Consiliul, la propunerea Comisiei si dupa consultarea Adunarii, poate adopta, cu majoritate calificata, orice reglementare in vederea interzicerii acestor discriminari. Tratatul Comunitatii Europene a Energiei Atomice reglementeaza existenta unei piete comune pentru materialele nucleare de baza, produsele si mijloacele de productie legate de energia nucleara si
12

Consiliul European fiind actorul decizional principal, lectura un text legislativ dupa primirea opiniei Parlamentului European, avand, evident, ultimul cuvant.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

controlul acesteia. De asemenea, se mai urmareste si cresterea nivelului de viata in statele membre si dezvoltarea schimburilor cu alte tari. Competentele prevazute in tratat privesc cu prioritate aplicarea civila a atomului (art. 2). Prin Tratatele de la Roma, statele fondatoare au facut primul pas important pentru unificarea institutionala, constatandu-se deja ineficienta existentei unor institutii paralele. I.1.6 Tratatul de la Bruxelles Tratatul de fuziune O serie de acte fundamentale au urmat Tratatelor de la Roma care au avut caracter reformator pentru structurile uniunii. Un astfel de act este Tratatul de la Bruxelles, semnat la 8 aprilie 1965 si intrat in vigoare la 1 ianuarie 1967, prin care se instituia o Comisie unica si un Consiliu unic. Scopul tratatului era acela de a unifica institutiile de structura a celor trei Comunitati Europene si reglementeaza fuzionarea executivelor celor 3 organizatii care functionau in paralel: CECO, CEE si CEEA, din acel moment ele aveau in comun Comisia Europeana, Consiliul Comunitatilor Europene, Curtea Europeana de Justitie si Adunarea Parlamentara. Ceea ce este de retinut este ca tratatele sunt separate din punct de vedere juridic, la fel si Comunitatile, asadar, atributiile institutiilor comunitare difera in functie de domeniul lor de aplicabilitate.

I.1.7 Evolutia Comunitatii pana la constituirea Actului Unic European In perioada cuprinsa intre 1958 si 1969 se succed o serie de evenimente cu impact asupra Comunitatii Europene. Desi, pe de-o parte, Comunitatea obtine succese economice semnificative, un aspect pozitiv in acest sens este dat de faptul ca uniunea vamala se stabileste mai devreme cu un an si jumatate decat era stabilit in Tratatul CEE, pe de alta parte, evolutia spre o integrare politica este stagnata de prezenta generalului Charles de Gaulle, presedintele Frantei, mai mult decat atat, cele doua mari crize din viata Comunitatii sunt legate in exclusivitate de personalitatea
1

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

acestuia. In anul 1963 Franta decide respingerea candidaturii la Comunitatile Europene a Marii Britanii fara a se consulta cu celelalte state membre iar in 1965 isi retrage reprezentantii din institutiile comunitare, aceasta situatie ramanand in istorie sub numele de 'criza scaunului gol'. Prin 'Compromisul de la Luxemburg' din 1966, provocat de Franta, se pune capat crizei. Acest act recunostea dreptul de veto celor sase state membre doar atunci cand anumite aspecte puse in discutie, erau de natura sa afecteze interesele lor majore. Astfel, dupa 7 luni de aplicare a politicii scaunului gol, Franta isi reia locul in Consiliu in schimbul pastrarii necesitatii votului in unanimitate cand deciziile care se iau reprezinta un interes major. Acest fapt arata ca Franta dorea atribuirea unui drept de veto contra prevederilor constitutive ale tratatelor avand consecinta directa a impunerii de facto a votului in unanimitate in dauna votului cu majoritate calificata. Ca atare, procesul decizional in cadrul Comunitatii este ingreunat prin formarea consensului, chiar impotriva reglementarilor tratatelor care prevad intrunirea majoritatii calificate. Evolutia Comunitatii Europene este deblocata prin demisia presedintelui francez. Astfel, in 1973 Comunitatea Europeana se extinde prin aderarea Marii Britanii, Irlandei, Norvegiei si Danemarcei13, din 1981 a Greciei iar din 1986 prin aderarea Spaniei si Portugaliei. In cadrul Conferintei de la Paris din 9-10 decembrie 1974 este constituit Consiliul European, cu rol consultativ, prin care se decidea intalnirea periodica a sefilor de stat sau de guvern ai statelor membre. Tot atunci are loc infiintarea Fondului European pentru Dezvoltare Regionala cu scopul de a recupera decalajul de dezvoltare produs intre regiunile Comunitatii. Cinci ani mai tarziu, in 1979, are loc prima sesiune a Parlamentului European ales prin vot direct. Cea mai importanta etapa n evolutia spre o piata interna reala, n care sa nu mai existe obstacole n calea liberei circulatii a persoanelor, este reprezentata de ncheierea celor doua acorduri Schengen: Acordul Schengen (semnat la 14 iunie 198514) si Conventia de Implementare
13

A se vedea Roxana Munteanu, op.cit., p.80: Fiecare noua largire insa, creeaza tensiuni in procesul de integrare datorita caracterului eterogen al intereselor statelor, de exemplu Marea Britanie. 14 La 14 iunie 1985 Comisia C.E. prezinta Consiliului European Cartea Alba privind finalizarea Pietei Interne al carui obiectiv urma sa fie realizat in 7 ani pe baza unui program si a unui calendar complex. Pentru implementarea acestui program, statele membre au hotarat amendarea tratatelor existente prin Actul Unic European.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata n vigoare la 26 martie 1995). In anul 1984, fostul cancelar german Helmut Kohl s-a intalnit cu presedintele de atunci al Frantei, Franois Mitterand, la trecerea frontierei Goldene Brenn din apropiere de Saarbrcken. Aici au luat decizia de a elimina controalele la frontiera dintre Germania si Franta. Nici unul din ei nu banuise atunci ce insemnatate vizionara va avea pe viitor acest gest pentru o Europa fara granite interne si fara controale la frontiera dintre state. Viziunea lor a condus intr-o prima faza la un acord intre Germania, Franta, Tarile de Jos, Belgia si Luxemburg, incheiat in 1985 pe nava "Astrid" pe raul Mosel, in dreptul micii localitati de frontiera Schengen din Luxemburg. A urmat semnarea Conventiei de Implementare a Acordului Schengen, in data de 19 iunie 1990. In momentul intrarii in vigoare, in anul 1995, aceasta a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare si a creat o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare. De asemenea, au fost stabilite reguli comune in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala. Toate aceste masuri, impreuna cu Acordul Schengen, Conventia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile si declaratiile adoptate de catre Comitetul Executiv Schengen stabilit n 1990, precum si protocoalele si acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen. I.1.8 Actul Unic European Actul Unic European este semnat la Luxemburg si Haga in februarie 1986 si intra in vigoare la 1 iulie 1987. Masurile cuprinse in tratat au aparut ca necesare pe fondul stagnarii economice a Comunitatii Europene comparativ cu dezvoltarea economica din SUA si Japonia, ca atare, relanseaza constructia europeana atat economic cat si institutional. Astfel, Actul reformeaza simultan cele trei tratate constitutive si vizeaza perfectionarea pietei unice, a politicii de cercetare si dezvoltare, intarirea Sistemului Monetar European si mai ales, urmarea cresterea rolului Parlamentului in procesul legislativ prin introducerea procedurilor de

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

cooperare15 si aviz conform16. Actul Unic European prevede expres denumirea de 'Parlament European' si utilizeaza pentru prima data sintagma de 'Uniune Europeana' ca tel de atins. De asemenea, se recunoaste formal existenta Consiliului European, care va decide cu majoritate calificata in domeniile ce tin de piata interioara. Pe de alta parte, statele semnatare, dupa cum mentioneaza inca din preambul, decid "sa conlucreze pentru promovarea democratiei pe baza drepturilor fundamentale recunoscute in constitutiile si legislatiile statelor membre, Conventia privind apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si Carta Sociala Europeana, in special libertatea, egalitatea si justitia sociala".17

I.1.9 Tratatul de la Maastricht Tratatul de la Maastricht s-a constituit in urma a doua conferinte convocate la cererea Frantei si a Germaniei, una vizand uniunea economica si monetara, iar cealalta urmarea infaptuirea uniunii politice. Tratatul a carui semnificatie a fost acea de trecere la o treapta superioara in procesul complex al crearii unei uniuni din ce in ce mai stranse intre popoarele Europei18 a fost semnat la 7 februarie 1992 la Maastricht, initial de catre cele 12 state membre ale Comunitatilor Europene: Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia si Spania, la care aveau sa adere ulterior: Austria, Finlanda, Suedia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,
15

Prin procedura cooperarii, Actul Unic European acorda Parlamentului European o a doua lectura a unui text legislativ, refuzandu-i-se in continuare dreptul de veto respingerea de catre Parlamentul European a unui text legislativ in a doua lectura, putea fi depasita de Consiliul Uniunii Europene prin vot unanim, in conformitate cu logica art. 250 a Tratatului CE. 16 Tot prin Actul Unic European, prin procedura avizarii care consta int-o singura lectura, Parlamentul beneficiaza de drept de veto, putand accepta sau respinge o propunere, fara insa a o putea amenda. 17 A se vedea abordarea lui Dusan Sidjanski, op. cit.:Putin cate putin, notiunea de uniune in diversitate, principiu fundamental al federalismului, s-a impus! O astfel de recunoastere a bogatiei diversitatilor Europei a provocat o adevarata schimbare a curentului initial care, deturnat de la aspiratiile initiale, se reflecta in acelasi timp intr-un concept nou si intr-o metoda mai flexibila, inrudite cu filosofia si abordarea federalista incercarea de a obtine o gestionare in comun optima a diversitatii statelor si regiunilor din Comunitate. 18 A se vedea http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_21.pdf

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria si Romania) si a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993. Ansamblul de dispozitii ce defineste obiectivele Uniunii Europene, marcheaza o noua etapa in procesul de creare a unei uniuni din ce in ce mai stranse intre poparele Europei, in care deciziile sa fie luate cat mai aproape posibil de cetateni19. Acest prim articol accentueaza asadar natura dinamica a conceptului de uniune ce contrasteaza cu conceptul static al unitatii. De asemenea, se observa preocuparea guvernelor membre de a reduce distanta dintre cetateni si centrele de decizie, distanta care a crescut in special prin instaurarea unei puteri la nivel european. In incercarea de a apropia cetatenii de structurile decizionale, s-a urmarit crearea unor spatii de participare si, ca urmare, sa se puna in aplicare principiul subsidiaritatii si principiul democratiei participative.20 Conform prevederilor tratatului, intreaga constructie a Uniunii Europene se sustinea pe trei piloni si anume: primul pilon inglobeaza cele trei Comunitati: Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO), Comunitatea Europeana a Energiei Atomice ( CEEA) si Comunitatea Economica Europeana ( CEE) care avea sa fie denumita Comunitatea Europeana. S-a apeciat ca schimbarea denumirii indica un salt calitativ catre extinderea economica si in alte domenii precum educatie, cultura, sanatate etc. Pe langa acest pilon comunitar, s-au introdus alti doi piloni ce vizau politica externa si de securitate comuna (PESC) si cooperarea in justitie si afaceri interne (JAI). Explicatia acestei structuri a fost data de confruntarea a doua interese individualizate pe de-o parte de evenimentele pe plan international cum au fost spre exemplu, caderea comunismului, conflictele din fost Iugoslavie, evenimente de natura sa determine statele sa elaboreze o politica externa comuna iar pe de alta parte, se contura treptat pericolul iminent al raspandirii infractionalitatii si a imigratiei ilegale, fapt care necesita de asemenea un raspuns prompt din partea Uniunii. In ciuda
19

Se face referire la una din ideile de baza ale lui Jean Monnet: Noi nu coalizam statele, noi unim oamenii. 20 Dusan Sidjanski este de parere ca din aproape in aproape, Uniunea Europeana este construita pe baza a doua principii fundamentale ale federalismului, principiul autonomiei unitatilor membre si principiul participarii lor la luarea deciziilor comune... in faza sa actuala, Uniunea Europeana este expusa mai mult fortelor centrifuge ale puterilor nationale decat riscurilor unei prea mari concentrari a puterilor comunitare.De fapt, puterea comunitara emergenta nu sufera comparatie cu puterile Confederatiei Elvetiene sau ale Statelor Unite ale Americii. Totusi, este intelept ca edificiul european, inca embrionar si maleabil, sa fie orientat inca de la inceput conform principiilor federalismului., a se vedea p.241-242 op.cit.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

acestor solicitari, statele nu doreau renuntarea la suveranitate in aceste domenii in favoarea aplicarii metodelor comunitare, ca atare, s-au creat colaborari internationale clasice, lipsite de caracter supranational. Prin Tratatul de la Maastricht, competentele Comunitatii se extind. Astfel, Uniunea Europeana are putere de a intreprinde actiuni in sase noi domenii: educatie si pregatire profesionala, cultura, tineret, protectia consumatorilor, retelele transeuropene, politica industriala. Pe plan social, competentele comunitare iau forma 'Protocolului Social', anexat la Tratat, fiind semnat de toate statele membre, cu exceptia Marii Britanii. Acest Protocol se axeaza pe dezvoltarea resurselor umane pentru a promova cu precadere ocuparea fortei de munca cu toate consecintele ce decurg de aici: imbunatatirea dialogului social, protectia sociala, combaterea excluderii pe piata muncii etc. Principiul subsidiaritatii21 devine regula generala, conform dispozitiilor Tratatului. Asadar, Comunitatea va lua masuri numai in domenii ce nu tin de competenta exclusiva a acesteia si numai daca actiunile sale au o eficienta mai ridicata decat actiunile intreprinse la nivel local, regional sau national. Insa acest principiu general nu permite stabilirea limitelor precise intre competentele comunitare si competentele nationale. Conceptul de 'cetatenie europeana' este introdus pentru prima data in Tratatul de la Maastricht, aratandu-se la art. 8 ca este cetatean al Uniunii orice persoana care are cetatenia unui stat membru, cetatenia europeana completand cetatenia nationala si, in plus, adauga noi drepturi: dreptul de libera circulatie si de stabilire in Statele Membre, dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat tert de protectie consulara din partea autoritatilor diplomatice ale unui alt stat membru cand statul din care provine nu are reprezentanta diplomatica sau consulara in statul tert in cauza, dreptul de a alege si de a fi ales in Parlamentul European si in cadrul alegerilor locale in statul de rezidenta, dreptul de petitionare in Parlamentul European, dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu o reclamatie privind functionarea slaba a institutiilor comunitare.22
21

Incepand cu anii '80, acest principiu va domina dezbaterea europeana. Este mentionat pentru prima data oficial in avizul Comisiei privind Uniunea Europeana in 1975. Plasat in centrul sistemului comunitar propus de Parlamentul European in 1984, el isi va face ulterior o aparitie timida in partea pe care Actul Unic o consacra protectiei mediului. In urma includerii sale in Carta sociala din 1989, Tratatul de la Maastricht este cel care il consacra oficial ca principiu fundamental. 22 Dispozitiile mentionate vin in sprijinul altor masuri cum ar fi, protectia sanatatii publice, protectia consumatorilor, precum si participarea cetatenilor in cadrul programelor europene de formare

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Pe plan institutional, Tratatul de la Maastricht extinde rolul Parlamentului prin crearea procedurii de codecizie23 de natura sa fortifice legatura dintre Parlamentul European si Consiliul de Ministrii prin puterea de legiferare alaturi de Consiliu. Parlamentul este consultat la numirea presedintelui Comisiei si aproba numirea acestuia24. Pe de alta parte, se extinde votul cu majoritate calificata in cadrul Consiliului iar durata Comisiei Europene se extinde de la 4 ani la 5 ani. Curtea de Conturi este promovata de Tratatul de la Maastricht la rang de institutie comunitara, ea aflandu-se la acelasi nivel ca si Parlamentul European, Consiliul, Comisia si Curtea de Justitie, institutii care au fost insarcinate cu indeplinirea misiunilor incredintate Comunitatii conform prevederilor articolului 4.25 In plan economic, dispozitiile Tratatului prevad trecerea la o uniune economica si monetara in trei etape, culminand cu adoptarea unei monede unice. Este prevazuta clauza 'opting out' ,ca mecanism de integrare diferentiata, de care au beneficiat Danemarca si Marea Britanie pentru a li se permite sa decida liber adoptarea sau nu a monedei unice. Desi statele membre au consimtit crearea Uniunii Europene, al carei crez se fundamenteaza pe principiile libertatii, democratiei, respectului fata de drepturile omului si a libertatilor sale fundamentale, precum si pe statul de drept, principii care sunt comune tuturor statelor membre, s-a apreciat ca au procedat cu jumatati de masura deoarece prin Uniunea Europeana nu s-au inlocuit Comunitatile Europene existente. Un alt exemplu de indoiala si neincredere in functionarea acestei structuri il reprezinta si faptul ca Uniunea Europeana nu a fost inzestrata cu personalitate juridica. Insasi structura tehnica a Tratatului este complicata iar textul tratatului este insotit de 17 protocoale si 33 de declaratii ce stau marturie compromisurilor create intre diversele interese nationale.
profesionala, de schimb de studenti si profesori si in cadrul a numeroase programe de comunicare. 23 Prin introducerea procedurii codeciziei, o procedura in 3 lecturi care confera Parlamentului dreptul de veto asupra unui text legislativ, asezandu-l pe picior de egalitate cu Consiliul in procesul legislativ. Initial, in 1992, aceasta procedura a fost introdusa pentru 15 domenii de politici care puteau fi elaborate astfel, iar ulterior, aceste domenii au fost extinse treptat, la 32 prin Tratatul de la Amsterdam din 1997, la 37 de domenii prin Tratatul de la Nisa, respectiv la 90 de domenii in Tratatul Constitutional. 24 Incepand cu Tratatul de la Lisabona, avizarea este utilizata in cazul unor proceduri electorale uniforme pentru alegerile europene sau a regulamentelor cu privire la fondurile structurale si de coeziune, a se vedea art. 190.4 a Tratatutlui de instituire a Comunitatii Europene versiune consolidata din Jurnalul Oficial. 25 Aceasta inovatie merge in directia democratizarii sistemului comunitar, intrucat este destinata, conform lui Daniel Strasser, membru francez al Curtii de Conturi, sa asigure mai bine un tratament egal al fiecarui stat membru si o protectie sporita a contribuabilului european. - Dusan Sidjanski, op. cit.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Tratatul de la Maastricht are in vedere o viitoare extindere a Uniunii Europene prin aderarea altor state europene, fapt pentru care intrezareste o revizuire a Tratatului cu ocazia unei conferinte interguvernamentale pentru anul 1996. I.1.10 Tratatul de la Amsterdam Intocmai cum s-a stabilit in urma negocierilor ce au format Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la Amsterdam a luat nastere prin conferinta interguvernamentala inceputa la Torino in 29 martie 1996 si s-a concretizat print-un acord politic la nivel inalt pe 2 octombrie 199726. Tratatul de la Amsterdam a intrat in vigoare la 1 mai 1999. Tratatul de la Amsterdam, completa Tratatul de la Maastricht si avea ca obiective principale: plasarea ocuparii fortei de munca si drepturile cetatenilor in centrul atentiei Uniunii Europene, suprimarea ultimelor obstacole pentru libera circulatie a persoanelor si consolidarea securitatii, consolidarea Pozitiei Europei pe plan mondial, eficientizarea institutiilor Uniunii in vederea viitoarei extinderi. Tratatul prevdea comunitarizarea partiala a celui de-al treilea pilon, asadar, anumite domenii din cel de-al treilea pilon, precum vizele, azilul, imigratia, trec in sfera comunitara. Prin urmare, pilonul 3 primeste denumirea de 'cooperarea judiciara si politieneasca in materie penala'. Tratatul consacra un articol principiului nediscriminarii si consolideaza egalitatea intre femei si barbati la locul de munca atribuind Uniunii dreptul de a combate orice forma de discriminare, dispozitiile cu prvire la cooperarea politieneasca si judiciara aplicandu-se in special prevenirii si combaterii rasismului si xenofobiei. Prin acest Tratat, cetatenilor le sunt recunoscute dreptul de a se adresa institutiilor Uniunii Europene in una dintre cele 23 de limbi oficiale27 si de a primi un raspuns in aceeasi limba, dreptul de a accesa gratuit documentele Parlamentului, Consiliului si Comisiei si dreptul de a a avea acces fara niciun fel de dscriminare la o functie publica comunitara.
26 27

A se vedea http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_24.pdf In prezent, Uniunea Europeana are 23 de limbi oficiale: bulgara, ceha,daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germana, greaca, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, maghiara, malteza, olandeza, polona, portugheza, romana, slovaca, slovena, spaniola si suedeza.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Noul Tratat prevede ca in cazul in care un stat membru incalca frecvent principiile care stau la baza acestei Uniuni, prin clauza de suspendare prevazuta, statul respectiv este pasibil de a i se retrage dreptul de vot si are obligatia de a respecta in continuare prevederile tratatelor si cele care decurg din statutul de Stat Membru. O deosebita importanta o are respectarea drepturilor fundamentale care devine o conditie de aderare, gravitatea nerespectarii acestora poate atrage chiar suspendarea drepturilor statului in cauza. Dezvoltarea unitara a securitatii si justitiei intr-o Uniune libera era posibila prin elaborarea unei politici comune in special in privinta azilului si imigrarii de natura sa duca la suprimarea controalelor persoanelor la frontierele interioare si sa stabileasca norme comune in ce priveste controlul la frontierele exterioare. In acest sens, Tratatul traseaza in linii mari norme ce intereseaza procedurile prin care se acorda statutul de refugiat in interiorul Uniunii si protectia temporara a cetatenilor tertelor state care nu se pot intoarce in tara lor de origine. Conform prevederilor noului Tratat, Uniunea poate acorda ajutor umanitar si poate actiona in vederea mentinerii pacii prin 'misiunile Petersberg'. De asemenea, au fost create functia de Inalt Reprezentant pentru PESC care avea rolul de a ajuta Consiliul in probleme de politica externa si securitate comuna si Unitatea de planificare politica si de alerta rapida in cadrul Secretariatului Consiliului de Ministrii al carei rol viza monitorizarea si analizarea evolutiei politice si a evenimentelor internationale. Pe plan institutional, Parlamentului ii sunt conferite noi 28 prerogative prin extinderea si simplificarea procedurii de codecizie. Pentru statele care doreau sa progreseze mai repede pe calea integrarii, se introduce cooperarea consolidata.29 Aceste reforme se dovedesc insa, a fi insuficiente in special daca se are in vedere marirea numarului de state membre; functionarea cu
28

Procedura avizarii capata noi valente incepand cu Tratatul de la Amsterdam, aceasta aplicand-se in cazul deciziilor cu privire la sanctiunile pentru violarea grava si persistenta a drepturilor fundamentale de catre un stat. 29 S-a apreciat in doctrina faptul ca Marele esec al Tratatului de la Amsterdam a constat in incapacitatea sa de a realiza un progres semnificativ la nivel institutional, la inaltimea noilor cerinte legate de extinderea care a avut loc in 1995 si mai ales de extinderea avuta in vedere in special in directia statelor din Europa Centrala, a se vedea Dusan Sidjanski op. cit. p. 356.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

mecanismele prevazute pentru Comunitatea compusa din doar sase membri riscand sa conduca la un blocaj serios.

I.1.11 Tratatul de la Nisa Tratatul de la Nisa 30, semnat la 26 februarie 2001 si intrat in vigoare la 1 februarie 2003, continea dispozitii cu privire la modificarea structurii si atributiilor pentru majoritatea institutiilor Uniunii in vederea functionarii acesteia cu aproape 30 de membri. Aceasta reforma institutionala facea referire la componenta si modul de functionare al institutiilor europene, procedura de decizie din cadrul Consiliului de Ministri si consolidarea cooperarii intre institutii. Prin Tratatul de la Nisa, Parlamentul European cunoaste o serie de modificari. Cele mai importante vizeaza micsorarea numarului de deputati la 732 si se modifica repartitia locurilor pe state cu efecte de la inceputul legislaturii 2004-2009. Se observa in continuare cresterea puterii Parlamentului European prin extinderea procedurii codecizionale si asupra altor domenii precum lupta impotriva discriminarii, cele privind coeziunea economica si sociala, vize etc. De asemenea, se recunoaste Parlamentului dreptul de a sesiza Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene in cazuri mai extinse. Consiliul European cunoaste modificari prin extinderea votului cu majoritate calificata si modul de ponderare a voturilor. S-a apreciat ca mentinerea procedurii de vot prin unanimitate, in considerarea extinderii Uniunii, poate cauza stagnarea luarii deciziilor. In ceea ce priveste votul in majoritate calificata, acestuia ii sunt aplicabile noi dispozitii prin Tratatul de la Nisa, urmand sa fie aplicabile in domenii pentru care era necesara unanimitatea. Incepand din 2005, se stabilea ca o decizie este adoptata cu majoritate de voturi iar votul majoritatii statelor membre sa fie favorabil. In cadrul Comisiei Europene, creste puterea presedintelui iar din anul 2005 Comisia va fi alcatuita din comisari cate unul din fiecare stat membru. Tratatul contine dispozitii cu privire la constituirea unui sistem de
30

A se vedea http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_15.pdf

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

rotatie egalitara intre statele membre pentru situatia in care se va depasi numarul de 27 de membri, ale carui reguli vor fi stabilite de Consiliu in unanimitate. Tratatul de la Nisa dispune scurtarea termenelor de judecata pentru o mai buna administrare a justitiei iar Curtea de Justitie va avea cate un membru din fiecare stat al Uniunii Europene. De asemenea, au loc restructurari a Curtii Europene de Conturi, a Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor. De o importanta insemnata este proclamarea oficiala de catre presedintele Parlamentului, Consiliului si Comisiei a Cartei Drepturilor Fundamentale cu ocazia reunirii Consiliului European de la Nisa din decembrie 2000. La acea vreme, Carta este lipsita de forta obligatorie intrucat nu este inclusa in Tratat. Statutul Cartei este reglementat intr-o anexa a Tratatului de la Nisa 'Declaratia privind viitorul Europei'. Procedurile de ratificare ale tratatului s-au dovedit a fi 31 problematice . Irlanda a fost singurul stat care a procedat la o consultare a poporului conform Constitutiei acestuia. Seful guvernului la acea vreme, Berthie Ahern, a explicat rezultatul prin lipsa de claritate a constructiei europene pentru cetatean si tentatia, atunci cand un guvern sustine o ratificare ca in cazul de fata, unui vot protestatar, stimulat de motive care tin de politica externa. Aceasta lectie a refuzului32 avea sa se aplice sapte ani mai tarziu.

Capitolul II Momentul Lisabona


31

Nimeni nu a fost pacalit de neajunsurile Tratatului de la Nisa, rezultatul unor compromisuri adesea minime, care nu au entuziasmat pe nimeni, incepand cu semnatarii insisi, in acest sens a se vedea Dusan Sidjanski apud Le processus de decision dans l'Union europeene de Paolo Pozano, Ed. RAE, 20012002, p.16 32 Avantajele materiale si concrete aduse de o participare la Uniunea Europeana reprezinta doar o garantie relativa, atunci cand nu conduc la o mobilizare, a se vedea in acest sens, Dusan Sidjanski, op. cit., p.365366.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

II.1 Necesitatea unui Tratat de reforma Normele existente in tratatele anterioare Tratatului de la Lisabona au fost elaborate in vederea adaptarii si functionarii mecanismelor Uniunii la necesitatile statelor membre de la acea vreme. Cu toate ca textele tratatelor contineau dispozitii cu privire la o viitoare extindere geografica a Uniunii Europene, aceasta avea sa se confrunte cu mai mult decat atat. Schimbarile galopante ale secolului XXI au dus la constietizarea statelor membre de ineficienta structurilor Uniunii in fata provocarilor pe plan mondial date de criza economica mondiala si gestionarea acesteia, combaterea criminalitatii internationale, schimbarile climatice, nevoia de surse durabile de energie, evolutia demografica, globalizarea economiei. Pentru a solutiona aceste probleme si pentru ca nevoile cetatenilor europeni sa-si gaseasca rezolvare, Uniunea Europeana intrase intr-un proces indelungat de reformare ce a culminat cu semnarea Tratatului de la Lisabona. In cadrul Consiliului European de la Laeken din 15 decembrie 2001 se decide o procedura de revizuire a tratatelor, diferita de cea obisnuita, procedura prin care anterior s-a redactat Carta Drepturilor Fundamentale. Se naste o Conventie privind viitorul Europei pentru a se redacta proiectul de Constitutie, proiect ce este finalizat in iunie 2003 si serveste ca baza pentru negocierile din cadrul conferintei interguvernamentale care ii va stabili textul final. Proiectului de Constitutie ii sunt aduse inca din acest punct critici, in doctrina retinandu-se propunerile adresate membrilor prezidiului si membrilor Conventiei de catre Dusan Sidjanski care remarca lipsa de lizibilitate si transparenta cauzate de dificultatea lecturii textului33. La Roma, pe 29 octombrie 2004 este semnat Tratatul de Instituire a unei Constitutii pentru Europa. Marea ambitie de a inzestra Uniunea Europeana cu o Constitutie este naruita prin respingerea acesteia de catre Franta si Olanda prin referendumul din 2005. Reforma sistemului comunitar continua sa reprezinte o necesitate stringenta care determina reprezentantii celor 27 de state membre sa semneze la 13 decembrie 2007 Tratatul de la Lisabona care mentine esenta progreselor Constitutiei pentru ca Uniunea Europeana sa devina mai eficienta si mai
33

A se vedea pentru detalii, p.367, Dusan Sidjanski, op. cit.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

democratica. Constitutia a dat nastere unui "minitratat", dupa cum s-a exprimat presedintele Sarkozy, deblocand in acelasi timp procesul integrarii. II.2 Scopul declarat al Tratatului de la Lisabona - O Uniune Europeana mai democratica, eficienta si transparenta Perioada de timp ce a urmat esecului de a se institui o Constitutie Europeana s-a caracterizat prin numeroase eforturi de a se gasi solutii viabile pentru deblocarea Constitutiei sau cel putin de a se gasi o alternativa la acest Tratat. La data de 13 decembrie 2007, la Lisabona, statele membre ajung la un acord, materializat prin Tratatul de la Lisabona si va intra in vigoare numai odata cu ratificarea sa de catre toate statele membre. Scopul Tratatului se identifica usor inca din preambul unde, cele 27 de state semnatare declara ca doresc sa desavarseasca procesul initiat prin Tratatul de la Amsterdam si prin Tratatul de la Nisa, in vederea consolidarii eficacitatii si a legitimitatii democratice a Uniunii si a imbunatatirii coerentei actiunii sale, si convin sa modifice Tratatul privind Uniunea Europeana, Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice. La data de 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona intra in vigoare, cu aceasta data culminand lungul sir de negocieri pe tema aspectelor institutionale. Statele au recunoscut lipsa de eficienta a tratatelor anterioare dar si faptul ca acestea nu constituiau niste instrumente de care Uniunea Europeana sa poata uzita pentru a face fata schimbarilor contemporane. Democratizarea Uniunii a fost posibila prin consolidarea rolului Parlamentului European si al parlamentelor nationale in care vocea cetatenilor europeni este in mod real ascultata. II.3 Dimensiunile democratiei in Tratatul de la Lisabona

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Dispozitiile Tratatului de la Lisabona prevad o Uniune tot mai democratica iar acest aspect face trimitere la faptul ca fie Uniunea Europeana nu era democratica, fie nu era suficient de democratica. In doctrina, principiul democratiei a primit diverse nuantari 34. Doctrina clasica aprecia ca democratia reprezinta un mijloc prin care oamenii isi exprima punctul de vedere prin intermediul alesilor lor. In doctrina moderna, democratia are valoare de principiu, nevoile si interesele cetatenilor fiind exprimate si articulate de corpul politic. Cel putin interesanta a fost considerata democratia vazuta ca forma de guvernamant. Din aceasta perspectiva, s-a considerat ca reprezentantii statului, in lupta lor pentru putere, pot fi tinuti raspunzatori pentru faptele lor de catre cetateni. Acestea fiind spuse, s-a pus in discutie daca nu cumva Uniunea Europeana sufera de un "deficit democratic"35, mai mult decat atat, s-a pus la indoiala faptul ca Uniunea Europeana ar constitui o democratie reala, autentica sau, ca aceasta ar fi pur si simplu un sistem nedemocrat ce se ascunde in spatele unor structuri aparent democratice. Aceasta problema a fost abordata din perspectiva "intalnirii" asteptarilor cetatenilor cu actiunile intreprinse la nivel politic de catre cei cu putere de decizie dar si din perspectiva intregului proces prin care cetatenii sunt reprezentati in plan politic, proces care se vrea a fi cat mai transparent si care sa evidentieze in ce masura influenteaza voturile cetatenilor. S-a apreciat ca , pentru a se putea pune in discutie evolutia caracterului democratic al Uniunii Europene, trebuiesc avute in vedere conditiile procedurale de baza ale democratiei: existenta unui cadru constitutional si a unui stat de drept, separarea puterilor, drepturile omului, alegeri libere. Cadrul constitutional al Uniunii Europene este dat de tratatele care au reprezentat de-a lungul timpului izvoare primare ale dreptului comunitar. Tratatul de la Lisabona este un tratat modificator intrucat
34

A se vedea pentru detalii Parliamentary Democracy in the Lisbon Treaty: The Role of Parliamentary Bodies in Achieving Institutional Balance and Prospects for a New European Political Regime de Sotiros Petrovas p. 10-11, (http://books.google.com/books?

id=Dke3HlYUR8C&printsec=frontcover&dq=parliamentary+democracy+in+the+lisbon +treaty&hl=en&ei=1FzTbPBPM2RswaZhfDyDQ&sa=X&oi=book_result&ct=result&re snum=1&sqi=2&ved=0CCwQ6AEwAA#v=onepage&q&f=false)


35

Pentru detalii privind abordarea acestei problematici in doctrina, a se vedea Sotiros Petrovas, op. cit., p.12-13.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

opereaza schimbari in Tratatul privind Uniunea Europeana Tratatul Uniunii Europene dar si in Tratatul privind Comunitatea Europeana, care devine Tratatul privind functionarea Uniunii Europene Tratatul de Functionare a Uniunii Europene. Cadrul constitutional al Uniunii este unul puternic si rigid, modalitatea de amendare sau de modificare a unui tratat este complicata, fiind marcata de logica interguvernamentala necesitand in mod obligatoriu convocarea unei Conferinte Interguvernamentale. Scopul pentru care Tratatele comunitare s-au modificat a fost adaptarea constanta a arhitecturii institutionale a Uniunii Europene la necesitatile in continua schimbare ale comunitatilor europene. Unii autori au asemenat aceasta arhitectura institutionala cu cea a unui stat bazat pe principiul separarii puterilor. S-a incercat sa se arate ca desi Uniunea Europeana este cu siguranta mai putin decat un stat weberian, lipsindu-I monopolul asupra violentei legitime() poate fi totusi teoretizata ca un sistem politic, detinand o retea de institutii legislative, executive, judecatoresti care adopta politici publice obligatorii si care influenteaza alocarea autoritara a valorilor in societatea europeana.36 Desi exista in mod cert o specializare functionala a institutiilor Uniunii Europene, separarea acestora nu este neta, existand domenii de suprapunere a puterilor37. O preocupare constanta a Uniunii Europene o reprezinta respectarea drepturilor omului. Dupa cum s-a afirmat in doctrina, mai problematica a fost chestiunea identificarii existentei unui popor european, a cetatenilor pentru a caror drepturi Uniunea Europeana sa militeze. Tratatul de la Maastricht a avut meritul de a introduce, in premiera, notiunea de cetatenie europeana iar Tratatul de la Lisabona completeaza, sustinand ca cetatenia Uninii nu inlocuieste cetatenia nationala, ci se adauga acesteia.38 Tratatul de la Lisabona include in finalul sau Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, mai mult, Protocolul cu numarul 8 al Tratatului prevede aderarea Uniunii la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
36

William Wallace, Helen Wallace, Mark Pollack, Elaborarea politicilor n Uniunea European, a 5-a Ediie, Bucureti, 2005, p. 369. 37 Spre exemplu, Consiliul Uniunii Europene reprezinta in acelasi timp, atat puterea executiva cat si cea legislativa, partajand atributii cu Comisia, respectiv Parlamentul European. 38 Versiunea consolidata a Tratatului de la Lisabona, art.9.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

La mai mult de 20 de ani de la debutul constructiei europene, singura institutie comunitara aleasa direct de Parlamentul European este Parlamentul European, acest lucru datand din anul 1979. Alegerea directa a membrilor Parlamentului European a insemnat un mare pas inainte facut in directia diferentierii acestei institutii de organele legislativele clasice ale organizatiilor internationale. In ciuda acestui fapt, alegerile europene au reprezentat putin interes, rata de participare la acestea fiind in continua scadere39. In ciuda afirmarii caracterului democratic al Uniunii Europene, sintagma deficit democratic a fost intens uzitata de teoreticienii studiilor europene care s-au intrebat cand va deveni Uniunea Europeana un adevarat regim politic democratic. S-a sugerat ca deficitul democratic ar putea fi redus substantial prin transparentizarea intalnirilor Consiliului, prin alegerea democratica a membrilor Comisiei si prin diminuarea birocratiei in cadrul Comisiei. De asemenea, a fost accentuat rolul pe care il joaca perceperea legitimitatii de catre cetateni. Cresterea constanta a puterilor Parlamentului este strans legata de necesitatea de a combate deficitul democratic, perceput in principal ca un deficit parlamentar. Lipsa de implicare si de interes a cetatenilor europeni pentru chestiunile comunitare a reprezentat motivul major al incercarii de transparentizare a Uniunii Europene, de impulsionare a participarii cetatenesti si de valorizare a institutiilor comunitare. O teza interesanta este aceea care sustine ca atata timp cat Uniunea Europeana nu va gasi o solutie in privinta legaturilor teritoriale, deficitul democratic va continua sa existe40. Facand referire la caracterul democratic al Uniunii, Tratatul de la Lisabona puncteaza o serie de premiere. In acest sens, defineste in mod explicit Uniunea Europeana ca democratie reprezentativa dar, introduce si referiri la democratia participativa. Astfel, Tratatul precizeaza pe de-o parte ca "Functionarea Uniunii se intemeiaza pe principiul democratiei reprezentative" si ca "Cetatenii sunt reprezentati direct, la nivelul Uniunii, in Parlamentul European"41 iar pe de alta parte, introduce o mentiune legata de initiativa legislativa cetateneasca: La initiativa a cel putin un million de
39

Rata medie de participare in 1979 era de 62%, la alegerile din 2009 42,94%. Si in Romania s-a remarcat un trend descendent, 27,4% dintre alegatori s-au prezentat la vot in 2009, fata de 29,47% in 2007. 40 A se vedea Sotiros Petrovas, op. cit. 41 Tratatul de la Lisabona, art. 10.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

cetateni ai Uniunii, resortisanti ai unui numar semnificativ de state membre, Comisia Europeana poate fi invitata sa prezinte, in limitele atributiilor sale, o propunere corespunzatoare in materii in care acesti cetateni considera ca este necesar un act juridic al Uniunii, in vederea aplicarii tratatelor42. Asadar, o Uniune Europeana "mai democratica" implica mai mult control democratic si responsabilitate acordate Parlamentului. II.4 Schimbarile prevazute de Tratatul de la Lisabona II.4.1 Obiectivele si Valorile Uniunii Europene in Tratatul de la Lisabona In din preambul, Tratatul de la Lisabona arata ca se inspira din mostenirea culturala, religioasa si umanista a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturile inviolabile si inalienabile ale persoanei, precum libertatea, democratia, egalitatea si statutul de drept si are in vedere importanta istorica a sfarsitului divizarii continentului european si necesitatea stabilirii unor baze solide pentru arhitectura Europei viitoare [...], drepturile sociale fundamentale definite in Carta sociala europeana, semnata la Torino, la 18 octombrie 1961, si Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor din 1989 . Se poate considera faptul ca esenta schimbarilor prevazute expres in dispozitiile Tratatului de la Lisabona este captata sugestiv in primul alineat al articolului 3: Uniunea urmareste sa promoveze pacea, valorile sale si bunastarea popoarelor sale. In acest sens, Tratatul cuprinde dispozitii care pot fi infatisate drept veritabile instrumente pentru promovarea unitatii economice, sociale, teritoriale si solidaritatii intre statele membre iar aceasta se poate traduce prin asigurarea unui spatiu de libertate, securitate si justitie fara frontiere interne pentru cetatenii Uniunii. Tratatul garanteaza ca Uniunea va proteja drepturile omului, va respecta si aplica principiile Cartei Natiunilor Unite, ca va lupta contra discriminarii si excluziunii sociale. In plan economic, Uniunii ii este trasat ca principal obiectiv de atins: dezvoltarea durabila a Europei prin mentinerea echilibrului cresterii economice, a comertului liber si echitabil si, prin competitivitatea economiei sociale de piata. De asemenea, este prevazuta mentinerea
42

Tratatul de la Lisabona, art. 11.4.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

monedei unice cat si a angajamentului fata de uniunea economica si monetara. Uniunea Europeana se va ingriji sa isi promoveze valorile in plan mondial, sa se implice activ in asigurarea si mentinerea pacii, securitatii, solidaritatii si respectului intre popoare. II.4.2 Noutatile Tratatului de la Lisabona Tratatul de reforma, redactat in forma definitiva la Conferinta Interguvernamentala sub presedintia Portugaliei, trebuia ratificat inaintea alegerilor europene din iunie 2009, conform unui calendar estimat. Importanta sa misiune consta in consolidarea legitimitatii democratice a Uniunii extinse pentru a contribui decisiv la formarea unei voci unice prin care aceasta sa dea coerenta actiunilor sale in plan extern. II.4.2.1 Natura Juridica Specifica a Uniunii Europene Un prim pas de o mare insemnatate este inzestrarea Uniunii Europene cu o personalitate juridica unica. Tratatele constitutive ale Comunitatilor Europene prevedeau dotarea acestora cu personalitate juridica insa, odata cu Tratatul instituind Uniunea Europeana si continuand cu tratatele de revizuire, nu s-a mai prevazut acest aspect. Cu prilejul elaborarii tratatelor de la Maastricht si Amsterdam, s-au inregistrat propuneri de acordare a personalitatii juridice Uniunii Europene insa, din ratiuni politice nationale nu a fost posibila luarea unei decizii43. Declaratia 24 cu privire la personalitatea juridica a Uniunii Europene traseaza limitele autoritatii cu care este investita Uniunea si anume: "Conferinta confirma ca faptul ca Uniunea Europeana are personalitate juridica nu o va autoriza in niciun fel sa legifereze sau sa actioneze in afara competentelor care ii sunt conferite de catre statele membre prin tratate". Asadar, Uniunea Europeana poate fi analizata in mod cert ca subiect de drept iar personalitatea juridica pe care Tratatul de la
43

In acest sens, Raluca Bercea in Drept comunitar. Principii, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2007, arata ca personalitatea juridica a Uniunii Europene da nastere unei controverse alimentata de elemente ce caracterizeaza o stare de fapt si de drept ambigua [] fiind dincolo de orice indoiala ca intreaga constructie comunitara, dupa Maastricht, a devenit extrem de ambigua, a se vedea pentru detalii p.15-25, op. cit.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Lisabona i-o confera in mod expres, ii da posibilitatea de a adera la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, de a deveni membra a organizatiilor internationale si ii acorda prerogativa de actiona mai coerent si mai eficace in plan mondial. Cu toate acestea, dispozitiile Tratatului de la Lisabona nu ajuta la clarificarea incadrarii Uniunii intr-o anumita categorie a subiectelor dreptului international public, de aceea se vorbeste despre dificultatea definirii structurii juridice a Uniunii Europene44. In aceste conditii, intentia autorilor tratatului a fost interpretata de doctrina in sensul optiunii clare de a nu recunoaste personalitatea juridica a Uniunii in ordinea de drept international45. Tot in literatura de specialitate s-a conturat ideea conform careia, tendinta de parlamentizare a Uniunii Europene intarita in mod evident prin Tratatul de la Lisabona, nu reprezinta altceva decat una dintre logicile evolutive ale Uniunii Europene drept constructie sui generis. Datorita faptului ca s-a admis ca Uniunea reuneste elemente spefice atat organizatiilor internationale cat si statelor federale, natura sa juridica a fost abordata din perspectiva organizatiilor internationale si a statelor federale dar si din privinta confederatiilor si uniunilor reale de state. Uniunea Europeana nu poate fi admisa unui stat federal, in sensul strict, intrucat nu reuneste elementele constitutive ale unui stat iar statele membre isi pastreaza personalitatea juridica internationala. In timp ce Tratatul de la Lisabona consacra explicit dreptul de retragere, statele federale il admit in mod exceptional. Vastul proces de integrare europeana s-a considerat in doctrina ca tinde catre instituirea unui ansamblu federal caracterizat prin repartajarea competentelor intre mai multe nivele de exercitare a puterii si prin exercitiul unei suveranitati partajate. Uniunea Europeana, desi analizata si prin prisma confederatiei de state sau din punctul de vedere al uniunii reale de state, nu poate fi asimilata nici acestora. Perceputa ca o asociere egalitara de state in cadrul careia acestea isi dau acordul sa coopereze in anumite domenii si care isi
44

A se vedea expunerea de motive de la p.80-91 din Uniunea Europeana. Drept institutional, Anamaria Groza, Ed. CH.Beck, Bucuresti, 2008. 45 A se vedea Raluca Bercea, op. cit. p. 18 apud M. Belanger, J.-C. Gautron, L. Grard (dir.) Droit de la Communaute et de lUnion europeennes, p.37. In doctrina romana, I.M.Anghel vorbeste in Personalitatea juridical a Comunitatilor Europene/Uniunii Europene, p. 53-54 despre faptul ca Tratatul asupra Uniunii Europene nu cuprinde nicio mentiune cu privire la personalitatea juridical a acesteia, afara de referirea la obiectivul afirmarea identitatii sale pe scena internationala (art.2), ceea ce, in opinia noastra, nu inseamna ca, in mod necesar, ea ar avea personalitate juridical () Uniunea Europeana este mai curand si ramane inca un cadru politic care asigura cooperarea deplina a statelor membre, incorporeaza integrarea europeana si nu constitue o institutie juridica.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

pastreaza in principal suveranitatea, confederatia isi gaseste fundamentul juridic in dreptul international. Activitatea confederatiei se desfasoara prin intermediul unor conferinte ale reprezentatilor statelor care decid in unanimitate. Pe de alta parte, specificul uniunii reale de state consta intr-o integrare ce rezulta din exercitiul comun al anumitor competente in domenii consacrate politicii externe, apararii. Din cele expuse mai sus se poate concluziona faptul ca natura juridica a Uniunii Europene este una specifica numai acesteia, fiind mai degraba un sistem constitutional compus dintr-un nivel national si altul supranational de putere publica legitima care se influenteaza reciproc. Uniunea Europeana are caracter de suprastatalitate, iar aceasta presupune preluarea unor atribute de suveranitate si competenta de la statele membre, fiind deasupra statelor membre. Uniunea Europeana le inlocuieste pe acestea, se substituie lor numai in ceea ce priveste unele domenii ce tin de organizarea interna a societii din acele state dar si in participarea la viata internationala statele membre pierzandu-si din jurisdictia pe care o au, precum si din reprezentativitatea lor ca subiecte de drept international.46 II.4.2.2 Parlamentul European, parlamentele nationale, cetatenii europeni

Cele mai importante schimbari aduse de Tratatul de la Lisabona ii sunt adresate Parlamentului47. Tratatele europene succesive au extins treptat competentele Parlamentului European culminand cu cea mai recenta reforma a tratatelor prin care acesta se bucura de un rol consolidat si prin urmare de o mai mare putere, aflandu-se, cu unele exceptii strict determinate, pe pozitii de egalitate cu Consiliul European. Parlamentul European este inzestrat cu noi atributii privind legislatia prin implementarea procedurii codeciziei ca procedura legislativa ordinara, ceea ce inseamna ca, in marea majoritate a cazurilor, este imperativ necesar ca Parlamentul si Consiliul sa decida impreuna cu privire
46

Ion M. Anghel Scurte consideratiuni asupra modului de stabilire a competentelor Uniunii Europene in regimul Tratatului de la Lisabona. 47 Dusan Sidjanski arata la p.383, op. cit. ca: Parlamentul European ramane marele castigator: in afara functiilor legislative de codecizie si bugetare, el isi consolideaza puterile de control politic asupra Comisiei si a Presedintelui sau. Exercita o putere de initiativa prin intermediul Comisiei, primeste petitii, numeste Mediatorul european si are puterea de a constitui comisii de ancheta...

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

la adoptarea unui act european. Chiar inainte de aparitia Tratatului de la Lisabona, procedura codeciziei se aplica deja in mai mult de jumatate din legislatia Uniunii, cu exceptia domeniului agriculturii, pescuitului si armonizarii legislatiei fiscale. Tratatul acorda, de asemenea, Parlamentului European un rol mai insemnat in aprobarea bugetului Uniunii Europene. Asadar, inainte ca o lege europeana sa fie aplicata in toate statele membre ale Uniunii Europene, aceasta trebuie sa poarte atat semnatura presedintelui Parlamentului European cat si cea a presedintelui Consiliului de Ministri. In prezent, procedura codeciziei se aplica in principal in chestiuni ce privesc libera circulatie a marfurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor in interiorul pietei unice europene dar si in domenii precum protectia mediului,drepturile consumatorului, securitatea transportului, agricultura. Parlamentul European se implica in mod activ in definirea politicii de dezvoltare regionala, a programelor de sprijin pentru cercetare, educatie si cultura, in promovarea sanatatii publice. Pe plan intern, nivelul de implicare al parlamentelor nationale este cu mult mai ridicat, acestea participand intr-o masura mai mai mare la activitatile Uniunii Europene. Acest lucru se datoreaza in special unui nou sistem de avertizare timpurie care confera parlamentelor nationale dreptul de face observatii cu privire la proiectele de legi si de verifica in ce masura Uniunea Europeana isi depaseste sau nu atributiile atunci cand se implica in aspecte ce pot fi tratate mai bine la nivel national ori local dupa caz. Ca atare, se asigura respectarea principiului subsidiaritatii. Tratatul de la Lisabona ofera cetatenilor europeni posibilitatea de a-si aduce o contributie insemnata la intreg procesul decizional in special prin noua initiativa a cetatenilor48 prin care, un milion de cetateni din diferite state membre pot cere Comisiei Europene sa inainteze noi propuneri politice. Prin acest mod le este permis cetatenilor europeni, pentru prima data, sa se implice direct in procesul legislativ al Uniunii.

48

Aceasta initiativa va intra in vigoare in 1 aprilie 2012 (Parlamentul a adoptat aceasta legislatie in decembrie 2010 iar Consiliul in februarie 2011, asadar statele membre au la dispozitie 12 luni pentru a pune in aplicare noile norme in cadrul legislatiilor lor nationale. Anul 2013 va fi Anul european al cetateniei, pana atunci cetatenii europeni care doresc sa atraga atentia asupra esecurilor in aplicarea regulilor europene pot apela la Parlamentul European.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Alaturi de rolul consolidat al Parlamentului European, implicarea parlamentelor nationale cat si a cetatenilor Uniunii conduce la consolidarea caracterului democratic si la cresterea legitimitatii actiunilor Uniunii.

II.4.2.3 Consiliul European Prin Tratatul de la Lisabona, Consiliul European devine o institutie a Uniunii Europene cu drepturi depline, rolul si competentele sale fiind clar definite. Membrii Consiliului European vor desemna presedintele Consiliului European pentru un mandat de maximum 5 ani. Acesta va avea ca atributii prezidarea reuniunilor Consiliului, coordonarea activitatii acestuia in mod continuu si va fi reprezentantul Uniunii pe plan international la cel mai inalt nivel. II.4.2.4 Consiliul Tratatul de la Lisabona instituie pentru Consiliul Uniunii Europene puteri legislative si bugetare comune cu Parlamentul European, mentinandu-si rolul central in in materie de politica externa si de securitate comuna (PESC) si de coordonare a politicilor economice. Schimbarea adusa de Tratatul de la Lisabona se refera la extinderea, in cadrul Consiliului de Ministri, a votului cu majoritate calificata in locul deciziilor unanime, fluidizand si eficientizand astfel procesul decizional. Conform prevederilor tratatului, incepand din 2014, deciziile Consiliului vor avea nevoie de sprijinul a 55% din statele membre ale Uniunii, reprezentand cel putin 65% din populatia europeana49, fapt care reflecta dubla legitimitate a deciziilor Uniunii si este de natura sa contribuie la consolidarea transparentei si eficientei. Votul unanim se pastreaza insa pentru domenii de politica importante precum fiscalitatea, apararea. II.4.2.5 Comisia Europeana
49

Aceasta modalitate de calcul este de natura sa permita unui numar mic de state membre sa-si manifeste opozitia prin dreptul de veto fata de orice modificari privind propuneri de a aduce noi domenii de politica sub incidenta votului prin majoritate. In asemenea situatii, Consiliul trebuie sa obtina o solutie satisfacatoare pentru ambele parti intr-un interval de timp rezonabil.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Principala misiune a Comisiei Europene o constituie promovarea interesului general european. Prin Tratatul de la Lisabona se aduc schimbari la nivelul structurii acesteia. Potrivit principiului rotatiei egale50 dintre statele membre, incepand din 2014, colegiul va fi format dintrun numar de comisari egal cu doua treimi din numarul statelor membre. Numarul va putea fi modificat de Consiliul European cu unanimitate de voturi. Se introduce o legatura directa intre rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European si alegerea candidatului la presedintia Comisiei51. Un studiu realizat de Departamentul pentru Afaceri Europene52 arata ca mutatia produsa apropie procesul de numire al Presedintelui Comisiei de procedura de desemnare a premierilor in diferitele tari membre ale Uniunii. Presedintele Comisiei este ales de Parlamentul European, la propunerea Consiliului European, care se pronunta cu majoritate calificata. De asemenea, este de mentionat faptul ca rolul presedintelui Comisiei se consolideaza din moment ce acesta are puterea de a obliga membrii colegiului sa demisioneze. II.4.2.6 Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate si vicepresedinte al Comisiei
50

A se vedea Dusan Sidjanski, op. cit.:Alcatuirea Comisiei , asa cum este prevazuta in Tratatul Constitutional si reluata in Tratatul de la Lisabona fara modificari, pune probleme serioase. Sistemul de rotatie egalitara a membrilor este departe de a fi multumitor, dupa parerea mea. Formula mentionata de Constitutia Europeana creeaza un nucleu de 15 decidenti si 12 membri fara drept de vot. Aceasta prevede o rotatie ce garanteaza participarea succesiva si egalitara a tuturor membrilor. Intrebarea ramane daca egalitatea statelor in repartizarea comisarilor nu risca sa slabeasca Comisia si, in consecinta, metoda comunitara. In fapt, membrii provenind din Malta vor fi decidenti la fel de des ca si cei provenind din Germania, cele doua tari fiind la polii opusi in ceea ce priveste resursele umane. In plus, rotatia egalitara traduce ideea subiacenta conform careia comisarii ar fi reprezentanti ai tarii lor. Ori, aceasta imagine vehiculata de media este in contradictie cu independenta Comisiei, ai carei membri nu primesc mandate externe. Aceste observatii ne invita sa reflectam asupra posibilitatii de a-i incredinta presedintelui ales selectarea membrilor echipei sale. El ar putea alege dintr-o lista care sa contina doi sau trei candidati pe tara. O alta inovatie trebuie semnalata: reducerea prevazuta de tratat la doua treimi dintre membri poate fi modificata de Consiliul European in unanimitate. Astfel, a fost prevazuta posibilitatea unei minireforme care ar putea reprezenta un precedent de urmat. 51 In aceasta ordine de idei, Consiliul European tine cont de rezultatele alegerilor din Parlamentul European si efectueaza consultari adecvate in alegerea unui candidat pe care il propune Parlamentului European. La randul sau, Parlamentul alege presedintele Comisiei cu majoritatea membrilor care il compun, pentru detalii, a se vedea Dusan Sidjanski, op. cit., p.374-377. 52 Acest studiu, intitulat Tratatul de la Lisabona si influenta sa asupra constructiei europene, este disponibil pe http://www.dae.gov.ro/admin/files/Tratatul%20Lisabona%20sinteza%20DAE.pdf.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Infiintarea postului de Inalt Reprezentant al Uniunii reprezinta una dintre inovatiile institutionale majore ale Tratatului de la Lisabona. Aceasta noua functie a fost creata pentru a promova actiunile Uniunii Europene pe scena internationala si de a apara mai bine interesele si valorile sale peste hotare, accentuindu-i-se astfel impactul, coerenta si vizibilitatea in plan extern. Acest Inalt Reprezentant 53 indeplineste o dubla misiune. Pe de-o parte, este imputernicitul Consiliului pentru politica externa si de securitate comuna (PESC) iar pe de alta parte, vicepresedinte al Comisiei pentru Relatii Externe54. Responsabil in elaborarea politicii externe si a politicii de aparare comuna, acesta va prezida si Consiliul Afacerilor Externe si, va fi asistat de Serviciul European pentru Actiune Externa55, format din functionari ai Consiliului, Comisiei si serviciilor diplomatice nationale. In aceste conditii, nu de putine ori s-a ridicat intrebarea cum va arata noul Serviciu European pentru Actiune Externa. Inca din anul 2007, Charles Grant, de la Centre for European Reform, accentua faptul ca noua pozitie de Inalt Reprezentant, echivalenta cu cea a unui ministru al afacerilor externe, va fi lipsita de eficienta in lipsa unei baze tehnice solide ar fi ca si cum ai avea un dirijor fara orchestra sau, mai degraba, un dirijor care incearca sa dirijeze doua orchestre separate in acelasi timp. 56 II.4.2.7 Celelalte institutii Dispozitiile Tratatului de la Lisabona nu aduc schimbari esentiale in ceea ce priveste Banca Centrala Europeana si Curtea de Conturi. In ceea ce priveste Curtea de Justitie a Uniunii Europene, acesteia
53

Actualul Inalt Reprezentant pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate este Catherine Ashton, functia sa reunind doua vechi pozitii, pe cea a lui Javier Solana, fostul Inalt Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna (1999-2009) si, pe cea a Benitei Ferrero-Waldner, Comisar pentru Relatii Externe si politica de vecinatate in prima Comisie Barroso. 54 In aspectele delicate provocate de prapastia care separa aspectele comunitare de cele de politica externa, de securitate si de aparare comune, Comisia actioneaza prin intermediul Inaltului Reprezentant, acesta avand si capacitatea de a prezenta propunerile in numele Comisiei. 55 Serviciul European pentru Actiune Externa (SEAE) reprezinta un nou serviciu diplomatic al Uniunii. 56 A se vedea Guardian blog, 19 iunie 2007 Constitutional fudge. The EUs foreign policy arrangements are dysfunctional, so why is Britain trying to block plans to make them more effective? http://www.guardian.co.uk/politics/foreignpolicy?page=5

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

ii este extins domeniul de interventie, in special in materie de cooperare penala si politieneasca.

II.4.2.8 Alte aspecte Tratatul de la Lisabona, pe langa drepturile existente ale cetatenilor, instituie altele noi prin garantarea libertatilor si principiilor inscrise in Carta Drepturilor Fundamentale (drepturi civile, politice, economice si sociale) ale carei dispozitii devin obligatorii. Statele membre ale Uniunii Europene actioneaza in spiritul solidaritatii ori de cate ori un stat membru se confrunta cu atacuri teroriste sau este victima catastrofelor naturale sau provocate de om. Noile prevederi in materie de protectie civila, ajutor umanitar si sanatate publica au scopul de a contribui la intarirea Uniunii si de a raspunde la amenintarile adresate securitatii cetatenilor europeni; prin extinderea capacitatii de actiune in materie de libertate, securitate si justitie, cetatenii europeni beneficiaza de mai multa protectie activand intr-un mediu mai sigur. Prin introducerea cooperarii consolidate, ca urmare a extinderii Uniunii, se stabilesc anumite reguli pentru situatiile in care unele state membre doresc sa continue cooperarea intr-un anumit domeniu. Astfel, un grup de tari poate actiona impreuna a fi imperativa participarea tuturor celor 27.57 De asemenea, sunt clarificate limitele atributiilor Uniunii Europene, tratatul aratand puterile ce ii revin Uniunii Europene, cele le revin statelor membre si, cele exercitate impreuna. Pentru prima data, este prevazuta o dispozitie care permite unui stat membru sa se retraga din Uniunea Europeana daca doreste, stabilindu-se procedurile de urmat in aceasta situatie. Tratatul de la Lisabona aduce imunatatiri si in alte domenii privind schimbarile climatice, sanatatea publica, ajutor umanitar, sport,
57

Acest tip de cooperare permite statelor membre sa nu se implice in anumite probleme, fara a impiedica alte state sa actioneze in comun.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

turism, cercetare, coeziune teritoriala, cooperare administrativa, politica energetica, politica comerciala, in contextul globalizarii statele membre neputand face fata singure unor provocari atat de mari. Prin intermediul Tratatului de la Lisabona, Europa se afirma cu o voce mai clara si ferma in plan international. Devenind cea mai puternica putere comerciala din lume, Uniunea Europeana si-a oferit sprijinul pentru tarile in curs de dezvoltare. S-a introdus pentru prima data o baza juridica specifica pentru acordarea ajutorului umanitar, ca urmare s-a prevazut posibilitatea infiintarii Corpului voluntar european de ajutor umanitar. Capitolul III Noul Parlament European III.1 Noile competente ale Parlamentului European Parlamentul European urma sa cunoasca un destin institutional exceptional care s-a concretizat printr-o cucerire lenta dar continua de puteri, menita sa il apropie de un organism parlamentar al democratiilor moderne. Dupa cum bine s-a punctat in literatura de specialitate internationala, fondatorii Uniunii Europene nu au acordat importanta Adunarii comune, convinsi fiind ca aceasta nu putea insemna mai mult decat o cutie de rezonanta a nationalismelor58. Puterea de deliberare reprezinta una dintre primele puteri de care a dispus Parlamentul si, de care dispune pana in prezent. La origine, aceasta putere facea referire la posibilitatea Adunarii comune de a adopta prin vot majoritar rezolutii asupra activitatilor comunitare care, in ciuda faptului ca nu erau inzestrate cu forta juridica, au reprezentat o posibilitate de evidentiere a Parlamentului in cadrul triunghiului institutional ParlamentConsiliu-Comisie, drept un forum de reflexie asupra unor subiecte diverse.
58

A se vedea Revista Sfera Politicii, nr. 147, mai 2010, - U.E. Si Tratatul de la Lisabona - Corina Tursie, Parlamentul European si Tratatul de la Lisabona. UE catre un regim parlamentarizat? apud Paul Joan George Kapetyn, L'Assemblee commune de la Communaute du charbon et de l'acier , 1962, p.10

http://www.sferapoliticii.ro/sfera/147/art07-tursie.html 3

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Daca lipsa relativa de putere a Parlamentului European a fost tolerabila pentru membrii numiti care erau, in primul rand, parlamentari nationali, acest lucru nu a mai fost posibil in cazul deputatilor alesi direct incepand cu anul 197959. Evolutia cea mai spectaculoasa a Parlamentului se refera la atributiile sale legislative, Parlamentul European parcurgand traseul de la statutul de actor marginal al procesului legislativ european la actor marginal al procesului legislativ european, la cel de actor principal actor co-egal cu Consiliul Uniunii Europene. Astfel, in prezent, procesul decizional al Uniunii Europene este guvernat de proceduri diferite, avand drept constanta implicarea crescanda a Parlamentului European in procesul de decizie. In acelasi timp, procedurile mai putin favorabile Parlamentului European continua sa fie aplicate in anumite domenii de competenta a Uniunii Europene datorita reticentelor unor state membre in fata dobandirii de catre Parlament a prea multa influenta60. Odata cu introducerea noilor categorii de competente, Tratatul de la Lisabona, nu numai ca le defineste dar si enumera principiile61 si pe care se fundamenteaza delimitarea si exercitarea acestora, aducand mai multa claritate si vizibilitate intregului sistem institutional al Uniunii Europene si il democratizeaza. In acest mod, cetatenii Uniunii pot intelege, prin simpla lecturare a tratatului, nivelul si institutiile responsabile cu o anumita politica sau o anumita actiune in fiecare caz in parte. Intocmai cum s-a intamplat si cu ocazia altor reforme institutionale, Parlamentului European ii sunt atribuite puteri crescande intrun proces considerat legitim, in special datorita faptului ca reprezinta cetatenii Uniunii la nivel institutional. Prin procedura codecizionala sau procedura ordinara de lucru intocmai cum s-a preluat din Tratatul Constitutional, competenta legiferarii se extinde la un numar mai mare de domenii62, astfel, Parlamentul
59 60

De atunci dateaza mobilizarea europarlamentarilor in favoarea unei extensii a competentelor proprii. Revista Sfera Politicii, nr 147, mai 2010, -U.E. Si Tratatul de la Lisabona - Corina Tursie, Parlamentul European si Tratatul de la Lisabona. UE catre un regim parlamentarizat? 61 In art. 5 al TUE sunt expuse principiile fundamentale ale puterii europene: principiul atribuirii ca izvor al competentelor Uniunii si ce al subsidiaritatii ca principii calauzitoare ale exercitarii competentelor, principiul proportionalitatii despre care se evidentiaza faptul ca atat continutul cat si forma actiunii Uniunii nu va excede nivelul necesar atingerii obiectivelor tratatelor. 62 Exemple in acest sens sunt domeniile privind imigratia ilegala, cooperarea judiciara in materie penala, cooperarea politieneasca, domenii privind politicile in materie comerciala si agricultura.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

dobandeste putere legislativa in aceeasi masura ca si Consiliul pentru 95% din legislatia comunitara. Aceasta noua paritate legislativa reflecta dubla legitimitate a Uniunii, de state si de cetateni. Articolul 14 al TUE, prevede ca Parlamentul European va exercita impreuna cu Consiliul functia legislativa si cea bugetara. Va exercita functii de control politic si consultative, in conditiile stabilite de Constitutie. Va alege de asemenea, Presedintele Comisiei. 63 In prezent, consultarea se utilizeaza rar, in domenii precum fiscalitatea sau cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne (JAI), care necesita unanimitatea in Consiliu, precum si in cazul chestiunilor institutionale64 dar si in doua domenii care solicita majoritatea calificata in Consiliu, politica agricola comuna (PAC) si Concurenta. Ca expresie a democratiei reprezentative, de aici inainte cetatenii vor percepe cu claritate ca legea europeana este adoptata de catre Camera care ii reprezinta, dar si de catre Camera ce reprezinta statele.65 Tratatul de la Lisabona prevede stabilirea de comun acord a Parlamentului si a Consiliului a tuturor cheltuielilor, eliminandu-se astfel distinctia66 ce se facea anterior intre cheltuieli obligatorii67 si cheltuieli neobligatorii. Paritatea deplina intre cele doua se intalneste si in stabilirea cadrului financiar multianual, care capata statut juridic obligatoriu. Aceasta inovatie adusa de Tratatul de la Lisabona are menirea de a aduce cele doua institutii la un echilibru in aprobarea bugetului Uniunii Europene.

63

Iordan Gheorghe Barbulescu, in articolul intitulat Tratatul de la Lisabona. Noi provocari la adresa spatiului administrativ european, este de parere ca acest articol trebuie coroborat cu art. 10.2 al TUE unde, stabilindu-se ca functionarea Uniunii se bazeaza pe democratia reprezentativa, se stabileste dubla reprezentare, cea directa a cetatenilor prin intermediul Parlamentului European si cea a statelor, indirect tot a cetatenilor, prin intermediul Consiliului/ Consiliului European. 64 Asa cum ar fi, spre exemplu, revizuirea statutului Curtii de Justitie, constituirea unei Conferinte Interguvernamentale pentru revizuirea tratatelor. 65 Parlamentul European, Comisia de Afaceri Constitutionale, Raport asupra Tratatului de la Lisabona, p.9. 66 Aceasta distinctie, considerata artificiala in doctrina de specialitate, a fost introdusa, la origini, la solicitarea statelor ingrijorate de posibilitatea ca Parlamentul European sa reduca drastic anumite categorii de cheltuieli, in special cele agricole, a se vedea Revista Sfera Politicii, nr 147, mai 2010, -U.E. Si Tratatul de la Lisabona - Corina Tursie, Parlamentul European si Tratatul de la Lisabona. UE catre un regim parlamentarizat? apud Olivier Costa Le parlament. 67 Cum ar fi de exemplu, ajutoarele agricole directe, acordurile internationale, cheltuielile neobligatorii.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Competentele egale ale Parlamentului si Consiliului se regasesc si in ceea ce priveste definirea modalitatilor de control al actelor de delegare si al celor de punere in aplicare. Rolul Parlamentului European este consolidat si prin dispoztiile de natura imperativa prin care toate acordurile internationale negociate de Uniune privind domeniile68carora li se aplica procedura legislativa ordinara, trebuie sa fie insotite de avizul conform al acestuia. Procedura legislativa a avizarii este utilizata in prezent in cazul aprobarii adeziunii la Uniunea Europeana a unui nou stat membru sau a ratificarii acordurilor internationale. Competentele Parlamentului in raport cu Comisia Europeana sunt conturate prin solicitarea acesteia din urma de catre Parlament, cu votul majoritatii membrilor, sa inainteze orice propunere in legatura cu problemele care necesita elaborarea unui act al Uniunii pentru punerea in aplicare a tratatelor. In cazul in care Comisia nu inainteaza o propunere, ea va trebui sa comunice Parlamentului European motivele pentru care nu a facut-o. Parlamentul European procedeaza in sedinta publica la discutarea raportului general anual care ii este inaintat de catre Comisie. La solicitarea a unui sfert din membrii sai, Parlamentul constituie o comisie temporara de ancheta pentru a examina, fara a prejudicia atributiile conferite de catre tratate unor alte institutii sau organe, alegatiile de infractiune sau de proasta administrare in aplicarea dreptului Uniunii. In ceea ce priveste modalitatile de exercitiu ale dreptului sau de ancheta, Parlamentul le poate determina dupa aprobarea Consiliului si a Comisiei. Pe de alta parte, Comisia Europeana poate asista la toate sedintele Parlamentului European, este audiata de catre Parlamentul European la cererea acesteia, raspunde oral sau in scris la intrebarile care ii sunt adresate de catre Parlament sau de catre membrii sai. Parlamentul, ales de catre cetatenii Uniunii in mod direct, are rezervat dreptul de a revizui tratatul.69Conform procedurii ordinare de revizuire, Guvernul si orice stat membru, Parlamentul European sau Comisia pot trimite Consiliului un proiect de revizuire a tratatelor care tinde sa extinda sau sa reduca competentele atribuite Uniunii. Proiectul este
68 69

Domenii cum ar fi spre exemplu comertul international. Pasi facuti in acest sens sunt reforma procedurii electorale a Parlamentului votata de Comisia pentru afaceri constitutionale cu o majoritate de voturi in aprilie 2011, noua formula pentru distribuirea locurilor in Parlamentul European - compromisul de la Cambridge s.a.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

transmis de catre Consiliu, Consiliului European si notificat parlamentelor nationale. Consiliul European poate adopta cu majoritate simpla, dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei (si a Bancii Centrale Europene in cazul modificarilor institutionale in domeniul monetar), o decizie favorabila la examinarea modificarilor propuse sau, sa decida cu majoritate simpla, dupa aprobarea Parlamentului European, sa nu convoace Conventia70 atunci cand amploarea modificarilor nu o justifica. In acest ultim caz, Consiliul European stabileste mandatul pentru o Conferinta a reprezentantilor guvernelor si statelor membre. Conferinta este convocata de catre presedintele Consiliului pentru a decide de comun acord modificarile care trebuie aduse tratatelor.71 Conform procedurii de revizuire simplificate, Guvernul oricarui stat membru, Parlamentul European sau Comisia pot trimite Consiliului European un proiect de revizuire a tuturor sau a unei parti dintre dispozitiile tratatelor ce fac referire la politica si actiunile interne ale Uniunii. In acest caz, Consiliul European poate adopta in unanimitate o decizie care sa modifice aceste dispozitii, dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, iar a Bancii Centrale Europene cand este necesar. Aceasta decizie nu poate largi competentele atribuite Uniunii in tratate. Consiliul European poate adopta in unanimitate, dupa aprobarea Parlamentului European, care se pronunta cu majoritatea membrilor care o compun, o decizie care sa autorizeze, dupa caz, Consiliul sa statueze cu majoritate calificata intr-un domeniu in care unanimitatea este necesara72sau, adoptarea actelor legislative conform procedurii legislative ordinare in locul procedurii legislative speciale. Decizia este transmisa parlamentelor nationale. In caz de opunere a unui parlament national, notificata intr-un termen de 6 luni dupa aceasta transmisie, aceasta decizie nu este adoptata. In absenta unei opuneri, Consiliul European poate dispune adoptarea deciziei in cauza.

70

Conventia convocata de Consiliul European este compusa din reprezentantii parlamentelor nationale, din sefii de state sau de guvern ai statelor member, ai Parlamentului European si ai Comisiei. Conventia examineaza proiectele de revizuire si adopta prin consens o recomandare si o Conferinta a reprezentantilor guvernelor statelor membre, pentru detalii privind procedurile de revizuire, a se vedea Uniunea Europeana inainte si dupa Tratatul de la Lisabona de Marin Voicu, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009, p.226-228. 71 Modificarile intra in vigoare dupa ratificarea de catre toate statele membre in conformitate cu regulile constitutionale ale fiecaruia dintre ele. 72 Cu exceptia acelora care au implicatii militare sau in domeniul apararii.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Dupa cum am constatat, Parlamentul European era la origini o institutie esentialmente cu rol de control al Comisiei si cu un rol deliberativ mic, fara a dispune in mod real de resursele necesare unui control efectiv. Aceasta situatie s-a schimbat mult gratie reformelor tratatelor, initiativelor deputatilor sau acordurilor interinstitutionale, astfel ca puterile de control ale Parlamentului European au crescut, dobandind si puteri de nominalizare. Cu referire la atributiile legate de nominalizarile in functii si institutii comunitare, Parlamentul European este implicat in nominalizarea Comisiei, membrilor Curtii de Conturi, Consiliului Director al Bancii Centrale Europene si Mediatorului European. Cu toate ca tratatele nu prevdeau initial implicarea Parlamentului European in formarea Comisiei, aceasta era responsabila in fata sa prin posibilitatea initierii unei motiuni de cenzura. Nici pana in prezent, audierea comisarilor de catre comisiile de specialitate ale Parlamentului European nu este mentionata in niciun tratat comunitar73, ci ea este o prevedere a Regulamentului interior al Parlamentului, prevdere pe care celelalte institutii vizate au acceptat voluntar sa il respecte. Un nou progres in directia cresterii influentei Parlamentului European in procedura nominalizarii Comisiei este introdus prin Tratatul de la Lisabona. Conform prevderilor acestuia, Consiliul trebuie sa propuna Parlamentului, spre aprobare, un candidat pentru functia de presedinte al Comisiei, tinandu-se cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European74, iar acest candidat va fi ales de Parlament cu majoritatea calificata a membrilor sai. Scopul acestui nou sistem este de a conferi presedintelui Comsiei o mai mare legitimitate democratica si de a focaliza campania pentru alegerile europene pe subiecte de interes european. Puterea de control a Parlamentului European poate fi considerata similara cu cea a parlamentelor nationale. Aceasta este exercitata asupra Consiliului si Comisiei, ca institutii care detin puterea executiva, insa preponderent asupra Comsiei. Art.197 al Tratatului CE prevede ca Parlamentul European poate adresa intrebari scrise sau orale Comisiei. De asemenea, desi tratatelle nu prevad posibilitatea de a adresa intrebari Consiliului, acesta si-a asumat raspunderea, incepand cu 1962, de
73

Art. 17.7(3) al Tratatului privind Uniunea European, revizuit la Lisabona, face referire doar la votul de aprobare al PE, nu i la procedura audierii: Preedintele, naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate i ceilali membri ai Comisiei sunt supui, n calitate de organ colegial, unui vot de aprobare al Parlamentului European. 74 Tratatul privind Uniunea European, revizuit la Lisabona, Art. 17.7(1).

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

a raspunde intrebarilor care ii sunt adresate. Incepand cu 197375s-au introdus in fiecare sesiune plenara doua intervale de cate o ora si jumatate dedicate adresarii intrebarilor Comisiei, respectiv Consiliului76. Tot in cadrul atributiilor sale de control, Parlamentul European poate crea comisii temporare pe anumite subiecte sau comisii de ancheta. Cele mai puternice arme de care dispune Parlamentul nu sunt insa cele care au ca scop informarea (precum cele mentionate anterior), ci sanctionarea, aceasta incluzand motiunea de cenzura si descarcarea de gestiune bugetara. Motiunea de cenzura vizeaza Comisia in ansamblul sau si atrage dupa sine o demisie colectiva, nefiind posibil apelul la responsabilitatea individuala a unui comisar. Art.319 al TFUE77 prevede ca Parlamentul European trebuie sa ofere descarcare de gestiune pentru executia bugetara pe baza raportului Curtii de Conturi. Tratatul de la Lisabona continua si accentueaza tendinta creata de reformele anterioare de incorporare a legitimitatii cetatenesti, reprezentata de Parlamentul European, prin intermediul acordarii puterilor legislative si comunitare. Prin aceasta s-a constientizat necesitatea acestei incorporari ca parte integranta in procesul continuu de democratizare a sistemului decizional european. Toate aceste evolutii ale puterilor Parlamentului European au schimbat profund natura relatiilor intre institutii si logica globala a sistemului politic al Uniunii Europene. Dupa cum afirma si fostul presedinte al Parlamentului European, Hans-Gert Pottering, Parlamentul European este Parlamentul cetatenilor europeni. El este un for in care au loc dezbateri politice intense. Incepand cu primele alegeri din 1979, puterile sale au crescut neincetat, in special cele de colegislator si de autoritate bugetara. Parlamentul le foloseste in interesul si spre binele cetatenilor si pentru cladirea viitorului nostru comun, considerente pe care se sprijina si actualul presedinte, Jerzy Buzek, cand spune ca Parlamentul European vegheaza asupra respectarii drepturilor cetatenesti si democratiei.

III.2 Structura si organizare


75 76

Acest an coincide cu sosirea in Parlamentul Europei a parlamentarilor britanici. Acest fapt a fost inspirat direct de ora de intrebari utilizata de Camera Comunelor. 77 Este vorba de fostul art. 276 al TCE).

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

In momentul de fata, Parlamentul European reprezinta singura institutie supranationala compusa din membri alesi prin vot universal. Parlamentul European fixeaza statutul si conditiile generale de exercitiu al functiilor membrilor sai, dupa avizul prealabil al Comisiei Europene si cu aprobarea Consiliului si isi decide regulamentul interior cu majoritatea membrilor care il compun. Consiliul European si Consiliul sunt audiate de Parlament in conditiile prevazute de regulamentul interior al Consiliului European si de catre cel al Consiliului. Parlamentul European si Consiliul, statuand conform regulamentelor si procedurii legislative ordinare, stabileste statutul partidelor politice la nivel European si mai ales regulile legate de finantarea lor. III.2.1 Presedintele Parlamentului European Presedintele Parlamentului este ales pentru un mandat de doi ani si jumatate si reprezinta Parlamentul in relatiile sale cu exteriorul si in relatiile cu celelalte institutii comunitare. Fiind asistat de cei 14 vicepresedinti, Presedintele Parlamentului European coordoneaza lucrarile Parlamentului si ale organelor sale constitutive78 si dezbaterile din sedintele plenare79, asigurandu-se in permanenta de respectarea Regulamentului de procedura al Parlamentului. Cu ocazia deschiderii fiecarei reuniuni a Consiliului European, Presedintele exprima punctul de vedere si preocuparile institutiei pe care o reprezinta, referitoare la subiecte specifice si la problemele inscrise pe ordinea de zi. In cadrul adoptarii bugetului Uniunii Europene de catre Parlament, acesta devine operational numai dupa ce este semnat de Presedintele Parlamentului.
78

Este vorba de Biroul Parlamentului (cu cei 14 vicepresedinti) si Conferinta presedintilor grupurilor politice. 79 In practica, Presedintele nu prezideaza toate sedintele, numai sedinta inaugurala a sesiunilor plenare, reuniunile formale (in timpul carora sefii de stat sau liderii politici se adreseaza Parlamentului reunit in plen) si cele in care au loc dezbateri cruciale sau se supun la vot proiecte sensibile. In rest, vicepresedintii sunt delegati sa prezideze reuniunile sau sa asigure reprezentarea Parlamentului in vizitele in strainatate.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

III.2.2 Deputatii Parlamentul European numara in prezent 736 de deputati alesi din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si sunt organizati in grupuri politice in functie de afinitatile politice si nu de nationalitate. Votul universal direct, reprezentarea proportionala si un mandat de cinci ani80 care se poate reinnoi, reprezinta reguli comune importante care trebuie sa se regaseasca in alegerile europene. Locurile in Parlament sunt distribuite in mod proportional cu populatia fiecarui stat membru.81 In cazul in care un deputat trece la un alt grup politic, acesta isi pastreaza locul pe care il ocupa eventual in cadrul Biroului sau al Colegiului chestorilor pana la incheierea mandatului de doi ani si jumatate. Conform noului statut al deputatilor, intrat in vigoare la 14 iulie 2009, atat regulile cat si conditiile de munca ale deputatilor devin mai transparente iar salariul platit din bugetul Uniunii Europene, va fi acelasi pentru fiecare deputat.

III.2.3 Grupurile Politice Exista 7 grupuri politice 82 in cadrul Parlamentului European, fiecare grup politic fiind alcatuit din minim 25 de deputati provenind din cel putin o patrime din statele membre. Deputatii care nu fac parte din niciun grup politic se numesc deputati neafiliati iar un deputat poate apartine unui singur grup politic. Distributia locurilor deputatilor in hemiciclu respecta apartenenta politica, de la stanga la dreapta, cu acordul presedintilor de grup. Grupurile politice examineaza rapoartele elaborate de comisiile parlamentare si depun amendamente. Acestea adopta o decizie in urma consultarii din cadrul sau.
80 81

Deputatii isi exercita mandatul in mod independent. Fiecare stat membru dispune de un numar fix de locuri ce nu poate fi mai mare de 99 si mai mic de 5. 82 Primele trei grupuri politice s-au format in iunie 1953, reprezentand familiile politice europne traditionale: socialistii,crestin-democratii si liberalii, pentru detalii, a se vedea Parlamentul European de Gyula Fabian, Nicolae Mihu si Edmond Veress p. 123-126.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Grupurile politice isi recruteaza propriul personal iar deputatii au asistenti parlamentari. III.2.3.1 Grupul Partidului Popular European (Grupul PPE)83 Grupul Partidului Popular European este cel mai mare din Parlamentul European, fiind compus din 265 de membri si constituie o forta politica majora in Uniunea Europeana - el este mostenitorul direct al traditiei create in anii '50 de Robert Schuman, Konrad Adenauer si Alcide de Gasperi. A fost infiintat sub numele de Grupul Crestin Democrat la data de 23 Iunie 1953, ca parte a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, Grupul si-a schimbat numele in Grupul Partidului Popular European (Grupul Crestin-Democrat), imediat dupa primele alegeri Europene directe in iulie 1979. Ulterior a devenit Partidul Popular European (Crestin Democrat), iar in iulie 1999 - Grupul Democrat European. In urma alegerilor europene din 2009, Grupul s-a reintors la denumirea originala, Grupul Partidului Popular European (Grupul Crestin-Democrat), jucand, in toata aceasta perioada, rolul principal in procesul de constituire al Uniunii Europene. El reuneste fortele politice pro-europene de centru si de centrudreapta din statele membre ale Uniunii Europene. Forta numerica permite membrilor Grupului PPE sa ocupe o serie de functii cheie n Parlament - inclusiv pe aceea de presedinte in 10 dintre cele 22 de comisii sau subcomisii ale Parlamentului si sa detina 5 dintre cele 14 posturi de vicepresedinte si 2 dintre cele 5 posturi de chestor. In cadrul comisiilor parlamentare, membrii Grupului PPE sunt cei mai indreptatiti sa redacteze pozitia Parlamentului privind unele proiecte legislative cheie si alte rapoarte majore: grupul obtine mai multe mandate de raportor cu privire la subiecte importante decat orice alt grup.

83

Pentru detalii privind prioritatile acestui grup politic, a se vedea site-ul oficial al Grupului PPE http://www.eppgroup.eu/activities/priorities/home_ro.asp

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

III.2.3.2 Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor (Grupul S&D)84 Pe locul doi ca reprezentativitate in cadrul Parlamentului European se claseaza Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European. Acesta numara 184 de eurodeputati. Incepand din 5 iulie 2004, liderul Grupului Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor este eurodeputatul Martin Schulz. Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor se revendica ca si continuator al Confederatiei Partidelor Socialiste din Comunitatea Europeana. Membrii acestui Grup se concentreaza pe incurajarea managementului macro-economic, adancirea si sporirea strategiei de ocupare a fortei de munca, cresterea coeziunii sociale si raspandirea imbunatatirilor. Trebuie notat ca desi se afla pe al doilea loc ca marime n cadrul Parlamentului European, printr-un vot mult mai bine coordonat decat PPE, socialistii au reusit sa atinga succese majore in Parlamentul European.

III.2.3.3 Grupul (Grupul ALDE)

Aliantei

Liberalilor

si

Democratilor

pentru

Europa

Al treilea ca marime n Parlamentul European este Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa85. Acesta are 85 de parlamentari avandu-l ca lider pe Guy Verhofstadt. Grupul reuneste in cadrul sau diferite partide nationale, cele mai multe provenind din Italia.

84

Pentru informatii suplimentare cu privire la acest grup politic, a se vedea site-ul oficial al Grupului S&D http://www.socialistgroup.org/gpes/index.jsp?request_locale=EN 85 A se vedea pentru detalii, http://www.alde.eu/

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

De la inceputul mandatului noului Parlament European, ALDE sa implicat mai ales n dezbateri precum cele legate de extindere, Constitutia Europeana, Directiva Reach si drepturile omului. III.2.3.4 Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana (Grupul Verzi/ALE)86 Pe locul 4 ca reprezentativitate in actualul Parlament European se afla gruparea intitulata Grupul verzilor/Alianta Libera europeana. Aceasta are 55 de eurodeputati. Dupa cum o arata si numele sau, grupul s-a format prin unirea Grupului Verzilor cu cel al Aliantei Liberale Europene in iulie 1999. Principalele obiective ale grupului sunt crearea unei societati europene bazate pe respectul drepturilor fundamentale si a justitiei mediului, cresterea libertatii in cadrul relatiilor de munca, crearea unei Europe a oamenilor liberi bazata pe principiul subsidiaritatii. III.2.3.5 Grupul Conservatorilor si Reformistilor Europeni (Grupul CRE) Noul grup politic european intitulat Conservatorii si Reformistii Europeni a avut sedinta inaugurala pe 24 iunie 2009 si s-a format din opt partide politice conservatoare si euro-sceptice care se opun federalizarii Uniunii. Declaratia constitutiva a acestui grup contine, in principal, urmatoarele principii87 dupa care se va ghida in activitatea sa politica, si anume: libera initiativa, libertatea si corectitudinea comertului si a concurentei, o reglementare minima, impozite mai mici; libertatea individului, mai multa responsabilitate personala si o mai mare responsabilitate democratica; dezvoltare durabila; importanta familiei ca piatra de temelie a societatii; integritatea suverana a statului-natiune, opozitia fata de federalismul Uniunii si un respect reinnoit pentru adevarata subsidiaritatii; incetarea birocratiei excesive si un angajament pentru o mai
86 87

A se vedea http://www.greens-efa.eu/about-us/48-who-we-are.html A se vedea http://www.ecrgroup.eu/

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

mare transparenta si probitate in institutiile Uniunii si in utilizarea fondurilor acesteia; respectarea si un tratament echitabil pentru toate tarile Uniunii Europene, noi si vechi, mari si mici. III.2.3.6 Grupul Confederal al Stangii Unite Europene/Stanga Verde Nordica (Grupul GUE/NGL) Grupul Confederal al Stangii Unitare Europene / Stanga Verde Nordica este al saselea grup ca marime din cadrul Parlamentului European. El este compus din 35 de eurodeputati din 12 state membre. Asa cum o arata si numele, grupul se bazeaza pe o structura confederata, in care ambele parti constituente isi pastreaza atat identitatea doctrinara cat si politica proprie88. Grupul este format din partide de stanga nesocialiste si isi are originea in coagularea din 1989 a Stangii Europene Unite, formata la acel moment din 4 partide europene. Grupul promoveaza in cadrul parlamentului European o viziune de stanga asupra Uniunii Europene, dorind o mai mare solidaritate si o crestere a componentei sociale, precum si un respect mai mare acordat mediului. III.2.3.7 Grupul Europa Libertatii si Democratiei (Grupul EFD) Acest grup numara reprezentanti in Parlamentul European a partidelor de extrema dreapta eurosceptice. Grupul a fost format dupa alegerile europene din 2009, doua dintre partidele sale componente, United Kingdom Independence Party si Lega Nord, oferind aproape doua treimi din membrii sai.

88

Pentru detalii privind istoria constituirii acestui grup politic la http://www.guengl.org/showPage.php? ID=39&LANG=1&GLANG=1

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Grupul s-a format ca urmare a dizolvarii a alte doua grupuri politice europene: Independenta/Democratie si Uniunea Pentru Europa Naiunilor. In prezent numara 2789 de membri.

III.2.4 Comisiile Parlamentare Lucrarile de pregatire a sedintelor plenare ale Parlamentului sunt efectuate de cele 20 de comisii ale Parlamentului ale caror comisii acopera toate domeniile, de la drepturile femeii pana la protectia consumatorilor si sanatate. O comisie este constituita din 24 pana la 76 de deputati. In cadrul comisiilor parlamentare, deputatii lucreaza asupra propunerilor legislative si rapoarte din initiativa proprie. Dupa ce examineaza propunerile Comisiei si ale Consiliului, deputatii pot intocmi rapoarte care sunt reprezentate in cadrul sedintelor plenare. Parlamentul poate constitui subcomisii si comisii temporare pentru gestionarea anumitor probleme precum si comisii oficiale de ancheta in cadrul competentelor sale de control, pentru a investiga alegatiile si modul de administrare a legislatiei UE. III.2.5 Delegatiile parlamentare Intrucat relatiile cu tarile din afara Uniunii Europene sunt vitale pentru Parlamentul European, delegatiile dezvolta contactele internationale ale Parlamentului, contribuind la promovarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene in afara granitelor acesteia. In prezent, exista 41 de delegatii al caror numar de deputati ce alcatuiesc fiecare delegatie variaza de la 12 la peste 70 de deputati pentru adunarile parlamentare. Tipurile de delagatii sunt diverse90 si indeplinesc un rol important in extindereea influentei Europei la nivel mondial. III.2.6 Organe politice
89

Pentru detalii privind platforma politica a grupului, a se vedea http://www.efdgroup.eu/thegroup/political-platform.html 90 Exista delegatii interparlamentare, delegatii la comisiile parlamentare mixte, delegatii la comisiile parlamentare de cooperare, delegatii la adunarile parlamentare multilaterale (EuroMed, EuroLat etc).

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Conferinta presedintilor este alcatuita din presedintii grupurilor politice si Presedintele Paralamentului European si este responsabila cu organizarea lucrarilor Parlamentului, hotarand cu privire la chestiunile referitoare la programarea legislativa. Biroul este constituit din Presedintele Parlamentului European, cei 14 vicepresedinti si 5 chestori care au statut de observatori, alesi de deputati pe o perioada de 2 ani si jumatate. Biroul coordoneaza functionarea interna a Parlamentului.91 Chestorii sunt responsabili cu problemele administrative si financiare care ii privesc in mod direct pe deputati. Acestia au rol consultativ in cadrul Biroului si se asigura ca deputatii dispun de infrastructura adecvata exercitarii mandatului lor. III.2.7 Secretariatul General Parlamentul European este asistat de Secretariatul General care este compus din 4600 de functionari, majoritatea functionari permanenti cu statut de functionar european identic cu cel al functionarilor din cadrul altor organe comunitare.92 Acestia sunt selectati prin concurs din toate tarile Uniunii. Misiunea Secretariatului General este aceea de a coordona activitatea legislativa si de a organiza sedintele plenare si alte reuniuni. III.2.8 Alte organe aflate in legatura cu Parlamentul European Ombudsmanul European este ales de Parlament pe o durata unui mandat de 5 ani si instrumenteaza plangerile cetatenilor prin care acestia reclama abuzuri ale institutiilor si organelor comunitare, (nu si abuzurile organelor nationale sau locale) si redacteaza un raport pentru acestea93. Regulile privind exercitarea activitatii Ombudsmanului sunt prevazute intr-o hotarare parlamentara si in hotararea proprie
91

Biroul este responsabil in special cu estimarea bugetului Parlamentului European, organizarea administrativa si financiara, Secretariatul si serviciile subordonate acestuia. 92 Interpretii si traducatorii alcatuiesc o treime din personalul Parlamentului European.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Ombudsmanului94. Ombudsmanul poate coopera cu ombudsmanii si organele similare stabilite in statele membre in scopul de a eficientiza atat propriile sale anchete cat si anchetele acestor ombudsmani si organe si de a organiza mai eficient protejarea drepturilor si intereselor care decurg din dreptul comunitar. Mediatorul European este un complement fata de Ombudsmanii existenti la nivel statal, competenta sa fiind limitata doar la autoritatile Uniunii Europene, neimplicandu-le pe cele ale statelor membre. Nimic nu uneste Mediatorul European si Ombudsmanii din statele membre ale Uniunii Europene, competentele lor materiale fiind astfel reglementate incat orice colaborare directa sa fie exclusa. Nu fac obiectul activitatii sale functiile jurisdictionale ale Curtii de Justitie si Tribunalului de Prima Instanta, el neputand interveni intr-un process care este pe rolul unui organ jurisdictional si nici nu poate emite opinii referitoare la temeinicia sau legalitatea unei hotarari judecatoresti. Anual, Mediatorul prezinta un raport al rezultatelor sale Parlamentului European95. Controlorul European pentru Protectia Datelor Personale 96 este o autoritate independenta de control care are obligatia de a supraveghea modul de aplicare a actelor normative comunitare de protejare a datelor personale ale persoanelor fizice cu ocazia stocarii, prelucrarii si comunicarii acestora. Mediatorul Parlamentului European pentru rapirile internationale de copii de catre unul dintre parinti este o functie care a fost infiintata in lumina articolului 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Potrivit acestuia, In toate actiunile referitoare la copii, indiferent daca sunt
93

Din primul raport publicat se observa numarul mare de plangeri pana la sfarsitul anului 1995, de ordinul sutelor, numar sufficient de mare pentru a demonstra utilitatea Ombudsman-ului in conformitate cu Raportul annual din 1995, Mediatorul European, 1995, Luxembourg. In urmatorul an, 1996 numarul sesizarilor a crescut spectaculos, la 842. In anul 2010, Parlamentul European a fost sesizat cu nu mai putin de 1655 de petitii privind in special mediul inconjurator si drepturile fundamentale ale omului, petitiile scazand cu 14/5 fata de anul precedent. Uniunea primeste de multe ori petitii referitoare la probleme nationale, asupra carora nu pot interveni, acestea trebuind adresate mai degraba Curtii Europene a Drepturilor Omului.Mai mult de 50% din numarul total de petitii se refera la Spania, Germania, Italia sau Uniunea Europeana ca intreg. Cetatenii cei mai activi in trimiterea petitiilor in 2010 au fost germanii, spaniolii, romanii si polonezi. Estonii, slovenii si slovacii situandu-se la polul opus, fiind cei mai putini activi in trimiterea de petitii la Parlamentul European. 94 A se vedea pentru detalii privind activitatea Mediatorului European, Constantin Branzan, Avocatul Poporului O institutie la dispozitia cetateanului, Editura Juridica, Bucuresti, p.123-130. 95 Jacob Soderman, primul mediator numit de Parlamentul European, aprecia ca misiunea Mediatorului European trebuie sa fie guvernata de cele trei sfaturi ale lui Pindar: nu admira puterea, nu uri dusmanul si, nu dispretui pe cei care sufera. 96 Din punctul de vedere al statutului salarizarii este asimilat judecatorilor de la CJCE.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

realizate de autoritati publice sau de institutii private, interesul superior al copilului trebuie sa fie considerat primordial. Orice copil are dreptul de a intretine cu regularitate relatii personale si contacte directe cu ambii parinti, cu exceptia cazului in care acestea sunt contrare interesului copilului. III.3 Rolul parlamentelor nationale in Uniunea Europeana si raporturile acesteia cu Parlamentul European Intrucat regulile institutiilor Uniunii Europene sunt strans legate intre ele, o reforma data intr-una din ele, comporta schimbari in toate. Parlamentul European a inregistrat o evolutie care se incadreaza intr-un scenariu invers celui care are loc n parlamentele nationale: n timp ce acestea din urma au renuntat progresiv la functia lor legislativa pentru a se concentra pe controlul politic al guvernului, Parlamentul a manipulat mijloacele sale de control pentru a dezvolta puteri legislative. Evolutia spectaculoasa a puterii Parlamentului European, dintr-o institutie marginala, o adunare comuna cu rol consultativ, intr-un colegislator al Consiliului, cu putere decizionala asupra tot mai multor domenii de politici, a condus la o reasezare a balantei institutionale comunitare, aceasta gasindu-si un nou echilibru, la un alt nivel, al unei Uniuni Europene nu doar cu un Parlament mai puternic ci, o Uniune in sine mai puternica. La nivelul Uniunii Europene, statele membre sunt reprezentate in Consiliul European de sefii de stat iar in Consiliu de guvernele acestora, care la randul lor raspund in mod democratic fie in fata parlamentelor nationale, fie in fata cetatenilor lor. Indiferent ca este vorba de dreptul la informare 97 sau de controlul respectarii principiului subsidiaritatii ori de mecanismele de evaluare a politicilor in domeniul libertatii, securitatii si justitiei sau despre procedurile de revizuire a tratatelor, dispozitiile cuprinse in Tratatul de la Lisabona arata clar care sunt drepturile si obligatiile parlamentelor nationale in cadrul Uniunii Europene si, prin intermediul acestor dispozitii, rolul

97

Potrivit art. 123 din Regulamentul Parlamentului European, parlamentele nationale ale statelor membre sunt informarte periodic de catre Parlamentul European cu privire la activitatile sale.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

parlamentelor nationale este consolidat, acestea avand prerogativa de a participa mai activ la lucrarile Uniunii98. Inovatia adusa de Tratatul de la Lisabona in ceea ce priveste parlamentele nationale, se refera la introducerea controlului respectarii principiului subsidiaritatii si proportionalitatii99. Prin urmare, Parlamentul nu actioneaza decat in cazul in care interventia sa este mai eficienta decat o actiune intreprinsa la nivel national100. Asadar, orice parlament european are dreptul de a-si sustine cu argumente parerea potrivit careia o propunere nu este conforma cu acest principiu. Cu alte cuvinte, parlamentarii statelor membre dobandesc un instrument puternic de control pentru ca deciziile sa fie luate cat mai aproape de cetatenii europeni, astfel asigurandu-se dimensiunea regionala si locala a acestora. Mai mult, Parlamentul va apara drepturile parlamentelor nationale de a obiecta la propunerile legislative comunitare daca acestea din urma considera ca a fost incalcat principiul subsidiaritatii. Prin acest mecanism de alerta timpurie, cunoscut si ca procedura cartonasului galben si a cartonasului portocaliu, parlamentele nationale au un rol direct si imediat in cadrul procesului legislativ prin examinarea proiectelor legislative si emiterea de avize motivate cu privire la respectarea principiului subsidiaritatii. Acquis-ul European a preluat principiul subsidiaritatii de la doctrina sociala catolica prin intermediul crestin-democratiei101 cu deviza Politica Europei Unite nu poate fi decat politica Persoanei102.
98

A se vedea in acest sens National parliaments and European democracy: a bottom-up approach to European constitutionalism, Olaf Tans, Jit Peters, Carla M. Zoethout, Europa Law Publishing, 2007, introducere, p.1. 99 A se vedea Protocolul nr.2 privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii. 100 Sunt exceptate domeniile ce tin exclusiv de competentele Uniunii Europene. 101 Ca majoritatea teologilor crestini, Toma dAquino dezvolta ideea de demnitate umana vazuta ca scop in sine. Toma dAquino si intregul curent tomist dezvolta principiul totalitatii pornind de la premisa ca fiecare om trebuie sa caute in mod natural mai intai infaptuirea binelui comun si mai apoi cel propriu. Binele comun este binele unei comunitati de persoane definit de insasi comunitatea respectiva, nu impus de o autoritate superioara. Omul este suficient siesi prin libertatea ratiunii dar si insufficient prin libertatea de actiune, motiv pentru care cere interventia societatii. Cand dAquino vorbeste despre politica, nu se refera la puterea statului sau a institutiilor sale, care sunt mijloace, ci la puterea conducatorilor cetatii. 102 Reprezentantul Uniunii Crestine Olandeze si actual membru al Parlamentului European al grupului Conservatorilor si Reformistilor Europeni, Peter van Dalen, a folosit ca slogan in decursul alegerilor pentru Parlamentul European Cooperare europeana:DA, Superstat: NU. De altfel, acest grup se concentreaza pe respectarea principiilor aratate in Declaratia de la Praga. In acest set de principii, un accent deosebit cade pe suveranitatea si integritatea statelor membre, pe opozitia impotriva federalismului catre care tinde Uniunea Europeana si pe reinnoirea respectului fata de principiul subsidiaritatii.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

In ceea ce priveste informarea parlamentelor nationale, documentele de consultare ale Comisiei (carti verzi, carti albe si comunicari) se transmit direct de Comisie parlamentelor nationale la data publicarii acestora. De asemenea, Comisia transmite parlamentelor nationale si programul legislativ anual, precum si orice alt instrument de programare legislativa sau de strategie politica, simultan cu transmiterea acestora Parlamentului European si Consiliului. Proiectele de acte legislative adresate Parlamentului European si Consiliului se transmit parlamentelor nationale. Proiect de act legislativ inseamna propunerile Comisiei, initiativele unui grup de state membre, initiativele Parlamentului European, cererile Curtii de Justitie, recomandarile Bancii Centrale Europene si cererile Bancii Europene de Investitii privind adoptarea unui act legislativ. Proiectele de acte legislative emise de Parlamentul European se transmit direct de Parlamentul European parlamentelor nationale. Proiectele de acte legislative emise de un grup de state membre, de Curtea de Justitie, de Banca Centrala Europeana sau de Banca Europeana de Investitii se transmit de Consiliu parlamentelor nationale. Parlamentele nationale pot adresa presedintelui Parlamentului European, al Consiliului si, respectiv, al Comisiei, un aviz motivat privind conformitatea unui proiect de act legislativ cu principiul subsidiaritatii, in conformitate cu procedura prevazuta n Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii. In cazul in care un proiect de act legislativ este emis de un grup de state membre, presedintele Consiliului transmite avizul sau avizele motivate guvernelor statelor membre in cauza. In cazul in care un proiect de act legislativ este emis de Curtea de Justitie, de Banca Centrala Europeana sau de Banca Europeana de Investitii, presedintele Consiliului transmite avizul sau avizele motivate institutiei sau organului in cauza. Se prevede un termen de opt saptamani intre data la care un proiect de act legislativ este pus la dispozitia parlamentelor nationale in limbile oficiale ale Uniunii Europene si data la care proiectul in cauza este inscris pe ordinea de zi provizorie a Consiliului, in vederea adoptarii acestuia sau n vederea adoptarii unei pozitii in cadrul unei proceduri legislative. Sunt posibile exceptii in cazuri de urgenta, ale caror motive sunt
5

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

indicate in actul sau in pozitia Consiliului. Cu exceptia cazurilor de urgenta motivate in mod corespunzator nu se poate ajunge la niciun acord asupra unui proiect de act legislativ in cauza in decursul acestor opt saptamani. Cu exceptia cazurilor de urgenta motivate in mod corespunzator, se respecta un termen de zece zile intre inscrierea unui proiect de act legislativ pe ordinea de zi provizorie a Consiliului si adoptarea unei pozitii. Astfel, un parlament national poate emite un aviz motivat, in termen de opt saptamani de la prezentarea unei propuneri legislative, in care sa isi expuna argumentele pentru care acesta considera ca propunerea nu este conforma cu principiul subsidiaritatii. Parlamentele nationale dispun de doua voturi fiecare103. In ipoteza in care avizul motivat reprezinta cel putin o treime din voturile atribuite parlamentelor nationale, institutia care a initiat propunerea trebuie sa o revizuiasca si sa decida ulterior, dupa caz, mentinerea, modificarea sau retragerea acesteia104. Comisia trebuie sa prezinte un raport motivat, explicand in ce mod este respectat principiul subsidiaritatii. Avizul Comisiei este transmis impreuna cu avizele motivate ale parlamentelor nationale forurilor legislative din cadrul Parlamentului European si al Consiliului. Cele doua institutii decid, cu o majoritate de 55% dintre membrii Consiliului sau cu majoritatea voturilor exprimate in cadrul Parlamentului European, continuarea sau nu a procedurii legislative105. Ordinea de zi si rezultatele sedintelor Consiliului, inclusiv procesele-verbale ale sedintelor in cadrul carora Consiliul delibereaza asupra proiectelor de acte legislative, se transmit direct parlamentelor nationale, simultan cu transmiterea acestora guvernelor statelor membre. In acelasi timp, Parlamentul European si parlamentele nationale definesc impreuna organizarea si promovarea unei cooperari interparlamentare106 eficiente si periodice n cadrul Uniunii. Cooperarea interparlamentara are drept scop promovarea schimbului eficient de informatii si schimbul celor mai bune practici intre parlamentele nationale si
103 104

In cazul unui sistem national bicameral, fiecare camera dispune de un vot. Aceasta procedura este denumita procedura cartonasului galben deoarece ea constrange Comisia sa isi revizuiasca propunerea dar sa nu o retraga. 105 Aceasta procedura este denumita procedura cartonasului portocaliu intrucat poate constrange Comisia sa retraga propunerea de act legislativ. 106 A se vedea Protocolul nr.1 privind rolul parlamentelor nationale in Uniunea Europeana. Acest Protocol urmareste sa incurajeze o participare sporita a parlamentelor nationale la lucrarile Uniunii Europene si sa consolideze capacitatea acestora de a-si exprima punctual de vedere asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, precum si asupra altor chestiuni care pot prezenta un interes deosebit pentru acestea.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Parlamentul European. O conferinta a organelor parlamentare specializate in chestiunile Uniunii poate supune atentiei Parlamentului European, a Consiliului si a Comisiei orice contributie pe care o considera necesara. In plus, o astfel de conferinta promoveaza schimbul de informatii si schimbul celor mai bune practici intre parlamentele nationale si Parlamentul European, inclusiv intre comisiile specializate ale acestora. De asemenea, conferina organelor parlamentare poate organiza conferinte interparlamentare pe teme specifice, in special pentru a dezbate chestiuni de politica externa si de securitate comuna, inclusiv politica de securitate si de aparare comuna. Contributiile conferintei nu angajeaz parlamentele nationale si nu aduc atingere pozitiei acestora. O pozitie interesanta adoptata in doctrina o reprezinta aprecierea faptului ca nu exista o reala politizare a jocului politic la nivel european, neexistant o coerenta a campaniilor electorale ale grupurilor politice in toate tarile in care au partide afiliate, dupa cum nu exista nicio majoritate parlamentara care sa genereze executivul comunitar. S-a accentuat astfel ca aceasta reprezinta de fapt marea diferenta dintre Parlamentul European si parlamentele nationale, mai exact, inexistenta unui clivaj stabil intre putere si opozitie, caci luarea deciziilor depinde de coalitii construite si reconstruite in permanenta, in functie de diferite compromisuri107. Grupurile mari au tins spre a ignora clivajele ideologice pentru a se coaliza la putere in scopul de a se asigura certitudinea unei majoritati in infruntarea cu Consiliul in cadrul procesului decizional108. Grupurilor politice mici nu le ramane logica unei opozitii eficiente, aceasta pentru ca analiza comportamentului politic al europarlamentarilor scoate la suprafata doua strategii concurente, care coexista in sanul Parlamentului European: in timp ce marile grupuri politice asigura, in general, Comisia de sustinerea lor, grupurile mici sunt tentate sa-si manifeste opozitia fata de dominatia grupurilor mari asupra organelor Parlamentului European si sa sublinieze persistenta clivajelor ideologice sau, cateodata nationale, pe
107 108

Pentru detalii, a se vedea Revista Sfera Politicii, nr 147, mai 2010, - U.E. Si Tratatul de la Lisabona. Un simbol al acestei coalizari este insasi cutuma ca cele doua mari grupuri politice din Parlamentul European, popularii si socialistii-democrati, sa imparta, de comun acord, presedintia institutiei pentru cate jumatate de mandat. Au existat si exceptii cand, presedintia Parlamentului a fost detinuta de liberali (al treilea grup ca marime) prin Pat Cox intre anii 2002-2004; crestin-deomcratii si socialistii-democratii au convenit in 2009, la alegerea lui Jerzey Buzek ca presedinte, ca in a doua jumatate a legislaturii, sa-l aleaga in functia de presedinte al Parlamentului European pe socialistul Martin Schulz.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

care tonul consensualist al parlamentarilor influenti nu reusesc intotdeauna sa-l disimuleze total.109 Prin ratificarea Tratatului de la Lisabona, parlamentelor nationale li se acorda pentru prima data un rol clar definit in afacerile europene, diferit de cel al guvernelor statelor membre, efectul direct al acestei abordari constand intr-o mai mare reprezentare a cetatenilor in complexul proces decizional European. In acest sens, un transfer semnificativ de putere opereaza catre parlamentele nationale prin implicarea pe care dispozitiile Tratatul de la Lisabona o prevad la dispozitia parlamentelor in procesul decizional comunitar, transfer a carui finalitate o reprezinta ameliorarea perceptiei asupra deficitului democratic al Uniunii Europene. Implicarea parlamentelor nationale cunoaste diferite forme: informarea cu privire la proiectele legislative initiate de Uniune sau asupra cererilor de aderare, cresterea gradului de implicare in chestiuni privind spatial de libertate, securitate si justitie, consolidarea rolului acestora in controlul subsidiaritatii. Asadar, parlamentele nationale exercita un control ex ante prin competenta de a supune la vot propunerile legislative transmise de Comisie in vederea respectarii principiilor subsidiaritatii si al proportionalitatii si, un control ex-post prin sesizarea pe care o pot face statele membre in numele parlamentelor nationale la Curtea Europeana de Justitie in ipoteza in care se constata incalcarea principiilor mai sus mentionate. Prin urmare, rolul de baza al parlamentelor nationale este cel de veghe, prin introducerea noii masuri care asigura aplicarea principiului subsidiaritatii, acestea pot analiza in ce masura este oportuna interventia la nivel legislativ a institutiilor comunitare. Astfel, respectarea acestui principiu fundamental al dreptului comunitar este asigurata printr-o reglementare clara si opozabila, parlamentele nationale devenind actori cu drepturi depline si justificate prin legitimitatea oferita de cetatenii Uniunii. Instrumentele dobandite de parlamentele nationale, prin intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, este crucial pentru cresterea legitimitatii democratice si a responsabilitatii la nivelul Uniunii Europene.
109

A se vedea Revista Sfera Politicii, nr 147, mai 2010, - U.E. Si Tratatul de la Lisabona apud Pascal Delwit, Jean-Michel DeWaele, Paul Magnette (editori), A quoi sert le Parlement europen. Stratgies et pouvoirs dune Assemble transnationale, (Bruxelles: Complexe, Collection Etudes Europennes, 1999), 19.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

III.4 Implicarea cetatenilor europeni Facandu-se referire la caracterul democratic al Uniunii Europene, nu de putine ori in doctrina s-a pus intrebarea care este legitimitatea politica a Uniunii Europene, in conditiile in care Parlamentul European, singura institutie aleasa, care se bucura prin urmare de legitimitate directa, nu suscita interes foarte mare din partea electoralului european. Cu toate acestea, Parlamentul se afla in postura de a controla institutii europene legitimate de votul de incredere al parlamentelor nationale. Pana la momentul Lisabona, la nivel comunitar, cetateanul nu se putea bucura de garantarea a foarte multor drepturi110, acest punct negativ lovind in chiar conceptul de Europa Unita. Odata cu tratatul de la Nisa s-a parafat si Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, document cu caracter pur politic si cu nici o implicatie juridica. Prin tratatul de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale devine un document ce produce efecte juridice, cetatenii Uniunii beneficiind de protectia drepturilor si libertatilor stipulate de aceasta. Acest document este o sinteza a drepturilor si libertatilor cetatenesti intalnite in constitutiile statelor membre, n Conventia Europeana a Drepturilor Omului sau n Carta Sociala Europeana111. Intocmai cu declaratia lui Jo Leinen, presedintele comisiei privind chestiunile constitutionale a Parlamentului European, din perspectiva ratificarii Tratatului de la Lisabona si a inzestrarii cu personalitate juridica a Cartei drepturilor fundamentale, odata cu ancorarea acestui document in tratatul european, vom avea cel mai complex si modern catalog al drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului. Pentru prima data intr-un codex general al drepturilor fundamentale, drepturile social-economice sunt definite ca fiind de acelasi rang cu drepturile si libertatile clasice ale omului.
110

Cum ar fi spre exemplu, un cod al drepturilor fundamentale ale cetateanului comunitar, totusi, la nivel European, cetateanul este protejat de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, document semnat si ratificat sub auspiciile Consiliului Europei, un veritabil cod al drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului statutului membru la aceasta conventie. 111 Ultimele doua documente au fost edictate sub auspiciile Consiliului Europei.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Uniunea Europeana trebuie sa respecte, in toate actiunile pe care le intreprinde, principiul egalitatii cetatenilor sai. Tratatul de la Lisabona, prin dispozitiile sale novatoare, atinge o etapa cu mult superioara intrucat prevede in mod expres o obligatie ce incumba Uniunii, conform careia aceasta trebuia sa acorde in aceeasi masura importanta tuturor cetatenilor comunitari. Prin urmare, cetateanul Uniunii Europene nu mai reprezinta doar obiectul negocierilor si actiunilor politice de la nivel European ci, se creaza o relatie de comunicare intre organele comunitare si cetatean, elitele europene intelegand ca in acest proces trebuie sa fie implicati si cei pentru care s-au gandit inca de la jumatatea secolului trecut. Textele legislative nu reprezinta o lectura obisnuita pentru cei mai multi dintre cetatenii Uniunii, acest fapt determinand Uniunea Europeana sa elaboreze o strategie de natura sa popularizeze oportunitatile implementate in ultimul tratat modificator, mizandu-se pe efectul benefic al unor exemple practice, concrete. Ca urmare, Tratatul de la Lisabona elimina anumite proceduri din cauzele civile si din dreptul familiei ce contin elemente de extraneitate112, cauze care inaintea ratificarii acestui tratat erau definite ca fiind destul de indelungate113, la fel si obstacolele birocratice intalnite in cursul procedurilor in cauzele ce aveau ca obiect conflicte intre cetatenii diferitelor state membre. Astfel, prin prevederile sale, Tratatul de la Lisabona inchide cercul format din dispozitiile referitoare la piata unica, libertatile aferente si prerogativa cetatenilor de a ridica pretentii si de a se bucura de drepturile sale si in afara granitelor statului a carui cetatean este. Nu toate prevederile tratatului sunt clare. Un exemplu in acest caz sunt dispozitiile art. 10 alin. 3 care in ciuda faptului ca fac vorbire despre dreptul tuturor cetatenilor europeni de a lua parte la viata democratica a Uniunii Europene, nu arata in mod explicit ce anume incumba acest drept. In esenta, s-a apreciat in doctrina ca acest articol face referire la dreptul cetatenilor de a participa la alegerile pentru Parlamentul European dar si la obligatia de a asigura din partea institutiilor comunitare a transparentei actiunilor exercitate. Noutatea instituita prin art. 302, acorda
112 113

A se vedea prevederile art. 81 al tratatului de la Lisabona. Exemple semnificative in acest sens sunt procedurile privind incheierea sau desfacerea unei casatorii in cadrul Uniunii Europene, proceduri ce se caracterizeaza prin celeritate in special datorita eficientizarii si armonizarii normelor procedurale in astfel de cauze. De asemenea, si cauzele privind drepturile minorilor vor fi mai rapid solutionate sau punerea in executare a unor hotarari judecatoresti edictate de catre o curte valabil sesizata dintr-un stat membru al Uniunii Europene.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

posibilitatea Consiliului de a solicita cetatenilor europeni expunerea punctelor de vedere referitoare la domeniile de activitate ale Uniunii. S-a apreciat ca pentru ca acest mecanism sa fie functionabil este necesar ca, la nivel european, cetatenii sa fie foarte bine organizati114. Pe de alta parte, suscita interes faptul ca nu se poate identifica in textul tratatului nicio obligatie expresa in sarcina cetateanului european. Aceasta problema a mai fost dezbatuta si cu ocazia dezbaterilor privind Tratatul Constitutional. In cadrul lucrarilor Conventului European au avut loc discutii referitoare la introducerea in proiectul tratatului constitutional a notiunii de obligatie a cetateanului european. In acest sens, obiectul dezbaterilor l-au format discutiile privind oportunitatea de a introduce plata unui impozit european115 ca obligatie a cetatenilor europeni. Prin Tratatul de la Lisabona se observa incercarea de apropiere si de familiarizare a cetatenilor Uniunii cu activitatile si problemele acesteia dar si de implicare a acestora in procesul de solutionare a problemelor cu care acestia se pot confrunta. Prin urmare, din acest punct de vedere, acest tratat poate fi caracterizat drept o incercare de reconciliere a Uniunii Europene cu proprii cetateni avand ca scop atingerea intereselor Uniunii si atribuirea acesteia rolul de actor cheie al relatiilor internationale. Cu toate acestea, cetateanul european nu trebuie sa reprezinte doar obiectul discutiilor purtate la nivelul politicii europene ci acesta trebuie sa adopte o atitudine activa in planul deciziilor politice. Pentru ca aceasta sa se materializeze este imperios necesar ca cetatenii Uniunii Europene sa se familiarizeze cu instrumentele si procedurile comunitare specifice de adoptare a normelor de drept comunitar. Mai mult, pentru ca acest proces sa aiba efectul scontat este nevoie ca cetateanul european sa aiba reprezentarea actiunilor sale si sa inteleaga sa faca uz de instrumentele ce ii sunt puse la dispozitie. Ideea de apropiere fata de cetateni este in permanenta accentuata la nivel comunitar prin crearea unor institutii si proceduri precum Ombudsman-ul European, comisia de petitii la nivelul Parlamentului European, alegerea prin vot direct a europarlamentarilor sau instituirea
114 115

Prin aceasta exigenta se evita expunerea parerilor doar a unui singur segment al populatiei comunitare. Aceasta initiativa s-a dovedit extrem de controversata, ca urmare, nu si-a gasit adepti nici cu ocazia negocierilor privind Tratatul de la Lisabona. Totusi, pot fi considerate ca obligatii ale europenilor, in mod indirect, faptul ca o parte a taxei incasata cu titlu de taxa pe valoare adaugata se varsa la bugetul comunitar.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

cetateniei comunitare. Este incontestabila preocuparea din partea institutiilor comunitare de a-si apropia cetatenii Uniunii Europene, in acest sens se poate observa metoda prietenoasa de abordare a cetatenilor si punerea la dispozitia acestora mijloace mult mai eficiente de informare116. Structurarea Tratatului de la Lisabona in doua parti a urmarit sa ofere mai multa transparenta si claritate pentru cetateni in parcurgerea textului normativ. Sintetizarea in doar 55 de articole a celor mai importante reguli si principii generale ale Uniunii in prima parte a tratatului este considerata o performanta. Cea de-a doua parte a tratatului ilustreaza o revizuire a Tratatului privind Comunitatile Europene alcatuita din 357 de articole ce fac referire la modul de functionare al organelor si institutiilor comunitare, modul de abordare in domeniul politicii externe europene, dispozitiile privind bugetul Uniunii, procedurile de adoptare a normelor dreptului comunitar secundar. Mobilizarea cetatenilor la nivel european pare un obiectiv destul de dificil de atins, indiferenta fiind termenul cel mai potrivit care exprima cel mai bine implicarea cetatenilor statelor membre atat la nivel national cat si comunitar. Participarea cetatenilor europeni la alegerile pentru Parlamentul European este de natura sa amelioreze calitatea reprezentarii cetatenilor europeni de catre institutiile Uniunii, contribuind astfel la reducerea deficitului democratic. Alegerea Parlamentului merita sa fie calificata ca un adevarat progres din punct de vedere democratic. Tratatul de la Lisabona incearca o evadare din dilema deficitului democratic prin introducerea democratiei reprezentative. Astfel, in art.10 al tratatului sunt recunoscute ca izvoare ale legitimarii democratice a activitatii Uniunii Parlamentul European si parlamentele nationale intrucat acestea sunt exprima vointa cetatenilor prin vot direct. In acelasi articol se face vorbire de obligatia sefilor de state si de guvern precum si a delegatiilor guvernamentale de a-si justifica actiunile intreprinse la nivelul Uniunii Europene in fata cetatenilor. Cu toate acestea, ramane de vazut cati dintre cetatenii europeni vor intelege sa uziteze de drepturile lor. In acest sens, in literatura de specialitate straina s-a conturat opinia potrivit careia Uniunea
116

Un exemplu in acest sens este instituirea unui Birou de Informare al Parlamentului European in toate statele membre. De altfel, la alin.1 al art. 11 din Tratatul de la Lisabona se arata ca Institutiile acorda cetatenilor si asociatiilor reprezentative, prin mijloace corespunzatoare,posibilitatea de a-si face cunoscute opiniile si de a face schimb de opinii n mod public, n toate domeniile de actiune ale Uniunii.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Europeana sufera de o fractura democratica in care, pe de-o parte, Parlamentul dobandeste tot mai multe prerogative iar pe de alta parte, in mod paradoxal, pierde tot mai mult cetateni, neinteresati de chestiunile europene. Cu toate ca exprimarea votului cu ocazia alegerii europarlamentarilor reprezinta un drept incontestabil oferit cetatenilor europeni117, este foarte important si necesar in acelasi timp sa fie considerata, daca nu de toti cetatenii Uniunii Europene macar de majoritatea acestora, drept o obligatie civica prin care se asigura astfel continuitate dezvoltarii visului european. Capitolul IV Perspective de viitor IV.1 Aplicarea dispozitiilor Tratatului de la Lisabona cu impact asupra conturarii unor noi valente a principiului democratiei reprezentative

IV.1.1 Reforma electorala a Parlamentului European In data de 19 aprilie 2011, Comisia pentru afaceri constitutionale a votat reforma procedurii electorale a Parlamentului cu o majoritate de 20 de voturi pentru si patru impotriva118. Scopul urmarit prin intermediul acestei reforme este de a se contribui la accentuarea legitimitatii Parlamentului. Este de necontestat importanta si competentele Parlamentului care au crescut n mod semnificativ incepand din 1979. Acest lucru nu a fost reflectat de revizuirile Actului din 1979, revizuiri efectuate de atunci si pana in prezent. Odata cu intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona, deputatii Parlamentului European au devenit mult mai puternici, prin urmare, Parlamentul necesita un sistem electoral si o organizare interna care sa se ridice la nivelul noilor sale sarcini.
117

Exista state membre ale Uniunii Europene in care exercitarea votului reprezinta o obligatie prevazuta de dispozitiile legilor electorale. 118 Votul in plen va avea loc in luna iunie.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Intrucat Tratatul de la Lisabona nu intrase inca n vigoare, alegerile din 2009 s-au desfasurat pe baza Tratatului de la Nisa (736 de locuri repartizate n limitele a 5 pana la 99 de locuri pentru fiecare stat membru). Prin urmare, va trebui sa se realizeze o redistribuire completa a locurilor inainte de alegerile din 2014, pentru a se lua in considerare dispozitiile Tratatului de la Lisabona, precum si schimbarea demografica si posibila aderare a altor state la Uniune. Dupa cum apreciaza si autorul raportului de reforma electorala a Parlamentului European, Andrew Duff din Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa119, principiul proportionalitatii degresive este un concept federalist elegant, conform caruia interesele minoritatilor mai mici sunt protejate prin acordarea unei reprezentari relativ mai mari statelor mai putin populate decat statelor mai populate. In ciuda acordului Consiliului European din decembrie 2007 de a accepta propunerea Parlamentului European, principiul proportionalitatii degresive nu a fost inca pus n practica. In Parlamentul din 2004, erau zece state care aveau prea multi sau prea putini deputati n Parlamentul European. In actualul Parlament, ales n iunie 2009, sunt noua astfel de state. Conform opiniei eurodeputatului mentionat, actualul sistem de distribuire a locurilor este doar o gaselnita politica, care este n permanenta instabilitate120. Conform art.14 alin.2 din Tratatul de la Lisabona, nu se aloca mai mult de 96 de locuri niciunui stat, deschizand treptat posibilitatea de a reduce numarul de locuri al Germaniei pentru a reflecta reducerea populatiei acesteia. Pe de alta parte, insa, nu exista o astfel de flexibilitate, pragul de baza este de sase locuri. Mai mult, trebuie amintit faptul ca, in urmatoarele doua decenii, posibilele state n curs de aderare sunt cel putin Croatia, Islanda, cele sase tari din Balcanii de Vest si Turcia. In temeiul Tratatului de la Lisabona, intreaga problema a distributiei echitabile a locurilor, sub pragul superior de 751, conform principiului proportionalitatii degresive, se afla chiar la dispozitia
119

Este vorba de expertul grupului ALDE pe afaceri constitutionale, unul dintre cei trei reprezentanti ai Parlamentului European la negocierile privind Tratatul in cadrul Conferintei Interguvernamentale din 2007. 120 S-a dat drept exemplu de factor de destabilizare faptul ca Germania are o populatie in scadere rapida fata de cea a Frantei, Regatului Unit si Italiei care au o populatie in crestere. Daca Germania isi mentine numarul maxim de locuri (96), in pofida populatiei sale n scadere, va trebui sa li se acorde urmatoarelor state dintre cele mai populate un numar mult mai mare de locuri decat n prezent. O asemenea solutie ar prejudicia in mod grav interesele statelor de marime medie, punand astfel n pericol proportionalitatea degresiva.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Parlamentului, acesta avand dreptul si obligatia in acelasi timp de a initia modificarile privind componenta Parlamentului in cadrul fiecarui mandat. De asemenea, Parlamentul are raspunderea de a propune extinderea temporara a numarului de deputati n Parlamentului European din state n curs de aderare, in cadrul unui mandat de cinci ani. Raportul semnalizeaza un numar semnificativ de probleme legate de procedura electorala care daca sunt rezolvate eficient ar putea face ca alegerile pentru Parlament sa fie mai uniforme n viitor decat au fost n trecut si care ar trebui sa aduca beneficii in ceea ce priveste coeziunea, legitimitatea, eficienta si pluralismul. Cu toate ca Tratatul de la Lisabona este riguros in ceea ce priveste notiunea de cetatenie a Uniunii, Uniunea Europeana nu are o singura definitie pentru cetatenia Uniunii Europene ci douazezi si sapte de variante nationale. Unele state acorda privilegii speciale resortisantilor tarilor terte cu afinitati ancestrale, altele nu, in modul cel mai vehement. Unele au drepturi de rezidenta pentru supusii din fostele colonii, altele nu. Statele membre trateaza drepturile civile ale teritoriilor lor de peste mari sau ale coloniilor lor in multe moduri diferite. Nu a existat nicio incercare din partea Uniunii de a armoniza respectivele legislatii, desi exista multe cazuri de imitare intre statele membre121. Intrucat legile privind nationalitatea sunt foarte diferite, exista un acces inegal la drepturile rezultate din cetatenia UE de la un stat membru la altul. Dupa cum s-a punctat in raport, ramane inca problema serioasa a nepermiterii exercitarii dreptului de vot al cetatenilor Uniunii care opteaza pentru exercitarea dreptului lor garantat de Uniune de a locui ntr-un alt stat membru. Situatia resortisantilor unui stat membru care isi au resedinta pentru o perioada indelungata in alt stat membru nu este deloc uniforma. Acest lucru capata relevanta in special cand este vorba de pierderea dreptului de vot in tara in care sunt resortisanti122 si de capacitatea de a-l dobandi sau nu, dupa caz, in statul de resedinta.
121

Curtea Europeana de Justitie a afirmat ca dreptul statelor membre de a-si stabili propriile norme privind dobandirea sau pierderea cetateniei este limitat de necesitatea de a respecta dreptul comunitar. In acest context, s-a acordat o atentie deosebit deciziei Spaniei din 2005 de a legaliza situatia a 700 000 de imigranti fara a-si consulta partenerii.
122

Spre exemplu, cetatenii Regatului Unit pierd dreptul de a vota pentru alegerile din Regatul Unit dupa 15 ani petrecuti in strainatate.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Alte aspecte interesante incluse in raport cuprind recomandarile Organizatiei pentru Securitate si Cooperare (OSCE) care, cu ocazia desfasurarii primei sale misiuni de observator cu drepturi depline la alegerile parlamentare europene din 2009, a remarcat cat de diferite sunt alegerile in fiecare stat membru, diferentele privind metodele de distribuire a locurilor, posibilitatea exprimarii voturilor preferintiale, alocarea locurilor vacante, sistemele electorale, dreptul la vot, prezentarea candidaturii, nominalizarea candidatilor, circumscriptiile electorale si zilele de votare. Ce a atras atentia in mod deosebit a fost faptul ca partidelor politice europene li se interzice pur si simplu sa isi faca campanie electorala. De asemenea, echipa Organizatiei pentru Securitate si Cooperare a facut cunoscute numeroase plangeri123 din partea cetatenilor Uniunii care pretind ca au fost lipsiti de dreptul de vot in calitate de rezidenti in alte state decat al lor. Concluziile raportului arata ca ar fi de dorit existenta unei Conventii privind reforma electorala care sa analizeze n mod democratic si cuprinzator seria complexa de aspecte interdependente privind dreptul de vot, prezenta la vot, componenta, privilegiile si sistemul de votare. In orice caz, ar fi cel putin util sa se revizuiasca diferitele sisteme electorale nationale in uz, pentru a elimina diferentele si anomaliile mai evidente. Scopul esential este consolidarea dimensiunii europene a acestor alegeri. Rolul partidelor politice europene va fi esential in aceasta privinta. Fara partide politice viabile la nivel federal, lipseste un element esential de sprijin al democratiei. Ca atare, se propune ca la cei 751 de deputati n Parlamentul European, alesi in mod traditional din circumscriptiile nationale si regionale, sa se adauge 25 de deputati124 in Parlamentul European la Parlamentul din 2014 care sa fie alesi dintr-o circumscriptie unica paneuropeana. Numele lor se va regasi pe liste paneuropene de candidati, echilibrate n functie de gen125. Candidatii vor fi
123

Cazurile cele mai izbitoare de pretinsa discriminare, semnalate de reclamanti, provin din Letonia si Estonia unde 20% si, respectiv, 12% din populatie sunt rusi si sunt considerati non-cetateni din punctul de vedere al alegerilor europene si al altor alegeri.
124

Cei 25 de candidati de pe lista transnationala vor fi, dupa toate probabilitatile, lideri politici europeni de renume sau celebritati din alte domenii decat cel politic. Acest lucru va oferi campaniilor politice europene o popularitate mai mare si va spori competitia dintre partide dupa cum spune Andrew Duff: Mi-ar placea sa rup rutina din Parlament cu oameni plini de farmec. 125 n Parlamentul din 2009, majoritatea deputatelor Parlamanetului European sunt din Finlanda si Suedia, mai putin de o treime din deputatii Parlamentului European din Slovenia, Lituania, Irlanda, Italia, Polonia, Republica Ceha si Luxemburg sunt femei, iar Malta nu are nicio deputata. Dupa cum sustine si autorul

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

selectati de la cel putin o treime din statele membre. Listele vor fi stabilite de grupurile politice europene iar alegerile vor fi reglementate de o noua autoritate electorala europeana. Practic, fiecare alegator va avea doua voturi de dat: unul pentru listele nationale sau regionale si unul pentru lista transnationala126. Raspunderea pentru selectarea candidatilor, stabilirea ordinei pe liste si concurenta pentru voturi ar reveni partidelor politice europene. O asemenea inovatie ar transforma alegerile in Parlamentul European si ar creste capacitatea reprezentativa a acestuia reflectand modificarea introdusa de Tratatul de la Lisabona care prevede ca deputatii n Parlamentul sunt acum reprezentanti ai cetatenilor Uniunii, si nu reprezentanti ai popoarelor statelor. De asemenea, s-a accentuat faptul ca daca se doreste consolidarea caracterului transnational al Parlamentului European, ar fi importanta evitarea indepartarii alegatorilor prin evidentierea dimensiunii mari a Uniunii si distanta perceputa dintre Bruxelles si cetatean. Dupa cum arata cu insistenta Eurobarometrul si alte sondaje de opinie, electoratul este foarte putin informat despre sistemul de guvernare al Uniunii Europene. Alegatorii tind sa se identifice cel mai bine cu unitatile administrative electorale mai mici. De asemenea, s-a observat faptul ca alegatorii reactioneaza pozitiv la posibilitatea de a-si exercita alegerea intre votul in bloc, pe liste prestabilite ale partidelor, pe de o parte, si, pe de alta parte, posibilitatea de a-si indica preferinta pentru un anume candidat de pe o lista a unui partid. Conform raportului, se pot lua masuri pentru a aborda ambele aspecte, de aceea, raportul propune, mai intai, crearea obligatorie a circumscriptiilor regionale sau teritoriale, in cadrul statelor mai mari, si, in al doilea rand, utilizarea obligatorie a sistemului preferential de liste semideschise.

raportului, acesta nu propune impunerea cotelor pentru a corecta reprezentarea neechilibrata de gen, cu toate ca Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei recomanda ca partidele politice sa vizeze un obiectiv tinta de cel putin 40% de femei pentru 2014. De asemenea, s-a remarcat faptul ca in aproape toate statele membre, reprezentarea femeilor este mai buna in Parlamentul European decat in parlamentele nationale. 126 Dupa cum apreciaza Duff, introducerea listelor transnationale va transforma partidele politice din Uniunea Europeana (carora nu li se permitea pana acum sa organizeze campanii electorale) in adevarate masinarii de campanie. Candidatii lor vor cauta sprijin si vor recruta membri chiar si n statele unde nu au afiliati politici nationali. Acest lucru va ridica la un nou nivel dimensiunea europeana a alegerilor.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Acestea sunt propunerile esentiale ale raportului si vizeaza extinderea legitimitatii democratice a Parlamentului European prin consolidarea ideii de cetatenie europeana. Ele vor oferi partidelor politice europene o ratiune de a fi pe care nu o au in prezent si vor completa n mod util reformele introduse deja de Tratatul de la Lisabona, cu privire la democratia reprezentativa si participativa. Concluzionand, eurodeputatul Andrew Duff declara ca: Daca vrem cu adevarat o democratie parlamentara post-nationala, clasa politica europeana trebuie sa se adapteze la realitatea actuala. Pana acum, politicienii statelor membre nu au avut succes in conectarea cetatenilor cu Uniunea Europeana. A venit vremea unei schimbari! Este un experiment care nu a mai fost incercat pana acum in democratia parlamentara. Scopul sau este tocmai intreruperea monopolului pus de unele state membre si partide nationale asupra alcatuirii Parlamentului European...Urmand prevederile Tratatului de la Lisabona, eurodeputatii reprezinta cetateni si partide, nu state. Cu noul sistem, alegatorii vor avea sansa sa voteze pentru un candidat de alta nationalitate, si dupa parerea mea multi vor face acest lucru. Aceasta este esenta Europei post-nationale.

IV.2 Viitorul Uniunii Europene si al cetatenilor sai Cu toate ca Uniunea Europeana este considerata un agent al schimbarii in lume, un initiator de tendinte, este incontestabil faptul ca intreg continentul european se afla intr-un punct de cotitura al istoriei sale, traiectorie determinata in principal de provocarile conturate de necesitatile contemporane si viitoare ale Uniunii si ale cetatenilor sai. Uniunea Europeana dispune nu numai de capacitatea de a isi mentine stadiul actual de dezvoltare dar si de capacitatea de a prospera. Acest lucru nu se va concretiza, insa, decat daca se asigura o coeziune interna in cadrul Uniunii prin unirea fortelor politicienilor, cetatenilor, angajatorilor si a angajatilor intr-un bloc comun constituit in vederea atingerii de noi scopuri comune. Noile provocari cu care se confrunta si va continua sa se confrunte Uniunea Europeana in ansamblul ei, intr-o lume
6

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

aflata in continua schimbare, sunt imposibil de tratat individual de catre statele europene. Interdependenta dintre Uniunea Europeana si statele membre care o alcatuiesc determina abordarea problemelor impreuna, in caz contrar, statele membre vor asista rand pe rand la esecul initiativelor luate de catre liderii Uniunii. Impactul negativ deosebit al crizei financiare, al crizei institutionale provocata de punerea la indoiala a legitimitatii proiectului european, precum si problemele legate in principal de schimbarile climatice, demografice, piata muncii, determina punerea in aplicare a reformelor structurale, neaplicate inca, din Agenda de la Lisabona. Abordarea acestor provocari nu impune modificari ale dispozitiilor Tratatului de la Lisabona ci utilizarea eficienta a instrumentelor puse la dispozitie de catre acesta. Angajarea in aceste reforme duce la dezvoltarea participarii tot mai mari a cetatenilor europeni la Uniune. In acest sens, asigurarea ducerii la indeplinire a bunei guvernante reprezinta mijlocul cel mai eficace prin care Uniunea Europeana poate conta pe angajamentul cetatenilor sai. Buna guvernanta este asigurata prin aplicarea principiului participarii, cel al partajarii puterii, al responsabilitatii, parteneriatului si eficientei si, prin respectarea principiului subsidiaritatii. Eforturile depuse de Uniunea Europeana cu scopul de a obtine rezultate prin acest sistem de guvernanta pe mai multe niveluri127 in care competentele sunt partajate intre diferitele niveluri ale autoritatii au fost de natura a schimba relatiile caracterizate de un consens pasiv dintre Uniune si cetatenii sai. In cadrul acestui sistem de guvernanta pe mai multe niveluri, fiecare nivel de autoritate isi exercita competentele in acord cu responsabilitatea conferita de statutul sau, prin urmare, sistemul este de asa natura conceput incat creeaza premizele necesare pentru ca statele membre128 sa se poate dezvolta impreuna tinand cont de culturile nationale, limbile, religiile si caracteristicile regionale si locale. Totodata, sistemul de guvernanta pe mai multe niveluri respecta dreptul suveran al statelor
127

In practica, guvernanta pe mai multe niveluri reprezinta un sistem de retele convenite, obligatorii si transversale care opereaza intre localitati, regiuni, autoritati nationale si institutiile Uniunii, precum si intre asociatii ale lucratorilor si asociatii profesionale precum si organizatii neguvernamentale. Asadar, actionand in cadrul acestor retele si in cadrul propriilor lor comunitati si municipalitati, cetatenii europeni au dreptul la cuvant in domeniile importante pentru viitorul Uniunii Europene. 128 Este vorba de absolut toate statele membre, indiferent de dimensiune, populatie sau dezvoltare economica.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

membre de a decide singure in privinta modalitatilor de impartire a puterii pe propriile teritorii. Se poate observa ca in ultimul timp, cetatenii Uniunii Europene au mai multe asteptari de la aceasta, adoptand adesea pozitii critice129 la adresa performantelor acesteia. Pe de alta parte, se remarca actiunile intreprinse la nivelul Uniunii in consolidarea simtului apartenentei publicului la proiectul European ca raspuns al nevoii acute a popoarelor Uniunii Europene de a fi increzatoare ca aceasta isi va asuma cu succes rolul de adevarat gardian al valorilor si intereselor lor comune. Cu toate acestea, guvernanta pe mai multe niveluri nu confera cetatenilor in mod automat un simt al apartenentei in special datorita faptului ca aceasta reprezinta un sistem complex ce necesita a fi exploatat si consolidat si, nu in ultimul rand, ce trebuie adus la cunostinta publicului. Mai mult decat atat, buna guvernanta este cel mai bine judecata in functie de rezultate. Chiar daca Uniunea Europeana nu este intotdeauna incununata de succese in principalele sale domenii de activitate, a adus deja numeroase beneficii cetatenilor sai prin introducerea monedei euro, a politicilor de coeziune, agricole, prin crearea spatiului Schengen. Studii recente cu privire la viitorul Uniunii Europene indica faptul ca asteptarile cetatenilor europeni sunt foarte ridicate in privinta multor domenii de politica mai delicate precum cele ce vizeaza securitatea, terorismul, politica externa, energia si schimbarile climatice. Aceleasi studii indica optimismul a 55% dintre cetateni in legatura cu viitorul Uniunii Europene si cu capacitatea acesteia de a-si ridica nivelul de performanta130. Nevoia puternica de mai multa transparenta si precizie in modul de prezentare a procesului decisional al Uniunii Europene s-ar putea reflecta in echilibrarea imaginii Uniunii transmisa publicului European astfel incat sa nu ascunda punctele sale slabe si sa nu le exacerbeze pe cele forte, reducandu-se considerabil riscul prezentarii unei Uniuni idealizate sau nejustificat de pesimista. De asemenea este necesara abordarea cetatenilor prin accentuarea comunicarii cu privire la politici, prin prezentarea de explicatii si optiuni in mod onest, sa se renunte la politica de comunicare ce se apropie uneori de tipul propagandist si sa evite retorica.
129

Un exemplu de indoiala in privinta legitimitatii proiectului European de catre cetateni este puternic ilustrat de rezultatele negative in urma referendumurilor ce au avut loc in Franta, Tarile de Jos si Irlanda. 130 Rezultatele Eurobarometrului arata ca, la polul opus, 23% dintre cetateni sunt destul de pesimisti in legatura cu viitorul Uniunii Europene iar restul de 22% nu au stiut ce raspunda.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Tratatul de la Lisabona a consolidat conceptul de cetatenie politica prin acordarea dreptului de initiativa populara si prin consolidarea rolului parlamentelor nationale. In ciuda acestor inovari, in prezent nu exista un spatiu politic european autentic, apreciindu-se ca cel mai probabil, politica va ramane un demers eminamente national. Prin urmare, daca Uniunea Europeana vizeaza sa isi sporeasca legitimitatea, va trebui sa actioneze eficient in anumite domenii pentru a consolida cetatenia politica europeana. Astfel, se recomanda consolidarea actualelor prevederi ale Tratatului de la Lisabona pentru a determina statele membre sa acorde si resortisantilor altor state membre drepturi de vot cu ocazia alegerilor nationale, pentru a se introduce listele transfrontaliere cu scopul de a europeniza alegerile pentru Parlamentul European si, nu in ultimul rand, se doreste utilizarea parlamentelor nationale ca un mijloc de implicare a publicului in dezbaterile politice europene. Pana in prezent, alegerile europene nu au fost semnificative pentru cetateni. Daca se doreste schimbarea acestei tendinte ingrijoratoare este necesar ca cetatenii sa cunoasca si sa inteleaga politicile Uniunii Europene, trebuie ca acestia sa se poata identifica cu politicienii europeni. In consecinta, este nevoie de mai multa vizibilitate si transparenta atat in privinta adoptarii deciziilor la nivel inalt131 cat si in activitatile curente ale Uniunii, solutii in acest sens sunt adoptarea de masuri de stimulare a difuzarii de programe privind Uniunea Europeana in media privata, introducerea unei dimensiuni europene in media publica, utilizarea mai eficienta a resurselor digitale. Un alt aspect de luat in calcul este ilustrat de tendintele protectioniste ale statelor membre prin care impiedica cel mai adesea ca cetatenii Uniunii sa se bucure de drepturile si beneficiile prevazute de Tratatul de la Lisabona privind dimensiunea sociala a cetateniei europene ce include in principal dreptul de a se deplasa, de a rezida si de a lucra in mod liber pe teritoriul altor state membre, recunoasterea calificarilor. Cat priveste imigratia, in general in Europa se impune o schimbare de atitudine intrucat, de prea multe ori, imigratia este perceputa drept o povara care trebuie purtata si nu o oportunitate ce trebuie exploatata. In acest sens, Europa poate invata de la Australia, Canada si Statele Unite ale Americii. Avand in vedere experienta acestora, Uniunea Europeana trebuie sa isi
131

Asa cum ar fi spre exemplu, numirea Presedintelui permanent al Consiliului European si a Inaltului Reprezentant.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

dezvolte o politica comuna in domeniul imigratiei cu scopul de a atrage imigranti mai calificati, motivati si talentati. Intr-un moment in care problemele interne si externe pun la incercare durabilitatea Uniunii Europene, Uniunea are nevoie de o intelegere comuna asupra modului de punere in practica a ambitioasei sale agende si sa continue sa se dezvolte pe baza punctelor sale forte. Uniunea Europeana detine cea mai mare piata din lume, un sfert din comertul mondial si doua treimi din ajutorul acordat pentru dezvoltare la nivel mondial, dispune de o infrastructura partajata ce lasa la alegerea cetatenilor sai uzitarea de drepturi, servicii si oportunitati. Asadar puncteleforte ale Uniunii Europene exista si necesita a fi fructificate in continuare. Mai mult decat atat, fie prin aderare fie prin imigrare, multi doresc sa se alature Uniunii Europene, fiind atrasi in primul rand de o mai buna calitate a vietii132 in cadrul Uniunii. Prin ratificarea Tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeana poate sa se angajeze in noi reforme prin utilizarea eficienta a noilor instrumente ce ii stau la dispozitie si mai ales prin transpunerea strategiilor in actiuni. Pentru ca obiectivele si ambitiile catre care tinde Uniunea Europeana sa se concretizeze este nevoie de o schimbare a modului de abordare a guvernelor nationale fata de Uniune. Adesea, s-a reprosat acestora faptul ca nu au reusit sa mobilizeze sprijinul si participarea mai activa a cetatenilor la lucrarile Uniunii Europene, indicandu-se ca motiv principal lipsa de flexibilitate si de intelegere a faptului ca interesele pe termen lung ale statelor membre sunt cel mai bine protejate prin urmarirea lor la nivel european si nu la nivel national133. De altfel, acesta este si mesajul transmis de Uniunea Europeana: Trebuie sa gandim pe termen lung dar sa actionam in prezent134. Concentrarea statelor membre asupra intereselor nationale si constrangerea acestora in realitatile politice cotidiene sunt incompatibile cu planificarile pe termen lung la nivel european. In concluzie, este de dorit ca Uniunea Europeana sa actioneze
132

Uniunea Europeana se poate mandri cu una dintre cele mai mari sperante de viata din lume,conform Eurobarometrului. 133 In Proiectul Europa 2030. Provocari si oprtunitati Raport catre Consiliul European al Grupului de reflectie privind viitorul UE 2030, Oficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene, mai 2010 se arata ca cel mai adesea, cetatenii europeni sunt mai convinsi de proiectul Uniunii Europene in sensul ca este in interesul Uniunii si deopotriva al statelor sale membre ca Uniunea Europeana sa devina un actor global care sa vorbeasca cu o singura voce in eforturile de a promova interesele lor comune. 134 A se vedea Proiectul Europa 2030, p. 53.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

impreuna cu statele membre si cetatenii Uniunii in vederea dezvoltarii si a punerii in aplicare a politicilor prin care sa se construiasca o protectie veritabila a drepturilor si intereselor lor comune. In caz contrar, greutatea colectiva a punctelor-forte ale Uniunii ar disparea in fata cultului fragmentarii bazat pe concurarea statelor membre pentru rolul de protagonist.

Capitolul V Concluzii V.1 Concluzii finale privind accentuarea principiului reprezentative prin dispozitiile Tratatului de la Lisabona democratiei

Despre Tratatul de la Lisabona s-a afirmat ca in termeni istorici este la fel de semnificativ ca si Tratatul de la Maastricht [...]. Cu noul tratat
7

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

pus in vigoare, Uniunea Europeana nu va mai cauta transferuri de noi competente din partea statelor membre. Desi o mai multa rationalizare si simplificare vor continua sa fie atat posibile cat si dezirabile, sistemul de guvernamant dobandit de Tratatul de la Lisabona este de asteptat sa fie, in toate punctele sale esentiale, puternic si durabil.135 Parlamentul European ramane marele castigator al inovatiilor aduse de Tratatul de la Lisabona, acesta atingandu-si apogeul transformarilor de natura institutionala. Cu toate acestea insa, direct proportional cu puterea marita semnificativ, Parlamentul are o responsabilitate sporita fata de cetateni si parlamentele nationale. Evolutia reglementarilor cu privire la regimul acestei institutii comunitare dezvaluie dubla tendinta reflectata pe de-o parte de oferirea unei mai mari legitimitati Parlamentului si, pe de alta parte, sa creasca rolul sau astfel incat sa poata indeplini in timp functiile oricarui parlament national136. Unul din principalele obiective ale Tratatului de la Lisabona l-a reprezentat cresterea legitimarii democratice a actiunilor Uniunii Europene. Reprezentand cetatenii Uniunii Europene, Parlamentul European cuprinde in activitatea sa toate cele trei principii pe care se bazeaza guvernanta democratica in Europa, si anume: egalitatea democratica, principiu prin care institutiile europene trebuie sa acorde cetatenilor o atentie egala, democratia reprezentativa, prin acordarea unui rol mai important Parlamentului European si prin gradul mai mare de implicare al parlamentelor nationale137 si, democratia participativa prin crearea unor noi mecanisme de interactiune intre cetateni si institutii. Consolidarea rolului Parlamentului European in sistemul institutional European a fost de natura sa conduca la atingerea apogeului reprezentativitatii cetatenilor statelor membre la intregul proces decizional, ameliorandu-se deficitul democratic care ameninta Uniunea Europeana inainte de intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona. Mai mult, legitimitatea democratica a Uniunii Europene a fost astfel considerabil intarita. V.2 Concluzii personale
135 136

Afirmatia ii apartine lui Andrew Duff din cadrul Conferintei Interguvernamentale din 2007. A se vedea pentru detalii, Anamaria Groza, op. cit., p. 60-67. 137 Atat Parlamentul European cat si parlamentele nationale sunt constituite din reprezentanti alesi prin vot direct.

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

Scopul modificarilor aduse de Tratatul de la Lisabona este acela de asigura raspunsul ferm al Uniunii Europene noilor provocari si probleme care au un impact mai mult sau mai putin direct asupra cetatenilor sai, aducand Europa mai aproape de acestia prin deciziile luate in mod deschis si la un nivel cat mai apropiat de cetatean. In opinia mea, prin mentionarea expresa a principiului democratiei reprezentative ca piatra de temelie a functionarii Uniunii Europene, prin Tratatul de la Lisabona s-a urmarit sa se ofere Uniunii legitimitate democratica, aceasta reiese atat din rolul important al parlamentelor nationale cat si din consolidarea pozitiei Parlamentului European si din legatura dintre cele doua nivele de prezentare. De asemenea, sunt de parere ca cetatenii europeni ar trebui sa constientizeze mai mult importanta implicarii mai active la lucrarile Uniunii Europene intrucat protectia drepturilor si intereselor lor pe termen lung sunt mai intens aparate de Uniune prin elaborarea de planuri si strategii durabile. Concentrarea statelor membre asupra intereselor nationale si constrangerea acestora in realitatile politice cotidiene sunt adesea incompatibile cu planificarile pe termen lung la nivel european. Avand in vedere tendinta ingrijoratoare a dezinteresului manifestat de catre cetatenii Uniunii Europene, in ciuda reprezentarii acestora mult mai eficace in cadrul Parlamentului European, este de dorit inlaturarea acestui paradox. Cu toate ca, in ultimul timp s-a putut observa o educare a publicului European manifestat in special prin asteptari mai mari de la Uniunea Europeana si prin adoptarea de pozitii critice, este de dorit continuarea procesului de constientizare si responsabilizare in vederea conlucrarii Parlamentului European impreuna cu statele membre si cetatenii Uniunii in vederea dezvoltarii si a punerii in aplicare a politicilor prin care sa se construiasca o protectie veritabila a drepturilor si intereselor lor comune. In concluzie, este nevoie in continuare de mai multa implicare din partea cetatenilor Uniunii, in caz contrar, greutatea colectiva a punctelor-forte ale Uniunii risca sa se piarda iremediabil. Functionarea Uniunii Europene in baza principiului democratiei reprezentative ofera legitimitatea democratica de care aceasta avea nevoie pentru a inlatura scepticismul cu care era privita de cele mai multe ori. Asadar, este incontestabila importanta principiului democratiei
7

Principiul democraiei reprezentative n lumina Tratatului de la Lisabona

Simona Loredana Hodea

reprezentative incorporat de Tratatul de la Lisabona, prin care cetatenii sunt reprezentati mai bine in Parlamentul European, fapt pentru care este necesara ca cetatenii europeni sa isi cunoasca mai bine drepturile lor la nivel european si, pentru ca implicarea lor in proiectul Uniunii sa fie eficienta este necesar, de asemenea, sa fie correct informati cu privire la chestiunile ce tin de Uniunea Europeana. Acesta este si motivul pentru care am ales sa scriu despre aceasta tema.