Sunteți pe pagina 1din 118

DREPT COMUNITAR

CURS UNIVERSITAR SELECTIV

MIHUT GABRIELA GYONGY

MIHUT MIKI

PREZENTUL SUPORT DE CURS ESTE SUPUS,CONFORM LEGII NR.8/1998, DREPTULUI DE AUTOR AL D-REI MIHUT GABRIELA GYONGY CUMPARATORUL NU-L VA PUTEA TRANSMITE UNEI ALTE PERSOANE . IN CONSECINTA ,ESTE INTERZISA MULTIPLICAREA, TIPARIREA, PUBLICAREA SAU TRANSMITE FARA CONSIMTAMANTUL EXPRES AL AUTOAREI, DAT IN FORMA SCRISA. IN CAZ CONTRAR FAPTUITORUL VA SUPORTA CONSECINTELE LEGII PENALE SI CIVILE.

UNIVERSITATEA WALES-ROMANIA FACULTATEA DE STIINTE SPECIALIZAREA MANAGEMENT ANUL II DE STUDII I. TEMATICA LA EXAMENUL DIN SESIUNEA IANUARIE 2008 ANUL II DE STUDII LA DREPT COMUNITAR: 1. TRATATELE INSTITUTIVE SI MODIFICATOARE: - TRATATUL DE LA PARIS- CECO(CECA)-1952 - TRATATELE DE LA ROMA- CEEA, EURATOM- 1957 - ACTUL UNIC EUROPEAN-1987 - TRATATUL DE LA MAESTRICHT-1993 - TRATATUL DE LA AMSTERDAM-1999 - TRATATUL DE LA NISA-2003 - TRATATUL DE LA LISABONA-2007 2. INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE; - PARLAMENTUL UNIUNII EUROPENE - CONSILIUL UNIUNII EUROPENE - COMISIA UNIUNII EUROPENE 3. REGULAMENTUL, DIRECTIVA, DECIZIA, 4. AVIZUL, RECOMANDAREA 5. GRILELE II. DESFASURAREA EXAMENELOR EXAMENUL SE VA DESFASURA PE O PERIOADA DE 2 ORE SI VA CONSTA IN: - UN EXAMEN SCRIS TIP GRILA DE 10 INTREBARI TIMP: 30 MINUTE - UN EXAMEN ORAL- TIMP: 1 ORA SI 30 MINUTE III. MODUL DE NOTARE VA FI URMATORUL: - 1 PUNCT DIN OFICIU; - 1 PUNCT PENTRU PREZENTA LA CURSURI; - 1 PUNCT PENTRU PREZENTA LA SEMINARII; - EXAMENUL SCRIS SI ORAL: - EXAMENUL SCRIS: 10 INTREBARI A CATE 1 PUNCT. - EXAMENUL ORAL: 3 INTREBARI NOTATE CU CATE 3,33 PUNCTE

PENTRU EXAMEN STUDENTII TREBUIE SA DETINA DOAR PAGINILE CU SUBIECTELE DIN TEMATICA

CAPITOLUL I. PREMISELE CREARII COMUNITATILOR EUROPENE I. Europa n perioada interbelica Ideea unei Europe Unite a framantat mintile cele mai luminate inca din antichitate si pana in secolul XX. Incepand cu Imperiul roman, Imperiul Caroligian sau Sfanul Imperiu Roman de Neam German toate marile minti ale lumii(Europei) au dorit unificarea Europei. Primele indicii concrete ale dorintei de a crea o Europa unica au aparut ntre cele doua razboaie mondiale. Imediat dupa primul razboi mondial ntreaga Europa zacea n ruine, bilantul fiind tragic: aproape 10 milioane de morti. n timpul primului conflict mondial a avut loc si revolutia din octombrie din Rusia. n scopul mentinerii pacii popoarelor a fost semnat Tratatul de la Versailles care a marcat sfrsitul primului razboi mondial. Pentru prima data Statele Unite ale Americii s-au implicat n mod decisiv n solutionarea problemelor existente pe plan european. Liga Natiunilor a fost creata pentru solutionarea amiabila a eventualelor conflicte ce ar putea aparea n viitor. Astfel, ca urmare a declinului politic al Europei problema organizarii ei ncepe sa fie limpede perceputa. Deja apare opozitia ntre doua conceptii diferite despre construirea Europei: 1) O simpla cooperare care sa menajeze suveranitatile statale existente. 2) O depasire a suveranitatii printr-un proces de unificare, de integrare a Europei, cum se va spune mai trziu. Manifestul Pan Europa al contelui Kalergi Pentru prima data proiectul unei Europe unite a dobndit contur precis gratie actiunii diplomatului (contele) COUDENHOVE KALERGI sustinator al celei de-a doua conceptii asupra Europei n mod deschis federalista. Astfel n 1922 contele Kalergi a publicat la Viena manifestul PAN EUROPA1 n care afirma: Problema Europei se reduce la doua cuvinte: unificare sau prabusire. n 1923 el reuneste la Viena Congresul constitutiv al Uniunii Pan Europene la care iau parte 2000 persoane. Proiectul unui Pact Paneuropean elaborat de contele Kalergi cuprindea 20 de articole in care erau enuntate principiile potrivit caruia statele suveraneVor alcatui o alianta eterna pentru a asigura pacea europeana. Noua organizatie urma sa poarte denumirea deStatele federale europene, toti cetatenii statelor federate devenind in acelasi timp si cetateni europeni. Membrii federatiei urmau sa respecte Pactul Ligii Natiunilor si Pactul Briand-Kellog, iar diferendele dintre state urmau sa fie judecate de catre o Curte Federala. Minoritatile nationale trebuiai sa se bucure de drepturi egale cu majoritatea cetatenilor in fata legilor, precum si in ceea ce priveste liberul exercitiu al limbii, invatamantului, presei si practicarea cultelor religioase. Tratatele comerciale intre statele federate urmau sa fie pe bazaClauzei natiunii celei mai favorizate, iar tratatele politice si militare urmau sa fie abrogate daca nu se inscriau in ideile federatiei.
1

Dreptul integrarii europene-Tratat elementar-prof.univ.dr.Victor Duculescu- ed. Lumina Lex, Buc.2003

Organele federatiei erau: Consiliul, cuprinzand cate un reprezentant al fiecarui stat, cu drept de vot: Adunarea, insumand delegati ai parlamentelor sau institutiilor analoage si Curtea federala, care examina conflictele intre statele federate, decizand totodata in ceea ce priveste conflictele dintre autoritatile federale si guvernele statelor federate. Aceasta miscare s-a inspirat din modelul federal oferit de Statele Unite ale Americii. Europa Communis Mai putin cunoscut, danezul Heerfordt a publicat n 1924 un eseu intitulat Europa communis care continea o critica acerba a Societatii Natiunilor a carei slabiciune indica deja ca aceasta interzice realmente recursul la razboi, dar si o analiza detaliata a ceea ce ar putea fi institutiile unei Europe Communis, viitorul stat federal european . Heerfordt a prevazut n proiectul sau o adunare interparlamentara, un director al sefilor de stat dispunnd de un drept de veto si un minister federal responsabil n fata Adunarii, un regim special pentru Agricultura si o perioada de tranzitie nainte de realizarea unei uniuni vamale. Ideile federaliste ale lui Aristide Briand Mai rasunatoare a fost initiativa lui Aristide Briand, ministrul francez de externe n anii 1929-1930. n septembrie 1929, Briand a rostit n fata celei de-a zecea sesiuni a Adunarii Societatii Natiunilor un discurs care desi a avut un mare impact asupra opiniei publice europene, era totusi destul de echivoc: Ideea europeana care a obsedat imaginatia filozofilor si poetilor a progresat n spirite. Cred ca ntre popoarele care sunt grupate geografic asa cum sunt popoarele Europei trebuie sa existe un liant federal. Asadar Briand, cu toate ca este un partizan al notiunii de federalism precizeaza de ndata ca liantul federal nu va trebui sa atinga suveranitatea nici uneia dintre natiunile care ar putea face parte din aceasta asociatie. Memorandum-ul privind Uniunea Federala Europeana Echivocul existent n discursul lui Aristide Briand nu a fost nlaturat nici n memorandum-ul mai detaliat privind Uniunea Federala Europeana, redactat de secretarul general din ministerul afacerilor externe francez Alexis Lejer, si prezentat Adunarii +Societatii Natiunior pe 1.05.1930. Nu se poate nega ca ideea unui federalism european, chiar lipsit de orice consecinta pe plan practic a ridicat foarte multe obiectii n plan guvernamental. Dintre membrii Societatii Natiunilor doar Iugoslavia si manifesta adeziunea fata de proiect. De pe o pozitie conservatoare, Anglia s-a limitat doar la a reaminti legaturile sale speciale cu Commonwealth-ul.

CAPITOLUL II UNIUNEA EUROPEANA(FOSTELE COMUNITATI EUROPENE): ISTORIC, INSTITUTII, PROCESE DECIZIONALE

Procesul de integrare european Comunitatile europene au avut drept scop stabilirea intre membrii lor a unei aproprieri mai puternice decat cea care rezulta din organizatiile de cooperare. Avand acest scop, ele s-au plasat intr-o perspectiva mai apropriata aspiratiilor federale care au fost, totusi, exprimate la Congresul de la Haga, din mai 1948, lovindu-se, atunci, de conceptiile partizanilor unei cooperari institutionalizate2. Ideea unei Europe unite a fost susinut de-a lungul secolelor de mprai i intelectuali deopotriv, dar numai dup cel de-al doilea rzboi mondial statele europene au instituionalizat forme de cooperare internaional, cu competene n domenii specifice, cum ar fi: Organizaia pentru Cooperare Economic European (OCEE)3, Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)4, Uniunea Europei Occidentale (UEO). Aceste organizaii au pus bazele unei solidariti mai strnse ntre statele europene, dar nc manifestau trsturile clasice ale unei uniuni a statelor i ale cooperrii interguvernamentale. nceputul procesului de integrare european - caracterizat prin trsturi originale i specifice, care constituie baza actualei structuri a Uniunii Europene - poate fi considerat anul 1950, cnd ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus implicarea ctorva state europene ntr-un proiect de cooperare mai strns, comparativ cu formele tradiionale existente la acel moment. Acest nou tip de cooperare presupunea transferul de suveranitate ctre o organizaie cu puteri de constrngere asupra membrilor si. Iniiativa a constat n integrarea produciei de crbune i oel a Franei i Germaniei, n cadrul unei organizaii deschise participrii i altor state europene. Printre promotorii ideii unei Europe unite, acesta a fost primul pas ctre o cooperare largit: o integrare sectorial ce ar fi putut influena i alte sectoare economice. Aceasta era ideea declarat, ns obiectivul politic imediat l constituia alipirea Germaniei la Europa i eliminarea rivalitilor existente ntre Frana i Germania privind zonele strategice ale Ruhr-ului i Saar-ului. Un rol important in aceasta intiativa(franceza) ii revine lui Jean Monnet, datorita caruia s-au facut demersuri in scopul realizarii unei noi unitati europene. Acesta., indeplinind functia de sef al Organizatei nationale a planificarii din Franta, a propus ca productia de carbune si de otel din Franta si Germania sa fie administrata de catre un

3 4

Manualul Uniunii Europene- prof.univ.dr. Augustin Fuerea, ed.Universul Juridic, Bucuresti 2004 Organisation for European Economic Co-operation -OEEC North Atlantic Treaty Organisation - NATO

organism suptranational. Rezultatul acestei initiative s-a constituit in declaratia lansata la 9 mai 1950 de catre Robert Schuman5. n 1951, negocierile desfuarate ntre ase ri Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i Olanda au condus la semnarea Tratatului de la Paris, prin care se nfiina Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO). Comparativ cu alte organizaii internaionale existente la acel moment, principalul element de noutate l constituia caracterul supranaional al acestei Comuniti, reprezentat de transferul de competene ctre o instituie(nalt Autoritate6) responsabil cu luarea de decizii, independent de consensul Statelor Membre (SM). O alt iniiativ sectorial este reprezentat de crearea unei Comuniti Europene de Aprare(CEA)7, iniiativ care a euat ns, datorit faptului c Tratatul aferent - semnat n 1952 nu a fost niciodat ratificat de ctre Parlamentul Franei. O relansare n for a iniativei europene a avut loc n anul 1955, n cadrul conferinei de la Messina, la care minitrii afacerilor externe ai CECO au czut de acord asupra nfiinrii unei uniuni economice bazat pe o pia comun i asupra crerii unei organizaii pentru energia atomic. O comisie de experi condus de PaulHenry Spaak, ministrul belgian al afacerilorexterne, a elaborat dou proiecte ce au condus la semnarea, n 1957, a celor dou Tratate de la Roma cel prin care se nfiina Comunitatea Economic European (CEE) i tratatul Comunitii Europene pentru Energie Atomic (EURATOM). Dup prima experien sectorial a CECO, CEE constituie un exemplu unic de organizaie supranaional adic o oranizaie creat prin transferul de suveranitate de la statele membre laComunitate. n acest context, transferul de suveranitate nseamn o delegare - de la membrii fondatori ai Comunitii ctre anumite instituii comune a puterii de decizie asupra unor aspecte comune, conform principiilor democraiei i statului de drept. n acest scop au fost create mecanisme de decizie i un cadru instituional complex, capabile s asigure reprezentarea intereselor guvernelor statelor membre, a interesului general al Comunitii, precum i a intereselor cetenilor europeni. Obiectivul imediat al Tratatului de la Roma, semnat la 25 martie 1957 i intrat n vigoare la 1 ianuarie 1958, era reprezentat de crearea unei piee comune i de abordarea progresiv a politicilor economice ale statelor membre, ca mijloace de realizare a unei extinderi continue i echilibrate, a unei creteri accelerate a standardelor de via i a unor relaii mai strnse ntre statele membre. Crearea unei piee comune nu nseamn numai eliminarea tuturor barierelor existente n calea liberei circulaii a bunurilor i stabilirea unei taxe vamale unice (uniunea vamal)8; piaacomun nseamn i liberalizarea altor sectoare (cum ar fi libera circulaie a persoanelor,serviciilor i capitalului) i stabilirea unor politici comune n domenii strategice (agricultur, comer, transport i concuren) pentru crearea unor condiii omogene n vederea creterii performanei activitilor economice. Astfel, n 1968, CEE avea deja ncheiat uniunea vamal i avea o pia agricol comun. ncepnd cu 1950, gradul de integrare european a crescut progresiv, att din punct de vedere geografic prin aderri succesive - ct i din punctul de vedere al
5

Manualul Uniunii Europene- prof.univ. Augustin Fuerea, ed.Universul Juridic, Bucuresti 2004

High Authority 7 European Defence Community - EDC


8

n englez, common custom tariff.

dezvoltrii de politici i structuri instituionale comune. Astfel, pornind de la o comunitate economic cu ase membri, n momentul de fa s-a ajuns la o uniune politic a 27 de ri9(cu negocieri n plin desfurare pentru admiterea de noi membri) i care va avea n curnd o nou Constituie10. Extinderea integrrii europene Extinderea integrrii europene nseamn extinderea geografic (sau integrarea pe orizontal) i const n aderarea de noi membri la CEE. Sub acest aspect, procesul de integrare s-a desfurat n sase valuri succesive de aderare, etapele intregrrii geografice fiind indicate mai jos: __Membri fondatori: 1957 Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i Olanda; __Prima extindere: 1973 - Danemarca, Irlanda, Marea Britanie; __A doua extindere: 1981 Grecia; __A treia extindere: 1986 Portugalia, Spania; __A patra extindere: 1996 Austria, Finlanda, Suedia; __A cincea extindere: 2004 Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria. - A sasea extindere:2007- Bulgaria si Romania In acest moment(sfarsitul anului 2007) Uniunea Europeana cuprinzand 27 de state iar o viitoare extindere a Uniunii Europene este discutabila in privinta unor state care siau aratat deja interesul(chiar de mai multi ani) precum:Macedonia, Croatia, Ukraina, Moldova, Serbia, Muntenegru, Bosnia si Hertegovina si nu in ultimul rand Turcia, se preconizeaza ca date privitoare la aderare anii:2010, 2012 sau chiar 2015, si acestea datorita numeroaselor probleme ivite de aderarea la Uniunea Europeana a ultimelor doua valuri de state membre. I.2. Adncirea integrrii europene Procesul de adncire a intregrrii europene (sau integrarea pe vertical) a demarat n anii 50 i are n vedere urmtoarele aspecte: a) creterea progresiv a obiectivelor comune, pe care statele membre decid s le realizeze mpreun, prin extinderea ariilor politicilor comune; b) ntrirea caracterului supranaional al Comunitii, prin utilizarea extensiv a sistemului de vot majoritar (n locul celui bazat pe unanimitate existent la nivelul Consiliului), prin care sunt reprezentate interesele naionale ale fiecrui SM, precum i prin ntrirea rolului Parlamentului European (unde sunt direct reprezentai cetenii europeni).
9

Este vorba de cele zece ri care devin membre n 2004: Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria (din Europa Central i de Est), Cipru i Malta (din zona mediteraneean), si de Romania si Bulgaria. Membre din 2007. La momentul actual se afl n proces de negociere Turcia, Macedonia, Croatia 10 Adoptarea unei noi Constituii este cauzat, n mare parte, de dimensiunea acestui proces de extindere (zece ri si Romania si Bulgaria) i de transformrile pe care le impune - att la nivel instituional, ct i decizional.

Tratatul CEE a fost amendat de cteva ori i suplimentat prin Tratatul Uniunii Europene, pn la consolidarea sa final ntr-o Constituie (aflat nc n stadiul de proiect, finalizat n iulie 2003 i urmnd a fi rediscutat n octombrie 2003). n tabelul de mai jos sunt prezentate tratatele prin care a fost amendat Tratatul UE:

TRATATELE UNIUNII EUROPENE Anul si Documentul 1986 (ratificat n 1987 Actul Unic European 1992 (ratificat n 1993) Tratatul de la Maastricht 1997 (ratificat n 1999) Tratatul de la Amsterdam 2001 (ratificat n 2003) Tratatul de la Nisa 2007(semnat 13 dec.2007) Tratatul de la Lisabona Aceast abordare are n vedere dezvoltarea gradual a procesului de integrare, centrat pe tratarea acelor aspecte asupra crora se poate ajunge la un acord i pe amnarea acelor chestiuni care nu sunt nc n stadiul la care pot constitui obiectul unei decizii. Actul Unic European Dup Tratatul de la Roma, procesul de adncire a integrrii a fost cuprins n Actul Unic European, semnat la 17 februarie 1986 i ratificat la 1 iulie 1987. n urma unui preambul ce exprima intenia SM de a transforma Comunitatea Economic ntro Uniune Politic (intenie care se va concretiza civa ani mai trziu, prin Tratatul de la Maastricht), au fost introduse urmtoarele inovaii: - instituionalizarea formal a Consiliului European (format din efii de stat sau de guvern i de preedintele Comisiei Europene), ca principalul organism responsabil pentru stabilirea direciilor de dezvoltare ale Comunitii; - introducerea sistemului de vot al majoritii calificate n cadrul Consiliului, pentru adoptarea acelor deciziilor care au n vedere finalizarea pieei interne, politica social, coeziunea economic i social i politicii cercetrii; - ntrirea rolului Parlamentului European (PE), prin introducerea procedurilor legislative de cooperare i a necesitii acordului PE pentru deciziile privind aderarea de noi state membre i acordurile de asociere; - nfiinarea Tribunalului Primei Instane11 , alturi de Curtea European de Justiie (CEJ); - creterea numrului politicilor comune, prin adugarea politicilor de mediu, cercetare tiinific, coeziune economic i social; - stabilirea unei date (31/12/1992) pentru definitivarea pieei interne (noiunea de pia intern fiind mai puternic dect cea de pia comun, implicnd nu numai realizarea celor patru liberti libera circulaie a bunurilor, libera circulaie a serviciilor, libera
11

The Court of First Instance

circulaie a persoanelor i libera circulaie a capitalului ci i implementarea a noi politici i a coeziunii economice i sociale). Tratatul de la Maestricht Schimbarea peisajului politic european dup cderea regimurilor comuniste din Europa Central i de Est a condus la un proces de regndire a structurii Comunitii Europene, n direcia crerii unei uniuni politice i a uniunii economice i monetare. Baza legal a noii Uniuni Europene este reprezentat de Tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992 i ratificat la 1 noiembrie 1993. Uniunea European (UE) nseamn, pe de o parte meninerea i extinderea acquisului Comunitii Europene12 i, pe de alt parte noi forme de cooperare n domeniul Politicii Externe i de Securitate Comun (PESC) i al Justiiei i Afacerilor Interne (JAI). Astfel, conform imaginii comune despre UE, prin Tratatul de la Maastricht aceasta devine o construcie cu trei piloni, care va fi meninut i dezvoltat continuu. Primul Pilon Dimensiunea comunitar - Cetenia european - Libera circulaie a bunurilor, serviciilor, persoanelor i capitalului - Politici comunitare - Uniunea economic i monetar Al doilea pilon - Politica Extern i de Securitate Comun (PESC) Al Treilea Pilon - Cooperarea n domeniul Justiiei i Afacerilor Interne (JAI)13 Primul pilon Primul pilon acoper sectoarele, regulile i procedurile de decizie referitoare la CEE, CECO i Euratom. Tratatul de la Maastricht modific Tratatul de la Roma al CEE i creeaz Comunitatea European, subliniind astfel caracterul su extins, ce depete marginile integrrii economice. Aceste modificri sunt reprezentate de: - continuarea extinderii rolului PE, n special cu referire la aprobarea nominalizrilor Comisiei, la introducerea noii proceduri legislative a co-deciziei (asupra anumitor subiecte, PE i mparte prerogativele cu Consiliul); - continuarea extinderii gamei politicilor comune (educaia i formarea profesional,
12

Vezi Glosar Prin Tratatul de la Amsterdam, multe din domeniile aflate sub jurisdicia JAI au fost transferate dimensiunii comunitare (primul pilon).
13

reelele trans-europene, politica industrial, dezvoltarea cooperrii, protecia consumatorului) i ntrirea altor politici comune deja existente (politica social, coeziunea economic i social, cercetarea i dezvoltarea tehnologic, politica de mediu); - crearea ceteniei europene: toi cetenii statelor membre pot circula i se pot stabili n alte state membre;dreptul de a alege i de a participa n alegerile municipale i pentru PE n statele membre de reziden, indiferent de naionalitate; protecie diplomatic i consular din partea ambasadei unui alt stat membru pe teritoriul unui stat ter i n care stat membru naional nu este reprezentat; dreptul de a trimite petiii PE i de a se adresa Mediatorului European(Ombudsmanului european); - instituirea uniunii economice i monetare: convergena politicilor economic i monetar a statelor membre, ceea ce a condus la adoptarea monedei comune (Euro) i la nfiinarea Bncii Centrale Europene (BCE). Al doilea pilon Odat cu instituirea celui deal doilea pilon, cooperarea politic dintre statele membre este ridicat la statutul de politic comun, ceea ce nseamn includerea ei ntr-un cadru instituional specific. Astfel, prin Tratatul de la Maastricht, UE are o politic comun extins la toate sectoarele politicii externe i de securitate i se pun bazele unei cooperri sistematice ntre statele membre. Aceast cooperare este caracterizat de derularea unor aciuni comune, desfurate pe de consens14 i care limiteaz statele membre n politica lor extern. PESC este gestionat de aceleai instituii care opereaz sub primul pilon, dar care au puteri i proceduri de decizie diferite: astfel, deoarece acest domeniu este de importan strategic pentru statele membre i este dificil de renunat la suveranitatea naional, procedura de decizie aplicat este metoda interguvernamental (pentru adoptarea deciziilor fiind valabil regula consensului). Al treilea pilon Tratatul de la Maastricht stabilete i o form sistematic de cooperare ntre SM, n domeniul justiiei i afacerilor interne cooperare care, pn la acest moment, se desfura pe baz de acorduri internaionale ocazionale ( un astfel de exemplu l constituie Acordul Schengen, semnat n 1995 de numai 5 state membre). Procesul de decizie este similar celui din domeniul PCSE (bazat pe regula unanimitii). Aspectele acoperite de aceast politic i reglementate prin Tratatul de la Maastricht sunt: oferirea de azil politic, emigraia, lupta mpotriva fraudei i dependenei de droguri, cooperarea judiciar n chestiuni civile i penale, cooperarea vamal i a poliiei pentru prevenirea terorismului, alte tipuri de delicte internaionale. Tratatul de la Amsterdam Urmtorul moment cheie n direcia adncirii integrrii europene este constituit de Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 i ratificat la 1 mai 1999.
14

Este vorba de metoda interguvernamental.

Tratatul a reprezentat punctul final al lucrrilor Conferinei Inter-guvernamemtale (CIG) iniiate la Torino n 1997 i prevzut deja prin Tratatul de la Maastricht. Tratatul de la Amsterdam amendeaz att Tratatul CE, ct i Tratatul UE, iar elementele de noutate aduse sunt: - instituionalizarea cooperrii sporite, prin care este combinat nevoia unei continue integrri (existent n unele state membre) cu nevoia respectrii dorinei altor SM de a nu fi implicate n anumite politici comune (n domeniul crora vor s i pstreze suveranitatea naional); acest sistem poate fi aplicat n domeniile de activitate ale celor trei piloni, cu urmtoarele condiii: a- s aib n vedere promovare obiectivelor UE i s fie aplicat ca o ultim variant; b- s nu pun n pericol acquis-ul comunitar sau drepturile, obligaiile i interesele statelor membre neparticipante; c- s se refere la majoritatea statelor membre i s fie deschis tuturor celorlate SM, n orice moment. Acest principiu al unei Europe cu dou viteze a fost aplicat nc dinaintea dobndirii unui caracter formal prin Tratatul de la Amsterdam, cu ocazia semnrii: 1) Acordului Schengen (n 1985, numai de ctre Belgia, Frana, Germania, Luxemburg i Olanda), 2) Cartei Sociale (Marea Britanie refuznd semnarea, n 1993, a angajamentului de armonizare a politicilor sociale, ns fiind incluse reguli cu caracter relativ i obligatorii pentru celelalte state membre), 3) uniunii economice i monetare(la care nu au aderat Danemarca, Suedia i Marea Britanie). Primul pilon Dimensiunea comunitar a UE a fost ntrit sub urmtoarele aspecte: a- crearea de politici comune de ocupare a forei de munc: statele membre vor considera promovarea ocuprii forei de munc drept o chestiune de interes comun i i vor coordona aciunile n cadrul Consiliului acesta din urm elabornd anual un set Direcii de ocupare a forei de munc15, ce vor fi urmrite de guvernele statelor membre n adoptarea politicilor naionale de ocupare a forei de munc; b- mai mult, Consiliul poate emite recomandri guvernelor naionale prin majoritate calificat i poate adopta n co-decizie cu Parlamentul msuri de promovare a aciunilor inovatoare n domeniul ocuprii; c- integrarea coninutului Cartei Sociale n Tratat, odat cu semnarea acesteia de ctre Marea Britanie; d- extinderea procedurii de co-decizie la noi sectoare de activitate (excluziunea social, sntatea public, lupta mpotriva fraudei); e- extinderea listei drepturilor civice ale cetenilor europeni; f- ntrirea politicii de mediu, a politicii de sntate i a politicii de protecie a consumatorului. Al doilea pilon
15

Employment Guidelines

Sistemul PESC a fost ntrit cu privire la: a- posibilitatea dezvoltrii de strategii comune pentru aciunile de politic extern ale statelor membre; b- introducerea principiului abinerii constructive, prin care se permite unui stat membru s se abin de la votul n Consiliu, fr a bloca o decizie unanim; astfel, respectivul stat membru nu este obligat s aplice decizia, dar trebuie s accepte obligativitatea acesteia pentru Uniune i trebuie s se abin de la orice aciune ce poate veni n conflict cu aciunile UE bazate pe decizia n cauz; c- nfiinarea unei Uniti de Planificare i Avertizare16 responsabil cu monitorizarea evoluiilor externe i cu avertizarea referitoare la evenimente i situaii ce pot afecta securitatea UE; d- oferirea poziiei de nalt Reprezentant pentru probleme de PESC Secretarului General al Consiliului, responsabil pentru asistarea Preedeniei Uniunii n probleme referitoare la PESC i pentru sprijin n formularea, pregtirea i implementarea deciziilor politice de ctre Consiliu; naltul Reprezentant poate purta discuii politice cu pri tere, n numele Consiliului i la cererea Preedenei; e- includerea misiunilor Petersberg17 n Tratatul UE, cu scopul de a sublinia c la baza prioritilor de aciune ale UE st dorina comun de a apra securitatea european prin aciuni de ajutor umanitar i de restaurare a pcii. Al treilea pilon Majoritatea sectoarelor de activitate acoperite de acest pilon (oferirea de viz i de azil, emigrarea, cooperarea vamal, cooperarea judiciar civil privind libera circulaie a persoanelor) au fost transferate primului pilon, transformnd astfel procedurile de decizie - de la metoda inter-guvernamental la metoda comunitar (comunitizare); ca rezultat, al treilea pilon nu mai este Justiie i Afaceri Interne, ci devine Cooperarea judiciar i poliieneasc n domeniul criminalitii. Tratatul de la Nisa Tratatul de la Amsterdam, ca i Tratatul de la Maastricht, prevede revizuirea sa printro a doua Conferin Inter-guvernamental, cu scopul de a realiza reformele instituionale necesare procesului de extindere a Uniunii. Mai mult, prin acest Tratat a fost aprobat un numr de reforme fr legtur cu procesul de extindere. Lucrrile CIG au dus la
16 17

Planning and Early Warning Unit

Declaraia de la Petersberg, din 19 iunie 1992, este un element central n hotrrea de a dezvolta Uniunea Europei Occidentale (UEO) drept componenta de aprare a UE i ca mijloc de ntrire a pilonului european al Alianei Atlantice (NATO). Prin aceast declaraie au fost definite diferitele tipuri de misiuni militare pe care UEO le-ar putea ntreprinde: n plus fa de contribuirea la apararea comunitar n conformitate cu Articolul 5 din Tratatul de la Washington i Articolul V din Tratatul de la Bruxelles amendat, unitile militare ale Statelor Membre UEO pot fi utilizate i pentru: -misiuni umanitare i de salvare; -misiuni de meninere a pcii; -misiuni ale forelor de lupt n administrarea crizelor, inclusiv restabilirea pcii. (www.infoeuropa.ro)

pregtirea textului Tratatului de la Nisa, care a fost semnat la 26 februarie 2001 i a intrat n vigoare la 1 februarie 2003. Principalele aspecte cuprinse n Tratatul de la Nisa sunt: - schimbrile instituionale din cadrul procesului de extindere: dei, pentru noile state membre, numrul de locuri n PE, numrul voturilor alocate n cadrul Consiliului i pragurile aplicabile n cadrul procedurii majoritii calificate vor fi determinate prin tratatele de aderare, Tratatul de la Nisa stabilete noi reguli, ce au n vedere o Uniune cu 27 de membri; - dou inovaii majore privind procesul de decizie: a- extinderea ariei de utilizare a procedurii de decizie prin vot cu majoritate calificat n cadrul Consiliului, pentru probleme n care anterior deciziile erau luate prin consens (de exemplu, facilitarea libertii de circulaie a persoanelor, cooperarea judiciar pe probleme civile, ncheierea de acorduri internaionale n domeniile comerului, serviciilor i aspectelor comerciale ale proprietii individuale cu unele excepii, etc.); b- extinderea procedurii co-deciziei la noi chestiuni, ce privesc: crearea de stimulente pentru combaterea discriminrii, cooperarea judiciar pe probleme civile, msuri specifice de sprijin industrial, aciuni de coeziune desfurate n afara Fondurilor Structurale, statutul partidelor politice europene i aspecte legate de imigraie, de acordarea de vize i de azil; - revizuirea sistemului de cooperare, prin realizarea urmtoarelor modificri: a- numrul minim de state membre necesare pentru propunerea unei clauze ntrite de cooperare este 8, ceea ce nseamn c dup a cincea extindere nu va reprezenta majoritatea statelor membre; b- nlturarea posibilitii utilizrii dreptului de veto cu privire la cooperarea strns n domeniile aflate sub incidena primului i celui de-al treilea pilon i nlocuirea acesteia cu dreptul statelor membre de a supune problema Consiliului European, care poate decide prin majoritate calificat (mai mult, dac problema aparine unuia din domeniile n care se aplic procedura co-deciziei, este necesar acordul PE); c- introducerea posibilitii de stabilire a unei cooperri strnse n domeniul PESC, n scopul implementrii de aciuni sau poziii comune (dar exceptnd chestiunile cu implicaii militare sau care in de problema securitii); - introducerea unui instrument de prevenire n cadrul procedurii - procedur ce deja permite Consiliului European s fac public orice nclcare serioas i persistent a drepturilor fundamentale de ctre un stat membru instrument ce d posibilitatea suspendrii unor drepturi ale statului n cauz; - dezvoltarea capacitii militare a UE, prin crearea unor structuri politice i militare permanente i prin ncorporarea, n cadrul Uniunii, a atribuiilor de management al crizei corespunztoare Uniunii Europei Occidentale18. Comitetul Politic i de
18

Uniunea Europei Occidentale (UEO) a fost nfiinat n 1948 prin Tratatul de la Bruxelles i este o organizaie creat n scopul cooperrii pe probleme de aprare i securitate. UEO este format din 28 de ri, cu patru statute diferite: de membru, de membru asociat, de observator sau de partener asociat. Toate rile UE au statut de membru, cu excepia Austriei, Danemarcei, Finlandei, Irlandei i Suediei care au statut de observator; Romnia este membru asociat. Tratatul de la Amsterdam a transformat UEO n parte integrant a dezvoltrii Uniunii, delegndu-i capabilitatea operaional n domeniul aprrii. UEO a avut un rol major n misiunile Petersberg, prin organizarea detaamentului de poliie din Mostar sau prin

Aprare19 este organismul ce poate primi autorizare din partea Consiliului pentru a lua deciziile potrivite n cadrul pilonului al doilea, n vederea asigurrii controlului politic i conducerii strategice a operaiunilor de management al crizei. - nfiinarea Eurojust n domeniul cooperrii judiciare pe probleme de criminalitate; Eurojust reprezint o unitate format din magistrai, a cror sarcin este de a contribui la coordonarea autoritilor naionale responsabile cu procedurile din domeniu; - extinderea sprijinului comunitar n noi sectoare de activitate, pentru aciunile SM din domeniile politicii sociale, a educaiei i formrii profesionale; este vorba despre lupta acesteia, a fost infiinat un Comitet de Protecie Social20 - organ consultativ, cu sarcina de a promova cooperarea ntre statele membre i Comisia European. Odat cu Tratatul de la Nisa a fost elaborat o Declaraie asupra viitorului Uniunii Europene, prin care se lansa o dezbatere general asupra dezvoltrii viitoare a Uniunii i care implica att statele membre, ct i statele candidate. Aspectele avute n vedere de aceast declaraie sunt: delimitarea responsabilitilor ntre UE i SM, statutul Cartei drepturilor fundamentale a UE, simplificarea tratatelor i rolul parlamentelor naionale n cadrul instituional al UE. Proiectul unei Constitutii Europene n urma aprobrii Declaraiei de la Laeken, la 15 decembrie 2001, Consiliul European a hotrt nfiinarea unei Convenii Europene, care s pregteasc procesul de reform a UE. A avut astfel loc o dezbatere ce a durat 16 luni i la care au participat reprezentani ai guvernelor i parlamentelor naionale ale statelor membre i ale rilor candidate, Parlamentul european, Comisia European, Comitetul Economic i Social, Comitetul Regiunilor, alturi de organizaiile interesate (i participante prin intermediul unui forum deschis). Rezultatul dezbaterii este reprezentat de elaborarea proiectului Constituiei europene. Principalele reforme ale Uniunii Europene pot fi grupate n trei categorii: 1. Structur - Consolidarea diverselor tratate existente ntr-un singur document: Constituia European; - UE dobndete personalitate juridic; - Carta drepturilor fundamentale este ncorporat n Constituie.
cooperarea cu poliia din Albania. La momentul actual, se pare ns c UEO a abandonat acest rol, n favoarea dezvoltrii structurilor i capacitilor proprii ale UE n domeniul politicii comune de securitate i aprare (PCSA). Organismele aflate sub coordonarea UEO Institutul pentru Studii de Aprare (Security Studies Institute) i Centrul Satelit (Satellite Centre) au fost transferate Uniunii Europene la 1 ianuarie 2002. De asemenea, Tratatul de la Nisa a eliminat un numr de prevederi ale Tratatului UE cu privire la relaiile dintre UEO i Uniune. Principalul domeniu n care responsibilitatea a rmas UEO este aprarea colectiv (Articolul 5), al crui transfer ctre Uniune pare a fi fost amnat. (www.infoeuropa.ro) 19 Political and Security Committee 20 Social Protection Committee

2. Cadru instituional - Stabilirea unui Preedinte al Consiliului European, n scopul de a asigura continuitatea, vizibilitatea i coerena reprezentrii UE att pe plan intern, ct i pe plan extern; - Reducerea numrului comisionarilor europeni, n scopul de a permite operaionalitatea Comisiei ntr-o Uniune cu 25 de state membre (sau chiar mai multe); - Introducerea funciei de Ministru de Externe al UE; - Acordul asupra unei clauze de solidaritate pentru sprijin reciproc n caz de dezastre sau atacuri teroriste; - Recunoaterea Eurogrup ca un organism independent, cu dreptul de a i alege preedintele (Dl. Euro) pe o perioad de doi ani. 3. Procesul de decizie - Utilizarea sistemului de vot cu majoritate calificat ca procedur standard de decizie n cadrul Consiliului i simplificarea sa; - Adoptarea procedurii co-decizie ca procedur legislativ standard. Se urmrete intrarea n vigoare a Constituiei n martie 2005, ns unele prevederi ale sale se vor aplica numai ncepnd cu 2009. II. Stabilirea pietei comune. Cele patru libertati fundamentale. Spatiul economic european(S.E.E.). Lansarea monedei unice. 1. Stabilirea pietei comune. . Prin Tratatul de Maestricht s-a procedat la o reorganizare a materiilor reglementate prin tratatele constitutive ale comunitatilor Europene si s-a recurs la o mai buna sistematizare. Ne referim in acest caz la dispozitiile privind libera circulatie a: - marfurilor, - persoanelor, - capitalurilor - serviciilor21, care, intr-un grad diferit, se pot circumscrie aproape oricareia dintre actiunile si politicile comunitare. Aceste libertati au fost realizate, in cea mai mare parte a lor, deja in cursul perioadei de tranzitie22, potrivit Tratatului, prin dispozitii de procedura si prin actiuni, abstentiuni, restrictii ori interdictii. Asadar, Piata interna este definita ca un spatiu fara frontiere interne care trebuie sa functioneze in aceleasi conditii ca o piata nationala:marfurile, persoanele, capitalurile si serviciile trebuie sa circule in cadrul ei fara nici un control la frontierele dintre statele membre, dupa exemplul absesntei controlului la frontierele dintre regiunile unui stat.
21

Unii autori au distins si o a cincea libertate derivata din celelalte patru si anume libertatea platilor. In fapt, in noua redactare a Tratatului C.E. libertatea platilor este alaturata liberei circulatii a capitalurilor la Cap.IV al Titlului III din Partea a III-a, intitulat,,Capitaluri si plati. 22 Tratat de drept comunitar-Octavian Manolache, ed.C.H.Beck, editia a 5, Bucuresti 2006

Acest spatiu fara frontiere interioare, in interpretarea Comisiei, nu poate sa-si gaseasca traducerea sa concreta si efectiva decat daca el priveste toate marfurile, serviciile si capitalurile care circula in cuprinsul lor, iar daca este vorba de cazul particular al persoanelor, orice interpretare a art.8 A care ar duce la limitarea efectelor doar la resortisantii comunitari ar lipsii aceasta dispozitie de orice efect util. Prin urmare, art.8 A stabileste, asadar, pentru Comunitate si, de asemenea, pentru statele membre o obligatie de rezultat, care nu ar putea fi indeplinita daca ansamblul controalelor de frontiera(si efectele aferente) nu sunt suprimate. Prin Decizia nr.93/72 a Comisiei s-a constituit un Comitet consultativ pentru coordonarea in domeniul pietei interne. El poate fi consultat potrivit competentei ce i-a fost stabilita, asupra tuturor problemelor practice care pot sa survina dupa 1 ianuarie 1993 relativ la functionarea acestei piete. Prin Regulamentul nr.2679/98 din 7 decembrie a Consiliului s-au stabilit cateva reguli privind functionarea pietei interne in relatie cu libera circulatie a marfurilor intre statele membre atunci cand sunt in cauza obstacole la aceasta circulatie care pot fi atribuite unui stat membru, daca ele implica o actiune sau o inactiune din partea acestuia, care poate constitui o incalcare a art.30-36 din Tratat si care: - duc la o serioasa afectare a liberei circulatii a marfurilor, impiedicand, intarziind sau deviind importurile in, exporturi din sau transportul printr-un stat membru; - cauzeaza importante pierderi persoanelor implicate; - necesita actiunea imediata in scopul impiedicarii oricarei continuari, cresteri sau intensificari a afectarii sau pierderii in cauza23. 2. Cele patru libertati fundamentale. Cele patru libertati fundamentale prevazute in Dreptul Comunitar(in tratate) sunt urmatoarele: A- libera circulatie a marfurilor; B- libera circulatie a persoanelor; C- libera circulatie a capitalurilor; D- libera circulatie a serviciilor. A. Libera circulatie a marfurilor Regulile esentiale privind aceasta libertate sunt prevazute la art.23, 24 C.E. din Tratat, fiind dezvoltate, detaliate, in art.25-31 C.E. Libera circulatie a marfurilor presupune realizarea unui uniuni vanale care sa priveasca: - toate categoriile de marfuri si sa implice interzicerea intre statele membre a taxelor vamale asupra importurilor si exporturilor ori a altor taxe avand efect echivalent; - adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile cu tarile terte; - eliminarea restrictiilor cantitative sau a masurilor cu efect echivalent intre statele membre. A.1. Uniunea vamala si barierele fiscale. Interzicerea taxelor vamale si a masurilor cu efect echivalent. Tariful vamal comun.
23

Tratat de Drept Comunitar-Octavian Manolache. Ed. C.H.Beck, editia 5, Bucuresti 2006

a.1. Uniunea vamala. Uniunea vamala a implicat, initial(fostul art.12 C.E.E. si C.E., devenit art.25 prin modificarea adusa de TA), intr-un prim sens, abolirea si, deci, interzicerea in comertul intre statele membre de la o anumita data a taxelor vamale si a altor taxe cu efect echivalent24. Ea a fost realizata o data cu expirarea perioadei de tranzitie mentionate, pentru noile tari care au devenit membre ale Comunitatilor-Spania si Portugalia- aceasta perioada fiind prevazuta pana la sfarsitul anului 1992. Potrivit reglementarii actuale (art.25 C.E.), taxele vamale la importuri si la exporturi si taxele cu efect echivalent sunt interzise intre statele membre, interdictia aplicandu-se si taxelor vamale de natura fiscala. Interzicerea taxelor vamale are o sfera mai larga25, aplicandu-se, potrivit art.24 parag.1, nu numai marfurilor care sunt originare dintr-un stat membru, ci si celor care provin dintr-o tara terta, care se vor afla in libera circulatie intre statele membre odata intrate in circuitul comercial comunitar. Marfurile care au aceasta din urma provenienta vor avea acest regim daca formalitatile de import au fost indeplinite si orice taxe vamale sau taxe, avand efect echivalent care sunt platibile, au fost incasate in acel stat membru si nu au beneficiat de o reducere totala sau partilala a unor asemenea taxe. Art 9(23) si 12(25)26 care interzic intre statele membre taxele vamale asupra importurilor si exporturilor si toate taxele cu efect echivalent, impiedica legislatia nationala sa impuna contributii obligatorii asupra exporturilor de produse agricole catre alte state membre, daca aceste contributii nu sunt impuse pe seama inspectiilor, realizate in scopul indeplinirii obligatiilor conform dreptului comunitar, daca ele sunt aplicate numai la exportul produselor in cauza si nu privesc un sistem general de taxe interne aplicate sistematic indiferent de originea tarii de export sau de destinatie a marfurilor supuse lor si, daca ele nu reprezinta compensatii pentru un beneficiu specific sau individual furnizat comerciantului intr-o suma proportionala cu acel serviciu27 a.2. Uniunea vamala mai implica, intr-al doilea sens, adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile cu tarile terte, Tarif comun care este asadar impus la granitele comunitare. Orice marfa care urmeaza sa intre pe teritoriul comunitar va fi supusa acestui tarif, indiferent de tara de intrare. Prin Regulamentul nr.950/68 din 28 iunie 1968 al Consiliului a fost stabilit Tariful Vamal Comun care a luat in considerare unele rezultate ale acordurilor incheiate anterior. De la 1 iulie 1968 el a inlocuit tarifele vamale ale statelor membre. El face o trimitere la Anexa care cuprinde tariful ca atare. Incepand cu 1 ianuarie 1988 a fost stabilit un nou tarif integrat si un sistem de nomenclatura statisrica prin Regulamentul nr.2658/87 al Consiliului, inlocuind deci regulamentul precedent. Versiunea curenta a tarifului este
24

Uniunea vamala nu este scopul final, ci punctul de plecare al pietei comune, constituind unul dintre fundamentele sale 25 Tratat de Drept Comunitar-Octavian Manolache. Ed. C.H.Beck, editia 5, Bucuresti 2006 26 Art 25 C.E. are urmatorul continutTaxele vamale la import si la export si taxele cu efect echivalent sunt interzise in Statele Membre. Aceasta interdictie se aplica si taxelor vamale de natura fiscala. 27 C 130/93, Lamaine c. NDALTP, hot.prelim.din 7 iulie 1994, consid.19, in ECR, 1994)

publicata anual in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin Regulamentul nr.2913/92 al Consiliului a fost stabilit Codul Vamal Comunitar, iar in aplicarea sa a fost adoptat Regulamentul nr.2454/93 din 2 iulie 1993 al Comisiei modificat in octombrie 1994 prin Regulamentul nr.2193/94 al Comisiei si in decembrie 1994 prin Regulamentul nr.3254/94 al Comisiei. Tariful vamal nu se aplica de o autoritate comunitara distincta, de sine statatoare, ci de catre autoritatile nationale ale statului pe teritoriul caruia intra marfurile, actionand deci in numele Comunitatii atunci cand ele fac incadrarile sau clasificarile tarifare respective. Potrivit art.28 C.e, taxele din Tariful Vamal Comun sunt stabilite de catre Consiliu, care statueaza cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei. O delimitare se impune atunci cand se vor compara dispozitiile art.25 C.E., care interzic taxele vamale la import si export si taxele cu efect echivalent si dispozitiile art.90 alin.1, care permit impunerea, direct sau indirect, de taxe interne de orice fel produselor statelor membre in masura in care acestea sunt aplicate produselor indigene similare. a.3. Tratatul C.E. interzice in mod expres restrictiile cantitative si a masurilor cu efect echivalent, ori prin controlul schimburilor comerciale in ceea ce priveste importurile Aceste dispozitii fiind de aplicare directa de la sfarsitul perioadei de tranzitie, putand fi invocate in fata tribunalelor nationale. Prin art.29 C.e. sunt interzise, intre statele membre, restrictiile cantitative la export, precum si toate masurile cu efect echivalent. Restrictiile cantitative prohibitive ca atare ar putea rezulta din aplicarea unor masuri legislative sau administartive care restrang atat importul, cat si exportul, privind unul sau mai multe produse prin impunerea anumitor cote sau prin fixarea unor norme cantitative intr-o perioada data sau privind productia acelor produse ori prin necesitatea obtinerii de licente pentru anumite cantitati de marfuri. Prevederile art.30(28) sunt aplicabile fara a distinge in privinta marfurilor originare din Comunitate si produsele care au intrat in libera circulatie in oricare dintre statele membre, indiferent de originea reala a acestor produse. In sensul art.30(28) si urmatoarele, termenulmasuri(cu efect echivalent) inseamna: - legi; - regulamente; - prevederi administrative; - practici administrative - si toate instrumentele emanand de la o autoritate publica, inclusiv recomandari. Intre cele mai importante prevederi, actiuni sau practici administrative pot fi mentionate: - stabilirea de preturi maxime sau minime, chiar temporar; - restrictiile asupra productiilor si investitiilor daca vor duce la o reducere a posibilitatii de export; - legislatia privind originea sau denumirea marfurilor, ori compozitia ambalajelor28 - verificari si inspectii duble;
28

Ex: C82/77, Jacobs van Tiggele)

- masuri nationale privind cumpararea; - grandfather clauses29 - practici administrative dezavantajand importul si(sau) exportul; - legislatia privind anumite marfuri:margarina, produsele alcoolice; - legislatia nationala agricola si privind pescuitul si legislatia mediului afectand unele marfuri. - practicile privind marcile, inventiile, indicatiile de provenienta sau denumirea de origine; A.2. Regula Ratiunii Prin introducerea unei reguli de ratiune(care mai este denumita sicerinta de ratiune) s-a incercat atenuarea efectului principiului de baza stabilit in practica prin care masurile susceptibile sa impiedice, in mod direct sau indirect, real sau potential, comertul international, sunt considerate masuri avand un efect echivalent. Dar s-a accentuat ca eceste reguli trebuie sa fie proportionale cu scopul avut in vedere, astfel incat daca un stat membru poate sa opteze intre diferite masuri spre a realiza acelasi obiectiv, el trebuie sa aleaga mijloacele care restrang cel mai putin libera circulatie a marfurilor in Comunitate30 In fapt, este vorba de recunoasterea reciproca de catre statele membre a acestor cerinte, in cazul produselor ce provin din alte state membre(ca o a doua regula, pe langa regula ratiunii) in virtutea constatarii ca nu exista nici un motiv valabil de ce, in cazul in care marfurile au fost in mod legal produse si comercializate in unul din statele membre, ele sa nu fie introduse intr-un alt stat membru. O exceptie importanta de la principiul de baza mentionat la art.30, in sensul ca prevederile art.28 si 29 nu vor impiedica prohibitii asupra importului, exportului sau marfurilor in tranzit justificate pe motive de: - moralitate publica, ordine publica sau securitate publica; - protectia sanatatii si vietii oamenilor, animalelor si plantelor; - protectia tezaurelor nationaleposedand valoare arheologica, istorica sau aritistica; - ori protectia proprietatii industriale si comerciale A.3. Cauze de salvgardare Prin AUE a fost introdus in Tratatul C.E. un nou text-art.100A(95) parag.4 prin care la motivele justificate din art.36(30) care permit restrictii sau prohibitii la importul, exportul sau marfurile in tranzit, se adauga alte doua motive. Astfel, daca, dupa o masura de armonizare luata de Comisie sau Consiliu actionand cu majoritate calificata, un stat membru considera ca este necesar sa mentina prevederi nationale pe motive de nevoi majore avute in vedere la art.30 ori privind protectia mediului inconjurator ori a mediului de lucru, va notifica aceste prevederi Comisiei. Prin TA s-a introdus o noua dispozitie(parag.5) in art.100A(95) potrivit careia, in plus, fara prejudicierea prevederilor cuprinse in parag.4 sus-mentionat, daca, dupa
29

Termen artificial promovat de practica americana, referindu-se la protectia si privilegierea unui grup de oameni sau produse, a aparut la ijlocul sec.19 in statele sudiste din S.U.A 30 C 178/84, Comisia c. Germaniei, hot.din 12 martie 1987, in ECR, 1987

adoptarea unei masuri de armonizare de catre Consiliu sau Comisie, un stat membru considera a fi necesara introducerea unor prevederi nationale intemeiate pe probe stiintifice noi referitoare la protectia mediului sau la mediul de lucru c urmre a unei probleme specifice acestui stst survenite dupa adoptarea masurilor de rmonizare, el va notifica Comisei prevedrile avute n vedere, precum si motivele entru a le introduce. O alt clauza de salvgardare este prevazuta la art 134 C.E.. Se acorda posibilitate Comisiei de a recomanda metodele prin care celelalte state membre sa furnizeze cooperarea necesara in scopul de a se asigura ca executarea masurilor de politica comerciala luate conform Trataului, de catre oricare stat membru, nu este impiedicata de devieri ale traficului comercial sau daca diferentele dintre aceste masuri antreneaza dificultati in unul sau mai multe state. Daca nu face asemenea recomandari, Comisia poate sa autorizeze statele membre sa ia masuri de protectie necesare, ale caror conditii si modalitati le defineste. In caz de urgenta, statele membre vor solicita Comisiei autorizarea de a lua ele insele masurile necesare, Comisia urmand sa se pronunte in cel mai scurt timp, dar putand apoi sa decida in orice moment, ca statele respective trebuie sa modifice sau sa suprime masurile in cauza. Art.296 al C.E. prevede alte doua cauze de salvgardare care pot sa afecteze libera circulatie a marfurilor. Astfel, nici un stat membru nu va fi obligat sa furnizeze informatii a caror dezvaluire ar fi contrara intereselor esentiale ale securitatii sale. Este vorba de interese de stat, mai ales de natura economica. De asemenea, oricare stat membru poate sa ia astfel de masuri pe care el le considera necesare pentru protejarea acestor interese care sunt in legatura cu productia ori comertul cu arme, munitii si materiale de razboi, dar aceste masuri nu trebuie sa afecteze conditiile de concurenta pe piata comuna privind produsele care nu sunt destinate expres scopurilor militare. In sfarsit, o clauza de salvgardare ar putea fi aplicata atunci cand ar fi existat o criza neasteptata in balanta de plati a unui stat membru. Masurile luate in acest scop, conform art.120 C.E., erau cu titlu conservatoriu, urmau sa aduca un minim de perturbari in functionarea Pietei comune si nu ar trebui sa fie excesiv de prohibitive sau de restrictive pentru remedierea dificultatilor neasteptate care s-au manifestat. Dispozitiile art.120 C.E. si-au incetat aplicabilitatea de la inceputul celei de a treia faze a realizarii Uniunii economice si monetare, sub rezerva art.122 parag.6 C.E. A.4. Monopolul de stat cu caracter comercial Monopolurile de stat pot fi numai cu caracter comercial sau mixte- de productie si comerciale. Pentru a exista calificarea de monopol nu este necesar sa se exercite controlul total al pietei pentru anumite marfuri, fiind suficient daca organismele respective au ca obiect de activitate tranzactii privind un produs comercial susceptibil de a fi in concurenta si comercializat intre statele membre si joaca un rol efectiv in acest comert. Art.37 parag.1 C.E.(TA-in prezent 31 parag.1) a impus statelor membre obligatia de a adapta aceste monopoluri astfel incat sa se garanteze ca, atunci cand perioada de tranzitie a luat sfarsit, nici o discriminare nu va exista intre nationalii statelor membre.

Aceasta dispozitie a avut efect direct de la sfarsitul perioadei de tranzitie-31 decembrie 1969, fiind aplicabila numai cu marfurile asa cum s-a mentionat expres. Statele membre se vor abtine, conform art.31 parag.2 de la a introduce orice noua masura care este contrara principiului stabilit la parag.1 sau care restrange domeniul de aplicare a articolelor care privesc interzicerea taxelor vamale si restrictiile cantitative intre statele membre. B. Libera circulatie a persoanelor B.1. Domeniul de aplicare Conform art.39 C.E.-libera circulatie a lucratorilor este asigurata in interiorul Comunitatii. Libera circulatie a persoanelor implica orice discriminari bazate pe nationalitate intre lucratorii statelor membre in ce priveste remunerarea, angajarea si alte conditii de munca si de angajare(art.39 parag.2). Beneficiul dreptului la libera circulatie este subordonatposesiei nationalitatii unuia dintre statele membre, dar in absenta definitiei comunitare a nationalitatii, fiecare stat membru determina suveran conditiile in care ele acorda nationalitatea, inclusiv dubla nationalitate(cetatenie). Odata cu adoptarea Regulamentului 1612/68 a fost consacrat irevocabil si principiul nediscriminarii(al egalitatii de tratament) cu o clauza de salvgardare pentru piata nationala a fortei de munca. Aceasta clauza poate fi utilizata, conform art.20 din Regulament, atunci cand un stat membru este supus ori prevede perturbari pe piata sa ce priveste forta de munca, care ar putea ameninta serios standardul de viata ori nivelul de utilizare al ei intr-o regiune ori profesie data. Libera circulatie a lucratorilor implica, sub rezerva limitarilor pe motive de ordine publica, secutitate publica ori sanatate publica, patru coordonate, potrivit parag.3 al art.39: - acceptarea ofertelor de angajare intr-adevar facute; - deplasarea in mod liber pe teritoriul statelor membre - sederea intr-un stat membru pentru scopul de angajare potrivit prevederilor ce carmuiesc angajarea nationalilor acelui stat, stabilite prin lege, regulament ori actiune administrativa; - ramanerea pe teritoriul unui stat membru a persoanei dupa ce a fost angajat in acest stat, sub rezerva conditiilor care sunt cuprinse in Regulamentele de implementare elaborate de Comisie31 Prin Directiva Parlamentului si Consiliului nr.2004/38 din 29 aprilie 2004 s-a reglementat dreptul cetatenilor Uniunii si al membrilor lor de familie de a circula si de asedea in mod liber pe teritoriul statelor membre. In adoptarea acestei Directive s-a avut in vedere existenta cetateniei Uniunii care confera fiecarui cetatean al acesteia un drept fundamental si individual de a circula in mod liber pe teritoriul statelor membre, sub conditia limitelor si conditiilor stabilite prin Tratat si a masurilor adoptate in vederea aplicarii lor.
31

A se vedea si G.Lyon-Caen- Droit social internationale europeen, Dalloz 1991

B.2. Ingradirea dreptului la libera circulatie a persoanelor Libera circulatie a lucratorilor este ingradita numai in doua situatii, strict delimitative, care pot constitui exemplu: - in primul rand, art.39 C.E. nu se va aplica angajarilor in serviciul public(parag.4); - in al doilea rand libera circulatie a lucratorilor poate fi limitata( restransa, ingradita) pentru motive de ordine publica, de securitate publica ori de sanatate publica. Prin Directiva Parlamentului si Consiliului nr.2004/38 din 29 aprilie 2004 s-au reglementat si aspectele privind aceste motive. B.3. Libera circulatie a persoanelor si securitatea sociala Libertatea de circulatie a lucratorilor trebuie insotite de masuri de secutitate sociala intrucat mijloacele de aplicare a legislatiei nationale in materie ar putea constitui un obstacol la obiectivele pietei comune. De aceea prin art.42 se instituie un sistem de coordonare a modaliatatilor de securitate sociala. La 29 aprilie 2004 a fost adoptat Regulamentul Parlamentului si Consiliului nr.883/2004 din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala. Scopul acestui regulament este acela de a se evita ca securitatea sociala care functiona intr-un cadru teritorial divizat sa nu constituie o piedica sau un obstacol la libera circulatie32. Din punct de vedere al domeniului de aplicare material(art.2) Regulamentul se aplica tuturor legislatiilor relative la domeniile de securitate sociala care privesc: - prestatiile de boala; - prestatiile de maternitate si paternitate asimilate; - prestatiile de batranete; - prestatiile de invaliditate; - prestatiile de supravietuitor; - prestatiile in caz de accidente de munca si de boli profesionale; - prestatiile de somaj; - prestatiile de prepensionare; - prestatiile familiale ; - prestatiile de deces. Cu exceptia dispozitiilor contrare din Anexa nr.VI, Regulamentul se aplica regimurilor de securitate sociala generale si speciale supuse sau nu cotizarii, ca si regulilor la obligatiile angajatorilor si armatorilor. El se aplica si prestatiilor speciale in cazurile cu caracter necontributiv avute in vedere in art.70. Cu toate acestea, dispozitiile din Titlul III al Regulamentului nu afecteaza dispozitiile legislatiei statelor membre relative la obligatiile armatorului. Sunt excluse din sfera de aplicatie a Regulamentului, in discutie: - asistenta sociala si medicala; - prestatiile in favoarea victimelor de razboi si a consecintelor acestuia.

32

Tratat de Drept Comunitar-Octavian Manolache. Ed. C.H.Beck, editia 5, Bucuresti 2006

C. Libera circulatie a capitalului si platilor C.1 Generalitati In art.56 C.E. parag.1 se interzic orice restrictii la circulatia capitalurilor in statele membre si intre statele membre si tarile terte(din afara Uniunii europene). Acest text comporta doaua aspecte: a- in primul rand, interdictia restrictiilor priveste circulatia capitalurilor intre statele membre(SM) ; b- in al doilea rand, interdictia restrictiilor prevazute la art.78B(56)C.E. are in vedere circulatia capitalurilor intre statele membre si statele terte neapartinand Comunitatii, dar, conform conform art 73 C.E.(57) par.1. Libera circulatie a capitalurilor trebuie sa fie motivata de necesitatea efectuarii de investitii pe piata comunitara fara restrictii, astfel incat sa contribuie la infaptuirea obiectivului promovorii dezvoltarii armonioase si echilibrate a activitatilor economice in cadrul Comunitatii, o crestere durabila si neinflationista, un inalt grad de convergenta a performantelor economice, un nivel ridicat de folosire a fortei de munca e.t.c. a. Au fost considerate obstacole la libera circulatie a capitalurilor intre statele membre: - obligatia de adepune in pastrare la o banca titlurile straine; - obligatia de ainscrie o ipoteca in registrul funciar in moneda nationala; - refuzul de a corda beneficiul unei exonerari fiscale pentru dividentele pentru actiuni, platite de catre societatile care isi au sediul in celelalte state membre; - atunci cand un stat membru adopta si mentine in vigoare reguli nationale care: - interzic dobandirea de catre investitorii din alte atate membre a mai mult de un numar de actiuni la unele intreprinderi nationale; - impun acordarea de catre stat a autorizatiilor pentru dobandfirea posesiei unor actiuni la unele intreprinderi nationale peste un nivel specificat. Un stat membru nu isi indeplineste obligatiile prevazute de art.56 atunci cand mentine in vigoare reguli nationale care dau statului membru dreptul la o actiune specifica(de aur) intr-o companie petroliera, in conformitate cu care sunt atasate acestei actiuni urmatoarele drepturi: - un drept de autorizare prealabila de catre state daca unele plafoane cu privire la detinatorii de actiuni sau de drepturi de vot sunt depasiote: - un drept de a se opune oricarei decizii de a se cesiona sau a se afecta ca garantie majoritatea capitalului diverselor filiale ale companiei. b. Conform art.73(57)C.E parag.1 prin aceasta dispozitie nu este afectata aplicarea fata de aceste tari a restrictiilor existente la 31 decembrie 1993 in virtutea dreptului national sau a dreptului comunitar in ceea ce priveste circulatia capitalurilor cu destinatie sau provenind din tarile terte implicand: - investitii directe, inclusiv investitii imobiliare; - autorizarea, prestarea de servicii financiare; - sau admiterea de titluri pe pietele de capitaluri. Atunci cand sunt in cauza deplasari de capitaluri provenind din sau destinate tarilor terte, indiferent de domeniul capitalurilor(textul nefacand dinstinctie), daca in imprejurari exceptionale aceste deplasari de capital cauzeaza sau ameninta sa cauzeze dificultati

grave functionarii Uniunii economice si monetare., Consiliul poate sa utilizeze cauza de salvgardare stabilita in art.59 C.E., luand masuri in consecinta pentru o perioada nedepasind 6 luni, in masura in care ele ar fi necesare. Intr-o alta ipoteza, daca, in cazul prevazut in art.30 C.E., actiunea Comunitatii privind intreruperea sau reducerea, total sau partial, a relatiilor comerciale cu unul sau mai multe tari terte, cu luarea masurii urgente de catre Consiliu- o actiune a Comunitatii este considerata necesara, Consiliul va putea lua in privinta tarilor terte in cauza astfel de masuri in ce priveste deplasarea de capital, in aplicarea art.60 C.E. Masuri asemanatoare pot fi luate si unilateral, cat timp Consiliul nu a luat el masurile necesare, si fara a fi afectate dispozitiile art.297 C.E.(obligatia de consultare intre state in cazuri deosebite). C.2 Domeniul de aplicare a libertatii de circulatie a platilor Prin acelasi art.56 parag.2 C.E. sunt interzise de asemenea toate masurile restrictive privind platile intre statele membre si tarile terte. Orice restrictie asupra platilor este, in fapt, interzisa inca de la sfarsitul perioadei de tranzitie, daca ne raportam la vechea reglementare art.106 C.E. In categoria deplati sunt incluse; - pe de o parte platile aferente schimbului de marfuri, servicii si capital, cum ar fi de exemplu: cele privind repartizarea profitului ori plata de dobanzi si care se cuvin creditorului sau beneficiarului; - pe de alta parte transferurile de capitaluri in cadrul liberei circulatii a acestora si transferurilor de salarii pentru activitatile desfasurate de beneficiar intr-un stat membru ca persoane care s-au deplasat in acel stat in virtutea liberei circulatii a persoanelor. Platile in moneda statului propriu al creditorului sau beneficiarului, erau numai o alternativa la platile in moneda statului in care aceste plati au rezultat. Cat despre termenul astfel stabilit, credem ca el era fixat in raport de inceperea la aceeasi data a celei de a doua faza aUniunii economice si monetare, cand urma a fi facilitata utilizarea ECU(EURO)33. Art.58 si 60 C.E. mentionate in materie de capitaluri, sunt de asemenea aplicabile in privinta platilor. In plus, in caza de dificultate sau amenintare grava cu dificultati in balanta de plati provenind fie dintr-un dezechilibru global al balantei, fie ipoteza unei cauze neasteptate in aceasta balanta, statul membru interesat ar putea lua masuri de salvgardare potrivit art.120 C.E. D. Libera circulatie a serviciilor. Dreptul de stabilire in scopul exercitarii unui comert sau a unei profesii D.1. Domeniul de aplicare Libertatea de stabilire in scopul exercitarii unui comert sau a unei profesii poate fi considerata ca o parte componenta a libertatii de circulatie a persoanelor in cadrul Comunitatiilor(Uniunii). Dar ea trebuie sa fie asociata, in acelasi timp, si libertatii de furnizare a serviciilor, acest fapt avand ca fundament necesitatea asigurarii repartizarii optime a tuturor factorior de productie la nivel comunitar, astfel incat mobilitatea
33

Tratat de Drept Comunitar-Octavian Manolache. Ed. C.H.Beck, editia 5, Bucuresti 2006

acestora sa permita exercitarea activitatii productive si comerciale in cele mai favorabile medii sociale, economice si comerciale. Art.43 alin.1 dispune ca, in cadrul dispoziriilor prevazute in cele ce urmeaza, restrictiile privind libertatea de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru sunt interzise, aceste interdictii extinzandu-se si asupra restrictiilor de creare de agentii, filiale, sau sucursale de catre resortisantii unui stat membru stabiliti pe teritoriul unui alt stat membru. Libertatea de stabilire include, conform art.43 alin.2 dreptul de a incepe si continua activitati ca persoane nesalariate(independente) ceea ce inseamna dreptul de acces la asemenea activitati si dreptul de a infiinta si administra intreprinderi, in special companii si firme, in sensul art.48 C.E., adica acelea care au sediul lor statutar, administratia lor centrala sau principalul lor stabiliment pe teritoriul comunitar sau care au fost constituite potrivit dreptului civil sau comercial, inclusiv societatile cooperative si alte persoane juridice carmuite de dreptul public sau privat, afara de acelea care nu sunt producatoare de profit34. Dreptul de stabilire-a aratat Curtea-comporta facultatea de a crea si de a mentine, cu respectarea regulilor profesionale, mai multe centre de activitate in Comunitate. Art.52 parag.1(in prezent art.43 parag.1) a impus ca orice restrictie la libertatea de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru sa fie inlaturate in etape progresive in cursul perioadei de tranzitie. Libertatea de circulatie in contextul in care il invocam, al dreptului de stabilire, poate fi, insa, afectata prin restrictii in cazul unor activitati care intr-un anumit stat membru sunt legate de exercitarea, chiar ocazional, a autoritatii publice(de exemplu: cea de executor, de notar-restrictii). In cele mai multe profesiuni si ocupatii, accesul este subordonat obtinerii de diplome sau unor conditii sppecifice, al caror mod de dobandire, respectiv de indeplinire sunt diferite, ceea ce ar contribui la mentinerea unor restrictii la libertatea de stabilire. Directiva nr.98/48 din 21 decembrie 1988 a instituit un sistem general pentru recunoasterea diplomelor de invatamant superior acordate la terminarea pregatirii si educatiei profesionale cu o durata de cel putin 3 ani35. Prin directiva nr.92/51 din 18 iunie 1992 a Consiliului s-a instituit un al doilea sistem de recunoastere a formarii profesionale in cadrul altor ramuri de invatamant decat invatamantul superior(modificata prin Directiva Comisiei nr.94/38 din 23 august 1994 si Directiva nr.95/43 din 20 iulie 1995 si Directiva Consiliului nr.97/38 din 20 iunie 1996. D.2. Libertatea de furnizare a serviciilor Sunt considerate servicii(art.50 alin.1) acele servicii care sunt in mod normal furnizate contra unei remuneratii, in masura in care ele nu sunt carmuite de prevederile privind libertatea de circulatie a marfurilor, capitalului si persoanelor, si ele includ, in special: - activitati cu caracter industrial; - activitati cu caracter comercial;
34

Dreptul de stabilire al agentilor economici in statele Uniunii Europene-D. Chilea, ed.Muntenia and Leda, Constanta 2001 35 Directiva a fost modificata prin Directiva Parlamentului si Consiliului nr.2001/19 din 14 martie 2001

- activitati cu caracter mestesugaresti(artizanale); - ori activitati profesionale(liberale). De exemplu: a fost definit caservicii faptul unei intreprinderi de a pune la dispozitia, contra unei remunerari, personal care ramane in serviciul acestei intreprinderi, nefiind incheiat cu beneficiarul un contract de angajare, activitatea in sine a intreprinderii constituind o profesie care satisface conditiile parag.1 al art.60 al Tratatului. Nu sunt incluse in sfera acestei notiuni serviciile prestate in cadrul sistemului de educatie nationala; Sunt considerate servicii: - activitatile de leasing; - activitatile privind operarea aparatelor de jocuri de noroc, indifrent daca ea este sau nu separata de activitatile privind fabricarea, importul sau distribuirea acestor aparate; - transmiterea semnalelor de televiziune, radio, inclusiv cele de natura publicitara, e.t.c. Libertatea de servicii poate fi restransa numai prin reguli justificate de interesul public si aplicabile tuturor persoanelor si intreprinderilor care actioneaza pe teritoriul statelor membre unde este furnizat serviciul, in masura in care acest interes nu este salvgardat prin reguli la care furnizorul acestor servicii este supus in statul membru in care este stabilit(restrangerea este posibila si pentru motive de ordine publica, securitate publica si de sanatate publica, conform art.46 C.E. aplicabil in temeiul art.55 C.E.). 3. Spatiul economic european(S.E.E.) O extindere considerala s-a produs la 2 mai 1992, odata cu semnarea, la Porto, a Acordului care instituie Spatiul economic european. Acordul a fost semnat de cele 5 state membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb(A.E.L.S.), infiintata la 4 ianuarie 1960, prin Conventia de la Stockholm(Austria, Suedia, Finlanda, Islanda si Norvegia). Elvetia, in urma referendumului din 6 decembrie 1992, s-a retras de la negocieri. Zona astfel stabilita este una dintre cele mai mari din lume. Ea cuprinde 370 de milioane de locuitori si are un produs brut intern de 6750 miliarde dolari. Acordul de la Porto se inscrie intr-un model recomandat de G.A.T.T.. A fost incheiat potrivit dispozitiilor din art.28 din Tratatul instituind C.E.E. El nu constituie, in nici un caz, o integrare de tip comunitar, ceea ce nu exclude faptul ca anumiti membrii A.E.L.S., integrati in S.E.E., sa doreasca sa adere la C.E.E36. Acordul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1994. O privire atenta confirma ca Spatiul economic european nu este o uniune vamala. El nu are, prin urmare, un tarif vamal comun. Acordul consacra cele patru libertati de circulatie din cadrul Uniunii Europene, dar numai 80% dintre normele pietei unice leaga membrii S.E.E. Astfel, sectoare precum agricultura, pescuitul, politica comerciala comuna s.a. nu sunt avute in vedere. La data de 1 ianuarie 1995 a avut loc aderarea la Uniunea Europeana a Austriei, Finlandei si Suediei. Dupa refuzul Elvetiei de a deveni stat parte la Tratatul instituind Spatiul economic european, Islanda si Norvegia au refuzat sa participe la Uniunea Europeana. Tratatul asupra S.E.E. ofera un model pentru o asociere mai stransa intre anumite state din estul Europei.
36

Drept comunitar european.Parte generala-prof.univ.dr.Augustin Fuerea, ed.Lumina Lex, Bucuresti 2006

4. Lansarea monedei unice La Consiliul european de la Madrid, din decembrie 1995, denumirea de Ecu a fost inlocuita cu cea de Euro. Ulterior, la Consiliul european de la Dublin(decembrie 1996), a fost adoptat un Pact de stabilitate, care prevede aplicarea, de catre statele membre ale zonei Euro, a programului de stabilitate si aplicarea sanctiunilor financiare statelor care au un deficit superior cifrei de 3%, cu exceptia cazurilor de recesiune economica grava. In ianuarie 1998, patru state membre ale Uniunii Europene nu faceau parte din Zona Euro: un stat nu indeplinea criteriile de convergenta(Grecia), iar alte trei state nu doreau sa participe la zona Euro(Marea Britanie, Suedia si Danemarca)37 La 2 mai 1998, Consiliul european, reunit la Bruxelles, confirma crearea unei zone Euro intre 11 state si stabileste paritatile definite dintre monedele acestora. De asemenea, Consiliul l-a desemnat pe domnul Duisenberg38 ca presedinte al Bancii centrale europene. La 31 decembrie 1998, ministrii de finante stabilesc valoarea in Euro a celor 11 monede vizate, iar la 1 ianuarie 1999, Euro a fost lansat pe pietele de schimb si poate fi folosit ca mijloc scriptural de plata. Europenii folosesc biletele si monedele euro incepand cu 1 ianuarie 2000, dar doar 12 state membre din numarul de 15 state membre, au trecut la aceea data la moneda unica Euro, trei state si anume:Marea Britanie, Danemarca si Suedia refuzand. La aceasta data doar 15 state membre folosesc moneda Euro, celelalte 12 state membre urmand a trece in urmatorii 5-10 ani la moneda unica Euro, cu o mare exceptie, si anume, Marea Britanie care a declarat deschis ca nu va renunta la moneda ei nationala Lira sterlina.

37 38

Drept comunitar european.Parte generala-prof.univ.Augustin Fuerea, ed.Lumina Lex, Bucuresti 2006 Avand cetatenie olandeza

CAPITOLUL IV DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI PREVAZUTE IN CARTA EUROPEANA SI RESPECTATE IN UNIUNEA EUROPEANA

Popoarele Europei, au stabilit o uniune tot mai strns ntre ele i ca urmare au hotrt s aib un viitor panic bazat pe valori comune. Contient de patrimoniul su spiritual i moral, Uniunea European se ntemeiaz pe valorile indivizibile i universale ale demnitii umane, libertii, egalitii i solidaritii. Uniunea se sprijin pe principiul statului de drept. Totodat Uniunea situeaz persoana n centrul aciunii sale instituind cetenia Uniunii i crend un spaiu de libertate, de securitate i de justiie. Tot ea contribuie la pstrarea i dezvoltarea acestor valori comune respectnd diversitatea culturilor i tradiiilor popoarelor Europei, precum i a identitii naionale a statelor membre i a organizaiilor puterilor publice la nivel naional, regional i local. Uniunea caut s promoveze o dezvoltare echilibrat i durabil i asigur libera circulaie a persoanelor, mrfurilor, serviciilor i a capitalurilor, precum i libertatea de stabilire. n acest scop, este necesar ca evideniindu-le printr-o cart s fie ntrit protecia drepturilor fundamentale n spiritul evoluiei societii, al progresului social i a dezvoltrilor tiinifice i tehnologice. Respectiva Cart reafirm, prin respectarea competenelor i ndatoririlor Uniunii, precum i a principiului subsidiaritii, drepturile care rezult n special din tradiiile constituionale i din obligaiile internaionale comune statelor membre, din Convenia European privind aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, din cartele sociale adoptate de Uniune i de ctre Consiliul Europei, precum i din jurisprudena Curii de Justiie a Uniunii Europene i a Curii Europene a Drepturilor Omului. n acest context, Carta va fi interpretat de ctre instanele Uniunii i ale statelor membre lund n considerare n ntregime explicaiile stabilite sub autoritatea preediniei Conveniei care a elaborat Carta. Faptul de a beneficia de aceste drepturi implic responsabiliti i ndatoriri att fa de teri, precum i fa de comunitatea uman n general i fa de generaiile viitoare.1 n consecin, Uniunea recunoate drepturile, libertile i principiile enunate n continuare. I DEMNITATEA I DREPTURILE ASIMILATE Demnitatea uman Demnitatea uman este inviolabil, aceasta trebuie respectat i protejat2 Dreptul la via 1.Orice persoan are dreptul la via.

Referitor la dreptul la via, Convenia European a Drepturilor Omului, dispune urmtoarele dreptul la via al oricrei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzat cuiva n mod intenionat, dect n executarea unei sentine capitale pronunate de un tribunal n cazul n care infraciunea este sacionat cu aceast pedeaps prin lege. Deasemenea se mai dispune moartea nu este considerat ca fiind cauzat prin nclcarea acestui articol (art 2 CEDO) n cazurile n care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesar la for, i anume: a) pentru a asigura aprarea oricrei persoane mpotriva violenei ilegale; b) pentru a efectua o arestare legal sau pentru mpiedica evadarea unei personae legal deinute; c) pentru a reprima, conform legii, tulburrile violente sau o insurecie. 2.Nimeni nu poate fi condamnat la pedeapsa cu moartea sau executat4 Conform CEDO pedeapsa cu moartea este abolit. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeaps i nici executat Dreptul la integritatea persoanei Orice persoan are dreptul la integritate fizic i psihic. In cadrul medicinii i biologiei , trebuie respectate n principal urmtoarele: a) consimmntul liber i n cunotiin de cauz al persoanei implicate, conform prevederilor legii; b) interzicerea practicilor de eugenie, n special a acelora care au drept scop selecia persoanelor; c) interzicerea utilizrii corpului uman i prilor sale, ca atare, ca surs de profit; interzicerea clonrii umane n scopul reproducerii. Interzicerea torturii i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante Conform Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene nimeni nu poate fi supus torturii i nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante Interzicerea sclaviei i a muncii forate In Uniune este interzis inerea n sclavie sau n servitute a unei persoane. Deasemenea, nimeni nu poate fi constrns s presteze o munc forat sau obligatorie i este interzis traficul cu fiine umane. Nu se consider munc forat sau obligatorie n acest sens orice munc impus n mod normal unei persoane supuse deteniei n condiiile prevzute de art 5 din Convenie European a Drepturilor Omului sau n timpul n care se afl n libertate condiionat; orice serviciu cu caracter militar sau, n cazul celor care refuz s satisfac serviciul militar din motive de contiin, n rile n care acest lucru este recunoscut ca legitim, un alt serviciu n locul serviciului militar obligatoriu; orice serviciu impus n situaii de criz sau de calamiti care amenin viaa sau bunstarea comunitii; orice munc sau serviciu care face parte din obligaiile civile normale. II LIBERTILE CETEANULUI EUROPEAN

Dreptul la libertate i securitate Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene prevede c orice persoan are dreptul la libertate i securitate. Respectarea vieii particulare i de familie Viaa particular i de familie ai oricrei persoane trebuie respectat, alturi de respectarea domiciliului i corespondenei particulare. Amestecul unei autoriti publice n exercitarea acestui drept nu este permis dect n msura n care acest amestec este prevzut de lege i daca constituie o masur necesar pentru securitatea naional, sigurana public, bunstarea economic a rii , aprarea oridinii i prevenirea faptelor penale, protejarea sntii sau a moralei ori protejarea drepturilor i libertilor altora. Protecia datelor cu caracter personal Conform Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, orice persoan are dreptul la protecia datelor cu caracter personal care o privesc. Aceste date trebuiesc tratate corect, n scopuri precise i doar pe baza consimmntului persoanei n cauz. Dreptul la cstorie i dreptul de ntemeiere a unei familii Aceste drepturi sunt garantate n conformitate cu legile naionale care reglementeaz exercitarea acestor drepturi. ncepnd cu vrsta stabilit prin lege, brbatul i femeia au dreptul de a se cstori i de a ntemeia o familie7 conform legislaiei naionale. Dreptul la libertatea de gndire, de contiin i religioas Orice persoan are dreptul la libertatea de gndire, de contiin i religioas. Acest drept ofer ceteanului libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum i aceea de a-i manifesta liber religia individual sau colectiv, n public sau n particular, prin intermediul culturii, nvrii, practicilor i ndeplinirii riturilor. Dreptul la libertatea de exprimare i de informare Acest drept se refer la libertatea oricrei persoane de a-i expune opinia, de a primi sau transimite informaii sau idei, fr restricii din partea autoritilor publice. Deasemenea sunt respectate libertatea i pluralismul mijloacelor de exprimare n mas. Conform CEDO orice persoan are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie i libertatea de a primi sau de a comunica informaii ori idei fr amestecul autoritilor publice i fr a ine seama de frontiere. Totodata Constitutia prevede c statele nu sunt impiedicate s supun societile de radiodifuzare, de cinematografie su de televiziune unui regim de autorizare. Constituia prevede: Exercitarea acestor liberti ce comport indatoriri i responsabiliti poate fi supus unor formaliti , condiii de restrngeri sau sanciuni prevzute de lege, care constituie msuri necesare, intr-o societate democratic, pentru securitatea naional, integritatea teritorial sau sigurana public, aprarea ordinii i prevenirea infraciunilor, protecia sntii sau a moralei... Dreptul de ntrunire i de asociere

Acest drept se refer la libertatea oricrei persoane de a se ntruni sau asocia cu oricine sau orice organizaie, inclusiv dreptul de a constitui cu alii sindicate sau de a se afilia la sindicate pentru aprarea intereselor. Dreptul la educaie Conform Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, orice persoan are dreptul la educaie , precum i la accesul la formarea profesional i la formarea continu. Acest drept include posibilitatea de a urma invmntul obligatoriu, care este gratuit. Totodat se prevede c orice person are dreptul de a nfiina instituii de nvmnt respectnd principiile democratice. Deasemenea prinii au dreptul de a asigura educarea i instruirea copiilor, potrivit convingerilor lor religioase, filozofice i pedagogice, n concordan cu respectarea legilor naionale care reglementeaz acest drept. Libertatea profesional i dreptul la munc Orice persoan are dreptul la munc i dreptul de a exercita o profesie aleas sau acceptat n mod liber . 8 Deasemenea fiecare cetean sau cetean a Uniunii are libertatea de a-i cuta un loc de munc, de a lucra, de a se stabili sau de a-i oferi serviciile n orice stat membru.Resortisanii rilor tere care sunt autorizai s lucreze pe teritoriul statelor membre au dreptul la condiii de munc echivalente cu cele de care beneficiaz cetenii sau cetenele Uniunii. Libertatea de a desfaura o activitate comercial Conform Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene libertatea de a desfura o activitate comercial este recunoscut n conformitate cu dreptul Uniunii i cu legislaiile i practicile naionale. Dreptul de proprietate Acest drept se refer la faptul c orice persoan are dreptul de se bucura de proprietatea bunurilor pe care le-a dobndit n mod legal, de a le folosi, de a dispune de ele i de a le lsa motenire. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa, dect pentru cauz de utilitate public, n cazurile i condiiile prevzute de lege i n schimbul unei despgubiri juste acordate n timp util pentru pierderea pe care a suferit-o. Folosirea bunurilor poate fi reglementat prin lege n limitele impuse de interesul general. Totodat Carta drepturilor fundamentale a UE menioneaz c proprietatea intelectual este protejat. Dreptul la azil Dreptul de azil este garantat cu respectarea regulilor Conveniei de la Geneva din 28 iulie 1951 i a Protocolului din 31 ianuarie 1967 referitor la statutul refugiailor i n conformitate cu Tratatul instituind Comunitatea European. Protecia n caz de evacuare, expulzare sau extrdare Conform acestui drept Carta drepturilor fundamentale precizeaz c expulzrile colective sunt interzise i deasemenea Nimeni nu poate fi evacuat, expulzat sau extrdat

ctre un stat unde exist un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea, torturii sau altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante. III - EGALITATEA Egalitatea n drepturi In faa legii toate persoanele sunt egale. Nediscriminarea. Conform Cartei drepturilor fundamentale inclus n partea a doua a Constituiei Uniunii Europene este interzis orice discriminare bazat n special pe motive de sex, ras, culoare, origini etnice sau sociale, caracteristici genetice, limb, religie sau convingeri, opinii politice sau orice alt opinie, apartenen la o minoritate naional, avere, natere, handicap, vrst sau orientare sexual. Totodata , n domeniul de aplicare a Constituiei i fr s aduc atingere dispoziiilor specifice, se interzice orice discriminare pe motive de naionalitate. Exercitarea drepturilor i libertilor recunoscute de prezenta Convenie trebuie s fie asigurat fr nici o deosebire, n special, de sex, ras, culoare, limb, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naional sau social, apartenen la o minoritate naional, avere, natere sau orice alt situaie. Diversitatea cultural, religioas i lingvistic este respectat i nengrdit de ctre Uniunea European. Egalitatea ntre brbai i femei Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene precizeaz c egalitatea ntre brbai i femei trebuie s fie asigurat n toate domeniile, inclusiv n materie de angajare, munc i salarizare. Deasemenea se mai precizeaz c principiul egalitii nu mpiedic meninerea sau adoptarea unor msuri ce prevd avantaje specifice n favoarea sexului subreprezentat. Drepturile copilului Pe tot ntinsul Uniunii Europene copiii au dreptul la protecie i la ngrijirile necesare pentru asigurarea bunstrii lor. Totodat, acetia i pot exprima n mod liber opinia, care este luat n considerare pentru aspectele ce i privesc, n funcie de vrsta i de gradul lor de maturitate. n toate actele referitoare la copii, indiferent dac sunt realizate de autoriti publice sau de instituii private, interesul superior al copilului trebuie s reprezinte o preocupare primordial. Conform drepturilor copiilor ,orice copil are dreptul de a avea, periodic, relaii personale i contacte directe cu ambii prini, cu excepia cazului n care acest lucru contravine interesului su. Drepturile persoanelor n vrst Uniunea European recunoate i respect dreptul persoanelor vrstnice de a duce o via demn i independent i de a participa la viaa social i cultural. Integrarea personelor cu handicap

Uniunea European recunoate i respect dreptul persoanelor cu handicap de a beneficia de msurile ce vizeaz asigurarea autonomiei lor, a integrrii lor sociale i profesionale i a participrii lor la viaa comunitii. De aceea se pune accent pe acceptarea acestor persoane in diferite locuri de munca n funcie de handicapul avut i capacitatea lor de a desfura o activitate. IV SOLIDARITATEA In ceea ce privete solidaritatea cetenilor Uniunii Europene, exist anumite drepturi ce trebuiesc respectate i anume : Dreptul lucrtorilor la informare i la consultare n cadrul ntreprinderii In aceast privin, Carta drepturilor prevede ca lucrtorilor sau reprezentanilor acestora trebuie s le fie garantate, la niveluri adecvate i n timp util, o informare i o consultare n cazurile i n condiiile prevzute de dreptul comunitar i de legislaiile i practicile naionale. Dreptul la negociere i la aciuni colective Potrivit Constituiei Uniunii Europene, lucrtorii i angajatorii sau organizaiile lor au dreptul, conform dreptului Uniunii i al legislaiilor i practicilor naionale, de a negocia i de a ncheia convenii colective la nivelele corespunztoare i de a recurge la aciuni colective, inclusiv la grev, n caz de conflict de interese, n scopul aprrii intereselor lor. Dreptul de acces la serviciile de plasament Conform acestui drept orice persoan are dreptul de a avea acces la un serviciu gratuit de plasare. Protecia n cazul concedierii nejustificate Orice lucrtor are dreptul la protecie mpotriva oricrei concedieri nejustificate 11, conform dreptului Uniunii i al legislaiilor i practicilor naionale. Dreptul de a avea condiii de lucru corecte i echitabile Conform Cartei drepturilor rice lucrtor are dreptul la condiii de munc care s respecte sntatea, securitatea i demnitatea sa. Orice lucrtor are dreptul la o limitare a duratei maxime de munc i la perioade de repaus zilnic i sptmnal, precum i la o perioad anual de concediu cu plat. Interzicerea muncii copiilor i protecia tinerilor la locul de munc Potrivit reglementrilor Europene, se interzice munca copiilor. Vrsta minim de acceptare la lucru nu poate fi inferioar celei la care nceteaz perioada de colarizare obligatorie, fr s aduc atingere normelor mai favorabile tinerilor i n absena unor derogri limitate. Tinerii acceptai s lucreze trebuie s beneficieze de condiii de munc adaptate vrstei lor i s fie protejai mpotriva exploatrii economice sau mpotriva oricrei

activiti care ar putea pune n pericol securitatea, sntatea, dezvoltarea lor fizic, psihic, moral sau social sau care le-ar putea compromite educaia. Viaa de familie i viaa profesional Protecia familiei este asigurat pe plan juridic, economic i social. Pentru a putea s concilieze viaa de familie i cea profesional, orice persoan are dreptul s fie protejat mpotriva oricrei concedieri din motive de maternitate, precum i dreptul la un concediu de maternitate pltit i la un concediu parental, ca urmare a naterii sau adopiei unui copil. Dreptul la securitate social i asisten social Potrivit Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii European, aceasta din urm recunoate i respect dreptul de acces la prestaiile de securitate social i la serviciile sociale care acord protecie n caz de maternitate, boal, accident de munc, dependen sau btrnee, precum i n caz de pierdere a locului de munc, potrivit normelor stabilite de dreptul Uniunii i de legislaiile i practicile naionale. Asftel, orice persoan care are reedina sau se deplaseaz legal n interiorul Uniunii are dreptul la prestaii de securitate social i la avantaje sociale, n conformitate cu dreptul Uniunii i cu legislaiile i practicile naionale. Deasemenea, pentru a combate excluderea social i srcia, Uniunea European recunoate i respect dreptul la ajutor social i la ajutor pentru locuin destinate s asigure o existen demn tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente, potrivit normelor stabilite de dreptul Uniunii i de legislaiile i practicile naionale. Dreptul la asisten medical Conform normelor Uniunii Europene, orice persoan are dreptul de acces la asistena medical i de a beneficia de ngrijiri medicale n condiiile stabilite de legislaiile i practicile naionale. Prin definirea i punerea n aplicare a politicilor i aciunilor Uniunii, se asigur un nivel ridicat de asisten medical. Accesul la serviciile de interes economic general Uniunea recunoate i respect accesul la serviciile de interes economic general, aa cum este prevzut n legislaiile i practicile naionale, conform Constituiei, n scopul promovrii coeziunii sociale i teritoriale a Uniunii. V DREPTURILE CETENILOR Cetatenia Cetenia a fost instituit prin dispoziiile Tratatului de la Mastricht, care a introdus n Tratatul Comunitii Europene partea a doua Cetenia Uniunii, cuprinznd articolele 8(17)-8 E(22) Astfel conform dispoziiilor articolului 8(17) se instituie o cetenie a Uniunii. Este cetean al Uniunii orice persoan avnd naionalitatea unui stat membru.13 Asfel se dispune ca toi cetenii Uniunii s se bucure de drepturile i sunt supui ndatoriilor prevzute de tratat.

Calitatea de cetean al Uniunii Europene , confer persoanei n cauz anumite drepturi i anume: Dreptul de vot i de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European Conform capitolului V Cetenie din Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene orice cetean i orice cetean ai Uniunii au drept de vot si de a fi alei la alegerile pentru Parlamentul European in statul-membru n care el sau ea i au domiciliul n aceleai condiii ca i resortisanii acelui stat. Membrii Parlamentului European sunt alei vot direct, liber i secret.

Dreptul de vot i de a fi ales la alegerile locale Conform drepturilor cetenilor Europeni, orice cetean sau orice cetean a Uniunii are dreptul de a alege i de a fi ales n cadrul alegerilor locale n statul membru n care acesta i are reedina, n aceleai condiii ca i resortisanii acelui stat.

Dreptul la bun administrare Acest drept presupune ca orice persoan s fie ascultat inainte de a fi luate msuri individuale impotriva sa, care o pot defavoriza. Totodata orice persoan are dreptul de access la un dosar care o privete, cu condiia respectrii intereselor legitime de confidenialitate i a secretului profesional i de afaceri. Deasemenea administraia are obligaia de a-i motiva deciziile. In cazul unor daune pricinuite de anumite instituii sau de agenii acestora asupra unei persoane, aceasta din urm are dreptul la repararea din partea Comunitii a daunelor in conformitate cu principiile generale comune drepturilor statelor membre. Orice persoan se poate adresa Instituiilor Uniunii n una din limbile tratatelor i trebuie s primeasc rspuns n aceiai limb. Dreptul de acces la documente Potrivit acestui drept , orice cetean sau ceteana a Uniunii Europene sau orice persoan fizic sau juridic care locuiete sau i are reedina statutar intr-un stat membru are dreptul de access la documentele Parlamentului European , ale Consiliului sau ale Comisiei. Dreptul de a-l sesiza pe Mediatorul Uniunii Europene Orice persoan fizic sau juridic care are reedina sau locuiete intr-un stat membru al Uniunii, i orice cetean sau cetean a Uniunii, are dreptul de a-l sesiza pe Mediatorul Uniunii n caz de proast administrare n activitatea instituilor sau organelor comunitare, cu excepia Curii de Justiie i a Tribunalului de Prim Instan, n exercitarea funciilor lor juridicionale. Dreptul la petiie

Conform acestui drept, orice cetean European, sau persoan fizic sau juridic cu domiciliul sau sediul statutar intr-un stat membru, are drept de petiionare ctre Parlamenul European .Petiia poate fi individual sau n grup; obiectul petiiei trebuie s priveasc un subiect legat de domeniile de activitate ale Comunitii. Subiectul petiiei trebuie s l priveasc n mod direct pe autorul ei. Dreptul la libera circulaie i edere Orice cetean sau cetean a Uniunii Europene are dreptul de circulaie i de edere liber pe teritoriul statelor membre. Se precizeaz c libertatea de circulaie i de edere poate s fie acordat, conform Constituiei, resortisanilor unei ri tere cu reedina pe teritoriul unui stat membru. Dreptul la protecie diplomatic i consular Potrivit acestui drept orice cetean la Uniunii beneficiaz, pe teritoriul unei ri tere n care statul membru , al crui resortisant este, nu dispune de reprezentare, de protecia autoritilor diplomatice i consulare ale oricrui stat membru, n aceleai condiii ca naionalii statului respectiv.15 VI - JUSTIIA In ceea ce privete Justiia, orice persoan cetean a Uniunii Europene sau cu drepturi depline de edere pe teritoriul Uniunii Europene beneficiaz de urmtoarele drepturi: Dreptul de a apela efectiv i de a avea acces la o instan imparial Orice persoan ale crei drepturi i liberti garantate de dreptul Uniunii sunt nclcate are dreptul de a apela efectiv la o instan, cu respectarea condiiilor prevzute n prezentul articol. Deasemenea, orice persoan are dreptul de a i se judeca cauza n mod echitabil, public i ntr-un termen rezonabil de ctre o instan independent i imparial, stabilit n prealabil prin lege. Totodat, orice persoan are posibilitatea de a fi consiliat, aprat i reprezentat; asistena juridic gratuit se acord acelora care nu dispun de resurse suficiente, n msura n care acest ajutor ar fi necesar pentru a asigura n mod efectiv accesul la justiie. Orice persoan are dreptul la judecarea n mod echitabil, n mod public i ntr-un termen rezonabil a cauzei sale, de ctre o instan independent i imparial, instituit de lege, care va hotr fie asupra nclcrii drepturilor i obligaiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricrei acuzaii n materie penal, ndreptate mpotriva sa. Hotrrea trebuie s fie pronunat n mod public, dar accesul n sala de edin poate fi interzis presei i publicului pe ntreaga durat a procesului sau a unei pri a acestuia n interesul moralitii, al ordinii publice ori al securitii naionale ntr-o societate democratic, atunci cnd interesele minorilor sau protecia vieii private a prilor la proces o impun sau n msura considerat absolut necesar de ctre instan atunci cnd, n mprejurrile speciale, publicitatea ar fi de natur s aduc atingere intereselor justiiei. Prezumia de nevinovie i dreptul la aprare

Conform legilor Uniunii, orice acuzat este prezumat nevinovat pn n momentul cnd i se stabilete, n mod legal, vinovia. Totodat, fiecrui acuzat i se garanteaz respectarea dreptului la aprare. Orice persoan acuzat de o infraciune este prezumat nevinovat pn ce vinovia sa va fi legal stabilit.. Orice acuzat are, n special, dreptul: a) s fie informat, n termenul cel mai scurt, ntr-o limb pe care o nelege i n mod amnunit, asupra naturii i cauzei acuzaiei aduse mpotriva sa; b) s dispun de timpul i de nlesnirile necesare pregtirii sale; c) s se apere el nsui sau s fie asistat de un aprtor ales de el i, dac nu dispune de mijloacele necesare pentru a plti un aprtor, s poat fi asistat n mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cnd interesele justiiei o cer; d) s ntrebe sau s solicite audierea martorilor acuzrii i s obin citarea i audierea martorilor aprrii n aceleai condiii ca i martorii acuzrii; e) s fie asistat n mod gratuit de un interpret, dac nu nelege sau nu vorbete limba folosit n audiere. Principiile legalitii i proporionalitii infraciunilor i pedepselor Conform Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, nimeni nu poate fi condamnat pentru o aciune sau o omisiune care, n momentul n care a fost comis, nu constituia o infraciune potrivit dreptului naional sau dreptului internaional. De asemenea, nu se aplic nici o pedeaps mai mare dect cea care era aplicabil n momentul n care infraciunea a fost comis. Dac, ulterior infraciunii, legea prevede o pedeaps mai uoar, aceasta din urm se aplic. Se precizeaz c pedepsele nu trebuie s fie disproporionate fa de infraciune. Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit penal de dou ori pentru aceeai infraciune In conformitate cu drepturile cetenilor Uniunii Europene, nimeni nu poate fi urmrit sau pedepsit penal pentru o infraciune pentru care a fost deja achitat sau condamnat n interiorul Uniunii, printr-o hotrre penal definitiv, conform legii. Protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezint unul dintre principiile de baz ale dreptului comunitar. Obiectivul principal privind respectarea drepturilor omului in Uniune a fost acela de a asigura protejarea acestor drepturi n proiectarea, aplicarea i interpretarea legislaiei comunitare.

CAPITOLUL V CADRUL INSTITUTIONAL SI PROCESUL DE DECIZIE

Principalele instituii ale Uniunii Europene, cunoscute ca instituii centrale i implicate n procesul de decizie, sunt reprezentate de Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene i Comisia European. Rol consultativ n procesul de decizie au Comitetul Economic i Social, Comitetul Regiunilor. Consiliul European are rol de stimulator al discuiilor i iniativelor comunitare. Alte instituii cu rol important n funcionarea UE sunt: Curtea European de Justiie (mpreun cu Tribunalul Primei Instane), Curtea de Conturi i Ombudsmanul European. Nu n ultimul rnd, avem instituia financiar reprezentat de Banca European de Investiii care sprijin implementarea politicilor UE (alturi de Fondurile Structurale i de programele comunitare) i Banca Central European creat n scopul sprijinirii uniunii economice i monetare. Aceste instituii, create pe parcursul a mai mult de 40 de ani, reflect evoluia n timp a structurii unionale europene i trec acum printr-un proces de reform generat de extinderea Uniunii cu zece state n 200439 (cea mai mare extindere din istoria sa) i cu alte dou n 200740 (deocamdat, procesul neoprindu-se aici). 1. Principiile institutionale comunitare Principiile institutionale comunitare nu au beneficiat propriu-zis de o formulare in cadrul tartatelor, fiind mai degraba deduse de literatura de specialitate pe baza practicii Curtii de Justitie cu ocazia contenciosului interinstitutional prin interpretarea tratatelor. In acest context s-ar putea considera ca principiile care stau la baza competentelor intre institutiile comunitare, ar putea fi urmatoarele41; - principiul atribuirii de competente; - principiul echilibrului institutional; - principiul autonomiei institutiilor; principiul cooperarii loiale. a. Principiul atribuirii de competente Conform acestui principiu institutional, fiecare institutie comunitara isi exercita atributiile in conformitate cu dispozitiile din tratatele comunitare. Aceasta presupune ca institutiile comunitare nu pot sa exercite decat competentele care le sunt atribuite prin tratate. Actele adoptate de institutii in exercitarea competentelor lor trebuie sa fie fundamentate pe articolele din tratate, care constituie baza lor legala42.
39
40

Este vorba de Ungaria, Polonia, Cehia, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania , Cipru i Malta. Romnia i Bulgaria. 41 Sistemul institutional al Uniunii Europene- dr. Nicoleta Diaconu, ed.Lumina Lex, Bucuresti 2001 42 Droit institutionnel lUnion Europenne-Boulouis. Ed.5, Montchestein 1996

Aceasta conditie nu priveste numai natura actului, ci si continutul si procedura aplicarii lui. Prin urmare conform principiului atribuirii de competente putem concluziona ca institutiile comunitare au competente limitate, fiecare dintre ele putand actiona numai in limitele reglementarilor legale, acest lucru fiind enuntat in tartatele comunitare43. b. Principiul echilibrului institutional Expresiaechilibru institutional a fost utilizata pentru prima data de catre Curtea de Justitie44 Din perspectiva Curtii de Justitie rezulta ca principiul a fost dedus si din dispozitiile art.4 par.1 al Tratatului C.E., considerandu-se ca acest text fundamenteaza pozitia institutionala caracteristica fiecarui institutii in cadrul ansamblului comunitar si deci, prin aceasta, echilibrul institutional voit prin tratat. Principiul echilibrului institutional carmuieste raporturile existente intre institutiile comunitare, fiind conceput atat ca un principiu de separare a puterilor comunitare dar si de colaborare intre aceste puteri. Conform principiului echilibrului institutional fiecare institutie trebuie sa-si exercite competentele care i-au fost atribuite, dar sa nu impiedice in nici un mod exercitarea competentelor care au fost atribuite altor institutii. Principiul echilibrului institutional interzice deasemenea si delegarea de puteri- acest lucru fiind statuat de practica judiciara comunitara-asadar, in cadrul juridic limitat stabilit prin tratat, exercitarea competentelor de catre institutiile comunitare este exclusiva. Respectarea principiului echilibrului institutional presupune ca orice nerespectare a dispozitiilor legale privind atribuirea competentelor trebuie sanctionata45 Aplicarea principiului echilibrului institutional constituie o garantie a exercitarii corecte a atributiilor institutiilor comunitare, o garantie a respectarii drepturilor lor in cadrul sistemului institutional comunitar. In acelasi timp echilibrul institutional presupune si o conlucrare intre puteri, care se manifesta prin participarea fiecarei institutii la elaborarea si punerea in practica a normelor juridice comunitare. In jurisprudenta Curtii de justitie, principiul echilibrului institutional indeplineste doua categorii de functii : functii tehnice si functii de fond. Functiile tehnice releva faptul ca principiul serveste ca fundament juridic in interpretarea taratatelor de catre Curtea de Justitie, iar functiile de fond exprima faptul ca principiul reprezinta o garantie in cadrul sistemului juridic comunitar. Garantia pe care o ofera acest principiu are la baza in primul rand continutul principiului( exercitarea competentelor de fiecare institutie dar cu respectarea competentelor celorlalte institutii) insa si controlul jurisdictional exercitat asupra actelor comunitare. c. Principiul autonomiei institutiilor

43 44

Art.3-Tratatul C.E.C.O., art.4 par.1 Tratatul C.E.E.A. C.J.C.E.- Meroni and Co.Industrie Metallurgique Sp.A.C. Haute Autorite 9/56, Recueil 1958 45 C.J.C.E.- Parlament europeen c. Conseil 70/89, 1990

Acest principiu al al autonomiei institutiilor ocroteste organizarea interna a fiecarei institutii comunitare. Daca prin celelalte principii institutionale sunt inpuse anumite limitari institutiilor comunitare( limitarea la exercitarea anumitor competente care sunt prevazute in tratate; exercitarea acestor competente exact asa cum sunt prevazute, fara a se aduce atingere competentelor celorlalte institutii), principiul autonomiei permite fiecarei institutii de a se organiza liber in limitele legale stabilite. Prin stabilirea limitelor intre care poate fi exercitata autonomia institutionala s-a urmarit evitarea incalcarii de catre o institutie a atributiilor celorlalte institutii sau a statelor membre. Principiul isi gaseste ocrotirea legala in dispozitiile art.5 par.2- al Tratatului C.e.- care impune statelor membre sa se abtina de la orice masura susceptibila de a pune in pericol realizarea scopurilor tratatului( prin acestea se intele si obligatia de a nu lua masuri care ar putea impiedica functionarea interna a institutiilor comunitare) Institutiile comunitare se bucura de autonomie, avand posibilitatea de a dispune in mod liber in urmatoarele domenii: - posibilitatea de a-si adopta regulamentul interior46 - posibilitatea de a-si organiza propria functionare interne baza regulamentelor adoptate, in scopul realizarii sarcinilor ce le-au fost incredintate prin tratate; - posibilitatea de a-i desemna functionarii comunitari, acestia fiind numiti de fiecare institutie pe baza propriilor reguli stabilite, privind statutul acestora; - posibilitatea de stabilire a sediului-cu respectarea prevederilor tratatului in baza caruia functioneaza. Aceasta posibilitate a fost confirmata cu prilejul unor dispute generate de stabilirea sediului Parlamentului european. Curtea de Justitie a decis ca trebuie respectata autonomia Parlamentului european in privinta stabilirii sediului, cu respectarea tratativelor referitoare la implicarea statelor membre in problema respectiva47. d. Principiul cooperarii loiale In activitatea comunitara, cooperarea loiala se impune atat intre institutiile comunitare cat si intre acestea si statele membre si institutii. Curtea de Justitie a interpretat art.5-Tratat C.E. in sensul creearii unei obligatii de cooperare loiale intre statele membre si institutii. Tratatul de la Amsterdam completeaza aceste reglementari48 prezentand un nou timp de cooperare intre statele membremai stransa, dand expresie conceptului flexibilitatii in procesul de integrare comunitara. Noile reglementari statueaza realizarea integrarii in ritmuri diferite intre statele membre, stabilind cadrul legal in care acest lucru este posibil si conditiile ce urmeaza a fi indeplinite.
46

Exemple: art.142 al Tratatului C.E.-Parlamentul european isi stabileste regulamentul interior in urma acordului majoritatii membrilor care il compun; art.151 par.3 al Tratatului C.E.-Consiliul isi adopta regulamentul interior: art.162 par.2 al Tratatului C.E.-Comisia isi fixeaza regulamentul interior in vederea asigurarii functionarii sale si a serviciilor sale in conditiile prevazute de tratat 47 C.J.C.E.- Luxemburg c. Parlament 10.02.1983, 230/81 Recueil 1983. 48 Art.5 A-Tratatul C.E. ; Art.K12, K15, K16-Tratatul de la Amsterdam

Potrivit noilor reglementari, statele membre care isi propun sa instaureze intre ele o cooperare mai stransa pot recurge la institutiile, procedurile si mecanismele prevazute de tratate, cu conditia ca aceasta cooperare sa indeplineasca anumite conditii: - sa respecte principiile tratatelor si cadrul institutional unic al Uniunii; - sa tinda sa favorizeze realizarea obiectivelor Uniunii, sa apere si sa serveasca interesele sale; - sa nu fie utilizata decat in ultima instanta, atunci cand obiectivele tratatelor nu ar putea fi atinse aplicand procedurile pe care ele le prevad; - sa priveasca cel putin majoritatea statelor membre; - sa nu afecteze realizarile comunitare, nici masurile luate in baza altor dispozitii ale tratatelor; - sa nu afecteze competentele, drepturile si obligatiile statelor membre care nu iau parte: - sa fie deschisa tuturor statelor membre si sa le permita participarea in orice moment sub rezerva respectarii deciziei initiale ca si a deciziilor luate in acest cadru. Tratatul stabileste si procedurile care trebuiesc indeplinite pentru realizarea acestei forme de cooperare intre statele membre. Totodata, in afara cadrului conditiilor generale stabilite pentru cooperarea mai stransa intre state, sunt prevazute si o serie de criterii aditionale stabilite pentru cooperarea in anumite domenii.

CAPITOLUL VI INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE 1. Parlamentul European(P.E.) Parlamentul European a fost nfiinat prin Tratatul de la Roma (1957) pentru a reprezenta popoarele statelor reunite n cadrul Uniunii Europene"49, fiind singura instituie a crei componen este stabilit prin alegeri libere, la nivel european i ale crei edine i deliberri sunt publice. Iniial, PE a fost organizat ca un ansamblu deliberativ, cu funcie consultativ i constituit din membri ai parlamentelor naionale. Tratatele de la Maastricht i de la Amsterdam au adus schimbri majore ale rolului PE, acesta devenind un organ cu funcii politice i cu puteri legislative i bugetare. Primele alegeri parlamentare au avut loc n 1979, din acel moment desfurndu-se sistematic o dat la fiecare 5 ani. Membrii PE sunt alei prin vot universal direct i prin sistemul reprezentrii proporionale, fiind grupai n funcie de partidele politice pe care le reprezint i nu de naionalitile lor (exist ns i membri independeni). Alegerile parlamentare se desfoar la nivel de State Membre(SM), pe baz de sisteme diferite, astfel: a- la nivel regional : Marea Britanie, Italia i Belgia; b- la nivel naional: Frana, Spania, Danemarca; c- sistem mixt: Germania.
49

Articolul 189.

n Belgia, Grecia i Luxemburg, votul este obligatoriu. Numrul de locuri ce i revine fiecrui SM n PE este stabilit n funcie de populaia SM respectiv, pe baza unui sistem de proporionalitate ce permite reprezentarea convenabil a statelor cu o populaie mai mic50. Ca evoluie a componenei PE trebuie menionat creterea numrului europarlamentarilor reprezentai de femei de la 16, 5% la 29,7%. Ultimele alegeri au avut loc n 2007, urmtoarele fiind prevzute pentru anul 2009 cnd numrul locurilor parlamentare va crete de la 732 n prezent, la 750 (datorit ultimului val al extinderii UE) Din punct de vedere al organizrii, PE are urmtoarele structuri: Preedinte reprezint Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial i n relaiile internaionale, prezideaz sesiunile plenare ale Parlamentului i sedinele interne; - Birou parlamentar - organul de reglementare responsabil cu bugetul Parlamentului, cu problemele administrative, organizatorice i de personal; - Conferina preedinilor organ politic al Parlamentului, constituit din Preedintele Parlamentului i preedinii gruprilor politice, responsabil cu stabilirea ordinii de zi a edinelor plenare, fixarea calendarului activitilor desfurate de organismele parlamentare i stabilirea competenei comisiilor si delegatiilor parlamentare, precum i a numrul membrilor acestora; - Comitete organizeaz activitatea PE pe domenii de activitate i sunt mprite n comitete permanente (17), comitete temporare (6) vezi Anexa 2 - i comitete parlamentare mixte ce menin relaiile cu parlamentele rilor candidate; - Secretariat 3 500 de funcionari ce lucreaz n serviciul PE. Rolul Parlamentului n cadrul Uniunii Europene are n vedere: - examinarea i adoptarea legislaiei comunitare, alturi de Consiliul UE (Consiliul de Minitri), prin procedura de co-decizie; - aprobarea (i monitorizarea) bugetului UE; - exercitarea funciei de control asupra altor instituii UE, cu posibilitatea de a nfiina comisii de anchet; - aprobarea acordurilor internaionale majore, cum ar fi acordurile privind aderarea de noi SM i acordurile comerciale sau de asociere ntre UE i alte ri. De asemenea, PE numete Ombusdmanul European pe o perioad de cinci ani (echivalent mandatului parlamentar), meninnd astfel legtura cu cetenii UE. Sediul Parlamentului European este la Strasbourg, unde se in edine n fiecare lun, timp de o sptmn. Unele edine se in la Bruxelles, iar Secretariatul General se afl la Luxemburg. Procedurile de decizie aplicabile la nivelul Parlamentului sunt: a- procedura de co-decizie Parlamentul mparte puterea legislativ cu Consiliul; b- procedura de aviz conform51 acordul Parlamentului este obligatoriu pentru adoptarea unor anumite acte legislative; c- procedura de cooperare Parlamentul poate influena deciziile Consiliului prin dreptul de a aduce amendamente propunerilor acestuia aceast procedur a fost limitat, n urma Tratatului de la Amsterdam, la cteva situaii ce privesc uniunea economic i
50

Astfel, un parlamentar luxemburghez reprezint 72 000 de persoane, n timp ce unul german reprezint 829 000 de persoane, unul italian 662 000 persoane i unul suedez 402 000 persoane. 51 n englez, procedure of assent.

monetar; d- procedura de consultare Parlamentului i este cerut o opinie, ce este fundamentat de unu din comitetele sale; Tratatul de la Nisa a adus urmtoarele modificri privind funcionarea Parlamentului European: - fixarea numrului de locuri la 732; - extinderea procedurii de co-decizie; - extinderea rolului de co-legislator, prin acordarea dreptului de a nainta aciuni Curii de Justiie (cu aceleai condiii ca i celelalte instituii) Reforma instituional propus de Constituia european are n vedere: - stabilirea unui prag de minim 4 euro-parlamentari pentru fiecare SM; - creterea (pn aproape de dublare) rolului PE n procesul de decizie. 2. Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Minitri) Conform Tratatului UE, Consiliul Uniunii Europene reprezint interesele Statelor Membre (spre deosebire de Parlament, care reprezint interesele populaiei SM) i este compus din reprezentani ai guvernelor SM (motiv pentru care i se spune i Consiliul de Minitri), avndatt putere legislativ ct i executiv. Numrul membrilor Consiliului este egal cu numrul SM, fiecare guvern avnd un singur reprezentant. Consiliul este principala instituie de decizie a UE. Din punct de vedere organizatoric, Consiliul are n componena sa mai multe consilii specifice, grupate pe sectoare de activitate. De asemenea, Consiliul mai are un secretariat permanent (Secretariatul General al Consiliului UE), care pregtete i asigur buna desfurare a lucrrilor acestuia la toate nivelurile (i al crui Secretar General are un mandat de cinci ani), precum i un Comitet al Reprezentanilor Permaneni COREPER52. n urma Tratatului de la Amsterdam, Secretarul General are i rolul de nalt Reprezentant al Politicii Comune de Securitate i Aprare. Preedinia Consiliului este deinut, prin rotaie, de fiecare SM (schimbarea acesteia avnd loc o dat la ase luni). Ordinea rotaiei preediniei a fost stabilit pn n anul 2008, dup cum urmeaz: 2003 : Grecia i Italia 2004: Irlanda i Olanda 2005: Luxemburg i Marea Britanie 2006: Austria i Finlanda. 2007: Spania si Portugalia 2008: Slovenia si Franta Dac principalul avantaj (i motiv) al unei preediniei prin rotaie este ntrirea imaginii i accentuarea importanei rolului Uniunii n SM, dezavantajul creat de acest sistem este reprezentat de discontinuitatea programelor i iniiativelor Consiliului cu att mai evident dup aderarea celor zece noi SM n 2004 si a ceor doua state din 2007 Bulgaria si Romania, cnd fiecrei ri i va veni rndul la Preedinie o dat la 13 ani.

52

De fapt, aceste este reprezentat de dou comitete: COREPER I, constituit din adjunci ai amabasadorilor SM, i COREPER II constituit din amabasadori ai SM.

Rolul Consiliul European const n faptul c are principala responsabilitate pentru pilonii 2 i 3 ai UE, adic pentru cooperarea interguvernamental n domeniile politicii externe i de securitate comune i al justiiei i afacerilor interne. Alturi de acestea, Consiliul mparte responsabilitatea cu Parlamentul n cadrul primului pilon (dimensiunea comunitar), acoperind astfel domeniile pieei unice i majoritatea politicilor comune, i asigurnd libera circulaie a bunurilor, persoanelor, serviciilor i capitalului. Procedura de vot n cadrul Consiliului este cea a unanimitii, alturi de procedura majoritii calificate. Majoritatea calificat corespunde numrului de voturi necesar pentru adoptarea unei decizii n Consiliu cnd sunt n dezbatere subiecte ce cad sub incidenta Articolului 205(2) al Tratatului de instituire a Comunitii Europene (fostul Articol 148(2)). Pragul pentru majoritate calificat este stabilit la 62 voturi din 87 (71%). Voturile Statelor Membre sunt ponderate n baza populaiei lor i corectate n favoarea rilor mai puin populate. Un Protocol asupra instituiilor a fost anexat Tratatului Uniunii Europene, prin Tratatul de la Amsterdam. El prevede ca, nainte cu un an ca Uniunea Europeana s depeasc numrul de 20 de membri, o nou conferin interguvernamental s fie organizat pentru a rezolva problemele instituionale create de extindere, n special ponderarea voturilor n Consiliu i componena Comisiei. Extinderea votului cu majoritate calificat a fost propus ca o masur esenial ce ar permite funcionarea mai eficient a instituiilor ntr-o Europ lrgit. O majoritate calificat reprezint 58% din populaia Statelor Membre. Deciziile ar deveni mai puin reprezentative, n ce priveste populaia, dac sistemul actual de ponderare ar fi meninut ntr-o Uniune Europeana lrgit. Pentru a se asigura pstrarea legitimitii deciziillor Consiliului, Conferina interguvernamental lansat n februarie 2000 a avut drept sarcina schimbarea sistemului. Tratatul de la Nisa introduce schimbri n ponderarea voturilor n Consiliu, ncepnd cu 1 ianuarie 2005: Tratatul modifica numrul voturilor atribuite fiecarui Stat Membru i precizeaz numrul de voturi pentru rile candidate, dup aderare. Consiliul este implicat n procedura de co-decizie, alturi de PE, avizeaz anumite decizii ale Comisiei Europene i poate amenda altele. Tratatul de la Nisa a modificat modul de funcionare a Consiliului prin extinderea procedurii de vot a majoritii calificate la alte domenii de decizie (cum ar fi cel al politicii comerciale comune). Reforma instituional propus de Constituia european are n vedere: - nlocuirea preediniei prin rotaie cu alegerea unui preedinte pe o perioad de cinci ani(eventual prin dou mandate de 2,5 ani); - preedenia consiliilor specifice (cu excepia celui pentru afaceri externe) va fi acordat SM, prin rotaie, pe o perioad de un an. - numirea Ministrului european al Afacerilor Externe. 3. Comisia European Comisia European reprezint interesele Uniunii Europene (spre deosebire de Parlament i de Consiliu) i este organul executiv al UE. Principalele competene ale Comisiei sunt: a- de control: supravegheaz respectarea Tratatului UE i implementarea legislaiei comunitare;

b- de iniiativ: are monopolul iniiativei n chestiuni de competen comunitar (politici comunitare); c- de execuie: joac rolul unui guvern la nivel comunitar, avnd responsabilitatea implementrii i coordonrii politicilor, precum i a gestionrii Fondurilor Structurale i a bugetului anual al Uniunii; d- de reprezentare: primete scrisorile de acreditare ale ambasadorilor rilor din afara spaiului comunitar n UE i are Delegaii cu rang de ambasade - n statele candidate sau n alte state din afara Uniunii, precum i birouri de reprezentare n SM. Comisia European este constituit 20 de comisari25 (2 comisari pentru fiecare din cele 5 SM mari i cte unul pentru cele 10 SM mici), cu un mandat de 5 ani, reprezentnd interesele UE i nu al SM din care provin i alei dup cum urmeaz: - Consiliul nominalizeaz un candidat la preedinia Comisiei; - Parlamentul European aprob nominalizarea; - Consiliul alctuiete o list cu candidai pentru funcia de comisari, de comun acord cu preedintele desemnat; - lista este supus aprobrii PE; - odat lista aprobat, comisarii sunt numii de ctre Consiliu. De asemenea, acetia includ un preedinte i doi vice-preedini. Sediul Comisiei este la Bruxelles, iar activitatea comisarilor se desfoar la Bruxelles i la Luxemburg, fiind susinut de un aparat birocratic format din 24 000 de funcionari i organizat n direcii generale, direcii, servicii specializate i uniti. Reforma instituional propus de Constituia european are n vedere: - schimbarea componenei Comisiei ncepnd cu anul 2009, dup cum urmeaz: preedinte, ministru de afaceri externe/vice-preedinte i 13 comisari alei pe baza unui sistem de rotaie ntre SM (pn n 2009, fiecare SM va fi reprezentat de un comisar)53; - crearea, n cadrul Comisiei, a funciei de ministru al afacerilor externe. 4. Curtea European de Justiie nfiinat n 1952, Curtea European de Justiie (CEJ) are rolul de a asigura uniformitatea interpretrii i aplicrii dreptului comunitar i are competena de a soluiona litigii care implic SM, instituii comunitare, companii sau persoane fizice din spaiul UE. La momentul actual, Curtea de Justiie are sediul la Luxemburg i este compus din 15 judectori(corespunztor numrului SM) i 8 avocai generali, cu un mandat de ase ani. Conform prevederilor Tratatului de la Nisa (intrat n vigoare n februarie 2003) i odat cu adugarea de noi SM, numrul judectorilor se va ridica la 27. Judectorii aleg Preedintele Curii, cu un mandat de trei ani, care poate fi rennoit. ncepnd cu 1989, Curtea de Justiie este asistat n activitatea sa de ctre Tribunalul Primei Instane, la rndul su compus din 15 judectori i avnd rolul de a soluiona disputele dintre Comisia European i persoanele fizice sau juridice, precum i pe cele dintre instituiile comunitare sau dintre acestea i funcionarii lor. Tratatul de la Nisa a adus o reform major n cadrul CEJ, cele mai importante aspecte ale acesteia fiind:
53

Iniial au fost doar 9 comisari.

- flexibilitate crescut n privina adoptrii statutului CEJ, care poate fi acum amendat de Consiliu pe baz de unanimitate i la cererea Curii nsi sau a Comisiei; - aprobarea regulilor de procedur ale Curii de ctre Consiliu se face acum prin majoritate calificat; - prin decizia unanim a Consiliului i n urma ratificrii parlamentelor naionale, soluionarea disputelor referitoare la drepturile de proprietate industrial intr sub jurisdiciea CEJ; - o mai bun mprire a atribuiilor ntre CEJ i Tribunalul Primei Instane, rezultnd degrevarea CEJ. a European i persoanele fizice sau juridice, ca i pe cele administrative ntre instituiile 5. Curtea European de Conturi nfiinat n 1977, Curtea European de Conturi (CEC) a dobndit statutul de institiie a UE numai n 1993 (prin intrarea n vigoare a Tratatului de la Amsterdam) i reprezinta contiina financiar a Uniunii. Rolul su este de a controla aspectele financiare ale UE, mai exact legalitatea operaiunilor bugetului comunitar i corespondena acestuia cu programul anual de gestionare a sa. Curtea desfoar acest tip de control anual i elaboreaz un raport pe care l nainteaz Parlamentului European (i care servete la descrcarea bugetar a Comisiei). Curtea de Conturi este independent n raport cu celelalte instituii comunitare i are deplin libertate n privina organizrii i planificrii activitii sale de audit i de raportare. Curtea este constituit din 15 membri (independeni i cu experien n auditul finanelor publice), provenind din cele 15 SM, cu un mandat de ase ani; la rndul lor, membrii Curii i aleg un Preedinte, cu un mandat de trei ani. Membrii Curii sunt asistai n activitatea lor de 550 de profesioniti n domeniu, dintre care 250 sunt auditori. Curtea de Conturi nu poate acorda sanciuni n cazul descoperirii de nereguli, ci doar informeaz organismele comunitare competente. Tratatul de la Nisa specific n detaliu componena CEC, care trebuie s aib un reprezentant al fiecrui SM. De asemenea, CEC se poate organiza n camere, n vederea adoptrii anumitor categorii de rapoarte i opinii. 6. Ombudsmanul European Ombudsmanul European (sau Mediatorul European) este echivalentul unui Avocat al Poporului la nivel comunitar, i este numit de Parlament pe o durat de cinci ani. Instituia Ombudsmanului exist din 1992 iar rolul su este de a primi reclamaii referitoare la acte de administrare deficient54 n activitatea instituiilor sau organismelor comunitare, din partea cetenilor europeni sau a oricrei persoane fizice sau juridice cu sediul n unul din SM. Ombudsmanul soluioneaz o astfel de reclamaie prin efectuarea de investigaii, informarea instituiei n cauz, cutarea unei soluii amiabile i emiterea de recomandri
54

27 n englez, maladministration.

ctre instituia respectiv la care aceasta trebuie s rspund printr-un raport detaliat, n termen de trei luni. Ombudsmanul European trimite un raport de activitate Parlamentului, la sfritul fiecrui an. 7. Comitetul Economic i Social Comitetul Economic i Social (CES) este un organ consultativ, nfiinat prin Tratatul de la Roma (1957), care reflect implicarea societii civile n viaa politic i care reprezint cele mai importante grupuri de interese din domeniile economic i social. CES este constituit din 222 de membri - de la reprezentani ai sindicatelor, la consumatori i ecologiti. Rolul CES este: a- de a oferi consultan Parlamentului, Consiliului i Comisiei n procesul de luare a deciziei; b- de a asigura o mai mare implicare a societii civile n iniiativa european i de a promova dialogul social; c- de a ntri rolul organizaiilor i asociaiilor societii civile n rile ne- membre ale UE. Prin componena i domeniile sale de activitate, CES acioneaz ca un forum european de reflecie pentru organizaiile i asociaiile societii civile, constituind, n acelai timp, o punte de legtur ntre acestea i UE. Domeniile n care este consultat CES sunt reprezentate de: piaa intern, educaie, protecia consumatorului, mediu, dezvoltare regional i afaceri sociale ultima pe probleme specifice, precum politica de ocupare a forei de munc, sntatea public, egalitatea de anse, etc. De asemenea, CES poate emite opinii i din proprie iniiativ. Tratatul de la Nisa nu a schimbat numrul i distribuia locurilor SM n cadrul CES, dar a clarificat criteriile de eligibilitate pentru calitatea de membru. 8. Comitetul Regiunilor Comitetul Regiunilor (CR) este cea mai nou instituie comunitar i a fost nfiinat prin Tratatul de la Maastricht (1992), ca rspuns la cererea organizaiilor locale i regionale de a fi reprezentate n cadrul UE. CR este constituit din 222 de reprezentani ai autoritilor locale i regionale, numii de ctre Consiliul Uniunii Europene (la recomandarea SM) pentru o perioad de patru ani i care i desfoar activitatea n exclusivitate pe baza propunerilor venite din partea SM. CR este un organ consultativ, ale crui opinii sunt cerute i luate n considerare de ctre Consiliul UE, Parlament i Comisie55, n domenii ce interfereaz cu interesele locale i regionale cum ar fi: educaia, problemele de tineret, cultura, sntatea, coeziunea economic i social. Rolul su a fost extins odat cu intrarea n vigoare a Tratatului de la Amsterdam, printre ariile sale de expertiz numrndu-se acum i problemele de mediu, Fondul Social, formarea profesional, cooperarea transfrontalier i transportul. De asemenea, CR poate emite opinii i din proprie iniiativ.
55

Consultarea sa este obligatorie atunci cnd sunt vizate msuri ce afecteaz domeniile sale de activitate.

Activitatea CR reflect trei principii de baz ale activitii UE: 1. principiul subsidiaritii: UE nu trebuie s i asume sarcini ce se potrivesc mai bine administraiilor naionale, locale sau regionale; 2. principiul proximitii: toate nivelurile de guvernare trebuie s aib drept scop apropierea de ceteni, printr-o organizare corespunztoare a activitii lor; 3. principiul parteneriatului: colaborarea i implicarea n procesul de decizie a autoritilor de la nivel european, naional, regional i local, n vederea realizrii unei guvernri europene solide. Tratatul de la Nisa nu a schimbat numrul sau distribuia locurilor SM n cadrul CR, ci stipuleaz c, n viitor, numrul membrilor nu poate fi mai mare de 350. n ceea ce privete eligibilitatea acestora, au fost clar stipulate condiiile ce trebuie ndeplinite pentru dobndirea calitii de membru.

9. Banca European de Investiii Instituie financiar a UE, nfiinat n baza Tratatului de la Roma, Banca European de Investiii (BEI) finaneaz proiecte ce duc la realizarea obiectivelor Uniunii n Europa i n toat lumea. BEI este un organism cu personalitate juridic i independen financiar i are sediul la Luxemburg. Acionarii BEI sunt SM ale Uniunii, banca fiind administrat de un Consiliu al Guvernatorilor, alctuit din 15 minitri de finane (numr echivalent celui al SM). Responsabilitile Consiliului constau n: stabilirea politicilor de creditare, aprobarea bilanului i raportului anual, autorizarea operaiunilor de finanare din afara Uniunii i luarea de decizii cu privire la majorrile de capital. De asemenea, Consiliul Guvernatorilor numete membrii Consiliului Directorilor, ai Comitetului de Management i ai Comitetului de Audit. Activitatea BEI se desfoar pe baza unui document strategic, numit Planul Operaional Corporativ56 i aprobat de Consiliul Directorilor, document care definete politica bncii pe termen mediu i stabilete prioritile operaionale prin prisma obiectivelor stabilite de Consiliul Guvernatorilor, fiind n acelai timp un instrument de evaluare ulterioar (expost) a activitilor bncii. Documentul acoper o perioad de trei ani, ultimul fiind adoptat n decembrie 2001 i acoperind perioada 2002-2004, ale crei prioriti operaionale sunt: a- sprijinirea dezvoltrii regionale i a coeziunii economice i sociale pe teritoriul Uniunii; b- implementarea iniiativei Inovarea 200057; c- protecia mediului i mbuntirea calitii vieii; d- pregtirea rilor n curs de aderare pentru integrarea n UE;
56 57

The Corporate Operational Plan. Iniiativa 2000 are drept scop promovarea modernizrii tehnologice i pregtirea capitalului uman pentru a face fa unei economii n schimbare.

e- ntrirea ajutorului comunitar de dezvoltare i a politicii de cooperare n rile partenere58. 10. Banca Central European Banca Central European (BCE) cu sediul la Frankfurt - a fost nfiinat n 1998 i este responsabil pentru politica monetar a UE. Principalul obiectiv al BCE este asigurarea stabilitii preurilor, astfel nct s se pstreze valoarea monedei unice (Euro) i economia european s nu fie afectat de procesele inflaioniste. n plus, politica monetar are i rolul de a sprijini alte obiective politice stabilite la nivel comunitar. BCE este administrat de un preedinte i un consiliu executiv, care menin o cooperare strns cu bncile centrale naionale ale SM ce au aderat la zona Euro alctuind astfel Sistemul European de Bnci Centrale (SEBC), sau Eurosistemul. Obiectivele acestui sistem sunt: a- definirea i implementarea politicii monetare a zonei euro; b- derularea operaiunilor externe; c- pstrarea i administrarea rezervelor Statelor Membre; d- promovarea unui sistem eficient de pli. Banca Central European a nlocuit Institutul Monetar European59. Tratatul de la Nisa nu schimb componena Consiliului Guvernator al BCE, ns aduce schimbri n ceea ce privete regulile de decizie (decizii adoptate, n general, prin majoritate simpl un membru, un vot). Viitorul UE i procesul de decizie Dup cum am artat anterior, relaia care exist ntre instituiile Uniunii Europene i procesul de decizie este direct afectat de procesul de extindere i de creterea numrului SM. Reforma instituional care are loc n momentul de fa nu este ns numai rezultatul acestei extinderi, ci ia deficitului democratic cu care Uniunea s-a confruntat n anii trecui, a participrii i interesului insuficiente din partea societii civile i a sectorului privat. Revenind la procesul de decizie, s-a spus adesea c acesta nu este destul de apropiat de ceteni, c nu reflect suficient interesele locale i sectoriale. Tocmai de aceea, considerm util o scurt trecere n revist a ceea ce nseamn procesul de decizie la nivel comunitar i ce va aduce nou reforma n acest sens. Astfel, am vzut c UE este structurat pe trei piloni: dimensiunea comunitar (primul pilon) politici externe i de securitate comune (al doilea pilon) i cooperarea judiciar i a poliiei n domeniul criminalitii (al treilea pilon). n domeniul ultimilor doi piloni, metoda de decizie este cea inter-guvernamental, caracterizat prin: a- drept de iniiativ mprit de ctre Comisie i S/M; b- consensul ca regul general de vot n Consiliu (unanimitate); c- rol consultativ pentru Parlamentul European; d- rol minor pentru Curtea de Justiie.
58

E vorba de rile zonei mediteraneene, cele balcanice, rile Americii Latine i ale Asiei. European Monetary Institute (EMI)

59

Spre deosebire de acestea, dimensiunea comunitar care reprezint nsi esena Uniunii este caracterizat, la nivelul deciziei, prin: a- dreptul de iniiativ ca monopol al Comisiei; b- larg utilizare a votului majoritar n Consiliu (majoritate calificat); c- rol activ pentru Parlamentul European; d- interpretare uniform a legislaiei comunitare de ctre Curtea de Justiie. n ceea ce privete procesul de decizie, metodele utilizate n acest scop sunt: codecizia, avizul conform, cooperarea i consultarea (ultimele trei fiind prezentate n cadrul descrierii atribuiilor Parlamentului European). Dintre acestea, reforma instituional acord un rol crescut procedurii co-deciziei, care devine astfel principala metod de decizie la nivel comunitar i limiteaz rolul celorlate proceduri. Datorit acestui fapt am considerat necesar o prezentare detaliat a co-deciziei i a modului n care aceasta funcioneaz la nivelul celor trei instituii cu atribuii n domenii: Parlamentul European, Comisia European i Consiliul Uniunii Europene. Procedura co deciziei Procedura co-deciziei implic una, dou sau trei etape, dup cum urmeaz: - Comisia propune un act legislativ; - Parlamentul European adopt o poziie cu referire la actul respectiv, pe baza unui raport ntocmit de comisia parlamentar relevant; de obicei, sunt fcute amendamente la propunerea Comisiei _ aceasta reprezint prima etap; - Consiliul UE are dou alternative: 1) accept amendamentele Parlamentului _ propunerea legislativ este adoptat; 2) modific amendamentele, prin adoptarea unei poziii comune; - Pe baza unei recomandri a comitetului corespunztor, n a doua etap, Parlamentul emite o opinie prin care: aprob, respinge sau amendeaz poziia Consiliului, printr-o majoritate absolut a membrilor si (314 voturi); - Comisia ia n considerare amendamentele Parlamentului i trimite Consiliului o propunere amendat; Consiliul poate adopta, prin majoritate calificat, amendamentele Parlamentului care au fost acceptate de ctre Comisie, sau poate modifica amendamentele Parlamentului prin unanimitate; - n eventualitatea unui dezacord ntre Parlament i Consiliu, un comitet de conciliere format din membri ai Consiliului i o delegaie a Parlamentului se ntnete timp de maxim ase sptmni. Delegaia Parlamentului, care reflect componena PE, este format din 15 membri i este prezidat de unul din vice-preedinii PE; delegaia include ntotdeauna raportorul Parlamentului. - n majoritatea cazurilor, cele dou pri ajung la un acord, ce are forma unui text comun. - Parlamentul este invitat s confirme acest acord n cea de-a treia etap; dac nu se ajunge la nici un acord, respectiva propunere de legislativ nu va fi adoptat. Un alt element de noutate adus de Constituia European la nivelul deciziei este reprezentant de utilizarea sistemului de vot al majoritii calificate ca procedur standard de decizie n cadrul Consiliului i simplificarea sa. Astfel, va crete rolul Parlamentului n

procesul de decizie, iar dreptul naional de veto va fi pstrat numai n cteva sectoare, cum ar fi impozitarea i politica extern. Mai mult, ncepnd cu anul 2002, deciziile vor fi adoptate prin majoritate dubl, ceea ce nseamn reprezentarea a cel puin jumtate din SM i a 60% din totalul populaiei Uniunii. Menionm aici c acestea sunt deocamdat numai propuneri, rezultate n urma procesului de consultare reprezentat de Convenia european i c, chiar dac sondajele arat la ora actual o acceptare de 95% a schimbrilor propuse de Constituia European, adoptarea acesteia a facut obiectul Conferinei Interguvernamentale din octombrie 2003.

CAPITOLUL VII SCURT ISTORIC AL RELATIILOR INTRE ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA Romnia este prima tar din Europa Central si de Est care a stabilit relatii oficiale cu Comunitatea European. In 1967, au fost initiate negocierile pentru ncheierea unei serii de acorduri tehnico-sectoriale privind anumite produse agroalimentare, respectiv brnzeturi, ou, carne de porc cu scopul de a scuti produsele romnesti de taxe suplimentare, dar si de a obliga partea romn s respecte un anumit nivel al preturilor pentru a nu crea dificultti pe piata statelor membre. In 1974, prin semnarea unui tratat bilateral, Romnia intr n sistemul generalizat de preferinte al Comunittii Europene. De asemenea, un alt Acord cu privire la produsele industriale este semnat n 1980. Imediat dup cderea zidului Berlinului, Romnia stabileste n 1990 relatii diplomatice cu Uniunea European, semnnd n acelasi an un Acord de Comert si Cooperare. La 1 februarie 1993, Romnia semneaz Acordul European care instituie o asociere ntre Romnia, pe de o parte, si Comunittile Europene si Statele Membre ale acestora, pe de alt parte. Acest acord care crea o zon de liber schimb ntre Romnia si statele membre recunostea obiectivul Romniei de a deveni membru al Uniunii Europene si prevedea asistent financiar si tehnic din partea UE. In 1993 la Copenhaga, statele membre au decis c statele asociate din Europa Central si de Est pot deveni state membre al Uniunii Europene n momentul n care ndeplinesc criteriile economice si politice necesare. Acest lucru a dus la depunerea de ctre Romnia a cererii de aderare la Uniunea European la 22 iunie 1995, la cteva luni dup intrarea n vigoare a Acordului European (1 februarie 1995). In iulie 1997, Comisia European adopt Agenda 2000, care include Opinia asupra cererii de aderare a Romniei la Uniunea European. In martie 1998, Uniunea European lanseaz, n mod oficial, procesul de extindere, iar n luna noiembrie a aceluiasi an Comisia European

public primul raport cu privire la progresele nregistrate de Romnia n ndeplinirea criteriilor de aderare. Prin decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999 de a deschide negocierile de aderare cu Romnia, urmat de lansarea oficial, n februarie 2000, a procesului de negociere a aderrii Romniei la Uniunea European se face trecerea la o nou etap de consolidare a relatiilor dintre Romnia si Uniunea European. Consiliile Europene de la Copenhaga (decembrie 2002), de la Salonic (iunie 2003), Bruxelles (decembrie 2003) si Bruxelles (iunie 2004) reconfirm sprijinul statelor membre ale Uniunii Europene pentru finalizarea negocierilor n 2004, semnarea Tratatului de Aderare ct mai curnd posibil n 2005 si aderarea efectiv n ianuarie 2007. ncheierea negocierilor de aderare are loc n decembrie 2004, confirmndu-se totodat n cadrul Consiliului European de la Bruxelles calendarul de aderare. In acelasi timp, Romniei i se recomand s continue reformele si s implementeze angajamentele asumate n negocieri referitoare la acquis-ul comunitar, n special n ceea ce priveste justitia si afacerile interne, politica n domeniul concurentei si mediu. Uniunea European va continua monitorizarea pregtirilor de aderare si consider c Romnia va fi capabil s-si asume obligatiile de membru de la 1 ianuarie 2007. La 13 aprilie 2005, Romnia primeste avizul conform al Parlamentului European, urmnd ca semnarea Tratatului de Aderare s aib loc la 25 aprilie 2005. ncepnd cu aceast dat, Romnia are statutul de observator la activitatea institutiilor europene, fiind implicat in procesul de elaborare a legislatiei comunitare, dar neavnd drept de vot. Dintre statele membre UE, Tratatul a fost ratificat pn n prezent de Slovacia, Ungaria, Slovenia, Cipru, Republica Elen, Estonia, Cehia, Spania si Italia. La 25 octombrie 2005, Comisia European public primul Raport Comprehensiv de Monitorizare pentru Romnia care confirm progresele importante n pregtirea intern, si msurile ce urmeaz s fie luate n continuare pentru asigurarea aderrii la 1 ianuarie 2007.

CAPITOLUL VIII DEZBATERE ASUPRA VIITORULUI EUROPEI SCURT ISTORIC


La 14 februarie 2000 se deschidea Conferinta Interguvernamentala pentru pregtirea lucrrilor Consiliului European din cadrul presedintiei franceze, care urma s aib loc ntre 7 si 10 decembrie acelasi an. Consiliul european de la Nisa avea s marcheze primul pas n demersul istoric de sistematizare a politicilor europene, a delimitrii competentelor institutiilor si membrilor si, a cadrului decizional, dar si de consfintire, printr-un act constitutional, a drepturilor si liberttilor fundamentale ale cettenilor si. Documentul

final care a rezultat dup Nisa nu a fost considerat, la acea dat, satisfctor pentru a rspunde tuturor provocrilor unei Europe extinse la 27 membri. De aceea, concluziilor Consiliului European i-a fost atasata Declaratia de la Nisa privind viitorul Uniunii Europene. Aceasta deschidea calea spre negocieri ulterioare asupra unui document care s ating acele aspecte rmase nerezolvate. La 15 decembrie 2001 avea loc Consiliul european de la Laeken, Belgia, care s-a finalizat prin adoptarea Declaratiei de la Laeken privind viitorul Europei, si care convoca o Conventie europeana pentru a dezbate, ntr-un cadru democratic care includea si reprezentanti ai statelor pe atunci candidate, problemele legate de directia dorit de dezvoltare a Uniunii. La 28 februarie 2002, avea loc sesiunea inaugural a Conventiei, care urma s se finalizeze la 20 iulie 2003, prin prezentarea, n fata Consiliului European, a proiectului de Tratat de stabilire a unei Constitutii pentru Europa. Consiliul european de la Salonic a adoptat textul Tratatului la 18 iunie 2004, iar semnarea oficial a Tratatului, care a urmat unei perioade de negocieri interguvernamentale n cadrul Consiliului Uniunii, a avut loc la 29 octombrie la Roma n cadrul presedintiei olandeze. Din acel moment, statele membre aveau doi ani la dispozitie pentru ratificare. Procesul de ratificare variaz de un stat membru la altul, n functie de traditia democratic a fiecruia. Astfel, n timp ce majoritatea statelor au recurs la votul parlamentar, statele adepte ale democratiei directe au optat pentru metoda referendumului national. Pn la1 ianuarie 2006, 13 din 25 de state au ratificat tratatul: Austria, Cipru, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia si Spania. Tratatul constitutional va intra n vigoare dup ratificarea de toate statele membre. Dac ns, doar 80% din statele membre l vor ratifica ntr-un interval de 2 ani, trebuie gsit o solutie politic agreat de toate statele membre. La dou sptmni dup esecul referendum-urilor din Franta si Olanda, Consiliul European din 16-17 iunie 2005 decide lansarea unei perioade de reflectien cadrul creia s aib loc dezbateri nationale care s antreneze cettenii, partenerii sociali, institutiile n vederea gsirii unei solutii pentru viitorul Uniunii. n plus, n septembrie 2005, Parlamentul European decide si el stabilirea unei perioade de reflectie si a unui grup nsrcinat cu structurarea contextului analizrii dezbaterii asupra viitorului Uniunii. Astfel, pentru a relansa dezbaterea asupra viitorului Europei, grupul de reflectie a propus organizarea unei serii de conferinte ntre parlamentele nationale si cel european, denumite Foruri parlamentare. Primul asemenea Forum ar urma s aib loc n primvara lui 2006, naintea Consiliului European din iunie. De asemenea, Parlamentul cere statelor membre s organizeze ntlniri publice si dezbateri cu presa foruri de cetateni- la nivel national, regional si local. Conjugat eforturilor Consiliului si Parlamentului European, Comisia European a lansat n octombrie 2005 un,,Plan D pentru democratie, dialog, dezbatere, avnd ca obiectiv principal stimularea dezbaterii ntre cettenii si institutiile europene. Concluziile perioadei de reflectie ar trebui prezentate n a doua parte a lui 2007, astfel nct, n cazul n care din dezbateri va rezulta revizuirea extensiv a textului, un mandat s poat fi pregtit pentru o nou Conventie, care s aib loc n timpul lui 2008. Oricare vor fi concluziile perioadei de reflectie, Parlamentul consider c cel mai

trziu n 2009, Constitutia ar trebui s intre n vigoare. Principalele beneficii ale adoptrii unei Constitutii pentru Europa Dezbaterea existent la nivel european asupra adoptrii unei Constitutii europene indic faptul c se vorbeste despre,,Un alt fel de constructie politic, mai integrat si mai evoluat dect o simpl cooperare interguvernamental. Se sper cresterea constiintei europene, e cooperare si solidaritate, precum si intensificarea sentimentului identittii europene. Pentru prima oar n istoria sa, Uniunea European ar obtine personalitate juridic, fiind recunoscut ca entitate de sine stttoare la nivel international, fapt ce i-ar conferi un plus de coerent si coeziune n dialogul international si n negocierile internationale. Adoptarea unei Constitutii ar constitui un succes al democratiei, prin extinderea atributiilor Parlamentului European la noi arii de legiferare, precum si prin extinderea procedurii de codecizie la noi domenii. Adoptarea unei Constitutii ar constitui un pas nainte n descurajarea euroscepticismului tot mai accentuat n ultima perioad, prin implicarea, cu eforturi substantiale la nivel institutional si transferul de competente la nivel comunitar, a participantilor la constructia european. Constitutia reprezint o etap esential n constructia politic a Uniunii Europene, rspunznd provocrilor unei Uniuni extinse de 25 de State Membre (crora li se vor altura n 2007 si Romnia si Bulgaria) avnd peste 450 milioane de cetteni, o uniune care si propune s fie un global player important att din punct de vedere economic, ct si politic. Pentru Romnia, momentul istoric era extrem de important ntruct se suprapunea cu perioada ratificrii Tratatului de aderare si apropiata aderare la UE n 2007. Prima tara membra a Uniuni Europene care a ratificar Tratatul Constitutional a fost Ungaria, iar pana la aceasta data doar 5 state membre ale Uniunii europene le-au Ratificat. Structura Tratatului Constitutional Tratatul constitutional contine cinci prti principale: Introducere (Preambul) Titlul I obiective, valori, metode Titlul II Drepturile fundamentale comune (Carta drepturilor fundamentale a UE) Titlul III Politicile si categoriile de competente Titlul IV Prevederi finale n rezumat, textul Tratatului prevede: - Aspecte privind institutiile Uniunii: Parlamentul va avea 750 membri din 2009, proportia repartitiilor fiind n favoarea statelor mici; Consiliul European se introduce functia de Presedinte permanent; Consiliul de Ministri un ministru per stat membru, QMV; -

Comisia un reprezentant pe stat pn n 2014, ulterior 2/3 din state vor avea reprezentanti (pe considerente geo-demografice), pentru o Uniune cu 27 de state membre aproximativ 18 comisari; Curtea de Justitie cel putin un judector pe stat membru, prin majoritatea calificat se pot stabili curti specializate. - Aspecte privind procedurile legislative n cadrul Uniunii: Comisia detine monopolul initiativei legislative; Consiliul si Parlamentul pot cere, dar nu propune legislatie; Parlamentul adopt, amendeaz si respinge legislatia prin vot majoritar; Consiliul adopt, amendeaz sau respinge legislatia prin majoritate dubl; Consiliul decide prin unanimitate dac s resping propunerea Comisiei. Majoritatea calificat dubl reprezint 55% din statele UE, nsumnd cel putin 15 state si cel putin 65% din populatia Uniunii de ex: 3 state mari si unul mic pot bloca o decizie, cele zece state nou intrate nu pot bloca o decizie, cele mai mici 11 state din Uniune pot bloca o decizie aprobat de celelalte 14. Definirea competentelor Uniunii: Competente exclusive (doar Uniunea legifereaz) n domeniile: uniune vamal, regulile concurentei pentru piata intern; politica monetar pentru statele din zona Euro, conservarea resurselor marine, politica comun comercial, acorduri internationale, personalitatea juridic a UE Competente partajate (shared competences) n domeniile: Piata Intern; Politica social (partea a III a din Tratat); Coeziunea economic, social si teritorial; agricultura si pescuitul; mediul; protectia consumatorului; transportul; retelele trans-europene; energia; JAI; anumite aspecte de sntate public (Partea a III a din Tratat). Competente de coordonare a actiunii n domeniile: protejarea si ameliorarea snttii umane; industrie; turism; cultur; educatie, tineret, sport si pregtire vocational; protectie civil; cooperare administrativ. Instrumentele legale ale Uniunii: Legi - fostele reglementri, obligatorii n ntregime si direct aplicabile; Legi cadru - fostele directive, adresate statelor membre; (att legile ct si legile cadru sunt adoptate de Parlament si Consiliu mpreun; contin 75% din legislatie); Acte non-legislative - regulamente si decizii, direct aplicabile, adoptate de Consiliu, Comisie sau BCE; Recomandri si opinii (I 32, I 34-2), cu caracter ne-constrngtor. Carta drepturilor fundamentale a UE - Curtea de Justitie de la Luxemburg va judeca, iar deciziile sale vor prevala asupra tuturor chestiunilor continute. Noi arii legislative introduse de Tratatul constitutional: protejarea drepturilor de proprietate intelectual, spatiu, energie, cultur, sport, protectie civil, cooperare administrativ, ajutor umanitar, turism, emigratie, JAI, azil, cooperare penal european, drepturi fundamentale (Carta, partea III) (Unele dintre aceste arii fuseser deja legiferate prin clauza de flexibilitate.) Puterea executiv dup urmtoarele alegeri parlamentare europene: 18 voturi din 25 ale statelor membre, reprezentnd 65% din populatia Uniunii vor alege Presedintele Consiliului, Primul-ministru al UE (presedintele Comisiei), Ministrul Afacerilor Externe (cu rang de Vicepresedinte al Comisiei). Aspecte speciale prezente n Tratat:

Frna de urgent: permite unui stat membru sa fac apel la Consiliul European n cazul n care interesele sale nationale sunt lezate. Votul unanim se va aplica n continuare pentru: impozitare, anumite chestiuni de politic extern, de securitate si de aprare, precum si viitoarelor revizuiri constitutionale. clauza de retragere din Uniune: un stat membru se poate retrage din Uniune cu un preaviz de doi ani; Exist posibilitatea ca un milion de cetteni comunitari s nainteze spre dezbaterea Comisiei un proiect legislativ; Statele din zona Euro vor avea noi drepturi (ex. vor putea impune politici de impozitare comune); Este introdus clauza de solidaritate, n cazul atacurilor teroriste. Efecte pentru Romnia Romnia va intra ntr-o mare familie de state si popoare egale, uniune care nu va limita capacitatea de actiune sau dezvoltare a Romniei, ci o va eficientiza si o va mbogti. Aderarea la Uniunea European va conferi Romniei o voce si o capacitate considerabil de participare la politicile uneia dintre cele mai avansate constructii internationale de cooperare care a existat vreodat. Gradul de reprezentare n diversele institutii comunitare (voturi n cadrul Consiliului, reprezentanti n Parlament etc) favorizeaz statele mici, indicnd o constructie european bazat pe coeziune si cooperare si pe solidaritatea statelor mai bogate fat de ceilalti membri. Modul n care au fost ncheiate negocierile n cadrul Consiliului European privind Constitutia demonstreaz ponderea si importanta pe care o au deja statele nou intrate sau statele mici (prin posibilitatea alctuirii unor minoritti de blocaj) n luarea de decizii sau mpiedicarea unor decizii nedorite. Participarea unei delegatii romne la Conventia care a pregtit Tratatul constitutional si consultarea permanent au constituit un prim exercitiu de negociere/cooperare si adaptare la noua configuratie de putere din snul Uniunii. Romnia ar cstiga nc doi reprezentanti n Parlamentul European odat cu intrarea n vigoare a Constitutiei, dup alegerile parlamentare din 2009. Efecte asupra Tratatului de aderare a Romniei Romnia si Bulgaria vor adera prin Tratatul de aderare si la Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa, dac acesta va fi ratificat de toate statele membre pn la data aderrii efective a Romniei si a Bulgariei. n acest context, Tratatul de aderare a Romniei si a Bulgariei trebuie s contin adaptrile necesare aduse Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa. Astfel, s-au redactat n paralel un Act de aderare si un Protocol de aderare. Actul si Protocolul vor intra n vigoare alternativ, n functie intrarea n vigoare a Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa. n cazul n care Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa va intra n vigoare naintea aderrii Romniei si Bulgariei (1 ianuarie 2007), Protocolul de aderare va intra direct n vigoare. Dac, ns, Tratatul Constitutional va intra n vigoare dup aderarea Romniei si Bulgariei, la momentul

aderrii acestora, va intra n vigoare Actul de aderare, iar odat cu intrarea n vigoare a Tratatului Constitutional, Actul de aderare va fi abrogat si Protocolul va ncepe s produc efecte juridice.

Tratatul de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana

TRATATUL DE ADERARE A ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA I. Elemente generale Tratatul de aderare a Romniei la Uniunea European este comun cu cel de aderare a Bulgariei i reprezint rezultatul integral al procesului de negociere a celor 31 de capitole. Acest tratatul a fost elaborat pe baza acelorai principii i dup aceeai metod de lucru utilizate la redactarea Tratatului de aderare a celor zece noi state membre. Spre deosebire de cele zece state membre care au aderat la 1 mai 2004, n cazul Romniei i Bulgariei, prin Tratatul de aderare se prevede i posibilitatea aderrii la Tratatul de instituire a unei Constituii pentru Europa, dac acesta ar fi fost ratificat de ctre toate statele membre pn la data aderrii efective a Romniei i Bulgariei. n consecin, avnd n vedere faptul c Tratatul de aderare a Romniei i a Bulgariei trebuia s conin i adaptrile necesare aduse Tratatului de instituire a Constituiei pentru Europa, s-au redactat n paralel un Act de aderare i un Protocol de aderare. n Tratatul de aderare se prevede intrarea n vigoare alternativ a Actului i a Protocolului, n funcie intrarea n vigoare a Tratatului de instituire a Constituiei pentru Europa. Astfel, n cazul n care Tratatul de instituire a Constituiei pentru Europa ar fi intrat n vigoare naintea aderrii Romniei i Bulgariei (1 ianuarie 2007), ar fi intrat direct n vigoare Protocolul de aderare. Avnd n vedere ns c Tratatul Constituional nu a intrat n vigoare nainte de data aderrii Romniei i Bulgariei la Uniunea European, la momentul aderrii acestora a intrat n vigoare Actul de aderare. Totui, la intrarea n vigoare a Tratatului Constituional, Actul de aderare va fi abrogat i Protocolul va ncepe s produc efecte juridice. Actul de aderare cuprinde modificrile aduse prin aderarea Romniei i Bulgariei la Uniunea European tratatelor constitutive n vigoare n prezent: Tratatul privind Uniunea European, Tratatul de instituire a Comunitii Europene i Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Energie Atomice (EURATOM). Protocolul de aderare adapteaz Tratatul Constituional pentru a face posibil aderarea Romniei i Bulgariei la acest document. Actul i Protocolul au, n principiu, coninut identic (difer doar referirea la textele din Constituia European, respectiv Tratatul instituind Comunitatea European i Tratatul privind Uniunea European). II. Structura Tratatului de aderare Tratatul de aderare a Romniei i a Bulgariei la Uniunea European cuprinde: Prile generale: Tratatul propriu-zis, Actul de aderare / Protocolul de aderare; Anexele: msurile convenite n cadrul negocierilor - msuri permanente i msuri temporare

Declaraiile. Spre deosebire de Tratatul celor zece noi state membre, Tratatul Romniei i Bulgariei nu conine n anex adaptrile tehnice aduse acquis-ului comunitar, avnd n vedere perioada mare ntre momentul semnrii Tratatului i momentul aderrii efective. Adaptrile tehnice au fost redactate n paralel cu Tratatul i au fost convenite la nivel politic n 11 februarie 2005 (odat cu acordul politic asupra textului n limba englez) i vor fi adoptate prin acte ale instituiilor comunitare, respectiv Consiliul i Comisia. Prile generale 1. Tratatul de aderare propriu-zis (care cuprinde ase articole) consacr aderarea Romniei i a Bulgariei la Uniunea European, precum i faptul c prin aderare cele dou state devin parte la Tratatul de instituire a Constituiei pentru Europa, n condiiile reglementate prin Protocolul anexat la acest Tratat. Tratatul conine o clauz privind intrarea n vigoare alternativ a Actului de aderare i a Protocolului de aderare. De asemenea, se precizeaz data la care Tratatul de aderare va intra n vigoare (data aderrii), precum i faptul c acesta trebuie ratificat de prile contractante conform procedurilor interne. Instrumentele de ratificare trebuiau depuse pn la 31 decembrie 2006 . Conform clauzei finale, dac unul dintre cele dou state care ader nu depune instrumentul de ratificare pn la aceast dat, Tratatul va intra n vigoare pentru cellalt stat, Consiliul urmnd s adopte ajustrile necesare Protocolului de aderare sau, dup caz, Actului de aderare. Actul de aderare / Protocolul de aderare conine: Partea I - Principiile Partea a II-a - Prevederi generale: elemente privind ajustarea Tratatelor / Constituiei Partea a III-a - Prevederile permanente (n principal adaptarea acquis-ului) Partea a IV-a - Prevederile temporare (perioadele de tranziie) Partea a V-a - Prevederi legate de implementarea Actului 2. Partea I (Principiile) conine definiii i prevederi privind caracterul obligatoriu pentru Romnia i Bulgaria al tratatelor fundamentale i al actelor adoptate de instituiile comunitare i de Banca Central European anterior aderrii acestora la UE. Aplicarea dispoziiilor tratatelor originare i ale actelor instituiilor sunt supuse derogrilor convenite n cursul negocierilor de aderare cu fiecare stat candidat. Este statuat obligaia celor dou noi state membre de a adera la conveniile i acordurile ncheiate de Uniune cu tere state, conveniile ncheiate ntre statele membre, precum i nsuirea acquis-ului Schengen. Lista conveniilor ncheiate ntre statele membre este anexat Actului/Protocolului. Romnia i Bulgaria au avut obligaia de a modifica, pn la data aderrii, tratatele ncheiate cu state tere, care sunt incompatibile cu dreptul comunitar. n caz contrar, aceste tratate trebuiau denunate. Se prevede faptul c Uniunea va adapta restriciile cantitative la oel i produse din oel n relaia cu statele tere, n raport cu importurile Romniei i Bulgariei. De asemenea, restriciile cantitative aplicate de Uniune importurilor de produse textile i de mbrcminte vor fi adaptate pentru a ine cont de aderarea Bulgariei i a Romniei la Uniune. n ceea ce privete acordurile bilaterale privind pescuitul ncheiate de Romnia i Bulgaria nainte de aderare, se prevede c acestea vor fi administrate de Uniune. Romnia i Bulgaria vor participa n cadrul Uniunii Economice i Monetare, de la data aderrii, fiind considerate state cu derogare de la adoptarea monedei unice conform

articolului 122 al Tratatului de instituire a Comunitii Economice Europene. 3. Partea a II-a conine prevederile instituionale, respectiv participarea Romniei i Bulgariei la instituiile Uniunii Europene: Romnia deine 35 de locuri n Parlamentul European, pentru perioada 2007 - 2009. Dup aceast dat, numrul locurilor n Parlamentul European va fi stabilit prin Decizie a Consiliului European. Romnia deine 14 voturi n Consiliul Uniunii. Romnia are dreptul la un judector la Curtea de Justiie a Uniunii Europene i unul la Tribunalul de Prim Instan. Mandatul este de ase ani. La fiecare trei ani, se vor schimba, alternativ, treisprezece sau paisprezece judectori. Romnia deine 15 membri n Comitetul Economic i Social i 15 membri n Comitetul Regiunilor. Romnia are dreptul de a numi membri n Comitetul Director al Bncii Europene de Investiii, precum i n Comitetul tiinific i Tehnic prevzut de Tratatul EURATOM. Se stipuleaz c limba romn i limba bulgar devin limbi oficiale ale Uniunii. 4. Partea a III-a (Prevederile permanente) stipuleaz acceptarea msurilor negociate permanente (prevzute ntr-o anex), precum i referirea la mecanismul efecturii adaptrilor tehnice ale acquis-ului adoptat pn la 1 octombrie 2004 ("cut-off date"). Este vorba despre actele adoptate de instituiile Uniunii Europene n diferite domenii care vor fi adaptate n vederea aplicrii acestora la Romnia i Bulgaria Dintre adaptrile tehnice, pot fi menionate: etichetarea produselor electrice i electronice; lista de specii de plante i animale protejate n Romnia; calificri, lista profesiunilor liberale i a instituiilor de nvmnt care au eliberat diplomele n acest sens; lista punctelor de frontier; lista aeroporturilor internaionale; lista produselor chimice periculoase; traducerea n limba romn a tuturor termenilor de specialitate n diverse domenii (ex. societate pe aciuni, societi n nume colectiv, societi n comandit simpl, societi pe aciuni, societi n comandit pe aciuni, societi cu rspundere limitat, tax de drum, autostrzi, drumuri naionale, drumuri judeene, drumuri comunale etc); lista statelor crora Romnia le solicit viz i diferitele categorii de viz; lista instituiilor din Romnia participante la procesul de achiziii publice. 5. Partea a IV-a (Prevederile temporare) se refer la msurile tranzitorii convenite n cadrul negocierilor (coninute n anex), prevederile instituionale i prevederile financiare cu caracter temporar. Potrivit prevederilor instituionale cu caracter temporar, Romnia deine 35 de locuri n Parlamentul European n perioada cuprins ntre data aderrii efective la Uniune i data la care se vor desfura noi alegeri pentru Parlamentul European (2009). Romnia are obligaia de a desfura alegeri pentru Parlamentul European nu mai trziu de 31 decembrie 2007". Acestea nseamn c Romnia poate organiza oricnd nainte de 31 decembrie 2007 aceste alegeri, inclusiv n intervalul dintre semnarea Tratatului de aderare, care a avut loc la 25 aprilie 2005 i data aderrii. Dup cum se cunoate, alegerile pentru Parlamentul European au fost programate pentru 13 mai 2007. n ipoteza n care Constituia European ar intra n vigoare n 2007, pn n 2009 se va menine sistemul de vot Nisa", Romnia avnd 14 voturi, precum i numrul de 15 locuri n Comitetul Economic i Social i Comitetul Regiunilor. Conform prevederilor financiare cu caracter temporar, Romnia trebuie s contribuie la capitalul subscris Bncii Europene de Investiii cu 42,3 milioane Euro. Contribuia

Romniei la Fondul de Cercetare pentru Crbune i Oel este de 29,88 milioane Euro. De asemenea, n perioada de tranziie, Romnia beneficiaz de Facilitatea Schengen avnd ca scop finanarea aciunilor desfurate la frontiera extern n vederea implementrii acquis-ului Schengen, precum i de Facilitatea pentru fluxuri monetare (Cash-flow Facility), avnd ca scop mbuntirea acestora. Alocrile pentru Romnia sunt de: 297,2 milioane Euro n 2007 131,8 milioane Euro n 2008 130,8 milioane Euro n 2009. Se stipuleaz gestionarea de ctre ageniile de implementare a fondurilor din cadrul asistenei de pre-aderare, acordat prin programul PHARE, programul PHARE - CBC (Cross-border cooperation), programul ISPA, programul SAPARD i Facilitatea pentru perioada de tranziie. Suma total a alocrilor pentru aciuni structurale pentru Romnia n perioada 2007-2009 este de: 1 399 milioane Euro n 2007 1 972 milioane Euro n 2008 2 603 milioane Euro n 2009. Partea a IV-a cuprinde i clauzele de salvgardare. Ca i n cazul celor zece noi state membre, Tratatul conine trei clauze generale de salvgardare: clauza de salvgardare general Dac, pn la sfritul a trei ani de la aderare, vor aprea dificulti grave i persistente ntr-un anumit sector economic sau care ar putea deteriora situaia economic ntr-un anumit domeniu, Romnia sau Bulgaria pot solicita Comisiei autorizaia de a lua msuri de protecie pentru a ameliora situaia creat i a ajusta respectivul sector economic al Pieei Comune. n aceleai circumstane, orice stat membru actual poate solicita autorizaia de a lua msuri protecioniste cu privire la unul sau ambele noi state membre. clauza de salvgardare privind Piaa Intern Dac n primii trei ani de la aderare, Romnia i Bulgaria nu i ndeplinesc angajamentele asumate n cadrul negocierilor periclitnd astfel funcionarea Pieei Interne, Comisia European, din proprie iniiativ sau la solicitarea unui stat membru, poate s ia msurile necesare pentru remedierea acestei situaii. Aceast clauz poate fi invocat i nainte de data aderrii celor dou state. clauza de salvgardare justiie i afaceri interne Dac n Romnia i Bulgaria exist ntrzieri cu privire la transpunerea sau implementarea prevederilor comunitare referitoare la recunoaterea mutual n domeniul civil i penal, Comisia, din proprie iniiativ sau la solicitarea unui stat membru, poate, pn la sfritul a trei ani de la intrarea n vigoare a Tratatului, s ia msurile necesare i s specifice condiiile de aplicare a acestora. Aceste msuri trebuie s fie justificate i meninute nu mai mult dect este strict necesar pentru remedierea situaiei. Faa de Tratatul celor zece noi state candidate, n cazul Romniei i al Bulgariei se poate aplica o clauz de amnare a aderrii. Consiliul, prin vot n unanimitate, la recomandarea Comisiei, poate lua decizia de a amna data aderrii cu un an, pn la 1 ianuarie 2008, dac n urma monitorizrii Comisiei se constat c stadiul pregtirii i implementrii acquis-ului de ctre cele dou state demonstreaz pregtirea insuficient a

acestora pentru a deveni membre ale Uniunii. n plus, n ceea ce privete Romnia, Consiliul poate decide, prin vot cu majoritate calificat, amnarea aderrii cu un an, pn la 1 ianuarie 2008, dac se constat o pregtire insuficient n domeniul justiiei i afacerilor interne i n domeniul concurenei (exist 11 obligaii menionate ntr-o anex). n cadrul prevederilor temporare, se stipuleaz posibilitatea pentru Romnia i Bulgaria de a adopta msuri tranzitorii pentru a facilita trecerea la noua politic agricol comun, precum i n ceea ce privete aplicarea regulilor comunitare n domeniul veterinar, fito-sanitar i al siguranei alimentelor. 6. Partea a V-a (Prevederi referitoare la adaptrile instituionale) cuprinde dispoziii privind adaptrile instituionale care sunt necesare n urma aderrii Romniei i Bulgariei (Titlul I), modalitile de aplicare a actelor instituiilor comunitare fa de Bulgaria i Romnia (Titlul II) i prevederile finale (Titlul III). Titlul I conine dispoziii referitoare la necesitatea adaptrii de ctre instituiile comunitare (Consiliul, Comisia i Curtea de Justiie a Comunitilor Europene) a regulilor de procedur. Romnia i Bulgaria au numit cte un membru al Comisiei Europene, la data aderrii, al crui mandat va expira o dat cu expirarea mandatelor celorlali membri ai Comisiei. Comisarii romn i bulgar au fost numii de Consiliu, cu majoritate calificat, n acord cu Preedintele Comisiei i cu avizul Parlamentului European. Astfel, spre deosebire de Tratatul celor zece, n cazul numirii noilor comisari s-a cerut i avizul Parlamentului European, pentru a se asigura o mai mare transparen a deciziei. Totodat, Romnia i Bulgaria au numit cte un judector la Curtea de Justiie a Uniunii Europene i la Tribunalul de prim instan. Romnia i Bulgaria au numit membri la Curtea European de Conturi, Comitetul Economic i Social i Comitetul Regiunilor. Titlul II prevede obligaia Romniei i Bulgariei de a adopta toate msurile necesare pentru a se conforma, de la data aderrii, directivelor i deciziilor adoptate de instituii i comunicate statelor membre. Aceste msuri includ i obligaia de a opera modificrile legislative interne necesare. De asemenea, se prevede comunicarea ctre Romnia i Bulgaria a unei serii de msuri (cum ar fi cele referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva radiaiilor). Este stipulat, totodat, mecanismul realizrii adaptrilor tehnice pentru acquis-ul adoptat dup "cut-off date" (1 octombrie 2004), adaptri care nu au fost redactate odat cu Tratatul de aderare. Mecanismul presupunea adoptarea modificrilor necesare de ctre Consiliu sau Comisie (n funcie de instituia care a emis actul), la solicitarea Romniei sau Bulgariei, realizat cel trziu la data aderrii. Fa de Tratatul celor zece, s-a introdus obligaia vechilor state membre de a lua msurile necesare pentru a modifica legislaia lor intern, acolo unde aceste modificri au fost generate de adaptrile actelor comunitare ca urmare aderrii Bulgariei i Romniei. Titlul III prevede transmiterea Romniei i Bulgariei unei copii certificate a unor instrumente juridice: Tratatul de instituire a Comunitii Europene i Tratatul Uniunii Europene, precum i tratatele internaionale deinute n arhivele Secretariatului General al Consiliului. Declaraii La Tratatul de aderare a fost anexat o serie de declaraii cu caracter politic, care nu

produc efecte juridice: Declaraia comun a statelor membre (UE 25) privind libera circulaie a persoanelor; Declaraia comun a UE 25 i a Comisiei Europene privind pregtirile pentru aderare ale Bulgariei i ale Romniei; Declaraia comun a Germaniei i Austriei privind libera circulaie a persoanelor; Declaraia Bulgariei privind alfabetul chirilic. Prin Declaraia privind libera circulaie a persoanelor, statele membre i exprim angajamentul de a spori accesul cetenilor romni la piaa muncii, n vederea accelerrii armonizrii cu acquis-ul comunitar. Declaraia privind pregtirea Romniei i Bulgariei pentru aderare afirm faptul c UE va continua monitorizarea strict a aplicrii angajamentelor convenite n negocieri, acordnd o atenie deosebit asupra domeniilor justiiei i afacerilor interne, concurenei i mediului. Declaraia cuprinde aceleai elementele exprimate n Concluziile Consiliului European din 17 decembrie 2004. In Declaraia privind dezvoltarea rural sunt estimate posibilele alocri bugetare pentru Romnia n acest sector (2 308 milioane Euro). Romnia a acceptat declaraiile propuse de statele membre i nu a solicitat introducerea unor declaraii dup modelul celor zece noi state membre, respectiv referitoare la libera circulaie a persoanelor i la clauza de salvgardare, deoarece prevederile Tratatului n aceste domenii sunt clare i lipsite de echivoc. Anexa 1 PERIOADE DE TRANZIIE I DEROGRI OBINUTE DE ROMNIA Capitolul 3 - Libera circulaie a serviciilor Romnia a obinut o perioad de tranziie de cinci ani, pn la 1 ianuarie 2012, pentru transpunerea Directivei nr. 97/9/CE, privind schemele de compensare a investitorilor. Nivelul minim al compensrilor va ajunge la minim 20.000 euro la finalul perioadei de tranziie (dac investiia a depit aceast sum) Capitolul 4 - Libera circulaie a capitalurilor Romnia a obinut o perioad de tranziie de 7 ani pentru achiziionarea de teren agricol, pduri i teren forestier de ctre cetenii UE i SEE (Spaiul Economic European); Romnia a obinut o perioad de tranziie de 5 pentru dreptul de achiziie asupra terenului pentru reedina secundar. Capitolul 6 - Concurena Romnia a obinut o perioad de tranziie pentru aplicarea scutirilor de taxe n zonele defavorizate Pentru investitorii care au dobndit certificatul de investitori n zonele defavorizate nainte de 1 iulie 2003, scutirea de la plata taxelor pentru investiii noi va fi aplicat pe durata existenei zonelor defavorizate: - Pentru 3 zone defavorizate (Brad, Valea Jiului, Blan) pn la 31 decembrie 2008; - Pentru 22 de zone defavorizate (Comneti, Bucovina, Altn Tepe, Filipeti, Ceptura, Albeni, Schela, Motru Rovinari, Rusca Montan, Boca, Moldova Nou-Anina, Baraolt, Apuseni, tei-Nucet, Borod uncuiu-Dobreti-Vadu Criului, Popeti-Derna-Aled, Ip, Hida-Surduc- Jibou-Blan, rmag-Chiejd-Bobota, Baia Mare, Bora Vieu, Rodna) pn la 31 decembrie 2009; - Pentru 3 zone defavorizate (Cugir, Zimnicea, Copa Mic) pn la 31 decembrie 2010 Perioad de tranziie pn la 31 decembrie 2011 pentru aplicarea unor scutiri de la plata

redevenei pentru zonele libere, pentru firmele care au semnat contracte comerciale cu Administraiile Zonelor Libere nainte de 1 iulie 2002. Perioad de tranziie pentru restructurarea sistemului siderurgic Capitolul 7 - Agricultura 1. Romnia a obinut o perioad de tranziie de 3 ani, pn la 31.12.2009, pentru modernizarea i retehnologizarea unitilor de tiere i alinierea la cerinele europene a unitilor de procesare a crnii (26 uniti) 2. Romnia a obinut o perioad de tranziie de 3 ani, pn la 31.12.2009, pentru modernizarea i retehnologizarea unitilor de procesare a crnii de pasre (2 uniti). 3. Romnia a solicitat i a obinut o perioad de tranziie de 3 ani, pn la 31.12.2009, pentru modernizarea i retehnologizarea unitilor de procesare a laptelui (28 uniti), precum si pentru organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare lapte. 4. Romnia a obinut o perioad de tranziie de 3 ani, pn la 31.12.2009, pentru conformarea la cerinele comunitare a fermelor de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obinut 5 .Romnia a obinut ncadrarea n categorii a zonelor viti-vinicole 6. Romnia a obinut o perioad de tranziie de 8 ani, pn la 31.12.2014 pentru defriarea suprafeelor de 30.000 ha ocupate cu hibrizi interzii i replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoaterea dreptului de replantare 7 .Romnia a obinut drepturi suplimentare de plantare a viei de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlat i struguri de mas, de 1,5% din suprafaa total cultivat cu vi de vie 8. Romnia a obinut dreptul de adugare a zaharozei pentru mbogirea musturilor n zahr n vederea ridicrii potenialului alcoolic al vinurilor 9. Romnia a obinut recunoaterea i protecia denumirilor de origine i geografice pentru:13 buturi spirtoase din prune, respectiv uic", horinc" i tur" i 5 buturi spirtoase din distilat de vin, respectiv vinars". 10. Romnia a obinut recunoaterea i protecia denumirii de origine pentru butura spirtoas plinc palinc". 11 .Romnia a obinut posibilitatea utilizrii a 20% din fondurile destinate dezvoltrii rurale pentru suplimentarea plailor directe. (top-up) 12 .Romnia a obinut 3 ani, pn la data de 31.12.2009 - pentru utilizarea produselor de protecie a plantelor omologate n prezent n Romnia i care conin urmtoarele substane active incluse in Anexa I a Directivei 91/414/CEE: sulf, acetoclor, dimetoat si respectiv 2 ani pentru substana activa 2,4 D, cupru (sub forma de sulfat, oxiclorura sau hidroxid). Capitolul 9 - Politica n domeniul transporturilor Romnia a obinut o perioad de tranziie de 4 ani, respectiv pn la 31 decembrie 2010, pentru aplicarea, n ceea ce privete vehiculele romneti care desfoar exclusiv activiti de transport intern, a impozitelor minime prevzute n anexa I la Directiva 1999/62; Romnia a obinut o perioad de tranziie pentru aplicarea integral a prevederilor referitoare la greutile maxime ale Directivei 96/53, care stabilete dimensiunile maxime admise n traficul naional i internaional i greutile maxime admise n traficul internaional de 7 ani, pn la 31 decembrie 2013. Perioada de tranziie este acordat pentru depirea greutii maxime pe axa motoare (nu i pentru depirea greutii totale)

i se aplic pentru reeaua de drumuri secundare nereabilitat. Sunt prevzute urmtoarele suprataxe pentru vehiculele cu suspensie mecanic: ntre 10 i 10,5 tone: 0.11 euro/km ntre 10,5 i 11 tone: 0.30 euro/km ntre 11 i 11,5 tone: 0.44 euro/km Pentru vehiculele cu suspensie pneumatic taxele vor fi cu cel puin 25% mai reduse. Pentru reeaua de tranzit principal nu a fost acordat perioad de tranziie ntruct cea mai mare parte a reelei respective va fi reabilitat pn la data aderrii. Uniunea European a solicitat o perioad de tranziie pentru Regulamentul EEC 3118/93 privind cabotajul rutier. Perioada de tranziie la cabotajul rutier este solicitat n aceeai formul (3+2 ani) negociat cu Bulgaria, Polonia, Ungaria i Cehia, ari care au cerut la randul lor tranziii n domeniul transportului rutier. Statele care nu au solicitat tranziii au primit formula 2+2, cu excepia Maltei, Ciprului i Sloveniei care, datorit pieei de transport de dimensiuni reduse, nu li s-a solicitat perioad de tranziie Perioada de tranziie presupune faptul c, n primii trei ani dup aderare, transportatorii romni nu vor avea acces la piaa de transport rutier de marf n actualele i viitoarele state membre, care la rndul lor nu vor avea acces pe piaa din Romnia. Statele membre au posibilitatea de a prelungi interdicia accesului la cabotaj cu nc doi ani pe baza adresrii unei notificri ctre Comisie. n lipsa notificrii, piaa se deschide automat. Pe durata perioadei de tranziie statele membre, pe baza acordurilor bilaterale, pot schimba autorizaii de cabotaj, inclusiv liberalizarea integral a cabotajului rutier. n cazuri urgente i excepionale de puternic distorsiune pe piaa intern de transport, un stat membru care a solicitat perioad de tranziie poate invoca o clauz de salvgardare i, cu notificarea Comisiei, poate suspenda aplicarea acquis-ului pe o perioad determinat. Capitolul 10 - Impozitarea Romnia a obinut o perioad de tranziie de 3 ani, pn la 31 decembrie 2009, n vederea atingerii nivelului minim al accizelor la igarete prevzut de noul acquis prin Directiva Consiliului 2002/10/CE privind igaretele. Romnia a obinut o derogare de la aplicarea art. 24(2) din Directiva 77/388/EEC privind regimul special aplicabil micilor ntreprinztori n ceea ce privete aplicarea pragului de impozitare de 35.000 Euro cifr de afaceri anual pentru pltitorii de TVA. Romnia a obinut o derogare - potrivit art. 28 alin. 3 (b) i Anexei F pct. 17 - pentru aplicarea scutirii cu drept de deducere a transportului internaional de persoane. Romnia a obinut o derogare pentru acordarea unui regim special pentru accizarea buturilor alcoolice distilate din fructe, obinute de fermieri i destinate autoconsumului, echivalent a 50 litri buturi spirtoase /gospodrie/an, cu concentraie de 40% n volum, prin aplicarea unei cote de 50% din acciza standard aplicat n Romnia. Pentru transpunerea prevederilor directivei 96/2003/CE privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea produselor energetice i a electricitii, Romnia solicit urmtoarele perioade de tranziie: pentru benzin fr plumb: o perioad de tranziie de 4 ani de la data aderrii, respectiv pn la data de 1.01.2011, de la aplicarea art. 7(1) n ceea ce privete aplicarea nivelului minim de accizare stabilit in Anexa I - Tabelul A din directiv; pentru motorin folosit drept carburant pentru maini: o perioad de tranziie de 6 ani de la data aderrii, respectiv pn la data de 1.01.2013, de la aplicarea art. 7(1) n ceea ce privete aplicarea nivelului minim de accizare stabilit in Anexa I - Tabelul A din

directiv; pentru gaz natural utilizat n scopuri necomerciale: o perioad de tranziie de 3 ani de la data aderrii, respectiv pn la data de 1.01.2010, de la aplicarea art. 9(1) n ceea ce privete aplicarea nivelului minim de accizare stabilit n Anexa I - Tabelul C din directiv; pentru pcur: o perioada de tranziie de 2 ani de la data aderrii, respectiv pn la data de 1.01.2009, de la aplicarea art. 9(1) n ceea ce privete aplicarea nivelului minim de accizare stabilit in Anexa I - Tabelul C din directiv, pentru pcura care nu e utilizat n reeaua de termoficare pentru pcur: o perioada de tranziie de 3 ani de la data aderrii, respectiv pn la data de 1.01.2010, de la aplicarea art. 9(1) n ceea ce privete aplicarea nivelului minim de accizare stabilit in Anexa I - Tabelul C din directiv, pentru pcura utilizat pentru furnizarea energiei termice livrate populaiei prin sisteme centralizate de ncalzire urban (termoficare); pentru electricitate folosit n scopuri comerciale i necomerciale: o perioad de tranziie de 3 ani de la data aderrii, respectiv pn la data de 1.01.2010, de la aplicarea art. 9(1) n ceea ce privete aplicarea nivelului minim de accizare stabilit n Anexa I Tabelul C din directiv; n ceea ce privete directiva nr. 49/2003/CE, privind un sistem comun de impozitare aplicabil plilor de dobnd i de redevene efectuate ntre companii asociate din diferite State Membre, Romnia solicit o perioad de tranziie de 4 ani, de la aplicarea art. 1 din directiv, respectiv pn la data de 31.12.2010. Capitolul 14 - Energia Romnia a obinut o derogare i o perioad de tranziie referitoare la obligaia meninerii unor stocuri minime de iei i produse petroliere pentru 90 de zile, astfel: - O derogare de 25% din nivelul stocului minim de petrol, ntruct Romnia este ar productoare de petrol i, n prezent, consumul este acoperit n proporie de cca. 50% din producia intern. Astfel, Romnia va asigura un stoc minim corespunztor consumului pe 67,5 zile, fa de 90 de zile, ct prevede acquis-ul. - O perioad de tranziie de 5 ani de la momentul aderrii, pentru constituirea stocului minim, respectiv pn la 31 decembrie 2011, dat la care Romnia va atinge un nivel de stocare de 67,5 zile. Capitolul 22 - Protecia mediului nconjurtor Romnia a obinut perioade de tranziie pentru: Directiva 94/63/EC privind controlul emisiilor de compui organici volatili (COV) rezultai din depozitarea benzinei i distribuia sa de la terminale la staiile service - ntre 1-3 ani perioad de tranziie, pn la 31 decembrie 2007, pentru mai multe sute de instalaii Directiva 94/62/EC privind ambalajele i deeurile de ambalaje, amendat de Directiva 2004/12/EC 5 ani perioad de tranziie, pn la 31 decembrie 2011, pentru atingerea unui nivel de 50% recuperare i 15% pentru reciclarea plasticului; 5 ani perioad de tranziie, considernd 2008 ca an de referin, pn n 31 decembrie 2013, pentru atingerea unui nivel de 60% recuperare global i 55% pentru reciclarea sticlei, conform directivei 94/62/EC; 3 ani perioad de tranziie, pn la 31 decembrie 2011, pentru atingerea unui nivel de

15% de reciclare a lemnului Directiva 2000/76/EC privind incinerarea deeurilor ntre 1-2 ani perioad de tranziie pentru mai multe zeci de instalaii pentru incinerarea resturilor i deeurilor rezultate din activiti medicale Directiva 2002/96/EC privind deeurile de echipamente electrice i electronice 2 ani perioad de tranziie, pn la 31 decembrie 2008, pentru atingerea nivelului de colectare de 4 kg deeuri electrice i electronice/locuitor/an (art. 5.5) 2 ani perioad de tranziie, pn la 31 decembrie 2008, pentru atingerea intelor de reciclare i recuperare (art. 7.2) Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzat de anumite substane periculoase deversate n mediul acvatic al Comunitii perioad de tranziie de 3 ani (pn la 31 decembrie 2009), pentru aplicarea integral a prevederilor directivei, pentru substanele periculoase - hexaclorbenzen (HCB), hexaclorbutadien (HCBD), 1,2 - dichloretan, tricloretilen, triclorbenzen, cadmiu i mercur, Lindan - pentru mai multe zeci de combinate Directiva 99/31/EC referitoare la depozitarea deeurilor - pn la 16 iulie 2017 Regulamentul nr.259/93 privind controlul transportului deeurilor n, dinspre i nspre Comunitatea Europeana - pn la 31 Decembrie 2015 Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane - pn la 31 decembrie 2020 Directiva nr. 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman - pn la 31 Decembrie 2015 Directiva nr. 96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al polurii (IPPC) - pn la 31 Decembrie 2015 Directiva Consiliului nr.88/609/EEC privind limitarea emisiilor anumitor poluani n atmosfera de la instalaii mari de ardere (LCP) (amendata de Directiva 2001/80/EC) pn la 31 Decembrie 2013.

Cronologia relatiilor Romania-Uniunea Europeana

Cronologia relaiilor Romnia-UE 1 februarie 1993 Semnarea Acordului de Asociere a Romniei la Uniunea European (Acord European) 1 februarie 1995 Intrarea n vigoare a Acordului de Asociere la UE. (Acord European) Iunie 1995 Iulie 1997 Noiembrie 1998 Romnia prezint cererea oficiala de aderare la UE Comisia Europeana a prezentat "Opinia asupra cererii oficiale de aderare a Romniei" Comisia Europeana prezint primul Raport cu privire la progresele nregistrate de Romnia n ndeplinirea criteriilor de aderare Consiliul European de la Helsinki decide deschiderea negocierilor de aderare cu Romnia (alturi de alte ase state candidate). Conferina Interguvernamental Romnia-UE. Este lansat, n mod oficial, procesul de negociere a aderrii Romniei la Uniunea Europeana. Consiliul European de la Copenhaga a exprimat sprijinul pentru obiectivul aderrii Romniei la UE n 2007 Consiliul European de la Salonic a manifestat susinerea pentru ncheierea negocierilor de aderare ale Romniei n anul 2004 Consiliul European de la Bruxelles a stabilit calendarul de aderare a Romniei la Uniunea Europeana - finalizarea negocierilor n 2004, semnarea Tratatului de Aderare cat mai curnd posibil n 2005 i aderarea efectiva la Uniunea Europeana n ianuarie 2007. n concluziile Consiliului European s-a afirmat ca aderarea Romniei i Bulgariei reprezint obiectivul comun al Uniunii Europene cu 25 de membri. Pentru prima data ntr-un document al Consiliului European este afirmat obiectivul semnrii Tratatului comun de aderare al Romniei i Bulgariei n 2005, precum si sprijinul Uniunii Europene n acest sens. Consiliul European de la Bruxelles reconfirma calendarul de aderare a Romniei, n intervalele temporale 2004-2005-2007. La 6 octombrie 2004 Comisia European prezint Raportul anual

Decembrie 1999 Februarie 2000

Decembrie 2002 Iunie 2003 Decembrie 2003

Iunie 2004 Octombrie 2004

2004 pentru Romnia, precum i Documentul de Strategie privind perspectivele procesului de extindere. Documentele afirm sprijinul ferm al Comisiei Europene n favoarea ncheierii negocierilor de aderare cu Romnia (i Bulgaria) pn la sfritul anului 2004. Decembrie 2004 Formalizarea din punct de vedere tehnic a negocierilor de aderare n cadrul Conferinei de Aderare la nivel ministerial din 14 decembrie a.c. Consiliul European de la Bruxelles din 16-17 decembrie 2004 a confirmat ncheierea negocierilor de aderare cu Romnia, i a reafirmat calendarul de aderare: aprilie 2005 - semnarea Tratatului de Aderare; 1 ianuarie 2007 - aderarea efectiv. Romnia a primit avizul conform al Parlamentului European pentru semnarea Tratatului de Aderare. Conform procedurii (art. 49 TUE), forul democratic european s-a pronunat la 13 aprilie a.c., cu ocazia sesiunii plenare, n baza unui Raport de progrese elaborat de Raportorului PE pentru Romnia, Pierre Moscovici. Rezultatul votului din plenara PE: aviz conform: 497 de voturi pentru, 93 mpotriv, 71 abineri. Raportul Moscovici: 564 de voturi pentru i 59 mpotriva, 41 abineri. Semnarea Tratatului de Aderare a Romniei si Bulgariei la UE, Luxemburg

Decembrie 2004

13 aprilie 2005

25 aprilie 2005

16-17 iunie 2005 Primul Consiliu European la care Romnia a participat n noua sa calitate de observator. 21 iunie 2005 26 septembrie 2005 29 septembrie 2005 25 octombrie 2005 Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Slovacia Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Ungaria Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Slovenia Publicarea, de ctre Comisia European, a primului Raport comprehensiv de Monitorizare pentru Romnia, precum i a Documentului comun de Strategie (Composite Paper). Documentele confirm progresele importante n pregtirea intern, i msurile ce urmeaz s fie luate n continuare pentru asigurarea aderrii la 1 ianuarie 2007. Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Republica Cipru

27 octombrie 2005

2 noiembrie 2005 16 noiembrie 2005 6 decembrie 2005 14 decembrie 2005 24 ianuarie 2006 26 ianuarie 2006 16 februarie 2006 8 martie 2006 30 martie 2006 30 martie 2006 9 mai 2006 11 mai 2006 16 mai 2006 13 iunie 2006 19 iunie 2006 21 iunie 2006 29 iunie 2006 26 septembrie 2006 3 octombrie 2006 13 octombrie 2006

Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Republica Elen Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Estonia Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Republica Ceh Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Spania Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Malta Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Letonia Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Marea Britanie Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Portugalia Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Lituania Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Polonia Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Suedia Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Austria Publicarea Raportului comprehensiv de monitorizare al Comisiei Europene Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Olanda Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Finlanda Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Irlanda Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Luxemburg Publicarea de ctre Comisia European a utimului Raport de Monitorizare, n care este confirmat data de 1 ianuarie 2007 ca dat a aderrii Romniei la UE Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Frana Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Belgia

21 noiembrie 2006 24 noiembrie 2006 Decembrie 2006 1 ianuarie 2007

Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Danemarca Ratificarea Tratatului de Aderare la UE de ctre Germania Consiliul European de la Bruxelles din 14-15 decembrie 2006 confirm aderarea Romniei la UE la 1 ianuarie 2007 Romnia devine stat membru al Uniunii Europene

CAPITOLUL VIII TRATATUL DE REFORMA A UNUNII EUROPENE LISABONA 2007 S-a spus este o victorie a Uniunii Europene. S-a spus Uniunea a iesit din criza. Sarkozy a spus extaziat Franta trebuie sa fie prima care ratifica. Acordul asupra reformei Tratatului UE este intr-adevar un moment istoric dar dupa anii de reflexii si negocieri interminabile, cinicii au dreptul sa spuna nu cred pana nu il vad intrat in vigoare. Procesul de ratificare difera de la stat la stat membru. In unele state, ca Irlanda, trebuie sa se organizeze referendum conform constitutiei nationale. Altele vor ratifica tratatul doar prin votul Parlamentului. Olanda a decis deja ca nu va mai organiza referendum pentru ratificarea textului. Totusi, procesul de ratificare nu va fi unul care sa nu se impiedice de critici dar cele 27 de state membre UE au fost de acord sa implementeze aceasta reforma a tratatului pana in 2009, an electoral european. Cert este ca 21-23 iunie Lisabona este un prim pas dintr-un moment istoric. La 13 decembrie 2007 toate statele membre au semnat Tratatul de la Lisabona, urmand ca in anul 2008 sa fie ratificate de catre tarile respective(de catre Parlamentele statelor, si in Romania Parlamentul va cel care va ratifica Tratatul, singura tara care va efectua un referendum fiind Irlanda) iar in ianuarie 2009 acesta sa intre in vigoare. Tratatul de la Lisabona este diferit de Constitutia Europeana, dar nu foarte Ne obisnuisem sa vorbim despre Constitutia europeana, dar de la Consiliul din vara trecuta de la Bruxelles nu mai mentionam cuvantul Constitutie, atat de temut de britanici. Vorbim doar despre amendarea tratatului pe baza caruia functioneaza ceea ce este acum Uniunea Europeana, tratat care exista de 50 de ani. Deci ceea ce se va numi Tratatul de la Lisabona este diferit de vechea Constitutie prin forma in care sunt facute reformele. Fiind o amendare a vechiului tratat limbajul textului este foarte jurdic, ca sa nu spunem greoi. Conventia Europeana realizase Constitutia in ideea de a inlocui toate vechile texte

legislative de baza ale Uniunii, si astfel textul era mult mai prietenos. In plus, in Tratatul de la Lisabona intra noi optiuni opt-out pe care statele membre le-au negociat, si care nu erau incluse in Constitutie. Aceasta este principala diferenta de fond, pentru ca, desi scris mai complicat, Tratatul de reforma face acelasi lucru adapteaza arhitectura UE la situatia extinsa, UE-27 de state membre. Presedintele UE Dupa ratificarea Tratatului de la Lisabona Uniunea Europeana va avea un presedinte, dar comparatie care s-ar putea face cu presedintele Statelor Unite nu este deloc corescta. Deocamdata, cel putin, presedintele Uniunii Europene ramane un simbol. O fata atasata Uniunii. Presedintele UE va fi, ca si pana acum, Presedintele Consiliului Uniunii Europene, doar ca va fi aleasa o anumita persoana, care va sta in aceasta functie timp de 30 de luni. Aceasta persoana va fi un politician de top, ales in unanimitate de primii ministrii si de presedintii statelor membre dar postului nu ii sunt atasate puteri executive. Vechiul sistem de presedintie rotativa a Consiliului nu dispare, dar se schimba. Noul tratat va prevedea o presedintie compusa din trei state care vor prezida impreuna reuniunile ministrilor din Consiliu. Consiliul UE Statele membre au convenit pentru o redistributie a voturilor statelor membre in consiliu, care va fi realizata in mai multe faze in perioada 2014 2017. Mini-Comisia Europeana Tratatul micsoreaza numarul de comisari care vor activa in Comisie din urmatorul mandat. Din 2014, comisarii vor ramane doua treimi din numarul de state membre, cu o regula de rotatie corespunzatoare. Aceasta decizie este salutara in interesul edicientei decizionale. Parlamentul European UE27 Tratatul de la Lisabona redistribuie locurile din Parlamentul European conform unei formule proportionale. Nici unul din Statele Membre nu va putea avea mai mult de 96 locuri sau mai puin de ase. Numrul maxim de deputai europeni va fi 750. Ex-Ministrul de externe, actualul Inalt reprezentant Uniunea Europeana nu va avea un ministru de externe, asa cum au dorit membrii Conventiei Europene cand au scris Constitutia. Negocierile dintre statele membre au rezultat in denumirea postului Inalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate . Inaltul reprezentant va fi o pozitie inalta in arhitectura UE. Desi nu se poate substitui ministrilor de externe, deoarece orice politica in acest domeniu, implementata la nivel

european, va trebui agreata in unanimitate de toate statele membre, Inaltul reprezentant va avea probabil o voce mai puternica pe scena internationala decat oricare dintre ministri de externe ai statelor membre individual. Tratatul de la Lisabona prevede insa clar ca postul nu va interfera cu responsabilitatile statelor membre in ceea ce priveste formularea si implementarea politicilor lor externe. Inaltul reprezentant va fi Javier Solana, asa cum au stabilit statele membre cu ceva timp in urma. In noul post, Javier Solana, acum Secretar General al Consiliului Uniunii Europene si Inalt Reprezentant pentru Politica Comuna Externa si de Securitate, isi va pastra prestanta diplomatica oferita de actualul sau post, dar va prelua si puterile financiare atribuite acum Comisarului pentru Politica Externa, Benita Ferrero-Waldner, care coordoneaza bugetul UE pe actiuni externe. UE persoana juridica Una dintre cele mai importante afirmatii ale Tratatului de la Lisabona este faptul ca Uniunea Europeana va avea personalitate juridica la fel ca un stat, si nu ca o organizatie internationala. Comunitatea Europeana semneaza tratate de cativa ani buni si este membra a Organizatiei Mondiale a Comertului, de exemplu. La fel cum s-au semnat tratate internationale cu numele de Uniune Europeana. Totusi, personalitatea juridica a UE nu era explicit recunoscuta in propriile sale acte fundamentale pana acum. Declaratia politica atasata Tratatului afirma din nou clar ca faptul ca are personalitate juridica, nu da Uniunii Europene dreptul de a se substitui statelor membre in chestiuni pentru care nu a primit mandat sa o faca. Parlamentele nationale au greutate mai mare Noul tratat UE va acorda Parlamentelor nationale un rol mai mare in luare deciziilor europene, chiar daca schimbarile in acest domeniu sunt destul de limitate. Una dintre noutati este ca institutiile UE vor trebui sa notifice parlamentelor nationale toate propunerile legislative facute la nivel european, iar parlamentele vor avea 8 saptamani ragaz pentru a comenta aceste propuneri inainte ca guvernele nationale sa inceapa sa le discute. Mai important este ca, prin noul tratat, parlamentele nationale vor putea aduce contestatii legislatiei UE. Daca o treime dintre parlamentele national au obiectii la adresa unei propuneri legislative, cimisia trebuie sa o discute din nou si sa ia decizia daca sa o sustina in continuare, sa o amendeze sau sa o retraga. Daca Comisia decide sa mentina propunerea in forma contestata de parlamente, acestea nu mai au dreptul sa o conteste mai departe. Daca contestatia vine din partea majoritatii parlamentelor nationale, iar Comisia se hotaraste sa mearga inainte cu propunerea in forma contestata, intervin Consiliul si Parlamentul European, care vor media conflictul. Carta europeana a drepturilor fundamentale Tratatul de la Lisabona face referire la Carta europeana a drepturilor fundamentale aceasta devinind intr-o anumita masura obligatorie pentru toate statele membre. Exista si

aici prevederi care asigura faptul ca legislatiile nationale nu vor fi contrazise de Carta drepturilor fundamentale. Textul Cartei in sine ramane intr-o anexa a Tratatului. Transfer de suveranitate - JAI Tratatul de la Lisabona constituie un pas inainte in transferul de suveranitate de la statele membre la Uniunea Europeana, dar este unul limitat. Au fost extinse puterile Comisiei, Parlamentului si Curtii de Justitie in domeniul justitiei si afacerilor interne. A fost inlaturata, de asemenea, din anumite domenii puterea de veto a statelor membre. Statele au putere de veto pe politicile care cer decizii unanime. Cel mai important domeniu scos de sub incidenta unanimitatii este Justitia si afacerile interne. UE va lua decizii cu majoritate simpla in ceea ce priveste in domeniul cooperarii politienesti si al cooperarii judiciare in materie penala. De asemenea, tot in domeniul Justitie si afaceri interne, noul Tratat confera Curtii de justitie dreptul de a judeca cazuri pe baza legislatiei UE JAI, ca azilul, vizele, imigratia ilegala sau cooperarea in materie juridica. Tratatul mai scoate de sub incidenta unanimitatii cateva zeci de politici, numeric mai multe decat celelalte tratate, dar mai putin importante. Un exemplu sunt regulile de strangere a datelor statistice in zona euro. Mai important este ca noul Tratat permite votul majoritar pe propunerile Inaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate privind implementarea politicilor externe. Unanimitatea este inlaturata si in ceea ce priveste legislatia privind securitatea sociala a migrantilor, cu o clauza care permite unui guvern national sa ceara votul unanim intr-o reuniune a Consiliului European daca legislatia pe cale a fi adoptata contravine flagrant intereselor sale. Sistemul de vot in Consiliu Tratatul introduce un nou sistem de vot in Consiliu, ceva mai simplu decat actualul. O decizie trece daca 55% din statele membre (15 din 27) sunt in favoarea ei sau daca statele care voteaza pentru formeaza 65% din populatia UE. In prezent statele membre au fiecare un numar de voturi in Consiliu direct proportional cu numarul de cetateni. Astfel, o decizie este aprobata daca 255 sin 345 de voturi sunt voturi pentru. Simplificarea amendarii Tratatul de la Lisabona introduce prevederi prin care Tratatul UE si politicile europene sa fie mai usor de modificat de acum inainte, eventual fara convocarea Conferintei Interguvernamentale. Asa-numita ratchet clause care permite statelor membre ca pe viitor, sa modifice chestiunile care pana acum erau amendate prin unanimitate, doar prin majoritate. Totusi, clauza nu se aplica pentru reforme institutionale fundamentale ale Tratatului, pentru care CIG va trebui in continuare convocata. De asemenea, modificarile textului tratatului raman in aria de decizii unanime a statelor membre, iar parlamentele nationale trebuie sa le aprobe. Statut de membru in Consiliul de Securitate ONU ?

Nu. Uniunea Europeana ramane o organizatie internationala, deci nu poate fi membra a Consiliului de Securitate. Totusi, o data cu infiintarea postului de Inalt reprezentant UE pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate, daca statele membre ajung la o pozitie unanima privind o chestiune de pe agenda Consiliului, statele care sunt membre ale Consiliului ii vor solicita lui Javier Solana sa prezinte aceasta pozitie la ONU. Voturile din Consiliul de Securitate ONU apartin in continuare insa statelor membre. In fapt, de altfel, Javier Solana nu este nici acum strain de prezentarea pozitiilor comune UE in cadrul Consiliului ONU. Aceasta s-a intamplat de cateva ori, fapt care nu a impiedicat statele UE sa exprime pozitii diferite. Tratatul include o declaratie politica care afirma raspicat ca Politica comuna externa si de securitate nu va afecta nicicum statutul de membru in Consiliul de Securitate al vreunei tari UE.

CAPITOLUL IX DREPT COMUNITAR I. Izvoarele dreptului comunitar Articolul 38 din Statutul Curtii Internationale de justitie, prin enumerarea regulilor pe care acesata le va aplica, furnizeaza, in mod indirect, o lidta a izvoarelor dreptului international. Insa acest lucru nu se intampla in domeniul dreptului comunitar european. Regimul izvoarelor(enumerarea si ierarhia acestora) rezulta nu numai din tratatele institutive, ci si din practica institutiilor si a statelor membre, precum si din sistematizarea realizata de chiar Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene60. Nucleul central si cantitativ preponderent este reprezentat prin ceea ce poarta denumirea de drept comunitar in sens restrans, asadar; Tratatele institutive, ca izvoare primare, precum si de regulile continute in actele luate de catre institutiile comunitare pentru aplicarea acestor tratate ca izvoare derivate. In sens larg, dreptul comunitar reprezinta totalitatea regulilor aplicabile in aceasta ordine juridica noua, de exemplu:izvoare nescrise, precum jurisprudenta Curtii sau principiile generale de drept ori izvoare care isi au originea in afara ordinii juridice comunitare, precum dreptul izvorat din relatiile externe ale Comunitatilor sau dreptul
60

Drept comunitar European.Parte generala.-Augustin fuerea, ed.All Beck 2003

complementar aparut prin acte conventionale incheiate de catre statele membre pentru aplicarea tratatelor. II. Izvoarele primare ale dreptului comunitar Dreptul comunitar primar este constituit din cele trei Tratate care au pus bazele Comunitatilor europene si din Actele si Tratatele care le modifica, completeaza si adapteaza. a. Tratatele originare Pentru Comunitatea europeana a carbunelui si otelului(CECA, CECO), instrumentul principal l-a constituit Tratatul de la Paris, semnat in 28 aprilie 1951 si care a intrat in vigoare la 23 iulie 1952. Mentionam ca Tratatul era insotit de numeroase protocoale aditionale si anexe cu aceeasi valoare ca si Tratatul insusi. Pentru Comunitatea europeana a energiei atomice(CEEA) si Comunitatea economica europeana(CEE), principalele tratate sunt cele doua Texte semnate la Roma, la 25 martie 1957 si intrate in vigoare la 14 ianuarie 1958, care erau si ele insotite de numeroase protocoale si anexe ca de exemplu: Statutul Bancii Europene de investitii, precum si Protocoalele semnate la 17 aprilie 1957, la Bruxelles, cu privire la privilegiile si imunitatile comunitare si la Curtea de justitie. b. Tratatele si actele modificatoare Vom mentiona doar cele mai importante modificari aduse celor trei Tratate originare de-a lungul timpului: - actele prin care s-au pus bazele institutiilor comune: Conventia cu privire la anumite institutii comune, semnata si intrate in vigoare in acelasi timp cu Tratatele de la Roma; Tratatul instituind un Consiliu unic si o Comisie unica pentru Comunitati si Protocolul unic cu privire la imunitati si privilegii, semnate la Bruxelles, la 8 aprilie 1965 si intrtate in vigoare la 1 iulie 1967; - ,,Tratatele bugetare, cu privire la cresterea puterii financiare a Parlamentului European, semnate la Luxemburg, la 22 aprilie 1970(intrat in vigoare la 1 ianuarie 1971) si la Bruxelles, la 22 iulie 1975(intrat in vigoare la 1 iunie 1977); - Decizia din 21 aprilie 1970, cu privire la inlocuirea contributiilor financiare prin resursele proprii comunitatilor, intrata in vigoare la 1 ianuarie 1971, inlocuita prin Decizia din 31 decembrie 1994; - Decizia din 20 septembrie 1976, cu privire la alegerea reprezentantilor Adunarilor prin sufragiu universal direct, intrata in vigoare la 1 iulie 1978; - Actele de aderare care adapteaza si completeaza tratatele anterioare. c. Tratatele ,,compozite Aceste tratate ,,compozite sunt urmatoarele:

- Actul unic european, semnat la Luxemburg si la Haga, la 17 si 28 februarie 1986 si intrat in vigoare la 1 iulie 198761; - Tratatul asupra Uniunii europene, semnat la Maastricht, la 7 februarie 1992 si intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993; - Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 si intrat in vigoare la 1 mai 1999; - Tratatul de la Nisa, semnat la - Tratatul de la lisabona, semnat la 13 decembrie 2007 III. Izvoarele derivate aledreptului comunitar 1. Actele juridice cu forta obligatorie Din categoria actelor de drept derivat fac parte o serie de acte care au la baza Tratatul, de unde si denumirea lor, care indica faptul, ca adoptarea lor se fundamenteaza pe dreptul primar. In principiu, nu exista o ierarhie intre aceste acte, desi un regulament poate modifica o directiva daca baza juridica folosita permite recurgerea la la doua tipuri de instrumente. Aceasta regula cunoaste, totusi, o exceptie care este evidenta. Exista o ierarhie intre actele de drept derivat de baza si masurile de executare care le sunt subordonate. Clasificarea actelor dreptului derivat are ca temei art.249 T.C.E62, care contine o enumerare a acestor acte si a efectelor lor. Astfel distingem intre: - acte obligatorii: regulament, directiva, decizie - acte facultative: recomandari si avize a. Regulamentul Conform art.249,,regulamentul are aplicabilitate generala. El este obligatoriu in toate elementele sale si este direct aplicabil in toate statele membre Faptul ca regulamentul are aplicabilitate generala inseamna ca se aplica, in mod abstract, tuturor persoanelor care intra in sfera sa de aplicare63. Chiar daca regulamentul nu se adreseaza decat unui numar limitat de persoane aceasta nu il face sa-si piarda caracterul general, chiar daca persoanele carora le este aplicabil pot fi identificate, avand in vedere faptul ca,,aceasta aplicare se efectueaza in virtutea unei situatii obiective de drept sau de fapt definite prin act, in raport cu finalitatea acestuia din urma. Aceasta reprezinta una dintre diferentele existente intre regulament si decizie. Regulamentul este obligatoriu in toate elementele sale, adresandu-se fie institutiilor, fie tuturor statelor membre, fie particularilor. El se aplica tuturor siyuatiilorcare intra in sfera sa de aplicare, iar statele membre nu il pot aplica in mod selectiv. Dificultatile de aplicare nu ii permit unui stat membru sa se sustraga de la executarea regulamentului. Regulamentul este direct aplicabil in toate statele membre; Nu trebuie, deci, sa faca obiectul nici unei masuri de transpunere si se impune ordinii juridice nationale inca din momentul intrarii sale in vigoare. Orice forma de transpunere este, de altfel, interzisa,
61 62

J.O.C.E. nr.L169, din 29.06.1987 Vechea numerotare:art.189 63 Hotararea din 14.12.1962, Confederation generale des producteurs de fruits et legumes c. Conseil, cauzele 16, 17/62, Rec.909

deoarece ar pune sub semnul indoielii originea obligatiilor prevazute in regulament, precum si data intrarii in vigoare. Aplicabilitate directa implca faptul ca regulamentul creeaza imediat drepturi si obligatii pe care particularii le pot valorifica atat in relatie cu autoritatile nationale(efect direct vertical), cat si in raport cu alti particulari( efect direct orizontal). Regulamentele sunt de doua tipuri: - de baza - de executare. Regulamentele de baza sunt, in principiu, de competenta exclusiva a Consiliului sau a cuplului Consiliu/Parlament. Regulamentele de executare pot fi adoptate si de catre Consiliu, dar, cel mai des, sunt adoptate de Comisie, in exercitarea competentei sale de executare, delegate de Consiliu. Datorita aplicabilitatii directe a regulamentului, jurisdictiile nationale sunt competente sa controleze conformitatea masurilor nationale de executare cu regulamentul b. Decizia Articolul 249 prevede:,,Decizia este obligatorie in toate elementele sale pentru destinatarii pe care ii desemneaza. Decizia este asadar, prin natura sa, un act individual care produce efecte pentru unul sau mai multi destinatari, care pot fi: statele membre sau particularii. Decizia se deosebeste de regulament prin absenta aplicabilitatii generale. Din punctul de vedere insa al aplicabilitatii directe, se poate intampla, totusi, ca decizia adresata unui stat membru sa implice luarea de catre acesta a unor masuri destinate punerii sale in aplicare. Decizia este direct aplicabila de catre destinatarii sai. Prin urmare, atunci cand decizia este adresata unuia sau mai multor state membre, ea poate crea drepturi sau obligatii pentru particulari. In acest caz, cu scopul de a pastra efectul util al deciziei, acestia ar putea sa o invoce in fata jurisdictiilor nationale. Curtea a recunoscut ca o decizie adresata unui stat poate crea drepturi in favoarea justitiabililor in masura in care nu lasa destinatarului nici o marja de apreciere discretionara in ceea ce priveste executarea sa64. Vom enumera cateva exemple de decizii: - decizia de interzicere a unui contingent tarifar(vezi taxa de prima inmatriculare a autovehicolelor din Romania) - decizia adresata unui stat membru, prin care acesta este autorizat sa ia masuri de salvgardare65; - decizia Comisiei adresata unei intreprinderi, prin care constata incompatibilitatea unei intelegeri cu art.8166 T.C.E. si condamna intreprinderea la plata unei amenzi, e.t.c. De mentionat faptul ca acest act derivat comunitar nu trebuie confundat cu deciziaizvor complementar de drept comunitar, aceasta din urma fiind o hotarare cu caracter general, denumita , pentru a nu se confunda cu decizia din art.249, cu termenul din limba germana67,,Beschlus. Va vom prezenta(analiza) categoria aceasta de acte comunitare in sectiunea izvoarelor complementare ale dreptului comunitar european.
64 65

Cauza 9/70, Grad, Rec.1970, pag.825; Cauza 130/78, Salumificio di Cornuda, Rec.1978, pag.187 Art.134 (vechea numerotare: art.115) 66 Vechea numerotare: art.85 67 Care inseamna,,decizie

c. Directiva Mentionam ca directiva comunitara continua sa apara ca avand,,un obiect normativ neindentificat. Foarte rar s-a intamplat ca un act juridic sa suscite, fie cu privire la definirea sa, fie cu privire la regimul sau, atatea incertitudini de ordin jurisprudential, atat controverse in doctrina si atatea dezbateri politice. 1. Definitie Conform art.249 T.C.E.68, ,,directiva leaga orice stat membru destinatar in ceea ce priveste rezultatul atins, lasand instantelor69nationale competenta in ceea ce priveste forma si mijloacele. Vom mentiona ca acest tip de instrument juridic nu constituie, insa, o inovatie radicala a autorilor Tratatelor de la Roma, ci exista, deja, sub o denumire diferita si sub o forma daca nu identical, cel putin analoaga, in Tratatul de la Paris instituind CECO(CECA)70:,,recomandarile C.E.C.O. ..sunt obligatorii in ceea ce priveste scopurile si lasa celor carora se adreseaza posibilitatea de a alege mijloacele adecvate atingerii lor. Prin urmare, aceste acte au principala caracteristica faptul ca, ele cuprind un proces normativ in,,doua trepte, ceea ce presupune prin definitie interventia succesiva a autoritatii comunitare si nationale. 2. Caracterele Directivei Caracterele directivei sunt in numar de trei si anume: - directiva este un act care,,leaga, asadar un act obligatoriu la fel ca regulamentul si decizia(spre diferenta de recomandare si aviz); - directiva, asemanator cu decizia individuala si spre deosebire de regulament, nu este obligatorie decat pentru destinatarii pe care ii desemneaza. Asadar, directiva este un act individual(recomandarea CECO nu este obligatorie decat pentru statul sau statele membre ori intreprinderile carora li se adreseaza). - directiva nu este dotata- spre deosebire de regulament- decat cu forta normativa limitata, ceea ce inseamna ca obligatia pe care ea o creeaza in sarcina statelor membre priveste doar,,rezultatul de atins si lasa statelor membre ,,competenta in ceea ce priveste forma si mijloacele 3. Autoritatea emitenta
68

Modificat la Amsterdam; alin.1:,,Pentru indeplinirea misiunii lor in conditiile prevazute in prezentul tratat, Parlamentul European impreuna cu Consiliul, Consiliul si Comisia adopta regulamente si directive, iau decizii si formuleaza recomandari sau avize. In aceeasi maniera este redactat si art.61 al Tratatului Instituind EURATOM, in timp ce art.14 al Tratatului instituind C.E.C.O. prevede recomandarea ca act echivalent al directivei din celelalte doua Tratate. 69 A se intelege,,autoritatilor. 70 Acest Tratat a Expirat pe 23 iulie 2002

Directiva nu poate emana decat de la institutiile comunitare, deoarece numai acestea sunt cele care au putere de decizie, avand drept autori de decizie sau Parlamentul European sau Consiliul, in cadrul procedurilor legislative care presupun colaborarea acestora, sau numai Consiliul sau Comisia, in virtutea puterii sale normative autonome ori pe baza abilitarii primite din partea Consiliului. 4. Clasificare Directiva se clasifica in: - directiva de baza - directiva de executie Directiva de baza este adoptata pe baza Tratatelor. Directiva de executie pentru executarea directivelor de baza. Exista principiul potrivit caruia directivele de executie nu pot derogate de la directivele de baza. 5. Regimul juridic Directiva constituie un instrument folosit la nivel comunitar in vederea armonizarii legislatiilor nationale, de depasire a diferentelor, a contradictiilor, de multe ori substantiale, dintre reglementarile interne ale diverselor state membre. Prin urmare directiva stabileste numai obiectivele care trebuiesc indeplinite de catre state, lasandu-le acestora libertate in ceea ce priveste modalitatea de punere in practica, transpunerea directivei consta in adoptarea de catre autoritatile nationale competente, in termenul prevazut de institutiile comunitare, a masurilor necesare pentru aplicarea in ordinea juridica interna a normelor continute de directiva. 2. Acte comunitare fara forta juridica obligatorie Actele juridice fara caracter obligatoriu, adoptate de catre institutiile sau organele comunitare sunt in numar de doua, si anume : - recomandarea - avizul

a. Recomandarea Potrtivit art.249, recomandarile si avizele,,nu leaga, prin urmare ele nu au un efect constrangator, cu exceptia recomandarilorC.E.C.O., care aveau acelasi efecte ca cel al directivelor Obiectul recomandarilor este acela de a invita destinatarii sa adopte o anumita conduita. Recomandarea constituind, uneori, un substituit pentru adoptarea unei directive, pornind de la premisa increderii in autodisciplina destinatarilor sai. Astfel, in cazul in care luarea in considerare a recomandarii esueaza, destinatarii recomandarii stiu ca continutul recomandarii va fi tradus iontr-un act constrangator din punct de vedere juridic. In alte cazuri, recomandarea vizeaza un cadru general de actiune. Recomandarea nu este lipsita de orice efect juridic, C.J.C.E. afirmand ca jurisdictiile nationale trebuie sa o utilizeze ca instrument de interpretare a masurilor nationale adoptate pentru punerea lor

in aplicare sau in situatia in care recomandarea vine in sprijinul altor masuri comunitare cu caracter constrangator71 Prin urmare daca un stat omite sa ia masurile recomandate, C.J.C.E. poate sa examineze daca acea recomandare are sau nu efecte juridice. b. Avizul Avizul, ca si act comunitar, este folosit cu scopul de a exprima un punct de vedere. In privinta obligativitatii solicitarii sale de catre institutiile comunitare, avizul poate fi de doua feluri: - aviz obligatoriu - aviz facultativ 1. Avizul obligatoriu se clasifica din punctul de vedere al respectarii sale de catre solicitant in doua tipuri: - avize consultative, a caror respectare ramane la latitudinea celui care este este obligat sa il ceara; - avize conforme, a caror respectare este obligatorie. 2. Avizul facultativ nu poate fi decat consultativ. Pot da avize toate institutiile si organele comunitare. Exista multe domenii in care Tratatel obliga Consiliul U.E. sa ceara avizul Parlamentului European, Comitetului Economic si Social si Comitetului Regiunilor, in momentul in care adopta un anumit tip de legislatie. Uneori, avizul Parlamentului European are valoare de aviz conform, deci trebuie respectat de catre Consiliul de Ministrii in momentul elaborarii actului normativ respectiv. Foarte multe avize sunt elaborate de catre C.J.C.E., a carei misiune principala prevazuta de Tratatele institutive si modoficatoare este aceea de a asiguara dreptului comunitar interpretarea si aplicarea Tratatelor. Un exemplu deosebit de cunoscut de tip de aviz este cel din anul 1986, aiz prin care Curtea s-a pronuntat cu privire la posibilitatea aderarii C.E. la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dar precum se stie avizul a fost negativ. IV. Izvoarele complementare In privinta izvoarelor complementare, mentionam, ca in afara de actele comunitare care sunt prevazute in art.249 al T.C.E. si anume: regulamentul, directiva, decizia, avizul si recomandarea, exista o serie de acte derivate care sunt denumite si,,atipice, datorita faptului ca ca acestea nu apar in claficate in articolul 249 al T.C.E. Aceste izvoare complementare cuprind urmatoarele acte comunitare: 1. Asa-numitele acte interne, care sunt constituite din: - regulamente de organizare si functionare a organelor sau instutiilor; - statute; - regulamente financiare,
71

Hotararea din 13.12.1989, Fond national de maladies professionelles, cauza C-322/88, Rec.I-4407

e.t.c. 2. Actele sui generis, constituite din: hotarari cu caracter general72; rezolutii; declaratii; concluzii; programe de actiune; comunicari ale Comisiei; acorduri inter-institutionale. In privinta acestor tipuri de acte, precizam ca adoptarea acestora a fost legitimata de catre Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene(C.J.C.E.), sub rezerva ca acestea sa nu deroge de la prevederile Tratatelor constitutive, principiu care este valabil, de altfel, pentru intregul drept derivat ai carui emitenti sunt institutiile comunitare. 1. Actele interne ale institutilor comunitare In aceasta privinta ne referim la actele care privesc activitatea interna a institutiilor, si, cum am mai precizat este vorba despre urmatoarele acte: a- Statute, regulamente interne, regulamente financiare, e.t.c. Asadar, fiecare dintre institutiile comunitare are dreptul, drept prevazut in Tratate, de a-si elabora Regulamentul de organizare interna si de functionare73. Mentionam ca exemple care intra in aceasta categorie: - regulamentele financiare prevazute de art.27974 T.C.E.; - actele adoptate de catre o institutie in executarea statutului functionarilor comunitari (numire, promovare, e.t.c.); b- Actele pregatitoare in cadrul etapelor procesului decizional., cum ar fi de exemplu: - propunerile Comisiei; - programele generale pe care trebuie sa le adopte institutiile75; - recomandarea adresata de Comisie Consiliului in vederea incheierii unui acord international; - deliberarea Consiliului cu privire la negocierea si incheierea unui acord international. c- Acte care modifica dispozitiile institutionale ale Tratatelor. De exemplu: art.22176 T.C.C.E. prevede faptul ca, la cererea C.J.C.E, Consiliul, statuand cu unanimitate poate creste numarul judecatorilor si poate face adaptarile necesare modului de organizare a sesiunilor Curtii in plen sau in Camere.

72

Ne referim la ,,beschluss, care inseamna,,decizii in limba germana, a nu se confunda cu deciziile prevazute in art.249 al T.C.E. 73 Regulamentele de procedura ale C.J.C.E si T.P.I.; Regulamentele interioare ale Consiliului si Comisiei. E.t.c. 74 Conform vechii numerotari:art.209. 75 Ca de exemplu, in material dreptului de stabilire si liberytatii prestarii serviciilor. 76 Conform vechii numerotari:art.165

Aceste acte nu produc, in general, efect juridic decat in cadrul relatiilor interinstitutionale, dar exista si cazuri in care efectele se extind si in afara acestui cadru. Vom mentiona cateva asemenea cazuri, si anume : - Regulamentul de procedura al C.J.C.E. determina si efecte externe si nu numai efecte interne; - Statutul functionarilor comunitari are forma unui regulament al Consiliului, deci prin urmare actele adoptate de institutii in baza Statutului pot determina efecte juridice in afara administratiei comunitare. 2. Actele sui generis a. Hotararile avand caracter general Aceste hotararisunt, uneori, desemnate prin termenul de,,decizii, fara a avea, insa, nici o legatura cu actul derivat reglementat de art.249 T.C.E., pe care l-am analizat in cadrul izvoarelor derivate comunitare. Aceste hotarari sunt acte generale care nu au destinatari desemnati. Poate fi cazul de hotarari prevazute de Tratate(cele cu privire la resursele proprii, la modul de exercitare a competentei de executare conferite Comisiei, decizii fondate pe art.308,, sau dupa vechea numerotare art.235), situatie in care Tratatul insusi determina ce efecte juridice le acorda. Mai poate fi vorba despre decizii de ordine interna( ex.: crearea de comitete) . De asemenea, prin aceste hotarari, Consiliul poate stabili lista produselor considerate materii de razboi sau poate aproba acorduri inteenationale. Dar de mentionat ca daca aceste acorduri produc efecte juridice, atunci ele pot fi supuse controlului Curtii de justitie. b. Rezolutiile Consiliului Acestea contin cel mai adesea un program de actiune viitoare intr-un domeniu determinat. In aceasta situatie, rezolutia respectiva nu poate avea efect juridic, doar poate invita Comisia sa prezinte propuneri sau sa actioneze intr-un anumit sens. Daca rezolutia are ca obiect un domeniu care nu intra in intregime in competenta comunitara, actul ia forma unei rezolutii a Consiliului si a reprezentantilor guvernelor statelor membre. c. Concluziile Consiliului Concluziile sunt adoptate in urma unor dezbateri care s-au derulat in cursul sesiunilor Consiliului. Acestea pot contine declaratii avand caracter pur politic, dar de asemenea acestea pot contine si hotarari cu caracter general( si ne referim la acele ,,decizii sau ,,Beschluss). Tocmai din aceasta cauza forta juridica a unor astfel de acte nu poate fi determinata decat in urma unei analize atente a continutului acestora. Mentionam, astfel, ca trebuie facuta o diferentiere intre concluziile Consiliului si cele ale presedintiei acestuia, si anume ca: - daca concluziile Consiliului sunt adoptate de catre acesta - concluziile presedintiei reprezinta rezultatul unei singure vointe, a presedintiei, si constituie un rezumat a ceea ce presedintia doreste sa retina din dezbatere, deci nu angajeaza Consiliul si prin urmare nu produc efecte juridice. d. Declaratiile Consiliului

Precizam ca exista obiceiul de a inscrie in procesul-verbal al Consiliului, cu ocazia adoptarii actelor legislative, declaratiile Consiliulu, ale Comisiei sau ale statelor membre. Aceste declaratii nu au nici un efect asupra actului legislativ si nu pot servi drept instrument de interpretare, decat daca textul actului prevede acest lucru. e. Comunicari din partea Comisiei Aceste comunicari ale Comisiei pot fi diverse. Astfel, putem vorbii despre Carti albe sau Carti verzi in legatura cu care Comisia solicita opinia institutiilor sau a particularilor inainte de prezentarea unei propuneri legislative, rapoarte de natura diferita, dar si documente in care Comisia precizeaza care va fi conduita sa in viitor sau care ar trebui sa fie comportamentul statelor membre sau al particularilor. f. Declaratiile comune Ne referim in aceasta situatie la declaratiile comune ale mai multor institutii care contin angajamente reciproce sau acorduri inter-institutionale, cum ar fi ca de exemplu: - Codul de conduita din 13 decembrie 1993 privind accesul public la documentele Consiliului; - Declaratia comuna a Adunarii, Comisiei si Consiliului cu privire la respectarea drepturilor fundamentale; - Declaratia inter-institutionala din 25 octombrie 1993 cu privire la democratie, transparenta si subsidiaritate. V. Acordurile internationale la care sunt parte Comunitatile Europene

Acordurile internationale la care sunt parte Comunitatile Europene constituie izvoare de drept comunitar. 1. Acordurile incheiate de Comunitati Conform art.300 paragraful 7 T.C.E.,,acordurile incheiate in conditiile stabilite de prezentul articol leaga Comunitatea si statele membre. Acordurile incheiate de C.E. cu statele terte sau cu organizatii internationale fac, asadar, parte integranta din ordinea juridica comunitara din momentul intrarii lor in vigoare Acordurile incheiate de catre C.E. ocupa, in ordinea juridica comunitara, un loc inferior Tratatelor, dar superior dreptului derivat. Prioritatea Tratatelor rezulta din art.300 care prevede o procedura ce permite C.J.C.E. sa constate, anterior incheierii unui acord, incompatibilitatea acestuia cu Tratatul si impune, in acest caz, revizuirea Tratatului inainte de incheierea sa. De aseenea C.J.C.E. are posibilitatea de a anula decizia de incheiere a unui acord atunci cand acesta este contrar Tratatului. Totodata, conform art.300, acordul incheiat de catre C.E. leaga si statele membre. C.J.C.E. a afirmat ca obligatia de a respecta un acord nu se aplica numai intre statul membru si statele terte-parti la acord, ci si Comunitatii. 2. Actele unilaterale adoptate de organele infiintate prin acordurile incheiate de comunitati Regimul juridic aplicabil acordurilor incheiate de C.E. este acelasi si pentru actele adoptate de organele create prin aceste acorduri. Numeroase acorduri incheiate de catre

C.E. si, mai ales, acordurile de asociere sau de cooperare instituie organe carora le confera o putere de decizie. Precizam ca, actele adoptate in conditiile prevazute de aceste acorduri au acelasi rang in ordinea juridica comunitara ca acordurile insesi. 3. Succesiunea la acordurile incheiate anterior de statele membre. In ordinea juridica comunitara pot intra anumite acorduri incheiate intre statele membre inainte de intrarea in vigoare a Tratatelor institutive. Articolul 307 permite statelor membre sa continue executarea acestor acorduri, dar acest lucru nu presupune, in nici un caz, ca acestea din urma fac parte din ordinea juridica comunitara Acest lucru ar fi posibil numai daca C.E. ar succede la aceste acorduri. Este vorba, totusi, de cazuri exceptionale. In aceste cazuri, trebuie ca toate statele membre sa fie parti la acord, sa isi exprime vointa de a lega C.E. prin obligatiile care decurg din acesta si sa adere la obiectivele urmarite de acord, ceea ce ar insemna ca practica institutiilor comunitare in cadrul acordului sa coincida cu recunoasterea de catre terti a transferului de competenta operat de statele membre C.E.favorabil VI. Izvoarele nescrise 1. Principiile generale ale dreptului comunitar A. Superioritatea(prioritatea) si aplicabilitatea directa a dreptului comunitar Principiile generale ale dreptului comunitar au fost initiate si formulate in hotararile Curtii de Justitie de la Luxemburg si, apoi, introduce in T.C.E. sau in tratatele modificatoare, fiind, in sfarsit, consecrate, ca atare, in Constitutia Uniunii Europene, semnata la Roma, la 29.10.2004, si aflata in process de ratificare. 1. Natura juridica si semnificatia dreptului comuniar si aplicabilitatea directa, au fost creatia principala din hotararile Costa-Enel (1994), Walt Wilhelm (1968), Internationale H.(1970), si Limmenthal II (1978) si altele in care se afirma si alte principii: - TCE a creat proprie ordine juridica comunitara, care a devenit parte integranta a ordinii juridice ale statelor membre, pe care instantele acestora sunt obligate sa o respecte (Costa-Enel): - sistemul juridic nascut din tratat, izvor independent de drept, nu poate fi, datorita, naturii sale speciale, surclasat de normele juridice interne, fiind superior acestora (Costa-Enel): - conflictele intre reglementarile comunitare si nationale trebuie rezolvate aplicand principiul prioritatii dreptului comunitar( Walt Welmen); - validitatea masurilor adoptate de institutiile comunitare poate fi interpretata numai in lumina dreptului comunitar, ca si efectul sau direct(Internationale H.);

- respectarea drepturilor fundamentale este parte integranta a principiilor generale de drept aparate de Curtea de Justitie (Internationale H.): - aplicabilitatea directa a dreptului comunitar inseamna aplicarea deplina si uniforma a reglementarilor sale in toate statele membre, incepand cu data intarii in vigoare si cat timp vor fi in vigoare (Limmenthal II); - o instanta nationala are obligatia sa aplice dreptul comunitar sis a-I asigure efectul direct deplin, inlaturand, chiar din oficiu, orice norma contrara interna (Simmenthal III). 2.Alte principii ale dreptului comunitar - Considerente importante tinand de principiul sigurantei juridice face imposibila, in principiu, redeschiderea problemei, caci ar afecta efectul direct al dreptului comunitar si neretroactivitatea acestuia( Defrenne-1976); - Principiul nediscriminarii se aplica tuturor raporturilor juridice, indifferent de locul unde se nasc si unde isi produc efectele(Walrave si Koch-1974); - In raport de importanta fundamentala a principiului tratamentului egal al persoanelor, sub toate aspectele, dispozitiile dreptului comunitar trebuie, in acest domeniu, interpretate strict(Speta Marshall-1986); - In aplicarea principiului cooperarii, prevazut de articolul 5 din Tratat, instantele nationale trebuie sa asigure protectia legala la care persoanele au dreptul ca efect direct al dreptului comunitar(FactosfaneII-1980) - Principiul libertatii de asociere, consacrat de CEDO(art.11) si de tratatele constitutionale ale statelor membre, constituie unul din drepturile fundamentale garantate in ordinea juridical comunitara(Boasman-1995); - Principiul subsidiaritatii nu poate permite ca libertatea interna a asociatilor de drept privat sa aduca atingere exercitiului drepturilor conferite de Tratat(Bosman-1995); - In aplicarea principiului proportionalitatii, ridicat la rangul de principiu general de drept comunitar, legalitatea reglementarilor comunitare este subordonata conditiei ca mijloacele folosite sa fie adecvate realizarii obiectivului urmarit in mod legitim si nu sa depaseasca ceea ce este necesar(Industrias P.-1996) B. Drepturile fundamentale ale omului ca principii generale ale dreptului comunitar 1 .Protectia acordata drepturilor fundamentale, inspirata din traditiile constitutionale comune statelor membre, trebuie asigurata in cadrul structurii si obiectivelor comunitare, caci respectarea lor face parte integranta din principiile generale de drept comunitar(Internationale H.-1970); 2. Drepturile fundamentale formeaza numai o parte integranta a principiilor generale ale dreptului, a caror respectare este asigurata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, iar dreptul de proprietate este garantat in ordinea juridical comunitara, in accord cu art.1(alin.1) din Protocolul additional al CEDO(Haner-1979); 1. Dreptul la repectarea vietii private, consacrat si prin art.8 din CEDO, face parte din principiile generale de drept a caror respectare o asigura judecatorul de drept comunitar(Comisie/15.V.1997).

3. Principiul egalitatii de tratament si al nediscriminarii constituie un principiu al dreptului comunitar care consacra un drept fundamental, ca si principiul sigurantei juridice sic el al protectiei increderii legitime(buna-credinta)(Kuchlenz-1997 si Altmann1996). 4. Drepturile apararii si celelalte garantii personale constituie drepturi fundamentale ale dreptului comun, care trebuie respectate in oricare feluri de proceduri(EFMA-1997, Shangha Bicycle-1997, e.t.c.). C. Primatul Dreptului Comunitar in jurisprudenta C.E. de Justitie a U.E. Acest principiu a fostconstruit in hotararea Costa/Enel-1964, statuindu-se, ca odirectie strategica jurisprudentiala catoate normele comunitare trebuie sa prevaleze asupra ansamblurilor normelor nationale, inclusive la nivel constitutional. D. Jurisprudenta Comunitara si obligatiile de loialitate comunitara Curtea de Justitie a decis caTratatul impune statelor membre ca nu pot lua sau mentine in vigoare masuri susceptibile de a elimina efectul util al dreptului comunitar(Hot.Inna c ATAB.16.11.1977), statele membre fiind obligate, in baza art.10 TCE sa iatoate dispozitiile proprii pentru a asigura eficacitatea dreptului comunitar(hot.Comisia / Grecia 21.IX.1988). E. Autonomia institutionala Curtea de justitie a considerat ca revine judecatorului national competenta de a stabilii, printer diverse proceduri interne, pe acelea care sunt cele mai adecvate pentru a garanta drepturile individuale conferite de dreptul comunitar(Hot.Luck.4.IX.1968).

F. Plenitudinea de competenta a judecatorilor nationali exercitarea functiei sale comunitare Curtea de Justitie a statuat ca protectia justitiabililor necesita recunoasterea plenitudinii de competenta in favoarea judecatorului national in exercitarea in exercitarea functiei sale comunitare, el fiindin consecinta, judecatorul de drept comun in aplicarea dreptului comun-Hot.Limmenthal. 9.III.1978) G. Principiul de efectivitate si echipolenta Curtea a stabilitit caprotectia asigurata justitiabililor trebuie sa fie, in toate cazurile, efectiva(CJCE, 9.VII.1985, Hot. Bazetti 179/1984), ceea ce presupune ca modalitatile procedurale de resursuri jurisdictionale destinate sa asigure protectia drepturilor recunoscute justitiabililor in dreptul comunitar nu pot fi aplicate intr-o maniera, in care

practice, se face imposibila sau excesiv de dificila exercitarea drepturilor conferite(CJCE, Hot.Rowe-9.XI.1983). H. Exercitarea drepturilor dobandite direct din dreptul comunitar Curtea de la Luxemburg recunoaste justitiabililor din statele membre un anumit numar de drepturi pe care le au direct din dreptul comunitar si pe care ordinea juridical nationala trebuie, in mod imperativ sa le garanteze: dreptul la un judecator; - dreptul la un judecator de refere; - dreptul la actiunea in repetatiune; - apelul la reperatiunea pentru prejudicii cauzate de violarile dreptului comunitar de catre organele statale. 2. Jurisprudenta Curtii Euroene de la Luxmburg Este de precizat faptul ca, influenta jurisprudentei asupra dezvoltarii dreptului comunitar este considerabila, deoarece judecatorul comunitar se confrunta cu un sistem de drept in formare. Totodat, avand rolul de a veghea respectarea dreptului(comunitar), Curtii de la Luxemburg i-s-a solicitat nu numai precizarea dreptului, ci si acoperirea lacuelor printr-o jurisprudenta pretoriana, creativa, jurisprudenta a prefigurat, asadar, deseori, evolutia legislativa. Mentionam ca, jurisprudenta C.J.C.E. nu reprezinta un izvor de drept comunitar in sensul cunoscut de sistemul de drept common law, hotararile judecatoresti neavand efect erga omnes. Solutiile date de Curtea de Justitie de la Luxemburg sunt obligatorii in cea ce priveste modul in care se interpreteaza dispozitiile dreptului comunitar. Prin urmare, desi mu putem spune ca dreptul european este un,,case law, trebuie recunoscut faptul ca interpretarea si aplicarea conforma cu Tratatele a dreptului comunitar sunt posibile numai prin intermediul jurisprudentei C.J.C.E. In ceea ce priveste metoda de interpretare utilizata de catre Curtea de Justitie de la Luxemburg, aceasta este una dinamica si recurge, deseori la principiile generale de drept. 3. Cutuma Comunitara In dreptul international public cutuma ocupa un loc deosebit de important, fiind cel mai vechi izvor, atat al dreptului international, cat si al dreptului general. Cutuma internationala reprezinta, conform art.38 lit.b din Statutul Curtii Internationale de Justitie anexat Cartei O.N.U.,,o dovada a unei practici general acceptata ca drept. Elementele procesului cutumiar sunt urmatoarele: - cutuma trebuie sa constituie o practica generala; - sa fie relativ indelungata si uniforma; - si sa fie considerate de catre state ca exprimand o regula de conduita cu forta juridica obligatorie. Cutuma reprezinta o sursa nescrisa si poate fi definita, prin prisma dreptului comunitar, ca fiind o practica urmata si acceptata, devenind, astfel, obligatorie din punct

de vedere legal, practica ce adauga sau modifica legislatia primara sau secundara(derivata) a Comunitatii Europene.

VII. Raportul dintre dreptul comunitar si dreptul intern 1. Aplcabilitatea imediata a drtului comunitar dreptul intern al statelor membre Pentru a intelege raportul dintre cele doua sisteme de drept-drept comunitar si dreptul intern al atatelor membre- vom prezenta cele doua conceptii doctrinare existente in materie, si anume teoria monista si teoria dualista. Conform teoriei moniste norma de drept intern se afla in aceeasi sfera cu cea internationala, existand un raport de supra/sub-ordonare, in functie de varianata adoptata. O prima varianta este aceea care consacra prioritatea dreptului intern asupra dreptului international. Adeptii acesteia pornesc de la conceptiile filozofice ale lui Hegel. Cealalta varianta este aceea in care se promoveaza aplicarea imediata a dreptului international public in dreptul intern. Adeptul cel mai cunoscut al acestei conceptii este Hans Kelsen, reprezentant al scolii de la Viena. Aceasta varianta afirma ca norma internationala este imediat aplicata, in calitate de norma internationala, fara a fi necesara,,nationalizareaei. Conform teoriei dualiste, care are ca adepti pe italieni(D.Anzilotti) si germani (H.Triepel), propune urmatoarea conceptie:ordinea juridica internationala si cea nationala sunt sisteme independente, separate care coexista paralel. Prin urmare, un tratat international are efect si in ordinea juridica interna numai daca este ratificat: are loc o,,nationalizare a tratatului, el fiind aplicat in calitate de drept intern. Conform acestei teorii, nu exista un raport de subordonare intre cele doua sisteme. In privinta raportului dintre dreptul comunitar european si dreptul intern al statelor membre, mentionam ca Tratatele institutive consacra monismul si impun respectarea sa de catre statele membre. Vom prezenta succint , situatia existenta din punctul de vedere al aplicabilitatii imediate a unor categorii de acte comunitare. a. Tratatele comunitare Tratatele institutive au fost incluse in ordinea juridica a fiecarui stat fondator, fie prin dispozitiile constitutionale, fie prin alte tipuri de dispozitii legislative. Aceste Tratate au fost admise formal si in statele traditional dualiste, cu efectul inglobarii Tratatului in dreptul intern77. Extinderea Comunitatilor prin cooptarea unor state dualiste nu a avut drept consecinta transformarea efectelor Tratatelor. Acestea au fost adoptate si aici, obligandu-l pe judecatorul national sa tina seama de dispozitiile lor, ca norme ale dreptului comunitar si nu ca norme ale dreptului national. Daca un Tratat devine aplicabil in virtutea unui act al parlamentului national, Tratatul nu este privit ca si cum ar emena de la acesta.
77

Drept comunitar European. Parte generala- Augustin Fuerea, ed.All Beck

b. Dreptul derivat si dreptul rezultat din relatiile externe ale Comunitatilor Admiterea regulamenteloe in legislatia interna este interzisa, fie ca acestea emana de la state, fie ca emena de la organisme nationale cu puteri normative. Aplicabilitatea imediata a regulamentelor nu creeaza probleme in statele moniste, forta obligatorie a dispozitiilor pe care reglementarile le comporta nu se subordoneaza interventiei autoritatii statelor membre. In privinta deciziilor si directivelor adresate statelor membre, acestea impun, categorig, masuri de aplicare, dar competenta, astfel rezervata autoritatilor nationale, este una de executare si nu de admitere. Aceste acte beneficiaza de aplicabilitate imediata si sunt integrate in legislatia interna a statelor membre, prin simplul efect al publicarii lor in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene sau prin notificare, dupa caz. Acordurile externe incheiate de catre Consiliul U.E. si publicate in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene sunt, prin acest fapt, introduse in legislatia nationala, fara a a mai fi nevoie de vreo publicare sau ratificare la nivel national. In concluzie, Dreptul comunitar, in ansamblu, se integreaza automat in legislatia interna a statelor membre, caracteristica originala care decurge din sistemul inovator creat de Jean Monet si care a fost facut public prin Declaratia lui Robert Schuman-sistemul de integrare, care sta la baza intregii activitati a Comunitatilor Europene, singura organizatie internationala din lume care a reusit sa il aplice78. CAPITOLUL VI SPETE PRINCIPIILE SIGURANTEI JURIDICE Siguranta juridica Reglementare comunitara Exigente de claritate si previzibilitate79 Principiul sigurantei juridice reclama ca legislatia comunitara sa fie sigura si aplicarea sa previzibila pentru justitiabili si, ca orice act comunitar ce produce efecte juridice, sa fie clar, precis si adus la cunostinta celui interesat, in asa fel incat acesta sa poata cunoaste cu certitudine momentul din care respectivul act a luat fiinta si incepe sa produca efecte juridice. Acest imperative se impune cu o rigoare aparte atunci cand este vorba despre un act susceptibil sa aiba consecine financiare, pentru a le permite celor interesati sa cunoasca cu exactitate intinderea obligatiilor pe care le au. (Hotarare din 22 ianuarie 1997, Opel Austria/Consiliu). Siguranta juridica Reglementare comunitara Exigente de claritate si previzibilitate- Coexistenta a doua reguli de drept contradictorii

78

Drept comunitar European. Parte generala- Augustin Fuerea, ed.All Beck Jurisprudenta comunitara-prof.univ.Marin Voicu, ed.Lumina Lex, Bucuresti 2005

79

O reglementare ce creeaza o situatie in care coexista doua reguli de drept contradictorii referitoare la drepturile impuse importului anumitor produse in cadrul Comunitatii, nu ar trebui sa fie calificat ca o legislatie comunitara sigura, a carei aplicare este previzibila pentru justitiabili si, astfel, incalca principiul sigurantei juridice. (Hotarare din 22 ianuarie 1997, Opel Austria/Consiliu). Siguranta juridica Reglementare comunitara Exigente de claritate si previzibilitate- Acte ale institutiilor- Publicare- Data Daca exista o prezumtie ca data publicarii unui act comunitar este intr-adevar cea care figureaza in fiecare numar din Jurnalul Oficial, in caz contrar trebuie sa se tina cont de data publicarii. Consiliul, antedatand numarul Jurnalului Oficial in care a fost publicat actul comunitar, incalca principiul de siguranta juridical intrucat, actionand astfel, nu ii permite celui interesat sa cunoasca cu certitudine momentul din care respectivul act a luat nastere si incepe sa produca efecte juridice. (Hotarare din 22 ianuarie 1997, Opel Austria/Consiliu) PRINCIPIUL INCREDERII LEGITIME Protectia increderii legitime-Conditii Dreptul de a reclama protectia increderii legitime se intinde asupra oricarei persoane particulare ce se afla intr-o situatie din care rezulta ca administratia comunitara a facut sa se nasca sperante intemeiate. Un functionar nu ar trebui sa invoce o incalacare a principiului increderii legitime in lipsa asigurarilor precise din partea administratiei. La fel, promisiunile ce nu ar tine cont de dispozitiile statutare nu ar putea crea o incredere legitima pentru cel caruia I se adreseaza. (Hotarare din 11 iulie 1996, Ortega Urretavizcaya/Comisie). Dreptul de a reclama protectia increderii legitime se intinde asupra oricarei persoane particulare ce se afla intr-o situatie din care rezulta ca administratia comunitara, prin furnizarea de asigurari precise acestuia, a facut sa se nasca in sufletul acestuia sperante intemeiate. O persoana particulara nu ar trebui sa-si faca sperante urmare atribuirii in favoarea sa a unei cote din import, intemeiate pe acordarea ulterioara a licentelor de import pe care le-a cerut, in masura in care aceasta atribuire nu constituie decat o prima etapa in obtinerea unui drept efectiv de import. (Hotarare din 16 octombrie 1996, Efisol/Comisie) Acte ale institutiilor-Adoptare previzibila de catre un operator economic prudent si avizat-Principiul increderii legitime-Inaplicabilitate80

80

Jurisprudenta comunitara-prof.univ.Marin Voicu, ed.Lumina Lex, Bucuresti 2005

Atunci cand un operator economic prudent si avizat este in masura sa prevada adoptarea unei masuri comunitare de natura sa-i afecteze interesele, el nu ar trebui sa se prevaleze de increderea legitima in cazul in care aceasta masura este adoptata. Aceasta este si cazul in care un operator economic a initiat transportul cu trenul al marfurilor comandate fara a astepta decizia institutiei comunitare referitoare la cererea de licente de import si nu a luat precautiile necesare pentru apararea propriilor interese in ipoteza in care cererea de licente ar fi fost respinsa. (Hotarare din 16 octombrie 1996, Efisol/Comisie). Protectia increderii legitime-Retragerea unui act intr-un termen rezonabil-Lipsa increderii legitime Daca actul ce poate pune bazele increderii legitime a unei persoane particulare este retras de administratie intr-un termen rezonabil, nasterea increderii legitime nu ar trebui constatata. (Hotarare din 16 octombrie 1996, Effisol/Comisie). Protectia increderii legitime-Conduita unei institutii comunitare neconforma cu reglementarea comunitara-Lipsa increderii legitime Increderea legitima nu poate aparea ca urmare a unei conduite neconforme cu reglementarea comunitara din partea unei institutii comunitare. (Hotarare din 16 octombrie 1996, Effisol/Comisie). DREPTURILE APARARII SI GARANTIILE PROCEDURALE Drepturile apararii-Violare din partea regulilor procedurale nationale aplicabile infractiunilor comise fata de o reglementare ce nu se situeaza in dreptul comunitarApreciere facuta de Curte-Excludere Curtea nu este competenta sa se pronunte, in cadrul procedurii cu titlu prejudicial instituite prin art.177 din Tratat, asupra unei eventuale violari a principiilor relative la protectia drepturilor apararii si la respectarea contradictorialitatii prin regulile de procedura aplicabile infractiunilor comise fata de o reglementare national ace se situeaza in afara domeniului de aplicare a dreptului comunitar. (Hotarare din 22 ianuarie 1997, Procedura penala c.Maurin). Drepturile apararii-Respect datorat in cadrul procedurilor administrativeAntidumping-Obligatii ale institutiilor de a satisface cererile de informare ale intreprinderilor incriminate-Limite-Cerere tardiva In cadrul unei proceduri administrative, ca cea care precede instituirea drepturilor antidumping, au fost respectate drepturile apararii din moment ce, in cursul procedurii, intreprinderea interesata este in masura sa-si faca cunoscut punctual de vedere asupra realitatii si pertinentei faptelor si imprejurarilor invocate precum si, atunci cand este

cazul, asupra documentelor retinute. In acest sens, nu ar trebui sa invocam o violare a art.7 par.4 lit.c din reglementarea antidumping de baza nr.2423/88, o intreprindere ce a fost invitata sa-si faca cunoscut punctual de vedere in scris sis a ceara a fi audiata si a carei cerere de informare asupra calcului marjei drepturilor provizorii nefiind formulate decat dupa expirarea termenului prevazut de art.3 din reglementarea provizorie nr.2833/91 pentru prerzentarea de observatii si in art.7 par.4 lit.c, I, cc, din reglementarea de baza pentru prezentarea cererilor de informare. (Hotarare din 11.07.1996, Sinochem Heilongjiang/Consiliu). Drept comunitar-Principii-Drepturile apararii-Respect datorat in cadrul procedurilor administrative-Antidumping Au fost respectate drepturile apararii din moment ce intreprinderea interesata a fost in masura, in cursul procedurii administrative, sa-si faca cunoscut punctual de vedere asupra realitatii si pertinentei faptelor si imprejurarilor invocate. (Hotarare din 22 ianuarie 1997, Climax Paper Convertes/Consiliu)

PUNEREA IN APLICARE A DREPTULUI COMUNITAR IN ORDINEA JURIDICA INTERNA. Drepturi conferite persoanelor particulare-Violare de catre un stat membruObligatia de a repara prejudicial cauzat persoanelor particulare-Caracter direct aplicabil al dispozitiei incalcate-Lipsa incidentei Principiul potrivit caruia statele membre sunt obligate sa repare daunele cauzate persoanelor particulare, ca urmare a violarilor dreptuluo comunitar ce le sunt imputabile, nu ar trebui sa i se inlature aplicarea atunci cand violarea priveste o dispozitie de drept comunitar direct aplicabila. In fapt, posibilitatea oferita justitiabililor de a invoca in fata jurisdictiilor nationale dispozitiile direct aplicabile nu constituie decat o garantie minima sin u este suficenta a asigura prin ea insasi aplicarea deplina si completa a dreptului comunitar. Destinata prevalarii aplicarii dispozitiilor de drept comunitar in fata dispozitiilor nationale, aceasta posibilitate nu este de natura sa asidure, in toate cazurile, persoanei particulare beneficial drepturilor pe care i le confera dreptul comunitar si, in special, sa evite ca aceasta sa sufere un prejudiciu ca urmare a incalcarii acestui drept, imputabil unui stat membru. (Hotarare din 5 martie 1996, Brasserie du pecheur/B.D. si The Queen). Interpretare-Acte ale institutiilor-Motivare-Luare in calcul81

81

Jurisprudenta comunitara-prof.univ.Marin Voicu, ed.Lumina Lex, Bucuresti 2005

Dispozitivul unui act este nedisociabil de motivarea sa, de maniera ca el ar trebui interpretat, cand este cazul, tinand cont de motivele ce au condos la adoptarea sa. (Hotarare din 15 mai 1997, TWD/Comisie). Motivele unui act sunt indispensabile pentru a determina sensul exact al celor aratate in dispozitiv. (Hotarare din 15 mai 1997, SCK si FNK/Comisie). Interpretare-Acte ale institutiilor-Declaratie inscrisa in procesul verbal-Luare in consideratie-Inadmisibilitate in lipsa unui sprijin in insusi actul in speta O declaratie ce figureaza intr-un process-verbal are o valoare limitata,, in sensul ca ea nu poate fi luata in consideratie pentru interpretarea unei dispozitii de drept comunitar, atunci cand continutul sau nu-si gaseste expresia in textul dispozitiei in cauza sin u are, deci, valoare juridical. (Hotarare din 29 mai 1997, VAG Sverige). Concurenta-Intelegeri-Atingere adusa concurentei- Art.85 par.1 din TratatExigenta alternative a unui obiectiv sau a unui effect concurential-Luare in considerare a diferitelor versiuni lingvistice Pentru a exista o infractiune la art.85 par.1 din Tratat, nu este necesar ca o intelegere sa aiba in acelasi timp un obiectiv si un effect anticoncurentiale, cum sugereaza versiunea italiana a acestei dispozitii. In fapt, aceasta versiune nu ar trebui sa prevaleze singura in fata tuturor celorlalte versiuni lingvistice care fac sa apara cu claritate, prin utilizarea termenuluisau, caracterul necumulativ, dar alternative, al conditiei in cauza. Interpretarea uniforma a normelor comunitare cere, in fapt, ca ele sa fie interpretate si aplicate in lumina versiunilor redactate in celelalte limbi comunitare. (Hotarare din 17 iulie 1997, Ferriere Nord/Comisie). INTERPRETAREA DREPTULUI NATIONAL IN CONFORMITATE CU DREPTUL COMUNITAR Stauder-29/69-1969, 0419 Atunci cand o singura decizie esteadresata tuturor statelor membre, nevoia de aplicare uniforma si-in mod corespunzator-de interpretare uniforma face imposibila luarea in considerare numai a unui singur sens al textului luat in mod izolat, impunand interpretarea pe baza atat a intentiei rele a autorului sau, cat si a scopului urmarit de acesta, ambele in lumina indeosebi a versiunilor in toate cele patru limbi oficiale.(astazi 27 de limbi oficiale). Von Colseon si Kammann-14/83-1984, 1891 Cu toate ca al treilea aliniat al art.189 al Tratatului lasa statelor membre libertatea de a alege caile si mijloacele de punere in aplicare a directivelor, o asemenea libertate nu

aduce atingere obligatiei tuturor statelor membre carora li se adreseaza o directiva de a adopta-toate masurile necesare pentru a face directiva pe deplin eficace, in conformitate cu obiectivele pe care aceasta le urmareste. CONDITII RELATIVE LA CALIFICAREA PROFESIONALA SISTEMUL GENERAL DE RECUNOASTERE A DIPLOMELOR Principiul general Statele membre nu pot face abstractie, in aplicarea dispozitiilor lor nationale, de cunostintele si de calificarile deja obtinute de persoana in cauza intr-un alt stat membru(). In consecinta ele sunt oblige sa tin seama deechivlare diplomelor(...) si, daca este cazul, de a proceda la o examinare comparativ a cunostintelor s calificarilo cerute de dispozitiile lo nationaleu celeal persoane in auza(...). Hot./30.11.995 Astfel, procedura de autorizare trebuie, in primul rand, sa aiba drept unic obiectiv de a verifica daca titlul universitar de gradul III, obtinut intr-un alt stat membru, a fost eliberat legitim, in urma absolvirii efective a cursurilor, de o istitute invatamant superior, competenta in acest sens. Hot./31.03.1993 Rolul directivelor In fapt, directiva 29/48 CEE a Consiliului, din 21 decembrie 1988, referitoare la un sistem general de recunoastere a diplomelor de invatamant superior ce sanctioneaza instruirea profesionala cu durata minima de3 ani(...), nu vizeaza un titlu universitar, cum este cel in cauza in fata jurisdictie nationale, ce fost obtinut in urma unui singur an de studiu. Hot./31.03.1993 In schimb, directiva 92/51 CEE a Cosiliului, din 18 iunie 1992, referitoare la un al doilea sistem general de recunoastere formarii profesionale, ce completeaza directiva 89/48/CEE (...) extinde sistemul de recunoastere si asupra diplomelor ce sanctioneaza studiile cu durata de cel putin un an. Aceasta directiva a fost, totusi, adoptata dupa faptele litigiului pe fond si termenul de transpunere in dreptul national nu a ajuns la scadenta. Hot.31.03.1993 Astfel, exercitarea dreptului la libera stabilire a domiciliului nu poate fi subordonata, dupa 1 ianuarie 1973, de catre un stat membru fata de un cetatean al unui nou stat membru, unei autorizatii exceptionale, in masura in care acel cetatean indeplineste conditiile definite de legislatia tarii de domiciliu pentru proprii cetateni. Hot./28.06.1977

APLICAREA DIRECTA A DREPTULUI COMUNITAR DE CATRE JUDECATORUL NATIONAL Jurisprudenta C.J.C.E. impune judecatorului national sa aplice dreptul intern intr-o asemenea masura incat sa asigure efectivitatea normei comunitare, precum si intreaga protectie judiciara conferita de aceasta cetateanului. Efectele dreptului comunitar enumerate pana acum-aplicabilitatea directa, preeminenta, raspunderea statelor pentru incalcarea dreptului comunitar- il pun pe cel ce aplica legea in plan national in fata unor sarcini absolut noi. Acesta detine, astfel, raspunderea nu numai pentru ordinea nationala de drept ci si pentru cea comunitara. Cum trebuie judecatorul sa ia aceste lucruri in considerare? Dat fiind faptul ca ordinea comunitara de drept este o ordine noua, judecatorul trebuie sa stie sa interpreteze si aceasta ordine de drept. Astfel spus, el trebuie sa decida ca orice judecator din orice alt stat membru.

TESTE GRILA 1. Conform proiectului Pactului Paneuropean al diplomatului Coudenhove Kalergi, Organele federatiei erau: a)- Consiliul, cuprinzand cate un reprezentant al fiecarui stat, cu drept de vot; b)- Adunarea, insumand delegati ai parlamentelor sau institutiilor analoage; c)- si Curtea federala, care examina conflictele intre statele federate, decizand totodata in ceea ce priveste conflictele dintre autoritatile federale si guvernele statelor federate. 2. Initiativa constituirii CECA(CECO) i-a apartinut lui: a)- Jean Monnet b)- Robert Schuman c)- Alex Briand 3. Tratatul de la Paris(CECA, CECO) a fost semnat de : a) Belgia, Frana, Germania, Italia,Luxemburg i Olanda ; b)- Belgia, Frana, Germania, Italia,Luxemburg i Marea Britanie; c)- Belgia, Frana, Germania, Italia,Luxemburg i Spania; 4. In 1957 s-au semnat: a)- cele dou Tratate de la Roma cel prin care se nfiina Comunitatea Economic European (CEE) i tratatul Comunitii Europene pentru Energie Atomic (EURATOM); b)- Tratatul de la Paris(CECO) ; c)- Tratatul de la Paris(CECA) 5. Uniunea europeana cuprinde in prezent : a)- 27 de ri; b)- 25 de tari; c)- 6 tari. 6. Cate extinderi au avut loc in Uniunea Europeana: a)- 5; b)- 6; c)- 7 7. Procesul de adncire a intregrrii europene (sau integrarea pe vertical) a demarat n anii 50 i are n vedere urmtoarele aspecte: a)- creterea progresiv a obiectivelor comune, pe care statele membre decid s le realizeze mpreun, prin extinderea ariilor politicilor comune; b)- ntrirea caracterului supranaional al Comunitii, prin utilizarea extensiv a sistemului de vot majoritar (n locul celui bazat pe unanimitate existent la nivelul Consiliului), prin care sunt reprezentate interesele naionale ale fiecrui stat membru, precum i prin ntrirea rolului Parlamentului European (unde sunt direct reprezentai cetenii europeni); c)- unificarea economica si monetara

8. Prin Actul unic european au fost introduse urmtoarele inovaii: a)- instituionalizarea formal a Consiliului European (format din efii de stat sau de guvern i de preedintele Comisiei Europene), ca principalul organism responsabil pentru stabilirea direciilor de dezvoltare ale Comunitii; b)- introducerea sistemului de vot al majoritii calificate n cadrul Consiliului, pentru adoptarea acelor deciziilor care au n vedere finalizarea pieei interne, politica social, coeziunea economic i social i politicii cercetrii; c)- ntrirea rolului Parlamentului European (PE), prin introducerea procedurilor legislative de cooperare i a necesitii acordului PE pentru deciziile privind aderarea de noi state membre i acordurile de asociere; d)- nfiinarea Tribunalului Primei Instane , alturi de Curtea European de Justiie (CEJ); e)- creterea numrului politicilor comune, prin adugarea politicilor de mediu, cercetare tiinific, coeziune economic i social; f)- stabilirea unei date (31/12/1992) pentru definitivarea pieei interne (noiunea de pia intern fiind mai puternic dect cea de pia comun, implicnd nu numai realizarea celor patru liberti libera circulaie a bunurilor, libera circulaie a serviciilor, libera circulaie a persoanelor i libera circulaie a capitalului ci i implementarea a noi politici i a coeziunii economice i sociale). 9. Conform Tratatului de la Maestricht, dimensiunea comunitara cuprindea: a)- Cetenia european; b)- Libera circulaie a bunurilor, serviciilor, persoanelor i capitalului; c)- Politici comunitare; d)- Uniunea economic i monetar. 10. Tratatul de la Maastricht modific Tratatul de la Roma al CEE i creeaz Comunitatea European, subliniind astfel caracterul su extins, ce depete marginile integrrii economice. Aceste modificri sunt reprezentate de: a)- continuarea extinderii rolului Parlamentul European, n special cu referire la aprobarea nominalizrilorComisiei, la introducerea noii proceduri legislative a codeciziei (asupra anumitor subiecte, Parlamentul European i mparte prerogativele cu Consiliul); b)- continuarea extinderii gamei politicilor comune (educaia i formarea profesional, reelele trans-europene, politica industrial, dezvoltarea cooperrii, protecia consumatorului) i ntrirea altor politici comune deja existente (politica social, coeziunea economic i social, cercetarea i dezvoltarea tehnologic, politica de mediu); c)- crearea ceteniei europene: toi cetenii statelor membre pot circula i se pot stabili n alte state membre; dreptul de a alege i de a participa n alegerile municipale i pentru Parlamentul European n statul membru de reziden, indiferent de naionalitate; protecie diplomatic i consular din partea ambasadei unui alt stat membru pe teritoriul unui stat ter i n care statul membru naional nu estereprezentat; dreptul de a trimite petiii Parlamentului European i de a se adresa Mediatorului European(Ombudsmanului european); d)- instituirea uniunii economice i monetare: convergena politicilor economic i monetar a statelor membre, ceea ce a condus la adoptarea monedei comune (Euro) i la

nfiinarea Bncii Centrale Europene (BCE). 11. Tratatul de la Maastricht stabilete i o form sistematic de cooperare ntre statele membre), n domeniul justiiei i afacerilor interne aspectele acoperite de aceast politic i reglementate prin Tratatul de la Maastricht sunt: a)- oferirea de azil politic; b)- emigraia; c)- lupta mpotriva fraudei i dependenei de droguri; d)- cooperarea judiciar n chestiuni civile i penale; e)- cooperarea vamal i a poliiei pentru prevenirea terorismului; f)- alte tipuri de delicte internaionale. 12. Tratatul de la Amsterdam amendeaz att Tratatul CE, ct i Tratatul UE, iar printre elementele de noutate aduse sun tinstituionalizarea cooperrii sporite, prin care este combinat nevoia unei continue integrri (existent n unele state membre) cu nevoia respectrii dorinei altor state membre de a nu fi implicate n anumite politici comune (n domeniul crora vor s i pstreze suveranitatea naional); acest sistem poate fi aplicat n domeniile de activitate ale celor trei piloni, cu urmtoarele condiii: a- s aib n vedere promovare obiectivelor UE i s fie aplicat ca o ultim variant; b- s nu pun n pericol acquis-ul comunitar sau drepturile, obligaiile i interesele state membre neparticipante; c- s se refere la majoritatea SM i s fie deschis tuturor celorlate SM, n orice moment. 13. Principiul unei Europe cu dou viteze a fost aplicat nc dinaintea dobndirii unui caracter formal prin Tratatul de la Amsterdam, cu ocazia semnrii: 1) Acordului Schengen (n 1985, numai de ctre Belgia, Frana, Germania, Luxemburg i Olanda); 2) Cartei Sociale (Marea Britanie refuznd semnarea, n 1993, a angajamentului de armonizare a politicilor sociale, ns fiind incluse reguli cu caracter relativ i obligatorii pentru celelate state membre); 3) uniunii economice i monetare(la care nu au aderat Danemarca, Suedia i Marea Britanie). 14. Prin Tratatul de la Maestricht, dimensiunea comunitar a UE a fost ntrit sub urmtoarele aspecte: a)- crearea de politici comune de ocupare a forei de munc: SM vor considera promovarea ocuprii forei de munc drept o chestiune de interes comun i i vor coordona aciunile n cadrul Consiliului acesta din urm elabornd anual un set Direcii de ocupare a forei de munc, ce vor fi urmrite de guvernele statelor membre n adoptarea politicilor naionale de ocupare a forei de munc; b)- mai mult, Consiliul poate emite recomandri guvernelor naionale prin majoritate calificat i poate adopta n co-decizie cu Parlamentul msuri de promovare a aciunilor inovatoare n domeniul ocuprii; c)- integrarea coninutului Cartei Sociale n Tratat, odat cu semnarea acesteia de ctre Marea Britanie; d)- extinderea procedurii de co-decizie la noi sectoare de activitate (excluziunea social, sntatea public, lupta mpotriva fraudei);

e)- extinderea listei drepturilor civice ale cetenilor europeni; f)- ntrirea politicii de mediu, a politicii de sntate i a politicii de protecie a consumatorului. 15. Conform Tratatului de la Maestricht, sistemul PESC a fost ntrit cu privire la: a)- posibilitatea dezvoltrii de strategii comune pentru aciunile de politic extern ale staelor membre; b)- introducerea principiului abinerii constructive, prin care se permite unui stat membru s se abin de la votul n Consiliu, fr a bloca o decizie unanim; astfel, respectivul stat membru nu este obligat s aplice decizia, dar trebuie s accepte obligativitatea acesteia pentru Uniune i trebuie s se abin de la orice aciune ce poate veni n conflict cu aciunile UE bazate pe decizia n cauz; c)- nfiinarea unei Uniti de Planificare i Avertizare,responsabil cu monitorizarea evoluiilor externe i cu avertizarea referitoare la evenimente i situaii ce pot afecta securitatea UE; d)- oferirea poziiei de nalt Reprezentant pentru probleme de PESC Secretarului General al Consiliului, responsabil pentru asistarea Preedeniei Uniunii n probleme referitoare la PESC i pentru sprijin n formularea, pregtirea i implementarea deciziilor politice de ctre Consiliu; naltul Reprezentant poate purta discuii politice cu pri tere, n numele Consiliului i la cererea Preedenei; e)- includerea misiunilor Petersberg n Tratatul UE, cu scopul de a sublinia c la baza prioritilor de aciune ale UE st dorina comun de a apra securitatea european prin aciuni de ajutor umanitar i de restaurare a pcii. 16. Principalele aspecte cuprinse n Tratatul de la Nisa sunt: a)- schimbrile instituionale din cadrul procesului de extindere: dei, pentru noile SM, numrul de locuri n PE, numrul voturilor alocate n cadrul Consiliului i pragurile aplicabile n cadrul procedurii majoritii calificate vor fi determinate prin tratatele de aderare, Tratatul de la Nisa stabilete noi reguli, ce au n vedere o Uniune cu 27 de membri; b)- dou inovaii majore privind procesul de decizie: - extinderea ariei de utilizare a procedurii de decizie prin vot cu majoritate calificat n cadrul Consiliului, pentru probleme n care anterior deciziile erau luate prin consens (de exemplu, facilitarea libertii de circulaie a persoanelor, cooperarea judiciar pe probleme civile, ncheierea de acorduri internaionale n domeniile comerului, serviciilor i aspectelor comerciale ale proprietii individuale cu unele excepii, etc.); - extinderea procedurii co-deciziei la noi chestiuni, ce privesc: crearea de stimulente pentru combaterea discriminrii, cooperarea judiciar pe probleme civile, msuri specifice de sprijin industrial, aciuni de coeziune desfurate n afara Fondurilor Structurale, statutul partidelor politice europene i aspecte legate de imigraie, de acordarea de vize i de azil; c)- revizuirea sistemului de cooperare, prin realizarea urmtoarelor modificri: - numrul minim de SM necesare pentru propunerea unei clauze ntrite de cooperare este 8, ceea ce nseamn c dup a cincea extindere nu va reprezenta majoritatea statelor membre; - nlturarea posibilitii utilizrii dreptului de veto cu privire la cooperarea

strns n domeniile aflate sub incidena primului i celui de-al treilea pilon i nlocuirea acesteia cu dreptul statelor membre de a supune problema Consiliului European, care poate decide prin majoritate calificat (mai mult, dac problema aparine unuia din domeniile n care se aplic procedura co-deciziei, este necesar acordul PE); - introducerea posibilitii de stabilire a unei cooperri strnse n domeniul PESC, n scopul implementrii de aciuni sau poziii comune (dar exceptnd chestiunile cu implicaii militare sau care in de problema securitii); d)- introducerea unui instrument de prevenire n cadrul procedurii - procedur ce deja permite Consiliului European s fac public orice nclcare serioas i persistent a drepturilor fundamentale de ctre un SM instrument ce d posibilitatea suspendrii unor drepturi ale statului n cauz; 17. Principalele aspecte cuprinse n Tratatul de la Nisa sunt: a)- dezvoltarea capacitii militare a UE, prin crearea unor structuri politice i militare permanente i prin ncorporarea, n cadrul Uniunii, a atribuiilor de management al crizei corespunztoare Uniunii Europei Occidentale. Comitetul Politic i de Aprare este organismul ce poate primi autorizare din partea Consiliului pentru a lua deciziile potrivite n cadrul pilonului al doilea, n vederea asigurrii controlului politic i conducerii strategice a operaiunilor de management al crizei. b)- nfiinarea Eurojust n domeniul cooperrii judiciare pe probleme de criminalitate; Eurojust reprezint o unitate format din magistrai, a cror sarcin este de a contribui la coordonarea autoritilor naionale responsabile cu procedurile din domeniu; c)- extinderea sprijinului comunitar n noi sectoare de activitate, pentru aciunile SM din domeniile politicii sociale, a educaiei i formrii profesionale; este vorba despre lupta acesteia, a fost infiinat un Comitet de Protecie Social - organ consultativ, cu sarcina de a promova cooperarea ntre statele membre i Comisia European. 18. Principalele reforme ale Uniunii Europene sunt urmatoarele: a)- Consolidarea diverselor tratate existente ntr-un singur document: Constituia European; b)- UE dobndete personalitate juridic; c)- Carta drepturilor fundamentale este ncorporat n Constituie. 18. Principalele reforme ale Uniunii Europene sunt urmatoarele: a)- Stabilirea unui Preedinte al Consiliului European, n scopul de a asigura continuitatea, vizibilitatea i coerena reprezentrii UE att pe plan intern, ct i pe plan extern; b)- Reducerea numrului comisionarilor europeni, n scopul de a permite operaionalitatea Comisiei ntr-o Uniune cu 25 de SM (sau chiar mai multe); c)- Introducerea funciei de Ministru de Externe al UE; d)- Acordul asupra unei clauze de solidaritate pentru sprijin reciproc n caz de dezastre sau atacuri teroriste. 20. Principalele reforme ale Uniunii Europene sunt urmatoarele: a)- Recunoaterea Eurogrup ca un organism independent, cu dreptul de a i alege preedintele (Dl. Euro) pe o perioad de doi ani. b)- Utilizarea sistemului de vot cu majoritate calificat ca procedur standard de decizie n cadrul Consiliului i simplificarea sa; c)- Adoptarea procedurii co-decizie ca procedur legislativ standard.

21. Prin Tratatul de Maestricht s-a procedat la o reorganizare a materiilor reglementate prin tratatele constitutive ale comunitatilor Europene si s-a recurs la o mai buna sistematizare. Ne referim in acest caz la dispozitiile privind libera circulatie a: a)- marfurilor; b)- persoanelor; c)- capitalurilor; d)- serviciilor. 22. Prin Regulamentul nr.2679/98 din 7 decembrie a Consiliului s-au stabilit cateva reguli privind functionarea pietei interne in relatie cu libera circulatie a marfurilor intre statele membre atunci cand sunt in cauza obstacole la aceasta circulatie care pot fi atribuite unui stat membru, daca ele implica o actiune sau o inactiune din partea acestuia, care poate constitui o incalcare a art.30-36 din Tratat si care: a)- duc la o serioasa afectare a liberei circulatii a marfurilor, impiedicand, intarziind sau deviind importurile in, exporturi din sau transportul printr-un stat membru; b)- cauzeaza importante pierderi persoanelor implicate; c)- necesita actiunea imediata in scopul impiedicarii oricarei continuari, cresteri sau intensificari a afectarii sau pierderii in cauza. 23. Cele patru libertati fundamentale prevazute in Dreptul Comunitar(in tratate) sunt urmatoarele: a)- libera circulatie a marfurilor; b)- libera circulatie a persoanelor; c)- libera circulatie a capitalurilor; d)- libera circulatie a serviciilor. 24. Libera circulatie a marfurilor presupune realizarea unui uniuni vamale care sa priveasca: a)- toate categoriile de marfuri si sa implice interzicerea intre statele membre a taxelor vamale asupra importurilor si exporturilor ori a altor taxe avand efect echivalent; b)- adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile cu tarile terte; c)- eliminarea restrictiilor cantitative sau a masurilor cu efect echivalent intre statele membre. 25. In sensul art.30(28) si urmatoarele, termenulmasuri(cu efect echivalent) inseamna: a)- legi; b)- regulamente; c)- prevederi administrative; d)- practici administrative; e)- si toate instrumentele emanand de la o autoritate publica, inclusiv recomandari. 26. Intre cele mai importante prevederi, actiuni sau practici administrative pot fi mentionate: a)- stabilirea de preturi maxime sau minime, chiar temporar; b)- restrictiile asupra productiilor si investitiilor daca vor duce la o reducere a posibilitatii de export; c)- legislatia privind originea sau denumirea marfurilor, ori compozitia ambalajelor d)- verificari si inspectii duble; 27. Intre cele mai importante prevederi, actiuni sau practici administrative pot fi mentionate:

a)- masuri nationale privind cumpararea; b)- grandfather clauses; c)- practici administrative dezavantajand importul si(sau) exportul; d)- legislatia privind anumite marfuri:margarina, produsele alcoolice; e)- legislatia nationala agricola si privind pescuitul si legislatia mediului afectand unele marfuri. f)- practicile privind marcile, inventiile, indicatiile de provenienta sau denumirea de origine; 28. O exceptie importanta de la principiul de baza mentionat la art.30, in sensul ca prevederile art.28 si 29 nu vor impiedica prohibitii asupra importului, exportului sau marfufurilor in tranzit justificate pe motive de: a)- moralitate publica, ordine publica sau securitate publica; b)- protectia sanatatii si vietii oamenilor, animalelor si plantelor; c)- protectia tezaurelor nationaleposedand valoare arheologica, istorica sau aritistica; d)- ori protectia proprietatii industriale si comerciale 29. Libera circulatie a lucratorilor implica, sub rezerva limitarilor pe motive de ordine publica, secutitate publica ori sanatate publica, patru coordonate, potrivit parag.3 al art.39: a)- acceptarea ofertelor de angajare intr-adevar facute; b)- deplasarea in mod liber pe teritoriul statelor membre c)- sederea intr-un stat membru pentru scopul de angajare potrivit prevederilor ce carmuiesc angajarea nationalilor acelui stat, stabilite prin lege, regulament ori actiune administrativa; d)- ramanerea pe teritoriul unui stat membru a persoanei dupa ce a fost angajat in acest stat, sub rezerva conditiilor care sunt cuprinse in Regulamentele de implementare elaborate de Comisie. 30. Libera circulatie a lucratorilor este ingradita numai in doua situatii, strict delimitative, care pot constitui exemplu: - in primul rand, art.39 C.E. nu se va aplica angajarilor in serviciul public(parag.4); - in al doilea rand libera circulatie a lucratorilor poate fi limitata( restransa, ingradita) pentru motive de ordine publica, de securitate publica ori de sanatate publica; - in primul rand, art.30 nu se va aplica angajatilor din serviciul public(parag.1) 31. Din punct de vedere al domeniului de aplicare material(art.2) Regulamentul Parlamentului si Consiliului nr.883/2004 din 29 aprilie 2004 se aplica tuturor legislatiilor relative la domeniile de securitate sociala care privesc: a)- prestatiile de boala; b)- prestatiile de maternitate si paternitate asimilate; c)- prestatiile de batranete; d)- prestatiile de invaliditate; 32. Din punct de vedere al domeniului de aplicare material(art.2) Regulamentul Parlamentului si Consiliului nr.883/2004 din 29 aprilie 2004 se aplica tuturor legislatiilor relative la domeniile de securitate sociala care privesc: a)- prestatiile de supravietuitor; b)- prestatiile in caz de accidente de munca si de boli profesionale; c)- prestatiile de somaj; d)- prestatiile de prepensionare;

e)- prestatiile familiale; f)- prestatiile de deces. 33. Sunt excluse din sfera de aplicatie a Regulamentului Parlamentului si Consiliului nr.883/2004 din 29 aprilie 2004: a)- asistenta sociala si medicala; b) - prestatiile in favoarea victimelor de razboi si a consecintelor acestuia; c)- prestatiile de invaliditate. 34. Au fost considerate obstacole la libera circulatie a capitalurilor intre statele membre: a)- obligatia de adepune in pastrare la o banca titlurile straine; b)- obligatia de ainscrie o ipoteca in registrul funciar in moneda nationala; c)- refuzul de a corda beneficiul unei exonerari fiscale pentru dividentele pentru actiuni, platite de catre societatile care isi au sediul in celelalte state membre; d)- atunci cand un stat membru adopta si mentine in vigoare reguli nationale care: - interzic dobandirea de catre investitorii din alte atate membre a mai mult de un numar de actiuni la unele intreprinderi nationale; - impun acordarea de catre stat a autorizatiilor pentru dobandfirea posesiei unor actiuni la unele intreprinderi nationale peste un nivel specificat. 35. Un stat membru nu isi indeplineste obligatiile prevazute de art.56 atunci cand mentine in vigoare reguli nationale care dau statului membru dreptul la o actiune specifica(de aur) intr-o companie petroliera, in conformitate cu care sunt atasate acestei actiuni urmatoarele drepturi: a)- un drept de autorizare prealabila de catre state daca unele plafoane cu privire la detinatorii de actiuni sau de drepturi de vot sunt depasite ; b)- un drept de a se opune oricarei decizii de a se cesiona sau a se afecta ca garantie majoritatea capitalului diverselor filiale ale companiei; c)- un drept de creditor. 36. Conform art.73(57)C.E parag.1 prin aceasta dispozitie nu este afectata aplicarea fata de aceste tari a restrictiilor existente la 31 decembrie 1993 in virtutea dreptului national sau a dreptului comunitar in ceea ce priveste circulatia capitalurilor cu destinatie sau provenind din tarile terte implicand: a)- investitii directe, inclusiv investitii imobiliare; b)- autorizarea, prestarea de servicii financiare; c)- sau admiterea de titluri pe pietele de capitaluri. 37. Sunt considerate servicii(art.50 alin.1) acele servicii care sunt in mod normal furnizate contra unei remuneratii, in masura in care ele nu sunt carmuite de prevederile privind libertatea de circulatie a marfurilor, capitalului si persoanelor, si ele includ, in special: a)- activitati cu caracter industrial; b)- activitati cu caracter comercial; c)- activitati cu caracter mestesugaresti(artizanale); d)- ori activitati profesionale(liberale). Sunt considerate servicii: - activitatile din cadrul sistemului de educatie nationala; - activitatile de leasing;

- activitatile privind operarea aparatelor de jocuri de noroc, indifrent daca ea este sau nu separata de activitatile privind fabricarea, importul sau distribuirea acestor aparate; - transmiterea semnalelor de televiziune, radio, inclusiv cele de natura publicitara, e.t.c. 39. S-ar putea considera ca principiile care stau la baza competentelor intre institutiile comunitare, ar putea fi urmatoarele: a)- principiul atribuirii de competente; b)- principiul echilibrului institutional; c)- principiul autonomiei institutiilor; d)- principiul cooperarii loiale. 40. Institutiile comunitare se bucura de autonomie, avand posibilitatea de a dispune in mod liber in urmatoarele domenii: a)- posibilitatea de a-si adopta regulamentul interior; b)- posibilitatea de a-si organiza propria functionare interne baza regulamentelor adoptate, in scopul realizarii sarcinilor ce le-au fost incredintate prin tratate; c)- posibilitatea de a-i desemna functionarii comunitari, acestia fiind numiti de fiecare institutie pe baza propriilor reguli stabilite, privind statutul acestora; d)- posibilitatea de stabilire a sediului-cu respectarea prevederilor tratatului in baza caruia functioneaza. 41. Potrivit noilor reglementari, statele membre care isi propun sa instaureze intre ele o cooperare mai stransa pot recurge la institutiile, procedurile si mecanismele prevazute de tratate, cu conditia ca aceasta cooperare sa indeplineasca anumite conditii: a)- sa respecte principiile tratatelor si cadrul institutional unic al Uniunii; b)- sa tinda sa favorizeze realizarea obiectivelor Uniunii, sa apere si sa serveasca interesele sale; c)- sa nu fie utilizata decat in ultima instanta, atunci cand obiectivele tratatelor nu ar putea fi atinse aplicand procedurile pe care ele le prevad; 42. Potrivit noilor reglementari, statele membre care isi propun sa instaureze intre ele o cooperare mai stransa pot recurge la institutiile, procedurile si mecanismele prevazute de tratate, cu conditia ca aceasta cooperare sa indeplineasca anumite conditii: a)- sa priveasca cel putin majoritatea statelor membre; b)- sa nu afecteze realizarile comunitare, nici masurile luate in baza altor dispozitii ale tratatelor; c)- sa nu afecteze competentele, drepturile si obligatiile statelor membre care nu iau parte: d)- sa fie deschisa tuturor statelor membre si sa le permita participarea in orice moment sub rezerva respectarii deciziei initiale ca si a deciziilor luate in acest cadru. 43. Alegerile parlamentare se desfoar la nivel de atate membre, pe baz de sisteme diferite, astfel: a- la nivel regional : Marea Britanie, Italia i Belgia; b- la nivel naional: Frana, Spania, Danemarca; c- sistem mixt: Germania. 44. Din punct de vedere al organizrii, Parlamentul European are urmtoarele structuri: a)- Preedinte reprezint Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial i n relaiile internaionale, prezideaz sesiunile plenare ale Parlamentului i sedinele interne;

b)- Birou parlamentar - organul de reglementare responsabil cu bugetul Parlamentului, cu problemele administrative, organizatorice i de personal; c)- Conferina preedinilor organ politic al Parlamentului, constituit din Preedintele Parlamentului i preedinii gruprilor politice, responsabil cu stabilirea ordinii de zi a edinelor plenare, fixarea calendarului activitilor desfurate de organismele parlamentare i stabilirea competenei comisiilor si delegatiilor parlamentare, precum i a numrul membrilor acestora. 45. Din punct de vedere al organizrii, PE are urmtoarele structuri: a)- Comitete organizeaz activitatea PE pe domenii de activitate i sunt mprite n comitete permanente (17), comitete temporare (6) vezi Anexa 2 - i comitete parlamentare mixte ce menin relaiile cu parlamentele rilor candidate; b)- Secretariat 3 500 de funcionari ce lucreaz n serviciul PE; c)- Comisie. 46. Rolul Parlamentului n cadrul Uniunii Europene are n vedere: a)- examinarea i adoptarea legislaiei comunitare, alturi de Consiliul UE (Consiliul de Minitri), prin procedura de co-decizie; b)- aprobarea (i monitorizarea) bugetului UE; c)- exercitarea funciei de control asupra altor instituii UE, cu posibilitatea de a nfiina comisii de anchet; c)- aprobarea acordurilor internaionale majore, cum ar fi acordurile privind aderarea de noi state membre i acordurile comerciale sau de asociere ntre UE i alte ri. 47. Procedurile de decizie aplicabile la nivelul Parlamentului sunt: a)- procedura de co-decizie Parlamentul mparte puterea legislativ cu Consiliul; b)- procedura de aviz conform acordul Parlamentului este obligatoriu pentru adoptarea unor anumite acte legislative; c)- procedura de cooperare Parlamentul poate influena deciziile Consiliului prin dreptul de a aduce amendamente propunerilor acestuia aceast procedur a fost limitat, n urma Tratatului de la Amsterdam, la cteva situaii ce privesc uniunea economic i monetar; d)- procedura de consultare Parlamentului i este cerut o opinie, ce este fundamentat de unu din comitetele sale; 48. Tratatul de la Nisa a adus urmtoarele modificri privind funcionarea Parlamentului European: a)- fixarea numrului de locuri la 732; b)- extinderea procedurii de co-decizie; c)- extinderea rolului de co-legislator, prin acordarea dreptului de a nainta aciuni Curii de Justiie (cu aceleai condiii ca i celelalte instituii). 49. Reforma instituional propus de Constituia european are n vedere: a)- nlocuirea preediniei prin rotaie cu alegerea unui preedinte pe o perioad de cinci ani(eventual prin dou mandate de 2,5 ani); b)- preedenia consiliilor specifice (cu excepia celui pentru afaceri externe) va fi acordat SM, prin rotaie, pe o perioad de un an. c)- numirea Ministrului european al Afacerilor Externe. 50. Comisia European este constituit 20 de comisari25 (2 comisari pentru fiecare din cele 5 SM mari i cte unul pentru cele 10 SM mici), cu un mandat de 5 ani, reprezentnd interesele UE i nu al SM din care provin i alei dup cum urmeaz:

a)- Consiliul nominalizeaz un candidat la preedinia Comisiei; b)- Parlamentul European aprob nominalizarea; c)- Consiliul alctuiete o list cu candidai pentru funcia de comisari, de comun acord cu preedintele desemnat; d)- lista este supus aprobrii PE; e)- odat lista aprobat, comisarii sunt numii de ctre Consiliu. 51. Reforma instituional propus de Constituia european are n vedere: a)- schimbarea componenei Comisiei ncepnd cu anul 2009, dup cum urmeaz: preedinte, ministru de afaceri externe/vice-preedinte i 13 comisari alei pe baza unui sistem de rotaie ntre SM (pn n 2009, fiecare SM va fi reprezentat de un comisar); b)- crearea, n cadrul Comisiei, a funciei de ministru al afacerilor externe; c)- numirea comisarilor de catre Parlamentul European: 52. Tratatul de la Nisa a adus o reform major n cadrul CEJ, cele mai importante aspecte ale acesteia fiind: a)- flexibilitate crescut n privina adoptrii statutului CEJ, care poate fi acum amendat de Consiliu pe baz de unanimitate i la cererea Curii nsi sau a Comisiei; b)- aprobarea regulilor de procedur ale Curii de ctre Consiliu se face acum prin majoritate calificat; c)- prin decizia unanim a Consiliului i n urma ratificrii parlamentelor naionale, soluionarea disputelor referitoare la drepturile de proprietate industrial intr sub jurisdiciea CEJ; d)- o mai bun mprire a atribuiilor ntre CEJ i Tribunalul Primei Instane, rezultnd degrevarea CEJ.a European i persoanele fizice sau juridice, ca i pe cele adminstituiile 53. Rolul Comitetului Economic si social(CES) este: a)- de a oferi consultan Parlamentului, Consiliului i Comisiei n procesul de luare a deciziei; b)- de a asigura o mai mare implicare a societii civile n iniiativa european i de a promova dialogul social; c)- de a ntri rolul organizaiilor i asociaiilor societii civile n rile ne- membre ale UE. 54. Activitatea CR reflect trei principii de baz ale activitii UE: a)- principiul subsidiaritii: UE nu trebuie s i asume sarcini ce se potrivesc mai bine administraiilor naionale, locale sau regionale; b)- principiul proximitii: toate nivelurile de guvernare trebuie s aib drept scop apropierea de ceteni, printr-o organizare corespunztoare a activitii lor; c)- principiul parteneriatului: colaborarea i implicarea n procesul de decizie a autoritilor de la nivel european, naional, regional i local, n vederea realizrii unei guvernri europene solide. 55. BEI este un organism cu personalitate juridic i independen financiar i are sediul la: a)- Luxemburg; b)- Strasbourg; c)- Bruxelles; d)- Haga; 56. Activitatea BEI se desfoar pe baza unui document strategic, numit Planul Operaional

Corporativ, ale crei prioriti operaionale sunt: a)- sprijinirea dezvoltrii regionale i a coeziunii economice i sociale pe teritoriul Uniunii; b)- implementarea iniiativei Inovarea 2000; c)- protecia mediului i mbuntirea calitii vieii; d)- pregtirea rilor n curs de aderare pentru integrarea n UE; e)- ntrirea ajutorului comunitar de dezvoltare i a politicii de cooperare n rile partenere. 57. Obiectivele Sistemului european de banci centrale sunt: a)- definirea i implementarea politicii monetare a zonei euro; b)- derularea operaiunilor externe; c)- pstrarea i administrarea rezervelor Statelor Membre; d)- promovarea unui sistem eficient de pli. 58. Dreptul comunitar primar este constituit din: a)- Cele trei Tratate care au pus bazele Comunitatilor europene; b)- Actele si Tratatele care le modifica, completeaza si adapteazal c)- Cutuma comunitara 59. Consituie Tratatele si actele modificatoare: a)- actele prin care s-au pus bazele institutiilor comune: Conventia cu privire la anumite institutii comune, semnata si intrate in vigoare in acelasi timp cu Tratatele de la Roma; Tratatul instituind un Consiliu unic si o Comisie unica pentru Comunitati si Protocolul unic cu privire la imunitati si privilegii, semnate la Bruxelles, la 8 aprilie 1965 si intrtate in vigoare la 1 iulie 1967; b)- ,,Tratatele bugetare, cu privire la cresterea puterii financiare a Parlamentului European, semnate la Luxemburg, la 22 aprilie 1970(intrat in vigoare la 1 ianuarie 1971) si la Bruxelles, la 22 iulie 1975(intrat in vigoare la 1 iunie 1977); c)- Decizia din 21 aprilie 1970, cu privire la inlocuirea contributiilor financiare prin resursele proprii comunitatilor, intrata in vigoare la 1 ianuarie 1971, inlocuita prin Decizia din 31 decembrie 1994; d)- Decizia din 20 septembrie 1976, cu privire la alegerea reprezentantilor Adunarilor prin sufragiu universal direct, intrata in vigoare la 1 iulie 1978; e)- Actele de aderare care adapteaza si completeaza tratatele anterioare. 60. Tratate ,,compozite sunt urmatoarele: a)- Actul unic european, semnat la Luxemburg si la Haga, la 17 si 28 februarie 1986 si intrat in vigoare la 1 iulie 1987; b)- Tratatul asupra Uniunii europene, semnat la Maastricht, la 7 februarie 1992 si intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993; c)- Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 si intrat in vigoare la 1 mai 1999; d)- Tratatul de la Nisa, semnat la e)- Tratatul de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007 61. Actele juridice comunitare obligatorii sunt: a)- regulamentul; b)- directiva; c)- decizia 62. Actele juridice comunitare facultative sunt:

a)b)c)63. a)b)c)-

recomandarile; avizele; directivele Regulamentele sunt de doua tipuri: de baza; de executare; directe

64. Care sunt caracterele directivei? a)- directiva este un act care,,leaga, asadar un act obligatoriu la fel ca regulamentul si decizia(spre diferenta de recomandare si aviz); b)- directiva, asemanator cu decizia individuala si spre deosebire de regulament, nu este obligatorie decat pentru destinatarii pe care ii desemneaza. Asadar, directiva este un act individual(recomandarea CECO nu este obligatorie decat pentru statul sau statele membre ori intreprinderile carora li se adreseaza). c)- directiva nu este dotata- spre deosebire de regulament- decat cu forta normativa limitata, ceea ce inseamna ca obligatia pe care ea o creeaza in sarcina statelor membre priveste doar,,rezultatul de atins si lasa statelor membre ,,competenta in ceea ce priveste forma si mijloacele 65. Directiva se clasifica in: a)- directiva de baza ; b)- directiva de executie ; c)- directiva de implementare 66. Asa-numitele acte interne sunt constituite din: a)- regulamente de organizare si functionare a organelor sau instutiilor; b)- statute; c)- regulamente financiare, 67. Actele sui generis sunt constituite din: a)- hotarari cu caracter general; b)- rezolutii; c)- declaratii; d)- concluzii; e)- programe de actiune; f)- comunicari ale Comisiei; g)- acorduri inter-institutionale. 68. Elementele procesului cutumiar sunt urmatoarele: a)- cutuma trebuie sa constituie o practica generala; b)- cutuma sa fie relativ indelungata si uniforma; c)- cutuma sa fie considerata de catre state ca exprimand o regula de conduita cu forta juridica obligatorie. 69. Raportul dintre cele doua sisteme de drept-drept comunitar si dreptul intern al statelor membre- este reprezentat de cele doua conceptii doctrinare existente in materie: a)- teoria monista; b)- teoria dualista; c)- teoria Schuman 70. Romania a devenit membra a Uniunii Europene in anul:

a)b)c)71. a)b)c)-

2005; 2007; 2004 In ce an a avut loc ultima extindere a Uniunii Europene? 2004; 2007; 2005

GLOSAR Distribuia locurilor n Parlamentul European i echilibrarea voturilor n Consiliul Uniunii Europene, conform Tratatului de la Nisa State Membre Locuri n ParlamentulEuropean Echilibrarea voturilor nConsiliul UE Germania 99 29 Marea Britanie 72 29 Frana 72 29 Italia 72 29 Spania 50 27 Polonia 50 27 Romnia 33 14 Olanda 25 13 Grecia 22 12 Cehia 20 12 Belgia 22 12 Ungaria 20 12 Portugalia 22 12 Suedia 18 10 Bulgaria 17 10 Austria 17 10 Slovacia 13 7 Danemarca 13 7 Finlanda 13 7 Irlanda 12 7 Lituania 12 7 Letonia 8 4 Slovenia 7 4 Estonia 6 4 Cipru 6 4 Luxemburg 6 4 Malta 5 3 TOTAL 732 345 COMITETE PARLAMENTARE Comitete permanente: Nr. crt. Acronim Domeniu de activitate 1 AFET Afaceri externe, drepturile omului, politica de securitate i de

aprare comun 2 BUDG Buget 3 CONT Control bugetar 4 LIBE Drepturile i libertile cetenilor, justiie i afaceri interne 5 ECON Probleme economice i monetare 6 JURI Probleme legale i pia intern 7 ITRE Industrie, comer exterior, cercetare i energie 8 EMPL Ocuparea forei de munc i afaceri sociale 9 ENVI Mediu, sntate public i protecia consumatorului 10 AGRI Agricultur i dezvoltare rural 11 PECH Pescuit 12 RETT Politic regional, transporturi i turism 13 CULT Cultur, tineret, educaie, mass-media i sport 14 DEVE Dezvoltare i cooperare 15 AFCO Afaceri constituionale 16 FEMM Drepturile femeii i egalitatea de anse 17 PETI Petiii Comitete temporare Nr.crt. Acronim Domeniu de activitate 1 FIAP Febra aftoas 2 GENE Genetic uman i alte tehnologii noi ale medicinii moderne 3 ECHE Sistemul de intercepie ECHELON 4 ESB2 Monitorizarea aciunilor ntreprinse la recomandarea BSE 5 ESB1 Cercetare a BSE (encefalopatia spongiform la bovine) 6 TRAN Cercetare a regimului de tranzit comunitar Abinerea constructiv: procedura care permite unui stat membru s se abin de la vot n Consiliul de Minitri, n materie de politic extern i de securitate comun, fr a bloca o decizie a crei adoptare necesita unanimitate. Aceast posibilitate a fost introdus prin Tratatul de la Amsterdam, n noul Articol 23 al Tratatului Uniunii Europene. Dac abinerea constructiv este nsoit de o declaraie oficial, SM n cauz nu este obligat s aplice decizia, dar trebuie s accepte faptul c aceasta reprezint un angajament al Uniunii. n consecin, SM trebuie s se abin de la orice demers care ar putea s contravin aciunii ntreprinse de Uniune n baza deciziei respective. Acquis-ul comunitar: numit i patrimoniul comunitii, este un corp de drepturi i obligaii care unete Statele Membre ale UE. Se compune din principiile i obiectivele politice ale tratatelor, legislaia care pune n aplicare tratatele i jurisprudena Curii de Justiie, declaraiile i rezoluiile UE, msurile privind politica extern i de securitate comun i cele privind justiia i afacerile interne, precum i tratatele internaionale ale UE i cele bilaterale ale Statelor Membre. Asistena de pre-aderare: suportul financiar oferit de UE rilor n curs de aderare pentru adaptarea acestora la standardele UE n vederea armonizrii legislaiei lor cu cea comunitar. Se compune din

trei instrumente financiare principale: Phare (pentru infrastructura administrativ i sistemul juridic), Sapard (pentru agricultur) i ISPA (pentru transport i mediu). Cooperare (procedura de): procedur de decizie ce a fost introdus prin Actul Unic European. Ea confer Parlamentului European o influen mai mare asupra procesului legislativ, prin intermediul unei a doua lecturi a propunerilor Comisiei. De la intrarea n vigoare a Tratatului UE, aceast procedur a fost aplicat n special n urmtoarele domenii: transporturi, combaterea discriminrii, implementarea Articolului 101 (fondurile Bncii Centrale Europene sau ale bncilor centrale ale statelor membre), Fondul Social, nvmant profesional, reele transeuropene, coeziune economic i social, cercetare, mediu nconjurator, cooperare pentru dezvoltare, sntate i protecia muncii (Articolul 138), Acordul de Politic Social etc. De la intrarea n vigoare a Tratatului de la Amsterdam, aplicabilitatea procedurii cooperrii a fost considerabil redus n favoarea procedurii de co-decizie. n prezent, procedura de cooperare se mai aplic numai n cteva domenii ale uniunii economice i monetare. Co-decizia: procedur de decizie (Articolul 251 al Tratatului CE, fostul Articol 189b) ce a fost introdus prin Tratatul de la Maastricht. Ea permite Parlamentului European s adopte instrumente legislative mpreun cu Consiliul de Minitri. n practic, aceasta a dus la sporirea puterilor legislative ale Parlamentului n urmtoarele domenii: libera circulaie a forei de munc, dreptul de stabilire a reedinei, serviciile, piaa intern, educaia (msuri stimulative), sntatea (msuri stimulative), protecia consumatorului, reelele trans-europene (linii directoare), mediul nconjurtor (program general de aciune), cultura (msuri stimulative) i cercetarea (program cadru). Tratatul de la Amsterdam a simplificat procedura de co-decizie, care astfel a devenit mai rapid, mai eficient i mai transparent. n plus, ea a fost extins la noi domenii cum ar fi excluderea social, sntatea public i combaterea fraudei. Consiliul Europei: organizaie internaional nfiinat n 1949 cu scopul de a proteja i promova valorile comune precum i dezvoltarea economic i social a rilor din Europa. Consiliul Uniunii Europene: una dintre instituiile Uniunii Europene. Se compune din minitrii Statelor Membre responsabili cu chestiunile aflate pe agenda de lucru: afaceri externe, agricultur, industrie, transport, etc. EURATOM: nfiinat n acelai timp cu Comunitatea Economic European (CEE) prin Tratatul de la Roma, avnd menirea de a elabora o politic comun de utilizare a energiei atomice n scopuri panice. Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO): nfiinat n 1951 prin Tratatul de la Paris cu scopul de a crea o pia comun n sectorul crbunelui i oelului.

Consiliul European: termen folosit pentru a descrie ntlnirile regulate ale efilor de stat sau de guvern ai Statelor Membre. Statutul su oficial a fost conferit prin Tratatul de la Maastricht. Se ntrunete de cel puin dou ori pe an, iar preedintele Comisiei Europene particip ca membru cu drepturi depline. Menirea sa este de a da Uniunii impulsul necesar pentru dezvoltare i pentru definirea liniilor directoare ale politicii generale. Este una dintre instituiile UE. Comunitatea European (CE): noul nume al Comunitii Economice Europene (CEE) atribuit odat cu intrarea n vigoare a Tratatului de la Maastricht (1993). Comunitatea Economic European (CEE): Comunitate nfiinat n 1957 prin Tratatul de la Roma, avnd ca obiectiv principal crearea unei Piee Comune pentru Statele Membre. De-a lungul anilor, activitile s-au extins ctre alte domenii, astfel c CEE i-a pierdut caracterul sectorial. Tratatul de la Maastricht a luat act de aceast nou dimensiune, subliniind c este nu numai o organizaie economic, ci i una cu dimensiune politic. Pilonii Uniunii Europene: cei trei piloni ai Tratatului UE sunt: - primul pilon dimensiunea comunitar, compus din aranjamentele stabilite prin Tratatele celor trei comuniti (CE, CECO, EURATOM), ex. cetenia european, politicile comune, UEM, etc - al doilea pilon politica extern i de securitate comun - al treilea pilon cooperarea poliiei i a justiiei n combaterea criminalitii Schengen (Acord i Convenie): Acordul semnat n 1985 de ctre cinci state (Belgia, Frana, Germania, Luxemburg i Olanda), prin care hotrsc s introduc treptat libera circulaie a persoanelor prin eliminarea controlului la frontiere. Convenia de la Schengen, semnat n 1990 de ctre aceleai cinci state, prevede mecanisme i garanii pentru punerea n practic a liberei circulaii a persoanelor. Din 1999, Acordul, Convenia i instituiile care le pun n aplicare au devenit parte a acquis-ului comunitar. Uniunea Economic i Monetar (UEM): procesul prin care politicile economice i monetare ale Statelor Membre se armonizeaz n scopul introducerii monedei unice. Uniunea European (UE): organizaie nfiinat prin Tratatul de la Maastricht, care se compune din cele trei comuniti (CE, CECO, EURATOM), integrate cu o Politic Extern i de Securitate Comun i o Politic de Cooperare n Justiie i Afaceri Interne. Statele Membre (SM) ale UE: Italia, Frana, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Grecia, Spania, Portugalia, Austria, Suedia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Lituania, Estonia, Cehia, Polonia, Malta, Cipru, Slovenia, Slovacia, Bulgaria si Romania.

Acte privind cooperarea in domeniul privat 1. Regulamentul (CE) nr.1346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolventa a. Regulamentul(CE) nr.1348/2000 al Consiliului din 29 mai privind modificarea si comunicarea in statele membre a actelor judiciare si extrajudiciare in materie civila si comerciala b. Regulamentul (CE) nr.44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala. c. Regulamentul (CE) nr.1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea intre instantele statelor membre in domeniul obtinerii de probe in materie civila si comerciala. d. Regulamentul (CE) nr.1496/2002 al Comisiei din 21 august 2002 de modificare a anexei I (normele de competenta interne prevazute la articolul 3 aliniatul 2 si articolul 4 aliniatul 2 ) si a anexei II (lista instantelor judecatoresti si a autoritatilor competente) la Regulamentul (CE) nr.44/2001 al Consiliului privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala. e. Directiva nr.2003/3/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de imbunatatire a accesului la justitie in litigiilr transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime commune privind asistenta judiciara acordata in asemenea litigii. f. Regulamentul (CE) nr.2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in material raspunderii parintesti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1347/2001. g. Regulamentul (CE) nr.805/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind creearea unui titlu executoriu European pentru creantele necontestate. h. Regulametul (CE) nr.2245/2004 al Comisiei din 27 decembrie 2004 de modificare a anexelor I, II, III si IV la Regulamentul (CE) nr.44/2001 al Consiliului privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie civila si comerciala. i. Regulamentul (CE) nr.1869/2005 al Comisiei din 16 noiembrie 2005 de inlocuire a anexelor la Regulamentul (CE) nr.805/2004 al Parlamentului European si Consiliului privind creearea unui titlu executoriu European pentru creantele necontestate. j. Regulamentul (CE) nr.694/2006 al Consiliului din 27 aprilie 2006 de modificare a listelor privind procedurile de insolventa, procedurile de lichidare si lichidatorii din anexele A, B si C la Regulamentul (CE) nr.146/ 2000 privind procedurile de insolventa. Acte privind cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala 1. Actiunea comuna 98/699/JAI din 3 decembrie 1998 adoptata de Consiliu in temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana privind spalarea banilor, identificarea, urmarirea, inghetarea sau sechestrarea si confiscarea instrumentelor si a produselor infractiunii.

2. Actiunea comuna 98/733/JAI din 21 decembrie 1998 adoptata de Consiliu in temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind incriminarea participarii la o organizatie criminala in statele membre ale Uniunii Europene. 3. Decizia-cadru a Cosiliului 2001/220/JAI din 15 martie 2001 privind statutul victimelor in cadrul procedurilor enale. 4. Decizia-cadru 2001/500/JAI a Consiului din 26 iunie 2001 privind spalarea banilor, identificarea, urmarirea, inghetarea, sechestrarea si confiscarea instrumentelor si produselor infractiunii. 5. Decizia-cadru 2002/475/Jai a Consiliului din 13 iunie2002 privind combaterea terorismului. 6. Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul European de arestare si procedurile de predare intre statele membre. 7. Decizia-cadru 2002/629/JAI a Consiliului din 19 iulie 2002 privind combaterea traficului de persoane. 8. Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea coruptiei in sectorul privat. 9. Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea in Uniunea Europeana a ordinelor de inghetare a bunurilor sau probelor. 10. Decizia-cadru 2004/68/JAI a Consiliului din 22 decembrie 2003 privind combaterea exploatarii sexuale a copiilor si a pornografie infantile. 11. Directiva 2004/80/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind despagubirea victimelor infractionalitatii. 12. Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispozitiilor minime privind elementelor constitutive ale infractiunilor si sanctiunile aplicabile in domeniul traficului illicit de droguri. 13. Decizia-cadru 2005/2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor si a bunurilor avand legatura cu infractiunea. 14. Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoasterii reciproce a sanctiunilor financiare. 15. Decizia-cadru 2006/783/JAI a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoasterii reciproce pentru hotararile de confiscare.
LISTA DE ACRONIME: BEI Banca European de Investiii BCE Banca Central European CEA Comunitatea European de Aprare CEC Curtea European de Conturi CECO Comunitatea European a Crbunelui i Oelului CEE Comunitatea Economic European CEJ Curtea European de Justiie CES Comitetul Economic i Social CR Comitetul Regiunilor CIG Conferina Interguvernamental EURATOM Comunitatea European pentru Energie Atomic JAI Justiie i Afaceri Interne

NATO Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord OCEE Organizaia pentru Cooperare Economic European PE Parlamentul European PESC Politica Extern i de Securitate Comun SM State Membre UE Uniunea European UEO Uniunea Europei Occidentale

RASPUNSURI CORECTE TEST GRILA 1. abc 5.a 9.abcd 13.abc 17.abc 21.abcd 25.abcde 29.abcd 33.ab 37.abcd 41.abc 45.ab 49.abc 53.abc 56.abcde 57.abcde 60.abcde 61.abc 65.ab 69.ab 2.ab 6.b 10.abcd 14.abcdef 18.abc 22.abcd 26.abcd 30.ab 34.abcd 38.bcd 42.abcd 46.abc 50.abcde 54.abc 58.abc 62.ab 66.abc 70.b 3.a 7.ab 11.abcdef 15.abcde 19.abcd 23.abcd 27.abcdef 31.abcd 35.ab 39.abcd 43.abc 47.abcd 51.ab 55.a 59.abcde 63.ab 67.abcdefg 71.b 64.abc 68.abc 4.a 8.abcdef 12.abc 16.abcd 20.abc 24.abc 28.abcd 32.abcdef 36.abc 40.abcd 44.abc 48.abc 52.abcd

Bibliografie: Drept comunitar-parte generala- prof.univ.dr.Augustin Fuerea, ed.All Beck, 2006, Bucuresti Institutii Europene- prof.univ.dr.Augustin Fuerea, ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2005 Dreptul integrarii europene-Tratat elementar-prof.univ.dr.Victor Duculescu- ed. Lumina Lex, Buc.2003 Manualul Uniunii Europene- prof.univ.dr. Augustin Fuerea, ed.Universul Juridic, Bucuresti 2004 Tratat de drept comunitar-Octavian Manolache, ed.C.H.Beck, editia a 5, Bucuresti 2006 G.Lyon-Caen- Droit social internationale europeen, Dalloz 1991 Sistemul institutional al Uniunii Europene- dr. Nicoleta Diaconu, ed.Lumina Lex, Bucuresti 2001 Droit institutionnel lUnion Europenne-Boulouis. Ed.5, Montchestein 1996 Jurisprudenta comunitara-prof.univ.Marin Voicu, ed.Lumina Lex, Bucuresti 2005 The functioning of the Institutions Reflection paper prepared by the Convention Secretariat and approved by the Praesidium, Bruxelles: 2003 (CONV 477/03) Draft Treaty Establishing a Constitution for Europe, European Covention: July 2003 (CONV 850/03) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, partea a doua a Constituiei Uniunii Europene, ediia on-line 2007 Constituia Uniunii Europene, ediia on-line 2007 Convenia European a Drepturilor Omului, texte introduse n Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europen , varianta on-line 2007 www.mae.ro