INTRODUCERE

Statele sunt interesate de aprarea i securitatea lor, ntruct mediul strategic

internaional de securitate este ntr-o continu schimbare, ca urmare a complexitii
interaciunii i interdependenei fenomenelor i proceselor sociale, economice, politice,
militare, demografice i ecologice din lume. Globalizarea, fenomen complex,
multidimensional i omniprezent, genereaz efecte pozitive, dar i negative, care,
combinate cu ameninrile de securitate, ndeosebi cele asimetrice, pe care, ntr-o
anumit msur, le favorizeaz, crendu-le cmp larg de manifestare, reprezint un
asemenea exemplu.

Deoarece globalizarea i riscurile i ameninrile de securitate pun probleme

tuturor rilor, conducerile acestora caut soluii adecvate pentru a le depi. ntr-un
fel, globalizarea i poate gsi rspunsul n promovarea unei politici de dezvoltare
durabil a tuturor rilor lumii. Pe de alt parte, o soluie viabil mpotriva riscurilor i
ameninrilor de securitate pare a fi integrarea regional. n cadrul acesteia din urm,
statele adopt o politic de securitate i aprare comun, folosind resursele umane,
materiale, financiare i informaionale de care dispune fiecare, ntr-o manier colectiv.

n acest sens, un exemplu l reprezint Uniunea European, entitate politico-

economic interguvernamental internaional care dispune de o politic proprie de
securitate i aprare. Aceasta permite, pe de o parte, Uniunii s acioneze consecvent i
sistematic pentru realizarea securitii i aprrii comune, i, pe de alt parte, rilor
membre s-i integreze politica naional de securitate i aprare n cea a Uniunii
Europene. De aici, rezult o amplificare att a eficacitii politicii de securitate i
aprare comun promovat de Uniune, ct i a celei naionale.

Politica extern si de securitate comun (PESC) a Uniunii Europene a fost

instituit n 1993, iar de atunci a fost ntrit prin tratatele ulterioare. n prezent,
Parlamentul monitorizeaz PESC si contribuie la dezvoltarea sa, n special prin
sprijinul acordat Serviciului European de Actiune Extern (SEAE), reprezentantilor
speciali ai UE (RSUE) si delegatiilor UE n strintate. Competentele bugetare ale
Parlamentului influenteaz amploarea si sfera de actiune a PESC, precum si a
instrumentelor financiare ale UE care sprijin actiunile Uniunii n strintate.

PESC: TEMEI JURIDIC, DEZVOLTARE PRIN TRATATE

1
 Politica extern si de securitate comun (PESC) a Uniunii Europene a fost
instituit n 1993, prin Tratatul privind Uniunea European (TUE), cu scopul de a
mentine pacea, de a consolida securitate international, de a promova cooperarea
international si dezvoltarea si consolidarea democratiei, a statului de drept si a
respectrii drepturilor omului si a liberttilor fundamentale. Tratatul a introdus
sistemul cu trei piloni, PESC fiind al doilea pilon. Cu toate c pozitiile si actiunile
comune au constituit cadrul rspunsurilor comune n materie de politic extern, PESC
a avut la baz n principal procedurile interguvernamentale si consensul.

Tratatul de la Amsterdam, din 1997, a instituit un proces decizional mai eficient

care contine abtinerea constructiv si votul cu majoritate calificat (VMC). n decembrie
1999, Consiliul European a creat functia de nalt Reprezentant pentru PESC (precum si
cea de Secretar General al Consiliului). Tratatul de la Nisa, din 2003, a introdus o alt
serie de schimbri viznd rationalizarea procesului decizional si a nsrcinat Comitetul
Politic si de Securitate (CPS), nfiintat n ianuarie 2001 printr-o decizie a Consiliului, s
exercite controlul politic si directia strategic a operatiunilor de gestionare a crizelor.
Dup eecul proiectului Constitutiei UE n 2005, prevederile institutionale esentiale ale
acesteia au fost preluate ntr-un alt Tratat de reform, semnat la 19 octombrie 2007 la
Lisabona.

Intrat n vigoare la 1 ianuarie 2009, Tratatul de la Lisabona a conferit Uniunii

personalitate juridic si o structur institutional sub forma serviciului pentru actiune
extern, eliminnd, totodat, sistemul cu piloni a UE. Tratatul a creat o serie de noi
actori n domeniul PESC, inclusiv naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe si politica de securitate (care ndeplinete, de asemenea, functia de
vicepresedinte al Comisiei)si noul Presedinte permanent al Consiliului European. Pe
lng crearea SEAE, tratatul a actualizat Politica de securitate si aprare comun
(PSAC), care face parte integrant din PESC.

Temeiul juridic pentru PESC a fost stabilit n TUE si a fost revizuit n Tratatul de
la Lisabona. Titlul V, articolele 21-46 din TUE stabilete Dispozitii generale privind
actiunea extern a Uniunii si Dispozitii speciale privind politica extern si de securitate
comun (PESC). n Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene (TFUE), actiunea
extern a Uniunii este tratat n partea a cincea, articolele 205-222.

OBIECTIVELE PESC

2
 Obiectivele Politicii Externe si de Securitate Comune au fost fixate prin Tratatul
de la Maastricht si au ramas apoi nemodificate la tratatele ulterioare. In Tratatul asupra
Uniunii Europene, obiectivele acesteia sunt urmatoarele:

salvgardarea valorilor comune, intereselor fundamentale, independentei si

integritatii Uniunii, in conformitate cu principiile Cartei ONU;

intarirea securitatii Uniunii prin toate mijloacele;

mentinerea pacii si intarirea securitatii internationale in conformitate cu principiile

Cartei ONU, precum si cu ale actului final de la Helsinki si obiectivele Chartei de la
Paris, inclusiv cele referitoare la frontierele externe;

promovarea cooperarii internationale;

dezvoltarea si consolidarea democratiei si a fortei dreptului, precum si

respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale.

Ca si instrumente de punere in aplicare a PESC, articolul 25 TUE (ex-articolul 12

TUE) stabileste ca Uniunea desfasoara politica externa si de securitate comuna:

(a) prin definirea orientarilor generale;

(b) prin adoptarea deciziilor care definesc:

(i) actiunile care trebuie intreprinse de Uniune;

(ii) pozitiile care trebuie luate de Uniune;

(iii) modalitatile de punere in aplicare a deciziilor prevazute la punctele (i) si (ii);

(c) prin consolidarea cooperarii sistematice dintre statele membre privind orientarea
politicii acestora

ATRIBUTIILE SI INSTRUMENTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN IN

MATERIE DE POLITICA EXTERNA

3
 Desi Parlamentul are un rol formal limitat n procesului decizional de politic
extern, el a sustinut de la nceput conceptul PESC si a urmrit extinderea aplicrii sale.
Avnd n vedere problemele internationale din ultimul deceniu, Parlamentul a
exercitat de mai multe ori presiuni pentru crearea functiei de ministru de Externe al
UE si pentru crearea unui serviciu diplomatic european. Parlamentul a ajuns la un
nivel de cooperare informal , n practic, n cu SEAE, cu Presedintia UE, cu
Secretariatul Consiliului si cu Comisia, n domeniul afacerilor externe, precum si cu
parlamentele nationale ale statelor membre.

Articolul 36 din TUE cere naltului Reprezentant s consulte periodic

Parlamentul cu privire la principalele aspecte ale PESC si la optiunile fundamentale n
acest domeniu si s l informeze n privinta evolutiei acesteia. Parlamentul organizeaz,
de dou ori pe an, dezbateri privind progresele realizate n domeniul PESC si
formuleaz recomandri adresate Consiliului si naltului Reprezentant.

Dreptul Parlamentului de a fi informat si consultat cu privire la PESC/PSAC a

fost consolidat prin Declaratia privind responsabilitatea politic fcut n 2010 de nalta
Reprezentant/Vicepresedinta Comisiei. Declaratia prevedea, printre altele:

consolidarea statutului reuniunilor comune de consultare (RCC), care permit

unui grup desemnat de deputati din Parlamentul European s se ntlneasc cu
omologi din Comitetul Politic si de Securitate al Consiliului (COPS), din SEAE si
Comisie pentru a discuta misiunile civile ale PSAC, planificate si n curs de
desfsurare;
afirmarea dreptului comitetului special al Parlamentului de a avea acces la
informatii confidentiale referitoare la PESC si PSAC. Acest drept are la baz un
acord interinstitutional din 2002;

organizarea de schimburi de opinii cu sefii de misiune, sefii de delegatie si cu alti

nalti functionari ai UE n timpul reuniunilor comisiilor parlamentare si
audierilor;

4
 mandatarea naltei Reprezentante s apar n fata Parlamentului, cel putin de
dou ori pe an, pentru a informa despre situatia actual a PESC/PSAC si pentru
a rspunde la ntrebri.

Pe lng acest dialog politic, Parlamentul si exercit autoritatea prin procedura

bugetar. Fiind, mpreun cu Consiliul, autoritate bugetar a UE, Parlamentul trebuie
s aprobe bugetul anual al PESC. De asemenea, Parlamentul contribuie la formularea
instrumentelor financiare externe relevante (de exemplu, Instrumentul european
pentru democratie si drepturile omului si Instrumentul pentru stabilitate), printr-un
proces de negocieri trilaterale cu Consiliul si Comisia.

Parlamentul examineaz periodic operatiunile SEAE si i ofer sugestii privind

chestiunile structurale, acoperind aspecte precum echilibrul geografic si de gen la
nivelul personalului su, dar si interactiunea sa cu alte institutii ale UE si cu serviciile
diplomatice ale statelor membre. Parlamentul poart, de asemenea, discutii periodice
cu nalta Reprezentant si cu reprezentantii speciali ai UE (RSUE) numiti pentru
anumite regiuni sau chestiuni. Comisiile parlamentare care au contribuit la nfiintarea
SEAE au, de asemenea, schimburi de vederi cu sefii de delegatii ai SEAE nou-numiti.

Parlamentul joac, de asemenea, un rol n monitorizarea negocierii si a

implementrii acordurilor internationale. nainte de a ncheia astfel de acorduri,
Consiliul are nevoie de aprobarea Parlamentului.

STRUCTURILE INTERNE ALE PARLAMENTULUI IMPLICATE IN PESC

O mare parte a activitTii Parlamentului n domeniul PESC se desfSoar n

comisii de specialitate, ndeosebi n Comisia pentru afaceri externe (AFET) Si n cele
dou subcomisii (pentru Securitate Si aprare/SEDE Si pentru Drepturile
omului/DROI), precum Si n Comisia pentru comerT internaTional (INTA) Si Comisia
pentru dezvoltare (DEVE). Aceste comisii contribuie la formularea PESC prin
rapoartele si avizele pe care le emit. Ele ndeplinesc, de asemenea, rolul de puncte
principale de contact ale Parlamentului cu structurile de guvernare la nivel mondial
(inclusiv Organizatia Natiunilor Unite), alte institutii ale UE, presedintiile Consiliului si
parlamentele nationale ale statelor membre.

5
 Activittile legate de PESC se desfsoar, de asemenea, n delegatiile
parlamentare, care au rolul de a mentine si dezvolta contactele internationale ale
Parlamentului (ndeosebi prin cooperarea interparlamentar), de a promova valorile
fundamentale ale Uniunii, inclusiv libertatea, democratia, drepturile omului, liberttile
fundamentale si statul de drept. n prezent, exist 34 de delegatii interparlamentare
permanente, inclusiv comisiile parlamentare mixte (CPM), comisiile de cooperare
parlamentar (CCP), alte delegatii parlamentare si adunrile parlamentare comune.

IMPACTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ASUPRA PESC

Implicarea Parlamentului n PESC contribuie la consolidarea responsabilittii

democratice a PESC. Parlamentul a sustinut cu entuziasm peisajul institutional post-
Lisabona, promovnd un rol mai mare al SEAE, a delegatiilor UE si al reprezentantilor
speciali, precum si o PESC mai coerent si mai eficace. Parlamentul a insistat pentru o
mai mare coerent ntre instrumentele politice si financiare ale UE pentru politicile
externe pentru a evita dublarea eforturilor si ineficacitatea,

Parlamentul a oferit o platform de dialog ntre factorii de decizie institutionali si

guvernamentali, contribuind la o mai bun cunoastere a PESC de ctre public si la
ncurajarea participrii unei game largi de parteneri in si din afara UE, guvernamentali,
dar si neguvernamentali. Prin activittile sale, Parlamentul a ntrit vizibilitatea
politicilor externe ale UE si a servit ca o punte de legtur ntre institutiile UE si
cetteni.

ROLUL ROMANIEI IN CADRUL PESC, ROLUL PSAC

6
 Odat cu aderarea la Uniunea European, Romnia se implic activ n activitile
conceptuale i de implementare a Politicii de Securitate i Aprare Comune (PSAC),
contribuind la numeroase misiuni civile i operaii militare sub egida acesteia.
Angajamentul Romniei n misiunile civile ale UE se justific prin importana i
anvergura pe care acestea au cptat-o n contextul demersurilor UE de promovare a
statului de drept funcional, a reformei sectorului civil de securitate, sporirii
capacitilor instituionale regionale i locale (capacity-building), a respectului pentru
drepturile omului i a bunei guvernri, cu un impact direct asupra creterii stabilitii
i securitii internaionale.
Sporirea securitii n plan extern contribuie din plin la prosperitatea UE i
securitatea statelor membre i a cetenilor acestora. Recunoaterea calitii expertizei
rii noastre este confirmat de situarea, n mod constant, ntre primele ri din punct
de vedere al experilor detaai.
De asemenea, Romnia particip direct la procesul de elaborare a deciziilor din
domeniul PSAC, prin intermediul experilor naionali din Grupurile specializate de
lucru de la Bruxelles (COPS/PSC Political and Security Committee, CIVCOM
Committee for Civilian Aspects of Crisis Management, PMG Political-Military Group,
RELEX).

Pe linia contribuiei n plan militar, Romnia s-a implicat de-a lungul timpului n
cadrul Grupurilor Tactice de Lupt (EU Battle Groups/EU BGs) cu pachete de fore
specializate. Aceast politic de implicare activ va continua i n perspectiv. Romnia
sprijin, de asemenea, ameliorarea modularitii i flexibilitii EU BGs, acestea
rmnnd principalul instrument militar de reacie rapid la dispoziia UE n
gestionarea unei crize externe.

n plan civil, Romnia se numr printre contributorii importani cu capaciti

civile la misiunile de gestionare a crizelor desfurate de UE. n octombrie 2016, i
desfurau activitatea n misiuni civile PSAC peste 40 de experi romni detaai ,
crora li se adugau un numr de peste 70 de experi naionali contractati cu contracte
individuale, ara noastr situndu-se n ealonul frunta al Statelor Membre
contributoare. Romnia poate s se constituie ntr-un factor activ al implementrii
PESA prin resursele umane i logistice de care dispune, precum i prin experiena
acumulat n cadrul misiunilor de meninere a pcii i a cooperrii militare n plan
regional.

CONCLUZII

7
 Uniunea European este o entitate deosebit ce joac un nsemnat rol pe scena
lumii. Dimensiunile economic i diplomatic sunt foarte bine definite, spre deosebire
de cea militar, n prezent n curs de formare. Este vorba, desigur, de PESC, ca element
structural al celui de-al doilea pilon al Uniunii Europene, adic Politica Extern i de
Securitate Comun. Exist cadrul instituional adecvat promovrii i dezvoltrii PESC.
n continuare se impune doar transpunerea n practic a prevederilor tratatelor
semnate de ctre statele membre ale Uniunii.

Romnia, ca stat membru al Uniunii beneficiaz de avantajele oferite de aceasta

n materie de securitate, dar i asum i noi responsabiliti la nivel continental, i nu
numai. Responsabilitile noi, n materie de securitate i aprare, pe care i le asum
voluntar Uniunea European vor duce la creterea rolului acesteia de actor politic
mondial. Implicarea activ a UE n prevenirea i soluionarea crizelor i conflictelor,
precum i n promovarea democraiei i prosperitii i dincolo de frontierele sale devin
tot mai mult o realitate. Uniunea European ntreine relaii comerciale, culturale,
politice i diplomatice cu majoritatea statelor lumii, care i mprtesc valorile i
principiile, se manifest tot mai activ n domeniul prevenirii i rezolvrii crizelor i
conflictelor de pe continent i din lume.

PESC reprezinta instrumentul care i permite un asemenea comportament

internaional. Avnd n vedere statutul rii noastre, de membru al UE i
responsabilitile ce decurg de aici ,n domeniul asigurrii securitii interne i
internaionale, se impun a fi adoptate o serie msuri.

Prioritar ar fi o sporire a operaionalizrii structurilor de reacie la crize, pentru

a aciona rapid i mai eficace n contextul PESC i al responsabilitilor naionale
interne, o consolidare a laturii materiale a gestionrii crizelor i dezastrelor, precum i o
mbuntire a sistemului naional de protecie i avertizare a populaiei asupra
iminenei producerii unor situaii de criz

8
 BIBLIOGRAFIE

Tratatul privind Uniunea Europeana

Tratatul privind functionarea Uniunii Europene

Studii de securitate, Editura Cavaliotti, Bucuresti, 2005

Surse internet: www.mae.ro